În România, Justiția, coloana vertebrală a oricărui stat, și putere constituțională separată, este mai contestată ca oricând. Atât opinia publică din România cât și clasa politică sunt nemulțumite de funcționarea sistemului judiciar, dar din motive diferite.
Despre nemulțumiri și împliniri, despre eroi și farisei, despre funcționalitatea sistemului judiciar raportat la cetățeanul român, despre lupta anticorupție, mari dosare, mari reforme, condamnări și achitări, despre procurori vs judecători, despre Justiție și tele-Justiție, discutăm vineri, 6 februarie, de la ora 13.00, cu șeful DNA, Marius Voineag.
Emisiunea poate fi urmărită în fiecare vineri, de la ora 13:00, live, pe canalele de YouTube și Facebook ale Mediafax.
Întrebat despre începerea achizițiilor prin Programul SAFE, ministrul Apărării a spus: „A fost semnat deja contractul cu Rachetele Mistral, a fost o achiziție în comun pentru produse luate din Franța, cu mai multe țări, a fost șapte țări care au avut comenzii în comun pentru a achiziționa aceste produse mai ieftine”, joi, într-o conferință de presă.
Colaborarea insituționalăMinisterul Apărării și-a îndeplinit obligația legală de a transmite criteriile operaționale necesare industriei de apărare, prin intermediul Ministerului Economiei. „ Ministerul Economiei trebuie să emită un document care să spună care este procentul de localizare cerut pentru fiecare dintre aceste 21 de proiecte”, a spus Miruță.
Ministrul a spus că ministerul Economiei lucrează la definirea procentelor de localizare pentru fiecare dintre cele 21 de proiecte, adăugând: „Ceea ce Ministerul Apărării deja a transmis, noi ne-am bifat obligația asta, cu ceea ce Ministerul Economiei va transmite, grupul de lucru de la Guvern, de la Cancelarie Coordonată de Cancelarul Primului Ministru, va emite un ordin cu privire la companiile care să primească aceste Request for Information, care îndeplinesc condițiile de localizare și de operare ”.
Privind acest proces, ministrul a spus: „Știu că se lucrează, estimez că e chestiune de câteva zile”.
Problema creșterii artificiale a prețurilorAcesta a subliniat că autoritățile române urmăresc evitarea unor creșteri artificiale de prețuri. „există în piață o preocupare pe care o simt, vin foarte mulți bani, România este presată să utilizeze aceste sume de bani într-un timp foarte scurt, ceea ce poate duce adesea la o creștere artificială a prețurilor”, a declarat acesta, adăugând: „Dacă vine vreo companie care crede că pentru asta dublează prețul, România nu mai este niciun câștig prin intermediu SAFE și nu vom face asta”.
În ceea ce privește selecția proiectelor și a cantităților, ministrul a explicat: „Suma de bani care ne-a fost alocată prin SAFE e una finită. Armata Română a trebuit să își împartă proiectele în funcție de priorități raportate la această sumă de bani”.
Privind componenta colocalizării în achizițiile SAFE: Miruță a afirmat: „În zona Brașov există, la Ghimbav, colaborare cu Airbus pentru elicopterele Puma. Pe noi ne interesează să dăm de lucru în continuare platformelor de acolo care au capacitate să producă parțial componente din acest produs final”
Actul normativ prevede acordarea de granturi directe producătorilor agricoli, pentru plantațiile pomicole pe rod care au înregistrat un grad de afectare între 30% și 100%. Beneficiarii schemei sunt fermierii care au depus cereri de plată pe suprafață la APIA pentru anul 2025, indiferent de forma de organizare a fermei, potrivit MADR.
Ce specii sunt eligibileSprijinul financiar se acordă pentru următoarele specii: prun, măr, păr, piersic și nectarin, cireș și vișin, cais și zarzăr, nuc, alun și migdal.
„După ce am solicitat oficial acest sprijin în Consiliul AgriFish încă din iunie 2025, Comisia Europeană a recunoscut importanța demersului României și ne-a alocat 11,5 milioane de euro, a doua cea mai mare sumă din pachetul de urgență destinat celor șase state afectate. Prin Hotărârea de Guvern adoptată astăzi, transformăm acest demers în sprijin direct pentru pomicultori, oferind granturi de până la 2.000 euro/ha. Este datoria noastră să ne asigurăm că fermierii nu sunt singuri în fața capriciilor climatice și au resursele necesare pentru a continua să producă pentru România”, a declarat Ministrul Agriculturii, Florin-Ionuț Barbu.
Cum se acordă sprijinulCuantumul maxim al ajutorului este de 10.180,6 lei/ha (echivalentul a 2.000 euro/ha), proporțional cu gradul de afectare a plantațiilor. Cererile pentru acordarea sprijinului se depun la centrele județene sau locale APIA, precum și la centrul APIA din București, în termen de 20 de zile lucrătoare de la intrarea în vigoare a hotărârii. Plățile către beneficiari vor fi efectuate până la 30 aprilie 2026.
Schema beneficiază de un buget total de 58.538.450 lei (echivalentul a 11,5 milioane euro), asigurat din Fondul European de Garantare Agricolă, sub formă de finanțare externă nerambursabilă.
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale afirmă că această schemă are ca scop compensarea pierderilor de producție și asigurarea fermierilor că nu sunt lăsați singuri în fața fenomenelor climatice extreme. Prin această măsură, autoritățile urmăresc ca pomicultorii să își poată continua activitatea, să mențină producția pentru piața internă și să evite pierderi majore care pot afecta economia agricolă.
Ministrul Florin-Ionuț Barbu a precizat că sprijinul de urgență pentru sectorul pomicol reprezintă o măsură concretă de protecție a fermierilor români și un exemplu de cum statul poate interveni rapid pentru a sprijini agricultura afectată de condițiile climatice nefavorabile.
Rogobete spune, joi, că a spus încă de la începutul acestui an că măsura privind concediile medicale și neplata primei zile de concediu medical trebuie „nuanțată și aplicată corect, nu generalizată și nedreaptă”.
„Am avut o întâlnire consistentă cu asociațiile de pacienți, în care am analizat toate nuanțele și criteriile tehnice. Există situații clare, fără loc de interpretări sau suspiciuni — vorbim despre pacienți oncologici, pacienți cu boli rare, pacienți cronici și alte categorii care depind real de acest sprijin medical. Ca să fiu foarte clar: în această măsură vor fi introduse excepții explicite acolo unde lucrurile sunt ferme și evidente. Aceste corecții vor fi făcute direct de Ministerul Sănătății, pentru ca pacienții care chiar au nevoie de concedii medicale să fie protejați. Rolul meu, ca ministru al sănătății, este să apăr pacienții, personalul medical și funcționarea corectă a sistemului”, spune Rogobete.
Potrivit ministrului, impactul economic este important pentru sustenabilitatea sistemului public, „sar nu va fi niciodată mai presus de sănătatea oamenilor”.
Astfel, Rogobete spune că a finalizat o ordonanță de urgență care intră în transparență decizională și care introduce metodologii clare de protecție.
„Aceasta corectează excesele din trecut și elimină situațiile în care pacienții vulnerabili ar fi fost afectați de lipsa de reglementare. Reforma înseamnă ordine, corectitudine și protecție reală pentru cei care au nevoie de sistemul medical. Și exact asta facem”, mai spune Alexandru Rogobete.
Premierul Ilie Bolojan a spus miercuri că propunerea ca prima zi de concediu medical să nu fie plătită a venit din partea Ministerului Sănătății și este una tranzitorie, însă realitatea este că anul trecut cheltuielile pentru condiile medicale s-au ridicat la 6 miliarde lei, aproximativ 8% din bugetul CNAS.
Bolojan a fost întrebat dacă se caută o soluție pentru bolnavii cronici, bolnavii oncologici, pentru a fi scutiți de această măsură privind neplata primei zile de concediu medical.
„Am toată compasiunea pentru aceste cazuri. Am și aparținător în familie, știu ce înseamnă un astfel de tratament. V-am spus putem să analizăm orice măsură cu privire la efectele pe care le are. Vă rog să vă gândiți că această măsură a intrat de câteva zile în vigoare și vom putea face o evaluare cel puțin după o lună de zile, să vedem care este dinamica acestei măsuri. Ea este una, așa cum v-am spus, tranzitorie, deci pe o perioadă limitată, în așa fel încât în această perioadă să punem în funcție mecanismele prin care atunci când eliberezi un concediu medical, să fii conștient ca medic că ai o răspundere suficient de mare care să nu-ți permită să le acordi nejustificat, pentru că în felul acesta cuantumul acestor concedii crește foarte mult și în loc într-adevăr să-i susținem pe cei care au într-adevăr boli reale grave sau au probleme de sănătate pe care le putem avea fiecare, ne disipăm cheltuielile pentru un sistem care este cu niște sume imense, scăzând și productivitatea muncii, creând și nedreptățile pe care le-ați enumerat, dar creând și o frustrare socială când vezi că unii, cum să vă spun, lipsesc programat de la serviciu, dar nu este vorba despre aceste cazuri, pentru care am toată compasiunea și înțeleg despre ce este vorba”, a mai spus Bolojan.
„Despre acest raport, președintele României a anunțat că, în legătură cu instituțiile responsabile, vor clarifica toate aspectele care nu au fost încă clarificate. Eu am văzut acum o perioadă, ceea ce a fost transmis și în spațiu public, un raport cu privire la ce s-a întâmplat în timpul alegerilor și mi se pare că s-a trecut destul de repede public peste detaliile din acel raport, care, din punctul meu de vedere, sunt destul de identificabile și măsurabile și grave”, a declarat Miruță.
Acesta a precizat că: „nu puteam spune că nu s-a întâmplat să apară ceva în plus” după organizarea acelor alegeri din partea instituțiilor statului. „Eu nu spun că a stins setea de cunoaștere pentru absolut tot, dar nici nu putem spune că nu s-a întâmplat să apară ceva în plus după organizarea acelor alegeri din partea instituțiilor statului”, a declarat Miruță.Reamintim că raportul întocmit de procurorul general, Alex Florența, privind anularea alegerilor din 2024, însoțit de informații privind ingerințele rusești, a fost prezentat de către Nicușor Dan anul trecut, în octombrie, la Copenhaga.
Recent, Congresul SUA a publicat un raport preliminar, despre care președintele Nicușor Dan a precizat că referirile la țara noastră sunt „strict contextuale”.
„Eu vă spun foarte asumat că dacă aș avea o putere unică în țara asta, nici n-aș sta pe gânduri despre metode legale prin care să poți să salvezi un șantier strategic”, a afirmat Mirută într-o conferință de presă.
Ministrul a dezvăluit situația financiară critică a șantierului de la Mangalia: valoare de lichidare de 85 de milioane de euro și datorii de 162 de milioane de euro, care cresc lunar.
„Ceva ce valorează 85 nu va putea fi cumpărat cu 85 când datoria ai de 162. Mi-am dat seama că doar jucând cu acești doi parametri șantierul ăla va muri”, a explicat ministrul.
Miruță a identificat o soluție: Armata Română va contribui la salvarea șantierului prin comenzi pe care să le plătească. „Șantierul acela poate fi salvat doar dacă în perioada imediat următoare va produce astfel de nave”, a precizat ministrul.
Cel mai mare șantier naval din țările membre ale Uniunii EuropeneEl a subliniat importanța strategică a platformei: „E cel mai mare șantier naval din țările membre ale Uniunii Europene, este un șantier la Marea Neagră, pe flancul estic al NATO, care are o capacitate fantastică”.
Ministrul a criticat modul în care România a ajuns în această situație: „S-a ajuns în situația asta pentru că România s-a lăsat să-i fie jumulită pielea de pe ea, aplaudând când alții făceau asta”.
Întrebat despre o posibilă colaborare cu Damen, singurul care produce activ nave militare în România, Mirută a răspuns: „Eu nu am preferințe și nu am gust despre coduri fiscale ale diverselor companii. Pe mine mă interesează să producem, în termenul în care SAFE poate utiliza banii, adică până în 2030, aceste patru nave”.
„Delegații de afaceri puternice, la fiecare vizită a liderilor politici din cele două țări – este ceea ar trebui să se întâmple în dinamica relațiilor dintre România și Israel! Președintele Israelului, Isaac Herzog, și-a arătat deschiderea pentru ca această nouă abordare să capete contur chiar cu ocazia primei sale vizite în România. Același tip de abordare trebuie să vină și din partea Guvernului României, ca și componentă a măsurilor de relansare economică. Mai exact să organizeze delegații cu reprezentanți ai celor mai importante firme românești, care să-și valorifice potențialul în țările cu care împărtășim deja relații comerciale importante”, a scris Grindeanu într-o postare pe Facebook.
El a arătat că Israelul poate oferi oportunități de afaceri pentru companiile românești.
„Israelul are o economie în plină expansiune și sunt convins că multe companii românești ar putea găsi aici oportunități de afaceri, mai ales pe fondul imaginii bune de care se bucură România în acest stat prieten”, a adăugat Grindeanu.
„«Am o stimă cu totul deosebită pentru poporul român», mi-a transmis astăzi președintele Herzog, la fel ca ceilalți oficiali israelieni cu care m-am întâlnit”, a afirmat Grindeanu.
Președintele Camerei Deputaților a mai scris că România ar trebui să valorifice această imagine favorabilă, inclusiv economic: „România trebuie să valorifice la cote maxime această imagine favorabilă inclusiv din perspectivă economică și să ajute firmele românești să identifice parteneri de afaceri în Israel”.
UNICEF a făcut miercuri un apel către state pentru a introduce pedepse împotriva materialelor realizate cu inteligență artificială care prezintă abuzuri sexuale asupra copiilor.
Organizația a anunțat că în prezent există un număr tot mai mare de imagini artificiale care sexualizează minori, scrie Reuters.
Agenția ONU a solicitat și companiilor care dezvoltă astfel de tehnologii să includă măsuri de siguranță încă din faza de proiectare.
UNICEF anunță că sunt necesare sisteme mai stricte care să limiteze folosirea abuzivă a inteligenței artificiale.
Firmele din domeniul digital ar trebui să oprească răspândirea acestor materiale prin investiții în tehnologii de detectare, mai anunță organizația.
„Prejudiciul cauzat de abuzul de deepfake-uri este real și urgent. Copiii nu așteaptă ca legea să recupereze terenul”, a transmis UNICEF într-un comunicat.
UNICEF a anunțat că este îngrijorată de practica numită „nudificarea” copiilor, prin care inteligența artificială modifică fotografii reale pentru a crea imagini false cu caracter sexual.
Potrivit organizației, cel puțin 1,2 milioane de copii din 11 țări au declarat că imaginile lor au fost folosite în astfel de materiale în ultimul an.
Marea Britanie a anunțat recent că vrea interzicerea folosirii AI pentru producerea de imagini cu abuzuri sexuale asupra copiilor, o premieră la nivel internațional.
În ultimii ani, autoritățile și organizațiile pentru protecția copilului au semnalat riscuri tot mai mari legate de folosirea inteligenței artificiale în acest scop.
Separat, secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a anunțat formarea unui grup internațional de experți în inteligență artificială.
„Avem nevoie de înțelegeri comune pentru a construi bariere de protecție eficiente, a debloca inovația pentru binele comun și a încuraja cooperarea”, a anunțat Guterres.
Guvernul susține accelerarea proiectului strategic de la Mintia și noile investiții în stocarea energiei electrice, au transmis reprezentanții Guvernului după întâlnirea organizată cu Mass Global Energy Rom. La întâlnire au participat președintele Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), George Niculescu, și consilierul de stat din cadrul Cancelariei Prim-Ministrului, Raul Gutin.
Ce înseamnă centrala de la Mintia pentru RomâniaCentrala electrice pe gaze naturale de la Mintia este unul dintre cele mai importante proiecte energetice din România, care va avea un aport substanțial la producția de energie electrică din România.
Pentru a avea un ordin de mărime, centrala de la Mintia, cu o capacitate instalată de 1.700 MW, va produce singură echivalentul actualei producții totale de energie din hidrocarburi și peste ceea ce produc cele două reactoare nucleare de la Cernavodă (1.400 MW). Acesta va fi cea cel mai mare consumator de din țară, dar și cea mai mare unitate de producție de energie pe gaze din întreaga Uniune Europeană.
Mai exact, la ora 12:22, conform datelor în timp real ale Translectrica, energia din gaze era de 1.643 MW, adica 18,09% din totalul producției naționale de 9.086 MW
Total: 9.086 MW
Obiectivul Guvernului: securitatea energeticăPotrivit oficialilor, proiectul centralei pe gaze de la Mintia, un obiectiv strategic de importanță națională, va avea un impact semnificativ asupra securității energetice a României, diversificării surselor de producție și dezvoltării economice regionale. Investiția va genera locuri de muncă în fazele de construcție și operare, va susține economia locală din județul Hunedoara și din regiune și va contribui la modernizarea infrastructurii energetice, în linie cu tranziția către tehnologii mai eficiente și mai puțin poluante.
„Discuțiile s-au concentrat asupra stadiului actual al proiectului, a calendarului de implementare și a colaborării dintre autoritățile române și investitor, în vederea atingerii obiectivelor naționale de securitate energetică, în contextul evoluțiilor regionale și europene”, a transmis Guvernul, printr-un comunicat de presă.
Potrivit informațiilor furnizate de companie, obiectivul proiectului de la Mintia este atingerea, în acest an, a unei capacități instalate de 1.700 MW, centrala urmând să devină, la finalizare, cea mai mare centrală electrică pe gaze din Uniunea Europeană, pe un singur amplasament.
Până în prezent, la Mintia au fost investiți aproximativ 1,2 miliarde de euro. Proiectul este realizat cu echipamente de ultimă generație. Testele pentru punerea în funcțiune a turbinelor pe gaz sunt programate pentru acest an, iar producția de energie electrică este estimată să înceapă în septembrie 2026, după cum a anunțat Guvernul la finalul întâlnirii.
„Premierul Ilie Bolojan a subliniat importanța proiectului pentru creșterea capacității de producție a energiei electrice și pentru stabilitatea Sistemului Electroenergetic Național, arătând că Guvernul va continua să sprijine implementarea investiției și buna coordonare instituțională. Un punct distinct al discuțiilor l-a reprezentat racordarea centralei la rețelele de gaze naturale și energie electrică”, potrivit documentului transmis.
În cadrul întâlnirii, a anunțat Guvernul, a fost subliniată importanța accelerării lucrărilor de finalizare a conductei de alimentare și a conexiunii la Sistemul Energetic Național, realizate în colaborare cu Transelectrica, pentru respectarea calendarului de punere în funcțiune a centralei. Finalizarea racordărilor va permite funcționarea centralei la capacitate maximă, cu un consum anual estimat de până la 2,5 miliarde de metri cubi de gaze naturale.
„Prim-ministrul Ilie Bolojan a transmis că Guvernul va sprijini finalizarea racordării la rețeaua Transelectrica în cel mai scurt timp” se arată în comunicat.
De amintit că racordarea centralei la Sistemul Național de Transport al gazelor naturale, respectiv construcția conductei care aduce gazul la poarta centralei, a fost finalizată de Transgaz din octombrie.
„Noi, Transgaz, finalizăm săptămâna viitoare gazoductul până la intrarea în Centrala electrică și, pe 20 octombrie, va fi presurizată cu gaze”, a declarat Ion Sterian, directorul general al operatorului național de sistem și transport al gazelor naturale, pentru Mediafax, pe 10 octombrie. Conducta are un diametru de 70 de centimetri, o lungime de 56,4 kilometri și o presiune de lucru de 63 bar.
În cadrul întâlnirii, Mass Global Energy Rom a anunțat intenția de a dezvolta în România o nouă investiție în capacități de stocare a energiei electrice de tip BESS (Battery Energy Storage System), în valoare de aproximativ 1 miliard de euro. Proiectul ar urma să aibă o capacitate totală de 2.500 MW, distribuită în patru–cinci locații, inclusiv la Mintia. Proiectul are ca obiectiv echilibrarea sistemului energetic și furnizarea de energie în orele de vârf, la prețuri accesibile pentru cetățeni.
Într-un editorial comun publicat în ziarele Handelsblatt, Les Echos și Il Sole 24 Ore, CEO-ul Volkswagen, Oliver Blume, și CEO-ul Stellantis, Antonio Filosa, propun o strategie „Made in Europe”, menită să garanteze o concurență echitabilă, precum și creșterea producției și a investițiilor în interiorul UE.
UE ar trebui să implementeze un „bonus CO2” pentru vehiculele fabricate în Europa, ca modalitate de a proteja locurile de muncă și de a ajuta producătorii locali să îndeplinească țintele climatice, au afirmat directorii generali ai Stellantis și Volkswagen.
„Europa asistă la apariția unor noi rivalități geopolitice”, au scris Antonio Filosa și Oliver Blume. „Comerțul, tehnologia și capacitățile industriale sunt mobilizate mai mult ca oricând pentru a servi interesele naționale. Uniunea Europeană trebuie să-și aleagă rapid drumul”, au declarat ei.
Ei propun criterii „Made in Europe” pentru vehiculele înmatriculate în UE.
„Orice vehicul care îndeplineşte criteriile «Made in Europe» ar trebui să primească o etichetă specifică şi să fie eligibil pentru facilităţi, cum ar fi stimulente la cumpărare sau acces preferenţial la achiziţii publice”, au mai scris cei doi directori.
Comisia discută reguli de tip „Made in Europe”Apelul celor doi directori vine în contextul în care, la Bruxelles, capătă tot mai multă greutate ideea unei „preferințe europene” pentru producția din UE.
Vicepreședintele executiv al Comisiei Europene, Stéphane Séjourné, a cerut luni introducerea unei astfel de abordări în piața unică, cu accent pe achizițiile publice, astfel încât produsele care includ componente „fabricate în Europa” să fie avantajate.
Propunerea, discutată de luni de zile atât în interiorul Comisiei, cât și între capitale, ar urma să favorizeze, în special în achizițiile publice, produsele care includ componente „fabricate în Europa”.
În viziunea lui Séjourné, regula ar trebui să devină un principiu: atunci când sunt folosiți bani publici europeni, aceștia să sprijine producția din UE și locurile de muncă „de calitate”.
Pe lângă criterii în achizițiile publice, planul ar introduce condiționări pentru companiile care beneficiază de sprijin public: ajutoare de stat, contracte publice sau alte finanțări. Acestea ar putea fi obligate să realizeze „o parte substanțială” din producție în interiorul UE.
Departamentul pentru Securitate Internă al SUA, în colaborare cu autoritățile elene, au destructurat, marți, o rețea, ai cărei membri erau implicați în traficul de bărbați străini în scopul exploatării financiare, dar și prin muncă, notează publicația greacă, Protothema.
Trei dintre capii rețelei au fost arestați, iar cetățenii români – victime ale acestora – au primit protecție din partea autorităților. În dosar sunt cercetați și alți 7 membri ai organizației.
Gruparea ar fi identificat, încă din 2021, cetățeni români aflați într-o situație vulnerabilă, din cauza sărăciei sau a abilitaților sociale scăzute. Acestora li s-ar fi promis că vor ajunge în Grecia să muncească în fabrici sau domeniul construcțiilor, unde vor avea locuri de muncă bine plătite ori că vor primi recompense financiare substanțiale dacă vor cerși.
Ulterior, membrii grupării i-au dus în Grecia cu mașina, direct, sau prin țări intermediare. Ulterior, aceștia au fost cazați în apartamente, în principal în centrul Atenei, alături de alături de alte persoane exploatate în mod similar. Unora dintre aceștia li s-au luat actele, iar membrii grupării au invocat pretinse datorii și i-au amenințat, pentru a se asigura că aceștia se vor supune și nu vor vorbi despre situația lor.
Victimele erau controlate de membrii grupăriiÎn aces mod, victimele erau controlate, depinzând de membrii grupării pentru cazare, mâncare și trai, fără să aibă o altă alternativă.
Erau forțați să cerșească ore întregi, în general, la semafoare, dar și alte zone aglomerate din Attica, zonă aflată la periferia Atenei. Membrii grupării erau cei care stabileau punctele de cerșit și îi duceau pe aceștia acolo, supraveghindu-i constant.
În urma investigațiilor anchetatorii eleni și americani au găsit și confiscat 4.876,40 euro, dintre care 281,40 euro în monede, precum și numeroase documente de transfer de bani, telefoane mobile, note scrise de mână, trei mașini – mijloace de transport ale victimelor, precum și un document de călătorie al unei victime, reținute de membrii grupării.
Cei trei membrii ai grupării care au fost arestați au fost duși la Parchetul competent din Grecia. Autoritățile elene cooperează cu autoritățile din România pentru repatrierea victimelor.Potrivit anunțului CNAIR, în zilele de 06.02.2026 și 07.02.2026, în intervalul orar 23:00 – 04:00, se instituie restricții de trafic pe Șoseaua București – Ploiești (DN1), în Pasajul Băneasa.
În data de 06.02.2026 se va închide traficul rutier pe banda 1 în Pasajul Băneasa, pe sensul către București;
În data de 07.02.2026 se va închide traficul rutier pe banda 1 în Pasajul Băneasa, pe sensul către Otopeni.
Restricțiile de trafic se vor aplica la ora 23:00 și se vor încheia în jurul orei 04:00.
Aceste restricții sunt necesare pentru demontarea unor echipamente de monitorizare existente în Pasajul Băneasa.
Mesajul lui Vlad Gheorghe a fost publicat pe Facebook.
„Eu i-am făcut plângerea penală pentru că a construit ilegal drumuri în beneficiul imperiului imobiliar Negoiță. Mă bucur că procurorii se mișcă, în sfârșit. Spun „în sfârșit” pentru că i-am mai făcut plângeri penale lui Negoiță și în trecut — și nu s-a întâmplat nimic. Sunt 4 ani de când au murit doi muncitori într-un șantier ilegal ordonat de Negoiță. E bine că presiunea numirii noului procuror-șef la Direcția Națională Anticorupție a generat o hărnicie pe care nu am mai văzut-o de mulți ani. Altfel, nu se mișca nimic”, a comentat consilierul premierului.
El le-a solicitat procurorilor să-și extindă cercetările.
„Dacă tot sunt procurorii la Negoiță, să se uite și după: legăturile cu Parcul IOR, achizițiile pentru Hala Laminor, achizițiile de pavele și multe, multe altele. Toate sunt deja în plângerile depuse la DNA. Nu trebuie să caute departe”, a mai scris Vlad Gheorghe.
Anunțul DNA despre operațiunea de joiDNA a anunțat oficial că joi face percheziții în 11 locuri în cazul Robert Negoiță. Faptele investigate ar fi fost comise de funcționari publici, cu sprijinul unor complici și vizează lucrări de construire și asfaltare a mai multor străzi din Sectorul 3 al municipiului București, ce ar fi fost realizate fără documente legale.
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea, în perioada 2017–2025, a unor infracțiuni asimilate celor de corupție. În cursul zilei de 5 februarie 2026, în baza autorizațiilor emise de instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 11 locații situate pe raza municipiului București și a județului Ilfov, dintre care două sunt sediile unor instituții publice, iar restul sunt domiciliile unor persoane fizice sau sediile/punctele de lucru ale unor societăți comerciale”, se arată în comunicatul DNA.
Robert Negoiță a reacționat, joi, în urma perchezițiilor procurorilor DNA la Primăria Sectorului 3, în vizorul anchetatorilor anticorupție fiind chiar acesta.
Negoiță a negat faptul că ar fi construit drumuri din bani publici pentru fratele său și a afirmat că dacă va fi chemat la audieri, acesta se va conforma.
„Nu cred că am greșit, dar dacă am greșit, vom vedea. (…) Nu i-am construit niciodată nimic cu bani publici fratelui meu. Am construit exclusiv drumuri publice pentru cetățenii din sectorul 3, cetățenii din București și toți cei care au nevoie de acele drumuri, pentru că sunt drumuri publice”, a spus Robert Negoiță.
Aducându-i-se în atenție faptul că un drum public se află pe un teren deținut de o firmă controlată de fratele său și fiind întrebat dacă nu i-a creat acestuia un avantaj în acest caz, Robert Negoiță a spus: „Nu, i-am creat un deserviciu, pentru că de aceea legea prevede că atunci când ocupi cu utilități publice, proprietate privată, legea prevede despăgubire. Ceea ce nu s-a întâmplat, pentru că nu am avut posibilitatea legală să fac treaba asta”.
UPDATE 10.12. Primele imagini de la perchezițiile din dosarul DNA care-i vizează pe Robert Negoiță. Procurorii ridică documente din 11 locații din București și Ilfov. Robert Negoiță asistă la percheziții din sediul Primăriei Sectorul 3, relatează reporterii Mediafax. După percheziții, primarul va fi adus la audieri la DNA. UPDATE 9.56. DNA anunță oficial că face percheziții în 11 locații, în cazul Robert Negoiță„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea, în perioada 2017–2025, a unor infracțiuni asimilate celor de corupție.
Faptele investigate ar fi fost comise de funcționari publici, cu sprijinul unor complici și vizează lucrări de construire și asfaltare a mai multor străzi din Sectorul 3 al municipiului București, ce ar fi fost realizate fără documente legale.
În cursul zilei de 5 februarie 2026, în baza autorizațiilor emise de instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 11 locații situate pe raza municipiului București și a județului Ilfov, dintre care două sunt sediile unor instituții publice, iar restul sunt domiciliile unor persoane fizice sau sediile/punctele de lucru ale unor societăți comerciale”, se arată în comunicatul DNA.
UPDATE 9.00. DNA LA PRIMĂRIA SECTORULUI 3. Momentul când procurorii DNA au intrat în Primăria Sectorului 3, însoțiți de Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei. Procurorii DNA desfășoară la această oră percheziții de amploare la Primăria Sectorului 3 și la domiciliul primarului Sectorului 3, în vizorul anchetatorilor anticorupție fiind chiar Robert Negoiță.
Știrea inițială: Procurorii DNA desfășoară la această oră percheziții de amploare la Primăria Sectorului 3, în vizorul anchetatorilor anticorupție fiind chiar primarul sectorului 3, Robert Negoiță.
DNA suspectează săvârșirea mai multor fapte de corupție, procurorii deschizând o urmărire penală in rem încă din 2025 pentru un potențial abuz în serviciu.
În principal, primarul sectorului 3, Robert Negoiță este bănuit că a construit un drum din bani publici pentru fratele său, dezvoltatorul Ionuț Negoiță.
Situația a fost descrisă și într-o anchetă Recorder publicată în august 2025, jurnaliștii relatând că, sub bagheta primarului sectorului 3, muncitorii Primăriei au construit de la zero, un drum de 1 kilometru, în spatele Halei Laminor din București, și au și asfaltat – pe un teren care era, la acea vreme, proprietatea lui Ionuț Negoiță, fratele primarului, prin societatea Future Business Ideas SRL. Fratele primarului ridica atunci un complex rezidențial în acea zonă.
Potrivit legii, autoritățile centrale și locale nu pot să finanțeze sau să reabiliteze drumuri aflate în proprietăți private. Pentru ca astfel de activități să poată fi desfășurate, terenurile trebuie să fie deja în domeniu public.
La acea vreme, primarul Robert Negoiță a recunoscut că lucrurile așa s-au întâmplat, dar a avut o altă abordare:
„Este conflict de interese în sensul în care am încălcat o proprietate să facem un drum public. Dacă dumneavoastră considerați că am creat un avantaj fratelui meu, aveți o abordare foarte greșită”.
Procurorii DNA s-au sesizat la acea vreme din oficiu, au stat cu ochii pe primar, au ridicat de-a lungul timpului documente iar astăzi au decis să facă percheziții în toate locațiile unde primarul desfășoară activități.
După percheziții, Robert Negoiță va fi adus la sediul DNA, arată surse judiciare.
Robert Negoiță (54 de ani) este președinte al PSD Sector 3 și primar al Sectorului 3 din 10 iunie 2012. În prezent este la al 4-lea mandat de primar în fruntea sectorului 3, fiind reales în iunie 2024 cu 53,94% (82.381 de voturi).
Robert Negoiță a reacționat, joi, în urma perchezițiilor procurorilor DNA la Primăria Sectorului 3, în vizorul anchetatorilor anticorupție fiind chiar acesta.
Negoiță a negat faptul că ar fi construit drumuri din bani publici pentru fratele său și a afirmat că dacă va fi chemat la audieri, acesta se va conforma.
„Nu cred că am greșit, dar dacă am greșit, vom vedea. (…) Nu i-am construit niciodată nimic cu bani publici fratelui meu. Am construit exclusiv drumuri publice pentru cetățenii din sectorul 3, cetățenii din București și toți cei care au nevoie de acele drumuri, pentru că sunt drumuri publice”, a spus Robert Negoiță.
Aducându-i-se în atenție faptul că un drum public se află pe un teren deținut de o firmă controlată de fratele său și fiind întrebat dacă nu i-a creat acestuia un avantaj astfel, Robert Negoiță a spus: „Nu, i-am creat un deserviciu, pentru că de aceea legea prevede că atunci când ocupi cu utilități publice, proprietate privată, legea prevede despăgubire. Ceea ce nu s-a întâmplat, pentru că nu am avut posibilitatea legală să fac treaba asta”.
„Atâta vreme cât drumul pe care noi l-am construit este public, liber pentru a fi folosit de orice cetățean care are nevoie de el, eu consider că este absolut normal ca drumurile publice să fie construite din bani publici. Faptul că noi nu i-am plătit niciun fel de contravaloare a faptului că i-am ocupat teren privat, într-adevăr am făcut un deserviciu acelui proprietar”, a mai afirmat Robert Negoiță.
Edilul Sectorului 3 mai susține că documentațiile de urbanism sunt blocate de Primăria Generală a Capitalei.
„De mai bine de patru ani, și suntem în instanță cu Primăria Generală care ne blochează orice documentație de urbanism, nu am avut posibilitatea să parcurgem etapele legale pentru a face treaba asta. Chiar și așa, cetățenii mi-au solicitat de nenumărate ori, iar acel drum despre care vorbiți de altfel nu e singurul drum”, a mai adăugat Robert Negoiță.
Percheziții la Primăria Sectorului 3Joi dimineață, procurorii DNA au desfășurat percheziții de amploare la Primăria Sectorului 3, în vizorul anchetatorilor anticorupție fiind chiar primarul sectorului 3, Robert Negoiță.
DNA suspectează săvârșirea mai multor fapte de corupție, procurorii deschizând o urmărire penală in rem încă din 2025 pentru un potențial abuz în serviciu.
În principal, primarul sectorului 3, Robert Negoiță este bănuit că a construit un drum din bani publici pentru fratele său, dezvoltatorul Ionuț Negoiță.
„În prezent, ne aflăm în modul de supraviețuire, sub presiune. Nu ne putem permite un sistem al drepturilor omului în criză”, a declarat Türk, într-un discurs susținut joi la Geneva.
Oficialul a făcut apel pentru strângerea a 400 de milioane de dolari necesari continuării activității instituției, suma solicitată pentru acest an fiind cu 100 de milioane de dolari mai mică decât cea cerută anul trecut, ca urmare a restrângerii operațiunilor în mai multe zone.
Anul trecut, instituția s-a confruntat cu un deficit de aproximativ 90 de milioane de dolari, ceea ce a dus la desființarea a 300 de posturi și a afectat direct capacitatea de intervenție și documentare a încălcărilor drepturilor omului, relatează Reuters.
Printre exemplele menționate, programul ONU din Myanmar a fost redus cu peste 60%, limitând sever colectarea de dovezi, iar o anchetă privind posibile crime de război în Republica Democratică Congo întâmpină dificultăți majore din cauza lipsei de resurse.
Potrivit oficialului ONU, activitățile destinate prevenirii violenței bazate pe gen și protejării drepturilor persoanelor LGBTQ+ au fost reduse cu până la 75%. „Asta se traduce prin mai multe mesaje de ură și atacuri, dar și prin mai puține legi care să le oprească”, a spus Türk.
Atacul de marți asupra satului Woro a fost cel mai sângeros din acest an în statul care se învecinează cu Nigerul, o zonă fierbinte în care Provincia Statului Islamic din Africa de Vest și alte grupuri armate au intensificat atacurile asupra satelor și răpirile în masă, scrie Reuters.
Violențele accentuează temerile că facțiunile jihadiste din nord se îndreaptă spre sud, de-a lungul axei Niger-Kwara, către pădurea Kainji, care, potrivit avertismentelor analiștilor de securitate, ar putea deveni următorul lor bastion.
Nigeria a ajuns în centrul atenției după ce președintele american Donald Trump a acuzat-o anul trecut că nu a reușit să protejeze creștinii în contextul atacurilor islamiste și răpirilor în masă. Forțele americane au lovit ceea ce au descris ca fiind ținte teroriste pe 25 decembrie.
Abuja afirmă că colaborează cu Washingtonul pentru a îmbunătăți securitatea și neagă orice persecuție sistematică a creștinilor.
Tinubu a declarat că noua unitate militară va împiedica noi atacuri și va proteja comunitățile izolate. El a condamnat atacul ca fiind „laș și barbar”, afirmând că atacatorii au vizat sătenii care au respins încercările de a impune un regim extremist.
„Este lăudabil faptul că membrii comunității, chiar dacă sunt musulmani, au refuzat să fie recrutați într-o credință care promovează violența în detrimentul păcii”, a declarat Tinubu într-un comunicat.
Locuitorii au declarat pentru Reuters că atacatorii erau jihadiști care predicau de mult timp în sat, îndemnând localnicii să abandoneze statul nigerian și să adopte legea Sharia. Când sătenii au refuzat, militanții au deschis focul.
Aproximativ 38 de case au fost distruse, a declarat Saidu Baba Ahmed, un parlamentar care reprezintă districtul în adunarea statală. Într-un atac separat în nordul statului Katsina, marți, oameni înarmați au ucis cel puțin 21 de persoane, mergând din casă în casă pentru a-și împușca victimele, au declarat locuitorii și poliția locală.
Primele bancnote euro destinate Bulgariei au intrat în circulație la începutul anului 2026, fiind livrate prin intermediul Eurosistemului, în limitele cotei stabilite de Banca Centrală Europeană (BCE).
Anunțul a fost făcut de Iliya Lingorski, membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a Bulgariei (BNB), potrivit agenției Novinite.
Odată cu avansarea procesului de tranziție la euro, autoritățile monetare au demarat retragerea definitivă a monedei naționale, leva. La 1 februarie 2026, leva a fost retrasă oficial din circulație, după o perioadă de tranziție în luna ianuarie, în care cetățenii au putut utiliza simultan leva și euro. În paralel, Banca Națională a Bulgariei a început distrugerea vechilor monede leva prin topire.
Volumul total de monede retras este considerabil, depășind 10.527 de tone. Până la finalul lunii ianuarie, peste 3,3 miliarde de monede, de diferite valori nominale, au fost colectate din circulație.
Schimbul levalei rămâne posibil pe termen nelimitatReprezentanții Băncii Naționale a Bulgariei au subliniat că populația nu trebuie să se grăbească în ceea ce privește schimbarea monedelor leva rămase. Tranziția la euro se desfășoară într-un cadru flexibil, care protejează cetățenii. Schimbul levalei la BNB va fi posibil pe termen nelimitat și fără comisioane, în timp ce băncile comerciale vor accepta schimbul până la data de 30 iunie 2026.
„Chiar dacă cineva descoperă după un deceniu monede leva, BNB le va schimba gratuit”, a declarat Iliya Lingorski, oferind asigurări privind stabilitatea și transparența procesului.
Odată cu acest pas, Bulgaria se apropie de nucleul zonei euro. În prezent, statele membre ale Uniunii Europene care nu au adoptat încă moneda unică sunt România, Polonia, Cehia, Ungaria, Suedia și Danemarca.
Lucrătorul feroviar în vârstă de 36 de ani a fost lovit violent în cap de pasagerul pe care încerca să-l coboare din tren după ce a constatat că acesta nu avea bilet, luni, la Landstuhl, lângă Kaiserslautern (vestul Germaniei). El a murit miercuri din cauza rănilor suferite, potrivit Deutsche Bahn, relatează Le Figaro.
„Aceasta este o zi neagră pentru toți lucrătorii feroviari din țară”, a subliniat directoarea companiei, Evelyn Palla, denunțând numărul tot mai mare de acte de violență care vizează personalul. Sindicatul lucrătorilor feroviari, EVG, a cerut prezența personalului de securitate la bordul trenurilor. Atacatorul, în vârstă de 26 de ani, a fost arestat și plasat în arest preventiv, a declarat parchetul.
Ca răspuns la această tragedie, ministrul german al transporturilor, Patrick Schnieder, și directorul de resurse umane al Deutsche Bahn, Martin Seiler, au reacționat imediat și au ținut un moment de reculegere la gara principală din Berlin, Hauptbahnhof, miercuri, 4 februarie. Li s-au alăturat alți lucrători feroviari, colegi ai conductorului de tren decedat, pentru un minut de reculegere.
Un medicament experimental în formă de pastilă, conceput pentru a scădea nivelul colesterolului, ar putea deveni o opțiune terapeutică esențială pentru milioane de oameni expuși riscului de infarct sau accident vascular cerebral. Acestea sunt concluziile unui studiu recent publicat în New England Journal of Medicine. Substanța activă, denumită enlicitide, a demonstrat o scădere semnificativă a colesterolului LDL (numit și colesterol „rău”). Ea s-a dovedit eficientă inclusiv în rândul pacienților care urmează deja un tratament maxim cu statine, mai scrie AP.
Statinele reprezintă terapia standard pentru colesterolul crescut, acționând prin blocarea parțială a producerii de colesterol la nivelul ficatului. Cu toate acestea, pentru persoanele cu un risc cardiovascular foarte mare, aceste medicamente nu sunt întotdeauna suficiente pentru a atinge țintele terapeutice recomandate. Este vorba de pragul de 70 mg/dl sau valori chiar mai mici în cazurile severe.
Rezultate pozitive și eficiență ridicatăÎn cadrul cercetării, peste 2.900 de pacienți cu risc înalt au fost împărțiți aleatoriu în două grupuri: unul a primit zilnic enlicitide în plus față de tratamentul standard, iar celălalt a primit un placebo. După șase luni, grupul tratat cu noua pastilă a înregistrat o reducere a colesterolului LDL de până la 60%. Acest rezultat este comparabil cu eficiența medicamentelor injectabile de ultimă generație, obținută până acum doar prin administrare parenterală.
„Există și alte pastile care pot fi adăugate tratamentului cu statine, dar niciuna nu se apropie de amploarea reducerii colesterolului observată cu enlicitide”, a declarat coordonatoarea studiului, cardiologul Ann Marie Navar de la UT Southwestern Medical Center.
Efectul terapeutic s-a menținut constant și după un an de tratament. Cercetătorii nu au observat diferențe semnificative de siguranță între pacienții care au luat medicamentul și cei din grupul placebo. Singura condiție importantă este ca pastila să fie administrată pe stomacul gol.
Costuri ridicate pentru injecțiile inhibatoareBolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces la nivel mondial. Un nivel ridicat de colesterol LDL este unul dintre factorii de risc majori. Deși injecțiile care inhibă proteina PCSK9 sunt foarte eficiente în eliminarea colesterolului din sânge, acestea sunt utilizate de un număr redus de pacienți din cauza costurilor ridicate, a administrării prin injecție și a complexității procedurilor de prescriere.
Enlicitide funcționează printr-un mecanism similar, ajutând organismul să elimine colesterolul în exces, dar sub formă de comprimat oral. Acest lucru ar putea crește semnificativ aderența pacienților la tratament.
Studiul a fost finanțat de compania Merck, care a anunțat că datele obținute sunt suficiente pentru a solicita aprobarea Administrației pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA). Agenția a inclus deja medicamentul într-un program de evaluare accelerată.
Rezultate impresionante însă mai este nevoie de timpSpecialiștii avertizează însă că, deși rezultatele privind scăderea colesterolului sunt impresionante, nu există încă dovezi directe că tratamentul reduce efectiv riscul de infarct, accidente vasculare cerebrale sau decese. Pentru a demonstra acest lucru sunt necesare studii pe termen lung. Merck desfășoară deja o cercetare extinsă, cu peste 14.000 de pacienți, care urmează să clarifice acest aspect.
Dacă va primi aprobarea, enlicitide ar putea reprezenta un pas important către tratamente mai simple și mai accesibile pentru controlul colesterolului și prevenirea bolilor cardiovasculare.
