Ceremonia de semnare a contractelor a avut loc pe 18 noiembrie, la Mina Petrila. Valoarea totală a celor cinci investiții este de 176,9 milioane de lei, finanțarea fiind asigurată prin Programul Tranziție Justă 2021–2027, cu sprijinul Fondului pentru o Tranziție Justă al Uniunii Europene.
Ce se va construi la fosta Mină PetrilaProiectele prevăd reabilitarea și reconversia mai multor clădiri și obiective din fostul perimetru minier.
Cea mai mare parte a investiției vizează consolidarea și refuncționalizarea Puțului Centru, inclusiv a halei și turnului, pentru care sunt alocate 44,6 milioane de lei.
Alte 44,6 milioane de lei vor fi folosite pentru regenerarea și revitalizarea urbană a ansamblului, iar 39,9 milioane de lei pentru realizarea unei infrastructuri verzi.
Un proiect important este înființarea Robotics Hub, un centru de creativitate și inovare tehnologică, pentru care sunt alocate 27,6 milioane de lei. Acesta va fi amenajat prin reabilitarea unor clădiri ale fostei exploatări miniere.
De asemenea, 20,1 milioane de lei vor fi investite într-un Hub Integrat Socio-Cultural, care va reuni Muzeul Salvatorului Minier și Centrul Cultural Pompadou pentru crearea unui spațiu dedicat memoriei, educației și culturii contemporane.
Mina Petrila, de la cărbune la cultură și tehnologiePreședintele Consiliului Județean Hunedoara, Laurențiu Nistor, a declarat că Mina Petrila intră în circuitul european al regenerării fostelor zone miniere și că proiectele urmăresc crearea unor noi oportunități pentru comunitatea locală.
La rândul său, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene Alexandru-Mihai Ghigiu a vorbit despre necesitatea creării de locuri de muncă și a unor oportunități economice care să îi încurajeze pe tineri să rămână sau să se întoarcă în Valea Jiului.
„La Petrila trebuie să vorbim despre viitor nu cu tristețe, ci cu optimism”, a afirmat ministrul.
Potrivit Consiliului Județean Hunedoara, reconversia fostei exploatări miniere urmărește transformarea zonei într-un punct de atracție pentru turismul cultural și industrial european, cu efecte economice pentru antreprenorii locali și întreaga regiune.
Mina Petrila, una dintre cele mai vechi exploatări miniere din Valea Jiului, a fost un simbol al industriei carbonifere din zonă.
„România are cea mai mare povară fiscală la concerte, la evenimente, la festivaluri din întreaga Uniune Europeană. Distanța e atât de mare încât e absolut aberant”, a declarat Andrei Șelaru, potrivit gândul.ro.
Fiscalitatea excesivă din domeniul evenimentelorȘelaru a prezentat în fața deputaților cum dintr-un bilet care costă 200 de lei, aproximativ 80 de lei merg direct către taxe, înainte ca banii să acopere onorariile artiștilor sau costurile de producție.
Directorul Nibiru a explicat că presiunea financiară a crescut accentuat în ultimii ani, odată cu majorarea TVA-ului la bilete de la 5% la 21%. La cota TVA se adaugă și 10% pentru drepturi de autor, 2% taxe locale, 2% taxa de patrimoniu și timbrul muzical de 5%.
Organizatorul a subliniat că toate aceste procente se aplică la cifra de afaceri. „Dacă ne gândim la marile corporații, a fost o întreagă dezbatere și o întreagă problemă cu acea taxă de 1% din cifra de afaceri. Noi aici suntem taxați 5% pe cifra noastră de afaceri”, a spus Șelaru.
În cadrul aceleiași intervenții, Selly a reclamat și nivelul sancțiunilor pentru întârzierile la plată, unde penalitățile ajung la 0,2% pe zi sau 70% pe an, o valoare de zece ori mai mare decât dobânda percepută pentru datoriile fiscale obișnuite către stat.
Totodată, fiscalitatea ridicată face ca România să piardă teren în fața țărilor din regiune în atragerea starurilor internaționale. În timp ce în România taxele cumulate pe bilet ajung la 40%, în Grecia nivelul acestora este de 13%, iar în Ungaria de 14%.
Proiect legislativ pentru modificarea timbrului muzicalÎn acest context, în Camera Deputaților se află în dezbatere un proiect legislativ care propune modificarea modului de calcul al timbrului muzical.
Inițiativa urmărește înlocuirea cotei de 5% din prețul biletului cu o sumă fixă de 2 lei pe bilet și 5 lei pe abonament de festival, fără a depăși un plafon de 5%. Dacă legea va fi promulgată, pentru un bilet de 200 de lei, timbrul muzical ar urma să scadă de la aproximativ 10 lei la 2 lei.
Ministrul de Finanțe, Alexandru Nazare a spus că legea este „o gură de oxigen necesară pentru industria culturală și artiști”.
Proiectul legislativ se bucură și de susținerea artiștilor (INNA, Smiley, Delia și Theo Rose) și marilor organizatori (Untold, Electric Castle, eMagic, Beach, Please! și Nibiru).
În timpul unei vizite la Liov, în vestul Ucrainei, ducele de Sussex a afirmat că Regatul Unit și Rusia se află, practic, într-un conflict de aproximativ zece ani, relatează The Independent.
„Doar pentru că nu zboară spre noi drone, gloanțe și rachete nu înseamnă că nu suntem în război”, a spus el într-un interviu pentru The Telegraph.
Prințul Harry a declarat că Regatul Unit are multe de învățat din rezistența Ucrainei în fața agresiunii ruse și s-a arătat dispus să revină în serviciul militar.
„Dacă mi s-ar cere să mă înrolez din nou, dacă ar fi nevoie, aș fi acolo sută la sută pentru a-mi servi țara, alături de camarazii mei veterani și de militarii aflați în serviciu”, a afirmat el.
Prințul Harry consideră că situația geopolitică actuală ar trebui să reprezinte un motiv de îngrijorare pentru toată lumea.
Ducele de Sussex a participat la două misiuni în Afganistan, între decembrie 2007 și februarie 2008 și între septembrie 2012 și ianuarie 2013, inclusiv ca pilot de elicopter Apache. El și-a încheiat cariera militară în 2015.
Prințul Harry critică poziția administrației Trump față de UcrainaHarry și soția sa, Meghan, s-au întors în Regatul Unit în august, împreună cu cei doi copii ai lor, după șase ani petrecuți în Statele Unite. Cei doi au renunțat în 2020 la statutul de membri de rang înalt ai familiei regale.
Prințul Harry a criticat indirect și abordarea președintelui american Donald Trump față de războiul din Ucraina, susținând că există o diferență între sprijinul oferit Ucrainei de societatea americană și poziția administrației de la Washington.
„Cred că există o diferență majoră între ceea ce simte societatea americană în privința sprijinului pentru Ucraina, care, în opinia mea, este extrem de ridicat și a fost întotdeauna așa, și poziția unui anumit grup sau, în acest caz, a unei administrații care poate privește lucrurile diferit”, a declarat el.
Prințul Harry consideră că Ucraina câștigă războiulFiul regelui Charles a declarat că, în urma celor patru vizite efectuate în Ucraina și a discuțiilor cu oficiali politici și militari, consideră că Ucraina câștigă războiul împotriva Rusiei.
Totuși, el a subliniat că trebuie găsită o strategie care să permită Rusiei să iasă din conflict.
Harry a susținut că pierderile armatei ruse sunt uriașe și că Rusia nu mai reușește să obțină progrese teritoriale.
Prințul Harry a cerut comunității internaționale să își intensifice sprijinul pentru Ucraina și a condamnat atacurile asupra spitalelor, centrelor medicale și infrastructurii umanitare.
„Dreptul internațional trebuie să însemne ceva. Cred că restul lumii ar putea și ar trebui să facă mai mult în această privință”, a declarat el.
„Viitorul finanțării europene trebuie să includă cultura, patrimoniul și industriile creative. Finanțarea culturii în bugetul UE 2028–2034, protejarea locurilor de muncă din sectorul cultural și accesul mai echilibrat la fondurile europene au fost principalele teme ale discuției dintre Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, și Ioana Ciocan, ministra Culturii”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Ministerul Culturii.
Discuțiile s-au concentrat pe asigurarea unui acces mai echilibrat la fondurile europene, menținerea unui buget dedicat culturii prin programul AgoraEU și integrarea investițiilor în patrimoniu, infrastructură culturală și competențe profesionale în viitoarele instrumente financiare ale UE.
Pe agenda întâlnirii s-au aflat și subiecte precum oportunitățile de colaborare dintre unitățile de învățământ și instituțiile culturale, sprijinirea specialiștilor în conservarea și restaurarea patrimoniului, precum și protejarea lucrătorilor culturali în fața provocărilor generate de dezvoltarea inteligenței artificiale.
„Am discutat despre dezvoltarea sectorului cultural din România, oportunitățile din viitorul buget european și susținerea femeilor care creează și conduc proiecte culturale. România are prevăzute peste 338 de milioane de euro din fondurile de coeziune pentru cultură, patrimoniu cultural și turism în perioada 2021-2027 în principal prin fondurile regionale. Este a cincea cea mai mare alocare din Uniunea Europeană”, a transmis, la rândul ei, Roxana Mînzatu.
În urma seismului, la căminele C6, C7 și C8 din Complexul studențesc „Titu Maiorescu” au fost observate desprinderi ale straturilor de var și glet în zona rosturilor de dilatare dintre tronsoanele clădirilor.
„Aceste degradări sunt superficiale și nu pun în pericol siguranța studenților cazați”, a transmis miercuri UAIC, într-un comunicat.
Proiecte de 50 de milioane de euro, în așteptarea finanțăriiUniversitatea a elaborat și depus trei proiecte distincte pentru consolidarea și modernizarea căminelor C6, C7 și C8, cu o valoare totală estimată la aproximativ 50 de milioane de euro.
Cele trei proiecte au fost declarate eligibile și incluse în lista obiectivelor de investiții din cadrul Programului național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat.
Cu toate acestea, semnarea contractului de finanțare cu Ministerul Dezvoltării este încă în așteptare, din cauza restricțiilor bugetare din ultimul an.
„Modernizarea căminelor C6, C7 și C8 reprezintă o investiție esențială în siguranța și confortul studenților noștri, dar și în dezvoltarea pe termen lung a infrastructurii universitare. Ne dorim să oferim studenților condiții de cazare moderne, sigure și adaptate standardelor actuale, iar acest proiect este un pas important în această direcție. Investiția va contribui la creșterea calității vieții în campus”, a declarat rectorul UAIC, Liviu-George Maha.
Potrivit UAIC, principalele lucrări prevăzute includ consolidarea seismică a structurilor de rezistență, supraetajarea fiecărui cămin cu un nivel suplimentar și recompartimentarea spațiilor interioare.
Proiectul mai prevede amenajarea unor grupuri sanitare proprii pentru fiecare cameră, eliminarea celor comune de pe holuri și instalarea unor lifturi exterioare pentru îmbunătățirea accesibilității.
Un cutremur cu magnitudinea de 5,7 s-a produs miercuri, 18 noiembrie, la ora 02:48, în zona seismică Vrancea, la o adâncime de 120,8 kilometri, potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP). Seismul a fost resimțit în mai multe orașe din România, inclusiv în Iași.
Primarul orașului Craiova, Lia Olguța Vasilescu, a anunțat începerea votului și i-a îndemnat pe cetățeni să susțină orașul pentru păstrarea titlului de „Cel mai frumos Târg de Crăciun din Europa”.
Votul se poate acorda direct pe site-ul organizatorilor europeanbestdestinations.com.
Potrivit anunțului primarului, fiecare adresă IP poate acorda un vot pe zi.
În acest an, publicul poate alege dintre 27 de târguri de Crăciun din Europa. Printre destinațiile participante se numără Bruxelles, Helsinki, Lisabona, Madrid, Sofia, Viena, Praga, Monaco și Riga.
Craiova a câștigat competiția în 2025În ediția din 2025, Craiova s-a clasat pe primul loc în competiția târgurilor de Crăciun din Europa, cu 142.687 de voturi din întreaga lume. Orașul românesc a avut un avans de peste 56.000 de voturi față de ocupanta locului al doilea.
Peste 55% dintre voturi au provenit din afara României, în principal din SUA, Marea Britanie, Franța, Belgia, Germania și Spania.
„Venezuela a trecut de la a fi cea mai agresivă amenințare regională a noastră la a deveni un partener de securitate cooperant”, a spus Pete Hegseth, miercuri, citat de Associated Press.
Secretarul american a lăudat „colaborarea strânsă” cu președintele interimar Delcy Rodríguez, care a permis autorităților „să stabilizeze Venezuela și să o scape odată pentru totdeauna de narco-teroriști”.
„Sper că această cooperare tehnico-militară… va putea fi adusă la cel mai înalt nivel posibil, astfel încât… să putem aborda amenințările comune”, a spus Rodriguez, în replică.
Șeful Pentagonului este cel mai recent membru al cabinetului Trump care călătorește la Caracas, după vizitele efectuate în acest an de secretarii de la Interne și Energie, axate pe exploatarea rezervelor de petrol și a mineralelor critice ale țării.
Incertitudinea politicăDeplasarea lui Hegseth în Venezuela vine în contextul parcursului incert al statului, după ce fostul președinte Nicolas Maduro a fost capturat de Statele Unite ale Americii la începutul anului.
Lidera opoziției, María Corina Machado, s-a întors recent din exil după șapte tentative eșuate, revenirea sa fiind descrisă de secretarul de stat american Marco Rubio drept rezultatul unor „discuții de reconciliere” sprijinite de Washington.
Deși o parte a populației a salutat îndepărtarea lui Maduro de la putere, mulți venezueleni sunt nemulțumiți de prioritățile administrației Trump.
Aceștia consideră că decizia Washingtonului de a pune accentul pe relansarea industriei petroliere, în detrimentul unor măsuri mai consistente pentru democratizarea țării, ar putea împiedica schimbările politice dorite.
„La data de 6 noiembrie 2026, polițiștii din cadrul Secției 12 Poliție Rurală Periam au fost sesizați cu privire la producerea unui conflict verbal și fizic între mai multe eleve, în incinta unei unități de învățământ din localitatea Lovrin, județul Timiș”, au anunțat polițiștii bănățeni.
Poliția a intervenit la fața locului. Potrivit polițiștilor, două tinere de 15 și 19 ani s-ar fi agresat reciproc, pe fondul unui conflict spontan.
Potrivit unor surse din anchetă, tinerele au început să se certe și s-au păruit la școală.
Ulterior, în conflict ar fi intervenit și alte 5 eleve, cu vârste cuprinse între 13 și 17 ani, potrivit polițiștilor.
Pe imaginile publicate de ziarul local Tribuna, se vede cum două dintre tinere se trântesc resiproc la pământ, iar alți colegi de-ai lor încearcă să le despartă.
„În cauză, polițiștii au întocmit un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovire sau alte violențe”, transmite IPJ Timiș.
Polițiștii continuă cercetările sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sânnicolau Mare, pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care s-a produs incidentul și dispunerii măsurilor legale care se impun.
Eugen Tomac a declarat miercuri, la Digi24, că România are nevoie de un proiect serios de reformă administrativă.
„Eu cred că în momentul de față avem nevoie de curajul de a pune pe masă un proiect serios, un proiect care să aducă mai multă claritate în ceea ce privește funcționarea administrației publice locale și trebuie privit acest lucru ca pe normalitate”, a declarat europarlamentarul.
Ce spune Tomac despre varianta reorganizării României în opt regiuni„M-aș bucura dacă guvernul ar găsi suficient consens și curaj pentru a duce mai departe acest obiectiv, pentru că România nu mai poate funcționa după harta desenată de Ceaușescu în 1968. Suntem singura țară din Uniunea Europeană care, după ce a aderat la Uniunea Europeană, nu și-a realizat această reformă administrativă”, a adăugat Eugen Tomac.
Întrebat dacă România ar trebui reorganizată în 15 sau opt județe, Tomac a evitat să susțină explicit una dintre variante, insistând asupra necesității unor criterii clare.
„Eu sunt adeptul soluțiilor serioase și soluțiile serioase înseamnă niște criterii foarte serioase și cred că abordarea pe care a prezentat-o domnul Dragoș Benea este una care pleacă de la aceste premise extrem de serioase”, a afirmat acesta.
În ceea ce privește posibilitatea reorganizării administrative pe baza celor opt regiuni de dezvoltare existente, consilierul prezidențial a răspuns: „Poate fi o soluție care merită luată în calcul”.
Consilierul lui Nicușor Dan consideră că se poate ajunge la un consens cu UDMREuroparlamentarul a fost întrebat și despre rezervele UDMR, care susține că reforma administrativ-teritorială ar putea afecta reprezentarea minorității maghiare în România.
Tomac a afirmat că reprezentanții minorității maghiare trebuie să participe la dezbatere și a pledat pentru o abordare pragmatică, în interesul tuturor cetățenilor.
„UDMR întotdeauna a avut această reținere cu privire la reforma administrației, dar eu sunt convins că, cu argumente serioase, pentru că cei din UDMR sunt oameni politici responsabili și au dovedit întotdeauna că sunt capabili să accepte argumente solide, și eu cred că inclusiv cu UDMR se poate găsi un consens pe o dezbatere așezată într-o primă etapă”, a mai spus Eugen Tomac.
Într-un meci disputat în fața a peste 5.200 de spectatori, U-BT și-a luat revanșa în fața echipei italiene, care câștigase prima confruntare dintre cele două formații la o diferență de 34 de puncte, scor 89-55.
U-BT a câștigat de această dată cu 87-79, iar Jalyn McCreary a fost principalul marcator al clujenilor, cu 32 de puncte.
În urma acestui rezultat, campioana României ajunge la un bilanț de trei victorii și cinci înfrângeri în EuroCup.
Următorul meci din competiția europeană este programat pe 9 decembrie, în deplasare, cu Umana Reyer Veneția.
Până atunci, clujenii vor juca duminică, 22 noiembrie, pe teren propriu, cu Zadar, în Liga Adriatică. Pe 6 decembrie, clujenii vor întâlni în deplasare formația Bosna Telecom, în aceeași competiție.
Raed Arafat a declarat miercuri că dispeceratul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență nu a emis o avertizare RO-Alert întrucât o astfel de alertă ar fi generat panică în rândul populației și ar fi avut consecințe nedorite, deoarece populația nu este suficient de pregătită pentru a reacționa corect în cazul unui cutremur.
„Mulți oameni ar fi intrat în panică, ar fi reacționat într-un mod probabil greșit, mulți ar fi ieșit în casa scărilor, ar fi coborât pe scări, când dacă un cutremur puternic lovește, ar fi asta o mișcare foarte greșită. Noi nu vorbim, din păcate, de o populație care are o pregătire și cunoștință de, să zicem, la nivel de 80-90% ca să ne bazăm, că vor rămâne calmi, că nu se vor panica și că nu vor face anumite greșeli dacă intră în panică”, a spus Raed Arafat, miercuri seara, la B1 TV.
„Dacă s-ar fi creat panică”Acesta a relatat și despre un episod în care o persoană a ajuns la spital după ce s-a lovit la cap în urma unui atac de panică.
„Am avut un singur caz care a fost dus la spital, a unei persoane care a lovit cu capul un obiect de mobilier, încercând să se evacueze din cauza panicii. Gândiți-vă că acest lucru ar putea să fi fost multiplicat dacă noi am fi dat astfel de alertă înainte, cu câteva secunde de cutremur”, a continuat oficialul.
Acesta a făcut și o comparație între sistemele din dotarea autorităților naționale și sistemele Android de alertare privind cutremurele.
„Aparatele pe care noi le avem conectate în dispeceratele noastre la Institutul de Fizica Pământului, totuși când ne avertizează, ne avertizează doar cu câteva secunde înainte sau chiar în timpul în care cutremurul se întâmplă. Android-ul are un sistem cunoscut care este bazat pe detectarea unor unde mai puțin detectabile de către om, înainte să vină undele detectabile de către om”, a conchis Arafat.
Cutremurul din timpul nopțiiExplicațiile acestui au venit după ce un cutremur semnificativ, cu magnitudinea de 5,7, s-a produs în noapte de marți spre miercuri, în zona seismică Vrancea, județul Covasna, potrivit celor mai recente date comunicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP). Seismul a avut loc la o adâncime de 107,1 kilometri și a fost resimțit inclusiv în București.
Potrivit datelor Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă din Germania, la sfârșitul anului 2025, alocația Kindergeld era plătită pentru 291.292 de copii care locuiau în afara țării, relatează Euronews.
Datele au fost solicitate de Alianța Sahra Wagenknecht (BSW) și publicate inițial de cotidianul german Bild.
Cei mai mulți copii, respectiv 112.384, aveau părinți cu cetățenie poloneză, reprezentând aproape 39% din total. Urmau 36.727 de copii ai cetățenilor germani, categorie care poate include, de exemplu, familiile în care unul dintre părinți lucrează în străinătate.
Potrivit Die Welt, pe următoarele locuri se aflau copiii cetățenilor cehi (33.872) și români (32.459).
De ce plătește Germania alocații pentru copiii din străinătateNumărul copiilor care locuiesc în străinătate și pentru care Germania plătește alocații aproape s-a triplat în ultimii 14 ani, de la 103.559 în 2011 la 291.292 în 2025. Aceștia reprezintă aproximativ 1,66% din totalul celor 17,6 milioane de copii pentru care statul german plătește alocații.
În 2025, aproximativ 528 de milioane de euro au fost transferate sub formă de alocații Kindergeld în conturi bancare din străinătate, comparativ cu 45,7 milioane de euro în 2011.
Kindergeld este alocația germană pentru copii, acordată părinților care lucrează în Germania. În 2026, valoarea acesteia este de 259 de euro pe lună pentru fiecare copil.
Potrivit legislației europene, părinții care lucrează în Germania pot primi alocații chiar dacă cei mici locuiesc în alte state membre ale Uniunii Europene.
Dreptul la Kindergeld este legat de activitatea profesională a părintelui, nu de țara în care locuiește copilul.
Politicienii germani critică plățile. România, dată ca exempluDatele au provocat reacții în rândul unor politicieni din Uniunea Creștin-Democrată (CDU), partidul cancelarului Friedrich Merz, și Alternativa pentru Germania (AfD), care consideră că alocațiile ar trebui calculate în funcție de costul vieții din țările în care locuiesc copiii.
Clădirea Reichstagului, sediul Bundestagului (Parlamentul federal german), din Berlin, Germania. Sursa foto: Hepta/Mediafax Foto
Günter Krings, vicepreședintele grupului parlamentar CDU/CSU din Bundestag, a declarat că „Germania este principalul exportator de alocații pentru copii către alte țări ale UE”.
„Legislația UE ne obligă în prezent să plătim aceeași alocație pentru un copil care locuiește în străinătate ca pentru unul care locuiește în Germania, dacă părinții lucrează aici, fără să țină cont de faptul că viața este mult mai scumpă la noi decât în multe dintre aceste țări”, a declarat Krings pentru Die Welt.
Publicația germană dă exemplul unui părinte care lucrează în Germania, în timp ce copiii săi locuiesc în Polonia, România sau Cehia. Die Welt scrie că cei 259 de euro acordați lunar valorează mai mult în Timișoara decât în Düsseldorf, deoarece costul vieții în România este, în medie, cu aproximativ 40% mai mic decât în Germania.
„Statul german este jupuit ca o gâscă de Crăciun”Fondatoarea BSW, Sahra Wagenknecht, merge cel mai departe, solicitând ca, în principiu, alocațiile să nu mai fie acordate copiilor care locuiesc în afara Germaniei.
„În Bitterfeld, oamenii stau la coadă la băncile de alimente, iar banii contribuabililor ajung la București. Statul german este jupuit ca o gâscă de Crăciun. Politicienii trebuie să se gândească din nou mai mult la Bitterfeld decât la București. Nu trebuie să mai existe alocații pentru copiii care nu locuiesc deloc în Germania”, a scris aceasta într-o postare pe X pe 6 noiembrie.
AfD critică alocațiile germane pentru copiii din RomâniaAfD a depus, de asemenea, o moțiune în Bundestag prin care solicită ca alocațiile plătite pentru copiii din alte state ale UE să fie ajustate în funcție de costul vieții.
Deputatul AfD René Springer a criticat diferența dintre alocațiile acordate în România și cele din Germania.
„Este nedrept că transferăm alocații pentru copii la valoarea integrală în conturi din străinătate. România plătește 58 de euro pentru fiecare copil. Noi transferăm 250 de euro. Acești copii există cu adevărat? Nimeni nu verifică acest lucru”, a declarat Springer.
Ce spune legislația europeanăReducerea alocațiilor în funcție de țara în care locuiește copilul este însă dificil de aplicat, deoarece legislația europeană protejează drepturile familiilor ai căror membri lucrează în alte state membre.
Austria a încercat să introducă o astfel de măsură în 2019, însă Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis, în iunie 2022, că ajustarea alocațiilor în funcție de costul vieții din țara de reședință a copilului contravine legislației UE.
O poziție diferită a fost exprimată de Parsa Marvi, reprezentant al Partidului Social-Democrat german (SPD).
„Cei care lucrează aici și contribuie la finanțarea societății noastre nu ar trebui să fie discriminați doar din cauza locului în care trăiesc copiii lor”, a declarat acesta pentru Die Welt.
Janine Wissler, vicepreședinta grupului parlamentar Die Linke, a atras atenția că plățile reprezintă aproximativ 1% din cheltuielile totale pentru alocațiile pentru copii.
Potrivit ministrei Natalia Intotero, Ministerul Mediului va trimite în teren, în zilele de 19 și 20 noiembrie, echipe formate din câte doi specialiști, care vor verifica dacă insulele ecologice funcționează și dacă își îndeplinesc rolul pentru care au fost realizate.
Specialiștii vor discuta cu autoritățile locale și cu operatorii care desfășoară activități în acest domeniu, pentru a identifica problemele și soluțiile necesare.
„Avem toleranță zero față de cei care au câștigat licitațiile pentru a pune în implementare aceste insule ecologice și care nu funcționează”, a declarat Natalia Intotero.
Oficialul le-a cerut cetățenilor care întâmpină probleme în utilizarea insulelor ecologice să transmită sesizări Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.
Aceasta a subliniat că investițiile realizate din bani publici trebuie să funcționeze și să contribuie la îmbunătățirea vieții cetățenilor.
Atunci, doi invitați ar fi fost duși de la aeroport la hotel cu mașina SPP care era în paza fostului premier Ilie Bolojan.
Potrivit acestuia, fostul premier, Ilie Bolojan, beneficiază de protecție din partea SPP, iar mașina vine odată cu protecția. Legea SPP (nr. 191/1998) trimite, pentru persoanele protejate, la o hotărâre CSAT, care e clasificată.
„Dacă el a mers cu mașina la nuntă, chiar dacă e un eveniment de familie, nu e nimic ilegal. Dacă a mai luat pe cineva în mașină, iar nu e ilegal. Protecția îl urmează pe cel protejat, oriunde merge.
Altceva e dacă mașina a mers fără el la aeroport ca să ia doi invitați. Atunci nu mai vorbim de protecție, ci de un taxi pe banii statului. Plus părăsirea obiectivului păzit (fostul premier)”, a transmis avocatul Adrian Toni Neacșu.
Potrivit avocatului, art. 295 din Codul penal pedepsește ca delapidare și simpla folosire a unui bun public de către funcționarul care îl administrează, în interesul altuia.
„Se poate discuta și abuzul în serviciu (art. 297 C. pen., combinat cu art. 13² din Legea nr. 78/2000), dacă s-a obținut un folos pentru altul. Ambele îi privesc însă pe ofițerii SPP care au dispus de mașină”, a transmis Neacșu.
„Bolojan răspunde doar ca insigator”Acesta a explicat că, în ambele variante, singurii care au de suferit sunt ofițerii care se ocupă de paza fostului premier.
„Bolojan ar putea răspunde doar ca instigator, dacă se dovedește că el a cerut cursa. De suferit ar avea SPP-iștii, care, probabil, în oricare din variante, nu au făcut decât să execute un ordin”, continuă avocatul.
Avocatul a estimat că prejudiciul înseamnă „câteva zeci de lei pe benzină”, dar și că „pentru așa ceva, procurorul poate renunța la urmărire (art. 318 C. pr. pen.), iar fapta rămâne o problemă disciplinară, a ofițerilor, după statutul cadrelor militare”.
„Până nu știm cine a fost în mașină și cine a dat drumul la cursă, e doar politică, pe care Ilie Bolojan o putea curma simplu, spunând deschis ce s-a întâmplat acolo”, a declarat avocatul.
„În condițiile astea o comisie de anchetă parlamentară își găsește utilitatea, deși o plângere penală ar fi rezolvat mai multe. Desigur, o plângere penală nu dădea și prilejul unor atacuri politice”, comentează avocatul, susținând că fostul premier „își face singur probleme nespunând explicit dacă mașina SPP a făcut taximetrie sau nu”.
Referitor la subiect, Bolojan a susținut, marți seară, că „nu s-a făcut nicio ilegalitate”.
„Copiii mei au avut o nuntă decentă, eu personal am respectat toate prevederile legale și nu s-a făcut nicio ilegalitate în modul în care a fost folosită mașina SPP”, a spus liderul PNL.
Cerere de înființare a unei comisii de anchetăMarți, a fost depusă în Parlament o cerere de înființare a unei comisii de anchetă care să analizeze modul utilizării mașinii SPP la eveniment. Cerea a fost votată de parlamentarii PSD, AUR și SOS.
Potrivit relatărilor, ar fi fost vorba despre transferul a doi invitați, antreprenoarea Cristina Bâtlan și soțul ei, Gabriel Traian, care ar fi fost duși de la aeroport la hotelul unde erau cazați pentru participarea la eveniment. Cei doi au fost luați de la aeroport cu un Volkswagen Touareg, utilizat de echipa SPP responsabilă de paza fostului ministru.
Ilie Bolojan a calificat demersul drept „o hărțuială și un festival de minciuni”, acuzând că astfel de demersuri au mai avut loc în trecut, amintind de comisia de anchetă înființată pentru analizarea întâlnirii dintre acesta și președinta CCR, Simina Tănăsescu.
Membrii Partidului Democrat din Camera Reprezentanților au votat miercuri pentru a-l susține pe Jeffries la șefia noului Congres. Acesta a câștigat detașat nominalizarea, fiind ales cu 251 de voturi, înregistrate doar 11 voturi împotriva sa, din partea unei aripi progresiste din partea unor congresmeni proaspăt aleși, notează CNN.
Un grup, format din șapte reprezentanți a precizat, într-un comunicat, că a votat „împotrivă” deoarece așteaptă în continuare angajamente ferme din partea lui Jeffries pe teme majore, inclusiv voturi privind sistemul de sănătate și oprirea a ceea ce ei au numit „genocidul din Gaza”.
Documentul a fost semnat de reprezentanții aleși Darializa Avila Chevalier (New York), Adam Hamawy (New Jersey), Frederick Haynes (Texas), Melat Kiros (Colorado), Donavan McKinney (Michigan), Chris Rabb (Pennsylvania) și Claire Valdez (New York).
Negocieri și concesii în fața progresiștilorÎn vederea consolidării poziției sale în partid, Jeffries a purtat discuții individuale cu congresmenii nou-aleși care nu își anunțaseră sprijinul. De asemenea, acesta s-a întâlnit cu reprezentanți ai principalelor grupuri din cadrul formațiunii democrate, inclusiv cu membrii aripii centriste și ai celei progresiste.
Astfel, Jeffries a făcut și o serie de concesii. Acesta a anunțat că susține principii majore ale unui sistem universal de sănătate, printre care scăderea vârstei de eligibilitate pentru programul Medicare și crearea unui nou program care să garanteze acoperire medicală universală pentru copii.
Votul în plenul CamereiSingurul pas rămas până la preluarea oficială a funcției este votul în plenul Camerei Reprezentanților din 3 ianuarie, primul act al noului Congres, pe care atât aliații, cât și criticii săi se așteaptă să îl treacă fără dificultăți, având în vedere dimensiunea majorității democrate.
Pentru obținerea funcției, va fi nevoie de 218 voturi. Democrații au câștigat în alegerile intermediare de la începutul lunii noiembrie, o majoritate de cel puțin 257 de mandate, în condițiile în care mai multe curse electorale nu au fost încă numărate.
„În ceea ce mă privește, nimic nu se schimbă. Există rezoluții guvernamentale care interzic, în fapt, eliberarea vizelor și participarea sportivilor ruși la campionatul nostru”, a afirmat ministrul de Interne din Cehia, Lubomir Metnar, pentru televiziunea cehă, potrivit Reuters.
Competiția feminină Under-18 este programată între 8 și 16 ianuarie 2027, în orașul Ostrava, și reunește opt echipe.
Anunțul autorităților cehe vine după ce Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) a decis, la 30 octombrie, că Federația Internațională de Hochei pe Gheață (IIHF) trebuie să permită participarea echipelor rusești la competițiile internaționale.
Mai multe state au contestat însă revenirea sportivilor ruși în competiții. Canada a impus restricții de intrare, iar IIHF a confirmat că Rusia nu va participa la Campionatul Mondial de juniori din 2027, organizat în această țară.
Tot miercuri, guvernul suedez a anunțat că dorește să împiedice intrarea sportivilor ruși în țară pentru Campionatele Mondiale de schi nordic, programate la Falun, la sfârșitul lunii februarie 2027.
Ministrul Sportului, Jakob Forssmed, a declarat că Suedia nu poate accepta normalizarea relațiilor cu Rusia prin sportul internațional atât timp cât continuă războiul din Ucraina.
Finlanda și Norvegia au anunțat, de asemenea, restricții de intrare pentru sportivii ruși.
Incidentul s-a petrecut în Cheile Dâmbovicioarei.
„Stânca este umedă, alunecoasă, iar persoana nu este echipată corespunzător pentru o astfel de coborâre, existând riscul producerii unui accident”, transmite Salvamont Argeș.
La acțiunea de salvare participă echipa aflată în serviciul de tură operativă la Baza Salvamont.
Salvamontiștii le recomandă turiștilor să nu se aventureze pe stânci sau pe trasee pe care nu au pregătire să le parcurgă.
„Nu subestimați riscurile generate de umezeală. O simplă deplasare pe o suprafață udă poate deveni extrem de periculoasă”, au mai transmis salvamontiștii.
„Miza nu este împărțirea lumii. În niciun caz nu se va întâmpla acest lucru la China. Și nici războiul din Ucraina nu este miza principală, cu nici războiul din Iran, din Orientul Mijlociu, nu este miza principală. Aici, principala miza va fi o discuție cu privire la arsenalele nucleare, având în vedere că cele două mari tratate dintre Rusia și Statele Unite au expirat”, a spus Băsescu, miercuri, la B1 TV.
Tratatele expiratePrimul dintre acestea este Tratatul privind Forțele Nucleare cu Rază Intermediară (INF), dar și tratatul START.
„ Este vorba de tratatul pentru forțele nucleare cu rază intermediară, care acoperea restricțiile pe teritoriul Europei a rachetelor cu rază intermediară de acțiune, fie că sunt rachete cu încărcătură nucleară sau nu, dar erau interzise pe teritoriul Uniunii Europene. Este vorba de rachete cu rază de acțiune între 500 și 5500 de km. Deci rachetele rusești erau dincolo de Iran. Și pericolul cu rachetele cu rază medie de acțiune este că sunt lansate de la distanțe mici, practic, și timpul de la lansare la lovire este destul de scurt. Acest tratat a expirat pe 2 august 2019 și n-a fost reînnoit. Al doilea tratat este cel care vizează tratatul pentru reducerea armelor nucleare strategice și acest tratat vizează rachetele intercontinentale lansate și de pe submarine, și de la sol, și de pe rampe de lansare. Acest tratat a expirat în 2026, pe 5 februarie. Trump a refuzat extinderea acestui tratat, deși Moscova a propus acest lucru”, a explicat fostul președinte.
Blocajul negocierilorBăsescu a mai spus că procesul de reducere a armamentului nuclear a fost blocat de poziția Statelor Unite, care au refuzat prelungirea tratatului START și au insistat ca și China să fie inclusă în viitoarele acorduri de dezarmare.
„SUA a invocat tot timpul că și China trebuie să fie parte a viitoarelor tratate de dezarmare nucleară, dacă vreți, că aceste două tratate expirate sunt în această zonă a dezarmării. De exemplu, tratatul START a generat distrugerea peste 2.000 de rachete, iar tratatul INF a dus la distrugerea 1.991 de rachete cu încărcătura nucleară. Deci, procesul de reducerea armamentelor nucleare a fost blocat prin poziția Statelor Unite, care vor ca în aceste tratate să fie inclusă și China”, a spus fostul șef de stat.
Chestiunea Taiwanului și a UcraineiReferitor la probleme teritoriale din Ucraina sau Taiwan, fostul președinte a spus că nu vor fi pe agenda discuțiilor.
„Poate să fie o abordare pasagera subiectului, cum poate să fie și cu Ucraina. Dar nu se vor lua decizii, nu se vor face analize consistente pe temă. Marele subiect va fi un program de dezarmare nucleară la care să participe și China”, a conchis fostul președinte.
Proiectul a fost pus miercuri în dezbatere publică și urmărește consolidarea capacității de lucru a Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), în condițiile creșterii numărului de solicitări.
Potrivit Ministerului Justiției, media zilnică a cererilor de înregistrare a crescut de la 3.220 în 2024 la 4.334 în 2025, respectiv la peste 26.000 în primele șapte luni ale anului 2026.
„În condițiile în care această creștere nu a putut fi însoțită de o majorare proporțională a capacității de soluționare, în perioada august-octombrie 2026 s-a acumulat un număr ridicat de cereri restante”, transmite ministerul într-un comunicat.
Ce schimbări sunt propuse la Registrul ComerțuluiUna dintre măsurile principale vizează extinderea personalului care poate participa la soluționarea cererilor. Astfel, proiectul prevede posibilitatea ca specialiștii juridici încadrați pe funcții de execuție să exercite atribuții de registrator la nivelul ONRC și al oficiilor teritoriale.
Desemnarea acestora ar urma să fie făcută prin decizia directorului general al ONRC, pentru motive temeinic justificate și cu acordul prealabil al persoanelor respective.
O altă măsură prevede prelungirea până la 8 ianuarie 2028 a posibilității ca personalul cu funcții de conducere să exercite controlul de legalitate înainte de înregistrarea cererilor, măsură introdusă prin OUG nr. 109/2024.
Proiectul mai urmărește clarificarea procedurilor pentru înregistrările efectuate în baza hotărârilor judecătorești și a actelor emise de autorități publice, notari sau executori judecătorești. Operațiunile aferente acestor înregistrări ar putea fi realizate de consilierii juridici specialiști, fără exercitarea unui nou control de legalitate asupra actelor respective.
Presiune suplimentară asupra Registrului ComerțuluiMinisterul Justiției estimează că volumul solicitărilor va crește și în perioada următoare, în contextul obligațiilor privind actualizarea obiectului de activitate potrivit CAEN Rev. 3, majorarea capitalului social al societăților cu răspundere limitată și aplicarea procedurilor de dizolvare și radiere a societăților inactive fiscal.
Proiectul de ordonanță de urgență este supus dezbaterii publice până la 24 noiembrie 2026.
„Ca urmare a solicitărilor și demersurilor constante întreprinse de Ministerul Justiției, au fost identificate soluțiile bugetare necesare și a fost deblocată situația privind plata restanțelor aferente onorariilor avocaților din oficiu”, a transmis ministerul într-un comunicat de presă.
Ministerul a precizat că a fost aprobată majorarea limitelor de credite bugetare și de angajament destinate acestor plăți.
„Fondurile necesare achitării obligațiilor restante urmează să fie virate, în zilele următoare, în conturile curților de apel, în vederea efectuării plăților către avocații beneficiari”, se arată în comunicat.
Ministerul Justiției va monitoriza efectuarea plăților„Această măsură reprezintă rezultatul unui efort instituțional susținut, prin care Ministerul Justiției a urmărit permanent identificarea resurselor financiare necesare, deblocarea fondurilor și găsirea soluțiilor pentru onorarea obligațiilor de plată”, a subliniat instituția.
Ministerul Justiției a anunțat că va continua să monitorizeze procesul de repartizare a fondurilor și efectuarea plăților, astfel încât restanțele să fie achitate, iar activitatea de asistență judiciară să se desfășoare în condiții normale.