Programul de sprijin pentru cultivatorii de usturoi a fost aprobat în ședința de Guvern din 21 mai 2026, autoritățile reluând astfel schema de ajutor de minimis destinată acestui sector agricol. Măsura vine în contextul unui deficit comercial pe această cultură și are ca obiectiv creșterea suprafețelor cultivate, dar și stimularea producției interne, potrivit MADR.
Bugetul total alocat schemei este de 60.000.000 de lei, iar plățile către beneficiari vor fi efectuate până cel târziu la data de 22 decembrie 2026. Autoritățile susțin că programul urmărește nu doar creșterea producției de usturoi, ci și menținerea fermierilor în activitate, în special în zonele cu tradiție, unde această cultură are un rol economic important.
Un sector agricol cu balanță comercială negativă„Reluăm sprijinul pentru producătorii de usturoi, un sector agricol cu balanță comercială negativă. Prin programul adoptat astăzi urmărim creșterea suprafețelor cultivate cu usturoi și, implicit, a producției, precum și încurajarea fermierilor să continue această activitate agricolă în zonele cu tradiție”, a declarat viceprim-ministrul și ministrul interimar al agriculturii, Tánczos Barna. Acesta a subliniat și necesitatea unui tratament echitabil pentru alte sectoare afectate, precum cel al cartofului, care nu a beneficiat de sprijin în anul anterior, în ciuda dificultăților generate de importuri și de scăderea prețurilor.
Conform schemei aprobate, sprijinul financiar este de 3.000 de euro pe hectar și se acordă pentru suprafețe cuprinse între minimum 3.000 de metri pătrați și maximum 6 hectare pentru fiecare beneficiar. De asemenea, fermierii trebuie să obțină o producție de cel puțin 3,5 tone la hectar pentru a putea primi ajutorul.
Cine beneficiază de ajutoareCererile de înscriere în program trebuie depuse în termen de 10 zile de la intrarea în vigoare a hotărârii de Guvern. Pot beneficia de acest sprijin producătorii agricoli persoane fizice, persoanele fizice autorizate (PFA), întreprinderile individuale și familiale, precum și persoanele juridice.
Verificările vor fi realizate în teren de echipe mixte formate din reprezentanți ai Direcțiilor Agricole Județene și ai Agenției de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Acestea vor urmări identificarea suprafețelor cultivate, existența culturilor înainte de recoltare și densitatea plantelor.
Recoltarea și valorificarea producției trebuie realizate după efectuarea controalelor în teren și până cel târziu la data de 23 noiembrie 2026. Documentele justificative privind valorificarea producției pot fi depuse până la data de 24 noiembrie 2026.
Autoritățile consideră că sprijinul acordat prin această schemă poate contribui la echilibrarea veniturilor și cheltuielilor producătorilor agricoli, la creșterea nivelului de trai în mediul rural, precum și la prevenirea depopulării, prin menținerea locurilor de muncă și atragerea tinerilor în agricultură.
PRISA subliniază că suplimentele alimentare notificate legal sunt produse reglementate la nivel european și sunt definite de Comisia Europeană ca surse concentrate de nutrienți sau alte substanțe cu efect nutrițional ori fiziologic, comercializate în forme dozate precum capsule, comprimate, tablete, pulberi sau lichide în doze măsurate. Acestea sunt destinate completării alimentației normale și nu pot fi promovate ca tratamente sau vindecări pentru boli.
Rolul suplimentelor și limitele lor în comunicarea către consumatoriPRISA arată că, atunci când sunt alese informat și utilizate responsabil, suplimentele alimentare pot susține un stil de viață echilibrat prin aport de vitamine, minerale, probiotice, acizi grași, extracte vegetale sau alte ingrediente cu rol în funcționarea normală a organismului. Totuși, mențiunile de sănătate utilizate în promovare trebuie să respecte registrul european al mențiunilor nutriționale și de sănătate și nu trebuie să inducă ideea că aceste produse tratează sau vindecă boli.
În România, suplimentele alimentare pot fi introduse pe piață doar pe baza unui certificat de notificare emis de Ministerul Sănătății și trebuie comercializate exclusiv sub formă preambalată. În același timp, industria subliniază că aceste produse nu sunt medicamente, nu înlocuiesc tratamentele medicale și nu pot fi prezentate ca alternativă la medicația recomandată de specialiști.
Poziția PRISA: toleranță zero față de fraude și reclame înșelătoare„Cazurile de fraudă nu trebuie să arunce o umbră asupra întregii industrii a suplimentelor alimentare. Dimpotrivă, ele arată cât de important este ca autoritățile să intervină ferm împotriva rețelelor ilegale, iar consumatorii să aleagă doar produse notificate, comercializate prin surse de încredere și promovate responsabil. PRISA susține toleranță zero față de practicile neloiale, reclamele mincinoase și folosirea abuzivă a imaginii medicilor, vedetelor sau instituțiilor publice”, a declarat Gerald Flintoacă-Filip, secretar general PRISA.
Organizația avertizează că mediul online este zona în care apar frecvent forme de dezinformare, inclusiv site-uri fără date de identificare, bloguri obscure, pagini de vânzare temporare, conturi false în social media, reclame agresive și testimoniale fabricate.
Cereri către autorități: controale mai stricte în mediul onlinePRISA solicită intensificarea controalelor și a monitorizării în mediul digital, unde astfel de practici sunt în creștere. Organizația cere implicarea coordonată a instituțiilor precum Ministerul Sănătății, ANPC, ANSVSA/DSVSA, ANAF, autoritățile din domeniul comunicațiilor digitale și organele de cercetare penală, acolo unde există indicii de fraudă.
Totodată, PRISA își exprimă disponibilitatea de colaborare cu autoritățile și susține utilizarea mecanismelor europene de alertă, control și schimb de informații, având în vedere caracterul transfrontalier al multor rețele ilegale.
Scopul acestor măsuri este identificarea rapidă a fraudelor, blocarea platformelor neconforme și protejarea consumatorilor din România și Uniunea Europeană.
Cum se pot proteja consumatorii: reguli simple pentru alegerea suplimentelorPRISA recomandă consumatorilor să cumpere suplimente alimentare doar din surse sigure și să evite produsele promovate prin promisiuni de vindecare rapidă, rezultate garantate sau înlocuirea tratamentelor medicale.
O sursă considerată sigură este un comerciant identificabil, care oferă produse notificate legal și informații complete despre acestea. În practică, sunt recomandate farmaciile, drogheriile, site-urile producătorilor sau distribuitorilor cunoscuți și marketplace-urile unde vânzătorii sunt clar identificați.
Un site de încredere trebuie să afișeze în mod vizibil numele companiei, CUI-ul, sediul, datele de contact, politica de retur și informații complete despre produs. Lipsa acestor elemente este un semnal de alarmă.
Consumatorii pot verifica produsele în registrele publice ale Ministerului Sănătății, inclusiv Registrul vitaminelor și suplimentelor, precum și în listele publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare (IBA București), în cazul produselor pe bază de plante.
Unde pot fi raportate produsele suspectePRISA încurajează raportarea oricăror produse suspecte sau reclame înșelătoare către autoritățile competente, în funcție de situație: ANPC, Ministerul Sănătății, ANSVSA, ANAF sau ANCOM.
Sesizările pot viza site-uri fără date clare, produse care promit vindecări, reclame agresive sau lipsa informațiilor despre notificarea legală. Scopul este reducerea fraudelor și creșterea protecției consumatorilor pe piața suplimentelor alimentare.
5 pași simpli pentru alegerea unui supliment alimentar de încredere 1. Căutați numărul de notificare al produsuluiUn supliment alimentar comercializat legal în România trebuie să fie notificat. Verificați dacă numărul de notificare apare pe etichetă sau pe ambalaj. Dacă produsul este cumpărat online, verificați dacă acest număr este afișat și pe pagina produsului.
2. Verificați ca eticheta să fie în limba românăEticheta unui supliment alimentar comercializat în România trebuie să fie în limba română și să includă mențiunea „supliment alimentar”, lista ingredientelor, modul de administrare, porția zilnică recomandată, avertismentele, termenul de valabilitate, lotul și datele producătorului, importatorului sau distribuitorului. O etichetă lipsă, incompletă, netradusă în limba română sau tradusă neclar este un semnal de alarmă.
3. Verificați cine este comerciantulCumpărați doar de pe site-uri care afișează clar numele companiei, CUI-ul, sediul, datele de contact și condițiile de retur. Evitați paginile unde nu este clar cine vinde produsul sau cum poate fi contactat comerciantul. Un comerciant de încredere este transparent și ușor de identificat și contactat.
4. Evitați promisiunile miraculoaseFormulări precum „vindecă”, „tratează”, „elimină boala”, „înlocuiește tratamentul prescris de medic”, „produs-minune”, „rezultat garantat” sau „fără niciun efect secundar” indică o comunicare înșelătoare.
5. Verificați reclamele care folosesc vedete, medici sau „specialiști”.Dacă un produs pare recomandat de o persoană publică, de un medic sau de un „specialist”, verificați dacă informația apare și pe canalele oficiale ale acestora. În fraudele online, imaginile unor medici, vedete sau instituții publice sunt adesea folosite fără acord, pentru a crea încredere falsă în produs.
Pentru persoanele cu afecțiuni cronice, femeile însărcinate sau care alăptează, copiii, vârstnicii și persoanele care iau tratamente medicamentoase, PRISA recomandă consultarea medicului sau farmacistului înainte de utilizarea unui supliment alimentar.
Mesajul PRISA pentru consumatori este simplu: informați-vă înainte de a cumpăra, alegeți surse sigure și nu înlocuiți niciodată tratamentul recomandat de medic cu produse promovate online ca soluții miraculoase.
„În numele guvernului italian, tocmai am solicitat oficial Înaltului Reprezentant, Kaja Kallas,
să includă în următoarea discuție a miniștrilor de externe ai UE adoptarea de sancțiuni împotriva ministrului israelian al securității naționale, Ben-Gvir, pentru actele inacceptabile comise împotriva flotilei, prin sechestrarea activiștilor în apele internaționale și supunerea lor la hărțuire și umilință, încălcându-i pe cei mai elementari drepturi ale omului”, a anunțat oficial vicepremierul Italiei, Antonio Tajani.
Ministrul israelian al securității naționale, Itamar Ben-Gvir, a declanșat o criză diplomatică după ce a publicat imagini cu forțele de securitate israeliene abuzând activiști internaționali reținuți în timp ce încercau să navigheze spre Gaza cu ajutoare.
„Tratamentul aplicat activiștilor Flotilei Global Sumud, inclusiv cetățenilor europeni, a fost degradant și inacceptabil”, a declarat Kallas, adăugând că conduita lui Ben Gvir este „nedemnă de oricine deține o funcție într-o democrație”.
Controversa a izbucnit după ce imaginile l-au arătat pe Ben Gvir vizitând centrul din Ashdod, unde erau ținuți activiștii în urma interceptării navelor lor de către marina israeliană. În videoclip, ministrul a fluturat un steag israelian în fața deținuților și a declarat: „Tabăra de vacanță s-a încheiat. Cei care acționează împotriva Statului Israel vor găsi o țară hotărâtă. Am Yisrael Chai.”
Trei activiști au fost duși la spital în urma violențelor israeliene, au declarat avocații care îi reprezintă pe membrii grupului. Ulterior, au fost externați. Alte zeci de persoane suspectează că au coaste rupte, ceea ce le-a cauzat probleme respiratorii, potrivit The Guardian.
Incidentul a declanșat o reacție internațională tot mai puternică, cel puțin cinci țări anunțând că intenționează să convoace ambasadori israelieni în semn de protest față de episod.
Critici au apărut și în rândul conducerii Israelului. Prim-ministrul Benjamin Netanyahu a apărat dreptul Israelului de a opri flotilele care încercau să ajungă în Gaza, descriindu-le drept inițiative pro-Hamas, dar a spus că comportamentul lui Ben Gvir nu reflectă „valorile și normele” țării.
Ministrul de externe Gideon Sa’ar s-a distanțat, de asemenea, de acțiunile ministrului, acuzându-l pe Ben Gvir că a afectat imaginea internațională a Israelului. Ben Gvir a respins criticile, insistând că activiștii care susțin Hamas trebuie să înțeleagă că Israelul nu mai este „un sac de box”.
Mai multe state s-au alăturat criticilor internaționale tot mai numeroase și convoacă ambasadori israelieni după videoclipul lui Ben Gvir care viza activiștii flotilei.
Marea Britanie, Canada, Germania, Olanda, Spania, Irlanda, Australia și Noua Zeelandă dar și România s-au arătat revoltate de comportamentul ministrului israelian.
