„Când eram mic, eram pus de maică-mea să cânt la biserică. Nu am fost pasionat de chestia asta. Pe parcurs, între adolescență și maturitate, am început să prind o pasiune pentru Celine Dion, de exemplu. Și de acolo, efectiv, m-am «aruncat» în visul ăsta”, spune Beni Mihai, pentru MEDIAFAX.
Beni compune muzică de mai bine de 15 ani. „Am compus și muzică religioasă înainte, cânt muzică clasică, internațională, pop și așa mai departe”, spune artistul.
La început, a cântat într-un bar din Timișoara, la invitația unei prietene, însă nu se simțea apreciat pentru că lumea nu venea la concerte.
„Nu am fost bine primit. Am încercat să am spectacole, lumea nu venea. Artiștii de pe scena locală chiar sufereau și atunci și suferă și acum. Dar eu nu m-am transformat în caracter de Drag Queen din cauza asta”, mărturisește Beni.
Totul s-a schimbat pentru tânărul artist, în urmă cu trei ani, când a primit invitația să cânte ca Drag Queen la un bar din București, deținut de un patron norvegian.
„Mi-am dat seama că pot să evoluez ca voce, că nu mai am anxietate, nu mai îmi tremură mâinile pe scenă, pot să-mi construiesc singur peruci, accesorii, ținute – chestii pe care eu nu le-am făcut deloc, înainte. Și cumva te face te face să te simți bine în pielea ta, ca să zic, te liniștești”, mărturisește Beni.
Ușile s-au deschis, spune elDe atunci, Beni a participat la o serie de concursuri muzicale. În martie 2025 a participat la X factor, în octombrie a câștigat cea de-a opta ediție a emisiunii „The Ticket” și s-a calificat în finală, prestația sa fiind apreciată de jurați. .
El spune că experiența i-a schimbat „complet” viziunea ca artist. „Mi-a dat încredere enormă și n-aș putea să fiu mai recunoscător cu tot ce s-a întâmplat acolo. Toți m-au iubit, m-au susținut, mi-au dat timp să mă pregătesc. Cred că cea mai mare provocare din viața mea a fost această experiență. Aș repeta-o zi de zi fără să mă plictisesc”, spune artistul.
Semifinalist la Eurovision
În 2026, Beni s-a calificat la Eurovision, acolo unde a ajuns până în semifinală. A participat cu propriul cântec, numit „Angels”.
„Nu m-am dus cu așteptări. M-am dus să-mi prezint talentul artistic și mă bucur că s-a întâmplat chestia asta și că sunt primul Drag Queen din România care să ajungă și la Eurovision”, spune Beni.
Rolul de Drag Queen l-a schimbatEl spune că rolul de Drag Queen l-a schimbat: „Nu există persoană în lumea asta care să abordeze un caracter de Drag și să nu se simtă încrezător. Arta asta te transformă, indiferent de cine ești. Poți să fii sărac sau milionar – când ești pus în caracter «Drag» ești altcineva. Ești omul pe care tu-l creezi ca atitudine. Este o mască puternică de protecție, de exprimare”, declară cântărețul.
Întrebat despre cum își gestionează critice legate de arta sa mai puțin obișnuită, Beni mărturisește că nu-l deranjează să primească critici, cu toate că la început, înainte să facă „Drag”, acestea îl deranjau.
„Nu am întâlnit niciodată un om care are niște studii superioare sau un nivel de educație, care să mă jignească sau mă critice. Chiar îmi doresc să se întâmple lucrul ăsta. Prefer să vină un val de hate pentru că mă propulsează să ajung la publicul care mă apreciază”, spune Beni.
„La început aveam chestia asta când nu eram «Drag» artist”, recunoaște Beni, referindu-se la faptul că părerile negative îl deranjau înainte să se apuce de acest gen de spectacole.
„Îmi cunosc nivelul. Știu că eu cânt din pasiune și voi aduce arta «Drag» ca lucru bun în România”, spune Beni.
Arta „Drag”, de la o soluție a unei interdicții, la un mod de exprimareDe la o alternativă inedită a unei interdicții din Evul Mediu, spectacolele de „Drag” au devenit un adevărat mod de exprimare artistică.
În Anglia secolului XVI-lea, pe vremea Reginei Elisabeta, când piesele de teatru ale lui William Shakespeare erau puse în scenă, în fața a mii se spectatori ai teatrelor publice, femeile nu aveau voie să urce pe scenă, rolurile feminine erau interpretate de bărbați, cu machiaj strident și rochii, care erau nevoiți să se bazeze pe voce și gesturi pentru a da impresia de realism.
Câteva secole mai târziu, arta „Drag” a fost reluată și în SUA. Prima competiție de acest gen s-a desfășurat în anul 1867, cunoscută drept Balul de la Hamilton Lodge, din renumitul cartier istoric Harlem din New York. Între anii ’20 – ’30, scena a evoluat, câștigând popularitate în SUA. Atunci, termenul a început să fie preluat de comunitatea homosexualilor
Unul dintre cei mai cunoscuși artiști „Drag” de la acea vreme era Francis Renault. Acesta a cântat pe scenele teatrelor de cabaret din 42 de țări și era cunoscut pentru garderoba sa stridentă, formată din rochii cu pene de struț. O singură rochie costa, la acea vreme, 5.000 de dolari, potrivit Struthers Library Theatre.
În anii ’50, spectacolele au început să fie organizate în baruri din spații mai tolerante, precum „Black Cat” din San Francisco. În următorii ani, aceste localuri au fost special amenajate pentru comunitatea homosexualilor, iar fenomenul s-a extins chiar și în lumea cinematografiei, cele mai marcate filme, dar și documentare, cele mai marcante fiind „Pink Flamingos” (1972), „Paris is Burning” (1990), sau chiar „Mica Sirenă” (1989), care îl avea în distribuție pe Drag Queen-ul cunoscut sub numele de Devine, care a stat la baza personajului „Ursula”.
Arta culturii „Drag” a fost promovată chiar și la TV în SUA, în cadrul emisiunii „RuPaul’s Drag Race”, ale cărei versiuni de spin-off, continuă chiar și în prezent, numărând 18 sezoane.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a părut a fi deranjat de amenințările care circulă în mediul online privitoare la organizarea unor proteste.
„Avem voie să decidem pentru noi și oamenii care ne-au votat, avem voie să decidem să ieșim de la guvernare fără să iasă unii în Piața Victoriei? Putem să ieșim din coaliție?”, s-a întrebat în mod ironic liderul PSD în timpul unui interviu acordat Antena 3 CNN.
El a mai spus că PSD „nu își face calcule în funcție de AUR, PNL, USR sau alte partide”. De asemenea, Grindeanu a declarat că în cazul ieșirii de la guvernare PSD își va retrage miniștrii și secretarii de stat. De asemenea, el va renunța la funcția de președinte al Camerei Deputaților.
„În momentul în care PSD pleacă de la guvernare, pleacă cu toate structurile”, a transmis Sorin Grindeanu.
PSD va decide luni dacă retrage sau nu sprijinul pentru Ilie Bolojan. Partidul va organiza un referendum intern și 5.000 de membri vor vota. Conducerea centrală a partidului se va reuni la grupul PSD din Camera Deputaților, în timp ce organizațiile județene vor vota online.
Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a vorbit duminică seară, la Antena 3, despre posibilitatea ca PSD să preia funcția de prim-ministru în cazul unei schimbări în conducerea Guvernului.
Întrebat dacă ar accepta funcția de premier în cazul unei plecări a lui Ilie Bolojan, Grindeanu a evitat o confirmare. El a declarat că deciziile nu sunt individuale, ci țin de înțelegeri politice între partide.
„Am mai răspuns la această întrebare. Partidul Social-Democrat e partidul care are cei mai mulți parlamentari. În acest moment, și e cel mai mare din Parlamentul României, noi am semnat, sau suntem încă, semnatari ai unui protocol în care se spune cine dă prim-ministru, cine dă președintele Camerei, cine dă președintele Senatului și așa mai departe. Impersonale toate aceste lucruri”, a declarat liderul PSD.
Sorin Grindeanu a mai spus că funcțiile din Guvern sunt rezultatul unui acord politic.
„Nu e vorba de Ilie Bolojan. Ci de reprezentantul PNL. Nu e vorba de Sorin Grindeanu la o dată cu rotativa respectivă. Ci de reprezentantul PSD. Toate lucrurile sunt impersonale. Dacă se dorește să se rămână în același protocol, ar trebui să dea PNL-ul premier. Dar n-am de unde să anticipez în acest moment”, a mai spus acesta.
Acesta a venit cu explicații privind evitarea de speculații pe tema viitorului premier, invocând modul în care astfel de discuții sunt interpretate public.
„Am și evitat, vă spun de ce evit aceste lucruri, fiindcă de fiecare dată a fost speculată această treabă, spunându-se că PSD-ul își dorește un premier marionetă. Nu. PSD-ul își dorește un premier care să facă treabă, să înțeleagă resorturile economiei românești și PSD-ul își dorește un premier care să aibă empatie”, a precizat el.
Întrebat dacă PSD ar accepta totuși nominalizarea premierului în cadrul negocierilor, Grindeanu a declarat că nu ar avea „nicio problemă”.
„Nu avem niciun fel de problemă. Asta va hotărî PSD-ul după, dar PSD-ul, ca structură, n-are niciun fel de problemă să preia acest lucru”, a spus liderul social-democrat.
„În acest moment Partidul Social Democrat are o pondere de 27-28% din Parlament. Cam cât are PNL plus USR la un loc. Numărul de parlamentari pe care îl are Partidul Social Democrat e cam egal cu PNL plus USR. Ca să faci o coaliție pro-europeană, în acest moment, în Parlament, nu poți să excluzi PSD-ul. Nu se poate”, a afirmat Grindeanu.
„M-a făcut în fel și chip. M-a făcut baron și a avut un limbaj destul de nepotrivit”, a afirmat Ciucu, adăugând că astfel de atacuri nu ajută la rezolvarea problemelor orașului.
Edilul a explicat că a preluat mandatul într-un context administrativ deja configurat.
„Eu nu am venit doar să zic ‘faceți-vă o majoritate’. Am venit la o masă pusă, în care toate funcțiile erau ocupate, toate companiile, tot”, a spus Ciucu.
În opinia sa, solicitarea de performanță și eficiență generează tensiuni politice.
„Îi deranjez pentru că le cer performanță, eficiență, calitate. Și atunci sunt văzut ca un competitor politic”.
Cu toate acestea, Ciucu susține că preferă dialogul și negocierea.
„Hai să discutăm despre orașul ăsta, să nu-l blocăm. Politica este arta de a face lucrurile posibile”, a declarat primarul.
Primarul a dat exemplul unor negocieri cu edilul Sectorului 4 pentru deschiderea unor șantiere întârziate.
„Am negociat să deschidem niște șantiere care au doi ani întârziere. Am discutat, am recunoscut problemele și am căutat soluții împreună”, a spus edilul.
În același timp, edilul a precizat că blocajele politice au afectat unele inițiative.
„Mi-a blocat proiecte, mi-a amânat proiecte, dar treaba mea este să le fac posibile”, a declarat Ciucu.
Primarul a mai declarat că încearcă să mențină un echilibru între conflict și colaborare.
„Nu vrei să ajungi într-o situație din care nu mai poți întoarce. Ne certăm, ne reproșăm, dar trebuie să mergem mai departe”, a conchis primarul general.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a vorbit duminică seara, la Antena 3 CNN, despre referendumul intern al partidului, care va avea loc luni după-amiază.
Grindeanu a subliniat că nemulțumirile PSD nu țin de persoana premierului, ci de direcția guvernării.
„Aici nu-i vorba de persoana Ilie Bolojan. (…) Este vorba de politica pe care Ilie Bolojan și politicile, mai ales economice, le-a luat în ultimele 10 luni și care ne-au adus într-o situație proastă”, a spus Grindeanu.
El a afirmat că dacă social-democrații vor vota, luni, pentru retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan, atunci acest lucru ar duce, cel mai probabil, la consultări între partide și președintele României.
„Dacă Partidul Social Democrat va decide să-i retragă sprijinul politic, eu mă gândesc că marți sau miercuri vor exista consultări la Cotroceni. Așa e constituțional, cred, așa e corect. Și atunci lucrurile vor putea fi decantate mai bine. Președintele va putea să știe fiecare partid ceea ce își dorește și cât de repede se poate depăși această criză politică”, a completat Grindeanu.
Întrebat ce subiecte a discutat cu președintele Nicușor Dan în această săptămână, când cei doi s-au întâlnit la Cotroceni, Grindeanu a evitat să ofere detalii: „Dați-mi voie să nu spun public discuții totuși private. Fiind în doi, ar fi trebuit să cer acceptul să spun ceea ce s-a discutat și nu cred că e corect”.
Întrebat și despre întâlnirile informale cu premierul Ilie Bolojan, liderul PSD a confirmat că acestea au avut loc.
„Asemenea întâlniri au loc. Și au avut loc și în săptămânile trecute, sunt normale. Eu i-am spus cum văd lucrurile. Evident, domnia sa la fel. Și a rămas ca pe parcursul săptămânii acesteia care începe să vedem care vor fi evoluțiile. Nu e nimic spectaculos”, a conchis Grindeanu.
Liderul PSD a declarat duminică seara că țara merge într-o direcție greșită ceea ce afectează inclusiv stabilitatea politică.
„Stabilitatea politică este foarte bună, este excepțională dacă asigură prosperitatea, nu este cazul, lucrurile nu merg în direcția cea bună. Eu înțeleg responsabilitatea și în acest mod”, a explicat Sorin Grindeanu la Antena 3 CNN.
Șeful PSD a anunțat că există o soluție pentru rezolvarea rapidă a crizei politice.
„Criza politică poate fi încheiată rapid dacă în urma consultărilor se ajunge la o soluție”, a transmis Grindeanu.
Președintele PSD a declarat că nu dorește un conflict prelungit PSD-PNL.
„Am mai trăit ceva asemănător în urmă cu doi ani”, a mai spus Grindeanu referindu-se la certurile dintre PSD și PNL.
„Eu nu mai doresc să intru în acest scenariu… trebuie să găsim soluții acum”, a precizat liderul PSD.
PSD va decide luni dacă retrage sau nu sprijinul pentru Ilie Bolojan. Partidul va organiza un referendum intern și 5.000 de membri vor vota. Conducerea centrală a partidului se va reuni la grupul PSD din Camera Deputaților, în timp ce organizațiile județene vor vota online.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a vorbit duminică seară, la Antena 3, despre consultarea internă a partidului de luni, 20 aprilie, și despre tensiunile din coaliția de guvernare, având în vedere că urmează un vot decisiv privind viitorul Guvernului.
Întrebat ce se va întâmpla după consultarea internă de luni și dacă decizia este deja cunoscută, Grindeanu a respins ideea că totul ar fi o simplă formalitate.
„Simt nevoia să spun câteva lucruri. Unul, dacă am da timpul înapoi, în urmă, cu două sau trei săptămâni, mulți dintre cei care acum spun că avem deja un rezultat știut, spuneau pe la televizoare, prietenii în general de ai noștri, că nu face PSD-ul nicio consultare.”, a declarat acesta.
Liderul social-democrat a explicat că procesul de consultare internă din PSD are legătură cu ceea ce românii transmit în viața de zi cu zi.
„Uite că ajungem și am ajuns în această situație și în acest punct, noi spunând că vom merge înainte, că vom face această consultare nu pentru PSD, ci pentru români. Românii spun, în acest moment, că ne îndreptăm într-o direcție greșită. Eu cred că e responsabilitatea principalului partid de guvernare, și anume a Partidului Social-Democrat, care dă până la urmă 45% și are 45% din ponderea acestei coaliții să schimbe lucrurile”, a spus Grindeanu.
Grindeanu a invocat și problemele economice ca argument pentru necesitatea schimbării de direcție din coaliție, menționând în principal inflația și scăderea nivelului de trai.
„Asta este credința mea, asta este credința colegilor mei, a majoritatea colegilor, pentru că, așa cum ați spus și dumneavoastră mai devreme, pulsul acesta este. Lumea vede și nici nu e un secret. E un secret că avem inflație de 10%, este un secret că puterea de cumpărare a pensionarilor a scăzut cu 25%, este un secret că investițiile au scăzut, este un secret că 55.000 de locuri de muncă, doar din sectorul privat, s-au pierdut în ultimele 10 luni”, a afirmat el.
„Am ajuns să fim subiect de miștouri de fiecare dată când amenințam, dacă nu, adoptați programul de relansare pe care Partidul Social-Democrat l-a propus în septembrie. Atunci se întâmplă nu știu ce lucru. Dacă nu adoptați creșterea salariului minim… de fiecare dată, în modul acesta s-a pus problema. Noi am intrat de bună credință în această coaliție. De bună credință am făcut, de asemenea, consultarea internă pe care o facem mâine. Vă aduceți aminte? Undeva în iunie anul trecut. Și am făcut această treabă încercând să aducem plus valoare, încercând să ajutăm.”, a explicat liderul PSD.
Întrebat ce urmează după votul intern, săptămâna viitoare, Sorin Grindeanu a spus că există mai multe scenarii analizate în partid, fără a indica o decizie finală.
„În primul rând ar trebui să știm votul mâine. Acum, o idee, văzând pulsul, o am. Eu am prezentat colegilor mei trei variante, în toate cele opt întâlnirii regionale, pe care Partidul Social Democrat poate să meargă după votul de mâine. Unul, să rămânem în situația de acum, exact cum suntem acum. Și pot să vă spun că n-am întâlnit… A, da, un singur coleg a zis că da, ar trebui să rămânem”, a mai spus acesta.
„Orașul trebuie să se schimbe. A rămas în urmă Bucureștiul în raport cu alte capitale europene. Din ce punct de vedere? Din toate punctele de vedere: calitatea serviciilor publice, calitatea spațiului public, lipsa unui sistem de mobilitate care să încurajeze inclusiv mersul cu transportul în comun. La toate astea lucrez”, a afirmat edilul.
Acesta a menționat că prioritățile administrației vizează direcționarea eficientă a resurselor către investiții esențiale.
„Sunt foarte atent la cum sunt cheltuiți banii, să fie direcționați acolo unde este nevoie de ei, în funcție de priorități și de investiții importante”, a spus Ciucu.
În ceea ce privește starea clădirilor din Capitală, Ciucu a atras atenția asupra riscului seismic ridicat și a lipsei unei evidențe centralizate.
„Avem un risc seismic foarte, foarte mare, pentru că avem clădiri care sunt în paragină. Tocmai am dat drumul să facem o inventariere, să avem și noi o bază de date unică cu ce clădiri are Primăria Capitalei”, a declarat primarul general.
Primarul a recunoscut că unele dintre imobilele degradate aparțin chiar administrației.
„O parte dintre cele care arată foarte prost pe care le vezi în oraș sunt ale noastre”, a afirmat Ciucu.
El a explicat că lipsa unei politici coerente a dus la situații în care imobile valoroase sunt neutilizate și se degradează.
„Nu e cineva care să aibă o bază de date unică și să ai o politică în ceea ce privește utilizarea lor. Sunt clădiri mari, prăpădite, cu risc seismic foarte mare, neadministrate, neocupate. Se degradează”, a spus edilul.
Ciucu a precizat că au fost atrase fonduri, inclusiv de la instituții financiare internaționale, pentru consolidarea unui număr limitat de imobile.
„Am atras fonduri, inclusiv din partea unor bănci de dezvoltare internațională, ca să consolidăm vreo 20 de clădiri. E mult, nu e puțin. S-a ocupat și fostul primar de acest lucru și trebuie să-i recunosc meritul”, a declarat Ciucu.
În acest context, edilul propune valorificarea economică a unor clădiri.
„Pe cele mai bune, care au potențial pentru piață, le concesionezi pe 30-40 de ani. Să vină cineva interesat, să deschidă un hotel mic, o librărie, o cofetărie, să o consolideze și să o reintroducă în circuitul economic sau cultural”, a explicat primarul.
În opinia sa, problema nu a fost lipsa instituțiilor, ci absența unei direcții clare.
„Avem instituții care se ocupă cu asta, dar în lipsa voinței politice și a manifestării autorității, adică să ai o politică publică, lucrurile au rămas în această stare”, a conchis Ciucu.
Primarul general al Bucureștiului, Ciprian Ciucu, a vorbit duminică seară despre rezultatul alegerilor pentru Primăria Capitalei, modul în care și-a construit campania și relațiile tensionate din timpul competiției electorale.
Întrebat dacă a fost surprins de rezultat, Ciprian Ciucu a spus că avea cunoștință dinainte despre rezultatele finale și că se aștepta la victorie, chiar dacă nu la diferența finală.
„Eu aveam sondaje de opinie corecte, pe care nu le-am scos atunci, pentru că oamenii le-ar fi contestat și ziceau că și Ciucu manipulează precum Ciucă și alții, că au mai fost și alții din PNL care au manipulat cu sondaje înainte, ceea ce eu și Bolojan nu facem și dacă le scoteam ziceau că Ciucu manipulează cu sondaje. Deci știam că aveam sondaje care mă dau la 32%. Am avut 36% ceva. Ceea ce într-un singur tur e bine. Adică mă așteptam să câștig, nu la această diferență de 12-13% în fața următorului clasa, dar mă așteptam să câștig”, a explicat acesta.
A fost adus în discuție și raportul direct cu ceilalți candidați la scrutinul respectiv, inclusiv cu partidul USR, unde Ciprian Ciucu a susținut că nu a mizat pe atacuri politice.
„Ei s-au încins, eu nu m-am încins, n-am avut o campanie negativă”, a spus Ciucu.
Întrebat dacă a răspuns agresiv la atacuri, acesta a negat că ar fi dus o campanie conflictuală.
„Finuț. Le spunem numai că nu este adevărat, dar nu în sensul ca să-i atac. N-am atacat niciun contracandidat, nici măcar pe Alexandreasca. Dar a fost o campanie foarte drăguță. Singur împotriva tuturor îți spune ceva?”, a declarat el.
Totodată, Ciprian Ciucu a descris lupta electorală ca fiind una dificilă, în care s-a confruntat cu mai mulți lideri politici și cu structuri diferite de susținere.
„Hai să le luăm pe rând. M-am luptat cu un candidat PSD foarte potențat financiar, și nu dau alte detalii. S-a văzut masivitatea campaniei. Și bun primar. Avem diferențe de viziune. Cu asta, cu bun primar, bun politician, în schimb. Cred că știe să atragă resurse. M-am luptat cu candidatul USR, m-am luptat cu candidatul suveraniștilor care făcea nume misiuni în sectorul 6, deci căuta ultima uliță”, a spus acesta.
„Nu m-am luptat, dar să zicem că nu în integralitatea lui, partidul meu, Organizația de București din regiune, m-a susținut. Președintele, care a susținut pe fața al candidat. Acum încerc să reînod o relație cât se poate de corectă cu președintele (Nicușor Dan)”, a adăugat el.
„Asta nu ține de voința mea”, a afirmat Ciucu, în contextul unei discuții despre aprobarea unor astfel de manifestații.
El a respins ideea că un primar ar putea interzice arbitrar astfel de evenimente.
„Eu vreau să trăiesc într-o societate liberă și nu într-una în care un arbitrariu să zică că tu ai voie și celălalt nu are voie”, a spus Ciucu.
Primarul a insistat asupra faptului că dreptul la exprimare este garantat într-o democrație.
„Din punctul meu de vedere, orice cetățean poate să se exprime în orașul nostru. Este o capitală europeană”, a enunțat primarul.
În același context, Ciucu a subliniat că toate formele de manifestare publică trebuie tratate egal.
„Uite, de exemplu, biserica o să aibă o manifestație, o susținem. Dacă și persoanele care au altă orientare sexuală vor ca să se manifeste public, atâta timp cât trăim într-o democrație liberală, libertatea conștiinței este foarte importantă”, a mai spus edilul.
Edilul a precizat că singura condiție este respectarea normelor de conviețuire.
„Orice om are dreptul să protesteze, are dreptul să se manifeste, evident, în condiții absolut civilizate și decente. Nu se pune problema de altceva”, a conchis Ciucu.
Fostul președinte bulgar Rumen Radev, considerat apropiat de Rusia, este pe cale să câștige alegerile parlamentare desfășurate duminică, însă nu va putea forma singur o majoritate guvernamentală, scriu Reuters și POLITICO.
Mișcarea Bulgaria Progresistă, recent creată de Radev, este pe cale să obțină puțin sub 40% din voturi, potrivit sondajelor la ieșirea de la urne, difuzate de televiziunea bulgară.
Agenția de sondaje Market Links a prezis că partidul său va câștiga 38,9%, în timp ce Alpha Research i-a estimat 37,5%.
Rezultatul îl plasează clar pe primul loc, cu un sprijin de peste două ori mai mare față de următorii competitori, însă insuficient pentru a guverna fără parteneri de coaliție.
Rumen Radev, fost pilot de vânătoare cu poziții eurosceptice și critic al sprijinului militar acordat Ucrainei în războiul cu Rusia, a demisionat din funcția de președinte în ianuarie pentru a intra în cursa electorală, organizată după ce protestele de amploare au dus la căderea guvernului în decembrie.
Acesta este al optulea scrutin organizat în ultimii cinci ani în Bulgaria, o țară cu aproximativ 6,5 milioane de locuitori, unde alegătorii sunt tot mai nemulțumiți de alegerile anticipate repetate și de clasa politică veche, percepută frecvent ca fiind coruptă, notează Reuters.
Aderarea României la ELIXIR, o infrastructură europeană de cercetare considerată strategică, oferă comunității științifice mai mult acces la rețele de date, standarde și expertiză internațională, anunță Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca.
Într-un comunicat de presă transmis sâmbătă, universitatea „salută adoptarea de către Senatul României, în data de 14 aprilie 2026, a Legii nr. 128/2026 privind aderarea României la Acordul de Consorțiu ELIXIR”, precizând că „un rol esențial în acest demers l-a avut Clusterul Român de Bioinformatică”.
Rectorul Universității Babeș-Bolyai, Daniel David, a precizat în textul transmis că este un moment cu o încărcătură foarte mare și a explicat implicarea sa în proces.
„Ca fost ministru al educației și cercetării am inițiat și susținut direct acest demers
legislativ în 2025, pornind de la inițiativele anterioare științifice și administrative naționale, înțelegând atât rolul său științific, cât și relevanța strategică pentru țară”, a declarat rectorul Universității Babeș-Bolyai, Daniel David.
Acesta a adăugat că aderarea are o semnificație importantă și pentru activitatea universității.
„Ca rector UBB, știu că Universitatea noastră are o componentă majoră de științele vieții, cu implicații directe și pentru sănătate și mediu. Spre exemplu, cea mai tânără facultate a Universității noastre, Facultatea de Științe Medicale și ale Sănătății, creată în concordanță cu programul strategic UBBMed, s-a născut tocmai la interfața cu științe vieții. Așadar, aderarea la ELIXIR este și pentru mine un dublu succes, atât ca ministru, cât și ca rector, dar ceea ce este mai important este că această aderare este un pas important în dezvoltarea acestor direcții majore în țară”, a precizat Daniel David.
Fostul ministru al Educației a vorbit și despre modul în care este definit conceptul de sănătate.
„Sănătatea nu înseamnă doar tratarea bolii sau absența ei, ci înseamnă o stare de bine din punct de vedere psihosocial și biomedical, înseamnă construirea unor comportamente în acest sens și formarea constantă a specialiștilor în această direcție. Aderarea la ELIXIR înseamnă un pas important în dezvoltarea domeniului de cercetare-inovare care să ducă spre toate aceste obiective și mă bucur că UBB este parte strategică a acestui demers”, a precizat David.
Ce este ELIXIRELIXIR este descris ca o infrastructură europeană care coordonează și integrează date biologice și resurse computaționale importante pentru cercetarea în științele vieții, sănătate, mediu și biotehnologii.
Universitatea Babeș-Bolyai precizează că Clusterul Român de Bioinformatică a avut un rol central în procesul de aderare, facilitând colaborarea dintre instituțiile românești și structurile europene.
„Înființat în 2021, CRB a acționat ca platformă de coordonare și dialog între comunitatea științifică din România și inițiativele europene în domeniu, contribuind la pregătirea strategică a aderării României la ELIXIR”, se arată în comunicat.
UBB mai precizează că este membru fondator al clusterului și că participarea României la ELIXIR deschide noi oportunități pentru cercetare, formarea specialiștilor, integrarea științei românești în rețelele europene.
În timp ce administrația Bolojan refuză să accepte realitatea și își menține propriile prognoze nerealiste, forurile economice mondiale trag un semnal de alarmă fără precedent.
Cifrele care contrazic GuvernulÎn doar câteva luni, perspectivele economiei românești s-au deteriorat grav. Ultimele evaluări venite de la Washington, publicate în luna aprilie 2026, arată o neîncredere totală în capacitatea actualului guvern de a genera dezvoltare. Atât Fondul Monetar Internațional (FMI), cât și Banca Mondială și-au revizuit drastic în jos estimările privind performanța economiei noastre pentru anul curent.
Graficul „Prăbușirii economiei” este edificator pentru modul în care guvernarea alege să se raporteze la criză. În ciuda avertismentelor clare și a înjumătățirii ritmului de creștere de către experții independenți, estimările asumate de „Planul Bolojan” rămân încremenite la 1,0%, ignorând complet deteriorarea accelerată a mediului de afaceri, scăderea consumului și impactul negativ al supra-taxării.
Această tăiere masivă a prognozelor de către instituțiile financiare internaționale nu reprezintă doar niște simple procente pe o foaie de hârtie. Ele se traduc, în viața de zi cu zi a românilor, prin mai puține locuri de muncă, înghețarea investițiilor, imposibilitatea susținerii reale a creșterilor de pensii și salarii, și prelungirea agoniei economice. Este confirmarea oficială, la nivel internațional, că actualul plan economic a eșuat.
Doi bărbați, de cetățenie ucraineană și română, de 26 și 41 de ani, au fost arestați preventiv pentru 30 de zile, fiind cercetați pentru tâlhărie calificată, după ce ar fi comis un jaf într-o sală de jocuri de noroc din municipiul Galați.
Cei doi au fost reținuți anterior pentru 24 de ore de polițiștii Biroului Investigații Criminale, cu sprijinul structurilor din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Galați.
Anchetatorii au stabilit că fapta ar fi avut loc pe 14 aprilie 2026, când cei doi ar fi planificat și pus în executare tâlhăria.
Bărbatul de 26 de ani, care a avut fața acoperită și un cuțit asupra sa, ar fi amenințat angajatele unei societăți comerciale și ar fi sustras suma de 10.644 de lei, după care ar fi părăsit locația.
Cel de-al doilea bărbat ar fi avut un rol de sprijin, contribuind la pregătirea și desfășurarea acțiunii atât înainte, cât și după comiterea faptei.
Papa Leon al XIV-lea i-a îndemnat duminică pe angolezi să depășească diviziunile după decenii de conflict, într-un discurs ținut în fața a aproximativ 100.000 de oameni care s-au adunat la o Liturghie într-un câmp din apropierea capitalei Luanda, scrie Reuters.
Într-unul dintre cele mai mari evenimente ale turneului său în Africa, Papa Leon a numit Angola, care a trecut printr-un război civil de 27 de ani, între 1975 și 2002, o „țară frumoasă, dar rănită”.
El i-a îndemnat pe angolezi să „construiască împreună o țară în care vechile diviziuni sunt depășite odată pentru totdeauna, în care ura și violența dispar”.
La sfârșitul Liturghiei, Papa Leon a criticat recenta intensificare a războiului din Ucraina, dar a și cerut „ca armele să tacă și să se urmeze calea dialogului”.
De asemenea, el a lăudat încetarea focului dintre Israel și Liban.
Credincioșii au început să sosească înainte de zori la Kilamba, un complex rezidențial întins, înfruntând condiții calde și umede pentru a asculta discursul Papei, care a vorbit deschis în privința războiului și a inegalității.
Angola este una dintre principalele țări producătoare de petrol din Africa Subsahariană, dar populația sa de 36,6 milioane de locuitori se confruntă încă cu sărăcia extremă, peste 30% trăind cu mai puțin de 2,15 dolari pe zi, potrivit Băncii Mondiale.
Mai mult de jumătate dintre cetățenii țării se identifică drept catolici.
Evenimentul marchează un pas important în competiția directă cu SpaceX, compania condusă de Elon Musk.
Lansarea a avut loc de la baza spațială din Cape Canaveral, în intervalul anunțat, racheta ridicându-se la ora 7:25. Aproximativ 10 minute mai târziu, boosterul, denumit sugestiv „Nu-mi spune niciodată care sunt șansele”, a revenit cu succes pe platforma de aterizare, confirmând capacitatea de reutilizare, scrie Reuters.
Un pas strategic în competiția spațialăAceastă misiune este considerată esențială pentru validarea tehnologiei New Glenn, o rachetă de mare capacitate, comparabilă cu Falcon 9. Boosterul utilizat în această lansare fusese recuperat anterior în misiunea NG-2 din noiembrie, ceea ce a permis testarea reutilizării în condiții reale.
Succesul consolidează poziția Blue Origin pe piața lansărilor comerciale, unde eficiența costurilor prin reutilizare este un factor decisiv. Denumirea boosterului face referire la celebra replică a personajului Han Solo din filmul Star Wars: The Empire Strikes Back.
În cadrul aceleiași misiuni, New Glenn a transportat pe orbită satelitul BlueBird 7, aparținând companiei AST SpaceMobile. Acesta reprezintă al doilea satelit din constelația Block 2 și este echipat cu cea mai mare antenă comercială de comunicații desfășurată vreodată pe orbită joasă.
Proiectul vizează dezvoltarea unei rețele globale de comunicații care să permită conectarea directă a telefoanelor mobile la sateliți, similar inițiativelor dezvoltate de Amazon prin proiectul Kuiper și de SpaceX prin Starlink.
AST SpaceMobile intenționează să lanseze între 45 și 60 de sateliți până la finalul anului 2026, ceea ce ar putea transforma radical infrastructura globală de telecomunicații.
Lansarea vine într-un moment de activitate intensă în sectorul aerospațial, inclusiv după succesul misiunii Artemis II, care a dus oameni mai departe de Pământ decât oricând în istoria recentă.
În plus, Blue Origin a anunțat planuri pentru o versiune îmbunătățită a rachetei, numită New Glenn 9×4, menită să crească și mai mult capacitatea de transport și competitivitatea pe piață.
Cifrele oficiale ale Institutului Național de Statistică (INS) conturează o realitate economică dură: sub „Planul Bolojan”, românii sărăcesc de la o lună la alta, loviți de o dublă criză, o inflație explozivă și o amputare masivă a valorii reale a salariilor.
Taxa ascunsă pe buzunarul fiecărui românAșa cum indică evoluția indicelui prețurilor de consum, rata inflației s-a dublat în doar câteva luni, urcând de la 4,9% în primăvara anului trecut la un alarmant 9,9% în martie 2026. Această explozie a prețurilor nu este un accident de parcurs, ci consecința directă a creșterilor abrupte de taxe, în special majorarea TVA-ului și a accizelor.
În absența acestor măsuri fiscale care au lovit economia reală, inflația s-ar fi situat la un nivel mult mai ușor de suportat, de doar 4,5%. În schimb, pe parcursul mandatului lui Bolojan, România a ajuns „campioana” nedorită a Europei. â
Avem de departe cea mai mare inflație din Uniunea Europeană, la un nivel dublu față de următoarea țară din clasament și de peste trei ori mai mare decât media europeană. Această diferență reprezintă, în esență, o taxă mascată pe care fiecare cetățean o plătește zilnic la raft.
Cea mai mare cădere a puterii de cumpărare din ultimii 15 aniGraficul câștigului salarial real arată o prăbușire fără precedent. După o perioadă de susținere a veniturilor (n.r. până în mai 2025), puterea de cumpărare a intrat într-un declin abrupt, trecând rapid pe minus. Astăzi vorbim despre 8 luni de scădere consecutivă a valorii reale a muncii românilor.
În decurs de 9 luni, puterea de cumpărare a salariului mediu s-a contractat la nivel național cu 7,4%. Impactul este însă mult mai devastator în sectoarele cheie, unde ultimele date oficiale INS indică scăderi dramatice.
Trecerea de la un ritm pozitiv de creștere a câștigului salarial real (n.r. de peste 8% la jumătatea lui 2024) la o scădere de -5% în primele luni din 2026 arată dimensiunea dezastrului. „Planul Bolojan” nu a generat dezvoltare, ci a adus o inflație record și a anulat ani de creștere a nivelului de trai pentru cetățeni, provocând cea mai severă criză pe bugetul familiilor de la marea criză financiară până în prezent.
Evenimentul Economist Romania Government Roundtable 2026, organizat la București pe durata a trei zile, a adus împreună șefi de stat, premieri, miniștri, guvernatori de bănci centrale, experți internaționali și reprezentanți ai mediului de afaceri global.
Discuțiile au acoperit securitatea internațională, energie, finanțe, tehnologie, democrație și viitorul integrării europene, într-un context în care tensiunile geopolitice sunt în creștere tot mai mare.
Printre participanți s-au aflat președintele României Nicușor Dan, președinta Republicii Moldova Maia Sandu, premierul României Ilie Bolojan, premierul Republicii Moldova Alexandru Munteanu, premierul Albaniei Edi Rama, ministrul român al finanțelor Alexandru Nazare, ministrul energiei Bogdan Ivan, dar și oficiali europeni și internaționali precum Enrico Letta, Frans Timmermans, Tarja Jaakkola din partea NATO și economistul Daron Acemoglu.
Evenimentul a reunit și guvernatori de bănci centrale, printre care Mugur Isărescu și Yannis Stournaras, alături de reprezentanți ai Băncii Mondiale, Comisiei Europene și industriei energetice globale.
România între trecut istoric și presiuni actualeÎn deschiderea reuniunii, președintele României Nicușor Dan a vorbit despre evoluția istorică a țării și pe capacitatea de adaptare la crizele care sunt în desfășurare. El a descris transformarea economică post-1990 drept un proces de recuperare accelerată.
„Din perspectiva experiențelor negative ale țării în timpul primului și celui de-al doilea război mondial și în timpul erei comuniste postbelice până în 1990, dezvoltarea ulterioară a României trebuie considerată o mare poveste de succes”, a declarat președintele.
În cadrul evenimentului, acesta a prezentat și evoluția economică a țării, inclus cu referințe la creșterea PIB-ului și la paritatea puterii de cumpărare de la 26% în anul 2000 la aproximativ 78% în 2024.
În analiza contextului actual, Nicușor Dan a vorbit și despre riscurile generate de atacuri hibride și de războiul informațional, dar și despre problemele internaționale care afectează economiile europene.
Președintele a făcut trimitere la nevoia de consolidare a instituțiilor și la propunerile lui Daron Acemoglu privind reforma structurală.
Acesta a susținut și accelerarea integrării pieței unice europene în energie, servicii financiare și infrastructură digitală, idee asociată și cu raportul lui Enrico Letta.
Republica Moldova și echilibrul geopolitic regionalÎntr-un mesaj video, difuzat în cadrul aceluiași eveniment, președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a vorbit despre presiunile externe asupra țării sale și despre cât contează cooperarea cu România și Uniunea Europeană.
„Încercările Moscovei de a destabiliza Republica Moldova au eșuat, iar Republica Moldova s-a dovedit rezistentă.”, a afirmat aceasta.
Ea a făcut referire și la rolul Ucrainei în stabilitatea regională. Sprijinul european a fost prezentat de președinta Republicii Moldova ca element decisiv în procesul de reformă și apropiere de Uniunea Europeană.
Instabilitate globală și crize succesiveDiscuțiile din cadrul Economist Romania Government Roundtable 2026 s-au extins apoi și spre subiecte de actualitate, precum pandemia, războiul din Ucraina, conflictul din Orientul Mijlociu și presiunile energetice globale.
Acestea au afectat fluxurile comerciale și au crescut volatilitatea piețelor.
S-a discutat și despre efectele asupra României, care traversează o perioadă de consolidare fiscală și ajustare bugetară, având în vedere instabilitatea economică pe scară largă care se instaurează în ultima perioadă.
Energie, inflație și rolul băncilor centraleUn alt moment central din cadrul conferinței fost intervenția guvernatorilor de bănci centrale Mugur Isărescu și Yannis Stournaras, care au analizat efectele crizei energetice globale.
„Pasivitatea nu este o opțiune atunci când lovesc crizele”, a spus Mugur Isărescu, care a adăugat că, totuși, „sunt necesare politici proactive”.
El a vorbit, de altfel, și despre importanța coordonării între politica fiscală și cea monetară.
În paralel, Yannis Stournaras a avut un discurs despre efectele de durată ale șocurilor energetice și asupra presiunilor inflaționiste persistente în Europa, chiar și după eventuale stabilizări ale conflictelor globale.
Securitate, NATO și arhitectura de apărareÎntr-o sesiune despre arhitectura de securitate a Europei, Tarja Jaakkola, reprezentantă NATO, a vorbit despre modul în care alianța ajută Europa să își dezvolte industria și capacitățile de apărare.
Ea a discutat, printre altele, despre obiectivele ambițioase de cheltuieli ale blocului comunitar, planurile de reînarmare, achizițiile publice, producția și problemele de interoperabilitate.
Totodată, ministrul român al Apărării, Radu Miruța, a dezvăluit că 40% din bugetul ministerului său este alocat unor noi investiții în proiecte SAFE. Reprezentanții industriei de la PPC Group și E.ON România au declarat că UE are în sfârșit o strategie de apărare, dar au regretat că nu are o strategie de securitate energetică.
Europa trebuie să depășească Pactul verde și să stabilească în sfârșit o piață unică în domeniul energiei. Cei doi au spus că blocul comunitar nu a învățat lecțiile crizei Rusia-Ucraina, și anume că sistemele bazate pe electricitate sunt cele mai bune. În România, aceștia au susținut că sectoarele public și privat trebuie să colaboreze mai strâns.
România și direcția strategicăDepășirea fragmentării în politică, apărare, securitate și energie au fost temele majore ale celei de-a doua zile a evenimentului.
Prim-ministrul României, Ilie Bolojan, a vorbit despre poziția strategică a României la frontiera estică a Europei și a îndemnat UE să o consolideze prin continuarea extinderii spre est și investiții în coridoare energetice.
El a susținut că apărarea, securitatea și dezvoltarea economică sunt inseparabile și că extinderea UE către Balcanii de Vest și Republica Moldova va contribui la securitatea și ponderea economică a Europei.
Premierul a spus că provocarea pentru guvernul său este de a aborda lipsa unei bune guvernări, de a asigura stabilitate și creștere economică și de a crește nivelul de trai al cetățenilor săi.
Prim-ministrul Republicii Moldova, Alexandru Munteanu, a fost de acord cu Bolojan și a declarat că țara sa „face lucruri pe nume și nu doar vorbește” în ceea ce privește aderarea la UE.
Preț de câteva minute, nu mai eram într-o sală de evenimente, într-un oraș din Banat, ci am fost transportați în Japonia secolului al XV-lea, unde arta mânuiri katanei era atuul oricărui războinic.
Am avut prilejul să fim martori la înfruntarea samurailor. În cadrul demonstrației de arte marțiale japoneze, i-am văzut pe cei patru discipoli ai școlii de Kenjutsu din Timișoara, „SHIN DO RYU”.
Am putut să vedem aceleași exerciții de mânuire a katanei pe care le utilizau și samuraii antici în luptele lor. A fost și o demonstrație de luptă cu săbii tradiționale din lemn, numite bokuto.
Artele marțiale, un stil de viațăPentru împătimiții de arte marțiale, acesta nu este un simplu hobby, ci mai degrabă un stil de viață. Am avut prilejul să vorbim atât cu doi dintre discipolii școlii de Kenjustsu, cât și cu mamele, dar și soțiile lor.
Cu zâmbetul pe buze, femeile ne-au explicat că, în viața de zi cu zi, partenerii lor sunt răbdători, corecți și disciplinați. Ei practică artele marțiale de zeci de ani. Una dintre soțiile maeștrilor ne-a explicat că și copii lor „au prins drag de artele marțiale”.
Am stat de vorbă și cu doi frați, Chris și Maximilian Szöllösi. Aceștia sunt discipoli ai școlii de arte marțiale fondate de tatăl lor și practică acest stil de viață încă de la vârsta de trei ani.
Cei doi tineri au în prezent vârsta de 32 de ani.
„Tatăl nostru este maestru. Practică de 50 de ani. El a înființat școala”, explică Maximilian.
„Nu este un sport, e un stil de viață. Îți dă înțelepciune și răbdare, înțelegere și așa este și în viața de zi cu zi, la fel ca în artele marțiale”, a adăugat el.
Născuți într-o familie de Samurai„Noi așa ne-am născut, într-o familie de Samurai”, spune fratele său, Chris.
Cei doi frați spun că, pentru ei, Kenjutsu este o artă. Ei exersează cu toate armele tradiționale japoneze și, după cum este obiceiul în rândul pasionaților de arte marțiale care implică săbii, au și permis pentru katana.
„Noi facem atât Kenjutsu, cât și Karate de altfel, și exersăm cu toate armele tradiționale japoneze, dar în mare parte facem Kenjutsu cu sabia japoneză și asta ne place cel mai mult. Avem și permis de katana, l-am făcut acum multă vreme”, spune Maximilian.
„Te duce mai mult cu gândul spre artă, decât spre muncă și sport fizic”, adaugă el.
I-am rugat pe cei doi să descrie ce simt în momentul mânuirii katanei. Cei doi au mărturisit că avut multe emoții. Ei nu au avut cuvinte să descrie ceea ce au simțit.
Deși publicul a asistat la demosntrație, frații pasionați de Kenjutsu spun că ceilați oameni „au văzut-o din afară”, dar și că publicul nu a putut să simtă aceleași emoții pe care le-au simțit și cei patru discipoli.
„Am simțit multe emoții. Toată munca din spate și anii pe care i-am făcut”, conchide Chris Szöllösi, care, alături de fratele său, practică Kenjutsu de 29 de ani.
Profesorul universitar Cristian Socol arată că discuțiile despre vânzarea unor participații suplimentare în companii strategice trebuie privite dincolo de nevoile imediate de finanțare ale bugetului public.
Q&A despre vânzarea unor pachete de acțiuni ale companiilor profitabileMEDIAFAX: Listarea unor companii la Bursă este un principiu corect, dar este nevoie de listare suplimentară pentru cele mai profitabile companii de stat românești deja listate la Bursă?
CRISTIAN SOCOL: De principiu, listarea la Bursă aduce avantaje precum acces la capitalizare și finanțarea unor proiecte de investiții, creșterea transparenței și implementarea unor bune practici de guvernanță corporativă, un acces mai facil la finanțare, presiune pentru profit și eficiență ridicate. De principiu, deoarece în cazul Hidroelectrica, Romgaz, Transgaz s.a.m.d aceste avantaje există deja, sunt companii de stat deja listate. Nu se înțelege din comunicarea guvernamentală care sunt rațiunile economice care ar trebui să stea la baza listării suplimentare de noi pachete de acțiuni la aceste societăți. În cazul unor companii strategice, esențiale pentru apărarea și securitatea economică a României, pierderea controlului statului, fie el structural / absolut (sub două treimi) sau managerial / majoritatea simplă (sub 50%) poate crea vulnerabilități și amenințări greu de estimat. Cel puțin așa scrie în Strategia de Apărare a României 2025-2030, adoptată acum câteva luni în Parlament, după ce documentul a fost prezentat de Președintele României.
MEDIAFAX: Dar cât de profitabile sunt totuși aceste companii de stat la care se dorește listarea suplimentară de acțiuni?
CRISTIAN SOCOL: Sunt superprofitabile. Hidroelectrica 2025 – venituri de 9,6 miliarde lei, profit net de 3,37 miliarde lei, plus 32% la investiții (781 milioane lei), capital social 4,5 miliarde lei, capitalizare 71,5 miliarde lei.
Romgaz 2025 – venituri de 8,7 miliarde lei, profit net de 3,34 miliarde lei, investiții strategice în Neptun Deep, capital social 3,9 miliarde lei, capitalizare 49 miliarde lei, 2 emisiuni obligatare în valoare agregată de 1 miliard euro în ultimii 2 ani.
Transgaz 2025 – profit net de 0,9 miliarde lei (de 2,2 ori mai mare decât în anul 2024), capital social 1,9 miliarde lei, capitalizare 17 miliarde lei.
CEC Bank, doar în semestrul 1 din 2025 a obținut un profit de 0,3 miliarde lei (plus 12,8% față de aceeași perioadă a anului anterior), active nete de 100 miliarde lei.
Conform ultimului Raport al Consiliului Fiscal privind Analiza performanței în companiile de stat observăm că Hidroelectrica, Romgaz, Transgaz și Aeroporturi București se află in top companii de stat cu profit net ridicat.
MEDIAFAX: Este listarea suplimentară a acestor companii de stat trecută în vreun Jalon PNRR rămas de îndeplinit?
CRISTIAN SOCOL: Nu, conform ultimei conferințe a VPM Gheorghiu, a existat ca discuție în Guvern doar varianta restructurării a trei companii, pentru a fi prezentate la Bruxelles pentru îndeplinirea jalonului – Tipografica CFR, Telecomunicaţii CFR și Electrocentrale Grup ELCEN. Nu reprezintă companii strategice, nu au nici anvergură națională. Nicidecum nu s-a agreat în Coaliția de Guvernare prezentarea vreunei lista sau a unor scenarii privind vânzarea suplimentară de pachete de acțiuni la companiiile strategice.
MEDIAFAX: Banii din listări ar ajuta la reducerea deficitul bugetar sau l-ar adânci?
CRISTIAN SOCOL: Nu ar ajuta, ci dimpotrivă. In primul rând banii din listări intră într-un cont din afara bugetului – cont de venituri din privatizări / cont de buffer, nu influențează veniturile bugetare. România are un buffer suficient azi in Trezorerie, care acoperă 4 luni din necesarul brut de finanțare al țării, conform cu recomandările FMI. Mai mult, pe viitor deficitul se va adânci pentru că 90% din profiturile nete ale acestor companii, cuvenite actiunilor detinute de stat nu vor mai intra la buget. Adică, un fel de vânzare a argintăriei din casă, a perlelor României – cele mai profitabile companii – la solduri. Pentru niște bani puțini acum, deoarece se vinde în criză. Și cu un deficit mai mare la încasări în viitor, pentru că încasările din dividende sunt potențial mai mici.
MEDIAFAX: Pierde statul controlul absolut/ majoritatea simplă la companiile strategice din energie prin listarea unor pachete suplimentare la Bursă?
CRISTIAN SOCOL: Listarea suplimentară a 15% din Hidroelectrica și 5% la Romgaz ar înseamna ca ponderea acțiunilor deținute de stat să scadă la 65%, sub cele două treimi necesare cf Legii 31/1990 actualizată. Adică sub pragul prin care adunarea generală extraordinară poate lua unele decizii strategice – majoritate calificată de cel puțin două treimi din drepturile de vot. Statul nu ar mai putea modifica unilateral actul constitutiv al societății, nu ar mai putea decide singur schimbarea sediului social sau a obiectului principal de activitate, nu ar mai putea decide unilateral fuziunea sau divizarea societății, nu ar mai putea adopta singur o majorare de capital social și măsuri de reorganizare structurală. S-ar putea confrunta cu un drept de veto societar din partea acționarilor minoritari pentru decizii strategice. La Salrom, statul ar pierde definitiv chiar majoritatea simplă (acum având 51% din total acțiuni), iar la Transgaz vânzarea unui pachet minoritar de 8-9% ar duce de asemenea la coborârea ponderii deținute de stat la mai puțin de 50%.
MEDIAFAX: De ce ar trebui să fi existat avizul CSAT și CNSM înainte de propunerea de listare a unor pachete / pachete minoritare la companii strategice din energie / transport apărare și, respectiv a CEC Bank?
CRISTIAN SOCOL: Pentru că toate companiile superprofitabile la care se dorește listarea unor pachete minoritare suplimentare sunt din sectoare (energie, transporturi, apărare) definite ca fiind critice / strategice în Strategia Națională de Apărare a României 2025-2030 (SNAR) (adoptată la sfârșitul lunii noiembrie 2025, deci acum 5 luni). Energia este definită clar în SNAR ca instrument de putere geopolitică, vulnerabilitate strategică și posibilă țintă de atac sau presiune (pag 9 și19). Portul Constanța face parte și el din infrastructura logistică și a rutelor comerciale definite ca strategice, face parte din infrastructura critică. CEC Bank face parte din sistemul financiar strategic, fiind o bancă sistemică în România (locul 3 in topul bancar după volumul activelor în 2024 și locul 4 în anul 2025). Romarm este companie de armament, face parte din industria de apărare, definite ca strategică în SNAR (pag 21 și 22).
MEDIAFAX: Ce măsuri iau alte țări europene în privința companiilor strategice din sectoare critice – energie, transporturi, minerale critice, apărare, bănci – le privatizează parțial sau total, pierd controlul asupra lor?
CRISTIAN SOCOL: Postpandemie, cu precădere, strategiile europene consideră că infrastructura critică (energie, transport, telecom, apărare) poate deveni instrument geopolitic. Că dependențele economice pot fi folosite ca presiune politică și că statul trebuie să poată interveni pentru a preveni aceste riscuri. Majoritatea statelor europene au adoptat măsuri pentru a proteja companiile din sectoare considerate critice pentru securitatea națională și economică, atât prin naționalizări, cât și prin menținerea unui control strategic asupra deciziilor importante. Avem exemplul Franței, care păstrează drepturi speciale în companii strategice (permit statului să blocheze decizii importante, cum ar fi vânzarea companiei, schimbarea activității sau transferul tehnologiei) (vezi EDF, Airbus s.a), al Italiei prin sistemul ”golden power”, care permite statului să blocheze preluarea unei companii, să impună condiții la investiții și să anuleze tranzacții, al Spaniei și Germaniei, care controlează investițiile străine. Franța a decis să renaționalizeze complet EDF, Germania a decis să naționalizeze temporar UNIPER în energie. Postpandemie, Polonia a creat campioni naționali de stat și a readus infrastructura critică sub control public (vezi cazul gigantului PKN Orlen), a renationalizat infrastructura critică energetică feroviară (compania PKP Energetyka privatizată în 2015 și cumpărată de stat în 2023). Statul polonez a sprijinit și direct companiile strategice din industriile critice, printr-un program de 1,2 miliarde euro (pentru a nu fi afectată competitvitatea acestora din cauza crizei energetice). Ungaria și-a integrat companiile de trasnport într-un campion național, a creat un holding național în industria de apărare și și-a consolidat prezența strategică a statului în sistemul financiar bancar.
România ce face? Merge pe contrasens?
