Adrian Câciu a fost întrebat, într-un interviu pentru Mediafax, ce măsură economică nepopulară ar lua dacă ar considera că aceasta este corectă. Una dintre primele sale propuneri a vizat industria jocurilor de noroc.
„Pentru că tot se vorbește de jocurile de noroc sau pariuri, aș pune o taxă pe tranzacțiile la jocurile de noroc, pariurile și jocurile online”, a declarat fostul ministru al Finanțelor.
Câciu susține că discuția publică se concentrează prea mult asupra păcănelelor din sălile de joc, în timp ce o parte importantă a fenomenului s-a mutat pe internet.
„Toată lumea discută despre păcănele, dar nimeni nu discută de faptul că fenomenul se întâmplă deja în online”, a spus deputatul PSD.
Ce taxă propune Câciu pentru pariurile onlinePotrivit lui Câciu, noua taxă ar putea fi aplicată direct tranzacției și reținută la sursă prin intermediul băncii.
„Așa cum atunci când plătești în online un pariu plătești o comisiune la bancă, aș pune o taxă pe tranzacții de contravaloarea acelui comision bancar, cu stopaj la sursă de către bancă”, a explicat fostul ministru.
Câciu nu a indicat în interviu o cotă exactă .
În prezent există deja o impozitare distinctă a câștigurilor din jocurile de noroc, însă mecanismul este diferit de cel descris de Câciu. Pentru jocurile de noroc online, impozitul este reținut la fiecare transfer al banilor din contul de pe platforma de joc în contul bancar sau similar al jucătorului. Pentru veniturile de până la 10.000 de lei, cota este de 4%, iar pentru sumele mai mari se aplică bareme progresive care ajung până la 40% pentru partea care depășește 66.750 de lei. Aceste reguli sunt în vigoare din august 2025.
Ideea avansată acum de Câciu ar introduce, în forma descrisă de el, o taxare a tranzacției asociate participării la joc, distinctă de actualul impozit aplicat veniturilor sau câștigurilor transferate de pe platformele de joc.
Câciu vrea reguli mai dure pentru cheltuielile multinaționalelorO a doua propunere a fost legată de companiile multinaționale și de sumele transferate în interiorul grupurilor.
„Aș încerca să taxăm, în mod indirect, externalizarea de venituri de la multinaționale”, a declarat Câciu.
Fostul ministru spune că una dintre soluții ar fi restrângerea deductibilității unor cheltuieli.
„Să nu le mai permiți deductibilitatea cheltuielilor de administrare, care sunt foarte mari”, a explicat el.
Și aici există deja reguli fiscale care limitează anumite deduceri. Din 2026, legislația prevede, în anumite condiții, o limită de 1% pentru deductibilitatea cheltuielilor privind drepturile de proprietate intelectuală, serviciile de management și consultanță efectuate în relația cu entități afiliate nerezidente, pentru anumite categorii de contribuabili.
În general, Codul fiscal permite deducerea cheltuielilor efectuate în scopul desfășurării activității economice, dar stabilește și categorii de cheltuieli cu deductibilitate limitată sau nedeductibile.
În cazul marilor companii, România are și mecanisme suplimentare de taxare. Companiile cu o cifră de afaceri de peste 50 de milioane de euro pot intra sub incidența impozitului minim pe cifra de afaceri atunci când impozitul pe profit calculat este mai redus; în 2026, formula folosește o cotă de 0,5% aplicată unei baze ajustate.
Câciu readuce în discuție impozitarea progresivăA treia direcție indicată de fostul ministru privește taxarea persoanelor fizice.
„Dacă discutăm despre echitate fiscală sau, dacă vreți, echitate economică, ar trebui ca cei care au venituri mai mari să plătească mai mult decât cei care au venituri mai mici”, a afirmat Adrian Câciu.
O asemenea abordare ar reprezenta o schimbare importantă față de actualul sistem fiscal. România aplică în prezent, ca regulă generală, o cotă de 10% a impozitului pe venitul persoanelor fizice, inclusiv pentru salarii, deși există regimuri și cote diferite pentru anumite tipuri de venituri.
Câciu nu a pronunțat explicit sintagma „impozit progresiv”, dar a făcut trimitere directă la acest model.
„N-aș vrea să traduc asta, ca să nu emoționez adversarii mei politici, dar le aduc aminte că Brătianu, un liberal get-beget, a introdus impozitul progresiv pe venitul global”, a spus deputatul PSD.
Referirea are un precedent istoric. Legea pentru unificarea contribuțiilor directe adoptată în 1923, în perioada în care Vintilă Brătianu era ministru al Finanțelor, prevedea explicit un „impozit progresiv pe venitul global”. Ideea fusese însă promovată anterior și de Nicolae Titulescu în proiectele sale de reformă fiscală.
Câciu nu a indicat însă ce praguri sau cote ar susține într-un eventual sistem progresiv.
Nu Roma, nu Capri. Iată satele necunoscute din Italia în care străinii au început să le cumpere.
Datele pentru primul semestru din 2026 arată că interesul internațional pentru proprietăți în Italia se extinde spre localități mai puțin cunoscute și departe de turismul de masă.
Toscana rămâne pe primul loc în preferințele cumpărătorilor, urmată de Sicilia, Lombardia, Puglia și Liguria, însă în top apar și localități precum Fivizzano, Nizza Monferrato, Terricciola, Castiglione del Lago sau San Siro.
Aproape 70% dintre cereri vizează proprietăți sub 250.000 de euro, iar 54,84% dintre cumpărători caută case aflate la cel mult 10 kilometri de coastă.
Americanii sunt cei mai numeroși cumpărători străini, urmați de britanici și germani. Pentru o parte dintre aceștia, o vacanță în Italia devine primul pas către ideea de a avea propria casă și de a trăi mai mult timp în țară.
Citește povestea completă pe Mediafax Italia
Într-un interviu cu întrebări rapide, deputatul PSD a vorbit și despre măsurile economice pe care le-ar lua dacă ar avea puterea de decizie: taxarea tranzacțiilor pentru jocurile de noroc online, limitarea deductibilității unor cheltuieli ale multinaționalelor și o impozitare mai mare pentru persoanele cu venituri ridicate.
Întrebat cine este, în opinia sa, cel mai supraevaluat politician român, Adrian Câciu l-a indicat fără ezitare pe Ilie Bolojan.
„La momentul actual, Bolojan este foarte supraevaluat. Din punctul meu de vedere, el nu trece sticla și nici nu va trece un prag. Dacă ar avea mâine prezidențiale, din punctul meu de vedere, n-ar intra în turul doi”, a spus deputatul PSD.
În schimb, fostul ministru al Finanțelor spune că Sorin Grindeanu este unul dintre politicienii subestimați.
„La modul în care este atacat la acest moment, este Sorin Grindeanu. Pentru cei care nu-l cunosc, Sorin Grindeanu, de câte ori a fost pus într-o situație de a face, a demonstrat că nu există «nu se poate»”, a afirmat Câciu.
El a invocat perioada în care Grindeanu a condus Ministerul Transporturilor și ritmul construcției de autostrăzi.
„Ni se spunea că nu se pot face autostrăzi, că nu avem studiile, că sunt ONG-urile. A trecut peste toate și iată că, în momentul ăsta, avem 400 de kilometri de autostradă în plus”, a susținut fostul ministru.
Câciu: Nu aș face selfie cu Bolojan, Fritz, Buzoianu sau CiucuÎntrebat cu ce politicieni nu ar face niciodată un selfie, Adrian Câciu a enumerat mai mulți adversari politici.
„Cu Bolojan, clar n-aș face un selfie. Cu Fritz n-aș face un selfie. Cu Diana Buzoianu n-aș face un selfie. Eu cred că n-aș face selfie nici cu Ciucu, Ciprian Ciucu”, a spus acesta.
La polul opus, între politicienii cu care ar ieși la o bere i-a enumerat pe colegii săi Mihai Ghigiu, Florin Manole și Radu Marinescu, dar și pe Tánczos Barna, Sorin Cîmpeanu și Ben-Oni Ardelean.
Taxă pe tranzacțiile pentru jocurile de noroc onlineÎntrebarea privind deciziile economice nepopulare pe care le-ar lua a adus și una dintre cele mai concrete propuneri din interviu.
Câciu spune că ar introduce o taxă asupra tranzacțiilor realizate pentru pariuri și jocuri de noroc online, care să fie reținută direct de bancă.
„Pentru că tot se vorbește de jocurile de noroc sau pariuri, aș pune o taxă pe tranzacțiile la jocurile de noroc, pariurile și jocurile online. Toată lumea discută despre păcănele, dar nimeni nu discută de faptul că fenomenul se întâmplă deja în online”, a explicat deputatul PSD.
Taxa ar putea avea, în viziunea sa, o valoare similară comisionului perceput pentru tranzacția bancară.
„Aș pune o taxă pe tranzacții de contravaloarea acelui comision bancar, cu stopaj la sursă de către bancă”, a spus Câciu.
Mesaj pentru multinaționale și revenirea la impozitarea progresivăO altă măsură susținută de fostul ministru de Finanțe ar viza cheltuielile pe care companiile multinaționale le deduc în România.
„Aș încerca să taxăm, în mod indirect, externalizarea de venituri de la multinaționale. Și când spun acest lucru este să nu le mai permiți deductibilitatea cheltuielilor de administrare, care sunt foarte mari”, a declarat el.
Câciu a reluat și ideea unei impozitări diferențiate în funcție de venit.
„Dacă discutăm despre echitate fiscală sau, dacă vreți, echitate economică, ar trebui ca cei care au venituri mai mari să plătească mai mult decât cei care au venituri mai mici”, a spus deputatul.
Fostul ministru a evitat să numească explicit măsura „impozit progresiv”, dar a făcut trimitere chiar la istoria liberalilor.
„N-aș vrea să traduc asta, ca să nu emoționez adversarii mei politici, dar le aduc aminte că Brătianu, un liberal get-beget, a introdus impozitul progresiv pe venitul global”, a afirmat Câciu.
„Ministrul de Finanțe are cardul bugetului României”Întrebat cine ar deține „cardul” dacă bugetul României ar fi un portofel, Câciu a răspuns că această putere trebuie să rămână în mâinile ministrului de Finanțe.
„Ministrul de Finanțe are cardul la bugetul României și, de câte ori pierde cardul, se vede că se întâmplă derapaje. Ministrul de Finanțe trebuie să aibă acest card și să fie cel care dă drumul sau nu dă drumul la bani”, a spus el.
Iar dacă ar trebui să aleagă pe cineva care să îi administreze banii personali, Câciu spune că nu ar avea încredere într-un alt politician.
„Nu există decât subsemnatul. Iar dacă ar fi să nu fie politician, ar fi Mugur Isărescu, guvernatorul BNR”, a răspuns fostul ministru.
Adrian Câciu spune că nu a făcut „gafe” ca ministruÎntrebat despre cea mai mare gafă pe care a făcut-o în perioada în care s-a aflat la conducerea Ministerului Finanțelor, Câciu a respins premisa întrebării.
„Nu, n-am avut gafă”, a spus el, susținând că, raportat la ultimii ani, a fost ministrul care „a redus cel mai mult deficitul” și ponderea datoriei publice în PIB.
„Am preferat să fac job-ul decât să stau să fac marketing și TikTok-uri”, a adăugat deputatul PSD.
Câciu a spus și că oamenii care îl cunosc doar din politică ar putea fi surprinși să afle că îi place să cânte.
„Sunt un om normal. Foarte normal. Un om care are viața lui, care are familie, care are copii, căruia îi place să cânte. Cânt la chitară, cânt și din voce”, a spus fostul ministru.
Despre cea mai importantă lecție învățată în politică, el spune că este nevoie de „stomac tare”, în special în fața criticilor și atacurilor.
„Dacă te-ai dus în politică să fii un om foarte apreciat și adulat, să nu te aștepți la asta. Stomacul tare înseamnă să fii rezistent la critică, să fii rezistent la atacuri, de multe ori neadevărate”, a afirmat Adrian Câciu.
Institutul Trimbos din Utrecht a anunțat vineri, 28 august, că mai multe astfel de pastile au fost predate în ultima săptămână la centrele de testare a drogurilor din Olanda. Un comprimat similar a fost analizat recent și de Institutul Olandez de Criminalistică.
Pastilele au fost produse în mai multe combinații de culori și sunt ușor de recunoscut: pe una dintre fețe apare portretul lui Donald Trump, iar pe verso sunt inscripționate „NL” și „Trump”.
„Nu utilizați această pastilă sub nicio formă”, este avertismentul transmis de specialiștii olandezi.
De ce sunt considerate extrem de periculoaseTestele au arătat că pastilele conțin o cantitate foarte mare de PMMA, para-metoximetamfetamină, o substanță cu efecte asemănătoare MDMA, principalul ingredient psihoactiv asociat cu ecstasy.
Problema este că efectele PMMA apar mai târziu, iar efectul stimulant poate fi mai puțin evident. O persoană poate crede astfel că pastila „nu funcționează” și poate lua o doză suplimentară, ceea ce crește puternic riscul de supradozaj.
La câteva ore după ingerare pot apărea greață, accelerarea ritmului cardiac, convulsii și o creștere extremă a temperaturii corpului. Institutul Trimbos avertizează că supraîncălzirea poate avea consecințe fatale.
Persoanele care au ingerat o asemenea pastilă și prezintă simptome severe trebuie să solicite imediat ajutor medical.
Până în acest moment, autoritățile nu au raportat decese sau cazuri grave confirmate provocate de pastilele care au declanșat actuala alertă, a declarat pentru Associated Press purtătoarea de cuvânt a institutului, Anniek Groothuis.
Ecstasy este unul dintre cele mai consumate droguri recreaționale din OlandaProducerea, comercializarea și deținerea ecstasy sunt ilegale în Olanda, însă drogul continuă să fie foarte popular în special în viața de noapte și la festivalurile de muzică.
Un raport publicat în 2024 de o comisie de stat olandeză arată că aproximativ 550.000 de persoane au consumat MDMA cel puțin o dată în 2022, echivalentul a 3,9% din populația adultă a țării. Numărul era în creștere după reluarea vieții de noapte odată cu încheierea restricțiilor din perioada pandemiei.
Sistemul olandez DIMS dispune de o rețea națională de centre în care consumatorii pot preda substanțele pentru a fi analizate. Atunci când este identificat un pericol major pentru sănătatea publică, autoritățile pot declanșa procedura „Red Alert”.
Nu este prima dată când apar pastile de ecstasy cu Donald TrumpChipul lui Donald Trump a mai fost folosit pentru pastile de ecstasy.
În august 2017, poliția germană a confiscat aproximativ 5.000 de comprimate portocalii în forma capului lui Trump, în timpul unui control rutier în apropiere de Osnabrück. Pastilele aveau atunci o valoare de piață estimată la aproximativ 39.000 de euro.
Comprimatele erau promovate la acea vreme online printr-un joc de cuvinte inspirat din celebrul slogan electoral al lui Trump: „Trump makes partying great again”.
Planul guvernului german ar urma să includă măsuri directe împotriva unor entități rusești. În paralel, Uniunea Europeană pregătește la Bruxelles un nou pachet dur de sancțiuni, au declarat pentru Politico și Welt am Sonntag trei oficiali familiarizați cu situația, sub protecția anonimatului.
Germania își înăsprește poziția față de RusiaAnunțul este programat pentru începutul săptămânii viitoare, în același timp cu reuniunea miniștrilor de Externe ai UE care va avea loc marți în Irlanda, dar ar putea fi făcut și mai devreme, în funcție de decizia lui Merz, au spus doi dintre oficiali.
Unul dintre oficiali a declarat că, după incidentul cu drona de la Leipzig, nu mai este suficientă expulzarea unor diplomați ruși sau închiderea Casei Ruse din Berlin. Ar fi necesare măsuri mai dure, precum sancțiuni mai severe sau chiar livrări mai mari de armament către Ucraina. Cei trei oficiali au refuzat să ofere detalii despre măsurile exacte pe care Merz intenționează să le anunțe.
Nu este clar dacă Berlinul intenționează să atribuie tentativa de atac unor persoane sau entități din Rusia ori direct guvernului de la Moscova. Germania se pregătește însă pentru o reacție dură, oficialii afirmând că Berlinul trebuie să se aștepte la represalii din partea Moscovei.
Măsurile pregătite de Germania vin într-un moment de tensiuni ridicate cu Rusia, după o serie de incidente produse pe teritoriul european, descrise de oficiali de rang înalt drept parte a unui „război hibrid”. Marți, directorul CIA, John Ratcliffe, a efectuat o vizită surpriză la Moscova, unde a avertizat guvernul rus să nu escaladeze tensiunile cu NATO.
Momentul ales pentru anunțul lui Friedrich Merz este însă sensibil și din punct de vedere politic intern. Duminica viitoare vor avea loc alegeri în landul Saxonia-Anhalt, urmate, două săptămâni mai târziu, de scrutinuri în Mecklenburg-Pomerania Occidentală și Berlin. În Saxonia-Anhalt și Mecklenburg-Pomerania Occidentală, formațiunea de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD), cunoscută pentru pozițiile sale favorabile Rusiei, conduce în sondaje.
Atacul cu dronă de la LeipzigMerz anunțase încă de marți că incidentul de la Leipzig va avea consecințe grave, fără să spună însă cine s-ar afla în spatele acestuia.
Mai multe indicii duc spre Rusia în cazul atacului dejucat de pe Aeroportul Leipzig/Halle. Potrivit unei investigații realizate de mai multe publicații germane, drona încărcată cu explozibili urma să lovească un avion cargo ucrainean Antonov, folosit inclusiv pentru transportul de echipamente militare.
The Wall Street Journal a relatat că evaluările serviciilor americane de informații au stabilit o legătură directă între Rusia și dronă.
Deocamdată, nu este clar ce informații noi au determinat autoritățile din Germania să considere Rusia direct responsabilă. Pentru o acuzație oficială este nevoie de dovezi solide, iar autoritățile germane au evitat în trecut astfel de concluzii.
Doi oficiali au descris schimbarea de poziție drept o „Zeitenwende 2.0”, cu referire la schimbarea majoră a politicii de apărare anunțată de fostul cancelar Olaf Scholz după invazia Rusiei în Ucraina, în 2022.
Descoperirea unui depozit de arme în apropiere de Berlin a contribuit, de asemenea, la schimbarea de atitudine a Germaniei.
UE pregătește noi sancțiuni împotriva RusieiÎn ultimele săptămâni, în mai multe state membre NATO s-au produs incidente de securitate. În România, o dronă marină încărcată cu explozibil a fost descoperită la câteva sute de metri de proiectul de gaze Neptun Deep din Marea Neagră și neutralizată de forțele aeriene române. Președintele Nicușor Dan a acuzat Rusia pentru incident.
În acest context, Uniunea Europeană pregătește un nou pachet amplu de sancțiuni împotriva Rusiei.
Pachetul ar urma să fie discutat la reuniunea informală a miniștrilor de Externe ai UE, programată marți și miercuri la Wicklow, în Irlanda, afirmă surse citate de Politico.
Cătălin Predoiu a avut sâmbătă o întrevedere cu Mike Rogers, președintele Comisiei pentru Forțe Armate a Camerei Reprezentanților a Statelor Unite, aflat în România în fruntea unei delegații a Congresului SUA.
Discuțiile au vizat consolidarea Parteneriatului Strategic România-SUA, evoluțiile de securitate din regiune, importanța strategică a Mării Negre și perspectivele aprofundării cooperării dintre cele două țări.
În acest context, Predoiu a subliniat că România trebuie să acorde o atenție mai mare componentei economice a relației cu Statele Unite.
„Pentru România, relația cu Statele Unite reprezintă un rol cheie din punct de vedere securitar. Programul SAFE este în stadiu incipient, pilonul european de apărare este în construcție, va dura ani de zile până când va fi funcțional deplin”, a declarat ministrul.
Predoiu consideră că, în actualul context de securitate, relația cu Statele Unite și NATO rămâne esențială pentru securitatea României.
Investiții americane de ordinul zecilor de miliardeMinistrul de Interne susține că Guvernul trebuie să facă mai mult pentru dezvoltarea relației economice cu Statele Unite și pentru atragerea unor investiții majore.
„Guvernul României trebuie să facă mai mult pentru consolidarea relației economice cu SUA, odată redobândită capacitatea constituțională deplină, pentru generarea de proiecte economice de mare anvergură, pentru atragerea de investiții americane de ordinul zecilor de miliarde în proiecte cu capacitate de tractare a economiei de mâine, dar și cu efect indirect în creșterea securității”, a spus Predoiu.
El consideră că investițiile americane pot contribui și la consolidarea securității României.
„Investițiile americane au această particularitate de a avea ca efect colateral creșterea nivelului de securitate al țării în care se investește”, a declarat ministrul.
Predoiu a făcut referire și la criza politică, despre care afirmă că a dus la întârzierea unor proiecte și oportunități.
„Din acest punct de vedere, ultimele luni de criză politică și de întârziere în instalarea unui guvern cu puteri depline au însemnat inevitabil și pași pe loc, oportunități întârziate”, a spus el.
În opinia ministrului, instalarea unui guvern cu puteri depline trebuie să fie urmată de relansarea proiectelor economice cu Statele Unite.
În cadrul întrevederii cu Mike Rogers a fost discutată și cooperarea dintre Ministerul Afacerilor Interne și agențiile americane de aplicare a legii și de securitate internă.
Printre domeniile abordate s-au numărat combaterea criminalității organizate, traficul de droguri și de persoane, securitatea frontierelor, migrația ilegală, criminalitatea informatică și terorismul.
Predoiu a apreciat cooperarea operațională cu FBI și dezvoltarea relației cu Departamentul pentru Securitate Internă al SUA, inclusiv prin colaborarea cu Homeland Security Investigations și U.S. Customs and Border Protection.
O atenție deosebită a fost acordată și Mării Negre, a cărei importanță strategică pentru securitatea euroatlantică a crescut în actualul context geopolitic.
Delegația Congresului SUA, condusă de Mike Rogers, se află în România în perioada 28-31 august.
„Astăzi, premierul demis Ilie Bolojan a mai făcut ceva ce-i place foarte mult: a tăiat. De data aceasta, din fericire, a tăiat doar panglica la inaugurarea unui spital nou, construit de alții cu bani din PNRR. Dacă-i de tăiat, e și Ilie Bolojan acolo”, a scris Alexandru Rogobete pe Facebook.
Fostul ministru a salutat finalizarea Centrului de Neurochirurgie și Patologie Neurovasculară din Cluj și a felicitat echipele care au contribuit la proiect.
„Felicit echipa Ministerului Sănătății, autoritățile locale, conducerea și profesioniștii spitalului, constructorii și pe toți cei care au făcut posibil acest proiect. Da, în România se construiesc 22 de spitale noi. Iar acesta este încă unul care devine realitate și începe să lucreze pentru pacienți”, a transmis Rogobete.
Rogobete, întrebări pentru BolojanSocial-democratul i-a adresat apoi mai multe întrebări lui Ilie Bolojan, pe care l-a criticat pentru măsurile din sistemul de sănătate.
„Domnule Bolojan, le-ați explicat medicilor cum trebuie să lucreze într-un spital nou cu mai puțini oameni și mai puțini bani? Le-ați explicat cum vor face performanță când tăiați finanțarea, când lipsesc medicamente și consumabile și când blocați angajările? Le-ați vorbit despre salariile medicilor despre care spuneați la televizor că sunt prea mari? Le-ați numărat și paturile ocupate, dacă tot ați transformat gradul de ocupare într-un indicator aproape universal al «eficienței»? Și, dacă tot ați venit, de ce nu l-ați adus și pe președintele CNAS?”, a scris fostul ministru.
Rogobete a continuat criticile și a spus că inaugurarea unui spital nou nu este suficientă dacă acesta nu are personal, medicamente și finanțare.
„Un spital nou nu funcționează doar cu pereți, aparatură și panglici tăiate la inaugurare. Are nevoie de medici, asistente, medicamente, materiale sanitare și finanțare predictibilă. Este simplu să apari la inaugurarea unei investiții pe care alții au pregătit-o, finanțat-o și construit-o. Mai greu este să asiguri că, de mâine, acel spital poate funcționa. România are nevoie de reforme care construiesc, nu de reforme care taie”, a subliniat Alexandru Rogobete.
Centrul Regional de Patologie Vasculo-Cerebrală și Neurochirurgie din Cluj a fost finalizat și recepționat după o investiție de peste 50 de milioane de euro. Unitatea are 105 paturi și șase săli de operație.
Ambasadorul rus la Chișinău, Oleg Ozerov, a acordat un interviu agenției ruse TASS, care a fost publicat sâmbătă.
„Încercările actuale de a submina suveranitatea și statalitatea Moldovei sunt însoțite de eforturi de a șterge paginile glorioase ale istoriei ruso-moldovene din memoria colectivă”, a declarat Oleg Ozerov.
Ambasadorul rus a susținut că „tandemul Bruxelles-București” privește Republica Moldova „exclusiv ca pe o periferie lipsită de drepturi și înapoiată”.
Ambasadorul a urat pace și prosperitate moldovenilorDeclarațiile au fost făcute în contextul în care Republica Moldova a sărbătorit, pe 27 august, Ziua Independenței.
Ozerov a susținut că Rusia apără, în relațiile sale cu Republica Moldova și cu alte state, principiul egalității suverane și dreptul statelor de a-și decide liber viitorul și de a-și urma propriile interese naționale.
Ambasadorul rus a transmis, de asemenea, un mesaj poporului moldovean, căruia i-a urat bunăstare, pace și prosperitate și păstrarea patrimoniului istoric.
Camionul a fost oprit vineri dimineață, în jurul orei 07:30, pe DN 56, într-o parcare din apropierea stației de taxare a podului Calafat-Vidin, pe sensul de intrare în România.
Automarfarul, înmatriculat în România, era condus de un cetățean turc și circula pe ruta Turcia-Austria.
„În urma verificărilor preliminare, efectuate asupra mijlocului de transport, polițiștii de frontieră au constatat că acesta era sigilat și transporta șervețele și apă, însă, cu ocazia verificărilor amănunțite, efectuate în comun de polițiștii de frontieră din cadrul SPF Calafat și STPF Dolj, s-a stabilit faptul că accesul în compartimentul de marfă se realiza prin înlăturarea șuruburilor care asigurau sistemul de închidere/deschidere a ușilor semiremorcii, fără ca integritatea sigiliului vamal să fie afectată”, a transmis Poliția de Frontieră.
Camionul a fost apoi desigilat.
„În interiorul semiremorcii au fost descoperite, ascunse în compartimentul de marfă, cincisprezece persoane de sex masculin, care au declarat că sunt cetățeni ai Iranului și Irakului”, potrivit Poliției de Frontieră.
Cei 15 bărbați au fost preluați pentru verificări.
Polițiștii de frontieră au deschis un dosar penal pentru trafic de migranți în cazul șoferului turc și pentru trecerea frauduloasă a frontierei în cazul celor 15 persoane.
Ulterior, în baza planului de cooperare dintre Poliția de Frontieră Română și Poliția de Frontieră Bulgară, cei 15 cetățeni străini au fost predați autorităților din Bulgaria.
Krista Edelman, medic gastroenterolog, a povestit incidentul provocat de un liliac. Ea spune că dormea acasă, când a simțit ceva în apropierea feței, scrie UPI.
În vis, femeia credea că un șoricel încearcă să-i intre în gură. Când s-a trezit și a întins mâna spre față, a atins ceva moale și rece.
A realizat atunci că nu era un șoricel, ci un liliac.
Doctorița a povestit ulterior că animalul părea să încerce să se strecoare printre buzele sale.
Speriată, l-a aruncat în cealaltă parte a camerei, apoi a început să țipe.
Soțul ei a reușit să captureze liliacul, astfel încât animalul să poată fi testat pentru rabie.
Pericolul mușcăturii de liliacDeși femeia nu a observat nicio mușcătură, doctorița a primit preventiv vaccinul antirabic și imunoglobulină, iar ulterior testele au arătat că liliacul nu era infectat cu rabie.
Edelman a decis să facă publică povestea pentru a-i avertiza pe oameni asupra riscurilor asociate contactului cu liliecii.
Autoritățile sanitare din Virginia recomandă ca orice persoană care se trezește într-o cameră în care se află un liliac să solicite sfatul serviciilor medicale, deoarece o eventuală mușcătură poate să nu fie vizibilă.
Centru Regional de Patologie Vasculo-Cerebrală și Neurochirurgie din Cluj a fost finalizat și recepționat, iar investiția depășește 50 de milioane de euro. Proiectul a fost finanțat din fonduri europene prin Planul Național de Redresare și Reziliență, fonduri publice naționale și contribuție proprie, a transmis Ministerul Sănătății.
Potrivit Ministerului Sănătății, noua unitate va crește capacitatea sistemului medical de a trata pacienți cu afecțiuni neurochirurgicale și vasculo-cerebrale complexe.
Cseke Attila: „În neurochirurgie, fiecare minut conteaz㔄Sunt onorat să mă aflu aici, după mai bine de 5 ani de la momentul în care am făcut primul pas și am promovat actul normativ pentru ca acest proiect să devină realitate. În neurochirurgie și în patologia vasculo-cerebrală, fiecare minut contează. Pentru un pacient aflat într-o urgență neurologică, timpul poate face diferența dintre recuperare și dizabilitate. Uneori, poate face diferența dintre viață și moarte”, a declarat Cseke Attila la inaugurarea centrului.
Ministrul interimar al Sănătății a spus că investiția nu înseamnă doar o clădire și echipamente noi, ci și șansa pacienților de a primi tratament rapid.
„De aceea, aceasta nu este doar o investiție în clădiri, echipamente și infrastructură. Este o investiție în șansa oamenilor de a fi tratați la timp și la standardele medicinei moderne. Centrul Regional de Patologie Vasculo-Cerebrală și Neurochirurgie reprezintă o investiție majoră pentru Cluj, pentru Transilvania și pentru sistemul medical românesc. Este infrastructura de care medicina de înaltă specializare are nevoie și, mai ales, infrastructura pe care pacientul o merită. Este și dovada că proiectele cu finanțare din PNRR se finalizează”, a adăugat Cseke Attila.
105 paturi și șase săli de operațieNoul centru are 105 paturi, dintre care 79 pentru neurochirurgie și 26 pentru terapie intensivă, precum și șase săli de operație.
Unitatea dispune și de un compartiment de neurochirurgie pediatrică, unde vor putea fi tratați pacienți de la nou-născuți până la adulți.
Pentru diagnostic și intervenții, centrul este dotat cu aparat RMN, computer tomograf multistrat și angiograf.
Clădirea include și spații pentru imagistică, sterilizare, urgențe, consultații în ambulatoriu și kinetoterapie.
Secția de terapie intensivă este organizată în boxe cu două sau trei paturi, pentru supravegherea permanentă a pacienților aflați în stare critică.
Centrul a fost realizat prin recompartimentarea sediului Clinicii de Medicină a Muncii și Boli Profesionale și prin construirea unui corp nou.
Noua unitate include și un amfiteatru destinat pregătirii studenților și medicilor rezidenți.
Potrivit Ministerului Sănătății, centrul va deservi atât pacienții din Cluj, cât și pe cei din județele regiunii Nord-Vest.
În prezent sunt în desfășurare procedurile de operaționalizare, iar unitatea urmează să fie pregătită pentru primirea pacienților.
Potrivit IGSU, pompierii români au fost relocați vineri din localitatea Grebenat în zona Šušara, situată în centrul Rezervației Deliblato Sands.
Pompierii au degajat un drum pe o lungime de aproximativ 7 kilometri, permițând pătrunderea autospecialelor în zonele în care accesul era dificil.
În același timp, în zona de intervenție a fost realizat un cordon de protecție de aproximativ 300 de metri, prin lucrări de defrișare și demineralizare a solului, cu scopul de a limita propagarea incendiului și de a crea o zonă de siguranță.
„Fiecare etapă a presupus muncă susținută, folosirea uneltelor și mijloacelor tehnice din dotarea modulului și, mai presus de toate, implicare și rezistență într-o misiune care continuă zi după zi”, a transmis IGSU.
România participă la operațiunea europeană de sprijin pentru Serbia, unde incendiile de vegetație au afectat deja peste 3.500 de hectare în Rezervația naturală specială Deliblato Sands.
Rezultatul este greu de anticipat. Un sondaj Gallup publicat vineri arată un mic avantaj pentru cei care se opun reluării negocierilor. Sondajele anterioare indicau, în schimb, un avans ușor al susținătorilor discuțiilor cu Bruxelles-ul, potrivit Reuters.
Susținătorii taberei „Da” spun că aderarea la UE ar putea contribui la scăderea dobânzilor și ar oferi Islandei mai multă siguranță într-un context internațional marcat de războiul din Ucraina și de amenințările președintelui american Donald Trump privind Groenlanda.
Tabăra „Nu” susține că aderarea la Uniunea Europeană ar pune în pericol suveranitatea țării și controlul asupra apelor de pescuit.
Islanda a mai încercat să adere la UEUn vot favorabil nu ar însemna că Islanda intră automat în UE. Ar permite doar reluarea negocierilor cu Bruxelles-ul. Pentru aderarea propriu-zisă ar fi nevoie de un al doilea referendum, cel mai probabil peste câțiva ani.
„Cred că Islanda este mai bine în afara UE”, le-a spus jurnaliștilor fostul premier Katrin Jakobsdottir, după ce a participat joi, la Reykjavik, la un eveniment al celor care se opun aderării.
„Pentru o țară ca a noastră, cu o economie mică, este foarte important să ne păstrăm suveranitatea și să nu transferăm către UE mai multă putere decât este necesar”, a spus ea.
Islanda a depus prima cerere de aderare la Uniunea Europeană în 2009, în timpul crizei financiare care a afectat puternic economia țării. Negocierile au fost oprite în 2013, după venirea la putere a unui guvern eurosceptic.
Noile tensiuni geopolitice au readus însă în atenție o temă dezbătută de islandezi de mai multe decenii.
Ministrul de Externe, Thorgerdur Gunnarsdottir, care susține tabăra „Da”, a declarat săptămâna trecută pentru Reuters că votul de sâmbătă ridică o întrebare simplă: își mai poate permite Islanda să rămână în afara UE într-o lume în care vechile certitudini dispar?
„Ordinea internațională care ne-a asigurat securitatea și prosperitatea timp de decenii este supusă unei presiuni serioase”, a spus ea. „În astfel de vremuri, țările mici trebuie să se gândească atent unde se poziționează și cine le este alături”.
Dobânzile și costul vieții, în centrul dezbateriiÎn Islanda, dezbaterile s-au concentrat mai ales pe dobânzi, drepturile de pescuit și costul vieții, și mai puțin pe securitate.
Țara s-a confruntat cu o inflație ridicată și cu dobânzi care au scumpit puternic creditele ipotecare. Susținătorii taberei „Da” spun că aderarea la UE și, eventual, adoptarea euro ar putea contribui la îmbunătățirea situației.
Lidera opoziției, Gudrun Hafsteinsdottir, care conduce campania pentru „Nu”, susține însă că avantajele economice ale aderării sunt exagerate.
„Acestea nu sunt probleme pe care Bruxelles-ul le va rezolva pentru noi. Sunt probleme pe care politicienii islandezi trebuie să le rezolve”, a spus ea.
Pescuitul, principalul punct sensibilUna dintre cele mai controversate teme este controlul asupra pescuitului, un sector important pentru economia Islandei.
Potrivit regulilor UE, cotele de pescuit sunt stabilite ținând cont, printre altele, de activitatea de pescuit din trecut. Unii oficiali islandezi susțin că țara și-ar putea păstra în mare parte controlul asupra apelor sale, deoarece navele statelor membre UE nu au mai pescuit acolo de zeci de ani.
Oponenții aderării nu sunt însă convinși.
„Știu că Uniunea Europeană va face unele promisiuni de flexibilitate, mai ales la început, dar știm că acestea nu vor dura la nesfârșit”, a spus Hafsteinsdottir.
Potrivit unui document al Ministerului de Externe, negocierile de aderare ar putea începe până la sfârșitul anului 2026 și ar putea dura între 18 și 24 de luni, dacă referendumul de sâmbătă se încheie cu victoria taberei „Da”.
Islanda trebuie să organizeze și alegeri parlamentare până în noiembrie 2028, ceea ce adaugă un nou element de incertitudine unui eventual proces de negociere.
Secțiile de votare se deschid la ora 09:00, ora locală, și se închid la ora 22:00. Islanda are aproximativ 400.000 de locuitori.
Fragmentele de dronă au fost descoperite pe o plajă din Eforie Nord, unde se aflau și turiști, scrie Ziua de Constanța.
La fața locului au intervenit polițiști și jandarmi, care verifică zona.
Autoritățile urmează să stabilească natura și proveniența fragmentelor.
În ultimele zile, mai multe fragmente despre care s-a presupus că provin de la drone au fost găsite în zona litoralului românesc, inclusiv în Olimp, Constanța și Costinești.
De asemenea, mai multe drone și fragmente ale acestora, similare celor găsite în România, au fost descoperite, miercuri, și pe litoralul bulgăresc, în apropierea orașului Varna. Unele drone au fost detonate în mare, în timp ce alte fragmente au fost ridicate pentru examinări amănunțite.În ultima săptămână din august, depozitele de gaze ale Uniunii Europene erau umplute în proporție de 63%, mult sub media de aproximativ 80% înregistrată în această perioadă în ultimii ani. Este unul dintre cele mai scăzute niveluri consemnate vreodată la sfârșitul lunii august, notează The Guardian.
Stocurile de gaze, mult sub media ultimilor aniDacă ritmul actual de umplere se menține, UE ar urma să intre în sezonul de încălzire cu stocuri cu aproximativ 20% sub media ultimilor cinci ani și la cel mai redus nivel din 2013, potrivit lui Greg Molnar, analist în domeniul gazelor și profesor universitar.
„Nivelurile scăzute ale stocurilor cresc, în mod firesc, riscul unei volatilități mai mari a prețurilor în timpul iernii”, a spus el. Situația s-ar putea agrava în cazul unor perioade de frig sau al unor intervale cu vânt slab, care ar duce la un consum mai mare de gaze.
Regatul Unit ar putea fi printre cele mai expuse țări la fluctuațiile pieței. Este unul dintre cei mai mari consumatori de gaze din Europa, dar are o capacitate internă de stocare redusă.
UE încearcă să ajungă la o țintă de umplere a depozitelor de 80% până la începutul iernii, însă ritmul a fost afectat de războiul din Orientul Mijlociu care a perturbat puternic exporturile de petrol și gaze din regiunea Golfului.
În mod normal, depozitele sunt umplute în timpul verii, când cererea și prețurile sunt mai mici.
Traderii se așteaptă la noi creșteri de prețuriPrețurile gazelor în Europa au „rămas relativ calme” în această vară, pe fondul speranțelor că Strâmtoarea Ormuz va fi redeschisă și că stocurile pentru iarnă vor putea fi refăcute. Totuși, „nimeni nu se așteaptă ca acest lucru să se întâmple prea curând”, a declarat Bjarne Schieldrop, analist-șef pentru materii prime la grupul bancar nordic SEB.
„Drept urmare, piața europeană a gazelor naturale a intrat într-un fel de panică de iarnă în ultima săptămână”, a adăugat Schieldrop.
Europa nu ar urma să se confrunte cu o penurie de gaze în această iarnă, însă traderii se așteaptă ca prețurile să crească.
Astfel, în București, de sâmbătă până duminică dimineața, vremea se va menține frumoasă, dar va fi călduroasă.
Cerul va fi mai mult senin ziua și va avea înnorări temporare noaptea, iar spre finalul intervalului vor fi condiții pentru ploaie slabă. Vântul va sufla slab până la moderat.
Temperatura maximă va fi de 29-30 de grade, iar cea minimă de 15-17 grade.
Duminică, între orele 9.00 și 21.00, vremea se va menține călduroasă. La începutul zilei vor fi înnorări și condiții de ploaie slabă, apoi cerul va deveni variabil. Vântul va sufla slab până la moderat.
Temperatura maximă va fi de 30.-31 de grade.
O informare meteorologică este în vigoare la nivelul întregii țări.
ANM a emis o informare meteorologică în vigoare de sâmbătă de la ora 10.00 până duminică la ora 21.00.
Conform acesteia, vremea va deveni treptat călduroasă în cea mai mare parte a țării.
Temperaturile maxime se vor situa între 30 și 34 de grade, mai scăzute pe litoral și în depresiuni, dar și mai ridicate în regiunile vestice unde izolat se vor înregistra 35-36 de grade.
În Banat și Crișana, disconfortul termic va fi ridicat, astfel indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge și depăși ușor pragul critic de 80 de unități.
ANM: Averse și vântANM anunță că vor fi și perioade cu instabilitate atmosferică în a doua parte a zilei de sâmbătă în sud-vestul țării și în zona Carpaților Occidentali, în cursul nopții de sâmbătă spre duminică în centrul și nord-estul teritoriului, precum și în zona de munte, iar duminică după-amiază și seara, local în Carpații Orientali și Meridionali.
În aceste zone vor fi averse torențiale moderate cantitativ, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului și vijelii și izolat grindină de mici dimensiuni.
Meteorologii transmit că la începutul săptămânii viitoare vremea călduroasă va persista, iar în vest și sud-vest va fi caniculă și disconfort termic ridicat.
Cod galben în Caraș-SeverinANM a emis și o avertizare Cod galben de vânt pentru județul Caraș-Severin.
Avertizarea este în vigoare de sâmbătă de la ora 10.00 până duminică la ora 16.00.
Vor fi intensificări ale vântului cu viteze de 50-70 km/h. Meteorologii spun că intensificări ale vântului cu viteze de 40-50 km/h vor fi pe arii restrânse și în vestul și nordul țării.
Pentru milioane de oameni, pierderea vederii începe într-un loc minuscul aflat în partea din spate a ochiului: retina. Aici se găsesc celule specializate care captează lumina și fac posibil primul pas al procesului care ne permite să vedem.
Atunci când aceste celule mor, așa cum se întâmplă în unele boli degenerative ale ochiului, lumina continuă să pătrundă în ochi, dar semnalul de care creierul are nevoie nu mai pornește pe traseul său obișnuit.
Cercetătorii încearcă de multă vreme să găsească o modalitate de a reface această legătură. Potrivit ScienceDaily, o echipă internațională coordonată de Institutul pentru Bioinginerie din Catalonia (IBEC), din Spania, a reușit să facă un pas important: a creat molecule care reacționează la lumină și pot prelua o parte din funcția celulelor pierdute.
Oamenii de știință le descriu drept „proteze moleculare”.
Nu este vorba despre o proteză în sensul obișnuit al cuvântului. „Proteza” este, în acest caz, o moleculă – atât de mică încât poate fi administrată sub forma unui medicament – care ajută circuitul rămas în retină să reacționeze din nou la lumină.
Ce se întâmplă atunci când fotoreceptorii disparPentru a înțelege descoperirea, trebuie mai întâi să vedem, foarte simplificat, cum funcționează ochiul.
Retina poate fi comparată cu suprafața sensibilă la lumină a unei camere foto. În ea se află fotoreceptorii, celule al căror rol este să detecteze lumina. Ei transformă ceea ce vine din exterior într-un semnal care poate fi prelucrat de restul retinei și, în cele din urmă, transmis creierului.
În boli precum degenerescența maculară legată de vârstă sau retinita pigmentară, acești fotoreceptori se deteriorează și mor treptat.
Prima afectează în special zona centrală a retinei și poate face tot mai dificile activități precum cititul sau recunoașterea fețelor. Cea de-a doua cuprinde un grup de boli, de regulă moștenite genetic, în care celulele retinei se degradează progresiv, iar vederea se diminuează în timp.
Potrivit datelor prezentate de cercetători, cele două afecțiuni afectează, împreună, aproximativ 200 de milioane de oameni la nivel mondial.
Dar există un lucru esențial care le-a oferit oamenilor de știință o posibilă cale de intervenție. Chiar dacă fotoreceptorii dispar, o bună parte din „instalația” aflată în spatele lor poate rămâne intactă. Sunt celule nervoase care încă ar putea funcționa, însă nu mai primesc informația luminoasă pe care înainte le-o furnizau fotoreceptorii.
Este ca și cum o parte dintr-un circuit electric ar fi încă în stare de funcționare, dar senzorul care îl activa ar fi dispărut. Exact aici încearcă să intervină noul medicament.
Cum funcționează „proteza moleculară”Metoda folosită poartă numele de fotofarmacologie. Termenul pare complicat, însă ideea din spatele lui este relativ simplă: cercetătorii creează medicamente a căror activitate poate fi controlată cu ajutorul luminii.
Moleculei îi este adăugată o componentă sensibilă la lumină, asemănătoare unui întrerupător microscopic. Când asupra ei cade lumina, molecula își schimbă forma, iar această modificare îi schimbă și activitatea.
Echipa de specialiști coordonată de IBEC a creat astfel o familie de molecule numită „prosthe6”.
În cazul retinei, acestea acționează asupra unor celule nervoase care, într-un ochi sănătos, primesc informația de la fotoreceptori și contribuie la transmiterea mai departe a semnalului vizual.
Cu alte cuvinte, cercetătorii nu încearcă să recreeze fotoreceptorii care au murit. Încearcă să facă celulele rămase în viață să răspundă din nou la lumină, compensând o parte din funcția pierdută.
De aici și numele de „proteză moleculară”.
„Scopul nostru a fost să restabilim vederea folosind un mecanism molecular cât mai apropiat posibil de modul în care funcționează retina sănătoasă”, a explicat cercetătoarea spaniolă Rosalba Sortino.
În loc să ocolească mecanismele naturale prin care retina prelucrează informația, oamenii de știință încearcă astfel să reactiveze circuitul chiar în apropierea locului în care s-a produs ruptura – acolo unde fotoreceptorii au dispărut.
Animalele incluse în studiu au putut distinge din nou lumina de întunericUna dintre cele mai sugestive părți ale experimentului nu necesită aproape nicio explicație medicală.
Un șoarece sănătos preferă în mod natural locurile întunecate și încearcă să evite spațiile puternic luminate. Pentru a putea face însă această alegere, animalul trebuie să distingă lumina de întuneric.
Șoarecii orbi folosiți în experimente își pierd această preferință pentru că nu mai percep diferența dintre zona luminată și cea întunecată.
Însă, după administrarea moleculelor prosthe6, comportamentul lor s-a schimbat. Spontan, animalele au început din nou să prefere zonele întunecate.
Nu fuseseră antrenate să facă acest lucru. Faptul că au ales din nou întunericul le-a indicat cercetătorilor că puteau percepe lumina și puteau folosi informația vizuală pentru a-și ghida comportamentul.
Efectul nu a fost obținut doar cu o lumină extrem de puternică, produsă special într-un laborator. Moleculele au funcționat la niveluri de iluminare comparabile cu cele întâlnite în mod obișnuit într-o încăpere sau afară, într-o zi cu cer acoperit.
Cercetătorii au efectuat teste și pe larve de pește-zebră, animale folosite frecvent în studiul sistemului vizual. Și în cazul acestora au fost recuperate anumite răspunsuri ale ochilor la stimulii vizuali.
Viitorul tratament ar putea fi administrat ca picăturiPoate cea mai interesantă perspectivă pentru un eventual tratament destinat oamenilor vine însă din modul în care substanțele au putut fi administrate.
Două dintre moleculele dezvoltate de cercetători au produs efecte atât atunci când au fost injectate în ochi, cât și atunci când au fost administrate local, sub formă de picături.
Acest lucru este important deoarece alte metode experimentale prin care oamenii de știință încearcă să redea vederea pot presupune intervenții mult mai complicate. Există, de exemplu, terapii genetice, prin care sunt introduse sau modificate informații genetice în celulele pacientului. Acestea se adresează însă numai anumitor pacienți și anumitor mutații genetice.
Au fost dezvoltate și proteze electronice pentru retină – dispozitive implantate care încearcă să suplinească funcția sistemului vizual, însă acestea presupun intervenții invazive, costuri ridicate și o perioadă lungă de adaptare.
În cazul noilor molecule nu este necesar un implant și nici modificarea genetică a celulelor. De asemenea, mai există un avantaj: ele reacționează la lumina vizibilă obișnuită. Pacientul nu ar trebui, în principiu, să poarte un dispozitiv care să producă o lumină specială pentru activarea lor.
Tocmai combinația dintre aceste caracteristici face ca cercetătorii să privească metoda drept o posibilă cale spre un tratament mai simplu.
„Aceste molecule nu vindecă orbirea”Entuziasmul provocat de rezultate vine însă cu o precizare esențială. Experimentele au fost realizate, deocamdată, pe animale, iar cercetătorii mai au de parcurs mai multe etape înainte ca metoda să poată fi testată și, eventual, folosită în cazul oamenilor.
În plus, moleculele nu repară cauza care a determinat distrugerea fotoreceptorilor. Cu alte cuvinte, nu fac celulele pierdute să crească la loc și nici nu opresc neapărat boala care le-a distrus.
Chiar coordonatorul cercetării, Pau Gorostiza, atrage atenția asupra acestei diferențe.
„Aceste molecule nu vindecă orbirea, deoarece nu acționează asupra cauzei degenerării fotoreceptorilor. Dar sunt remarcabil de eficiente în restabilirea vederii și fac acest lucru printr-o abordare foarte simplă și ușor de utilizat de către pacienți”, a explicat cercetătorul.
Metoda nu vindecă, așadar, boala care a afectat retina, ci încearcă să redea o parte din vedere folosind celulele care au rămas funcționale.
Speranța că vederea ar putea fi redată și oamenilorCercetătorii studiază acum siguranța substanțelor și încearcă să îmbunătățească formula astfel încât efectul asupra vederii să dureze mai mult.
Tehnologia a fost brevetată, iar echipa caută investițiile necesare pentru continuarea cercetărilor și pentru a putea ajunge, în viitor, la studii clinice pe oameni.
Există deja un precedent încurajator. Un alt medicament bazat pe fotofarmacologie – aceeași metodă prin care activitatea unei substanțe este controlată cu ajutorul luminii – a ajuns la primul studiu clinic pentru restabilirea vederii. Acesta acționează însă diferit de moleculele prosthe6 dezvoltate de echipa IBEC.
Pentru noua „proteză moleculară”, drumul până la un posibil tratament rămâne încă lung. Iar cercetătorii nu ascund acest lucru: „transformarea acestui lucru într-o terapie este un proces lung și laborios”.
Există însă o perspectivă realistă ca medicamentele să poată reda, într-o zi, o vedere de bună calitate, printr-o metodă reversibilă, fără intervenții invazive și care să nu depindă de o anumită mutație genetică.
Dacă rezultatele vor putea fi reproduse în siguranță la oameni, miza ar putea fi uriașă. În special pentru persoanele ajunse în stadii avansate ale bolilor degenerative ale retinei, pentru care posibilitățile actuale de recuperare a vederii sunt extrem de limitate.
Ilie Bolojan a participat, alături de ministrul interimar al Sănătății, Cseke Attila, la inaugurarea noului Centru de patologie vasculo-cerebrală și neurochirurgie al Spitalului Clinic Județean de Urgență Cluj.
„Sunt onorat să particip la acest eveniment și sunt aici, în primul rând, în semn de respect pentru școala de medicină din Cluj-Napoca, pentru medicii din acest oraș”, a declarat premierul.
Bolojan a apreciat activitatea medicilor din Cluj și contribuția acestora la pregătirea specialiștilor care lucrează în spitalele din regiune.
„Atunci când în Transilvania apar cazuri grave, cele mai multe se rezolvă la Cluj. Le mulțumesc pentru studenții pe care îi pregătesc aici, pentru că lucrează la toate spitalele din Transilvania, și le sunt recunoscător pentru ceea ce fac în sistemul nostru de medicină. Clujul este unul dintre cele mai puternice centre din acest punct de vedere. Sunt aici în semn de respect pentru doctorul Florian și echipa pe care dânsul a format-o, pentru viețile pe care le-a salvat, pentru profesioniștii pe care i-a format de-a lungul anilor și pentru exemplul pe care dânsul l-a dat de profesionalism și de calitate în medicina românească. Am și o obligație personală, pentru că mi-a salvat câțiva prieteni”, a spus Ilie Bolojan.
Bolojan: Clujul, una dintre locomotivele dezvoltării RomânieiȘeful Guvernului a vorbit și despre dezvoltarea Clujului, pe care l-a descris drept una dintre principalele „locomotive” economice ale țării.
„Sunt aici din respect pentru acest mare oraș care este Cluj-Napoca, pentru oamenii de aici, pentru că este o locomotivă a dezvoltării României. Știm că țara noastră se dezvoltă în jurul câtorva locomotive, iar una dintre cele mai puternice zone de dezvoltare este Clujul”, a adăugat Bolojan.
Bolojan a vorbit și despre importanța investițiilor și a dotărilor pentru buna funcționare a noului centru.
„Mă bucur că astăzi se finalizează o investiție și sper că, în cel mai scurt timp, odată ce și partea de dotări va fi recepționată, să fim în situația în care echipa doctorului Florian lucrează în condiții mult mai bune. Pentru că fără investiții, fără dotări, nu ne putem aștepta la o medicină de calitate în anii următori”, a precizat Ilie Bolojan.
Premierul le-a mulțumit celor care au contribuit de-a lungul anilor la realizarea proiectului, de la reprezentanții ministerelor și ai autorităților locale până la proiectanți și constructori.
Incidentul s-a produs sâmbătă, în jurul orei 00.10. Polițiștii din Lugoj au încercat să oprească un autoturism care circula pe strada Bucegi din oraș.
Șoferul nu a respectat semnalul regulamentar și și-a continuat deplasarea, astfel că polițiștii au pornit în urmărirea acestuia.
Pe strada Timișorii, bărbatul de 27 de ani a pierdut controlul direcției și a intrat într-o mașină care circula regulamentar din sens opus. Mașina lovită, condusă de o tânără de 20 de ani, a fost proiectată într-o terasă.
În urma accidentului, patru persoane au fost transportate la spital pentru îngrijiri medicale: șoferul de 27 de ani, tânăra de 20 de ani, o pasageră de 16 ani aflată în autoturismul acesteia și un bărbat de 44 de ani care se afla pe terasa restaurantului.
Polițiștii l-au testat pe bărbatul de 27 de ani cu aparatul etilotest, rezultatul fiind de 1,02 mg/l alcool pur în aerul expirat. Ulterior, la spital, acestuia i-au fost recoltate probe biologice pentru stabilirea alcoolemiei.
Reținut de polițiștii din LugojVerificările în bazele de date au arătat că bărbatul nu deține permis de conducere pentru nicio categorie de autovehicule. Totodată, autoturismul pe care îl conducea aparținea unei alte persoane.
Polițiștii au deschis un dosar penal pentru conducerea unui vehicul fără permis, conducerea unui vehicul sub influența alcoolului, furt în scop de folosință și vătămare corporală din culpă.
Bărbatul a fost reținut pentru 24 de ore și introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă Timiș.
