Premierul Luca Niculescu a spus că domeniile energiei și transporturile sunt esențiale pentru reziliența Republicii Moldova și pentru conectarea cu Uniunea Europeană prin România.
El a anunțat că va vizita stației electrică Chișinău, care este un pilon central pentru obținerea independenței energetice depline a Republicii Moldova.
„Știm că de multă vreme și de prea multe ori energia este folosită ca un element, ca o armă de șantaj geopolitic. Deci vom continua să sprijinim în beneficiul cetățenilor extinderea acestei independențe energetice”, a declarat Niculescu.
Premierul a fost întrebat, în cadrul unei conferințe de presă, și despre asigurarea securității în condițiile dronelor care frecvent survolează spațiul aerian al republicii Moldova.
„Într-adevăr, atacurile rusești sunt inacceptabile, iar protecția trebuie să fie pentru toți cetățenii români și pentru toți cetațenii, fie că sunt în Republica Moldova, fie că sunt în România. Avem discuții foarte aplicate pentru a întări colaborarea noastră în domeniul apărării. Există și programul SAFE pe care îl cunoașteți foarte bine și care va întări industria din România, dar vor exista și beneficii comune și vom lucra, vă dați seama, foarte aplicat pentru a întări apărarea cetațenilor noștri”, a mai spus Luca Niculescu.
Premierul Republicii Moldova, Vasile Tofan, a declarat marți, după întrevederea cu premierul României, Luca Niculescu, că cele două țări vor să accelereze proiectele comune din domeniul infrastructurii, energiei și investițiilor.
În cadrul unei conferințe de presă comune, acesta a spus că România este cel mai apropiat prieten al Republicii Moldova și că cele două state trebuie să își consolideze cooperarea economică și în domeniul securității.
„Dragă Luca, la Chișinău sunteți acasă și cred că aceasta este cel mai firesc mod de a descrie relația dintre țările noastre. O relație în care nu avem nevoie de prea multe formalități pentru a ne înțelege și pentru a fi alături. Pentru Republica Moldova, România este cel mai apropiat prieten. Țara pe care am știut întotdeauna că ne putem baza.
Ne leagă aceeași limbă, istorie, cultură, familiile și comunitățile noastre, copiii care învață în România, oamenii care muncesc, construiesc afaceri și își fac planuri de viitor împreună. Dar ne leagă mai ales viitorul pe care vrem să-l construim împreună”, a declarat Vasile Tofan.
Premierul Republicii Moldova a amintit că România a ajutat țara sa să facă față crizelor energetice, să modernizeze școli și grădinițe, să dezvolte infrastructura și să îmbunătățească serviciile din localități.
„România ne-a fost alături în momentele cele mai dificile, când am avut nevoie de sprijin rapid și concret. Ne-a ajutat să facem față crizelor energetice, să modernizăm școli și grădinițe, să dezvoltăm infrastructura și să aducem servicii mai bune în localitățile noastre. Acest sprijin se vede în viața oamenilor și este prețuit, vă asigur, de fiecare cetățean al Republicii Moldova”, a afirmat acesta.
Vasile Tofan: Războiul din Ucraina amenință securitatea întregii regiuni„În astă dimineață am venit de la Kiev, unde am văzut încă o dată ce înseamnă să trăiești sub amenințarea permanentă a războiului. Chiar în noaptea trecută, capitala ucraineană a fost din nou ținta bombardamentelor rusești. 16 rachete balistice au lovit ținte civile într-un oraș de 3,5 milioane de oameni. Pentru oamenii din Ucraina, aceasta este realitatea din fiecare zi”, a declarat Vasile Tofan.
Premierul moldovean a spus că războiul declanșat de Rusia nu se limitează la teritoriul Ucrainei. El a făcut referire la dronele rusești care încalcă spațiul aerian al Republicii Moldova și al României.
„Acest război, acest război crud, acest atac barbaric al Rusiei nu se oprește la frontierele Ucrainei. Atât în Republica Moldova, cât și în România, dronele rusești ne încalcă spațiul aerian și pun în pericol securitatea cetățenilor noștri. De la începutul războiului am avut peste 100 de survolări neautorizate ale spațiului nostru aerian”, a afirmat premierul moldovean.
Vasile Tofan a condamnat și atacurile asupra navelor din Marea Neagră, despre care a spus că amenință siguranța navigației și stabilitatea întregii regiuni.
„Condamnăm ferm aceste încălcări, precum și atacurile asupra navelor din Marea Neagră, care vă afectează direct și care amenință securitatea navigației și stabilitatea întregii regiuni. Toate acestea ne amintesc cât de important este să rămânem uniți, să ne consolidăm capacitatea de a răspunde acestor amenințări și să continuăm să sprijinim Ucraina. Securitatea Republicii Moldova, a României și a Ucrainei este strâns legată, iar pacea și stabilitatea în regiunea noastră sunt o responsabilitate comună”, a declarat acesta.
Republica Moldova vrea mai multe investiții românești„Astăzi, relația noastră a ajuns într-o etapă în care trebuie să vorbim tot mai mult despre ceea ce construim împreună și ați spus-o și dumneavoastră, în discursul de inaugurare și în interviul pe care l-ați dat astăzi mai devreme la TVR. Vreau să știți că România poate conta pe Republica Moldova la fel cum noi știm că putem conta pe România în aceste proiecte.
România poate conta pe noi ca pe un partener predictibil, stabil și pro-european, care contribuie la securitatea regiunii noastre, dar și ca pe o economie care se dezvoltă și care este tot mai legată de economia românească. Ne dorim ca această relație să aducă tot mai multe beneficii pe ambele maluri ale Prutului”, a afirmat Vasile Tofan.
Premierul Republicii Moldova a spus că a discutat cu Luca Niculescu despre proiectele care pot fi accelerate în perioada următoare. Una dintre direcțiile principale este îmbunătățirea legăturilor de transport dintre cele două țări.
„În primul rând, vrem să fim mai bine conectați. Mai multe poduri peste Prut, drumuri mai bune și puncte de frontieră mai multe și mai rapide. În special acum, când este sezonul de exporturi de produse perisabile, de fructe ale agricultorilor din Moldova. Astfel încât oamenii și mărfurile să circule mai repede și mai ușor”, a declarat premierul.
Acesta a precizat că cele două guverne vor să accelereze proiectele privind podurile de la Ungheni, inclusiv drumurile de acces și infrastructura de frontieră.
România și Republica Moldova vor consolida securitatea energeticăO altă prioritate discutată de cei doi premieri este securitatea energetică. Vasile Tofan a amintit rolul României în asigurarea aprovizionării Republicii Moldova cu energie.
„În al doilea rând, continuăm să construim împreună securitatea noastră energetică. România a avut un rol esențial în aprovizionarea Republicii Moldova cu energie. Acum construim infrastructura care ne va oferi mai multă siguranță pe termen lung”, a afirmat acesta.
Premierul moldovean a menționat că discuțiile cu Luca Niculescu au vizat accelerarea interconectărilor electrice, inclusiv linia Bălți-Suceava.
Republica Moldova ar urma și să beneficieze, din următorul sezon rece, de gaze din proiectul Neptun Deep, din Marea Neagră.
„Am discutat despre accelerarea interconectărilor electrice, inclusiv linia Bălți-Suceava, iar din sezonul rece următor vom putea conta și pe gaze din Neptun Deep, din Marea Neagră”, a declarat Vasile Tofan.
În ceea ce privește relațiile economice, premierul a spus că Republica Moldova își dorește mai multe investiții din România.
„În al treilea rând, vrem mai multe investiții românești în Republica Moldova. România este deja unul dintre cei mai importanți parteneri economici, dar potențialul este mult mai mare în industrie, energie, tehnologie, infrastructură. Vrem ca firmele românești să investească și să creeze locuri de muncă în Republica Moldova, inclusiv folosind țara noastră ca platformă pentru a participa la eventuala reconstrucție a Ucrainei”, a spus premierul Republicii Moldova.
Ministrul Apărării Ștefan Radu Oprea a anunțat marți, într-o postare pe Facebook, că a fost semnat contractul pentru achiziția a patru sisteme radar mobile.
Valoarea contractului se ridică la 326,5 milioane de lei fără TVA, iar primul sistem va intra în dotarea Forțelor Aeriene Române peste doi ani.
„Continuăm modernizarea Armatei României prin investiții în echipamente performante, dar și prin valorificarea oportunităților de dezvoltare a industriei de apărare din România. Astăzi a fost semnat contractul pentru achiziția a patru sisteme radar mobile de dirijare la apropiere și aterizare, în valoare de aproximativ 326,5 milioane de lei, fără TVA. Primul sistem va intra în dotarea Forțelor Aeriene Române în anul 2028”, a spus ministrul Apărării în mesajul publicat pe Facebook.
Noile echipamente vor contribui la creșterea siguranței și eficienței operațiilor aeriene, inclusiv în condiții meteorologice dificile, și vor putea fi integrate în sistemele naționale și NATO de comandă și control aerian.
Parteneriat industrial româno-francezMinistrul Apărării a subliniat că un element important al contractului este participarea companiei THALES ROMANIA, alături de THALES LAS FRANCE, în cadrul unui parteneriat industrial româno-francez.
„Prezența unei companii cu activități de înaltă tehnologie în România creează oportunități pentru implicarea specialiștilor români, transferul de expertiză și tehnologie și dezvoltarea competențelor industriale la nivel național. Îmi doresc ca investițiile în apărare să producă beneficii cât mai mari și pentru economia românească. Banii alocați înzestrării trebuie să se regăsească și în activitate industrială în România, în locuri de muncă bine plătite, în tehnologii și competențe care să rămână aici”, a adăugat Ștefan Radu Oprea.
Ministrul a subliniat că modernizarea Armatei și dezvoltarea industriei naționale de apărare trebuie să fie obiective complementare, cu efecte pe termen lung asupra securității și autonomiei strategice a României.
„Modernizarea Armatei României și dezvoltarea industriei de apărare din România trebuie să fie două obiective care se susțin reciproc. Avem nevoie atât de echipamente moderne, cât și de capacități industriale și tehnologice care să contribuie, pe termen lung, la securitatea și autonomia noastră strategică”, a conchis acesta.
Guvernul francez a luat în calcul să blocheze rețelele sociale și să restricționeze accesul la internetul mobil în unele zone din țară, pe fondul protestelor de săptămâna trecută, au declarat persoane familiarizate cu situația pentru POLITICO.
Concret, înaintea protestelor din 24 octombrie, ministerul francez de Interne a fost în contact cu operatorii de telecomunicații pentru a analiza modalități de a restricționa accesul la rețelele sociale sau la internetul mobil în anumite zone. Scopul era acela de a împiedica coordonarea protestatarilor, potrivit unui oficial guvernamental și al unui angajat dintr-o companie de telecomunicații, relevă POLITICO.
Această idee a culminat cu o scrisoare adresată de premierul francez Sébastien Lecornu operatorilor de telecomunicații din țară pentru a fi pregătiți să blocheze accesul la rețelele sociale. Solicitarea a fost dezvăluită pentru prima dată de publicația digitală franceză Blast.
POLITICO a contactat oficialii din cabinetul premierului francez, dar și din alte două ministere, iar aceștia nu au negat nici măsura, nici existența scrisorii.
Inițiativa de a recurge la o astfel de măsură a venit după protestele din 17 octombrie, care au degenerat. Guvernul era îngrijorat de faptul că evenimentele s-ar putea repeta sau chiar agrava weekendul trecut. În realitate însă, protestele din 24 octombrie au scăzut în intensitate și s-au înregistrat mai puține incidente.
„Ceea ce doreau, mai presus de toate, era să blocheze canalele de comunicare care permit grupărilor să se întâlnească și să se organizeze”, a declarat pentru POLITICO, sub protecția anonimatului, angajatul unui furnizor de telecomunicații.
Totuși, această măsură ar fi împiedicat și comunicarea între protestatarii pașnici.
Proteste ample în Franța. Aproape o mie de arestăriPe 24 octombrie, poliția franceză a folosit gaze lacrimogene și tunuri cu apă împotriva protestatarilor din Paris, după ce manifestația din capitala Franței a fost inițial relativ pașnică. Oamenii au ieșit în stradă pentru a protesta față de costul ridicat al vieții și lipsa finanțării pentru educație.
Autoritățile au estimat numărul participanților la nivel național la 410.000. Aproape 1.000 de persoane au fost arestate, după ce au fost mobilizați 70.000 de membri ai forțelor de ordine.
Premierul României, Luca Niculescu, a declarat marți, într-o postare pe Facebook, că este impresionat de activitatea antreprenorilor români din Republica Moldova, unde aceștia au creat 12.000 de locuri de muncă și au realizat investiții pentru relația dintre cele două țări.
Șeful Guvernului României se află astăzi într-o deplasare la Chișinău, unde a avut deja întâlniri importante cu omologul său, Vasile Tofan, reprezentați ai companiilor românești care derulează proiecte de investiții în Republica Moldova, IPS Antonie, Arhiepiscopul Chișinăului, urmând și o întrevedere cu Igor Grosu, președintele Parlamentului Republicii Moldova.
Prim-ministrul a apreciat eforturile investitorilor români, precizând că aceștia își asumă riscuri prin proiectele pe care le dezvoltă peste Prut.
„Sunt profund impresionat de activitățile pe care antreprenorii români le desfășoară în Republica Moldova: au creat 12.000 de locuri de muncă și au realizat investiții care conțin inclusiv elemente strategice pentru relația bilaterală”, a transmis Luca Niculescu pe Facebook.
Acesta i-a felicitat pe antreprenorii români pentru implicarea lor și pentru riscurile pe care și le asumă prin investițiile din Republica Moldova.
Potrivit acestuia, schimburile comerciale dintre cele două state au ajuns la o valoare importantă, pe care România nu o înregistrează cu multe alte țări.
„I-am felicitat pentru că își asumă riscuri și pentru faptul că am reușit să avem schimburi comerciale de aproape 4,5 miliarde de euro, o cifră pe care nu o avem cu foarte multe state”, a afirmat Niculescu.
Premierul a dat asigurări că Guvernul României va continua să sprijine proiectele derulate de investitorii români în Republica Moldova.
„I-am asigurat pe investitorii români că vom rămâne susținători ai proiectelor pe care le derulează și că vor avea sprijinul Guvernului României”, a mai transmis Luca Niculescu.
Întrebată dacă Harry Kane ar putea fi înnobilat, o purtătoare de cuvânt a Downing Street a declarat că atacantul a oferit enorm fotbalului englez și că momentul este unul deosebit pentru țară.
„În ceea ce privește întrebarea dumneavoastră despre titlul de cavaler, cred că toată lumea ar fi de acord că Harry Kane a adus o contribuție enormă fotbalului englez, iar acesta este un moment foarte special pentru el, dar, ca întotdeauna, nu voi anticipa procesul de acordare a onorurilor”, a precizat reprezentanta guvernului britanic, citată de The Independent.
Kane, în vârstă de 33 de ani, a câștigat Balonul de Aur luni seara, la Londra, după un sezon în care a înscris 73 de goluri pentru echipa de club și pentru naționala Angliei. Atacantul lui Bayern München i-a devansat pe francezul Kylian Mbappé și pe spaniolul Lamine Yamal.
Este al cincilea englez care câștigă trofeul, după Stanley Matthews, Bobby Charlton, Kevin Keegan și Michael Owen, ultimul laureat englez înaintea sa, în 2001.
După primirea premiului, Kane a declarat că își dorește să câștige din nou trofeul în anul următor.
Venus Williams, fostă lideră mondială aflată în prezent pe locul 599 WTA, a beneficiat de o invitație pe tabloul principal al turneului din China. Lilli Tagger, una dintre tinerele jucătoare aflate în ascensiune în circuitul feminin, este favorita numărul patru a competiției, ocupând locul 53 mondial.
Tagger a reușit break încă din primul game al fiecărui set și nu i-a oferit americancei nicio oportunitate de a câștiga pe serviciul său. Deși Williams a salvat mai multe mingi de break, austriecei i-au revenit câte două break-uri în fiecare set, iar aceasta a închis ambele manșe cu 6-2.
O diferență de aproape 28 de ani între adversarePartida a reprezentat și un duel între două generații foarte diferite ale tenisului feminin. Între Venus Williams, născută la 17 iunie 1980, și Lilli Tagger, născută la 17 februarie 2008, există o diferență de vârstă de 27 de ani și 245 de zile.
Potrivit publicației spaniole AS, confruntarea se numără printre meciurile cu cea mai mare diferență de vârstă din istoria tenisului feminin. Potrivit sursei citate, recordul îi aparține partidei dintre Martina Navratilova și Gisela Dulko, disputată la Roland Garros în 2004, când diferența dintre cele două jucătoare era de 28 de ani și 104 zile.
Venus Williams, fără victorie în circuitul WTA din iulie 2025Înfrângerea de la Guangzhou prelungește la 16 seria meciurilor consecutive pierdute de Williams în circuitul WTA. Ultimul său succes la simplu datează de la turneul de la Washington, din iulie 2025, când a învins-o pe compatrioata sa Peyton Stearns.
Americanca a revenit în circuit în vara anului 2025, după o pauză de 16 luni, și a participat la mai multe competiții pe baza unor invitații speciale (wild card). În 2026, a evoluat inclusiv la Australian Open și US Open. La turneul american de Grand Slam, Williams a fost eliminată în primul tur atât la simplu, cât și la dublu.
Venus Williams este una dintre cele mai titrate jucătoare din istoria tenisului. A câștigat șapte titluri de Grand Slam la simplu și a ocupat timp de 11 săptămâni prima poziție în clasamentul mondial. De-a lungul carierei, a obținut și numeroase trofee la dublu, în special alături de sora sa, Serena Williams.
Lilli Tagger, o nouă victorie importantă în ascensiunea saPentru Lilli Tagger, succesul împotriva fostului lider mondial vine după un sezon 2026 în care a făcut progrese importante. În iulie, austriaca a câștigat primul său titlu WTA la simplu, la turneul de la Praga, după ce a învins-o în finală pe ucraineanca Daria Snigur, cu 7-6 (3), 6-2.
Tagger a câștigat în 2025 și turneul junioarelor de la Roland Garros, devenind prima jucătoare din Austria care obține titlul la simplu feminin în competiția juvenilă de la Paris. Este pregătită de fosta campioană de Grand Slam Francesca Schiavone.
Williams a primit invitație și pe tabloul de dublu la Guangzhou, unde urma să evolueze alături de Janice Tjen, din Indonezia.
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, va merge la Montreal, în Canada, în zilele de 29 și 30 octombrie, pentru cel de-al 21-lea summit UE-Canada, potrivit unui comunicat oficial.
Uniunea Europeană va fi reprezentată de Costa și de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în timp ce Canada va fi reprezentată de prim-ministrul Mark Carney.
Este un summit extrem de important pentru relațiile dintre Uniunea Europeană și Canada. În cadrul întâlnirii se va discuta despre dezvoltarea parteneriat politic complex, mai strâns, dar și despre creșterea cooperării dintre cele două părți.
Liderii UE și ai Canadei sunt așteptați să lanseze „Alianța pentru viitor”, un cadru menit să susțină prosperitatea comună și securitatea economică.
Inițiativa va fi însoțită de măsuri oficiale pentru consolidarea legăturilor dintre cetățeni, dezvoltarea relațiilor economice și întărirea poziției comune pe scena internațională.
„UE și Canada sunt, de multă vreme, prieteni apropiați, parteneri importanți și aliați strategici. Legătura noastră este puternică și continuă să se consolideze. La Montreal, vom duce parteneriatul nostru la un nou nivel, lansând «Alianța pentru viitor», cu scopul de a aprofunda și mai mult legăturile noastre politice, economice și instituționale”, a declarat António Costa, președintele Consiliului European.
Agenda summitului va include mai multe domenii de interes comun, de la comerț, tehnologie digitală și materii prime critice până la apărare și securitate. Liderii vor discuta și despre cooperarea în educație, cercetare, inovare și proiecte dedicate tinerilor.
UE și Canada își consolidează cooperarea economică și în domeniul apărăriiLiderii vor analiza și progresele înregistrate de la ultimul summit UE-Canada, din 2025, când a fost lansat Parteneriatul pentru securitate și apărare.
De atunci, UE și Canada și-au extins cooperarea economică și în domeniul apărării. Printre exemple se numără Acordul economic și comercial cuprinzător (CETA), participarea Canadei la inițiativa SAFE și investițiile reciproce în industrii strategice.
Cele două părți au îmbunătățit, de asemenea, dialogul privind competitivitatea, securitatea economică și lanțurile de aprovizionare, consolidând și cooperarea consulară.
Un alt pas în relația dintre UE și Canada a fost făcut în decembrie 2025, când a intrat în vigoare acordul privind recunoașterea reciprocă a calificărilor profesionale ale arhitecților.
UE și Canada, parteneri pentru consolidarea cooperării internaționaleSummitul din acest an are loc și în contextul cooperării strânse dintre Uniunea Europeană și Canada la nivel internațional.
În septembrie 2026, cele două părți au susținut împreună inițiativa „Parteneri pentru multilateralism” (P4M), în marja Săptămânii la nivel înalt a Adunării Generale a Organizației Națiunilor Unite. La inițiativă au participat și Australia, Barbados, Brazilia, India și Kenya.
Declarația P4M a reafirmat angajamentul participanților față de dreptul internațional și față de sistemul multilateral bazat pe Carta Organizației Națiunilor Unite.
Documentul acela stabilește obiectivul de a coopera pentru reformarea și consolidarea instituțiilor multilaterale, scopul fiind încurajarea dialogului și cooperarea practică.
Rusia încurajează mutarea propriilor cetățeni în zonele ocupate din sudul Ucrainei, oferindu-le stimulente financiare și salarii mai mari. În regiunea Herson, aceste măsuri sunt însoțite, potrivit autorităților ucrainene, de evacuarea forțată a locuitorilor și confiscarea proprietăților acestora.
Serviciile de informații militare ucrainene, citate de ArmyInform, au transmis marți că Moscova urmărește înlocuirea populației din teritoriile ocupate cu cetățeni ruși.
Înaintea invaziei ruse la scară largă, declanșată în februarie 2022, aproximativ 500.000 de persoane locuiau pe malul stâng al fluviului Nipru, în regiunea Herson.
Potrivit estimărilor serviciilor ucrainene, în prezent au mai rămas între 10 și 20% dintre locuitorii de dinaintea războiului, însemnând aproximativ 50.000-100.000 de persoane.
Ucrainenii sunt constrânși să plece, iar locuințele și alte proprietăți private sunt confiscate ilegal, potrivit serviciilor de informații militare ucrainene.
Două milioane de ruble pentru profesorii și medicii care acceptă să se mutePentru a atrage cetățenii ruși în regiune, Moscova folosește programe de recrutare destinate profesorilor, medicilor, asistenților medicali și angajaților din domeniul cultural.
Participanților li se oferă salarii mai mari, beneficii și plăți unice pentru relocare.
Profesorii și medicii pot primi câte două milioane de ruble, în timp ce personalul medical cu calificare medie ar putea încasa un milion de ruble.
În schimb, beneficiarii trebuie să accepte să lucreze în teritoriile ocupate pentru o perioadă de cel puțin cinci ani.
Sumele au fost confirmate și de autoritățile ruse. La începutul lunii octombrie, administrația instalată de Moscova în regiunea Herson a anunțat o nouă sesiune de recrutare a profesorilor, oferind câte două milioane de ruble celor care acceptă să lucreze în localitățile rurale și orașele mici din teritoriile ocupate.
Programul, denumit „Zemski Ucitel” („Profesorul rural”), face parte dintr-o inițiativă mai amplă a Moscovei, extinsă în 2025 și în regiunile ucrainene Herson, Zaporojie, Donețk și Lugansk, aflate parțial sub ocupație rusă. Rusia prezintă programul drept o soluție pentru atragerea cadrelor didactice în localitățile mici și în zonele rurale.
Profesorii, folosiți pentru rusificarea copiilor ucraineniServiciile de informații ucrainene spun că profesorii aduși din Rusia sunt folosiți pentru a impune copiilor din teritoriile ocupate limba, cultura și identitatea rusă. În cazul medicilor, acestea susțin că recrutările urmăresc și asigurarea tratamentului și recuperării militarilor ruși răniți în război.
Cetățenii ruși care acceptă să se stabilească în teritoriile ocupate provin, între altele, din Krasnodar și Stavropol, din sudul Rusiei, dar și din Habarovsk, din Extremul Orient rus.
Autoritățile ucrainene consideră că strămutarea forțată a populației locale și aducerea cetățenilor ruși în teritoriile ocupate prezintă caracteristicile unor crime de război și ale unor practici cu caracter genocidar.
Regiunea Herson este împărțită de fluviul Nipru. Orașul Herson, situat pe malul drept, se află sub control ucrainean, în timp ce Rusia ocupă cea mai mare parte a teritoriului de pe malul stâng.
„Opt au fost retrași până acum”, a anunțat marți ministrul sud-coreean de Externe, Cho Hyun.
Acesta a adăugat că retragerea a fost inevitabilă, având în vedere eșecul Ucrainei de a aborda în mod adecvat problema, notează Yonhap News.
Potrivit presei sud-coreene, Cho a făcut aceste remarci în timpul unui audit parlamentar al ministerului de externe, spunând că, în ciuda retragerii parțiale, a continuat comunicarea cu ministrul de externe al Ucrainei pentru a rezolva problema.
Ambasadorul sud-coreean în Ucraina, rechemat la începutul luniiCoreea de Sud și-a rechemat ambasadorul în Ucraina, Park Ki-chang, la începutul acestei luni și a decis să retragă o parte din personalul ambasadei. Seulul a invocat eșecul Kievului de a lua măsuri pentru a rezolva disputa și amenințările persistente cu atacuri aeriene rusești.
Oficialii sud-coreeni au cerut o explicație oficială, scuze și asigurări împotriva unei recidive după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a dezvăluit public transferul a doi soldați nord-coreeni în Coreea de Sud. Anunțul președintelui a fost făcut în timpul unui discurs adresat Adunării Generale a ONU în septembrie.
În ciuda retragerii celor opt diplomați, Cho a declarat că personalul esențial a rămas în Ucraina și face tot posibilul pentru a proteja cetățenii sud-coreeni în contextul atacurilor continue ale Rusiei.
Eventualitatea escaladării conflictuluiÎntrebat dacă disputa ar putea escalada până la un nivel care ar amenința relațiile diplomatice cu Kievul, ministrul sud-coreean de Externe a spus că ar putea ajunge la acest punct, dacă tensiunile vor continua să escaladeze.
„Am continuat să comunic cu ministrul ucrainean de externe pentru a rezolva problema cât mai curând posibil”, a spus el, potrivit sursei citate.
Ministrul a subliniat, de asemenea, că sprijinul mai larg al Coreei de Sud pentru Ucraina a rămas neschimbat, spunând că Seulul a continuat să participe la conferințele de reconstrucție a Ucrainei, să ofere asistență umanitară și să ia parte la eforturile internaționale care vizează încheierea războiului.
Doar Bulgaria a înregistrat o rată mai mare, în timp ce la polul opus se află Suedia și Danemarca.
Datele vin în contextul în care, la nivelul întregii Uniuni Europene, numărul persoanelor care și-au pierdut viața în accidente rutiere a scăzut atât față de 2024, cât și comparativ cu perioada de dinaintea pandemiei.
România, printre ultimele țări din UEPotrivit statisticilor Comisiei Europene, Bulgaria a înregistrat în 2025 cea mai ridicată rată dintre statele menționate, cu 71 de decese rutiere la un milion de locuitori.
România urmează cu 68 de decese la un milion de locuitori, iar Croația a raportat 65.
Situația contrastează puternic cu cea din statele europene care au cele mai sigure drumuri. Suedia a înregistrat numai 19 decese la un milion de locuitori, iar Danemarca 24.
Astfel, rata raportată pentru România este de peste trei ori mai mare decât cea înregistrată în Suedia.
Comisia Europeană subliniază că Bulgaria, România și Croația continuă să înregistreze cele mai ridicate rate ale mortalității rutiere din UE, în pofida progreselor realizate începând din 2019.
19.350 de oameni au murit pe drumurile UE într-un singur anLa nivelul Uniunii Europene, 19.350 de persoane și-au pierdut viața în accidente rutiere în cursul anului 2025.
Bilanțul reprezintă o scădere cu 3% față de 2024, ceea ce înseamnă cu aproximativ 580 de decese mai puține.
Comparativ cu 2019, reducerea este mai pronunțată: numărul persoanelor decedate pe drumurile europene a scăzut cu 15%, echivalentul a aproximativ 3.400 de vieți.
Datele finale confirmă astfel o îmbunătățire a siguranței rutiere la nivel european, însă diferențele dintre statele membre rămân foarte mari.
Primele date din 2026 indică o nouă scădereComisia Europeană a prezentat și informații preliminare referitoare la evoluția din acest an.
Datele provizorii pentru prima jumătate a anului 2026 indică o tendință pozitivă. Numărul statelor care au raportat o reducere de peste 5% a deceselor rutiere, comparativ cu aceeași perioadă din 2025, este mai mare decât cel al țărilor în care mortalitatea a crescut.
Executivul european precizează că va continua monitorizarea situației și sprijinirea statelor membre pentru combaterea noilor riscuri din domeniul siguranței rutiere.
Comisar european: „Fiecare viață pierdută pe drumurile noastre este prea mult”Comisarul european pentru transport sustenabil și turism, Apostolos Tzitzikostas, a subliniat că obiectivul politicilor europene nu se limitează la respectarea unor reguli de circulație.
„Siguranța rutieră înseamnă mai mult decât norme și reglementări. Ea înseamnă protejarea vieților omenești și prevenirea tragediilor care afectează familii și comunități din întreaga Europă. În Uniunea Europeană, fiecare viață pierdută pe drumurile noastre este prea mult”, a declarat comisarul european.
Acesta a precizat că obiectivul este ca fiecare cetățean să poată ajunge în siguranță la destinație, indiferent de locul în care călătorește sau de mijlocul de transport utilizat.
„Aceasta înseamnă să ne facem drumurile mai sigure, să consolidăm prevenirea și să ne asigurăm că fiecare călătorie se încheie în siguranță”, a adăugat Tzitzikostas.
UE vrea să înjumătățească numărul deceselor până în 2030Noile statistici sunt publicate în contextul obiectivului european de reducere la jumătate, până în 2030, atât a numărului de persoane care mor în accidente rutiere, cât și a celor care suferă răni grave.
Pe 23 noiembrie 2026 va avea loc la Bruxelles Conferința UE privind siguranța rutieră, eveniment care marchează jumătatea perioadei de aplicare a strategiei europene pe zece ani.
În cadrul conferinței vor fi anunțați și câștigătorii Premiilor pentru excelență în siguranța rutieră din 2026.
Operațiunea face parte din intervenția începută în această lună pentru dezafectarea zonelor instabile și punerea în siguranță a clădirii.
Lucrările vizează în principal nivelurile superioare ale blocului de pe Calea Rahovei, în Sectorul 5 al Capitalei, unde explozia produsă în urmă cu aproximativ un an a provocat distrugeri structurale majore.
Operațiunea de demolare are loc de la începutul lunii octombrie și vizează în special etajele 6, 7 și 8.
Deflagrația produsă anul trecut a dislocat numeroși pereți în această parte a imobilului, iar starea structurii a făcut ca intervenția directă a muncitorilor în zonele respective să fie considerată prea periculoasă.
Primăria Municipiului București anunțase înaintea începerii intervenției că urma să fie stabilită o soluție tehnică adaptată situației particulare a blocului.
„Constructorul urmează să vină în aceste zile cu o soluție tehnică adaptată special pentru această zonă. Intervenția este necesară pentru ca proprietarii să poată intra în siguranță în locuințe pentru a-și recupera bunurile de strictă necesitate”, preciza municipalitatea.
Pentru realizarea lucrărilor au fost prevăzute instalarea unei macarale și utilizarea unei foarfeci speciale pentru demolare.
În dreptul Liceului Teoretic „Dimitrie Bolintineanu” a fost montat și un zid cu plasă de protecție, cu o înălțime de aproximativ 30 de metri, pentru limitarea efectelor produse de intervenție.
Explozia s-a produs în octombrie 2025Blocul a fost grav avariat de explozia produsă pe 17 octombrie 2025 pe Calea Rahovei, în Sectorul 5.
Deflagrația a afectat zeci de apartamente, iar locatarii au fost evacuați din cauza riscurilor asociate stării structurale a imobilului.
Autoritățile au asigurat inițial cazarea persoanelor evacuate în unități hoteliere. Ulterior, Primăria Capitalei a preluat plata chiriilor pentru familiile care s-au mutat în locuințe închiriate.
Lucrările desfășurate în luna octombrie urmăresc îndepărtarea elementelor structurale grav compromise din partea superioară a blocului și crearea condițiilor necesare pentru punerea în siguranță a imobilului.
Municipalitatea calificase intervenția drept una în premieră tehnică în România, având în vedere complexitatea operațiunii și riscurile generate de starea nivelurilor superioare.
Dosar penal deschis după deflagrațieÎn paralel cu măsurile tehnice și sprijinul acordat locatarilor, explozia din Rahova a făcut obiectul unei anchete penale.
La sfârșitul lunii octombrie 2025, trei persoane au fost reținute în dosarul deschis în urma deflagrației, după efectuarea unor percheziții la persoane fizice și juridice.
La aproximativ un an de la tragedie, intervenția asupra blocului a ajuns astfel într-o nouă etapă, odată cu demolarea nivelurilor superioare grav afectate de explozie.
AHC Potaissa Turda va întâlni formația norvegiană Runar Sandefjord. Ardelenii vor disputa prima manșă în deplasare, iar returul pe teren propriu.
Potaissa a obținut calificarea în turul al treilea după două victorii împotriva belgienilor de la Derdaele Sporting Pelt. După succesul cu 29-27 din deplasare, formația pregătită de Horațiu Gal s-a impus și pe teren propriu, cu 33-27, încheind dubla manșă cu scorul general de 62-54.
SCM Politehnica Timișoara va juca împotriva muntenegrenilor de la HC Lovćen Cetinje, într-o dublă manșă în care bănățenii vor disputa returul pe teren propriu.
Echipa timișoreană s-a calificat după o dublă victorie în fața lituanienilor de la Granitas-Karys. Politehnica s-a impus cu 39-22 în prima partidă și cu 38-25 în retur, câștigând la general cu 77-47.
32 de echipe din 24 de țări continuă lupta pentru trofeuÎn total, 32 de formații din 24 de țări au rămas în cursa pentru trofeul EHF European Cup. Grecia și Slovenia au câte trei reprezentante, în timp ce România, Serbia, Elveția și Macedonia de Nord sunt reprezentate de câte două echipe.
Deținătoarea trofeului este formația macedoneană GRK Ohrid, care a câștigat ediția precedentă și încearcă să își apere titlul.
Prima manșă din turul al treilea este programată în 21-22 noiembrie, iar returul se va disputa în 28-29 noiembrie.
După încheierea turului al treilea, competiția va lua o pauză până în 2027. Optimile de finală sunt programate în februarie, cu meciurile tur în 13-14 februarie și returul în 20-21 februarie. Sferturile de finală se vor disputa în martie, semifinalele în aprilie, iar finala, în sistem tur-retur, este programată pentru finalul lunii mai.
Toate duelurile din turul al treilea al EHF European CupHRK Gorica (Croația) – roomz JAGS Vöslau (Austria)
Haukar (Islanda) – RK Slovenj Gradec (Slovenia)
RK Dubočica 54 (Serbia) – BK-46 (Finlanda)
AEK (Grecia) – PLER-Budapest (Ungaria)
HC Vojvodina (Serbia) – MSK Považská Bystrica (Slovacia)
Runar Sandefjord (Norvegia) – AHC Potaissa Turda (România)
Olympiacos SFP (Grecia) – MRK Sloga Doboj (Bosnia și Herțegovina)
Dragūnas Klaipėda (Lituania) – GRK Ohrid (Macedonia de Nord)
HC Lovćen Cetinje (Muntenegru) – SCM Politehnica Timișoara (România)
HC Alkaloid (Macedonia de Nord) – RK Gorenje Velenje (Slovenia)
AS SGS Ramhat Hashron (Israel) – A.C. PAOK (Grecia)
Põlva Serviti (Estonia) – HC Dukla Praga (Cehia)
H71 (Insulele Feroe) – Rebud KPR Ostrovia Ostrów Wielkopolski (Polonia)
RK Trimo Trebnje (Slovenia) – Pfadi Winterthur (Elveția)
Beşiktaş JK (Turcia) – Raimond Sassari (Italia)
HV KRAS/Volendam (Țările de Jos) – BSV Bern (Elveția)
Neil Young susține că Trump 47 Committee Inc. a încălcat drepturile de autor pentru utilizarea continuă a piesei sale „Rockin’ in the Free World” ca muzică de prezentare a președintelui la mitingurile alegerilor de la mijlocul mandatului.
Un al doilea proces pentru aceeași melodieAceasta este a doua oară când artistul canadian depune un proces împotriva lui Trump pentru însușirea nelicențiată a piesei „Rockin’ in the Free World”, notează Variety.
Primul a fost în 2020, iar acel proces a fost soluționat. Totuși, comitetul lui Trump a continuat să redea piesa respectivă, împotriva termenilor înțelegerii anterioare, conform procesului intentat de Young.
În plângere este scris că piesa clasică din 1989 este „un imn usturător care contrastează promisiunile goale ale retoricii politice americane cu realitățile dure cu care se confruntă cei săraci, fără adăpost și uitați. Versurile prezintă portrete vii de stradă – o mamă care își abandonează copilul, dependenți pierduți în disperare, gunoaie îngrămădite în umbrele prosperității – în timp ce refrenul repetat oferă o ironie sălbatică, celebrând libertatea care, în mod evident, nu este împărtășită de toți. Pe scurt, piesa este opusul a tot ceea ce reprezintă Donald J. Trump”.
Este citată în mod specific mod specific interpretarea melodiei la mitingul președintelui din Youngstown, Ohio, din 12 octombrie.
Melodia, utilizată în repetare rânduri și la alte mitinguriTotuși, este menționat că înregistrarea a fost difuzată și „de numeroase ori la alte mitinguri menite să încurajeze votul republicanilor la următoarele alegeri de la jumătatea mandatului”.
Cântărețul solicită o interdicție împotriva interpretării publice ulterioare în scopuri politice, precum și despăgubiri de 10 milioane de dolari pentru utilizarea existentă, potrivit sursei citate.
Se precizează că Trump „este acum și la momentul tuturor mitingurilor din acest an conștient de faptul că va fi necesară o licență pentru a difuza melodia la mitinguri și că Young nu a acordat și nu va acorda licența necesară”.
Procesul continuă prin a afirma că, în 2020, artistul canadian a dat în judecată o altă corporație formată de președinte, Donald J. Trump pentru Președinție Inc., pentru încălcarea drepturilor de autor asupra piesei „Rock”, plus a unei alte melodii de-ale lui Young.
„Printre altele, Young a suferit prejudicii la adresa reputației și mărcii sale ca urmare a insinuării că îl susține pe Donald J. Trump în vreun fel”, se arată în plângere.
Prim-ministrul danez Mette Frederiksen și-a exprimat scepticismul cu privire la ceea ce a descris drept apeluri telefonice „necoordonate”, efectuate de liderii finlandez și norvegian către președintele rus Vladimir Putin, potrivit unor relatări din presă apărute marți și citate de Anadolu.
„Sunt foarte sceptică în privința acestei inițiative norvegiene și finlandeze. Nu este coordonată cu niciunul dintre noi ceilalți”, a declarat Frederiksen în timpul vizitei sale în Finlanda.
Postul public de televiziune DR a relatat că aceasta nu vede „niciun semn” că Rusia ar dori pacea cu Europa, acuzând Rusia că continuă un „război hibrid care are loc în fiecare zi”.
„Consider că ar trebui să menținem Europa unită, în loc să acționăm pe cont propriu”, a adăugat Frederiksen.
Declarațiile sale au venit în urma unor relatări din presă conform cărora președintele finlandez Alexander Stubb și prim-ministrul norvegian Jonas Gahr Støre au purtat o discuție descrisă drept „francă și substanțială” cu Putin, pe tema Ucrainei.
Săptămâna trecută, cei doi lideri au găzduit la Oslo discuțiile dintre SUA și Ucraina.
Ancheta Parchetului European (EPPO) vizează 237 de proiecte, iar prejudiciul produs bugetului Uniunii Europene este estimat la 3,5 milioane de euro, echivalentul a aproximativ 16,8 milioane de lei.
Dintre cele 237 de proiecte identificate până în prezent de anchetatori ca fiind frauduloase, 170 au primit efectiv finanțare, potrivit unui comunicat transmis marți de EPPO.
Finanțări de 5,7 milioane de euro solicitate prin 237 de proiecteDosarul instrumentat de Parchetul European din București vizează proiecte depuse pentru obținerea unor finanțări din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR), bani destinați instalării tinerilor fermieri și dezvoltării fermelor mici.
Potrivit probelor invocate de procurori, principalul inculpat, un consultant, ar fi depus documente false și inexacte în cadrul a 237 de proiecte prezentate Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR).
Cererile ar fi fost depuse în numele unor societăți și întreprinderi familiale.
Valoarea totală a finanțărilor solicitate prin cele 237 de cereri identificate până acum în anchetă se ridică la aproximativ 5,7 milioane de euro, respectiv 27,7 milioane de lei.
Dintre acestea, 170 de proiecte au ajuns să primească bani europeni. Prejudiciul estimat de procurori pentru bugetul UE este de aproximativ 3,5 milioane de euro, adică 16,8 milioane de lei.
Principalul inculpat fusese arestat în luna maiCele trei persoane trimise în judecată includ consultantul considerat de anchetatori principalul inculpat al dosarului, care fusese arestat în mai 2026.
Alte două persoane inculpate în cauză au fost plasate sub control judiciar.
Potrivit Parchetului European, dacă vor fi găsiți vinovați, inculpații riscă pedepse de până la zece ani de închisoare.
30 de persoane și-au recunoscut fapteleAncheta are însă o amploare mai mare decât dosarul celor trei persoane trimise acum în judecată.
EPPO precizează că alte 30 de persoane și-au recunoscut faptele și au solicitat încheierea unor acorduri de recunoaștere a vinovăției. Procedurile legale aferente acestor solicitări sunt în desfășurare.
În plus, alte zeci de persoane au fost cercetate în legătură cu presupusa schemă.
Conform anchetatorilor, acestea ar fi acceptat, în schimbul unor comisioane reprezentând între 10% și 15% din valoarea totală a proiectelor, ca cererile frauduloase de finanțare să fie depuse în numele lor.
Astfel, mecanismul investigat ar fi presupus folosirea unor persoane și entități prin intermediul cărora erau solicitate fondurile europene, în baza documentelor despre care procurorii susțin că erau false sau conțineau informații inexacte.
Ancheta, desfășurată cu sprijinul DNA și al PolițieiInvestigația a fost realizată de Parchetul European din București împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Structura de sprijin a procurorilor europeni delegați în România.
Anchetatorii au beneficiat și de sprijinul Inspectoratului de Poliție Județean Dâmbovița și al Brigăzii de Investigare a Criminalității Economice din cadrul Direcției Generale de Poliție a Municipiului București.
Printre remarcații rundei se numără atacantul vicecampioanei U Cluj, Jovo Lukić, autorul primei triple a actualei ediții din Superliga, și Simon Elisor, care a înscris de două ori pentru Universitatea Craiova, ajungând la nouă goluri în campionat.
Universitatea Craiova îi mai are în echipa ideală stabilită de LPF pe fundașii Carlos Mora și Oleksandr Romanchuk. Romanchuk a marcat golul care a deschis drumul oltenilor spre o nouă victorie în duelul de luni seară, cu Sepsi, scor 5-0, partidă care a încheiat runda.
Grație succesului cu 4-1 în derby-ul cu Rapid, FCSB are, la rândul său, trei reprezentanți: fundașul Ricardo Pădurariu și mijlocașii Aymen Boutoutaou și Karlo Muhar. Boutoutaou a schimbat jocul echipei după intrarea pe teren și a reușit o dublă, în timp ce Muhar a marcat golul care a readus formația sa în joc și a oferit o pasă decisivă.
Laurențiu Reghecampf a fost desemnat antrenorul etapei, după ce echipa sa a obținut al treilea succes consecutiv. FCSB a arătat foarte bine din punct de vedere fizic, iar schimbările făcute pe parcursul meciului s-au dovedit inspirate, motivează LPF decizia desemnării lui Reghecampf antrenorul rundei.
Echipa ideală a etapei a 13-a din Superliga, potrivit LPFPortar: Ștefan Lefter (Universitatea Cluj)
Fundași: Carlos Mora (Universitatea Craiova), Oleksandr Romanchuk (Universitatea Craiova), Robert Bădescu (UTA Arad), Ricardo Pădurariu (FCSB)
Mijlocași: Aymen Boutoutaou (FCSB), Karlo Muhar (FCSB), Matteo Ahlinvi (Farul Constanța), Rodrigo Martins (Petrolul Ploiești)
Atacanți: Jovo Lukić (Universitatea Cluj), Simon Elisor (Universitatea Craiova)
Antrenorul etapei: Laurențiu Reghecampf (FCSB).
Rezultatele etapei, alături de cei mai valoroși jucători ai meciurilor desemnați de LPFFC Botoșani – FC Petrolul Ploiești 1 – 3, Rodrigo Martins (Petrolul)
Corvinul Hunedoara – FC Universitatea Cluj 0 – 3, Jovo Lukić (U Cluj)
FK Csíkszereda Miercurea Ciuc – FC Voluntari 2 – 1, Szabolcs Nyitra (FK Csíkszereda)
FC Argeș Pitești – UTA Arad 0 – 1, Robert Bădescu (UTA)
FCSB – FC Rapid 4 – 1, Aymen Boutoutaou (FCSB)
Farul Constanța – Oțelul Galați 4 – 3, Matteo Ahlinvi (Farul)
CFR 1907 Cluj – Dinamo 2 – 2, Dean Zandbergen (Dinamo)
Sepsi OSK Sf. Gheorghe – Universitatea Craiova 0 – 5, Assad Al-Hamlawi (Universitatea)
Planurile companiei Anthropic de a se lista la bursă au impulsionat acțiunile tehnologice, după mai multe luni în care investitorii au avut îndoieli privind rentabilitatea investițiilor în inteligența artificială.
Potrivit Financial Times, indicele american Nasdaq 100, care urmărește evoluția acțiunilor celor mai mari 100 de companii nefinanciare listate pe bursa Nasdaq, a crescut luni cu 1,1%, după ce Anthropic a prezentat date financiare care arată o creștere rapidă a veniturilor în prima jumătate a anului 2026 și disponibilități de numerar de 112 miliarde de dolari.
Informațiile au redus o parte din îngrijorările investitorilor referitoare la capacitatea companiilor din domeniul inteligenței artificiale de a transforma investițiile uriașe în afaceri profitabile.
În ultimele luni, acțiunile din sectorul tehnologic au trecut prin fluctuații importante, din cauza costurilor ridicate ale dezvoltării infrastructurii necesare inteligenței artificiale.
Bursele asiatice, cele mai mari creșteriCele mai importante creșteri de marți au fost înregistrate pe bursele asiatice, unde companiile producătoare de semiconductori au atras din nou interesul investitorilor.
Indicele bursier Kospi, care urmărește evoluția principalelor companii listate la bursa din Coreea de Sud, a urcat cu până la 5%, înainte ca avansul să se reducă la aproximativ 3%.
Acțiunile producătorului de cipuri SK Hynix au crescut cu 5,2%, iar cele ale Samsung au avansat cu 4,2%.
În Japonia, indicele Nikkei 225, principalul indicator al Bursei din Tokyo, a crescut cu 1,7%, susținut și de avansul acțiunilor SoftBank, companie cu investiții importante în sectorul tehnologic.
Ce ar mai putea influența acțiunile tehnologiceÎnaintea acestor creșteri, fondurile de investiții și alți mari investitori deveniseră mai precauți în privința companiilor din domeniul inteligenței artificiale.
Analiștii BNP Paribas, unul dintre cele mai mari grupuri bancare din Europa, au descris creșterile recente drept un semn al revenirii optimismului legat de AI.
Cu toate acestea, investitorii încă încearcă să stabilească dacă veniturile tot mai mari ale companiilor justifică prețurile ridicate ale acțiunilor și cheltuielile considerabile pentru dezvoltarea tehnologiei.
Atenția piețelor se îndreaptă acum către rezultatele financiare ale SK Hynix și Samsung, care ar putea oferi noi indicii despre cererea de cipuri și echipamente pentru inteligența artificială.
Investitorii așteaptă, de asemenea, următoarea decizie a Rezervei Federale a SUA privind dobânzile, care poate influența costurile de finanțare ale companiilor, precum și alegerile de la jumătatea mandatului din Statele Unite, al căror rezultat poate influența politicile economice și evoluția burselor.
România va încerca să rezolve prin dialog eventualele blocaje din procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană, fără să le transforme în subiecte publice, a declarat premierul României, Luca Niculescu, într-un interviu acordat TVR Moldova, în timpul vizitei sale la Chișinău.
Acesta a spus că Republica Moldova trebuie să se concentreze în primul rând pe îndeplinirea sarcinilor care îi revin în procesul de aderare. El a apreciat munca oficialilor, a clasei politice și a angajaților din instituțiile care se ocupă de dosarele tehnice.
„Cel mai important este să îți faci treaba la tine acasă. Să lucrezi cât mai mult, să lucrezi cât mai bine. Știu că o faceți deja. Știu că lucrați deja foarte mult și multe felicitări celor care sunt angajați în acest proces extrem de important pentru Republica Moldova, evident oficialilor și clasei politice, dar și celor din instituții care lucrează, pentru că ei, de multe ori sau întotdeauna, duc greul dosarelor tehnice. Deci, treaba bine făcută după aceea îți ușurează deblocarea unor chestiuni care pot să mai apară la alte niveluri. Dar nu suntem acolo. Eu aș zice să privim cu optimism înainte”, a declarat premierul Luca Niculescu.
Șeful Guvernului s-a declarat optimist în privința continuării negocierilor, precizând că nu dorește să facă previziuni despre posibilele probleme care ar putea apărea în procesul de aderare.
„Eu în general sunt optimist, dar nu vreau să fac previziuni. Dacă apar probleme, le discutăm atunci. Acum să ne concentrăm pe ce avem de făcut”, a declarat Luca Niculescu.
Premierul României și-a exprimat, totodată, speranța că ultimele clustere de negociere vor fi deschise până la sfârșitul anului.
Potrivit acestuia, România și Republica Moldova trebuie să își intensifice cooperarea, inclusiv în combaterea dezinformării, pe care a descris-o drept un pericol major pentru regiune și nu numai.
El a precizat că România este pregătită să contribuie la proiecte comune, oferind sprijin prin resursele disponibile, deschidere și bunăvoință.
Republica Moldova a deschis două clustere de negociereRepublica Moldova și Ucraina au obținut deschiderea a două clustere de negociere pe 13 octombrie, la Luxemburg. Deschiderea ultimelor două grupuri de capitole de negociere, din totalul de șase, este prevăzută până la sfârșitul anului.
Diplomați și oficiali europeni estimează că ultimele două clustere ar putea fi deschise oficial în decembrie 2026, relatează Kyiv Independent. Până atunci, subiectul va continua să fie discutat în cadrul reuniunilor grupului de lucru pentru extindere de la Bruxelles.
În iulie 2026, a fost deschis Grupul de negocieri 6, care cuprinde capitolele referitoare la relațiile externe ale Uniunii Europene.
Acesta include politica externă și de securitate comună, politica de securitate și apărare, politica comercială comună, cooperarea pentru dezvoltare și ajutorul umanitar, alinierea la sancțiunile și declarațiile de politică externă ale UE.
Pe 15 iunie, Republica Moldova a deschis oficial negocierile de aderare la Uniunea Europeană pentru primul cluster, intitulat „Valori fundamentale”.
Procesul de aderare la UE este împărțit în șase clustere de negociere: Fundamente, Piața internă, Competitivitate și creștere incluzivă, Agenda verde și conectivitate durabilă, Resurse, agricultură și coeziune și Relații externe.
În 2026, Republica Moldova a deschis, așadar, Clusterul 1 – Fundamente și Clusterul 6 – Relații externe. În prezent, invitația pentru prezentarea pozițiilor de negociere vizează clusterele 2 și 3.
După avansarea negocierilor pentru aceste două grupuri, vor mai rămâne de deschis clusterele 4 și 5: Agenda verde și conectivitate durabilă, respectiv Resurse, agricultură și coeziune.
Sursa video: TVR Moldova
Incidentul s-a produs într-un șantier din cartierul Fevzi Çakmak, districtul Kepez, potrivit Türkiye Today.
Cinci muncitori se aflau în containereÎn momentul în care tornada a traversat șantierul, cinci muncitori se aflau în cele două containere folosite pentru cazare. Forța vântului a distrus structurile, iar oamenii au fost proiectați în exterior.
La fața locului au fost trimise echipaje medicale, polițiști și pompieri.
Doi dintre muncitori au fost găsiți decedați, iar alți doi au murit ulterior la spital din cauza rănilor suferite.
Cel de-al cincilea muncitor a suferit răni ușoare, iar starea sa era considerată bună.
Tornada a răsturnat și o macaraGuvernatorul provinciei Antalya, Hulusi Șahin, s-a deplasat la locul incidentului pentru a inspecta distrugerile. Potrivit acestuia, tornada a răsturnat și o macara aflată pe șantier, însă prăbușirea acesteia nu a provocat alte victime.
Autoritățile au subliniat că decesele și rănirea muncitorului au fost provocate de tornadă și nu de căderea macaralei.
Fenomenul ar fi avut un caracter extrem de localizat. Guvernatorul a precizat că nu existau informații privind producerea unor furtuni sau tornade în alte zone ale orașului și că imobilele din jurul șantierului nu au fost avariate.
„Nu au existat informații despre furtuni sau tornade în nicio altă parte a orașului. Nu există pagube la clădirile din jur, dar ne confruntăm cu o tornadă care a distrus complet două containere în această zonă”, a declarat Hulusi Șahin, citat de publicația turcă.
Echipele de intervenție au continuat verificările în perimetrul afectat pentru a stabili dacă mai există alte persoane rănite sau victime.
Alertă de vreme severă în AntalyaTornada s-a produs într-un moment în care provincia Antalya se pregătește pentru mai multe zile cu fenomene meteorologice severe.
Serviciul Meteorologic de Stat din Turcia a emis pentru marți, 27 octombrie, o avertizare Cod galben de ploi abundente.
În centrul provinciei Antalya și de-a lungul coastei vestice sunt prognozate cantități de apă de 21-50 de litri pe metru pătrat. În estul provinciei, precipitațiile ar putea ajunge la 51-75 de litri pe metru pătrat.
Meteorologii turci avertizează asupra riscului de viituri rapide, inundații, descărcări electrice, vânt puternic și chiar noi tornade. Fenomenele ar putea provoca și perturbări ale transportului.
Ploi de până la 100 de litri pe metru pătratVremea severă este așteptată să continue și miercuri, când în anumite zone din Antalya și din provincia învecinată Muğla cantitățile de precipitații ar putea ajunge la 51-100 de litri pe metru pătrat.
Ploile sunt prognozate să continue joi și să scadă în intensitate vineri, însă furtunile cu descărcări electrice ar putea reveni în weekend.
Instabilitatea atmosferică nu este limitată la Antalya. Prognoza națională indică ploi abundente și în mai multe zone din regiunile Mării Egee, Mediteranei și Marmara.
Antalya este una dintre principalele destinații turistice din Turcia și o zonă frecventată anual și de numeroși turiști români.
