Datele publicate de Biroul Național de Statistică arată că migrația netă, diferența dintre numărul persoanelor care imigrează și cele care emigrează, a coborât de la 331.000 la 171.000 în decurs de un an, notează Sky News.
Astfel, aproximativ 813.000 de persoane au sosit în Regatul Unit în 2025, în timp ce 642.000 au părăsit țara.
Este cel mai redus nivel al migrației nete din ultimii aproape cinci ani, după începutul anului 2021, când erau în vigoare restricțiile de călătorie impuse de pandemia de Coronavirus.
Apogeul migrației nete a avut loc în 2023 când indicele a atins 944.000. „Migrația netă a scăzut cu 82% în doar trei ani”, a spus ministra de Interne, Shabana Mahmood.
Separat, datele publicate de Ministerul de Interne britanic pentru perioada de 12 luni încheiată în martie 2026 indică faptul că numărul cererilor de azil a scăzut cu 12% comparativ cu anul anterior.
În aceeași perioadă, autoritățile britanice au acordat peste trei milioane de vize, un nivel similar cu cel din anul precedent. Totuși, numărul vizelor de familie a scăzut cu 17%, iar numărul vizelor de muncă acordate s-a redus tot cu 17%.
Informația a fost confirmată de oficialii din domeniul expedițiilor montane din Nepal, care au precizat că ascensiunile au avut loc miercuri, în plin sezon de alpinism.
Potrivit lui Rishi Bhandari, secretarul general al Asociației Operatorilor de Expediții din Nepal, precedentul record fusese înregistrat pe 22 mai 2019, când 223 de persoane au ajuns pe cel mai înalt vârf din lume într-o singură zi.
„Acesta este cel mai mare număr de alpiniști într-o singură zi de până acum”, a declarat oficialul pentru Reuters, menționând că bilanțul ar putea crește deoarece unii alpiniști nu au raportat încă oficial atingerea vârfului către tabăra de bază.
Vârful Everest atrage sute de alpiniști în fiecare sezonCu o altitudine de 8.849 de metri, Vârful Everest rămâne una dintre cele mai mari provocări pentru alpiniștii din întreaga lume. Muntele se află la granița dintre Nepal și regiunea Tibet din China și poate fi escaladat din ambele direcții.
În acest an, însă, operatorii de expediții susțin că nu au existat ascensiuni din partea tibetană, după ce autoritățile chineze nu au emis permise pentru alpiniști. În mod obișnuit, aproximativ 100 de persoane încearcă să ajungă pe Everest și dinspre Tibet în sezonul de alpinism din aprilie și mai.
Himal Gautam, oficial în cadrul Departamentului de Turism din Nepal, a precizat că autoritățile așteaptă dovezi oficiale din partea alpiniștilor înainte de validarea finală a recordului.
„Așteptăm ca alpiniștii să se întoarcă și să prezinte fotografii și alte dovezi pentru a le elibera certificatele de ascensiune”, a explicat acesta.
Experții avertizează asupra riscurilorCreșterea numărului de alpiniști pe Vârful Everest provoacă îngrijorări în rândul experților în alpinism. Nepal a emis anul acesta 494 de permise pentru escaladarea muntelui, fiecare având un cost de 15.000 de dolari.
Specialiștii critică frecvent autoritățile nepaleze pentru că permit accesul unui număr foarte mare de persoane pe munte, ceea ce duce la ambuteiaje periculoase în așa-numita „zonă a morții” – segmentul aflat sub vârf, unde nivelul oxigenului este extrem de scăzut.
În ultimii ani, imaginile cu cozi uriașe de alpiniști care așteaptă să ajungă pe Everest au devenit simboluri ale supraaglomerării muntelui. Autoritățile din Nepal susțin că au introdus reguli mai stricte și taxe mai mari pentru a limita accesul alpiniștilor fără experiență și pentru a reduce riscurile.
Cu toate acestea, popularitatea Everestului continuă să crească, iar sezonul actual confirmă interesul uriaș al aventurierilor pentru cel mai înalt vârf de pe planetă.
Comunicare, informație, divertisment. Cu un smartphone, toate acestea sunt practic la o atingere distanță. Prin urmare, nu este surprinzător faptul că, potrivit unui sondaj, 81% dintre germani își verifică telefoanele în fiecare oră.
Conform unui sondaj reprezentativ realizat de Universitatea Internațională IU din Erfurt, mulți germani sunt într-o stare constantă de agitație digitală. 81% dintre respondenți își verifică smartphone-urile, tabletele și alte dispozitive cel puțin o dată pe oră – chiar dacă nu primesc nicio notificare.
În rândul tinerilor, proporția este chiar mai mare: 90,6% dintre tinerii cu vârste cuprinse între 16 și 30 de ani își verifică dispozitivele digitale cel puțin o dată pe oră, conform rezultatelor. Aproximativ jumătate (48,6%) dintre respondenții din această grupă de vârstă au declarat, de asemenea, că se tem să nu piardă ceva atunci când sunt offline. Acest fenomen este denumit colocvial „FOMO”, o abreviere pentru englezește „fear of missing out” (frica de a pierde ceva).
Mai mult de jumătate dintre respondenții din toate grupele de vârstă (56,2%) au fost de acord cu afirmația că simt că cercul lor social se așteaptă ca ei să răspundă prompt la mesajele digitale. În plus, 32,9% dintre angajații chestionați au declarat că se simt obligați să fie disponibili în afara orelor de program.
Sondajul „Always-on: Digital Stress in Germany” a chestionat 2.000 de persoane din Germania, cu vârste cuprinse între 16 și 65 de ani, reprezentative pentru populație în funcție de vârstă și sex. Sondajul a fost realizat între 13 și 19 ianuarie a acestui an.
„Cu toții suntem familiarizați cu confirmările de citire a mesajelor – și cu așteptarea din spatele lor: când va sosi răspunsul? Prin urmare, mulți oameni simt presiunea nu doar de a fi contactabili, ci și de a răspunde rapid”, a explicat Stefanie André, profesor de management al sănătății la IU. Rezultatele sondajului au arătat, de asemenea, că această presiune de a răspunde este deosebit de mare în contextul familial, în special pentru femei. Acestea încă dețin o mare parte din organizarea zilnică în multe gospodării, a adăugat André.
Una din două persoane își dorește să fie offline mai desÎn total, mai mult de jumătate dintre respondenți (56%) au declarat că ar dori să fie offline mai des. Timo Kortsch, profesor de psihologie economică la IU, explică discrepanța dintre dorință și realitate în ceea ce privește timpul offline astfel: „Acest lucru nu indică o lipsă de cunoștințe, ci mai degrabă o presiune externă puternică: norme sociale, disponibilitate profesională și teama de a rata ceva.”
37,2 își pierd șirul gândurilor. 44,3% sunt copleșiți de mesajeRezultatele sondajului sugerează, de asemenea, că presiunea de a fi disponibil digital în permanență afectează concentrarea: 37,2% au declarat că își pierd rapid șirul gândurilor atunci când sunt întrerupți de mesaje digitale. 44,3% au fost de acord cu afirmația că se simt copleșiți de cantitatea de informații digitale.
Pentru a combate stresul digital, măsurile cel mai frecvent menționate de către respondenți au fost dezactivarea notificărilor push (38,4%), activarea modului „nu deranjați” (29,5%) și exercițiile fizice fără dispozitive digitale (28,7%).
Fostul secretar general al Partidului Social Democrat, Paul Stănescu îi aduce numeroase acuze prim-ministrului interimar Ilie Bolojan. Într-un comunicat de presă transmis joi de PSD, Stănescu, îi reproșează liderului liberal că nu a părăsit guvernul pentru a intra în opoziție după moțiunea de cenzură.
„Și-a pus cineva întrebarea de ce, acum, când nu mai este premier, Ilie Bolojan se agață de scaun? De ce nu a plecat direct în opoziție, rușinat măcar puțin de cele 281 de voturi care l-au concediat? Pentru că abia acum, în aceste momente de criză politică, se vede și mai clar cine este omul, dar și politicianul Ilie Bolojan”, se arată în comunicat.
Premierului interimar, Ilie Bolojan i se mai reproșează faptul că a luat decizii de unul singur și că a făcut din asta o obsesie.
„La început, cu toții l-am simțit un primar determinat să guverneze în interesul românilor. Pus pe treabă, cum s-ar zice. Dar, pe parcurs, în timp ce lua din ce în ce mai multe decizii de unul singur, ca la primărie, totul a deviat într-o obsesie. Să taie, să crească taxele, să mai scurteze pe ici, pe colo, să reducă deficitul cu orice preț. Și nu este deloc o exprimare tare sau deplasată. Pentru că asta înseamnă să impui taxe persoanelor cu dizabilități, să calci în picioare profesorii, să încerci să blochezi salariul minim, banii pentru pensionari sau să aprobi tot felul de contracte și acorduri toxice. Să scazi nivelul de trai al românilor înseamnă să fii obsedat de o singură idee. Iar realitatea este mai complexă de atât”, se menționează în comunicatul de presă semnat de Paul Stănescu.
„Un politician care a început să confunde interesul public cu propriile ambiții”Ilie Bolojan ar fi „un monument de aroganță” sub masca seriozității, în opinia social-democratului Stănescu.
„Domnul Bolojan se simte puternic adorat de conturile false de pe Facebook, dar îl interesează din ce în ce mai puțin viața de zi cu zi a românilor. Pentru că obsesia lui s-a extins și mai tare. Nu mai este doar față de deficit, ci și față de propria persoană. Am ajuns să trăim vremuri în care ni se spune că nu se poate fără acest „conducător”. Ne amenință că, dacă el pleacă, problemele rămân. Ca și cum nimeni din clasa politică nu poate rezolva problemele României decât dumnealui. Iată că, sub masca seriozității, mai vedem ceva: un monument de aroganță. Un politician care a început să confunde interesul public cu propriile ambiții și cu interesele unui cerc restrâns de putere”, scrie Paul Stănescu.
Situația economică gravă în care se află România îi este reproșată tot lui Ilie Bolojan.
„Ilie Bolojan va rămâne printre puținii premieri care au guvernat împotriva propriilor cetățeni. Curg râuri de cifre negative: România este în recesiune, cea mai mare prăbușire a consumului de la criza din 2009, producția industrială este sufocată, inflația, cea mai mare din UE, și altele. Dar obsesia că el este salvatorul românilor, când deja i-a îngropat în taxe și impozite mărite, se vede deja de la o poștă. Domnule Bolojan, dați drumul României din lanțul administrării pentru calcule personale și ambiții politice. Ați avut șansa să demonstrați echilibru și responsabilitate. Ați ales austeritatea fără sens, tăierile fără reformă și deciziile luate departe de oameni”, se arată în încheierea comunicatului.
