MediaFax.ro

În St. Moritz, autoritățile locale au început construcția unui imobil cu 19 apartamente, destinat exclusiv rezidenților, care vor fi închiriate în funcție de venit, scrie Il Post. Clădirea este amplasată în zona Signal, între pârtiile de schi și lac, iar finalizarea este estimată pentru vara anului 2027.

Proiectul face parte dintr-un plan mai amplu al administrației locale de a combate lipsa locuințelor pentru persoanele cu venituri medii sau reduse. Deși stațiunea este sinonimă cu turismul de lux, realitatea pentru cei aproximativ 5.000 de locuitori permanenți este diferită. Autoritățile recunosc că tot mai mulți angajați din domenii esențiale, precum construcțiile sau industria hotelieră, nu își mai permit chirii în oraș. Potrivit viceprimarului Reto Matossi, inițiativa vizează persoanele care nu câștigă între 10.000 și 15.000 de franci elvețieni pe lună, prag considerat necesar pentru a face față costurilor ridicate din zonă.

Noul imobil va include apartamente de diferite dimensiuni, de la garsoniere la locuințe cu patru camere. Chiriile vor varia în funcție de venitul chiriașilor, pornind de la aproximativ 750 de franci elvețieni pe lună pentru o garsonieră și ajungând la circa 2.500 de franci pentru apartamentele mai mari. „Vrem un sistem în care cine câștigă mai mult plătește mai mult, iar cine câștigă mai puțin plătește mai puțin”, a explicat Matossi.

Proiectul are un buget de aproximativ 13 milioane de franci elvețieni și reprezintă primul dintr-o serie de dezvoltări similare. Alte două proiecte sunt deja în fază de planificare, în zonele Du Lac și Salet, pentru care autoritățile intenționează să lanseze licitații până la finalul anului. Inițiativa are și un obiectiv strategic: prevenirea depopulării. Autoritățile avertizează că, fără soluții pentru locuire, orașul riscă să piardă forța de muncă necesară pentru funcționarea serviciilor esențiale, de la școli și comerț până la sistemul medical.

Rezoluția a fost adoptată miercuri în plenul Parlamentului European, după ce a fost analizat raportului Comisiei Europene privind statul de drept din 2025.

Aleșii europeni atrag atenția că, în continuare, majoritatea recomandărilor făcute de Comisia Europeană nu sunt implementate în mai multe state membre: „93% dintre recomandări sunt reluate din anii anteriori”, semn că progresele sunt limitate în mai multe domenii-cheie.

Parlamentul European atrage atenția că în unele state membre există în continuare riscuri legate de influența politică asupra sistemului de justiție, inclusiv în numirea judecătorilor sau în gestionarea dosarelor.

Eurodeputații condamnă orice formă de interferență politică și au cerut garanții clare pentru independența justiției. „Sunt vizate atacurile asupra judecătorilor și procurorilor și utilizarea politică a sistemelor de justiție”, se arată în rezoluția adoptată.

De asemenea, Parlamentul cere respectarea deciziilor Curții de Justiție a UE și ale Curții Europene a Drepturilor Omului.

Corupția rămâne una dintre principalele preocupări ale eurodeputaților, fiind descrisă drept o „amenințare directă la adresa democrației și a egalității de tratament”.

Parlamentarii au cerut sancțiuni mai dure și acțiuni mai eficiente în cazurile de corupție la nivel înalt. Totodată, aceștia solicită o cooperare mai strânsă între instituțiile europene și participarea deplină a Uniunii Europene în GRECO, organismul anticorupție al Consiliului Europei.

Eurodeputații au tras un semnal de alarmă și privitor la libertatea presei, arătând că jurnaliștii de investigație sunt în continuare expuși amenințărilor, hărțuirii și proceselor abuzive.

„Atacurile asupra jurnaliștilor sunt atacuri directe asupra statului de drept”, avertizează Parlamentul European.

De asemenea, a fost criticată utilizarea tehnologiilor de tip spyware, adică programele de supraveghere ascunsă a telefoanelor și computerelor, dar și concentrarea proprietății media în mâinile unui număr redus de actori sau presiunile politice asupra instituțiilor de presă publică.

În același timp, Parlamentul avertizează că spațiul pentru organizațiile societății civile se restrânge în unele state, prin finanțări reduse, birocrație sau campanii de discreditare.

Eurodeputații leagă direct statul de drept de respectarea drepturilor fundamentale, invocând probleme legate de discriminare, discurs de ură, drepturile minorităților, violență de gen sau accesul la servicii de sănătate reproductivă.

În acest context, Parlamentul European avertizează că fondurile UE vor fi suspendate acolo unde sunt constatate încălcări ale drepturilor fundamentale.

Raportorul Konstantinos Arvanitis consideră că adoptarea rezoluției arată un sprijin larg din partea forțelor democratice din Parlament.

„Textul acoperă toate domeniile relevante, exprimă îngrijorările noastre și include propuneri concrete de îmbunătățire”, a declarat acesta, adăugând că documentul ar trebui să devină un reper pentru viitoarele acțiuni privind statul de drept în UE.

Întrebat de jurnaliști, în Biroul Oval, după întâlnirea cu echipajul misiunii Artemis II, care dintre conflicte s-ar putea încheia mai repede – cel din Iran sau cel din Ucraina -Trump a spus că discuția sa cu liderul de la Kremlin s-a concentrat în principal pe Ucraina, dar a atins și situația din Iran.

„Am vorbit despre Ucraina și am vorbit puțin și despre Iran. El nu vrea să îi vadă (pe iranieni n.r.) că au o armă nucleară”, a spus Trump.

Președintele american a adăugat că a sugerat, în discuția cu Vladimir Putin, o posibilă încetare a focului. „Am sugerat, într-o oarecare măsură, o încetare a focului. Și cred că ar putea face asta. Ar putea anunța ceva în acest sens”, a afirmat el.

Trump spune că liderul rus „ar dori să ajute” în negocierile cu Iranul și a relatat că i-a transmis că vrea mai întâi să pună capăt războiului din Ucraina. „I-am spus: înainte să mă ajuți, vreau să-ți închei războiul”, a declarat acesta.

El a adăugat că îl cunoaște pe Putin „de mult timp” și că acesta ar fi fost pregătit să ajungă la un acord mai devreme. „Cred că era gata să facă un acord mai demult, dar unii oameni i-au îngreunat acest lucru”, a spus Trump.

Întrebat din nou despre evoluția conflictelor, liderul american a declarat că nu știe care dintre războaie – cel din Iran sau cel din Ucraina – se va încheia primul, dar că ambele ar putea urma „un calendar similar”.

În același timp, liderul american susține că Ucraina este „înfrântă militar” și că nu mai are flotă navală: „Uitați-vă: marina lor – aveau 159 de nave. Fiecare navă este acum sub apă. De obicei, asta spune totul”.

Potrivit înregistrărilor convorbirilor cu controlul de trafic aerian, pilotul unui zbor operat cu un Boeing 737 a semnalat prezența unui obiect de mici dimensiuni în aer, la aproximativ 90 de minute după decolarea din San Francisco. Aeronava zbura la circa 900 de metri altitudine în momentul incidentului, la primele ore ale dimineții.

Cu câteva minute înainte, pilotul ceruse turnului de control informații despre eventuale obiecte neobișnuite observate de alți aviatori. „Cred că tocmai am văzut un obiect mic, roșu, sub noi, în partea dreaptă”, a transmis acesta, potrivit Le Figaro.

Ulterior, întrebat de controlori, pilotul a adăugat: „Era atât de mic încât nu puteam să-l disting. Era roșu, era strălucitor”.

Compania United Airlines a confirmat că echipajul a raportat o posibilă dronă în apropierea aeronavei înainte de aterizare, dar a precizat că incidentul nu a avut consecințe pentru cei 48 de pasageri și cei șase membri ai echipajului.

„Zborul United 1980 a semnalat prezența potențială a unei drone înainte de a ajunge la San Diego. Aeronava a aterizat în siguranță, iar pasagerii au debarcat în mod normal la poartă. După o inspecție amănunțită, echipa de mentenanță nu a constatat nicio avarie”, a transmis compania.

Regulile Administrației Federale a Aviației interzic operarea dronelor la altitudini de peste 120 de metri fără autorizație specială și impun evitarea spațiilor aeriene restricționate, în special în apropierea aeroporturilor.

Inițiativa vizează completarea legislației privind calitatea aerului, astfel încât autoritățile să poată anticipa evoluția poluării pe termen scurt, pe intervale de 24, 48 și 72 de ore.

Parlamentarii spun că, în prezent, informarea populației se face după producerea episoadelor de poluare: „În lipsa unei reglementări exprese privind prognoza calității aerului și buletinele de prognoză, informarea publicului se realizează preponderent ex post, prin rapoarte anuale și prin comunicarea depășirilor constatate ale valorilor-limită, valorilor-țintă sau pragurilor de informare și alertă”.

Proiectul prevede și „instituirea Sistemului Național de Prognoză și Avertizare privind Calitatea Aerului”, definit ca serviciu public de interes național, coordonat de autoritatea centrală pentru protecția mediului.

„Cadrul normativ existent nu consacră explicit un mecanism național de prognoză a calității aerului și de avertizare anticipativă a populației”, susțin inițiatorii.

În propunerea legislativă nu este precizat impactul bugetar și nici cu ce personal va fi realizată activitatea de comunicare a prognozei privind calitatea aerului.

Proiectul introduce obligația elaborării unor buletine zilnice privind calitatea aerului, care ar urma să includă nivelurile principalilor poluanți, prognoza pe termen scurt, riscurile pentru sănătate și recomandări pentru populație.

Prognozele ar urma să fie realizate pe baza datelor din rețeaua națională de monitorizare, a modelelor de dispersie a poluanților și a informațiilor meteorologice.

Potrivit inițiativei, „buletinele se pun la dispoziția publicului cu titlu gratuit, printr-o platformă electronică națională dedicată, prin paginile de internet ale autorităților competente și prin alte mijloace media ușor accesibile, inclusiv aplicații informatice pentru dispozitive mobile”.

Dacă prognoza indică o probabilitate ridicată de depășire a valorilor-limită, „autoritatea publică centrală pentru protecția mediului va emite avertizări de poluare, diferențiate pe niveluri de severitate”.

Acestea ar fi transmise către autoritățile locale și instituțiile de sănătate publică, iar administrațiile locale ar avea obligația să le comunice populației și să aplice măsuri temporare pentru reducerea emisiilor.

În funcție de nivelul de severitate al avertizării de poluare, autoritățile locale și cele de mediu „sunt obligate să dispună măsuri temporare de reducere a emisiilor și de protecție a populației, în concordanță cu planurile de calitate a aerului și planurile de acțiune pe termen scurt”.

Proiectul introduce și sancțiuni pentru nerespectarea acestor obligații, cu amenzi între 10.000 și 50.000 de lei.

Arhivarea datelor folosite pentru prognoze și avertizări ar urma să se facă pentru o perioadă de cel puțin cinci ani, în vederea „evaluării eficienței măsurilor adoptate și fundamentării politicilor publice”.

Parlamentarii AUR susțin că lipsa unor instrumente de anticipare reduce capacitatea de reacție a autorităților și crește expunerea populației la poluare, dat fiind faptul că informarea se face în principal după producerea episoadelor.

„Această abordare nu permite o reacție suficient de timpurie pentru reducerea expunerii populației la poluare și pentru activarea, în timp util, a măsurilor temporare”, spun aceștia.

În același timp, inițiatorii invocă „obligațiile asumate de România la nivel european în ceea ce privește reducerea emisiilor și evitarea unor proceduri de infringement în domeniul calității aerului”.

Consiliul Economic și Social atrage atenția însă că România are deja mecanisme de monitorizare și informare, iar introducerea unui nou sistem ar putea duce la suprapuneri de competențe și la creșterea birocrației, fără beneficii clare.

Potrivit CES, „România dispune deja de legislație specifică, de rețea națională de monitorizare și de mecanisme oficiale de informare în timp real”.

Informații despre calitatea aerului, estimări și recomandări pentru populație sunt deja disponibile prin toate aplicații meteo și platformele specializate.

Acestea afișează indicele de calitate a aerului și evaluarea în timp real a nivelului de poluare, explică impactul asupra sănătății și oferă sugestii pentru activități în aer liber, în funcție de valorile înregistrate. Informațiile sunt, în mare parte, similare cu cele propuse.

Potrivit Flotilei Globale Sumud – un grup de peste 50 de nave plecate din Franța, Spania și Italia – forțele navale israeliene au interceptat convoiul și au transmis amenințări, iar unele ambarcațiuni ar fi fost oprite și abordate.

Organizația susține că militarii israelieni au folosit lasere și arme de asalt și au ordonat participanților să stea adunați și să îngenuncheze.

Într-un mesaj publicat pe platforma X, preluat de Le Figaro, coordonatorii flotilei au transmis că „s-a pierdut contactul cu 11 nave”.

„Navele noastre au fost abordate de ambarcațiuni militare care s-au identificat ca aparținând Israelului”, a precizat organizația, adăugând că persoanele aflate la bord au fost „amenințate cu lasere și arme de asalt semi-automate” și li s-a ordonat „să se adune în partea din față a navelor și să se așeze în genunchi”.

Potrivit sistemelor de monitorizare ale organizației, flotila se află în prezent în largul coastelor Greciei, la vest de insula Creta.

Inițiativa face parte dintr-o serie de acțiuni maritime care contestă blocada impusă de Israel asupra Fâșiei Gaza din 2007. La începutul lunii octombrie 2025, o misiune similară a fost interceptată de forțele israeliene în apropierea coastelor Egiptului și Gazei, iar participanții au fost reținuți și ulterior expulzați.

Israelul menține de aproape două decenii blocada asupra Fâșiei Gaza, teritoriu controlat de Hamas, în conflictul cu mișcarea islamistă palestiniană.

Măsura presupune restricții asupra circulației persoanelor și a bunurilor, inclusiv limitarea accesului pe mare și control strict al punctelor de trecere terestre. Autoritățile israeliene susțin că blocada are rol de securitate, în contextul confruntărilor și atacurilor din zonă.

În schimb, Organizația Națiunilor Unite și alte organizații umanitare internaționale, alături de numeroase ONG-uri, au criticat în mod repetat blocada, avertizând că restricțiile afectează grav accesul la alimente, medicamente și alte bunuri esențiale și contribuie la agravarea crizei umanitare din Fâșia Gaza.

Liderul de la Washington a făcut anunțul printr-un mesaj publicat pe platforma sa Truth Social, precizând că această opțiune se află în prezent în evaluare la nivelul administrației americane și că o decizie finală ar putea fi luată în perioada imediat următoare.

„Statele Unite analizează și examinează în prezent posibilitatea unei reduceri a efectivelor militare din Germania, iar o decizie va fi luată foarte curând”, a transmis Donald Trump, citat de Le Figaro.

Discuțiile privind o posibilă reducere a forțelor americane din Germania au fost alimentate de schimburile de replici tot mai dure între Washington și Berlin, generate de pozițiile divergente privind conflictul din Iran.

Potrivit cancelarului german, iranienii sunt mai puternici decât se estima, iar Statele Unite nu au o strategie convingătoare în negocieri. De asemenea, Merz a afirmat că liderii iranieni „umilesc” SUA, făcându-i pe oficialii americani să se deplaseze în Pakistan și apoi să plece fără rezultate.

În replică, Donald Trump l-a criticat pe cancelarul german, susținând că acesta ar considera acceptabil ca Iranul să dețină arme nucleare. Afirmația a fost respinsă de poziția oficială a lui Merz, care a precizat anterior că Iranul nu trebuie să dețină armament nuclear.

În prezent, Germania găzduiește cea mai mare prezență militară americană din Europa, cu aproximativ 35.000–38.000 de militari, în cadrul angajamentelor NATO.

Baze precum Ramstein Air Base și instalațiile din Bavaria (Grafenwöhr/Vilseck) funcționează ca centre logistice și de antrenament esențiale pentru operațiuni în Europa și Africa, iar o eventuală reducere a trupelor ar avea un impact semnificativ asupra arhitecturii de securitate europene.

Casa Albă nu a oferit detalii suplimentare privind dimensiunea posibilă a unei astfel de reduceri sau calendarul exact al unei eventuale retrageri parțiale a trupelor.

Cea mai mare creștere este la capitolul dezvoltare: sumele alocate investițiilor urcă de la 386 de milioane de lei anul trecut la 513 milioane de lei în acest an, adică un plus de peste 130 de milioane de lei. În schimb, cheltuielile de funcționare rămân la nivelul din 2025.

Bugetul aprobat miercuri a fost construit după ce administrația locală a pornit de la un deficit de aproximativ 30-40 de milioane de lei și venituri mai mici decât în 2025, potrivit primarului George Scripcaru.

Edilul susține că bugetul reușește totuși să acopere nevoile orașului și să mențină investițiile la un nivel ridicat: „Bugetul este unul echilibrat, care răspunde necesităților orașului. Avem un capitol foarte mare de investiții și sume foarte mari alocate pe dezvoltare”.

Unul dintre cele mai importante proiecte este construcția Spitalului de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase, pentru care a fost semnat un contract de finanțare de peste 580 de milioane de lei, din fonduri europene nerambursabile.

„Înseamnă peste 100 de milioane de euro care se adaugă la capitolul venituri. Bugetul aprobat este, de fapt, mai mare dacă luăm în calcul aceste sume”, a spus edilul.

În ultimele zile, au fost semnate mai multe contracte, iar valoarea totală a fondurilor nerambursabile atrase se apropie de 140 de milioane de euro.

Bugetul pe 2026 prevede creșteri pentru educație și cultură, atât la investiții, cât și la cheltuielile de funcționare. Sunt alocate fonduri și pentru proiectele culturale independente, care vor fi gestionate prin Centrul Cultural Apollonia, care va coordona finanțarea acestora la nivel local.

Primarul George Scripcaru a spus că modul de acordare a banilor va fi însă schimbat, după problemele apărute în trecut, când unele proiecte nu au justificat cheltuielile sau nu au achitat drepturi de autor.

„Nu cred că este o situație firească să mergi cu 85% avans și, când vii cu deconturile, să nu justifici banii. Vom crea reguli noi și vom stabili cum se vor întâmpla lucrurile”, a declarat edilul.

Bugetul pentru 2026 a fost aprobat după patru luni în care orașul a funcționat fără un buget complet,fiind folosite doar sume provizorii din bugetul anului trecut.

„A trebuit să recuperăm cei 40 de milioane și să completăm până la sută la sută necesitățile financiare ale orașului”, a explicat primarul.

Miza este una politică majoră: districtul era câștigat de democratul Cleo Fields, iar astfel de circumscripții, în care minoritățile au o pondere mare, tind să favorizeze Partidul Democrat.

Eliminarea lor permite statelor conduse de republicani să redeseneze circumscripțiile astfel încât să obțină mai multe mandate în Camera Reprezentanților, potrivit Associated Press.

În sistemul american, alegătorii nu votează doar la nivel de stat, ci în districte electorale pentru Congres. Fiecare district trimite un reprezentant în Camera Reprezentanților. De aceea, felul în care sunt trasate granițele acestor districte electorale în interiorul fiecărui stat poate decide cine câștigă un mandat: democrații sau republicanii.

Districtul din Louisiana fusese creat pentru a corecta o delimitare electorală considerată anterior discriminatorie. Statul are o populație afro-americană importantă, dar configurația inițială oferea alegătorilor de culoare șanse reduse de a-și alege reprezentanți în Congres. Noua împărțire introducea un al doilea district în care alegătorii afro-americani erau predominanți.

Majoritatea conservatoare a Curții Supreme a decis însă că districtul s-a bazat prea mult pe criteriul rasial. Judecătorii au considerat că, deși legea americană permite protejarea minorităților împotriva discriminării electorale, rasa nu poate deveni criteriul dominant în desenarea unei circumscripții.

Președintele Curții Supreme, John Roberts, descrisese anterior această delimitare drept „un șarpe”, pentru că se întinde pe mai mult de 320 de kilometri și leagă zone diferite din Louisiana pentru a include comunități de alegători afro-americani în aceeași circumscripție.

Cazul limitează aplicarea prevederilor din Legea privind dreptul de vot, adoptată în 1965 pentru a combate discriminarea rasială în alegeri, care obligă statele americane să asigure minorităților șanse reale să își aleagă reprezentanți în Congres.

Prevedere a fost folosită timp de decenii pentru a împiedica diluarea votului minorităților, adică situația în care alegătorii afro-americani sau latino sunt împărțiți între mai multe districte astfel încât să nu poată influența rezultatul nicăieri.

Aproximativ 70 dintre cele 435 de districte congresionale din SUA sunt protejate sau influențate de această reglementare, potrivit estimării experților în legislație electorală.

Decizia poate avea efecte dincolo de Louisiana. State conduse de republicani ar putea invoca hotărârea pentru a contesta sau elimina districte în care alegătorii afro-americani și latino au o pondere mare. Cum aceste comunități votează adesea cu democrații, efectul politic poate fi un avantaj pentru republicani.

Reverendul Al Sharpton, un cunoscut lider afro-american al luptei pentru drepturile civile, a numit decizia „un glonț în inima dreptului la vot”.

Întrebat de jurnaliști despre decizie, Donald Trump a părut inițial că nu este la curent cu hotărârea și a întrebat când a fost pronunțată. El a explicat că nu știa detaliile pentru că „a fost cu astronauții” și „cu antreprenorii”, referindu-se la întâlniri oficiale din acea zi.

Ulterior liderul american a declarat că susține redesenarea circumscripțiilor electorale de către oficialii republicani din state, pentru a crește șansele partidului în Congres.

Statul Louisiana este condus de un guvernator republican și are o majoritate republicană în legislativul local, ceea ce înseamnă că autoritățile statului controlează modul în care sunt trasate circumscripțiile electorale.

Decizia Curții Supreme le oferă posibilitatea să modifice delimitarea acestora astfel încât să obțină un avantaj electoral.

Partida s-a disputat pe stadionul Metropolitano din Madrid, unde londonezii au intrat în avantaj la pauză, după o primă repriză echilibrată, în care însă ocaziile mai clare au aparținut gazdelor.

Cu toate acestea, atacantul suedez al lui Arsenal, Viktor Gyökeres, a deschis scorul în minutul 44, transformând un penalty acordat după reluările video, cu un șut puternic, plasat lângă bară.

Deși scorul a fost favorabil oaspeților, Atlético a fost mai periculoasă înainte de pauză, reușind să creeze cele mai importante ocazii ale primei reprize.

După pauză, meciul s-a schimbat clar. Echipa lui Diego Simeone a ținut jocul în jumătatea adversă și a pus presiune constantă pe defensiva lui Arsenal. Egalarea a venit în minutul 56, când atacantul argentinian al madrilenilor, Julián Alvarez, a transformat fără emoții un penalty acordat pentru un henț în careu.

Gazdele au rămas în atac și au fost aproape de golul doi, fără să concretizeze însă. Cel mai aproape a fost atacantul Antoine Griezmann, care a lovit bara de două ori în aceeași fază, în timp ce Álvarez și Lookman au menținut presiunea pe poarta lui David Raya.

Atlético a confirmat și în cifre controlul din repriza a doua: 13 șuturi și trei ocazii mari, față de doar cinci și niciuna importantă pentru Arsenal.

Arsenal a primit un penalty în minutul 77, după un fault comis de fundașul slovac Dávid Hancko, însă decizia a fost anulată după reluări, iar scorul a rămas neschimbat.

În ultimele minute, ambele echipe au căutat golul victoriei, însă fără rezultat, astfel încât calificarea în finala Ligii Campionilor se va decide în returul de la Londra.

„Mișcările extremiste sunt astăzi atât de sus pentru că oamenii sunt revoltați. Nu mai vor să vadă corupție, nu mai vor să vadă atâta nepăsare. Ori noi, din guvern, trebuie să îndreptăm aceste lucruri”, a afirmat ministrul Mediului, Diana Buzoianu, miercuri seară, la B1 TV.

Ea a susținut că tolerarea intereselor de grup și a rețelelor conectate la banii publici nu mai poate continua, iar actuala putere trebuie să arate că instituțiile pot fi curățate și puse în slujba cetățeanului.

„Între a nu mai întoarce ochii de la corupție, între a nu mai lăsa băieții deștepți să capitalizeze, să fie mufați la banii publici, asta este, de fapt, buba care doare cel mai tare”, a declarat Buzoianu.

Ministrul a avertizat că, dacă reformele nu vor fi continuate, votul de protest se va transforma într-o majoritate radicală.

„Dacă nu ne facem treaba acum, dacă întoarcem în continuare ochii de la corupție, dacă nu livrăm reformele astea, în 2028 fiecare dintre drepturile noastre fundamentale vor fi atacate de o majoritate extremistă care va intra pe un val în Parlament, în Guvern, pe vot de revoltă”, a spus ea.

Potrivit ministrului USR, obiectivul actualei guvernări trebuie să fie schimbarea relației dintre instituțiile publice și cetățeni.

„Eu vreau ca acest guvern să nu mai fie un guvern care împinge România spre revoltă până în 2028. Vreau să fie un guvern care să trezească în oameni o speranță, să nu mai existe un vot de revoltă”, a afirmat Buzoianu.

Cu privire la moțiunea de cenzură înaintată de PSD și AUR, Buzoianu a spus că USR, spre deosebire de alte partide, „nu vrea să facă rău românilor”.

„Noi ne luăm în serios responsabilitatea și noi, spre deosebire de alții, spre deosebire de PSD, de exemplu, chiar nu vrem să facem rău românilor prin această criză creată total artificial. Noi ce vrem să facem este să facem curățenie în instituții. Și asta se poate livra dacă ești la guvernare și dacă împingi măsuri de schimbare în bine. Nu dacă pui piedici la fiecare măsură care trebuie să fie discutată și adoptată”, a spus ea.

De asemenea, Diana Buzoianu a pledat pentru menținerea direcției occidentale a României, spunând că țara nu poate face față singură provocărilor regionale și globale.

„Noi, ca stat singular, nu mai putem să facem față crizelor politice europene sau internaționale la care suntem supuși. Fără un sprijin real la nivel european, fără un sprijin real în NATO, noi suntem mult mai vulnerabili”, a spus ministrul.

Ea a subliniat că securitatea și prosperitatea României depind de parteneriatele externe și de apartenența la structurile euroatlantice.

„Îmi doresc ca românii să fie apărați, îmi doresc ca românii să fie siguri, îmi doresc ca românii să poată să prospere. Și asta nu se poate face închiși în bucățica noastră, în România, cu granițele și cu ușile ferecate”, a mai afirmat Diana Buzoianu.

Noul termen până la care Lukoil trebuie să își vândă activele globale este 31 mai, dacă nu vrea să suporte sancțiunile stabilite de Statele Unite ale Americii, arată documentele Biroului pentru controlul activelor străine (Office of Foreign Assets Control – OFAC) publicate de Trezoreria americană

Documentul OFAC

Decizia a fost luată miercuri, cu o zi înainte de expirarea termenului actual, 1 mai.

În cazul benzinăriilor Lukoil, inclusiv cele aproximativ 300 care funcționează în Românie, termenul până la care acestea au fost exceptate de la aplicarea sancțiunilor din afara Rusiei a fost prelungit recent pentru șase luni, de la 29 aprilie la 29 octombrie.

Lukoil România deține o rețea de 321 de stații de distribuție și 5 depozite regionale, potrivit documentelor oficiale.

Potrivit specialiștilor în drept consultați de Mediafax, sancțiunile internaționale urmăresc blocarea fluxului de fonduri către Rusia, iar nu destabilizarea piețelor energetice și economice din restul lumii. Intenția este neechivocă și facil de observat, datorită faptului că a existat o continuitate neîntreruptă a permisiunilor încă de la momentul zero al sancționării PJSC Lukoil. Astfel, încă din 22 octombrie 2025, derogarea prin licențe generale a fost imediată, fiind adoptate concomitent. Licențele noi au fost adoptate întotdeauna înainte de ieșirea din vigoare a celor curente, iar autoritățile au oferit constant explicații prin FAQ-uri pentru a clarifica regimul aplicabil, cadrul cuprins de licențe și exemple aplicate.

Pe 25 februarie, înainte de expirarea unui termen anterior, Lukoil a confirmat, într-o declarație pentru Mediafax, continuarea discuțiilor cu americanii de la Carlyle pentru vânzarea activelor sale globale.

„În prezent, sunt depuse toate eforturile necesare pentru finalizarea cu succes a procesului de vânzare a activelor grupului din Europa către Grupul Carlyle, într-un cadru transparent și conform tuturor standardelor de reglementare aplicabile. Toate demersurile întreprinse au ca obiectiv protejarea valorii activelor, a participațiilor în proiectele strategice aflate în derulare și a locurilor de muncă, asigurând totodată continuitatea operațională și stabilitatea pe termen lung a activităților desfășurate. Acționăm responsabil pentru a garanta o tranziție ordonată, în beneficiul angajaților, partenerilor contractuali și al mediului economic în ansamblu”, au declarat oficialii Lukoil în exclusivitate pentru Mediafax.

De amintit că Executivul a  adoptat, pe 12 februarie, hotărârea de Guvern care prevede implementarea măsurii supravegherii extinse – după ce a reglementat cadrul de aplicare și în  cazul sancțiunilor internaționale – în cazul activelor deținute de Lukoil în România.

În calitate de supraveghetor al activității operatorilor nominalizați este propus să fie desemnat Ion – Bogdan Bugheanu, pentru care ministerul nu a furnizat alte detalii.

Cele patru entități controlate de Lukoil în România intrate sub supravegherea extinsă a statului sunt:

• Lukoil România SRL
• Petrotel-Lukoil S.A.
• Lukoil Lubricants East Europe
• Lukoil Overseas Atash B.V. Amsterdam Olanda.

„Este foarte ușor să arunci cu vorbe în spațiul public care n-au nicio acoperire. E cel mai simplu lucru. E mult mai greu să faci ca lucrurile să se întâmple”, a declarat Ilie Bolojan, la TVR 1.

Bolojan a explicat că programul SAFE a fost creat de statele UE, care au constatat necesitatea consolidării flancului estic după invazia Rusiei în Ucraina.

„Toți au constatat că întărirea frontierei de Est este o necesitate, pentru că nu mai există niciun fel de predictibilitate în comportamentul viitor al Rusiei. Țările din Europa trebuie să se gândească la siguranța lor. Și s-a creat acest mecanism”, a afirmat premierul.

Potrivit acestuia, mecanismul are două obiective principale: dotarea armatelor naționale și întărirea industriei europene de apărare.

„S-au pus la dispoziție niște credite cu dobânzi mici, rambursabile în 40 de ani, cu 10 ani perioadă de grație, în așa fel încât să poți face aceste investiții și să-ți dezvolți o industrie. Și asta a făcut și România”, a spus Bolojan.

„România a luat niște decizii care țin de respectarea unor reguli, adică achiziții de armament de la industria europeană de apărare, pe de o parte. Și, pe de altă parte, localizarea unei ponderi cât mai mari în România, în așa fel încât fabricile noastre, care practic nu mai au de lucru, care merg în pierdere, din zona militară, să fie retehnologizate”, a mai declarat șeful Guvernului.

El a adăugat că prin aceste investiții ar putea fi salvate unități industriale aflate în dificultate și stimulată economia locală.

„Să salvăm un șantier sau altul din România, care sunt într-o zonă de colaps, în așa fel încât să ne dezvoltăm și economia”, a spus Bolojan.

Premierul a menționat și proiecte de infrastructură care ar urma să fie sprijinite prin aceste credite, între acestea capetele de autostradă din nord-estul țării.

Bolojan a precizat că procedurile sunt transparente și că datele privind proiectele au fost deja prezentate în comisiile parlamentare de apărare.

„Deci sunt niște date în care toți membrii comisiei au acces”, a spus premierul.

În final, șeful Executivului a comparat sistemul de apărare al unei țări cu infrastructura de termoficare.

„Apărarea este ca un sistem de termoficare îngropat, care atunci când funcționează, nu-l vezi. Totul e în bună regulă. Dar, când ai o avarie pe o magistrală, începi să vezi ce înseamnă un astfel de sistem care nu funcționează. Deci, apărarea este o asigurare pentru situații complicate. (…) Siguranța unei țări este foarte importantă și ea nu are o miză mare cât timp lucrurile sunt sigure. Când lucrurile se complică, atunci îți dai seama cât de important este să ai o apărare corespunzătoare și un sistem de termoficare care funcționează”, a conchis Ilie Bolojan.

Horoscop 30 aprilie. Berbecii încep ceva nou, Racii scapă de griji, Leii nu semnează nimic astăzi. Ce îți rezervă ziua?

Lucrurile se întorc în favoarea ta astăzi. Ești pe cale să începi un proiect nou. Sănătatea îți este favorabilă. Faptele bune îți dau roade. Fii prudent cu cei care nu-ți vor binele.

Cauți armonie și echilibru. Observi că în viața ta au loc evenimente pașnice. Sănătatea îți este favorabilă. Te poți aștepta și la un aflux de bani.

Astăzi te întâlnești cu o cunoștință. Un proiect nou aduce profituri bune. Evită acordurile cu rudele, riști să fii înșelat.

Problemele sentimentale se liniștesc. Dacă situația persistă, rămâi calm și răbdător. Timpul vindecă totul. Sănătatea îți aduce energie și bună dispoziție.

Procesele legale nu îți sunt favorabile astăzi. Evită să semnezi contracte. Dacă nu poți evita, citește cu atenție fiecare clauză. Sănătatea și finanțele câștigă teren.

Cuplurile planifică o ieșire în această seară. Aștepți vești bune de la partener. Viața profesională este stabilă. Un proiect nou aduce venituri suplimentare.

Studenții excelează la învățătură. La serviciu, o promovare este posibilă. Evită stresul. Situația financiară se îmbunătățește.

O zi bună pentru o ieșire cu familia și prietenii. Reîntâlnești un vechi prieten cu vești plăcute. Faci schimbări sănătoase în stilul de viață. Evită cheltuielile inutile.

Intri în contact cu oameni noi. Cei tineri te văd ca model. Sănătatea îți este favorabilă. Munca asiduă dă roade la serviciu astăzi.

Pot apărea unele probleme de sănătate. Un membru al familiei îți oferă sprijin financiar. Viața amoroasă capătă putere. Cei dragi te surprind plăcut.

O zi bună pentru timp petrecut cu cei dragi. Evită cheltuielile inutile, pot apărea tensiuni financiare. Ai grijă de inimă și evită mâncarea nesănătoasă.

Faptele bune îți aduc recompense plăcute. Viața personală și profesională capătă putere. Aștepți vești bune de la un superior. Finanțele sunt stabile.

Întrebat, la TVR 1, dacă, după experiența de președinte interimar și premier, ia în calcul o candidatură prezidențială, Bolojan a răspuns indirect. A spus că a fost 20 de ani om de executiv. A încercat să schimbe comunități din poziții executive, ca primar și ca președinte al Consiliului Județean Bihor.

„Voi rămâne în orice situație un om activ, un om care va lupta să facă ce trebuie pentru România. Nu contează poziția în care ești. Contează să faci ce trebuie”, a spus premierul.

Jurnalistul a insistat: „Înțeleg de aici că nu ați spus nu”.

Bolojan a răspuns că dacă ar fi dorit să ocupe o anumită poziție, ar fi putut candida când a existat oportunitatea. „Am făcut ce a fost nevoie în contextul dat și am respectat înțelegerile”, a adăugat el.

A încheiat cu o reflecție despre munca în echipă.

„De la colega din guvern care face curățenie, până la cei de la cel mai mic post, toți contribuie la rezultatul unei echipe. Important e să faci ce ține de tine acolo unde ești”.

„Poate trebuia să aprindeți lumina încă din primele luni ale acestui mandat”, a fost întrebat Ilie Bolojan la TVR.

„Prima dată trebuia să vezi unde sunt cămările guvernării. Și uneori trebuie să le descoperi și îți trebuie timp pentru asta”, a răspuns Ilie Bolojan.

Pe de altă parte – a mai spus Ilie Bolojan – „atunci când lucrezi este imposibil să le faci pe toate perfect. Gândiți-vă că anumite lucruri a trebuit să le facem cu anumită întârziere, într-o anumită forță. Unele lucruri s-au lungit, gândiți-vă că am avut contestările la Curtea Constituțională. Ce greu a trecut corectarea situației din zona de justiție, cu pensionările la vârste mult prea reduse, cu acele pensii care erau la un nivel care, comparativ cu ceilalți oameni, erau, într-adevăr, niște diferențe foarte mari, care creau o mare nemulțumire. Deci toate lucrurile astea s-au făcut greu”, a afirmat premierul.

Premierul mai spune că și în actul de guvernare, ca și în munca fiecărui om, acasă, la serviciu, „nimeni nu este perfect”.

„Dar mă rog să mă credeți că dacă aș fi văzut în această perioadă, că dacă mâine aș renunța la acest post, lucrurile s-ar schimba dintr-o dată, credeți-mă că n-ar fi niciun fel de problemă să fac asta, dar nu s-ar schimba. Pe de o parte și eu totdeauna am căutat să duc lucrurile până la capăt și atunci când am fost pe un post, să fac tot ceea ce ține de mine pentru a onora încrederea oamenilor sau responsabilitatea cu care am fost învestit”, a mai declarat Ilie Bolojan.

Bolojan a răspuns că PNL nu poate ignora ce s-a întâmplat. Președintele i-ar putea cere să rămână într-o coaliție pro-europeană. Răspunsul e același.

„Dacă cineva nu te respectă, dacă minte în permanență, dacă nu respectă nicio înțelegere, a mai încerca o coaliție cu un astfel de partid nu se poate”, a spus premierul. Responsabilitatea crizei este „în curtea PSD”.

Bolojan a explicat că incertitudinea politică prelungită reduce capacitatea de livrare a Guvernului. „Dacă nu știi cine-ți vine șef, dacă se schimbă secretarul general, dacă unii demisionează, alții sunt amenințați cu demiterea, randamentul aparatului scade. E logic”, a punctat premierul.

A adăugat că absorbția fondurilor europene și termenele din PNRR sunt probleme serioase. Au nevoie de decizii și acorduri clare.

Referitor la întrebarea ce alternative vede după moțiune, Bolojan a răspuns că PNL va merge la consultările cu președintele cu o poziție consecventă deciziilor deja luate.

„Putem fi într-o guvernare, dar nu mai putem fi într-o coaliție cu PSD”, a spus el. A lăsat o ușă întredeschisă: dacă cineva din conducerea PSD și-ar asuma răspunderea pentru această criză, lucrurile s-ar putea discuta, dar a apreciat că acest scenariu este puțin probabil.

Premierul a precizat că niciun partid nu este condamnat să fie veșnic la guvernare. „Dacă nu există altă soluție, PNL trebuie să construiască un pol de modernizare care, într-o situație limită, poate fi construit și din opoziție”, a conchis Bolojan.

Potrivit purtătorului de cuvânt al Kremlinului, Iuri Ușakov, Vladimir Putin a apreciat decizia lui Donald Trump de a prelungi armistițiul cu Iranul, considerând că aceasta poate crea condiții pentru negocieri și poate contribui la stabilizarea situației.

„Vladimir Putin consideră că decizia lui Donald Trump de a prelungi armistițiul cu Iranul este corectă; acest lucru ar trebui să ofere o oportunitate pentru negocieri și, în general, să contribuie la stabilizarea situației”, a spus Ușakov.

În același timp, liderul de la Kremlin a avertizat asupra unor consecințe „inevitabile și extrem de grave” în cazul în care Statele Unite și Israelul ar recurge din nou la forță împotriva Iranului. Ușakov a precizat că aceste consecințe ar afecta nu doar Iranul și statele vecine, ci întreaga comunitate internațională.

Rusia a fost cea care a inițiat convorbirea, descrisă de Kremlin drept una cu un ton „sincer și pragmatic”.

Cei doi lideri au discutat și despre războiul din Ucraina. Potrivit lui Ușakov, Putin a ridicat posibilitatea unui armistițiu care să coincidă cu Ziua Victoriei, marcată în Rusia pe 9 mai, când Moscova comemorează victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial.

La rândul său, Donald Trump a declarat că discuția cu Putin a fost „foarte bună” și a susținut că o soluție pentru conflictul din Ucraina ar putea apărea „relativ rapid”.

Trump a mai afirmat că Putin s-a oferit să ajute în legătură cu războiul cu Iranul, în special în privința uraniului îmbogățit.

„Ar vrea să fie de ajutor. I-am spus: înainte să mă ajuți pe mine, vreau să-ți închei războiul”, a declarat Trump pentru CNN, în Biroul Oval.

Liderul american a spus că Putin i-a transmis că Rusia ar putea avea un rol în chestiunea uraniului iranian. Moscova a propus anterior preluarea controlului asupra stocului de uraniu îmbogățit al Iranului, într-un aranjament similar rolului jucat de Rusia în acordul nuclear din 2015.

Trump nu a exclus explicit posibilitatea ca Iranul să trimită uraniul în Rusia, dar a sugerat că prioritatea sa rămâne încheierea războiului din Ucraina.

Bolojan afirmă că de la începutul acestei luni a luat măsuri care să limiteze evaziunea fiscală.

„Practic nu mai permitem ca în orice județ din țară, administrațiile financiare să-i libereze documente pentru funcționarea unor vânzări în angro de combustibil. Aveam așa-numitele antrepozite fiscale. Și, sigur, este normal să ai vânzări în angro, dar companiile care sunt cunoscute de toți românii sau mari comercianți, dar când ai sute de astfel de situații, înseamnă că și posibilitatea de evaziune și sumele din această zonă și aici sunt foarte mari, au fost limitate și, din nou, a fost un deranj”, spune Bolojan, la TVR

Premierul mai spune că, în multe locuri, companiile de stat n-au fost folosite ca să livreze cele mai bune servicii pentru români, el găsind „foarte multă ineficiență, foarte multă risipă”.

„E foarte simplu că atunci când ai o zonă de tip monopol, cum sunt în zonele de energie, semimonopoluri, în zonele de transporturi monopoluri, să-ți muți ineficiența în prețuri, să o muți în buzunarul cetățeanului și aceste lucruri trebuie corectate și, da, așa cum am spus, am aprins lumina pe aceste zone și cu siguranță și asta a deranjat”, a spus Bolojan.

Întrebat despre banii publici folosiți ca pușculiță de partid nu reprezintă o problemă transpartinică, Bolojan a spus că „asta îi deranjează pe toți cei care folosesc aceste practici”.

„Atunci când într-un loc am văzut că lucrurile nu mergeau bine, că erau pierderi, să ne înțelegem bine, se vedea clar că la această situație au contribuit în mod transpartinic sau transinstituțional, mai multe instituții. Pentru că e anormal să nu vezi, de exemplu, că în energie se întâmplă acest lucru, timp de doi ani de zile se emită zeci de mii de autorizații de megawați și să nu vadă nimeni acest lucru. Dar am văzut o constantă. Întotdeauna când era o problemă undeva, erau niște oameni care erau susținuți la rândul lor de oameni din Partidul Social-Democrat. Asta a fost o constantă întotdeauna. Dar asta nu înseamnă că erau singuri. Deci măsurile de a face ordine în finanțele publice, de a reduce risipa, sunt corecte, ele trebuie aplicate și în mod evident îi deranjează pe toți cei care au profitat de aceste lucruri, pentru că este absolut normal să se întâmple asta”, a mai spus premierul Ilie Bolojan.

Întrebat cum evaluează situația cu 20 de voturi peste pragul necesar, Bolojan a refuzat să facă pronosticuri. A atacat însă logica demersului.

„Cei care lucrează la o demolare a Guvernului, dacă s-ar gândi la interesul țării și nu la interesele de grup, ar trebui să vină cu o soluție”, a spus premierul.

A comparat situația cu Germania, unde orice moțiune trebuie însoțită de un premier și guvern alternativ propus.

Referitor la impactul crizei politice, Bolojan a avertizat că instabilitatea generează creșterea dobânzilor la împrumuturi, scăderea încrederii investitorilor și deprecierea cursului valutar. „Dobânzile sunt de 60 de miliarde doar anul acesta, cât valoarea autostrăzii Moldovei într-un singur an”, a spus premierul.

Întrebat dacă mai există canale de negociere cu semnatarii moțiunii, Bolojan a confirmat că discuțiile au loc.

„Există o agitație înainte de moțiune. Există discuții între parlamentari în interiorul grupurilor. Asta se întâmplă și acum, este un fenomen normal”, a răspuns el. A adăugat că va discuta cu orice parlamentar care caută să înțeleagă motivele și soluțiile pentru viitor.

Întrebat dacă moțiunea a venit ca reacție la preluarea de către Bolojan a interimatului la Ministerul Energiei, după demisia miniștrilor PSD, premierul a răspuns indirect. A explicat că a găsit autorizații de racordare emise pe hârtie, fără investiții reale, de 3-4 ori mai mari decât capacitatea rețelelor.

„Sunt sume imense în joc. Cu siguranță a deranjat acest lucru”, a spus Bolojan.

Premierul a mai spus că a blocat finanțarea administrațiilor neperformante și a proiectelor nefinalizate.

„Ca o familie cu rate mari, am trebuit să stabilesc reguli și să pun reflectoarele pe zonele care ne generau pierderi masive”.