„Suntem mai bine decât speram ca poziție în clasament, în condițiile în care au venit foarte mulți jucători noi. Chiar și așa puteam să avem și mai multe puncte, cu vreo două în plus”, a declarat Daniel Pancu, la conferința de presă premergătoare partidei cu FC Argeș, programată vineri, de la ora 21:00, în Giulești.
Antrenorul Rapidului consideră că echipa poate progresa.
„Sunt încrezător pentru viitor, sunt convins că avem valoare, sunt convins că vom arăta din ce în ce mai bine, sunt convins că vom arăta și forță în foarte multe momente”, a afirmat Pancu.
Tehnicianul vede deja conturată lupta pentru locurile fruntașe de play-off.
„Surprize din echipe care nu au fost în play-off anul trecut, nu știu. Pe Farul o văd foarte bună în multe momente, și echipe nou-promovate, Corvinul, Sepsi. Dar, cred că până la urmă în play-off va fi tot ce a fost anul trecut. Mai e perioada de transferuri din iarnă, (…) mai facem și atunci o analiză. Dar, sunt foarte mulțumit de ce s-a întâmplat până acum”, a spus Pancu.
„Poate cel mai important meci al nostru”Tehnicianul clubului giuleștean consideră confruntarea cu FC Argeș una esențială pentru Rapid înaintea pauzei competiționale pentru meciurile echipelor naționale.
„E foarte important înainte de pauză. În primul rând sunt jucători în continuare pe care trebuie să-i integrăm. Sigur, face parte din fotbal, se poate întâmpla absolut orice, dar este un amănunt important și am avut discuția asta deja de aici cu jucătorii, pentru că va trebui să tratăm jocul foarte, foarte, foarte serios. E poate cel mai important meci al nostru din astea prime zece etape”, a declarat antrenorul.
Despre FC Argeș, antrenorul Rapidului a spus că este o echipă imprevizibilă.
„Rămâne în continuare o echipă foarte bună, o echipă care a jucat în play-off sezonul trecut, o echipă care probabil are același obiectiv și în acest sezon. O echipă cu un antrenor foarte bun, o echipă aproape imposibil de analizat, pentru că schimbă des sistemele, nu poți anticipezi ce se va întâmpla”, a spus Pancu.
Antrenorul Rapidului a adus în discuție și starea gazonului arenei din Giulești, mai ales în condițiile în care miercuri seară a găzduit un meci din Europa League.
„Va fi un meci de mare luptă pe un gazon care probabil va suferi și mai mult după ce aseară s-a jucat pe el un meci din grupele Europa League. Deci, mă aștept la un joc de mare luptă, un joc împotriva unei echipe foarte ambițioase. (…) La un club și la o echipă cu pretenții cum e Rapid, cu jucători cu o calitate foarte mare din punct de vedere tehnic, influențează. N-ai cum. Influențează viteza jocului, execuțiile și nu e normal”, a spus el.
Obiectivul stabilit este play-off-ul, dar Pancu vrea mai multPancu a confirmat că în contractul său obiectivul este calificarea în play-off, însă spune că nu acesta este singurul obiectiv pe care și l-a propus la Rapid.
„Se tot încearcă, prezența asta în Europa din nou de vreo trei sezoane. Nu am reușit până acum. Ne dorim foarte mult din nou să nu fim doar niște participanți la competiție îmbrăcați în vișiniu, cu toții, începând cu mine. În contractul meu e calificarea în play-off. E obiectivul, dar nu am venit aici pentru a mă califica în play-off. Ne dorim foarte mult, sunt convins că putem să-l atingem, dar să vedem ce se întâmplă pe parcurs, pentru că Rapid, în perioada asta, în toate sezoanele a fost foarte bine”, a spus Pancu.
Pancu a atras atenția și asupra unui trend pe care spune că l-a observat în ultimele două sezoane. Antrenorul afirmă că Rapid are rezultate mai slabe în deplasare odată cu venirea iernii.
„Am cerut ieri statistica ultimelor două sezoane la meciurile de campionat în perioada de iarnă. Rapid a câștigat 18 puncte în 16 deplasări iarna”, a spus el.
„Un lucru pe care eu l-am observat: în perioada când vine frigul, Rapid are probleme. Și urmează perioada de frig. (…) Nu e normal, pentru că de când începe frigul, Rapid nu mai are rezultate. Face un punct pe meci în deplasare. E puțin”, a spus tehnicianul.
Auditorii Curții de Conturi au constatat că unele case teritoriale de pensii au acordat angajaților sume cu titlu de spor de confidențialitate, deși aceste plăți nu erau prevăzute de legislația privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice. Pentru sumele considerate plătite necuvenit au fost dispuse măsuri de recuperare.
Potrivit raportului Curții de Conturi privind Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), în iulie 2025, sporul era plătit în baza a patru sentințe judecătorești la casele teritoriale de pensii din Bacău, Giurgiu, Bistrița-Năsăud și Botoșani.
În cazul Casei Județene de Pensii Giurgiu, 27 de angajați primeau sporuri de confidențialitate cuprinse între 174 și 1.520 de lei. La Bacău era menționat un spor de 1.028 de lei pentru un consilier juridic, iar la Bistrița-Năsăud, câte 1.520 de lei pentru un șef de serviciu și un consilier juridic. La Botoșani, doi consilieri juridici primeau câte 1.519 lei.
Sindicatul apără plata sporurilorFederația Națională Solidaritatea Socială a Muncii (FNSSM), care reprezintă funcționarii publici și personalul contractual din sistemul caselor teritoriale de pensii, a reacționat joi la informațiile privind plata sporurilor de confidențialitate.
Sindicaliștii susțin că, în situațiile avute în vedere de Federație, sporurile au fost acordate unui număr de 33 de angajați în baza unor hotărâri judecătorești.
„Acest drept salarial a fost acordat în baza unor hotărâri judecătorești, unui numar de 33 de salariati din toate Casele de Pensii, iar plata sa nu a reprezentat o decizie arbitrară sau discreționară a funcționarilor publici ori a personalului contractual din casele de pensii”, a transmis Ionuț Paul Marinescu, președintele FNSSM.
„Nu poate fi transformată într-o culpă personală” Sindicaliștii spun că instituțiile publice sunt obligate să pună în executare hotărârile judecătorești, iar eventualele probleme privind perioada în care sporul trebuia acordat sau modul în care acesta trebuia aplicat nu pot fi puse automat în sarcina angajaților.„Dacă există o discuție juridică privind întinderea în timp a unui asemenea drept, compatibilitatea sa cu legislația de salarizare sau modalitatea în care acesta trebuia aplicat după modificarea cadrului normativ, această problemă nu poate fi transformată într-o culpă personală a funcționarului public ori a personalului contractual care a pus în executare o hotărâre judecătorească sau o dispoziție administrativă emisă în aplicarea acesteia”, susțin sindicaliștii.
Cine răspunde pentru sporurile considerate nelegale?FNSSM susține că trebuie făcută distincție între constatarea Curții de Conturi privind acordarea nelegală a sporurilor și răspunderea angajaților care au aplicat actele și hotărârile respective.
„Este necesară, așadar, delimitarea între analiza Curții de Conturi asupra legalității unei anumite cheltuieli și răspunderea concretă a persoanelor care au pus în executare acte și hotărâri obligatorii”, a transmis Federația.
O pauză la o cafenea din Piața San Marco i-a adus unei turiste italience un șoc financiar în valoare de 72 de euro pentru doar două spritz-uri și două gustări.
Elementul care a stârnit cel mai mult revolta a fost adăugarea pe bon a unei taxe speciale de 7 euro pentru muzica live oferită de ansamblul localului. Deși taxa era menționată discret pe un pliant de pe masă, suma finală a stârnit râsul amar al clientei și uimirea celorlalți turiști din jur.
Acest nou incident reaprinde dezbaterile aprinse legate de tarifele exagerate și costurile ascunse din marile orașe turistice italiene.
Articolul complet pe Mediafax Italia.
Government Decision No. 614/2026 amends the rules governing the road transport of dangerous goods and redefines the three categories used to classify irregularities identified by the authorities.
Category I includes violations that pose a high risk of death, serious bodily injury, or significant environmental damage. In such cases, the authorities may order immediate corrective measures, including immobilization of the vehicle.
Serious violations include the transport of prohibited dangerous goods, leaks of hazardous substances, the use of unapproved vehicles or tanks, the absence of a valid ADR certificate for the driver, failure to comply with the smoking ban, and transport without the required documentation.
The same category also includes the absence of mandatory markings and warning plates, including situations where these are present but obscured or positioned in such a way that they cannot be clearly seen from outside the vehicle.
From missing fire extinguishers to improper parkingCategory II covers violations that pose a risk of bodily injury or environmental damage. In such cases, deficiencies must generally be remedied at the inspection site or, if this is not possible, no later than the completion of the transport operation.
This category includes, among other things, missing or non-functional fire extinguishers or other mandatory equipment, the use of damaged packaging, improper closure of tanks, improper parking, and carrying persons in the vehicle other than crew members.
Category III covers low-risk irregularities. These include, for example, certain issues concerning the size or placement of markings, missing information in transport documents, and situations where the driver does not have the ADR certificate in their possession but it can be demonstrated that they hold a valid certificate.
New obligations for companies and authoritiesThe Government Decision also updates the obligations of companies. They must submit an annual report on their activities to the Ministry of Transport and Infrastructure, while companies handling high-consequence dangerous goods must comply with the security requirements laid down in the ADR.
The legislation also explicitly introduces authorization requirements for the road transport of radioactive materials and updates the rules applicable to vehicles registered or put into circulation in other EU Member States.
Inspection authorities will report annually, by May 31st, information including the number of inspections carried out and vehicles checked, the types of violations identified, and the penalties imposed.
The Ministry of Transport will submit to the European Commission, by December 31 of every even-numbered year, data relating to the preceding two years.
The amendments transpose Commission Delegated Directive (EU) 2025/1801 into Romanian law.
Armata britanică a făcut un pas important către ceea ce ar putea deveni una dintre tehnologiile definitorii ale războiului viitor: roiurile de drone autonome, potrivit unui comunicat al www.gov.uk.
Într-un test desfăşurat într-un mediu militar realist, opt drone au fost puse să opereze împreună, în cadrul unui sistem care permite controlul lor ca grup, nu ca aparate individuale.
Testul, derulat de Defence Science and Technology Laboratory (Dstl) împreună cu armata britanică şi companii din industrie, face parte din programul „Software Defined Swarms Concept Demonstrator“.
Experimentul s-a desfăşurat timp de opt săptămâni, iar sistemul este acum în mâinile operatorilor britanici pentru noi zboruri şi teste.
Ministerul britanic al Apărării spune că alte experimente şi teste de teren sunt planificate pentru 2026 şi 2027, urmând ca rezultatele să contribuie inclusiv la viitoarele decizii privind dotarea armatei.
De ce este diferit un „roi“ de droneO dronă militară convenţională poate fi controlată de un operator care îi transmite instrucţiuni.
Un roi funcţionează diferit: mai multe aparate sunt tratate ca un sistem colaborativ, iar software-ul le permite să-şi coordoneze comportamentul.
În testul britanic au fost evaluate două soluţii dezvoltate de industrie: una de BlueBear, companie parte a Saab, şi una a Disruptor Group, un consorţiu britanic condus de Applied Intuition.
Armata a urmărit cât de bine pot aceste sisteme să execute misiuni reprezentative într-un mediu operaţional realist.
De la „pilotarea unei drone“ la comandarea unei echipe de roboţiUna dintre mizele principale este reducerea numărului de oameni necesari pentru operarea unui număr mare de sisteme fără echipaj.
Într-un sistem de tip swarm, operatorul poate transmite obiectivul general, în timp ce software-ul gestionează coordonarea dintre aparate.
Asta poate permite unui singur operator să gestioneze un grup de drone în loc să fie nevoie de câte un operator pentru fiecare aparat.
Un roi cu drone ieftine e mai bun decât o dronă foarte scumpăArmata britanică descrie tehnologia drept un mod de a folosi „grupuri de roboţi care sunt comandate ca grupuri colaborative“.
Potrivit specialiștilor militari, sistemele de acest tip ar putea permite armatei să adopte mai rapid platforme autonome şi fără echipaj, inclusiv sisteme cu costuri mai mici, care pot fi pierdute fără ca impactul să fie comparabil cu pierderea unei platforme militare tradiţionale.
Aici apare una dintre schimbările importante din economia războiului: nu mai este obligatoriu ca fiecare dronă să fie extrem de scumpă şi sofisticată dacă avantajul vine din faptul că zeci de aparate pot acţiona coordonat.
Marea Britanie nu este singură. Despre programele din SUA și AustraliaProgramul britanic face parte dintr-o cursă tehnologică mai amplă.
În iunie, militari din Marea Britanie, SUA şi Australia au testat pe Salisbury Plain, în cadrul AUKUS Pillar II, tactici de utilizare a roiurilor de drone.
În cadrul experimentului, până la şase drone erau lansate simultan pentru a scana zone desemnate, iar software-ul de swarm coordona misiunea şi transmitea imaginile către utilizator.
În SUA, Lockheed Martin a mers chiar mai departe cu un concept demonstrat în cadrul exerciţiului T-REX din septembrie.
Compania a testat CARI – Coordinated Autonomous Remote Intercept -, un sistem în care un roi autonom de drone defensive creează în timp real o „barieră“ tridimensională împotriva unui roi advers.
Sistemul american este conceput astfel încât dronele defensive să-şi ajusteze formaţia pe măsură ce roiul advers îşi schimbă traiectoria.
Lockheed Martin spune că demonstraţia a inclus şi situaţii în care unele drone şi-au pierdut temporar conexiunea, dar formaţia defensivă a continuat să funcţioneze.
Tehnologia „swarm on swarm”Astfel, tehnologia evoluează către o situaţie în care nu mai este vorba doar despre „o dronă contra unei drone“, ci despre roi contra roi (swarm on swarm).
Dacă dronele au schimbat deja războiul prin costul redus şi disponibilitatea lor, roiurile autonome ar putea schimba următoarea etapă prin scară: nu o singură maşină care execută o misiune, ci zeci de maşini care se comportă ca un singur sistem.
Pe 16 septembrie, randamentul obligațiunilor grecești pe 10 ani era de aproximativ 4,28%. În Franța, randamentul ajunsese la circa 4,52%. Diferența este surprinzătoare dacă este comparată cu nivelul datoriei publice. Potrivit datelor Eurostat în primul trimestru din 2026, Grecia avea o datorie publică echivalentă cu 143,5% din PIB. Franța avea 117,6%.
Grecia avea însă un avantaj important: datoria sa se afla pe o traiectorie descendentă. Într-un singur an, raportul datoriei la PIB a scăzut cu 9,4 puncte procentuale. În Franța, situația a fost inversă. Datoria raportată la PIB a crescut cu 4 puncte procentuale în aceeași perioadă.
UE – Raportul dintre datoria brută a administrației publice și PIB în 2026. Sursa foto: Eurostat.
Grecia își reduce datoria, Franța continuă să se împrumuteComisia Europeană estimează că diferența dintre cele două state va continua să se vadă în următorii ani. Potrivit prognozei publicate în mai 2026, datoria Greciei ar urma să coboare la 134,4% din PIB în 2027.
În cazul Franței, aceeași prognoză indică o creștere până la 120,2% din PIB. Situația bugetară contribuie la această diferență. Grecia a înregistrat în 2025 un excedent guvernamental de 1,7% din PIB. Pentru 2026, Comisia Europeană estima un alt excedent, de 0,8%.
Franța a avut în schimb un deficit de 5,1% din PIB în 2025. Perspectivele franceze s-au deteriorat ulterior. În septembrie, ministrul francez al Finanțelor, Roland Lescure, a redus estimarea de creștere economică pentru 2026 de la 0,7% la 0,5%. El a declarat și că ținta inițială de deficit de 5% din PIB nu mai poate fi atinsă.
Grecia are o datorie uriașă, dar nu trebuie să o refinanțeze rapidUn element important este structura datoriei Greciei. Țara a trecut printr-o criză financiară severă și a beneficiat de programe internaționale de salvare. O parte importantă a împrumuturilor obținute atunci are scadențe foarte lungi. La sfârșitul lunii iunie 2026, maturitatea medie a datoriei Greciei era de aproximativ 18,3 ani. Portofoliul era practic integral cu dobândă fixă după operațiunile de acoperire financiară.
Această structură reduce presiunea exercitată de creșterea dobânzilor asupra finanțelor Greciei. Statul elen nu este nevoit să refinanțeze într-un timp scurt volume foarte mari de datorie la noile costuri de pe piață. Situația este diferită în Franța, care are în față un program mult mai mare de finanțare.
Franța trebuie să găsească sute de miliarde de euroFranța intenționează să emită în 2026 obligațiuni pe termen mediu și lung în valoare de aproximativ 310 miliarde de euro, după răscumpărări.
Grecia are pentru același an un program de emisiuni pe termen mediu și lung de aproximativ 8 miliarde de euro. Diferența de dimensiune este uriașă. Randamentul cerut de investitori este influențat astfel nu doar de nivelul datoriei, ci și de cantitatea de obligațiuni pe care un stat trebuie să o vândă și de perspectivele finanțelor sale publice.
Franța are în continuare ratinguri de credit superioare celor ale Greciei. Prin urmare, faptul că obligațiunile grecești au ajuns momentan să ofere un randament mai mic decât cele franceze nu înseamnă că Grecia are un rating suveran mai bun. Este o fotografie a condițiilor de finanțare de pe piață, nu o inversare a clasamentului ratingurilor.
România are o datorie mult mai micăRomânia se află într-o situație complet diferită. În primul trimestru din 2026, datoria publică a României era de 60,1% din PIB. Nivelul este cu mult sub cel al Greciei și Franței.
UE – România – Datoria brută a administrației publice. Sursa foto: Eurostat.
Problema României este însă deficitul bugetar și ritmul în care datoria a crescut. În primul trimestru din 2026, raportul datoriei publice a fost cu 4,3 puncte procentuale mai mare decât în aceeași perioadă a anului precedent. În 2025, România a înregistrat un deficit bugetar de 7,9% din PIB. A fost cel mai mare deficit din Uniunea Europeană.
Pentru 2026, Comisia Europeană estimează un deficit de 6,2% din PIB. Pentru 2027, prognoza indică 5,8%. În același timp, datoria publică a României este estimată să ajungă la 63,3% din PIB în 2027.
România se împrumută mult mai scumpDiferența devine și mai interesantă atunci când sunt comparate dobânzile. Pe 16 septembrie, randamentul obligațiunilor României pe 10 ani era de aproximativ 7,30%. Pentru Grecia, randamentul era de circa 4,28%, iar pentru Franța de aproximativ 4,52%.
România plătea astfel cu aproximativ 3 puncte procentuale mai mult decât Grecia pentru finanțarea pe 10 ani. Față de Franța, diferența era de aproximativ 2,78 puncte procentuale. Comparația arată că nivelul datoriei publice nu este singurul criteriu care determină costul împrumuturilor unui stat.
Investitorii urmăresc și deficitul bugetar, direcția datoriei, necesarul de finanțare, structura împrumuturilor și perspectivele economice. În cazul României, deficitul foarte mare și creșterea datoriei reprezintă factori importanți în evaluarea riscului financiar. România mai are o particularitate. Potrivit datelor Eurostat, la sfârșitul lui 2025, aproximativ 53% din datoria guvernamentală era denominată în valută.
Facultatea de Filosofie a Universității din București găzduiește, în zilele de 18 și 19 septembrie 2026, cea de-a șasea ediție a conferinței bienale a East European Network for Philosophy of Science (EENPS), organizată în colaborare cu New Europe College.
Evenimentul aduce la București peste 60 de cercetători renumiți din centre universitare și de cercetare din Europa, între care Atena, Berlin, Ostrava, Exeter, Cambridge, Hanovra, Cracovia, Sevilla, Belgrad și Sofia. Conferința reprezintă un important prilej de întâlnire și schimb de idei pentru comunitatea internațională interesată de filosofia științei și de domeniile aflate la intersecția dintre filosofie, știință și tehnologie.
Înființată pentru a facilita accesul cercetătorilor din Europa de Est la cercetarea academică de vârf, EENPS și-a extins în timp aria de colaborare dincolo de granițele regiunii. Conferința de la București continuă această misiune, oferind un cadru pentru prezentarea celor mai noi cercetări și pentru dezvoltarea unor noi colaborări academice.
Programul celor două zile cuprinde sesiuni paralele dedicate unor teme diverse din filosofia științei și a tehnologiei, istoria științei, metafizică și alte domenii conexe.
Printre momentele centrale ale conferinței se numără cele două prelegeri invitate. Sabina Leonelli, de la Universitatea Tehnică din München, va susține o prezentare dedicată inteligenței artificiale, în timp ce Dana Jalobeanu, cercetătoare la Universitatea din București și Universitatea Tehnică din München, va vorbi despre artele descoperirii la Francis Bacon.
Găzduirea conferinței EENPS la București consolidează rolul Facultății de Filosofie a Universității din București ca spațiu de dialog internațional și ca parte activă a comunității academice europene. Prin tematica abordată și prin participarea unor cercetători din importante centre universitare, evenimentul pune în prim-plan contribuția filosofiei la înțelegerea științei, tehnologiei și transformărilor care modelează societatea contemporană.
El s-a arătat sceptic că alegerile anticipate ar putea rezolva situația și a susținut că deblocarea trebuie să vină în primul rând din Parlament.
„Ne putem apropia de un final al acestei crize”Întrebat dacă există perspective ca actualul blocaj politic să fie depășit, Pambuccian a spus că experiența sa politică îl face să creadă că România s-ar putea apropia de finalul crizei.
„Experiența, ce-am trăit până acum, îmi spune că ne putem apropia de un final… Nu știu dacă apoteotic, dar un final al acestei crize”, a declarat Varujan Pambuccian.
Reprezentantul minorităților naționale a respins ideea că organizarea alegerilor anticipate ar însemna automat o ieșire din actuala situație.
„Nu rescriem nimic. Nici cu anticipatele. Adică suntem într-o criză profundă care nu mai trebuie prelungită, pentru că ea duce la deteriorarea vieții de zi cu zi a oamenilor”, a afirmat Pambuccian.
România are un Executiv interimar după ce Guvernul condus de Ilie Bolojan a fost demis prin moțiune de cenzură la 5 mai. Nicușor Dan a făcut ulterior două desemnări pentru funcția de premier: Eugen Tomac și Adrian Veștea. Primul și-a depus mandatul după ce nu a reușit să obțină o majoritate, iar Guvernul propus de Veștea a fost respins de Parlament.
Despre o eventuală formulă cu AUR: „Orice formulă care dă stabilitate” poate funcționaÎntrebat despre posibilitatea participării AUR la guvernare, Pambuccian nu a exclus o asemenea variantă, afirmând că prioritatea ar trebui să fie constituirea unei majorități stabile.
„Orice formulă care dă stabilitate și care permite deblocarea crizei ăsteia cred că este o formulă funcțională. Sigur, trebuie să fie și rațională formula respectivă, adică nu mă refer la partid, mă refer la ce cerințe ar putea să aibă unii și alții dintre actorii politici”, a declarat acesta.
Politicianul a avertizat însă că nu orice compromis făcut pentru constituirea unei majorități ar fi acceptabil.
„Poate o să vorbim o dată despre riscurile pe care le avem de diluarea democrației, dizolvarea ei, Doamne ferește, mai ales în lumea în care trăim acum. Și atunci sunt câteva lucruri care par minore acum, dar care trebuie evitate. Și dacă un guvern și o majoritate se formează în jurul acestor lucruri, atunci e mai rău decât cum suntem acum”, a adăugat Pambuccian.
„Președintele nu poate face mare lucru în situația asta”În opinia sa, responsabilitatea principală pentru formarea unei majorități și ieșirea din blocaj revine partidelor și parlamentarilor, nu președintelui.
„Președintele nu poate face mare lucru în situația asta. Ce să facă? Că vorbim de o majoritate din Parlament”, a declarat Pambuccian.
El a avertizat și împotriva unei intervenții excesive a șefului statului în negocierile dintre formațiunile parlamentare.
„Dacă ar interveni brutal, că am văzut situații în care președinții au intervenit așa, ar fi acuzat că face o acțiune neconstituțională. Și sfatul meu ar fi să nu facă lucrul ăsta. Asta trebuie să vină din partea parlamentarilor partidelor din Parlament”, a afirmat reprezentantul minorităților naționale.
Consultările de joi au fost convocate de Nicușor Dan în baza procedurii constituționale privind desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru. Grupul parlamentar al minorităților naționale a fost programat la discuțiile de la Palatul Cotroceni după PSD, AUR, PNL, USR și UDMR.
Întrebat dacă ar fi o opțiune pentru premier, în condițiile în care a făcut parte din PSD; Victor Ponta a spus că „și domnul Nicușor Dan a făcut parte din USR. Alți PNL-iști sunt de la PD”.
„Ce e important este că România este țara în care tot timpul ne jeluim, că n-avem pe cine să alegem. Avem pe cine să punem. Are pe cine să pună domnul președinte Nicușor Dan”, a spus Ponta.
Întrebat dacă va fi nominalizat, Ponta a spus că nu a cerut acest lucru.
„Asta trebuie să decidă președintele, pe cine nominalizează. Dar, repet, nu poate să spună domnul președinte că nu are pe cine”, a răspuns fostul premier.
Întrebat, în continuare, de jurnaliști, cine îl susține pentru a fi premier, Ponta a răspuns: „1.300.000 de voturi. Mult mai multe decât USR-ul, de exemplu”.
El a afirmat că va strânge cele 233 de voturi necesare „de la toți parlamentarii care înțeleg că suntem în prăpastie deja, nu mai suntem la marginea prăpastiei și care înțeleg că acest dezastru, de fapt, nu folosește nimănui și că trebuie să luăm niște măsuri rapide de relansare și să redăm oamenilor și mediului economic speranța că există o gândire care să ofere stabilitate și predictibilitate”.
Dacă va fi desemnat de președintele Nicușor Dan, Victor Ponta a spus că va discuta „cu toate grupurile, mai puțin cu USR”.
Sursa video: Digi 24
