MediaFax.ro

După cea mai bună performanță a piețelor europene din ultimii patru ani, analiștii marilor bănci de investiții cred că acțiunile din regiune mai au spațiu de creștere și în 2026. Pariurile se concentrează pe sectoare considerate „sigure” într-o economie incertă: băncile, energia regenerabilă, electrificarea, apărarea și infrastructura.

Băncile, vedetele anului 2025, rămân în fruntea recomandărilor. Morgan Stanley și Barclays, două dintre cele mai mari bănci de investiții din lume, consideră că sectorul este bine poziționat datorită capitalului solid, creșterii creditării și evaluărilor încă atractive. „Băncile sunt de departe cel mai favorizat sector european”, spun analiștii Morgan Stanley, citați de Bloomberg, care mizează pe un context extern favorabil.

Potrivit acestora, companiile europene ar urma să beneficieze de redresarea economică din SUA, piață care generează aproximativ 23% din veniturile lor.

Printre titlurile preferate se numără Banco Santander, ING, Société Générale, Lloyds, dar și giganți industriali precum Siemens Energy, Airbus sau Rheinmetall.

Energia verde și electrificarea sunt văzute ca următoarele mari motoare de creștere. UBS, una dintre cele mai mari bănci elvețiene de investiții, estimează că Europa intră într-o nouă fază de investiții structurale, susținute de peste 2.000 de miliarde de euro alocate rețelelor electrice și energiei curate.

„Cele mai atractive oportunități apar din reînnoirea Europei. Politicile interne creează noi campioni globali în regenerabile, electrificare și infrastructură”, a explicat Gerry Fowler, strateg UBS.

Printre numele văzute ca având potențial de expansiune internațională se numără EDP, Solaria, Acciona, Prysmian și Rexel, capabile să transforme avantajele locale în creștere pe piețele internaționale.

Un alt pariu important este Germania, unde măsurile de stimulare economică ar putea susține profitabilitatea companiilor. Deutsche Bank spune că vede Germania mai bine poziționată decât restul Europei și pariază pe companiile care pot câștiga direct din cheltuielile statului.

„Există o preferință clară pentru companiile care vor câștiga cel mai mult din stimulentele de la Berlin”, spun analiștii germani.

Potrivit băncii americane de investiții Jefferies, acțiunile europene rămân în continuare mai ieftine decât cele americane. Acest lucru le face atractive într-un scenariu în care investitorii caută valoare și extind raliul bursier dincolo de marile nume din SUA. „Argumentele pentru creșterea expunerii pe Europa nu au fost niciodată mai puternice”, notează banca.

După un an foarte bun, Europa nu este doar „alternativa mai ieftină” la SUA, ci o piață cu propriile motoare de creștere, în care băncile și energia verde joacă rolurile principale, anticipează analiștii economici.

Ea a spus că Venezuela „aspiră să trăiască fără amenințări externe” și că dorește să acorde prioritate relațiilor echilibrate și respectuoase cu Statele Unite.

Potrivit Reuters, textul declarației este următorul:

„Un mesaj din Venezuela către lume și către Statele Unite: Venezuela își reafirmă angajamentul față de pace și coexistența pașnică.

Țara noastră aspiră să trăiască fără amenințări externe, într-un mediu de respect și cooperare internațională. Credem că pacea globală se construiește garantând mai întâi pacea în interiorul fiecărei națiuni.

Prioritizăm evoluția către relații internaționale echilibrate și respectuoase între Statele Unite și Venezuela, precum și între Venezuela și alte țări din regiune, bazate pe egalitatea suverană și neintervenție. Aceste principii ghidează diplomația noastră cu restul lumii.

Invităm guvernul SUA să colaboreze cu noi la o agendă de cooperare orientată către dezvoltarea comună în cadrul dreptului internațional, pentru a consolida coexistența durabilă a comunității.

Președintele Donald Trump, popoarele noastre și regiunea noastră merită pace și dialog, nu război. Acesta a fost întotdeauna mesajul președintelui Nicolás Maduro și este mesajul întregii Venezuele în acest moment.

Aceasta este Venezuela în care cred și căreia i-am dedicat viața. Visez la o Venezuela în care toți venezuelenii buni să poată fi uniți. Venezuela are dreptul la pace, dezvoltare, suveranitate și un viitor”.

Declarația a fost semnată de Delcy Rodríguez, președinte interimar al Republicii Bolivariene Venezuela.

O femeie de 69 de ani a descoperit că avea o tumoră ovariană de dimensiuni excepționale – comparabilă cu cea a unei sarcini la termen cu gemeni – abia când corpul ei a început brusc să cedeze, anunță rainews.it.

Foto: AOU Città della Salute e della Scienza di Torino

Nu simțea nicio durere și nu avea nicio idee despre ce creștea în tăcere în interiorul ei.

Timp de luni de zile, chistul ovarian gigant, cu un diametru de aproximativ 28 de centimetri, a rămas ascuns, fără a da semne evidente. Pacienta nu observase nimic.

Alarma a fost dată când masa, asociată cu prezența unui al doilea neoplasm intestinal, a început să comprime colonul, provocând dificultăți intestinale severe.

Foto: AOU Città della Salute e della Scienza di Torino

La jumătatea lunii decembrie, femeia a ajuns în atenția personalului medical. Cazul a fost preluat de Departamentul de Chirurgie Ginecologică Minim Invazivă al Spitalului Sant’Anna din Torino, condus de Paolo Petruzzelli. Facilitățile Orașului Sănătății și Științei din Torino au permis definirea diagnosticului și planului de tratament în doar câteva zile.

Pe 23 decembrie, cu câteva ore înainte de Ajunul Crăciunului, pacienta intră în sala de operație. Operația, efectuată în regim de urgență, durează aproximativ șase ore, de la 8:30 la 14:30.

În timpul operației, gravitatea situației a devenit evidentă. Tumora ovariană gigantică a fost îndepărtată: cântărea aproximativ 6 kilograme, având un volum comparabil cu cel al unei sarcini gemelare la termen. Cele mai periculoase simptome erau legate de tulburările intestinale, care necesitau intervenția imediată și coordonată a mai multor specialiști.

Foto: AOU Città della Salute e della Scienza di Torino

Această intervenție a salvat literalmente viața femeii. A fost posibilă datorită eforturilor comune ale ginecologilor oncologi, chirurgilor, anesteziștilor, gastroenterologilor, patologilor, radiologilor, asistenților medicali și profesioniștilor din domeniul sănătății.

„Aceste cazuri sunt rare, dar emblematice”, explică directorul medical al spitalului, Umberto Fiandra. „Demonstrează cum promptitudinea, competența și munca în echipă pot face diferența chiar și într-o situație de urgență”.

Din cauza vântului puternic din zona superioară, a zăpezii acumulate în stații și a chiciurii depuse pe cabluri, piloni și bateriile de role, Gondola Carp, Telescaunul Soarelui și Telescaunul Dorului nu pornesc cu public, au anunțat luni dimineață administratorii Gondola Sinaia. Operatorul instalațiilor de transport a precizat că monitorizează situația, iar turiștii vor fi anunțați dacă vremea se îmbunătățește.

În primele ore ale dimineții, administratorii au luat în calcul doar o posibilă întârziere a pornirii instalațiilor, în special în zona superioară. Ulterior, condițiile meteo din zona de altitudine au impus oprirea completă a instalațiilor din zona superioară pentru public.

Accesul până la Cota 1400 este deschis, Gondola Sinaia și telecabina pe tronsonul Sinaia – Cota 1400 funcționând în condiții de ninsoare, temperaturi negative și vânt slab în zona inferioară. La prima oră a dimineții, la Cota 1000 ningea, temperaturile se situau sub zero grade, iar vântul sufla slab, condiții care au permis pornirea instalațiilor.

Duminică seara, reprezentanții Gondola Sinaia au explicat că vremea la munte se poate schimba rapid, iar prognozele sunt actualizate frecvent. Valorile vântului fuseseră estimate la limita de siguranță pentru instalațiile de altitudine, motiv pentru care funcționarea acestora era considerată „la limită”. Imaginile actualizate de pe camerele live pot fi urmărite pe platformele oficiale ale stațiunii.

Vești bune vin și din Poiana Brașov, unde sezonul de schi este în plină desfășurare. În zona superioară a masivului sunt deschise pârtiile Kanzel, Drumul Roșu, Lupului și Sulinar, cu un strat de zăpadă cuprins între 10 și 40 de centimetri, iar în zona inferioară pot fi schiate pârtiile Bradul și Stadion, unde stratul de zăpadă ajunge la 50 de centimetri.

Sunt funcționale telecabinele, telegondola, telescaunele și teleschiurile din Poiana Brașov, inclusiv covorul rulant pentru începători.

Primăria Municipiului Brașov atrage atenția asupra unor zone îngustate sau cu restricții, în special în zona Lacului și la îmbarcarea telescaunului Ruia, precum și pe anumite porțiuni înclinate ale pârtiei Lupului.

Pe pârtia Lupului, în zona Înclinatul Postăvaru, zăpada este prezentă doar pe jumătatea dreaptă a pârtiei, pe sensul de coborâre. Mai multe pârtii din zona inferioară, printre care Drumul Roșu, Lupului, Sulinar și Subteleferic, rămân închise, fiind în curs de amenajare.

Aflat la debutul său în competiția United Cup și la primul meci al sezonului, Mensik a închis întâlnirea dintre cele două echipe. Barbora Krejcikova se impusese anterior în fața Malenei Helgo. Cehia a câștigat astfel duelul din Grupa D cu 2-0, eliminând Norvegia, care a ajuns la două înfrângeri consecutive, după eșecul cu Australia.

Mensik, locul 18 ATP, a gestionat momentele-cheie ale partidei, reușind break-ul decisiv la 5-5 în primul set. A revenit spectaculos în tie-break-ul setului secund, unde a întors de la 3-5 și a salvat o minge de set.

Cehul a încheiat meciul cu 16 ași și un procentaj de 78% al punctelor câștigate cu primul serviciu.

La 20 de ani și patru luni, Mensik a devenit al doilea cel mai tânăr jucător din istoria United Cup care obține o victorie la simplu masculin. Totodată, el și-a mărit avantajul direct cu Ruud la 2-0, după succesul obținut anterior la Australian Open 2025.

În meciul feminin, Barbora Krejcikova, dublă campioană de Grand Slam, a câștigat la debutul său în competiție. Ea a învins-o pe Malene Helgo cu 6-4, 6-3. Revenită după o perioadă lungă marcată de accidentări, Krejcikova a evoluat cu bandaj la genunchiul stâng și a controlat partida după un start ezitant.

Cehia a completat succesul cu Norvegia câștigând și meciul de dublu mixt. Perechea Krejcikova/Pavlasek s-a impus în două seturi cu Eikeri/Durasovic, scor 7-5, 6-2.

Australia și Cehia se vor confrunta în duel direct pentru prima poziție din Grupa D, marți dimineață.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat săptămâna trecută că Ucraina a lansat o serie de drone asupra reședinței de stat a lui Putin din regiunea Novgorod, din nord-vestul țării, pe care sistemele de apărare rusești au reușit să le doboare. Lavrov a criticat, de asemenea, Kievul pentru că a lansat atacul într-un moment de negocieri intense pentru încheierea războiului, scrie Associated Press.

Acuzația a venit la doar o zi după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski s-a deplasat în Florida pentru discuții cu Trump privind planul în 20 de puncte al administrației americane, încă în curs de elaborare, care vizează încheierea războiului. Zelenski a negat rapid acuzația Kremlinului.

Trump a declarat că „s-a întâmplat ceva în apropierea” reședinței lui Putin, dar că oficialii americani nu au constatat că reședința președintelui rus a fost ținta atacului.

„Nu cred că atacul a avut loc”, a declarat Trump reporterilor în timp ce se întorcea la Washington duminică, după ce a petrecut două săptămâni la reședința sa din Florida. „Nu credem că s-a întâmplat, acum că am putut verifica”.

Trump a abordat determinarea SUA după ce oficialii europeni au susținut că afirmația Rusiei nu era altceva decât un efort al Moscovei de a submina eforturile de pace.

Dar Trump, cel puțin inițial, părea să ia acuzațiile rusești ca atare. El a declarat reporterilor lunea trecută că Putin a ridicat această problemă în timpul unei convorbiri telefonice pe care a avut-o cu liderul rus mai devreme în acea zi. Trump a spus că era „foarte supărat” din cauza acuzației.

Miercuri, Trump părea să minimizeze afirmația Rusiei. El a postat pe platforma sa de socializare un link către un editorial din New York Post care punea la îndoială acuzația Rusiei. Editorialul îl critica pe Putin pentru că a ales „minciuna, ura și moartea” într-un moment în care, potrivit lui Trump, cele două părți sunt „mai aproape ca niciodată” de a ajunge la un acord pentru a pune capăt războiului.

Președintele SUA s-a străduit să-și îndeplinească promisiunea de a pune rapid capăt războiului din Ucraina și s-a arătat iritat atât de Zelenski, cât și de Putin, în timp ce încerca să medieze sfârșitul unui conflict pe care, în campania electorală, se lăudase că îl poate încheia într-o singură zi.

Atât Trump, cât și Zelenski au declarat săptămâna trecută că au înregistrat progrese în discuțiile purtate la stațiunea Mar-a-Lago a lui Trump.

Însă Putin nu a manifestat prea mult interes în încheierea războiului până când nu vor fi îndeplinite toate obiectivele Rusiei, inclusiv obținerea controlului asupra întregului teritoriu ucrainean din regiunea industrială cheie Donbas și impunerea de restricții severe asupra dimensiunii armatei ucrainene de după război și asupra tipului de armament pe care aceasta îl poate deține.

Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor anunță declanșarea, în premieră, a unui proces de selecție transparent pentru ocuparea funcției de director general al Administrației Naționale „Apele Române”.

Marcheză, conform Ministerului Mediului, o schimbare fundamentală de abordare în modul de numire a conducerii uneia dintre cele mai importante instituții din domeniul gospodăririi apelor din România.

Numirea viitorului director general ANAR se va face printr-un demers deschis, public și fundamentat pe competență și integritate. Procesul vine după „o perioadă îndelungată în care conducerea instituției a fost stabilită prin numiri eminamente politice, în care criteriile profesionale și de integritate au fost secundare susținerii din partea politicienilor”.

„Administrația Națională «Apele Române» a fost, de-a lungul anilor, afectată de scandaluri publice repetate, care au erodat încrederea cetățenilor și au slăbit capacitatea instituției de a-și îndeplini misiunea. Este momentul unei schimbări reale. România are nevoie de o reformă profundă a sistemului de gospodărire a apelor, după decenii de investiții insuficiente și de decizii luate fără o viziune coerentă. Prin acest proces deschis și riguros, ne propunem să identificăm un profesionist care să aibă competența, integritatea și autoritatea necesare pentru a conduce ANAR într-o etapă critică pentru siguranța hidrologică a țării”, a declarat ministra mediului, apelor și pădurilor, Diana Buzoianu.

Procesul de selecție este organizat într-un cadru de maximă transparență, care presupune înregistrarea și publicarea interviurilor, pentru a asigura responsabilitate publică și un standard ridicat de credibilitate instituțională.

Candidații vor fi intervievați de o comisie formată din experți cu recunoaștere internațională în domeniul gestionării apelor, cu experiență relevantă în politici publice, infrastructură hidrotehnică, managementul riscului la inundații și adaptare la schimbările climatice.

Pentru a putea participa la interviu, candidații vor transmite un dosar care să conțină următoarele documente:

– copie digitală a actului de identitate;

– documente care atestă experiența profesională în domeniul apelor, inclusiv experiența academică, dacă este cazul;

– certificat de cazier judiciar din care să rezulte lipsa unor condamnări pentru fapte de corupție sau trafic de influență;

– o scrisoare de intenție de max. 500 de cuvinte (3000 caractere) care să prezinte succint viziunea managerială și principalele 3 – 5 măsuri de reformă instituțională pe termen scurt, mediu și lung.

Dosarele vor fi transmise până la 12 ianuarie 2026, la adresa de e-mail: cabinet.ministru@mmediu.ro.

În situația în care anumite documente solicitate nu pot fi depuse la acest termen din motive care țin de emiterea lor de către instituții publice, candidații pot transmite dovada solicitării acestora.

Interviurile vor avea loc în perioada 14–16 ianuarie 2026.

Cele mai multe solicitări au fost înregistrate în Maramureș (17 apeluri), Lupeni (12), Neamț (11), Predeal (9), Municipiul Brașov (7) și Cluj (7).

Alte intervenții au avut loc în Harghita (6 apeluri), Prahova (5), Sinaia (5), Voineasa (5), Hunedoara (3), Vatra Dornei (3), Caraș-Severin – Muntele Mic (2), Alba (2), Județul Brașov (1) și Gorj (1).

În urma intervențiilor, 97 de persoane au fost salvate, precizează Salvamont România, pe Facebook.

Dintre acestea, 34 au fost transportate la spital cu ambulanțe SAJ, SMURD sau Salvamont, iar celelalte au primit acordul de a fi transportate cu mașinile aparținătorilor.

„Din păcate două persoane au fost găsite decedate, au fost transportate și predate Serviciului IML”.

De asemenea, dispeceratul a primit 44 de apeluri prin care turiștii au solicitat informații și sfaturi despre trasee turistice din zona montană.

Echipele Salvamont îi îndeamnă pe turiști la prudență și responsabilitate în desfășurarea activităților montane și îi invită să se alăture campaniei de reducere a numărului de accidente montane.

Acuzațiile vizează răspândirea online de informații false despre sexul și sexualitatea acesteia, care, potrivit fiicei sale, i-au afectat sănătatea și viața de familie, potrivit AP.

Inculpații, opt bărbați și două femei cu vârste cuprinse între 41 și 60 de ani, sunt acuzați că au postat „numeroase comentarii răuvoitoare” în care afirmau în mod fals că soția președintelui Emmanuel Macron s-a născut bărbat și asociau diferența de vârstă de 24 de ani dintre ea și soțul ei cu pedofilia.

Unele dintre postări au fost vizualizate de zeci de mii de ori.

Brigitte Macron nu a participat la procesul de două zile din octombrie.

Fiica sa, Tiphaine Auzière, a depus mărturie despre ceea ce a descris ca fiind „deteriorarea” vieții mamei sale de când hărțuirea online s-a intensificat.

„Nu poate ignora lucrurile oribile spuse despre ea”, a declarat Auzière în fața instanței. Ea a spus că impactul s-a extins la întreaga familie, inclusiv la nepoții lui Macron.

Inculpata Delphine Jegousse, în vârstă de 51 de ani, cunoscută sub numele de Amandine Roy și care se descrie ca medium și autoare, este considerată a fi jucat un rol major în răspândirea zvonului după ce a publicat un videoclip de patru ore pe canalul său de YouTube în 2021.

Contul X al lui Aurélien Poirson-Atlan, în vârstă de 41 de ani, cunoscut sub numele de Zoé Sagan pe rețelele de socializare, a fost suspendat în 2024 după ce numele său a fost menționat în mai multe anchete judiciare.

Printre ceilalți inculpați se numără un funcționar ales, un profesor și un informatician. Mai mulți dintre ei au declarat în fața instanței că comentariile lor erau menite să fie umoristice sau satirice și au spus că nu înțeleg de ce sunt urmăriți penal.

Dacă vor fi condamnați, riscă până la doi ani de închisoare.

Cazul vine după ani de teorii conspiraționiste care susțineau în mod fals că Brigitte Macron s-a născut sub numele de Jean-Michel Trogneux, care este de fapt numele fratelui ei. Soții Macron au intentat, de asemenea, un proces pentru calomnie în Statele Unite împotriva influencerului conservator Candace Owens.

Soții Macron, căsătoriți din 2007, s-au cunoscut la liceul unde el era elev, iar ea era profesoară. Brigitte Macron, cu 24 de ani mai în vârstă decât soțul ei, se numea atunci Brigitte Auzière, era căsătorită și avea trei copii.

Ministrul rus de externe, Serghei Lavrov, a declarat săptămâna trecută că Ucraina a lansat un val de drone asupra reședinței de stat a lui Putin din regiunea Novgorod, în nord-vestul țării, pe care sistemele de apărare rusești au reușit să le învingă. Lavrov a criticat, de asemenea, Kievul pentru lansarea atacului într-un moment de negocieri intense pentru încheierea războiului, potrivit AP.

Acuzația a venit la doar o zi după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a călătorit în Florida pentru discuții cu Trump despre planul în 20 de puncte al administrației americane, care este încă în curs de elaborare și vizează încheierea războiului. Zelenski a negat rapid acuzațiile Kremlinului.

Trump a spus că „ceva s-a întâmplat în apropiere” reședinței lui Putin, dar că oficialii americani nu au descoperit că reședința președintelui rus a fost vizată.

„Nu cred că a avut loc acel atac”, a declarat Trump reporterilor duminică, în timp ce se întorcea la Washington, după ce a petrecut două săptămâni la domiciliul său din Florida. „Nu credem că s-a întâmplat asta, acum că am putut verifica.”

Trump a abordat hotărârea SUA după ce oficialii europeni au susținut că afirmația Rusiei nu a fost nimic mai mult decât o încercare a Moscovei de a submina eforturile de pace. Însă Trump, cel puțin inițial, părea să ia acuzațiile rusești ad litteram. El le-a declarat reporterilor luni trecută că Putin a ridicat și el problema în timpul unei convorbiri telefonice pe care a avut-o cu liderul rus mai devreme în acea zi. Iar Trump a spus că este „foarte furios” din cauza acuzației.

Lanțul de restaurante de sushi al autointitulatului „Rege al Tonului”, Kiyoshi Kimura, a plătit cel mai mare preț pentru peștele de 243 de kilograme, prins în largul coastei de nord a Japoniei, potrivit AFP.

„Credeam că vom putea cumpăra puțin mai ieftin, dar prețul a crescut vertiginos înainte să-ți dai seama”, a spus Kimura după licitația de dinaintea zorilor de la principala piață de pește din Tokyo.

„Am fost surprins de preț… Sper ca, mâncând ton de bun augur, cât mai mulți oameni să se simtă plini de energie”, a declarat el reporterilor.

Prețul de 510,3 milioane de yeni la licitația de Anul Nou a fost cel mai mare de când au început să fie colectate date comparabile în 1999.

Prețul maxim anterior a fost de 333,6 milioane de yeni pentru un ton roșu de 278 de kilograme în 2019, după ce piața de pește s-a mutat din zona tradițională Tsukiji din centrul orașului Tokyo într-o unitate mai modernă.

Cel mai mare licitator a plătit anul trecut 207 milioane de yeni pentru un ton roșu de 276 de kilograme.

În timpul pandemiei de Covid-19, tonul de Anul Nou a avut prețuri doar la o fracțiune din cele obișnuite, deoarece restaurantele și-au redus operațiunile.

Militarii și polițiștii cubanezi se aflau într-o misiune pe care o îndeplineau la cererea guvernului Venezuelei, potrivit unui comunicat difuzat duminică seară la televiziunea de stat cubaneză.

Nu se știa la ce lucrau cubanezii, dar Cuba este un aliat apropiat al guvernului Venezuelei și a trimis forțe militare și de poliție pentru a ajuta la operațiuni timp de ani de zile. Zvonuri despre decese au circulat pe insulă în weekend, potrivit AP.

„Știți, mulți cubanezi au fost uciși ieri”, le-a spus președintele american Donald Trump reporterilor la bordul aeronavei Air Force One, în timp ce zbura duminică seara din Florida înapoi la Washington. „Au fost mulți morți de cealaltă parte. Nicio moarte de partea noastră.”

Președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, și soția sa, au fost capturați de forțele speciale americane pentru a fi urmăriți penal în baza unui rechizitoriu care îi acuză de participarea la o conspirație narcoteroristă.

Deși guvernul Venezuelei a recunoscut că un număr de persoane au murit în exploziile americane, nu a confirmat pentru Associated Press numărul acestora.

Guvernul cubanez a anunțat două zile de doliu pentru ofițerii cubanezi uciși, iar fostul președinte și lider revoluționar Raul Castro și președintele Miguel Diaz-Canel au transmis condoleanțe familiilor acestora. Numele celor decedați și funcțiile pe care le-au deținut nu au fost dezvăluite imediat de autoritățile cubaneze.

„Fideli responsabilităților lor în materie de securitate și apărare, compatrioții noștri și-au îndeplinit datoria cu demnitate și eroism și au căzut în urma unei rezistențe aprige în lupta directă împotriva atacatorilor sau ca urmare a bombardamentelor asupra instalațiilor”, se arată în comunicatul oficial.

Secretarul de stat american Marco Rubio, fiul unor imigranți cubanezi, a subliniat, de asemenea, implicarea cubaneză în Venezuela în weekend, spunând că aparatul de securitate internă al lui Maduro este condus de cubanezi și că aceștia „îl susțin pe Maduro”.

Phenianul acuză de zeci de ani Washingtonul că vrea să-i răstoarne guvernul într-un mod similar și susține că programele sale militare și nucleare servesc drept factor de descurajare, potrivit Le Figaro.

Duminică, Coreea de Nord a efectuat prima sa lansare de rachete din 2026, cu ceea ce KCNA a descris ca fiind un nou sistem de armament „de ultimă generație” care utilizează rachete hipersonice, testat pentru prima dată în octombrie.

„Criza geopolitică recentă și evenimentele internaționale complexe ilustrează de ce acest lucru este necesar”, a declarat Kim Jong Un duminică cu privire la manevră, potrivit KCNA.

Liderul a explicat că „s-au făcut recent progrese semnificative” în pregătirea forțelor nucleare nord-coreene „pentru un război real”.

Phenianul a denunțat capturarea, sâmbătă, a președintelui venezuelean Nicolas Maduro, în timpul unei operațiuni americane care a implicat atacuri aeriene asupra Caracasului și a zonelor înconjurătoare. Maduro a fost ulterior dus și închis în Statele Unite, unde se confruntă cu mai multe acuzații, inclusiv „narcoterorism”. Ministerul de Externe al Coreei de Nord a descris atacul drept „un exemplu care confirmă încă o dată natura necinstită și brutală a Statelor Unite” și o „încălcare gravă a suveranității Venezuelei”.

Agenția KCNA nu a specificat câte rachete au fost lansate duminică în acest context, dar a indicat că acestea „au lovit ținte aflate la 1.000 de kilometri distanță” în Marea Japoniei.

Această lansare a avut loc cu doar câteva ore înainte de plecarea președintelui sud-coreean Lee Jae-myung spre China. Acesta urmează să se întâlnească luni cu omologul său Xi Jinping pentru a discuta despre comerț, dar și despre Coreea de Nord, deoarece influența Beijingului, având în vedere legăturile sale strânse cu Phenianul, l-ar putea ajuta să își atingă obiectivul de a îmbunătăți diplomația intercoreeană.

„Urmărim acest lucru cu mare atenție. Dacă încep să ucidă oameni așa cum au făcut-o în trecut, cred că vor fi loviți foarte tare de Statele Unite”, a declarat Donald Trump la bordul Air Force One, potrivit Le Figaro.

Mișcarea a început pe 28 decembrie la Teheran, când proprietarii de magazine și-au închis magazinele în semn de protest față de hiperinflație și criza economică, înainte de a căpăta o dimensiune politică. Cel puțin 12 persoane, inclusiv membri ai forțelor de securitate, au fost ucise, conform unui bilanț bazat pe rapoarte oficiale.

Acestea sunt cele mai ample demonstrații de la cele care au zguduit Iranul la sfârșitul anului 2022, în urma morții în arest a Mahsei Amini, o tânără arestată de poliția moralității pentru încălcarea codului vestimentar strict al femeilor.

Protestele actuale rămân însă la o scară mai mică, deocamdată.

Incendiul izbucnit sâmbătă dimineața pe un pod peste canalul Teltow din sud-vestul capitalei ar putea priva zona de electricitate și în multe cazuri de căldură, până la 8 ianuarie, a declarat compania de rețea Stromnetz Berlin, potrivit The Guardian.

În timp ce autoritățile de securitate a statului au deschis o anchetă cu privire la cauza incendiului de lângă centrala termică și electrică Lichterfelde, care a avariat mai multe cabluri de înaltă tensiune, Vulkangruppe (Grupul Vulcanilor) a declarat că a vizat în mod deliberat unele dintre cele mai bogate cartiere ale orașului.

Într-o broșură, consultată de The Guardian, pe care un purtător de cuvânt al poliției a numit-o „credibilă”, grupul a declarat că a avut ca scop „să taie pragul clasei conducătoare”.

A condamnat „lăcomia pentru energie” produsă de combustibili fosili cu emisii ridicate, numind atacul „acțiune în interes public” și „act de autoapărare și solidaritate internațională cu toți cei care protejează pământul și viața”.

În mesaj, care includea detalii despre incendiu, Vulkangruppe a afirmat că centrele de date utilizate pentru inteligența artificială exacerbează problema consumului de energie dăunător climei, creând în același timp pericole pentru societate.

„Contribuim la propria noastră supraveghere, iar aceasta este cuprinzătoare. Corporațiile tehnologice sunt în mâinile unor oameni cu putere pe care le-o acordăm noi”, a spus grupul. „Într-o zi vom sta pur și simplu în fața ecranelor luminoase sau a mașinilor nefuncționale, în timp ce vom muri de sete și foame.”

Grupul a declarat că dorește să își ceară scuze celor mai defavorizați care au fost afectați de pană de curent, dar a precizat că simpatia sa este limitată „pentru numeroșii proprietari de vile” aflați acum în întuneric.

Zona afectată de pană de curent include numeroase aziluri de bătrâni și spitale, precum și clădiri înalte, ai căror locuitori se bazează pe lifturi care acum nu funcționează. În Berlin au fost ninsori moderate în weekend, iar temperaturile nocturne au scăzut mult sub zero grade.

Pompierii și alți membri ai echipelor de intervenție în caz de urgență au stins incendiul de la locul accidentului, în apropierea comunității de coastă de la capătul râului Cape Cod, au declarat oficialii orașului într-un comunicat de presă, potrivit AP. Comunicatul menționează că pilotul a fost declarat mort la locul accidentului.

Consiliul Național pentru Siguranța Transporturilor a declarat într-un comunicat că aeronava era un Cessna 172N și că va investiga accidentul. Nu a oferit nicio indicație preliminară cu privire la o posibilă cauză.

Aeroportul a fost închis în urma accidentului.

Provincetown este situat la aproximativ 80 de kilometri sud-est de Boston, la capătul Cape Cod, în sud-estul statului Massachusetts.

Serviciul Federal de Informații al Germaniei (BND) l-a interceptat pe președintele american de atunci, Barack Obama, timp de ani de zile, potrivit publicației germane Die Zeit.

Conform unor cercetări realizate de Die Zeit, agenția germană de informații externe a interceptat apelurile telefonice ale liderului american în timp ce acesta se afla la bordul avionului Air Force One. Biroul Cancelarului a încheiat în cele din urmă supravegherea avionului prezidențial în 2014.

Operațiunea este deosebit de sensibilă din punct de vedere politic, deoarece cancelarul Angela Merkel a criticat NSA în 2013, spunând: „Spionajul între prieteni este inacceptabil”.

Serviciul Federal de Informații (BND) a reușit să intercepteze conversațiile președintelui SUA deoarece, potrivit unor surse din interior, criptarea comunicațiilor aeronavei era predispusă la erori. Tehnicienii de pe avionul guvernului SUA au folosit mai multe frecvențe pentru apelurile telefonice ale lui Obama, frecvențe pe care BND le cunoștea și, potrivit celor implicați, le monitoriza în mod regulat, deși nu continuu. BND era conștient de natura sensibilă a operațiunii: SUA nu făcea parte din mandatul oficial trasat de guvernul german care specifica țările pe care BND ar trebui să le monitorizeze.

Transcrierile comunicărilor lui Obama au fost, prin urmare, păstrate într-un dosar special și doar în exemplare individuale. Acest dosar circula doar într-un cerc restrâns și select din vârful serviciului de informații, inclusiv președintele BND, vicepreședinții și șeful departamentului responsabil. După citire, transcrierile urmau să fie distruse. Ulterior, concluziile au fost încorporate în evaluările generale ale poziției SUA, care au fost trimise și către Biroul Cancelarului.

În 2014, Süddeutsche Zeitung a relatat că secretarul de stat american de atunci, Hillary Clinton, fusese interceptată. Șeful Cancelariei Federale de atunci, Peter Altmaier, a ordonat ulterior încetarea acestei practici – fără să știe însă că însuși președintele american devenise o țintă a BND. De atunci, serviciul german a încetat să mai monitorizeze aeronava prezidențială americană. Operațiunea împotriva lui Obama a durat câțiva ani. Rămâne neclar când a început și dacă predecesorul său, George W. Bush, fusese și el vizat.

Conform informațiilor obținute de Die Zeit, Serviciul Federal de Informații al Germaniei nu autorizase supravegherea lui Obama; rămâne neclar dacă și cum anume membrii individuali ai Biroului Cancelarului erau conștienți de acest lucru. Se pare că însăși cancelarul Angela Merkel nu a fost informată. Probabil că nu ar fi permis o astfel de operațiune. După ce Der Spiegel a dezvăluit în octombrie 2013 că Agenția Națională de Securitate a SUA (NSA) a interceptat telefonul mobil al lui Merkel timp de ani de zile, cancelarul a declarat în mod celebru că supravegherea între prieteni este inacceptabilă. În privat, ea a făcut comparații cu Stasi și a subliniat că statele s-ar putea prăbuși sub greutatea supravegherii excesive.

Biroul Angelei Merkel nu a răspuns întrebărilor ZEIT. BND a refuzat, de asemenea, să comenteze.

Potrivit publicației Teletex, ambii lideri maghiari au publicat, sâmbătă seara, postări pe Facebook în care aceștia afirmau că „niciun cetățean maghiar nu a fost rănit în timpul evenimentelor”.

„În ceea ce privește operațiunea americană desfășurată la Caracas: niciun cetățean maghiar nu a fost rănit în timpul evenimentelor. În capitala Venezuelei se află un cetățean maghiar care este înregistrat pentru protecție consulară. L-am contactat și se simte bine. Știm de doi cetățeni maghiari care se află în închisoare în Venezuela, unul într-o zonă rurală care nu a fost afectată, iar celălalt în capitală, dar și acea zonă (n.r – cartierul în care locuiește cetățeanul) a fost neafectată de evenimente”, a declarat sâmbătă, pe Facebook, ministrul maghiar de Externe, Péter Szijjártó.

Oficialul i-a îndemnat pe cetățenii maghiari din Venezuela să se adreseze, fie consulatului onorific din Caracas, fie Ambasadei din Quito, menționând că instituția „este permanent la datorie”.

Ministerul de Externe Maghiar a fost contactat de jurnaliștii publicației maghiare Teletex, pentru a adopta o poziție clară cu privire la situația din Venezuela. Cu toate acestea, reprezentanții Externelor nu au oferit un răspuns nici duminică.

Potrivit sursei citate, ministrul maghiar al Externelor a publicat, în 2023, o fotografie cu el și dictatorul Nicolás Maduro. În descriere Szijjártó menționa: „Am convenit că, în contextul schimbărilor actuale din politica mondială, responsabilitatea principală a liderilor aleși este de a păstra suveranitatea țărilor lor și de a rezista încercărilor de interferență din exterior”, se arată în postarea publicată la acea vreme.

Premierul Viktor Orbán a postat și el un mesaj asemănător cu cel al ministrului de Externe, acuzându-l însă reclamând „efectele inflației crizei venezuelene în Ungaria”.

„Nu există cetățeni maghiari implicați sau afectați de acțiunea militară din Venezuela. Suntem în contact permanent cu ambasadorii noștri din regiune pentru a ne asigura că niciun cetățean maghiar nu va avea de suferit în Venezuela. Astăzi am purtat consultări cu actorii-cheie din sectorul energetic maghiar pentru a ne asigura că putem proteja Ungaria de efectele crizei din Venezuela asupra prețurilor. Guvernul maghiar lucrează în acest sens”, se artă în mesajul publicat, sâmbătă, pe Facebook, de Viktor Orbán.

De asemenea, nici președintele Tamás Sulyok nu a exprimat o poziție publică, deși liderul s-a poziționat public, vineri, față de incendiul din Elveția.

Duminică, 26 de lideri UE au semnat o declarație comună, în cadrul căreia afirmă, printre altele, că președinția lui Maduro este ilegitimă, cerând totodată și reținere din partea actorilor implicați în conflict, respectarea Cartei ONU, dar și reiterând că lupta împotriva traficului de droguri reprezintă o prioritate.

Cu toate acestea, Ungaria este singura țară din UE care nu a semnat declarația comună, potrivit TASS, care afirmă că „blocul a emis o declarație susținută de 26 dintre cele 27 de țări ale UE, cu excepția Ungariei”.

Reamintim că Moscova s-a aflat printre puținele voci internaționale care s-au poziționat împotriva demersului SUA din Venezuela, afirmând că „pretextele invocate pentru a justifica” atacul din Venezuela, dar și răpirea lui Maduro ar fi „nefondate”. În luna mai a acestui an, Putin și Maduro au semnat un parteneriat strategic.

În urmă cu 13 ani, când Maduro a preluat primul său mandat în Venezuela, el a fost felicitat de Vladimir Putin, dar și de omologul său bielorus Aleksandr Lukaşenko –lider bielorus care a avut încă de atunci peste 200 de parteneriate strategice semnate cu Venezuela. Lunkașenko i-a transmis atunci felicitări „sincere” lui Maduro.

Câștigător de 24 de ori al turneelor ​​de Grand Slam, Novak Djokovic, a anunțat la US Open din 2020 că el și jucătorul canadian, acum retras, Vasek Pospisil lansează PTPA. Aceștia au declarat că își propun să ofere reprezentare jucătorilor care sunt contractori independenți într-un sport în mare parte individual, potrivit AP.

Unul dintre obiectivele clarificate pe parcurs a fost acela de a deveni un fel de sindicat cu drepturi depline care negociază contracte colective de muncă precum cele existente în sporturile de echipă, deși astfel de lucruri nu s-au întâmplat încă.

Djokovic a declarat duminică pe rețeaua X că are „îngrijorări continue cu privire la transparență, guvernanță și modul în care au fost reprezentate vocea și imaginea mea”.

After careful consideration, I have decided to step away completely from the Professional Tennis Players Association. This decision comes after ongoing concerns regarding transparency, governance, and the way my voice and image have been represented.

— Novak Djokovic (@DjokerNole) January 4, 2026

PTPA a intentat în martie un proces colectiv împotriva circuitelor feminin și masculin, a Federației Internaționale de Tenis și a agenției de integritate a sportului, acuzând organizațiile de „abuz sistemic, practici anticoncurențiale și o desconsiderare flagrantă a bunăstării jucătorilor”. Cele patru turnee de Grand Slam au fost adăugate ulterior ca pârâți.

Djokovic nu figura ca reclamant la momentul depunerii procesului; Pospisil și alți jucători erau. Asta pentru că, a spus Djokovic în martie, „vreau ca și alți jucători să ia atitudine”.

Procesul susține că jucătorii ar trebui să aibă acces la mai multe câștiguri, argumentând că organismele de conducere care supraveghează cele patru turnee de Grand Slam – Wimbledon, US Open, French Open și Australian Open – și alte evenimente profesionale „limitează premiile în bani acordate la turnee și limitează capacitatea jucătorilor de a câștiga bani în afara terenului”.

Djokovic a declarat duminică că „va continua să se concentreze pe tenisul său, pe familia sa și pe contribuția la acest sport în moduri care reflectă principiile și integritatea mea. Le urez jucătorilor și celor implicați tot binele pe măsură ce merg mai departe, dar pentru mine, acest capitol este acum închis.

Danemarca a cerut duminică Statelor Unite să înceteze să „amenințe” Groenlanda, în timp ce președintele Donald Trump a declarat presei americane că are „absolut” nevoie de teritoriu, la o zi după ce Washingtonul l-a capturat pe liderul Venezuelei, potrivit France 24.

Intervenția militară a Washingtonului în Venezuela a reaprins temerile legate de Groenlanda, despre care Trump a precizat în repetate rânduri că dorește să devină o parte anexată a Statelor Unite.

Aceste temeri au fost subliniate de comentariile lui Trump către revista The Atlantic și de o postare pe rețelele de socializare a soției celui mai influent consilier al său, în care este prezentată Groenlanda în culorile drapelului american.

„Trebuie să spun foarte clar Statelor Unite: este absolut absurd să spunem că Statele Unite ar trebui să preia controlul asupra Groenlandei”, a declarat duminică seara premierul danez Mette Frederiksen într-un comunicat. Ea a cerut Washingtonului să înceteze „să-și amenințe aliatul istoric”.

Aliații europeni ai Statelor Unite au fost zdruncinați de trimiterea armatei de către Trump sâmbătă pentru a ataca Caracas și a-l prinde pe președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, care este acum deținut la New York.

Trump a declarat că Statele Unite vor „conduce” acum Venezuela pe termen nelimitat și vor exploata rezervele sale uriașe de petrol.

În cazul Groenlandei, Trump a susținut că integrarea teritoriului danez în Statele Unite ar servi intereselor de securitate națională ale SUA, având în vedere locația sa strategică în Arctica.

Groenlanda este, de asemenea, bogată în minerale critice utilizate în sectoarele de înaltă tehnologie.

Întrebat într-un interviu telefonic acordat publicației The Atlantic despre implicațiile operațiunii militare din Venezuela pentru Groenlanda, Trump a spus că decizia aparține altora, potrivit revistei Sunday. „Va trebui să o vadă ei înșiși. Chiar nu știu”, a declarat Trump. El a adăugat: „Dar avem nevoie de Groenlanda, absolut. Avem nevoie de ea pentru apărare.”

Sâmbătă seară, Katie Miller, soția adjunctului șefului de cabinet al lui Trump, Stephen Miller, a postat pe feed-ul său de pe rețeaua X imaginea controversată a teritoriului autonom danez în culorile drapelului american.

Postarea ei avea un singur cuvânt deasupra: „CURÂND”.

Prim-ministrul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, a numit postarea „lipsită de respect”. „Relațiile dintre națiuni și popoare se bazează pe respect reciproc și pe dreptul internațional – nu pe gesturi simbolice care ne ignoră statutul și drepturile”, a declarat el la X.

Dar a mai spus că „nu există motive de panică și nici de îngrijorare. Țara noastră nu este de vânzare, iar viitorul nostru nu este decis de postările de pe rețelele de socializare”.

Ambasadorul Danemarcei în SUA, Jesper Moeller Soerensen, a reacționat duminică printr-o postare proprie în care a spus „așteptăm respect deplin pentru integritatea teritorială” a Danemarcei, deasupra unui link către imaginea lui Katie Miller.