MediaFax.ro

Hidratarea este prima prioritate în Ayurveda pentru sezonul cald. Un pahar cu apă călduță cu lămâie sau curcuma, înainte de orice altceva, permite corpului să se trezească fără stres suplimentar. Acest obicei simplu pregătește digestia și susține energia pe parcursul zilei. „Vara, mai puțin înseamnă cu adevărat mai mult”, spune Gurmeet Kaur HT Lifestyle.

Vara, digestia lucrează diferit. Kaur recomandă alimente de sezon, mai ușoare și adaptate natural la căldură. Evitarea efortului fizic și a meselor grele în orele de vârf ale după-amiezii conservă energia și previne oboseala inutilă. Serile ar trebui să fie intenționat mai calme. Cine mai ușoare și stimulare redusă favorizează un somn mai profund și mai regenerator.

Practicile de respirație sunt eficiente indiferent de vârstă sau de starea de sănătate. Sheetali și Sheetkari Pranayama sunt recomandate pentru răcorirea sistemului. Anulom Vilom ajută la echilibru. Posturi de refacere precum Balasana și Viparita Karani completează rutina, relaxând corpul fără efort. Cinci până la zece minute de respirație conștientă zilnic pot face o diferență vizibilă.

Un detaliu neglijat adesea vara este trecerea bruscă dintre spații răcite și temperaturile ridicate de afară. Kaur recomandă să oferi corpului timp să se adapteze. Intrarea și ieșirea din spații cu aer condiționat ar trebui abordate cu atenție, nu brusc. Șocul termic repetat epuizează organismul pe termen lung.

Filosofia ayurvedică privește vara nu ca pe un sezon al efortului maxim, ci ca pe o invitație la conștientizare. „Vara servește ca un memento blând de a încetini ritmul și de a reveni la echilibru”, spune Kaur. Îngrijirea corpului cu mai multă atenție în această perioadă are efecte care se resimt pe termen lung.

„Există un termen de minim 45-50 de zile din momentul în care apare o astfel de modificare, până când ajungem cu adevărat să revenim la normal, din punct de vedere al cifrelor mari. Vreau să vin în contextul mare. Înainte de acest război, omenirea extragea și rafina aproximativ 100 de milioane de barili de petrol în fiecare zi. Acum această cantitate, din două motive, blocarea strâmtorii Ormuz și bombardarea anumitor facilități de extracție, transport, rafinare a produselor petroliere, au dus ca această cantitate să fie cu 25% mai mică.

În continuare, la nivel mondial, cererea este aproximativ la fel ca înainte de izbucnirea acestui război. Suntem într-un moment în care a apărut și acea criză în care oamenii au început să-și facă provizii mai mari, companii au început să-și facă provizii mai mari, au o cerere mai mare și o producție mai mică. Evident că în aceste momente prețul crește”, a declarat Ivan, miercuri seara, la Digi24.

Ministrul a precizat că deși anunțul președintelui Donald Trump a adus o scădere de 15% pe piață, procesul fizic rămâne unul lent. De la momentul în care petrolierele încep să circule, este nevoie de aproape două luni pentru ca impactul să fie resimțit în porturile de destinație și în consumul final.

„Petrolul care pleacă din strâmtoarea Ormuz, de exemplu, și tranzitează această strâmtoare, până când ajunge la destinația finală, până când intră linia de transport, de rafinare, de preluare a produsului finit, de transmitere către benzinării, durează până la 50 de zile. Iar acest lucru este valabil la nivel mondial. Suntem în situația fericită, noi, cei din România, pentru că am acționat imediat după ce a început acest conflict, ne-am reorganizat rutele, am reușit să ne extindem parteneriatul cu cei din Kazahstan, cu cei din Azerbaidjan, aducem din Guiana Franceză petrol, lucrăm cu cei din Arabia Saudită, cu Turcia, am prioritizat în terminal oil toate companiile românești care importă și care mai departe distribuie produse petroliere, tocmai pentru a ne asigura că avem un impact mai mic asupra României.”

Ivan a mai subliniat că blocajul afectează și industria petrochimică, în special producția de uree și amoniac necesară agriculturii. Dacă acest conflict nu se încheie rapid, scăderea producției mondiale de îngrășăminte va complica și mai mult situația economică globală.

Horoscop joi, 9 aprilie 2026 – o zi a echilibrului și a conștiinței interioare. Află ce îți rezervă astrele.

O zi în care poți ajuta sau fi ajutat – important este echilibrul. Nu oferi mai mult decât poți susține și acceptă sprijinul fără ezitare când ai nevoie.

Intri într-o energie practică, iar deciziile de azi pot avea efecte pe termen lung. Rămâi concentrat și evită riscurile inutile.

O conexiune semnificativă sau o colaborare poate ocupa centrul zilei. Poate fi vorba de un parteneriat sau o înțelegere reciprocă importantă.

Constanța contează mai mult decât viteza astăzi. Rămâi dedicat responsabilităților tale, chiar dacă rezultatele par că întârzie.

Riști să te simți copleșit de responsabilități. Evită să-ți asumi mai mult decât poți duce. Delegarea sarcinilor sau odihna pot fi exact ce ai nevoie.

Lucrurile s-ar putea să nu fie atât de clare pe cât par. Ai încredere în intuiție, dar evită concluziile pripite. Claritatea vine cu timpul.

Jonglezi cu mai multe responsabilități simultan. Rămâi organizat și evită să-ți asumi prea multe angajamente deodată.

Te simți atras să-ți exprimi emoțiile sau să te conectezi mai profund cu cei din jur. Urmează-ți sentimentele, dar păstrează-ți echilibrul.

Te poți simți blocat, dar limitarea este interioară, nu exterioară. O schimbare de perspectivă poate deschide drumuri pe care nu le vedeai.

Revine un sentiment de calm și claritate. Ai încredere că lucrurile se aliniază în favoarea ta, chiar dacă progresul pare lent.

Poți fi pus la încercare astăzi, dar ești mai puternic decât îți dai seama. Protejează-ți energia și nu renunța.

Amintiri sau emoții din trecut pot reveni la suprafață. Trage lecția și mergi mai departe, nu te lăsa blocat în ceea ce a fost.

Premierul Ilie Bolojan a detaliat, miercuri, într-o conferință de presă la Palatul Victoria, propunerile Guvernului pe baza regulamentului pus în dezbatere publică de Autoritatea Națională în Domeniul Energiei (ANRE), pentru creșterea accesului la rețea a proiectelor investitorilor interesați să dezvolte proiecte viabile, care sunt în prezent blocate de proiecte pe hârtie, respectiv avizele tehnice de racordare, celebrele ATR-uri, obținute de unii oameni de afaceri speculativ, doar pentru a fi vândute.

Propunerile au fost explicate miercuri în contextul prezentării planului structurat pe cinci direcții strategice pentru reducerea prețurilor la energie și creșterea securității energetice, vizând producția, reglementările și investițiile, inclusiv eliminarea blocajelor din rețele.

„A cincea direcție este să ne susținem investițiile strategice în domeniul energiei. Sunt investiții în derulare mari care pot influența semnificativ piața de energie din România, de la interconexiunile mari și rețelele transfrontaliere, de la investițiile majore în zona de producție, atât în bandă, care sunt cel puțin de 10% din totalul producției de energie din România, de la accelerarea unor investiții peste o valoare semnificativă, de la simplificarea proceselor de autorizare și a procedurilor de expropriere”, a declarat premierul Ilie Bolojan.

Premierul Ilie Bolojan a subliniat necesitatea înăspririi regulamentului actual și al celui propus de ANRE, susținând că mărirea garanţiei, de la 5 la 20%, din valoarea racordării, e prea mică.

„Aș spune câteva cuvinte despre deblocarea proiectelor viabile prin eliberarea capacităților de rețea și prin reducerea costurilor de întărire. Ca să livrezi energie, ai nevoie de acces la rețele și noi trebuie să desființăm avizele tehnice de racordare care blochează sau scumpesc acest acces. De ce trebuie să facem asta? Suntem în situația în care, față de aproximativ 9.000 de MW putere zilnică pe care are nevoie economia românească, am emis avize tehnice de racordare de peste 78.000 de MW la finalul anului trecut și în această primăvară am ajuns la 80.000 de MW. Deci de aproape zece ori puterea de care avem nevoie”, a explicat Ilie Bolojan.

Potrivit datelor și graficelor prezentate de premier, în ultimii trei ani au fost înregistrare cele mai mari creșteri, 27.000 de MW, 30.000 de MW.

„Deci cea mai mare parte din aceste avize tehnice de racordare a fost emisă în ultimii trei ani de zile și suntem în situația în care, analizând ce s-a întâmplat cu aceste avize, cum au evoluat, constatăm că sub 10% din ele au avansat. Din cei 80.000 de MW, în jur de 8.000 de MW au avansat. Asta înseamnă că 90% din aceste proiecte sunt cu caracter speculativ, cei care au obținut aceste proiecte nu intenționează să le dezvolte, ci urmăresc să le vândă. Ele oricum n-ar fi viabile, pentru că, depășind de foarte multe ori consumul nostru, nu pot fi… efectiv n-ai cui să vinzi această energie ipotetică, poate am alimenta și Europa Centrală, dar în mod efectiv blochează accesul investitorilor serioși care dispun de finanțări și nu se pot racorda. Cei care vor să facă investiții sunt nevoiți sau să cumpere aceste proiecte de la cei care și au rezolvat aceste ATR-uri sau să plătească costuri suplimentare, așa numitele întăriri de rețea, pentru a-și crește capacitatea rețelelor din zona respectivă, în așa fel încât să se poată conecta”, a explicat șeful Executivului.

Ilie Bolojan a declarat că s-a ajuns în acest blocaj din cauza reglementărilor inițial inexistente, ulterior prea permisive.

„Cum am ajuns aici? Am avut reglementări permisive. Ani de zile nu am avut garanții, din 2024, ANRE prin regulamente a impus anumite garanții, dar gândiți-vă că sunt 5% din valoarea racordării, nu din valoarea investiției, deci au fost destul de reduse, s-au mai impus niște termene, dar care au fost prelungite. Cert este că neavând reglementări clare, s-au permis aceste acțiuni speculative. De asemenea, nu am avut proceduri competitive și în principal Transelectrica, care a emis peste 2,3% din aceste puteri, care țin de aceste avize, a eliberat aceste documente și în funcție de dinamica și de contactele care erau cu Transelectrica, se rezolvau mai devreme sau mai târziu. Sunt și efecte colaterale importante în agricultură, gândiți-vă că avem zeci de mii de hectare de terenuri care sunt scoase formal din circuitul agricol, fără să se facă investiții pe ele”, a detaliat premierul.

În acest context, șeful Guvernului susține o intensificare a condițiilor de racordare, pentru a crește șansa proiectelor serioase să ajungă în faza de racordare pentru dezvoltare.

„Ce s-a făcut până acum? V-am spus, s-au modificat aceste reglementări, dar aceste modificări n-au fost de natură a anula acestea ATR-uri, chiar dacă anul trecut au ajuns la termen aproximativ 8.500 MW, dar, per total, avem deci 80.000 (MW – n.r.), și nu mai putem să continuăm în felul acesta. Ce trebuie să facem? Să înăsprim regulamentele, să mărim semnificativ garanțiile, să impunem termene ferme, până la care trebuie să se realizeze aceste investiții, să se obțină documentațiile, iar, dacă nu se obțin aceste termene ferme, înseamnă că cei care au depus garanția, trebuie să și-o piardă, în favoarea societății Transelectrica sau a celorlalți deținători de rețele sau în favoarea statului”, a declarat Ilie Bolojan.

Astfel, premierul a anunțat că va comunica ANRE propunerile sale la proiectul pus în consultare publică.

„Deci, în această săptămână s-a finalizat consultarea publică pe care ANRE a făcut-o pentru a modifica acest regulament. Apreciez că creșterile de garanție, de la 5 la 20%, din valoarea racordării, sunt mici, și în săptămâna următoare, când va avea loc o dezbatere pe această temă, guvernul va comunica propunerile către ANRE, solicitând includerea acestor propuneri în noul regulament, în așa fel încât, până la sfârșitul acestei luni, să avem noul regulament publicat”, a declarat premierul în conferința de la Palatul Victoria.

Drept exemplu, Ilie Bolojan a menționat Spania, despre care spune cp are reglementări fără echivoc și performează în domeniul fotovoltaic și care a avut o etapă simulară în 2019-2020, când a constat un număr mare de proiecte speculative și au luat măsuri serioase și astăzi acest fenomen este eliminat total.

„Asta înseamnă că au impus garanții serioase, de exemplu, 40 de euro per kilowatt de investiție, ceea ce, dacă am traduce în limbajul nostru, ar trebui să punem garanții care să se ridice la aproximativ 10% din valoarea investiției, care sunt similare cu garanțiile pe care constructorii trebuie să le depună atunci când participă la o licitație, deci când realizează un proiect. În condițiile în care vom face acest lucru, vom impune termene scurte, în așa fel încât să se parcurgă procedurile, am putea ca, în a doua jumătate a acestui an și cel târziu anul viitor, să ne rămână în piață un număr de avize tehnice de racordare care reprezintă companii serioase, care au finanțare și pe care le vom vedea realizate. Dar cel mai important lucru, înseamnă că se vor elibera, practic, rețelele noastre și vom putea permite investitorilor serioși care sunt pe piața românească, care vor să acceseze finanțări, pe care le pun Ministerul Energiei și Guvernul la dispoziție sau care au finanțările proprii bancare, să poată realiza aceste investiții. Dar pentru asta, deci, e nevoie să deparazităm, practic, rețelele noastre de aceste avize tehnice de racordare și putem să facem acest lucru adoptând, până la sfârșitul acestei luni, acest nou regulament care să rezolve aceste lucruri”, a explicat premierul.

Proiectul de ordin pentru modificarea și completarea unor ordine ale preşedintelui Autorităţii Naţionale de Reglementare în Domeniul Energiei din domeniul racordării utilizatorilor la rețeaua electrică de interes public a fost pus în consultare publică pe 6 martie, iar termenul oficial de transmitere a observațiilor și propunerilor pentru măsurile propuse prin documentul supus consultării a fost de 30 de zile de la data publicării.

Astfel, până la termenul legal, care a expirat acum două zile, pe 6 aprilie, Guvernul nu se numără printre persoanele sau entitățile care au trimis propuneri sau amendamente, conform documentului de sinteză a observațiilor publicat pe site-ul ANRE.

Este vorba de peste 70 de propuneri, care acoperă peste 80 de pagini, făcute de persoane fizice și juridice, companii naționale – Transelectrica, Hidroelectrica, patronate și asociații reprezentative din domeniu, dar niciuna nu este atribuită Guvernului, potrivit documentului public consultat de Mediafax.

Documentul integral de sinteză, aici.

USR transmite, miercuri seara, că reprezentanții săi împărtășesc dorința președintelui de a dinamiza activitatea parchetelor, mai ales în privința dosarelor mari de corupție și de evaziune fiscală.

„Oamenii trebuie să înceapă să aibă mai mare încredere în justiție, iar încrederea începe de la felul în care este condusă. Tocmai de aceea, considerăm ca aceste numiri ar fi trebuit însoțite de un proces care să inspire fără echivoc încredere și transparență”, se arată într-un comunicat al USR.

Ei nu cred, însă, că numirile nu au „marca PSD”.

„Suntem în dezacord cu opinia domnului președinte că aceste numiri nu au marca PSD pe ele. Un proces prezintă atâta încredere cât oamenii care îl conduc. Domnul Marinescu, ministru PSD, a condus un proces viciat care nu a prezentat încredere multor procurori onești din sistem. Îngrijorările societății civile sunt reale. Avertismentele au venit de la procurori onești din interiorul sistemului. Au venit de la CSM. Au venit de la ONG-uri anticorupție. Au venit de la oameni care au protestat în piețe în momente-cheie din ultimii zeci ani și au stat pentru o justiție independentă. Președintele a promis că după șase luni rezultatele vor începe să se vadă. Acum este responsabilitatea celor proaspăt numiți să dezmintă toate criticile prin fapte, să se ridice la așteptările pe care românii le au de la justiție”, mai arată USR în documentul citat.

Nicușor Dan a spus, miercuri, în conferință de presă, despre chestiunile care au apărut în spațiul public cum că președintele aprobă sau nu aprobă propunerile PSD, în cazul procurorilor șefi de parchete. El a spus că numirile le-a făcut după ce a analizat dosarele și la fel ar fi făcut și dacă Giovanni Falcone ar fi trăit și ar fi vrut să devină procuror șef al unui parchet.

„Nu sunt propunerile PSD. Dacă Giovanni Falcone ar fi în viață și ar fi procuror român în activitate și ar vrea să devină Procuror General, ar trebui să depună un dosar la Ministerul Justiției, să fie audiat de o comisie condusă de ministrul Justiției, și Ministrul Justiției – PSD – să trimită propunerea către Președintele României. Și nu cred că domnul Falcone era pesedist. Am fi putut avea o discuție dacă dintre candidaturile care au fost propuse erau unele slabe care au fost admise și unele bune care au fost respinse, dar n-am văzut discuția asta în spațiul public. Putem să o avem oricând doriți. Apoi, s-a mai spus că foștii procurori-șef vor conduce Parchetele în continuare din poziția de procurori adjuncți. Nu există ceva mai fals decât asta. Știm toți că atribuțiile procurorilor-șefi adjuncți sunt cele care sunt date de Procurorul General, respectiv Procurorul-șef. Și deciziile în cadrul Parchetului General, Parchetelor specializate, sunt luate de Procurorul General, procurorii-șef. Cred că, dacă întreb oricare dintre jurnaliștii care sunt aici să-mi dea un nume de procuror-șef adjunct din anii 1990 sau din anii 2000, nimeni, și sunt oameni foarte informați, nu o să știe să-mi dea un nume. Pentru că procurorii-șef adjuncți au rolul lor, dar nu contează în procesul de decizie, de fapt. Așa cum viceprimarul nu contează, de fapt, și nu o să știți să-mi dați un viceprimar din România din anii 1990 sau din anii 2000. O să îmi spuneți 100 de primari, dar viceprimari nu, pentru că decizia nu este la ei”, a spus Dan.

„Prin acest program, Ministerul Sănătății finanțează direct secțiile de ATI din spitalele publice din România, acolo unde sunt tratați cei mai critici pacienți și unde, de cele mai multe ori, se face diferența dintre viață și moarte”, a transmis ministrul, miercuri.

Rogobete spune că „a fost actualizată și extinsă lista de materiale sanitare, consumabile și medicamente eligibile pentru a fi achiziționate prin AP-ATI, ținând cont de evoluția tehnologiei și a industriei farmaceutice. În practică, odată cu modificarea acestui ordin, secțiile ATI vor putea achiziționa consumabile și medicamente de ultimă generație, ceea ce va crește calitatea și siguranța actului medical pentru pacienții critici”.

De asemenea, au fost introduse noi activități eligibile pentru finanțare, inclusiv în blocul operator.

„Au fost introduse activități noi eligibile la finanțare în AP-ATI, precum intervențiile din sala de operație – anestezia. Dacă până acum ordinul permitea finanțarea serviciilor doar din secțiile de terapie intensivă, prin această modificare permitem achiziționarea de materiale sanitare, consumabile și medicamente și pentru blocul operator”, a precizat acesta.

Rogobete a adăugat că programul a fost extins și la nivelul mai multor spitale din țară.

„Am introdus încă 5 spitale care vor beneficia de resurse financiare din acest program, printre care: Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii ‘Sf. Ioan’ Galați, Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie și Boli Infecțioase Brașov, Spitalul Clinic de Urgență Târgoviște, Spitalul Municipal Odorheiul Secuiesc și Spitalul Municipal Turda”, a mai transmis ministrul.

Este vorba despre raportul preliminar al echipei de investigație, asupra căruia băncile au la dispoziție 30 de zile pentru a-și exprima punctele de vedere, înainte ca instituția să îl analizeze și să decidă dacă îl însușește și, eventual, dacă va dispune măsuri sancționatorii.

În perioada următoare, băncile trebuie să răspundă la acest raport. Urmează și audieri cu reprezentanții Consiliului.

Decizia de amendare este de așteptat să fie emisă în mai-iunie, înainte de expirarea actualului mandat al conducerii Consiliului Concurenței.

Ținând cont că instituția statului aplică amenzi uriașe, calculate ca procent de până la 10% din cifra de afaceri, băncile pot primi amenzi de sute de milioane de euro.

La finele anului 2022, Profit.ro a anunțat în exclusivitate că inspectorii Consiliului Concurenței au declanșat un control inopinat la bănci, urmărind strângerea de probe pentru demonstrarea existenței unei înțelegeri de tip cartel intre instituțiile financiare care participă la calculul ratei ROBOR.

Inspectorii au verificat atunci calculatoarele și telefoanele șefilor de Trezorerie, ale dealerilor, dar și ale președinților sau directorilor executivi, deschizând emailuri, mesagerii Whatsapp și platforma de comunicare între dealeri, arătau sursele Profit.ro.

Comunicările din e-mail-uri și mesagerii mobile ale bancherilor s-au făcut având drept cuvinte de căutare nume ale dealerilor din alte bănci, vizând discuții despre cotații ROBOR, și a fost verificată și corespondența președinților de bănci cu departamentele de Trezorerie.

Inspectorii au încheiat controalele cu procese verbale cuprinzând sursele verificate și documentele sau corespondența pentru care s-au făcut copii.

Cele 10 bănci vizate au fost Banca Transilvania, BCR, BRD-Societe Generale, ING Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, UniCredit Bank, OTP Bank România, EximBank și Intesa Sanpaolo România, acestea fiind cele care participă la calculul ratei ROBOR.

O investigație similară a fost declanșată de Consiliul Concurenței în octombrie 2008, după ce BNR acuzase mai multe bănci că au „atacat leul”, și a aplicat amenzi uriașe Raiffeisen și BRD, în condițiile în care sancțiunile pentru înțelegeri anti-concurențiale se stabilesc ca procent din cifra de afaceri, până la 1%.

La BRD, inspectorii au sancționat atunci refuzul băncii de a le permite accesul la calculatorul directorului general de atunci, Patrick Gelin, acuzând neacordarea dreptului la inspecție. Raiffeisen a primit amendă pentru transmiterea de informații inexacte către inspectorii de concurență.

După contestații în instanță, BRD, care a atacat și la Curtea Constituțională, a obținut anularea sancțiunilor de 4 milioane de euro, iar Raiffeisen doar reducerea la jumătate a cuantumului inițial de 3,4 milioane de euro.

În final, în afară de cele două bănci, raportul Consiliului Concurenței (desecretizat în 2019), care suspectase atunci băncile că s-au cartelizat pentru creșterea ratelor de dobândă și a adunat documente în contol, a ajuns la concluzia că de vină pentru creșterea ratelor a fost de fapt criza financiară internațională.

Detaliile din raportul publicat în 2019, la mulți ani distanță de controlul inițial, arată panica generalizată din piață, jupuirea reciprocă dintre bănci, intervenția aspră a BNR pentru a ține leul, în prag de alegeri, și câteva informații despre băncile străine care speculau pe leu, toate acestea în mailuri bancare interne puse în premieră la dispoziția publicului, după ce Consiliul Concurenței a publicat o variantă redactată a raportului integral de investigație.

În august 2022, anul declanșării controlului, guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, afirma că băncile „au sărit calul” și au dus ROBOR-ul peste dobânda-cheie. Au suprareacționat, fiind clară tendința acestora și a traderilor să privească pesimist viitorul, a fost atunci mesajul guvernatorului BNR, Mugur Isărescu, cu ocazia prezentării raportului asupra inflației, transmițând bancherilor să fie mai atenți la semnalele BNR.

Rata ROBOR pentru fiecare scadență este calculată de băncile agenți de calcul ca medie aritmetică a ultimelor rate cotate de fiecare participant la Fixing pentru depozitele plasate într-un interval de 30 minute înainte de fixing, după eliminarea extremelor.

Rata cotată de către un participant pentru Fixing reprezintă rata la care sunt oferite depozite în RON unui alt participant timp de 15 minute de la publicarea ratelor ROBID și ROBOR de către agentul de calcul. Ratele ROBID și ROBOR stabilite la fixing sunt publicate de agentul de calcul în aceeași zi în termen de 5 minute de la fixing.

Nicușor Dan a spus, miercuri, în conferință de presă, despre chestiunile care au apărut în spațiul public cum că președintele aprobă sau nu aprobă propunerile PSD, în cazul procurorilor șefi de parchete. El a spus că numirile le-a făcut după ce a analizat dosarele și la fel ar fi făcut și dacă Giovanni Falcone ar fi trăit și ar fi vrut să devină procuror șef al unui parchet.

„Nu sunt propunerile PSD. Dacă Giovanni Falcone ar fi în viață și ar fi procuror român în activitate și ar vrea să devină Procuror General, ar trebui să depună un dosar la Ministerul Justiției, să fie audiat de o comisie condusă de ministrul Justiției, și Ministrul Justiției – PSD – să trimită propunerea către Președintele României. Și nu cred că domnul Falcone era pesedist. Am fi putut avea o discuție dacă dintre candidaturile care au fost propuse erau unele slabe care au fost admise și unele bune care au fost respinse, dar n-am văzut discuția asta în spațiul public. Putem să o avem oricând doriți. Apoi, s-a mai spus că foștii procurori-șef vor conduce Parchetele în continuare din poziția de procurori adjuncți. Nu există ceva mai fals decât asta. Știm toți că atribuțiile procurorilor-șefi adjuncți sunt cele care sunt date de Procurorul General, respectiv Procurorul-șef. Și deciziile în cadrul Parchetului General, Parchetelor specializate, sunt luate de Procurorul General, procurorii-șef. Cred că, dacă întreb oricare dintre jurnaliștii care sunt aici să-mi dea un nume de procuror-șef adjunct din anii 1990 sau din anii 2000, nimeni, și sunt oameni foarte informați, nu o să știe să-mi dea un nume. Pentru că procurorii-șef adjuncți au rolul lor, dar nu contează în procesul de decizie, de fapt. Așa cum viceprimarul nu contează, de fapt, și nu o să știți să-mi dați un viceprimar din România din anii 1990 sau din anii 2000. O să îmi spuneți 100 de primari, dar viceprimari nu, pentru că decizia nu este la ei”, a spus Dan.

Dan a făcut referire și la acuzele din spațiul public că „l-a făcut sistemul”.

„A fost un protest la Cotroceni, și, ca răspuns la mai multe acuze pe diferite tonuri, am spus „am de 100 de ori mai multe informații decât dumneavoastră”. Și imediat, în anumite zone, „vai săracul, l-au îmbrobodit serviciile”, „sistemul”, „l-au rupt de realitate”, „noi știm realitatea, el nu o știe”. Vreau să precizez că, în momentul în care am spus că am această informație, e o informație pe care, în mod nemijlocit, eu, după zeci de discuții cu zeci de procurori, mi-am format-o cu capul meu. Și bineînțeles că am făcut asta pentru că ăsta este jobul meu. Sunt un om serios, m-am pregătit pentru moment foarte serios, acesta. Nu pretind, pentru ca cineva să aibă o opinie, să facă ce am făcut eu, să vorbească zeci de ore cu zeci de procurori, dar măcar o prezumție de bună-credință nu strică niciodată când te raportezi la o persoană”, a mai spus Dan.

România va avea o producție injectată în sistemul energetic național cu aproximativ 5.800 MW, conform estimărilor pe baza investițiilor care sunt preconizate să fie terminate în următorii doi ani, adică până la finalul anului 2027, a declarat Bogdan Ivan, în cadrul conferinței de presă de la Palatul Victoria. Din acest total, 3.600 MW ar fi din surse regenerabile, iar restul pe gaz.

„Din punct de vedere al structurii acestor investiții care sunt derulate acum de către Ministerul Energiei, prin PNRR și prin Fondul pentru Modernizare, până la finalul acestui an vom avea în total putere instalată nouă de circa 2.000 MW pe solar, 350 MW pe eolian, 2.200 de megawați pe gaz, cele două centrale de la Arad și Constanța, plus Iernut (430 MW – n.r.), care are ca termen de finalizare anul 2026, precum și centrala de la Mintia (1.700 MW, cea mai mare din Europa – n.r.), care este într-o fază avansată de implementare, care este o investiție privată extrem de importantă”, a spus Bogdan Ivan.

Cu această ocazie, Bogdan Ivan a explicat și filosofia pe care a abordat-o la preluarea portofoliul de ministru a Energie, împreună cu specialiștii din piață, respectiv focusul pe analiza datelor referitoare la prețuri.

„Principala problemă pe care o avem în momentul de față este acest preț extrem de ridicat. Avem situația în care s-a investit masiv în producție fotovoltaică și astfel am ajuns ca în timpul zilei, când avem soare și în România, și în Bulgaria, și în Ungaria, să ajungem la un preț negativ, să ajungem un preț de un leu, 5 lei, 10 lei per megawatt. În momentul de față, toate investițiile prioritare pe care le gestionam la nivelul Ministerul Energiei sunt orientate înspre stocare, iar până la finalul acestui an vom avea instalați 1.500 MW stocare din PNRR și Fondul pentru modernizare”, a declarat Bogdan Ivan.

Ministrul a amintit și cele două sesiuni de finanțare în valoare de 300 de milioane de euro pregătire pentru parcuri de stocare stand-alone (de sine stătătoare – n.r.), care vor veni pentru echilibrarea sistemului energetic național.

„Dacă de exemplu, în timpul zi de când avem o supraproducție, reușim să magazine acea energie, vom putea folosi seara când avem vârf de consum automat. Vom fi în situația în care vom putea să temperăm aceste creșteri de prețuri, vom putea să temperăm piața de echilibrare care astăzi pentru doar 18% din cantitatea de energie care se consumă la nivel național, costul ei depășește 40% din costul total al energiei care se consumă astăzi în România”, a explicat demnitarul.

Bogdan Ivan nu a uitat să menționeze proiectul hidrocentralei prin pompaj de la Tarnița, din Cluj, o idee care datează din regimul comunist și a fost readusă în centrul atenției de fostul ministru al Energiei, Sebastian Burduja, actual deputat și consilier onorific al premierului.

„Două priorități extrem de importante: producția de energie electrică din hidro pentru stocare prin pompaj. Avem două proiecte la care lucrăm în momentul de față pentru analiza studiilor de fezabilitate la Tarnița, în județul Cluj și la Frasin – Pângărați, în județul Neamț. În data de 28 februarie a fost adoptat în Guvernul României memorandu prin care s-au clarificat aspectele legale de parcurgere a etapelor pentru implementarea acestor proiecte și mergem înainte cu toată forța”, a spus ministrul.

Dezvoltarea Unităților 3 și 4 a Centralei nucleare de Cernavodă a fost de asemenea trecută în revistă, cu mențiunea că energie nucleară este cea mai sigură energie electrică produsă în bandă.

În acest sens, ministrul a anunțat demersuri pentru urgenta proceduri, avize de mediu, acorduri, autorizații de construcție.

„Intrăm într-un mecanism în care selectăm proiectele care au o valoare de investiții de minim 300 de milioane de euro. Actualizăm lista proiectelor strategice la nivel național pentru a putea beneficia de un regim rapid de implementare la nivel național. De asemenea, împreună cu ordonanță prin care vom face mult mai simplu exproprierile tot ceea ce înseamnă transportul de energie electrică și gaze naturale, avem un model care funcționează foarte bine la Compania Națională de Investiții Rutiere, la Transgaz, vrem să le aducem și în cazul energiei electrice. Avem proiecte pentru care există finanțare încă de acum cinci, șase ani, care puteau să fie executate, dar care nici până în momentul de față nu au un progres mai mare de 2% din cauza faptului că nu s-au putut parcurge aceste proceduri de expropriere și din cauza birocrației, iar România nu mai are timp”, a declarat ministrul.

În acest context, Bogdan Ivan a menționat și demersurile pentru întărirea interconectărilor la nivel european, pentru a avea întradevăr o piață unică și acces la energia mai ieftină din vestul Europei.

„Uniunea Europeană a înțeles, în sfârșit, că singura șansă pentru competitivitatea țărilor noastre și a economiilor noastre este se producă mai multă energie, să ne interconectăm.Și în acest punct de vedere vreau să vă spun că la propunerea Guvernului României, la nivelul Consiliului TTE al miniștrilor energiei, comisarul european Jan Jørgensen a promovat o inițiativă prin care toate investițiile în interconectări, inclusiv cele din Austria, Ungaria, care astăzi nu sunt făcute și ne privează de energie ieftină din vestul Europei, sunt stabilite ca prioritare și au o alocare crescută de cinci ori, de la 6 miliarde de euro la 30 de miliarde de euro, acel „Grid Package”, la care România a contribui semnificativ ca să fie realizat”, a precizat Bogdan Ivan.

„Președintele a decis. 7 din cele 8 propuneri motivate privind conducerea marilor parchete, înaintate de Ministerul Justiției, au fost aprobate. Toți procurorii șefi și 4 dintre adjuncți au fost numiți”, spune Radu Marinescu.

MInistrul Justiției precizează că este pentru prima dată în istoria recentă a statului de drept român când s-a desfășurat o procedură de selecție de o asemenea amploare: 18 candidați pentru 8 poziții de conducere.

„O procedură derulată cu deplină transparență, care a implicat transmiterea în direct a interviurilor și prezentarea publică a motivărilor opțiunilor Ministerului Justiției. Multumesc pentru eforturile profesionale membrilor comisiei ministeriale, colegilor din minister și colegilor din CSM, toți implicați în derularea conform legii și bunelor practici a acestei proceduri de maximă însemnătate pentru justiție. Faptul ca au existat și opinii diferite nu invalidează procedura ci confirma eficiența unui mecanism de selecție care presupune mai multe filtre de evaluare instituțională. Felicitări celor numiți în conducerea marilor parchete și succes în activitate. Este foarte mult de muncă pentru a rezolva probleme, a îmbunătăți activitatea, a eficientiza combaterea infracționalității. La capătul acestui drum nu sunt mize personale, nume sau orgolii. Este consolidarea statului de drept, a principiului preeminentei legii, dreptății și adevărului și asigurarea unei justiții care să recâștige încrederea cetățenilor”, a mai spus Marinescu.

Președintele Nicușor Dan a numit procurorii șefi ai marilor parchete din România, după ce ministrul Justiției, Radu Marinescu, a înaintat propunerile pentru cele 8 funcții pentru conducerile Ministerului Public, DNA și DIICOT către Palatul Cotroceni. Singura propunere respinsă de președintele Nicușor Dan este Gill Julien Grigore Iacobici, de la Parchetul Curții de Apel Constanța, nominalizat pentru funcția de adjunct al DIICOT.

Nicușor Dan a fost întrebat, în conferință de presă, despre cazul Pfizer, dacă se va dovedi că acel contract putea fi renegociat și penalitățile puteau fi mai mici, îi va cere premierului Bolojan sau guvernului să se întoarcă împotriva celui responsabil, să facă plângere pentru abuz în serviciu și să se recupereze banii de la politicianul respectiv, astfel încât pagubele să nu fie suportate de cetățeni.

„Da, da. Nu știu dacă este ceva civil sau penal. Adică nu știu dacă este și penal. În orice caz, pe chestiuni financiare, statul român este reprezentat de Ministerul Finanțelor și în condițiile în care Ministrul Finanțelor, ca reprezentant al statului român pe chestiuni financiare, consideră că un demnitar cu bună credință, cu bună știință a luat o decizie proastă care a afectat bugetul, trebuie să se îndrepte împotriva lui”, spune Nicușor Dan.

El a precizat că, la fel, Curtea de Conturi, când era primar, dacă observa că din cauza unui director s-au pierdut niște bani, el ca primar trebuia să se îndrepte împotriva lui.

Întrebat despre faptul că a criticat anterior blocarea împrumutului pentru Ucraina și despre efectele unei posibile noi victorii a premierului ungar Viktor Orbán, șeful statului a spus că își menține poziția.

„Da, și îl critic în continuare. Ce poate să creadă cetățeanul european în momentul în care 27 de lideri europeni se întâlnesc în decembrie și spun că vor acorda un sprijin de 90 de miliarde pentru Ucraina, iar trei luni mai târziu spun că nu pot trimite banii pentru că se opune Ungaria? Asta este inadmisibil”, a declarat, miercuri, Nicușor Dan.

Președintele a precizat că nu dorește să facă speculații privind rezultatul alegerilor din Ungaria.

„Una peste alta, și sunt foarte multe nuanțe aici, este o problemă cu procesul de decizie în Uniune. Este o problemă când cineva abuzează de mecanismul de unanimitate”.

Întrebat dacă se poate discuta despre o schimbare a mecanismului în perioada următoare, președintele a spus că „discuția a pornit deja. În fază incipientă nu există propuneri tehnice pe masă, dar discuția a pornit deja, tocmai de la neajunsurile pe care le-am observat acum, în cazul Ungariei”.

Premierul Ilie Bolojan a declarat că, în prezent, România nu se confruntă cu probleme de aprovizionare cu carburanți, în ciuda contextului internațional, iar eventualele scenarii de criză sunt doar măsuri preventive.

„În momentul de față, așa cum am discutat și cu domnul ministru și cu echipa care a participat la această întâlnire, nu există probleme de aprovizionare pentru piața românească. Și, prin demersurile pe care guvernul le-a făcut, pe care Ministerul Energiei le-a susținut în această perioadă, ne asigurăm de două elemente. Pe de-o parte, că intervențiile pe care le facem în piață, de exemplu reducerea accizei, sunt de natură a menține piața românească ca o piață competitivă, în așa fel încât cei care importă, de exemplu, motorină, să poată s-o importe nu la prețurile la care ar dori ei, ci la prețurile la care pot să o cumpere, ca să nu avem un deficit de produse pe piață. Pe de-o parte, și, de asemenea, că lanțurile noastre de aprovizionare funcționează, sunt întărite și sunt limitate de perturbațiile care sunt pe piața globală”, a spus premierul, miercuri.

Acesta a subliniat că, deși autoritățile analizează diferite scenarii, nu există motive de îngrijorare în acest moment.

La rândul său, ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a dat asigurări că România are suficiente stocuri și contracte pentru a acoperi necesarul de consum.

„Lucrurile sunt extrem de clare, așa cum a precizat și domnul prim-ministru. România, încă din primele zile acestui conflict militar, a activat atât contracte comerciale vechi, cât și noi rute care pot să aprovizioneze piața din țara noastră atât cu țiței, cât și cu motorină, acolo unde avem nevoie de o acoperire aproximativ 40% din piața românească. În momentul de față nu se pune problema, nici din punct de vedere al stocurilor comerciale ale companiilor, al angajamentelor ferme pe care le avem pentru următoarele cel puțin două luni de zile, și nici din punct de vedere al stocurilor, care astăzi au un echivalent de circa două milioane de tone carburanți și petrol”, a declarat Ivan.

Ivan a explicat și ce ar presupune, teoretic, un scenariu de criză, precizând că există mecanisme legale pentru gestionarea consumului.

„Așa cum suntem în această ipostază, este evident că sunt anumite scenarii prevăzute de lege în situația în care există un anumit deficit de energie electrică, atunci anumiți consumatori foarte mari, pe o perioadă foarte mică, își opresc activitatea. În cazul gazelor naturale, dacă există o situație de criză, anumiți consumatori stabiliți de lege își opresc pe perioadă activitatea. Este evident că, dacă va exista această ipoteză, dar care acum nu este pusă pe masă și nu este fezabilă, suntem pregătiți cu o prioritizare a tot ce înseamnă consum în România”, a spus acesta.

Întrebat despre o eventuală raționalizare, ministrul Energiei a spus că „nu s-a pus în calcul această discuție”.

Ilie Bolojan a declarat că autoritățile române caută soluții pentru plata obligațiilor către compania Pfizer, după pierderea unui proces, inclusiv prin negocieri directe și posibile compensări.

„Suntem în situația în care Ministrul Sănătății și cel de Finanțe lucrează pe de-o parte pentru a declanșa negociările cu firma Pfizer și se vor deplasa săptămâna viitoare în Statele Unite și pentru acest lucru. Asta înseamnă că peste două săptămâni vom primi motivarea tribunalului, de la data respectivă mai urmează o perioadă de două luni de zile și ar fi bine să găsim o formulă prin care, pe de-o parte, anumite penalități de întârziere care sunt aferente să fie stopate pe perioada negocierilor și să găsim o formulă prin care, până se clarifică aspectul care ține de un posibil recurs sau nu, dar asta pe baza unei discuții cu Casa de Avocați și cu Polonia, pentru că suntem în aceeași situație, vom vedea dacă se poate găsi o soluție”, a spus premierul.

Acesta a precizat că Executivul ia în calcul atât plata eșalonată, cât și transformarea obligațiilor în produse necesare sistemului sanitar.

„Noi vom solicita și un sprijin din partea Comisiei Europene în această negociere și, de asemenea, căutăm formulele care pot fi puse în practică pentru că această sumă de bani, ori să o achităm într-o formulă eșalonată, ori să fie transformată în alte livrabile de care sistemul de sănătate din România are nevoie, pentru că o parte din medicamentele care sunt pe piața românească sunt produse de către această companie”, a afirmat Bolojan.

Premierul a adăugat că rezultatele discuțiilor vor fi comunicate după întâlnirile programate în perioada următoare.

„Dar, după discuțiile pe care cei doi miniștri le vor avea săptămâna viitoare, vor comunica rezultatul acestora și ce demersuri se vor face în perioada următoare, în mod evident, în funcție de rezultatul acestor prime negocieri”, a conchis Bolojan.

Tribunalul francofon de primă instanță din Bruxelles a decis că România trebuie să plătească 600 de milioane de euro către Pfizer pentru dozele de vaccin anti-COVID pe care a refuzat să le mai preia în 2023. Hotărârea nu este definitivă.

Un număr foarte mare de oameni au venit să își ia rămas bun de la marele antrenor Mircea Lucescu.

În fața catafalcului, Răzvan Lucescu strânge mâna tuturor celor care vin să îl îmbărbăteze.

Răzvan Lucescu și Matei, fiul său, au stat neclintiți lângă catafalc din momentul în care Mircea Lucescu a fost adus la stadion. La fel si Marilu și soția lui Răzvan.

Între cei care au venit să îi aducă un ultim omagiu lui Mircea Lucescu se numără Gheoghe Hagi, Ionuț Lupescu, Elisabeta Lipă, Ionel Dănciulescu, Marius Niculae și Ionuț Popa (președinte CS Dinamo), dar și Simona Halep.

Au venit și mulți membri ai Generației de Aur.

Răzvan Burleanu și Mihai Stoichița au ajuns la stadion și au depus coroane.

„Unul dintre cele mai importante domenii pentru România este energia electrică, iar prețurile la energie sunt date în principal de două aspecte. Pe de-o parte, de capacitățile de producție și e nevoie să ne creștem capacitățile de producție și, pe de altă parte, de regulile din piață, de reglementări, și e nevoie să ne îmbunătățim reglementările, în așa fel încât cele două măsuri combinate (…) să ne ducă la prețuri mai mici în energie în perioada următoare și la îmbunătățirea asiguranței energetice a țării noastre”, a spus premierul, la o conferință de presă susținută alături de ministrul Energiei, Bogdan Ivan.

El a precizat că Guvernul, împreună cu autoritățile de reglementare și Parlamentul, urmărește cinci direcții strategice pentru reformarea sectorului energetic.

Prima direcție vizează deblocarea proiectelor viabile și reducerea costurilor de acces la rețelele electrice, inclusiv prin eliminarea avizelor speculative.

„E o direcție importantă (…) și înseamnă să desființăm avizele tehnice de racordare speculative care blochează sau scumpesc accesul la rețelele electrice”, a explicat premierul.

Bolojan a atras atenția asupra dezechilibrelor majore din sistem, unde există mult mai multe avize decât necesarul real de consum.

„Suntem în situația în care, față de aproximativ 9.000 MW putere zilnică pe care are nevoie economia românească, am emis avize tehnice de racordare de peste 78.000 MW la finalul anului trecut și în această primăvară am ajuns la 80.000 MW. Deci de aproape 10 ori puterea de care avem nevoie. Așa cum se vede în acest grafic, în ultimii 3 ani de zile am avut cele mai mari creșteri 27.000 MW, 30.000 MW. Deci cea mai mare parte din aceste avize tehnice de racordare au fost emise în ultimii 3 ani de zile și suntem în situația în care, analizând ce s-a întâmplat cu aceste avize, cum au evoluat, constatăm că sub 10% din ele au avansat”.

A doua direcție se referă la îmbunătățirea performanței companiilor de stat din energie, prin indicatori mai stricți și criterii clare de revocare a conducerii.

„Ele au un rol vital în producția de energie din România, prin urmare orice fel de îmbunătățire se va vedea în cantități, în prețuri, pentru asta înseamnă să revizuim indicatorii de performanță în așa fel încât să fie măsurabil, să fie relevanți și de asemenea să stabilim criterii fără echivoc pentru pierderea mandatului în cazul în care indicatorii nu se realizează. E un lucru foarte important. A treia direcție este reducerea distorsiunilor pe piața de energie”, a declarat Bolojan.

Alte măsuri vizează reducerea distorsiunilor din piață, creșterea capacităților de stocare și susținerea investițiilor strategice. În ceea ce privește stocarea, premierul a subliniat necesitatea echilibrării producției din surse regenerabile.

Nu în ultimul rând, premierul a evidențiat importanța accelerării marilor proiecte energetice.

„Sunt investiții în derulare mari care pot influența semnificativ piața de energie din România, de la interconecțiunile mari și rețelele transfrontaliere, de la investițiile majore în zona de producție, atât în bandă, care sunt cel puțin de 10% din totalul producției de energie din România, de la accelerarea unor investiții peste o valoare semnificativă, de la simplificarea proceselor de autorizare și a procedurilor de expropriere. Aceste direcții am convenit să le urmărim în perioada următoare”.

Operaţiunea prin care UMB Steel preia ArcelorMittal Hunedoara nu ridică obstacole semnificative în calea concurenţei efective pe piaţa romȃnească sau pe o parte substanţială a acesteia și că nu există îndoieli serioase privind compatibilitatea sa cu un mediu concurenţial normal, au conchis specialiștii Consiliul Concurenţei, în urma analizei.

Tranzacția a fost notificată Consiliului spre avizare, conform legii, după ce Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor ArcelorMittal a aprobat vânzarea activelor pentru 12,5 milioane de euro plus TVA.

• UMB Steel S.R.L. face parte din grupul UMB, deținut de familia Umbrărescu. Grupul UMB este activ în domenii precum: proiectare şi construcţie de drumuri şi poduri, construcții de clădiri, producerea de metale feroase și de produse din beton pentru construcții și producerea energiei electrice.
• Activele ArcelorMittal Hunedoara S.A. vizate de tranzacție constau, în principal, în echipamentele și instalațiile de producție, materialele și stocurile, precum și terenurile și clădirile aferente fabricii din județul Hunedoara și anumite active imobiliare situate în afara acesteia. ArcelorMittal Hunedoara S.A. și-a încetat activitatea în septembrie 2025.

Conform documentelor depuse la Bursa de Valori București, UMB Steel preia integral activele corporale deținute de ArcelorMittal Hunedoara. Acestea includ echipamentele de producție și instalațiile industriale, precum cuptorul electric cu arc (EAF), laminorul, cuptorul oală (LF), instalația de degazare în vid (VD), macarale industriale, locomotive, utilaje pentru prelucrarea fierului vechi, piese de schimb, echipamente de laborator și cântărire.

De asemenea, tranzacția ArcelorMittal Hunedoara – UMB Steel cuprinde toate materialele și stocurile, inclusiv fier vechi, feroaliaje, materiale refractare, electrozi și cilindri de laminare.

Terenuri, clădiri și halda de zgură, incluse în tranzacția ArcelorMittal Hunedoara

UMB Steel va prelua terenurile și clădirile situate în perimetrul amplasamentului industrial, cu o suprafață totală de aproximativ 1,06 milioane de metri pătrați, dar și terenuri din afara amplasamentului, însumând circa 494.000 de metri pătrați. În tranzacție este inclusă și halda de zgură, cu parcelele aferente, având o suprafață totală de aproximativ 928.000 de metri pătrați.

Nu sunt incluse în tranzacție echipamentele IT, infrastructura software, serverele, licențele și abonamentele cloud.

Obligații de mediu și situația angajaților ArcelorMittal Hunedoara

Tranzacția presupune și preluarea de către UMB Steel a obligațiilor și răspunderilor de mediu, inclusiv cele asociate activităților desfășurate anterior pe amplasament și pe halda de zgură. Totodată, este posibil transferul autorizațiilor integrate de mediu existente.

ArcelorMittal Hunedoara mai are aproximativ 100 de angajați, față de 500, personalul din toamna anului trecut, când a fost oprită definitiv producția.

În anul 2006, considerat cel mai bun din ultimele două decenii, ArcelorMittal Hunedoara înregistra afaceri de 746,5 milioane de lei și un profit net de 22,5 milioane de lei, având 1.913 angajați. Combinatul producea profile și corniere destinate piețelor de energie, construcții și infrastructură.

Potrivit Gândul, compania Meta, care operează platforma Facebook, a închis pagina ziarului Gândul pe 22 februarie 2026, fără niciun avertisment sau explicație clară. Într-o zi, pagina a dispărut și s-a prăbușit traficul Gândul, prejudiciul imediat fiind de 6-7 milioane de vizualizări zilnic și aproape 200 de milioane de vizualizări pe lună pe Facebook și pe site.

Extensia din social media a ziarului – de altfel certificată de Facebook prin „bifă albastră” – avea peste 1 milion de urmăritori și, în fiecare lună, genera sute de milioane de vizualizări. Facebook limitează în mod drastic dreptul publicului de a se informa de pe platforma Gândul, arată publicația.

În absența explicațiilor privind restricția și considerând că ziarul a urmat, cu bună-credință, normele deontologice ale presei în virtutea informării publicului, Gândul consideră această acțiune a Facebook „un atac la adresa libertății presei în general și la adresa unei publicații independente în particular”, o încălcare a drepturilor prevăzute în Constituție și a legii din România.

Ancheta Gândul, AICI.

Ambele investiții fac parte din Proiectul Clover, inițiativa europeană a TikTok de securitate a datelor, în valoare de 12 miliarde de euro, care oferă protecții de top în industrie pentru datele a peste 200 de milioane de utilizatori europeni. Prin Clover, TikTok a stabilit o enclavă europeană dedicată datelor, cu garanții tehnice, operaționale și de guvernanță îmbunătățite.

TikTok a cooperat cu NCC Group în cadrul Proiectului Clover pentru a supraveghea, verifica și valida în mod independent controalele și măsurile de protecție a datelor, pentru a monitoriza fluxurile de date și a raporta orice fel de anomalii. Anul acesta, activitatea NCC Group în cadrul Clover a fost recunoscută cu un premiu Security Excellence pentru „Security Project of the Year”, acordat de publicația de specialitate Computing, confirmând eficiența acestor măsuri de protecție. Această supraveghere independentă este integrată în întreaga infrastructură europeană a TikTok.

Citeşte comunicatul integral AICI

La prima vedere poate părea un mister: cum a ajuns pana de șoim acolo? Răspunsul este simplu: este vorba despre un experiment realizat în timpul misiunii Apollo 15.

Povestea datează din 1971, când astronautul David Scott a decis să realizeze o demonstrație științifică de pe suprafața lunară. Ținea într-o mână o pană și în cealaltă un ciocan geologic. Comandantul a lăsat să cadă ambele obiecte de la aceeași înălțime, scrie 20minutos.

Pe Pământ, rezistența aerului încetinește căderea obiectelor mai ușoare, însă pe Lună, unde aceasta nu există, toate cad cu aceeași accelerație. Rezultatul a fost că pana și ciocanul au atins solul exact în același timp.

Comandantul a explicat în fața camerei că era vorba despre un experiment pentru a explica legile gravitației formulate cu secole în urmă de Galileo Galilei. „A făcut o descoperire foarte importantă despre căderea obiectelor în câmpuri gravitaționale”, a comentat.

Astronautul Charlie Duke a fost cel care a surprins experimentul realizat de comandantul Scott, care a găsit pe Lună cel mai bun loc pentru a confirma descoperirile lui Galileo Galilei.

„Avea dreptate”, a adăugat în videoclip după ce a observat că ambele obiecte cădeau cu aceeași viteză. Și acest lucru a devenit una dintre cele mai clare dovezi despre modul în care funcționează legile gravitației.