Potrivit proiectului, prima etapă, aplicată timp de trei luni, prevede reducerea TVA de la 21% la 5%.
„Aceasta este treapta de urgență. Protejează imediat consumatorii, fermierii aflați în campania agricolă de primăvară și transportatorii care plătesc azi cu 35% mai mult pe motorină”, a declarat deputatul AUR Florin Popovici.
Începând din a patra lună, TVA va reveni la 9%, menționându-se că prețul rămâne semnificativ sub nivelul actual. Deputatul AUR a explicat că efectele pozitive generate de reducerea temporară a TVA se vor resimți în economie cu un decalaj de 2-3 luni.
Popovici susține că măsura are și un efect anti-inflaționist, reducând inflația cu 0,8–2 puncte procentuale, în timp ce PIB-ul ar putea crește cu 0,5–0,8%, iar datoria publică ar rămâne la 56% din PIB. El a avertizat că neintervenția ar putea conduce la creșterea inflației cu 12–14% și la majorarea ratelor la credite cu 200–400 de lei.
Deputatul AUR a citat exemple din alte state UE, precum Polonia, Germania, Belgia, Spania și Irlanda, care au aplicat reduceri de TVA la combustibili în perioada crizei energetice din 2022, sub aprobarea Comisiei Europene.
Reprezentanții AUR solicită Guvernului Bolojan să nu blocheze inițiativa și să țină cont de vocea românilor, care plătesc aproape 60% din prețul benzinei în taxe.
Războiul din Iran va reduce creșterea globală, dar este puțin probabil să declanșeze o prăbușire a economiei mondiale de amploarea crizei financiare din 2008, susține economistul Philippe Aghion, potrivit Al Jazeera.
„Dacă războiul durează mai mult de câteva săptămâni, dacă prețul petrolului crește peste 150 de dolari pe baril și vedem o creștere semnificativă a inflației, atunci vom vedea o situație similară cu șocul petrolului din 1973”, a declarat Aghion la radioul RTL.
Un embargou asupra petrolului impus de membrii arabi ai OPEC națiunilor care au sprijinit Israelul în războiul din octombrie 1973 a determinat creșterea dramatică a prețurilor, provocând inflație și stagnare economică.
Un astfel de șoc ar necesita un răspuns politic coordonat din partea țărilor europene, a Statelor Unite și a altor țări dezvoltate, a spus Philippe Aghion.
„Un conflict prelungit și în creștere va reduce creșterea globală. Văd o posibilă încetinire, dar nu văd un colaps. Nu văd nimic asemănător crizei financiare din 2008, de exemplu”, a spus economistul.
Philippe Aghion, Joel Mokyr şi Peter Howitt au câştigat Premiul Nobel pentru Economie în anul 2025. Ei au fost premiați pentru teoriile inovatoare legate de dezvoltarea economiei globale.
Partidele din coaliția de guvernare, împreună cu reprezentanții grupului minorităților naționale, au decis în ședința de luni ca Ministerul Finanțelor să publice cel târziu marți proiectul bugetului de stat pentru 2026, anunță reprezentanții PNL.
Decizia a fost luată în cadrul unei întâlniri dedicate definitivării principalelor coordonate ale bugetului, documentul urmând să stabilească prioritățile economice și nivelul cheltuielilor publice pentru anul viitor.
Investiții record de peste 8% din PIBPotrivit datelor incluse în proiect, anul 2026 ar urma să aducă un nivel record al investițiilor publice, estimat la 165,8 miliarde de lei, echivalentul a peste 8% din PIB.
Suma este cu aproximativ 27 de miliarde de lei mai mare decât cea alocată în 2025, când investițiile s-au ridicat la 138 de miliarde de lei.
Guvernul mizează astfel pe investiții masive pentru susținerea dezvoltării economice și a proiectelor de infrastructură.
Mai multe resurse pentru autoritățile localeProiectul de buget prevede și majorarea resurselor disponibile pentru autoritățile administrației publice locale (UAT).
În total, aproximativ 9 miliarde de lei suplimentari vor ajunge la nivel local, bani proveniți din:
sumele colectate din taxe și impozite locale,
transferuri de la bugetul de stat.
Aceste fonduri ar urma să sprijine investițiile locale și finanțarea serviciilor publice.
Venituri și cheltuieli estimate pentru 2026Conform proiectului de buget:
Venituri totale: 738 miliarde lei (aproximativ 36,1% din PIB, în metodologie cash)
Cheltuieli totale: 865 miliarde lei (aproximativ 42,3% din PIB, cash)
Diferența dintre venituri și cheltuieli indică un deficit bugetar estimat la 127,7 miliarde de lei, echivalentul a 6,2% din PIB.
Bugetul ar putea fi adoptat săptămâna aceastaCoaliția de guvernare a stabilit ca forma finală a bugetului să fie adoptată în ședința de Guvern din această săptămână, după publicarea proiectului de către Ministerul Finanțelor.
Ulterior, documentul va fi transmis Parlamentului, unde va intra în procedura legislativă pentru dezbatere și aprobare, apoi va ajung la președintele Nicușor Dan pentru promulgare.
Președintele Nicușor Dan a dat asigurări joi seară, că în cursul acestei luni România va avea buget. El a declarat că a discutat pe acest subiect cu reprezentanții tuturor partidelor din Coaliția de guvernare.
Un studiu realizat pe șobolani sugerează că expunerea la un anume fungicid în timpul sarcinii ar putea avea efecte asupra sănătății descendenților timp de până la 20 de generații. Experimentul s-a concentrat asupra vinclozolinului, o substanță activă din fungicide, folosită pentru combaterea bolilor fungice la plante.
Cercetătorii au observat că o singură expunere la această substanță în timpul sarcinii a crescut riscul de apariție a unor boli la urmașii animalelor studiate, iar efectele au continuat să apară de-a lungul mai multor generații.
Expunerea în sarcină afectează generațiile următoareStudiul a fost coordonat de Michael Skinner, profesor de biologie la Washington State University, care cercetează de peste două decenii modul în care factorii de mediu pot influența moștenirea biologică. Potrivit acestuia, efectele pot apărea deoarece substanța afectează linia germinală, adică celulele din care se formează spermatozoizii și ovulele.
„În esență, atunci când o femelă gestantă este expusă, și fătul este expus”, a explicat specialistul, citat de ScienceAlert. „Iar linia germinală din interiorul fătului este, la rândul ei, expusă. Din acel moment, efectele pot apărea la urmași și la generațiile următoare”.
Modificări epigenetice timp de 20 de generațiiAceste tip de modificări nu schimbă secvența ADN, ci modul în care genele sunt „citite” de organism. Fenomenul este cunoscut sub numele de moștenire epigenetică transgenerațională și influențează riscul de a dezvolta anumite boli.
În cadrul cercetării, oamenii de știință au urmărit mai întâi efectele timp de zece generații și au observat că riscul de boală rămâne ridicat. Ulterior au extins analiza până la 20 de generații pentru a vedea cât de mult pot persista aceste efecte.
Efecte agravate în timpAnimalele din liniile afectate au prezentat probleme la nivelul rinichilor, prostatei, testiculelor și ovarelor, iar în generațiile mai târzii au apărut complicații severe în timpul nașterii.
„Prezența bolii a rămas în mare parte constantă, dar în jurul generației a 15-a am început să vedem o agravare a situației”, spune Skinner. „În generațiile 16, 17 și 18 boala a devenit foarte pronunțată, iar uneori fie mama, fie puii mureau în timpul nașterii”.
De la medicina reactivă la cea preventivăRezultatele provin din experimente pe animale și nu demonstrează direct că același lucru se întâmplă la oameni. Totuși, cercetătorii spun că studiile pe mamifere pot oferi indicii importante despre modul în care substanțele chimice din mediul modern ar putea influența sănătatea pe termen lung.
În cazul șobolanilor, 20 de generații pot trece în doar câțiva ani. La oameni, același interval ar însemna câteva sute de ani. Cu toate acestea, cercetătorii cred că studiile epigenetice ar putea ajuta medicina să identifice riscurile mai devreme și să dezvolte strategii de prevenție.
„Acest studiu arată că problema nu va dispărea de la sine”, spun oamenii de știință. „Dar putem folosi epigenetica pentru a trece de la medicina reactivă la medicina preventivă”.
Potrivit Parchetului de pe lângă Tribunalul Sibiu, procurorii au dispus sâmbătă reținerea tânărului acuzat de omor.
În noaptea de 6 spre 7 martie, tânărul și un bărbat de 73 de ani au avut un conflict spontan în localitatea Boian, județul Sibiu, în timp aceștia ce se aflau într-o zonă publică.
Autorul, în vârstă de 17 ani, a deposedat victima de o bâtă și a lovit-o pe aceasta la nivelul
capului în mod repetat, apoi a părăsit locul faptei.
Victima a murit în cursul aceleiași nopți datorită leziunilor suferite și expunerii prelungite la frig.
În 8 maryie, inculpatul a fost arestat de judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Sibiu pe o perioadă de 30 de zile.
Cinci fotbaliste din echipa națională a Iranului au părăsit cantonamentul și au cerut refugiu în Australia, potrivit Sky News. Informația provine de la Reza Pahlavi, prințul moștenitor iranian aflat în exil în SUA.
Biroul lui Reza Pahlavi a susținut că a aflat că jucătoarele Fatemeh Pasandideh, Zahra Ghanbari, Zahra Sarbali, Atefeh Ramazanzadeh și Mona Hamoudi se află acum într-un „loc sigur”.
Guvernul australian a fost supus presiunilor internaționale pentru a proteja echipa feminină a Iranului după ce aceasta a fost eliminată din Cupa Asiei.
Zeci de oameni au înconjurat autocarul echipei în timpul plecării acestuia de pe stadionul din Queensland, după meciul de duminică. În zonă au ajuns mai multe echipe de polițiști care au realizat un pasaj de trecere.
Jucătoarele au intrat în atenția publicului deoarece înaintea unui meci cu naționala din Coreea de Sud de la Cupa Asiei au refuzat să cânte imnul național. Gestul a fost catalogat de unii drept un act de rezistență față de regimul de la Teheran. Numeroase amenințări și solicitări cu pedepse privind trădarea au apărut în presa iraniană stârnind îngrijorare cu privire la siguranța sportivelor la întoarcerea în Iran.
Dinozaurul erbivor, care a trăit acum aproximativ 70 de milioane de ani, a fost numit Kryptohadros kallaiae și este descris într-un studiu publicat în revista științifică Journal of Systematic Palaeontology.
Analizele făcute de cercetători arată că Kryptohadros kallaiae era înrudit cu alți dinozauri descoperiți în sud-estul Europei, precum Telmatosaurus din România și Tethyshadros din Italia.
Împreună, aceste specii formează un grup distinct de hadrosauroide, numit Telmatosauridae, care a evoluat în sud-estul arhipelagului european din Cretacicul târziu. În urmă cu aproximativ 70 de milioane de ani, Europa nu era un continent compact, ci un mozaic de insule separate de mări mai mult sau mai puțin adânci. Aceste condiții au favorizat apariția unor comunități de animale unice, adaptate diferitelor medii insulare.
„Faunele erau mult mai dinamice decât se credea”„Pe baza analizelor filogenetice se pare că hadrosauroidele care au evoluat inițial în Asia au ajuns în Europa în mai multe valuri de migrație distincte. Unul dintre aceste evenimente a adus strămoșii lui Kryptohadros în sud-estul Europei. Descoperirea confirmă că faunele care trăiau pe insulele europene în acea perioadă erau mult mai dinamice și diverse decât se credea anterior”, explică Zoltán Csiki-Sava, cercetător la Universitatea din București și coordonatorul echipei de cercetare din România.
Descoperirea este bazată pe fosile provenite dintr-un sit nou identificat în apropierea satului Vălioara, în vestul Bazinului Hațegului (Hunedoara).
Aici au fost descoperite mai multe fragmente fosile aparținând unui schelet parțial de hadrosauroid, un grup de dinozauri erbivori din ordinul Ornithischia. Popular, aceștia sunt cunoscuți ca „dinozauri cu cioc de rață”.
Fosilele provin din depozitele geologice ale Formațiunii Densuș-Ciula, de la sfârșitul perioadei Cretacice.
Cum a fost identificat situlCercetătorul Gábor Botfalvai de la Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta a explicat modul în care fost identificat situl în anul 2022, după ce amenajarea unui drum forestier a scos la lumină straturi de roci ce conțineau fragmente fosile.
Cercetările ulterioare au arătat că acestea nu reprezentau doar resturi izolate, ci și părți ale scheletului aceluiași individ de dinozaur.
Timp de peste 100 de ani, majoritatea fragmentelor fosile de hadrosauroide descoperite în Țara Hațegului au fost atribuite speciei Telmatosaurus transsylvanicus, descrisă la începutul secolului XX de paleontologul Franz Nopcsa.
Analiza detaliată a noului material fosil a arătat însă că unele dintre aceste resturi, și, în primul rând cele nou identificate la Vălioara, aparțin unei specii complet diferite, deși înrudite.
Proveniența numelui„Scheletele care păstrează elemente din mai multe părți ale corpului, inclusiv elemente de craniu și ale membrelor, sunt foarte rare în Bazinul Hațegului, mai ales în cazul hadrosauroideor. De cele mai multe ori se descoperă doar fosile izolate, care în trecut au fost atribuite automat lui Telmatosaurus. De aceea a fost nevoie de o analiză atentă a materialului cunoscut pentru această specie „«istorică», pentru a putea compara și interpreta corect noile fosile”, explică Attila Ősi, profesor la Universitatea „Eötvös Loránd” din Budapesta și coautor al studiului.
Denumirea Kryptohadros face trimitere la faptul că acest dinozaur a rămas „ascuns” timp de aproape 130 de ani, atât printre fosile atribuite în special lui Telmatosaurus, cât și în imediata apropiere a unui sit fosilifer cunoscut de cercetători.
A doua parte a numelui, kallaiae, este un omagiu adus mamei primului autor al studiului, Kállai Csilla, care i-a încurajat pasiunea pentru științele naturii încă din copilărie.
Publicarea acestei descoperiri a avut loc în apropierea zilei de 8 Martie și a oferit un prilej simbolic de a celebra contribuția și inspirația pe care femeile o aduc în lumea științei. Numele noului dinozaur a devenit astfel și un mic omagiu pentru toate femeile care susțin cercetarea, educația și pasiunea pentru cunoaștere.
Bazinul Hațegului este unul dintre cele mai importante locuri din Europa pentru studiul dinozaurilor din Cretacicul târziu.
Pentru Geoparcul Internațional UNESCO Țara Hațegului astfel de rezultate reprezintă o ocazie importantă de a aduce mai aproape de public cercetările desfășurate în acest teritoriu și evidențiază modul în care descoperirile științifice contribuie la înțelegerea istoriei vieții pe Pământ.
Geoparcul este aflat în administrarea Universității din București.
Decizia a fost comunicată oficial pe rețelele sociale ale clubului, iar finanțatorul Gigi Becali a declarat că echipa ar putea fi preluată de Mirel Rădoi.
Elias Charalambous a condus FCSB în perioada 2022–2026, reușind să câștige două titluri de campion și două Supercupe ale României. Sub conducerea sa, formația roș-albastră a obținut rezultate remarcabile în cupele europene, atingând faza optimilor de finală în UEFA Europa League 2024-2025 și faza principală a competiției în sezonul actual. Plecarea sa marchează sfârșitul unei perioade de succes, în care FCSB și-a consolidat poziția atât pe plan intern, cât și european.
Secundul Mihai Pintilii, fost căpitan al clubului și figură emblematică începând din 2012, a preluat inițial echipa ca antrenor interimar în noiembrie 2022, devenind ulterior principalul colaborator al lui Charalambous din martie 2023. În această perioadă, Pintilii a contribuit direct la câștigarea celor două titluri de campion și a celor două Supercupe, dar și la performanțele remarcabile din competițiile europene ale clubului.
Decizia de a încheia colaborarea cu Charalambous și Pintilii vine într-un moment important pentru FCSB, care pregătește sezonul următor cu ambiții mari pe plan intern și european. Finanțatorul Gigi Becali a sugerat că următorul antrenor va fi Mirel Rădoi, fost internațional și tehnician experimentat, cunoscut pentru stilul său disciplinat și experiența în pregătirea echipelor de top.
Această schimbare reprezintă un punct de cotitură pentru FCSB, care caută să își mențină poziția de lider în campionatul României și să continue parcursul remarcabil în competițiile europene.
