MediaFax.ro

Departamentul pentru Conservare din Noua Zeelandă a raportat cel puțin 20 de balene-pilot găsite eșuate pe o plajă, de-a lungul coastei Ngawi, în apropiere de Capul Palliser, cel mai sudic punct al Insulei de Nord.

Aceștia colaborează cu un trib maori și Project Jonah, un grup specializat în salvarea balenelor eșuate, însă, până acum, doar două balene au fost readuse cu succes în apă.

Locuitorii din apropiere au declarat că, peste noapte, au eșuat pe coastă până la 50 de balene, conform Radio New Zealand.

Reuters mai afirmă că majoritatea ar fi cedat în urma rănilor suferite, iar voluntarii încearcă să mențină supraviețuitorii în viață cu găleți cu apă și prosoape.

„Este îngrozitor. Cele care mai sunt în viață sunt pe ultima suflare”, a declarat un localnic din Ngawi, la Radio New Zealand.

Project Jonah, organizația implicată în salvarea balenelor eșuate, a declarat că patru dintre balene erau încă în viață și că le vor aduce în apă, în condiții specifice.

„În prezent se efectuează evaluări medicale și se fac pregătiri pentru repunerea navei pe apă la mareea înaltă din această după-amiază, dacă se va considera necesar”, a transmis Project Jonah, printr-o postare pe Facebook.

Astfel de evenimente nefericite sunt frecvente în Noua Zeelandă și în Australia. Populațiile numeroase de balene-pilot trăiesc în adâncul oceanului din jurul celor două insule.

Motivul pentru care balenele au fost găsite eșuate rămâne necunoscut.

Acordul președintelui american Donald Trump cu liderul Rusiei, Vladimir Putin, prin care se permite importul de motorină rusească în SUA, se confruntă cu dificultăți. Potrivit Financial Times, două nave petroliere au deviat de la rutele planificate, din cauza preocupărilor legate de sancțiuni și a rezistenței din partea cumpărătorilor americani.

Petrolierul rusesc Talisman și nava Leruo, deținută de o entitate din Hong Kong, au renunțat ambele la destinația SUA,. Nava Leruo, care se află sub incidența sancțiunilor impuse de Regatul Unit, UE și Canada, și-a schimbat drumul îndreptându-se acum către Brazilia.

Petrolierul Talisman, vizat de sancțiuni din partea SUA, Regatului Unit și UE, s-a îndepărtat de Atlantic și a intrat în Marea Mediterană. În prezent, se află în largul coastelor Algeriei și transmite semnalul „așteaptă ordine”, ceea ce înseamnă că nu are un cumpărător confirmat sau un port de destinație stabilit.

Un al treilea petrolier, Agioi Fanendes, deținut de o entitate grecească, pare să se îndrepte în continuare spre New York. Totuși, și acesta transmite semnalul „așteaptă ordine”.  O a patra navă, Beast, deținută de o companie din Seychelles, indică „Atlantic” drept destinație. Nava a încărcat motorină în portul rusesc Primorsk pe 27 octombrie și pare că se îndreaptă spre coasta de est a SUA.

Mikie Sherrill, guvernatorul statului New Jersey, a avertizat porturile din stat că riscă sancțiuni severe dacă primesc nave cu motorină rusească, în conformitate cu acordul Trump-Putin. Avertizarea a fost lansată printr-o scrisoare datată 2 noiembrie.

„Orice încercare de a obține profit din comerțul ilegal cu combustibil rusesc va atrage sancțiuni severe. Vă îndemn să respingeți orice navă-cisternă care încearcă să vă utilizeze facilitățile pentru a facilita o astfel de activitate ilicită”, se arată în scrisoarea adresată porturilor și operatorilor de terminale din New Jersey.

Importul de motorină rusească nu ar face decât să finanțeze războiul Rusiei împotriva Ucrainei și nu ar duce la scăderea prețurilor la combustibil în SUA, a adăugat Sherrill într-o postare pe platforma X.

Pe 9 octombrie, în urma unei discuții telefonice cu președintele rus Vladimir Putin, Donald Trump a declarat că Rusia a acceptat să furnizeze milioane de tone de motorină către SUA și piețele globale.

„Rusia va furniza imediat peste 300.000 de tone de motorină pieței americane și celei globale, alte 500.000 de tone în cursul lunii noiembrie și 1.000.000 de tone imediat după aceea”, a scris Trump pe Truth Social.

De asemenea, Sherrill a criticat acordul lui Trump cu Rusia, având în vedere rolul acesteia de aliat al Teheranului, subliniind că „SUA se află în prezent într-o stare de ostilitate cu Iranul, a cărui armată este responsabilă pentru uciderea a 23 de militari și rănirea altor zeci”.

Ea a adăugat că Trump nu are autoritatea de a ridica sancțiunile impuse prin legea privind petrolul rusesc adoptată în momentul în care Rusia a lansat invazia la scară largă în 2022. Președintele poate ridica sancțiunile dacă demonstrează faptul că Rusia și-a retras forțele din Ucraina.

„Statul New Jersey va recurge la toate instrumentele legale și de reglementare disponibile pentru a se asigura că porturile, întreprinderile și infrastructura noastră nu sunt exploatate în scopul promovării unor interese contrare celor ale Statelor Unite ale Americii și ale statului New Jersey”, a precizat Sherrill.

Bărbatul implicat în accident se afla la volanul unui TIR. La kilometrul 278 al autostrăzii, din cauze care urmează să fie stabilite, acesta ar fi pierdut controlul volanului și ar fi ajuns pe contrasens.

În urma impactului, autocamionul cu care se deplasa s-a răsturnat pe partea carosabilă.

„Traficul rutier pe sensul Sibiu–Sebeș este în continuare blocat, iar pe sensul Sebeș–Sibiu se circulă îngreunat”, a mai transmis IPJ Sibiu.

Un accident rutier grav s-a produs joi dimineață pe autostrada A1 Râmnicu Vâlcea-Deva, în apropiere de Miercurea Sibiului, la kilometrul 278.

În urma impactului, un bărbat a fost dus de urgență la spital.

Un bărbat a fost grav rănit în accidentul de pe A1. Acesta a suferit contuzii multiple și a fost transportat la UPU Sibiu, conștient.

La locul accidentului s-au deplasat de urgență mai multe echipaje ale ISU Sibiu, printre care:

• două echipaje SMURD dintre care unul cu medic;
• o autospecială de stingere;
• o autospecială de descarcerare.

Pe sensul de mers către Sebeș, circulația a fost complet blocată. Nici către Sibiu nu s-a circulat fără restricții.

În urma accidentului, pe ambele sensuri de mers, autoritățile au impus restricții temporare.

Donald Trump discută tot mai mult cu apropiații săi despre un posibil succesor, iar înfrângerea în alegerile de la jumătatea mandatului nu a făcut decât să pună o presiune și mai mare pe președinte, spun experții citați de CNN.

Se pare că Trump le-a spus apropiaților săi că dorește să vadă cum se desfășoară cursa internă din Partidul Republican înainte de a-și exprima sprijinul. El este conștient de faptul că numirea rapidă a unui succesor ar putea accelera pierderea influenței sale asupra Partidului Republican.

În paralel, cursa electorală pentru desemnarea candidatului republican a început chiar de miercuri dimineață, a doua zi după alegeri. Miercuri, vicepreședintele JD Vance și-a expus gândurile într-o postare neobișnuită pe rețelele de socializare, care a dat startul campaniei prezidențiale pentru anul 2028. Mesajul care conținea mai multe critici voalate la adresa șefului său și a strategiei acestuia, a reprezentat un gest remarcabil pentru un vicepreședinte, la doar câteva ore după o înfrângere devastatoare în alegeri.

Experții spun că, astfel, Vance încearcă să-și asume un rol de lider în cadrul Partidului Republican. În plus, vicepreședintele încearcă să se poziționeze împotriva strategiei lui Trump care a dus la dezastrul electoral. Vance sugerează că ar trebui să se încheie războiul din Iran, să fie schimbată relația cu Israel, să se dea prioritate Americii și să se pun accent pe problema costului vieții.

Un alt nume de pe lista cu posibili succesori este Marco Rubio. Secretarul de Stat este văzut drept principalul adresar al lui Vance în cursa pentru nominalizarea republicană prezidențială din 2028. Rubio are o imagine bună în interiorul partidului și ar putea profita de acest lucru. Spre deosebire de contracandidatul său, el este mult mai activ în politica externă și militează pentru alianțe globale.

Un alt posibil candidat este guvernatorul statului Florida, Ron DeSantis. El a pierdut în fața lui Trump în alegerile primare republicane din 2024 și ar putea dori o revanșă în partid. Imediat după alegerile de marți, a făcut unele declarații despre viitorul incert al partidului din care face parte. Experții cred că astfel și-a anunțat intențiile privind intrarea în cursa internă. În plus, declarațiile sale au greutate deoarece sunt făcute dintr-un stat în care „valul albastru democrat” nu a produs efecte.

Șefa diplomației Uniunii Europene, Kaja Kallas, a cerut miercuri noului Congres al Statelor Unite să continue sprijinul pentru Ucraina și să crească presiunea asupra Rusiei, după victoria zdrobitoare a democraților în alegerile de la jumătatea mandatului din SUA, potrivit Kyiv Post.

„Alegătorii americani și-au exprimat clar opțiunea. Sper că noul Congres și noul Senat vor continua să sprijine Ucraina și, de asemenea, să exercite o presiune mai mare asupra Rusiei”, a declarat Kallas, în cadrul unei conferințe de presă organizate la Bruxelles.

Ea declarat că o colaborare strânsă între Washington și Bruxelles rămâne foarte importantă pentru încheierea războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.

„Atât Europa, cât și SUA, suntem mult mai puternice împreună”, a afirmat șefa diplomației UE.

Declarațiile au fost făcute la o zi după ce democrații au obținut controlul asupra ambelor Camere ale Congresului american, în urma alegerilor de marți. Este o înfrângere politică majoră pentru republicanii președintelui Donald Trump.

Noua majoritate democrată ar putea schimba modul în care Washingtonul abordează războiul din Ucraina, fiindcă va avea o influență mai mare asupra cheltuielilor guvernamentale, a mecanismelor de control și a legislației privind politica externă.

Totuși, noul Congres își va începe mandatul abia în ianuarie 2027, iar Donald Trump va păstra atribuții foarte importante în stabilirea și aplicarea politicii externe a SUA.

Apelul lui Kallas a venit și înaintea negocierilor dintre Ucraina și Rusia, mediate de Statele Unite, care sunt programate să aibă loc la Abu Dhabi, în perioada 10-11 noiembrie.

În continuare, având în vedere situația actuală, Kievul cere garanții de securitate mai solide din partea Occidentului și sprijin militar în plus.

Pe lângă solicitarea adresată Statelor Unite, Kaja Kallas a cerut și liderilor europeni să accelereze procesul de aderare a Ucrainei la Uniunea Europeană.

Șefa diplomației Uniunii Europene vrea ca toate capitolele de negociere care au rămas să fie deschise până la sfârșitul anului 2026.

„Având în vedere progresele înregistrate de Ucraina, ar trebui să trecem la deschiderea tuturor capitolelor de negociere înainte de sfârșitul anului”, a declarat aceasta.

Ea a salutat reformele realizate de Ucraina, care se luptă în paralel cu invazia rusească, adăugând că eforturile Kievului sunt fără precedent în rândul statelor candidate la aderarea la UE.

„Ucraina implementează reforme ample sub bombardamentele rusești. Nicio țară candidată nu a mai întreprins vreodată reforme de o asemenea anvergură în timp ce se afla în război. Iar acest lucru merită recunoscut”, a afirmat șefa diplomației europene.

Comisia Europeană a identificat Ucraina, Republica Moldova, Albania și Muntenegru drept cele patru țări candidate care au înregistrat cele mai mari progrese în procesul de aderare.

Pentru fiecare dintre ele au fost prezentate foi de parcurs care stabilesc pașii următori pentru continuarea negocierilor.

„Pentru prima dată, introducem foi de parcurs pentru negocierile de aderare cu Muntenegru, Albania, Republica Moldova și Ucraina”, a declarat Kallas, care a adăugat că „aceste patru țări sunt cele mai avansate în procesul de aderare”.

Ucraina a deschis deja patru dintre cele șase grupuri de capitole de negociere prevăzute în procesul de aderare la Uniunea Europeană.

Acum, autoritățile de la Kiev vor să deschidă și cele două grupuri rămase înainte de sfârșitul anului. Intenția vine după progresele înregistrate în rezolvarea disputei cu Ungaria privind dreptul minorităților de a învăța în limba maternă.

Cele două grupuri care mai trebuie deschise vizează agenda verde și conectivitatea sustenabilă, respectiv resursele, agricultura și coeziunea.

Cu toate acestea, continuarea negocierilor depinde și de aprobarea statelor membre ale Uniunii Europene. Comisia a spus că Ucraina trebuie să accelereze reformele în domenii precum independența justiției, combaterea corupției, respectarea statului de drept pentru a-și putea îndeplini obiectivul de aderare la UE pe termen lung.

Potrivit ISU Bacău, incendiul a izbucnit joi dimineața, la o casă de locuit din satul Lespezi, comuna Gârleni.

La fața locului au fost mobilizate două autospeciale de stingere cu apă și spumă și o ambulanță SMURD din cadrul Detașamentului de Pompieri Bacău, dar și o autospecială de stingere din cadrul SVSU Buhuși.

Flăcările s-au manifestat la nivelul locuinței pe o suprafață de aproximativ 80 de metri pătrați.

În interiorul casei, pompierii au identificat, din nefericire, două persoane carbonizate: un bărbat în vârstă de aproximativ 72 de ani și o femeie în vârstă de aproximativ 59 de ani.

Potrivit ISU, cauza probabilă a producerii incendiului este flacăra – focul deschis în spații închise.

Papa Leon, născut în SUA, se întoarce, în Peru, unde a trăit timp de două decenii ca preot misionar și a învățat să fie păstorul care este astăzi. Papa deține cetățenia peruană și este atât de atașat de poporul peruan încât le-a adresat un salut în spaniolă de la balconul Bazilicii Sfântul Petru în noaptea alegerii sale, relatează AP.

Leon merge și în Argentina, patria predecesorului său, Papa Francisc, căruia Leon îi datorează pontificatul său. Va fi un fel de întoarcere acasă și acolo, deoarece Francisc nu s-a mai întors niciodată în Argentina după alegerea sa din 2013, lăsând o moștenire complicată pe care Leon va trebui acum să o gestioneze.

Papa își începe călătoria vineri în Uruguay, cea mai puțin catolică și cea mai seculară țară din toată America Latină, unde nici măcar marile sărbători catolice nu își primesc cuvenitele zile: Crăciunul în Uruguay este oficial „Ziua Familiei”, iar Săptămâna Mare este „Săptămâna Turismului”.

Cu toate acestea, se așteaptă ca Papa Leon să atragă mulțimi uriașe pe parcursul călătoriei sale și probabil va ridica probleme care preocupă pontificatul său: nedreptatea economică, situația dificilă a popoarelor indigene și a Amazonului și moștenirea cumplită a bisericii privind abuzurile sexuale din partea clerului.

Dar mulți ochi vor fi ațintiți asupra lui Leon însuși pentru că a confirmat această călătorie istovitoare atât de curând după operația din 13 octombrie pentru a-i extirpa o tumoare canceroasă din plămân.

Când medicii au anunțat că Papa nu mai are nevoie de tratament suplimentar, au spus, de asemenea, că nu există niciun motiv pentru care să nu poată participa la călătoria din perioada 6-17 noiembrie. Aceasta include mai multe zboruri cu avionul și două zboruri cu elicopterul, care acoperă 31.000 de kilometri, cea mai lungă călătorie din pontificatul lui Leon.

Potrivit agenției de presă Fars, unul dintre petroliere ar fi lovit o mină marină, în timp ce al doilea a luat foc din motive care nu au fost precizate. Informațiile nu au putut fi verificate independent.

Potrivit relatărilor preluate de Reuters, cele două petroliere au fost implicate în incidente separate, după ce ar fi încercat să tranziteze rute considerate neautorizate de autoritățile iraniene.

Primul petrolier ar fi lovit o mină în timp ce traversa un culoar situat la sud de strâmtoare. Într-un alt incident, un al doilea petrolier, de mari dimensiuni, a luat foc în timp ce părăsea o rută din partea de est a zonei maritime.

Un remorcher care s-a apropiat de cea de-a doua navă pentru a participa la operațiunile de stingere a incendiului a fost cuprins, la rândul său, de flăcări, potrivit informațiilor transmise de IRGC.

Deocamdată, autoritățile iraniene nu au oferit informații despre identitatea navelor, pavilionul acestora sau eventuale victime.

Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul mondial de petrol și gaze naturale, asigurând legătura dintre Golful Persic și Golful Oman.

Zona a fost scena mai multor incidente maritime în ultimele luni, pe fondul tensiunilor dintre Iran și Statele Unite. Washingtonul a acuzat în repetate rânduri Teheranul că se află în spatele atacurilor asupra navelor comerciale care tranzitează regiunea.

Informațiile privind cele mai recente incendii au fost transmise de presa iraniană, însă nu au fost confirmate independent.

⁠Președintele Adif, Luis Pedro Marco de la Peña, și-a înaintat miercuri demisia noului ministru al transporturilor din Spania, Carlos Cuerpo, după tragedia feroviară din Toledo.

Miercuri dimineață, Cuerpo s-a întâlnit cu Marco de la Peña, cu președintele Renfe, Álvaro Fernández Heredia, și cu secretarul de stat pentru transporturi, José Antonio Santano.

Cu o zi înainte de această întâlnire, un înalt oficial guvernamental declarase, potrivit POLITICO, faptul că nu există planuri de demitere a lui Marco de la Peña și respinsese zvonurile privind demisia lui Puente.

Adif este instituția responsabilă de infrastructura feroviară, semnalizarea și controlul traficului din Spania. Demisia lui De la Peña a fost anunțată inițial de presa locală și vine după ce pe 3 noiembrie, ministrul spaniol al Transporturilor, Óscar Puente, a demisionat și el.

„Nu pot rămâne în funcție după două accidente de o asemenea gravitate în mai puțin de un an, indiferent cât de diferite sunt acestea și indiferent dacă am sau nu o responsabilitate directă pentru ele”, a declarat Puente la momentul anunțului demisiei, potrivit agenției EFE.

Plecările din funcție au loc la o săptămână după coliziunea dintre două trenuri de mare viteză în Toledo, în urma căreia cel puțin 69 de persoane au murit și alți zeci au fost răniți.

Accidentul feroviar produs în provincia Toledo este al doilea incident mortal care implică trenuri de mare viteză în Spania de la începutul acestui an. În ianuarie, cel puțin 45 de persoane au murit și alte 170 au fost rănite după deraierea a două trenuri în apropierea localității Adamuz, din sudul țării.

Gruparea, care se prezintă sub numele de Capytistas, intenționează să înceapă publicarea informațiilor în noiembrie, potrivit unei investigații WIRED. Primele persoane vizate sunt Elon Musk, fratele său Kimbal Musk și membri ai conducerii Tesla. Doi reprezentanți ai organizației, care au discutat cu publicația sub protecția anonimatului, afirmă că au petrecut aproape un an colectând informații despre averile, proprietățile și relațiile de afaceri ale unor miliardari.

Potrivit unui comunicat al grupării, activiștii intenționează să publice peste 150 de adrese rezidențiale, multe dintre ele necunoscute publicului până acum. Organizația susține că a adunat peste 3.500 de documente despre persoane ale căror averi însumate ar ajunge la aproximativ 1.400 de miliarde de dolari.

WIRED a consultat un dosar care include 32 de adrese asociate lui Musk și unor persoane din conducerea Tesla. Materialele conțin și informații despre activitățile profesionale ale acestora, obținute inclusiv din documente judiciare și rapoarte financiare.

‼️ An activist group says it has begun exposing where billionaires live, starting with Elon Musk and Tesla’s board, WIRED reports.

The Capytistas claim $1.2M+ in backing and say they spent a year on the dossiers.

They plan to publish 150+ home addresses, most never reported. https://t.co/ISzFFKfMBz

— International Cyber Digest (@IntCyberDigest) November 3, 2026

Activitatea este cunoscută drept „doxing”, adică publicarea unor informații personale care pot permite identificarea sau localizarea unei persoane, fără acordul acesteia. Reprezentanții Capytistas recunosc că aceasta este tactica lor și susțin că urmăresc să atragă atenția asupra concentrării averii și puterii politice în Statele Unite.

Musk a fost ales pentru prima etapă a campaniei datorită notorietății sale și implicării în politica americană. Miliardarul a ocupat în 2025 o funcție temporară în administrația Trump, participând la activitatea Departamentului pentru Eficiență Guvernamentală, cunoscut drept DOGE. Potrivit WIRED, Musk a direcționat peste 700 de milioane de dolari către alegerile federale americane începând din 2023.

Activiștii susțin că persoanele care folosesc sume atât de mari pentru a influența deciziile politice ar trebui să fie supuse unui control public mai riguros. În schimb, metodele alese ridică probleme privind siguranța celor vizați. Publicarea adreselor private poate expune atât persoanele vizate, cât și familiile sau vecinii acestora la hărțuire și amenințări.

Campania apare după o perioadă în care Tesla a devenit ținta unor proteste și acte de vandalism în mai multe state americane. Documente ale autorităților federale, obținute de WIRED, arată că vehicule și reprezentanțe Tesla au fost atacate în cel puțin nouă state, în 2025, pe fondul nemulțumirilor față de rolul politic al lui Musk.

The world’s richest oligarch isn’t just America’s problem. Elon’s on a mission to reshape as much of Europe as possible into the white nationalist, regulation-free dystopia of his dreams and your nightmares. https://t.co/0AWE1SkvR2

— The Capytistas (@capytistas) August 18, 2026

Gruparea Capytistas afirmă că dorește să încurajeze protestele publice, inclusiv în apropierea proprietăților celor vizați, și susține că nu urmărește provocarea violenței. Totuși, informațiile publicate ar putea fi folosite și de persoane care nu au legătură cu organizația. WIRED a solicitat un punct de vedere companiei Tesla, însă departamentele de presă și relații cu investitorii nu au răspuns până la publicarea investigației. Capytistas nu a anunțat deocamdată o dată exactă pentru publicarea primului set de informații.

Italianul a povestit că se simte foarte bine la Timișoara, oraș în care locuiește de opt ani și pe care-l descrie drept sigur și plin de verdeață.

Discuția a pornit de la întrebarea unui utilizator care a vrut să afle cum privesc italienii prezența conaționalilor lor în România.

Părerile au fost diverse. Unii participanți au vorbit despre experiențele lor personale și despre legăturile cu românii.

În schimb, alții au discutat despre oportunitățile economice și diferențele dintre cele două țări. Continuarea pe Mediafax Italia.

Echipa României, pregătită de selecționerul Sandu Iacob, face parte din grupa a șasea în preliminariile Campionatului European din 2028, alături de Franța, Polonia și Letonia.

Preliminariile au început miercuri seară, iar în primul meci al grupei 6, Polonia a învins Letonia cu 33-24, pe teren propriu.

România va disputa al doilea meci din această acțiune duminică, 8 noiembrie, de la ora 20:00, împotriva Poloniei, la Danubius Arena din Tulcea.

Selecționerul Sandu Iacob a convocat 20 de jucători pentru partidele cu Franța și Polonia.

Portari: Ionuț Iancu (Dinamo București), Vlăduț Rusu (CSM Vaslui), Dan Vasile (CSM București).

Extreme stânga: Claudiu Babă (CSM București), Nicușor Negru (CSM București).

Extreme dreapta: Ionuț Nistor-Ioniță (Dinamo București), Roland Thalmaier (Potaissa Turda).

Interi stânga: Iosif Buzle (Dinamo București), Liviu Caba (CSM Constanța), Ștefan Cumpănici (CSM Constanța), Dragoș Hanțaru (CSM Vaslui), Robert Militaru (Dinamo București).

Interi dreapta: Antonio Bordeanu (Minaur Baia Mare), Demis Grigoraș (MOL Tatabanya).

Centri: Călin Căbuț (CSM Constanța), Andrei Drăgan (CSM București), Daniel Stanciuc (Nordsjaelland Handbold).

Pivoți: Robert Nagy (Minaur Baia Mare), Bogdan Oancea (CSM București), Bogdan Rață (CSM Constanța).

Din staff-ul tehnic fac parte antrenorul principal Sandu Iacob, secundul Cedric Sorhaindo și antrenorul cu portarii Ionuț Ciobanu.

Franța este una dintre cele mai puternice reprezentative din handbalul masculin, cu patru titluri europene, ultimul cucerit în 2024. La ediția din 2026, francezii au încheiat competiția pe locul al șaptelea.

Echipa este pregătită din acest an de Talant Dujshebaev, care l-a înlocuit în februarie pe Guillaume Gille și a preluat efectiv conducerea reprezentativei în martie.

Conform statisticii publicate de Federația Europeană de Handbal, Franța conduce bilanțul întâlnirilor directe cu România, cu 10 victorii, în timp ce tricolorii au câștigat de șase ori. Ultima confruntare oficială dintre cele două echipe a avut loc la 16 iunie 2019 și s-a încheiat cu victoria Franței, scor 34-25. România nu a mai învins Franța din 1995.

Primele meciuri din preliminariile Campionatului European din 2028 s-au disputat miercuri.

Rezultatele înregistrate:

Grupa 1: Croația – Lituania 46-28;

Grupa 2: Austria – Turcia 37-30;

Grupa 3: Islanda – Ucraina 48-26;

Grupa 4: Insulele Feroe – Kosovo 37-30;

Grupa 5: Cehia – Israel 27-26; Slovenia – Bosnia și Herțegovina 38-28;

Grupa 6: Polonia – Letonia 33-24;

Grupa 8: Macedonia de Nord – Luxemburg 41-23.

La preliminariile EHF EURO 2028 participă 32 de echipe, care luptă pentru cele 20 de locuri disponibile la turneul final. Campania de calificare cuprinde șase etape și se va încheia în mai 2027.

Cercetarea prezentată de OpenAI arată cum inteligența artificială ar putea contribui la protejarea unor sisteme folosite la nivel mondial, de la telefoane și servicii de stocare online până la supercomputere.

Într-un singur experiment, desfășurat la jumătatea lunii octombrie 2026, sistemul a analizat 2.308 posibile probleme de securitate din nucleul Linux, componenta centrală a sistemului de operare, care gestionează funcționarea dispozitivelor și comunicarea dintre programe și hardware.

Dintre acestea, 1.724 au fost reproduse și confirmate în condiții de testare controlate. Sistemul a demonstrat că 948 dintre vulnerabilități puteau fi folosite pentru a obține drepturi de administrator, chiar și de către un utilizator care avea inițial acces limitat la computer. De asemenea, a identificat 291 de probleme care puteau permite accesul la informații care ar fi trebuit să rămână protejate.

Experimentul a costat aproximativ 1,2 milioane de dolari în credite pentru utilizarea serviciilor OpenAI.

Linux se află la baza unei mari părți din infrastructura digitală globală. Este folosit în sistemul de operare Android, în centrele de date care susțin serviciile online, în supercomputere și în numeroase alte dispozitive și sisteme.

Nucleul Linux are peste 40 de milioane de linii de cod și este dezvoltat de o comunitate internațională de programatori. Dimensiunea și complexitatea sa fac dificilă identificarea tuturor problemelor de securitate prin metode tradiționale.

O vulnerabilitate aparent minoră poate deveni o cale prin care o persoană care a obținut deja acces limitat la un dispozitiv să preia controlul asupra întregului sistem. În funcție de echipamentul afectat, consecințele pot include accesul la date, modificarea programelor sau compromiterea unor servicii.

Prin automatizarea unor etape ale cercetării de securitate, inteligența artificială poate ajuta specialiștii să analizeze volume foarte mari de cod și să descopere probleme care ar necesita altfel investigații îndelungate.

Cercetarea OpenAI a urmărit întregul proces, de la identificarea unei posibile vulnerabilități până la formularea unei soluții pentru remedierea ei.

Sistemul a analizat codul Linux, a verificat dacă problemele identificate puteau fi reproduse într-un mediu izolat și a evaluat consecințele lor. Ulterior, a generat propuneri de modificare a codului pentru a elimina vulnerabilitățile.

Rezultatele au fost verificate de cercetători umani, care au analizat cauza fiecărei probleme, modul în care putea afecta sistemul și soluția propusă înainte ca informațiile să fie transmise responsabililor care întrețin nucleul Linux.

OpenAI subliniază că aceste soluții trebuie evaluate și validate de specialiști înainte de a fi integrate în versiunile oficiale ale programului. Unele modificări generate automat pot necesita ajustări pentru a nu afecta performanța sau funcționarea altor componente.

Pentru a evalua capacitățile sistemului, echipa OpenAI a analizat în detaliu 166 dintre rezultatele obținute. În acest eșantion, cercetătorii au identificat cel puțin 10 metode de atac pe care le consideră noi și care nu erau cunoscute nici de specialiști externi consultați în cadrul verificărilor.

Compania nu a publicat detaliile tehnice ale acestor metode, pentru a nu pune la dispoziția unor potențiali atacatori informații care ar putea fi folosite împotriva sistemelor vulnerabile.

Într-un alt test, realizat într-un mediu de Linux cu protecții suplimentare, sistemul a identificat 21 de vulnerabilități care permiteau obținerea unor drepturi de administrator și alte 25 de probleme prin care puteau fi divulgate informații. Testul a durat 112 ore și a costat aproximativ 32.936 de dolari în credite API.

Unul dintre cele mai importante aspecte evidențiate de OpenAI este viteza cu care pot fi descoperite problemele de securitate. În cele zece zile în care s-a desfășurat analiza, cercetătorii au observat că peste 100 de vulnerabilități de acest tip fuseseră deja remediate sau aveau soluții în curs de pregătire de către alți contributori la proiectul Linux. Alte aproximativ 300 erau discutate public.

Acest lucru arată că identificarea problemelor nu este suficientă. Responsabilii proiectelor software trebuie să poată verifica și repara vulnerabilitățile într-un ritm comparabil cu cel în care sunt descoperite.

OpenAI consideră că inteligența artificială poate accelera ambele etape: atât identificarea punctelor slabe, cât și dezvoltarea soluțiilor. Compania recunoaște însă că verificarea umană rămâne esențială pentru ca modificările propuse să fie sigure și să nu introducă alte probleme.

În concluzia cercetării, OpenAI avertizează că modelele de inteligență artificială vor deveni tot mai capabile să găsească vulnerabilități în programe complexe, inclusiv în cod care a fost analizat anterior. Într-o comparație cu o evaluare realizată în iulie, noul model a identificat de peste cinci ori mai multe vulnerabilități noi care permiteau obținerea unor drepturi de administrator, deși între timp codul fusese supus unor măsuri suplimentare de securizare.

Prin inițiativa Patch the Planet, compania intenționează să extindă cercetarea și la alte proiecte software esențiale, colaborând cu dezvoltatorii și specialiștii în securitate pentru identificarea și remedierea problemelor.

Bombele, cunoscute în Italia sub denumirea de „bombe carta”, sunt dispozitive improvizate, relativ ușor de fabricat și greu de urmărit până la autorii lor. Toate au fost detonate noaptea, provocând în principal pagube materiale, relatează publicația Il Post. Exploziile au distrus intrări de clădiri, au spart ferestre și au avariat mașini parcate în apropiere. Într-un incident anterior, un locatar din Casal Bruciato a fost rănit de schije.

Cele mai recente atacuri au avut loc în noaptea de 2 spre 3 noiembrie, în Castelverde, la periferia estică a Romei. Două bombe au explodat în apropierea barului Monkey, de pe strada Massa San Giuliano, provocând distrugeri în interiorul și exteriorul localului. Nu au fost raportate persoane rănite.

Explozii la Roma, echipajele de carabinieri la fața locului. Sursa foto: X

Potrivit La Repubblica, camerele de supraveghere au surprins un bărbat sosind pe un scuter și amplasând două obiecte în apropierea barului, înaintea exploziilor. Identitatea acestuia și implicarea sa în atac nu au fost stabilite oficial.

Cu o noapte înainte, alte două dispozitive au avariat intrările unor blocuri din Casal Bruciato și Tor Bella Monaca, inclusiv ușile unor apartamente de la parter. Nici în aceste incidente nu au existat răniți. Atacuri asemănătoare au fost înregistrate în Centocelle, Cinecittà, San Basilio, Alessandrino și alte cartiere periferice, dar și în localități precum Ciampino.

Autoritățile italiene verifică dacă exploziile fac parte dintr-o confruntare între grupări criminale care încearcă să își extindă influența în estul Romei. Timp de decenii, o parte importantă a traficului de droguri din această zonă a fost controlată de clanul Senese, condus de Michele Senese, supranumit „O’ Pazzo”.

Acesta execută o pedeapsă de 30 de ani de închisoare, devenită definitivă în 2017, pentru omor. Organizația sa a fost vizată în ultimii ani de mai multe anchete antimafia și operațiuni ale poliției. Arestările au slăbit rețeaua criminală, iar anchetatorii iau în calcul posibilitatea ca grupări rivale să încerce să preia controlul unor zone de trafic.

Pizzini nelle scarpe e codici segreti. Così Michele Senese ha continuato a comandare Roma dal carcere https://t.co/s9A6grVznZ https://t.co/vNg4K3kFqw

— Roma Today (@romatoday) October 3, 2026

Gianpiero Cioffredi, reprezentant al organizației antimafia Libera, a declarat pentru revista La Via Libera că în spatele atentatelor s-ar putea afla atât grupări tinere care caută independența, cât și membri ai vechilor organizații care încearcă să își reafirme influența. Potrivit acestuia, mai multe afaceri vizate ar avea legături cu persoane din mediul infracțional. Autoritățile nu au stabilit însă cine se află în spatele exploziilor.

Seria atentatelor a ajuns pe agenda prefectului Romei, Lamberto Giannini, care a discutat situația cu reprezentanții poliției, carabinierilor și Gărzii Financiare. Administrația sectorului VI a cerut instituirea unor măsuri sporite de securitate în Tor Bella Monaca, unul dintre cartierele afectate. Locuitorii au organizat și proteste împotriva violenței, inclusiv un marș cu torțe la Castelverde. Anchetatorii încearcă acum să stabilească dacă dispozitivele au fost amplasate de aceleași persoane și dacă atacurile sunt legate de disputa pentru controlul teritoriilor.

În vârstă de 41 de ani, LeBron James a reușit coșul cu numărul 16.000 la începutul celui de-al doilea sfert, printr-o aruncare cu mâna stângă. El ajunsese deja în fruntea acestui clasament în martie, când l-a depășit pe legendarul Kareem Abdul-Jabbar, care și-a încheiat cariera cu 15.837 de coșuri din acțiune reușite.

James a încheiat partida aproape de triple-double, înregistrând 13 puncte, 10 recuperări și opt pase decisive.

Cel mai bun marcator al Philadelphiei a fost Jaylen Brown, cu 30 de puncte, cel mai bun bilanț al său din acest sezon. Brown a avut și o intervenție defensivă decisivă în ultimul minut, când a blocat aruncarea de trei puncte a lui Cade Cunningham, cu 37 de secunde înainte de final.

Pentru Philadelphia, Joel Embiid a contribuit cu 26 de puncte și 15 recuperări, în timp ce Tyrese Maxey a înscris 19 puncte, cel mai slab bilanț al său din acest sezon. La Detroit, Duncan Robinson a marcat 27 de puncte, iar Cunningham a încheiat cu 26 de puncte, 11 pase decisive și șapte recuperări.

Philadelphia a condus și la 17 puncte diferență, dar Detroit a revenit în joc și a redus ecartul la șase puncte.

Prin acest succes, Philadelphia și-a îmbunătățit bilanțul la opt victorii și o înfrângere și și-a păstrat primul loc în Conferința de Est. Singurul eșec al echipei în acest sezon fusese înregistrat chiar în fața lui Detroit.

New York Knicks, campioana en-titre, a obținut o victorie categorică în fața echipei Chicago Bulls, cu scorul de 135-105, după ce Jalen Brunson a înscris 33 de puncte. La Chicago, unul dintre antrenorii secunzi este selecționerul echipei naționale masculine a României, Jonah Herscu.

Brunson a marcat 22 de puncte în primul sfert, în care a transformat opt din 10 aruncări din acțiune, inclusiv patru din cinci de la distanță. Knicks au încheiat primele 12 minute cu un avantaj de 43-21 și au continuat să mărească diferența în sfertul secund.

La pauză, scorul era 84-52, egalând recordul francizei pentru cele mai multe puncte înscrise în prima repriză. New York stabilise precedentul reper la 18 noiembrie 1988, într-un meci pierdut cu Philadelphia, 135-137.

Avantajul gazdelor a ajuns până la 44 de puncte, 111-67, în sfertul al treilea, cea mai mare diferență înregistrată.

Pentru echipa din New York, OG Anunoby a contribuit cu 18 puncte, iar Karl-Anthony Towns a încheiat cu 17 puncte și 12 recuperări. Dalton Knecht a marcat 10 puncte la debutul său pentru Knicks.

New York a obținut a patra victorie în ultimele cinci partide, după ce începuse sezonul cu trei înfrângeri. Chicago a ajuns la șase eșecuri consecutive. Tre Jones a fost principalul marcator al oaspeților, cu 14 puncte.

Joshua Wong, în vârstă de 30 de ani, fusese pus sub acuzare în 2025. În septembrie 2026, el și-a recunoscut vinovăția pentru acuzația de conspirație în vederea colaborării cu forțe străine pentru a pune în pericol securitatea națională, potrivit Associated Press. O recunoaștere a vinovăției poate duce, de regulă, la reducerea pedepsei.

Activistul execută deja o condamnare de patru ani și opt luni de închisoare, primită în dosarul privind alegerile primare neoficiale organizate de opoziție în 2020, considerat cel mai amplu proces instrumentat în baza legii securității naționale din Hong Kong.

Înainte de a fi inculpat în noul dosar, Wong ar fi urmat să iasă din închisoare în ianuarie 2027.

Procurorii au susținut că Wong și activistul Nathan Law au convenit, în jurul anului 2016, să desfășoare o campanie internațională de lobby pentru a obține autodeterminarea democratică a Hong Kongului. Înainte de intrarea în vigoare a legii securității naționale, cei doi ar fi cerut sancțiuni și alte măsuri împotriva Hong Kongului și Chinei.

În sprijinul acuzațiilor, procurorii au invocat întâlnirile lui Wong cu politicieni americani, printre care Nancy Pelosi și Marco Rubio, în 2016 și 2019.

După adoptarea legii, Nathan Law și alți activiști au continuat demersurile în străinătate prin întâlniri cu politicieni și campanii de petiții, au susținut procurorii. Wong ar fi sprijinit aceste acțiuni din Hong Kong, prin intermediul presei internaționale și al rețelelor de socializare, pentru a atrage atenția guvernelor străine și a susține solicitările de sancțiuni, blocade sau alte măsuri împotriva Chinei și Hong Kongului.

Avocatul Derek Chan a cerut instanței o pedeapsă care să-i ofere clientului său speranța că va putea fi eliberat. Apărarea a arătat că Wong își dorește să aibă grijă de părinții săi după ieșirea din închisoare.

Condamnarea a fost criticată de observatori care consideră că autoritățile folosesc legea pentru a ține în detenție lideri ai mișcării pro-democrație. Eric Lai, cercetător la Centrul pentru Dreptul Asiei al Universității Georgetown, a declarat că acuzațiile în baza legii securității naționale pot fi folosite în mod repetat pentru a menține un deținut politic în închisoare, dacă guvernul consideră necesar.

După protestele antiguvernamentale din 2019, autoritățile din Hong Kong au arestat numeroși activiști, au redus posibilitățile de reprezentare a opoziției în alegeri, iar mai multe publicații critice la adresa guvernului și organizații ale societății civile și-au încetat activitatea.

Beijingul îl consideră pe Wong un activist anti-China care susține independența Hong Kongului, o poziție pe care autoritățile chineze o descriu drept inacceptabilă. Guvernul din Hong Kong susține că legea securității naționale este esențială pentru stabilitatea orașului după protestele din 2019 și afirmă că măsurile luate de autorități se bazează pe probe.

Wong a devenit cunoscut în adolescență, în 2012, când s-a aflat în fruntea protestelor împotriva introducerii educației patriotice în școli. În 2014, a fost unul dintre liderii Mișcării Umbrelelor, manifestațiile pro-democrație care au durat 79 de zile.

Pentru susținătorii săi, Wong reprezintă o generație de tineri care au militat pentru drepturi și libertăți în Hong Kong, fostă colonie britanică revenită sub administrația Chinei în 1997.

În cei aproape șase ani petrecuți în detenție, potrivit prietenilor săi, activistul a citit, a făcut exerciții fizice și a învățat singur să cânte la chitară.

În septembrie 2026, un ziar pro-Beijing a criticat un documentar Netflix din 2017 despre Wong, acuzând platforma că îi prezintă într-o lumină favorabilă acțiunile. După apariția criticilor, documentarul a ajuns în topul celor mai vizionate producții Netflix din Hong Kong.

Alan Jones a câștigat 12 Mari Premii de Formula 1 în cariera sa și a devenit al doilea australian care a cucerit titlul mondial, după Jack Brabham.

Pilotul a murit în urma unei boli, potrivit unui comunicat transmis în numele soției sale, Amanda Butler-Davis. „Suntem extrem de întristați să anunțăm moartea iubitului nostru Alan, care s-a stins din viață pe 5 noiembrie, în urma unei scurte boli”, se arată în mesaj, potrivit postului public de televiziune australian ABC.

„Alan și-a dedicat viața sportului cu motor, construind o moștenire care va dăinui prin nenumărații oameni pe care i-a influențat de-a lungul timpului”, a transmis familia.

Născut la Melbourne, la 2 noiembrie 1946, Jones și-a făcut debutul în Formula 1 în 1975, la volanul unui monopost Hesketh. Prima sa victorie într-un Mare Premiu a venit în 1977, în Austria, când concura pentru echipa Shadow.

În 1978 s-a alăturat echipei Williams, alături de care a obținut cele mai importante rezultate ale carierei. În sezonul 1980, australianul a câștigat cinci curse – în Argentina, Franța, Marea Britanie, Canada și Statele Unite ale Americii – și a devenit campion mondial.

Jones și-a încheiat inițial cariera în Formula 1 la finalul sezonului 1981, dar a revenit pentru câteva participări, ultima sa cursă fiind în 1986.

După retragerea din competiții, a continuat să fie implicat în automobilism și a lucrat ca și comentator de televiziune pentru transmisiunile de Formula 1 din Australia.

Decizia autorităților din Coreea de Sud prevede extinderea zonei de operare a unității navale Cheonghae, desfășurată în prezent în Golful Aden, în largul coastelor Somaliei, către apele internaționale de la sud de Oman, în Marea Arabiei. Noua zonă de operațiuni se va afla la aproximativ 650 de kilometri de Strâmtoarea Ormuz.

Misiunea va include un distrugător, un avion de patrulare maritimă P-8A, o echipă pentru dezamorsarea dispozitivelor explozive (EOD), ambarcațiuni fără echipaj și vehicule subacvatice telecomandate, destinate inclusiv operațiunilor de detectare și neutralizare a minelor marine, a anunțat joi Ministerul sud-coreean al Apărării, citat de France Presse și Yonhap.

Numărul militarilor implicați va crește cu 75, până la un efectiv total de 395 de persoane. Raza operațională a unității urmează să fie aproape dublată, ajungând la aproximativ 1.930 de kilometri.

Un oficial al Ministerului Apărării a declarat, sub protecția anonimatului, că extinderea misiunii urmărește protejarea cetățenilor sud-coreeni și apărarea intereselor economice ale țării. El a subliniat că operațiunile vor avea caracter strict noncombat și că unitatea va acționa independent de forțele militare aliate.

„Operațiunile vor rămâne limitate la apele internaționale de la sud de Oman, iar avioanele de patrulare maritimă nu vor avea voie să vizeze sau să monitorizeze teritoriul iranian, apele teritoriale ale Iranului ori interiorul Strâmtorii Ormuz”, a precizat oficialul.

Anunțul vine după luni de deliberări privind contribuția Coreei de Sud la eforturile internaționale pentru restabilirea libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz, afectată de războiul dintre Statele Unite și Iran, început la 28 februarie.

Președintele sud-coreean Lee Jae Myung a reafirmat în septembrie că țara sa nu va desfășura trupe într-un mod care ar putea atrage Coreea de Sud într-o intervenție militară.

Autoritățile de la Seul au precizat că extinderea misiunii Cheonghae nu presupune participarea la operațiunile de război și că orice eventuală intervenție viitoare în Strâmtoarea Ormuz ar necesita o aprobare parlamentară separată și condiții de securitate adecvate.

Echipamentele pentru detectarea și dezamorsarea minelor sunt avute în vedere și în perspectiva unor eventuale operațiuni internaționale de deminare a strâmtorii după încetarea ostilităților sau în urma unui acord între Washington și Teheran.

Guvernul sud-coreean urmează să solicite aprobarea Adunării Naționale pentru modificarea mandatului și prelungirea desfășurării unității, a cărei autorizare actuală expiră la 31 decembrie 2026. Propunerea prevede extinderea mandatului până la sfârșitul anului 2027.

Coreea de Sud depinde în mare măsură de importurile de energie din Orientul Mijlociu. Aproximativ 70% din petrolul importat de această țară în 2025 a provenit din regiune, cea mai mare parte fiind transportată prin Strâmtoarea Ormuz, potrivit Ministerului sud-coreean al Industriei.

Blocarea sau perturbarea traficului maritim prin această rută reprezintă o amenințare directă pentru aprovizionarea energetică și economia sud-coreeană.

Strâmtoarea Ormuz, situată între Iran și Oman, este unul dintre cele mai importante puncte de tranzit energetic din lume, prin care trece în mod obișnuit aproximativ o cincime din aprovizionarea globală cu petrol.

Unitatea navală Cheonghae a fost înființată în 2009, în cadrul eforturilor internaționale împotriva pirateriei în Golful Aden. Aceasta operează în prezent un distrugător de aproximativ 4.400 de tone, un elicopter naval și mai multe ambarcațiuni rapide, având aproximativ 300 de militari.

Ma Xingrui, în vârstă de 67 de ani, a fost vizat de o anchetă anticorupție în aprilie și a fost exclus din Partidul Comunist și demis din funcțiile publice în iulie. El a condus anterior regiunea autonomă Xinjiang și a fost guvernator al provinciei Guangdong.

Potrivit concluziilor publicate în iulie de Comisia Centrală pentru Inspecția Disciplinei, organismul anticorupție al Partidului Comunist, Ma și-ar fi folosit funcțiile pentru a obține avantaje pentru anumite persoane în afaceri, contracte publice și promovări profesionale.

Autoritățile l-au acuzat, de asemenea, că a primit ilegal sume importante de bani și bunuri, inclusiv prin intermediul rudelor și al unor persoane apropiate, că a ajutat membri ai familiei să cumpere proprietăți la prețuri sub cele ale pieței și că a permis acestora să profite de influența funcției sale.

Raportul oficial a mai menționat primirea unor cadouri și bani, precum și implicarea în tranzacții sexuale facilitate de exercitarea influenței politice și financiare. Autoritățile au calificat presupusele încălcări drept deosebit de grave și au dispus confiscarea câștigurilor considerate ilegale.

Ma a fost, de asemenea, privat de mandatul său în Adunarea Națională a Reprezentanților Poporului, parlamentul Chinei.

Înainte de cariera politică, Ma Xingrui a lucrat în industria aerospațială și a ocupat funcții de conducere în cadrul companiei de stat China Aerospace Science and Technology Corporation. Între 2007 și 2013, a condus compania respectivă și a participat la coordonarea unor programe spațiale chineze.

Ulterior, a ocupat funcții importante în Ministerul Industriei și Tehnologiei Informației, în administrația spațială națională și în autoritățile pentru energie atomică.

În 2013 a fost transferat în provincia Guangdong, unde a devenit viceguvernator, apoi guvernator. A condus ulterior Partidul Comunist în orașul Shenzhen, iar în 2021 a fost numit secretar al partidului în regiunea Xinjiang.

Ma a devenit membru al Biroului Politic în 2022, în timpul celui de-al treilea mandat al președintelui Xi Jinping la conducerea partidului.

Dosarul lui Ma se înscrie într-o serie de anchete care au vizat oficiali de rang înalt din conducerea politică și militară a Chinei. Printre persoanele investigate sau îndepărtate din funcții în această perioadă se numără și foști lideri militari de la vârful structurii de comandă a armatei chineze.

Ma este al treilea fost membru al Biroului Politic vizat de o asemenea anchetă în actualul ciclu de conducere al partidului, început în 2022.

Campania anticorupție a președintelui Xi Jinping a vizat în ultimii ani atât oficiali civili, cât și lideri din sectorul militar, financiar și industrial, fiind prezentată de autoritățile chineze drept un efort de combatere a abuzurilor de putere și a corupției în instituțiile statului.

„A fost o seară extraordinară pentru Como, pentru toți suporterii noștri și pentru mulți dintre tinerii jucători care abia își încep carierele. Dar trebuie să rămânem cu picioarele pe pământ, să fim modești și să continuăm să muncim din greu. Este ceva ce trebuie să învățăm mereu”, a declarat tehnicianul spaniol Cesc Fàbregas după partidă.

Fostul internațional spaniol a insistat că succesul nu trebuie să le dea jucătorilor impresia că obiectivele sezonului au fost deja îndeplinite.

„Trebuie să învățăm din acest moment, să nu ne lăsăm influențați de entuziasmul succesului și să nu credem că treaba este deja făcută. Trebuie să știm să spunem: «A fost o zi bună, mergem mai departe și încercăm să continuăm cu evoluții bune»”, a adăugat Fàbregas.

Como a învins-o pe Lens cu 9-1, stabilind un record pentru cele mai multe goluri marcate de o echipă oaspete într-un singur meci din istoria Ligii Campionilor. Diferența de opt goluri egalează cele mai categorice victorii din competiție, reușite anterior de Liverpool, 8-0 cu Beşiktaş în 2007, și Real Madrid, 8-0 cu Malmö în 2015.

Como a devenit a doua echipă care înscrie nouă goluri într-un meci din competiție, după Bayern München, învingătoare cu Dinamo Zagreb, scor 9-2, pe 17 septembrie 2024.

Atacantul grec Anastasios Douvikas a reușit un hat-trick, devenind primul jucător din istoria clubului italian care marchează de trei ori într-un meci din competițiile europene. Argentinianul Nico Paz a contribuit cu un gol și două pase decisive. Mijlocașul lui Como este liderul competiției la contribuții la gol, cu trei goluri și cinci pase decisive după primele patru etape.

Como a ajuns la 19 goluri marcate în primele patru partide din actuala ediție a Ligii Campionilor și ocupă locul al patrulea în clasament, cu nouă puncte.

Echipa lui Cesc Fàbregas va întâlni Inter Milano, formație antrenată de românul Cristian Chivu, în meciul următor, duminică, în Serie A.