Aproximativ 1.5 milioane de cetățeni ucraineni sunt găzduiți în țară. Deși Polonia a oferit un sprijin solid Ucrainei în războiul declanșat de invazia rusă din februarie 2022, au apărut tensiuni între cele două state privind Masacrul de la Volînia, din timpul celui de-al Doilea Război Mondial.
Nawrocki, un conservator naționalist, a declarat că beneficiile pentru copii și accesul la servicii medicale ar trebui acordate doar ucrainenilor care muncesc în Polonia.
În prezent, refugiații ucraineni pot primi un beneficiu lunar de 800 zloți (aproximativ 950 lei) pe copil, cu condiția ca acesta să urmează școala în sistemul de învățământ polonez.
Alte state europene, precum Germania, au propus recent reduceri similare ale ajutoarelor pentru refugiați.
Pe lângă limitarea beneficiilor sociale, președintele polonez a propus amendamente care să interzică promovarea lui Stepan Bandera și a armatei sale insurgente, considerând simbolurile acestora echivalente cu simbolurile nazismului și comunismului.
Articolul Polonia propune limitarea ajutoarelor pentru refugiații ucraineni apare prima dată în Mediafax.
Store, al cărui stat are frontieră comună cu Rusia, a spus într-o conferință de presă alături de președintele ucrainean Volodimir Zelenski că Ucraina „apără un principiu esențial la nivel european” prin refuzul de a accepta anexarea teritoriilor de către Rusia, potrivit AP.
Vizitele succesive ale unor oficiali de rang înalt la Kiev din ultimele zile reflectă îngrijorările privind inițiativa de pace condusă de SUA, în timp ce președintele Donald Trump cântărește pașii următori, fără semne de progres.
Emisarul special al SUA, Keith Kellogg, a participat duminică la ceremoniile Zilei Independenței la Kiev. Zelenski a spus că se va întâlni cu Kellogg luni și că până la sfârșitul săptămânii va purta discuții și cu alți oficiali americani de rang înalt.
Premierul canadian Mark Carney a fost la Kiev duminică, promițând un ajutor de 2 miliarde de dolari canadieni, iar secretarul general al NATO, Mark Rutte, a vizitat capitala ucraineană vineri. Luni, vicec-ancelarul și ministrul de finanțe al Germaniei, Lars Klingbeil, a sosit la Kiev pentru a discuta „cum poate Germania să sprijine cel mai bine Ucraina într-un posibil proces de pace”.
Cu o săptămână în urmă, Trump anunțase că a pus în mișcare aranjamente pentru negocieri directe între Putin și Zelenski. Însă oficialii ruși au semnalat că un asemenea summit nu va avea loc prea curând. Trump a spus vineri că se așteaptă să decidă pașii următori în două săptămâni dacă discuțiile directe nu vor fi programate.
Duminică, Norvegia a promis aproximativ 7 miliarde de coroane (695 milioane dolari) pentru sisteme de apărare anti aeriană destinate Ucrainei. Store a precizat că Norvegia și Germania finanțează împreună două sisteme antirachetă Patriot fabricate în SUA, inclusiv rachetele, iar Norvegia contribuie și la achiziția de radare pentru apărarea aeriană.
Articolul Prim-ministrul Norvegiei vizitează Ucraina, în timp ce Trump analizează opțiunile de pace apare prima dată în Mediafax.
În al doilea trimestru al anului 2025, există peste 1 milion de locuri de muncă vacante în Germania și jumătate de milion în Franța.
Un loc de muncă vacant este un post remunerat care a fost creat recent, este neocupat sau urmează să devină vacant. Potrivit Eurostat, aceasta înseamnă că angajatorul caută în mod activ un candidat potrivit din afara întreprinderii. Angajatorul poate intenționa să ocupe postul imediat sau într-o perioadă de timp stabilită.
La calcularea ratei locurilor de muncă vacante (JVR), se iau în considerare atât numărul locurilor de muncă vacante, cât și numărul posturilor ocupate, pentru a arăta cererea totală și locurile vacante. Practic, se măsoară proporția din totalul posturilor care sunt vacante, potrivit Euronews.
De exemplu, o rată de 3% înseamnă că, dacă există 100 de locuri de muncă în total, 97 sunt ocupate și 3 sunt vacante.
2.1% din locurile de muncă din UE sunt vacanteÎn al doilea trimestru al anului 2025, 2.1% din locurile de muncă din UE sunt vacante. Aceasta reprezintă o scădere față de 2.2 % în primul trimestru al anului 2025 și față de 2.4% în al doilea trimestru al anului 2024.
JVR variază de la 0.6 % în România la 4.2 % în Țările de Jos. Această diferență mare reflectă condițiile diferite ale pieței muncii în Europa.
JVR este, de asemenea, de 3% sau mai mare în Belgia (4.1%), Austria și Norvegia (ambele 3.4%) și Malta (3%). Acest lucru arată că Europa de Nord-Vest are cea mai mare cerere de forță de muncă. Europa de Est și de Sud înregistrează o cerere mai slabă.
Pentru unele țări, datele pentru trimestrul al doilea nu sunt încă disponibile, astfel încât pentru comparație sunt utilizate cifrele din primul trimestru. Acest lucru poate afecta ușor clasamentul.
România are cea mai mică rată a locurilor de muncă vacante. Germania și Franța, peste media UEDupă România (0.6%), ratele locurilor de muncă vacante sunt cele mai scăzute în Spania și Polonia (0.8%), Bulgaria (0.9%) și Turcia și Slovacia (1.1%).
Rata locurilor de muncă vacante este peste media UE (2.1%) în cele două cele mai mari economii ale Europei. Aceasta se situează la 2.5% atât în Germania, cât și în Franța. În Italia, rata este de 1.7%.
Numărul real de locuri de muncă vacante poate oferi, de asemenea, o perspectivă mai aprofundată.
Dintre cele 30 de țări, inclusiv statele membre ale UE, țările candidate, Regatul Unit și statele Asociației Europene a Liberului Schimb (AELS), Germania are cel mai mare număr de locuri de muncă vacante, respectiv 1.05 milioane.
Germania este cea mai populară destinație pentru migrație în EuropaÎn același timp, Germania este cea mai populară destinație pentru migrație în Europa. Potrivit Eurostat, Germania a avut cel mai mare număr absolut de imigranți în 2023. A primit 324.000 din țările UE, 905.000 din țări non-UE și 42.000 din origini necunoscute, în total 1.271.000.
Spania, însă, prezintă o imagine diferită. Se situează pe locul 8 în ceea ce privește locurile de muncă vacante, cu 145.000, dar se află la mică distanță de Germania în ceea ce privește imigrația totală, cu 1.25 milioane. Acest lucru indică faptul că fiecare țară trebuie examinată separat, luând în considerare factori precum dimensiunea economiei sale și tendințele de creștere.
Marea Britanie (estimare a Oficiului Național de Statistică) se află pe locul al doilea, cu 781.000, urmată de Franța, cu 504.000. Țările de Jos ocupă locul al patrulea, cu 400.000 de locuri de muncă vacante.
Turcia are 206.000 de locuri de muncă vacante. De asemenea, a înregistrat cea mai mare rată de tineri care nu sunt angajați, nu urmează studii și nu participă la programe de formare (NEET) în 2024.
Alte țări cu peste 100.000 de locuri de muncă vacante includ Belgia (170.000), Austria (148.000), Spania (145.000), Suedia (113.000), Norvegia (107.000) și Polonia (101.000).
Islanda (5.000) are cel mai mic număr de locuri de muncă vacante, urmată de Luxemburg (7.000), Malta (8.000) și Macedonia de Nord (10.000).
Cererea de forță de muncă nesatisfăcută și deficitul de competențe„Rata locurilor de muncă vacante reflectă cererea nesatisfăcută de forță de muncă, precum și potențialele discrepanțe între competențele și disponibilitatea persoanelor șomere și cele căutate de angajatori”, potrivit Eurostat.
Conform sondajelor, deficitul de competențe devine o provocare majoră pentru angajatorii din întreaga Europă. Un sondaj realizat în 2023 de ManpowerGroup a constatat că 75% dintre angajatorii din 21 de țări europene nu au putut găsi lucrători cu competențele adecvate. Aceasta reprezintă o creștere de 33 de puncte procentuale față de 42% în 2018. În acest sondaj, Germania și Grecia au înregistrat cea mai mare rată, de 82%.
În mod similar, la sfârșitul anului 2023, un sondaj Eurobarometru a constatat că 54% dintre întreprinderile mici și mijlocii (IMM-uri) din UE au clasat deficitul de competențe printre primele trei probleme ale lor.
Articolul Țările cu cele mai multe locuri de muncă vacante din Europa. România se află pe ultimul loc apare prima dată în Mediafax.
Environment Minister Diana Buzoianu has criticized state institutions for their excessive spending, highlighting the unused offices of Romsilva and the over €54,000 monthly rent paid for the headquarters of the National Administration „Apele Române.”
Buzoianu stated in a Facebook post, „We have empty offices at Romsilva, while more than €54,000 per month is spent on an unnecessary office in the center of Bucharest for Apele Române. This is how Romanians’ money has been mismanaged so far.”
She pointed out that Romsilva has several offices, two of which are nearly empty. „We cannot continue like this. There are solutions to ensure that the budgets of these institutions are used correctly and efficiently, so resources can be directed where they truly matter: to protect forests, fund cleaner water projects, and implement disaster prevention measures, such as those needed after last month’s floods,” the minister added.
Articolul Environment Minister Diana Buzoianu has criticized state institutions for their excessive spending apare prima dată în Mediafax.
Abrego a fost eliberat vineri din detenție din Tennessee, după mai bine de cinci luni de închisoare, inclusiv într-un penitenciar de maximă securitate din El Salvador. Revenit în Maryland, el rămâne în vizorul autorităților, care pot relua procedurile de deportare.
Avocații săi spun că Departamentul pentru Securitate Internă i-a oferit posibilitatea expulzării în Costa Rica, dacă acceptă să pledeze vinovat pentru acuzația de transport al unor migranți ilegali. În caz contrar, riscă deportarea în Uganda.
Abrego Garcia a pledat nevinovat, dar avocații săi recunosc că poartă discuții cu procurorii pentru a ajunge la o înțelegere și pentru a evita expulzarea în Africa.
Totodată, aceștia cer instanței să respingă acuzațiile, motivând că Garcia a fost inculpat „selectiv și represiv”, ca urmare a contestării deportării sale eronate în El Salvador.
Deportat în martie spre El Salvador, în ciuda unei decizii judecătorești din 2019 care interzicea acest lucru din cauza riscului de persecuție, Abrego a fost readus în SUA abia în iunie, după ce administrația Trump a fost acuzată că a ignorat luni de zile o decizie a unei instanțe federale.
Articolul Kilmar Abrego Garcia, bărbatul deportat din greșeală, riscă din nou expulzarea din SUA apare prima dată în Mediafax.
Alex Norström, copreședinte și director comercial al Spotify, a declarat pentru Financial Times că creșterile de prețuri sunt „parte din arsenalul nostru actual”, după mulți ani în care acestea au rămas neschimbate. Cu toate acestea, el a adăugat că creșterile vor fi însoțite de noi servicii și funcții pe care platforma de streaming le are în plan.
Spotify a început să crească prețurile abia acum doi ani. Măsura a fost salutată de investitorii dornici ca compania să se concentreze pe profitabilitate după ani de creștere a numărului de abonați. Creșterile de prețuri și reducerea costurilor au dus la primul profit anual în 2024.
La începutul acestei luni, compania a anunțat că prețurile lunare pentru abonamentele premium vor crește pe unele piețe începând din septembrie. Vestea a determinat o creștere de aproape 10% a acțiunilor sale.
„Creșterile și ajustările de prețuri fac parte din setul nostru de instrumente de afaceri și le vom aplica atunci când este logic să o facem”, a spus Norström.
El a adăugat că Spotify va „continua să adauge valoare” pentru clienți, în paralel cu creșterile de prețuri, și că „în esență, vrem ca consumatorul să câștige”.
Oamenii au continuat să se aboneze la serviciu în ciuda creșterilor, a spus Norström, menționând că acesta „câștigă mai multă cotă de piață”.
Doar „puțin peste 3% din populația mondială ne plătește în mod recurent… Cred că există încă foarte mult potențial” pentru a crește numărul de abonați, a remarcat Norström.
Creșterile de prețuri și noi nivele de abonament vor fi implementate treptat pe piețe. Nu este înca clar ce valoare va avea creșterea de preț în UE și în România.
Articolul Spotify mărește prețurile pentru abonamente apare prima dată în Mediafax.
Dincolo de arhitectură, de infrastructură, de densitatea locuitorilor sau de politicile administrative, orașul e locul care te poate pierde în interacțiuni de tot felul, dar îți oferă resurse pentru a-ți crea propriul mecanism de apărare împotriva unor stimuli, poate, uneori, prea puternici.
Publicația „Monocle” a analizat care sunt cele mai bune orașe de trăit și ce perspective oferă ele locuitorilor, dar și celor care sunt doar în trecere.
Parisul a investit masiv în infrastructurăParisul este pe primul loc în preferințele „Monocle”, un oraș care s-a transformat mult și radical, a devenit „mai curat, mai verde, mai sigur”, dar care și-a păstrat vibrația inconfundabilă.
Orașul a investit masiv în infrastructură – de la piste pentru biciclete, la metrou, iar, până în 2026, intenționează să planteze 170 000 de copaci, care să facă aerul mai respirabil.
Parisul a atras și a cultivat talente în tehnologie care l-au ajutat să detroneze Londra, până nu demult, cel mai important hub tech al Europei.
Atena – orașul vieții de noaptePotrivit analizei „Monocle”, Madrid este cel mai bun oraș pentru sănătate – un loc în care speranța de viață este de 86,1 ani, iar secretul este echilibrul perfect între muncă și viață, mâncare bună, vreme perfectă, puternice legături inter-generaționale și un sistem medical eficient.
Atena este, potrivit analizei „Monocle”, cel mai bun pentru viața de noapte. Orașul a trecut prin spectaculoase transformări – de la o criză economică ce l-a îngenuncheat a trecut la reinventarea spațiilor abandonate în locuri vibrante, ce oferă o viață de noapte dinamică.
Ce mai găsim în clasamentul „Monocle”?Barcelona – orașul cel mai împădurit, datorită inițiativei „Superilles”, care a redus emisiie de carbon cu 22%.
Zurich – are un sistem de transport super-eficient, după care se inspiră și alte orașe.
Viena – jumătate din populație trăiește în case subvenționate de stat.
Lisabona – în ciuda criticilor, e considerat unul dintre cele mai sigure orașe – în 2024, rata criminalității s-a redus la 7,4%.
Mexico City – cel mai prietenos oraș, locul care atrage oameni din cele mai diverse culturi.
Tokyo – cel mai curat oraș, iar aici este demn de reținut efortul constant al propriilor cetățeni.
Tallinn – orașul start-up-urilor – cel mai mare număr de companii unicorn pe cap de locuitor din Europa.
Articolul Clasament. Care este cel mai bun oraș în care să trăiești apare prima dată în Mediafax.
Patru jurnaliști se află printre cele opt persoane omorâte, luni, într-un atac asupra unui spital din sudul Gazei, inclusiv un freelancer care colabora cu agenția Associated Press.
Mariam Dagga, în vârstă de 33 de ani, a lucrat ca freelancer pentru AP de la începutul războiului din Gaza, precum și pentru alte publicații.
Dagga relata despre medicii de la Spitalul Nasser care încercau să salveze copii fără probleme de sănătate anterioare, care se deteriorau rapid din cauza înfometării, scrie AP.
Al Jazeera a confirmat că jurnalistul său Mohammed Salam se numără printre cei uciși în atacul asupra spitalului Nasser. Cameramanul colaborator al Reuters, Hussam al-Masri, a fost de asemenea ucis în atac. Fotograful Hatem Khaled, tot colaborator Reuters, a fost rănit, conform aceleiași agenții de presă.
Conflictul Israel-Hamas a fost unul dintre cele mai sângeroase pentru lucrătorii media, cu un total de 192 de jurnaliști uciși în Gaza în cele 22 de luni de război, potrivit Comitetului pentru Protecția Jurnaliștilor (CPJ). Comparativ, 18 jurnaliști au fost uciși până acum în războiul Rusia-Ucraina, conform CPJ.
Articolul Mai mulți jurnaliști au murit în urma atacului israelian asupra unui spital din Gaza apare prima dată în Mediafax.
Estimările sugerează că aceste celule cheie, cunoscute sub numele de interneuroni inhibitori, reprezintă aproximativ 25% până la 50% din neuronii din cortexul adult, țesutul ridat care acoperă suprafața creierului. De fapt, cortexul uman conține mai mult decât dublul numărului de interneuroni față de cortexul șoarecilor.
Acești interneuroni transmit semnale între alte celule cerebrale și ajută la menținerea controlului asupra semnalizării cu ajutorul unui mesager chimic numit GABA. Ca principal mesager „inhibitor” al creierului, GABA ajută la reducerea activității creierului, făcând neuronii mai puțin susceptibili de a se activa, echilibrând astfel semnalele „excitatorii” care amplifică activitatea creierului. Diverse tulburări au fost asociate cu probleme ale interneuronilor, inclusiv epilepsia, autismul și schizofrenia.
Acum, într-un studiu publicat pe 6 august în revista Nature, cercetătorii au descoperit o forță care determină interneuronii să se multiplice în creierul uman în dezvoltare și spun că aceasta ar putea fi unică pentru specia noastră, potrivit Live Science.
„De aceea nu putem folosi modelele animale tradiționale”, a declarat pentru Live Science coautorul studiului, Diankun Yu, cercetător asistent în pediatrie la Universitatea din California, San Francisco (UCSF).
O structură 3D miniaturalăPentru a descoperi acest mecanism care se poate dezvolta numai în creierul uman, cercetătorii au dezvoltat un organoid, o structură 3D miniaturală, crescută din celule stem, care imită o structură de dimensiuni reale găsită în corpul uman.
Înainte de studiul organoidului, cercetările efectuate pe animale de laborator sugerau o legătură între activarea sistemului imunitar matern în timpul sarcinii și un număr mai mic de interneuroni în cortexul descendenților lor, în comparație cu descendenții care nu au suferit tulburări imunitare.
Acest tip de activare ar putea apărea, de exemplu, ca răspuns la o infecție virală sau bacteriană.
Autorii studiului au explorat acest aspect în cercetări anterioare cu șoareci de laborator, în care au identificat un factor cheie din spatele acestei legături: microglia, celulele imune rezidente ale creierului.
Sistemul imunitar și sistemul nervos se dezvoltă în paralelÎn ultimii cinci ani, oamenii de știință au început să recunoască modul în care sistemul imunitar și sistemul nervos se dezvoltă în paralel, a declarat pentru Live Science coautorul studiului, dr. Xianhua Piao, medic-cercetător specializat în neonatologie și neuroștiințe ale dezvoltării la UCSF.
„Microglia reglează și controlează dezvoltarea nervoasă”, a spus ea despre concluziile noului studiu. „Acest lucru adaugă o nouă dimensiune modului în care microglia își exercită funcția”.
Echipa s-a bazat pe lucrările anterioare ale altor grupuri de cercetare pentru a-și dezvolta organoidele, care seamănă cu o structură cheie din creierul fetal din care provin multe interneuroni corticali. Această structură este temporară, apărând în jurul celei de-a opta săptămâni de sarcină la oameni și dispărând la aproximativ opt luni după naștere, a spus Piao. Cercetătorii au găsit o modalitate de a încorpora microglia în acest model, ceea ce nu se mai făcuse până acum, a adăugat ea.
Microglia din organoideEchipa a descoperit că microglia din organoidele lor era o sursă cheie de factor de creștere similar insulinei 1 (IGF1) în minicerebelele în dezvoltare și că substanța a contribuit la creșterea dramatică a interneuronilor observată în stadiile incipiente de dezvoltare.
Când echipa a testat ce se întâmplă atunci când oprește semnalizarea IGF1 în diferite moduri, a descoperit că aceasta blochează creșterea rapidă a interneuronilor. Cu toate acestea, „când am eliminat acest genă din microglia în modelul de șoarece, nu am observat nicio schimbare”, a spus Piao. Acest lucru sugerează că această serie de evenimente declanșate de IGF1 produs de microglia poate fi specifică oamenilor.
„Aceste descoperiri indică o adaptare evolutivă a funcției microgliale pentru a susține cererea crescută de interneuroni în cortexul uman”, au scris cercetătorii în raportul lor. Pe scurt, această descoperire sugerează o caracteristică a evoluției umane care ar putea ajuta la explicarea abilităților noastre cognitive unice.
Cu toate acestea, organoidele nu sunt replici exacte ale creierului uman, deci există o limită a ceea ce ne pot spune modelele 3D. „Până în prezent, modelul este suficient de bun, în special pentru etapa de proliferare, etapa foarte timpurie” a dezvoltării, a spus Yu. Dar, în prezent, aceste organoide nu funcționează la fel de bine în etapele ulterioare ale dezvoltării creierului, a remarcat el. De asemenea, ele nu surprind activitatea la nivel de circuit în creier, a spus Piao, arătând doar activitatea din structuri mai mici, izolate.
Lucrările viitoare ar putea contribui la clarificarea în continuare a acestui rol necunoscut până acum al celulelor imune din creier, a spus ea.
Articolul „Minicerebelele” dezvăluie secretele formării celulelor cerebrale în uter. Descoperirea ar putea ajuta la înțelegerea modului în care apare autismul apare prima dată în Mediafax.
General-locotenentul Eyal Zamir afirmă că armata israeliană a creat condițiile necesare pentru un acord, iar acum decizia se află „în mâinile” prim-ministrului Benjamin Netanyahu.
Marți, cabinetul de securitate al Israelului va discuta ultima propunere înaintată de mediatori regionali, acceptată de Hamas săptămâna trecută.
Aceasta vine după demonstrațiile în masă din Israel de la începutul lunii, când sute de mii de oameni s-au adunat la Tel Aviv, cerând sfârșitul războiului din Gaza și un acord care să asigure eliberarea ostaticilor deținuți de Hamas.
Forumului Familiilor Ostaticilor și Persoanelor Dispărute a declarat că Zamir a exprimat „ceea ce majoritatea israelienilor cereau”, inclusiv un acord pentru a aduce acasă toți cei 50 de ostatici rămași, dintre care se crede că 20 sunt încă în viață, și încheierea războiului.
Grupul plănuiește o nouă zi de proteste în masă marțiCea mai recentă propunere, venită de la mediatorii din Egipt și Qatar, se bazează pe un cadru propus de emisarul Statelor Unite, Steve Witkoff, în iunie. Propunerea prevede ca Hamas să elibereze aproximativ jumătate dintre ostatici în două etape, în cadrul unui armistițiu inițial de 60 de zile. De asemenea, ar urma să aibă loc negocieri pentru un armistițiu permanent.
Biroul lui Netanyahu a declarat anterior că Israelul va accepta un acord doar dacă „toți ostaticii vor fi eliberați simultan”. Benjamin Netanyahu a promis că va înfrânge Hamas și a ignorat criticile internaționale și ale lui Zamir privind planurile sale de extindere a războiului.
Potrivit presei israeliene, Zamir s-a opus unei ocupații totale, invocând riscul de a pune în pericol viața ostaticilor și de a suprasolicita armata epuizată din Gaza.
Săptămâna trecută, un monitor al foametei susținut de ONU a avertizat că în Gaza este foamete și că peste 500.000 de oameni se confruntă cu „înfometare, sărăcie extremă și moarte”. ONU și agențiile uminitare susțin că aceasta este o consecință directă a restricțiilor impuse de Israel pentru aprovizionarea cu alimente și ajutor.
Articolul Șeful Forțelor de Apărare ale Israelului: Există un „acord pe masă” pentru ostaticii rămași în Gaza apare prima dată în Mediafax.
