„Am ajuns la concluzia că operațiunea de asasinare a lui Serghei Skripal trebuie să fi fost autorizată la cel mai înalt nivel, de către președintele Putin. Dovezile că acesta a fost un atac al statului rus sunt covârșitoare”, a transmis Anthony Hughes, fost judecător la Curtea Supremă și coordonatorul anchetei, citat de Reuters.
În martie 2018, într-o tentativă de asasinat, agenți GRU au aplicat Noviciok pe clanța ușii casei lui Serghei Skripal, fost agent dublu. Skripal și fiica sa, Iulia, au fost găsiți inconștienți pe o bancă în Salisbury, însă au supraviețuit tentativei.
Hughes a subliniat că modul în care sticluța contaminată și folosită în acțiunea GRU a fost aruncată demonstrează un dispreț total față de viețile civililor.
La patru luni după incident, Dawn Sturgess, o femeie de 44 de ani, a murit după ce partenerul ei a găsit o sticluță de parfum contrafăcută folosită de agenți pentru a transporta Novichok în Marea Britanie.
Anthony Hughes a adăugat că responsabilitatea morală pentru moartea lui Sturgess revine agenților implicați, superiorilor lor din GRU și celor care au autorizat operațiunea, până la Putin.
Cei trei agenți GRU acuzați de autoritățile britanice au negat implicarea, susținând că ar fi fost turiști.
Reacția autorităților britaniceCa reacție la rezultatele anchetei, statul britanic a anunțat noi sancțiuni împotriva GRU și a convocat ambasadorul rus la Londra. De asemenea, premierul Keir Starmer a transmis: „Marea Britanie se va opune întotdeauna regimului brutal al lui Putin și va denunța mașinăria sa ucigașă pentru ceea ce este”.
Incidentul din 2018 a declanșat cea mai amplă expulzare reciprocă de diplomați între Est și Vest de la Războiul Rece, iar tensiunile s-au accentuat după invazia Rusiei în Ucraina în 2022.
Aceasta este a doua investigație majoră britanică ce îl indică pe Putin drept responsabil pentru atacuri letale pe teritoriul Regatului Unit, după concluziile anchetei privind asasinarea lui Alexander Litvinenko în 2006.
Compania Livoltek, parte din grupul internațional Hexing, avertizează că ritmul industriei de energie fotovoltaică a depășit capacitatea actuală a mediului universitar, iar lipsa de competențe va deveni vizibilă în următorii ani.
Răzvan Iordache, reprezentant Livoltek, afirmă că interesul pentru energia solară este în creștere, însă oferta academică încă nu este suficientă.
„Ritmul accelerat în care se dezvoltă acest domeniu arată că România va avea nevoie de mult mai mulți ingineri, tehnicieni și proiectanți pregătiți specific pentru energie solară”, spune Iordache.
Potrivit acestuia, compania a organizat un program dedicat studenților de la facultăți tehnice, pentru a-i familiariza cu echipamentele și procesele folosite în industria fotovoltaică. Studenții au avut acces la procese reale de producție, inclusiv la fabricarea echipamentelor de smart metering și la un laborator de metrologie din Timiș, unde sunt testate dispozitive industriale.
În cadrul programului, a fost prezentat și un dispozitiv de optimizare a sistemelor de stocare, folosit pentru reducerea consumului și stabilizarea microrețelelor, tehnologie relevantă pentru proiectele fotovoltaice actuale.
Pe lângă componenta practică, Livoltek a contribuit la amenajarea unui laborator fotovoltaic la Universitatea Politehnica Timișoara. Spațiul permite studenților să lucreze cu echipamente reale și să participe la proiecte de cercetare. Laboratorul este utilizat anual de câteva mii de studenți din domeniile electrice și energetice, potrivit universității.
Ce salarii oferă companiile în acest domeniuCererea ridicată de specialiști din fotovoltaice a dus și la creșterea veniturilor din domeniu. Conform datelor Paylab, tehnicienii și inginerii din energie solară câștigă salarii între 4.000 și 11.000 de lei, în funcție de competențe și experiență.
Hexing și Livoltek desfășoară activități de producție în județul Timiș, unde funcționează o fabrică de echipamente pentru smart metering, iar compania spune că dezvoltă proiecte care vor fi utilizate în mai multe piețe din regiune. În paralel, au loc inițiative locale, precum programe educaționale și acțiuni legate de protecția mediului.
Compania consideră că România are potențial de a deveni un centru regional pentru producția de tehnologii verzi, însă acest lucru depinde de ritmul în care sistemul educațional va reuși să formeze noi specialiști pentru industria fotovoltaică.
Episodul abordează câteva dintre cele mai actuale subiecte din zona second-hand, începând cu fenomenul samsarilor. Invitatul explică tiparele întâlnite în activitate, metodele folosite de vânzători pentru a ascunde defecte și cum poate un cumpărător obișnuit să evite situațiile riscante.
O secțiune importantă este dedicată producătorului Dacia. Dan Babu vorbește despre comportamentul modelelor românești în verificările din 2025, despre defectele des întâlnite și despre diferențele dintre generațiile vechi și noile modele. În același context, este prezentat un Top 5 al celor mai interesante modele verificate de el în acest an, fie prin configurație, fie prin starea tehnică surprinzătoare, printre ele fiind și un Lamborghini Urus.
„Podcast cu Prioritate” #87: Problemele reale ale mașinilor la mâna a douaEpisodul include și analiza unor probleme recurente observate la anumite mărci. În cazul Toyota, specialistul indică tipurile de defecte întâlnite frecvent, atât la modelele hibride, cât și la cele convenționale. Totodată, invitatul menționează care a fost cea mai problematică mașină premium întâlnită în activitatea sa recentă și ce anume a generat costuri ridicate sau riscuri majore pentru potențialii cumpărători.
Nu în ultimul rând, episodul analizează și schimbările în preferințele de import. Dan Babu explică din ce țări își aduc românii mașini rulate în 2025 și ce diferențe apar între piețele din Germania, Olanda, Belgia, Italia sau Franța, în funcție de kilometraj, preț și gradul de risc tehnic.
Episodul #87 este realizat cu sprijinul Bilbor și Sanador și poate fi urmărit luni, 8 decembrie, ora 12:00, pe YouTube ProMotor România.
