Un consilier din localitatea Palmetto Bay, Florida, se confruntă cu reacţii negative şi cu un val de solicitări de demisie din cauza unui mesaj despre moartea lui Kirk.
În postarea ştearsă ulterior, consilierul Steve Cody a numit asasinarea lui Kirk „un sacrificiu potrivit”, potrivit NBC. Consilierul a vrut să răspundă unei remarci cunoscute a activistului din 2023, conform căreia „merită să existe un cost, din păcate, al unor decese cauzate de arme de foc în fiecare an” pentru a păstra drepturile celui de-al Doilea Amendament (dreptul de a purta arme de foc n.r.).
„Charlie Kirk este un sacrificiu potrivit pentru Lorzii noştri: Smith & Wesson. Sfinţite fie numele lor”, a scris Cody.
Ulterior, consilierul a explicat la NBC6 de ce a făcut postarea şi apoi a şters-o.
„Recunosc că nu a fost bine gândită. Regret pentru că a fost lipsită de sensibilitate. Cred că există o anumită ironie în ea, dar a provocat multă durere unor oameni pe care îi cunosc şi pe care îi respect, aşa că am retras-o”, a spus Cody.
Charlie Kirk, în vârstă de 31 de ani, comentator radio şi un aliat influent al lui Donald Trump, a fost împuşcat miercuri într-un campus universitar din Utah.
Articolul Scandal în Florida. Un consilier local, presat să demisioneze după un comentariu controversat despre moartea lui Charlie Kirk apare prima dată în Mediafax.
Numărul persoanelor ucise în atacurile israeliene lansate vineri asupra Fâşiei Gaza a crescut la minimum 50, au anunţat surse medicale locale.
Potrivit Al Jazeera, dintre acestea, cel puţin 37 au fost raportate în oraşul Gaza şi în nordul teritoriului aflat sub asediu.
Operaţiunile militare au continuat pe parcursul zilei, iar autorităţile sanitare avertizează că bilanţul ar putea creşte pe măsură ce echipele de salvare intervin în zonele afectate.
Situaţia umanitară din Gaza rămâne extrem de gravă, cu spitale suprasolicitate şi resurse medicale limitate.
Articolul Bilanțul victimelor în urma atacurilor din Gaza a urcat la cel puțin 50 de morți. Spitalele sunt copleșite apare prima dată în Mediafax.
Casa Națională de Asigurări de Sănătate anunță că pacienții oncologici beneficiază în continuare de tratamente fără întreruperi.
CNAS monitorizează constant fondurile și a redistribuit 405 milioane lei pentru a acoperi necesarul medicamentelor, evitând sincope în sistem.
Casa Națională de Asigurări de Sănătate transmite că pacienții oncologici beneficiază în continuare de tratamentele necesare, fără discontinuități.
Instituția monitorizează permanent modul de utilizare a bugetului aprobat și dă asigurări că ia toate măsurile legale pentru a preveni eventualele sincope, până la aprobarea unei rectificări bugetare.
CNAS rămâne atentă la semnalările paciențilorÎn contextul în care, din septembrie, creditele de angajament pentru medicamentele oncologice din contractele cost-volum nu mai erau suficiente pentru acoperirea integrală a necesarului, CNAS a redistribuit fonduri în valoare de 405 milioane lei, conform solicitărilor spitalelor, astfel încât pacienții să își poată continua tratamentul.
Președintele CNAS, conf. univ. dr. Horațiu-Remus Moldovan, a solicitat o analiză detaliată a derulării Programului Național de Oncologie la nivel național.
Raportul a arătat că sistemul funcționează adecvat, existând doar probleme punctuale în unele unități medicale din 7 județe și din București, care au fost gestionate operativ.
CNAS subliniază că rămâne atentă la semnalările venite din partea pacienților și a unităților medicale, pentru a interveni prompt atunci când apar dificultăți, și colaborează cu instituțiile partenere pentru ca pacienții din România să aibă acces neîntrerupt la tratamente și servicii medicale.
Articolul CNAS: Tratamentele pentru pacienții oncologici sunt asigurate fără întreruperi apare prima dată în Mediafax.
Casa Naţională de Asigurări de Sănătate transmite că pacienţii oncologici beneficiază în continuare de tratamentele necesare, fără discontinuităţi. Instituţia monitorizează permanent modul de utilizare a bugetului aprobat şi dă asigurări că ia toate măsurile legale pentru a preveni eventualele sincope, până la aprobarea unei rectificări bugetare.
În contextul în care, din septembrie, creditele de angajament pentru medicamentele oncologice din contractele cost-volum nu mai erau suficiente pentru acoperirea integrală a necesarului, CNAS a redistribuit fonduri în valoare de 405 milioane lei, conform solicitărilor spitalelor, astfel încât pacienţii să îşi poată continua tratamentul.
Preşedintele CNAS, conf. univ. dr. Horaţiu-Remus Moldovan, a solicitat o analiză detaliată a derulării Programului Naţional de Oncologie la nivel naţional. Raportul a arătat că sistemul funcţionează adecvat, existând doar probleme punctuale în unele unităţi medicale din 7 judeţe şi din Bucureşti, care au fost gestionate operativ.
CNAS subliniază că rămâne atentă la semnalările venite din partea pacienţilor şi a unităţilor medicale, pentru a interveni prompt atunci când apar dificultăţi, şi colaborează cu instituţiile partenere pentru ca pacienţii din România să aibă acces neîntrerupt la tratamente şi servicii medicale.
Articolul CNAS: Tratamentele pentru pacienţii oncologici sunt asigurate fără întreruperi apare prima dată în Mediafax.
Zborul UA32 al companiei United Airlines, plecat de pe aeroportul Narita din apropiere de Tokyo, a fost deviat către Osaka la aproximativ o oră şi jumătate de la decolare, după ce senzorii au indicat un incendiu în zona de marfă, au anunţat oficiali ai aviaţiei japoneze, scrie Associated Press.
Postul public NHK a difuzat imagini cu pasagerii coborând pe tobogane de evacuare de pe aeronava Boeing 737-800 staţionată pe pistă.
Nu au fost raportate răniţi, iar în filmări nu se observă foc sau fum.
Ambele piste ale Aeroportului Internaţional Kansai au fost închise temporar în timpul operaţiunii.
Autorităţile japoneze investighează dacă a existat într-adevăr un incendiu sau doar o alertă falsă.
Articolul Un avion United Airlines cu 142 de pasageri a aterizat de urgență în Japonia după o alertă de incendiu la bord apare prima dată în Mediafax.
Tîlvăr a declarat că primeşte această recunoaştere „cu emoţie şi responsabilitate”, subliniind că este un semn al aprecierii nu doar personale, ci şi al eforturilor României de a fi un aliat de încredere şi un partener strategic pentru Polonia şi întreaga regiune.
În mandatul său la Ministerul Apărării (2023-2025), Tîlvăr a coordonat proiecte majore de securitate într-un context marcat de războiul din Ucraina şi de tensiunile de pe Flancul Estic al NATO. Printre realizările invocate de acesta se numără inaugurarea Centrului European de Instruire F-16 de la Feteşti, sprijinul pentru instruirea piloţilor ucraineni, lansarea iniţiativei comune România–Bulgaria–Turcia pentru siguranţa navigaţiei în Marea Neagră, achiziţia de avioane F-16 şi F-35, modernizarea cadrului legislativ în domeniul apărării şi programe de sprijin pentru personalul militar.
De asemenea, Tîlvăr afirmă că a avut un rol activ în diplomaţia militară, prin participarea la reuniuni internaţionale şi consolidarea parteneriatelor României cu SUA, Canada, Coreea de Sud, Turcia şi Republica Moldova, precum şi prin coordonarea reuniunilor formatului B9.
„Această distincţie mă onorează, dar mai ales mă responsabilizează. Ea confirmă că România şi Polonia rămân unite în prima linie a securităţii europene şi euroatlantice, pe temelia prieteniei, solidarităţii şi a valorilor comune”, a mai transmis fostul ministru al Apărării.
Articolul Angel Tîlvăr, decorat de preşedintele Poloniei pentru contribuţia la securitatea regională apare prima dată în Mediafax.
„Am convenit ca proiectele care au un stadiu de raportare sub 36% să fie mutate pe lista Programului Sănătate”, a precizat Bolojan.
Printre investițiile vizate se află: noul sediu al Spitalului de Urgență MAI „Prof. Dr. Dimitrie Gerota”, laboratorul de radioterapie de la Spitalul Județean Pitești, relocarea și modernizarea secției de oncologie la Alba Iulia, extinderi la Spitalul nr. 2 Vaslui, Institutul Regional de Oncologie Timișoara, un spital nou la Giurgiu, o clădire pentru secțiile de boli infecțioase și pneumologie în Oradea, precum și investiții la Spitalul Militar din Pitești.
Premierul a subliniat presiunea bugetară uriașă generată de obligația finalizării proiectelor PNRR până anul viitor și a avertizat asupra riscului de pierdere a fondurilor dacă termenele nu sunt respectate.
„Identificarea altor surse de finanțare este singura soluție pentru a menține lucrările, având în vedere că sumele alocate României prin PNRR au fost reduse semnificativ pe componenta de împrumut, iar în același timp există supracontractare și întârzieri în derularea unor proiecte. Investițiile în sănătate trebuie să continue pentru a asigura siguranța pacienților, modernizarea infrastructurii medicale și accesul tuturor românilor la servicii medicale de calitate”, a conchis Bolojan, după o întâlnire la care au mai participatministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, și ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, alături de reprezentanți ai spitalelor și ai constructorilor.
Articolul Bolojan: Opt proiecte de spitale vor fi scoase de la PNRR. Vor trece la Programul Sănătate 2021–2027 apare prima dată în Mediafax.
Guvernul României a fost informat oficial, în ședința de joi, că România riscă să piardă 227.936.161 de euro din fondurile PNRR, după ce Comisia Europeană a suspendat această sumă din cererea de plată nr. 3, invocând neîndeplinirea integrală a Jalonului 121.
Informarea, întocmită chiar de Ministerul Energiei, arată că procedurile de selecție pentru consiliile de administrație și supraveghere ale companiilor energetice de stat nu au fost derulate integral, transparent și competitiv, potrivit cerințelor din OUG 109/2011.
Jalonul 121 prevede selectarea și numirea, prin proceduri competitive și transparente, a membrilor consiliilor de administrație și supraveghere din companiile energetice de stat. Legislația obligă autoritățile să demareze procedura de selecție în termen de 60 de zile de la expirarea unui mandat sau de la o numire provizorie, tocmai pentru a preveni conducerea prelungită prin interimat. Pe de altă parte, numirile provizorii oferă posibilitatea evitării, cel puțin temporare, a procedurilor laborioase de selecție, menținând astfel un control mai direct asupra conducerii companiilor.
Numire controversată la vârful HidroelectricaCazul Hidroelectrica, compania fanion a statului român din sectorul energetic, este vizat explicit de Executivul european. Potrivit Ministerului Energiei, Comisia a constatat „4 deficiențe în Consiliul de Supraveghere și 2 deficiențe în cadrul Directoratului”. Actualul director general al Hidroelectrica, Károly Borbély, este vizat de observațiile CE, în contextul unui posibil conflict de interese. Comisia a constatat că acesta a fost membru în Consiliul de Supraveghere și în Comitetul de Nominalizare și Remunerare, înainte de a fi numit în funcția de CEO, în cadrul unei proceduri pe care contribuise anterior să o definească.
Deși Ministerul susține că Borbély nu a participat la deciziile esențiale și că selecția a fost realizată de un expert independent, Comisia a concluzionat că „procedura de selecție pentru președintele Directoratului (…) nu îndeplinește condițiile de transparență și competitivitate” și că perioada scurtă dintre demisie și numire „nu poate fi considerată o perioadă de detașare suficientă pentru a evita un conflict de interese”.
Hidroelectrica, vizată și pentru numirea directorului financiarȘi numirea actualului director financiar al Hidroelectrica, Marian Fetița, este vizată de observațiile Comisiei Europene. În documentul transmis Guvernului, se menționează că, în data de 26 februarie 2025, Comisia a solicitat Ministerului Energiei clarificări privind îndeplinirea condițiilor de eligibilitate profesionale pentru funcția de membru al Directoratului. „Persoana numită ca și CFO nu a îndeplinit condițiile de eligibilitate impuse în procedura de selecție”, iar „dovezile transmise de România nu au putut confirma că deținea o certificare activă ca și auditor financiar, contabil autorizat, consultant fiscal, membru ACCA-UK sau CFA (standardele internaționale de competență profesională în domeniul financiar-contabil n.r)”, a fost concluzia CE.
Ministerul Energiei a solicitat Consiliului de Supraveghere remedierea situației și a avertizat că menținerea acestei deficiențe poate duce la pierderea unei sume de aproximativ 16 milioane de euro din PNRR.
CE Oltenia: selectați în funcții de firma pe care au angajat-oȘi în cazul Complexului Energetic Oltenia, Comisia Europeană a identificat cinci deficiențe în Consiliul de Supraveghere – trei referitoare la procedura de selecție, un post menținut vacant și prezența unui reprezentant al acționarului minoritar – și alte două nereguli în Directorat.
Doi membri ai Directoratului Complexului Energetic Oltenia, Dan Iulius Plaveti și Cosmin Trufelea, au fost implicați direct în procedura de achiziție a firmei de consultanță ARC Consulting SRL din Cluj, care a fost desemnată să organizeze selecția pentru ocuparea funcțiilor din Directorat.
Comisia Europeană a considerat situația neconformă cu cerințele de guvernanță corporativă asumate prin PNRR, deoarece cei doi membri ai Directoratului au semnat contractul de achiziție cu firma de consultanță, care ulterior i-a selectat chiar pe ei în funcțiile de conducere.
Val de nereguli în companiile de stat din energieComisia Europeană a identificat deficiențe privind guvernanța corporativă și în alte companii energetice cu capital de stat: Nuclearelectrica, Romgaz, Oil Terminal, Conpet, SAPE, Electrocentrale Craiova, Midia Green Energy, CNCIR și Complexul Energetic Valea Jiului. Problemele semnalate vizează, în principal, numiri provizorii repetate în lipsa unor proceduri de selecție competitive, proceduri de recrutare nefinalizate sau contracte de mandat încheiate pe durate mai scurte decât perioada legală de patru ani.
În cazul Nuclearelectrica, întreg Consiliul de Administrație este în proces de înlocuire, iar la SAPE, Agenția Națională de Integritate a confirmat starea de incompatibilitate a unui membru al consiliului. La Midia Green, Comisia a constatat trei deficiențe care au dus la demisia sau revocarea membrilor vizați, iar la Conpet și Oil Terminal au fost semnalate nereguli în desfășurarea procedurilor de selecție.
În cazul CE Valea Jiului, Ministerul Energiei nu a declanșat procedura, motivând discuțiile în curs privind modificări legislative, întrucât societatea se află în proces de închidere a activității miniere.
25 de milioane de euro penalități pentru patru scauneDeși la începutul anului 2025 reprezentanții Guvernului anunțau declanșarea procedurilor de revocare în companiile de stat vizate de Comisia Europeană, inclusiv CE Oltenia, Ministerul Energiei susține acum că nu are instrumente legale pentru a forța revocarea membrilor Directoratelor întrucât prerogativa în acest sens aparține exclusiv consiliilor de supraveghere.
Încercările de a modifica actele constitutive ar fi inutile, spun autoritățile, în condițiile în care contractele de mandat au fost deja semnate. Mai mult, selecțiile în curs pot fi contestate în instanță, iar în cazul Hidroelectrica, refuzul de a relua procesul de selecție pentru Directorat este calificat drept o „ignorare nejustificată” a obligațiilor asumate prin PNRR.
În plus, numai în cazul Hidroelectrica, „revocarea fără justă cauză ar obliga compania la plata unor daune-interese de aproximativ 5 milioane de lei”. În paralel, un calcul preliminar realizat de experții Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene estimează o penalitate de cel puțin 25 de milioane de euro pentru menținerea în funcție, contrar cerințelor PNRR, a celor patru membri ai Directoratului de la Hidroelectrica și Complexul Energetic Oltenia.
Schimbare de ministru – schimbare de realitateÎn contrast cu poziția actuală a ministerului, fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, susținea într-o postare publică din 27 iunie 2025, intitulată „Adevărul despre șefii din energie și PNRR”, că problema Jalonului 121 a fost deja remediată în timpul mandatului său și că toți membrii consiliilor vizați de Comisie au fost revocați, că s-au emis ordonanțe care permit revocarea celor incompatibili și că procedurile de selecție pentru înlocuirea lor erau deja declanșate.
„Revocarea persoanelor semnalate în comunicările CE a fost făcută deja, în timpul mandatului meu, fiind revocați prin AGA toți membrii CA/CS indicați de analiza europeană. Tot în mandatul meu, au fost adoptate în Guvern OUG nr. 4/2025 și nr. 22/2025, care clarifică și simplifică mecanismul de revocare, oferind temei legal pentru înlăturarea oricărui membru incompatibil sau numit fără respectarea cerințelor de profesionalism, experiență și independență. De asemenea, legislația de guvernanță corporativă a fost pusă în acord cu observațiile Comisiei Europene”, transmitea Sebastian Burduja, menționând că „mereu a spus adevărul”.
„Avem o soluție deja funcțională. Și este valabilă pentru orice alt caz care poate apărea. Nu e nevoie să schimbăm abordarea „de acum înainte” pentru că această schimbare a avut deja loc, în strânsă coordonare cu experții Comisiei Europene”, scria ministrul de atunci al energiei, precizând că „România nu va pierde nicio sumă din cauza acestui jalon”.
Contestați, dar greu de înlăturatÎn lipsa unor pârghii legale directe și cu contracte de mandat deja încheiate, autoritățile se confruntă cu un blocaj profund: doar consiliile de supraveghere pot decide revocarea membrilor Directoratului, iar în unele cazuri, aceste consilii includ tocmai persoane implicate în selecțiile contestate de Comisia Europeană.
Plecarea „de bunăvoie” a celor din Directorat este puțin probabilă, mai ales în condițiile în care funcțiile sunt bine remunerate și vin cu influență asupra deciziilor strategice și administrative.
Doar 65,5% dintre procedurile asumate prin Jalonul 121 au fost finalizate, potrivit constatărilor CE, iar termenul pentru remedierea tuturor deficiențelor este 28 noiembrie 2025. Dacă România nu prezintă proba completă a conformării, există riscul ca fondurile să fie pierdute definitiv.
De la funcții la pensiile speciale: 869 de milioane blocate din fondurile pentru dezvoltareJalonul 121 nu este singurul care a atras sancțiuni. În total, România are 869 de milioane de euro suspendați din cererea de plată numărul 3 a PNRR, ca urmare a neîndeplinirii a trei jaloane: reforma guvernanței corporative în companiile energetice de stat – 227 milioane de euro, 330 milioane de euro pentru că Autoritatea de Monitorizare a Întreprinderilor Publice nu este încă complet funcțională și aproximativ 231 milioane de euro pentru lipsa implementării concrete a reformei pensiilor speciale, potrivit relatărilor Europa Liberă.
Energia, sub control politic. Fondurile, în pericol realÎntre riscul de a plăti daune dacă forțează revocarea și pericolul pierderii fondurilor europene dacă nu intervine, statul român rămâne captiv într-o zonă gri – una în care, până acum, cei numiți discutabil nu par dispuși să părăsească funcțiile.
România riscă să piardă bani europeni nu din lipsa fondurilor, ci pentru că nu respectă propriile reguli privind transparența și competența în guvernanța companiilor de stat. În loc să fie un model de reformă, sectorul energetic rămâne vulnerabil la numiri politice, interimate prelungite și proceduri opace.
Articolul România riscă să piardă 227 milioane de euro din PNRR: Comisia Europeană critică numirile netransparente din companiile energetice de stat apare prima dată în Mediafax.
