MediaFax.ro

Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, îl acuză pe președintele Nicușor Dan că lansează dezinformări în spațiul public pentru a masca crizele cu care se confruntă România. 

„Nicușor, Dan a mai găsit o modalitate să facă uitată realitatea crizei dureroase prin care trece întreaga Românie. A inventat un nou subiect, trecerea la euro. Și l-a inventat mințind. Domnia sa a spus că este un consens între partide privind trecerea la euro. Nu există acest consens, Nicușor, Dan minte. Nici măcar nu a fost o convocare instituțională a partidelor politice care să poată să-și spună punctul de vedere”, a spus Petrișor Peiu într-un mesaj publicat pe Facebook. 

Peiu a mai afirmat că aderarea României la zona euro este, în prezent, imposibilă și a precizat că această trecere la zona euro ar putea afecta economia națională. 

„Trecerea la euro, astăzi, este imposibilă. Pentru că România nu îndeplinește nici măcar un criteriu din cele care trebuie îndeplinite pentru a intra în mecanismul monedei comune. Și în al treilea rând, statistica și istoria au dovedit, fără putință de tăgadă, că toate statele est-europene care au aderat la zona euro s-au prăbușit economic. Slovacia, Croația, Grecia, Letonia, toate sunt exemple de țări care au contraperformat economic”, spune liderul AUR. 

„Nicușor, Dan, începe să devină un pericol pentru România și pentru economie. Acest om trebuie oprit până când nu va fi prea târziu”, a conchis Peiu. 

Reacția senatorului AUR vine după ce președintele Nicușor Dan a anunțat sâmbătă că există un consens larg între formațiunile politice privind aderarea României la zona euro. 

La mai bine un an de la trimiterea în judecată, Curtea de Apel București a dat astăzi undă verde pentru judecarea fostului prim adjunct SRI, Florian Coldea, trimis în judecată de DNA pentru potențiala săvârșire a unor fapte de corupție.

Undă verde pentru judecată

Judecătorii au respins toate cererile fostului prim adjunct SRI și au constatat legalitatea rechizitoriului DNA.

„În baza art. 346 alin. 2 Cod de procedură penală, respinge ca neîntemeiate cererile şi excepţiile invocate de către inculpaţii COLDEA FLORIAN, DUMBRAVĂ DUMITRU, TRĂILĂ DORU – FLOREL, TOCACI DAN – VICTOR. În baza art. 342 Cod procedură penală constatată competenţa funcţională, materială şi teritorială a Curţii de Apel Bucureşti, în soluţionarea prezentei cauze penale.

În baza art. 346 alin. 2 Cod de procedură penală, constată legalitatea sesizării instanţei cu rechizitoriul nr. 52/1/P/2024 din data de 26.06.2025, al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcția Națională Anticorupție – Secţia de Combatere a Corupţiei, legalitatea administrării probelor şi a efectuării actelor de urmărire penală, în ceea ce îi priveşte pe inculpaţii COLDEA FLORIAN, DUMBRAVĂ DUMITRU, TRĂILĂ DORU – FLOREL, TOCACI DAN – VICTOR.

Dispune începerea judecății în dosarul nr 4374/2/2025, înregistrat pe rolul Curţii de Apel Bucureşti, privind pe inculpaţii:

• COLDEA FLORIAN (date), trimis în judecată pentru săvârşirea infracțiunilor: 1. constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. 1, 3 și 6 din Codul penal, în modalitatea constituirii grupului infracțional organizat, urmată de săvârşirea unor infracțiuni de corupție, exercitarea fără drept a unei profesii sau activități și spălarea banilor, cu referire la infracțiunile de trafic de influență prev. de art. 291 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 ce au fost comise în legătură cu dosarele vizându-i pe numiții Hideg Robertino Cătălin și Filip Robert Dinu și spălare a banilor prev. de art. 49 alin. 1 lit. b din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, 2. trafic de influență prev. de art. 291 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (cazul Filip Robert Dorin), 3. trafic de influență prev. de art. 291 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (cazul Hideg Robertino – Cătălin), 4. complicitate la exercitarea fără drept a unei profesii sau activități în formă continuată, prev. de 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 348 Cod penal cu referire la art. 25 alin. 2 și 3 din Legea nr. 51/1995 și cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (4 acte materiale, corespunzătoare entităților beneficiare ale serviciilor de consultanță juridică prestate în mod nelegal de numitul Dumbravă Dumitru în perioada 2023 – 2024: SC Metaminds SA, SC Business Consulting House SRL, Hideg Robertino – Cătălin și Flip Robert – Dorin), 5. spălarea banilor prev. de art. 49 alin. 1 lit. b din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. cu aplicarea art. 38 alin. 2 din Codul penal pentru infracțiunile de la punctele 2 , 3 și 4, toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal.
• DUMBRAVĂ DUMITRU (date), trimis în judecată pentru săvârşirea infracțiunilor: 1. constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. 1, 3 și 6 din Codul penal, în modalitatea constituirii grupului infracțional organizat, urmată de săvârşirea unor infracțiuni de corupție, exercitarea fără drept a unei profesii sau activități și spălarea banilor, cu referire la infracțiunile de trafic de influență prev. de art. 291 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 ce au fost comise în legătură cu dosarele vizându-i pe numiții Hideg Robertino – Cătălin și Filip Robert – Dinu și spălare a banilor prev. de art. 49 alin. 1 lit. b din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, 2. trafic de influență prev. de art. 291 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (cazul Filip Robert – Dorin), 3. trafic de influență prev. de art. 291 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (cazul Hideg Robertino Cătălin), 4. exercitarea fără drept a unei profesii sau activități în formă continuată, prev. de art. 348 Cod penal rap. la art. 25 alin. 2 și 3 din Legea nr. 51/1995 cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (9 acte materiale, corespunzătoare entităților beneficiare ale serviciilor de consultanță juridică prestate în mod nelegal în perioada 2019 – 2024: SC Soceram SA, SC Elsid SA, SC Unirea Shoping Center SRL, SC Cemrom SA, OTP Bank SA, SC Metaminds SA, SC Business Consulting House SRL, Hideg Robertino – Cătălin și Flip Robert – Dorin); 5. spălarea banilor prev. de art. 49 alin. 1 lit. b din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. cu aplicarea art. 38 alin. 2 din Codul penal pentru infracțiunile de la punctele 2 , 3 și 4, toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal.
• TRĂILĂ DORU – FLOREL (date), trimis în judecată pentru săvârşirea infracțiunilor: 1. constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. 1, 3 și 6 din Codul penal, în modalitatea constituirii grupului infracțional organizat, urmată de săvârşirea unor infracțiuni de corupție, exercitarea fără drept a unei profesii sau activități și spălarea banilor, cu referire la infracțiunile de trafic de influență prev. de art. 291 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 ce au fost comise în legătură cu dosarele vizându-i pe numiții Hideg Robertino – Cătălin și Filip Robert – Dinu și spălare a banilor prev. de art. 49 alin. 1 lit. b din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, 2. trafic de influență prev. de art. 291 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (cazul Filip Robert Dorin), 3. trafic de influență prev. de art. 291 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (cazul Hideg Robertino Cătălin), 4. complicitatea la infracțiunea de exercitare fără drept a unei profesii sau activități în formă continuată prev. de art. 48 alin. 1 Cod penal rap. la art. 348 Cod penal cu referire la art. 25 alin. 2 și 3 din Legea nr. 51/1995 și cu aplicarea art. 35 alin. 1 Cod penal (8 acte materiale, corespunzătoare entităților beneficiare ale serviciilor de consultanță juridică prestate în mod nelegal de numitul Dumbravă Dumitru în perioada 2019 – 2024: SC Soceram SA, SC Elsid SA, SC Unirea Shoping Center SRL, SC Cemrom SA, OTP Bank SA, SC Metaminds SA, Hideg Robertino – Cătălin și Flip Robert – Dorin), 5. spălarea banilor prev. de art. 49 alin. 1 lit. b din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. cu aplicarea art. 38 alin. 2 din Codul penal pentru infracțiunile de la punctele 2 , 3 și 4, toate cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal
• TOCACI DAN – VICTOR (date), trimis în judecată pentru săvârşirea infracțiunilor: 1. constituirea unui grup infracțional organizat prev. de art. 367 alin. 1, 3 și 6 din Codul penal, în modalitatea aderării la grupul infracțional constituit de către numiții Coldea Florian, Dumbravă Dumitru și Trăilă Doru Florel și respectiv a sprijinirii, prin acte materiale (racolarea ca și client a martorului Hideg Robertino Cătălin) a grupului infracțional, urmate de săvârşirea unor infracțiuni de corupție, exercitarea fără drept a unei profesii sau activități și spălarea banilor, cu referire la infracțiunile de trafic de influență prev. de art. 291 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 ce au fost comise în legătură cu dosarele vizându-i pe numiții Hideg Robertino – Cătălin și Filip Robert – Dinu și spălare a banilor prev. de art. 49 alin. 1 lit. b din Legea nr. 129/2019 pentru prevenirea şi combaterea spălării banilor şi finanţării terorismului, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. 2. complicitate la trafic de influență prev. de art. 48 alin. 1 rap. la art. 291 alin. 1 din Codul penal rap. la art. 6 din Legea nr. 78/2000 (cazul Hideg Robertino Cătălin), ambele cu aplicarea art. 38 alin. 1 din Codul penal.

Cu drept de contestație în termen de 3 zile de la comunicarea încheierii. Pronunţată în Camera de Consiliu, astăzi, 05.08.2026„, arată Curtea de Apel București.

Florian Coldea a fost trimis în judecată de Direcția Națională Anticorupție (DNA) pe 3 iulie 2025 pentru infracțiuni de trafic de influență, complicitate la trafic de influență și spălare de bani. 

Între timp, procurorii DNA lucrează și la Dosarul Coldea 2.

Fostul șef al DNA, Marius Voineag, a spus, într-un interviu pentru Mediafax, că dosarul Coldea „a fost o cauză greu de gestionat”, dar „DNA stă în spatele acestui dosar fără doar și poate”.

Amenzi de 1,76 milioane de lei și o sesizare penală în doar 48 de ore de control pe litoral, este bilanțul anunțat miercuri de Garda Națională de Mediu.

În total, 12 echipe de comisari sunt mobilizate pe litoral care fac controale pentru verificarea respectării legislației de mediu, chiar în vârful sezonului estival.

În cele două zile, comisarii au dispus 13 suspendări de activitate. A fost descoperită inclusiv o deversare de ape menajere uzate în apele de suprafață, pentru care a fost înaintată deja o sesizare penală Parchetului.

Probleme cu depozitarea deșeurilor

„Sunt zone de pe litoral care înregistrează progrese, dar, deși ne aflăm în a doua zi de control, am fost nevoiți să recurgem chiar la suspendări de activitate, mai ales pentru cei care funcționau fără autorizație de mediu. Deși scopul nostru nu este să aplicăm amenzi sau să închidem activități economice, respectarea legislației de mediu, mai ales acolo unde poate duce la probleme de sănătate publică, este non-negociabilă”, a declarat Marius Niță, comisar general adjunct al Gărzii Naționale de Mediu.

Printre cele mai frecvente probleme descoperite în teren se numără funcționarea fără autorizație de mediu, depozitarea necontrolată a deșeurilor, transportarea acestora fără documentele necesare sau pe baza unor formulare completate incorect, precum și lipsa evidențelor privind gestionarea deșeurilor.

Acțiunile de control continuă până pe 9 august.

Țevi deversate în mare

Controalele au loc la câteva luni după ce ministra Mediului, Diana Buzoianu, anunța intensificarea verificărilor pe litoral și avertiza că identificarea conductelor care deversează direct în mare reprezintă una dintre prioritățile autorităților.

„Am descoperit inclusiv astăzi, mergând pe teren, țevi care intrau în mare direct. Vor fi realizate controale astăzi cu privire la aceste aspecte, să vedem exact de unde provin acele țevi, ce se deversa în marea din România și evident să fie aplicate toate sancțiunile. Mesajul foarte clar pentru absolut toată lumea este că dorim o dezvoltare economică în zonă, dar o dorim cu respectarea legislației”, preciza atunci Diana Buzoianu, ministra Mediului.

Ea spunea că incidentele precum cel din Năvodari, unde a fost găsit un rezervor de gaz, nu trebuie să se repete.

 

„În urma analizei pe care am realizat-o în această ședință operativă, s-a luat decizia ca operațiunea de scufundare a celor patru barje să continue începând de mâine dimineață, în condiții de siguranță, în așa fel încât să nu ne prindă seara cu această activitate”, a declarat miercuri Ionel Scrioșteanu.

Secretarul de stat a precizat că activitatea va începe joi la ora 8:00, însă ora exactă la care vor fi scufundate barjele va fi stabilită în urma unei noi ședințe operative.

„Noi începem activitatea la ora 8:00 dimineață, dar, în funcție de prima ședință operativă de mâine dimineață, vom stabili procedura și ora la care va demara această activitate de scufundare a celor patru barje”, a afirmat Scrioșteanu.

Scufundarea barjelor fusese programată pentru miercuri, după ora 14:00. Două dintre acestea au fost încărcate în zona în care a fost dislocată stânca Pârjoaia, pe Dunărea Veche, iar celelalte două sunt aduse de la Galați.

Barjele vor fi scufundate în mod controlat, cu scopul de a redirecționa o parte din debitul Dunării de pe brațul Bala către Dunărea Veche și, ulterior, spre zona Centralei Nucleare de la Cernavodă.

Intervenția are loc în contextul nivelului foarte scăzut al Dunării.

Centrala Nucleară de la Cernavodă funcționează în prezent doar cu Unitatea 2, după ce Unitatea 1 a fost oprită controlat din cauza nivelului scăzut al Dunării. Directorul centralei, Romeo Urjan, a estimat că Unitatea 2 ar mai putea funcționa aproximativ 10-11 zile dacă intervențiile desfășurate pe fluviu, inclusiv scufundarea barjelor și lucrările de dragare, vor avea efectul așteptat.

Reforma ANI a fost votată în plenul Senatului. Rezultatul? Legea a trecut, dar lasă în urmă semne de ruptură în USR, după ce parlamentarii partidului nu s-au pus de acord pentru a-și exprima același vot. 11 dintre ei au votat legea, iar 6 senatori USR au votat împotrivă.

Noile modificări privind legea ANI l-ar viza pe primarul Timișoarei, Dominic Fritz, care este în acest moment condamnat definitiv pentru conflict de interese. În lege a fost adăugat și un amendament propus de PSD, care îl face pe liderul USR să-și piardă mandatul de primar în termen de 30 de zile de la promulgarea legii în Monitorul Oficial.

Propunerea de modificare a legii a stârnit reacții diferite între parlamentarii USR, care au avut de ales între banii din PNRR și pierderea mandatului lui Dominic Fritz.

După scindarea PNL, USR o ia pe același drum

Alina Gorghiu, deputat PNL, a reacționat miercuri într-o postare pe rețelele de socializare, unde a publicat rezultatul votului si a susținut sancționarea lui Dominic Fritz cu pierderea mandatului.

Legea privind integritatea funcționarilor publici a intrat astăzi la a doua rundă de vot, după ce săptămâna trecută nu a adunat o majoritate în Parlament. Trecerea ei de votul legislativului este un pas înainte pentru obținerea banilor din PNRR, dar nu și o garanție, întrucât mai sunt legi care vizează aceste jaloane, pe care România s-a angajat în fața Comisiei Europene să le ducă la bun sfârșit.

Reforma ANI a fost adoptată de Senat cu 105 voturi pentru, 8 împotrivă, 7 abțineri, iar 2 senatori nu au votat.

Testarea independentă a sistemului a fost realizată de STS, DNSC și Cyberint, fiind parcursă o nouă etapă de evaluare.

„Un număr limitat de aspecte tehnice urmează să fie corectate înainte ca aplicația să fie expusă public. Echipa ANCPI lucrează în prezent la remedierea acestora, urmând ca fiecare corecție să fie validată printr-o nouă rundă de testare înainte de a trece mai departe”, informează ANCPI, într-un comunicat de presă publicat.

Potrivit reprezentanților, testele trebuie să aibă loc într-un mediu controlat, pentru a evita ca erorile să fie descoperite după ce aplicația devine publică.

În ceea ce privește reluarea operațiunilor, reprezentanții ANCPI și ai Ministerului Dezvoltării s-au întâlnit cu notarii publici și experții de cadastru, pentru negocieri cu privire la modul de reluare a activității. Discuțiile vor continua și în perioada următoare, potrivit sursei citate.

„Rezultatul discuțiilor de până acum stă la baza procedurii de reluare a activității, aflată în curs de elaborare și testare, care va asigura că înregistrarea operațiunilor respectă întocmai legea și se desfășoară cu un minimum de blocaje”, transmite ANCPI.

Potrivit sursei citate, sistemul va fi repus în funcțiune imediat ce toate testele și validările tehnice vor fi finalizate.

ANCPI va reveni, vineri, cu o actualizare a situației privind stadiul concret al remedierilor.

„Mulțumim notarilor și specialiștilor în cadastru pentru colaborarea directă din această perioadă, precum și geodezilor și tuturor celor care așteaptă finalizarea unor tranzacții, pentru înțelegere”, transmite ANCPI.

Informarea vine în contextul atacului cibernetic petrecut la jumătatea lunii iulie. Acesta a provocat „cea mai amplă întrerupere tehnică din istoria” ANCPI, care a dus la blocarea sistemelor informatice, precum aplicația de cadastru și carte funciară, e-Terra, dar și adresele oficiale de mail.

Confederația Patronală a prezentat, cu ocazia întâlnirii de la Guvern, principalele provocări cu care se confruntă mediul de afaceri, de la situația unor sectoare industriale afectate de creșterea costurilor și de presiunile concurențiale, până la evoluțiile din sectorul energetic, digitalizarea administrației și măsurile necesare pentru creșterea competitivității economiei românești, potrivit informării oficiale.

România se află, din 1 august, în stare de alertă energetică după închiderea uneia dintre cele două unități nucleară de la Cernavodă și în timp ce riscă oprirea celei de-a doua, după scăderea semnificatică a debitelor Dunării. Cele două reactoare, cu o capacitate instalată de 1.400 MW, asigură, în condiții normale de funcționare aproximativ 20% din producția de energie a României.

În plus, Parlamentul a adoptat un proiect de lege pentru declararea, a doua oară în acest an, a situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere, reducerea temporară a nivelului accizei la motorină, instituirea contribuției de solidaritate, precum și pentru stabilirea unor măsuri de protecție a economiei, populației și de funcționare a pieței energiei, care a fost promulgat mați de președintele Nicușor Dan. Legea intră în vigoare la trei zile de la publicarea în Monitorul Oficial, iar starea de urgență va fi în vigoare până la 31 octombrie, inclusiv.

Concluziile întâlnirii

Potrivit sursei citate, premierul a subliniat că dezvoltarea economiei și creșterea competitivității depind de consolidarea finanțelor publice, reducerea deficitului bugetar, gestionarea responsabilă a resurselor publice, accelerarea absorbției fondurilor europene și întărirea încrederii investitorilor în economia românească.

„Referitor la sectorul energetic, Ilie Bolojan a precizat că actualele provocări pot fi depășite printr-o abordare integrată, bazată pe investiții în capacități de producție și stocare, modernizarea rețelelor și implementarea soluțiilor inteligente de gestionare a consumului. Acesta a arătat că noile programe sunt orientate în această direcție, cu obiectivul de a crește eficiența și competitivitatea sistemului energetic și de a crea, pe termen mediu și lung, condițiile pentru reducerea prețurilor la energie”, conform comunicatului oficial.

Potrivit Guvernului, discuțiile au vizat, totodată, accelerarea digitalizării administrației, inclusiv dezvoltarea unor soluții digitale care să contribuie la reducerea evaziunii fiscale, simplificarea relației dintre stat și mediul de afaceri și creșterea eficienței serviciilor publice.

„Au fost abordate și aspecte privind costurile de finanțare și măsurile necesare pentru sprijinirea competitivității economiei românești”, potrivit Guvernului.

La finalul întâlnirii, premierul Ilie Bolojan a evidențiat importanța unei colaborări constante între Guvern și mediul de afaceri, în vederea identificării unor soluții care să răspundă provocărilor economice și să ofere un cadru cât mai predictibil pentru investiții, se arată în comunicat.

Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești, cu o contribuție de 30% din în PIB și peste 450.000 de angajați în 3900 de firme mari și mici, cu capital românesc și străin.

Conform imaginilor transmise de Guvern, la întâlnire au participat vicepreședinții Confederației Patronală Concordia Simona Constantinescu, Dragoș Petrescu și Ondrej Safar (CEO al Distribuţie Oltenia), Paul Aparaschivei, directorul executiv al confederației, li Daniel Apostol, directorul Federației Patronale a Energiei (FPE) și Nadina Nedelea, director executiv al Asociației Producătorilor de Mobilă din România.

 

Potrivit DIICOT, în lunile iunie și iulie ale acestui an, bărbatul i -a obligat pe 4 dintre minori, cu vârste între 5 și 16 ani, „la manifestări pornografice în vederea producerii şi difuzării de astfel de materiale”. Acesta le-a filmat pe fete cu telefonul și a păstrat videoclipurile.

Acesta a întreținut ulterior relații sexuale cu aceștia, dar și cu încă o victimă, tot minoră. Aceștia sunt cu vârste de 5, 7, 10, 15 și 16 ani. Potrivit procurorilor, bărbatul a profitat de starea de vulnerabilitate a lor, întrucât ei proveneau din familii dezorganizate, dar și sărace.

Primii doi dintre copii, frați, cu vârste de 5 și 7 ani, i-ar fi pus să comită fapte de natură sexuală ca, mai apoi, să-i filmeze cu telefonul. Faptele s-ar fi petrecut în iulie.

Actele de urmărire penală au arătat și faptul că, pe parcursul lunii iunie 2026, în mod repetat, ar fi atins cu mâinile în zonele intime, un alt copil cu vârsta de 8 ani.

Anchetatorii i-au percheziționat locuința, din orașul Rădăuți, acolo unde au găsit mai multe dispozitive de stocare a datelor.

Bărbatul a fost reținut luni, iar marți a fost arestat preventiv. Acesta este cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de agresiunea sexuală săvârșită asupra unui minor, pornografie infantilă, trafic de minori, viol săvârșit asupra unui minor și determinarea sau înlesnirea întreținerii de acte sexuale sau de natură sexuală între minori.

Potrivit Eurostat, 16,5% dintre persoanele cu vârsta de cel puțin 16 ani din UE consumau, în 2025, zilnic tutun, țigări electronice, pliculețe cu nicotină sau produse din tutun încălzit, ceea ce indică o ușoară scădere față de procentul de 17,5% înregistrat în 2022.

Datele arată că 20,8% dintre bărbați fumau zilnic, comparativ cu 12,6% dintre femei, ambele procente fiind în scădere ușoară față de 2022.

Pe grupe de vârstă, cea mai mare pondere a consumatorilor zilnici de tutun și produse conexe s-a înregistrat în grupa de vârstă 35-49 de ani (21,3%), urmată de cea cu vârsta cuprinsă între 25 și 34 de ani (19,9%) și de cea cu vârsta cuprinsă între 50 și 64 de ani (19,8%).

Eurostat: Bulgaria are cel mai ridicat consum din UE

Dintre țările UE, Bulgaria (26,3%), Suedia (23,9%) și Croația (23,6%) au înregistrat cele mai mari procente de consum zilnic de tutun și produse conexe în rândul persoanelor cu vârsta de 16 ani sau mai mult.

La polul opus s-au situat Țările de Jos (9,9%), Irlanda (11,7%) și Belgia (13,6 %).

În 17 țări din UE, ponderea persoanelor care au consumat tutun și produse conexe zilnic a scăzut între 2022 și 2025. Cele mai mari scăderi s-au înregistrat în Spania și Luxemburg (câte 2,1 puncte procentuale), iar în Croația și Lituania (câte 2,7 pp) au înregistrat cele mai mari creșteri.

România, peste media europeană

Eurostat arată că, în România, 17,6% dintre persoanele de peste 16 ani au consumat anul trecut zilnic tutun și produse conexe. Procentul este în scădere, de la 17.9%, cât era în 2022.

Institutul Național de Sănătate Publică derulează în lunile iulie și august campania „Respiră curat, alege sănătatea!”, având ca obiectiv creșterea nivelului de informare și conștientizare a populației cu privire la efectele nocive ale consumului de tutun și ale utilizării produselor emergente cu nicotină.

Conform specialiștilor români, consumul de tutun reprezintă una dintre cele mai importante cauze evitabile de îmbolnăvire, dizabilitate și deces prematur. Fumatul este un factor de risc major pentru bolile cardiovasculare, cancer, bolile respiratorii cronice și diabetul zaharat de tip 2 și continuă să genereze o povară semnificativă asupra stării de sănătate a populației și asupra sistemului de sănătate.

O dronă a fost descoperită lângă o aeronavă ucraineană pe aeroportul din Leipzig. Surse din cadrul serviciilor de securitate DPA au raportat că drona era echipată cu un explozibil și un detonator.

Drona a fost găsită în apropierea capătului sudic al pistei. A fost apoi examinată de un robot de dezamorsare a bombelor.

Drona lângă avion

Un purtător de cuvânt al poliției a declarat că drona nu reprezenta o amenințare imediată.

Din cauza descoperirii dronei, aeroportul a suspendat temporar operațiunile.

Mai multe aeronave au fost deviate către aerodromuri alternative. Sectorul nordic al aeroportului a reluat în curând operațiunile. Pista sudică a rămas închisă.

Turneul liderului de la Vatican se va desfășura între 6 și 17 noiembrie și va debuta cu o vizită în Uruguay, anunță Vaticanul, citat de AFP. 

Turneul sud-american

Programul Papei, care se va afla în Uruguay în perioada 6-8 noiembrie, va include deplasări la Montevideo, Paysandú și Florida. 

Între 8 și 11 noiembrie, Suveranul Pontif va vizita Argentina. Itinerariul cuprinde vizita  capitalei Buenos Aires, orașului Córdoba și a sanctuarul de la Luján, situat în apropierea capitalei.  

Ultima și cea mai amplă etapă a turneului se va desfășura în Peru, între 11 și 17 noiembrie. Papa va vizita Lima, Cusco, Pucallpa și Chiclayo, oraș al cărui episcop a fost înainte de alegerea sa în fruntea Bisericii Catolice. 

Peru are o semnificație aparte pentru Leon al XIV-lea, care a activat aici timp de două decenii ca misionar și deține cetățenia peruană din 2015. 

Vizită în Franța

Înaintea deplasării în America de Sud, Papa Leon al XIV-lea va efectua o vizită în Franța, la finalul lunii septembrie.

În perioada 25-28 septembrie, Suveranul Pontif se va întâlni cu președintele Emmanuel Macron și vizită la sediul UNESCO și Catedrala Notre-Dame din Paris.

În timpul vizitei sala, Papa va oficia o liturghie în aer liber la Place de la Concorde și pe Champs-Élysées. 

În încheierea vizitei, liderul de la Vatican se va deplasa în departamentul Moselle, unde este înmormântat Robert Schuman, unul dintre părinții fondatori ai Uniunii Europene. Biserica a început procesul canonic de beatificare a fostului lider francez. 

Câți bani vor fi blocați dacă legea nu trece de Parlament

Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a precizat miercuri că sunt în joc sute de milioane de euro, care pot fi pierduți de România dacă Legea decarbonizării nu obține o majoritate în plen.

„În condițiile reversibilității, cererile de plată care mai sunt de depus vor fi afectate vor fi afectate în procesul lor de depunere și aprobare. […] Noi atunci am avut jalonul de circa 600 de milioane, poate să fie o sumă de niște sute de milioane. Este o interpretare care poate fi corectă în sensul că nu ți se iau banii pe care îi aveai, ci îți iau un fel de coeficient de încălcarea regulamentului, care stă cumva în zona comisiei de a-l decide.”, a declarat Pîslaru în cadrul unei scurte conferințe de presă.

În mâinile cui stă trecerea legilor pentru jaloanele din PNRR

Dacă până acum, partidele parlamentare aveau opinii diferite despre cum ar trebui să arate aceste legi, ministrul interimar al Investițiilor și Proiectelor Europene declară că în prezent găsește mai mult consens.

„În sfârșit, avem o aliniere în interesul României și al românilor între prim-ministru, poziția Guvernului și poziția președintelui pe acest subiect. Este de bun augur și sper că lucrurile astea să continue”, a declarat Pîslaru.

Pîslaru: Președintele, „ultimul bastion”

Potrivit lui Pîslaru, Guvernul României își pune speranțele în președintele Nicușor Dan, despre care spune că este „ultimul bastion” care poate opri promulgarea legii.

„Speranța noastră în acest moment este ca președintele țării să acționeze ca ultim bastion și, înțelegând importanța și responsabilitatea pe care o avem, această lege să nu treacă”, a declarat ministrul.

Ce ar risca România să piardă din PNRR

Totodată, Pîslaru a avertizat că, dacă legea va fi promulgată, Comisia Europeană ar declanșa procedura privind riscul de reversibilitate a reformelor asumate prin PNRR.

„Comisia Europeană ar trimite României o notificare privind riscul de reversibilitate și i-ar cere să prezinte măsurile prin care revine la angajamentele asumate anterior”, a explicat ministrul.

Acesta susține că efectele nu s-ar limita la eventuale penalități financiare, ci ar afecta și derularea cererilor de plată din PNRR. Potrivit ministrului, cererea de plată nr. 5 era deja negociată și pregătită pentru depunere, însă, odată declanșată procedura de reversibilitate, România ar trebui mai întâi să demonstreze Comisiei Europene că a remediat situația. De asemenea, și cererea de plată nr. 6 ar urma să fie afectată, iar Parlamentul ar trebui să revină asupra modificărilor adoptate înainte ca procesul să poată continua.

Pîslaru: România trebuie să explice cum remediază situația

Pîslaru a explicat că, după primirea notificării din partea Comisiei Europene, România va trebui să arate cum corectează situația, iar Bruxelles-ul va analiza răspunsul autorităților.

„Până când nu răspunde și nu dă un răspuns satisfăcător, procedura rămâne deschisă”, a spus Pîslaru, referindu-se la procedura de reversibilitate care ar urma să fie declanșată de Comisia Europeană în cazul promulgării legii.

Cererea de plată nr. 5 din PNRR include 75 de jaloane și ținte, aferente unui număr de 21 de reforme și 54 de investiții. Guvernul estima că, după evaluarea Comisiei Europene, România ar putea încasa aproximativ 2 miliarde de euro prin această cerere. Cererea de plată nr. 6, ultima din PNRR, urmează să fie depusă până la 30 septembrie și include restul jaloanelor și țintelor rămase după revizuirea planului.

Legile de care depind banii europeni au fost discutate și săptămâna trecută în Parlament, dar aleșii nu au reușit să se pună de acord pentru a le aproba pe toate. În cea de-a doua sesiune extraordinară, organizată săptămâna aceasta, sunt supuse la vot 2 legi, cea a biodiversității și legea integrității, care a mai intrat la vot și în ultima sesiune organizată de Parlament.

„SRI informează cetățenii că au fost semnalate tentative de fraudă în cadrul cărora persoane necunoscute utilizează tehnici de falsificare a identității apelantului (spoofing) astfel încât pe ecranul telefonului apelatului să fie afișat numărul instituției dedicat relației cu publicul. În cadrul acestor apeluri frauduloase pot fi solicitate date cu caracter personal, informații bancare, coduri de autentificare, parole sau efectuarea unor transferuri de bani”, a transmis SRI într-o postare pe Facebook.

Instituția precizează că nu solicită telefonic date personale sau informații despre carduri și conturi bancare, parole, coduri PIN, coduri de autentificare ori efectuarea unor plăți și transferuri de bani.

„Dacă primiți un astfel de apel, vă recomandăm să nu furnizați nicio informație solicitată și să întrerupeți convorbirea”, a subliniat SRI.

Tentativele folosesc o tehnică denumită „spoofing”.

„Atacul de tip spoofing reprezintă o tehnică prin care atacatorii folosesc platforme software online pentru a imita numere reale de telefon. Ei pot afișa pe ecranul telefonului dumneavoastră orice număr de telefon doresc, fie că aparține unei instituții, unei companii sau chiar unei persoane fizice, cu scopul de a vă câștiga încrederea”, explică instituția.

Pentru verificarea identității interlocutorului, SRI recomandă recomandă cetățenilor să întrerupă imediat apelul și să formeze manual numărul, cifră cu cifră, „din agendă, de pe documente oficiale sau site-uri sigure”.

„Platformele online de spoofing pot doar să imite un număr la inițierea apelului. În momentul în care dumneavoastră închideți și sunați înapoi în rețeaua clasică de telecomunicații, este imposibil să mai ajungeți la interlocutorul ilegitim”, a precizat SRI.

Aliații NATO au lansat un nou „ apel la acțiune” către instituțiile financiare în cadrul Forumului Industriei de Apărare de la Summitul NATO de la Ankara, marți, 7 iulie 2026,

Inițiativa își propune să crească investițiile de capital privat în apărare, securitate și reziliență în întreaga Alianță.

Apelul lui Mark Rutte

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a subliniat că sunt necesare investiții semnificativ mai mari pentru a satisface cererea tot mai mare de capabilități de apărare. „Pentru a ne menține apărarea puternică, trebuie să susținem și să ne extindem industriile și să stimulăm inovația în întregul sector al apărării. Și pentru aceasta, avem nevoie de capital”, a spus el. El a menționat că, deși mai mult capital privat se îndreaptă către apărare decât înainte, „nu este nici pe departe suficient”.

9 giganți bancari susțin demersul

Apelul la acțiune încurajează instituțiile financiare să își mărească acordarea de credite și investițiile în capitaluri proprii în sectoarele apărării, securității și rezilienței, în timp ce se așteaptă ca aliații să își consolideze mecanismele de finanțare interne și să sprijine modelele de coinvestiții public-private.

Inițiativa a fost salutată de importante instituții financiare, inclusiv Banco Santander, Barclays, BNP Paribas, Citi, Deutsche Bank, NatWest, PKO Bank Polski, Danske Bank, Banca de Dezvoltare a Afacerilor din Canada și Fondul de Inovare al NATO.

Aceste instituții au mobilizat deja 217 miliarde de dolari în capital pentru apărare și securitate, arată Alianța. Secretarul General a descris lansarea ca fiind „doar începutul” și a declarat că va colabora îndeaproape cu sectorul financiar pentru a crește în continuare investițiile în apărarea Aliaților.

Începând de miercuri și până în data de 12 august la ora 7:00, debitul la intrarea în țară, în secțiunea Baziaș, va fi în ușoară scădere în prima zi, până la valoarea de 1.400 mc/s.

Ulterior, acesta se va menține staționar până la sfârșitul intervalului, situându-se sub media multianuală a lunii august, de 3.900 mc/s.

În ceea ce privește râurile din țară, în luna august, regimul hidrologic al acestora se va situa, în general, la valori cuprinse între 30% și 50% din mediile multianuale lunare.

Debitele mai reduse sunt prognozate pe râurile din bazinele hidrografice Crasna, Barcău, Crișul Repede, Crișul Negru, Crișul Alb, Bârlad și Râmnicu Sărat, pe cursul superior al Siretului, pe afluenții Prutului și pe râurile din Dobrogea. Pe aceste râuri, debitul de apă se va situa sub 30% din mediile multianuale lunare.

Cu toate acestea, hidrologii informează că în această lună sunt posibile fenomene asociate ploilor torențiale precum scurgerile de pe versanți, torenți și pâraie, precum și viituri rapide, în ciuda căldurii și a secetei.

La polul opus, valorile mai ridicate sunt estimate pe râurile din bazinul hidrografic al Prahovei, precum și în bazinele superioare ale Ialomiței și Buzăului.

Hidrologii vor mai transmite prognoze actualizate. În situațiile în care va fi estimată posibilitatea depășirii cotelor de apărare, prognozele vor fi urmate de avertizări hidrologice, emise în funcție de situația hidrologică și de evoluția vremii din acel moment.

Pastele sunt printre cele mai versatile preparate, iar atunci când sunt combinate cu ingrediente de calitate, rezultatul poate fi spectaculos fără să fie nevoie de rețete complicate. Spaghetti țărănești cu Cârnați Durdulii de la Matache Măcelaru’, roșii cherry, usturoi și telemea sunt un exemplu perfect de masă rapidă, consistentă și plină de savoare.

Secretul preparatului îl reprezintă Cârnații Durdulii, făcuți după o rețetă tradițională. Sunt preparați din trei părți jambon și o parte grăsime, iar carnea este tocată prin sită de zece, pentru ca bucățile să rămână mari și textura să fie prezentă în fiecare îmbucătură. Sunt asezonați cu usturoi, piper și boia, introduși în maț natural și afumați la rece cu lemn de fag, proces care le oferă aroma specifică și îi ajută să rămână suculenți.

Pentru această rețetă, spaghetele se fierb al dente, iar într-o tigaie se pregătește baza sosului din ulei de măsline, usturoi zdrobit și Cârnații Durdulii rumeniți. Se adaugă roșiile cherry, care își lasă sucul și formează un sos ușor, perfect pentru paste. La final, pastele se amestecă direct în tigaie cu toate ingredientele, iar preparatul se servește cu telemea rasă și ceapă verde tocată fin.

Rezultatul este o combinație între gustul autentic al preparatelor românești și savoarea pastelor italiene, potrivită atât pentru prânz, cât și pentru cină.

Dacă și tu ai poftit la Cârnații Durdulii de la Matache Măcelaru’, poți participa și la campania dedicată produsului. Intră în concurs, răspunde la întrebări și înscrie-te pentru premiile pregătite de Matache.

Articol preluat din G4Food.ro

Acțiunile SpaceX s-au prăbușit după ce primul raport de profit al companiei a dezvăluit o creștere uriașă a cheltuielilor pentru inteligența artificială, potrivit BBC.

Cheltuieli de peste 18 miliarde de dolari

În timp ce veniturile trimestriale ale firmei aproape s-au dublat față de anul precedent, ajungând la 7,8 miliarde de dolari, cheltuielile sale au crescut la 18,3 miliarde de dolari. Numărul este de peste șase ori mai mare decât în ​​urmă cu un an. Din această sumă, cea mai mare parte este destinată inteligenței artificiale.

Compania lui Elon Musk a început să fie tranzacționată pe piața bursieră din SUA în iunie.

Acțiunile sale au scăzut cu aproape 9% în tranzacțiile de după bursă. Musk a declarat că oamenii par să „subestimeze” SpaceX, potrivit sursei citate.

Pierderi de 2 miliarde de dolari în prima jumătate a anului

În total, SpaceX a înregistrat o pierdere netă de 143 de milioane de dolari în cele trei luni până în iunie. De asemenea, a înregistrat o pierdere de 2 miliarde de dolari în primele șase luni ale anului.

Totuși, Musk a menționat Starlink, singura parte a companiei care înregistrează în prezent profit. Aceasta a adus 1,6 miliarde de dolari în al doilea trimestru. Musk a spus că se așteaptă ca această afacere să crească exponențial în următorii ani.

„Nu este exclus ca, la un moment dat, Starlink să opereze cea mai mare parte a internetului mondial”, a spus Musk.

Divizia de inteligență artificială a SpaceX a pierdut, de asemenea, 1,2 miliarde de dolari în trimestru, la venituri de 2,5 miliarde de dolari.

Cheltuielile SpaceX vor continua la un nivel „foarte similar”

Bret Johnson, șeful departamentului financiar al SpaceX, a declarat că cheltuielile de capital ale companiei vor continua la un nivel „foarte similar” pentru tot restul anului, potrivit aceleiași surse.

Cu toate acestea, Musk a spus că SpaceX va atinge probabil venituri de 1 trilion de dolari până în 2030. Ele vor fi atinse cu un an mai devreme decât estimase acum doar șase săptămâni.

Totuși, acțiunile SpaceX au scăzut marți după orele de tranzacționare, anulând câștigurile înregistrate în timpul zilei.

Arsenal, campioana Angliei, va plăti 75 de milioane de lire sterline (aproximativ 87,5 milioane de euro) pentru căpitanul „coțofenelor”, care a primit deja permisiunea de a efectua vizita medicală, potrivit Sky Sports.

Internaționalul brazilian în vârstă de 28 de ani le-a transmis conducătorilor lui Newcastle încă de la începutul verii că își dorește să se transfere la Arsenal, dacă va exista o ofertă potrivită.

Prima propunere înaintată de Arsenal a fost respinsă, însă cele două cluburi au ajuns ulterior la un acord pentru suma de 75 de milioane de lire sterline.

Guimaraes mai avea doi ani de contract cu Newcastle, iar clubul deținea și o opțiune de prelungire pentru încă un sezon.

Dacă mutarea se va finaliza, Newcastle va depăși pragul de 280 de milioane de euro încasate din transferuri în această vară. În ultimele săptămâni, Anthony Gordon a fost vândut la Barcelona pentru 69,3 milioane de lire sterline (aproximativ 80,9 milioane de euro), iar Sandro Tonali a ajuns la Tottenham într-o tranzacție estimată la 100 de milioane de lire sterline (aproximativ 116,8 milioane de euro).

Bruno Guimaraes evolua pentru Newcastle din ianuarie 2022, când a fost transferat de la Olympique Lyon. De atunci, brazilianul s-a impus ca unul dintre cei mai importanți jucători ai echipei, devenind căpitan și unul dintre liderii formației de pe St. James’ Park.

Tensiunile dintre cele mai mari două economii ale lumii continuă să mocnească înaintea vizitei așteptate a președintelui chinez Xi Jinping în Statele Unite, programată pentru luna septembrie, în ciuda semnelor de apropiere apărute în timpul întâlnirilor sale cu Donald Trump, desfășurate la Beijing în luna mai, potrivit AP.

Ministerul Comerțului din China a precizat că sancțiunile reprezintă un răspuns la măsurile recente adoptate de SUA, inclusiv interdicția impusă de Comisia Federală pentru Comunicații (FCC) privind importul de drone chinezești și decizia Departamentului pentru Securitate Internă de a adăuga 43 de companii chineze pe lista entităților vizate de Legea pentru prevenirea muncii forțate a uigurilor, măsură menită să blocheze importurile de produse realizate prin muncă forțată.

„Aceste măsuri încalcă grav consensul important la care au ajuns cei doi șefi de stat și afectează serios drepturile și interesele legitime ale Chinei. China nu are altă opțiune decât să adopte contramăsuri necesare”, a transmis ministerul.

Instituția a subliniat că Beijingul acționează cu reținere și a cerut Statelor Unite să renunțe la măsurile adoptate împotriva Chinei și să înceteze „practicile eronate”. Totodată, a avertizat că vor urma noi sancțiuni dacă Washingtonul va introduce alte restricții împotriva Chinei.

Beijingul va analiza de la caz la caz exporturile de vehicule aeriene fără pilot, componentele esențiale ale acestora și tehnologiile asociate care figurează pe lista bunurilor cu dublă utilizare, civilă și militară, supuse controlului la export.

Companiile americane, sancționate

Șase entități americane, inclusiv Applied DNA Sciences Inc. și organizația neguvernamentală Human Rights in China, au fost incluse pe lista sancțiunilor și nu vor mai putea desfășura activități comerciale sau alte operațiuni cu entități din China.

Ministerul Comerțului a anunțat, de asemenea, că investighează impactul asupra securității naționale al programelor informatice pentru tipărire și al echipamentelor de birou importate, fără a preciza companiile vizate.

Administrația de Stat pentru Reglementarea Pieței a transmis că firmele din SUA care efectuează inspecții în fabrici în numele entităților chineze pentru obținerea certificării CCC nu vor mai putea furniza aceste certificări.

Certificarea CCC (China Compulsory Certification) atestă că produsele electronice respectă standardele minime de siguranță. Noua regulă îi va obliga pe producătorii americani de echipamente electronice certificate să apeleze la auditori din afara Statelor Unite sau la alte organisme de certificare desemnate în afara SUA.

În decembrie, Comisia Federală pentru Comunicații din SUA a interzis importul de noi drone produse în China, însă ulterior a modificat decizia pentru a permite intrarea pe piață a unor modele.

Săptămâna trecută, FCC a anunțat și interzicerea importului de noi roboți umanoizi și invertoare electrice fabricate în străinătate, invocând riscuri la adresa securității naționale, o măsură care vizează, în fapt, China.

Perspectivele pentru sezonul 2026 sunt încurajatoare. Potrivit estimărilor preliminare ale Comisiei Europene, România ar urma să obțină o producție medie de rapiță de aproximativ 3,08 t/ha.¹ În spatele acestui rezultat se află o combinație de expertiză agronomică, condiții favorabile și numeroase decizii luate pe parcursul sezonului. Dintre acestea, alegerea hibridului rămâne una dintre cele mai importante. Pe măsură ce presiunile climatice se intensifică, iar costurile de producție continuă să crească, fermierii recunosc tot mai mult faptul că genetica potrivită poate face o diferență semnificativă atât în ceea ce privește productivitatea, cât și profitabilitatea.

„Genetica superioară ne oferă un avantaj important, susținând productivitatea, sănătatea culturilor și profitabilitatea, în timp ce ne ajută să gestionăm provocările generate de secetă, boli și modele meteorologice din ce în ce mai imprevizibile”, afirmă Ingrid Staver, proprietara Agrostaver SRL, o fermă de 1.400 de hectare care operează în județele Galați și Brăila.

Experiența sa din ultimele două sezoane ilustrează modul în care genetica poate influența performanța în câmp. În 2025, în ciuda unei semănări târzii și a altor provocări, Agrostaver a obținut o producție de peste 5 t/ha la rapiță și a constatat că nicio altă cultură nu a oferit un nivel similar de profitabilitate în condițiile respective.

Acest succes s-a bazat pe hibrizii Pioneer® PT314 și PT315. Deși au aceeași bază genetică, cei doi hibrizi se completează prin caracteristici diferite de formare a producției. PT315 dezvoltă, de regulă, un număr mai mare de silicve, în timp ce PT314 produce silicve mai mari, cu un număr superior de semințe. Potrivit lui Ingrid Staver, ambii hibrizi au demonstrat o toleranță excelentă la secetă și stres termic, însă comportamentul lor în timpul unui episod sever de îngheț de primăvară a fost cu adevărat remarcabil.

Citeşte comunicatul integral AICI.