MediaFax.ro

Autoritățile pakistaneze încearcă să mobilizeze elicoptere și echipe de intervenție, însă operațiunile depind de condițiile meteo din masivul Karakorum, transmite AP.

Avalanșa a lovit la peste 8.000 de metri altitudine

Potrivit Clubului Alpin din Pakistan, grupul a fost surprins de avalanșă în timpul ascensiunii pe Broad Peak (8.047 metri), al 12-lea cel mai înalt munte al planetei. După incident, alpiniștii au pierdut orice legătură radio, iar până în prezent nu există informații despre starea lor. Expediția reunea cinci alpiniști nepalezi, un ghid pakistanez, o alpinistă din Oman, o sportivă din Statele Unite, un alpinist chinez și un alt membru străin.

Broad Peak (8.047 metri), al 12-lea cel mai înalt munte al planetei. Sursa foto: X

Cine este Nirmal Purja

Nirmal Purja, cunoscut și sub numele Nims Dai, este unul dintre cele mai respectate nume din alpinismul mondial. Născut în Nepal și stabilit în Marea Britanie, el a devenit celebru în 2019 după ce a escaladat toate cele 14 vârfuri de peste 8.000 de metri în doar 189 de zile, performanță care a stabilit atunci un record mondial și a fost prezentată în documentarul Netflix 14 Peaks: Nothing Is Impossible. Purja a participat și la prima ascensiune reușită pe timp de iarnă a muntelui K2, considerat unul dintre cele mai dificile vârfuri din lume.

Salvatorii încearcă să ajungă la echipă

Clubul Alpin din Pakistan a anunțat că lucrează împreună cu autoritățile pentru organizarea unei intervenții de urgență. Elicopterele și echipele de salvare sunt pregătite să intervină imediat ce condițiile meteorologice vor permite accesul în zonă, unde altitudinea extremă și vremea schimbătoare fac orice operațiune deosebit de dificilă. Broad Peak, unul dintre cele mai periculoase vârfuri din lume

Broad Peak rămâne extrem de periculos

Situat în lanțul muntos Karakorum, în apropierea graniței dintre Pakistan și China, Broad Peak atrage anual alpiniști din întreaga lume. Deși este considerat mai accesibil decât vecinul său K2, muntele rămâne extrem de periculos din cauza avalanșelor, schimbărilor bruște de vreme și dificultăților pe care le presupune salvarea la altitudini de peste 8.000 de metri. Până la această oră, autoritățile pakistaneze nu au confirmat dacă vreun membru al expediției a fost localizat, iar familiile alpiniștilor așteaptă vești despre soarta celor zece dispăruți.

Cartea a fost returnată, săptămâna trecută, la biblioteca din orașul de pe litoral Kiama de către un localnic, Ross Simmons, care o găsise în timpul unor lucrări recente de renovare a casei sale. Acesta a găsit cartea ascunsă într-o cutie de ceai, care a fost zidită într-un șemineu etanș, potrivit Associated Press. 

„Nu am mai primit niciodată înapoi ceva atât de vechi”, a mărturisit Michelle Hudson, directoarea Bibliotecii din orașul Kiama.

„Urmăresc multe biblioteci pe rețelele sociale și, adesea, primesc obiecte vechi de poate 30 sau 40 de ani, atunci când se fac curățenie în proprietăți”, a adăugat ea.

Volumul, împrumutat de stră-străbunicul său

Ross Simmons, cel care a găsit cartea, a precizat că volumul a fost împrumutat de stră-străbunicul său, John, care era, odinioară, proprietarul casei în care cartea a fost găsită.

„Este doar o presupunere. El locuia în căsuță cam pe vremea aceea, iar copiii lui erau probabil prea mici”, a spus Ross Simmons.

Biblioteca s-a deschis în 1872, iar cartea „Antiquities of Athens” (Antichitățile Atenei), de James Stuart și Nicholas Revett, publicată în 1858, era înregistrată cu numărul 506 în colecția inițială a bibliotecii, care număra aproximativ 1.000 de volume. Hudson bănuiește că volumul s-a pierdut la câțiva ani după deschiderea bibliotecii.

Amenda pentru returnarea cu întârziere ar fi de aproximativ 28.000 de dolari australieni (19.500 de dolari americani), ținând cont de inflație, a spus Hudson. Această sumă a fost calculată pe baza taxei britanice de întârziere de trei pence pe săptămână, care era tipărită pe coperta interioară a cărții, alături de o listă de reguli valabile la momentul deschiderii bibliotecii.

Hudson a precizat însă că registrele bibliotecii cu cititorii care au împrumutat cărțile din anii 1970 s-a pierdut.

„Nu există nimic în carte care să ne spună cine a fost ultimul împrumutător”, a spus Hudson.

Reguli din 1800 pentru cititorii care împrumutau cărți

Regulamentul bibliotecii din anii 1870 prevedea că o carte trebuia returnată și datoria pentru întârziere achitată înainte de a se putea împrumuta o altă carte. „Poate de aceea nu ne-au returnat-o niciodată”, a spus Hudson.

În acea perioadă, cetățenii ce aveau o familie de cel puțin șase membri „cunoscuți ca fiind capabili să citească”, puteau împrumuta maxim 3 cărți. În zilele noastre, dovada că poți citi nu mai este necesară la împrumutarea unei cărți.

De asemenea, în anii 1870, persoanele care se prezentau la bibliotecă în „stare de ebrietate” nu aveau voie să împrumute cărți.

„Sub lozinca «Bolofilia salvează România», aceeași regulă veche funcționează perfect: pentru unii reformă, pentru alții abuz; pentru unii mumă, pentru alții ciumă”, a scris Rogobete pe Facebook.

Rogobete compară legea integrității cu statutul magistraților

Fostul ministru PSD al Sănătății a comparat reacțiile actuale față de amendamentul PSD la legea integrității cu modificările adoptate anterior în cazul statutului magistraților.

„Atunci când a fost modificat statutul magistraților, norma tranzitorie a prevăzut că cei care se puteau pensiona peste un an urmau să mai rămână în activitate încă minimum doi ani. Ni s-a spus că aceasta este o reformă necesară, în interesul sistemului și al societății. Cine îndrăznea să o conteste era acuzat că se opune modernizării. Astăzi, când amendamentul PSD privind legea integrității stabilește că un ales care ar fi intrat în interdicția de trei ani abia la finalul mandatului va intra în această interdicție în termen de 30 de zile, aceeași categorie de oameni politici descoperă brusc că normele tranzitorii sunt inacceptabile”, a adăugat Rogobete.

Deputatul social-democrat consideră că între cele două situații nu s-au schimbat principiile juridice sau interesul public, ci doar persoanele vizate de măsuri.

„Ce s-a schimbat între timp? Nu conceptul de normă tranzitorie. Nu principiile de drept. Nu interesul public. S-au schimbat doar destinatarii măsurii. Adevărul este simplu: reforma nu poate fi un slogan folosit doar atunci când îi afectează pe ceilalți. Dacă un principiu este corect, el trebuie aplicat tuturor, indiferent de funcție, partid sau nume. Altfel, nu mai vorbim despre reformă. Vorbim despre ipocrizie. Iar impresia pe care o lasă astăzi PNL și USR este că reforma este bună doar cât timp nu îi privește pe propriii oameni. Când îi privește pe ai lor, regulile se schimbă, discursul se schimbă, iar indignarea apare peste noapte”, a subliniat acesta.

Acuzații de dublă măsură la adresa PNL și USR

Rogobete a acuzat PNL și USR de „dublă măsură”.

„Când ei etichetează, jignesc sau folosesc cele mai dure apelative la adresa adversarilor politici, totul este prezentat drept libertate de exprimare, spirit civic sau satiră. Este apreciat și chiar încurajat. Dar când li se răspunde cu apelative incomparabil mai blânde, dintr-odată vorbesc despre atacuri, lipsă de respect, barbarism și degradarea discursului public. Păi, până nu demult erați în stradă cu pancarte pe care apăreau fețele noastre asociate cu șobolani. Atunci nu era discurs al urii? Atunci nu era lipsă de respect? Atunci nu era barbarism? Asta nu înseamnă consecvență. Înseamnă dublă măsură. Și exact aceasta este problema”, a mai scris fostul ministru.

Reacția vine după ce proiectul legii integrității a fost respins joi de Senat. PNL și USR au criticat un amendament susținut de PSD, despre care au afirmat că ar aplica retroactiv sancțiuni și ar putea duce la încetarea, în termen de 30 de zile, a mandatului unor aleși. Liderul USR, Dominic Fritz, a susținut că amendamentul îl vizează direct și că este neconstituțional.

În Balcic, politica românească a devenit suvenir de vacanță. Fotografii realizate la una dintre tarabele din orașul bulgăresc arată zeci de căni imprimate cu portretele unor politicieni români și străini, așezate lângă produsele clasice dedicate Reginei Maria și principalelor atracții turistice locale.

Printre cănile scoase la vânzare se află unele cu George Simion, Călin Georgescu, Nicușor Dan, Traian Băsescu și Nicolae Ceaușescu. În aceeași „galerie” comercială apar Donald Trump, Vladimir Putin, Che Guevara și Stalin, dar și foști lideri politici, personaje asociate perioadei comuniste și alte figuri cunoscute la nivel internațional.

Portretele politicienilor sunt expuse fără vreo delimitare ideologică: lideri occidentali, politicieni români, conducători ruși și foști dictatori sunt așezați unii lângă alții, în funcție de spațiul disponibil. Mai jos se găsesc căni cu siglele unor mărci auto și cluburi de fotbal.

Toți politicienii au același preț

O cană costă 4 euro. Pe eticheta de la tarabă este afișat și echivalentul în leva, vechea monedă la care bulgarii au renunțat la începutul anului.

Prețul dublu apare după ce Bulgaria a adoptat oficial moneda euro la 1 ianuarie 2026, devenind al 21-lea stat membru al zonei euro. Cursul de conversie a fost stabilit la 1 euro pentru 1,95583 leva.

Oferta pare adaptată în mod special turiștilor români, care reprezintă o parte importantă a vizitatorilor din Balcic. Castelul Reginei Maria și Grădina Botanică se află printre principalele destinații ale excursiilor organizate din România către nordul litoralului bulgăresc.

La Nessebar se vând insigne, brichete și obiecte cu simboluri naziste

Oferta neobișnuită nu este limitată la Balcic. Presa bulgară a relatat în iunie 2026 despre o controversă apărută în vechiul oraș Nessebar, unde unele tarabe și magazine de antichități vindeau căni, insigne, brichete, inele și alte obiecte cu portrete ale lui Adolf Hitler sau cu simboluri ale celui de-Al Treilea Reich.

Subiectul a ajuns în presa bulgară după ce un jurnalist polonez a criticat vânzarea liberă a acestor articole într-una dintre cele mai vizitate destinații turistice ale țării. Comercianții au susținut că obiectele sunt destinate colecționarilor și sunt prezentate drept artefacte istorice, nu ca instrumente de propagandă. Primăria din Nessebar a dispus verificări la magazinele vizate.

România a avut „conserve cu aer de mare”

Nici litoralul românesc nu a fost lipsit de suveniruri bizare. Într-un reportaj mai vechi de la Costinești, presa prezenta „conserve cu aer de mare”, vândute turiștilor alături de sticluțe cu nisip și scoici.

Comerciantul afirma că produsul conținea aer, nisip și scoici și că, după deschiderea capacului, cumpărătorii puteau simți „mirosul de Costinești”. Vânzătorul susținea că vindea zilnic între 2.000 și 3.000 de asemenea recipiente. Pe litoral mai erau oferite scrumiere, vaporașe decorate cu scoici, steluțe de mare, desfăcătoare și rame foto produse în China, dar personalizate cu numele stațiunilor românești.

Decizia Fitch este așteptată după închiderea piețelor și va arăta în ce măsură agenția consideră că progresele în reducerea deficitului bugetar pot compensa criza politică, încetinirea economiei și problemele apărute în adoptarea reformelor necesare pentru accesarea fondurilor din Planul Național de Redresare și Reziliență.

Fitch a confirmat în februarie ratingul României la „BBB-”, dar a menținut perspectiva negativă. „BBB-” este ultima treaptă din categoria „investment grade”, iar următorul nivel, „BB+”, este considerat speculativ. Agenția a arătat atunci că apartenența României la Uniunea Europeană, intrările de capital european și nivelul de dezvoltare comparativ cu alte state cu rating similar sunt puncte forte, compensate însă de deficitele bugetar și de cont curent ridicate, creșterea datoriei publice și polarizarea politică.

Criza politică a reaprins temerile privind ratingul

Evaluarea are loc la aproape trei luni după căderea Guvernului condus de Ilie Bolojan. PSD s-a retras în aprilie din coaliția formată alături de PNL, USR și UDMR, iar ulterior a depus împreună cu AUR moțiunea de cenzură care a dus la demiterea Executivului.

Moțiunea a fost adoptată pe 5 mai cu 281 de voturi, cu mult peste pragul de 233 necesar. Guvernul Bolojan a rămas de atunci în funcție, dar cu atribuții limitate, pentru administrarea treburilor curente.

Prima încercare a președintelui Nicușor Dan de a forma un nou cabinet a eșuat după ce Eugen Tomac, desemnat premier, și-a depus mandatul deoarece nu a reușit să obțină sprijinul partidelor parlamentare.

Ulterior, șeful statului l-a desemnat pe liberalul Adrian Veștea. Cabinetul propus de acesta a primit însă numai 189 de voturi favorabile, față de cele minimum 233 necesare. Guvernul Veștea a fost susținut de PSD, dar nu și de propriul partid al premierului desemnat, PNL, în timp ce AUR a refuzat să participe la constituirea majorității.

Prin urmare, responsabilitatea pentru lipsa unui nou guvern nu aparține exclusiv PSD, însă social-democrații au avut un rol central în declanșarea crizei: au retras sprijinul pentru cabinetul Bolojan și au votat alături de AUR pentru demiterea acestuia, fără ca ulterior să poată fi constituită o nouă majoritate stabilă.

Fitch avertiza încă din 18 mai că prăbușirea Guvernului și deteriorarea contextului macroeconomic accentuează riscurile pentru programul de consolidare fiscală. Agenția aprecia atunci că impactul imediat asupra bugetului ar putea fi limitat, deoarece Executivul interimar poate continua aplicarea bugetului pe 2026, dar atrăgea atenția că vizibilitatea asupra politicilor fiscale din 2027 s-a redus considerabil.

Reformele PNRR, prinse în conflictul dintre PSD și Guvernul interimar

Criza politică s-a suprapus peste termenul-limită pentru finalizarea reformelor și investițiilor din PNRR. România trebuie să îndeplinească jaloanele asumate până la sfârșitul lunii august, iar întârzierile pot duce la suspendarea sau pierderea unor sume importante.

Una dintre cele mai dificile reforme este noua lege a salarizării personalului bugetar. Proiectul nu a fost adoptat în sesiunea extraordinară, după ce PSD și AUR au anunțat că nu susțin forma propusă, argumentând că aceasta poate produce scăderi de venituri pentru profesori, medici, militari și alte categorii de angajați ai statului. Social-democrații au cerut amendamente negociate cu sindicatele.

Blocajul a continuat și în cazul legii integrității. Proiectul a fost adoptat miercuri de Camera Deputaților cu 222 de voturi „pentru”, două voturi „împotrivă” și 59 de abțineri, dar a fost respins joi în Senat, unde a primit doar 55 de voturi favorabile.

Votul a fost precedat de un nou conflict între partide, după ce PSD a introdus un amendament referitor la încetarea mandatelor persoanelor pentru care a fost constatată definitiv o incompatibilitate sau un conflict de interese. PNL a anunțat că nu mai susține proiectul în forma modificată, iar legea nu a întrunit numărul necesar de voturi. Proiectul ar urma să fie redepus și dezbătut într-o nouă sesiune extraordinară.

Separat, PSD a depus plângeri prealabile și a cerut în instanță suspendarea a 12 hotărâri adoptate de Guvernul interimar, susținând că Executivul demis și-ar fi depășit atribuțiile constituționale.

Guvernul respinge acuzațiile și susține că hotărârile au primit avizele juridice necesare. Potrivit Executivului, printre actele contestate se află trei hotărâri legate de jaloane PNRR, inclusiv Strategia națională pentru conservarea biodiversității. Guvernul a avertizat că suspendarea acestora ar putea genera penalități care, cumulat, s-ar apropia de un miliard de euro. Aceasta este însă evaluarea prezentată de Executiv, iar legalitatea actelor urmează să fie stabilită de instanță.

Fitch vede fondurile europene drept esențiale pentru economie

În analiza publicată după căderea Guvernului, Fitch a arătat că întârzierile în îndeplinirea jaloanelor pot pune în pericol plățile europene. Agenția estima că România mai putea accesa în 2026 aproximativ 4,6 miliarde de euro sub formă de granturi și 2,7 miliarde de euro sub formă de împrumuturi prin mecanismul european de redresare.

Fondurile sunt importante atât pentru finanțarea investițiilor, cât și pentru susținerea economiei într-o perioadă în care consumul populației este afectat de inflație, înghețarea veniturilor și măsurile de reducere a deficitului.

Comisia Europeană estimează că economia României va avansa cu numai 0,1% în 2026, după o creștere de 0,7% în 2025. Inflația medie este prognozată la 7%, iar revenirea economică este așteptată abia în 2027, când PIB-ul ar putea crește cu 2,3%.

Deficitul bugetar, ajuns la 7,9% din PIB în 2025, ar urma să scadă la 6,2% în 2026 și la 5,8% în 2027. În același timp, datoria publică este estimată să crească de la 59,3% din PIB în 2025 la 61,6% în 2026 și la aproximativ 63,4% în 2027.

Guvernul prezintă și date favorabile

Nu toate datele analizate de Fitch sunt negative. Execuția bugetului general consolidat din prima jumătate a anului arată o reducere importantă a deficitului față de 2025.

Deficitul bugetar a fost de 41,03 miliarde de lei în primele șase luni din 2026, echivalentul a 2% din PIB, comparativ cu 69,8 miliarde de lei și 3,64% din PIB în aceeași perioadă din 2025.

Veniturile totale au crescut cu 10,3%, până la 342,52 miliarde de lei, iar plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene, inclusiv prin PNRR, au avansat puternic. Ministerul Finanțelor prezintă aceste date drept dovada că măsurile de consolidare adoptate începând din 2025 produc efecte.

Pentru Fitch, problema nu este însă numai rezultatul bugetar din primele șase luni, ci și posibilitatea ca reducerea deficitului să continue în 2027 și în anii următori. Un guvern interimar poate aplica măsurile deja adoptate, dar are capacitate politică și juridică limitată pentru reforme structurale, construirea bugetului pe anul viitor sau adoptarea unor noi măsuri nepopulare.

Nazare: „O acumulare de decizii fără acoperire poate împinge România pe o pantă periculoasă”

Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a făcut miercuri un apel la responsabilitate în Parlament și în negocierile politice, avertizând asupra inițiativelor care ar putea crește cheltuielile statului fără identificarea unor surse de finanțare.

„Agențiile nu analizează doar o singură măsură, ci coerența întregii politici fiscal-bugetare și capacitatea de a respecta angajamentele asumate. O acumulare de decizii fără acoperire poate împinge România pe o pantă periculoasă, cu efecte serioase asupra dobânzilor, investițiilor, creditării și nivelului de trai”, a transmis ministrul.

Nazare a subliniat că menținerea calificativului de investiții nu reprezintă doar o problemă tehnică a Ministerului Finanțelor, ci este importantă pentru costurile de finanțare suportate de întreaga economie.

Ministrul a precizat și calendarul corect al evaluărilor: Fitch publică decizia pe 31 iulie, Moody’s pe 7 august, iar următoarea evaluare programată de S&P este pe 2 octombrie. Toate cele trei agenții mențin în prezent perspective negative pentru România.

Ce ar însemna retrogradarea în categoria „junk”

O reducere a ratingului Fitch de la „BBB-” la „BB+” ar transforma România într-un „fallen angel” – un emitent care pierde calificativul recomandat investițiilor și intră în categoria speculativă.

O asemenea decizie nu înseamnă că România nu s-ar mai putea împrumuta sau că statul ar intra automat într-o criză financiară. Ar transmite însă investitorilor că riscul asociat datoriei românești a crescut.

O parte dintre fondurile de investiții, fondurile de pensii sau alți investitori instituționali au mandate care le permit să dețină numai obligațiuni cu rating de investiții. Pierderea acestui statut poate determina vânzarea unor titluri, reducerea cererii și creșterea randamentelor cerute pentru noile împrumuturi. Banca Centrală Europeană arată că trecerea sub pragul „investment grade” poate afecta atât prețul obligațiunilor, cât și capacitatea emitenților de a se finanța.

Costurile mai mari nu se transferă integral și imediat asupra întregii datorii publice, deoarece obligațiunile deja emise au dobânzi fixe. Efectul se acumulează însă pe măsură ce statul refinanțează datoriile care ajung la scadență și contractează noi împrumuturi pentru acoperirea deficitului.

Presiunea poate ajunge ulterior la companiile și băncile din România, deoarece ratingurile acestora sunt influențate de ratingul suveran și de expunerea sistemului financiar la titlurile de stat. Costurile mai mari de finanțare pot afecta, indirect, dobânzile la creditele acordate economiei și spațiul bugetar disponibil pentru investiții, salarii sau servicii publice.

Cele mai probabile scenarii

Fitch poate confirma ratingul „BBB-” și menține perspectiva negativă, semnalând că dorește să observe dacă România reușește să formeze un guvern stabil, să adopte reformele PNRR și să pregătească un buget credibil pentru 2027.

Agenția poate, de asemenea, să retrogradeze ratingul la „BB+” dacă ajunge la concluzia că instabilitatea politică a compromis programul de consolidare fiscală sau accesul la fondurile europene. Perspectiva negativă arată că acest risc există, dar nu înseamnă că retrogradarea este automată.

Un element favorabil României îl reprezintă reducerea deficitului din prima jumătate a anului. De cealaltă parte, lipsa unui guvern cu puteri depline, blocarea legii salarizării, eșecul legii integrității în Senat și disputele juridice privind hotărârile necesare PNRR pot diminua încrederea agenției în capacitatea autorităților de a continua reformele.

Accesul la eveniment se face exclusiv pe bază de invitație, însă pasionații de modă și artă sunt invitați să urmărească gratuit prezentarea organizată în Amfiteatrul de pe terasa mallului.

Ajuns la ediția cu numărul 10, Summer Fashion Gala, oferă și în acest an brandurilor de modă locale un cadru modern și spectaculos pentru a-și prezenta colecțiile vestimentare în fața unui public numeros.

Participanții la eveniment vor fi printre primii care vor vedea ultimele creații inspirate din tendințele actuale și din eleganța sezonului estival semnate de Ioana Gata – IUnique, Alexandra Calafeteanu, Belher, Raluca Soare, Black Sheep by Cristina Diaconu și Stellium by Steliana Macsimov.

Organizat de Manifesto Events & PR Agency, sub coordonarea renumitului critic de modă Alin Gălățescu, Summer Fashion Gala a devenit unul dintre cele mai așteptate evenimente ale verii pe scena modei autohtone. Anul acesta, prezentarea evenimentului va fi asigurată de Ameri Nasrin, care va conduce publicul prin momentele speciale ale serii.

Ediția a zecea a Summer Fashion Gala vine cu surprize pentru participanți și publicul larg: recitaluri live susținute de Celia, ADEN și Cezar Guna, activități pregătite de partenerii evenimentului, produse și servicii din domeniile fashion, beauty, sănătate și lifestyle, precum și cele mai noi tendințe promovate de brandurile prezente. Citeşte comunicatul integral AICI

O explozie produsă joi într-o mină de cărbune din apropierea orașului Quetta, capitala provinciei Balochistan din sudul Pakistanului, s-a soldat cu moartea a cel puțin 34 de mineri, au anunțat vineri autoritățile provinciale pentru prevenirea dezastrelor, notează AFP. 

Instituția a anunțat în cursul nopții de joi spre vineri că echipele de intervenție au recuperat până în prezent 34 de cadavre și că operațiunea de salvare continuă pentru localizarea și evacuarea altor mineri care ar putea fi încă blocați în subteran. Autoritățile nu au precizat câte persoane se aflau în mină în momentul producerii exploziei. 

Deflagrația ar fi fost provocată de acumularea de gaz metan. Martorii au declarat că, după explozie, mai mulți mineri au coborât în subteran pentru a-și salva colegii, însă o parte dintre aceștia și-au pierdut, la rândul lor, viața. 

În ciuda resurselor subterane bogate care se regăsesc în Balochistan este cea mai săracă regiune din Pakistan și accidentele miniere sunt frecvente în ciuda apelurilor repetate ale organizațiile pentru drepturile lucrătorilor au solicitat în repetate rânduri îmbunătățirea condițiilor de muncă. 

Măsura reflectă o tendință mai amplă în rândul platformelor online de a reduce conținutul generat de IA, pe măsură ce oamenii au devenit din ce în ce mai frustrați de postările neautentice, generate de inteligența artificială, care inundă internetul, scrie Tech Crunch.

Săptămâna trecută, de exemplu, platforma de newsletter-uri Substack a adăugat un instrument care ajută utilizatorii să identifice când conținutul pe care îl citesc pe site a fost scris de IA, printr-un parteneriat cu Pangram.

LinkedIn introduce un nou sistem de raportare

Într-o postare pe LinkedIn, directorul de produs al companiei, Hari Srinivasan, a recunoscut că rețeaua socială deținută de Microsoft se confruntă cu probleme similare. „Conținutul de proastă calitate generat de IA este o prioritate absolută pentru noi toți. Ne pasă cu adevărat de acest aspect. Oamenii vin pe LinkedIn pentru a intra în contact cu persoane reale și pentru a-și împărtăși perspectivele, ideile și expertiza autentice”, a afirmat el.

Directorul a explicat că noul buton „Pare a fi conținut generat de IA” este acum una dintre numeroasele măsuri pe care LinkedIn le utilizează pentru a reduce cantitatea de conținut de calitate scăzută, generat de IA, de pe platforma sa.

Compania investește, de asemenea, în sisteme de apărare împotriva automatizării, blocând în prezent „sute de mii” de încercări de comentarii automate zilnic și milioane de alte încercări de automatizare doar în ultimele două luni.

Compania renunță la funcția care rescria postările cu AI

Srinivasan a spus că LinkedIn introduce, de asemenea, noi clasificatori pentru a identifica dacă o postare este conținut generat de IA de proastă calitate sau alt tip de conținut de calitate scăzută.

În plus, LinkedIn va începe să semnaleze în mod privat în panourile de control ale utilizatorilor atunci când aceștia consideră că conținutul lor pare neautentic din cauza utilizării intensive a IA.

De asemenea, compania renunță la propria funcție „îmbunătățește-ți postarea”, care folosea inteligența artificială pentru a-i ajuta pe utilizatori să scrie. Aceasta va fi înlocuită cu o funcție care corectează textul, în loc să-ți modifice stilul de scriere.

Alte îmbunătățiri includ extinderea accesului la instrumentele de verificare a profilurilor și a paginilor, precum și adăugarea unei opțiuni de blocare a comentariilor de pe paginile companiilor pe care nu mai dorești să le vezi, a spus Srinivasan.

Primele salarii vin, de regulă, cu primele decizii financiare importante. Pentru mulți tineri, acestea nu înseamnă doar alegerea unui cont de economii sau a primelor investiții, ci și o întrebare mult mai personală: merită să investești fiecare ban disponibil sau este în regulă să cheltuiești pentru experiențe pe care poate nu le voi mai avea niciodată?

Dilema apare frecvent în comunitățile dedicate investițiilor. De la tineri care strâng bani pentru un an sabatic până la cei care își planifică primul concediu mai lung, întrebarea este aceeași: dacă știi că timpul este unul dintre cei mai importanți aliați ai unui investitor, nu pierzi un avantaj atunci când alegi să călătorești în loc să investești? Iar aici răspunsul nu pare a fi atât de simplu.

Un plan financiar nu înseamnă să renunți la tot ce îți face plăcere

Există tendința ca investițiile să fie privite ca un exercițiu de disciplină dus la extrem: economisești cât mai mult, investești fiecare sumă disponibilă și amâni orice cheltuială care nu este absolut necesară. În practică, foarte puțini oameni reușesc să urmeze o astfel de strategie pe termen lung.

Un plan financiar realist trebuie să țină cont atât de obiectivele pe termen lung, cât și de cele din prezent. Dacă o călătorie, un curs sau o experiență importantă au fost planificate din timp și sunt incluse în buget, ele nu înseamnă neapărat o abatere de la disciplină financiară.

Investițiile nu se măsoară într-o singură decizie

Mulți investitori aflați la început de drum au impresia că trebuie să găsească momentul perfect pentru a investi sau că fiecare lună în care nu investesc suficient îi îndepărtează considerabil de obiectivele lor. În realitate, rezultatele sunt construite prin consecvență.

Diferența este făcută de obiceiul de a investi constant, nu de o singură contribuție mai mare sau de o decizie luată într-un anumit moment al anului. De aceea, mulți investitori aleg să investească periodic aceeași sumă, indiferent de evoluția piețelor, reducând astfel influența emoțiilor asupra deciziilor lor.

Vacanța nu trebuie să însemne și o pauză de la investiții

Vara este una dintre perioadele în care cheltuielile cresc cel mai mult. Concediile, festivalurile sau ieșirile mai dese pot pune presiune pe buget și pot crea impresia că investițiile trebuie amânate până în toamnă.

O alternativă este planificarea din timp. Stabilirea unui buget separat pentru vacanță și păstrarea investițiilor recurente îi ajută pe mulți să nu fie nevoiți să aleagă între cele două.

În același timp, lunile de vară pot deveni un moment bun pentru a analiza portofoliul, a verifica dacă alocarea activelor este în continuare potrivită și a evalua dacă nivelul de risc corespunde obiectivelor financiare.

Tehnologia a schimbat și modul în care investim

În urmă cu câțiva ani, administrarea investițiilor presupunea, de cele mai multe ori, prezența în fața calculatorului și acces permanent la platformele de tranzacționare. Astăzi, un portofoliu poate fi urmărit aproape de oriunde. Oricine investește are acces în timp real la informații despre piețe, își poate monitoriza pozițiile și poate continua să investească inclusiv atunci când este în concediu.

Spre exemplu, Aplicația XTB oferă acces la mii de instrumente financiare, dar și la materiale educaționale și analize de piață, astfel încât tu să poți lua decizii bazate pe informații și nu pe impuls.

Cea mai dificilă investiție este, de multe ori, răbdarea

În primii ani de investiții există tentația de a calcula permanent cât ar fi putut valora portofoliul dacă fiecare leu disponibil ar fi fost investit. O astfel de perspectivă ignoră însă faptul că planificarea financiară înseamnă mai mult decât maximizarea randamentelor. Înseamnă și construirea unui stil de viață sustenabil, în care investițiile pot fi menținute ani la rând.

Pentru mulți investitori, adevăratul echilibru nu este între vacanță și investiții, ci între deciziile luate astăzi și obiectivele pe care vor să le atingă peste zece sau douăzeci de ani. Iar uneori, un plan financiar bine construit lasă loc și pentru amintiri, nu doar pentru posibile randamente.

Investițiile implică riscuri și pot genera pierderi. Investește responsabil.

Fotografie generată cu IA.

Incendiile din Spania și Franța care au devastat în ultima săptămână regiuni întinse din cele două țări au fost mult mai probabile din cauza schimbărilor climatice provocate de activitatea umană, potrivit unei analize rapide realizate de organizația World Weather Attribution (WWA), scrie Sky News.

Peste 360.000 de persoane au fost evacuate, trei oameni și-au pierdut viața, iar mii de locuințe au fost distruse în urma incendiilor de amploare care au afectat centrul Spaniei și sud-vestul Franței.

Potrivit cercetătorilor, schimbările climatice generate în principal de arderea combustibililor fosili au făcut ca astfel de incendii să fie de cel puțin două ori mai probabile în Franța și de cel puțin 20 de ori mai probabile în Spania.

Incendiile din Spania și Franța devin tot mai frecvente din cauza încălzirii globale

Analiza WWA arată că episoade de o asemenea intensitate sunt așteptate, în prezent, să se producă în medie o dată la 20 de ani în sud-vestul Franței și o dată la șase ani în centrul Spaniei, ceea ce evidențiază schimbarea rapidă a condițiilor climatice din sudul Europei.

Dr. Clair Barnes, cercetător în domeniul fenomenelor meteorologice extreme și al schimbărilor climatice la Imperial College London, afirmă că situația actuală nu poate fi pusă pe seama ghinionului.

Potrivit acesteia, iarna ploioasă a favorizat dezvoltarea vegetației, iar vara extrem de uscată, combinată cu mai multe valuri succesive de căldură, a transformat pădurile într-o cantitate uriașă de combustibil uscat. Temperaturile foarte ridicate au creat condițiile perfecte pentru ca orice scânteie să se transforme într-un incendiu de proporții.

Specialista subliniază că schimbările climatice determină tot mai frecvent apariția unor condiții extrem de calde și uscate, ideale pentru izbucnirea și propagarea incendiilor forestiere. În plus, faptul că aceste incendii au avut loc atât de devreme în sezon este considerat de cercetători un semnal de alarmă, mai ales în contextul în care un nou val de căldură este prognozat în regiune.

Incendiile din Spania și Franța au distrus zeci de mii de hectare

În Franța, ministrul de Interne Laurent Nunez a declarat că „ce a fost mai rău a trecut”, însă a descris incendiul din apropierea orașului Bordeaux drept unul fără precedent.

Acesta a mistuit peste 40.000 de hectare, iar un alt incendiu izbucnit în zona Pontevès a afectat aproximativ 4.800 de hectare, fiind între timp adus sub control.

În Spania, autoritățile s-au confruntat cu ceea ce presa locală a numit un incendiu „monstru”, izbucnit în regiunea Sierra Oeste, la vest de Madrid. Acesta este considerat cel mai mare incendiu de vegetație înregistrat până acum în această zonă. Echipele de intervenție au reușit să limiteze extinderea flăcărilor, după ce incendiul nu s-a propagat în cursul nopții.

Risc ridicat în Europa

Fenomenul nu se limitează la Peninsula Iberică și Franța. În Regatul Unit, un incendiu de vegetație izbucnit în comitatul Suffolk a afectat o suprafață de aproximativ 150 de hectare, mai mare decât Hyde Park din Londra.

Incendiul s-a extins cu aproximativ 50% pe parcursul unei singure zile, iar cel puțin 48 de persoane au fost evacuate din locuințe. Flăcările s-au apropiat de centrala nucleară Sizewell B și de șantierul viitoarei centrale Sizewell C, autoritățile ridicând nivelul de alertă ca măsură preventivă.

Potrivit ultimelor informații furnizate de autoritățile locale din Suffolk, incendiul rămâne activ, însă situația este considerată stabilă, iar echipele de intervenție continuă operațiunile pentru împiedicarea reaprinderii focarelor.

Potrivit autorităților locale, cinci persoane au fost rănite în urma atacului.

Guvernatorul regiunii Volgograd, Andrei Bocharov, a confirmat producerea incendiului, însă nu a oferit detalii despre tipul instalației energetice afectate sau amploarea pagubelor.

În regiunea vecină Rostov, o altă persoană a fost rănită după un atac cu drone asupra orașului Gukovo, a anunțat guvernatorul Iuri Sliușar, scrie Reuters.

Incendiul a afectat și depozite din Volgograd

Autoritățile ruse au transmis că incendiul izbucnit în regiunea Volgograd a cuprins atât o instalație energetică, cât și mai multe depozite.

Până în prezent, oficialii nu au precizat natura obiectivului energetic lovit și nici dacă acesta face parte din infrastructura critică a Rusiei.

Atacul survine în contextul în care Ucraina și-a intensificat în ultimele săptămâni loviturile asupra infrastructurii logistice și energetice de pe teritoriul Federației Ruse.

Ucraina lovește tot mai des centre logistice

Potrivit informațiilor disponibile, forțele ucrainene au vizat recent mai multe centre logistice din Rusia, inclusiv depozite aparținând celui mai mare retailer online din țară, Wildberries.

Compania a anunțat că a efectuat o a doua tranșă de plăți compensatorii către aproape 100.000 de comercianți ale căror mărfuri au fost distruse în urma atacurilor. Unele dintre depozitele Wildberries au fost lovite inclusiv joi.

Atacurile asupra infrastructurii logistice sunt considerate parte a strategiei Kievului de a afecta capacitatea Rusiei de a susține efortul de război.

Kievul vorbește despre „sancțiuni cu rază lungă de acțiune”

Autoritățile ucrainene susțin că loviturile lansate asupra unor ținte aflate adânc pe teritoriul Rusiei reprezintă „sancțiuni cu rază lungă de acțiune”, menite să reducă resursele militare ale Moscovei și să determine Kremlinul să pună capăt conflictului, aflat acum în al cincilea an.

În același timp, Ucraina continuă să fie ținta unor atacuri aproape zilnice cu drone și rachete lansate de Rusia asupra orașelor și infrastructurii sale.

Escaladarea atacurilor reciproce asupra infrastructurii energetice și logistice evidențiază intensificarea războiului dintre cele două state, în condițiile în care perspectivele unei încetări rapide a ostilităților rămân limitate.

Seismul, produs marți seara, a provocat distrugeri importante în regiune, cu clădiri prăbușite, drumuri grav afectate și perturbări majore ale lanțurilor de aprovizionare. Autoritățile continuă operațiunile de intervenție și evaluare a pagubelor, în timp ce echipele de salvare caută eventuale victime printre dărâmături, scrie Reuters.

Bilanțul victimelor continuă să crească

Conform informațiilor furnizate de guvernul prefecturii Kumamoto, alte șase persoane au fost rănite grav în urma seismului.

Cutremurul a produs pagube extinse infrastructurii, iar mai multe drumuri au fost fisurate sau distruse, îngreunând accesul echipelor de intervenție.

De asemenea, activitatea economică din zonă a fost afectată, iar lanțurile de aprovizionare au fost perturbate din cauza avariilor produse la infrastructură și unități industriale.

Autoritățile avertizează că bilanțul ar putea continua să se modifice pe măsură ce operațiunile de căutare și salvare sunt în desfășurare.

Aproape jumătate dintre victime au murit în două incidente majore

Potrivit autorităților japoneze, aproape jumătate dintre persoanele decedate și-au pierdut viața în două incidente produse în timpul cutremurului.

Unul dintre acestea a avut loc la o fabrică de hârtie aparținând companiei Nippon Paper Industries, unde structura clădirii a suferit avarii majore în urma seismului.

Cel de-al doilea incident s-a produs într-un centru comercial operat de compania Aeon, unde autoritățile investighează posibilitatea producerii unei explozii de gaze după cutremur.

Anchetatorii încearcă să stabilească împrejurările exacte în care s-au produs cele două tragedii și dacă explozia de la centrul comercial a fost declanșată de avariile provocate de seism.

Autoritățile continuă evaluarea pagubelor

Echipele de intervenție rămân mobilizate în prefectura Kumamoto pentru îndepărtarea dărâmăturilor și restabilirea infrastructurii afectate.

În paralel, autoritățile locale monitorizează situația în cazul unor eventuale replici ale cutremurului și încearcă să restabilească alimentarea cu utilități și transportul în zonele afectate.

Cutremurul reprezintă unul dintre cele mai grave dezastre naturale produse în Japonia în acest an și readuce în atenție vulnerabilitatea regiunii la activitatea seismică intensă.

Declarațiile au fost făcute joi de ambasadoarea Ucrainei în Statele Unite, Olha Stefanișina.

Diplomatul ucrainean a precizat că autoritățile de la Kiev poartă discuții cu Pentagonul pentru obținerea unei licențe care să permită producerea în Ucraina a rachetelor Patriot PAC-3, însă un astfel de proiect ar putea dura între un an și cinci ani, scrie Reuters.

Ucraina cere rachete Patriot înainte de iarnă și discută producția în colaborare cu SUA

Olha Stefanișina a declarat că Ucraina analizează și posibilitatea unui acord pe termen lung pentru achiziționarea de rachete Patriot PAC-3, inclusiv o soluție prin care Kievul să își schimbe locul în linia de producție cu un alt cumpărător pentru a primi mai rapid sistemele de care are nevoie.

Potrivit ambasadoarei, reprezentanți ai companiei Raytheon, producătorul sistemului Patriot, au efectuat deja o vizită în Ucraina. De asemenea, compania Lockheed Martin, care produce interceptoarele PAC-3, pregătește trimiterea unei echipe de experți în țară.

Intensificarea atacurilor rusești

Stefanișina a afirmat că atacurile lansate de Rusia în ultimele nopți au fost de o intensitate fără precedent.

„Efectul devastator al fiecărui atac nocturn este de neimaginat. Noaptea trecută și în noaptea precedentă au fost lansate între 30 și 40 de rachete balistice”, a spus ambasadoarea.

Ea a explicat că Ucraina a reușit să își îmbunătățească apărarea împotriva dronelor fabricate de Rusia și Iran, însă nu dispune încă de o soluție eficientă împotriva rachetelor balistice, în condițiile în care Rusia își accelerează producția acestui tip de armament.

„Putin intenționează să distrugă Ucraina. Am avut succes în multe domenii, dar pentru această iarnă avem nevoie de rachete”, a declarat oficialul ucrainean.

Zelenski încearcă relansarea negocierilor de pace

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a întâlnit marți, la Casa Albă, cu președintele american Donald Trump pentru a solicita consolidarea apărării antiaeriene și relansarea eforturilor diplomatice de încheiere a războiului.

Potrivit Olhei Stefanișina, una dintre variantele analizate este o vizită la Kiev a negociatorilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner. Deși nu a fost stabilită o dată oficială, deplasarea ar putea avea loc chiar săptămâna viitoare.

Ambasadoarea a precizat că Zelenski și-a reiterat propunerea privind încetarea luptelor pe actualele linii ale frontului, ca punct de plecare pentru eventuale negocieri de pace cu Rusia. Ea a subliniat că un acord trebuie avansat înainte de apropierea iernii, când condițiile de pe front și atacurile asupra infrastructurii energetice ar putea deveni și mai dificile.

Ambasadoarea confirmă că și-a oferit demisia

Olha Stefanișina a confirmat informațiile apărute în presa ucraineană potrivit cărora și-a prezentat demisia din funcția de ambasador al Ucrainei în Statele Unite, la doar un an de la preluarea mandatului.

Ea a explicat că dorește să revină în Ucraina pentru a răspunde personal acuzațiilor privind declarațiile sale de avere. Totuși, ambasadoarea a subliniat că președintele Volodimir Zelenski nu i-a cerut să demisioneze și nici nu și-a exprimat dorința ca aceasta să părăsească postul diplomatic.

Anunțul a fost făcut prin intermediul platformei Truth Social, unde liderul de la Casa Albă a precizat că înțelegerea reprezintă un „moment de referință” în aplicarea așa-numitului „Plan Trump în 20 de puncte” pentru încetarea conflictului din Gaza, scrie Reuters.

Implementarea va avea loc în etape

Potrivit declarațiilor lui Donald Trump, acordul va fi pus în aplicare gradual. Procesul prevede dezarmarea grupărilor palestiniene, în paralel cu retragerea treptată a forțelor israeliene din anumite zone ale Fâșiei Gaza.

Totodată, securitatea enclavei ar urma să fie asigurată de o Forță Internațională de Stabilizare, care va colabora cu o nouă structură de poliție palestiniană. Scopul este crearea unui cadru de securitate care să permită administrarea teritoriului de către o nouă conducere palestiniană.

Trump le-a mulțumit Egiptului, Qatarului și Turciei pentru rolul jucat în medierea negocierilor care au dus la această înțelegere.

Trump promite o nouă administrație palestiniană

În mesajul publicat pe Truth Social, președintele american a afirmat că acordul reprezintă „un pas esențial” pentru ca Gaza să fie administrată de un nou guvern palestinian, care va colabora cu organismul denumit „Board of Peace”.

„Acest acord este un pas critic pentru ca Gaza să fie în cele din urmă guvernată de un nou guvern palestinian, care va lucra îndeaproape cu Board of Peace pentru a ajuta poporul palestinian. În același timp, Israelul va beneficia de securitatea pe care o merită”, a transmis Donald Trump.

Anunțul vine în contextul în care administrația americană încearcă să obțină o soluție negociată pentru încheierea conflictului izbucnit după atacul Hamas asupra Israelului și operațiunile militare israeliene desfășurate ulterior în Fâșia Gaza.

Negocierile și luptele continuă

Anterior anunțului făcut de Donald Trump, surse apropiate negocierilor au declarat că discuțiile desfășurate la Cairo între mediatorii internaționali și reprezentanții Hamas au înregistrat progrese neobișnuite în ceea ce privește implementarea planului de pace susținut de Statele Unite.

Cu toate acestea, un oficial israelian a declarat că termenii propuși în cadrul negocierilor nu sunt încă satisfăcători pentru Israel, ceea ce indică faptul că există în continuare obstacole înainte ca acordul să fie implementat integral.

În paralel cu negocierile diplomatice, confruntările din teren nu au încetat. Potrivit personalului medical din Gaza, loviturile aeriene israeliene desfășurate joi au provocat moartea a cel puțin șase palestinieni, printre care doi copii.

Anunțul administrației Trump deschide perspectiva unui nou cadru de securitate și administrare pentru Fâșia Gaza, însă succesul planului va depinde de respectarea etapelor convenite și de acceptarea acestora de toate părțile implicate în conflict.

Plecarea sa vine după ce autoritățile americane au implementat o serie de măsuri pentru creșterea siguranței zborurilor, în urma concluziilor dure ale anchetei.

Chris Rocheleau, adjunct al Administratorului Federal al Aviației (FAA), a anunțat angajații instituției că va părăsi agenția pentru a ocupa o nouă funcție. Potrivit unui e-mail consultat de Reuters, oficialul își va încheia mandatul săptămâna viitoare, scrie Reuters.

Rocheleau fusese numit administrator interimar al FAA la doar câteva zile înainte de accidentul aviatic din ianuarie 2025, când un elicopter al Armatei SUA s-a ciocnit cu un avion regional al American Airlines în apropierea Aeroportului Național Ronald Reagan din Washington. În urma impactului, toate cele 67 de persoane aflate la bordul celor două aeronave și-au pierdut viața.

În locul său, funcția de adjunct interimar al FAA va fi preluată de Liam McKenna, în prezent consilier juridic al agenției.

Ancheta indică deficiențe grave

Consiliul Național pentru Siguranța Transporturilor din SUA (NTSB) a concluzionat că tragedia a fost cauzată de decizia FAA de a permite elicopterelor să opereze în apropierea aeroportului fără măsuri suficiente de separare față de aeronavele comerciale.

Raportul arată că instituția nu a analizat în mod corespunzător datele disponibile și nici nu a acționat în baza recomandărilor anterioare privind mutarea rutelor de zbor ale elicopterelor din apropierea aeroportului.

În fața Congresului american, Chris Rocheleau a admis că sistemul a eșuat.

„În mod clar, ceva a fost omis”, declara oficialul anul trecut, referindu-se la informațiile care ar fi trebuit să conducă la măsuri preventive înainte de producerea accidentului.

FAA introduce noi măsuri de siguranță

Potrivit NTSB, între 2021 și momentul producerii accidentului au fost înregistrate peste 15.200 de situații în care avioane comerciale și elicoptere au trecut la mai puțin de o milă nautică unul de celălalt pe orizontală și la o diferență de altitudine mai mică de 400 de picioare în zona aeroportului Reagan.

După tragedie, FAA a adoptat mai multe măsuri pentru reducerea riscurilor. Agenția a modificat rutele utilizate de elicoptere în apropierea mai multor aeroporturi importante și, în luna martie, a suspendat utilizarea procedurilor de separare vizuală între avioane și elicoptere în zonele aeroporturilor majore din Statele Unite.

De asemenea, în urma unui incident petrecut în mai 2025, când două aeronave civile au fost nevoite să întrerupă aterizarea din cauza apropierii unui elicopter militar, FAA a interzis Armatei SUA zborurile cu elicopterul în zona Pentagonului.

În ianuarie, instituția a anunțat și o amplă reorganizare internă. Noua structură include un birou dedicat supravegherii siguranței, care reunește atribuțiile a cinci departamente diferite. Totodată, FAA implementează un sistem unitar de management al siguranței și un proces comun de evaluare a riscurilor la nivelul întregii agenții, măsuri menite să prevină repetarea unor tragedii similare.

Fostul ministru al Finanțelor, Adrian Câciu, a lansat joi un atac dur la adresa liderului USR, Dominic Fritz, printr-un mesaj publicat pe Facebook.

„Dragă Fritz, ești un condamnat! Cel mai scump condamnat din istorie! Așa să-ți rămână numele! Condamnatule!”, a scris Adrian Câciu în postarea sa.

Mesajul vine pe fondul disputelor politice dintre PSD și USR, însă fostul ministru nu a detaliat în aceeași postare motivele afirmațiilor sale.

Potrivit ISU Sibiu, au fost mobilizate două echipaje SMURD, dintre care unul cu medic, o ambulanță a Serviciului de Ambulanță Județean (SAJ), o autospecială de descarcerare, o autospecială de stingere și o autospecială pentru transport personal și victime multiple.

Din primele informații, în accident sunt implicate șase persoane. Toate sunt evaluate medical la fața locului, fără ca autoritățile să comunice, deocamdată, gravitatea leziunilor suferite.

Intervenția este în desfășurare, iar autoritățile urmează să ofere informații suplimentare privind circumstanțele producerii accidentului și starea victimelor.

Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a transmis joi un mesaj cu ocazia Zilei Mondiale de Luptă împotriva Traficului de Persoane, spunând că Parlamentul României își menține angajamentul de a combate acest fenomen și de a sprijini victimele.

„În această seară, Camera Deputaților marchează Ziua Mondială de Luptă împotriva Traficului de Persoane. Reafirmăm astfel angajamentul ferm al Parlamentului României de a combate acest flagel devastator”, a transmis Sorin Grindeanu.

Președintele PSD a amintit că, „în ultimii ani, Camera Deputaților a adoptat o serie importantă de acte normative pentru prevenirea și combaterea traficului de persoane și a traficului de minori”.

„În același timp, atenția noastră a rămas îndreptată către victimele acestui flagel devastator. Ele merită protecție reală, sprijin și șansa unei vieți demne!”, a afirmat liderul PSD.

Sorin Grindeanu a transmis și un apel de solidaritate, spunând că victimele traficului de persoane trebuie să știe că nu sunt singure și că „întreaga societate își asumă responsabilitatea să vă protejeze și să vă ajute să vă reconstruiți viața!”.

27,5% dintre europenii cu vârsta de peste 16 ani nu și-au putut permite o săptămână de vacanță departe de casă în anul 2025, potrivit datelor publicate joi de Eurostat.

Această valoare a crescut cu 0,5 puncte procentuale față de 2024, însă este cu 7,7 puncte procentuale mai mică decât în urmă cu un deceniu, în 2015.

Potrivit datelor Eurostat, 10,6 % dintre persoanele din Luxemburg, 12,4 % din Suedia și, respectiv, 12,8 % dintre persoanele din Țările de Jos au declarat că nu și-au putut permite o vacanță de o săptămână departe de casă în 2025.

Unde se situează România

Pe de altă parte, România se află în topul țărilor în care mulți oameni nu și-au putut permite o săptămână de vacanță în 2025. Concret, datele Eurostat arată că țara noastră a înregistrat cel mai mai procent de persoane care nu și-au permis o vacanță de o săptămână, respectiv 61,4%.

Chiar dacă în ultimii ani s-a înregistrat o creștere economică, datele Eurostat arată că în continuare, o parte importantă a populației are dificultăți în acoperirea unor cheltuieli precum concediul anual, indicator care reflectă nivelul general al bunăstării financiare.

Nici țările vecine nu stau mai bine la acest capitol. 46,6% dintre persoanele din Grecia nu au fost într-o vacanță de o săptămână departe de casă, în timp ce Bulgaria și Ungaria au înregistrat același procent, respectiv 39,1%.

Procentele înregistrate în rândul marilor puteri europene

Potrivit datelor Eurostat, 20,9% dintre germani nu și-au permis o vacanță de o săptămână departe de casă, în timp ce procentul înregistrat în Franța este un pic mai mare, respectiv 23,2%.

Totodată, 32,2% dintre spanioli nu au plecat o săptămână în vacanță departe de casă, în timp ce în Italia, procentul celor care nu și-au permis o astfel de vacanță este de 35,7%.

Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a condamnat joi căderea unei rachete rusești pe teritoriul Poloniei și atacul aerian masiv lansat de Rusia asupra Ucrainei în noaptea de 30 iulie.

După respectivul incident, șeful Alianței Nord-Atlantice a discutat telefonic cu premierul polonez Donald Tusk despre situația de securitate din regiune.

Potrivit agenției Ukrinform, Mark Rutte a anunțat pe platforma X că a vorbit cu Donald Tusk după ce o rachetă rusească a încălcat spațiul aerian al Poloniei și s-a prăbușit pe teritoriul țării.

Despre încălcarea spațiului aerian polonez de către racheta rusească, Mark Rutte a precizat că, pe durata atacului, Polonia și alți aliați NATO și-au activat sistemele de apărare aeriană.

„Suntem solidari cu Polonia și vom continua să ne consolidăm pregătirea pentru a ne apăra împotriva oricărei amenințări, inclusiv a atacurilor cu rachete”, a transmis secretarul general al NATO.

Mark Rutte a spus că impactul rachetei rusești în voievodatul Lublin este o consecință a războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei. El a calificat incidentul drept încă o acțiune iresponsabilă a Moscovei.

„Acest incident reprezintă încă un act iresponsabil al Rusiei și o consecință periculoasă a războiului pe care îl duce împotriva Ucrainei. Condamn atacurile mortale de aseară din întreaga Ucraină”, a declarat șeful NATO.

Acesta a dat asigurări că NATO va continua să sprijine Ucraina în fața agresiunii ruse.

„Angajamentul nostru este de neclintit”, a subliniat Mark Rutte.

Rusia a lansat în noaptea de 30 iulie un atac de amploare cu rachete și drone asupra mai multor regiuni din Ucraina. În urma bombardamentelor, cel puțin opt persoane și-au pierdut viața, iar peste 50 au fost rănite.

La rândul său, premierul Poloniei, Donald Tusk, a confirmat că, în timpul atacului, o rachetă de croazieră rusească de tip Kh-101 a încălcat spațiul aerian polonez și s-a prăbușit la aproximativ 50 de kilometri de orașul Lublin.

Incidentul a determinat autoritățile poloneze și structurile NATO să activeze măsurile de monitorizare și apărare, din cauza atacurilor rusești din apropierea granițelor Alianței.