Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat vineri că Ucraina are un guvern legitim care trebuie respectat.
Declarațiile lui Putin, făcute în timpul unei vizite în portul Murmansk din nordul țării, vin în contextul în care Statele Unite încearcă să faciliteze un acord de pace prin reluarea contactelor cu Rusia și purtarea de discuții separate cu Moscova și Kiev.
„În principiu, desigur, ar putea fi introdusă o administrație temporară în Ucraina, sub egida ONU, a Statelor Unite, a țărilor europene și a partenerilor noștri”, a declarat Putin în discuții cu marinari din port, potrivit Reuters.
„Aceasta ar avea scopul de a organiza alegeri democratice și de a aduce la putere un guvern capabil, care să se bucure de încrederea poporului, iar apoi să începem discuțiile cu acesta despre un tratat de pace”.
Un purtător de cuvânt al Consiliului Național de Securitate al Casei Albe a reacționat la remarcile lui Putin, spunând că guvernarea în Ucraina este determinată de Constituția țării și de voința poporului ucrainean.
Articolul ONU respinge propunerea lui Putin pentru o administrație temporară în Ucraina apare prima dată în Mediafax.
Această mișcare nu a fost comentată, până la ora transmiterii știrii, de oficialii ucraineni și cei ruși. Cu toate acestea, Andrii Kovalenko, un oficial din cadrul Consiliului Național de Apărare și Securitate al Ucrainei, a sugerat într-o declarație din 18 martie că forțele ucrainene ar putea acționa în regiunea Belgorod, „neutralizând amenințările” din partea forțelor ruse care s-ar putea masa în apropierea frontierei, scrie Reuters.
Rybar, un blog militar rus cu 1,3 milioane de abonați, a declarat că au avut loc ciocniri puternice într-o așezare numită Popovka și că fiecare parte o lovește pe cealaltă cu drone.
Intențiile Ucrainei sunt, pentru moment, neclare, însă operațiunea ucraineană în Belgorod ar putea fi o încercare de a distrage atenția forțelor ruse în timp ce acestea încearcă să alunge ultimele forțe ucrainene din Kursk.
Emil Kastehelmi, analist militar la Black Bird Group, a declarat pentru Reuters că forțele ucrainene au pătruns în primele apărări rusești și au avansat cel mai probabil la o adâncime de 3-4 km.
Răspunsul MoscoveiPotrivit The New York Times, drept replică, Rusia ar fi desfășurat batalioane cecene, soldați ai armatei regulate și infanterie navală. Cu toate acestea, Viacheslav Gladkov, guvernatorul regiunii Belgorod, a declarat vineri într-o postare pe Telegram că unele părți ale regiunii sunt în prezent nesigure, citând atacuri cu drone și de artilerie, însă nu a menționat nimic despre o eventuală prezență a trupelor ucrainene.
Pe de altă parte, în regiunea Kursk, armata ucraineană ar mai controla încă puțin sub 80 km pătrați din Kursk, în urma incursiunii lansate în luna august 2024.
Articolul Armata ucraineană a lansat o incursiune într-o nouă regiune din Rusia. Cum a reacționat Moscova apare prima dată în Mediafax.
MApN arată că ambele subiecte reprezintă încercări de manipulare a populației, fără niciun temei legal și fără legătură legătură cu o situație reală.
Prima dintre aceste dezinformări semnalează „chemarea la instruire militară de urgenţă a tinerilor cu cetățenie română între 18 și 35 de ani de pe tot teritoriul României, începând cu 3.04.2025”.
Ministerul reamitește că executarea serviciului obligatoriu în calitate de militar în termen și militar cu termen redus a fost suspendată pe timp de pace în România, începând cu data de 1 ianuarie 2007.
Ministerul Apărării Naționale a comunicat în repetate rânduri că nu a luat în calcul, în niciun moment, revenirea la serviciul militar obligatoriu, ci are în vedere exclusiv soluții de recrutare a rezerviștilor pe bază de voluntariat.
„Cea de a doua dezinformare anunță așa-zise <exerciţii de mobilizare aflate în pregătire>, bazate pe un articol de presă care face referire la un exercițiu de mobilizare pregătit de Armata Națională a Republicii Moldova și nu de autoritățile din România, cum arată autorii materialului publicat de platforma unimedia.info de la Chișinău”, transmite MApN. Ministerul precizează că execută, conform atribuțiilor funcționale, exerciţii de acest gen și în țara noastră, de regulă, de două-trei ori anual, activități care sunt anunțate din timp în spațiul public. Ultima astfel de acțiune de instruire a avut loc în perioada 14 – 18 octombrie 2024, în județele Buzău și Ialomița (Exercițiul MOBEX BZ-IL-24). Și pentru anul 2025 sunt planificate, spre finalul primului semestru exerciţii de acest gen, care vor fi comunicate public.
MApN susține că este de așteptat ca astfel de dezinformări să fie semnalate și în continuare, pe diferite platforme de comunicare digitală.
Articolul MApN: Dezinformări cu privire la mobilizarea rezerviștilor sau pregătirea populației pentru apărare apare prima dată în Mediafax.
Avocatul Adrian Cuculis spune, vineri, că procesul privind pretinsa defăimare a Rodicăi Bădălău, soția fostului vicepreședinte al Curții de Conturi, a fost respins.
Rodica Bădălău și-a dat în judecată fosta noră, pe Claudia Pătrășcanu, dar a pierdut procesul introdus la Judecătoria Constanța.
Mama lui Gabi Bădălău îi solicita Claudiei Pătrășcanu inițial despăgubiri și scuze publice.
„Deși inclusiv instanța de judecată a încercat să medieze un conflict care părea existent cel puțin doar pentru o singură parte, în cele din urmă, după mai bine de trei ore de ședință, instanța a rămas în pronunțare, iar după 10 amânări de pronunțare, mai târziu a respins cererea Rodicăi Bădălău”, spune avocatul Adrian Cuculis.
Claudia Pătrășacanu și fiul politicianului Niculae Bădălău aub fost căsătoriți și au împreună doi copii. Scandalurile dintre cei doi nu au contenit niciodată, deși sunt separați de mulți ani.
Articolul Rodica Bădălău a pierdut procesul cu fosta noră, Claudia Pătrășcanu apare prima dată în Mediafax.
Motiejunas a spus că este dispus să intre în discuții cu NBA, chiar dacă Euroliga nu pare să fie inclusă în „explorarea” NBA, deși încă nu au fost anunțate planuri ferme.
„Suntem întotdeauna gata să ne așezăm și să explorăm împreună cea mai bună soluție pentru a oferi un produs și mai bun. Vedem cu ochi buni faptul că NBA dorește să exploreze piața europeană cu ajutorul FIBA”, a explicat el.
Comisarul NBA, Adam Silver, a spus joi că liga a simțit că este „momentul să treacă la etapa următoare”, după ce a analizat oportunitățile din Europa.
Planul inițial este de a avea o ligă europeană cu 16 echipe formată din 12 cluburi permanente și patru care ar trebui să se califice anual. Euroliga are 18 echipe.
Articolul Șeful Euroligii, gata de discuții cu NBA pentru o nouă ligă europeană apare prima dată în Mediafax.
În incertitudinea politică din ultimele luni de la București subiectul Republicii Moldova, ce a respins la limită curentul antieuropean într-un referendum și a ales-o pe Maia Sandu ca președinte într-un tur doi tensionat, a căzut din atenția publică. Atât în discursurile politicienilor de la București cât și în căutările românilor pe Google, Republica Moldova este din ce în ce mai absentă. În acest timp peste Prut pare să reînvie un curent periculos – un curent antiromânesc ce vorbește de o Moldovă Mare ce conține și teritorii din România.
Susţinătorii acestui curent „moldovenism” acuză de obicei România de interferenţe în afacerile interne ale Republicii Moldova. Deși curentul la prima vedere pare că este critic și la adresa Rusiei în realitate este adesea folosit de Moscova ca o armă în propagarea unor idei antiromânești și antieuropene.
Un astfel de exemplu este o pagină mai veche ce a revenit în atenție – „Moldova 1359”O pagină cu peste 150.000 de urmăritori din Republica Moldova ce distribuie constat mesaje anti-românești ce sunt îndreptate spre vorbitorii de „limbă moldovenească”, terminologia folosită de administratorii paginii pentru a descrie cea ce este recunoscută oficial ca fiind limba română.
„Recunoaștem doar această unire. Fără trădători din București”, se precizează într-o postare însoțită de o hartă a Moldovei ce cuprinde teritorii atât din Republica Moldova cât și din România.
Într-o altă postare este prezentată o hartă a „Moldovei Mari” ce este însoțită de un manifest, ce este numit de autor „dedicație”, cu titlul „Rădăcinile memoriei: întoarcerea la originea poporului”.
„O limbă străină și o istorie străină devin o armă – moale, dar distructivă. Ele nu strigă tare, ci pătrund în minți ca un venin nevăzut. Și generație după generație, tinerii moldoveni încetează să-și pună întrebări, încetează să-și amintească cine au fost strămoșii lor, încep să creadă că propria lor istorie este doar o umbră a uneia străine, mai răsunătoare. Dar acesta este un fals. Istoria Moldovei, limba sa, cultura sa – nu sînt o umbră. Ele sînt o lumină proprie, care a ars de veacuri și continuă să ardă (…) E timpul să redăm rădăcinilor puterea. E timpul să auzim din nou limba moldovenească în coridoarele școlilor și în sălile universităților, să vedem din nou pagini de istorie scrise nu cu vorbe străine, ci cu adevărul izvorît din adîncurile pămîntului moldovenesc. Doar astfel copacul poporului își va putea întinde din nou ramurile și va putea rezista oricărei furtuni. „, se precizează în postare.
Într-o altă postare este prezentată o carte ce conform autorului postării este o istorie a „ocupației romîne a Moldovei 1918-1940. 22 ani de teroare a jandarmului romîn”.
Activitatea paginii, dar și a altora similare s-a intensificat în ultima perioadă în apropierea datei de 27 martie ( data unirii Basarabiei cu România).
Pe 26 martie pagina posta o poză, cu un grup de persoane în fața unui monument, însoțită de un mesaj prin care erau atacate trupelor române din al Doilea Război Mondial.
„Romîno-naziștii au ucis peste 400 mii de oameni în Moldova, iar 150 mii de moldoveni au luptat contra ciumei maro. La sfîrșit de război populația Chișinăului nu avea nici 40 mii de locuitori.
Romîno-naziștii au venit după teritoriu, băștinașii urmau să fie eliminați în totalitate”, se preciază în descrierea pozei.
Și în alte postări sunt distribuite videoclipuri și imagini antiunioniste, dar și antiromânești.
„Bucureștiul consideră Moldova (partea ocupată Moldova de Vest) drept o colonie, din acest motiv nu investește în școli, universități, spitale sau drumuri. Moldova din Romînia ultima la capitolul educație, medicină. Aceeași viziune o are și față de Moldova de Est – un viitor de colonie provincială și zero investiții”, se precizează în descrierea unui astefel de videoclip.
Amplificarea mesajului antiromânesc pe pagini de acest tip a fost semnalată pe rețele de socializare și de Marius Diaconescu, conferențiar universitar la Facultatea de Istorie a Universităţii din Bucureşti.
„La Chișinău nu se mai vorbește de Re-Unirea cu România. E subiect interzis. În schimb se promovează ideea ruperii Moldovei dintre Prut și Carpați de România și crearea unei Moldove Mari. Campania este foarte intensă, este creată de o echipă organizată, cineva are bani multi pentru a promova narative rusești”, a precizat acesta într-o postare recentă pe Facebook.
Un partid nou – legături cu rușiiPagina a distribuit recent și o postare a unei formațiuni politice noi „Partidul Moldova Mare”.
Partidul, sub acestă formă și titulatură, este unul nou și conform datelor publice este înființat de fostul procuror și candidat la alegerile prezidențiale, Victoria Furtună, care, conform unei investigații a publicației ZdG, a fost susținută în campania electorală de Federația Rusă prin rețeaua controlată de oligarhul fugar Ilan Șor.
„Vom lupta pentru pace, pentru dezvoltarea țării și pentru continuitatea neamului, ca o țară neutră și suverană”, a declara Victoria Furtună la lansarea proiectului politic ce are ca stemă un porumbel, simbol al păcii.
Partidul, ce este distribuit de paginile cu viziuni antiunioniste și antiromânești, se descrie proeuropean, dar militează pentru restabilirea relațiilor cu Federația Rusă.
Analistul politic Anatol Țăranu a descris partidul într-un material pe moldova1 drept un „partid păpușă”, creat pentru a sprijini forțele pro-ruse în alegerile parlamentare din toamnă.
Pagini și grupări antiromânești au mai existat în Republica MoldovaÎn 2021 publicația Veridica publica o analiză numită „DEZINFORMARE: România a fost putere de ocupație în Moldova”.
În material jurnaliștii prezentau cazul „Mișcarea de Tineret Urmașii lui Stefan”. O organizație lansată în 2016, cu scopul declarat să protejeze Moldova de unionism şi „educarea tinerilor în spiritul patriotismului moldovenesc şi dragoste faţă de ţară”.
În analiză ei precizează că astfel de mișcări și pagini au scopul de a submina identitatea românească a populației din Republica Moldova. Totodată se încearcă discreditarea imaginii României care este prezentată ca un stat agresor și expansionist. Alimentarea problemei identitare care divizează societatea moldovenească. Întreținerea liniei moldoveni-stataliste, care e promovată și de politicienii pro-ruși.
Ce s-a schimbat de la analiza din 2021? Amploarea rețelelor de socializare a crescut și TikTok-ul a devenit un mediu mai bun ca vechile rețele pentru distribuirea de astfel de mesaje.
Articolul Antiromânismul ia amploare pe rețelele de socializare în R. Moldova. Hărți cu Moldova Mare, atacuri spre București și acum și un partid politic cu multe semne de întrebare apare prima dată în Mediafax.
Pe lângă cele 144 de decese, ar fi 732 de persoane rănite de cutremurul și replicile de vineri dimineață, potrivit televiziunii de stat.
Aceasta este prima cifră oficială din partea juntei militare din Myanmar, în timp ce șeful armatei țării, Min Aung Hlaing, adaugă că vor exista mai multe decese și victime.
El spune: „Am declarat stare de urgență și am solicitat asistență internațională. Am aprobat o cerere din partea Centrului AHA [biroul umanitar al ASEAN], care va trimite ajutor mâine, iar India va trimite, de asemenea, asistență. Aș dori să adresez o invitație deschisă tuturor organizațiilor și națiunilor care doresc să vină și să ajute oamenii nevoiași din țara noastră”.
În prezent, cifra nu pare să includă nimic din regiunea Mandalay, una dintre cele mai afectate de cutremurul din această dimineață.
Crește bilanțul victimelor și în urma cutremurelor din Bangkok.
Viceguvernatorul din Bangkok, Tavida Kamolvej, a declarat pentru agenția de presă Reuters că cel puțin nouă persoane au murit în urma cutremurelor.
Dintre acestea, opt au murit în urma prăbușirii unei clădiri în construcție, iar un altul a murit într-o altă locație.
Articolul Myanmar: 144 de morți și 732 de răniți după cutremur; crește bilanțul deceselor și în Bangkok apare prima dată în Mediafax.
Potrivit unui comunicat al Parchetului general, procurorul de caz a dispus trimiterea în judecată a doi inculpați, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de omor calificat, distrugere și nerespectarea regimului materiilor explozive, precum și trimiterea în judecată a unei inculpate, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de instigare la omor calificat în varianta violenței în familie, instigare la distrugere și instigare la nerespectarea regimului materiilor explozive.
Procurorii arată că, acționând la instigarea inculpatei, cei doi inculpați, în considerarea sumelor de bani pe care le primiseră și pe care urmau să le primească de la inculpată, la data de 27 mai 2021, au procurat un mecanism care putea fi folosit ca detonator într-un dispozitiv exploziv improvizat, controlabil prin intermediul telefonului mobil, în care au încorporat ulterior încărcătura explozivă.
În 28 mai 2021, cei doi inculpați au plasat dispozitivul exploziv improvizat în autoturismul unei persoane, iar în 29 mai 2021, ora 6.59, acționând cu premeditare și din interes material, l-au detonat de la distanță în timp ce victima se deplasa la volanul autoturismului în parcarea unui magazin din cartierul Vlaicu din municipiul Arad.
Victima a decedat ca urmare a exploziei și incendiului subsecvent, fiind distrus, totodată, complet autoturismul victimei.
Referitor la inculpată, în rechizitoriu s-a reținut că aceasta, acționând cu premeditare și din interes material, în a doua parte a lunii mai 2021, i-a instigat pe cei doi inculpați să îi ucidă tatăl prin plasarea unui dispozitiv exploziv în autoturismul acestuia.
Dosarul a fost trimis spre competentă soluționare Curții de Apel Timișoara.
Inculpata este fiica lui Ioan Crișan, Laura Crișan, care ar fi comandat atentatul.
Articolul Trei persoane trimise în judecată în cazul atentatului cu bombă asupra milionarului ucis la Arad apare prima dată în Mediafax.
