Agenția Uniunii Europene privind Drogurile (EUDA) avertizează, joi, asupra „amenințării emergente” reprezentate de drogurile sintetice în raportul său anual privind evoluția consumului de droguri în 29 de țări.
Acesta vizează cele 27 de state membre ale UE, Norvegia și Turcia.
Aceste substanțe „câștigă teren”, iar autoritățile trebuie să fie vigilente, afirmă EUDA, potrivit AFP.
Potrivit agenției, „s-au înregistrat 7.500 de decese legate de droguri în 2023”, față de 7.100 în 2022, la nivel european.
„Opioidele combinate cu alte substanțe au fost principala cauză”, însă „utilizarea simultană a mai multor medicamente rămâne o sursă de îngrijorare și complică îngrijirea consumatorilor”, subliniază agenția.
Din 2009, „88 de opioide sintetice noi au apărut pe piața europeană a drogurilor”, se arată în raportul EUDA, care le descrie ca fiind „foarte puternice” și prezentând „un risc semnificativ de otrăvire și deces”.
Unele produse sunt vândute sub denumirea de canabis, dar sunt falsificate„Creșterea numărului de substanțe foarte puternice și a modelelor mai complexe de folosire reprezintă o povară grea pentru sistemele de sănătate și siguranță”, precizează directorul executiv al EUDA, Alexis Goosdeel.
Potrivit EUDA, „schimbările rapide de pe piața europeană a drogurilor creează noi riscuri pentru sănătate și siguranță, furnizorii și consumatorii adaptându-se la instabilitatea geopolitică, globalizare și progrese tehnologice”.
Agenția avertizează că unele produse vândute sub denumirea de canabis „pot fi falsificate cu noi canabinoizi sintetici cu un conținut ridicat de ingrediente active, fără știrea consumatorilor”.
Cel mai popular drog rămâne canabisulAcestea sunt substanțe sintetice sau semisintetice care imită efectele THC, componenta psihoactivă a canabisului.
În iunie 2024, aproximativ 30 de persoane au fost intoxicate grav în Ungaria după ce au consumat „bomboane de jeleu care conțineau canabinoizi semisintetici puternici”.
Pe lângă opioide, agenția este preocupată și de creșterea producției altor droguri sintetice, precum amfetaminele, MDMA și catinonele (stimulente cu efecte similare amfetaminelor, precum 2-MMC sau 4-BMC), pe teritoriul european.
Cu toate acestea, cocaina rămâne stimulentul „cel mai utilizat în Europa, de către aproximativ 4,6 milioane de adulți europeni” cu vârste cuprinse între 15 și 64 de ani în 2024.
Cel mai popular drog în rândul europenilor rămâne canabisul, cu 24 de milioane de consumatori în Europa în 2024, conform cifrelor EUDA.
Articolul Drogurile sintetice sunt o nouă „amenințare emergentă” în Europa, anunță UE apare prima dată în Mediafax.
Potrivit unor surse citate de Bloomberg, solicitările către țările din regiunea Balcanilor sunt în curs de desfășurare. Acest demers face parte dintr-o strategie mai amplă de a găsi guverne străine dispuse să primească migranți trimiși din SUA.
Momentan, nu este clar dacă au fost încheiate acorduri în acest sens.
Informația vine în contextul în care în luna mai, Curtea Supremă a permis administrației Trump să retragă statutul juridic temporar unui număr de aproximativ jumătate de milion de persoane din Cuba, Haiti, Nicaragua și Venezuela. În acest sens, au început căutările pentru posibile destinații pentru imigranții care ar putea fi expulzați în cele din urmă.
SUA au explorat posibilitatea de a trimite deportați și în mai multe țări, printre care și Moldova și Kosovo.
De ce Serbia?Până recent, Serbia nu a fost raportată anterior ca o potențială destinație pentru deportații americani, însă explicația din spate ar putea fi că în Belgrad se va construi un viitor Trump Tower, planificat de o firmă de investiții co-fondată de Jared Kushner, ginerele președintelui.
Acordurile de acceptare a migranților deportați nu sunt noi în regiunea Balcanilor. Un acord similar a fost încheiat între Italia și Albania, după ce prim-ministrul italian Giorgia Meloni a convins Albania să găzduiască centre pentru migranți pentru persoanele prinse în timp ce încercau să treacă pe mare din Africa în Europa.
Articolul SUA fac presiuni asupra Serbiei și a altor țări din Balcani să accepte migranții deportați apare prima dată în Mediafax.
Ei s-au alăturat colegilor din rețeaua internațională SGS pentru a promova TransitNet, soluția digitală de tranzit vamal, recunoscută pentru eficiența și conformitatea pe care o oferă operatorilor de transport și logistică din întreaga lume.
Citește comunicatul integral la adresa: https://comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=20988
Articolul SGS promovează TransitNet la Transport Logistic München 2025 apare prima dată în Mediafax.
Aproape 60% dintre anunțurile de angajare postate în 2025 au inclus drept criteriu obligatoriu cunoașterea unei limbi străine, arată datele centralizate de eJobs, cea mai mare platformă de recrutare online din România.
Din cele 112.000 de joburi publicate de la începutul anului, 64.000 au solicitat candidaților competențe lingvistice.
Cea mai cerută limbă rămâne engleza, menționată în peste 48.000 de anunțuri, urmată la mare distanță de limba germană (8.100 de joburi), franceză (3.400) și italiană (2.400).
„Dacă în cazul joburilor white collar engleza este aproape o cerință implicită, vedem tot mai des că și în anunțurile pentru poziții entry level sau blue collar apare această solicitare, chiar dacă nu se cere un nivel avansat”, explică Roxana Drăghici, Head of Sales eJobs.
Tot mai multe companii caută candidați vorbitori de limbi mai rare – precum maghiară, olandeză, turcă, portugheză sau slovacă – în special în domeniile call center / BPO sau turism. În aceste cazuri, posturile presupun frecvent relocarea în străinătate.
Spaniola și maghiara sunt printre limbile străine care atrag cel mai mult interesPentru astfel de poziții, cunoașterea limbii este o condiție esențială, iar salariile pot depăși media pieței cu 20-30%, ajungând peste 4.000 lei net.
Pe de altă parte, și candidații vorbitori de limbi străine sunt tot mai activi: peste 2,3 milioane de aplicări au fost făcute pentru joburi care cereau engleza, 85.000 pentru germană, 66.000 pentru italiană și 55.000 pentru franceză.
Alte limbi care atrag interes sunt spaniola și maghiara, urmate de rusă, poloneză, olandeză și turcă.
„Pentru limbile rare, nu este suficient un nivel de bază. Se caută vorbitori avansați care să ofere suport direct clienților nativi”, adaugă Roxana Drăghici. Aceste joburi sunt, de asemenea, mai bine plătite.
În prezent, pe eJobs.ro sunt disponibile 24.000 de locuri de muncă, iar în ultima lună s-au postat 25.000 de joburi noi. Dintre acestea, peste 17.000 solicită cunoașterea unei limbi străine.
Articolul Angajatorii români vor candidați poligloți: engleza, germană și franceză, în top apare prima dată în Mediafax.
USR propune o reformă amplă în domeniul sportului, cu obiectivul de a crește participarea populației la activități fizice și de a moderniza infrastructura sportivă din România. Astăzi, sub 10% dintre români fac sport regulat – o realitate pe care partidul vrea să o schimbe.
În cadrul consultărilor pentru actualizarea programului de guvernare, USR a reunit experți, reprezentanți ai federațiilor și manageri sportivi pentru a contura un plan național dedicat sportului de masă și performanță, anubnță formațiunea
„Sportul nu mai poate fi tratat ca o anexă. Avem nevoie de legi bune, finanțare predictibilă și infrastructură accesibilă pentru toți”, a declarat deputatul USR Brian Cristian.
Măsurile propuse includ investiții în baze multisport utile comunităților, alocarea a 30% din fondurile publice pentru copii și juniori, stimulente fiscale pentru sponsorizarea sportului de performanță, o nouă Lege a Sportului, scrisă împreună cu profesioniștii din domeniu, precum și digitalizarea completă a sistemului sportiv și descentralizarea patrimoniului către autoritățile locale.
USR cere și reformarea Agenției Naționale pentru Sport, pe criterii de eficiență și transparență.
„Mesajul e clar: sportul trebuie să devină o politică publică de bază, nu doar o sursă de medalii”, se arată în finalul comunicatului.
Articolul USR: Sportul, prioritate națională pentru o Românie sănătoasă apare prima dată în Mediafax.
