Agregator de ştiri

Deja, o serie de țări din întreaga lume lucrează la planuri de limitare a accesului copiilor la rețelele sociale, după ce, în decembrie, Australia a devenit prima țară din lume care a interzis rețelele sociale pentru copiii sub 16 ani, potrivit Reuters.

Cele mai recente cercetări publicate în Raportul anual privind fericirea mondială se bazează pe date furnizate de compania americană de cercetare de piață Gallup și de alte studii, analizate de o echipă globală condusă de Universitatea Oxford din Anglia.

Legăturile sociale reale contează

Raportul nu a stabilit o legătură directă. Cu toate acestea, cercetătorii care au elaborat versiunea din acest an a raportului au combinat datele Gallup cu cele din Programul pentru Evaluarea Internațională a Elevilor al OCDE și din alte studii, ajungând la concluzia că utilizarea intensă a rețelelor sociale pare să reducă fericirea.

„Mesajul care reiese clar și răspicat este că ar trebui să încercăm să readucem aspectul social în rețelele sociale”, a declarat pentru Reuters Jan-Emmanuel de Neve, profesor de economie la Universitatea din Oxford și unul dintre editorii Raportului mondial privind fericirea.

De Neve a adăugat că conținutul promovat algoritmic, consumat pasiv și în mare parte de tipul celui creat de influenceri a avut un impact mai negativ asupra utilizatorilor decât o platformă care conectează oamenii din punct de vedere social.

Cu mențiunea că impactul rețelelor sociale asupra bunăstării este complex, el a spus că datele combinate au arătat că fetele de 15 ani, care foloseau platformele de socializare mai mult de cinci ore pe zi, au raportat un nivel mai scăzut de satisfacție față de viață în comparație cu fetele de aceeași vârstă care folosesc rețelele sociale mai puțin.

Datele sondajului mondial realizat de Gallup au arătat că evaluările vieții, sau modul în care oamenii își evaluează satisfacția față de viață, în rândul tinerilor sub 25 de ani din Statele Unite, Canada, Australia și Noua Zeelandă au scăzut „dramatic”, cu aproape un punct pe o scară de la 0 la 10, în ultimul deceniu.

Wyatt James Brzoska, în vârstă de 20 de ani, ar fi publicat o serie de postări pe TikTok care făceau referire la împușcături în masă și simboluri extremiste, inclusiv „soarele negru”, un simbol neonazist, potrivit unei plângeri penale depuse la Curtea Districtuală a Statelor Unite pentru Districtul de Nord al statului Ohio, potrivit Reuters.

Apărătorii drepturilor omului din SUA au avertizat cu privire la creșterea islamofobiei și a antisemitismului în ultimii ani, din cauza intensificării sentimentelor anti-imigrație și a retoricii supremaciste albe, precum și a consecințelor războiului Israelului în Gaza după un atac al Hamas din 2023.

Acuzațiile au fost raportate miercuri de o filială a NBC. Reprezentantul lui Brzoska nu a putut fi contactat imediat pentru a comenta.

FBI a primit prima dată o informație despre Brzoska la mijlocul lunii noiembrie. La acea vreme, Brzoska a spus că „amenințările erau o glumă”, se arată în plângere.

La sfârșitul lunii noiembrie, Brzoska a postat un videoclip cu referiri la atacul armat din 2019 asupra unei moschei din Christchurch, Noua Zeelandă, comis de un supremacist alb care a ucis 51 de persoane, se arată în plângere.

FBI-ul l-a interogat din nou, iar el a recunoscut că deține o pușcă AR15, două puști de vânătoare și o pușcă Springfield cu încărcare prin bolt, potrivit plângerii.

Conform plângerii, pe 10 martie, el a postat un videoclip în care îndrepta camera către o moschee din Ohio, cu un text care spunea: „O să simțiți asta”.

Brzoska se confruntă cu acuzații federale pentru amenințări interstatale și deținere ilegală de arme de foc în timp ce consuma o substanță controlată. Plângerea menționează că postările lui Brzoska arătau dorința sa de a-l imita pe Brenton Tarrant, autorul atacului armat din Christchurch.

Este o nouă solicitare de proporții care va întâmpina, aproape sigur, rezistența parlamentarilor opuși conflictului.

Această sumă ar depăși cu mult costurile campaniei masive de atacuri aeriene a administrației de până acum și ar viza, în schimb, creșterea urgentă a producției de armament esențial consumat pe măsură ce forțele americane și israeliene au lovit mii de ținte în ultimele trei săptămâni, potrivit altor trei persoane familiarizate cu problema, care au confirmat că Pentagonul solicită pachete de această dimensiune, arată Washington Post.

Oficialii consideră că cererea nu are șanse realiste

Rămâne neclar cât va cere în cele din urmă Casa Albă legislatorilor din Congres să aprobe.

Unii oficiali de la Casa Albă nu cred că cererea Pentagonului are șanse realiste de a fi aprobată în Congres, a spus înaltul oficial al administrației.

Pentagonul a lansat mai multe propuneri diferite de cereri de finanțare în ultimele două săptămâni, potrivit oficialului și altor trei persoane familiarizate cu problema.

Republicanii și-au exprimat sprijinul

Cererea de finanțare va declanșa probabil o bătălie politică majoră în Congres, întrucât sprijinul public pentru acest efort rămâne slab, iar democrații au fost extrem de critici.

Republicanii și-au exprimat sprijinul pentru viitoarea cerere suplimentară, dar nu s-au angajat într-o strategie legislativă și nici nu au găsit o cale clară de a depăși pragul de 60 de voturi din Senat.

Donald Trump a promovat în campania electorală încetarea aventurismului american în străinătate și a criticat frecvent administrația Biden pentru suma de bani aprobată pentru finanțarea războiului din Ucraina. Până în decembrie, Congresul aprobase cheltuieli de aproximativ 188 de miliarde de dolari pentru războiul din Ucraina, potrivit inspectorului general special al SUA pentru Operațiunea Atlantic Resolve.

Cât a costat războiul din Iran până acum

Costul războiului din Iran a crescut rapid, depășind 11 miliarde de dolari numai în prima săptămână, potrivit mai multor oficiali.

La scurt timp după ce campania comună SUA-Israel a început la sfârșitul lunii trecute, administrația Trump a început să pregătească o cerere de finanțare suplimentară pentru a ajuta la acoperirea costurilor, un proces adesea necesar pentru a se asigura că armata își poate menține pregătirea de a se apăra împotriva amenințărilor din întreaga lume, chiar și în timp de război.

În interiorul Pentagonului, efortul a fost condus de secretarul adjunct al Apărării, Steven Feinberg, care s-a concentrat în ultimul an pe industria americană de apărare și pe creșterea producției de muniții de precizie, care au fost rapid epuizate de război, potrivit a două persoane.

Biroul lui Feinberg a elaborat o serie de pachete în încercarea de a remedia rapid lipsa de muniții a Pentagonului și de a stimula industria de apărare a țării, uneori lentă, a spus una dintre persoane.

Bugetul cerut de Trump înainte de război

Chiar înainte de războiul din Iran, Trump ceruse un buget de apărare de 1,5 trilioane de dolari, o creștere de peste 50% față de anul precedent. Rămâne neclar cum și dacă suplimentul se va lua în calcul la această sumă totală.

Biroul de Management și Buget al Casei Albe s-a opus acestei sume totale în cadrul discuțiilor interne, sugerând că este prea mare.

Senatorul Tom Cotton (R-Arkansas), președintele Comisiei de Informații a Senatului, a insistat, de asemenea, ca administrația să includă fonduri suplimentare pentru comunitatea de informații în pachetul său final.

Ce spun experții

Experții spun că viitoarea luptă privind cererea de finanțare a Pentagonului va fi probabil un test al popularității războiului, deoarece se așteaptă ca criticii să încerce să respingă măsura ca un semnal al opoziției lor față de implicarea SUA în conflict.

„Am făcut câteva estimări ale costurilor războiului pe baza datelor limitate disponibile, dar există o incertitudine enormă, iar Congresul vrea să știe care este suma totală”, a declarat Mark Cancian, consilier principal la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale, un think tank cu sediul la Washington. „Dacă administrația va solicita mai mulți bani, va avea loc o luptă politică aprigă, deoarece toate sentimentele anti-război se vor concentra asupra acestei cereri”.

O problemă suplimentară legată de orice cerere va fi reprezentată de limitările privind viteza cu care industria de apărare a SUA va putea crește producția, un interval de timp limitat de numărul de muncitori disponibili, de facilitățile de producție și de materialele critice necesare pentru a construi cele mai sofisticate arme militare, au spus experții.

„Simpla injectare a unor sume mari de bani în baza industrială nu garantează neapărat obținerea mai rapidă a lucrurilor, dar cu siguranță nu le vei obține mai repede dacă nu o faci”, a spus Elaine McCusker, fostul controlor financiar interimar al Pentagonului, care analizează acum bugetul apărării la American Enterprise Institute.

Cu toate acestea, există dovezi că această substanță neagră și lipicioasă avea și o serie de alte întrebuințări, iar noi cercetări sugerează că neanderthalienii ar fi putut chiar să-și trateze rănile cu ea pentru a preveni infectarea acestora, potrivit IFL Science.

Distilat din scoarța de mesteacăn, gudronul de mesteacăn, cunoscut și sub numele de smoală, a fost identificat în situri neanderthaliene datând de cel puțin 180.000 de ani.

Acesta a fost folosit și de Homo sapiens din antichitate și continuă să fie utilizat de unele comunități indigene și în prezent.

Bacterii cunoscute în prezent, tratate cu gudron de meastecăn

Poporul Mi’kmaq din estul Canadei și poporul Saami din Laponia, de exemplu, sunt cunoscuți pentru faptul că folosesc extracte de gudron de mesteacăn pentru a preveni infectarea rănilor cu bacterii gram-pozitive, precum Staphylococcus aureus.

Acestea se numără printre cele mai comune bacterii care infectează rănile și se deosebesc de rudele lor gram-negative prin faptul că nu au o membrană exterioară suplimentară care să le protejeze de agenții antimicrobieni.

Prin urmare, cercetătorii au decis să distileze gudronul de mesteacăn din două specii de mesteacăn despre care se știe că erau comune în Europa în timpul Pleistocenului târziu, când neandertalienii încă mai cutreierau.

Ei au distilat gudronul folosind două metode preistorice care se bazau pe materiale din lut și piatră, precum și o tehnică mai modernă folosită de poporul Mi’kmaq, care utilizează cutii de conserve.

Rezultatele au indicat că gudronul de mesteacăn produs folosind toate cele trei metode a inhibat proliferarea S. aureus, dar nu și a bacteriilor gram-negative precum E. coli.

Acest lucru sugerează că gudronul produs de neandertali era la fel de eficient ca cel produs de triburile Mi’kmaq și Saami în prevenirea infecțiilor.

Dovezile găsite de cercetători

Și, deși este imposibil să se afirme cu certitudine dacă neanderthalienii au folosit într-adevăr gudronul de mesteacăn ca antibiotic de uz local, autorul studiului, Tjaark Siemssen, a declarat pentru IFLScience că aceste descoperiri se aliniază bine cu cercetările recente privind expertiza medicală a acestor hominizi dispăruți.

De exemplu, mucegaiurile de penicilină găsite în placa dentară a unui neanderthalian din Spania indică faptul că acest individ ar fi putut mesteca material mucegăit pentru a valorifica acest antibiotic binecunoscut în tratarea unui abces dentar.

În același timp, descoperirea unui schelet de neanderthalian cu un picior rupt și vindecat în celebra peșteră Shanidar sugerează că această specie umană arhaică poseda atât inteligența, cât și compasiunea necesare pentru a îngriji membrii răniți ai comunităților lor.

Cifra fără precedent evidențiază prioritățile concurente ale administrației, de la adoptarea unei legi fiscale masive și creșterea cheltuielilor pentru apărare și aplicarea legilor privind imigrația până la reducerea datoriei în sine, lucru pe care Donald Trump a promis să îl facă atât în calitate de candidat, cât și de președinte, potrivit AP.

Biroul de Responsabilitate Guvernamentală (GAO) subliniază unele dintre impacturile creșterii datoriei publice asupra americanilor, inclusiv costuri mai mari de împrumut pentru lucruri precum ipoteci și mașini, salarii mai mici din partea companiilor care au mai puțini bani disponibili pentru investiții și bunuri și servicii mai scumpe.

Susținătorii unui buget echilibrat avertizează, de asemenea, că tendința pe termen lung de a împrumuta mai mult și de a plăti mai mult în dobânzi îi va obliga pe americani să se confrunte cu compromisuri fiscale mai dure în viitor.

Michael Peterson, președinte și director executiv al fundației non-profit Peter G. Peterson Foundation, creată pentru a sensibiliza opinia publică cu privire la provocările fiscale pe termen lung ale Americii, a declarat că „trebuie să recunoaștem această rată alarmantă de creștere și povara financiară semnificativă pe care o punem pe umerii generației viitoare”.

Traiectoria creșterii costurilor este, de asemenea, un motiv de îngrijorare. Datoria federală a crescut atât sub președinții republicani, cât și sub cei democrați, alimentată cel mai recent de războaie, cheltuieli pe scară largă legate de pandemie și reduceri de impozite.

Datoria națională a SUA a atins 38 de trilioane de dolari în urmă cu cinci luni.

Consilierul economic al Casei Albe, Kevin Hassett, a estimat duminică că războiul din Iran a costat SUA peste 12 miliarde de dolari până în prezent. Nu este clar când se va încheia războiul.

Cluj-Napoca este un oraş care mişcă şi care reuşeşte să aducă în prim-plan trei ele­mente-cheie – businessul, cultura şi mediul universitar, spune Florin Ştefan, rectorul Universităţii de Artă şi Design din Cluj-Napoca.

România nu se pregăteşte pentru un război iminent, dar specialiştii NATO cred că, până în 2030, Rusia ar fi gata pentru un război cu Alianţa. Aşa că, pe principiul, „frica păzeşte bostănăria”, Europa se înarmează puternic, iar România a intrat în joc.

Cluj-Napoca este un oraş care mişcă şi care reuşeşte să aducă în prim-plan trei ele­mente-cheie – businessul, cultura şi mediul universitar, spune Florin Ştefan, rectorul Universităţii de Artă şi Design din Cluj-Napoca.

Tensiunile din pieţele financiare s-au amplificat în ultimele săptămâni, pe fondul izbucnirii conflictului din Iran, care a adus volatilitate crescută, ieşiri de capital şi presiuni asupra cursului valutar, într-un context în care investitorii rămân în expectativă, iar autorităţile încearcă să evite costuri mai ridicate de finanţare.

„Având în vedere că inteli­genţa artificială şi auto­ma­ti­zarea digitală preiau multe sarcini tradi­ţio­nale ale angajaţilor cu expe­rienţă redusă, însăşi natura unui post de înce­pător este în curs de redefinire“, se arată într-un studiu realizat recent de Randstad, una dintre cele mai mari companii la nivel mon­dial din domeniul resurselor umane. Pe baza unui sondaj realizat pe un eşantion de 11.250 de profesionişti şi a unei analize a peste 126 de milioane de oferte de locuri de muncă la nivel mondial, studiul evidenţiază o generaţie care este atât hotărâtă, cât şi dezorientată.

eMAG, cel mai mare retailer online de pe piaţa locală, va lansa pe 23 martie un agent de shopping bazat pe inteligenţă artificială care transformă căutarea de produse într-o conversaţie, nu într-o navigare prin filtre şi cate­gorii. Agentul numit iZi a fost testat în ultimele săptămâni de 50.000 de clienţi, iar de săptă­mâna viitoare va deveni dispo­nibil pentru toţi utilizatorii plat­formei, a anunţat Irina Pencea, directorul general al eMAG România, Bulgaria şi Ungaria, în cadrul conferinţei ZF eCom­merce Summit.

Programul SAFE (Security Action for Europe), prin care România are la dispoziţie 16,7 mld. euro pentru industria apărării, a doua cea mai mare alocare din cadrul mecanismului, va aduce plusvaloare doar dacă producţia de echipamente militare şi muniţie se va face la nivel local.

Grupul Zentiva România, care include două fabrici în Bucureşti, a încheiat anul 2025 cu afaceri de 1,6 mld. lei, o creştere uşoară cu 0,5% faţă de anul anterior, din datele transmise de companie.

Băncile şi-au direcţionat o parte mai consistentă din finanţări anul trecut către industrie, soldul ajungând la 139 mld. lei la finalul anului 2025, în creştere cu peste 14% faţă de anul 2024.

Adriana Dănilă şi Stelian Olaru sunt parteneri în viaţă şi în business. Ei deţin împreună patru restaurante în Bucureşti, e vorba de Gram Bistro din zona Piaţa Victoriei, de Suento aflat undeva pe lângă Bulevardul Dacia, de Ever After din Amzei şi de mai recent deschisul MIRA, de pe strada Jules Michelet din Capitală.

Dubrovnik (Croaţia) a fost locul unde s-au filmat o parte din scenele din serialul Game of Thrones, iar Matamata (Noua Zeelandă) a fost „acasă“ pentru hobbiţi din Lord of the Rings. Locurile au devenit cunoscute şi datorită găzduirii acestor producţii, iar efectul s-a simţit imediat. Astfel de destinaţii au avut o creştere importantă a turismului datorită unor filme sau seriale care au fost filmate în aceste locuri. De altfel, tot mai mulţi îşi aleg destinaţiile de vacanţă chiar după acest criteriu – unde s-au filmat unele dintre cele mai cunoscute filme şi seriale.

Dacă statul este disciplinat, mediul pri­vat va investi, consideră Bogdan Cernescu, direc­tor executiv, Corporate Banking în cadrul BCR, una dintre cele mai mari bănci din piaţa locală

Anul 2022 a fost crunt pentru Europa şi lumea occidentală. Rusia a atacat Ucraina şi a întrerupt fluxurile globale de energie şi cereale. Presa ira­niană a insistat atunci pe „penurii­le severe de alimente“ din ţările ves­tice şi a subliniat creşterea producţiei locale de grâu şi deciziile autorităţilor de a controla piaţa.

Războiul din Iran pune sub pre­siune crescândă aprovizionarea cu petrol şi gaze şi scumpeşte dramatic energia la nivel global.