Informația a fost anunțată de CBS News, care citează surse bine informate. Sursele au subliniat că președintele american nu a luat încă o decizie.
În ajunul primei reuniuni a Consiliului pentru Pace în Gaza, la Washington, vântul războiului pare să sufle din ce în ce mai puternic între SUA și Iran. Cele două țări, în timp ce mențin deschise negocierile nucleare, se pregătesc pentru confruntare.
Axios avertizează asupra celui mai pesimist scenariu. Afirmă că administrația Trump este mai aproape de război în Orientul Mijlociu decât crede majoritatea americanilor.
Șeful devine nerăbdător„Șeful devine nerăbdător. Unii dintre cei din jurul său îl avertizează să nu intre în război cu Iranul. Cred însă că există o probabilitate de 90% să asistăm la acțiuni militare în următoarele săptămâni”, a declarat unul dintre consilierii lui Trump.
Semnele sunt evidenteSemnele sunt evidente. Aparatul militar al lui Trump include acum două portavioane, o duzină de nave de război, sute de avioane de vânătoare și mai multe sisteme de apărare aeriană, deși o parte din această putere de foc este încă în drum spre destinație. Cum ar fi USS Gerald Ford, care ar putea traversa în acest moment Strâmtoarea Gibraltar cu puternica sa escortă.
Numai în ultimele 24 de ore, alte 50 de avioane de vânătoare – F-35, F-22 și F-16 – au fost trimise în regiune, transportul aerian colosal continuând neîntrerupt timp de două zile.
Teheranul își desfășoară și el forțeleÎntre timp, Teheranul își desfășoară și el forțele. Descentralizează autoritatea decizională, consolidează siturile nucleare și intensifică represiunea asupra disidenților interni.
Una dintre cele mai recente mișcări este anunțul unui exercițiu naval comun cu Moscova în Strâmtoarea Hormuz, o cale navigabilă strategică între Golful Persic și Oceanul Indian, prin care trece aproximativ o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol.
Manevrele sunt planificate nu departe de portavionul american USS Abraham Lincoln, care navighează în largul coastelor Omanului.
„Mai periculoasă decât nava de război americană este arma care o poate trimite pe fundul mării”, a amenințat liderul suprem Ali Khamenei.
Liderii iranieni se pregătesc pentru atacLiderii iranieni se pregătesc pentru un atac care ar putea perturba lanțul de comandă. Pasdaran a anunțat la începutul lunii intenția sa de a restabili strategia de „apărare mozaic”, care oferă comandanților autonomie în emiterea de ordine către unitățile lor.
Municipalitatea din Teheran a identificat, de asemenea, stații de metrou, parcări și alte locuri care ar putea servi drept adăposturi antiaeriene.
În cele din urmă, Iranul face lucrări la instalațiile sale nucleare pentru a le proteja mai bine de posibile atacuri, potrivit imaginilor satelitare publicate de Institutul pentru Știință și Securitate Internațională.
Potrivit Axios, o operațiune militară americană în Iran ar fi o campanie masivă care ar dura săptămâni întregi. Ar semăna mai mult cu un război pe scară largă decât cu raidurile țintite efectuate luna trecută în Venezuela.
Impact dramatic asupra întregii regiuniAr fi probabil o operațiune comună între Statele Unite și Israel. Un astfel de război ar avea un impact dramatic asupra întregii regiuni, unde liderii arabi și musulmani fac presiuni pentru a evita conflictul.
A doua rundă de negocieri de la Geneva a înregistrat „progrese”. Teheranul a anunțat că „elaborează un cadru coerent pentru viitoarele negocieri cu Statele Unite”, probabil în termen de două săptămâni.
Între timp, Moscova a declarat că este „dispusă să preia uraniul îmbogățit iranian” pentru a permite un acord privind programul nuclear al Teheranului. Dar diferențele rămân mari, iar liderii americani nu par optimiști cu privire la posibilitatea de a le depăși.
Vicepreședintele JD Vance a remarcat că negocierile „au decurs bine” în unele privințe, dar „în altele, a fost foarte clar că iranienii nu sunt încă dispuși să recunoască și să abordeze limitele stabilite de Trump”.
La 19 iunie, Casa Albă a stabilit un termen de două săptămâni pentru a decide între continuarea negocierilor sau atacuri. Trei zile mai târziu, Trump a lansat Operațiunea Midnight Hammer.
Polițiștii din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București – Serviciul de Investigații Criminale Sector 4 au făcut, miercuri, două percheziții în București, într-un dosar penal privind săvârșirea infracțiunii de exploatarea cerșetoriei.
Oamenii legii s-au sesizat din oficiu încă din 8 decembrie 2025, cu privire la faptul că patru minori, cu vârste cuprinse între 7 și 17 ani, erau determinați de către părinți și rude apropiate să apeleze, în mod repetat, la mila publicului pentru a solicita ajutor material, sumele de bani obținute fiind însușite și utilizate de către adulți.
Cei patru copii, frați, erau scoși la cerșit de părinții lor, de frații tatălui (doi unchi ai copiilor) și un alt bărbat care nu le era rudă.
„Din cercetările efectuate a reieșit că doi dintre suspecți, în calitate de părinți, i-ar fi determinat pe cei patru minori, inclusiv prin amenințări și injurii, să apeleze la mila publicului în mai multe zone intens circulate din Sectorul 5, beneficiind de foloasele patrimoniale obținute de aceștia. De asemenea, alte trei persoane ar fi sprijinit activitatea infracțională, prin transportarea minorilor în zonele respective și supravegherea acestora, pentru a se asigura că rămân în perimetru și obțin anumite sume de bani. Probatoriul administrat în cauză a relevat faptul că activitatea infracțională ar fi fost desfășurată începând cu luna noiembrie 2025”, transmite, joi, Poliția Capitalei.
Patru persoane bănuite de comiterea faptei au fost depistate și duse la audieri, în urma perchezițiilor. Față de acestea a fost dispusă măsura reținerii pentru 24 de ore, urmând a fi prezentate magistraților cu propuneri legală.
Activitățile sunt continuate în vederea depistării celei de-a cincea persoane, un unchi. Cercetările sunt continuate de către Serviciul de Investigații Criminale Sector 4, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 4, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de exploatarea cerșetoriei.
Prețul petrolului Brent a scăzut cu 12 cenți, respectiv 0.2%, ajungând la 70.23 dolari pe baril, în timp ce țițeiul american West Texas Intermediate s-a depreciat cu 8 cenți, sau 0.1%, până la 65.11 dolari pe baril.
Ușoara scădere vine după ce prețurile au crescut miercuri cu peste 4%, atingând cele mai ridicate niveluri de la finalul lunii ianuarie, pe fondul temerilor privind posibile perturbări ale comerțului în cazul unui război între SUA și Iran.
Conform analiștilor citați de Reuters, tensiunile dintre Washington și Teheran rămân ridicate, însă percepția dominantă pe piețe este că un conflict armat de amploare este puțin probabil și dacă s-ar declanșa conflictul, ar fi de scurtă durată, întrucât președintele Trump nu își dorește o creștere considerabilă a prețurilor petrolului.
Casa Albă a transmis miercuri că s-au înregistrat unele progrese în cadrul discuțiilor cu Iranul desfășurate la Geneva, însă diferențele rămân semnificative, iar Teheranul este așteptat să prezinte în scris o propunere care să răspundă preocupărilor Washingtonului.
Totodată, sursele citate de CNN anunță că Statele Unite ar putea ataca Iranul cel mai devreme în acest weekend.
Cotațiile au fost influențate și de negocierile ruso-ucrainene de la Geneva care s-au încheiat fără rezultate concrete.
Potrivit meteorologilor, ceața va provoca vizibilitate redusă local sub 200 de metri și izolat sub 50 de metri. De asemenea, condițiile locale, pot favoriza apariția poleiul.
În județul Bacău, sunt vizate localitățile Sascut, Podu Turcului, Urechești, Coțofănești, Huruiești.
În Galați ceața va afecta localitățile: Tecuci, Liești, Matca, Umbrărești, Cosmești, Munteni, Barcea, Brăhășești, Ghidigeni, Drăgănești, Tudor Vladimirescu, Ivești, Nicorești, Fundeni, Gohor, Grivița, Nămoloasa, Țepu, Negrilești, Buciumeni, Priponești, Poiana și Movileni.
În județul Vrancea, atenționarea vizează mai multe localități, printre care: Focșani, Adjud, Mărășești, Panciu, Vulturu, Odobești, Păunești, Gugești.
Atenționarea va fi în vigoare până la ora 09:00.
Audierea lui Mark Zuckerberg face parte dintr-un proces fără precedent, aflat pe rolul Tribunalului Superior din Los Angeles care analizează dacă marile companii de social media au contribuit deliberat la vătămarea copiilor prin produsele lor.
Procesul, care a debutat la începutul lunii februarie, a fost intentat în numele unei tinere, identificată prin inițialele KGM, care susține că utilizarea timpurie a rețelelor sociale a dus la dependență, depresie și gânduri suicidare, relatează Associated Press.
În prezent, Meta, compania-mamă a Instagram, și YouTube, deținută de Google, sunt singurii pârâți rămași în proces, după ce TikTok și Snap au ajuns la înțelegeri pentru sume care nu au fost publicate.
În cadrul mărturiei, Zuckerberg a respins ideea că Instagram ar fi conceput pentru a crea dependență, afirmând că nu consideră că acest concept se aplică platformei.
Declarațiile lui Zuckerberg în fața instanțeiAudierea lui Zuckerberg a fost condusă de avocatul reclamantei, Mark Lanier, care a deschis seria de întrebări prezentând trei opțiuni pe care companiile le au în raport cu persoanele vulnerabile: să le ajute, să le ignore sau „să profite de ele”, la care CEO-ul a răspuns: „Cred că o companie rezonabilă ar trebui să încerce să-i ajute pe cei care folosesc serviciile sale”.
Avocatul l-a mai întrebat pe Zuckerberg dacă oamenii tind să folosească mai mult un produs atunci când acesta este adictiv, acesta răspunzând: „Nu sunt sigur ce să spun la asta. Nu cred că se aplică aici”.
Lanier a prezentat și documente interne care arătau că angajații Instagram aveau obiective legate de creșterea timpului petrecut de utilizatori pe platformă, însă Zuckerberg a susținut că astfel de obiective au existat în trecut, dar a precizat că Meta a decis ulterior să renunțe la ele, orientându-se spre utilitatea produselor.
Zuckerberg rămâne fidel ideii de utilitate pentru utilizatoriLanier l-a interogat și în legătură cu filtrele de pe Instagram, sugerând că acestea pot contribui la probleme de imagine corporală în rândul tinerilor. Zuckerberg a declarat că nu există suficiente dovezi clare privind efectele nocive ale acestor filtre.
De-a lungul audierii, Zuckerberg a contestat în mod repetat „caracterizarea” făcută de Lanier, rămânând fidel ideii că Meta încearcă să construiască platforme utile utilizatorilor.
Avocații Meta susțin că, deși nu contestă dificultățile de sănătate mintală ale reclamantei, nu există dovezi că Instagram ar fi fost un factor determinant în apariția acestora.
„Sărbătorim Luna Istoriei Negre. Onorăm memoria celor care ne-au precedat continuându-le moștenirea”, a declarat președintele în cadrul discursului său, potrivit Associated Press.
În cadrul evenimentului liderul de la Casa Albă a evidențiat membri afro-americani ai administrației sale, printre care secretarul pentru Locuințe și Dezvoltare Urbană, Scott Turner, precum și Alice Marie Johnson, „țarul grațierilor”.
„Acest președinte te aude. Acestui președinte îi pasă de tine. Nu lăsa pe nimeni să-ți spună că acest președinte de aici, Donald Trump, nu este pentru America de culoare. Pentru că el este”, a declarat Johnson în cadrul discursului susținut la recepție.
Trump și-a expus măsurile luate în timpul mandatului, despre care a spus că au avut un impact pozitiv asupra populației de culoare, printre care eliminarea impozitului federal pe bacșișuri și desfășurarea Gărzii Naționale în orașe cu populații afro-americane semnificative, precum Washington, New Orleans și Memphis.
Evenimentul s-a petrecut la câteva săptămâni după ce președintele a provocat un scandal prin distribuirea unui videoclip rasist la adresa fostului președinte Obama. Trump a republicat un videoclip cu imagini generate de inteligența artificială în care Barack Obama și Michelle Obama sunt înfățișați ca maimuțe.
În cadrul evenimentului de la Casa Albă, acesta nu a făcut nicio referire la videoclipul controversat, pe care l-a șters ulterior în urma reacțiilor negative.
Privind scandalul, purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat că președintele a fost „fals etichetat și calomniat ca rasist”.
„Consecințele nu sunt bune. Au existat deja atacuri asupra Iranului asupra unor situri nucleare aflate sub controlul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică. Din câte putem aprecia, au existat riscuri reale de incident nuclear. Urmăresc cu atenție reacțiile din regiune din partea țărilor arabe, a monarhiilor din Golf. Nimeni nu își dorește o escaladare a tensiunii. Toată lumea înțelege că este vorba de o joacă cu focul”, a declarat Lavrov într-un interviu acordat publicației Al-Arabiya, citat de Reuters.
Declarațiile ministrului rus de Externe a fost făcute la scurt timp după ce reprezentanți americani și iranieni au purtat discuții la Geneva, menite să evite escaladarea tensiunilor dintre Washington și Teheran. În urma discuțiilor, s-a ajuns la un acord-cadru asupra principiilor care vor sta la baza unei posibile înțelegeri.
Statele Unite solicită Iranului renunțarea la programul său nuclear, în timp ce Teheranul respinge ferm acuzațiile că ar încerca să dezvolte armament nuclear.
Potrivit șefului diplomației de la Moscova, statele arabe cer „în mod clar reținere și căutarea unui acord care să nu încalce drepturile legitime ale Iranului și să garanteze că Iranul are un program de îmbogățire a uraniului nuclear pur pașnic”.
Armata Statelor Unite ale Americii este pregătită să lanseze lovituri militare împotriva Iranului chiar din acest weekend, însă președintele Donald Trump nu a decis încă dacă va autoriza o astfel de acțiune.
Generalul Francis Donovan a fost însoțit de Joseph Humire, în cadrul primei vizite a unei delegații militare americane în Venezuela de la capturarea fostului președinte Nicolas Maduro.
Potrivit Comandamentului de Sud al Statelor Unite, Donovan și Humire au discutat aspecte de securitate cu oficialii venezueleni, alături de noul trimis american în Venezuela, Laura Dogu.
Într-o postare pe platforma X, Laura Dogu a descris vizita drept „o nouă zi istorică”, precizând că generalul Donovan s-a întâlnit cu militarii de la ambasada americană și cu autoritățile interimare pentru a evalua situația de securitate și pentru a avansa obiectivul unei Venezuele aliniate cu Statele Unite.
„Comandantul, generalul Francis L. Donovan, și-a încheiat astăzi vizita în Venezuela, alăturându-se ambasadorului Laura F. Dogu și lui Joseph Humire pentru întâlniri productive cu autoritățile interimare venezuelene. Comandamentul de Sud al Statelor Unite s-a angajat să promoveze Strategia de Securitate Națională și Strategia Națională de Apărare prin colaborarea cu națiunile partenere, în vederea construirii unui viitor sigur și prosper pentru emisferă”, se arată într-un mesaj publicat pe platforma X, citat de Reuters.
Vizita are loc la scurt timp după deplasarea la Caracas a secretarului american al Energiei, Chris Wright și arată intenția Casei Albe de a utiliza presiunea militară și politica energetică pentru a determina Venezuela să implementeze reforme majore.
Marco Rubio este așteptat să se întâlnească cu Benjamin Netanyahu pe 28 februarie, în cadrul unei vizite care nu a fost încă anunțată oficial, potrivit surselor citate de Associated Press.
Statele Unite și Iranul au purtat recent două runde de discuții, în Oman și la Geneva, privind programul nuclear al Republicii Islamice, în contextul intensificării tensiunilor regionale și al eforturilor diplomatice de a evita o escaladare militară.
Statele Unite solicită Iranului să renunțe la programul său nuclear și încearcă, de asemenea, să extindă agenda negocierilor asupra stocurilor de rachete. Teheranul a anunțat că și-ar putea limita programul nuclear în schimbul relaxării sancțiunilor.
În cadrul ultimei sale vizite la Casa Albă, premierul Benjamin Netanyahu i-a cerut lui Donald Trump să se asigure că orice eventual acord cu Teheranul va include și măsuri pentru neutralizarea programului de rachete balistice al Iranului, precum și oprirea finanțării grupărilor Hamas și Hezbollah.
Săptămâna trecută, Trump a afirmat că o schimbare de regim în Iran „ar fi cel mai bun lucru care s-ar putea întâmpla”. Având în vedere consolidarea prezenței militare american eîn Orientul Mijlociu, armata SUA ar putea fi pregătită să lansează un atac asupra Iranului cel mai devreme începând cu acest sfârșit de săptămână, însă liderul de la Casa Albă nu a luat o decizie în acest sens.
Armata americană ar putea fi pregătită pentru un atac până la sfârșitul săptămânii, în urma unei consolidări prezenței militare în Orientul Mijlociu pe fondul tensiunilor cu Iran. Cu toate acestea, sursele citate de CNN au precizat că Trump nu a luat o decizie și a prezentat argumente atât pro, cât și contra și s-a consultat cu apropiații săi cu privire la cea mai bună opțiune.
„(N.r. – Donald Trump) Petrece foarte mult timp gândindu-se la această decizie”, au precizat sursele.
În contextul consolidării prezenței militare în Orient, portavionul USS Gerald Ford, cel mai avansat portavion american, ar putea ajunge în regiune chiar în acest weekend.
Tensiunile vin pe fondul discuțiilor de la Geneve. Ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a declarat că cele două părți au au ajuns la o înțelegere generală asupra principiilor care vor sta la baza unui posibil acord, iar Washingtonul susține că mai sunt aspecte cheie de clarificat.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a anunțat că opțiunea unui atac este luată în vedere, dar, „diplomația este întotdeauna prima opțiune”.
Statele Unite solicită Iranului să renunțe la programul său nuclear și încearcă, de asemenea, să extindă agenda negocierilor asupra stocurilor de rachete, însă Teheranul a precizat că ar accepta o limitare a programului în schimbul relaxării sancțiunilor internaționale.
În urma negocierilor diplomatice dintre Statele Unite și Iran, autoritățile de la Teheran au fost de acord să prezinte în scris o propunere care să răspundă preocupărilor Washingtonului. „Momentan așteptăm asta de la iranieni”, a declarat oficialul pentru agenția Reuters.
Negocierile de la Geneva la care au participat trimișii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, alături de ministrul iranian de externe Abbas Araqchi, au avut obiectivul de a evita escaladarea tensiunilor dintre cele două state.
Statele Unite solicită Iranului să renunțe la programul său nuclear și încearcă, de asemenea, să extindă agenda negocierilor asupra stocurilor de rachete. Iran afirmă că este dispus să discute limitări ale programului nuclear, în schimbul relaxării sancțiunilor, refuzând orice negocieri privind eliminarea procesului de îmbogățire a uraniului.
Purtătoarea de cuvânt a Casei Albe, Karoline Leavitt, a declarat miercuri că discuțiile de la Geneva au înregistrat progrese însă părțile rămân „foarte departe pe anumite aspecte-cheie”.
Marți, ministrul iranian de Externe, Abbas Araqchi, a declarat că cele două părți au discutat „serios” mai multe propuneri și au ajuns la o înțelegere generală asupra principiilor care vor sta la baza unui posibil acord.
În paralel, președintele Donald Trump a ordonat o consolidare majoră a prezenței militare americane în regiune, inclusiv trimiterea unui al doilea grup de portavioane. Potrivit oficialilor, se așteaptă ca toate forțele din regiune să fie operaționale până la jumătatea lunii martie.
Un cetățean cambodgian în vârstă de 59 de ani, deținut la Centrul de Detenție Miami, a fost găsit inconștient în celula sa de către personalul unității. „A fost declarat decedat, în ciuda eforturilor de salvare depuse de personalul unității și de serviciile de urgență. Cauza morții sale este în curs de investigare”, transmite comunicatul emis de ICE și citat de Reuters.
Conform ICE, bărbatul decedat, identificat ca Lorth Sim a ajuns în Statele Unite ca refugiat în 1983 și a devenit rezident permanent în 1986. „Sim a fost arestat pentru tulburarea ordinii publice în 1989, expunere indecentă în 1996 și furt în 2005, primind o pedeapsă cu suspendare și probațiune, dar fără închisoare. În 2006, ICE l-a arestat, iar un judecător de imigrare a ordonat expulzarea sa în Cambodgia”, mai transmite Serviciul.
Cazul marchează cel puțin al șaptelea deces înregistrat în 2026 în custodia ICE. Decesul survine pe fondul criticilor tot mai frecvente formulate de politicieni democrați și organizații pentru drepturile civile, care acuză condiții inumane în centrele de detenție pentru imigranți.
La începutul anului, un alt deținut, Geraldo Lunas Campos, de origine cubaneză, a fost găsit fără viață într-un centru de detenție din Texas. În urma anchetei, s-a stabilit că acesta fost ucis. Potrivit The Washington Post, acesta ar fi fost strangulat de un gardian.
Potrivit comunicatului de presă emis de autorități, „Se pare că nu au fost sustrase date sensibile legate de activitățile operaționale”.
Ministerul de Interne a mai fost vizat de atacuri cibernetice între anii 2024 și 2025, iar publicația La Repubblica a relatat că hackerii chinezi ar fi obținut o listă ce conținea informații despre aproximativ 5.000 de polițiști italieni, dintre care mulți erau implicați în misiuni de combaterea terorismului și monitorizarea disidenților chinezi refugiați în Italia.
„Activitățile au fost detectate rapid de poliție ca parte a monitorizării de rutină a sistemelor informatice ale Ministerului de Interne”, mai transmit autorității de la Roma, citate de Le Figaro.
Italia a mai fost ținta atacurilor cibernetice. Ministerul italian al Afacerilor Externe a anunțat la începutul lunii februarie că au fost dejucate mai multe atacuri cibernetice atribuite Rusiei, care vizau site-uri guvernamentale și infrastructură legate de Jocurile Olimpice de Iarnă.
Cea mai mare surpriză a turului s-a produs în Norvegia, unde Bodø/Glimt a învins-o pe Inter Milano cu scorul de 3-1. Echipa norvegiană a deschis scorul în minutul 20 prin Sondre Brunstad Fet, iar oaspeții au egalat prin Pio Esposito în minutul 30. În a doua repriză, Bodø a decis partida prin reușitele lui Hauge și Høgh în minutele 61 și 64.
În duelul Qarabag – Newcastle United, formația britanică a făcut un pas important pentru calificarea în optimi printr-o victorie, scor 1-6. Anthony Gordon a marcat patru goluri (min. 3, 32 33, 45+1) și lista marcatorilor a fost completată de Thiaw și Jacob Murphy, care au înscris în minutele 8, respectiv 72. Gazdele au marcat golul de onoare prin Elvin Cafarguliyev în minutul 54.
Club Brugge și Atlético Madrid au oferit o remiză cu șase goluri. Echipa spaniolă a deschis scorul în minutul 8 prin Alvarez și și-au dublat avantajul înainte de pauză prin reușita lui Lookman. Gazdele au revenit prin golurile înscrise de Onyedika (min. 51), Tresoldi (min. 60). Atletico a trecut din nou în avantaj prin autogolul lui Ordóñez în minutul 79, însă Brugge a obținut remiza printr-un gol marcat de Tzolis în minutul 89.
Bayer Leverkusen a câștigat în deplasare împotriva lui Olympiacos Pireu, scor, 0-2, grație dublei reușite de Patrik Schick, care a marcat în minutele 60 și 63.
Soarta calificării în optimile de finală se va decide săptămâna viitoare. Meciurile retur sunt programate pentru marți, 24 februarie.
