MediaFax.ro

Datele furnizate de Administrația Generală a Vămilor indică faptul că valoarea totală a comerțului de bunuri al Chinei a atins 6.480 miliarde de dolari în 2025. S-a marcat astfel al nouălea an consecutiv de creștere. Diferența dintre exporturi și importuri – respectiv surplusul comercial – din China, a ajuns la un nivel fără precedent, conform CNN.

Reprezentanții guvernului chinez subliniază că economia „a avansat” în pofida unui mediu internațional „dificil și provocator”, caracterizat prin tensiuni geopolitice și obstacole comerciale.

Un factor esențial în atingerea acestor rezultate l-a constituit expansiunea exporturilor de produse cu valoare adăugată mare. Bunurile din categoria high-tech – inclusiv roboți industriali și echipamente sofisticate – au înregistrat o creștere anuală de 13%.

Sectorul „verde” a avut o evoluție și mai remarcabilă. Exporturile de automobile electrice, baterii pe bază de litiu și panouri solare au urcat cu 27%. Poziția Chinei de lider mondial în domenii considerate strategice pentru viitor, s-a consolidat semnificativ.

Chiar dacă exporturile către Statele Unite au scăzut cu circa 17% în primele 11 luni ale anului, China a reușit să compenseze printr-o prezență mai puternică pe piețele din Asia, Europa, Africa și America Latină.

Această realiniere a destinațiilor de export are la bază experiența acumulată în timpul primului război comercial lansat de administrația Trump. Ăn acea perioadă companiile chineze au început să-și diversifice mai agresiv partenerii externi.

Succesul exporturilor chineze a amplificat însă nemulțumirile altor state. Tot mai multe guverne acuză Beijingul de practici comerciale incorecte și de „supracapacitate industrială”. Se ajunge astfel la o producție excesivă de bunuri care ajung să domine piețele externe, afectând industriile locale.

Aceste tensiuni alimentează discuțiile despre impunerea unor noi bariere comerciale și măsuri de protecție atât în economiile avansate, cât și în cele emergente.

Negocierile bilaterale dintre SUA și China au culminat, în toamna anului trecut, cu o întâlnire între Donald Trump și Xi Jinping. A rezultat astfel un acord temporar: tarifele aplicate produselor chineze au fost reduse la 20%. Anterior atinseseră un nivel extrem de 145%.

Acordul rămâne însă fragil. Trump a avertizat recent că țările care colaborează economic cu Iranul riscă noi taxe vamale. Această măsură ar putea afecta din nou China, unul dintre partenerii importanți ai Teheranului.

Dependenta tot mai mare de exporturi este strâns legată de dificultățile interne. Criza persistentă din sectorul imobiliar și eforturile limitate de stimulare a consumului intern au determinat autoritățile să se bazeze puternic pe piața externă pentru a susține creșterea economică.

Specialiștii avertizează însă că menținerea acestei dinamici va fi o provocare pe termen lung. În special într-un context global în care multe țări caută să își protejeze piețele de fluxul masiv de produse „Made in China”.

Procesul de încălzire a vremii va continua în perioada imediat următoare, însă temperaturile vor rămâne sub mediile climatologice, iar riscul de polei va fi ridicat, avertizează directorul de prognoză al Administrației Naționale de Meteorologie, Florinela Georgescu.

„Ne așteptăm ca procesul de încălzire să continue. Sigur, temperaturile de peste noapte au marcat o creștere, dar încă au mai fost zone cu ger”, a explicat Florinela Georgescu, la Digi24. Potrivit acesteia, cele mai afectate regiuni au fost „partea de nord a țării, mai ales Maramureșul și nordul Moldovei, dar și regiuni sudice, Oltenia și Muntenia”, unde s-au înregistrat și cele mai scăzute temperaturi ale dimineții.

Meteorologii estimează că temperaturile diurne vor crește față de ziua precedentă, însă vor rămâne sub normalul perioadei.

„Chiar dacă peste zi temperaturile vor crește, categoric încă se vor menține sub mediile multianuale, în special în partea de nord, de centru și de est a teritoriului”, a precizat Georgescu.

Maximele se vor încadra, în general, „între minus 6 și 6 grade, cele mai scăzute valori fiind așteptate în nordul Moldovei, iar cele mai ridicate în Banat”.

Nopțile vor rămâne reci în cea mai mare parte a țării.

„Rămân sub 0 grade temperaturile minime în mare parte a țării, probabil iarăși la limita gerului în jumătatea de nord a Moldovei, poate izolat și în partea de sud”, a mai spus directorul de prognoză al ANM.

În acest context, specialiștii atrag atenția asupra riscului crescut de polei. „Atenția maximă pe care trebuie să o acordăm astăzi și mâine este referitoare la condițiile de formare a poleiului, pentru că precipitațiile nu vor fi importante cantitativ, dar vor fi mixte, în special în partea de vest, de centru și de sud a teritoriului. Trebuie să fim extrem de atenți cum circulăm”, a avertizat Florinela Georgescu.

După această scurtă perioadă de încălzire, vremea se va răci accentuat.

„Urmează, din păcate, o nouă răcire a vremii, pe care o vom resimți deja din noaptea de joi spre vineri, începând din partea de est a țării, din Moldova”, a explicat meteorologul.

Ulterior, temperaturile vor scădea în toate regiunile, iar weekendul va aduce valori tot mai coborâte, chiar și pe timpul zilei.

„Zilele de weekend vor fi cu temperaturi din ce în ce mai scăzute, sub minus 10 grade, iar în estul țării, în special în Moldova, vom avea maxime negative inclusiv pe parcursul zilei, mai ales în nordul regiunii”, a adăugat Georgescu.

Gerul va persista și în prima parte a săptămânii viitoare. „Va fi ger și ziua, dar mai ales noaptea. Temperaturile minime vor fi caracteristice gerului, sub minus 10 grade în toate regiunile țării, iar această situație va dura până spre jumătatea săptămânii viitoare”, a mai spus directorul de prognoză al ANM.

Meteorologii urmăresc și evoluțiile din zona Mării Mediterane.

„Suntem atenți la ce se întâmplă în Bazinul Mării Mediterane, unde formațiuni ciclonice aduc precipitații bogate. Deocamdată sunt departe de țara noastră, dar urmărim dacă această activitate ciclonică va ajunge să ne influențeze și pe noi”, a conchis Florinela Georgescu.

Franța va inaugura un consulat în Groenlanda pe 6 februarie, decizie anunțată încă de anul trecut, a declarat miercuri ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot.

Măsura are loc în contextul presiunilor președintelui american Donald Trump de a prelua controlul asupra teritoriului arctic, scrie Reuters.

Jean-Noël Barrot a declarat la radioul RTL că „Statele Unite trebuie să înceteze șantajul asupra Groenlandei și să exprime dorința de a prelua controlul asupra teritoriului autonom danez”.

„A ataca un alt membru NATO nu ar avea sens, ar fi chiar contrar intereselor Statelor Unite… și, prin urmare, acest șantaj trebuie evident să înceteze”, a adăugat ministrul francez.

Președintele american Donald Trump a declarat că Statele Unite trebuie să „dețină” Groenlanda pentru a împiedica Rusia și China să o facă, relatează BBC.

„Țările trebuie să aibă proprietate, iar tu aperi proprietatea, nu aperi contractele de închiriere. Și noi va trebui să apărăm Groenlanda”, a spus Donald Trump reporterilor, vineri, răspunzând la o întrebare.

El a mai spus că Statele Unite o vor face „pe calea ușoară” sau „pe calea grea”.

Casa Albă a precizat recent că administrația analizează posibilitatea de a cumpăra teritoriul semi-autonom al Danemarcei, membră NATO, fără a exclude însă opțiunea unei acțiuni forțate.

Danemarca și Groenlanda afirmă că terenul nu este de vânzare, iar Danemarca avertizează că o acțiune militară ar duce la sfârșitul alianței transatlantice de apărare.

Liderii partidelor din Groenlanda, inclusiv opoziția, au cerut într-o declarație comună de vineri seară ca „lipsa de respect a SUA față de țara noastră să se încheie”.

„Nu vrem să fim americani, nu vrem să fim danezi, vrem să fim groenlandezi. Viitorul Groenlandei trebuie decis de poporul groenlandez.”, au spus ei.

Biroul Național Anticorupție al Ucrainei (NABU) și Procuratura Anticorupție Specializată (SAP) au anunțat marți seara, pe Telegram, că investighează liderul unui partid din Rada Supremă (Parlamentul ucrainean). Surse citate de Ukrainska Pravda și de serviciul ucrainean al BBC spun că este vorba despre Iulia Timoșenko, lidera partidului de opoziție Batkivșcina. Anterior, Timoșenko a fost și premier al Ucrainei.

Într-o postarea de pe Telegram, NABU și SAP nu precizat numele politicianului vizat, însă au menționat că liderul unui partid din Parlamentul Ucrainei a oferit avantaje necuvenite mai multor deputați care fac parte din alte formațiuni.

„NABU și SAP au documentat faptele prin care liderul uneia dintre partidele parlamentare ale Radei Supreme a Ucrainei a oferit avantaje necuvenite mai multor deputați, membri ai unor partide pe care nu le conduce, în schimbul votului «pentru» sau «împotriva» unor proiecte de lege concrete”, se arată în mesajele publicate pe canalele de Telegram ale NABU și SAP.

Sursele citate de Ukrainska Pravda mai spun că în cursul nopții de marți spre miercuri au fost făcute percheziții la sediul partidului Batkivșcina din Kiev. În plus, sursele Ukrainska Pravda mai afirmă că Iulia Timoșenko a oferit mită deputaților din alte fracțiuni.

Autoritățile anticorupție au deschis un dosar în temeiul articolului 369 alineatul 4 din Codul penal al Ucrainei. Acesta prevede pedepse de la amendă până la patru ani de închisoare.

Ukrainska Pravda mai relatează că în iulie 2025, partidul Iuliei Timoșenko a votat aproape în unanimitate „pentru” proiectul de lege privind eliminarea independenței NABU și SAP.

Iulia Timoșenko este una dintre cele mai cunoscute și experimentate personalități politice din Ucraina. Ea a candidat inclusiv la alegerile prezidențiale din Ucraina, ocupând de două ori locul al doilea: în 2010 a pierdut în fața lui Ianukovici, iar în 2014 în fața lui Poroșenko. La ultimul scrutin prezidențial, cel din 2019, ea a ocupat locul al treilea.

Potrivit proiectului, cheltuielile de personal din administrația publică centrală vor fi reduse cu 10%, fără afectarea salariilor de bază, prin reorganizare instituțională, diminuarea sporurilor și desființarea unor posturi. La nivel local, autoritățile vor fi obligate să reducă, în medie, 10% din posturile ocupate. Măsura este justificată prin angajamentele României de reducere a deficitului bugetar sub 3% din PIB până în 2031.

Ministerul estimează economii de 3,367 miliarde de lei în 2026 și de 5,765 miliarde de lei anual în perioada 2027–2030.

Proiectul introduce mandate de 3 ani pentru înalții funcționari publici, cu posibilitatea unei singure reînnoiri pe aceeași funcție. Ulterior, aceștia vor fi supuși rotației și evaluărilor multianuale. De asemenea, se reduc cabinetele demnitarilor: premierul va avea 5 posturi în cabinet, față de 9 în prezent, iar primarul general al Capitalei – 4, față de 6.

Numărul membrilor din consiliile de administrație ale ANCPI și ANL va fi limitat la 5, iar prefecturile vor pierde 25% din posturi.

Pentru creșterea veniturilor locale, impozitul pe clădirile construite fără autorizație va fi majorat cu 100% timp de 5 ani. Autoritățile vor putea folosi imagini satelitare, drone și alte tehnologii pentru identificarea construcțiilor ilegale sau nedeclarate, imaginile putând constitui probe în sancțiuni fiscale.

Proiectul prevede majorarea amenzilor contravenționale cu 30% dacă nu sunt plătite în termen de 3 luni și cu încă 30% după 6 luni de întârziere. În plus, șoferii nu vor mai avea dreptul să conducă dacă nu își achită amenzile în termen de 90 de zile. Suspendarea permisului poate fi redusă doar dacă sunt achitate toate datoriile către bugetul local.

Operatorii de jocuri de noroc vor avea nevoie de acordul primăriilor, iar autorizațiile vor fi reînnoite anual. Consiliile locale vor putea delimita zonele unde aceste activități sunt permise și vor stabili taxe în funcție de suprafața spațiului.

Proiectul mai stabilește un număr maxim de polițiști locali în funcție de populație, iar localitățile sub 4.500 de locuitori nu vor putea avea poliție locală decât dacă o finanțează integral din venituri proprii.

Primăria orașului Genova lansează un asistent virtual conceput special pentru a simplifica interacțiunea dintre Administrație și cetățeni, iar partea bună este că vorbește în mai multe limbi, printre care și româna, potrivit stiridiaspora.ro.

Asistentul Zenia vorbește italiană, engleză, franceză, spaniolă, portugheză, română, bengaleză și urdu.

Zenia știe să solicite rapoarte, să programeze intâlniri, să îndeplinească sarcini practice și este accesibilă și persoanelor cu diazbilități, în stilul incluziv pe care producătorul ei (și, implicit, beneficiarul – Primăria Genova) l-a dorit.

Orice client, care vorbește una dintre limbile pe care le știe Zenia poate vorbi direct, prin funcția „vorbire în text” (click pe butonul corespunzător și apoi activare microfon). Zenia răspunde verbal și în scris.

Serviicul poate fi accesat după autentificarea cu SPID, o carte de identitate electronică sau un card național de servicii.

Sesiunile cu Zenia durează până la 30 de minute.

Programul permite până la cinci întrebări.

Este de preferat că întrebările să fie formulate cât mai clar, iar dacă este utilizat limbaj ofensator sau injurios, Zenia se oprește automat.

„Scopul este de a construi servicii digitale care să ofere informații clare, fiabile și ușor accesibile tuturor”, a spus Rita Bruzzone, consilier pentru tehnologia informației, pentru publicația citată.

La locul intervenției se află în drum și echipajul CBRN al Detașamentului 1 Timișoara, care va realiza verificări și măsurători de specialitate. Toate cele trei persoane afectate sunt angajați ai MAI.

Un incident a avut loc miercuri dimineață, 14 ianuarie 2026, în curtea Poliției Rutiere din municipiul Lugoj. În jurul orei 08:18, autoritățile au solicitat intervenția pompierilor după o deflagrație produsă într-o anexă, fără apariția unui incendiu.

La locul evenimentului au ajuns rapid o autospecială de primă intervenție și comandă, două autospeciale de stingere și un echipaj format din 10 pompieri.

Explozia a dus la rănirea a trei persoane. Două dintre acestea au suferit arsuri. Un bărbat s-a deplasat la spital, cu arsuri la nivelul feței și al membrelor superioare. A doua persoană primește evaluare medicală la fața locului și are arsuri ușoare la un membru superior. Cea de-a treia victimă a suferit un atac de panică și beneficiază de îngrijiri medicale la fața locului.

Intervenția echipajelor continuă, iar situația rămâne în curs de evaluare.

Cel mai lung tunel rutier din lume pentru șoferi se numește Lærdal (Lærdalstunnelen), potrivit Express. Acesta are 24,5 kilometri și leagă Lærdal și Aurland. Drumul este format din două benzi și face parte din autostrada europeană E16. Tunelul oferă un traseu pentru mașini între Oslo și Bergen, ocolind transportul cu feribotul.

Proiectul a fost finalizat în cinci ani, tunelul fiind deschis pe 27 noiembrie 2000. Costul total a fost de 1,08 miliarde de coroane norvegiene (aproximativ 113 milioane de dolari).

Deși este cel mai lung tunel din lume prin care se poate trece cu mașina, este considerat a fi unul dintre cele mai sigure, datorită designului său unic. Obiectivul este împărțit în patru secțiuni, separate de trei peșteri mari, la intervale de 6,8 kilometri, cu zone de parcare disponibile. Tunelul are lumini albe, dar, în peșteri au fost montate lumini albastre și galbene, imitând lumina naturală a zilei. Scopul este de a reproduce un mediu liniștitor pentru călători.

În altă parte, tunelul este echipat cu un sistem de purificare a aerului de ultimă generație, care elimină praful și noxele, menținând un nivel ridicat de oxigen și asigurând o vizibilitate clară. De asemenea, tunelul are telefoane de urgență, stingătoare la fiecare 500 de metri și 15 camere de supraveghere. În cazul unui incident, un sistem automat închide prompt tunelul pentru a preveni alte evenimente.

Spre deosebire de multe tuneluri lungi, accesul în Lærdal este gratuit. Tunelul este deschis non-stop și a devenit o atracție turistică majoră. Unii șoferi vin de la mare distanță pentru a avea o experiență unică.

„Este într-adevăr foarte interesant. O mare economie de timp. Prima dată, am condus pur și simplu până la primele locuri unde se schimbau semafoarele. A trebuit să experimentăm un tunel atât de interesant”, a explicat un turist pe TripAdvisor.

Alți turiști vor să admire instalațiile luminoase din tunel.

„Când mă gândesc la tuneluri (sau tunnelen, cum le numesc norvegienii), mă gândesc la locuri slab iluminate, stranii și plictisitoare. Acest tunel a depășit așteptările. Bonus este că m-a dus (în siguranță) la fenomenalul fiord Aurlandfjord mult mai repede decât drumul vechi”, a comentat un vizitator.

Există și vizitatori care nu au fost impresionați de călătoria prin tunel.

„Așteptările noastre au fost foarte mari după ce am privit fotografiile făcute de alții. Când am condus prin el, au fost doar trei secțiuni scurte cu lumină albastră slabă. Nu știam dacă luminile colorate se vor aprinde doar la un moment dat. O dezamăgire totală”, a spus un turist.

Lærdal nu este singurul tunel impresionant din Norvegia. Țara are și cel mai lung tunel pentru biciclete din lume. Acesta traversează muntele Løvstakken din Bergen. Tunelul, deschis în aprilie 2023, se întinde pe 2,9 km și a fost construit în patru ani. Lucrarea a costat peste 27 de milioane de euro. La fel ca tunelul rutier, are culori vii și iluminare ambientală pe tot traseul. Tunelul poate fi parcurs cu bicicleta în aproximativ 10 minute.

Când a apărut Wikipedia, pe 15 ianuarie 2001, peisajul digital era complet diferit. Nu existau Facebook, YouTube sau Twitter, iar enciclopediile electronice erau produse comerciale, cu acces limitat, precum Encarta sau Britannica. Ideea unei enciclopedii „pe care oricine o poate edita” părea, la acea vreme, o rețetă pentru dezordine și greșeli.

Paradoxal, tocmai deschiderea totală a fost cheia reușitei, arată La Stampa.. Wikipedia nu a urmărit eliminarea definitivă a erorilor, ci le-a tratat ca pe stadii temporare, corectabile prin contribuția comunității.

Spre deosebire de formatele tradiționale, strict controlate de specialiști, Wikipedia și-a asumat un risc calculat: încrederea în utilizatori. Astfel, a devenit o platformă dinamică, în permanentă actualizare, care a făcut ca multe enciclopedii tipărite sau digitale să devină depășite.

Astăzi, sute de mii de voluntari din întreaga lume verifică zilnic conținutul, demonstrând că munca distribuită poate genera informație de calitate la nivel global.

În centrul proiectului se află Jimmy Wales, cofondator și principal promotor al Wikipedia. Acesta a subliniat de multe ori că valoarea enciclopediei nu se bazează pe perfecțiunea fiecărui articol, ci pe mecanismul deschis de revizuire.

Nu este nevoie să avem încredere în fiecare editor individual, spune Wales, ci în procesul comun de verificare, dezbatere și atingere a consensului. Acest concept a permis platformei să reziste tentativelor de vandalism, manipulărilor și campaniilor de dezinformare.

La 25 de ani de la lansare, Wikipedia este disponibilă în aproximativ 340 de limbi. Versiunea în engleză depășește 7 milioane de articole, iar cea în română se numără printre cele mai dezvoltate din regiune.

În fiecare lună, sute de milioane de utilizatori accesează Wikipedia. Ea servește drept sursă esențială nu doar pentru cititori, ci și pentru motoare de căutare și sisteme AI.

Succesul nu a fost lipsit de controverse. Platforma a fost acuzată de dezechilibre culturale, de subreprezentarea regiunilor din Sudul global și de diferențele de gen în rândul editorilor. Principiul neutralității, esențial pentru Wikipedia, a fost de multe ori contestat.

Fundația Wikimedia admite aceste probleme și derulează programe pentru corectarea lor, însă multe dificultăți rămân.

Astăzi, platforma se confruntă cu două provocări majore: folosirea abuzivă a conținutului de către inteligența artificială, care poate produce texte false, dar credibile, și îmbătrânirea comunității de voluntari, în paralel cu dificultatea de a atrage noi contribuitori.

Veteranii Wikipedia avertizează că, fără o comunitate activă și atentă, calitatea articolelor ar putea să scadă.

La un sfert de secol de existență, Wikipedia rămâne un paradox: un proiect vechi într-un ecosistem digital ultrarapid, lent într-o lume care valorizează viteza, imperfect într-o epocă a automatizării.

Cu toate acestea, este una dintre puținele dovezi că internetul poate prospera prin cooperare, nu doar prin exploatarea atenției. Wikipedia continuă să fie un simbol al ideii că cunoașterea colectivă poate fi construită și menținută dacă acceptăm complexitatea acestui proces.

Salvamont Suceava avertizează turiștii asupra traseelor inabordabile din această perioadă și oferă sfaturi de urmat pentru cei care vor să abordeze trasee montane.

Stratul de zăpadă variază de la 40 de cm la 2 m, în funcție de zonele cu viscol.

Salvamont Suceava atenționează turiștii să aibă echipament corespunzător și, înainte să plece pe traseu, să aibă numerele de telefon ale Serviciului Salvamont.

Salvamont Suceava informează că în masivul Călimani și Suhard ( vf. Omu) nivelul zăpezii este de cca 40 – 50 cm, iar acolo unde vântul a viscolit-o, grosimea stratului de zăpadă poate depăși 1,5 – 2 m.

Sunt necesare rachete de zăpadă sau schiuri de tură cu mențiunea că la peste 1800 m stabilitatea stratului de zăpadă este redusă pe pantele suficient de înclinate și cele încărcate de vânt.

În masivele Rarău-Giumalău, Bistriței și Suhard cu vf. Oușoru și vf. Fărăoane, stratul de zăpadă este de cca 30 cm.

Având în vedere condițiile vremii ce se anunță pentru perioada imediat următoare, Salvamont Suceava emite următoarele recomandări turiștilor:

– să țină cont de atenționările de vreme rea, respectiv cod galben/portocaliu (vânt, precipitații, etc.) deoarece temperaturile pot varia foarte mult într-un interval de timp foarte scurt

– să fie echipaţi corespunzător, astfel: ghete, jachetă de vânt, polar, rucsac, căciulă, apă, dulciuri, ochelari, mănuși, etc.

– să ia numerele de telefon ale Serviciului Salvamont şi totodată să se intereseze dacă traseul pe care doresc să-l abordeze este accesibil pentru nivelul lor de pregătire și dacă au echipamentul corespunzător

– în cazul în care consideră că au anumite probleme, este indicat să telefoneze serviciului salvamont pentru informaţii sau pentru intervenţii în timp optim, pentru a se evita situaţii neplăcute , uneori critice

Salvamont Suceava nu recomandă ca următoarele trasee montane să fie abordate în această perioadă:

– traseul marcat cu punct roșu, între șaua Negoiu și 12 Apostoli, deoarece jneapănul acoperit parțial de zăpadă, închide practic poteca turistică;

– traseul marcat cu cruce roșie, Poiana Izvoarelor – Coada Pietrosului;

– traseul marcat cu triunghi albastru, Schitul 12 Apostoli – Vatra Dornei;

– traseul marcat cu cruce albastră, între Poiana Pietrele Roșii și Dornișoara;

– traseul marcat cu punct albastru, Gura Haitii – Călimaniul Cerbului;

– traseul de creastă, marcat cu bandă roșie, între vf. Pietrosul și piciorul Bistriciorului;

– traseul marcat cu cruce galbenă, Izvorul Alb – Rarău, deoarece a fost deteriorat de exploatările forestiere, dar turiști pot urca pe traseul marcat cu bulină albastră care pleacă spre Rarău de la baza pârtiei Rarău

– traseul marcat cu bandă roșie: între vf. Pietriș și Pasul Pașcanu

– traseul Via Transilvanica, între Sucevița și Vatra Moldoviței, Vatra Moldoviței și Sadova deoarece timpii de parcurgere în condiții de iarnă pot depăși 9 h

– drumul spre exploatarea Călimani, din Gura Haitii, este accesibil doar autovehiculelor 4×4 echipate cu anvelope de iarnă pe cca 9 km din 12. Este recomandat folosirea lanțurilor antiderapante și o lopată pentru cazul în care se rămâne blocat deoarece pe drumul de acces nu s-a dat cu lama de zăpadă

– drumul spre cabana Giumalău, pe valea Rusca, este accesibil doar cca 4 km

– pe Transrarău se circulă în condiții de iarnă.

112 – pentru urgențe

0725826668 (0 – SALVAMONT) – pentru urgențe și informații dispecerat Național Salvamont

0724212857 – pentru urgențe și informații dispecerat județean Salvamont Suceava

Shai Gilgeous-Alexander, MVP-ul sezonului trecut din NBA, a ajuns la al 111-lea meci consecutiv cu cel puțin 20 de puncte marcate, a doua cea mai lungă serie din istoria competiției.

Jalen Williams a adăugat 20 de puncte, iar Chet Holmgren a contribuit cu 8 puncte, 10 recuperări și 3 capace pentru Thunder, care își consolidează poziția de lider în Conferința de Vest.

Oklahoma are un bilanț de 34-7 la jumătatea sezonului, la egalitate cu ritmul din sezonul precedent, când a încheiat cu 68-14.

Pentru Spurs, Stephon Castle a înscris 20 de puncte, iar Victor Wembanyama a adăugat 17 puncte și 7 recuperări. San Antonio pornea seara pe locul al doilea în Vest și se impusese anterior, învingând Thunder de trei ori în două săptămâni luna trecută. Însă, acum Spurs au pierdut șase dintre ultimele zece meciuri disputate.

Oklahoma City a evoluat fără doi titulari – Isaiah Hartenstein și Lu Dort –, dar a reușit să limiteze eficiența la aruncare a echipei texane la 40%.

Gilgeous-Alexander a marcat 13 puncte în primul sfert, iar la pauza mare Thunder conduceau cu 55-52.

Thunder au intrat în ultimul sfert cu un avantaj de 95-76, iar Gilgeous-Alexander a încheiat sfertul trei cu 15 puncte.

Cele două echipe se vor întâlni pentru ultima oară în sezonul regulat pe 4 februarie, la San Antonio.

În ultimele luni, mass-media internațională a relatat intens despre posibilitatea ca Statele Unite să „cumpere” sau să anexeze Groenlanda. Pentru populația locală, aceste speculații sunt percepute ca profund jignitoare. Sloganul „Nu suntem de vânzare” a devenit un reper al nemulțumirii. Acesta a aparut pe bannere și pancarte în cadrul protestelor desfășurate în Nuuk, capitala insulei.

Într-o comunitate de aproximativ 57.000 de locuitori, manifestația din luna martie a marcat un moment important. A subliniat și întărit opoziția clară față de orice decizie luată fără consultarea populației, mai arată Il Post.

Pe lângă furie, mulți groenlandezi vorbesc despre un sentiment de oboseală. Jurnaliști aflați pe insulă descriu o atmosferă de „déjà vu” negativ. Este apăsător, având în vedere că temerile legate de interesul administrației Trump persistă de mai mult de un an.

Localnicii reproșează liderului american modul în care se referă la Groenlanda. Abordarea fiind una pur afaceristică, ca despre un bun imobiliar,  fără dialog real cu autoritățile sau cetățenii. Postările sugestive pe rețelele sociale și declarațiile privind anexarea au accentuat nemulțumirea.

Un sondaj realizat la începutul anului 2025 indică faptul că în jur de 85% dintre groenlandezi resping ideea ca insula să devină parte a SUA. Retorica administrației americane nu s-a schimbat semnificativ, ceea ce a alimentat percepția că presiunile reprezintă o formă de intimidare politică.

Au apărut și informații privind posibile încercări de influențare a politicii interne, inclusiv propuneri de stimulente financiare directe pentru cetățeni – demersuri primite cu reacții puternic negative.

Pentru majoritatea groenlandezilor, problema nu constă în a alege între Statele Unite și Danemarca, ci în a-și păstra dreptul de a decide singuri asupra viitorului lor. Deși insula beneficiază de guvern propriu din 1979 și de autonomie extinsă din 2009, dependența economică de Danemarca rămâne considerabilă, complicând procesul spre independență.

Discuțiile despre suveranitate sunt influențate de trecutul colonial danez. Acesta a fost marcat de politici abuzive și de limitarea identității inuit, fapt ce amplifică neîncrederea față de orice intervenție externă.

Există și opinii – minoritare – care văd în interesul american o posibilă oportunitate economică sau un catalizator pentru independență. Totuși, poziția dominantă este că Groenlanda nu trebuie tratată ca un bun tranzacționabil pe scena geopolitică.

Pentru locuitorii insulei, prioritar nu este „cine oferă mai mult”, ci recunoașterea faptului că Groenlanda are o identitate proprie, o istorie complexă și dreptul fundamental de a-și stabili singură direcția.

Guvernatorul regiunii Rostov, Iuri Sliusar, a declarat că patru persoane, inclusiv un copil în vârstă de patru ani, au fost rănite după ce resturi provenite de la drone doborâte au căzut peste apartamentele lor. Toți răniții au fost transportați la spital, a precizat acesta într-un mesaj publicat pe Telegram, citat de Reuters.

Sliusar nu a oferit detalii privind tipul instalației industriale afectate de incendii, menționând doar că, până miercuri dimineață, un incendiu a fost stins, iar cel de-al doilea a fost localizat.

Primarul orașului Rostov-pe-Don, Aleksandr Skriabin, a anunțat că autoritățile au asigurat cazare temporară pentru familiile ale căror locuințe au fost avariate.

Amploarea completă a pagubelor nu era cunoscută. Ucraina nu a comentat oficial atacul.

Kievul a folosit în mod repetat drone pentru a lovi ținte din interiorul Rusiei, afirmând că aceste acțiuni vizează slăbirea infrastructurii militare și energetice a Moscovei și reprezintă un răspuns la atacurile continue ale Rusiei asupra orașelor ucrainene, în războiul declanșat de Kremlin în urmă cu aproape patru ani.

Rostov-pe-Don este un important nod de transport și logistică, situat în apropierea graniței cu Ucraina, găzduind sedii militare-cheie și rute de aprovizionare pentru trupele ruse, ceea ce îl transformă într-o țintă strategică pentru atacurile cu drone.

Rusia, la rândul său, a lansat, miercuri, un atac cu drone asupra orașului din sud-estul Ucrainei, Krîvîi Rih.

Conform statisticilor preluate de AP, surplusul comercial global din China a urcat cu 20% față de anul precedent, exporturile totalizând 3.770 de miliarde de dolari, iar importurile 2.580 de miliarde de dolari. În 2024, excedentul comercial al Chinei fusese de 992 de miliarde de dolari.

Exporturile chineze au crescut în decembrie cu 6,6% față de aceeași lună a anului anterior, peste estimările economiștilor și peste ritmul de 5,9% consemnat în noiembrie.

Importurile au avansat cu 5,7% în ritm anual, după o creștere de doar 1,9% în luna precedentă.

Analiștii anticipează că exporturile vor continua să susțină economia Chinei și în 2026, în pofida tensiunilor comerciale și geopolitice.

„Ne așteptăm în continuare ca exporturile să fie un motor major de creștere în 2026”, a declarat Jacqueline Rong, economist-șef pentru China la BNP Paribas.

Deși exporturile Chinei către Statele Unite ale Americii au scăzut semnificativ după revenirea președintelui Donald Trump la Casa Albă și intensificarea războiului comercial, declinul a fost compensat în mare parte de livrările către alte piețe, precum America de Sud, Asia de Sud-Est, Africa și Europa.

Performanța exporturilor a contribuit la menținerea creșterii economice a Chinei aproape de ținta oficială de circa 5%. Însă, a stârnit îngrijorări în mai multe state, care se tem de un aflux de importuri ieftine ce ar putea afecta industriile locale.

Luna trecută, șefa Fondului Monetar Internațional a cerut Chinei să corecteze dezechilibrele economice și să accelereze tranziția de la un model bazat pe exporturi, prin stimularea cererii interne și a investițiilor.

Datele furnizate de Centrul European pentru Prognoze Meteo pe Termen Mediu (ECMWF) arată că temperatura medie globală din 2025 a fost doar cu 0,01 grade Celsius mai scăzută decât în 2023. 2024 rămâne cel mai cald an consemnat până acum.

Totodată, planeta a înregistrat prima perioadă de trei ani consecutivi în care temperatura medie globală a fost cu 1,5 grade Celsius peste nivelul preindustrial. Este cel mai îndelungat interval de acest tip de la începutul măsurătorilor.

Serviciul meteorologic național al Marii Britanii (Met Office) a confirmat, pe baza propriilor date, că 2025 ocupă locul al treilea în clasamentul celor mai calzi ani, notează Reuters. Datele au început să fie preluate din 1850.

Organizația Meteorologică Mondială urmează să publice datele sale oficiale în cursul zilei de miercuri.

Oamenii de știință avertizează că depășirea pragului de 1,5°C de încălzire globală, stabilit în Acordul de la Paris din 2015, ar putea avea loc înainte de 2030. Ceea ce înseamnă cu aproximativ un deceniu mai devreme decât se estima inițial, din cauza reducerii insuficiente a emisiilor de gaze cu efect de seră.

„1,5 grade nu reprezintă o prăpastie bruscă, dar știm că fiecare fracțiune de grad contează, mai ales în intensificarea fenomenelor meteorologice extreme”, a declarat Samantha Burgess, responsabil strategic pentru climă în cadrul ECMWF, conform sursei citate.

Potrivit instituției, nivelul actual de încălzire pe termen lung este de aproximativ 1,4°C peste era preindustrială. Însă pragul de 1,5°C a fost deja depășit temporar în 2024, pe termen scurt.

În 2025, incendiile de vegetație din Europa au generat cele mai mari emisii totale înregistrate vreodată pe continent. Studii științifice au confirmat că schimbările climatice au agravat mai multe fenomene extreme. Aici intră inclusiv uraganul Melissa din Caraibe și ploile musonice din Pakistan, care au provocat peste 1.000 de decese.

De asemenea, suprafața combinată a gheții marine din Arctica și Antarctica a atins un minim istoric în luna februarie.

În pofida dovezilor tot mai clare privind impactul schimbărilor climatice, cercetarea științifică se confruntă cu o opoziție politică în creștere. Președintele american Donald Trump a retras recent Statele Unite din zeci de organisme ale ONU. Printre acestea, structuri legate de Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC).

Consensul științific global rămâne însă ferm. Schimbările climatice sunt reale, sunt cauzate în principal de activitatea umană și se accentuează, principala sursă fiind emisiile provenite din arderea combustibililor fosili.

„Salutăm eliberarea americanilor deținuți în Venezuela. Este un pas important în direcția corectă din partea autorităților interimare”, a declarat marți un oficial al Departamentului de Stat al Statelor Unite, sub protecția anonimatului, potrivit AFP.

Reprezentantul diplomației SUA nu a oferit detalii privind identitatea persoanelor eliberate și nici numărul exact al acestora.

Potrivit autorităților de la Washington, decizia vine după ce președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodríguez, a ordonat eliberarea unor deținuți în urma atacului american din 3 ianuarie. Operațiune care a dus la capturarea lui Nicolás Maduro. Președintele american Donald Trump a salutat gestul Caracasului, afirmând că, în schimb, a „anulat” o nouă acțiune militară împotriva Venezuelei.

Numeroase persoane fuseseră reținute în Venezuela pentru participarea la proteste împotriva rezultatului alegerilor prezidențiale din 2024, câștigate de Nicolás Maduro. Printre cei eliberați recent s-ar număra și cetățeni spanioli și italieni.

Eliberarea cetățenilor americani deținuți în străinătate reprezintă o prioritate declarată pentru administrația de la Washington.

Statele Unite ale Americii obținuseră deja, anul trecut, eliberarea unor americani în urma unui acord negociat cu guvernul condus atunci de Nicolás Maduro.

Meciul din optimile turneului WTA Adelaide a durat 1 oră și 31 de minute. Cristian s-a impus printr-un joc agresiv la retur și o eficiență superioară la punctele importante.

A fost prima victorie a jucătoarei române în duelurile cu Daria Kasatkina, din patru confruntări.

Cea mai bine clasată româncă din circuitul WTA a reușit 2 ași, a comis 3 duble greșeli și a convertit 4 din 6 mingi de break.

De cealaltă parte, Kasatkina a avut 8 duble greșeli.

Cristian a dominat clar la retur, câștigând 56,1% din totalul punctelor (60/107) și 63,2% dintre punctele pe retur. Adversara sa a avut dificultăți pe serviciul doi (doar 11,8% puncte câștigate).

Prin acest succes, Jaqueline Cristian confirmă forma bună la începutul sezonului. Prezentă pe tabloul principal din calificări, a trecut, în primul tur, de rusoaica Ekaterina Alexandrova, locul 11 mondial.

Pentru un loc în semifinalele turneului WTA Adelaide, Cristian se va confrunta cu o altă reprezentantă a Australiei, Kimberly Birrell (locul 107 WTA).

Birrell a avansat în sferturi după ce Marketa Vondrousova (locul 34 WTA) s-a retras de la turneu, acuzând o accidentare la umărul stâng.

Cristian și Birrell s-au întâlnit de două ori în circuitul WTA până acum. Fiecare jucătoare are câte o victorie în meciurile directe.

Pentru prezența în sferturi, Jaqueline Cristian și-a asigurat un premiu de 33.470 de dolari și 108 puncte, grație cărora poate avansa pe locul 35 în clasamentul mondial.

„Vă rugăm să vă aprovizionați cu apă și să vă încărcați dispozitivele, dacă aveți ocazia. Va fi dificil”, a transmis Vilkul pe aplicația de mesagerie Telegram, citat de Reuters, după atacul cu drone al Rusiei asupra orașului Krîvîi Rih.

Stațiile de pompare a apei au fost puse în funcțiune cu generatoare, iar apa a rămas în sistem, însă ar putea apărea probleme de presiune. Dimensiunea totală a atacului nu a fost încă stabilită. Până acum, nu a existat niciun comentariu din partea Rusiei.

De aproape patru ani, Rusia a lovit repetat centrale electrice, stații de transformare și linii de transmisie din Ucraina, cu rachete și drone, încercând să întrerupă alimentarea cu energie și căldură și să afecteze industria. Campania a forțat pene de curent în mai multe orașe, în timp ce Ucraina se bazează pe apărarea aeriană și pe importuri de energie pentru a stabiliza rețeaua.

Krîvîi Rih, centru industrial și minier din regiunea Dnipropetrovsk și orașul natal al președintelui ucrainean Volodimir Zelenski, a fost lovit în mod repetat, atacurile ucigând civili și distrugând locuințe și unități industriale.

Orașul se află suficient de aproape de liniile frontului din sud pentru a fi în raza de acțiune a atacurilor, iar fabricile, legăturile logistice și forța de muncă îl fac un centru economic important și un nod cheie de sprijin al efortului de război al Ucrainei.

Ofițerii LAPD au răspuns la un apel radio despre un „atac asupra unui șofer de rideshare” după miezul nopții de luni, în zona intersecției Sunset Boulevard cu Fairfax Avenue din Hollywood, notează NBC4 miercuri. Kiefer Sutherland ar fi urcat în mașină și ar fi agresat șoferul, amenințându-l ulterior.

Kiefer Sutherland a fost reținut sub suspiciunea de amenințări penale grave. Conform LAPD, nu s-au raportat răni care să necesite tratament medical.

Actorul a fost eliberat ulterior pe cauțiune în valoare de 50.000 de dolari. Prima ședință a procesului a fost programată pentru 2 februarie.

Pe lângă rolul din 24, Sutherland este câștigător al premiilor Emmy și Globul de Aur și are o carieră îndelungată, incluzând filme precum Stand by Me, The Lost Boys, Flatliners și A Few Good Men.

Proiectul este produs de Hwang Dong-hyuk și îi are în distribuție pe Jung So-min, Ryoo Seung-bum și Lee Soo-hyuk.

Descrisă ca o „dramă de crimă și cazinou cu miză mare”, seria realizată de Hwang Dong-hyuk marchează debutul regizoral în televiziune al directorului de imagine premiat Choi Young-hwan, cunoscut pentru filme sud-coreene importante precum Smugglers, Veteran, Tazza: The High Rollers și The Thieves.

Potrivit detaliilor prezentate de Netflix, povestea o urmărește pe Geonhwa, dealer de cazinou, al cărei plan de nuntă se destramă când este prinsă într-o escrocherie imobiliară. Forțată să se întoarcă în lumea pe care o părăsise intenționat, Geonhwa se cufundă în subteranul jocurilor de noroc ilegale și este nevoită să folosească abilități supranaturale pe care le reprimase de ani, câștigând astfel un avantaj neobișnuit la mese pentru a-și recâștiga controlul asupra viitorului.

Jung So-min (Love Reset, Alchemy of Souls, Love Next Door) interpretează rolul Geonhwa, o femeie care și-a ascuns puterile extraordinare care ar putea influența orice joc.

Ryoo Seung-bum (Tazza: One Eyed Jack, The Berlin File) joacă rolul lui Hwang Chisu, un jucător prins în schemele periculoase ale Geonhwa.

Lee Soo-hyuk (S Line, Queen Woo, The Player 2: Master of Swindlers) îl interpretează pe Jo Jun, un jucător de cazinou imprevizibil, iar Ryu Kyung-soo (The Bequeathed, JUNG_E) îl joacă pe Choi Wooseung, logodnicul lui Geonhwa, aparent blând, dar cu instincte de detectiv ascunse sub exteriorul calm.