Șefa ÎCCJ a acuzat Executivul Bolojan că a manipulat profesionist opinia publică împotriva Justiției, pe două mari teme. Prima temă de atac a fost pensiile magistraților:
„Toată lumea este de acord că a fost un an cu o presiune fără precedent asupra justiției. Ați vorbit de critică, ați vorbit de interes pentru justiție manifestat de anumite zone. Sunt absolut normale – chiar ne ajută să ne îmbunătățim activitatea, să facem acele reglaje necesare.
Ceea ce însă este deosebit de toxic este manipularea.
Și acest proiect de hotărâre descrie în detaliu, aproape e o radiografie a cum se face manipularea de o manieră profesionistă.
Este toxică manipularea, pentru că ea creează percepții false și control asupra acestora. Sunt generate câteva teme, cum a fost tema pensiilor și că n-ar fi tocmai în regulă legea privind pensiile magistraților.
S-au folosit jumătăți de adevăr, jumătăți de minciună și în felul acesta s-au obținut o manipulare și o stigmatizare a judecătorilor și a procurorilor, a tuturor celor care beneficiam de aceste pensii.
Da, era adevărat că aveam niște condiții generate de protecția independenței, condiții mai bune de pensionare atât în ceea ce privește remunerarea, cât și perioada de timp la care puteam s-o facem. Ceea ce însă era absolut fals era ceea ce spunea fostul prim-ministru (n.r. Ilie Bolojan), la ore de mare audiență publică și prin campanii prelungite: că se face de către toți judecătorii (n.r. ieșirea pensie) la 49-50 de ani, că are statistici care nu a contat că au fost apoi prezentate în lumina reală de către Consiliul Superior al Magistraturii. Ceea ce populația a reținut a fost că suntem o categorie privilegiată”, spune Lia Savonea.
Președintele Curții Supreme susține că și folosirea prescripției ca temă de atac împotriva Justiției a fost o manipulare, pentru că adevărații vinovați sunt parlamentarii și procurorii care țin dosarele cu anii în fișete:
„Apoi, la loc cu această tematică (repet: îndelung prezentată și la ore largi de audiență), a mai fost o problemă: aceea a cauzelor penale. Și aceasta a fost o modalitate de manipulare dusă la extrem: focalizarea disproporționată pe materia penală.
Cu toții știm că în instanțe activitatea în din materie penală este undeva sub 20%; și mai exact, în jur de 13%. Să nu vorbești despre 3 milioane de dosare și despre activitatea pe care colegii din toată țara au dus-o cu greu și a trebuit să facă față în condiții grele de muncă, fără personal de suport, fără logistică, fără ceea ce în Europa civilizată nici nu se poate discuta, că nu ar fi posibil, a vorbi doar despre această nișă de penal și din penal doar despre prescripție a fost tot o formă de manipulare și de a crea o imagine falsă, de a generaliza cumva, de a amplifica niște idei simple.
Atunci când discutăm despre materia penală, vrând-nevrând vorbim despre corupție, despre cauze cu violență, cu accidente grave și firește că ele generează emoție publică. Or, focusând pe un caz care, să spunem, s-a finalizat cu achitare, nu s-a finalizat cu condamnare, și amplificându-l, dacă se vorbește continuu și se reduce doar la această idee – că s-a trimis în judecată și nu s-a obținut o condamnare – populația a înțeles că, de fapt, justiția nu funcționează. Populația nu înțelege toate aceste subterfugii, că suntem într-un stat de drept, că orice persoană are dreptul la prezumția de nevinovăție, la judecarea cauzei respectivei persoane într-un proces echitabil, rezonabil.
Și materia penală, cum e ea – nimic nu este perfect – , a beneficiat de o focalizare excesivă pe anumite cauze. În general, s-a folosit prescripția. E adevărat și aici: nu toate persoanele trimise în judecată au ajuns să fie judecate pe fond. Câteva dintre ele s-au bucurat de prescripția răspunderii penale.
Cine este responsabil de prescripție? Judecătorii? Nu.
O spune și acest material foarte limpede și o știm cu toții. O știu și politicienii, cei care au folosit politic ca o armă această chestiune împotriva instanțelor. Vina aparține Legislativului și mai vedem că vina aparține și organelor de urmărire penală, care, într-o proporție covârșitoare, au trimis dosarele pe care le-au trimis la limita răspunderii penale”.
Lia Savonea consideră că politicul încearcă să captureze Justiția, după ce judecătorii s-au eliberat după epoca monitorizărilor SRI-DNA:
„Atunci stigmatizăm judecătorul din materie penală pentru că el se chinuiește să facă față unor valori europene și standarde europene, să asigure protecția cea mai înaltă cetățenilor români atunci când suntem într-un aparent conflict de valori între cele trei curți: Curtea Constituțională, Curtea de Justiție și Curtea Europeană pentru Drepturile Omului. Pentru asta a trebuit să fie stigmatizați colegi de la instanța supremă, de la curți de apel, de peste tot, unde n-au făcut decât să-și arate devotamentul pentru valorile europene și pentru statul de drept. Acesta este statul de drept.
Ar fi foarte multe lucruri de spus, dar nu doresc să mai rețin, pentru că dumneavoastră ați acoperit, în linii mari, aproape toate chestiunile. Dar ar fi multe și ar merita să fie dezvoltate.
Sigur: eu cred că am putea să revenim și cu o altă dezvoltare, apropo de capturarea justiției, și să discutăm când a fost în mod real capturată justiția în România, pentru că putem vorbi onest și despre această temă: dacă a fost și când a fost ea, nu acum, când a încercat să se elibereze din anumite constrângeri. Și poate tocmai asta deranjează: această independență pe care judecătorii și-au luat-o, să se ghideze după valorile europene, după valorile reale ale statului de drept, se pare că nu a fost tocmai pe placul puterii politice – a Guvernului, a Parlamentului – în România. (…) Scopul acestei manipulări de un an de zile, acestor presiuni a fost slăbirea puterii judecătorești, slăbirea independenței reale a judecătorilor„.
Ministerul german de Interne a anunțat că în 2025 au fost înregistrate 85.837 de infracțiuni motivate politic, cu aproximativ 2% mai multe decât în anul precedent, când se înregistrase un salt masiv de 40%, informează Politico.
„Majoritatea infracțiunilor au fost comise de autori de extremă dreapta și extremă dreapta, ceea ce demonstrează încă o dată că cel mai mare pericol provine în prezent din extremismul de extremă dreapta”, a spus ministrul Alexander Dobrindt, punctând totuși că fost observată o creștere de aproximativ 42% a infracțiunilor violente atribuite extremismului de stânga.
Această intensificare a violențelor de stânga a fost înregistrată în principal în timpul protestelor și demonstrațiilor, cum au fost cele organizate împotriva convenției partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD).
Autoritățile consideră că nivelul ridicat al infracțiunilor motivate politic este alimentat de radicalizarea și polarizarea tot mai accentuate din societate, din cauza rețelelor de socializare.
„Rețelele de socializare, prin intermediul cărora se răspândesc discursul instigator la ură, incitarea și propaganda, sunt factori majori ai polarizării sociale. Acest lucru accelerează, de asemenea, radicalizarea și, în cel mai rău caz, duce la infracțiuni grave în lumea reală”, a declarat Holger Münch, șeful Biroului Federal de Poliție Criminală.
Raportul arată și și o creștere puternică a incidentelor de spionaj. Numărul acestora a crescut cu 558% față de anul precedent, ajungând la 474 de cazuri înregistrate în 2025.
Autoritățile germane au observat o utilizare tot mai frecventă a „agenților de unică folosință”, recrutați prin intermediul rețelelor sociale și folosiți strict pentru operațiuni punctuale de spionaj sau sabotaj.
Decizia consolidează opoziția noului guvern bulgar față de sprijinul militar european pentru Ucraina, după victoria categorică obținută în alegerile parlamentare din aprilie de premierul Rumen Radev, considerat apropiat de pozițiile Moscovei. De la începutul invaziei ruse pe scară largă, în 2022, Bulgaria a trimis 13 pachete de ajutor către Kiev.
„Am arătat deja clar că războiul din Ucraina nu va fi rezolvat pe câmpul de luptă. Asistăm la un război de uzură, iar indiferent cât armament va fi acumulat, singurul rezultat este pierderea de vieți omenești. Este timpul să ne așezăm la masa negocierilor”, a declarat Stoyanov, într-o conferință de presă.
Radev, fost pilot militar, și-a invocat experiența din armată pentru a susține că Ucraina ar trebui să negocieze pacea cu Rusia. În luna mai, acesta a sugerat că Uniunea Europeană ar trebui să joace un rol central în inițierea discuțiilor de pace.
Deși noul guvern de la Sofia a adoptat o poziție mai favorabilă Kremlinului, acesta a evitat până acum o confruntare deschisă cu Bruxellesul pe tema Ucrainei. Bulgaria, cea mai săracă țară din Uniunea Europeană, depinde semnificativ de fondurile europene.
Pe lângă oprirea ajutorului militar pentru Ucraina, Stoyanov a prezentat și planul guvernului de a crește cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB, în linie cu angajamentele NATO asumate anterior de Radev.
Cupa Mondială din acest an vine la pachet cu un impact semnificativ asupra mediului, anunță Reuters.
Costul ecologic al acestui eveniment important din fotbal se află în expansiune.
Se așteaptă ca evenimentul din acest an să aibă și un cost climatic de peste două ori mai mare decât cel al Cupei Mondiale din Qatar 2022.
O evaluare publicată săptămâna trecută de platforma globală de contabilizare a carbonului, Greenly, estimează că ar putea genera 7,8 milioane de tone de dioxid de carbon, potrivit sursei.
Această sumă este aproximativ echivalentă cu emisiile anuale a 1,7 milioane de mașini sau cu emisiile anuale ale Sierrei Leone. Astfel, Cupa Mondială 2026 este cea mai poluantă Cupă Mondială organizată vreodată, potrivit academicienilor și activiștilor.
„Cred că, în teorie, Cupa Mondială este foarte distractivă pentru sport și pentru vizibilitate. Însă, e rea din punct de vedere climatic”, a declarat autoarea și ecologista sportivă Madeleine Orr pentru Reuters.
Cauzele emisiilor de dioxid de carbonCauzele principale pentru aceste emisii sunt distanțele uriașe pe care echipele, fanii și presa le vor parcurge, în formatul cu trei țări și 16 orașe.
Cercetătorii estimează că până la 87% din emisiile turneului vor proveni din călătorii. Acestea sunt în principal zboruri. Milioane de fani traversează un continent pentru a-și urmări echipele.
Turneul din acest an se întinde pe 4.500 km, de la Vancouver la Miami. Acest lucru îl face inerent mai intens din punct de vedere al emisiilor de carbon decât evenimentul compact din Qatar. Acesta din urmă a fost criticat pentru construirea a șapte stadioane noi. Emisiile de gaze cu efect de seră din Qatar au fost calculate la aproximativ 3,8 milioane de tone, mai arată sursa.
„Măriți numărul echipelor și apoi plasați-le într-o țară în care este nevoie de călătorii semnificative. Mai întâi, pentru a ajunge acolo pe calea aerului, și apoi călătorii semnificative între locațiile gazdă. Eliminăm o sursă de influență negativă asupra mediului, dar apoi o creștem în alta”, a declarat David Gogishvili, geograf la Universitatea din Lausanne.
Locațiile Cupei Mondiale sunt împărțite în trei grupuri regionale, Vest, Centru și Est. Împărțeala are rolul de a reduce distanțele de călătorie, potrivit aceleiași surse.
FIFA a declarat că va reduce emisiile de carbon până în 2030La summitul COP26 al Națiunilor Unite privind clima din 2021, FIFA s-a angajat să își înjumătățească emisiile de carbon până în 2030. De asemenea, s-a angajat și să atingă zero emisii nete până în 2040. Măsurile sunt parte a Cadrului ONU pentru Sportul în Acțiune Climatică.
FIFA nu a stabilit un obiectiv specific de emisii de carbon pentru Cupa Mondială.
Federația a subliniat utilizarea stadioanelor existente, încurajarea fanilor să folosească transportul public, reducerea dependenței de generatoarele diesel și inițiativele de reciclare și combatere a risipei alimentare.
Ecosistemul digital impactează și el mediulPe lângă emisiile rezultate de mijloacele de transport, Cupa Mondială indică o parte adesea trecută cu vederea a amprentei de carbon a turneului. Acesta este ecosistemul digital, care stă la baza sportului modern.
Transmisiunile, streamingul, fluxurile de date și platformele de pariuri necesită aporturi enorme de energie. Acestea variază de la centre de date la sateliți și la miliardele de dispozitive pe care fanii le folosesc pentru a urmări meciurile.
Operatorul Sistemului Energetic Național al Regatului Unit a estimat că fiecare dintre meciurile din grupele Scoției și Angliei ar putea înregistra o utilizare națională cu 600 de megawați mai mare de energie electrică. Acesta este echivalentul cererii totale de energie electrică pentru Glasgow și Leeds la un loc, mai menționează sursa.
„Marea majoritate se uită pe două ecrane și pe telefon”„Trebuie să ții cont de faptul că toți cei care se uită în fiecare loc din lume fac parte din asta”, a declarat Orr, autorul unei cărți despre cum sportul afectează mediul.
„Și marea majoritate a lor se uită pe două ecrane, se uită la televizor. Apoi, urmăresc pe telefon”, a mai precizat acesta.
Spre deosebire de zboruri sau construcția stadioanelor, aceste emisii sunt rareori luate în considerare în calculele oficiale de sustenabilitate, mai arată sursa inițială.
Potrivit șefei statului, Europa de Sud-Est suferă de un deficit grav de conectivitate. Este un moment în care schimbările în materie de securitate din regiunea Mării Negre necesită măsuri imediate în domeniul infrastructurii.
Blocarea acestei infrastructuri strategice condamnă Ruse la cozi kilometrice de camioane, potrivit dunavmost.
Președinta Iotova a prezentat construirea noului pod ca un proiect cu o întârziere critică, care trebuie să fie pus urgent la cel mai înalt nivel politic între Sofia și București.
Ea a subliniat că, în ciuda finanțării asigurate pentru studiul pre-proiect, obiectivul nu primește locul necesar în prioritățile europene.
„Nu pot explica de ani de zile, în diversele funcții pe care le-am ocupat, de ce colegii noștri români continuă să aibă rezerve față de construirea acestui pod”, a declarat Iliana Iotova.
Problema se reflectă direct asupra traficului din regiunea Ruse. Structurile locale ale Poliției Rutiere – Ruse sunt nevoite zilnic să regleze fluxul nesfârșit de camioane grele. Progresul diplomatic lipsește.
Lacune în strategia naționalăȘefa statului și-a îndreptat atenția critică și asupra cauzelor interne ale lipsei infrastructurii de transport din Balcani. Iotova s-a referit la soarta Coridorului nr. 8. Potrivit acesteia, responsabilitatea pentru întârziere nu trebuie căutată doar în afara granițelor Bulgariei.
„Marea întrebare de ce Coridorul nr. 8 nu este încă o realitate nu ține doar de relațiile interstatale, ci este, de altfel, o chestiune care ține și de politica noastră națională”, a afirmat Iotova.
Președinta a adăugat că regiunea nu este încă conectată în mod eficient nici pe mare, nici prin legături terestre sau feroviare. Acest lucru impune o mobilizare totală la nivel de stat pentru construirea axei Sud-Nord.
