Prim-vicepreședintele PNL și candidatul partidului la Primăria Capitalei, Ciprian Ciucu, a declarat la Digi24 că nu își dorește să ajungă președinte al României, subliniind că preferă funcțiile executive și că nu vrea să rămână în politică mai mult de 10-12 ani.
Întrebat dacă există un candidat la care se gândește pentru Sectorul 6, pe care l-ar lăsa în urmă dacă ar câștiga, Ciucu a răspuns fără ezitare: „Din fericire, da, este, cred că sunt singur în această postură, pot să îl recomand pe viceprimarul Paul Moldovan, care este un om integru, un om supercompetent, am mare încredere în el”.
Referitor la o întrebare despre un posibil traseu către Cotroceni – având în vedere că doi foști primari ai Capitalei au ajuns președinți ai României – Ciucu a spus: „Cea mai mare onoare pe care pot să o am este să fiu primarul Bucureștiului. Și vreau să fac din București proiectul vieții mele, așa cum am făcut până acum din vestul Bucureștiului, în sectorul 6”.
Candidatul PNL a explicat că le propune bucureștenilor „un parteneriat pentru cel puțin șase ani de acum înainte, astfel încât să pun ordine în primărie și în oraș”, vizând rezultate semnificative la nivelul Capitalei, similare cu cele din Sectorul 6, și „pe 10 ani astfel încât Bucureștiul să fie bine pus la punct”.
Întrebat dacă s-a gândit vreodată la un traseu către Cotroceni, Ciprian Ciucu a spus: „Eu vă zic sincer acum, nu știu cum o să sune asta la televizor, eu mai mult de 10-12 ani nu mai vreau să stau prin politică. Adică nu sunt genul care să-mi doresc puterea de dragul puterii, doresc puterea ca să pot face ceva în orașul pe care-l iubesc. Mai sunt și alte lucruri de făcut decât politică și nu mă văd președinte, vă zic sincer”.
Explicându-și opțiunile de carieră, Ciucu a declarat: „Mie îmi plac funcțiile executive mai degrabă, acestea mă motivează, procesele de management pe care le stăpânesc, chiar și teoria îmi place foarte mult, pentru că practică fără teorie este un nonsens. Am aplicat concepte, îmi place să lucrez și să văd lucruri efective care cresc din munca echipei mele”.
„Deci e foarte puțin probabil să-mi doresc să fiu președintele României, bine, și aceasta este o onoare foarte mare, dar nu este…”, a conchis candidatul PNL.
Avocații lui Călin Georgescu cer CAB să restituie rechizitoriul la PICCJ, deoarece procurorul Remus Popa, șeful SUP PICCJ, care figurează că ar fi confirmat rechizitoriul, a făcut el însuși acte de urmărire penală în dosar.
În plus, semnătura de pe prima pagină a actului de acuzare nu i-ar aparține lui Popa, scrie luju.ro.
Astfel, dosarul pe care procurorii Marius Iacob și Gheorghe Cornescu de la Parchetul General l-au făcut împotriva lui Călin Georgescu riscă să sară în aer încă din faza de camera preliminară.
Avocații Mircea Sinescu și Lucian Catrinoiu – apărătorii lui Georgescu – solicită Curții de Apel București restituirea rechizitoriului la parchet, pe motiv că verificarea actului de acuzare pentru legalitate și temeinicie a fost efectuată cu încălcarea normelor legale.
Concret, potrivit art. 328 alin. 1 din Codul de procedura penală: „Rechizitoriul este verificat sub aspectul legalității și temeiniciei de prim-procurorul parchetului sau, după caz, de procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, iar când a fost întocmit de acesta, verificarea se face de procurorul ierarhic superior. Când a fost întocmit de un procuror de la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, rechizitoriul este verificat de procurorul-șef de secție, iar când a fost întocmit de acesta, verificarea se face de către procurorul general al acestui parchet”. În cazul de față, Procurorul General Alex Florența.
În această speță, avocații Sinescu și Catrinoiu invocă două nereguli la Curtea de Apel București. În primul rând, procurorul Remus-Iulian Popa – Șeful Secției de urmărire penală din PICCJ – care figurează că fiind cel care ar fi confirmat rechizitoriul nr. 6720/284/P/2024 – a întocmit el însuși acte de urmărire penală în dosar, fiind autorul procesului-verbal de sesizare din oficiu, susțin avocații. Or, este evident că niciun procuror nu se poate verifică pe sine însuși.
În al doilea rând, lângă semnătura din dreptul lui Remus Popa a fost scris un „p” de mână – ceea ce poate însemna că altcineva a semnat pentru șeful SUP. În aceste condiții, apărătorii lui Georgescu cer ca Parchetul General să comunice Curții de Apel București numele procurorului a cărui semnătură apare în colțul din dreapta-sus al primei pagini a rechizitoriului.
Lumea Justiției a descoperit că semnătura de pe rechizitoriul lui Georgescu este identică cu cea a procurorului PICCJ Ioan Șandru, adjunctul lui Remus Popa la conducerea SUP.
Dacă se dovedește că semnătura îi aparține lui Ioan Șandru, atunci lucrurile sunt cu atât mai grave, întrucât se încalcă principiul controlului ierarhic consacrat atât de art. 328 alin. 1 CPP, cât și de însăși Constituția României, pentru întregul Minister Public (art. 132 alin. 1).
Avocații Mircea Sinescu și Lucian Catrinoiu au depistat și alte nereguli în actul de acuzare fabricat de către procurorii PICCJ Marius Iacob și Gheorghe Cornescu, scrie sursa citată.
O instanță de apel din Manhattan a a decis joi că Donald Trump trebuie să beneficieze de o reevaluare a procesului penal din New York privind plata secretă făcută actriței porno Stormy Daniels.
Curtea de Apel a Statelor Unite pentru cel de-al Doilea Circuit a hotărât că instanța inferioară ar fi trebuit să examineze mai atent dacă decizia Curții Supreme din 2024 privind imunitatea prezidențială ar fi trebuit să ducă la excluderea anumitor probe din procesul penal al lui Trump, anunță Reuters.
În mai 2024, un juriu format din 12 membri l-a găsit pe Trump vinovat joi de ascunderea, în documente, a unei plăţi către actrița porno Stormy Daniels, făcută cu puţin timp înainte de alegerile prezidenţiale din 2016. Donald Trump voia ca aceasta să păstreze tăcerea despre o presupusă relaţie sexuală pe care ar fi avut-o cu el în 2006.
Consiliul de Administrație al ELCEN a decis în ședința de joi numirea Mirelei-Adriana Pavel în funcția de director general provizoriu începând cu data de 8 noiembrie 2025 pentru o perioadă de două luni, respectiv pentru cele încă 60 de zile cu care a fost prelungită măsura controlului judiciar pe numele lui Claudiu Crețu.
Mirela-Adriana Pavel, care îi urmează lui Mihai Volf, este membru în Consiliul de Administrație al ELCEN din august 2023 și are o carieră de peste două decenii în domeniul juridic, administrativ și managerial.
Cel mai mare producător de energie termică din RomâniaSursa foto: ELCEN
Potrivit companiei, experiența extinsă a Mirelei-Adriana Pavel în coordonarea activităților instituționale, gestionarea proceselor decizionale și analiza strategică a aspectelor juridice și economice îi conferă o perspectivă amplă asupra proceselor de management și a priorităților ELCEN.
CV-ul oficial arată că este absolventă de Drept și, de anul trecut, arbitru comercial internațional la Curtea de profil de pe lângă Camera de Comerț și Industrie a României. Din mai 2023, Mirela Pavel deține și funcția de director al Direcției Avizare, Cadastru și Fonduri Nerambursabile a Regiei Autonome Administrația Patrimoniului Protocolului de Stat (RA-APPS).
La RA-APPS lucrează de peste 24 de ani, timp în care urcat in ierarhie de la poziția de consilier juridic (2001-2004), șef Serviciu Avizare Legislație (2004-2017), director juridic (2017-2023) și șef Direcție Avizare, Cadastru și Fonduri Nerambursabile. Înainte de a ajunge la RA-APPS, actualul șef provizoiu al ELCEN a fost consilier juridic la MAI, expert la Ministerul Funcției Publice și expert guvernamental la SGG.
„Prin această numire temporară, ELCEN își reafirmă angajamentul față de o conducere responsabilă și transparentă, orientată spre stabilitate și modernizare. Compania va continua să își îndeplinească misiunea esențială de a asigura, în condiții de siguranță, producția de energie termică și electrică destinată Municipiului București și contribuția la echilibrul și stabilitatea Sistemului Energetic Național (SEN), sprijinind totodată tranziția energetică și dezvoltarea durabilă a sistemului de termoficare al Capitalei”, se arată în comunicatul transmis după ședința CA.
Potrivit datelor publice, ELCEN este cel mai mare producător de energie termică din România (40%) şi este principalul furnizor de agent termic pentru sistemul de termoficare din București (90%), cu o cotă de piață de energie electrică livrată în rețele la nivel național de aproximativ 4%. Compania asigură căldură în sistem centralizat pentru aproximativ 550.000 de apartamente din Capitală și 5,3% din energia electrică produsă la nivel național.
ELCEN, la care Ministerul Energiei deține 97,51% din acţiuni, alături de SNGN Romgaz (2,49%), este proprietarul celor patru termocentrale în Bucureşti, cu o putere electrică instalată de 636,25 MW și puterea termică de 4.375,25 Gcal/h, respectiv CET Vest, CET Sud, CET Grozăvești și CET Progresu.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a ordonat recrutarea obligatorie a 135.000 de ruși până la sfârșitul anului. Informația a fost făcută publică de Ministerul Apărării din Marea Britanie.
Decizia reprezintă încă o încercare a liderului rus de a-și consolida forțele armate.
În 2025 fost recrutați deja 160.000 de ruși, cel mai mare număr din ultimii 14 ani, potrivit Sky News.
Luna trecută, politicienii ruși au aprobat un proiect de lege care introduce recrutarea obligatorie pe tot parcursul anului, nu doar primăvara și toamna.
Moscova încearcă astfel să umple golurile din armata sa, în timp ce luptele cu Ucraina se tot prelungesc.
Toți bărbații ruși cu vârste cuprinse între 18 și 30 de ani sunt obligați să servească în armată timp de un an.
Totuși, recrutarea poate fi evitată din diverse motive.
Rusia avea o armată de un milion de militari când a invadat Ucraina.
Anul trecut, Putin a declarat că peste 700.000 de militari luptau în Ucraina.
De asemenea, ucrainenii susțin că au ucis peste un milion de militari ruși.
Reprezentanții societății civile le solicită ministrului Culturii și primului ministru să renunțe la intenția de desființare sau absorbție a Institutului Național al Patrimoniului (INP) în structura Ministerului Culturii.
Astfel Fundația Pro Patrimonio a lansat o petiție cu strângere de semnături prin care cere păstrarea INP ca instituție publică distinctă, autonomă, cu personalitate juridică și rol independent de expertiză și intervenție profesională în domeniul protejării patrimoniului cultural național.
„Desființarea INP ridică îngrijorări serioase privind respectarea valorilor democratice: transparență decizională, fundamentare pe expertiză și separarea dintre sfera politică și cea profesională. Patrimoniul cultural este un bun public, nu un instrument al puterii. Eliminarea unei instituții independente de specialitate și transferul atribuțiilor către un aparat politic centralizat vulnerabilizează controlul public și crește riscul instrumentalizării culturii în scopuri de moment. Într-un stat democratic, protejarea patrimoniului se face prin expertiză, proceduri clare și responsabilitate instituțională, nu prin decizii administrative netemeinice”, se arată în petiție.
„Un pilon esențial al sistemului de protecție a patrimoniului național”Potrivit inițiatorilor, INP este singura instituție din România care are misiunea de a aplica politicile publice privind patrimoniul cultural — prin cercetare, inventariere, conservare, restaurare și promovare a patrimoniului imobil, mobil, imaterial și digital. Este continuatorul direct al Comisiunii Monumentelor Istorice, fondată în 1892, și un pilon esențial al sistemului de protecție a patrimoniului național.
„INP nu este o structură redundantă — dimpotrivă, este liantul dintre autorități, experți, mediul academic și societatea civilă, și contribuie activ la reformele culturale și la protejarea memoriei noastre colective”, arată Fundația Pro Patrimonio.
Ce ar însemna desființarea, comasarea sau absorbția INP în Ministerul Culturii„Desființarea INP este o măsură care va distruge un echilibru instituțional construit în decenii, ar reduce eficiența administrativă și ar produce un vid de expertiză cu consecințe ireversibile asupra patrimoniului cultural național”, reclamă inițiatorii, care enumeră potențialele efecte negative:
Petiția avea peste 1.000 de semnături la aproximativ două ore de la publicare.
