Uciderea unui tânăr activist naționalist în Lyon a reaprins tensiunile dintre taberele politice radicalizate din Franța și a declanșat acuzații grave la adresa partidului La France Insoumise, condus de Jean-Luc Mélenchon. În paralel, eurodeputatul Raphaël Glucksmann susține că o nouă alianță între stânga social-democrată și LFI, în perspectiva prezidențialelor din 2027, este „de neconceput”, invocând „brutalizarea” dezbaterii publice și responsabilitatea liderilor care „incită la ură”.
Atac în apropierea unei conferințe universitareVictima, Quentin Deranque, în vârstă de 23 de ani, a murit sâmbătă, 14 februarie, după ce a fost agresat joi, 12 februarie, în jurul orei 18:00, în apropierea locului unde avea loc o conferință la o facultate din Lyon. Potrivit relatărilor din anchetă și martorilor citați, tânărul ar fi fost atacat de un grup de militanți de extremă stânga, descriși drept „antifa”, fiind doborât la pământ și lovit cu pumnii și picioarele în mai multe zone ale corpului, inclusiv la nivelul feței.
Înaintea incidentului, Deranque și mai mulți apropiați ar fi intervenit pentru a escorta colectivul naționalist de femei Némésis, care protesta împotriva unei conferințe susținute de eurodeputata Rima Hassan. Protestatarii ar fi afișat un banner cu mesajul „Islamo-stânga, ieșiți din universitățile noastre”.
Hemoragie cerebrală și deces după intrarea în comăConform informațiilor prezentate, Deranque ar fi suferit o hemoragie cerebrală. Deși ar fi refuzat inițial transportul la spital, a fost preluat ulterior de o ambulanță în jurul orei 20:00, într-o stare critică. A intrat în comă după internare și a decedat două zile mai târziu.
Tânărul era descris ca activist nationalist de extremă dreapta, apropiat de grupul Allobroges Bourgoin și recent convertit la catolicism tradiționalist în cadrul organizației Academia Christiana.
Suspect: asistent al unui deputat LFI. Acces suspendat în Adunarea Națională
Ancheta este în desfășurare, iar printre suspecți se află Jacques-Elie Favrot, asistent parlamentar al deputatului LFI Raphaël Arnault. Președinta parlamentului Franței, Yaël Braun-Pivet, a anunțat suspendarea accesului lui Favrot în camera legislativă.
Prin intermediul avocatului său, Favrot „neagă în mod oficial” orice responsabilitate și afirmă că va intenta procese pentru calomnie împotriva celor care îl acuză de implicare în moartea tânărului. Totodată, el s-a suspendat din funcția de asistent parlamentar pe durata investigației, invocând amenințări cu moartea primite din partea extremei drepte.
În același timp, în spațiul public sunt menționate posibile legături cu militanți din gruparea Jeune Garde Antifasciste, despre care se afirmă că ar fi fost fondată de Arnault și ar fi fost dizolvată vara trecută de Ministerul de Interne al Franței.
Radicalizare alimentată de conflictul din GazaCazul are loc pe fondul unei radicalizări vizibile a confruntării politice în Franța, despre care se spune că s-a intensificat în ultimele luni, în special în contextul războiului din Gaza. Potrivit informațiilor prezentate, imediat după 7 octombrie, LFI s-a poziționat ferm pro-cauza palestiniană și a fost criticată pentru ezitarea de a califica masacrele din acea zi drept acte de terorism, precum și pentru faptul că nu s-ar fi distanțat suficient de reprezentanți Hamas.
De asemenea, sunt reamintite episoade anterioare din campusuri universitare, unde conferințele pro-palestiniene au stârnit reacții puternice pro și contra. În acest context, este citată și o remarcă atribuită lui Mélenchon, făcută la o ocazie anterioară, considerată acum de criticii săi drept un exemplu de escaladare verbală.
Ministrul de interne Laurent Nuñez a vorbit despre „legături extrem de puternice” între LFI și Jeune Garde, subliniind posibila implicare a unor membri ai grupului în atacul mortal.
Ruptură în stânga: Glucksmann exclude o alianță cu LFIPe lângă acuzațiile venite dinspre dreapta și din zona guvernamentală, condamnări ale climatului de violență și agresivitate se aud și din interiorul stângii. Într-o intervenție la RTL, Raphaël Glucksmann a denunțat „brutalizarea dezbaterii publice” și a vorbit despre „responsabilitatea” liderilor politici care ar „adăuga gaz pe foc”, menționându-i explicit pe Mélenchon și Rima Hassan. În consecință, el a calificat drept „de neconceput” o alianță între stânga social-democrată și LFI în perspectiva prezidențialelor din 2027, pe fondul tensiunilor tot mai acute dintre aripile extreme.
Investigația privind moartea lui Quentin Deranque continuă, iar autoritățile urmează să stabilească exact circumstanțele atacului, identitatea tuturor participanților și eventualele responsabilități penale.
Ministrul a precizat că România are nevoie să producă mai multă energie, pentru că, în urmă cu cinci ani, „au fost luate decizii greșite”.
„Da, avem nevoie să producem mai multă energie, pentru că în urmă cu cinci ani, România, conducătorii ei de atunci, au luat niște decizii greșite în clipa în care au decis să intrăm cu cea mai agresivă țintă de decarbonizare a țării noastre, prin care să închidem centrale pe cărbune, prin care să închidem mine pe cărbune”, a declarat Ivan.
Ministrul a precizat că, în momentul de față, România aduce lipsă de aproape 7.000 de megavați, care au fost scoși din producție, energie în bandă, în ultimii 15 ani, până în 2023.
„Iar ca să reușim să compensăm acest lucru, am luat toți banii pe care aveam disponibil pentru panouri solare și i-am dus în stocare. Și până la finalul anului, o să facem 2.000 de megavati pe capacități noi de stocare”, a declarat Ivan.
Acesta a mai precizat și că centralele de la Mintia, Iernut, dar și CET-ul din Arad și din Constanța intră în funcțiune din acest an.„Mintia, Iernutul, CET-ul din Arad și din Constanța intră în funcție anul ăsta. Am luat proiectele astea care erau într-un stadiu extrem de complicat. Și da, vreau să le face funcționale ca să văd și cu CET-ul energie în România”, a declarat Ivan.
Despre situația declanșată din cauza lucrărilor la Barajul Vidraru, ministrul a precizat că proiectul este „extrem de important” și că trebuia făcut.
„Îmi pare sincer rău de drama prin care trec acei oameni. Chiar o regret. Și din păcate este un eșec al instituțiilor statului, nu doar a unei instituții a statului. Dar ceea ce e important, e că încă din decembrie am făcut mai multe întâlniri cu toți factorii implicați, de la autorități locale până la cerere centrale, ca să blocăm o astfel de situație”, a declarat Ivan.
Acesta a precizat că Hidroelectrica a venit cu o soluție: „Cei de la Hidroelectrica, pe banii lor, au venit cu o soluție în care au amenajat mai multe lacuri, au preluat de la anumite agenți privați pentru a decanta cât de mult. Dar o stație de epurare veche de 50 de ani, care poate să proceseze maxim 50 de NTU, unitate de măsură a turbidității, în timp ce toate stațiile de epurare astăzi în țară pot să epureze apă care au până la 1.000 de unități. Deci stația aia poate epura până la 50 de unități, toate stațiile din România până la 1.000 de unități. Nu ai cum să o faci funcțională de pe azi pe mâine”, a declarat Ivan.
Acesta acuză că responsabilul, Compania de Apă, trebuia să investească încă 2017 în stația de epurare de la Vidraru, precizând că Ministerul Energiei a venit, pe ultima sută de metri cu o soluție tehnică găsită în parteneriat cu o companie privată, cu o investiție de 2 milioane de euro care poate să ducă la reînnoirea filtrelor, astfel încât probleme să fie rezolvate.„Dar odată ce a intrat ciclul de modernizare la Vidraru, nu ai cum să oprești acea apă. Se lucrează tocmai pentru a evita situația în care vine apă și mai mâloasă în stația de epurare. Au găsit o soluție specialiștii pentru a lucra cu scafandri în condiții extrem de complicate și de risc pentru acei oameni”, a declarat Ivan.
Acesta a precizat că Hidroelectrica și-a asumat terminarea lucrărilor până la 31 martie, pentru că atunci când vine sezonul cald, iar zăpezile se topesc de pe munte, vin și precipitațiile – să înceapă reumplerea Lacului Vidradu. Ministrul Energiei a mai precizat că, la finalul anului, lacul ar trebui să fie umplut, iar gura de captare să preia apă curată de la un nivel superior, care va fi dusă către stațiile de epurare și poate fi livrată până la finalul anului.„Sunt date tehnice care, oricât dorință politică am avea noi, din Parlament sau din Guvern, n-ai cum să faci o apă care îți vine în anumite condiții, peste noapte o să o faci curată”, a declarat Ivan.
Reamintim că prezența Ministrului Energiei la dezbaterea „Ora Guvernului” a fost solicitată de USR în contextul crizei apei potabile din Argeș, în urma căreia peste 37.000 de persoane au rămas fără apă potabilă în județul Argeș.
Potrivit unei analize publicate de Politico, nemulțumirile vizează în special modul în care președintele francez Emmanuel Macron își respectă angajamentele privind consolidarea apărării europene.
Ministrul german de Externe, Johann Wadephul, a declarat într-un interviu acordat radioului public german că Franța trebuie să aloce mai multe fonduri pentru apărare, chiar dacă acest lucru presupune reduceri în alte sectoare bugetare. Oficialul german a subliniat că autonomia strategică europeană nu poate fi atinsă fără eforturi financiare concrete la nivel național.
Disputa privind cheltuielile de apărareWadephul a criticat solicitările Parisului privind euroobligațiunile sau un sistem comun de împrumuturi la nivelul Uniunii Europene pentru finanțarea apărării, susținând că fiecare stat trebuie să își creeze propriul spațiu fiscal.
„Oricine vorbește despre suveranitate europeană trebuie să acționeze în consecință în propria țară”, a afirmat ministrul german.
Declarațiile sale riscă să alimenteze tensiunile deja existente dintre cancelarul german Friedrich Merz și Emmanuel Macron, care s-au confruntat public în repetate rânduri pe teme precum comerțul, împrumuturile comune și strategia de apărare.
Reacția Parisului: Autonomia strategică europeană nu este doar retoricăComentariile venite de la Berlin nu au fost bine primite la Paris. Un oficial al Ministerului francez al Economiei a amintit că Franța și-a dublat bugetul de apărare din 2017 până în prezent.
„O ambiție franco-germană puternică este absolut necesară pentru apărarea europeană”, a declarat acesta, subliniind că autonomia strategică europeană rămâne un obiectiv comun.
Germania, care nu deține arme nucleare, se bazează pe capacitățile Franței, dar și pe sprijinul Statelor Unite. Wadephul a avertizat că renunțarea la alianța transatlantică ar fi periculoasă, afirmând că „fără umbrela nucleară și informațiile americane, Europa ar fi vulnerabilă”.
Conform datelor NATO, Franța urma să aloce 2,05% din PIB pentru apărare în 2025, în timp ce Germania estima cheltuieli de aproximativ 2,4%, semnalând o schimbare semnificativă de politică după invazia Rusiei în Ucraina.
