MediaFax.ro

Într-unul dintre sondajele realizate la ieșirea de la urne, „Oameni Noi” a obținut 43%, iar Partidul Comunist 18,3%. „Rusia Unită”, formațiunea aflată la putere, a primit 5,5%, anunță Euronews. Al doilea exit-poll, realizat de mișcarea de opoziție Vesna și proiectul Progress, indică o diferență și mai mare. „Oameni Noi” a obținut 47,3%, comuniștii 19,2%, iar „Rusia Unită” doar 2,8%.

Primul proiect, Vote Abroad, a realizat sondajul în 27 de secții din 22 de țări și a colectat aproape 15.700 de răspunsuri. În zece țări, printre care Germania, Finlanda și Armenia, „Rusia Unită” nu ar fi depășit pragul de 5% necesar pentru obținerea de mandate pe lista federală.

Cel de-al doilea exit-poll a acoperit 18 secții din 17 țări. Potrivit organizatorilor, „Oameni Noi” s-a clasat pe primul loc în toate secțiile analizate.

Rezultatele oficiale din Rusia arată însă o situație complet diferită. Comisia Electorală Centrală a raportat pentru „Rusia Unită” aproximativ 57,8% din voturi. Partidul Comunist a obținut aproape 14%, LDPR aproximativ 9%, iar „Oameni Noi” sub 8%. Partidul lui Putin urmează să dețină 355 dintre cele 450 de locuri din Duma de Stat, potrivit rezultatelor preliminare.

Ivan Jdanov, directorul proiectului Progress, a declarat pentru Euronews că diferența dintre rezultatele oficiale din Rusia și cele ale exit-pollurilor este „foarte mare”. Potrivit acestuia, 83,5% dintre participanții la sondajul proiectului care au răspuns la întrebarea privind încrederea nu au spus că au încredere deplină sau majoritară în rezultatele oficiale.

Jdanov a precizat însă că voturile exprimate în străinătate nu sunt suficiente pentru a schimba componența Dumei. În opinia sa, importanța lor este mai degrabă aceea că oferă o imagine diferită asupra preferințelor alegătorilor ruși aflați în afara țării.

This is how Putin’s United Russia wins

In the Russian village of Azanovo, Mari El, a commission member dropped two stacks of ballots into the box and forgot about the livestream camera. pic.twitter.com/JbrsPBDeQV

— Visegrád 24 (@visegrad24) September 20, 2026

Organizatorii Vote Abroad susțin că mulți dintre cei chestionați au indicat opoziția față de războiul din Ucraina drept principal criteriu de vot. Partidul liberal „Iabloko”, singura formațiune înregistrată care s-a pronunțat împotriva războiului, nu a putut participa pe lista federală. Potrivit Euronews, alegătorii care doreau o opțiune anti-război au votat în principal „Oameni Noi”.

În total, aproximativ 1,8 milioane de cetățeni ruși aflați în străinătate aveau drept de vot. Ministerul rus de Externe a anunțat că 212.000 de persoane au votat în afara țării, față de 191.000 la alegerile precedente. Pentru alegătorii din străinătate, scrutinul din 2026 a avut și o particularitate importantă. Aceștia au putut vota doar pentru listele federale de partid, nu și pentru candidații din circumscripțiile uninominale, ca în 2021.

Semnalul provine de la Beta Pictoris b, o planetă aflată la aproximativ 63,4 ani-lumină de Pământ.

Descoperirea nu reprezintă însă un mesaj transmis de o civilizație extraterestră. Cercetătorii susțin că emisia radio este produsă de aurorele planetei, în urma interacțiunii dintre particulele încărcate și câmpul magnetic și atmosfera acesteia.

Cercetătorii au folosit rețeaua de radiotelescoape MeerKAT din Africa de Sud pentru a observa sistemul Beta Pictoris în patru rânduri, în 2025 și 2026. Observațiile au acoperit frecvențe cuprinse între 0,85 și 3,5 GHz.

Datele au evidențiat explozii radio scurte, rapide și recurente, precum și o emisie persistentă. Undele radio prezentau o polarizare circulară puternică, caracteristică emisiilor asociate cu aurorele, scrie Science Alert.

Până acum, au mai fost detectate emisii radio în sisteme care conțin planete, însă cercetătorii nu au putut stabili fără echivoc dacă acestea provin de la planetă sau de la steaua gazdă.

În cazul Beta Pictoris b, oamenii de știință au folosit quasari ca puncte de referință pentru poziționarea semnalului pe harta cerului. Astfel, au stabilit cu un grad ridicat de certitudine că sursa emisiei este planeta și nu steaua Beta Pictoris.

Caracteristicile semnalului indică un mecanism cunoscut sub numele de Electron Cyclotron Maser Instability (ECMI), proces care produce și emisiile radio asociate aurorelor de pe Pământ și Jupiter.

Acest mecanism le oferă cercetătorilor și informații despre câmpul magnetic al planetei. Potrivit estimărilor echipei, Beta Pictoris b are un câmp magnetic de mii de ori mai puternic decât cel al Pământului.

Rezultatul este important deoarece cercetătorii consideră că reprezintă prima măsurătoare directă a intensității câmpului magnetic al unei exoplanete. Valoarea este compatibilă cu modelele existente privind mecanismele interne care generează câmpul magnetic al unei planete tinere și masive.

Beta Pictoris b are o masă de aproximativ 10 ori mai mare decât cea a lui Jupiter și se rotește foarte rapid, efectuând o rotație completă în aproximativ 8-9 ore. Rotația rapidă ar putea contribui la alimentarea aurorelor radio observate.

Beta Pictoris b a fost descoperită în 2008 și face parte dintr-un sistem în care sunt cunoscute trei planete: Beta Pictoris b, Beta Pictoris c și Beta Pictoris d.

Descoperirea oferă astronomilor o nouă metodă pentru studierea exoplanetelor și a câmpurilor lor magnetice. Cercetătorii intenționează să aplice aceeași metodă altor șapte exoplanete gigantice aflate în cinci sisteme stelare apropiate.

O sensibilitate de aproximativ cinci până la șapte ori mai mare, așteptată de la următoarea generație de observatoare radio, ar putea permite detectarea unor emisii similare și de la aceste planete.

Studiul nu a fost încă publicat într-o revistă științifică evaluată inter pares.

Semnalul provine de la Beta Pictoris b, o planetă aflată la aproximativ 63,4 ani-lumină de Pământ.

Descoperirea nu reprezintă însă un mesaj transmis de o civilizație extraterestră. Cercetătorii susțin că emisia radio este produsă de aurorele planetei, în urma interacțiunii dintre particulele încărcate și câmpul magnetic și atmosfera acesteia.

Cercetătorii au folosit rețeaua de radiotelescoape MeerKAT din Africa de Sud pentru a observa sistemul Beta Pictoris în patru rânduri, în 2025 și 2026. Observațiile au acoperit frecvențe cuprinse între 0,85 și 3,5 GHz.

Datele au evidențiat explozii radio scurte, rapide și recurente, precum și o emisie persistentă. Undele radio prezentau o polarizare circulară puternică, caracteristică emisiilor asociate cu aurorele, scrie Science Alert.

Până acum, au mai fost detectate emisii radio în sisteme care conțin planete, însă cercetătorii nu au putut stabili fără echivoc dacă acestea provin de la planetă sau de la steaua gazdă.

În cazul Beta Pictoris b, oamenii de știință au folosit quasari ca puncte de referință pentru poziționarea semnalului pe harta cerului. Astfel, au stabilit cu un grad ridicat de certitudine că sursa emisiei este planeta și nu steaua Beta Pictoris.

Caracteristicile semnalului indică un mecanism cunoscut sub numele de Electron Cyclotron Maser Instability (ECMI), proces care produce și emisiile radio asociate aurorelor de pe Pământ și Jupiter.

Acest mecanism le oferă cercetătorilor și informații despre câmpul magnetic al planetei. Potrivit estimărilor echipei, Beta Pictoris b are un câmp magnetic de mii de ori mai puternic decât cel al Pământului.

Rezultatul este important deoarece cercetătorii consideră că reprezintă prima măsurătoare directă a intensității câmpului magnetic al unei exoplanete. Valoarea este compatibilă cu modelele existente privind mecanismele interne care generează câmpul magnetic al unei planete tinere și masive.

Beta Pictoris b are o masă de aproximativ 10 ori mai mare decât cea a lui Jupiter și se rotește foarte rapid, efectuând o rotație completă în aproximativ 8-9 ore. Rotația rapidă ar putea contribui la alimentarea aurorelor radio observate.

Beta Pictoris b a fost descoperită în 2008 și face parte dintr-un sistem în care sunt cunoscute trei planete: Beta Pictoris b, Beta Pictoris c și Beta Pictoris d.

Descoperirea oferă astronomilor o nouă metodă pentru studierea exoplanetelor și a câmpurilor lor magnetice. Cercetătorii intenționează să aplice aceeași metodă altor șapte exoplanete gigantice aflate în cinci sisteme stelare apropiate.

O sensibilitate de aproximativ cinci până la șapte ori mai mare, așteptată de la următoarea generație de observatoare radio, ar putea permite detectarea unor emisii similare și de la aceste planete.

Studiul nu a fost încă publicat într-o revistă științifică evaluată inter pares.

Armata SUA urmează să achiziționeze drone de recunoaștere Raybird, dezvoltate în Ucraina, în cadrul unui contract în valoare de 10,64 milioane de dolari, conform Kyiv Post.

Achiziția americanilor este de fapt un semn că există un interes imens pentru tehnologiile ucrainene dezvoltate și testate în condiții de război.

Contractul a fost atribuit companiei Skyeton Inc., filiala americană a producătorului ucrainean de drone Skyeton, cu sediul în North Las Vegas, potrivit unui anunț al Pentagonului.

Conform acordului, compania va livra drone Raybird și echipamente către Redstone Arsenal, centrul de dezvoltare și testare a armamentului al Armatei SUA din Alabama, până pe 15 decembrie 2026. Numărul de aparate comandate nu a fost dezvăluit.

Cunoscută și sub denumirea de ACS-3, Raybird este o dronă de recunoaștere de dimensiuni medii, folosită de forțele ucrainene din 2018. Potrivit Skyeton, sistemele Raybird au acumulat peste 350.000 de ore de zbor în misiuni de luptă în Ucraina.

Drona poate rămâne în aer până la 24 de ore și poate parcurge până la 2.500 de kilometri. Sistemul poate transmite date în timp real pe distanțe de peste 200 de kilometri, iar aparatul poate transporta până la 6 kilograme de echipamente.

Aparatul de zbor este lansat cu ajutorul unei catapulte mecanice și este recuperat cu ajutorul unei parașute. Ea poate fi echipată cu camere, senzori electro-optici și infraroșu, radar cu apertură sintetică și sisteme pentru localizarea surselor de semnal radio.

Ucraina a folosit dronele Raybird pentru misiuni de recunoaștere în interiorul teritoriului controlat de Rusia, inclusiv pentru localizarea sistemelor de apărare aeriană și a armelor cu rază lungă de acțiune.

Informațiile colectate de drone pot fi apoi transmise unităților de artilerie sau operatorilor de drone de atac.

Skyeton afirmă că sistemele de comunicații protejate ale dronei Raybird îi permit acesteia să funcționeze chiar și în condiții de bruiaj electronic intens.

Ucraina a fost și rămâne o forța majoră în domeniul dezvoltării și utilizării dronelor în război, construind o industrie care se extinde constant, modelată de experiența de pe câmpul de luptă.

Țara are în prezent aproximativ 450 de producători de drone, iar sectorul său de apărare, în ansamblu, cuprinde peste 1.000 de companii.

Armata SUA urmează să achiziționeze drone de recunoaștere Raybird, dezvoltate în Ucraina, în cadrul unui contract în valoare de 10,64 milioane de dolari, conform Kyiv Post.

Achiziția americanilor este de fapt un semn că există un interes imens pentru tehnologiile ucrainene dezvoltate și testate în condiții de război.

Contractul a fost atribuit companiei Skyeton Inc., filiala americană a producătorului ucrainean de drone Skyeton, cu sediul în North Las Vegas, potrivit unui anunț al Pentagonului.

Conform acordului, compania va livra drone Raybird și echipamente către Redstone Arsenal, centrul de dezvoltare și testare a armamentului al Armatei SUA din Alabama, până pe 15 decembrie 2026. Numărul de aparate comandate nu a fost dezvăluit.

Cunoscută și sub denumirea de ACS-3, Raybird este o dronă de recunoaștere de dimensiuni medii, folosită de forțele ucrainene din 2018. Potrivit Skyeton, sistemele Raybird au acumulat peste 350.000 de ore de zbor în misiuni de luptă în Ucraina.

Drona poate rămâne în aer până la 24 de ore și poate parcurge până la 2.500 de kilometri. Sistemul poate transmite date în timp real pe distanțe de peste 200 de kilometri, iar aparatul poate transporta până la 6 kilograme de echipamente.

Aparatul de zbor este lansat cu ajutorul unei catapulte mecanice și este recuperat cu ajutorul unei parașute. Ea poate fi echipată cu camere, senzori electro-optici și infraroșu, radar cu apertură sintetică și sisteme pentru localizarea surselor de semnal radio.

Ucraina a folosit dronele Raybird pentru misiuni de recunoaștere în interiorul teritoriului controlat de Rusia, inclusiv pentru localizarea sistemelor de apărare aeriană și a armelor cu rază lungă de acțiune.

Informațiile colectate de drone pot fi apoi transmise unităților de artilerie sau operatorilor de drone de atac.

Skyeton afirmă că sistemele de comunicații protejate ale dronei Raybird îi permit acesteia să funcționeze chiar și în condiții de bruiaj electronic intens.

Ucraina a fost și rămâne o forța majoră în domeniul dezvoltării și utilizării dronelor în război, construind o industrie care se extinde constant, modelată de experiența de pe câmpul de luptă.

Țara are în prezent aproximativ 450 de producători de drone, iar sectorul său de apărare, în ansamblu, cuprinde peste 1.000 de companii.

Liderul nord-coreean, Kim Jong Un, a declarat că dezvoltarea armei va consolida pregătirea de război a țării și va cauza inamicilor săi o „durere de cap incurabilă”, a declarat agenția oficială de știri coreeană (KCNA). El nu a descris ce este arma, relatează AP.

Kim a observat testele de duminică împreună cu fiica sa adolescentă, considerată ca o potențială succesoare.

Armata sud-coreeană a detectat duminică lansarea de către Coreea de Nord a două rachete cu rază scurtă de acțiune, la interval de trei ore, în zona de coastă estică Wonsan. Statul Major Interarme al Coreei de Sud a declarat că rachetele au zburat aproximativ 450 și 600 de kilometri spre mare, în timp ce armata japoneză a declarat că au aterizat în ape din afara zonei economice exclusive a țării.

Lansările au prelungit o serie recentă de demonstrații militare, inclusiv exerciții cu foc real și punerea în funcțiune a unei noi nave de război, în timp ce Kim continuă să-și etaleze programul nuclear în creștere, în ciuda apelurilor SUA de a reînvia diplomația.

După ani de teste intensificate, Coreea de Nord pare să aibă acum un arsenal extins de rachete cu capacitate nucleară, inclusiv arme cu rază lungă de acțiune, capabile să ajungă pe continentul american, și sisteme cu rază scurtă de acțiune, concepute pentru a depăși apărarea antirachetă din Coreea de Sud și Japonia.

Printre armele testate de Coreea de Nord în ultimii ani se numără diverse sisteme de rachete echipate cu presupuse arme hipersonice, concepute să se deplaseze cu o viteză de peste cinci ori mai mare decât cea a sunetului. Viteza și manevrabilitatea lor sunt menite să le ajute să evite apărarea regională antirachetă, dar unii experți s-au întrebat dacă acestea au atins în mod constant vitezele declarate de Nord în timpul testelor.

Fotografiile KCNA de la teste au arătat ceea ce păreau a fi două rachete echipate cu vehicule conice cu aripioare, lansate din camioane. Kim este văzut privind un ecran de monitorizare care identifică racheta ca fiind un Hwasong-11Ma, un sistem pe care Coreea de Nord l-a descris anterior ca fiind hipersonic.

Lansările au fost cele mai recente dintr-o serie de demonstrații de utilizare a armelor de către Coreea de Nord, chiar după ce președintele american Donald Trump a redus luna trecută un exercițiu militar comun cu Coreea de Sud, într-un efort aparent de a reînvia diplomația cu Kim, care a numit astfel de exerciții repetiții de invazie.

Liderul nord-coreean, Kim Jong Un, a declarat că dezvoltarea armei va consolida pregătirea de război a țării și va cauza inamicilor săi o „durere de cap incurabilă”, a declarat agenția oficială de știri coreeană (KCNA). El nu a descris ce este arma, relatează AP.

Kim a observat testele de duminică împreună cu fiica sa adolescentă, considerată ca o potențială succesoare.

Armata sud-coreeană a detectat duminică lansarea de către Coreea de Nord a două rachete cu rază scurtă de acțiune, la interval de trei ore, în zona de coastă estică Wonsan. Statul Major Interarme al Coreei de Sud a declarat că rachetele au zburat aproximativ 450 și 600 de kilometri spre mare, în timp ce armata japoneză a declarat că au aterizat în ape din afara zonei economice exclusive a țării.

Lansările au prelungit o serie recentă de demonstrații militare, inclusiv exerciții cu foc real și punerea în funcțiune a unei noi nave de război, în timp ce Kim continuă să-și etaleze programul nuclear în creștere, în ciuda apelurilor SUA de a reînvia diplomația.

După ani de teste intensificate, Coreea de Nord pare să aibă acum un arsenal extins de rachete cu capacitate nucleară, inclusiv arme cu rază lungă de acțiune, capabile să ajungă pe continentul american, și sisteme cu rază scurtă de acțiune, concepute pentru a depăși apărarea antirachetă din Coreea de Sud și Japonia.

Printre armele testate de Coreea de Nord în ultimii ani se numără diverse sisteme de rachete echipate cu presupuse arme hipersonice, concepute să se deplaseze cu o viteză de peste cinci ori mai mare decât cea a sunetului. Viteza și manevrabilitatea lor sunt menite să le ajute să evite apărarea regională antirachetă, dar unii experți s-au întrebat dacă acestea au atins în mod constant vitezele declarate de Nord în timpul testelor.

Fotografiile KCNA de la teste au arătat ceea ce păreau a fi două rachete echipate cu vehicule conice cu aripioare, lansate din camioane. Kim este văzut privind un ecran de monitorizare care identifică racheta ca fiind un Hwasong-11Ma, un sistem pe care Coreea de Nord l-a descris anterior ca fiind hipersonic.

Lansările au fost cele mai recente dintr-o serie de demonstrații de utilizare a armelor de către Coreea de Nord, chiar după ce președintele american Donald Trump a redus luna trecută un exercițiu militar comun cu Coreea de Sud, într-un efort aparent de a reînvia diplomația cu Kim, care a numit astfel de exerciții repetiții de invazie.

„Inamicul a atacat patru districte din regiune cu rachete, drone și artilerie”, a scris Oleksandr Ganzha, șeful administrației militare a regiunii Dnipropetrovsk, pe Telegram. „În Dnipro, depozite și o afacere au fost grav avariate. Două persoane au fost ucise”, a adăugat el, menționând și șase răniți,  potrivit Le Figaro.

Situri industriale au fost vizate și în Krîvîi Rig și Pavlograd, două orașe din regiune, potrivit oficialului. Volodimir Zelenski urmează să se întâlnească cu omologul său american, Donald Trump, marți după-amiază, în marja Adunării Generale a ONU de la  New York, a declarat pentru AFP o sursă apropiată situației. Washingtonul și-a reluat eforturile de mediere diplomatică menite să găsească o soluție la războiul din Ucraina, care durează de mai bine de patru ani.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a sosit la New York pentru a participa la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, o vizită diplomatică intensă care include o nouă întrevedere extrem de importantă cu președintele american Donald Trump. Principalele teme de pe agenda discuțiilor dintre cei doi lideri vizează strategiile de încheiere a războiului declanșat de Rusia și stabilirea unor noi măsuri concrete pentru dezescaladarea conflictului. Programul liderului de la Kiev la New York este unul extrem de încărcat. Zelenski a anunțat că va avea aproximativ 20 de întrevederi bilaterale. Pe lângă discuțiile cu oficialii americani și membrii Congresului SUA, președintele ucrainean se va întâlni cu lideri ai unor organizații internaționale și cu reprezentanți majori din mediul de afaceri. De asemenea,în cadrul vizitei, Ucraina urmează să semneze un nou acord strategic privind furnizarea sau producția de drone.

„Inamicul a atacat patru districte din regiune cu rachete, drone și artilerie”, a scris Oleksandr Ganzha, șeful administrației militare a regiunii Dnipropetrovsk, pe Telegram. „În Dnipro, depozite și o afacere au fost grav avariate. Două persoane au fost ucise”, a adăugat el, menționând și șase răniți,  potrivit Le Figaro.

Situri industriale au fost vizate și în Krîvîi Rig și Pavlograd, două orașe din regiune, potrivit oficialului. Volodimir Zelenski urmează să se întâlnească cu omologul său american, Donald Trump, marți după-amiază, în marja Adunării Generale a ONU de la  New York, a declarat pentru AFP o sursă apropiată situației. Washingtonul și-a reluat eforturile de mediere diplomatică menite să găsească o soluție la războiul din Ucraina, care durează de mai bine de patru ani.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a sosit la New York pentru a participa la Adunarea Generală a Organizației Națiunilor Unite, o vizită diplomatică intensă care include o nouă întrevedere extrem de importantă cu președintele american Donald Trump. Principalele teme de pe agenda discuțiilor dintre cei doi lideri vizează strategiile de încheiere a războiului declanșat de Rusia și stabilirea unor noi măsuri concrete pentru dezescaladarea conflictului. Programul liderului de la Kiev la New York este unul extrem de încărcat. Zelenski a anunțat că va avea aproximativ 20 de întrevederi bilaterale. Pe lângă discuțiile cu oficialii americani și membrii Congresului SUA, președintele ucrainean se va întâlni cu lideri ai unor organizații internaționale și cu reprezentanți majori din mediul de afaceri. De asemenea,în cadrul vizitei, Ucraina urmează să semneze un nou acord strategic privind furnizarea sau producția de drone.

Gabriela Ruse a început cu dreptul turneul WTA 250 de la Seul. Românca, locul 66 WTA, s-a calificat marți în turul al doilea după ce a învins-o pe nemțoaica Eva Lys, scor 6-1, 6-2. Meciul a durat doar 69 de minute, potrivit G4Media.

Jucătoarea română a controlat partida de la început și nu i-a lăsat prea multe șanse adversarei sale. Eva Lys ocupă în prezent locul 100 WTA, însă a avut un clasament mult mai bun în carieră, locul 39 mondial.

Pentru Gabriela Ruse urmează un meci în turul al doilea cu învingătoarea partidei dintre Alevtina Ibragimova, locul 166 WTA și venită din calificări, și Yeonwoo Ku, locul 185 WTA, beneficiară a unui wild card.

Prin calificarea în turul al doilea, Gabriela Ruse și-a asigurat un cec de 4.285 de dolari și 30 de puncte în clasamentul WTA.

Turneul de la Seul face parte din categoria WTA 250 și are premii totale de 283.347 de dolari. Competiția se desfășoară pe hard, în aer liber, la Olympic Park Tennis Center.

Campioana en-titre este Iga Swiatek, care a câștigat trofeul la ediția din 2025.

Gabriela Ruse participă la Seul și în proba de dublu. Românca și australianca Maya Joint s-au calificat în sferturile de finală după victoria cu 6-1, 7-6 (7/2) în fața cuplului maghiar Anna Bondar/Fanny Stollar.

Sarah Rizea are 18 ani și a concurat la Miss Italia după ce a câștigat titlul de Miss Liguria. Ea s-a născut la Moncalieri, lângă Torino, pe 8 noiembrie 2007 și din 2019 locuiește în Liguria.

Tatăl ei, Marian, este tâmplar, iar mama, Alina, lucrează la Biroul de imigrare al Poliției din Savona.

Sarah Rizea este o sportivă de succes.  A început să înoate la 8 ani, într-un bazin din Torino, și apoi a început să facă sport de performanță.

Ea a debutat în lotul național de înot artistic al Italiei în 2021. Continuarea pe Mediafax Italia.

Compania a publicat șase incidente observate în ultimele șase luni. Acestea vizează modele care au încercat să evite restricții, să ascundă greșeli sau să acționeze fără autorizare. Cel mai neobișnuit caz implică un model de cercetare care nu a fost lansat public.

În timpul testului, modelul a generat instrucțiuni care nu aveau legătură cu sarcina inițială. Unele dintre ele îi spuneau sistemului care urma să continue activitatea într-o nouă fereastră de context să ignore anumite constrângeri normale. OpenAI spune că a identificat 27 de rezumate afectate.

Mecanismul este important deoarece rezumatele sunt folosite pentru păstrarea contextului atunci când o sarcină continuă într-o altă fereastră. Practic, informațiile generate de un model puteau deveni instrucțiuni pentru etapa următoare. Compania nu spune că modelul a avut intenția de a se „salva” sau că a dezvoltat o formă de conștiință. OpenAI descrie cazul drept un exemplu de comportament neașteptat și potențial problematic pentru alinierea modelelor.

Un alt test a scos la iveală un comportament asemănător. În timpul antrenării GPT-5.6 Sol, mai multe instanțe ale modelului au introdus în rezumate instrucțiuni pentru ascunderea unor greșeli sau comportamente nealiniate.

Cele șase cazuri publicate includ și situații în care modele au folosit fără autorizare chei API expuse public, au încărcat fișiere pe internet pentru a putea furniza citări sau au folosit depozite software interne pentru comunicarea între agenți. OpenAI subliniază că sunt cazuri individuale. Ele nu reprezintă o estimare a frecvenței cu care apar astfel de comportamente și nici nu demonstrează că toate modelele companiei se comportă în acest fel.

Noutatea este însă mecanismul de raportare. OpenAI spune că va publica pe viitor incidente relevante chiar și atunci când investigația nu este completă sau comportamentul nu a fost încă explicat și remediat. Compania afirmă că scopul este ca cercetătorii externi și alte organizații să poată analiza aceste exemple și să testeze propriile metode de siguranță.

Lansat în Ungaria, în 2006, HELL a devenit liderul pieței de băuturi energizante din țara de origine până în 2010 și și-a construit, în timp, o prezență internațională puternică. În prezent, produsele HELL sunt disponibile în peste 60 de țări, iar brandul ocupă o poziție de lider în categoria băuturilor energizante pe 9 dintre aceste piețe, conform datelor Nielsen.

Portofoliul companiei s-a extins semnificativ de-a lungul anilor. Dincolo de gama principală, de băuturi energizante, grupul HELL deține branduri active în diverse categorii de băuturi nealcoolice, inclusiv cafea rece gata de consum, ceai îmbuteliat, băuturi răcoritoare carbogazoase și altele.

O componentă cheie a expansiunii internaționale a companiei este modelul de afaceri integrat. Grupul HELL controlează cea mai mare parte din întregul lanț valoric, operând propriile unități de îmbuteliere, fabrica de doze din aluminiu pentru băuturi și rețeaua internațională de vânzări. Acest nivel de integrare pe verticală asigură un control excepțional asupra calității, securității aprovizionării, capacității de producție și vitezei de operare pe orice piață.

Centrul operațional al companiei se află în parcul industrial de ultimă generație din localitatea Szikszó, Ungaria. Complexul, cu o suprafață de 83 de hectare, are capacitatea de a produce anual până la 4 miliarde de doze din aluminiu pentru băuturi și 6 miliarde de produse finite, susținând astfel expansiunea internațională continuă a companiei și obiectivele de creștere pe termen lung.

Grupul HELL ENERGY are peste 2.500 de angajați și colaborează cu sute de furnizori, îmbinând producția industrială la scară largă cu inovația în construirea unor branduri competitive la nivel global.

Unul dintre cele mai elocvente exemple ale acestei abordări este brandul HELL ICE COFFEE, care utilizează lapte provenit de la fermieri locali și procesează anual aproximativ 26.000 de tone. Produsele finite sunt exportate în aproape 40 de țări, transformând materia primă de proveniență locală în produse de larg consum cu valoare adăugată ridicată, destinate consumatorilor internaționali.

Brandul HELL ICE COFFEE este și el lider de piață în 8 țări, în timp ce XIXO deține o poziție de lider pe 3 piețe. HELL ENERGY, brandul de băuturi energizante, este disponibil în peste 60 de state, HELL ICE COFFEE în aproape 40, iar XIXO în peste 25 de piețe, semnalând prezența internațională puternică a grupului.

Obiectivele globale ale companiei se reflectă și în asocierile de imagine cu vedetele internaționale selectate să reprezinte brandurile. Imaginea HELL ENERGY este starul internațional Michele Morrone, în timp ce Megan Fox reprezintă brandul HELL ICE COFFEE. Nivelul acestor colaborări subliniază ambiția HELL de a fi competitiv nu doar prin calitatea produselor și capacitatea de producție, ci și printr-o comunicare de brand cu relevanță globală.

Colaborarea cu personalități internaționale de acest calibru consolidează și mai mult caracterul premium, actual și aspirațional al brandurilor și le permite să comunice în mod coerent pe piețe și în culturi extrem de diverse.

Povestea HELL ENERGY depășește cu mult succesul unui singur brand. De-a lungul ultimelor două decenii, compania a construit un grup competitiv la nivel internațional în segmentul de băuturi, cu o capacitate imensă de producție, un portofoliu diversificat, rezultate solide la export și o prezență în continuă creștere pe zeci de piețe.

De la producție și inovație până la construirea unui brand cu reputație internațională, HELL demonstrează că o companie locală se poate impune cu succes pe scena globală a bunurilor de larg consum (FMCG), având obiectivul clar de a ocupa o poziție de lider pe fiecare piață în care activează.

HELL ENERGY este liderul pieței de băuturi energizante din România și unul dintre brandurile de larg consum la nivel global. Grație conceptului creativ, strategiei de vânzări și campaniilor memorabile de marketing, astăzi HELL ENERGY este prezent în peste 60 de țări din toată lumea, fiind lider de piață în multe dintre acestea, printre care Ungaria, Slovacia, Grecia, Croația și Bulgaria.

În 2023, HELL ENERGY România a încheiat o investiție importantă pentru evoluția companiei în România, în localitatea Ungheni (Mureș). Prin proiectul de peste 18 milioane de euro, compania și-a mărit capacitatea de depozitare și a fluidizat livrările de produse din cele 4 game: HELL ENERGY – băuturi energizante, HELL NEW GEN – o nouă generație de băuturi funcționale, HELL ICE COFFEE – cafea rece gata preparată, XIXO – ceaiuri reci și băuturi răcoritoare carbogazoase.

Deoarece sustenabilitatea reprezintă un pilon important în activitatea companiei, HELL ENERGY utilizează doar ambalaje de aluminiu, care pot fi reciclate la infinit, fără pierderea calității. În consecință, 75% din întreaga cantitate de aluminiu produsă vreodată este încă în circulație.

Incendiul a fost localizat la ora 23:23, iar pompierii au continuat să acționeze pe parcursul întregii nopți. În această dimineață, echipajele sunt schimbate pentru asigurarea continuității misiunii.

În prezent, pompierii intervin pe trei sectoare, atât în interiorul halei, unde se află baloți de carton, cât și în exterior, pentru stingerea maculaturii depozitate în zonă.

Intervenția este una de durată din cauza cantității mari de materiale combustibile și a necesității identificării și lichidării tuturor focarelor.

La operațiunea de stingere au participat inițial echipaje din mai multe județe. ISU Mehedinți a intervenit cu șase autospeciale de stingere, o autoscară, un autocamion și o ambulanță SMURD, iar la fața locului au fost trimise autospeciale de stingere și de la ISU Dolj, ISU Caraș-Severin și ISU Gorj. ISU București-Ilfov a trimis, de asemenea, o autospecială cu roboți.

Din cauza cantității mari de fum degajate în timpul incendiului, autoritățile au emis ieri un mesaj RO-Alert, prin care populația din zona afectată a fost informată și avertizată.

Pompierii continuă operațiunile pentru stingerea completă a incendiului și eliminarea tuturor focarelor. Misiunea este în dinamică.

Datele au fost prezentate de ministrul italian al Educației, Giuseppe Valditara, după un nou incident grav într-o școală din Roma, transmite Il Post. Un băiat de 13 ani a înjunghiat o profesoară într-o unitate de învățământ din cartierul Centocelle. Valditara a descris numărul intervențiilor drept „semnificativ”. Cifra trebuie însă raportată la dimensiunea sistemului de învățământ italian.

Italia are aproximativ 7.800 de instituții școlare și circa 19.000 de sedii pentru școlile gimnaziale și liceele care ar putea solicita astfel de controale. Înainte de incidentul din Roma au avut loc alte două cazuri grave. În martie, un elev de 13 ani a fost înjunghiat într-o școală din Trescore Balneario, în provincia Bergamo. În mai, un alt incident a avut loc la San Vito Lo Capo, în provincia Trapani.

Posibilitatea introducerii controalelor cu detectoare de metal a fost creată în ianuarie 2026. Măsura a venit după ce un elev a fost ucis într-o școală din La Spezia de un coleg de 19 ani. Miniștrii Educației și Internelor au emis atunci o directivă care permite consolidarea controalelor poliției în școlile unde sunt raportate comportamente violente, trafic de droguri sau acte repetate de bullying.

Exemplu de detector de metale manual folosit pentru controlul elevilor. Sursa foto: Youtube

Decizia privind măsurile de prevenție poate fi luată prin colaborarea dintre prefecți și directorii școlilor. În cazurile considerate grave, pot fi introduse și dispozitive de control la intrarea în clădiri. Detectoarele de metal folosite în școli nu sunt porțile fixe întâlnite în aeroporturi. Este vorba despre dispozitive portabile, asemănătoare unor bastoane, care sunt trecute pe lângă corpul persoanei verificate.

Aceste controale pot fi efectuate doar de forțele de ordine. Directorii școlilor pot solicita intervenția, iar măsura este stabilită în cadrul procedurilor de securitate coordonate la nivel provincial. Potrivit ministrului Valditara, au fost realizate 2.828 de intervenții în perioada analizată. În urma acestora au fost confiscate zeci de arme improvizate și chiar o sabie de tip scimitară. Nu există însă o listă publică a tuturor școlilor care au solicitat aceste controale. Este cunoscut cazul institutului profesional Einaudi-Chiodo din La Spezia.

Introducerea detectoarelor de metal a fost primită cu rezerve de o parte dintre directorii de școli, sindicate și administrațiile locale. Una dintre probleme este de ordin practic. Într-o școală cu sute de elevi, verificarea individuală la intrare în fiecare dimineață poate necesita timp și un număr important de agenți.

Există și o problemă legată de atmosfera din școli. Criticii măsurii susțin că transformarea intrării într-un punct de control poate accentua caracterul represiv al mediului educațional. De aceea, unele reacții critice au insistat asupra necesității unor măsuri complementare. Prevenirea violenței nu ar trebui să se limiteze la verificarea obiectelor purtate de elevi, ci să fie însoțită de proiecte educaționale și de prevenție. Datele disponibile arată că utilizarea detectoarelor de metal rămâne limitată în raport cu numărul total al școlilor și sediilor de învățământ din Italia.

„Condamnăm în cei mai puternici termeni atacurile continue și inacceptabile desfășurate de Houthi în Yemen și împotriva Regatului Arabiei Saudite”, au transmis miniștrii de Externe din Marea Britanie, Canada, Franța, Germania, Italia, Japonia și Statele Unite ale Americii, care formează G7.

Apelul a fost formulat în marja Adunării Generale a ONU, la New York.

G7 le-a cerut, de asemenea, rebelilor Houthi să renunțe imediat la acțiunile militare și la atacurile asupra navelor comerciale.

„Facem apel la Houthi să înceteze imediat toate acțiunile militare, toate amenințările și atacurile împotriva transportului maritim civil și să revină cu bună-credință la procesul politic”, se arată în declarația comună.

Apelul G7 vine în timp ce confruntările din Yemen se intensifică. Potrivit informațiilor transmise de forțele guvernului yemenit, recunoscut internațional, coaliția condusă de Arabia Saudită a lansat noi atacuri aeriene asupra unor poziții Houthi din vestul provinciei Taiz, vizând, potrivit acestora, poziții, concentrări de luptători și depozite de arme.

Loviturile au loc după mai multe zile de confruntări intense în vestul Yemenului. Arabia Saudită a efectuat sute de atacuri aeriene în ultimele zile împotriva pozițiilor Houthi, în timp ce rebelii au continuat ofensiva și au încercat să își consolideze controlul asupra zonelor strategice din apropierea coastei Mării Roșii.

Zona Taiz este una dintre principalele fronturi ale conflictului. Forțele guvernamentale yemenite, sprijinite de Arabia Saudită, încearcă să oprească înaintarea Houthi către coasta Mării Roșii și către strâmtoarea Bab el-Mandeb, una dintre cele mai importante rute maritime dintre Marea Roșie și Golful Aden.

În ultimele zile, Houthi au obținut câștiguri teritoriale importante în vestul Yemenului, inclusiv în apropierea portului Mocha și a unor insule strategice din Marea Roșie. Avansul grupării, susținută de Iran, a crescut îngrijorarea privind securitatea navigației și transporturile de energie.

Escaladarea conflictului are deja efecte asupra rutelor comerciale.

În acest context, Marea Britanie a acceptat să ofere Arabiei Saudite sprijin militar limitat, printr-un avion de realimentare aer-aer al Royal Air Force. Misiunea este prezentată drept una defensivă și ar urma să fie desfășurată pentru o perioadă limitată.

Și Uniunea Europeană analizează consolidarea prezenței sale maritime în regiune. Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a declarat că operațiunea navală ASPIDES, care protejează transportul maritim în Marea Roșie, are nevoie de mai multe nave și mijloace aeriene pentru a face față nivelului crescut al amenințărilor.

Noua platformă este disponibilă prin canalele oficiale ale Casei Albe, iar descrierea publicată de administrație spune că aceasta oferă „cele mai importante momente ale administrației Trump”, „discursuri majore” și alte materiale care sunt transmise permanent și actualizate în timp real.

Lansarea are loc în aceeași zi în care CNN, MS NOW și Politico au anunțat că au intentat un proces împotriva administrației Trump, contestând excluderea jurnaliștilor lor de la Casa Albă și susținând că măsura le încalcă drepturile prevăzute de Primul Amendament.

Disputa a afectat și sistemul tradițional de transmisie video al Casei Albe. După ce CNN a fost împiedicat să își îndeplinească atribuțiile în cadrul televiziunilor care furnizau alternativ imaginile de la evenimentele prezidențiale, mai multe mari rețele americane au suspendat temporar participarea la acest sistem de transmitere comună.

În acest context, „Trump TV” oferă administrației o platformă proprie prin care poate transmite direct publicului imagini și declarații prezidențiale, fără intermediul rețelelor care fac parte din sistemul tradițional de presă de la Casa Albă.

Noul flux include materiale de arhivă și momente recente ale administrației. Potrivit paginii oficiale a Casei Albe, transmisia este actualizată în timp real și poate fi urmărită prin infrastructura video oficială a administrației.

Întrebat de moderatoarea Edith Bowman cum va influența inteligența artificială industria filmului, actorul a subliniat importanța contribuției umane. „Uite cum stau lucrurile: nu există nimic precum omul”, a spus Tom Cruise, explicând că unul dintre motivele pentru care susține în continuare experiența cinematografică este faptul că aceasta îi aduce pe oameni împreună.

„Nu am nimic împotriva streamingului sau a altor lucruri de genul acesta. Pur și simplu, mersul la cinematograf este o altă formă de artă”, a continuat actorul.

Tom Cruise a indicat rezultatele box-office-ului din această vară drept un exemplu al interesului publicului pentru această experiență. Filmele proiectate în cinematografele din Statele Unite ale Americii au generat 4,76 miliarde de dolari între 1 mai și 7 septembrie, potrivit cifrelor invocate în timpul discuției, un record pentru această perioadă.

„Oamenii își doresc această experiență. Se duc la cinematograf. (…) Eu întotdeauna cred în umanitate”, a spus Cruise.

Actorul a transmis și un mesaj direct celor care lucrează în domeniile creative în contextul dezvoltării rapide a inteligenței artificiale. „Continuați să creați. Știți, inteligența artificială vine și se va întâmpla. Dar oamenii vor să vadă lucruri reale”, a spus el.

„Mission: Impossible”, una dintre cele mai cunoscute francize în care joacă actorul, a fost în prima linie a utilizării unor tehnologii noi în cinematografie. În filmul „Mission: Impossible – The Final Reckoning”, lansat în 2025, inteligența artificială este unul dintre firele narative ale poveștii.

În cadrul întâlnirii BAFTA, Cruise a vorbit și despre următorul său film, „Digger”, regizat de Alejandro González Iñárritu, în care interpretează un magnat al petrolului. Actorul a spus că nu a mai citit un scenariu asemănător și a descris producția drept „cel mai original film și unul dintre cele mai emoționante filme” pe care le-a întâlnit.

Pentru rol, Cruise are un aspect fizic diferit de imaginea sa obișnuită, folosind un costum special și proteze. Actorul a povestit că procesul de transformare putea dura inițial aproximativ șase ore.

Tratamentul, numit CRMA-1001, folosește o versiune modificată a tehnologiei CRISPR. În loc să taie ADN-ul, așa cum fac unele terapii de editare genetică, sistemul atașează mici „etichete” chimice ADN-ului virusului. Acestea au rolul de a opri activitatea genelor virale și de a împiedica producerea de noi particule de virus.

Cercetarea a fost publicată luni, în revista Nature Biomedical Engineering.

Cercetătorii au testat terapia pe celule hepatice umane și pe animale. În experimentele pe șoareci, o singură administrare a redus puternic nivelurile unor markeri ai virusului, iar după mai multe doze, la până la 90% dintre animale nu mai puteau fi detectate anumite forme ale virusului la șase luni de la tratament.

Tratamentul a fost testat și pe maimuțe, pentru evaluarea siguranței. La doza cea mai mare, cercetătorii au observat o creștere temporară a enzimelor hepatice, valorile revenind la normal în aproximativ patru săptămâni.

Un aspect important este că terapia a ajuns deja în etapa de testare pe oameni. Studiul clinic aflat în primele etape urmărește în primul rând siguranța și tolerabilitatea tratamentului, dar și modul în care organismul reacționează la acesta și eficiența sa. Primul participant a primit tratamentul intravenos în ianuarie 2026.

Hepatita B este dificil de eliminat deoarece virusul poate rămâne în celulele ficatului sub forme de ADN care pot alimenta din nou infecția. CRMA-1001 încearcă să inactiveze atât ADN-ul viral care persistă în celule, cât și fragmentele de ADN viral integrate în genomul celulelor.

Cercetătorii avertizează însă că rezultatele obținute până acum nu înseamnă că hepatita B poate fi deja vindecată. Studiile clinice vor trebui să arate dacă efectele observate la animale pot fi obținute și la oameni și dacă tratamentul poate produce o așa-numită vindecare funcțională, adică o oprire pe termen lung a activității virusului fără necesitatea unui tratament continuu.

„Am avut o discuție foarte bună. A fost foarte constructivă”, le-a spus Macron jurnaliștilor după întâlnirea cu Trump, potrivit AFP. El a precizat că cei doi au discutat mai întâi despre situația din Marea Roșie, iar apoi au avut o discuție amplă despre Ucraina și Rusia.

Macron a spus că a discutat cu Trump despre posibilitatea unui moratoriu între Rusia și Ucraina privind atacurile asupra infrastructurii energetice. Președintele francez a precizat că subiectul este legat de protejarea sistemului energetic ucrainean și că intenționează să îl discute și cu președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Am avut o discuție lungă despre Ucraina și Rusia, despre nevoia de a-i ajuta pe prietenii noștri ucraineni mai rapid și mai puternic în ceea ce privește interceptoarele, pentru că aceasta este o măsură defensivă”, a spus Macron.

În privința Orientului Mijlociu, Macron a indicat importanța situației din Marea Roșie pentru economia mondială. Zona a devenit o rută strategică pentru transporturile de energie în contextul perturbărilor din regiune, iar securitatea navigației este legată de prețurile internaționale ale energiei.

Președintele francez a spus că Trump a fost „foarte receptiv”. „Am putut discuta în detaliu despre aceste două conflicte, care sunt, în mod evident, importante pentru pacea în lume și pentru securitatea noastră”, a spus Macron.

Întâlnirea a avut loc la New York, unde liderii internaționali se reunesc pentru cea de-a 81-a sesiune a Adunării Generale a ONU.