Milioane de francezi au ieșit în stradă pentru evenimentul de muzică stradală, autoritățile raportând mulțimi fără precedent” în Paris. Înainte de festival, postări pe rețelele sociale îndemnaseră la atacarea femeilor în timpul festivităților.
Ministerul de Interne a confirmat că 145 de victime din toată țara au raportat înțepături cu ace, dintre care 13 cazuri doar în Paris. Oficialii nu au precizat dacă atacatorii au folosit substanțe precum Rohypnol sau GHB, droguri care provoacă confuzie și inconștiență și sunt folosite pentru a face victimele vulnerabile la agresiuni sexuale.
„Unele victime au fost transportate la spital pentru teste toxicologice”, a anunțat ministerulLa Paris, procurorii au deschis anchete după ce trei persoane – o fată de 15 ani, un bărbat de 18 ani și încă o persoană – au raportat că au fost înțepate în incidente separate. Toți trei s-au simțit rău după atacuri.
Cei mai mulți suspecți au fost prinși în Angoulême, sud-vestul țării, unde patru persoane sunt acuzate că au vizat aproximativ 50 de victime.
Pe lângă atacurile cu seringi, peste 370 de persoane au fost reținute în timpul festivalului pentru diverse infracțiuni, aproape 90 doar în Paris. Un adolescent de 17 ani a fost internat după ce a fost găsit pe stradă cu răni prin înjunghiere la abdomen, iar alți 13 participanți au fost răniți grav. Treisprezece polițiști au fost de asemenea răniți.
Prefectul poliției din Paris, Laurent Nuñez, a declarat că „nu au fost semnalate incidente majore”.
Articolul Atacuri cu seringi în timpul unui festival din Franța. Arestări după ce 145 de oameni au raportat atacul apare prima dată în Mediafax.
Cele mai mari majorități pentru creșterea bugetelor de apărare sunt în Polonia (70%), Danemarca (70%) și Marea Britanie (57%). Germania, Spania și Franța au sprijin minoritar dar semnificativ (45-47%), în timp ce Italia se opune masiv – doar 17% vor mai mulți bani pentru armată.
La serviciul militar obligatoriu, francezii sunt cei mai entuziaști (62%), urmați de germani (53%) și polonezi (51%). Italienii, britanicii, spaniolii și ungurii se opun majoritar. Paradoxul: tinerii de 18-29 ani, care ar fi mobilizați, sunt cei mai reticenți la această idee.
Trump împarte Europa în două tabere. Țări tradițional apropiate de America devin sceptice: 74% dintre britanici și 67% dintre germani consideră sistemul politic american defectuos. Danemarca, amenințată de pretențiile lui Trump asupra Groenlandei, este cea mai ostilă – 86% văd sistemul american ca fiind stricat.
Cercetătorii observă că partidele de extremă dreapta îl susțin pe Trump asemenea vechilor partide comuniste care apărau URSS-ul, deși chiar și printre alegătorii lor mulți cred că Trump este rău pentru americani.
Europenii rămân sceptici că pot deveni independenți militar de SUA, dar majoritatea susțin dezvoltarea unei alternative nucleare europene – cel mai mult în Polonia (60%) și Portugalia (62%).
În privința Ucrainei, europenii se opun urmării exemplului american dacă Trump va forța Kiev să cedeze teritorii sau va ridica sancțiunile anti-Rusia. Chiar și în Ungaria, 40% se opun copierii unei politici pro-ruse.
Sondajul Consiliului European pentru Relații Externe a inclus 16.440 de adulți și vine înaintea summitului NATO unde membrii vor fi presați să aloce 5% din PIB pentru apărare până în 2032, conform The Guardian.
Articolul Europenii vor mai mulți bani pentru armată și serviciu militar obligatoriu apare prima dată în Mediafax.
Coreea de Nord a condamnat atacul SUA ca fiind o gravă încălcare a intereselor de securitate și a drepturilor teritoriale ale Iranului, potrivit presei de stat.
Ministerul de Externe al Coreei de Nord a declarat că SUA și Israelul sunt vinovate de tensiunile din Orientul Mijlociu, generate de „acțiunile militare neîncetate și expansiunea teritorială” ale Israelului, acceptate și încurajate de Occident, citează SkyNews.
„Coreea de Nord condamnă cu fermitate atacul asupra Iranului de către SUA, care… a călcat în picioare integritatea teritorială și interesele de securitate ale unui stat suveran”, a declarat un purtător de cuvânt, citat de agenția de știri KCNA.
„Comunitatea internațională dreaptă ar trebui să ridice vocea pentru a condamna și respinge în unanimitate actele de confruntare ale SUA și Israelului. Situația actuală din Orientul Mijlociu, care zguduie în totalitate bazele păcii și securității internaționale, este un produs inevitabil al curajului nesăbuit al Israelului, care și-a promovat interesele unilaterale prin acțiuni militare neîncetate și expansiune teritorială, și al ordinii libere de tip occidental, care a tolerat și încurajat acest lucru”, a adăugat el.
Iranul și Coreea de Nord au menținut relații de prietenie și sunt suspectate de zeci de ani de cooperare militară, inclusiv în dezvoltarea de rachete balistice.
China: SUA și-au deteriorat credibilitatea cu atacurile asupra IranuluiChina a afirmat că Statele Unite și-au deteriorat credibilitatea cu atacurile asupra instalațiilor nucleare ale Iranului și și-a exprimat îngrijorarea că situația „ar putea scăpa de sub control”, a raportat postul public de televiziune al țării, notează baha.
Raportul a fost publicat după reuniunea de urgență de duminică a Consiliului de Securitate al Organizației Națiunilor Unite (CSONU). Ambasadorul Chinei la ONU, Fu Cong, a îndemnat părțile implicate să se abțină de la „impulsul de a recurge la forță, să evite exacerbarea conflictelor și să nu alimenteze conflictul”.ha
Articolul Coreea de Nord condamnă atacul SUA, iar China afirmă că SUA și-au distrus credibilitatea apare prima dată în Mediafax.
Duminică dimineață, la reședința oficială Chequers, prim-ministrul britanic fusese deja activ de mai multe ore, în urma unei nopți în care a purtat convorbiri telefonice cu lideri din Europa și Orientul Mijlociu. Scopul acestor discuții a fost acela de a gestiona o situație extrem de tensionată, care riscă să escaladeze într-un conflict de proporții, arată o analiză publicată de Sky News.
Mesajul transmis de liderul britanic a fost unul de calm și responsabilitate: Regatul Unit face eforturi pentru a stabiliza regiunea și pentru a încuraja o revenire la diplomație. Totuși, dincolo de declarațiile publice, poziția guvernului britanic cu privire la atacurile Statelor Unite asupra Iranului a rămas ambiguă.
Premierul a evitat să răspundă direct la întrebarea dacă Regatul Unit susține loviturile americane, semn că nu dorește nici să le valideze, dar nici să îl critice deschis pe președintele Donald Trump. Această ezitare s-a reflectat și în declarația comună emisă ulterior de E3 (Regatul Unit, Franța și Germania), care a recunoscut atacurile SUA, dar s-a concentrat pe punctul de consens: prevenirea obținerii de către Iran a unei arme nucleare.
De asemenea, guvernul britanic nu a comentat direct lipsa de reacție a administrației Trump la apelurile venite din partea aliaților europeni, inclusiv din partea liderului opoziției britanice, Sir Keir Starmer, care ceruseră public de-escaladarea situației, atât în cadrul summitului G7 din Canada, cât și în discuțiile purtate la Geneva.
Atacul SUA și legătura cu abandonarea summitului G7Cu doar câteva zile înainte, premierul declarase că nu crede într-un atac iminent din partea SUA, în ciuda deciziei bruște a președintelui Trump de a părăsi summitul G7 și de a convoca consiliul său de securitate la Washington. Întrebat dacă se simte indus în eroare sau frustrat de lipsa de consultare, liderul britanic a vorbit despre o „situație în evoluție rapidă” și a reafirmat că Regatul Unit susține constant nevoia de de-escaladare.
Din perspectiva executivului britanic, o critică directă la adresa administrației Trump ar putea dăuna intereselor Regatului Unit. Prin urmare, Londra continuă să susțină soluția diplomatică și caută sprijinul altor lideri europeni pentru a evita o escaladare militară.
Înainte de atacurile americane, autoritățile de la Teheran au transmis clar că nu vor intra în negocieri cât timp Israelul continuă atacurile cu rachete asupra Iranului – o acțiune pe care Israelul încă o justifică și pe care nu intenționează să o oprească, cel puțin în acest moment.
Conflictul cu Orientul Mijlociu se adânceșteLa Washington, oficialii americani au declarat că unul dintre motivele intervenției militare a fost percepția că Iranul nu tratează cu seriozitate negocierile propuse de europeni la Geneva.
În aceste condiții, perspectivele pentru o soluție pașnică par tot mai îndepărtate. Bombardamentele recente riscă să adâncească și mai mult conflictul din Orientul Mijlociu, iar atmosfera la nivel guvernamental este marcată de incertitudine și pesimism.
Este puțin probabil ca Teheranul să se limiteze la represalii împotriva Israelului, în contextul în care atacurile SUA reprezintă o premieră istorică – primele lovituri aeriene americane directe asupra Iranului. Un răspuns slab ar putea fi perceput ca un semn de vulnerabilitate din partea regimului iranian.
Articolul 5 din Tratatul NATODar escaladarea conflictului ar putea atrage Marea Britanie într-un conflict mai amplu, pe care țara nu și-l dorește. Dacă Iranul ar ataca obiectivele americane, ar putea declanșa articolul 5 din Tratatul NATO (un atac asupra unuia dintre membri este un atac asupra tuturor) și ar putea atrage Marea Britanie într-o acțiune militară.
Dacă Iranul ar alege să atace SUA prin intermediul unor proxy-uri, bazele și obiectivele britanice ar putea fi amenințate. Primul ministru s-a străduit să sublinieze duminică că Marea Britanie nu a fost implicată în aceste atacuri.
Între timp, baza aeriană controlată de Marea Britanie de pe Diego Garcia nu a fost utilizată pentru a lansa atacurile SUA, în schimb fiind utilizate bombardiere B-2 dislocate din Guam.
Nu a existat nicio solicitare de utilizare a bazei Diego Garcia, președintele acționând unilateral, subliniind dezinteresul său față de ceea ce are de spus Marea Britanie.
Lumea așteaptă cu nerăbdare să vadă cum va reacționa Iranul, în timp ce premierul mută mai multe resurse militare în regiune și, în același timp, dă telefoane. Premierul britanic poate fi profund împotrivă acestui război, dar nu are puterea de a-l opri.
Articolul Un atac iranian asupra bazelor americane ar putea atrage în conflict Regatul Unit, dar și celelalte state NATO apare prima dată în Mediafax.
Duminică, președintele american a sugerat că ar putea avea loc o „schimbare de regim” dacă liderii iranieni „nu sunt capabili să facă Iranul din nou măreț.”
Comentariile lui au venit la numai câteva ore după ce vicepreședintele JD Vance și secretarul apărării Pete Hegseth au subliniat că Washingtonul nu caută să răstoarne guvernul iranian, în urma loviturilor aeriene americane asupra instalațiilor nucleare ale Iranului în acest weekend, scrie The Telegraph.
„Nu este politicos să folosești termenul ‘schimbare de regim’, dar dacă actualul regim iranian nu este capabil să FACĂ IRANUL DIN NOU MĂREȚ, de ce n-ar exista o schimbare de regim?” a scris Trump pe platforma Truth Social.
Referindu-se la mișcarea sa „MAGA” (Make America Great Again), a adăugat: „MIGA!!!”
De la lansarea atacurilor asupra Iranului în primele ore de duminică, Trump a îndemnat țara să nu riposteze și a cerut întoarcerea imediată la masa negocierilor. La o conferință de presă ținută la Pentagon în dimineața de duminică, Hegseth a declarat: „Această misiune nu a fost și nu este despre schimbarea regimului.”
„Nu dorim schimbarea regimului”, a afirmat și Vance puțin mai târziu: „Nu vrem să prelungim asta. Dorim să punem capăt programului nuclear și apoi să discutăm cu iranienii despre un acord pe termen lung.”
Iranul se confruntă cu cea mai mare provocare de până acumLiderul suprem al Iranului, Ayatollah Ali Khamenei, în vârstă de 86 de ani, se confruntă cu cea mai mare provocare de până acum în urma loviturilor americane asupra țării. Oficialii americani de rang înalt au avertizat că înlăturarea guvernului iranian ar lăsa un vid de putere și ar conduce la un alt război îndelungat în Orientul Mijlociu.
Danny Danon, ambasadorul Israelului la ONU, a spus duminică că Israelul ar dori o schimbare de regim în Iran, dar nu intenționează să o faciliteze.
„Aceasta este o decizie ce aparține poporului iranian, nu nouă.”
Tot duminică, John Bolton, fost consilier al securității naționale al lui Trump, a susținut că Iranul „este pe marginea unei schimbări de regim” în urma atacurilor americane și a adăugat că președintele ar fi obligat să recurgă la „forță brutală” dacă Teheranul ar riposta.
Anterior, Trump a vetoat un plan al Israelului pentru uciderea liderului suprem iranian, Ayatollah Khamenei, au dezvăluit oficiali americani săptămâna trecută.
SUA a lovit trei baze nucleare în IranÎn primele ore ale zilei de duminică, SUA au lansat atacuri asupra Iranului, lovind trei baze nucleare de la Fordow, Natanz și Isfahan. Trump a descris acțiunea drept „un succes militar spectaculos” care a „distrus complet și total” instalațiile de îmbogățire nucleară ale Iranului.
Anterior, într-o postare pe Truth Social, a spus:
„Am avut ieri un succes militar spectaculos, luând ‘bomba’ din mâinile lor (și ar fi folosit-o dacă ar fi putut!), dar, ca de obicei, și în ciuda tuturor laudelor și aplauzelor primite, acest cercetător ușor este împotriva a ceea ce s‑a realizat atât de strălucit aseară.”
Oficiali israelieni au declarat duminică că cred că situl nuclear puternic fortificat de la Fordow a suferit daune serioase, dar nu a fost complet distrus. Un oficial american a declarat pentru New York Times că a fost scos „de pe masă”.
Articolul Trump îndeamnă la schimbarea regimului pentru a „face Iranul din nou măreț” apare prima dată în Mediafax.
„Conflictul dintre Israel și Iran a dus la perturbări ale traficului aerian și la închiderea periodică a spațiului aerian în Orientul Mijlociu. Există posibilitatea organizării de demonstrații împotriva cetățenilor și intereselor americane în străinătate”, a declarat Departamentul de Stat după atacurile SUA asupra instalațiilor nucleare iraniene, scrie Baha.
Anterior, președintele SUA, Donald Trump, a cerut ca Iranul să redevină „mare” și a întrebat „de ce nu ar avea loc o schimbare de regim” în această țară, în timp ce un raport al New York Times afirma că SUA a detectat semne că milițiile susținute de Iran se pregătesc să atace bazele americane din Irak și, posibil, din Siria.
Ministrul iranian de Externe a ajuns la Moscova pentru a purta discuții cu PutinMinistrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a ajuns la Moscova ieri pentru a purta discuții cu președintele rus Vladimir Putin, potrivit unui raport al agenției de presă iraniene IRNA.
Araghchi a numit Rusia un „prieten al Iranului” în cadrul unei conferințe de presă susținute la Istanbul, după ce SUA a atacat trei situri nucleare iraniene în noaptea de sâmbătă spre duminică.
Articolul SUA emite o alertă de securitate „la nivel mondial” pentru cetățenii săi apare prima dată în Mediafax.
