Regiunea Mării Negre, recunoscută pentru relieful său spectaculos în formă de semilună, cascadele, pădurile dense și platourile verzi, s-a dovedit a fi un cadru ideal pentru competiții outdoor și turism de aventură. Sub deviza „Wild is the Trail” („Sălbăticia este traseul”), Kaçkar by UTMB a fost organizat sub patronajul Ministerului Turc al Tineretului și Sportului, cu sprijinul Ministerului Culturii și Turismului, al Agenției pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului din Turcia (TGA), Agenției de Dezvoltare a Mării Negre de Est (DOKA) și al autorităților locale.
O cursă dură, dar spectaculoasă în inima KaçkarilorDe la Marea Britanie la Africa de Sud, din Spania până în China, sportivi de top s-au aliniat la start pentru a înfrunta unul dintre cele mai dificile trasee din lume. Printre numele mari prezente s-au numărat Philipp Ausserhofer, Cole Campbell, Daniel Osanz, Sven Koch, Oğuzhan Emre Singer, Greta García Morán și Dioni Gorla.
Startul a fost dat de pe Platoul Ayder, cel mai cunoscut platou montan al provinciei Rize, unde localnicii i-au întâmpinat pe alergători în costume tradiționale, acompaniați de tulum -instrument autentic de suflat, aflat pe lista UNESCO a patrimoniului cultural imaterial.
Deși cursa de 100 km a fost anulată din cauza ninsorilor abundente și a riscurilor de siguranță, probele de 50 km și 20 km au avut loc, iar sportivii au demonstrat o rezistență remarcabilă.
Ceremonia de premiere a avut loc pe 28 septembrie, încheind trei zile de competiție spectaculoasă.
Între cultură, natură și sportMai mult decât o competiție sportivă, Kaçkar by UTMB a fost o experiență care a îmbinat tradiția, natura și performanța. Traseele au urmat vechi drumuri de caravane și poteci de păstori, trecând prin comunități vii și sate străvechi, încărcate de legende.
Evenimentul a consolidat poziția Turciei pe harta mondială a ultramaratonului montan și a pus în valoare Marea Neagră ca destinație de top pentru turismul sportiv și de aventură.
Articolul Spectacol sportiv în Munții Kaçkar: mii de alergători din lume au cucerit potecile Mării Negre apare prima dată în Mediafax.
Sebastian Burduja consideră că românii vulnerabili sunt sprijiniți prin actuala schemă de ajutor, respectiv voucherul de 50 de lei acordat pe baza veniturilor.
„Din punctul meu de vedere, sprijinul trebuie să fie direcționat pentru români vulnerabili, ceea ce actuala schemă de tichete de energie asigură. Ea trebuie evaluată periodic din perspectiva cuantumului sprijinului și eficienței”, a declarat Sebastian Burduja, pentru Mediafax, în marja Conferinței anuale InvesTenergy „Energie cu responsabilitate”.
Potrivit consilierului onorific al premierului, pentru scăderea facturilor investițiile sunt unica rezolvare.
„Singura soluție pentru reducerea facturilor sunt investițiile și, în fapt, continuarea marilor programele lansate pe mandatul meu, cu peste 14 miliarde de euro fonduri europene nerambursabile atrase. Aceste proiecte vor crește capacitatea României de producție și stocare a energiei electrice, iar creșterea ofertei va determina scăderea prețului la consumatorii finali”, a conchis Sebastian Burduja.
Cum au perceput furnizorii propunereaÎntrebat la rândul său, Laurențiu Urluescu, președintele Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER), care încă mai așteaptă ca statul să le deconteze o sumă de aproximativ 7 miliarde de lei aferente schemei de plafonare încheiată pe acest segment pe 1 iunie, consideră ideea lui Bogdan Ivan este una „șugubeață” și nesustenabilă.
Creșterea prețurilor la energie – generată de crizele declanșate de pandemia de COVID-19, dar mai ales de războiul din Ucraina – implicit schemele de ajutor instituite, a adus câștiguri semnificative statului, de 80 de miliarde de lei, conform calculelor AFEER.
Propunerea ministrului Energiei lansată în spațiu public, drept un proiect care ar urma să fie discutat în coaliție, ar însemna ca persoanele ale căror venituri lunare se situează între 2.500 și 3.000 de lei să poată beneficia, în perioada rece a anului, de o limitare a costului energiei electrice la 1 leu/kwh.
Ministrul a accentuat că această inițiativă are scopul de a atenua impactul creșterii prețurilor asupra locuințelor deja afectate și a menționat că se ia în considerare și măsura blocării deconectării de la rețea pentru consumatorii care nu reușesc să achite facturile.
Articolul Cum comentează fostul ministru al Energiei prețul de 1 leu/kwh propus de actualul demnitar. Sebastian Burduja: „Sprijinul trebuie să fie direcționat” apare prima dată în Mediafax.
Conform NBC News, Taylor Swift adaugă un nou capitol carierei sale odată cu lansarea albumului „The Life of a Showgirl”.
Discul devine disponibil de vineri, iar fanii au aşteptat momentul pregătiţi să rămână treji până târziu pentru a asculta noile piese.
Noul material discografic este însoţit de o estetică vizuală puternic marcată de nuanţe de portocaliu şi verde mentă.
Pe coperta albumului, Swift apare semi-scufundată în apă, purtând un top strălucitor, cu titlul „The Life of a Showgirl” scris în litere portocalii cu sclipici.
Artista a dezvăluit coperta şi titlul albumului într-un episod al podcastului „New Heights”, găzduit de logodnicul ei, jucătorul de fotbal american retras Travis Kelce, şi fratele acestuia, Jason Kelce.
Reacţia lui Jason a fost una entuziastă, în timp ce Swift a confirmat: „Acesta este noul meu album.”
„The Life of a Showgirl” marchează cel de-al 12-lea album de studio al cântăreţei, consolidându-i statutul de una dintre cele mai influente figuri din industria muzicală globală.
Articolul Taylor Swift lansează albumul „The Life of a Showgirl”. Este cel de-al 12-lea album de studio al artistei apare prima dată în Mediafax.
Directorul de buget al Casei Albe, Russ Vought, a declarat că administraţia Trump va reţine 2,1 miliarde de dolari pentru proiectele de infrastructură din Chicago, extinzând luptele pentru finanţare care au vizat zonele democrate în timpul închiderii guvernului, potrivit AP. Suspendarea afectează un plan mult aşteptat de extindere a trenului Red Line din oraş.
Vought a scris vineri pe reţelele de socializare că banii au fost „pusi în aşteptare pentru a se asigura că finanţarea nu circulă prin contracte bazate pe rasă”. Vought a făcut un anunţ similar la începutul acestei săptămâni în ceea ce priveşte New York-ul, unde a spus că 18 miliarde de dolari pentru infrastructură vor fi suspendaţi, inclusiv finanţarea pentru un nou tunel feroviar sub râul Hudson.
Criticii susţin că suspendarea fondurilor este o armă politică îndreptată împotriva democraţilor. Liderul senatorial Chuck Schumer a avertizat că blocajul va afecta milioane de navetişti şi va stopa crearea a zeci de mii de locuri de muncă.
„Obstrucţionarea acestor proiecte este o prostie şi contraproductivă”, a transmis Schumer pe platforma X.
În timp ce administraţia Trump îşi justifică deciziile prin argumente legate de legalitatea contractelor, închiderea guvernului paralizează şi verificările oficiale ale Departamentului Transporturilor, împingând astfel în impas proiecte considerate vitale pentru economia locală şi naţională.
Articolul Proiectele de infrastructură, în impas. Administrația Trump oprește miliarde pentru orașele democrate apare prima dată în Mediafax.
Lansată în 2021 în cadrul Iniţiativei de Finanţare a Programului ONU pentru Mediu, NZBA şi-a propus să convingă băncile să reducă amprenta de carbon a împrumuturilor şi investiţiilor lor şi să contribuie la tranziţia către o economie cu emisii net zero până în 2050.
La apogeul său, grupul număra aproape 150 de membri, însă alianţa pierdea membri de la sfârşitul anului trecut, după ce Donald Trump a câştigat alegerile prezidenţiale din SUA cu mantra sa „forează, forează” care promova producţia de petrol şi gaze.
Alianţa şi-a întrerupt activităţile la sfârşitul lunii august în aşteptarea rezultatului votului membrilor săi.
„Membrii Alianţei Bancare Net-Zero (NZBA) au votat pentru tranziţia de la o alianţă bazată pe membri şi stabilirea îndrumărilor acesteia ca un cadru”, a declarat un purtător de cuvânt al NZBA într-un comunicat.
„Ca urmare a acestei decizii, NZBA îşi va înceta imediat operaţiunile”, a declarat purtătorul de cuvânt.
NZBA a declarat că băncile pot utiliza în continuare „Ghidul pentru stabilirea obiectivelor climatice pentru bănci” al iniţiativei, care se concentrează pe obiectivele de decarbonizare.
„Băncile individuale din întreaga lume pot continua să utilizeze şi să consulte aceste resurse pentru a-şi dezvolta şi implementa propriile planuri de tranziţie către zero emisii net”, se arată în comunicat.
Şase bănci majore din SUA – inclusiv JPMorgan Chase, Goldman Sachs şi Bank of America – părăsiseră deja alianţa după alegerea lui Trump, urmate de creditorii canadieni şi japonezi.
Articolul Alianţa bancară pentru climă, susţinută de ONU, îşi încetează operaţiunile apare prima dată în Mediafax.
„Ştiţi câte vieţi ar putea lua o rachetă Oreshnik, domnule Neamţu?”, îl întreabă, George Gima pe preşedintele Comisiei de Cultură din Camera Deputaţilor, Mihail Neamţu.
„Nu e prima dată când Mihail Neamţu, preşedintele Comisiei de Cultură din Camera Deputaţilor, coboară nivelul funcţiei pe care o ocupă. De la poze trucate cu Oana Ţoiu, la jigniri aduse românilor, până la poziţii putiniste repetate. Şi de fiecare dată parcă vrea să ne demonstreze ca poate fi mai rău. A depăşit orice limită acum. Să sugerezi, ca parlamentar român, că o rachetă hipersonică rusească „ar putea schimba puţin lucrurile” în Ucraina este de o iresponsabilitate cruntă. O astfel de armă nu „schimbă lucruri”, ci ia vieţile oamenilor nevinovaţi, distruge oraşe, aduce şi mai multă teroare peste un popor care zilnic trăieşte sub ameninţarea bombelor lui Putin – omul pe care, se pare, îl admiraţi atât”, spune deputatul USR, George Gima.
Acesta adaugă că România nu poate fi reprezentată în fruntea Comisiei de Cultură de un om „care legitimează propaganda şi armele Kremlinului”.
Astfel, Gima îi cere public demisia lui Neamţu din funcţia de preşedinte al Comisiei de Cultură.„Este o chestiune de demnitate, de respect pentru vieţile pierdute în Ucraina şi pentru valorile democratice pe care România le apără ca membru NATO şi UE. Domnule Neamţu, domnilor de la AUR, e destul! Ar trebui să fie nişte limite şi pentru voi”, mai spune deputatul USR.
Neamţu a sugerat, într-o discuţie cu politologul Dan Dungaciu, într-un mod ambiguu, că o rachetă hipersonică rusească Oreşnik, „ar putea schimba puţin lucrurile” în conflictul din Ucraina, insinuând astfel o posibilă utilizare a acestei arme pentru a pune capăt războiului.
Articolul USR cere demisia preşedintelui Comisiei de Cultură, Mihail Neamțu: Ştiţi câte vieţi ar putea lua o rachetă Oreshnik? apare prima dată în Mediafax.
Ucrainenii anunţă că Rusia a lansat în noaptea de joi spre vineri „cel mai mare atac” asupra unităţilor de producţie de gaze din Ucraina de la începutul invaziei din 2022. 35 de rachete şi 60 de drone au fost folosite în acest atac, care a avariat o parte semnificativă a instalaţiilor ucrainene.
„Unele dintre pagube sunt critice”, a declarat directorul general al Naftogaz, Serghei Koretsky, potrivit Le Figaro.
Directorul general a denunţat „terorismul deliberat” al Moscovei care vizează unităţi civile.
Articolul Ruşii sunt acuzaţi că au lansat „cel mai mare atac” asupra unităţilor de producţie-distribuţie gaze apare prima dată în Mediafax.
Compania de stat Transelectrica marchează aniversarea de 25 de ani printr-un val de investiții fără precedent în infrastructura energetică a României. Astfel, operatorul național de transport al energiei electrice accelerează ritmul lucrărilor și pregătește șantiere strategice, menite să întărească securitatea energetică, să faciliteze integrarea producției regenerabile și să crească interconectivitatea cu statele vecine.
Rezultatul așteptat este dezvoltarea, modernizarea și retehnologizarea integrală a parcului de instalații.
Peste trei sferturi din instalații, modernizatePotrivit companiei, în prezent, peste 75% din totalul instalațiilor au trecut printr-un proces de modernizare, iar în restul situațiilor se derulează proiecte de retehnologizarea sau sunt inițiate demersuri premergătoare.
Fiind o companie strategică pentru atât pentru România, cât și pentru Europa Transelectrica nu este doar un operator tehnic al rețelei de transport, ci o companie strategică a României, cu un rol esențial și în rețeaua interconectată europeană, în gestionarea pieței europene de energie electrică.
Așa cum prevede misiunea sa fundamentală, respectiv asigurarea funcționării în siguranță a Sistemului Electroenergetic Național și interconectat, dar și garantarea continuității în alimentarea cu energie electrică a consumatorilor, Transelectrica contribuie direct la securitatea energetică a țării și la stabilitatea pieței regionale de energie.
Astfel, de un sfert de secol, compania își îndeplinește cu succes acest rol critic, confirmând statutul de „coloană vertebrală” a infrastructurii energetice naționale.
Investiții în creștere constantăÎn ultimii trei ani, Transelectrica a crescut consistent bugetele dedicate modernizării și dezvoltării rețelei. Dacă în 2022 investițiile s-au ridicat la aproximativ 90 de milioane de euro, în 2023 au crescut la 93 de milioane, iar în 2024 au atins 106 milioane de euro.
Pentru 2025, compania a propus un program de investiții de peste 130 de milioane de euro, cel mai ambițios din ultimii ani.
În perioada 2022-2024 au fost finalizate 18 proiecte majore, iar în anul acesta sunt în diferite etape de implementare sau premergătoare (documentații, achiziții) alte 22 de investiții.
Planuri de retehnologizare și digitalizareRețeaua electrică de transport este alcătuită în prezent din 81 de stații electrice de transformare și aproximativ 9.100 de kilometri de linii de înaltă tensiune. Aproximativ 75% din parcul de instalații energetice a trecut deja printr-un proces complet de retehnologizare și modernizare, iar restul se află în plin proces de retehnologizare. În această categorie se înscriu două stații care vor fi modernizate în concept digital, Mostiștea și Alba Iulia, două proiecte cu finanțare din Fondul pentru Modernizare, dar și altele aflate în pregătire pentru inițierea proceselor de modernizare.
De asemenea, Transelectrica pregătește construirea celei de-a 82-a stații – Ostrovu Mare, care va facilita evacuarea energiei din hidrocentrala Porțile de Fier 2, odată cu finalizarea în luna iunie a Liniei Electrice Aeriene de 220 kV Ostrov-RET.
Un avans spectaculos pentru construirea de noi linii electrice aerieneTranselectrica a construit în ultimii doi ani 60% din liniile noi realizate în România în ultimii 20 de ani. Printre proiectele cheie finalizate se numără:
Până în 2030, este planificată realizarea a peste 740 km de noi linii electrice aeriene, cu finanțări totale de peste 380 de milioane de euro, din surse proprii și fonduri europene.
Fonduri europene și proiecte internaționaleTranselectrica a atras în ultimii trei ani finanțări europene de 649 milioane de euro, Fondul pentru Modernizare, Programul de Dezvoltare Durabilă și PNRR-REPowerEU.
La nivel strategic, compania analizează proiecte de cabluri HVDC, inclusiv interconexiunea submarină Georgia-România și un proiect est-vest pe teritoriul național, ambele propuse spre includere în planul european TYNDP 2026, potrivit companiei.
Interconexiuni și creșterea capacității de racordare la rețea pentru unități regenerabile
România dispune astăzi de o capacitate de interconexiune de 4.000-4.500 MW, iar obiectivul este atingerea pragului de 7.000 MW până în 2030. Anul acesta, compania a inițiat proiecte majore pentru creșterea capacității de interconexiune, printre care LEA 400 kV Timișoara-Arad, LEA 400 kV Gădălin-Suceava, LEA 400 kV Suceava-Bălți.
Potrivit comoaniei, un obiectiv principal al operatorului de transport și sistem este dezvoltarea rețelei electrice pentru a permite racordarea noilor unități de producție a energiei, în special regenerabilă. În acest context, un rol major pentru asigurarea siguranței în funcționare și pentru flexibilitatea rețelei îl au și noile capacități de stocare. Transelectrica estimează o necesitate de 4 GW capacități de stocare până în 2030, față de 249 MW existenți acum. Până la sfârșitul anului, urmează să fie instalate capacități noi de 250 MW.
O infrastructură în plină transformarePlanul de Dezvoltare 2024-2033, aprobat de ANRE, prevede investiții totale de 9,49 miliarde de lei – cu peste 2 miliarde de lei mai mult decât planul precedent. Acesta vizează modernizarea instalațiilor, integrarea accelerată a energiei regenerabile și creșterea capacităților de interconexiune.
„Suntem în fața unui proces istoric de transformare a infrastructurii energetice a României. Avem obligația de a implementa aceste proiecte, pentru securitatea energetică națională, pentru integrarea producției verzi și pentru o piață de energie competitivă și europeană”, a declarat președintele directoratului Transelectrica, Ștefăniță Munteanu.
Articolul Transelectrica accelerează programul modernizarea infrastructurii energetice. Cele mai recente investiții masive și proiecte strategice pentru securitatea României apare prima dată în Mediafax.
Pentru premiul pentru pace, preşedintele american Donald Trump a fost nominalizat de mai multe ori de către persoane din SUA, precum şi de politicieni din străinătate, începând cu 2018. Numele său a fost propus şi în decembrie de o congresmenă republicană pentru intermedierea Acordurilor Abraham, care au normalizat relaţiile dintre Israel şi unele state arabe, potrivit AP.
Premiile Nobel au fost create de Alfred Nobel, un om de afaceri şi chimist suedez din secolul al XIX-lea. Acesta a deţinut peste 300 de brevete, dar faima sa înainte de premii era inventarea dinamitei prin amestecarea nitroglicerinei cu un compus care făcea explozibilul mai stabil.
Niciuna dintre nominalizări nu este anunţată de comitetele respective ale premiilor, iar statutele Nobel interzic judecătorilor să discute deliberările lor timp de 50 de ani. Însă cei care fac nominalizările pot alege să îşi facă publice recomandările.
O persoană nu se poate auto-nominaliza, deşi poate fi nominalizată de mai multe ori de către alte persoane – inclusiv de către membrii juriului fiecărui premiu.
Fiecare comitet al premiului funcţionează puţin diferit, dar toate se străduiesc să onoreze dorinţa lui Nobel ca câştigătorii să fi adus beneficii omenirii.
Comitetul premiului pentru pace este singurul care recompensează în mod regulat realizările obţinute în anul precedent – iar premiul este singurul acordat la Oslo, Norvegia. În cazul premiilor pentru ştiinţă, acordate la Stockholm, câştigătorii trebuie adesea să aştepte zeci de ani pentru ca munca lor să fie recunoscută de juriul Premiului Nobel, care vrea să se asigure că orice descoperire rezistă testului timpului.
Anunţurile Premiilor Nobel pentru Medicină din 2025 încep luni, odată cu anunţul premiului pentru medicină de către o comisie de la Institutul Karolinska din Stockholm.
Anunţurile Nobel continuă cu premiul pentru fizică marţi, premiul pentru chimie miercuri şi premiul pentru literatură joi. Premiul Nobel pentru Pace va fi anunţat vineri, iar Premiul Nobel pentru Ştiinţe Economice pe 13 octombrie.
Premiile vor fi decernate pe 10 decembrie, comemorarea morţii lui Nobel.
Fiecare premiu este dotat cu o sumă de 11 milioane de coroane suedeze (aproape 1,2 milioane de dolari), iar câştigătorii primesc, de asemenea, o medalie de aur de 18 carate şi o diplomă.
Articolul Premiile Nobel 2025 încep luni. Trump, din nou în discuție pentru Premiul pentru Pace apare prima dată în Mediafax.
Anamaria Gavrilă a subliniat într-o postare pe rețelele de socializare necesitatea consolidării relațiilor dintre România și China.
„Spre deosebire de alte state europene precum Franța, Spania sau Olanda, România nu a acordat încă atenția necesară dezvoltării relațiilor economice cu China. Din perspectiva POT, considerăm că aceste relații trebuie consolidate cât mai curând”.
Principalul scop al întânirii a fost cunoașterea factorilor politici din România, cu scopul de a întări cooperarea bilaterală dintre cele două țări.
„Am evidențiat, totodată, specificul industrial al județului Hunedoara, unde comunitățile din Brad, Hunedoara și Valea Jiului au nevoie de investiții solide pentru redresare și dezvoltare durabilă. Excelența Sa a subliniat interesul Chinei pentru investiții majore în România, iar eu am asigurat că POT va sprijini inițiativele care pot conduce la o cooperare strânsă între țările noastre și între agenții economici din România și China”.
Impactul pozitiv al capitalului chinez asupra economiilor europene și a locurilor de muncă„Îi mulțumesc Excelenței Sale, domnului ambasador Chen Feng, pentru invitație și îi doresc un mandat plin de succes, marcat de o colaborare economică și culturală fructuoasă între România și China”, i-a urat Anamaria Gavrilă noului ambasador Chen Feng.
Articolul Anamaria Gavrilă, întâlnire cu noul ambasador al Chinei. POT vrea „consolidarea relațiilor cu China” apare prima dată în Mediafax.
Germania a sărbătorit vineri 35 de ani de la reunificare printr-o ceremonie desfăşurată în Saarland, la care au participat oficiali de rang înalt, inclusiv preşedintele Franţei, Emmanuel Macron.
Cancelarul Friedrich Merz a subliniat că această aniversare marchează „35 de ani de unitate în pace”, amintind de transformările aduse de căderea Zidului Berlinului şi de reconcilierea naţională.
„Pentru decenii am trăit separaţi, dar acum, în curând, vom fi trăit în aceeaşi ţară la fel de mult timp cât am trăit divizaţi”, a spus Merz, numind ziua „o ocazie festivă”.
Şeful guvernului a avertizat însă că Germania se confruntă cu noi provocări, scrie DW.
El a atras atenţia asupra formării unor alianţe de autocraţii care pun presiune pe democraţiile liberale, a schimbărilor din ordinea economică globală şi a creşterii barierelor comerciale.
„Toate acestea ne slăbesc economic”, a punctat cancelarul.
Merz a vorbit şi despre efectele migraţiei nereglementate asupra societăţii germane, recunoscând că aceasta a polarizat opinia publică şi a adâncit diviziunile.
„Anii de migraţie neregulată şi necontrolată au polarizat ţara noastră”, a spus el, îndemnând cetăţenii să aprecieze valoarea de a trăi într-o democraţie condusă de statul de drept.
„Politica, statul, guvernul îşi au responsabilitatea lor. Dar dimensiunea acestei provocări trebuie înţeleasă de fiecare cetăţean al acestei ţări”, a adăugat cancelarul.
Articolul Germania marchează 35 de ani de la reunificare. Merz cere o nouă coeziune în faţa provocărilor globale apare prima dată în Mediafax.
Declaraţia a fost făcută vineri, în cadrul unei conferinţe de presă în care premierul Ilie Bolojan a făcut bilanţul primelor 100 de zile de guvernare.
„Personal nu am ce să fac pe această chestiune, cred că Ministerul Justiţiei poate să iniţieze un dialog cu magistraţii, cu CSM-ul. Dacă activitatea este suspendată parţial, moral ar fi ca şi salarizarea să fie suspendată parţial”, a declarat Ilie Bolojan.
El s-a referit la poziţia magistraţilor în raport cu cetăţenii.„Nu cred ca este respect pentru cetăţeni românii, unii dintre ei depind de o sentinţă sau alta şi au nevoie de un serviciu public decent”, a precizat Ilie Bolojan.
Protestele magistraţilor din România au fost declanşate ca reacţie la modificările propuse de Guvernul condus de Ilie Bolojan privind pensiile de serviciu ale acestora. Modificările vizează prelungirea vârstei de pensionare şi limitarea cuantumului pensiilor. Aceste măsuri sunt considerate de magistraţi ca fiind neconstituţionale.
Magistraţii din numeroase instanţe din ţară au suspendat activităţile în semn de protest şi nu analizează decât cazurile considerate urgente.
Articolul Bolojan, despre protestul magistraților: Dacă activitatea e suspendată, și salariile ar trebui suspendate apare prima dată în Mediafax.
România a importat mărfuri în valoare de aproximativ 4,3 miliarde de euro din China în prima jumătate a anului 2025, în creștere cu peste 26% față de aceeași perioadă din 2024. Astfel, China a depășit Polonia (4 miliarde euro) și Turcia (3,5 miliarde euro), urcând pe locul patru în clasamentul celor mai mari furnizori de mărfuri pentru România.
În total, „România a cumpărat în prima jumătate a acestui an mărfuri în valoare de 64,3 miliarde de euro, mai mult cu aproape 5% față de perioada similară a anului trecut, iar din această sumă 6,7%, adică în jur de 4,3 miliarde de euro, au ajuns în China”, arată analiza Economica.net, bazată pe datele Institutului Național de Statistică (INS).
4 miliarde de euro, deficit comercial cu ChinaÎn schimb, exporturile României către China sunt în continuare scăzute. În primele șase luni din 2025, România a exportat mărfuri de doar 331,9 milioane de euro, în scădere cu 12,1% față de anul anterior. Acest dezechilibru a dus la un deficit comercial de aproximativ 4 miliarde de euro doar în relația cu China, adică aproape un sfert (24%) din întregul deficit comercial al țării. Cu alte cuvinte, România importă bunuri chineze cu 4 miliarde de euro mai mult decât valoarea celor pe care le exportă în această țară.
Pentru comparație – explică INS – în aceeași perioadă a anului trecut, deficitul comercial cu China era de 3 miliarde de euro și reprezenta 20% din total: „Deficitul balanței comerciale între 1 ianuarie și 31 iulie 2025 a fost de 19.311,5 milioane euro, mai mare cu 1.272,6 milioane euro (+7,1%) decât cel înregistrat în perioada similară a anului 2024”.
Dezechilibrul continuă în semestrul doiDatele INS pentru luna iulie arată că deficitul comercial al României a continuat să crească, cu un minus de 2,7 miliarde de euro doar în prima lună a celui de-al doilea semestru.
Aceasta înseamnă că dezechilibrul dintre importuri și exporturi nu s-a redus după prima jumătate a anului, ci dimpotrivă, se accentuează.
România importă din China, în principal, bunuri manufacturate cu valoare adăugată mică și medie, dar în volume mari. Vorbim aici de produse precum: haine, încălțăminte, treninguri, textile de casă (perdele, lenjerii), jucării din plastic, veselă ieftină, obiecte decorative, accesorii, produse de papetărie, dar și aparate electrice de bază, mobilier din PAL, corpuri de iluminat sau componente electronice simple.
România importă și telefoane, laptopuri sau alte echipamente electronice produse în China, însă acestea ajung pe piața locală adesea indirect, prin centre logistice din alte țări europene (Polonia, Germania sau Olanda), sau sunt comercializate prin filiale europene ale unor companii internaționale, precum Apple, Samsung sau Lenovo. În ansamblu, importurile directe din China sunt dominate în principal de bunuri ieftine, de larg consum, adesea produse non-brand sau low-cost, gândite pentru consum rapid și prețuri mici și destinate pieței de masă.
Economie activă sau piață de consum?Există și cazuri în care România folosește componente din China în industria locală (de exemplu, în sectorul auto) sau echipamente electrice, iar produsele finite sunt exportate în Uniunea Europeană. Însă nu predomină acest model sănătos.
Cea mai mare parte a importurilor din China intră direct în consum intern – fără să fie integrate în procese industriale sau comerciale care să genereze valoare adăugată local – în timp ce exporturile României către piața chineză rămân reduse. Iar această relație dezechilibrată alimentează un model comercial nesănătos, cu un deficit care persistă de ani întregi și continuă să se adâncească.
Articolul INS: China, pe locul 4 între furnizorii României. Deficitul depășește 4 miliarde de euro apare prima dată în Mediafax.
„Datele arată o realitate incomodă pentru guvern: noul obiectiv de deficit, 8,4% din PIB (vs 7% cat era aprobat), e o iluzie. Pe baza execuției de până acum, ne îndreptăm spre 9,2–9,8% la final de an. Ce s-a întâmplat la rectificare? Guvernul a ratat singurul moment din an în care putea arăta disciplină fiscală. În loc să spună „Stop! Cheltuim doar cât am aprobat” și să prioritizeze, a ales să mărească cheltuielile (mult peste nivelul inițial). Paradoxul continuă: taxele au crescut, dar și gaura din buget a crescut (cel mai mare deficit din istorie). Strategia începută în 2022 — „mărim taxele ca să rezolvăm deficitul” — nu funcționează. Ajunge!”, atrage atenția Florin Cîțu, pe Facebook
Acesta spune de ce este „fictiv 8,4%”: „Ca să ajungi acolo, ar fi nevoie de o frână bruscă pe cheltuieli exact în zone cu inerție maximă (salarii, pensii, programe deja pornite). Asta nu se face cu declarații. Nu există tăieri reale. În schimb, apar promisiuni noi imediat ce vin „venituri în plus” după creșterea taxelor”.
„Cine plătește nota? Noi, cetățenii. Inflație „încăpățânată”. Un deficit de 9–10% pompează bani în economie — inflația rămâne mare o perioada mai lunga de timp vs. cazul in care deficitul nu creștea la rectificare. Dobânzi mari. Costul datoriei reduce resursele din buget ca un abonament obligatoriu. Statul aspiră lichiditatea, firmele și oamenii găsesc finanțare mai scumpă și mai rară. Investițiile profitabile se amână. Încredere erodată. Piețele se uită la execuție, nu la propagandă. Mesajul actual al guvernului: inconsecvență. Nota de plată vine imediat prin randamente mai mari la care se împrumută statul (adică noi toți). Concluzie. Suntem pe drumul sigur către o corecție dură — fie impusă de piață, fie de un guvern responsabil (varianta mai puțin probabilă). Această rectificare ne duce cu un pas mai aproape de un episod în stil „Grecia” decât eram înainte”, mai spune Cîțu.
Articolul Florin Cîțu, despre rectificarea bugetară: Șansa irosită a guvernului. Ce crede fostul premier despre cel mai mare deficit din istorie apare prima dată în Mediafax.
După o campanie electorală susținută inclusiv de discursuri antisistem promovate masiv pe TikTok, situație prin care a trecut și România înainte de alegerile de acum câteva luni, toate privirile vor fi pe rezultatele anunțate sâmbătă de Praga.
Potrivit analiștilor XTB, companie de investiții pe bursele internaționale, alegerile din Cehia ar putea avea un impact important atât pentru economia țării, cât și pentru investitori.
Votul pentru Camera Deputaților din Republica Cehă a început vineri, 3 octombrie. Rezultatele vor fi probabil cunoscute sâmbătă seara, 4 octombrie, când se așteaptă un rezultat foarte strâns. Opoziția este ușor favorită în acest moment, cu câțiva potențiali nou-veniți, astfel încât gama de rezultate posibile este largă. Orice previziuni privind economia și piețele financiare sunt complicate și mai mult de un model familiar în Cehia: decalajul dintre retorica campaniei electorale, programele partidelor și ceea ce se întâmplă în practică.
Dacă actuala coaliție de guvernare va câștiga, ne putem aștepta la o consolidare continuă a finanțelor publice și la un curs pro-european și pro-occidental ancorat în NATO. Coaliția ar fi, foarte probabil, formată din patru sau cinci partide diferite, adesea grupate sub denumirea de „blocul democratic”.
Aceste partide acoperă spectrul politic de la stânga la dreapta și, din punct de vedere istoric, au existat tensiuni atunci când s-a încercat promovarea agendelor individuale și găsirea unui numitor comun, ceea ce a încetinit reformele cheie. Chiar și așa, ritmul de acumulare a datoriei publice a fost redus cu mai mult de jumătate, iar economia a fost relansată, înregistrând o creștere de aproximativ 2,5% pe an. Pe de altă parte, Republica Cehă a înregistrat cea mai lentă creștere cumulată a salariilor reale din 2019, iar în termeni reali, salariile din 2025 încă nu au revenit la nivelurile dinaintea pandemiei de COVID.
Partidele antisistem par aproape de victorieCu toate acestea, cel mai probabil rezultat este victoria partidului populist ANO, al miliardarului Andrej Babiš, care ar încerca să formeze un guvern aliniat narativului Ungariei și Slovaciei. Provocarea constă în faptul că, pentru a obține majoritatea în Camera Deputaților, ANO ar avea probabil nevoie de sprijinul grupurilor anti-establishment.
Cel mai puternic dintre acestea este SPD, considerat a fi de extremă dreapta, care se opune UE și imigrației și refuză să ajute Ucraina împotriva agresiunii ruse. SPD pledează, de altfel, pentru un referendum național privind ieșirea din NATO și UE.
A doua forță anti-establishment ca putere este mișcarea Stačilo! condusă de comuniști, care tind să evite întrebările despre regimul comunist totalitar dinainte de 1989 și despre Rusia ca amenințare la adresa securității, lăsând alegătorii să citească între rânduri. Ultimul partid anti-establishment care, potrivit sondajelor recente, ar putea depăși pragul de 5 % este Motorists, a cărui platformă se bazează pe doi piloni: opoziția față de UE și Green Deal și o agendă conservatoare de dreapta, punctează analiștii XTB.
ANO ar avea, prin urmare, foarte probabil nevoie fie să adere la o coaliție formală, fie să negocieze sprijinul discret al unuia sau mai multor partide anti-establishment. Totuși, discuțiile cu actualele partide de guvernământ nu pot fi excluse, deși ambele tabere s-au opus public acestei opțiuni în toate dezbaterile politice din trecut.
Viitorul economic al Cehiei, în pericol?Este de amintit, însă, modelul ceh al decalajului dintre campanie, promisiuni și practică. Judecând după programe și retorică, o victorie a opoziției ar însemna, probabil, o creștere majoră a cheltuielilor guvernamentale, împreună cu deficite fiscale mai mari. Acest lucru ar putea da economiei un impuls pe termen scurt, dar ar pune în pericol ratingul de credit al Republicii Cehe, care este în prezent foarte ridicat.
Doar trei țări din zona Euro au un rating mai ridicat decât Republica Cehă. Paisprezece țări din zona Euro, echivalentul a aproximativ 70%, au un rating mai mic decât Republica Cehă.
În paralel, ANO respinge și reforma pensiilor sau orice raționalizare a sistemului, deoarece electoratul său principal este format din persoane în vârstă. O poziție similară este adoptată în ceea ce privește reformele cele mai necesare, dar nepopulare.
Discursul electoral trage piața în josDin perspectiva pieței, comentariile liderului ANO, Andrej Babiš, sunt deosebit de problematice în ceea ce privește producătorul de energie ČEZ. El a declarat că dorește naționalizarea ČEZ, o companie deținută în majoritate de statul ceh, alături de acționari minoritari din sectorul privat. Modelul actual a funcționat bine, deoarece cotarea la bursă permite o supraveghere atentă a companiei și oferă investitorilor o parte din succesul acesteia. Acest lucru întărește presiunea pentru eficiență.
Babiš a sugerat, de asemenea, că o achiziție forțată a acționarilor minoritari ar putea să nu includă o primă de preț, ceea ce este standard pe piețele dezvoltate pentru tranzacții de acest tip. Există, de asemenea, riscul ca declarațiile politice să provoace scăderea prețului acțiunilor, ceea ce ar face achiziția de către stat mai ieftină. Acest lucru ar prejudicia acționarii minoritari și ar afecta întreaga piață de capital, subminând credibilitatea acesteia în fața investitorilor internaționali, mai subliniază analiștii XTB.
Articolul Alegeri în Cehia, déjà vu românesc? Cum se duce bătălia între partidele pro-europene și cele antisistem apare prima dată în Mediafax.
În spatele acestei scheme de operare sunt evazioniști români care controlează zeci de firme paravan, dar și cetățeni italieni prezenți și în alte cazuri de fraudare a taxelor (implicați și din dosarul de evaziune ”Europetrol distribution”), cu prejudiciu de sute de milioane euro în mai multe state UE, inclusiv în România, scrie Gândul.
Gruparea în cauză, despre care vom prezenta azi date șocante, beneficiază de suportul unor foști și actuali funcționari ai statului, care oferă consultanță și protecție fenomenului evazionist pe tot lanțul de comercializare, dar și, ulterior, în cercetarea penală și instanțele judecătorești. Astfel, beneficiarii reali s-au sustras condamnărilor, iar prejudiciile încă n-au putut fi recuperate.
Această schemă de evaziune petrolieră are cinci paliere și reunește persoane care, în ultimii 20 de ani, au fost implicate în activități ce au generat prejudicii de sute de milioane de lei la bugetul de stat. Iar bani negrii au susținut din umbră pasivitatea autorităților, au împiedicat schimbările legislative și au încurajat deschiderea de noi canale de distribuție.
Palierul #1. Antrepozitul Vamal OIL TERMINAL CONSTANTA (OTC)Recent, CANCAN a făcut dezvăluiri legate de CEO-ul companiei de stat SOCAR PETROLEUM, Ramil Asadulzade (CITEȘTE AICI despre relația secretă cu șefa de la HR!). Firma respectivă este o subsidiară a gigantului SOCAR din Azerbaidjan și a pătruns în urmă cu mai mulți ani pe piața din România.
Concret, SOCAR PETROLEUM S.A. (sau SOCAR ROMÂNIA) importă în România vapoare de motorină în regim suspensiv de taxe – în antrepozitul Vamal OIL TERMINAL CONSTANTA (OTC) – iar întreaga cantitate o vinde tot în OTC în regim suspensiv către Alkagesta, o firmă controlată de off-shoruri azere și turcești.
Atât SOCAR, cât și Alkagesta transferă motorina, ulterior, către antrepozitul fiscal Jetfly Hub SRL Ploiești, folosind garanția vamală a OTC, care alocă spații pentru depozitare și permite folosirea garanției pentru deplasarea motorinei în regim suspensiv până la Ploiești.
Cu alte cuvinte, schema pe care motorina din Azerbaijan intră în România e simplă: SOCAR PETROLEUM S.A. –> Alkagesta –> Jetfly Hub SRL Ploiești.
CITEȘTE AICI DEZVĂLUIRILE INTEGRALE!
Articolul Gândul: Secretele unei evaziuni fiscale de sute de milioane de euro. Povestea grupării mafiote Socar-Jetfly Hub apare prima dată în Mediafax.
Reformele trebuie făcute cu cap, spune liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir. PSD și PNL încă nu s-au înțeles asupra reducerilor de cheltuieli din administrația locală. Senatorul susține pe de altă parte că „România a dus-o mai bine ca niciodată anul trecut”.
Daniel Zamfir declară la RFI că disponibilizările sunt un lucru dureros.
„Reforma nu înseamnă concediere colectivă, pentru că nu ne-am atinge așa scopul. Am stabilit într-un final să se stabilească un nivel al reducerii cheltuielilor statului, asta însemnând să lăsăm la latitudinea administrației locale felul în care își atinge obiectivul”, spune Zamfir.
Senatorul PSD afirmă că „a da afară oameni e un lucru dureros, trebuie să măsori de zece ori până să tai o dată, cam ăsta trebuie să fie principiul, mai ales că această reformă a administrației despre care vorbim ar urma să intre în vigoare de la 1 ianuarie 2026”.
Daniel Zamfir spune că „reforma profundă haideți să o facem cu cap, nu așa pe grabă, tocmai ca să iasă un lucru pe care ni-l dorim cu toții”.
Liderul senatorilor PSD susține că românii o duc mai bine ca oricând: „Creșterea economică a dus până la urmă la bunăstare (…). România anul trecut, în care într-adevăr am făcut un deficit mai mare, a dus-o mai bine ca niciodată și îmi asum să spun lucrul ăsta, ținând cont de absolut toate rapoartele Eurostat, care ți-au arătat că România a ajuns la nivelul de trai al Poloniei, românul astăzi trăiește mai bine decât cetățeanul din Ungaria, din Grecia, din Croația, din Lituania, trăiește ca polonezul. Eu cred că până la urmă, orice Guvern, dincolo de orice cifră, are un obiectiv major, să asigure bunăstare oamenilor”.
Articolul Daniel Zamfir: Reforma nu înseamnă concediere colectivă, trebuie făcută cu cap apare prima dată în Mediafax.
Descoperirea se referă la reacția fundamentală care stă la baza tuturor bateriilor litiu-ion.
Aceste baterii, care alimentează totul, de la smartphone-uri și laptopuri până la vehicule electrice, funcționează prin transportul de particule minuscule numite ioni de litiu în și din electrozi solizi, un proces repetat de mii de ori pe durata de viață a bateriei.
Viteza acestei reacții determină cât de repede se încarcă o baterie și câtă energie poate furniza, potrivit Independent.
Până acum, inginerii s-au bazat în mare măsură pe încercări și erori atunci când au încercat să îmbunătățească bateriile. Teoria comună, bazată pe o ecuație veche de un secol, nu explica pe deplin de ce materiale diferite produceau rezultate atât de inconsistente.
Cercetătorii de la MIT au demonstrat însă că reacția depinde de un fenomen numit „transfer cuplat ion-electron”, prin care ionii de litiu se deplasează eficient în electrod numai atunci când sunt însoțiți de electroni.
„Sperăm că această cercetare va permite accelerarea și controlul mai bun al reacțiilor, ceea ce poate accelera încărcarea și descărcarea”, a declarat Martin Bazant, profesor de matematică la MIT.
Modelul tradițional supraestima viteza cu care se desfășura procesulMăsurând viteza de reacție a peste 50 de materiale diferite, inclusiv cele utilizate în telefoane și mașini electrice, echipa a descoperit că modelul tradițional supraestima semnificativ viteza cu care se desfășura procesul.
Noua lor teorie nu numai că se potrivea cu datele din lumea reală, dar a revelat și modalități de accelerare a reacției.
Cercetătorii au descoperit că, prin modificarea electrolitului lichid din interiorul unei baterii – de exemplu, prin înlocuirea anumitor componente chimice – se poate îmbunătăți considerabil viteza de încărcare și se poate reduce uzura care scurtează durata de viață a bateriei.
Profesorul Bazant a afirmat că această cercetare ar putea oferi în sfârșit producătorilor „cadrul teoretic” necesar pentru a proiecta baterii în mod rațional, în loc să se bazeze pe presupuneri costisitoare.
Colegul său, profesorul Yang Shao-Horn, a afirmat că aceasta ar „unifica” ani de rezultate enigmatice într-o singură imagine clară.
Cercetarea a fost publicată în revista Science într-un studiu intitulat „Intercalarea ionilor de litiu prin transferul cuplat de ioni și electroni”.
Articolul Cercetătorii de la MIT au făcut o descoperire care ar putea duce la încărcarea semnificativ mai rapidă a mașinilor și dispozitivelor electrice apare prima dată în Mediafax.
Sarah Mullally a fost numită Arhiepiscop de Canterbury, fiind prima femeie aleasă să conducă cei 85 de milioane de anglicani din lume, potrivit AP.
Arhiepiscopul de Canterbury este șeful spiritual al Bisericii Anglicane și una dintre cele mai importante figuri religioase din Anglia.
Acesta are un rol asemănător cu cel al unui patriarh într-o biserică, fiind considerat liderul bisericii anglicane din punct de vedere religios și administrativ. Poziția a fost creată în secolul al VI-lea.
Articolul Premieră istorică: O femeie devine șefa Bisericii Anglicane fiind numită Arhiepiscop de Canterbury apare prima dată în Mediafax.
Momentul a fost surprins de o cameră de supraveghere montată într-o curte și arată cum trunchiul cade brusc pe carosabil, lovind două mașini, relatează B365.
Din primele informații, nu au fost raportate victime, însă circulația a fost blocată temporar până la intervenția echipajelor ISUBIF, care au degajat zona.
Incidentul are loc în contextul avertizării cod portocaliu de vânt și ploi emisă pentru Capitală și au provocat deja căderi de copaci în mai multe cartiere.
Un alt arbore s-a prăbușit pe o linie de tramvai, blocând circulația vehiculelor STB pe liniile 7, 11, 19, 23 și 25.
Meteorologii anunță că vremea extremă va continua până vineri seara, cu ploi abundente și vânt puternic.
ISU București-Ilfov a anunțat vineri dimineață că între orele 6.00 și 10.00 pompierii au avut 86 de intervenții în București și Ilfov.
76 dintre acestea au fost în București, din care 60 îndepărtarea unor copaci căzuți, 10 pentru elemente de construcție desprinse și 6 pentru cabluri electrice afectate.
În urma acestora au fost avariate 74 de autoturisme.
Articolul Momentul în care un copac este doborât de vânt peste mașini aflate în mers, în București apare prima dată în Mediafax.
