În cursul săptămânii trecute, președintele american Donald Trump a anunțat că va impune, începând cu data de 2 aprilie, tarife diferențiate de la o țară la altă. De asemenea, el a declarat săptămâna trecută că o taxă de 25 % asupra mașinilor expediate în SUA va intra în vigoare a doua zi.
Sondajul YouGov, realizat în Danemarca, Franța, Germania, Italia, Spania, Suedia și Regatul Unit a arătat că, în cazul în care tarifele americane vor fi aplicate, majorități mari – de la 79% dintre respondenți în Danemarca la 56% în Italia – sunt în favoarea unor taxe de retorsiune asupra importurilor americane, scrie The Guardian.
Danezii, germanii și spaniolii, printre cei mai „furioși”În Germania, 68% dintre respondenți au susținut măsurile de retorsiune, în timp ce 79% din dintre danezi sunt în favoarea unei asemenea măsuri. Această evaluare a fost împărtășită de 71% dintre respondenții din Spania, 70% din Franța și Italia, 62% din Suedia, 60% din Regatul Unit și jumătate dintre danezii intervievați în cadrul sondajului, care a fost realizat în a doua și a treia săptămână din martie.
Marți, UE a promis deja un răspuns „prompt, robust și calibrat” în cazul în care Washingtonul își va pune planul în aplicare.
Articolul Sondaj: Vest-europenii sprijină introducerea de tarife de represalii pentru produsele americane apare prima dată în Mediafax.
Ceilalți trei soldați au fost găsiți morți luni, după ce salvatorii au recuperat vehiculul blindat al celor patru soldați dispăruți într-o zonă de antrenament militar din apropierea graniței cu Belarus.
„Profund întristat să anunț că trupul celui de-al patrulea soldat american, care se antrena în Lituania, a fost găsit”, a scris președintele lituanian Gitanas Nauseda pe platforma de socializare X, prezentând condoleanțe.
Secretarul de presă al Casei Albe, Karoline Leavitt, a confirmat, de asemenea, cel de-al patrulea deces.
Salvatorii au petrecut zile întregi săpând pentru a recupera vehiculul blindat M88 Hercules pe care soldații îl foloseau ca parte a unui exercițiu la terenul de antrenament Pabrade, unde unitățile americane se rotesc din 2019.
Articolul Al patrulea soldat american dispărut a fost găsit mort în Lituania apare prima dată în Mediafax.
„O știre care nu există, pentru că lucrurile bune nu se comunică: România, 9,7%, media UE fiind de 8,6%, azi. Ca sumă nominală, România atinge 3 miliarde euro absorbite din coeziune, după ce, anul trecut, guvernul Ciolacu I, primise în conturi 2,4 miliarde euro, atingând un grad de absorbție de 7,3% (tot peste media UE care era de 6,6%)”, scrie marți, pe Facebook, Adrian Câciu.
El arată că România are contracte în valoare totală de peste 30 miliarde de euro și că banii intrați reprezintă aproape 10%.
„Apropos, sper să nu treceți prea ușor peste faptul că media UE este de doar 8,6% la al patrulea an de implementare a noului exercitiu, 2021-2027”, transmite el.
Conform deputatului PSD, România este pe locul 10 ca procent de absorbție, dar este pe locul 3 în UE ca suma nominală atrasă.
Articolul Câciu: Gradul de absorbție a fondurilor de coeziune e 9,7%, mai mare decât media UE apare prima dată în Mediafax.
USR cere ministrei Muncii să prezinte Planul de măsuri și acțiuni pe care Ministerul le-a derulat în cadrul mandatului său pentru protejarea copiilor și adulților din centrele rezidențiale, pentru întărirea mecanismelor de control și asigurarea resurselor necesare pentru servicii sociale de calitate.
„PSD a cedat la criza azilelor groazei și a schimbat-o pe doamna Firea cu doamna Oprescu, dar n-a schimbat obiceiurile și legile care permit abuzurile. Am chemat-o pe doamna ministru în Parlament pentru că avem o datorie pentru copii, iar obiceiurile celor prinși de a invoca protecția politică de sus trebuie oprite. Comunismul a omorât 15.000 de copii cu dizabilități în centre, pe când noi acum avem și resurse europene, și bune practici din alte țări, societate civilă implicată și unii profesioniști de bună-credință, ar fi trebuit să avem și lecții învățate care să oprească neglijența”, spune deputata Oana Țoiu.
Articolul USR o cheamă pe ministra Muncii, Simona Bucura-Oprescu, la Ora Guvernului apare prima dată în Mediafax.
Potrivit unui comunicat al Parchetului de pe lângă Judecătoria Târgovişte, procurorii fac cercetări faţă de un medic, inculpat în legătură cu săvârşirea prezumtivei infracţiuni de ucidere din culpă.
Din cercetările făcute s-a stabilit că inculpatul, în 5 decembrie 2022, în calitate de medic chirurg, conducător al echipei din sala de operații, a efectuat o operație unei victime de 74 de ani, pentru o tumoră de rect, în cadrul unei unităţi spitaliceşti din București.
Procurorii arată că „i-a plantat acesteia un câmp moale cu dimensiunile de circa 30/35 cm, cu rol de control al hemostazei, pe care a omis să-l extragă înaintea suturării plăgii, (…) faptă cu legătură directă de cauzalitate în dezvoltarea unei stări toxico-septice, soldată cu insuficienţă multiplă de organ şi care, în final, a produs decesul victimei la data de 24.01.2023”.
Continuarea cercetărilor în acest caz a arătat că cinci membri ai Comisiei de Avizare şi Control din cadrul Institutului Naţional de Medicină Legală, „în baza unei înţelegeri prealabile şi la solicitarea unei persoane interesate, cu ocazia întrunirii lor, nu au aprobat din punct de vedere ştiinţific conţinutul raportului medico-legal de necropsie întocmit de către Serviciul Judeţean de Medicină Legală Dâmboviţa cu scopul de a-l favoriza pe inculpatul cercetat în cauza de faţă pentru săvârşirea infracţiunii de ucidere din culpă”.
Conform comunicatului, faţă de cele cinci persoane s-a dispus extinderea efectuării în continuare a urmăririi penale, acestea dobândind calitatea de suspect în legătură cu săvârşirea infracţiunii de favorizarea făptuitorului.
Luni au fost făcute percheziții la sediul Institutului Naţional de Medicină Legală din Bucureşti. Totodată, cei cinci membri ai comisiei au fost duși la audieri.
Cercetările continuă în acest caz sub supravegherea procurorului de caz.
Articolul Cinci membri ai unei comisii din INML urmăriți penal, suspectați de favorizarea unui medic apare prima dată în Mediafax.
APIA a anunțat marți primele informații oficiale despre înmatriculările de autovehicule din România în luna martie 2025, bazate pe datele publicate de DGPCI.
Astfel, în martie, înmatriculările de autoturisme noi sunt în creștere cu 10.4% față de martie 2024, ajungând la un volum de 9850 unități.
Autoturismele pur electrice înregistrează o scădere de -58.8% față de martie 2024, realizând o cota de piață de 2.7%.
Pe primele 3 luni din 2025, înmatriculările de autoturisme noi au atins 33.451 unități, cu o creștere de 2.4% față de perioada similară a anului 2024.
Articolul Înmatriculările de autoturisme noi, în creștere cu 10.4% în martie față de luna similară din 2024 apare prima dată în Mediafax.
Noile restricții comerciale au făcut ca întreprinderile, consumatorii și investitorii să se îngrijoreze cu privire la intensificarea războiului comercial global.
Trump a pus de câteva săptămâni un punct în jurul datei de 2 aprilie ca o „zi de eliberare” pentru a impune o serie de noi tarife care ar putea răsturna sistemul comercial global, dar a furnizat puține detalii, potrivit Reuters.
El a declarat duminică că tarifele reciproce vor viza toate națiunile care impun taxe pe bunurile americane, iar Casa Albă a declarat luni că orice țară care i-a tratat pe americani nedrept ar trebui să se aștepte să primească un tarif. Trump mai spune că un tarif de 25% la importurile de automobile va intra în vigoare pe 3 aprilie.
Trump urmează să dezvăluie miercuri planul său tarifar în cadrul unui eveniment în Rose GardenPotrivit Washington Post, consilierii iau în considerare un plan care ar crește taxele pentru produsele cu aproximativ 20 % din aproape toate țările, mai degrabă decât abordările mai specifice care au fost, de asemenea, luate în considerare.
Administrația anticipează că noile taxe ar putea genera venituri de peste 6.000 de miliarde de dolari, care ar putea fi trimise americanilor sub formă de reduceri, a relatat ziarul.
Un consilier de la Casa Albă a declarat că orice raport înainte de evenimentul de miercuri este „simplă speculație”Președintele republican a impus deja tarife la importurile de aluminiu și oțel și a majorat taxele la toate bunurile din China, sporind tensiunile cu cei mai mari parteneri comerciali ai țării. Canada a promis că va răspunde cu propriile sale tarife, în timp ce UE și alte țări au amenințat și ele cu contramăsuri.
Trump a susținut că lucrătorii și producătorii americani au fost afectați în ultimele decenii de acordurile de liber schimb care au redus barierele din calea comerțului global și au alimentat creșterea unei piețe americane de 3 000 de miliarde de dolari pentru bunuri importate. Explozia importurilor a venit la pachet cu ceea ce Trump consideră a fi un dezavantaj evident: Comerțul masiv dezechilibrat între SUA și lume, cu un deficit comercial de bunuri care depășește 1,2 trilioane de dolari.
Articolul Tarifele de 20% ale lui Trump: lumea nervoasă așteaptă războiul comercial apare prima dată în Mediafax.
Potrivit unui comunicat al Comisiei Europene, CE a revizuit marți politica de coeziune a UE pentru a sprijini mai bine competitivitatea și decarbonizarea UE, apărarea și securitatea, regiunile frontaliere estice, precum și locuințele la prețuri accesibile, reziliența la apă și tranziția energetică.
Obiectivul acestei inițiative este de a spori eficacitatea politicii de coeziune, încurajând statele membre și regiunile să investească în prioritățile strategice europene, menținând în același timp accentul politicii de coeziune pe reducerea disparităților economice, sociale și teritoriale.
„Statele membre vor fi invitate să reprogrameze o parte din fondurile lor de coeziune pentru perioada 2021-2027 pentru noi investiții în contextul evaluării la jumătatea perioadei a politicii de coeziune, aflată în curs de desfășurare”, se arată în comunicat.
Astfel, Comisia propune extinderea sprijinului acordat din Fondul european de dezvoltare regională la întreprinderile mari din domenii critice, cum ar fi apărarea, tehnologiile strategice și decarbonizarea.
Comisia încurajează statele membre să sporească investițiile în tehnologii strategice în cadrul platformei „Tehnologii strategice pentru Europa”Propunerea va permite în continuare statelor membre să utilizeze fondurile de coeziune actuale pentru a construi o infrastructură rezilientă în vederea promovării mobilității militare. Acesta va sprijini, de asemenea, capacitățile de producție ale întreprinderilor mici și mari din sectorul apărării din toate regiunile UE.
În plus, programele de coeziune din regiunile frontaliere estice, afectate în mod disproporționat de războiul de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei, vor beneficia de un nivel de prefinanțare preferențial dacă transferă cel puțin 15 % din fondurile lor totale către noile priorități strategice.
Comisia propune, în conformitate cu orientările politice ale președintelui, dublarea cuantumului fondurilor politicii de coeziune dedicate locuințelor la prețuri accesibile. Statele membre vor putea, de asemenea, să mobilizeze finanțare privată și publică prin utilizarea unui nou instrument financiar instituit în comun cu Banca Europeană de Investiții (BEI). Instrumentul va combina fondurile de coeziune cu resursele BEI și ale altor instituții financiare internaționale, precum și ale băncilor naționale de promovare și comerciale.
Statele membre vor fi în măsură să sporească investițiile în reziliența apei, inclusiv în digitalizarea infrastructurii de apă, în atenuarea efectelor secetei și ale deșertificării.
Fondurile de coeziune vor sprijini investițiile menite să promoveze interconexiunile energetice și sistemele de transport aferente, precum și instalarea infrastructurii de reîncărcare. Acest lucru va fi esențial pentru accelerarea tranziției energetice și pentru promovarea mobilității curate. Propunerea va facilita, de asemenea, finanțarea măsurilor de decarbonizare.
În timp ce toate proiectele de coeziune dezvoltate în cadrul priorităților strategice ale UE vor avea dreptul la până la 30 % din prefinanțare, programele de coeziune, care vor transfera cel puțin 15 % din fondurile lor totale către aceste priorități, vor beneficia de un nivel și mai ridicat de plăți în avans.
Finanțarea UE pentru investiții în priorități strategice va acoperi până la 100 % din costuri în toate regiunileModificările aduse marți legislațiilor privind politica de coeziune, propuse în contextul evaluării la jumătatea perioadei pentru 2025, vor fi discutate de Parlamentul European și de Consiliu.
Cu un buget de 392 de miliarde de euro în actuala perioadă de programare 2021-2027, politica de coeziune este principala politică de investiții a UE.
Articolul Statele UE își vor reprograma o parte din fondurile de coeziune pentru perioada 2021-2027 apare prima dată în Mediafax.
O analiză a canalului Second Thought de pe YouTube redă modul în care Elon Musk își intensifică influența în politica europeană, intervenind în Germania, Marea Britanie, Irlanda, Ungaria sau Franța.
De la sprijinul pentru partidele de extremă dreapta până la opoziția față de reglementările UE privind tehnologia, Musk pare să urmărească un obiectiv strategic.
Întâlnirea de la Madrid, desfășurată sub sloganul ”Make Europe Great Again”, ridică întrebarea: când a fost Europa ”mare” și ce înseamnă acest ideal? Mai important, care este scopul final al lui Musk în această ecuație politică?
Alinierea lui Musk cu politica de dreaptaElon Musk s-a implicat tot mai mult în mișcările politice de dreapta din Europa, reflectând alinierea sa cu ideologiile conservatoare din SUA. Poziția sa politică include opinii anti-imigrație și convingerea că reglementările europene amenință libertatea corporativă americană.
De la Germania și Marea Britanie până la Franța și Irlanda, Musk încearcă să influențeze direcția politică a acestor state prin mesaje pe X și relații strategice cu lideri politici.
Influența sa tot mai mare în politica europeană face parte dintr-un trend mai amplu, în care miliardari americani din domeniul tehnologiei încearcă să modeleze conducerea globală în favoarea intereselor lor economice.
Sprijinul său pentru partidele de extremă dreaptă pare să fie motivat atât de considerente ideologice, cât și de interese de afaceri, mai ales în contextul în care UE înăsprește reglementările privind companiile tehnologice.
Acest tip de implicare nu este nou în rândul miliardarilor tech americani, dar amploarea și impactul său ridică îngrijorări despre viitorul democrației în Europa.
Ascensiunea extremei drepte în EuropaPartidele de extremă dreaptă câștigă tot mai mult teren în Europa, promovând politici anti-imigrație și anti-LGBTQ. Acest fenomen reflectă o tendință globală de ascensiune a populismului și naționalismului.
Totodată, facțiunile europene de dreapta invită în mod deschis conservatori americani să intervină în politica europeană, adoptând tactici și stiluri de leadership similare cu cele din SUA.
Mulți lideri de dreapta consideră că actualul context politic este favorabil pentru extinderea influenței lor, ceea ce ar putea duce la o normalizare a ideologiilor extremiste. Implicarea lui Musk în aceste mișcări sugerează o strategie de susținere a unor politici ce favorizează marile corporații, subminând în același timp controlul autorităților de reglementare.
Provocări de reglementare și influența marilor companii tehnologiceRelația dintre Silicon Valley și ideologiile de extremă dreaptă evidențiază o opoziție comună față de reglementare.
Uniunea Europeană a adoptat o poziție mai strictă decât SUA în ceea ce privește monopolurile din domeniul tehnologic, în special prin legi de reglementare din 2001 și 2004, menite să limiteze dominația corporativă.
Regulamentul privind fuziunile din 2001 a două mari companii americane (GE și Honeywell) a consolidat puterea UE de a investiga și bloca fuziunile anticoncurențiale, în timp ce reforma antitrust din 2004 a introdus sancțiuni mai severe pentru practicile monopoliste. Aceste legi au fost concepute pentru a preveni concentrarea pieței și pentru a proteja competiția.
Cu toate acestea, schimbările politice și lobby-ul corporativ au făcut aplicarea acestor reglementări din ce în ce mai dificilă. Pe măsură ce giganții tehnologici americani, inclusiv companiile deținute de Musk, își extind influența, există temeri că aceste cadre de reglementare vor fi slăbite, permițând o dominație a pieței fără restricții.
Viitorul democrației europeneAlianța dintre miliardarii din domeniul tehnologiei și politicienii de extremă dreaptă amenință structurile democratice din Europa.
Extremiștii susțin adesea o versiune distorsionată a libertății de exprimare, folosind-o ca pe un instrument pentru a proteja ideologii dăunătoare și pentru a submina garanțiile democratice.
Exploatând discursuri despre suveranitate și autodeterminare, aceste mișcări câștigă sprijin public, promovând în același timp politici care avantajează elitele economice.
Pe măsură ce influența extremei drepte continuă să crească în Europa, provocarea rămâne aceea de a găsi un echilibru între inovația economică și protejarea instituțiilor democratice de influența corporativă și extremistă.
Monopolurile tehnologice și extrema dreaptă: o amenințare sau oportunitate pentru Europa?Sprijinul administrației Trump pentru AI și monopolurile tehnologice a adâncit inegalitățile economice și a întărit mișcările extremei drepte.
JD Vance a declarat recent în Gemania, la Munchen, că Statele Unite nu vor accepta reglementări stricte ale Uniunii Europene privind inteligența artificială, avertizând că firmele americane din domeniul tehnologiei vor reacționa cu fermitate împotriva unor astfel de măsuri. El și-a exprimat, de asemenea, sprijinul pentru partidele de extremă dreapta din Europa, semnalând o aliniere transatlantică împotriva supravegherii reglementare.
Această aliniere arată că proiectul de extremă dreapta nu urmărește protejarea libertății, ci consolidarea puterii în mâinile miliardarilor din tehnologie și ale elitelor politice.
Giganții tech americani, cu China fiind singura lor concurență semnificativă, domină piețele globale și își sporesc influența.
Colaborarea lor cu partidele de extremă dreapta din Europa le oferă o expunere media mai mare, pe măsură ce presa tradițională își pierde din relevanță.
UE intensifică supravegherea asupra giganților tech precum X și Google pentru a limita comportamentul monopolist, semnalând posibile schimbări de reglementare.
Între timp, alianțele dintre miliardarii din tehnologie și politicienii de extremă dreapta subminează valorile democratice în Europa.
Aceste grupuri împărtășesc o opoziție față de reglementare, prezentând-o ca pe o amenințare la adresa libertății, ceea ce, în final, îi favorizează pe cei bogați și marginalizează cetățenii obișnuiți.
Această dinamică reprezintă un risc major pentru echitatea socială, guvernare și integritatea democrației europene.
Totuși, schimbările politice din țări precum Brazilia arată că rezistența împotriva imperialismului corporatist american și a dominației tehnologice este posibilă, oferind speranță pentru un viitor mai echilibrat.
Articolul De ce susține Elon Musk partidele de extremă dreapta din Europa? apare prima dată în Mediafax.
Direcția Generală de Poliție a Municipiului București – Brigada de Poliție pentru Transportul Public a fost informată, marți, despre un incident în care o femeie s-ar fi aruncat în fața trenului într-o stație de metrou din Sectorul 5, chiar când acesta intra în stație.
Polițiștii și echipajele de prim-ajutor au ajuns rapid la fața locului și intervin acum pentru a o salva pe femeie.
Autoritățile au stabilit că este vorba despre o copilă în vârstă de 15 ani.
Aceasta a fost salvată de echipajele ajunse la fața locului și a fost transportată la spital, pentru îngrijiri medicale suplimentare.
Cercetările sunt continuate de Brigada de Poliție pentru Transportul Public – Serviciul Poliție Metrou, pentru a stabili cu exactitate condițiile în care s-a produs incidentul.
Potrivit Metrorex, incidentul a avut loc în stația de metrou Eroilor 1 și a impus reorganizarea circulației trenurilor.
„În urma acestui eveniment regretabil, circulația trenurilor este momentan reorganizată. Între stațiile Piața Unirii 2 și Izvor, fir 2, trenurile de metrou nu circula pentru a permite intervenția echipelor de salvare, iar pe firul 1 între Piața Unirii 2 și Izvor, circulația trenurilor este organizată în sistem pendulă. Călătorii sunt informați prin sistemul de sonorizare din stații și trenuri”, transmite Metrorex.
Articolul O fată de 15 ani s-a aruncat în fața metroului când trenul intra în stație. Circulația, perturbată apare prima dată în Mediafax.
Europa trebuie să își revizuiască abordarea în materie de securitate internă, într-un mediu de securitate schimbat și într-un peisaj geopolitic în evoluție, în care amenințările hibride din partea statelor străine ostile și a actorilor sponsorizați de stat sunt în creștere, în care rețelele puternice de criminalitate organizată proliferează, iar infractorii și teroriștii operează din ce în ce mai mult online, arată Comisia Europeană într-un comunicat.
„Siguranța este una dintre condițiile prealabile esențiale pentru societăți deschise și dinamice și pentru o economie înfloritoare. De aceea lansăm astăzi o inițiativă importantă pentru a aborda mai bine amenințările la adresa securității, cum ar fi terorismul, criminalitatea organizată, criminalitatea informatică în creștere și atacurile împotriva infrastructurii noastre critice. Vom consolida Europol și vom oferi autorităților de aplicare a legii instrumente actualizate de combatere a criminalității. Dar și cercetătorii, întreprinderile și chiar cetățenii pot contribui la o mai mare siguranță pentru toți”, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.
Noul peisaj al amenințărilor necesită o abordare îmbunătățităCE arată că noul peisaj al amenințărilor necesită o schimbare de mentalitate și o abordare îmbunătățită a UE în ceea ce privește securitatea internă. Întrucât securitatea începe cu o anticipare eficace, UE trebuie să se bazeze pe o conștientizare a situației de înaltă calitate și pe o analiză a amenințărilor.
Autoritățile de aplicare a legii au nevoie de instrumentele adecvate pentru a fi eficace. 85 % din anchetele penale se bazează pe informații digitale, ceea ce include accesul legal la date:
„Un nou mandat pentru Europol de a-l transforma într-o agenție de poliție cu adevărat operațională pentru a consolida sprijinul acordat statelor membre, consolidarea Frontex, Eurojust și ENISA și asigurarea unei cooperări strânse între agenții, consolidarea capacităților operaționale cu ajutorul unui nou sistem de comunicare critică pentru a permite comunicarea transfrontalieră între diferitele autorități, o foaie de parcurs privind accesul legal și efectiv la date pentru autoritățile de aplicare a legii, o foaie de parcurs tehnologică privind criptarea și o evaluare a impactului în vederea actualizării normelor UE privind păstrarea datelor”, se arată în comunicat.
Consolidarea rezilienței împotriva amenințărilor hidrideConform acestuia, UE trebuie să își consolideze reziliența împotriva amenințărilor hibride prin protejarea infrastructurii critice, consolidarea securității cibernetice și combaterea amenințărilor online.
„Sunt necesare norme mai stricte pentru combaterea rețelelor de criminalitate organizată. Autoritățile de aplicare a legii trebuie să fie în măsură să meargă după banii lor. Copiii trebuie să fie mai bine protejați împotriva criminalității organizate”, mai transmite CE.
Având în vedere că nivelul de amenințare teroristă din UE rămâne ridicat, UE trebuie să fie bine echipată pentru a anticipa amenințările, a preveni radicalizarea, a proteja cetățenii și a răspunde la atacuri.
Pentru a contracara impactul instabilității globale, UE trebuie să își apere în mod activ interesele în materie de securitate dincolo de frontierele sale, prin stimularea cooperării internaționale în materie de securitateși consolidarea parteneriatelor cu regiuni-cheie, cum ar fi America Latină și regiunea mediteraneeană, încheierea de acorduri internaționale de către Europol și Eurojust, inclusiv crearea de echipe operaționale comune cu autoritățile locale de aplicare a legii, consolidarea schimbului de informații cu țările terțe de încredere.
Articolul Comisia Europeană a prezentat ProtectEU. Ce cuprinde noua strategie europeană de securitate internă apare prima dată în Mediafax.
Proiectul hidroenergetic Cerna – Belareca presupune finalizarea celor două hidrocentrale amplasate pe râul Cerna și o serie de lucrări hidrotehnice (baraje, tuneluri de derivare și stații de transformare) în localitățile Băile Herculane, Mehadia și Cornereva din județul Caraș-Severin.
Punerea lor în funcțiune va duce la suplimentarea capacității medii de producție de energie cu 40,2 Gwh/an, a precizat Mircea Fechet. Ministrul a precizat că, suplimentar, prin acumularea unui volum util de 7,11 milioane mc în barajul de la Cornereva, se va asigura capacitatea de stocare a aproximativ 4,15 GWh energie electrică.
Construcția hidrocentralelor a început în urmă cu 45 de aniCerna – Belareca este unul dintre cele mai vechi proiecte hidroenergetice din România, iar de la începerea lucrărilor au trecut 45 ani. Investiția a fost sistată în anii ’90, la un stadiu de realizare de 80%, în urma obiecțiunilor legate de protecția biodiversității și de impactul asupra mediului, susținute de Greenpeace România.
Proiectul acordului de mediu a parcurs toate etapele impactului asupra mediului și respectă prevederile legale naționale și normele europene, așa cum indică toate cele trei studii de specialitate supuse consultării publicului.
„Vom ține în frâu facturile la energie electrică”Amenajarea hidroenergetică Cerna – Belareca a fost prevăzută cu două trepte de cădere, una pe râul Cerna și cealaltă pe râul Belareca, punctul comun fiind centrala Herculane.
Investiția va fi realizată de Hidroelectrica și se adaugă celorlalte hidrocentrale aflate deja în diferite faze de execuție, prin care „consolidăm securitatea energetică a României și ne asigurăm că ținem în frâu facturile la energie electrică”, potrivit ministrului Fechet.
Articolul Undă verde pentru finalizarea celor două hidrocentrale de pe râul Cerna. A fost emis acordul de mediu apare prima dată în Mediafax.
Un bărbat care a atacat cu cuțitul în Amsterdam joia trecută, rănind cinci persoane, este suspectat de tentativă de omor cu posibil motiv terorist, au anunțat marți procurorii olandezi, potrivit Reuters.
Suspectul, despre care poliția a declarat că s-a cazat la un hotel din Amsterdam miercurea trecută, este un cetățean ucrainean în vârstă de 30 de ani, originar din regiunea Donețk. Autoritățile locale nu au oferit mai multe informații despre identitatea acestuia.
„Bărbatul este suspectat de cinci capete de acuzare pentru tentativă de omor sau omor din culpă cu motivație teroristă,” au precizat procurorii.
El a fost arestat rapid după incident, cu ajutorul trecătorilor, și a suferit o rană la picior.
Victimele sunt: un bărbat de 26 de ani din Polonia, o femeie de 73 de ani din Belgia, o tânără de 19 ani din Amsterdam, precum și o femeie de 67 de ani și un bărbat de 69 de ani, ambii cetățeni americani.
În timp ce bărbatul polonez a fost externat din spital până vineri, celelalte victime rămân internate, însă se află în stare stabilă, au precizat procurorii în comunicat.
Articolul Atacul cu cuțitul din Amsterdam ar fi avut motivație teroristă, spun procurorii olandezi apare prima dată în Mediafax.
Potrivit comunicatului transmis de AEP, discuțiile s-au axat pe regulile privind desfășurarea campaniei electorale și, în special, pe noile cerințe de etichetare a materialelor de publicitate politică, impuse prin Hotărârea AEP nr. 9/2025. Acestea trebuie să includă informații clare despre sursa finanțării, identitatea candidatului sau formațiunii politice, folosirea tehnicilor de vizare a publicului și mențiuni privind promovarea plătită, acolo unde este cazul.
Campania electorală pentru primul tur de scrutin se va desfășura între 4 aprilie, ora 00.00 și 3 mai, ora 07.00. În cazul unui al doilea tur, campania se va relua după validarea rezultatelor de către Curtea Constituțională și se va încheia pe 17 mai, ora 07.00.
Campania pe platformele online foarte mari, un subiect de discuțieUn alt subiect abordat a fost gestionarea campaniei pe platformele online foarte mari. AEP a subliniat că plângerile legate de conținutul electoral de pe aceste platforme se adresează Biroului Electoral Central (BEC), care a publicat un model orientativ de plângere și lista completă a platformelor vizate, în conformitate cu Regulamentul UE 2024/900.
La evenimentul organizat de AEP în colaborare cu Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM), Consiliul Național al Audiovizualului (CNA) și Consiliul Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), au participat și reprezentanții OSCE/ODIHR (Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului din cadrul Organizației pentru Securitate și Cooperare în Europa), care efectuează Misiunea Limitată de Observare a Alegerilor Prezidențiale 2025 din România.
Ghidul complet al finanțării campaniei, regulile privind etichetarea publicității politice și deciziile BEC pot fi consultate online pe site-urile oficiale ale AEP și BEC.
Articolul AEP a discutat cu partidele regulile campaniei electorale pentru alegerile prezidențiale din 2025 apare prima dată în Mediafax.
Comisia Europeană a anunțat marți, 1 aprilie, că țările membre ale Uniunii Europene vor putea utiliza până la 15 miliarde de euro din fondurile de dezvoltare regională ale blocului comunitar pentru a face față crizei locuințelor.
Decizia prevede această sumă de bani disponibilă pentru finanțarea în locuințe la prețuri accesibile în cadrul politicii de coeziune a UE până în 2027, relatează Politico.
Anunțul a venit în timpul analizei intermediare a schemei de 400 miliarde de euro, pe care Ursula von der Leyen a creat-o pentru a scădea discrepanțele dintre regiunile blocului comunitar, dar pe care în viitorul intenționează să o folosească pentru alte măsuri prioritare, precum cheltuielile pentru apărare, competitivitate și locuințe.
Italia și Spania au reacționat cu scepticism referitor la reutilizarea fondurilor de coeziune pentru apărare. În același context, creșterea prețurilor locuințelor și a chiriilor a condus la proteste masive în ambele țări, presând politicienii să crescă numărul locuințelor accesibile.
„Criza locuințelor din Europa este una dintre cele mai presante probleme în care cetățenii noștri așteaptă măsuri rapide”, a declarat Dan Jørgensen, comisarul pentru energie și locuințe, pentru Politico.
„Este un imperativ pentru coeziunea socială și prosperitatea economică”, a mai adăugat el.
Pentru Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene, criza locuințelor și chiriilor reprezintă, conform declarațiilor sale, o prioritate pentru al doilea său mandat. La acest moment, criza reprezinta un sprijin pentru partidele de extremă dreaptă din blocul comunitar.
Înainte de realegerea sa în vara anului trecut, Ursula a adus în discuție, prin discursul său, de opțiunea de a de a crește fondurile de coeziune destinate locuințelor.
Comisia este așteptată să prezinte un plan de stimulare a investițiilor publice și private în construcția de locuințe în cursul acestui an.
Articolul Bruxelles-ul dublează suma fondurilor UE disponibile pentru locuințe la prețuri accesibile apare prima dată în Mediafax.
Trei instituții publice din Capitală au primit prin poștă, marți, plicuri în care găsea praf alb-rozaliu. Au fost alertate autoritățile care fac verificări.
Polițiștii Capitalei au fost sesizați cu privire la primirea, prin poștă, a câte unui plic, ce conține un praf de culoare alb-rozaliu, la sediul a trei instituții publice.
La fața locului s-au deplasat echipe de poliție, reprezentanți ai Inspectoratului General pentru Situații de Urgență București-Ilfov. De asemenea, activitățile beneficiază de sprijinul Serviciului Român de Informații.
Totodată, au fost solicitați și specialiști din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate București.
Activitățile de verificare sunt în desfășurare, iar autoritățile continuă să aplice măsurile necesare, pentru prevenirea oricărui potențial incident.
Surse judiciare au declarat pentru MEDIAFAX că este vorba de Avocatul Poporului, Inspectoratul General al Poliției Române și Inspectoratul General al jandarmeriei Române.
Articolul Alertă în Capitală: Trei instituții publice au primit plicuri în care se găsea praf alb-rozaliu apare prima dată în Mediafax.
„George Simion continuă să se comporte ca un cărlan politic, ca un huligan din galeria politicii! Astăzi este 1 Aprilie și spune o minciună evidentă – dar când i-a mințit pe români cu casele de 35.000 de euro, nu era 1 Aprilie”, spune Victor Ponta, pe Facebook.
Acesta adaugă faptul că România are nevoie de un președinte „serios, matur și cu experiență economică internațională”.
„Eu sunt candidat independent – nu am folosit niciun ban până în acest moment, pentru că nu aveam de unde! În schimb, George Simion folosește subvenția primită de AUR, bani publici de la buget (peste 10 milioane de euro doar în 2024)!”, spune Ponta.
Acesta îi recomandă lui SImion să nu se mai comporte ca un „cărlan politic”: „George, nu te mai comporta ca un cărlan politic”.
Articolul Victor Ponta spune despre George Simion că este „cărlan politic”, ca un „huligan” apare prima dată în Mediafax.
Președintele Donald Trump a sugerat luni că miliardarul Elon Musk ar putea fi nevoit să revină la conducerea companiilor sale – Tesla și SpaceX – și că misiunea departamentului pe care l-a condus va fi fost îndeplinită după concedierea a zeci de mii de angajați guvernamentali, scrie POLITICO.
„Cred că este uimitor, dar cred, de asemenea, că are o companie mare de condus și astfel, la un moment dat, se va întoarce”, a declarat luni Trump, potrivit sursei citate.
Afirmațiile lui Trump au loc după ce în ultima perioadă, departamentul condus de Musk a concediat zeci de mii de angajați federali, într-o măsură de a eficientiza cheltuielile.
130 de zile la Casa AlbăElon Musk are un statut de angajat guvernamental temporar și, conform legislației, ar avea o limită de 130 de zile lucrătoare pe parcursul unui an. În acest sens, mandatul său s-ar încheia la sfârșitul lunii mai. Totuși, nu există o informație oficială despre încheierea activității sale la Casa Albă.
Săptămâna trecută, Elon Musk a sugerat o pregătire a terenului pentru momentul plecării sale într-un interviu pentru Fox News. „Cred că vom fi realizat cea mai mare parte din munca necesară pentru a reduce deficitul cu un trilion de dolari în acest interval de timp”, a declarat miliardarul pentru sursa menționată.
Articolul Se apropie finalul lui Elon Musk la Casa Albă? Trump: „Are o companie mare de condus” apare prima dată în Mediafax.
Oltenii sunt lideri, la egalitate de puncte cu FCSB şi la două puncte de CFR Cluj, principalele rivale în lupta pentru titlu, pe care Universitatea Craiova le va întâlni în următoarele două runde din play-off., conform ProSport.
De Florii, duminică, 13 aprilie, de la ora 21:00, Universitatea Craiova joacă derby-ul cu FCSB, pe „Ion Oblemenco”, iar clubul din Bănie a pus deja în vânzare biletele pentru acest joc.
Campanie de abonamenteLa începutul play-off-ului, Universitatea Craiova a lansat şi o campanie de abonamente pentru cele cinci meciuri de acasă din ultima parte a campionatului, în acest moment, gruparea din Bănie bazându-se pe aproximativ 4.000 de abonaţi. În jur de 20.000 de bilete pot fi scoase la vânzare pentru derby-ul Universitatea Craiova – FCSB, în condiţiile în care se vor rezerva locurile pentru abonaţi şi pentru suporterii oaspeţi. Deja s-au vândut circa 2.500 de bilete şi în continuare acestea se achiziţionează „pe bandă rulantă”. ProSport a aflat că, în cazul în care cererea este foarte mare şi biletele se vor vinde în acelaşi ritm, Universitatea Craiova este pregătită să deschidă şi peluza sud, care de obicei este închisă la meciurile de pe teren propriu ale alb-albaştrilor.
De unde se pot procura biletele„Cel mai important meci al primei părți a Play-off-ului. Două victorii deja în play-off. Locul 5 la prezența pe stadion în Superligă. „Ion Oblemenco” este templul fotbalului oltean. Este casa noastră, locul în care doar Știința face legea. Hai la meci, oltene! Prețuri bilete: Peluza Nord – 25 RON. Tribuna a II-a – 50 RON. Tribuna VIP – 140 RON. Preț parking stadion: 50 RON. Biletele pot fi achiziționate: Online, de pe http://bilete.ucv1948.ro. Magazinul oficial din Electroputere Mall. Magazinul mobil din centru. Partenerii Entertix (librăriile Cărturești și hypermarketurile Carrefour). De asemenea, casele de bilete situate la Sala Polivalentă sunt on-fire începând de astăzi”, este postarea Universității Craiova pe pagina de Facebook.
ProSport a scris că Universitatea Craiova nu a mai ocupat poziţia de lider la finalul unei etape din play-off din 2020. Atunci, cu două etape rămase de disputat din play-off, formaţia antrenată de Cristiano Bergodi se afla pe prima poziţie, după ce avusese 6 victorii în 6 meciuri. Ştiinţa obţinea singura victorie de la Botoşani din istorie, 2-0, prin penalty-urile transformate de Cicâldău şi Gustavo şi la finalul etapei avea un punct în plus faţă de CFR Cluj, ocupanta locului secund. Şapte victorii, o remiză şi o înfrângere este bilanţul Universităţii Craiova de când a fost preluată de Mirel Rădoi. Universitatea Craiova are în faţă o săptămână infernală, cu două meciuri în Gruia, cu CFR Cluj: joi, 3 aprilie, în sferturile Cupei României, şi luni, 7 aprilie, în etapa a treia a play-off-ului.
Articolul Universitatea Craiova a pus deja în vânzare biletele pentru derby-ul cu FCSB apare prima dată în Mediafax.
În total, au fost nominalizați 13 arbitri de centru împreună cu asistenții lor și oficiali VAR, care vor fi delegați la cele 31 de partide de la turneul final. Doar România și Italia au doi arbitri de centru la acest turneu final, notează FRF.
Pe listă sunt și 5 români: Iuliana Demetrescu și Alina Peșu – arbitri de centru, Daniela Constantinescu și Mihaela Țepușă – asistenți, Cătălin Popa – VAR.
Aceștia sunt arbitrii de centru pentru WEURO 2025: Edina Alves Batista (Brazilia), Ivana Martinčić (Croația), Frida Klarlund (Danemarca), Stéphanie Frappart (Franța), Katalin Kulcsár (Ungaria), Maria Sole Ferrieri Caputi (Italia), Silvia Gasperotti (Italia), Catarina Campos (Portugalia), Iuliana Demtrescu (România), Alina Peșu (România), Marta Huerta de Aza (Spania), Tess Olofsson (Suedia) și Désirée Grundbacher (Elveția).
Campionatul European feminin – Elveția 2025 se va desfășura în perioada 2 – 27 iulie.
Articolul Cinci români vor abritra la Campionatul European feminin 2025 din Elveția apare prima dată în Mediafax.
