Raed Arafat, secretar de stat, a transmis că ploile abundente și fenomenele meteorologice nemaiîntâlnite obligă autoritățile să refacă hărțile de risc și să intensifice măsurile preventive.
Raed Arafat a fost întrebat despre situația zonelor cu risc de inundații, în contextul în care autoritățile analizează necesitatea unor noi indicatori și măsurători pentru a identifica cu precizie zonele vulnerabile și pentru a informa preventiv locuitorii care s-ar putea afla în pericol.
„Noi vedem fenomene care, de fiecare dată, ne fac să spunem că nu ne-am mai întâlnit cu astfel de situații în ultimele perioade. Și nu doar în România, ci și în alte zone.
Ploile abundente, majore, sunt absolut fără precedent. Este clar că va trebui să începem să privim situația diferit și să reevaluăm riscul, luând în considerare noile provocări care apar.
Aceasta intră în competența mai multor autorități.
În primul rând, fiecare județ trebuie să realizeze harta riscurilor și să efectueze reevaluarea, iar pentru zonele inundabile poate fi necesară o analiză suplimentară la nivelul Apelor Române”, a spus Arafat.
„Trebuie să fim pesimiști în evaluări și să luăm în considerare scenariul cel mai nefavorabil”Secretarul de stat a precizat că fiecare autoritate trebuie să analizeze aceste aspecte.
Există deja strategii și puncte de vedere emise pentru gestionarea riscurilor, dar este dificil de anticipat evoluția fenomenelor, care până acum au fost evaluate doar pe baza experienței istorice. În prezent, autoritățile se confruntă cu situații fără precedent, cu fenomene care apar succesiv și fiecare este la fel de neobișnuită.
„Ce înseamnă asta? Că trebuie să fim pesimiști în evaluări și să luăm în considerare scenariul cel mai nefavorabil, pentru a ne asigura că prevenim cât mai mult, atât în construcții, cât și în pregătire și în toate aceste aspecte”, precizează Arafat.
Cât despre o perioadă de timp în care problemele cu zonele de risc vor fi rezolvate, secretarul de stat a precizat că nu se poate spune încă, dar că „că există discuții pe aceste teme, nu numai la nivelul României, la nivel european chiar se discută de aceste teme”.
Articolul Arafat, despre inundații: „Ploile abundente, majore, sunt absolut fără precedent. Este clar că trebuie să fim pesimiști în evaluări” apare prima dată în Mediafax.
Ministrul francez de Interne a reacționat dur joi, la o săptămână după ce o proiecție în aer liber a filmului Barbie, programată pe 8 august la Noisy-le-Sec, în Seine-Saint-Denis, a fost anulată, declarând pentru canalul de știti BFMTV: „Suntem în Franța și, în Franța, nu există poliția moravurilor și a virtuții… Presiunile unei minorități violente, care vrea să impună norme halal (norme religioase islamice n.r) în spațiul public, nu sunt acceptabile”.
Angajații primăriei, care se ocupau de organizarea proiecției, au primit mesaje și apeluri de amenințare cu agresiuni fizice din partea unor persoane care se opuneau filmului.
Membrii grupării radicale, responsabili de intimidări, au acuzat pelicula regizată de Greta Gerwig că „dăunează integrității femeilor” și că „promovează personaje lesbiene, gay, bisexuale și transsexuale”.
Cultura nu are zone interzise, spune primarulPrimarul orașului francez, Olivier Sarrabeyrouse, a respins acuzațiile, numindu-le nefondate și a atribuit presiunile unei „minorități extreme de indivizi cu idei obscurantiste și fundamentaliste”.
Edilul a menționat că „nu există zone de non-drept cultural la Noisy-le-Sec” și a anunțat că va depune plângere împotriva celor care au transmis mesajele de amenințare.
„Nu va rămâne așa”, a promis oficialul francez, subliniind că libertatea culturală trebuie apărată.
Incidentul a stârnit un val de reacții în Franța, readucând în atenție dezbaterea privind libertatea de expresie, presiunile religioase și locul artei în spațiul public.
Articolul Filmul Barbie a fost interzis într-un oraș din Franța, la presiunile unei minorități radicale apare prima dată în Mediafax.
Potrivit șefului DSU, evaluările pagubelor au fost realizate de comitetele județene pentru situații de urgență, cu participarea experților și a tuturor instituțiilor implicate.
Arafat a explicat criteriile după care se vor face despăgubirile, valabile și pentru viitoarele dezastre:
Persoanele cu autorizație de construire sau care nu au nevoie de autorizație și care dețin asigurare vor primi 90% din diferența dintre suma stabilită de comitetul județean și cea plătită de asigurător, plus un avans de 30% pentru începerea lucrărilor de reparații sau reconstrucție.
Persoanele cu autorizație, dar fără asigurare vor primi 70% din valoarea evaluată de comitetul județean.
Persoanele fără autorizație și fără asigurare vor primi 50% din suma evaluată.
Persoanele fără autorizație, dar asigurate vor primi 70% din diferența dintre suma evaluată și cea plătită de asigurător.
Arafat a subliniat importanța respectării legislației privind autorizațiile și asigurările, menționând că acestea garantează despăgubirea în caz de dezastre.
De asemenea, șeful DSU a recomandat ca reconstrucția locuințelor afectate să se realizeze în zone sigure, evitând amplasarea lor în albiile râurilor sau în zonele expuse inundațiilor.
Hotărârea Comitetului Național pentru Situații de Urgență nr. 26/2025 stabilește cadrul pentru acordarea sumelor, iar Ministerul Muncii va propune săptămâna viitoare hotărârile de guvern pentru alocarea fondurilor către autoritățile locale, a mai precizat Arafat.
Articolul Raed Arafat: Despăgubirile pentru inundațiile din Neamț și Suceava, acordate după criterii clare apare prima dată în Mediafax.
Summitul dintre Trump și Putin se apropie, iar analizele privind personalitățile celor doi cei mai puternici lideri din lume sunt tot mai detaliate.
Niciunul dintre cei doi nu e obișnuit să piardă. Experții din serviciile de informații sunt foarte sceptici în privința ambilor lideri de a ajunge la un acord.
Frustrarea lui Trump în privința lui Putin este crescândă, potrivit unei analize CNN.
Cei doi nu s-au mai văzut de la summitul G20 din Osaka (Japonia) din 2019, deci de șase ani, iar Trump, un tip foarte calculat, în ciuda personalității sale vulcanice, a ajuns să-și întrebe consilierii de la Casa Albă ce s-a schimbat în privința omologului său din Kremlin în toată această perioadă.
Comunitatea de informații din SUA este scepticăTrump a garantat în mai multe rânduri un acord de pace în Ucraina, înainte să ajungă președinte, dar Putin nu doar că a respins toate demersurile acestuia de inițiere a păcii, dar a intensificat atacurile.
Comunitatea de informații din SUA este foarte sceptică în privința unui acord, asta deși unele surse înaintează ideea că Putin și-ar fi schimbat unele obiective pe termen scurt.
Cu toate astea, liderul de la Kremlin rămâne un tip intransigent, cu tendințe teritoriale maximaliste, iar singurul motiv pentru care ar fi de acord să înceteze focul este să-și refacă trupele, spun rapoarte ale serviciilor de informații americane despre Rusia.
Sursă: „Putin crede că este în avantaj”Putin este foarte ferm în privința unor stări de fapt, spun surse apropiate de Kremlin: Ucraina să nu adere niciodată la NATO și forțe străine de menținere a păcii să nu intre niciodată pe teritoriul țării.
O persoană familiarizată cu evaluările recente ale serviciilor de informații americane a declarat, sub protecția anonimatului: „Putin crede că este în avantaj, așa că nu are niciun motiv să cedeze. Gândirea lui este că mai bine își asigură acum câștigurile pe care le are, inclusiv teritoriul ucrainean pe care l-a cucerit deja prin forță și apoi să mai încerce o dată să ia și mai mult”.
Faptul că Putin a acceptat să se întâlnească cu Trump în Alaska, pe teritoriu american și în absența lui Zelenski sugerează că liderul de la Kremlin se situează deja pe un nivel superior – ca atunci când îi dai adversarului un avans într-o întrecere sportivă, pentru ca, mai apoi, să-l nimicești.
Trump are „Factorul X”În ciuda acestui lucru, experți europeni cred în abilitatea unică a lui Trump, acel factor X care e numai și numai al lui, de a negocia un acord de pace și sunt încurajați și de schimbarea lui de atitudine în ce-l privește pe Putin.
„Rusia se oferă să oprească războiul dacă obține tot ce și-a dorit întotdeauna, inclusiv cele mai maximaliste cereri ale sale, iar asta nu ar fi un acord, ar fi o capitulare”, a comentat un oficial european pentru CNN.
Miercuri, Trump a avertizat Rusia că va suporta „consecințe foarte severe” dacă Putin demonstrează că nu este serios în privința încheierii unui acord de pace cu Ucraina.
Nu a precizat, însă, care ar fi acele consecințe, dar, pe baza avertizărilor anterioare, experții deduc c-ar fi vorba de sancțiuni economice mai dure aplicate Moscovei și tarife vamale mai ridicate.
Kremlinul rămâne „o țintă dificilă”Evaluarea lui Putin a fost, istoric, o sarcină dificilă.
Fostul ofițer KGB păstrează un cerc extrem de restrâns de persoane de încredere.
Agențiile de informații americane au în mod notoriu o imagine slabă asupra modului în care ia deciziile liderul de la Kremlin.
Kremlinul rămâne ceea ce specialiștii numesc „o țintă dificilă”, incredibil de penetrat prin mijloace tradiționale de spionaj.
„Putin este mult mai ideologic astăzi decât era în primii ani. Nu este un lider tranzacțional, ci motivat de idei imperiale. E greu de negociat cu o astfel de mentalitate”, a avertizat Michael McFaul, fost ambasador al SUA în Rusia.
Articolul Trump și Putin, prima întâlnire după șase ani. Trump își întreabă consilierii ce s-a schimbat la Putin, în timp ce Putin rămâne impenetrabil apare prima dată în Mediafax.
„Unul din lucrurile pe care le veţi regăsi în această ordonanţă este un articol pregătit de Ministerul Transporturilor în acord cu Ministerul Finanţelor Publice, tocmai pe procedura de plată accelerată pentru zona de autostrăzi. Cu alte cuvinte, acele suspendări temporare din lipsă de lichidităţi pe care le-am mai văzut în spaţiul public vor înceta în condiţiile în care s-au găsit aceste norme care să accelereze acest tip de finanţare. Pentru segmentele de autostradă Focşani-Bacău şi două loturi din Bacău-Paşcani, am dat deja vestea bună, că 2,1 miliarde de euro din componenta de granturi, deci fonduri nereimbursabile, vor fi alocate pentru aceste componente. Termenele de livrare pentru cele două secţiuni, Focşani-Bacău şi Bacău-Paşcani, de altfel, fiind înainte de august 2026, a şaptelea, deci a stat foarte bine şi odată ce deblocăm fluxurile financiare, nu există motive de îngrijorare adiţională”, spune Pîslaru.
Segmentelor scoase din PNRR, din cauza achiziţiilor publice, li se caută soluţii prin programul SAFE, inclusiv capetele A8 şi alte elemente ale autostrăzii Unirii. În paralel, proiectele rămase de infrastructură feroviară şi rutieră vor fi finanţate prin programul de transport din Coeziune, în aşteptarea răspunsului Comisiei Europene, potrivit Ministrului.
„Punem cap la cap toate sursele pe care le avem de finanţare ca să ne asigurăm continuitatea proiectelor pe A7, pe A8, iar vestea cea mai bună a zilei de astăzi este că am găsit soluţia, la nivel legislativ, pentru accelerarea plăţilor care rămăseseră oarecum restante sau întârziate pe partea de A7, iar despre alocare tocmai v-am confirmat că o avem pe fonduri nerambursabile”, a mai spus ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene.
Articolul Dragoș Pîslaru: Se caută soluţii pentru segmentele de autostradă scoase din PNRR apare prima dată în Mediafax.
UPDATE 15:48. Memorandum care prezintă rezultatele unui preacord cu Comisia Europeană privind renegocierea Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) a fost adoptat în ședința de joi Executivului, au transmis oficialii MIPE, care au subliniat că această etapă are ca obiectiv principal accelerarea implementării și asigurarea clarității în ceea ce privește proiectele care rămân finanțate prin PNRR.
Conform memorandumului, noua alocare pentru România este de 21,62 miliarde euro, din care 13,56 miliarde euro reprezintă granturi nerambursabile și 8,06 miliarde euro împrumuturi. Componenta de granturi a fost securizată integral. În privința împrumuturilor, suma a fost ajustată pentru a evita un impact negativ asupra deficitului bugetar.
„Pentru o monitorizare transparentă, proiectele aflate în implementare vor fi urmărite printr-un tablou de bord public, care urmează a fi lansat în luna septembrie și care va oferi vizibilitate asupra stadiului fiecărui proiect rămas în PNRR”, arata MIPE.
Reprezentații ministerului au amintit că în aceeași ședință, Guvernul a analizat în primă lectură un proiect de Ordonanță de Urgență privind măsurile necesare pentru ajustarea PNRR, care prevede:
„Aceste decizii nu presupun abandonarea definitivă a proiectelor aflate în stadii incipiente, ci o reașezare a priorităților și o analiză ulterioară privind identificarea fondurilor din alte surse pentru a putea continua acele proiecte care, în prezent, sunt suspendate. Măsura urmărește asigurarea unor rezultate concrete și un impact pozitiv în termenele asumate cu Comisia Europeană”, precizează oficialii.
Versiunea renegociată a PNRR urmează să fie aprobată de Comisia Europeană în luna septembrie, iar adoptarea finală de către Consiliul Afaceri Economice și Financiare al Uniunii Europene (ECOFIN) este programată pentru 20 octombrie 2025. „Memorandumul adoptat astăzi reprezintă o etapă intermediară de certitudine, până la validarea oficială de către instituțiile europene”, au conchis reprezentanții MIPE.
ȘTIREA INIȚIALĂ:
Echipa Ministerului Investițiilor și Proiectelor Europene ar urma să fie mandatată, prin adoptarea memorandumului joi, să finalizeze noul PNRR, așa cu, a fost ajustat pentru a include cât mai multe dintre proiectele vizate.
Acest pas fusese anunțat de ministrul Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă organizată pe 30 iulie, înainte de finalizarea negocierilor cu Comisia Europeană. Dragoș Pîslaru preciza că, odată închisă renegocierea cu Comisia Europeană, va elabora și introduce un memorandum în Guvern cu situația negocierilor, cu stadiul proiectelor, pentru a urmări apoi implementarea. Potrivit ministrului, un plan final ar urma să fie aprobat în octombrie.
„Ceea ce este foarte important este că în acest moment avem un echilibru fin între dorința de a avea cât mai multe proiecte finalizate pe PNRR, spațiul fiscal pe care îl avem nevoie ca să putem finaliza și, evident, dorința sau lupta contracronometru ca să putem avea predictibilitate cât mai repede, pentru că, evident, lumea vrea să știe dacă e prinsă pe PNRR, nu e prinsă unde e, cum se mută. Deci lucrurile acestea se vor clarifica în luna august”, a detaliat atunci Dragoș Pîslaru.
A doua zi, demnitarul a anunțat finalizarea procesul de renegociere cu Comisia Europeană privind Planul Național de Redresare și Reziliență.
„Ca urmare a acestui proces, și ca urmare a unor prime runde de negociere, am definit ceea ce se numește un cadru de negociere. Este foarte important, pentru că nu exista un cadru clar de negocieri, se discutau de toate și toate în același timp. În cardul de negociere, am reușit să punem proiecte care aveau o valoare de circa 2,54 miliarde de euro”, a spus Dragoș Pîslaru, într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria.
Traseul negocierilorPotrivit proiectului de memorandum, planul a fost aprobat prin Decizia de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare și reziliență al României, fiind structurat pe cei 6 piloni prevăzuți de Regulamentul (UE) 2021/241 de instituire a Mecanismului de redresare și reziliență, cu modificările și completările ulterioare.
Ulterior, în urma unui proces de negociere cu Comisia Europeană (COM), la data de 11 decembrie 2023 Consiliul Uniunii Europene a emis Decizia de punere în aplicare a Consiliului de modificare a Deciziei de punere în aplicare a Consiliului din 3 noiembrie 2021 de aprobare a evaluării planului de redresare şi rezilienţă al României. Prin această decizie, au fost ajustate ținte și jaloane incluse în PNRR și introdus noul capitol REPowerEU.
Astfel, alocarea PNRR modificat este de 28,5 miliarde euro (14,9 miliarde euro sub formă de împrumuturi, 13,6 miliarde euro sub formă de granturi) și acoperă 66 de reforme și 113 investiții (179 de măsuri), structurat în jurul a 16 componente. Planul revizuit conține 518 ținte și jaloane.
„Necesitatea renegocierii PNRR a fost evidențiată ca urmare a analizelor realizate de către MIPE împreună cu reprezentanții Comisiei Europene, în cadrul vizitelor de monitorizare desfășurate la București pe parcursul anului 2024. În acest context, reprezentanții COM și-au exprimat îngrijorarea cu privire la stadiul redus al implementării unui număr semnificativ de investiții prevăzute în plan”, a precizat MIPE.
Potrivit oficialilor, modificările PNRR nu sunt doar rezultatul obligațiilor asumate de România prin Mecanismul de Redresare și Reziliență (MRR), ci vin într-un context socio-economic delicat determinat de deteriorarea situației fiscale a României, ce poate fi accentuat de posibila pierdere de finanțare ca urmare a neîndeplinirii la termen a țintelor și jaloanelor din PNRR.
Concluziile negocierilorComponenta de grant în valoare de 13,56 mld. euro a fost securizată integral, prin includerea proiectelor cu risc scăzut de implementare, care să fie în linie cu criteriile de eligibilitate ale MRR, precum și transferul altor investiții și reforme din componenta de împrumut, astfel încât România să beneficieze integral de alocarea de fonduri nerambursabile. Astfel, în urma analizei investițiilor finanțate din grant, a fost necesară eliminarea din această componentă a investițiilor care înregistrau întârzieri și înlocuirea acestora cu investiții transferate din componenta de împrumut, în valoare de 3,5 mld. de euro.
De asemenea, a fost agreat cu COM transferul a 5 loturi din Autostrada 7 din componenta de împrumut în componenta de grant, în valoare de 2,169 mld.euro, prin schimbarea sursei de finanțare a investiției privind infrastructura feroviară. La aceasta se adaugă transferul a 70% din valoarea alocată investiției eficienței energetice a fondului construit din portofoliul MDLPA, în valoare de 1,35 mld. euro, aspect care contribuie la reducerea deficitului bugetar.
În ceea ce privește componenta de împrumut, o parte din investiții și reforme au fost transferate parțial sau total în componenta de grant. O altă parte, formată din investiții care prezentau risc ridicat de neimplementare în termen, au fost eliminate din PNRR.
Potrivit MIPE, ajustările componentei de împrumut de aproximativ 6,88 mld. Euro au fost efectuate luând în considerare necesitatea încadrării în traiectoria fiscală asumată de România și ținând cont de capacitatea maximă a spațiului fiscal necesar pentru gestionarea acesteia. Se cuvine să menționăm și faptul că, în cadrul aceleiași componente de împrumut, au fost aprobate investiții noi în valoare de 284 mil. euro ( capitalizare Banca de Investiții și Dezvoltare și achiziția a 1.200 de ambulanțe), precum și ajustări de prețuri în cadrul investițiilor inițiale menținute în program.
„Ca urmare a finalizării negocierii sumelor aferente investițiilor menținute în PNRR, MIPE va continua demersurile cu privire la agrearea cu COM a pachetului de simplificare a jaloanelor și țintelor până la finalizarea PNRR, inclusiv negocierea termenelor revizuite și a descrierii anumitor jaloane sensibile (ex: Jalonul 119 privind decarbonizarea). Alocarea PNRR agreat cu COM la acest moment este de 21,62 mld. euro (13,56 mld. euro sub formă de granturi și 8.06 mld. Euro sub formă de împrumuturi)”, au subliniat responsabilii MIPE.
Astfel, prin adoptarea documentului, se asumă propunerile MIPE pentru următoarele demersuri:
Articolul Guvernul și-a asumat prin memorandum finalizarea ajustării PNRR, în urma renegocierii cu Comisia Europeană. Lista investițiilor apare prima dată în Mediafax.
În ajunul summitului SUA – Rusia din Alaska, Ucraina lovește din nou Rusia, repetând scenariul din iunie 2025, când un atac masiv cu drone a precedat negocierile de pace de la Istanbul.
Cel puțin 16 persoane au fost rănite joi, în urma atacurilor cu drone ucrainene asupra a două orașe din sudul Rusiei, potrivit autorităților locale, citate de Reuters.
A fost vizat sud-vestul RusieiLa Rostov-pe-Don, situat în sud-vestul Rusiei, pe malul drept al fluviului Don, o dronă a lovit un bloc de apartamente, provocând rănirea a 13 persoane, dintre care două sunt în stare critică. „Informațiile actualizate indică faptul că două dintre persoanele rănite au fost transportate la unități medicale din oraș.
Cadrele medicale evaluează în prezent starea lor ca fiind gravă.
Alte 11 persoane rănite sunt transportate la spitale”, a transmis guvernatorul interimar al regiunii Rostov, Yury Slyusar, pe Telegram.
În Belgorod, foarte aproape de granița cu Ucraina, trei civili au fost răniți după ce o dronă a lovit o mașină în centrul orașului.
Guvernatorul regiunii,Vyacheslav Gladkov, a publicat un videoclip pe canalul său de Telegram, care pare să surprindă chiar momentul impactului.
Separat, în regiunea Volgograd, zonă strategică de-a lungul fluviului Volga și important centru al industriei petroliere, resturi căzute de la drone au provocat un incendiu la o rafinărie de petrol, au precizat autorităților locale.
Precedentul din iunie 2025Pe 1 iunie 2025, în ajunul negocierilor de pace de la Istanbul, Ucraina a lansat „Operațiunea Spider’s Web”, lansând 117 drone asupra bazelor rusești de bombardiere nucleare din Siberia. Atacul a avariat circa 20 de aeronave, distrugând 10 dintre ele, și a fost perceput drept o mișcare strategică de presiune înaintea discuțiilor.
Ucraina spune că a ripostat după ofensiva RusieiPresa și oficialii de la Kiev, citate de canalul media RBC-Ucraina, au relatat că, în noaptea de miercuri spre joi, Rusia a lansat un val de 45 de drone Shahed și rachete S-300/S-400 asupra mai multor regiuni ucrainene.
Forțele aeriene ucrainene susțin că au doborât 24 de drone, însă 21 au lovit ținte din 12 locații diferite, provocând distrugeri la infrastructură energetică și locuințe.
În același timp, publicațiile ucrainene au consemnat intensificarea atacurilor proprii asupra unor obiective aflate adânc în interiorul Rusiei, la sute de kilometri de linia frontului, vizând infrastructură militară și industrială strategică.
Articolul Drone ucrainene au lovit două orașe din Rusia, cu o zi înaintea întâlnirii SUA – Rusia din Alaska apare prima dată în Mediafax.
„Pe DJ 177A, în Pasul Puzdra, unul dintre drumurile cele mai afectate în urma viiturii, am redat circulația pentru utilajele de intervenție, iar în perioada următoare vom turna și asfalt. Pe șantierul solidarității din Broșteni sunt zi de zi primari, voluntari, ONG-uri, asociații religioase, firme și sute de oameni care muncesc pe timpul și pe banii lor. Le mulțumesc, în numele tuturor sucevenilor, pentru că au răspuns apelului nostru de a reconstrui împreună Broșteniul”, a scris Șoldan într-o postare pe Facebook.
Președintele CJ Suceava menționează că se lucrează și la refacerea infrastructurii rutiere distrus și a rețelelor electrice.
„Mulți și-au pierdut nu doar casa, ci întreaga gospodărie: anexe, depozite, bunuri. Zeci de operatori economici au pierdut utilaje, mașini, stocuri de marfă sau chiar punctele de lucru. În spatele acestor firme sunt sute de angajați și familiile lor.
Zilele trecute, împreună cu prefectul Traian Andronachi, m-am întâlnit la Broșteni cu aproximativ 70 de agenți economici și am stabilit, caz cu caz, ce pași trebuie urmați pentru despăgubiri. Am constituit și o comisie care să se ocupe punctual de fiecare situație. Pagubele sunt foarte mari, dar nu stăm pe loc. Avem zeci de kilometri de drumuri județene afectate, zeci de kilometri de drumuri comunale rupte de ape și foarte multe drumuri forestiere distruse”, mai precizează Șoldan.
Echipele și utilajele Direcției Județene de Drumuri și Poduri din cadrul Consiliului Județean Suceava se află în Broșteni pentru a ajuta la lucrări.
Articolul Casele și infrastructura din Broșteni, refăcute treptat după inundații apare prima dată în Mediafax.
Real Madrid rămâne pentru al doilea an consecutiv cea mai valoroasă marcă de fotbal, cu o valoare estimată la 2,14 miliarde de dolari, şi pentru al patrulea an consecutiv cea mai puternică marcă. Creşterea cu 14% a valorii brandului reflectă rezilienţa clubului, chiar dacă echipa nu a cucerit niciun trofeu major în sezonul 2024/25.
FC Barcelona urcă pe locul al doilea, cu o valoare de 1,91 miliarde de dolari, după un sezon de succes în care a cucerit Supercupa Spaniei, Copa del Rey şi La Liga. Este prima dată din 2021 când ambele cluburi spaniole ocupă primele două poziţii în clasamentul global.
Manchester City coboară pe locul trei, cu o valoare de 1,6 miliarde de dolari, în timp ce Liverpool ajunge pe locul patru, cu 1,56 miliarde de dolari, susţinut de câştigarea titlului în Premier League.
Paris Saint-Germain urcă pe locul cinci, după ce a câştigat Ligue 1, Cupa Franţei şi primul titlu UEFA Champions League din istoria clubului, iar FC Bayern Munchen se menţine pe locul şase, cu 1,39 miliarde de dolari.
Raportul evidenţiază că valoarea şi puterea brandului sunt factori-cheie pentru succesul cluburilor, influenţând veniturile din sponsorizări, merchandising şi atragerea de jucători şi investiţii.
Raportul arată, de asemenea, că în La Liga valoarea este concentrată în special la Real Madrid şi Barcelona, care cumulează 70% din valoarea totală a cluburilor spaniole, în timp ce în Ligue 1 Paris Saint-Germain depăşeşte de peste şapte ori valoarea următorului club francez, Olympique de Marseille.
Clasament top 10 cele mai valoroase cluburi de fotbal – 2025 (valoare în milioane de dolari):1. Real Madrid CF – 2.142
2. FC Barcelona – 1.910
3. Manchester City FC – 1.604
4. Liverpool FC – 1.565
5. Paris Saint-Germain – 1.518
6. FC Bayern Munchen – 1.395
7. Manchester United FC – 1.389
8. Arsenal FC – 1.339
9. Chelsea FC – 1.071
10. Tottenham Hotspur FC – 890
Articolul Topul celor mai valoaroase mărci de fotbal din lume. Real Madrid şi FC Barcelona pe primele poziții apare prima dată în Mediafax.
Stelian Bujduveanu spune că „în Centrul Vechi avem un proiect foarte interesant și o să-l vedeți în perioada următoare. Acum am intrat la igienizare și reabilitare, s-au schimbat toate băncile din Centrul Istoric, s-a pus iluminatul pe poziție, pentru că era degradat, ne-am apucat să curățăm tot ce e pe stradă, tot ce e stricat, inclusiv să refacem pavajul”.
„Aici, vrem să facem primul proiect de CCTV, să avem camere de filmat moderne în tot Centrul Istoric, pentru a opri și a combate această infracționalitate. Trebuie să fie primul proiect pilot din România și unde mai bine decât în cea mai aglomerată zonă, Centrul Istoric, unde vin toți turiștii străini, toți turiștii din România. Nici un unghi din Centrul Istoric nu va rămâne neacoperit de camere moderne de filmat (…), e pentru a combate criminalitatea, obligatoriu”, explică primarul interimar.
Stelian Bujduveanu precizează că „abordarea e să folosim tehnologia, ca să vină în ajutor, la fel cum facem și la trafic (…). La fel și în Centrul Istoric, în momentul în care ai monitorizare video permanentă, iar acum modulele de camere de filmat vin inclusiv cu inteligența artificială, care îți detectează dacă există anumite schimbări de comportament, toată această tehnologie implementată pe un areal restrâns, Centrul Istoric, va putea seta direcția în care să extindem la tot orașul. Suntem în studiul de fezabilitate în momentul de față, sunt destul de multe camere, nici eu nu mă așteptam, câteva mii de camere care trebuie (…). Eu sper ca, dacă procedurile merg bine, la începutul anului viitor să putem să dăm drumul la montaj”.
Articolul Proiect pilot în Centrul Vechi: mii de camere de supraveghere apare prima dată în Mediafax.
