Înalta Curte de Casație și Justiție a publicat, marți, decizia, obligatorie, privind inprescribilitatea dreptului de deducere a taxei pe valoare adăugată.
„Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov și, în consecință, stabilește că:
În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 1473 alin. (6) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 303 alin. (7) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, stabilește că:
Dreptul persoanei impozabile de a reporta soldul sumei negative a TVA în decontul de TVA aferent perioadelor fiscale ulterioare nu este prescriptibil.
Obligatorie, conform art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 aprilie 2026”, se arată în motivarea Decizia nr. 6 din 20 aprilie a Completului pentru Soluționarea Recursului în Interesul legii din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicată marți, în Monitorul Oficial Nr. 443.
Potrivit Codului de procedură civilă, decizia ÎCCJ este definitivă și obligatorie, după publicarea în Monitorul Oficial. Decizia se motivează în termen de cel mult 30 de zile de la pronunțare şi se publică în cel mult 15 zile de la motivare în Monitorul Oficial al României, și se poate aplica din acel moment.
Impactul deciziei: „De astăzi, TVA-ul plătit de o firmă nu mai poate expira”Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, compus din 25 de judecători ai instanței supreme, se reunise pe 20 aprilie pentru a da o interpretare unitară privind aplicarea art 147 indice 3 din Codul fiscal și a decis că dreptul persoanei impozabile de a reporta soldul sumei negative a TVA în decontul de TVA aferent perioadelor fiscale ulterioare nu este prescriptibil.
Mai concret, conform deciziei ÎCCJ, contribuabil român care are de reportat sume de TVA pe care le-a plătit și pe care nu le poate compensa cu TVA datorat poate să facă acest lucru ulterior, până la încetarea activității, fără a i se putea opune prescripția.
Efectul deciziei ÎCCJ de luni este direct și obligatoriu în cazul firmelor care au litigii cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (A.N.A.F.) explicau specialiștii din piață, contactați de Mediafax, 20 aprilie.
„Pentru firmele care au litigii cu ANAF pe TVA, efectul RIL este direct și obligatoriu. Acestea trebuie să invoce decizia ca temei în contestație, în întâmpinare sau în concluzii scrise. Pentru dosarele aflate pe rolul curților de apel sau ÎCCJ, se poate depune notă scrisă suplimentară imediat după publicarea în Monitor a considerentelor”, a precizat Dr. Cornelia Năstase, consultant fiscal, CEO CC Tax Advisory.
„De astăzi, TVA-ul plătit de o firmă nu mai poate expira. Dreptul de deducere este imprescriptibil. Este o decizie care reașează echilibrul dintre contribuabil și stat, în favoarea celui care a respectat regulile. Această decizie valorează, concret, milioane de euro pentru companiile românești care au acumulat solduri negative de TVA și le-au văzut amenințate de prescripție. ÎCCJ a oferit tipul de claritate juridică pe care o economie sănătoasă nu o garantează. Nu s-a publicat doar o decizie în Monitorul Oficial, ci d-a publicat un principiu: Dreptul de a recupera TVa nu poate fi ucis de timp. Este o clarificare pe care mediul de afaceri o aștepta de ani buni și care pune capăt unei practici ANAF prin care prescripția devenise instrument de confiscare disimulată”, a explicat Dr. Cornelia Năstase, CEO CC Tax Advisory, marți, într-o declarați pentru Mediafax.
Sursa: Monitorul Oficial
Decizia integrală, AICI
Mai mulți tineri au construit o replică de mari dimensiuni a Turnului Eiffel într-un sat din vestul Kazahstanului, potrivit Kursiv Media. Este vorba despre absolvenții unei școli care au făcut cadou obiectivul comunității din satul Zhalpaktal.
Ei au construit o replică a Turnului Eiffel cu înălțimea de 30 de metri. Proiectul a costat aproximativ 100.000 de dolari americani, banii fiind obținuți din contribuțiile proprii ale foștilor colegi.
Oferirea de astfel de cadouri este o tradiție locală. În fiecare an, absolvenții ajută la înfrumusețarea satului lor natal. În trecut, ei au construit parcuri, fântâni și terenuri pentru sport.
Fotografiile și videoclipurile cu turnul s-au răspândit rapid pe rețelele de socializare. Unii utilizatorii au remarcat că turnul este impresionant seara, când este iluminat, și au estimat că va atrage turiști.
De altfel, autoritățile locale vor să permită alpinismul pe turn și să amenajeze zona înconjurătoare ca un spațiu recreativ și de fotografie.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că nu îi va transmite lui lui Vladimir Putin apelul la pace făcut de cineastul Andrei Zviagintsev, relatează AFP.
Regizorul rus a făcut un apel la pace în cadrul primirii Marelui Premiu al Juriului de la Cannes.
„Puneți capăt acestui carnagiu”„Singura persoană care poate pune capăt acestui masacru este președintele Federației Ruse. Puneți capăt acestui carnagiu; întreaga lume îl așteaptă” a transmis Zviagintsev sâmbătă.
Dmitri Peskov a fost întrebat de jurnaliști, luni, dacă a transmis apelul regizorului către liderul de la Kremlin.
„Nu voi face asta”„În ceea ce mă privește, nu voi face asta. Nu cred că o va face altcineva”, a fost răspunsul său. „Singurul lucru care contează pentru mine este că Zviagintsev nu a condamnat niciodată masacrul sângeros comis de regimul de la Kiev în Donbas din 2014, când a început războiul. Dacă ar fi făcut-o la momentul respectiv, ar fi avut, fără îndoială, ceva de spus. Dar nu mai are acest drept”, a adăugat Peskov, potrivit aceleiași surse.
Regizorul rus Andrei Zviagintsev a câștigat, sâmbătă, Marele Premiu al Juriului la Cannes, pentru filmul „Minotaur”.
Filmul este despre povestea unui cuplu rus din clasa de mijloc, care trece printr-o criză conjugală în contextul războiului din Ucraina, conform sursei.
Puțin probabil ca filmul să fie difuzat în RusiaPurtătorul de cuvânt al Kremlinului a declarat că se îndoiește că filmul său va fi vreodată proiectat în țara sa din cauza mesajului său anti-război. Însă, el crede că rușii care doresc să-l vadă ar putea recurge la piraterie.
De asemenea, Peskov a precizat că apariția filmului în cinematografele din Rusia „nu depinde neapărat de Kremlin. Ministerul Culturii este cel care emite licențele de distribuție”, potrivit aceleiași surse.
Claudiu Năsui se arată rezervat față de legea salarizării.
„Aș spune că proiectul nu este neapărat nou, în sensul că noi am mai avut, am tot avut de-a lungul timpului legi ale salarizării unitare, au fost și pe vremea domnului Dragnea, apoi au mai fost multe modificări. Acum, noi nu facem această „între ghilimele” schimbare, modificare legislativă pentru că e nevoie, ci pentru că avem acest jalon, clasa politică a promis niște lucruri, nu le-a făcut în timp util, au tot întârziat și acum este totuși în grabă pe ultima sută făcută o lege care, dacă mă întrebați pe mine, cu siguranță și vom vedea, adică sper să nu am dreptate, va avea foarte multe modificări după aceea”, a spus Năsui la RFI.
Năsui crede că salariile la stat ar trebui să scadăFostul ministru al Economiei consideră că unele salarii de la stat ar trebui să scadă.
„Eu cred că ar trebui să scadă, eu cred că trebuiau să scadă aceste salarii la stat, ele nu au scăzut. Ce s-a întâmplat chiar și în guvernarea domnului Bolojan este că au scăzut unele, au crescut altele și per total ele au crescut și dacă ne uităm la cheltuielile totale în statul român pe anul 2026, bugetul făcut de același Guvern Bolojan, avem cheltuieli mai mari cu 55 de miliarde de lei, asta în condițiile în care avem o creștere economică zero (…). Deci pe o economie cu creștere zero pe care ai crescut taxele vii acum cu o lege care este menită să crească din nou cheltuielile și în general tot timpul pentru aceiași, pentru cei care sunt mai apropiați de politică, aceiași care primesc în general privilegii și practic, e o consfințire a eternului principiu de cine împarte parte-și face”.
„Cureaua e strânsă doar în privat”Claudiu Năsui crede că „anvelopa totală a salariilor de la stat nu trebuia să crească, nu într-un an în care s-a spus că o să strângem cureaua, în care au crescut taxele și în care deocamdată cureaua e strânsă numai în sectorul privat. La stat nu a fost strânsă, pe cifre, încă nici o curea”.
„De mâine dimineață, se închide circulația rutieră în zona fântânilor din Piața Unirii, pe sensul dinspre Parlament către Biblioteca Națională, urmând ca fluxul de trafic să fie mutat temporar pe laterala din dreapta a pieței, dinspre restaurantul Horoscop”, a scris Daniel Băluță, într-o postare pe Facebook.
Băluță a precizat că măsura a fost aprobată de Comisia de Circulație din cadrul Primăriei Municipiului București și că nu ar urma să afecteze semnificativ circulația.
„Măsura, aprobată de Comisia de Circulație din cadrul PMB, nu va afecta semnificativ circulația și va permite constructorilor care refac Planșeul Unirii să continue realizarea piloților și a altor lucrări specifice în zona a treia a proiectului. Vă rog, așadar, să circulați cu atenție și să respectați noua semnalistică rutieră!”, a mai transmis primarul Sectorului 4.
Lucrările la Planșeul Unirii au început în iunie anul trecut și ar urma să fie finalizate în vara anului 2027.
Prima etapă de refacere din temelii a Planșeului Unirii, din zona Hanului lui Manuc, s-a încheiat recent. Autoritățile spun că noul planșeu este gata în proporție de peste 60% și că lucrările sunt înaintea graficului.
Accidentul s-a produs în localitatea Buggenhout, în regiunea flamandă din nordul țării, iar autoritățile belgiene au confirmat existența mai multor victime, arată Euronews.
Impactul a fost „extrem de violent”Potrivit operatorului feroviar belgian Infrabel, coliziunea a avut loc la o trecere la nivel cu calea ferată în jurul orei 08:08. Microbuzul transporta șapte copii și doi adulți, dintre care unul era șoferul, iar celălalt supraveghetor al elevilor. „Impactul a fost extrem de violent”, a declarat purtătorul de cuvânt al Infrabel, Frédéric Sacre. Autoritățile nu au comunicat încă bilanțul oficial al victimelor, însă surse citate de Reuters și presa belgiană vorbesc despre mai multe persoane decedate.
Accident feroviar în Belgia. Sursa foto: X
Camerele arată că barierele erau coborâtePrimele informații din anchetă ridică întrebări importante despre modul în care s-a produs accidentul. Reprezentanții Infrabel spun că imaginile de supraveghere arată că barierele trecerii la nivel erau coborâte, iar semnalele luminoase erau roșii în momentul în care microbuzul a ajuns pe șine. „Nu știm cum a fost posibil acest accident. Poliția și procurorii vor trebui să stabilească exact ce s-a întâmplat”, a declarat Thomas Baeken, reprezentant al operatorului feroviar. Potrivit oficialilor, trenul se apropia deja de următoarea stație și frâna în momentul impactului, însă mecanicul nu a mai putut evita coliziunea, chiar după activarea frânei de urgență.
Ministrul belgian de Interne: „O tragedie”Ministrul belgian de Interne, Bernard Quintin, a reacționat rapid după accident. „Cu mare tristețe am aflat despre tragicul accident din Buggenhout, unde un autobuz școlar a fost lovit de un tren. Gândurile mele se îndreaptă către victime și familiile lor”, a scris oficialul pe rețeaua X. Zona a fost izolată complet, iar numeroase ambulanțe și echipaje de salvare au intervenit la fața locului.
Accident feroviar în Belgia. Sursa foto: X
Accidentul readuce în memoria belgienilor alte tragedii majore care au implicat transportul copiilor. Una dintre cele mai grave a avut loc în 2012, când 28 de persoane, majoritatea copii belgieni, au murit într-un accident de autocar produs într-un tunel din Elveția. Autoritățile belgiene au deschis acum o anchetă penală pentru a stabili responsabilitatea în cazul tragediei de la Buggenhout.
Cazul se concentrează asupra modului în care transportatorul structurează și prezintă tarifele pentru bagaje pe site-ul său web și în aplicația mobilă, autoritatea de reglementare susținând că pasagerilor li se oferea în mod sistematic o imagine distorsionată a ceea ce plăteau de fapt, potrivit Euronews.
Potrivit datelor AGCM, compania de zbor italiană seta ca opțiune implicită un pachet ce includea bagajele de cală și echipamentul sportiv pentru călătoriile dus-întors și ar fi prezentat doar un preț mediu global pentru serviciul oferit, chiar și în cazul în care oamenii nu doreau să-l achiziționeze pentru ambele etape ale călătoriei.
Autoritatea de reglementare susține că orice persoană care dorea să adauge bagaje doar pentru o singură etapă a călătoriei era obligată să întrerupă procesul de rezervare pentru a modifica această setare, un pas pe care majoritatea consumatorilor ar fi puțin probabil să îl observe sau să îl parcurgă.
Ancheta va evalua dacă sistemul de rezervare al easyJet a creat condiții neclare de tarife și dacă a limitat capacitatea cetățenilor de a face alegeri pe deplin informate în ceea ce privește achiziționarea serviciilor.
Compania italiană easyJet a mai fost luată în vizor de autoritățile italiene și în anul 2021. Atunci, compania italiană a fost amendată de AGCM cu 2,8 milioane de euro, alături de companiile Ryanair și Volotea. Atunci, companiile au refuzat să ofere rambursări în numerar pentru zborurile anulate în momentul în care Italia a ridicat restricțiile de călătorie legate de COVID-19, emițând în schimb vouchere.
EasyJet a contestat decizia, însă Curtea Administrativă Regională din Lazio, cu sediul la Roma, a respins contestația în februarie 2025.
Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit diminuat semnificativ, de 23,95 miliarde de lei, care reprezintă 1,17% din PIB, comparativ cu deficitul de 55,97 de miliarde de lei (2,92% din PIB) înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025. Astfel, arată oficialii MFP, deficitul bugetar s-a redus cu peste 32 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut, respectiv cu 1,75%, ca pondere în PIB, marcând una dintre cele mai importante ajustări bugetare din ultimii ani. Cu un an în urmă, la 30 aprilie 2024, deficitul era de 57,3 miliarde lei , respectiv 3,24% din PIB
Potrivit sursei citate, comparativ cu ultimii doi ani, execuția bugetară la patru luni indică o schimbare semnificativă de traiectorie în dinamica deficitului bugetar și în structura finanțelor publice, astfel că, după o perioadă în care ajustarea bugetară a fost limitată, execuția din 2026 marchează prima corecție fiscală de amploare, cu o reducere a deficitului de peste 32 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut și de peste 33 miliarde lei comparativ cu anul 2024.
„Execuția la patru luni confirmă intrarea României pe o traiectorie clară de consolidare fiscală, una dintre cele mai consistente corecții bugetare din Uniunea Europeană în această perioadă. Aceasta vine ca urmare a unui efort important, însă contextul actual solicită în continuare precauție și exigență în gestionarea fondurilor publice. Consolidarea fiscală are loc într-o economie cu cerere internă mai slabă și inflație ridicată, ceea ce impune un control strict al cheltuielilor curente și accelerarea absorbției fondurilor europene. În același timp, investițiile finanțate din fonduri europene și PNRR sunt cele care susțin economia în această perioadă de ajustare”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare
„Reducerea deficitului a fost realizată fără blocarea investițiilor publice, ceea ce este esențial pentru menținerea creșterii economice și protejarea proiectelor strategice ale României. Acesta este echilibrul pe care trebuie să îl păstrăm: disciplină fiscală, absorbție accelerată de fonduri europene și protejarea proiectelor care susțin dezvoltarea. Pentru anul 2026, obiectivul rămâne reducerea deficitului bugetar la 6,2% din PIB în termeni cash, în linie cu angajamentele asumate în cadrul european. Menținerea acestei traiectorii este foarte importantă pentru reducerea vulnerabilităților macroeconomice, păstrarea încrederii investitorilor și crearea spațiului necesar pentru investiții”, a subliniat Alexandru Nazare.
Potrivit oficialilor MFP, execuția bugetară la patru luni din 2026 se situează inclusiv sub nivelul înregistrat în anul 2023, când deficitul bugetar anual a fost de 5,76% din PIB.
„Acest lucru confirmă o schimbare importantă de traiectorie fiscală, în condițiile în care presiunile asupra bugetului sunt astăzi semnificativ mai mari decât în urmă cu doi-trei ani. Comparativ cu exercițiile bugetare din 2024 și 2025, când execuțiile finale au depășit nivelurile avute în vedere la construcția bugetară inițială, evoluția din primele patru luni ale anului 2026 indică o aliniere mai bună între execuția efectivă și obiectivul de consolidare fiscală asumat pentru acest an, respectiv ținta de 6,2% din PIB setată ca obiectiv în bugetul aprobat”, arată reprezentanții Finanțelor.
Conform sursei citate, comparativ cu anul 2023, structura bugetului suportă în prezent costuri mult mai ridicate cu dobânzile, pe fondul deficitelor acumulate în anii anteriori și al condițiilor mai restrictive de finanțare. În același timp, România trebuie să accelereze absorbția granturilor și împrumuturilor PNRR într-un ritm mult mai ridicat decât în 2023, având în vedere apropierea termenelor finale de implementare.
Totodată, ajustarea fiscală are loc în condițiile menținerii unui nivel record al investițiilor publice, în contextul în care, arată MFP, în anul 2023, investițiile publice totale au fost de aproximativ 100 miliarde lei, cu aproape 65 miliarde de lei mai puțin decât nivelul programat în prezent.
„Prin urmare, execuția bugetară din 2026 indică faptul că România încearcă să realizeze simultan trei obiective dificile: reducerea deficitului bugetar, menținerea unui nivel foarte ridicat al investițiilor publice și accelerarea absorbției fondurilor europene și PNRR, într-un context caracterizat de costuri mai ridicate de finanțare și presiuni economice mai mari decât în anii precedenți. Rezultatul reflectă două evoluții importante: creșterea veniturilor bugetare, susținută de măsurile fiscale adoptate anul trecut, și menținerea disciplinei pe cheltuielile curente, în special în zona cheltuielilor de personal și a asistenței sociale”, arată MFP.
Totodată arată MFP, investițiile publice au rămas la un nivel ridicat, ajungând la peste 31 miliarde lei în primele patru luni. Aproximativ trei sferturi din aceste investiții sunt finanțate din fonduri europene și PNRR, confirmând rolul fondurilor europene ca principal motor de susținere a economiei într-o perioadă de consolidare fiscală.
Potrivit MFT, plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene și PNRR au crescut cu peste 34% față de aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce arată accelerarea absorbției și schimbarea structurii investițiilor publice către proiecte susținute din resurse europene.
Cele mai semnificative surse de venitPotrivit execuției bugetare, veniturile totale au însumat 223,83 de miliarde de lei în primele patru luni al anului 2026, marcând o creștere de 12% față de aceeași perioadă din 2025. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 0,5%, susținute în principal de încasările din TVA, impozit pe salarii și venit și contribuții de asigurări.
Potrivit MFP, evoluția veniturilor indică atât efectele măsurilor fiscale adoptate în 2025, cât și o îmbunătățire graduală a colectării și a conformării fiscale.
„Creșterea veniturilor arată efectul măsurilor fiscale adoptate în 2025, însă menținerea acestei tendințe depinde de două elemente importante: evoluția economiei reale și îmbunătățirea colectării. Într-un context de consum mai slab, consolidarea administrației fiscale și creșterea conformării rămân esențiale. Veniturile fiscale cresc mai rapid decât economia: veniturile fiscale cresc cu 15,5%, TVA cu 22,4%, iar contribuțiile sociale cu 8,8%, peste dinamica masei salariale. Acest lucru sugerează atât efectul măsurilor fiscale adoptate în 2025, cât și prime semnale de îmbunătățire a colectării și conformării fiscale”, se arată în comunicatul MFP.
Impozitul pe salarii și venit a generat încasări de 23,89 de miliarde de lei, o creștere de 21,8%. Această dinamică a fost susținută de avansul semnificativ al impozitului pe dividende (+47%). Totodată, o evoluție semnificativă a fost înregistrată și în cazul încasărilor aferente Declarației unice (276%), având în vedere bonificația acordată plăților efectuate până la 15 aprilie. Avansul veniturilor din impozitul pe salarii (+7,1%) a fost influențat de efectul de bază generat de eliminarea facilităților fiscale în sectoarele construcții, agricultură, industria alimentară și IT.
Contribuțiile de asigurări au totalizat 73,66 de miliarde de lei, în creștere cu 8,8%, depășind dinamica fondului de salarii din economie. Evoluția reflectă atât extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr. 141/2025, precum și încasările aferente Declarației unice.
Încasările din impozitul pe profit au însumat 9,73 de miliarde de lei, consemnând o creștere de 1,5% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici (8,6%, an/an).
Încasările nete din TVA au atins 47,80 de miliarde de lei, în creștere cu 22,4% (an/an). Rezultatul a fost impulsionat de accelerarea încasărilor brute din TVA (+20,1% an/an), ca urmare a modificării cotelor de TVA, conform Legii nr. 141/2025. Totodată, restituirile de TVA au crescut la 12,4 de miliarde de lei, față de 11,06 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025.
„Creșterea puternică a încasărilor din TVA și contribuții sociale arată consolidarea bazei fiscale într-un context economic mai dificil, caracterizat de consum moderat și costuri ridicate de finanțare”, completează MFP.
Veniturile din accize au însumat 16,18 de miliarde de lei, consemnând o creștere de 1,7% (an/an), fiind susținute în special de avansul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+14,8% an/an).
Veniturile nefiscale au însumat 14,28 de miliarde de lei, consemnând o contracție de 10,7%, în condițiile unor încasările suplimentare în perioada similară a anului 2025 – veniturile din ajutoare de stat recuperate de 1,6 miliarde lei (Legea nr. 9/2025).
Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 17,83 de miliarde de lei, în creștere cu 26,4% (an/an).
„Această creștere este importantă deoarece finanțările europene reduc presiunea pe bugetul național și susțin investițiile într-un an în care economia are nevoie de un sprijin mai mare din partea proiectelor publice. Fondurile europene și PNRR contribuie direct la susținerea investițiilor și la limitarea presiunii asupra finanțării din resurse naționale, într-un context de consolidare fiscală și costuri ridicate ale dobânzilor”, precizează MFP.
Unde s-au dus cei mai mulți bai de la bugetCheltuielile totale au însumat 247,79 de miliarde de lei, înregistrând o scădere nominală de 3,2% față de perioada similară a anului trecut. Ca pondere din PIB, cheltuielile s-au redus de la 13,4% la 12,1%, înregistrând o scădere de 1,24% după primele luni din 2026 față de același intervașl din 2025.
Potrivit MFP, ajustarea cheltuielilor s-a concentrat în principal pe limitarea cheltuielilor curente, cele de funcționare ale statului, fără afectarea investițiilor publice majore și a proiectelor finanțate din fonduri europene.
Cheltuielile de personal au fost de 54,66 de miliarde de lei, în scădere cu 1,9 de miliarde de lei față de primele patru luni din 2025. Reducerea a fost determinată de limitarea sporurilor și de limitarea cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026, ponderea acestora în PIB scăzând la 2,7%, cu 0,3% mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.
Cheltuielile cu bunurile și serviciile au totalizat 32,14 de miliarde de lei, în creștere cu 5,3%, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, creștere determinată de plăți mai mari în domeniul sănătății.
Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 31,03 de miliarde de lei. Din totalul investițiilor, 75,58% reprezintă plăți pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021–2027, PNRR granturi și componenta de împrumut a PNRR.
„Structura investițiilor publice arată o reorientare puternică către finanțarea europeană, ceea ce permite menținerea unui nivel ridicat al investițiilor în paralel cu reducerea deficitului bugetar. Plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene și PNRR au crescut cu 5,99 miliarde lei, respectiv cu 34,32%, față de aceeași perioadă a anului trecut. Această evoluție compensează scăderea investițiilor finanțate din fonduri naționale, influențată de plățile excepționale efectuate la începutul anului 2025 pentru obligații restante aferente unor programe naționale de investiții, capitalizarea Societății Carpatica Feroviar România și alte plăți din domeniul apărări”, arată MFP.
Cheltuielile cu dobânzile s-au situat la 23,68 de miliarde de lei, cu 3,26 de miliarde de lei mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile cu dobânzile și-au menținut aproximativ la același nivel de 1,16% din PIB în anul 2026 față de 1,07% din PIB aferentă aceleași perioade a anului precedent.
„Nivelul ridicat al dobânzilor reflectă costurile dezechilibrelor bugetare acumulate în anii anteriori și subliniază importanța continuării consolidării fiscale și a menținerii credibilității României pe piețele financiare”, precizează oficialii Finanțelor.
Cheltuielile cu asistența socială au fost de 84,25 de miliarde de lei în scădere cu 1,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale: pe cele patru luni ale anului 2026 acestea au fost în sumă de 49,08 milioane de lei.
Cheltuielile cu subvențiile au fost de 3,57 de miliarde de lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (28,46 milioane de lei).
Alte cheltuieli au fost de 4,05 de miliarde de lei, în scădere cu 2,40 de miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugere. Aceste cheltuieli conțin în principal burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.
Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au fost de 21,84 de miliarde de lei care cuprind proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și cadrului 2021-2027, inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii, din fondul de modernizare, precum și proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR.
„Execuția bugetară la patru luni transmite un semnal important către investitori, partenerii europeni și piețele financiare: România poate realiza consolidare fiscală fără blocarea investițiilor publice, într-un context economic și financiar încă dificil. Ajustarea deficitului are loc concomitent cu menținerea unui nivel ridicat al investițiilor și cu accelerarea absorbției fondurilor europene și PNRR, ceea ce reprezintă un element esențial pentru credibilitatea externă a României și pentru menținerea stabilității financiare”, au transmis oficialii MFP.
Potrivit sursei citate, România poate susține în 2026 una dintre cele mai ridicate ponderi ale investițiilor publice din Uniunea Europeană, chiar în condițiile unui proces de consolidare fiscal, dacă ritmul actual al absorbției fondurilor europene și PNRR se menține.
„Principala provocare pentru perioada 2026-2027 rămâne menținerea acestui echilibru între reducerea deficitului, controlul costurilor de finanțare și finalizarea accelerată a proiectelor europene înainte de expirarea termenelor PNRR. În acest context, continuarea consolidării fiscale, accelerarea absorbției fondurilor europene și păstrarea încrederii investitorilor și a piețelor financiare vor rămâne elemente esențiale pentru reducerea vulnerabilităților macroeconomice și susținerea dezvoltării economice pe termen mediu”, se arată în comunicatul transmis.
„Execuția arată începutul unei schimbări structurale importante: trecerea de la un model bazat pe consum și deficit ridicat către unul susținut mai mult de investiții europene și disciplină fiscală. Consolidarea rămâne însă fragilă și foarte dependentă de stabilitatea politică, absorbția fondurilor europene și păstrarea încrederii piețelor financiare”, au conchis oficialii MFP.
