Ultima dată când liderii G7 s-au întâlnit în Canada, în 2018, Trump a plecat mai devreme, după ce a fost criticat pentru tarifele impuse în primul mandat. Acum, tensiunile comerciale sunt mult mai grave, însă ceilalți lideri vor încerca să îl convingă să se concentreze pe alte subiecte, precum contracararea amenințării militare reprezentate de Rusia, scrie Politico.
„Ei vor să vorbească despre tarife, dar Trump va vrea să vorbească despre cum să contracareze China”, spune Josh Lipsky, director la Atlantic Council din Washington.
„Întrebarea lor va fi: cum poți să ne ceri să facem front comun împotriva Chinei, când noi încă încercăm să gestionăm consecințele tarifelor tale?”
Potrivit Atlantic Council, celelalte economii din G7 se confruntă cu tarife efective din partea SUA de 12–16%, cele mai mari de la Marea Criză din anii ’30.
Deși Regatul Unit a semnat un acord comercial provizoriu cu Trump, Germania, Franța și Italia, membre ale UE sunt încă în vizor. Japonia, alt membru G7, este și ea afectată din cauza ponderii mari a exporturilor auto către SUA. Tarifele ar putea crește și mai mult începând cu 9 iulie, ceea ce face ca acest summit să fie ultima șansă reală pentru o negociere directă la cel mai înalt nivel.
„G7 este un termen-limită practic și important, dar depinde mult de cât de multă atenție poate SUA să aloce acestui subiect, având în vedere restul discuțiilor”, a declarat un diplomat canadian, sub protecția anonimatului.
„G7 ar trebui să rămână unit”Schimbarea poziției lui Trump privind tarifele pare imposibilă, mai ales acum că veniturile generate au început să curgă în bugetul SUA. Prin urmare, summitul nu va avea o declarație comună, ci șapte texte separate, pe subiecte precum materiale critice, inteligență artificială și incendii de vegetație.
„G7 ar trebui să rămână unit”, a declarat un oficial german pentru Politico. „Canada vede lucrurile la fel. Tocmai de aceea nu vom avea o declarație comună pe toate temele, ci documente separate. Și Japonia, și Canada, și țările UE au perspective diferite.”
Canada își amintește prea bine că o abordare G6 nu funcționează: o fotografie celebră din 2018 îl arată pe Trump cu brațele încrucișate, înconjurat de ceilalți lideri, în timp ce Angela Merkel îl privește fix, sprijinită cu mâinile pe masă.
„Dacă G6 înseamnă a te uni împotriva cuiva, asta se va întoarce împotriva tuturor”, spune Lipsky. „Am trăit asta în 2018, în Canada. N-a folosit nimănui.”Și, cel mai important: „Va duce doar la mai multe fracturi și nu va fi în interesul niciunei țări, pe termen mediu sau lung.”
Dacă nu se ajunge la un acord comercial transatlantic, tariful UE ar urma să crească la 50% pe 9 iulie, deși unele procese în SUA și comentarii recente sugerează că acest termen ar putea fi amânat. Trump a dublat deja tarifele pe oțel și aluminiu și a amenințat cu tarife pe produse farmaceutice, semiconductori, cupru și lemn.
Deocamdată, UE nu a ripostat deși are pregătit un pachet de represalii de peste 100 miliarde de euro pe bunuri americane, nu a acționat încă.
Articolul Politico: G6 vs Trump: liderii G7 vor să oprească războiul comercial declanșat de SUA apare prima dată în Mediafax.
Conform ISU Teleorman, sâmbătă în jurul orei 21.57, pompierii militari au fost solicitați să intervină pentru salvarea a șapte persoane de pe o barcă aflată în derivă pe fluviul Dunărea, în zona localității Poiana. Motorul bărcii s-a defectat, iar din cauza vântului puternic și a valurilor de circa 1,5 – 2 metri, exista riscul ca ambarcațiunea să se răstoarne.
La locul indicat de apelant au ajuns echipaje de la Detașamentul de Pompieri Turnu Măgurele, de la SAJ Teleorman și de la Poliția de Trafic Naval.
„Pompierii au reușit să intervină la timp la cele șapte persoane, cu toate că vântul era puternic și valurile foarte mari, au remorcat ambarcațiunea defectă și au tras-o la mal în condiții de siguranță. Cele șapte persoane, cinci bărbați și două femei, cu vârste cuprinse între 25 și 30 de ani, după ce au fost evaluate de către echipajul medical, au refuzat să meargă la spital”, au precizat salvatorii.
Articolul Misiune de salvare a unor persoane aflate într-o barcă în derivă pe Dunăre. Pe fluviu erau valuri apare prima dată în Mediafax.
Într-un document consultat de Financial Times, Germania solicită ca bugetul UE să finanțeze achizițiile comune și să contribuie la creșterea comenzilor pentru producătorii europeni de armament.
Această solicitare a Berlinului vine pe fondul deciziei recente de a-și crește cheltuielile militare interne și de a investi în industria de armament, în timp ce amenințarea rusă continuă. În plus, solicitarea vine și în contextul apelurilor președintelui american Donald Trump ca Europa să facă mai mult pentru propria sa securitate.
În schimb, Berlinul propune reduceri de cheltuieli, în special prin reducerea costurilor administrative, pentru a putea finanța noile priorități.
Documentul vine înaintea unei propuneri din Comisiei Europene, care urmează să fie prezentată la jumătatea lunii iulie și în care se așteaptă ca aceasta să solicite o creștere a bugetului pentru a acoperi nevoile tot mai mari de cheltuieli ale blocului.
În mod normal, tratatele UE interzic explicit ca bugetul comun să fie utilizat pentru „cheltuieli care decurg din operațiuni cu implicații militare sau în domeniul apărării”. Odată cu debutul invaziei rusești în Ucraina, blocul comunitar a recurs din ce în ce mai mult la împrumuturi comune și a realocat unele fonduri pentru a ajuta Ucraina să respingă agresiunea rusă și să își dezvolte sectorul de apărare.
Articolul O țară europeană vrea ca următorul buget al UE să se concentreze pe apărare apare prima dată în Mediafax.
Israelul a solicitat administrației americane, în ultimele 48 de ore, să se alăture războiului împotriva Iranului, scrie Axios.
Solicitarea vine în condițiile în care Israelului îi lipsesc mijloacele tehnice necesare și avioanele mari de bombardament pentru a distruge situl iranian de îmbogățire a uraniului Fordow, care este construit într-un munte. SUA le au pe amândouă la o distanță operațională față de Iran.
Totuși, dacă Fordow rămâne operațional chiar și după încheierea operațiunii, Israelul ar eșua în obiectivul său de a „elimina” programul nuclear al Iranului.
Până în acest moment, Trump s-a distanțat de operațiunea Israelului și a susținut că ar fi ilegitim ca Iranul să riposteze lovind ținte americane. Atacarea directă a Iranului, chiar dacă implicarea SUA se limitează la bombardarea unui singur sit, ar atrage SUA direct în război.
Israelul și Iranul s-au atacat reciproc începând de vineri. Au fost vizate zone rezidențiale din Israel, dar și unități industriale și militare din Iran.
Articolul Israelul cere sprijin militar din partea SUA pentru a putea elimina programul nuclear al Iranului apare prima dată în Mediafax.
„Ne apărăm; apărarea noastră este pe deplin legitimă”, a spus Araghchi în cadrul unei întâlniri cu diplomați străini, adăugând că „această apărare este răspunsul nostru la agresiune. Dacă agresiunea încetează, în mod natural vor înceta și răspunsurile noastre.”
Iranul a lansat zeci de rachete balistice asupra Israelului sâmbătă noaptea și duminică dimineață, multe dintre ele vizând zone civile. Cel puțin 10 israelieni au fost uciși în atacurile nocturne, scrie Times of Israel.
Ministrul iranian a calificat drept „o agresiune flagrantă și un act extrem de periculos” loviturile israeliene asupra câmpului gazeifer offshore South Pars, pe care Iranul îl împarte cu Qatarul.
„Extinderea conflictului în Golful Persic este o greșeală strategică, al cărei scop este să ducă războiul dincolo de teritoriul iranian”, a afirmat el.
Araghchi a acuzat Israelul că încearcă să saboteze negocierile nucleare în curs dintre Iran și SUA, despre care spune că ar fi putut duce la un acord. Teheranul urma să prezinte o propunere în cadrul celei de-a șasea runde de negocieri, programată pentru duminică, dar care a fost anulată.
Abbas Araghchi: Iranul era pregătit pentru negocieriAbbas Araghchi a adăugat că țara sa era pregătită să continue negocierile nucleare cu Statele Unite, însă atacurile Israelului de vineri au perturbat aceste discuții și au demonstrat „opoziția Israelului față de orice formă de negociere”, transmite CNN.
„Este absolut clar că regimul israelian nu dorește niciun acord privind problema nucleară; nu dorește negocieri și nu dorește diplomație”, a declarat Araghchi într-o întâlnire cu ambasadori străini, transmisă de mass-media de stat. „Atacul asupra Iranului în plin proces de negocieri nucleare demonstrează clar opoziția regimului israelian față de orice formă de dialog.”
„Atacul Israelului nu s-ar fi produs niciodată fără sprijinul SUA”, a declarat el, adăugând că Teheranul nu crede afirmațiile Statelor Unite potrivit cărora Washingtonul nu ar fi fost implicat în atacurile recente.
„Este necesar ca Statele Unite să condamne loviturile israeliene asupra instalațiilor nucleare iraniene, dacă vor să-și demonstreze buna-credință.”
Articolul Ministrul iranian de Externe: SUA trebuie să condamne Israelul / Ne apărăm, apărarea noastră este pe deplin legitimă apare prima dată în Mediafax.
O persoană a murit și alte 19 au fost rănite după ce două baloane cu aer cald s-au prăbușit în Turcia.
Accidentul a avut loc în apropierea Văii Ihlara din provincia Aksaray, a anunțat agenția Ilhas citată de Sky News.
Nu se știe ce a cauzat prăbușirea baloanelor. Mai multe echipe de intervenție au fost trimise în misiune. Persoanele rănite primesc îngrijiri medicale la fața locului.
Articolul Două baloane cu aer cald s-au prăbușit în Turcia. Numeroase persoane sunt rănite apare prima dată în Mediafax.
Urmăresc războiul, pentru că este vorba de război între Iran și Israel, s-a depășit de mult acea fază tipică războaielor declanșate de Israel, adică se dă o lovitură din această, să zicem, cvasi mortală și Iranul reacționează în semn de răzbunare, după asta lucrurile se opresc. Nu, de data aceasta, în cazul Israelului, avem de-a face chiar cu un război, Netanyahu a anunțat că va dura săptămâni, nu contează, deci un război însă în care, deocamdată nu se vor folosi forțele terestre, ci toate aceste forțe de lovituri de la distanță. Iranul răspunde la rândul lui acestor atacuri cu rachete cât mai perfecționate, sunt victime și în rândul populației civile din Israel.
Ori cauzele acestui război sunt multiple și ele nu se rezumă la preocuparea statului Israel că ar putea fi atacat cu o bombă nucleară, dacă iranienii fac bombe nucleare, pentru că cu atât mai puțin am văzut pe ambasadorul Israelului la București, care a beneficiat, sigur, de așa, pe la CNN, la Antena 3 CNN și, cred să zic, în locul lui Zelenski, ambasadorului ucrainean, în baia de zâmbete care se face de pupici și de pupiloi, ne-a explicat că bomba la care lucrează Iranul amenința și Bucureștiul. M-a plictisit până-ncât de Zelenski, de Netanyahu, de tipi care își explică, războaiele lor, treaba lor, că ne apără pe noi. Deci, Zelenski m-a înnebunit, și e de acord și Nicușor Dan, că el, bătându-se cu rușii, ne apără pe noi.
Că mai e puțin și vin rușii în România. Bine, sprijiniți de Traian Băsescu și alți câțiva clămpăi de la noi, dar care bat câmpii. Deci, noi să contribuim, să ajutăm și Israelul. Iată, ne ajută pe noi, că dacă nu atacau ei acum, noi ne întâlneam cu o rachetă de la iranieni, asta balistică și cu o încărcătură nucleară. O fi vrut ambasadorul Israelului ca să se ducă Nicușor Dan. Ar trebui să ducă acolo, uite, în Israel.
Să facă acolo o trilaterală cu Maia, că el să o ia de mânuță pe Maia, Maia îl ia pe el de mânuță și să se ducă amândoi la Bibi Netanyahu și vom avea trilaterala Zelenski, Maia, Dan Nicușor și, după aceea, trilaterala Nicușor, Bibi Netanyahu și cu Maia. Eu mă uit ca un analist pot să constat că războiul continuă, că în cazul Israelului nu este vorba de acel atac de distrugere, pentru că, din acest moment, nu au cum să distrugă siturile acelea nucleare. Gata. Dacă le-au distrus, le-au distrus. Dacă nu le-au distrus, gata. S-a terminat. S-a terminat. Ba, dimpotrivă, pot să lucreze acum la bomba atomică, cum să zic, în viteză. Acest război al Israelului, este războiul Iran-Israel, ajută amândouă regimurile.
Pe regimul Netanyahu îl ajută să treacă în plan secund Gaza, să supraviețuiască politic și Zelenski-Netanyahu este interesat în războaie pentru supraviețuirea politică, cum poți acum să-l dai jos pe Netanyahu, dacă durează săptămâni? La rândul lor, ayatolahii, au nevoie de acest război, ca să supraviețuiască, ce spunem, și se va dă o lovitură de stat militară, zic aceștia, americani, americanii lui Trump, da? Și, în felul acesta, va veni acolo democrație, va fi răsturnat și noul regim care va veni va spune, gata, ne-am predat Israelului, nu mai, noi suntem, devin democrați peste noapte.
Există amândouă, părțile au interes în atragerea Americii, ăștia iranienii, au spus că nu doresc, sigur, da. Dar, hai să vă citesc ce a zis Megalomanul, Diliu Trump Megaloman. A zis așa, dacă suntem atacați în orice fel, formă sau mod de către Iran, întreaga forță și putere a forțelor armatei SUA asupra se va abate asupra voastră la niveluri nemaivăzute până acum, mac, mac. Țineți minte că am sprijinit administrația Trump, dar mi se pare că există un interes de ambele părți, să fie atrasă America, pentru Netanyahu are nevoie ca să fie un război global, ca și Zelenski, și iranienii au și ei nevoie ca să-și argumenteze pe-o parte războiul, bă, ne batem cu americanii, cu adevărata satană.
Articolul Ion Cristoiu: Israelul și Iranul au interesul să atragă America în războiul dintre ele. Vor reuși? apare prima dată în Mediafax.
Autoritățile din Cambodgia au anunțat duminică că au solicitat Curții Internaționale de Justiție să soluționeze disputele sale de frontieră cu Thailanda, potrivit Reuters. Frontiera de 820 de kilometri nu este bine marcată și mai multe zone sunt revendicate de ambele națiuni.
Recent, reluarea disputei a determinat vecinii din Asia de Sud-Est să mobilizeze trupe de ambele părți ale frontierei. De asemenea, un soldat cambodgian a fost ucis într-o scurtă încăierare pe 28 mai.
„Cambodgia alege o rezoluție pașnică bazată pe dreptul internațional prin intermediul mecanismului CIJ pentru soluționarea disputei de frontieră”, a transmis prim-ministrul Hun Manet pe Facebook.
Ministerul thailandez de Externe nu a comentat anunțul. Anterior, autoritățile din Bangkok au declarat că nu recunosc jurisdicția curții internaționale și că preferă să soluționeze disputele prin mecanisme bilaterale.
Oficialii din ambele țări s-au întâlnit la Phnom Penh în weekend, în încercarea de a atenua tensiunile. În 1962 și în 2013, Cambodgia a obținut soluții favorabile la Curtea Internațională de Justiției privitoare la proprietatea asupra templului Preah Vihear și asupra terenului din jur.
Deși ambele guverne susțin că vor să rezolve problema prin dialog, Thailanda a amenințat că va închide granița și va întrerupe furnizarea de energie electrică către vecinul său. În replică, autoritățile de la Phnom Penh au anunțat că vor înceta să cumpere energie electrică, internet și produse din Thailanda. De asemenea, Cambodgia a ordonat posturilor de televiziune din țară să nu difuzeze filme thailandeze.
Articolul Dispută privind frontiera între Cambodgia și Thailanda. S-a cerut intervenția Curții de Justiție apare prima dată în Mediafax.
Flăcările au apărut în noaptea de sâmbătă spre duminică. ISU Galați a anunțat că pompierii gălățeni au fost alertați cu privire la un incendiu izbucnit la groapa de gunoi din Șendreni.
Inițial, la fața locului au fost trimise două autospeciale de stingere din cadrul Detașamentului de pompieri Galați. Ulterior, la fața locului au fost trimise mai multe echipe.
Duminică dimineața, se luptă cu flăcările șase autospeciale de stingere din orașul Galați, de la Garda de Intervenție Pechea și de la Stația de pompieri Ivești. De asemenea, în misiune au fost trimise o cisternă de la Detașamentul de pompieri Tecuci și două vole de la Primăria Șendreni.
Articolul Incendiu uriaș la groapa de gunoi de lângă orașul Galați. Intervin pompierii apare prima dată în Mediafax.
Purtătorul de cuvânt al armatei israeliene, Avichay Adraee, a emis un avertisment de evacuare pentru toți rezidenții iranieni din apropierea instalațiilor de producție a armelor.
Avichay Adraee a postat pe rețelele de socializare un „avertisment urgent pentru toți cetățenii iranieni”, potrivit Sky News.
„Toate persoanele aflate în prezent sau în viitorul apropiat în sau în jurul instalațiilor de producție a armelor militare și al instituțiilor lor de sprijin trebuie să părăsească imediat aceste zone și să nu se mai întoarcă până la o nouă notificare”, a scris Adraee.
Israelul și Iranul s-au atacat reciproc începând de vineri. Au fost vizate zone rezidențiale din Israel, dar și unități industriale și militare din Iran.
Articolul Israelul le cere civililor iranieni din apropierea fabricilor de arme să plece apare prima dată în Mediafax.
Potrivit ANSVSA, inspectorii au verificat sâmbătă 10 hypermarketuri și patru supermarketuri din Capitală. La final au fost aplicate 28 de sancțiuni în valoare totală de 377.000 de lei. Două hypermarketuri au primit „Ordonanțe de Suspendare a Activității -OSA” și au fost confiscate 319 kg de produse alimentare (pește, carne, lactate)
Printre principalele nereguli identificate sunt „neîntreținerea spațiilor, utilajelor, ustensilelor, nerespectarea normelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor privind condițiile de depozitare a produselor alimentare, încălcarea normelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor privind demonstrarea trasabilității produselor și neasigurarea sau întreruperea lanțului frigorific, în cazul produselor refrigerate sau congelate”.
De asemenea, au fost identificate „neîntreținerea în condiții de igienă și în stare de funcționare a spațiilor și instalațiilor frigorifice, neexecutarea acțiunilor de dezinfecție, dezinsecție și deratizare necesare, precum și efectuarea acestora în mod ineficient, manipularea produselor alimentare cu încălcarea normelor sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor și gestionarea necorespunzătoare a subproduselor necomestibile nedestinate consumului uman (produse cu termen de valabilitate depășit, produse deteriorate și alte produse retrase de la comercializare).”
Totodată, „au fost prelevate 17 teste de sanitație pentru determinarea eficienței igienizării suprafețelor de lucru, recoltate 5 probe de preparate/produse alimentare pentru determinare de specie, în vederea combaterii eventualelor fraude alimentare.”
Toate probele recoltate au fost direcționate către rețeaua proprie de laboratoare sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor, au precizat reprezentanții ANSVSA.
Articolul Activitate suspendată la două hypermarketuri din Capitală. ANSVSA invocă „nereguli alimentare” apare prima dată în Mediafax.
Sâmbătă, polițiștii de frontieră de la frontiera externă a țării (granița cu Serbia, R. Moldova și Ucraina, dar și cursele maritime și aeriene care sosesc din afara spațiului Schengen) au efectuat formalitățile pentru trecerea frontierei (atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire) pentru peste 102.300 de persoane, cetățeni români și străini şi aproximativ 18.800 de mijloace de transport care au tranzitat frontiera.
Dintre aceștia, pe sensul de intrare în România, au fost efectuate formalitățile de intrare în țară pentru 54.645 persoane și 9.528 mijloace de transport.
În ceea ce privește cetățenii ucraineni, începând cu data de 10.02.2022, până la 14.06.2025, în România au intrat 11.884.564 de persoane.
De asemenea, în ultimele 24 de ore, poliţiştii de frontieră au constatat 107 de fapte ilegale (53 infracţiuni şi 54 contravenţii). În urma constatării faptelor ilegale de către polițiștii de frontieră, au fost aplicate amenzi în valoare de 36.043 lei și au fost ridicate în vederea confiscării, bunuri în valoare de peste 6.300.000 lei.
Totodată, nu s-a permis intrarea în ţară a 45 cetăţeni străini, care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege şi ieşirea a șase cetăţeni români din diferite motive legale, a precizat Poliția de Frontieră.
Articolul Peste 100.000 de oameni au trecut frontiera cu Serbia, Moldova și Ucraina în ultimele 24 de ore apare prima dată în Mediafax.
