Mondo Duplantis, Alison dos Santos și Sabastian Sawe au fost selectați în urma votului exprimat de suporteri, sportivi, reprezentanți ai presei și membri ai familiei forului mondial de specialitate – World Athletics, după ce un juriu internațional de specialiști în atletism stabilise lista celor zece nominalizați.
Mondo Duplantis a câștigat titlul general de Atletul masculin al anului în 2020, 2022 și 2025. Cu trei distincții, suedezul se află la egalitate cu marocanul Hicham El Guerrouj, câștigător în 2001, 2002 și 2003.
Recordul absolut îi aparține lui Usain Bolt, care a fost desemnat cel mai bun atlet masculin al lumii de șase ori, în 2008, 2009, 2011, 2012, 2013 și 2016.
Duplantis ar putea deveni astfel al doilea atlet cu patru trofee generale, apropiindu-se la numai două distincții de recordul sprinterului jamaican.
Suedezul a avut un nou sezon excepțional la săritura cu prăjina. El și-a îmbunătățit recordul mondial la 6,31 metri și a câștigat titlurile la competiția World Athletics Ultimate, la Campionatele Mondiale în sală și la Campionatele Europene.
Dos Santos, neînvins în 11 curse de 400 m garduriBrazilianul Alison dos Santos a fost inclus între finaliști, fiind un pretendent serios la trofeu, după un sezon remarcabil în proba de 400 m garduri. El a stabilit un nou record mondial, cu timpul de 45,80 secunde, și a câștigat titlul la competiția World Athletics Ultimate, în 45,98 secunde, al treilea timp din istorie.
Dos Santos a încheiat sezonul fără înfrângere în cele 11 curse de 400 m garduri disputate, inclusiv în finala Diamond League.
Brazilianul se mai numărase printre nominalizații pentru trofeu și în 2022, însă premiul i-a revenit atunci lui Duplantis. El încearcă acum să obțină pentru prima dată cea mai importantă distincție individuală acordată de World Athletics.
Sabastian Sawe, remarcat după maratonul istoric de la LondraKenyanul Sabastian Sawe a intrat în istoria atletismului după ce a câștigat Maratonul de la Londra cu timpul de 1 oră, 59 de minute și 30 de secunde.
El a devenit primul atlet care a coborât oficial sub pragul de două ore într-un maraton desfășurat în condiții eligibile pentru omologarea unui record mondial.
Sawe a câștigat în 2025 și Maratonul de la Berlin, iar în același an a fost desemnat Atletul masculin al anului la categoria probelor desfășurate în afara stadionului.
Ceilalți nominalizațiCei trei finaliști au fost aleși dintr-o listă inițială de zece sportivi. Britanicul Josh Kerr s-a clasat pe locul al patrulea, urmat de americanul Ja’Kobe Tharp, compatriotul său Kenneth Bednarek, Collen Kebinatshipi, din Botswana, reprezentantul din Sri Lanka, Rumesh Tharanga Pathirage, italianul Andy Díaz Hernández și slovenul Kristjan Čeh.
Votul a fost împărțit în mod egal între patru categorii: suporteri, sportivi, reprezentanți ai presei și membri ai familiei World Athletics, fiecare având o pondere de 25%.
Câștigătorul va fi anunțat la Gala World Athletics Awards, care va avea loc pe 29 noiembrie, la Monaco. Pe lângă premiile pentru cei mai buni atleți ai anului, vor fi acordate distincții pentru cei mai buni tineri sportivi, antrenori și premiul președintelui federației. Pentru prima dată va fi acordat și trofeul „Momentul anului”.
Finalistele pentru titlul de Atleta anului 2026 vor fi anunțate miercuri, 11 noiembrie.
Discuțiile trilaterale dintre Rusia, Ucraina și Statele Unite, desfășurate marți în Emiratele Arabe Unite, s-au încheiat după aproximativ patru ore.
Serviciul de Informații Externe al Ucrainei a transmis că negocierile urmează să fie reluate miercuri, relatează AFP, potrivit France24.
În același timp, secretatul de stat american Marco Rubio a calificat discuțiile de marți drept „foarte productive”, însă a subliniat că încă mai sunt multe aspecte de rezolvat.
„Considerăm că acest format trilateral ar trebui să îi includă, în cele din urmă, și pe partenerii noștri europeni la masa negocierilor, deoarece aceștia joacă un rol esențial în soluționarea pe termen lung a acestei probleme”, a declarat el în cadrul summitului G7 de la Paris, după prima zi de discuții din capitala Emiratelor Arabe Unite, scrie France24.
Zelenski anunță ce subiecte au fost abordate în prima zi de negocieri la Abu DhabiPreședintele ucrainean Volodimir Zelenski a dezvăluit ce subiecte au fost abordate în cadrul negocierilor de marți de la Abu Dhabi, prin intermediul unei postări pe platforma X.
„Am primit un raport din partea echipei noastre de negociatori. (…) Întâlnirea trilaterală a fost constructivă și destul de substanțială. Au avut timp să discute despre necesitatea și parametrii posibili ai măsurilor umanitare. Eliberarea prizonierilor este o prioritate. Au discutat în detaliu despre conținutul garanțiilor de securitate pentru Ucraina și despre bazele necesare pentru a asigura funcționarea acestor garanții pe termen lung. Sunt necesare instrumente concrete pentru a împiedica orice recidivă a războiului. S-a abordat, de asemenea, necesitatea unor măsuri de dezescaladare. (…) Principalul obiectiv este să aducem cu adevărat pacea mai aproape”, a scris Zelenski în mesajul de pe X.
Received a report from our negotiating team. Today was the first day of meetings in Abu Dhabi. First came a meeting with our European and American partners, followed by a trilateral format between our delegation and the American and Russian delegations. I am grateful to all of Ukraine’s partners for their support.
The trilateral format was constructive and quite substantive. They had time to discuss the need and possible parameters for humanitarian steps. The release of prisoners is a priority. They spoke in detail about the substance of security guarantees for Ukraine and the foundations for ensuring these guarantees function over the long term. Real tools are needed to block any recurrence of the war. The need for de-escalation steps was also touched upon.
I gave our team clear instructions for further dialogue – both in the trilateral format tomorrow and more broadly, over the coming days, with envoys of the U.S. President and representatives of Europe. The main thing is to truly bring peace closer. And on Ukraine’s part, there will be only productive, high-quality, and honest work. I thank the American side for organizing these negotiations and the UAE for providing a reliable platform for them.
— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) November 10, 2026
SUA și Europa discută o nouă arhitectură de securitate pentru continent, în paralel cu situația UcraineiPe de altă parte, Europa și SUA au convenit, în cadrul discuțiilor de la Abu Dhabi, să analizeze o nouă arhitectură de securitate pentru Europa, care să ofere garanții Ucrainei după război, reducând riscul unor noi conflicte.
Potrivit a două declarații aproape identice, una transmisă de emisarul american Steve Witkoff și cealaltă de Consiliul European, Ucraina și partenerii săi europeni au convenit cu SUA că este „esențial” să fie abordate „preocupările de securitate postbelice” și să fie redus „riscul de conflict” în regiune.
Studiul, publicat marți, 10 noiembrie, evidențiază deficiențe în evidența deceselor și dificultăți majore în accesul persoanelor reținute la servicii medicale.
34 de decese nu apar în statisticile oficialeCercetarea acoperă perioada 2000 – 2026 și documentează 112 decese ale cetățenilor străini aflați în custodia autorităților elene, relatează Reuters.
Dintre acestea, 44 au fost înregistrate drept sinucideri. Alte date arată că 84 de persoane au murit în secții de poliție care nu dispuneau de personal medical, iar 27 de decese au fost raportate în centre de detenție pentru migranți.
Autorii studiului au identificat 34 de cazuri documentate de jurnaliști, organizații neguvernamentale și organisme de monitorizare, care nu se regăsesc în evidențele statistice ale poliției.
Baza de date a fost realizată prin analizarea informațiilor obținute de la autorități în baza legislației privind accesul la informații publice, a rapoartelor internaționale, materialelor de presă și mărturiilor.
Rezultatele au fost publicate pe platforma de cercetare Detention Landscapes, în cadrul unui proiect dedicat monitorizării deceselor cetățenilor străini aflați în detenție, inclusiv a celor reținuți pentru infracțiuni.
Lipsa asistenței medicale, una dintre problemele semnalateCercetătorii atrag atenția asupra accesului insuficient la servicii medicale în spațiile de detenție, inclusiv în unele unități care beneficiază de finanțare europeană.
Concluziile studiului sunt în concordanță cu observațiile formulate anterior de organizațiile pentru drepturile omului și de Comitetul European pentru Prevenirea Torturii (CPT), organism al Consiliului Europei.
Într-un raport publicat în 2026, CPT a semnalat creșterea numărului de decese în custodia poliției din Grecia și a apreciat că unele dintre acestea ar fi putut fi prevenite prin supraveghere adecvată, asistență psihiatrică și îngrijiri medicale corespunzătoare.
Printre cazurile examinate s-a numărat cel al unui migrant pakistanez în vârstă de 37 de ani, care a murit în timp ce era reținut într-o secție de poliție din Atena.
Cinci persoane în celule concepute pentru una singurăRaportul CPT a evidențiat și condițiile precare din unele spații de detenție.
Inspectorii au identificat situații în care cinci persoane erau ținute în celule proiectate pentru un singur deținut.
Au fost semnalate, de asemenea, cazuri în care persoanele reținute dormeau direct pe beton sau pe saltele infestate cu ploșnițe.
Supraaglomerarea și lipsa accesului la servicii medicale reprezintă probleme persistente în sistemele de detenție, iar organizațiile internaționale avertizează asupra riscurilor pentru sănătatea și siguranța persoanelor aflate în custodia autorităților.
Grecia anunță măsuri pentru îmbunătățirea condițiilor de detențieGuvernul grec și ministerul responsabil de poliție nu au răspuns imediat solicitărilor Reuters de a comenta concluziile cercetării.
Autoritățile de la Atena au transmis anterior Comitetului European pentru Prevenirea Torturii că implementează un plan de acțiune pentru perioada 2025 – 2030.
Programul urmărește îmbunătățirea condițiilor de detenție, protejarea drepturilor persoanelor private de libertate, suplimentarea personalului și reducerea supraaglomerării.
Grecia reprezintă una dintre principalele porți de intrare în Uniunea Europeană pentru migranții proveniți din Africa, Asia și Orientul Mijlociu.
Potrivit unui raport ONU din 2024, supraaglomerarea penitenciarelor reprezintă o problemă întâlnită în peste 60% dintre țările lumii.
Rezultatele studiului genetic privind populația de urs brun din România au fost prezentate marți în Parlamentul European de echipa de experți care a realizat cercetarea, în cadrul unui workshop organizat de europarlamentarul Vincze Loránt și senatorul Tánczos Barna.
Cercetarea, bazată pe probe genetice și descrisă de organizatori drept unică la nivelul Uniunii Europene, a confirmat că România găzduiește cea mai mare populație de urs brun din UE, care depășește 10.000 de exemplare.
Pe baza acestor rezultate, UDMR solicită modificarea regimului european de protecție, pentru ca autoritățile să poată gestiona mai flexibil populațiile din zonele în care conservarea speciei nu este amenințată. Miercuri, experții vor prezenta rezultatele și Comisiei Europene.
Tánczos Barna a declarat că noile date științifice trebuie să ducă și la schimbări legislative și a cerut ca populațiile de urs brun aflate într-o stare favorabilă de conservare să fie scoase din categoria speciilor strict protejate.
„Pe baza studiului privind populația de urs brun, solicităm modificarea Directivei Habitate: populațiile de urs brun aflate într-o stare favorabilă de conservare să nu mai fie încadrate în categoria speciilor strict protejate, pentru a permite un management activ al acestora”, a declarat senatorul.
Tánczos a explicat că gestionarea populației trebuie să presupună mai multe tipuri de măsuri, de la prevenție și intervenții rapide până la despăgubiri, monitorizarea efectivelor și reglarea acestora pe baze științifice.
„Nu dorim vânătoare necontrolată, ci un sistem predictibil, în care autoritățile să poată reduce riscurile înainte de producerea unei noi tragedii. În ultimii ani, am lucrat la introducerea unui pachet complex de măsuri, de la intervenția imediată și cote până la despăgubiri. Flexibilizarea regulilor europene trebuie să contribuie la aplicarea mai eficientă și mai rapidă a acestor măsuri”, a mai spus acesta.
Necesitatea schimbării regulilor europene a fost susținută de reprezentanții UDMR și prin bilanțul atacurilor urșilor din România. Potrivit datelor prezentate la Bruxelles, zeci de persoane și-au pierdut viața, iar sute au fost rănite în urma atacurilor. Totodată, despăgubirile aprobate pentru pagubele provocate de urși în ultimii doi ani și jumătate au depășit 5 milioane de euro.
Europarlamentarul Vincze Loránt a declarat că siguranța oamenilor trebuie să fie prioritară și că localitățile în care prezența urșilor reprezintă un pericol au nevoie de soluții.
„În calitate de reprezentant al comunității locale în Parlamentul European, pentru mine nimic nu este mai prețios decât viața omului. Sunt convins că trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru protejarea vieții oamenilor, orice altceva fiind de importanță secundară. Comunitățile locale amenințate permanent de prezența ursului brun au nevoie de soluții, iar această amenințare continuă trebuie înlăturată”, a subliniat europarlamentarul.
Vincze a invocat și precedentul lupului, al cărui statut de protecție a fost revizuit la nivel european, și a cerut inițierea unui proces similar pentru ursul brun, în baza noilor date științifice.
UDMR a cerut reguli mai flexibile și în Consiliul UEPrezentarea studiului la Bruxelles continuă demersurile UDMR pentru modificarea regimului de protecție a ursului brun. În luna iunie, Tánczos Barna a solicitat, alături de Slovacia, reguli mai flexibile în cadrul Consiliului miniștrilor agriculturii din UE. Ulterior, senatorul a discutat cu Jessika Roswall, comisarul european pentru mediu, despre revizuirea statutului de protecție și prezentarea rezultatelor cercetării genetice.
Deputatul UDMR Könczei Csaba a amintit că Parlamentul României a adoptat anul acesta dublarea cotelor de recoltare pentru ursul brun și a cerut ca instituțiile europene să ofere autorităților instrumentele juridice necesare pentru gestionarea preventivă a populației.
„Anul acesta am reușit să adoptăm în Parlamentul României dublarea cotelor de recoltare pentru ursul brun. Solicităm ca și factorii de decizie europeni să cunoască situația din România și să asigure instrumente juridice adecvate pentru gestionarea preventivă a populației de urs brun. Protejarea vieții oamenilor nu poate fi amânată”, a declarat Könczei.
UDMR anunță că va continua demersurile în Parlamentul României și în instituțiile europene, pentru ca gestionarea populației de urs brun să se bazeze pe date științifice și să urmărească atât conservarea speciei, cât și siguranța comunităților locale.
Jurnalist, scriitor și fan declarat al Barcelonei, Julio Ocampo Fortuna a dedicat un volum finalei pe care Steaua București a câștigat-o în fața echipei catalane, pe 7 mai 1986, pe stadionul Ramón Sánchez-Pizjuán din Sevilla. Echipa „militară” s-a impus atunci la loviturile de departajare, scor 2-0, după ce scorul fusese egal după 120 de minute. Citește interviul complet pe MEDIAFAX SPANIA.
Circulația feroviară pe ruta Galați-Bârlad se reia, începând de marți. Trenurile circulă din nou între cele două stații, după mai bine de doi ani de lucrări la infrastructură.
„Reluarea circulației feroviare reprezintă un moment important pentru comunitățile din județele Galați și Vaslui, după o perioadă îndelungată în care transportul pe această rută a fost întrerupt”, a transmis prefectura din Galați.
Inundațiile care au oprit trenurile pentru doi aniÎn septembrie 2024, circulația a fost oprită pe ruta care leagă Galați de Vaslui, din cauza inundațiilor. Lucrările de reabilitare au durat peste doi ani.
„Chiar dacă redeschiderea liniei a fost decalată cu câteva zile, consider că este important că deficiențele au fost identificate în etapa de testare și remediate înainte de reluarea traficului. Mă bucur că această legătură feroviară a fost restabilită și vom continua să urmărim modul în care se desfășoară circulația”, a declarat prefectul județului Galați, George Toderașc.
Redeschiderea circulației între Galați și Bârlad, amânatăReluarea circulației feroviare a fost amânată de mai multe ori, iar autoritățile precizează că au apărut mai multe probleme pe parcursul testelor.
Cea mai recentă dintre defecțiuni a avut loc în urma cu patru zile, vineri, pe 6 septembrie.
„Deși reluarea traficului fusese anunțată inițial pentru data de 6 noiembrie, în urma testărilor tehnice efectuate în dimineața zilei de vineri au fost identificate câteva disfuncționalități care au necesitat intervenții suplimentare”, a mai explicat prefectura.
D’Aversa, în vârstă de 51 de ani, preia echipa într-un moment dificil. Sassuolo ocupă locul al 17-lea în Serie A, cu opt puncte după primele 11 etape, bilanțul fiind de două victorii, două remize și șapte înfrângeri. Formația a pierdut ultimele cinci partide de campionat, cea mai recentă fiind înregistrată sâmbătă, în deplasare, cu AS Roma, scor 0-3. În primele 11 runde, Sassuolo a primit 29 de goluri.
Alberto Aquilani preluase conducerea tehnică a echipei în vara acestui an, după plecarea lui Fabio Grosso la Fiorentina. Deși începutul de campionat fusese promițător, cu opt puncte acumulate în primele șase etape, rezultatele ulterioare au dus la despărțirea de tehnicianul italian.
D’Aversa i-a pregătit pe Dennis Man și Valentin MihăilăNoul antrenor al lui Sassuolo i-a pregătit pe Dennis Man și Valentin Mihăilă la Parma, în partea a doua a sezonului 2020-2021.
D’Aversa a revenit pe banca Parmei la 7 ianuarie 2021, după ce Fabio Liverani fusese demis. Tehnicianul italian mai pregătise formația emiliană între 2016 și 2020, reușind să o promoveze din Serie C în Serie A, cu două promovări consecutive.
Valentin Mihăilă ajunsese la Parma în octombrie 2020, iar Dennis Man a fost transferat de la FCSB în ianuarie 2021, la scurt timp după revenirea lui D’Aversa.
În perioada petrecută la Parma, antrenorul italian a evidențiat în mai multe rânduri calitățile celor doi internaționali români.
De asemenea, la Sassuolo, D’Aversa găsește în lot și un alt fotbalist român, mijlocașul Daniel Boloca, fost internațional al României, transferat de Sassuolo în vara anului 2023. Jucătorul se află însă în afara terenului în actuala perioadă, din cauza problemelor musculare.
Boloca, jucător care are și cetățenie italiană, s-a confruntat în sezonul trecut și la începutul anului 2026 și cu probleme la genunchiul stâng, care au necesitat o operație în februarie.
Cariera lui D’AversaDupă experiența de la Parma, Roberto D’Aversa a mai pregătit formații precum Sampdoria, Lecce și Empoli. În partea a doua a sezonului precedent, a condus-o pe Torino, pe care a dus-o până pe locul al 12-lea în Serie A.
Primul obiectiv al noului tehnician va fi oprirea seriei negative și îndepărtarea echipei de zona retrogradării.
Sassuolo va reveni în competiție după pauza internațională, când va întâlni formația patronată de Dan Șucu, Genoa, pe 22 noiembrie, pe teren propriu.
Cooperarea industrială, securitatea energetică, reconstrucția infrastructurii și dezvoltarea tehnologiilor s-au numărat printre principalele teme abordate în cadrul celei de-a V-a ediții a Rebuilding Ukraine Forum 2026 & SECURE REBUILD RO-UA EXPO, desfășurată în 9 noiembrie, la Palatul Parlamentului din București.
Evenimentul a reunit reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale, ai misiunilor diplomatice, ai mediului de afaceri și ai organizațiilor internaționale, oferind un cadru de dialog pentru identificarea unor oportunități concrete de cooperare între România și Ucraina, în contextul procesului de reconstrucție și al consolidării securității regionale.
Un loc important în cadrul discuțiilor a fost acordat industriei de apărare, domeniu în care experiența acumulată de Ucraina în condiții de război poate constitui o resursă valoroasă pentru dezvoltarea capacităților industriale și tehnologice din România și din Uniunea Europeană.
Răzvan Pîrcălăbescu, directorul Romarm și președintele Organizației Patronale Industria de Apărare (OPIA) a evidențiat necesitatea consolidării parteneriatului dintre industria de apărare românească și cea ucraineană, subliniind că apropierea geografică și interesele comune de securitate trebuie valorificate prin proiecte industriale și colaborări concrete.
„Doar împreună, ca buni vecini, putem să dezvoltăm o astfel de structură”, a declarat Răzvan Pîrcălăbescu, referindu-se la posibilitatea unei cooperări între structurile militare și industriale din România și Ucraina.
Acesta a arătat că parteneriatul bilateral poate depăși cadrul finanțărilor naționale, prin utilizarea instrumentelor europene disponibile, inclusiv a mecanismelor SAFE și a fondurilor destinate cercetării și dezvoltării. Printre direcțiile de colaborare menționate se numără achizițiile comune de echipamente militare, dezvoltarea tehnologiilor cu utilizare duală și transferul de soluții tehnologice.
Directorul Romarm a insistat, totodată, asupra importanței valorificării experienței ucrainene în dezvoltarea și implementarea sistemelor de apărare, în condițiile presiunii generate de conflictul militar.
„Cel mai important este să învățăm din experiența Ucrainei, cum au reușit să-și implementeze toate sistemele de care au nevoie, cu o presiune pusă asupra lor”, a subliniat acesta.
În opinia sa, dezvoltarea industriei de apărare trebuie să țină cont nu doar de cerințele producției în condiții de pace, ci și de capacitatea de adaptare și de creștere rapidă a producției în situații de criză. Experiența Ucrainei în acest domeniu poate oferi exemple relevante pentru consolidarea rezilienței industriale europene.
Un alt subiect evidențiat de Răzvan Pîrcălăbescu a fost deschiderea către parteneriate tehnologice internaționale. Acesta a susținut necesitatea integrării unor sisteme și tehnologii provenite din mai multe state, precum Marea Britanie, Statele Unite, Franța și Germania, considerând că industria românească trebuie să depășească limitele colaborărilor tradiționale și să valorifice oportunitățile oferite de partenerii internaționali.
Agenda forumului a inclus și teme privind reconstrucția infrastructurii critice, securitatea energetică, accesul la resurse, securitatea cibernetică și inteligența artificială, domenii considerate esențiale pentru dezvoltarea unor economii reziliente și pentru consolidarea cooperării regionale.
Potrivit unui comunicat de presă emis marți, Guvernul României, prin Ministerul Finanțelor, a încasat suma de 4,5 miliarde de euro aferentă celei de-a doua emisiuni de euroobligațiuni din acest an.
Finanțarea a fost structurată în trei tranșe: 1,25 miliarde de euro cu maturitate de patru ani și scadență în 2030, două miliarde de euro cu maturitate de opt ani și scadență în 2034 și 1,25 miliarde de euro reprezentând euroobligațiuni verzi, cu maturitate de 12 ani și scadență în 2038.
Potrivit Ministerului Finanțelor, tranzacția a atras un interes semnificativ din partea investitorilor, în ciuda volatilității pieței. Ordinele totale au depășit 9 miliarde de euro în cursul după-amiezii, reprezentând o suprasubscriere de peste două ori valoarea ofertei. După stabilirea marjelor și alocările finale, valoarea totală a ordinelor s-a situat la aproximativ 7 miliarde de euro, echivalentul unei suprasubscrieri de 1,6 ori.
Structura finală a costurilor se prezintă astfel:
Ministerul Finanțelor a subliniat că tranzacția a beneficiat de o diversificare geografică și sectorială extinsă. Aproximativ 49% din tranșa verde, cu maturitate de 12 ani, a fost alocată investitorilor responsabili din punct de vedere social (SRI) și celor cu mandate specifice ESG sau verzi.
În privința distribuției geografice, investitorii din Europa de Vest au reprezentat 69% din alocările aferente tranșei de patru ani, în timp ce Marea Britanie și Irlanda au avut o pondere de 47% în tranșa de opt ani și de 45% în cea verde, cu maturitate de 12 ani.
Administratorii de active au reprezentat principala categorie de investitori, cu ponderi de 69% pentru tranșa de patru ani, 72% pentru cea de opt ani și 60% pentru euroobligațiunile verzi. Fondurile speculative au avut o pondere de 24% în tranșa verde.
„Cea de-a doua emisiune de euroobligațiuni a României pe piețele internaționale de capital din anul 2026 s-a bucurat de un interes mare din partea investitorilor și a reconfirmat încrederea de care se bucură țara noastră în urma implementării unui program ambițios de consolidare fiscală. Suma atrasă va contribui, alături de fondurile europene (CFM, PNRR, SAFE) și împrumuturile de la instituții financiare internaționale, la îndeplinirea necesarului de finanțare de pe piețele externe pentru acest an, precum și la consolidarea rezervelor noastre în valută” , a afirmat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Tranzacția a fost intermediată de BofA Securities Europe SA, Citigroup Global Markets Europe AG, Deutsche Bank Aktiengesellschaft, ING Bank N.V., JP Morgan SE și Société Générale.
Cancelarul german Friedrich Merz și-a reiterat poziția de a condiționa următorul buget al UE de obținerea unui sprijin unanim pentru un împrumut de mai multe miliarde de euro acordat Ucrainei, în ciuda faptului că premierul slovac Robert Fico a calificat această cerere drept „șantaj clasic”.
Potrivit POLITICO, sprijinirea Ucrainei „este o responsabilitate europeană comună, nu a statelor membre individuale”, a declarat Merz jurnaliștilor în cadrul unei conferințe de presă susținută împreună cu prim-ministrul ungar Peter Magyar.
„De aceea, chestiunea modului în care vom finanța Ucraina în anii următori, dacă va fi necesar, se înscrie în mod firesc în contextul acestor negocieri bugetare.”, a spus acesta.
Propunerea cancelarului german, pe care acesta a prezentat-o și într-o scrisoare trimisă vineri președintelui Consiliului European, Antonio Costa, a stârnit reacții negative.
Premierul slovac Robert Fico a respins ideea și l-a acuzat pe Friedrich Merz că încearcă să facă presiuni asupra statelor membre.
„Ceea ce face cancelarul german este un șantaj clasic, iar eu îl resping”, a declarat Fico marți, la Bratislava, în timpul unei întâlniri cu premierul ceh Andrej Babiš, potrivit presei slovace.
UE și partenerii săi discută în prezent despre un nou împrumut în valoare de 70 de miliarde de euro pentru a sprijini Ucraina în anul următor în fața atacurilor susținute ale Rusiei.
Uniunea vrea să acopere aproximativ 45 de miliarde de euro din acest împrumut, în timp ce alți aliați, precum Marea Britanie, Canada și Japonia, sunt așteptați să contribuie cu restul de 25 de miliarde de euro.
Friedrich Merz a explicat că nu dorește repetarea situației de anul trecut, când un alt împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina a fost convenit pe baza unor garanții financiare și angajamente asumate de majoritatea statelor membre.
La acel moment, trei țări, Cehia, Ungaria și Slovacia, au obținut o clauză prin care au fost exceptate de la participarea la acest angajament.
„În opinia mea, continuarea pe această cale nu este o soluție bună. Trebuie să integrăm pe deplin politica privind Ucraina în bugetul UE”, a afirmat Merz.
Poziția sa nu este însă împărtășită de premierul ungar Peter Magyar. Acesta a venit la Berlin alături de patru miniștri și un secretar de stat, pentru discuții despre o cooperare mai bună între Germania și Ungaria.
Vizita este, de fapt, o apropiere între cele două țări, după ani în care relațiile au fost foarte reci în timpul mandatului fostului premier ungar Viktor Orban.
„Aș dori să menționez aici, în mod diplomatic și cu tot respectul cuvenit, în calitate de prim-ministru al Ungariei, că nu consider neapărat o abordare corectă ca bugetul european, care este, de fapt, destinat unei perioade de șapte ani și Europei, să fie «legat de alte chestiuni»”, a declarat Peter Magyar.
Parlamentul a reluat procedura de numire a conducerilor Televiziunii Române și Radioului Public, după ce Curtea Constituțională a anulat, în aprilie 2026, hotărârile anterioare privind componența Consiliilor de Administrație. Două nume au fost în centrul negocierilor politice: Sorina Matei, propusă pentru TVR, și Răzvan Ioan Dincă, susținut pentru Radio România.
Sorina Matei a beneficiat de sprijinul AUR, în timp ce Răzvan Dincă a fost susținut de PSD.
Cei doi au fost numiți în septembrie în funcții interimare, pentru o perioadă de 60 de zile.
Cine este Sorina MateiSorina Matei este jurnalistă și are o experiență de aproape trei decenii în presa românească. Și-a început cariera în 1997, la publicația „Jurnalul Național”, iar din 2003 a trecut în televiziune.
De-a lungul timpului, a lucrat la Antena 1, Antena 3, B1 TV, România TV, Digi24, Aleph News și Mediafax. A activat în special în domeniile politic și justiție, fiind reporter și coordonator al secției Politic.
Unul dintre cele mai importante capitole ale carierei sale a fost activitatea de jurnalist acreditat la Palatul Cotroceni, unde a relatat timp de aproximativ 12 ani, în timpul mandatelor prezidențiale ale lui Emil Constantinescu, Ion Iliescu și Traian Băsescu.
În octombrie 2025, Sorina Matei s-a alăturat echipei Gândul-Mediafax.
În septembrie 2026, a fost numită director general interimar al Televiziunii Române, la propunerea AUR.
Într-o declarație publică despre perspectiva conducerii televiziunii publice, jurnalista a afirmat că își dorește să pună accentul pe jurnalism și pe un conținut echidistant și echilibrat.
Cine este Răzvan Ioan DincăRăzvan Ioan Dincă este regizor, producător de spectacole muzicale și manager cultural, cu experiență în conducerea unor instituții importante din domeniul artistic.
Și-a început activitatea de manager cultural în 2002, la Teatrul „George Ciprian” din Buzău, pe care l-a condus până în 2006.
Ulterior, a ocupat funcția de director general al Teatrului Național de Operetă „Ion Dacian” din București, în perioada 2006-2012. Între 2012 și 2015 a fost director și producător general al Operei Naționale București.
În perioada 2021-2025, Răzvan Dincă a condus Societatea Română de Radiodifuziune, în funcția de președinte-director general. În septembrie 2026, a revenit la conducerea instituției, de această dată ca director general interimar, fiind susținut de PSD.
Pe lângă activitatea managerială, este implicat în producția și regia unor spectacole de teatru și musical. Printre producțiile la care a lucrat se numără „Mamma Mia!”, „My Fair Lady”, „Fantoma de la Operă” și „Shrek, Musicalul”. Este și autorul a două volume de poezie.
Cum au ajuns cei doi în funcțiile interimareNumirile Sorinei Matei și ale lui Răzvan Dincă au venit după ce Curtea Constituțională a admis sesizările AUR privind modul în care Parlamentul repartizase locurile din Consiliile de Administrație ale TVR și Radioului Public.
În urma deciziei CCR din 29 aprilie 2026, procedura anterioară de numire a conducerilor celor două instituții a fost anulată. În septembrie, Parlamentul a desemnat conduceri interimare, pentru 60 de zile.
Deputații și senatorii s-au reunit marți, 10 noiembrie, în ședință comună pentru desemnarea noilor membri ai Consiliilor de Administrație. După această etapă, din rândul membrilor consiliilor urmează să fie desemnați președinții-directori generali ai celor două instituții.
Numirile sunt urmărite și prin prisma susținerii politice de care beneficiază cei doi candidați: AUR pentru Sorina Matei, la TVR, și PSD pentru Răzvan Dincă, la Radio România.
Separat, numirea Sorinei Matei în funcția de director general interimar al TVR a fost contestată de PNL și USR la Curtea Constituțională, care urmează să analizeze sesizarea pe 18 noiembrie 2026.
Rafinăria Petrotel este pregătită să înceapă procesul de repornire efectivă, după o lună în care echipele tehnice au lucrat intens la verificarea și pregătirea instalațiilor. Potrivit informațiilor exclusive obținute de Mediafax, compania a informat Ministerul Energiei că un transport de țiței este programat să ajungă în Portul Constanța până la 20 noiembrie 2026 și consideră că următoarea perioadă este importantă pentru coordonarea operațională cu Oil Terminal și CONPET pentru ca acest transport să ajungă în siguranță la rafinărie.
Dan Dănulescu, inginer-șef în cadrul Petrotel Lukoil, afirmă că primul pas pentru relansarea activității rafinăriei este complet, fiind pornit CET-ul, instalațiile sunt revizuite și recalibrate în parametri, iar obiectivul curent este ca repornirea integrală să înceapă înainte de venirea perioadei de îngheț.
„Timp de o lună, colegii noștri au lucrat la pregătirea instalațiilor și la toate verificările care țin de această etapă. Astăzi, rafinăria este pregătită să înceapă procesul de repornire. CET Petrotel a fost deja pornită, iar din punct de vedere tehnic este important ca următoarele etape să poată continua înainte de venirea înghețului”, a declarat Dan Dănulescu.
Un transport de țiței este așteptat până la 20 noiembrieConducerea Petrotel a informat Ministerul Energiei că un transport de țiței urmează să ajungă în Portul Constanța până la data de 20 noiembrie. Țițeiul este de origine kazahă, în deplină legalitate cu toate condițiile impuse de sancțiunile internaționale, atât ale Uniunii Europene, cât și sancțiunile emise de Trezoreria americană și Trezoreria britanică. În plus, fondurile și resursele utilizate în aceste demersuri nu sunt de origine și nu vor avea destinație în Federația Rusă.
Pentru ca materia primă să poată ajunge la rafinărie sunt necesare coordonarea operațională și contractuală cu Oil Terminal, pentru preluarea și descărcarea transportului, și cu CONPET, operatorul sistemului prin care țițeiul de import este transportat către rafinăriile din România. Ambele companii sunt în subordinea Ministerului Energiei.
Petrotel consideră că există premisele pentru identificarea unei soluții prin dialog între companie, Ministerul Energiei, Oil Terminal și CONPET. Cele două societăți strategice, în care statul român este acționar majoritar prin Ministerul Energiei, au un rol esențial în lanțul logistic necesar alimentării rafinăriei.
„Avem încredere în echipa Ministerului Energiei și în conducerile CONPET și Oil Terminal. Suntem convinși că toate instituțiile și companiile implicate înțeleg importanța acestui moment și că, prin cooperare, pot fi stabilite soluțiile operaționale necesare pentru ca țițeiul să ajungă la rafinărie și procesul de repornire să poată continua”, a afirmat inginerul-șef al Petrotel.
Compania precizează că informațiile referitoare la starea tehnică a rafinăriei, pregătirea instalațiilor și pașii necesari reluării activității au fost deja transmise Ministerului Energiei. Petrotel rămâne disponibilă să furnizeze clarificări și documente suplimentare, dacă acestea vor fi necesare.
Petrotel dorește aprofundarea dialogului deja începutReprezentanții companiei susțin că există deja un dialog cu Ministerul Energiei și cu celelalte entități implicate, însă consideră utilă aprofundarea discuțiilor tehnice și operaționale în perioada imediat următoare.
Petrotel nu solicită soluții în afara cadrului legal și nici luarea unor decizii fără verificările necesare. Compania își dorește o discuție aplicată, în care toate părțile să poată corela calendarul transportului de țiței cu procedurile de descărcare, transport și alimentare a rafinăriei.
„Am transmis și am descris deja Ministerului Energiei informațiile privind situația tehnică a rafinăriei și pregătirea pentru relansare. Rămânem disponibili să completăm aceste informații ori de câte ori va fi necesar. Credem că o discuție mai aprofundată, la nivel tehnic și operațional, ar fi utilă pentru ca toate părțile implicate să aibă aceeași imagine asupra calendarului și a pașilor care trebuie parcurși”, a explicat Dan Dănulescu.
Potrivit acestuia, compania își dorește ca dialogul să continue într-o manieră constructivă și în ritmul necesar pentru clarificarea tuturor aspectelor operaționale.
„Nu dorim să punem presiune asupra partenerilor instituționali și înțelegem responsabilitatea fiecărei companii implicate. În același timp, perioada următoare este importantă pentru rafinărie. Ne dorim să găsim împreună soluția care să permită continuarea în siguranță a procesului de repornire”, a adăugat inginerul-șef.
CET Petrotel a fost pornităCompania a pus deja în funcțiune centrala de cogenerare a rafinăriei, CET Petrotel, ca parte a pregătirilor pentru reluarea activității. Centrala asigură energia electrică și termică necesare proceselor tehnologice de pe platformă.
Potrivit oficialilor, pornirea CET și pregătirea celorlalte instalații presupun utilizarea resurselor și a stocurilor disponibile pe platformă. În lipsa unei alimentări cu țiței care să permită continuarea etapelor de repornire, activitățile începute nu pot fi susținute pe termen lung, iar rafinăria ar putea fi nevoită să reintre într-un regim prelungit de conservare.
„Pornirea CET Petrotel a fost un pas necesar și arată că rafinăria este pregătită să avanseze. Am mobilizat oamenii și resursele, am pregătit instalațiile și suntem gata să trecem la etapele următoare. Pentru ca acest efort să poată continua, avem nevoie ca materia primă să ajungă la rafinărie. Din punct de vedere tehnic, obiectivul nostru este să începem repornirea înainte de îngheț”, a declarat Dan Dănulescu.
Acesta a subliniat că relansarea va fi realizată etapizat, cu toate verificările de siguranță necesare. Pregătirea rafinăriei nu presupune pornirea simultană și imediată a tuturor instalațiilor, ci începerea unui proces tehnic controlat.
Relațiile cu subcontractorii au fost relansateÎn perspectiva reluării activității, Petrotel a reactivat și relațiile de lucru cu subcontractorii și furnizorii implicați în funcționarea și mentenanța platformei.
Compania arată că impactul unei eventuale noi amânări nu s-ar limita la angajații rafinăriei. În jurul Petrotel funcționează o rețea de companii care asigură lucrări de mentenanță, servicii tehnice, transport, logistică, securitate industrială și alte activități necesare procesului de producție.
O parte dintre aceste companii și-au mobilizat deja personalul și resursele în perspectiva relansării. Menținerea lor în acest proces depinde de existența unui calendar operațional suficient de clar.
„Nu vorbim numai despre angajații Petrotel. Repornirea rafinăriei înseamnă activitate pentru zeci de parteneri, furnizori și subcontractori români. Am reușit să relansăm aceste relații și să remobilizăm o parte importantă a ecosistemului economic din jurul rafinăriei. Este important ca acest efort comun să poată continua”, a precizat Dan Dănulescu, în declarația pentru Mediafax.
Care este mizaOprirea Petrotel a redus capacitatea internă de producție a carburanților, iar volumele care nu au mai fost produse în România au fost compensate prin importuri. Reluarea activității ar readuce în circuit o capacitate industrială importantă și ar susține activitatea infrastructurii naționale de transport și depozitare.
Conducerea Petrotel consideră, conform declarațiilor transmise Mediafax, că relansarea rafinăriei ar contribui la securitatea energetică a țării, la păstrarea locurilor de muncă specializate și la susținerea companiilor românești din lanțul industrial.
Petrotel se află în procedura generală a insolvenței din august, iar repornirea activității este considerată un element important pentru reorganizarea companiei și pentru protejarea angajaților, a creditorilor și a relațiilor comerciale.
„Există astăzi o rafinărie pregătită pentru relansare, o echipă calificată, subcontractori remobilizați și un transport de materie primă care poate susține acest proces. Avem încredere că Ministerul Energiei, CONPET și Oil Terminal vor continua dialogul cu noi și că vom putea transforma această oportunitate într-o poveste de succes pentru industria și economia României”, a conchis Dan Dănulescu, în exclusiviate pentru Mediafax.
Sportiva în vârstă de 16 ani a încheiat cursa cu timpul de 1:00.771, într-o finală câștigată de sud-africana Megan Nieman, care a fost cronometrată în 57.757 secunde.
Medalia de argint i-a revenit elvețiencei Mina Hirsbrunner, cu 57.846 secunde, în timp ce podiumul a fost completat de columbianca Michell Carolina Gomez, cu 58.905 secunde.
Românca ajunsese în finală după ce terminase pe locul al patrulea în prima semifinală, cu timpul de 1:01.640. În cursa decisivă, ea și-a îmbunătățit astfel performanța cu aproape nouă zecimi de secundă.
Delia Aștefănoaie este legitimată la Clubul Sportiv Municipal Bacău și a fost una dintre cele trei reprezentante ale României în concursurile de atletism de la Dakar 2026.
Amelia Negulescu a participat la triplusalt, la care a obținut medalia de argint. Liviu Isache a concurat la proba de 3.000 de metri, situându-se pe locul 10.
Întrecerile de atletism de la Jocurile Olimpice de Tineret s-au desfășurat în perioada 8-10 noiembrie, pe stadionul Iba Mar Diop din capitala Senegalului.
Delegația României are patru medalii, în total, ocupând locul 16 în clasamentul general pe medalii.
Pe lângă medalia de argint obținută de Negulescu, România a mai punctat prin înotătoarea Daria Silișteanu, care a câștigat două medalii de aur și una de argint.
Un polițist de 24 de ani a fost rănit, marți, într-un accident rutier produs în jurul orei 15:40, pe DN 39A, pe podul Apolodor, la Agigea. Autospeciala de poliție în care se afla agentul a intrat în coliziune cu remorca unui TIR. Potrivit ISU, victima este inconștientă.
Polițiștii din cadrul Serviciului Siguranță Rutieră au fost sesizați cu privire la producerea accidentului. Din primele verificări a reieșit că agentul era singur în autospecială, se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu și se deplasa fără semnalele acustice și luminoase în funcțiune.
Polițistul este încadrat la Serviciul Siguranță Transporturi – T.F./T.N. Agigea și face parte din promoția iunie 2024.
La locul accidentului au fost trimise o autospecială de stingere, o autospecială de descarcerare, un echipaj SMURD C și unul SMURD B.
Victima este transportată la spitalul județean Constanța de SMURD C, inconștientă.
Constructorul își propune finalizarea ambelor tronsoane până la sfârșitul anului 2026, însă respectarea termenului depinde de asigurarea fondurilor necesare și de condițiile meteorologice, a anunțat directorul general al CNAIR, Cristian Pistol.
Primul lot a ajuns la 80%, iar al doilea la 65%Potrivit informațiilor publicate de Cristian Pistol, pe Facebook, lucrările pe cele două tronsoane ale Autostrăzii Moldovei continuă, constructorul fiind mobilizat pentru finalizarea proiectelor în acest an.
Lotul 1, Săucești – Trifești, are o lungime de 30,3 kilometri și a ajuns la un stadiu fizic de execuție de 80%.
Pe lotul 2, Trifești – Gherăești, cu o lungime de 18,99 kilometri, progresul lucrărilor este de 65%.
Împreună, cele două sectoare însumează aproximativ 49,3 kilometri din Autostrada Bacă – Pașcani, parte a proiectului Autostrăzii Moldovei (A7).
„Loturile 1 și 2 ale Autostrăzii Bacău – Pașcani, în total 49,3 km, avansează constant”, a transmis directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere.
1.000 de muncitori și 800 de utilaje, mobilizate pe șantiereConstructorul român UMB a mobilizat aproximativ 1.000 de muncitori și 800 de utilaje pentru a accelera execuția celor două tronsoane.
Activitățile desfășurate în această perioadă includ realizarea structurii rutiere, lucrări la poduri și amenajarea spațiilor de servicii.
În paralel, echipele lucrează la instalarea sistemelor inteligente de transport (ITS), montarea parapetelor de protecție și executarea marcajelor rutiere.
Aceste intervenții fac parte din etapele necesare pentru finalizarea infrastructurii și pregătirea sectoarelor pentru circulația rutieră.
Valoarea cumulată a contractelor pentru cele două loturi este de 2,92 miliarde de lei, fără TVA.
Finalizarea în 2026 depinde de alocarea fondurilor de la bugetUnul dintre principalele elemente care pot influența calendarul lucrărilor este finanțarea.
Potrivit directorului CNAIR, fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au acoperit lucrările executate până la 31 august 2026.
Pentru continuarea proiectelor, compania a solicitat alocarea sumelor necesare de la bugetul de stat.
„Finanțarea prin PNRR a acoperit lucrările executate până la 31 august 2026, iar pentru continuarea acestora CNAIR a solicitat alocarea sumelor necesare de la bugetul de stat”, a precizat Cristian Pistol.
Șeful CNAIR a avertizat că termenul de finalizare rămâne condiționat atât de disponibilitatea finanțării, cât și de evoluția vremii în următoarele săptămâni.
„Finalizarea în 2026 depinde acum de asigurarea finanțării și de condițiile meteorologice din perioada următoare”, a subliniat acesta.
În consecință, deși constructorul urmărește încheierea lucrărilor până la sfârșitul anului, deschiderea celor două loturi nu poate fi considerată certă în acest moment.
Finalizarea tronsoanelor Săucești – Trifești și Trifești Gherăești ar reprezenta un nou pas în dezvoltarea Autostrăzii Moldovei, proiect de infrastructură destinat îmbunătățirii legăturilor rutiere din estul României.
Edenred, liderul pieţei de beneficii extrasalariale, anunță rezultatele Global Workplace Joy Index, primul studiu de amploare care a măsurat bucuria la locul de muncă în rândul a 17.450 de angajați și 8.920 de lideri HR din 27 de țări.
Studiul a analizat experiența zilnică la locul de muncă, pe baza a 10 indicatori, printre care mândria, sensul și valoarea muncii, relațiile cu colegii, recunoașterea din partea managerilor, implicarea, oboseala și frustrările de la locul de muncă. Pe baza răspunsurilor, cu scoruri între 0 la 100, au fost identificate trei categorii de angajați: cu un nivel scăzut al bucuriei (scoruri între 0 și 49,5), cu un nivel mediu (scoruri între 50 și 74,5) și cu un nivel crescut (scoruri între 75 și 100).
În clasamentul general, România obține un scor de 64 din 100, peste media globală de 63. Astfel, românii sunt mai bucuroși la locul de muncă decât angajați din țări precum Spania, Germania sau Italia și s-au situat la egalitate cu cei din Franța și Suedia. Dacă topul bucuriei este dominat de India, Mexic și Peru, la finalul clasamentului, se situează Cehia, Portugalia și Japonia.
Contextul economic schimbă așteptările angajaților
Prin Global Workplace Joy Index, compania Edenred, prezentă în 44 de țări, a obținut o imagine actuală, de ansamblu, despre cum se simt angajații în piețe și economii foarte diferite. Astfel, pe piețele cu creștere rapidă, optimismul este alimentat de avântul economic, de șansa de a urca social și de creșterile salariale reale solide (majorări medii de aproximativ 9,1%, față de o inflație de 4–4,5%). În economiile mature, angajații au așteptări de bază mai ridicate, iar contextul economic este mai dificil: creșterea reală a salariilor a încetinit la 1,8–2,2%.
„Mult timp, succesul unei organizații a fost evaluat în primul rând prin indicatori financiari. Astăzi, devine tot mai clar că performanța sustenabilă nu poate fi separată de experiența oamenilor care o construiesc. Joy Index ne oferă o perspectivă nouă, bazată pe date, asupra acestei relații și confirmă că bucuria la locul de muncă este mult mai mult decât o aspirație individuală. Este o componentă strategică a unui business sănătos și competitiv. La Edenred, credem că viitorul muncii aparține liderilor de business care integrează această bucurie în obiectivele lor de afaceri și inițiază acțiuni concrete, care să răspundă nevoilor reale ale angajaților și să creeze valoare pe termen lung pentru companie” a declarat Görkem Oran, CEO Edenred România. Citeşte comunicatul integral AICI:
Ambasadorul Iranului a fost convocat marți în Franța, după ce Teheranul a fost acuzat că se află în spatele atacului cibernetic care a provocat defectarea frigiderelor din sute de supermarketuri.
„Convocarea ambasadorului iranian, anunțată ieri de ministru, a avut loc în această dimineață”, a precizat Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat de presă, potrivit Reuters.
Într-o intervenție la FranceInfo, ministrul francez de Externe, Jean-Noel Barrot a afirmat că țara va insista pentru impunerea de sancțiuni la nivelul UE ca răspuns la atacul cibernetic asupra sistemelor de refrigerare din mai multe supermarketuri.
Franța „nu va exclude nicio opțiune și va lua toate măsurile — inclusiv cele pe care s-ar putea să nu le dezvăluim public — pe care le considerăm proporționale și necesare pentru a descuraja orice alte atacuri”, a precizat Barrot, potrivit France24.
Franța acuză Iranul că se află în spatele atacului cibernetic care a afectat sistemele de refrigerare din supermarketuriLuni, Franța a acuzat oficial Iranul că se află în spatele atacului cibernetic din luna octombrie, când temperatura din frigidere și congelatoare din mai multe supermarketuri din țară a crescut.
El a anunțat că vor fi consecințe pentru Iran.
„Datorită muncii remarcabile a departamentelor guvernamentale, pot confirma că responsabilitatea pentru acest atac revine Gărzii Revoluționare Iraniene. Vom impune sancțiuni la nivel european împotriva celor responsabili”, a declarat Barrot luni jurnaliștilor, în cadrul unei reuniuni a G7 la Paris, potrivit POLITICO.
În replică, ministerul Afacerilor Externe al Iranului a respins ca fiind „nefondate și ostile” acuzațiile potrivit cărora Garda Revoluționară ar fi în spatele atacurilor.
Ministrul Justiției a dezvăluit marți, 10 noiembrie, că suspectul accesase site-uri dedicate autorului atentatelor din Norvegia, soldate cu 77 de morți în 2011.
Atacatorul din Cracovia accesase site-uri despre Anders BreivikMinistrul polonez al Justiției, Waldemar Żurek, a declarat marți, la Radio Kraków, că anchetatorii au identificat indicii care ar putea susține ipoteza unei motivații extremiste în cazul atacului armat de sâmbătă.
Potrivit Reuters, ministrul a precizat că suspectul, identificat de procurori drept Michał Oksiński, un muncitor de 24 de ani, consultase pagini de internet referitoare la Anders Behring Breivik.
Ministrul a apreciat că există indicii puternice privind o posibilă influență a extremismului de dreapta asupra comportamentului atacatorului.
Breivik a ucis 77 de persoane în Norvegia, în iulie 2011. Opt victime au murit în urma exploziei unei mașini-capcană la Oslo, iar alte 69, majoritatea adolescenți, au fost împușcate într-o tabără de tineret a Partidului Laburist, pe insula Utøya.
Deocamdată, autoritățile poloneze nu au stabilit oficial că Oksiński l-a considerat pe Breivik un model sau că atacul de la Cracovia a fost inspirat direct de crimele acestuia.
Șase persoane ucise în Piața Centrală din CracoviaAtacul s-a produs sâmbătă, în Piața Centrală din Cracovia, una dintre cele mai cunoscute atracții turistice ale Poloniei.
Potrivit poliției, suspectul a deschis focul dintr-un autoturism, provocând moartea a șase persoane.
Forțele de ordine au intervenit la scurt timp, iar atacatorul a fost împușcat și reținut. Acesta a murit luni, la spital, în urma rănilor suferite.
Ministrul Justiției a anunțat că în vehiculul folosit de suspect a fost descoperit și un amortizor pentru armă.
În aceeași zi în care s-a produs atacul, autoritățile au găsit în locuința familiei cadavrele tatălui, mamei și surorii suspectului.
Anchetatorii consideră că și aceste trei persoane ar fi fost ucise de Oksiński, însă circumstanțele deceselor sunt în continuare investigate.
Simboluri asociate extremei drepte, descoperite de anchetatoriUn alt element analizat de autorități este un steag galben, cu imaginea unui șarpe și inscripția „Don’t tread on me”, descoperit în camera suspectului.
Cunoscut drept steagul Gadsden, simbolul a fost utilizat de-a lungul timpului în diferite contexte politice americane, inclusiv de unele grupări de extremă dreapta.
Ministrul Justiției a precizat că și anumite simboluri identificate la locul de muncă al atacatorului ar putea avea relevanță pentru această direcție a investigației.
Prezența acestor elemente este analizată împreună cu activitatea online a suspectului, fără ca anchetatorii să fi anunțat o concluzie definitivă privind mobilul crimelor.
Scandal politic în Polonia pe tema motivației ataculuiIpoteza unei motivații extremiste a provocat o dispută între guvern și opoziția naționalistă.
Ministrul de Interne, Marcin Kierwiński, a afirmat încă de sâmbătă, la câteva ore după atac, că suspectul ar fi fost influențat de ideologia extremei drepte.
Declarația a fost respinsă categoric de liderul partidului de opoziție Lege și Justiție (PiS), Jarosław Kaczyński, care a calificat-o drept o minciună evidentă.
La rândul său, deputatul PiS Michał Wójcik s-a declarat indignat de afirmațiile ministrului Justiției și a acuzat reprezentanții guvernului că prezintă incorect situația comunității internaționale.
Marți, ministrul de Interne a precizat că își menține declarațiile inițiale, dar așteaptă concluziile oficiale ale anchetei.
În Polonia a fost instituit doliu național în zilele de 8 și 9 noiembrie, iar la Cracovia perioada de doliu se prelungește până pe 11 noiembrie.
Triplu campion olimpic și de patru ori campion mondial și european, fostul internațional francez a participat marți la o întâlnire organizată în cadrul evenimentului „Demain Le Sport”, unde a povestit cum s-a adaptat la viața de după Jocurile Olimpice de la Paris din 2024.
„La început, ceea ce îmi doream era să nu fac absolut nimic. Când eram copil, voiam să devin cel mai bun handbalist din lume. De-a lungul carierei, singurul meu obiectiv a fost să intru în istoria sportului meu și a sportului francez. Nu mă gândeam deloc la ce urma după retragere. Când m-am oprit, mă gândeam doar să mă bucur de viață și să trăiesc într-un ritm mai lent. Voiam doar să încetinesc ritmul”, a declarat Karabatic.
Planurile fostului handbalist au fost însă rapid înlocuite de numeroase solicitări pentru proiecte media, de afaceri și caritabile.
„A trebuit să învăț să spun nu. Nu mai aveam scuza unui sportiv profesionist, cu antrenamente și meciuri”, a explicat fostul inter.
Karabatic este implicat în mai multe proiecte antreprenoriale. Alături de fostul rugbist Benjamin Kayser participă la fondul de investiții Teampact. Iar împreună cu fratele său, Luka, a lansat un fond cu scop caritabil, a deschis o sală de padel și analizează posibilitatea lansării unui canal de YouTube.
Presiunea performanței și relația cu fiul săuKarabatic a explicat că retragerea l-a ajutat să renunțe la obsesia de a fi permanent cel mai bun, obiectiv care i-a marcat întreaga carieră.
O accidentare gravă la genunchi, suferită înaintea Jocurilor Olimpice de la Tokyo din 2021, precum și o perioadă de epuizare l-au determinat să descopere meditația și să privească diferit sportul, acceptând inclusiv ideea de a juca din plăcere, nu doar pentru victorie.
„Timp de peste 24 de ani, am fost concentrat pe un singur lucru: să devin cel mai bun handbalist din lume. Am reușit să mă detașez de această mentalitate. Dorința de a fi cel mai bun aduce o presiune enormă. Acum, în proiectele mele, nu mai am acest obiectiv. Vreau doar să fac lucruri în care mă regăsesc și să fiu cât mai autentic. Sincer, nu mă mai interesează dacă oamenii mă consideră cel mai bun sau nu”, a mărturisit francezul.
Fostul handbalist a povestit și despre relația cu fiul său, Alek, căruia încearcă să îi transmită o perspectivă diferită asupra performanței.
„Într-o zi, m-a întrebat: «Tată, crezi că într-o zi voi putea fi la fel de bun ca tine?». A fost un moment dificil pentru mine. Știu că astfel de momente pot marca un copil, îl pot motiva sau îl pot descuraja”, a relatat Karabatic.
„Important este să ai visuri, să ai ambiție și să îți dorești să ajungi acolo. Totul este posibil în viață. Ai capacitatea necesară, trebuie doar să te antrenezi și să te bucuri de ceea ce faci. Vreau să îi transmit că are dreptul să viseze și să își atingă întregul potențial”, a explicat fostul campion.
Karabatic a recunoscut totuși că are o temere legată de viitorul fiului său: „Sunt tatăl care a reușit. Mi-e teamă că, dacă va alege același drum, va fi judecat permanent în comparație cu mine”.
Visul de a deveni selecționerul FranțeiKarabatic a dezvăluit că își dorește ca într-o zi să preia conducerea echipei naționale a Franței din postura de selecționer, deși nu intenționează să înceapă prea curând o carieră de antrenor.
„Cred că, undeva în interiorul meu, există dorința ca într-o zi să devin selecționerul echipei naționale a Franței”, a afirmat fostul handbalist.
„Ca jucător, te plângi întotdeauna de antrenor și nu înțelegi anumite decizii. Aș vrea să văd cum este să fii de cealaltă parte. Bineînțeles, există și dorința de a transmite mai departe ceea ce am învățat. Dar nu în viitorul apropiat. Dacă voi face acest lucru, vreau să fie din motivele potrivite. Sper să o fac pentru ceilalți, pentru jucători, nu pentru mine”, a completat Karabatic.
Francezul este însă conștient de responsabilitățile unei asemenea funcții și de presiunea pe care o presupune activitatea de antrenor.
„Știu că viața de antrenor sau de selecționer este la fel ca viața unui sportiv, poate chiar mai complicată, cu mult mai multă presiune, mult mai puțin timp liber și o încărcătură mentală mult mai mare”, a spus fostul campion.
Nikola Karabatic s-a retras în vara anului 2024, după Jocurile Olimpice de la Paris, încheind una dintre cele mai impresionante cariere din handbalul mondial.
Comisia Europeană colaborează cu autoritățile de la Kiev pentru a identifica cele mai urgente nevoi ale Ucrainei, prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene.
Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Eva Hrncirova, a declarat marți, în cadrul unui briefing de presă la Bruxelles, că ajutorul va fi direcționat către zonele și persoanele care au cea mai mare nevoie de sprijin.
„Vom ține luminile aprinse în Ucraina, vom asigura funcționarea spitalelor și a serviciilor esențiale. Acest lucru este deja prevăzut în planul pe care îl avem pentru această iarnă și pe care președinta von der Leyen l-a anunțat în februarie”, a afirmat Hrncirova, potrivit Ukrainska Pravda.
UE pregătește transferul echipamentelor unei centrale electrice în UcrainaPurtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene a anunțat că Uniunea Europeană a demontat o întreagă centrală electrică, ale cărei echipamente urmează să fie transportate în Ucraina și folosite pentru asamblarea infrastructurii energetice necesare.
Componentele centralei vor contribui astfel la refacerea infrastructurii energetice ucrainene, afectate de atacurile rusești.
„Vrem să livrăm ajutorul potrivit, în locul potrivit, oamenilor potriviți și la momentul potrivit. Nu este vorba doar despre furnizarea de asistență, ci despre direcționarea acesteia astfel încât să aibă un impact asupra ucrainenilor”, a precizat Hrncirova.
Comisia Europeană evaluează nevoile urgente ale UcraineiComisarul european Hadja Lahbib a discutat luni cu premierul ucrainean Serhii Koretskyi despre nevoile specifice ale țării. O nouă convorbire între cei doi oficiali era programată marți, pentru o evaluare detaliată a necesarului de ajutor.
„Astăzi va avea loc o nouă convorbire între comisarul Lahbib și premierul Koretskyi, în cadrul căreia ne așteptăm să primim deja o evaluare detaliată a ceea ce este necesar și unde este nevoie de ajutor în Ucraina. Apoi, pe baza acesteia, putem pregăti detaliile tehnice și putem livra ajutorul solicitat de Ucraina”, a declarat purtătoarea de cuvânt.
Aproape 1,5 miliarde de euro, ajutor umanitar european pentru UcrainaDe la începutul războiului, Uniunea Europeană a alocat aproape 1,5 miliarde de euro pentru ajutor umanitar destinat Ucrainei.
În septembrie, Comisia Europeană a anunțat un sprijin suplimentar de 52 de milioane de euro. Astfel, valoarea totală a ajutorului umanitar alocat pentru acest an depășește 200 de milioane de euro.
Zelenski a convenit activarea mecanismului european de urgențăReprezentanții Comisiei Europene și cei ai Ucrainei au avut luni o reuniune pentru a identifica nevoile urgente ale țării, în urma atacurilor rusești asupra infrastructurii critice.
Tot luni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a convenit cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, activarea unui mecanism special al UE pentru acordarea de ajutor de urgență Ucrainei.
