Întrebat dacă SUA vor intra în război cu Venezuela, președintele american a declarat pentru emisiunea 60 Minutes de la CBS: „Mă îndoiesc. Nu cred. Dar ne-au tratat foarte rău”.
Comentariile sale vin în contextul în care SUA continuă să lanseze atacuri asupra unor nave suspectate de trafic de droguri în Caraibe. Administrația Trump afirmă că atacurile sunt necesare pentru a stopa fluxul de droguri către SUA.
Trump a respins sugestiile potrivit cărora acțiunea SUA nu vizează stoparea traficului de narcotice, ci înlăturarea lui Maduro, un adversar al lui Trump.
Cel puțin 64 de persoane au fost ucise de atacurile SUA în Caraibe și în estul Pacificului de la începutul lunii septembrie, a raportat CBS News.
Maduro a acuzat anterior Washingtonul că „fabrică un nou război”, în timp ce președintele columbian Gustavo Petro a declarat că atacurile asupra ambarcațiunilor sunt folosite de SUA pentru a „domina” America Latină.
Anunțul a fost făcut de ministrul Apărării din Taiwan și în fața Parlamentului, după ce au fost anunțat întârzieri în livrarea armamentului comandat din Statele Unite. Cauzele principale sunt legate de mutarea liniilor de producție și de perturbările în lanțurile de aprovizionare, notează Reuters.
Potrivit ministrului apărării, Wellington Koo, 50 dintre avioanele F-16V construite de Lockheed Martin se află deja pe linia de producție, iar 10 dintre ele vor intra în faza de testare în zbor în cursul acestui an, urmând a fi livrate în 2026.
„Sperăm ca toate eforturile posibile să fie depuse pentru a accelera livrările”, a declarat acesta.
În același raport, ministerul a precizat că și livrarea celor 24 de torpile MK-48, în valoare de aproximativ 178 milioane de dolari, a fost amânată pentru perioada 2026–2028, din motive similare.
Întârzieri au fost înregistrate și în livrarea de de torpile MK-48 și de bombe planante AGM-154C Joint Standoff.
Totuși, comenzile de rachete HIMARS sunt livrate mai devreme decât se aștepta. Cele 18 unități rămase vor fi livrate până în ultimul trimestru al anului 2026, față de termenul inițial din 2027.
Taiwanul, care se confruntă cu o presiune militară tot mai mare din partea Chinei, consideră aceste achiziții esențiale pentru consolidarea capacității sale de apărare.
Aparatul a fost reperat „în imediata apropiere a aeroportului, în jurul orei 19.30”, potrivit unui purtător de cuvânt al poliției din orașul din nordul Germaniei.
În consecință, controlul aerian, în acord cu poliția federală, a suspendat imediat operațiunile de decolare și aterizare.
Traficul a fost reluat după aproximativ o oră.
Vineri seara, zborurile au fost suspendate timp de aproape două ore la aeroportul Berlin-Brandenburg din cauza prezenței dronelor. La începutul lunii octombrie, aeroportul din München, al doilea ca mărime din Germania, a fost nevoit să-și întrerupă operațiunile timp de câteva ore din același motiv.
Autoritățile germane au avertizat în repetate rânduri cu privire la amenințarea crescândă reprezentată de drone, după o serie de incursiuni ale unor aparate neidentificate în aeroporturi și baze militare.
Deși are o puternică lege digitală, Uniunea Europeană mai are nevoie de timp pentru a reuși să limiteze riscurile ChatGPT, scrie Politico.
Potrivit reprezentanților OpenAI, peste 120 de milioane d eoameni utilizează funcția ChatGPT în fiecare lună în Europa, ceea ce pentru Comisia Europeană nu a fost o surpriză.
Cu toate astea, autoritățile de reglementare încă nu au reușit să gestioneze Chat GPT în temeiul puternicei legi a UE privind serviciile digitale, în vigoare de la începutul lui 2024, pentru a se asigura că plaformele își minimizează riscurile. Abia la mijlocul lui 2026 va fi luată o decizie.
1,2 milioane de oameni vorbesc cu chatGPT despre sinucidereAcesta este, poate, unul dintre cele mai importante teste pentru Comisia Europeană, în demersul său de reuși să controleze riscurile generate de modelele lingvistice mari, care devin rapid la fel de omniprezente în viața oamenilor, cum sunt motoarele tradiționale de căutare.
Legea digitală a fost concepută înainte de existența chatGPT, iar în definițiile sale nu intră chatboții cu IA – asta pune Bruxelles-ul în pericolul de rămâne în urmă în abordarea acestor riscuri.
Potrivit unor documente ale OpenAI, 1,2 milioane de oameni au conversații în fiecare săptămână cu ChatGPT și plănuiesc să se sinucidă.
Ei admit, totodată, că „în unele cazuri rare, modelul s-ar putea să nu se comporte așa cum a fost conceput în aceste situații sensibile”.
„OpenAI va trebui să își îmbunătățească performanța”„Pentru o industrie obișnuită cu cadre voluntare de siguranță a inteligenței artificiale și cu repere autodefinite, regimul de due diligence obligatoriu din punct de vedere juridic al DSA ar putea fi o verificare dificilă a realității”, a declarat Mathias Vermeulen, director la firma de avocatură și consultanță AWO Agency din Bruxelles.
„OpenAI va trebui să își îmbunătățească semnificativ performanța și nu va putea scăpa nepedepsită cu o simplă copiere/lipire a ceea ce face în prezent”, a spus el.
Compania nu a răspuns criticilor, ci a consultat paginile sale de ajutor online pentru informații despre modul în care respectă DSA (Digital Services Act – Legea privind serviciile digitale a UE). De asemenea, a menționat că cifra de 120 de milioane se referă la persoanele care utilizează capacitățile de căutare ale ChatGPT și nu la întregul serviciu.
Cum ar putea legea să definească chatGPTÎnsă cifrele privind utilizatorii plasează acum chatbot-ul în liga mare, depășind cu mult pragul de 45 de milioane de utilizatori lunari pentru platformele mari și motoarele de căutare prevăzute în DSA.
Odată ce intră sub incidența DSA, riscă amenzi de până la 6% din cifra sa de afaceri globală anuală.
ChatGPT nu a fost „prevăzut” de DSA, dar „se potrivește cu limbajul statutului”, a declarat Martin Husovec, profesor de drept la London School of Economics.
Conform structurii legii, UE desemnează site-urile fie ca platforme online foarte mari, fie ca motoare de căutare care trebuie să respecte cele mai stricte reguli.
„O întrebare esențială” este domeniul de aplicare al desemnării ChatGPT, a declarat Joris Van Hoboken, profesor de drept specializat în guvernanța inteligenței artificiale la Universitatea Vrije din Bruxelles.
Comisia ar putea să o restrângă la funcționalitățile de căutare ale ChatGPT sau să o clasifice drept motor de căutare.
Cerințele impuse OpenAI și modul în care aceasta le poate îndeplini depind în mare măsură de decizia Comisiei.
Masoud Pezeshkian a anunțat duminică, în cadrul unei vizite la Organizația pentru Energie Atomică a țării, că Iranul va reconstrui instalațiile nucleare avariate ale Teheranului, care au fost ținta unor atacuri precise ale SUA în luna iunie, scrie Euronews.
„Distrugerea clădirilor și fabricilor nu va crea o problemă pentru noi; le vom reconstrui și cu o forță mai mare”, a declarat președintele iranian, potrivit The Times of Israel.
Anunțul lui Pezeshkian vine în contextul în care președintele american Donald Trump a avertizat, la câteva zile după atacurile din luna iunie asupra instalațiilor nucleare iraniene, că va bombarda din nou țara dacă aceasta va încerca să reia programul său nuclear.
Statele Unite au lansat, în luna iunie, atacuri cu bombe asupra celor trei principale instalații nucleare din Teheran – Fordow, Natanz și Isfahan – într-o operațiune secretă. La momentul respectiv, Trump anunțase că aceste instalații au fost distruse „complet”, însă acțiunea a fost minimizată de liderul suprem al Iranului, ayatollahul Ali Khamenei.
Rafael Grossi, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), a declarat recent pentru Associated Press că „Teheranul nu pare să îmbogățească în mod activ uraniul”, adăugând că agenția de supraveghere nucleară a ONU „a observat recent noi mișcări în instalațiile nucleare ale Iranului”.
Teheranul a insistat în repetate rânduri, înainte și după atacurile SUA, că programul său nuclear este de natură civilă și că urmărește obiective pur civile.
Deși pare desprins dintr-un scenariu de comedie, este o realitate șocantă: sistemul de protecție al Muzeului Luvru din Paris, cea mai vizitată instituție culturală a lumii, a fost securizat cu parole precum „LOUVRE” și „THALES”. Informația a fost extrasă din documente oficiale, scoase la iveală de presa din Franța.
Dezvăluirea, confirmată de publicații internaționale precum La Stampa, a provocat un val de uimire și indignare la Paris. Consternarea este cu atât mai mare cu cât vine în contextul unui jaf îndrăzneț, petrecut pe 19 octombrie în plină zi, sub ochii a zeci de camere de supraveghere.
Ministra Culturii, Rachida Dati, a recunoscut într-o intervenție publică: „Au existat breșe în sistemul de securitate. Avem nevoie de transparență și de asumarea răspunderii.” Această declarație marchează o schimbare de atitudine față de reacția inițială defensivă a oficialilor, care susțineau că „sistemele de alarmă au funcționat corespunzător”.
Mai îngrijorător este faptul că problema era semnalată de mai bine de un deceniu. Încă din 2014, experții Agenției Naționale pentru Securitate Informatică avertizau că vulnerabilitățile sistemului ar putea facilita sustragerea operelor de artă.
Astăzi, investigația demarată de autorități dezvăluie o situație absurdă: în spatele fațadei impenetrabile a celui mai protejat muzeu din lume se afla cea mai simplă parolă imaginabilă.
Acest scandal ridică întrebări serioase despre neglijența instituțională, siguranța patrimoniului cultural și răspunderea autorităților pentru un sistem care trebuia să fie o fortăreață împenetrabilă, dar care a fost compromis de cel mai evident cod din lume: propriul său nume.
Intervenția forțelor de ordine a fost promptă, conflictul fiind imediat aplanat de efectivele prezente în dispozitiv, fără a fi necesară folosirea forței sau a materialelor din dotare.
Faptele de violență nu au degenerat, conflictul manifestându-se prin câteva împunsături și altercații minore între persoanele implicate.
În urma intervenției, au fost scoase patru persoane din tribună, dintre care două au fost sancționate contravențional conform Legii nr. 4/2008 privind prevenirea și combaterea violenței cu ocazia competițiilor și a jocurilor sportive, cu amendă în cuantum de 500 lei.
Universitatea Craiova și Rapid București au terminat la egalitate, 2-2. Pentru Universitatea Craiova au marcat Adrián Rus și Steven Nsimba (în prelungiri), iar pentru Rapid Tobias Christensen și Lars Kramer.
