Nigeria a reacționat sâmbătă la decizia administrației Trump de a adăuga țara pe lista americană a statelor care ridică probleme în privința libertății religioase, promițând că va continua să combată orice formă de extremism și să protejeze toți cetățenii, indiferent de religie sau origine, potrivit Reuters.
„Guvernul federal al Nigeriei va continua să apere toți cetățenii, indiferent de rasă, credință sau religie. Așa cum face și America, Nigeria nu are altă opțiune decât să sărbătorească diversitatea, care este cea mai mare putere a noastră”, a transmis Ministerul de Externe de la Abuja.
Donald Trump a anunțat vineri includerea Nigeriei pe lista „Countries of Particular Concern”, o clasificare rezervată statelor acuzate de încălcarea libertății religioase, alături de China, Myanmar, Coreea de Nord, Rusia și Pakistan.
Trump: „Creștinismul se confruntă cu o amenințare existențială în Nigeria”Într-o postare pe rețelele sociale, Trump a afirmat că „creștinismul se confruntă cu o amenințare existențială în Nigeria”, susținând că mii de creștini au fost uciși de „islamisti radicali”, fără a furniza însă dovezi.
Nigeria, cel mai populat stat al Africii și principal producător de petrol al continentului, are o populație diversă, formată din peste 200 de grupuri etnice, majoritar creștine și musulmane.
Deși a avut perioade lungi de coexistență pașnică, tensiunile interetnice și religioase reapar frecvent, alimentate de competiția pentru pământ și resurse.
De peste 15 ani, gruparea teroristă Boko Haram și ramura sa, Statul Islamic din Africa de Vest, destabilizează nord-estul țării, unde zeci de mii de oameni au fost uciși, majoritatea musulmani.
Guvernul din Gaza a anunțat sâmbătă că, de la intrarea în vigoare a încetării focului, Israelul a permis accesul a doar 145 de camioane zilnic, reprezentând 24% din cele 600 convenite prin acord.
Potrivit Biroului de Presă al Guvernului (GMO), între 10 și 31 octombrie au intrat în Fâșia Gaza 3.203 camioane, dintre care 639 comerciale și 2.564 cu ajutoare umanitare.
Printre acestea s-au numărat 84 de camioane cu motorină și 31 cu gaz de gătit, potrivit Al Jazeera.
„Condamnăm ferm obstrucționarea de către ocupația israeliană a transporturilor de ajutor și de bunuri comerciale și considerăm Israelul pe deplin responsabil pentru agravarea situației umanitare a celor peste 2,4 milioane de locuitori ai Fâșiei Gaza”, se arată într-un comunicat al Biroului de Presă.
Autoritățile din Gaza au cerut intervenția imediată a președintelui american Donald Trump, a statelor garante și a mediatorilor implicați în acord, pentru a asigura respectarea prevederilor privind accesul liber al ajutoarelor umanitare și de salvare.
„Este esențial ca fluxul de bunuri de bază să fie reluat fără restricții, pentru a reduce suferința crescândă a populației din Gaza”, se mai precizează în mesajul oficial.
Trei palestinieni au fost găsiți morți sub dărâmături în cartierul al-Amal din orașul Khan Younis, în sudul Fâșiei Gaza, a relatat agenția palestiniană Wafa.
Potrivit sursei, victimele au fost ucise într-un atac aerian israelian lansat asupra zonei în urmă cu câteva zile.
Ministerul Sănătății din Gaza a anunțat că bilanțul celor aproape doi ani de război a ajuns la 68.858 de morți și 170.664 de răniți, pe fondul continuării atacurilor asupra sudului și centrului teritoriului.
Echipele de salvare continuă să caute supraviețuitori printre ruine, în timp ce spitalele din regiune operează la capacitate maximă, confruntându-se cu lipsa de medicamente și echipamente.
Comandantul ucrainean Robert „Madyar” Brovdi a anunțat sâmbătă că Forțele de Drone ale Ucrainei vor continua atacurile asupra infrastructurii energetice din Rusia, promițând pene de curent extinse și perturbări în alimentarea cu energie.
„Penele de curent nu sunt înfricoșătoare, doar puțin incomode. Dronele, alături de alte componente ale capacităților de lovitură în adâncime ale Ucrainei, vă vor ajuta să vă adaptați rapid”, a scris Brovdi pe Facebook.
Declarațiile sale au venit la scurt timp după ce în regiunea Moscova s-au raportat pene masive de curent, despre care presa rusă susține că ar fi fost provocate de atacuri cu drone asupra unor obiective energetice.
Tot sâmbătă, serviciul ucrainean de informații militare (HUR) a confirmat că a lovit o conductă strategică de combustibil a armatei ruse din regiunea Moscovei.
Ținta a fost conducta Koltsevoy („Inelul”), o arteră de 400 de kilometri care transporta benzină, motorină și combustibil de aviație din rafinării aflate în regiunile Riazan, Nijni Novgorod și Moscova, potrivit Kyiv Independent.
Potrivit HUR, atacul a distrus simultan cele trei principale linii ale conductei în apropierea districtului Ramensky, la sud-est de Moscova.
Deși infrastructura era protejată de plase anti-dronă și pază armată, sistemul a fost „scos complet din funcțiune”.
„Conducta Inelului putea transporta anual până la 3 milioane de tone de combustibil pentru aviație și milioane de tone de motorină și benzină”, a transmis HUR, calificând lovitura drept „o lovitură serioasă” pentru logistica militară și economia Rusiei.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat, sâmbătă seara, într-un videoclip publicat pe platforma X, că Ucraina va asigura integral fondurile necesare pentru importurile de gaze, mulțumind statelor care oferă deja sprijin financiar.
El a menționat că cele mai consistente acorduri au fost încheiate cu Norvegia, iar discuțiile cu alte țări europene sunt în desfășurare.
„Ne bazăm pe sprijinul Uniunii Europene, iar negocierile sunt programate pentru săptămâna viitoare”, a precizat Zelenski.
Liderul ucrainean a spus că așteaptă un raport din partea ministrului Energiei, după întrevederile acestuia cu reprezentanții G7.
Grupul celor șapte mari economii a transmis recent o declarație importantă privind sprijinirea sectorului energetic ucrainean, grav afectat de atacurile rusești.
„Este esențial ca acest sprijin să aibă cel mai mare impact posibil”, a adăugat Zelenski.
Într-un comunicat publicat vineri, Ministerul de Externe al Rusiei a acuzat că ultimul pachet de sancțiuni adoptat de UE este „ilegitim”, la fel ca și restul pachetelor de sancțiuni adoptate.
Ca răspuns la „măsurile neprietenoase” adoptate de UE împotriva Federației Ruse, Ministerul rus al Externelor a precizat că țara își extinde lista de reprezentanți ai instituțiilor UE, state membre ale Uniunii sau chiar alte țări europene care au interdicție de intrare în Federația Rusă.
Pe această listă extinsă a Federației Ruse se află personalul agențiilor de securitate, al organismelor de stat, dar și comerciale, precum și cetățeni ai statelor membre ale UE, dar și ai altor țări occidentale care sunt responsabili de sprijinul militar acordat Ucrainei, notează European Pravda.
Recent, UE a adoptat în mod oficial cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei.
Măsurile vizate includ interzicerea importurilor de gaze naturale lichefiate din Rusia, care va intra în vigoare la șase luni de la adoptare pentru contractele pe termen scurt și de la 1 ianuarie 2027 pentru contractele pe termen lung.
Pachetul impune și sancțiuni împotriva altor 117 tancuri din flota fantomă, aducând numărul total al navelor sancționate la 558.
Următorul pachet de sancțiuni al UE împotriva Rusiei, al 20-lea, ar urma să includă tarife suplimentare pentru mărfurile provenite din Rusia și Belarus, precum și restricții care vizează sectorul energetic și instituțiile financiare din Rusia.
Autoritățile franceze au inculpat o femeie de 38 de ani, suspectată că ar fi fost implicată în jaful de bijuterii comis la Muzeul Luvru pe 19 octombrie, potrivit presei franceze.
Ea este acuzată de complicitate la furt organizat și conspirație criminală.
Femeia, care nu a fost numită public, a fost audiată de un magistrat care urmează să decidă dacă va fi arestată preventiv.
Potrivit agenției AFP, aceasta a izbucnit în lacrimi în timpul audierii și a confirmat că locuiește în suburbia La Courneuve, din nordul Parisului.
În total, cinci persoane au fost arestate săptămâna aceasta în zona capitalei franceze, însă una dintre ele a fost eliberată fără acuzații.
Două persoane reținute anterior au recunoscut parțial implicarea în furt, în timp ce un alt suspect este încă căutat.
Bijuteriile furate, evaluate la aproximativ 88 de milioane de euro, includeau piese de mare valoare istorică, precum diadema „Parure Marie-Amélie”, împodobită cu safire.
Primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu, a anunțat sâmbătă, pe Facebook, că a primit vizita ministrului de stat pentru Afaceri Europene al Germaniei, Gunther Krichbaum.
Întâlnirea a avut loc la Primăria Sectorului 6 și a durat aproximativ 40 de minute.
Cei doi au discutat despre rolul pe care trebuie să-l aibă primarii marilor orașe europene, despre atragerea fondurilor europene și modelele de bune practici aplicate la nivel local.
De asemenea, printre temele abordate s-au numărat războiul hibrid purtat de Rusia împotriva democrațiilor europene și ascensiunea curentelor extremiste.
„Primarii capitalelor nu trebuie să fie doar buni administratori, ci și diplomați, figuri reprezentative și interlocutori legitimi ai altor primari de capitale”, a declarat Ciucu.
Vizita oficialului german în România are loc după participarea sa la Forumul de Pace de la Paris, unde a fost lansată inițiativa „StrongerTogether”, un proiect european de consultare publică privind apărarea și reziliența, derulat în colaborare cu ministerele de externe din Franța, Germania, Polonia și think-tankul GLOBSEC
Conform Al Jazeera, Indonezia ar putea juca un rol cheie în viitoarea misiune internațională de menținere a păcii în Fâșia Gaza.
Anunțul a venit în contextul vizitei președintelui american Donald Trump în Asia, care a lăudat sprijinul liderului indonezian pentru acordul de pace din Orientul Mijlociu.
Ministrul indonezian de Externe, Sugiono, a declarat că țara sa este „angajată să trimită personal de menținere a păcii pentru a ajuta la rezolvarea situației din Gaza”, însă a precizat că detaliile și termenii misiunii nu au fost încă stabiliți.
„Trebuie să existe un mandat din partea Consiliului de Securitate al ONU, pe care sperăm să îl primim. Deocamdată nu au existat discuții concrete”, a spus acesta.
Potrivit purtătorului de cuvânt al armatei indoneziene, generalul-maior Freddy Ardianzah, planul privind numărul și structura trupelor este încă în fază de elaborare.
Indonezia, care are deja experiență în misiuni ONU în Liban și Republica Centrafricană, ar putea contribui cu mii de militari la o eventuală operațiune de stabilizare în Gaza, dacă va exista o decizie internațională în acest sens.
„Felicit noul Guvern al Republicii Moldova și pe prim-ministrul Alexandru Munteanu! Am încredere că vom continua să lucrăm împreună cu aceeași determinare pentru binele cetățenilor noștri de pe ambele maluri ale Prutului”, a declarat Ilie Bolojan, potrivit unui comunicat al Guvernului României.
„Dezideratele cetățenilor Republicii Moldova ancorate în valorile democratice, libertate și prosperitate sunt garanții ale faptului că drumul european ales de frații noștri este cel corect”, a adăugat premierul României.
Bolojan a reafirmat sprijinul ferm al României pentru procesul de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
„Guvernul României și eu, în calitate de prim-ministru, vom susține în continuare eforturile autorităților de la Chișinău și ale întregii societăți pentru ca Republica Moldova să deschidă negocierile de aderare la Uniunea Europeană cât mai curând posibil”, a subliniat Bolojan.
Alexandru Munteanu a depus jurământulCeremonia de învestire a noului Cabinet de miniștri, condus de Alexandru Munteanu, a avut loc sâmbătă la sediul Președinției Republicii Moldova, în prezența președintei Maia Sandu și a președintelui Parlamentului, Igor Grosu.
Maia Sandu a felicitat noul Guvern și a subliniat că sarcina echipei Munteanu este „să dezvolte Republica Moldova și să o transforme într-un stat european modern”.
Sandu a accentuat importanța continuării reformei justiției, a educației, a securității energetice și a reformei administrativ-teritoriale, precum și implementarea proiectelor care vizează infrastructura, drumurile, spitalele și școlile.
Guvernul condus de prim-ministrul Alexandru Munteanu a fost învestit de Parlament, cu votul a 55 de deputați.
Cel puțin patru civili au fost uciși, iar 48 au fost răniți în ultimele 24 de ore în urma atacurilor rusești asupra Ucrainei, au anunțat oficialii de la Kiev sâmbătă.
Forțele aeriene ucrainene au precizat că Rusia a folosit 223 de drone în timpul nopții, dintre care aproximativ 140 de tip Shahed, precum și alte tipuri, inclusiv Gerbera și drone de diversiune.
Apărarea antiaeriană a reușit să doboare 206 dintre ele, însă 17 și-au atins țintele în șapte locații diferite.
În regiunea Zaporojie, guvernatorul Ivan Fedorov a raportat 496 de atacuri asupra a 14 localități.
O persoană a fost ucisă și trei au fost rănite, iar peste 30 de locuințe, un imobil comercial și mai multe infrastructuri au fost avariate.
În Mikolaiv, un atac cu rachetă balistică Iskander-M, echipată cu focos cu dispersie, a ucis o persoană și a rănit 15, printre care un copil aflat în stare moderată, potrivit Kyiv Independent.
O benzinărie și mai multe vehicule au fost distruse, a declarat guvernatorul Vitalii Kim.
În regiunea Herson, atacurile cu drone, artilerie și aviație au vizat peste 20 de localități, inclusiv orașul Herson.
Două persoane au murit și 22 au fost rănite, potrivit guvernatorului Oleksandr Prokudin.
Opt blocuri de apartamente și 15 case au fost grav avariate.
În Sumî, forțele ruse au lansat 82 de atacuri asupra a 31 de localități, rănind șapte persoane.
Au fost folosite bombe ghidate, drone de atac FPV, lansări de grenade din UAV-uri și artilerie reactivă.
Opt locuitori au fost evacuați din zonele de frontieră, iar alerta aeriană a durat peste 15 ore.
În Cernihiv, guvernatorul Viaceslav Chaus a raportat 23 de atacuri care au rănit o persoană și au provocat pagube infrastructurii civile și critice.
Nazare afirmă că măsura are scopul de a sprijini administrațiile locale să finalizeze proiectele finanțate prin PNRR și să asigure continuitatea încălzirii populației în sezonul rece 2025–2026.
„Am propus și adoptat în Guvern prelungirea până la 31 decembrie 2025 a perioadei în care primăriile și consiliile județene pot cere împrumuturi de la stat, prin Trezoreria Statului”, a scris ministrul pe Facebook.
Nazare a precizat că a fost introdus un plafon suplimentar de 250 milioane lei dedicat termoficării pentru plata facturilor restante și acoperirea pierderilor din furnizarea agentului termic.
„Astfel, orașele vor putea asigura încălzirea populației în sezonul rece 2025–2026”, a adăugat ministrul.
Împrumuturile vor fi acordate în condiții avantajoase, cu dobândă redusă, perioadă flexibilă de rambursare între 1 și 10 ani și 12 luni de grație.
„Sunt măsuri concrete prin care continuăm să sprijinim administrațiile locale să ducă la capăt proiectele de investiții și ajutăm comunitățile să treacă iarna în siguranță, fără riscul întreruperii serviciilor de termoficare”, a subliniat ministrul Finanțelor.
În mesajul său, Nazare a mai spus că investițiile locale sunt printre motoarele dezvoltării economice a României.
„Cred că investițiile locale sunt printre motoarele dezvoltării României. Vom continua să oferim instrumente financiare stabile și flexibile pentru ca autoritățile locale să poată construi, moderniza și oferi servicii de calitate pentru toți. Dezvoltarea comunităților înseamnă, în final, o Românie mai puternică”, a conchis Nazare.
Agenția Națiunilor Unite pentru refugiați palestinieni (UNRWA) a avertizat că violențele comise de coloniștii israelieni împotriva palestinienilor din Cisiordania ocupată au atins un nivel alarmant, în special în timpul sezonului de recoltare a măslinelor.
„Octombrie 2025 este pe cale să fie cea mai violentă lună de când UNRWA monitorizează atacurile coloniștilor, din 2013”, a transmis instituția într-un comunicat.
Atacurile afectează grav viața palestinienilor din CisiordaniaDirectorul UNRWA pentru Cisiordania, Roland Friedrich, a declarat că aceste atacuri afectează grav viața comunităților palestiniene, întrucât agricultura, în special cultivarea măslinilor, reprezintă principala sursă de venit pentru mii de familii.
Organizațiile umanitare au atras în repetate rânduri atenția că tensiunile cresc în timpul sezonului de recoltare, când coloniștii atacă fermieri palestinieni sau le distrug culturile, scrie Al Jazeera.
ONU cere autorităților israeliene să ia măsuri pentru a opri violențele și pentru a proteja civilii din teritoriile ocupate.
Florile de gălbenele, lumânările aprinse și craniile din zahăr, numite calaveritas, sunt nelipsite de pe altarele dedicate celor dragi în Ziua Morților, una dintre cele mai importante tradiții mexicane.
Asemenea pâinii rituale pan de muerto, aceste mici cranii decorate viu colorat reflectă modul în care mexicanii aleg să-și amintească morții cu bucurie, nu cu durere.
„Foarte puțini le cumpără ca să le mănânce,” spune Adrian Chavarría, al cărui atelier de familie produce calaveritas încă din anii 1940 într-o piață din Ciudad de Mexico.
„Majoritatea le folosesc pentru a-și împodobi altarele”, spune el.
O tradiție cu rădăcini prehispaniceTradiția are rădăcini prehispanice și se leagă de credințele agricole potrivit cărora sufletele celor plecați se întorc acasă în noaptea de 2 noiembrie, scrie Associated Press.
Pentru a-i primi, familiile pregătesc altare acasă, aprind lumânări care să le lumineze drumul și gătesc mâncărurile preferate ale celor dispăruți.
„Pun o bere, o Coca-Cola, o țigară, câte puțin din toate, ca să aibă de unde alege” povestește Margarita Sanchez, care își face cumpărăturile de Ziua Morților împreună cu fiicele sale.
„Așa ne amintim de cei care au plecat prea devreme”, a continuat ea.
Craniile din zahăr, realizate cu o combinație de ingrediente dulci„Calaveritas de azúcar” sunt realizate în principal din zahăr, ciocolată sau amarant, însă fiecare regiune mexicană are propria rețetă.
Se pot adăuga migdale, semințe de dovleac, arahide sau miere.
Potrivit Departamentului de Agricultură din Mexic, originea acestor dulciuri datează din perioada mesoamericană, când aztecii modelau figurine din amarant și miere ca ofrande pentru zei.
Zahărul a fost introdus în secolul al XVI-lea de spanioli, care au adus și tehnica de turnare a figurilor, o tradiție care a dus la nașterea craniilor din zahăr de astăzi.
Lukoil nu a transmis nici la CEISD, nici la Consiliul Concurenței, nicio notificare cu privire la vânzarea activelor din România, a declarat Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, sâmbătă, într-o discuție cu jurnaliștii de specialitate cu ocazia unui seminar organizat alături de Federația Patronatelor Societăților din Construcții (FPSC), la Sinaia.
„Nu, n-am primit până în momentul de față. Zvonul ăsta e de cel puțin de doi ani, tot aud că este de vânzare, tot primesc întrebări, n-am primit în toată perioada asta nimic, nicio notificare, nimic”, a declarat Bogdan Chirițoiu, în calitate de președinte al autorității care asigură secretariatul CEISD.
Membrii CEISD sunt obligați, conform legislației actuale, să verifice și să avizeze, favorabil sau nefavorabil, orice acord privind tranzacțiile agreate care depășesc valoarea de 2 milioane de euro, fie că sunt străine sau între companii autohtone.
În plus, statul, prin Consiliul Concurenței, este obligat prin lege să verifice impactul asupra pieței, în cazul în care și cumpărătorul deține active în România.
„Pragurile nu sunt aliniate: dacă la CEISD, tranzacția este peste 2 milioane de euro – e o discuție să se mărească pragul acum, deci una dintre propunerile venite din paertea mediului de afaceri este să creștem la 4 milioane, asta e valoare de tranzacție – la Consiliul Concurenței nu ne uităm la valoarea tranzacției, ne uităm la cifra de afaceri a părților implicate și regula este ca fiecare să aibă mai mult de 4 milioane de euro pe anul anterior și împreună să aibă mai mult de 10 milioane de euro. Noi, Consiliul Concurenței, la asta ne uităm, când compania A – dacă are vânzări, legătură cu România, cumpără compania B. CeiSD se uită la mai multm , se uită și când o companie cumpără pe alta, dar se uită și când o companie investește, când ea se extinde, zona care noi nu ne uităm pe concurență. De asta sunt și mult mai multe tranzacții la CEISD. La consuliu avem 100, pe an, la CEISD am avut 500 anul trecut”, a detaliat Bogdan Chirițoiu, la întrebarea jurnaliștilor.
Termenul de avizare a tranzacțiilor depinde în mod evident de complexitatea ei.
„Noi avem proceduri, deci la lucrurile simple, avem un proces simplificat, acolo suntem undeva la o lună, o lună și jumătate, avem formularul home, și 80% le facem pe procedură simplificată. Deci unde nu sunt suprapuneri de activitate, cote mici de piață, pe alea le procesăm foarte repede, poate repede, mai repede. Formularul normal complet ține două luni, două luni jumătate, iar cele problematice, alea țin. Da, de exemplu, Mega Image a ținut vreo șase luni, avem acuma Regina Maria a ajuns la noi în iunie, dar sper că o terminăm în curând”, a conchis președintele Consiliului Concurenței.
Traseul tranzacțieMinisterul Energiei a transmis că va analiza chestiunea sancțiunilor impuse de SUA, iar în cazul în care se oficializează intenția Lukoil de a vinde activele din România, autoritățile vor analiza și vor decide dacă vor aviza tranzacția.
Oficialii Ministerului Energiei au transmis, la solicitarea jurnaliștilor, că analizează ultimele anunțuri cu posibil impact asupra companiilor din sectorul energetic care operează în România.
n ceea ce privește posibila ieșire a companiilor controlate de Lukoil din România, oficialii au comunicat de asemenea că analizează contextul posibilei tranzacții.
„De asemenea, am luat act de comunicatul public al companiei Lukoil referitor la intenția de vânzare a activelor sale internaționale. Ca urmare a acestui anunț, va putea fi demarat un proces de evaluare a tranzacției în cadrul Comisiei pentru examinarea investițiilor străine directe (CEISD), conform legislației în vigoare. Vom putea exprima o poziție ulterioară doar după clarificarea completă a structurii acționariatului și a provenienței capitalului oricărui potențial investitor, pentru a garanta că tranzacția se desfășoară în deplină conformitate cu pachetele de sancțiuni adoptate și cu standardele de securitate economică ale României”, au anunțat reprezentanții Ministerului Energiei.
Ce ofertă a primit LukoilCompania rusă Lukoil a anunțat că a primit de la Gunvor Group Ltd. o ofertă de achiziție a Lukoil International GmbH, filiala companiei care deține activele străine ale LUKOIL, potrivit unui comunicat de presă emis de gigantul petrolier.
La începutul acestei săptămâni, compania a anunțat intenția de a vinde activele sale din străinătate „ca urmare a introducerii de măsuri restrictive împotriva companiei și a filialelor sale de către unele state”. Măsura vine la câteva zile după ce Statele Unite au inclus Lukoil și compania petrolieră de stat Rosneft pe lista sancțiunilor.
Vânzarea planificată a activelor este cea mai importantă măsură luată până în prezent de o companie rusă în urma sancțiunilor occidentale impuse Rusiei în contextul războiului din Ucraina, scrie Reuters.
„Termenii cheie ai tranzacției au fost conveniți anterior de către părți. Lukoil, la rândul său, a acceptat oferta, fiind de acord să nu negocieze cu alți potențiali cumpărători”, se arată în comunicatul emis de Lukoil despre oferta Gunvor.
Finalizarea tranzacției depinde de obținerea aprobărilor necesare, inclusiv a autorizației din partea Biroului pentru Controlul Activelor Străine (OFAC) al Departamentului Trezoreriei SUA, precum și a altor licențe și permise din statele în care compania operează.
Totodată, cele două părți intenționează să solicite prelungirea licențelor și autorizațiilor existente pentru a asigura continuitatea operațiunilor până la încheierea tranzacției.
Gunvor Group a fost cofondată de miliardarul suedez Torbjörn Törnqvist și de oligarhul rus Gennady Timchenko, considerat un apropiat al lui Vladimir Putin. Oligarhul se află pe lista sancțiunilor SUA, iar Törnqvist i-a cumpărat participația acestuia de 43% în anul 2014.
Lukoil este activă și în RomâniaLukoil este una dintre companiile rusești cu cea mai amplă prezență internațională, având operațiuni în peste 30 de țări din Europa, Asia Centrală, Orientul Mijlociu și Africa. România e una dintre cele mai importante piețe ale Lukoil în Europa de Sud-Est.
În România, Lukoil International GmbH controlează integral direct Lukoil Lubricants East Europe SRL, companie înregistrată în România, care se ocupă cu producția și distribuția de lubrifianți pentru diverse tipuri de vehicule și industrii. Fabrica de producție de la Ploiești dispune de o capacitate de 40.000 de tone pe an și produce peste 300 de sortimente de lubrifianți, potrivit termene.ro
Celelalte active semnificative ale Lukoil în România – rafinăria Petrotel, peste 300 de benzinării, un trader de gaze, Sustainable Energy Supply North SRL,- sunt controlate prin divizia de trading Litasco a grupului, înregistrată în Elveția, iar aproape 78% din drepturile asupra unei concesiuni offshore de gaze naturale din Marea Neagră – prin subsidiară olandeză, Lukoil Overseas Atash BV.
Trebuie precizat că informațiile de la nivel global nu indică cu certitudine care este relația dintre Lukoil International GmbH și Litasco, care deține în România PETROTEL LUKOIL SA (rafinăria Petrotel Ploiești) și LUKOIL ROMÂNIA SRL (cele peste 300 de benzinării din România) și Sustainable Energy Supply North SRL, iar dacă sunt controlate de aceasta ar urma să fie de asemenea vândute.
Halterofilele românce Anca Grosu și Andreea Cotruța au adus două noi medalii pentru România la Campionatele Europene de Haltere pentru Juniori și Tineret U23, competiție care se desfășoară la Durres, în Albania.
Anca Grosu a obținut medalia de argint la stilul aruncat, ridicând 119 kilograme, și s-a clasat pe locul 6 la smuls (90 kg) și la total (209 kg).
La rândul ei, Andreea Cotruța a cucerit bronzul la smuls, cu o încercare reușită de 97 de kilograme, terminând pe locul 5 la aruncat (114 kg) și pe locul 4 la total (211 kg).
Rezultatele celor două sportive completează o zi excelentă pentru echipa României, care continuă să obțină performanțe remarcabile la competiția continentală.
Agenția Națională pentru Sport a transmis felicitări sportivelor pentru determinarea și curajul cu care au reprezentat România, subliniind că performanțele lor inspiră o nouă generație de tineri sportivi.
În discursul său, acesta a amintit de activistul conservator american Charlie Kirk, care a fost asasinat recent. După moartea acestuia, liderul AUR spune că a primit peste 90 de amenințări, „contabilizate” și că, deși a făcut plângere la Poliție, nu a fost nimeni audiat, scrie Gândul.
Liderul AUR transmite un mesaj prin care condamnă violența. „Nu trebuie să dați o palmă!” spune Simion spre finalul discursului său, având în vedere amenințările pe care acesta le-a primit după moartea activistului american.
„După moartea lui Charlie Kirk, după asasinarea lui de către aceleași minți bolnave de sorginte satanică, am primit peste 90 de amenințări, pe care le-am contabilizat eu: „să pățească și Simion așa”. De 45 de zile am făcut plângere la poliție, n-a fost audiat nimeni. Dacă se dă o palmă aici în parcare, gata, 20 de zile arest, o să vă spună și cu cine v-ați întâlnit, nu le scăpa nimic… Dar nu trebuie sa dați nicio palmă, Isus ne învață să întoarcem si celălalt obraz. Nu mai putem accepta ca România sa fie dezbinată. (…) Dacă un consilier local, de exemplu, din Roșia Montană face ceva, imediat ajunge la posturi de televiziune care sunt alimentate cu zeci sute de milioane veniți de peste hotare (…) Nu voi accepta să fiu împușcat, nici eu, nici cineva din familia mea, și nici voi. Eu prefer să lupt. Am solicitat azi, având în vedere amenințările la adresa mea, pază, care e obligatorie, conform legii. Poliția nu și-a făcut datoria, n-a cercetat amenințările. Dacă era vorba de oricine altcineva, era dramă…”
Liderul AUR a revenit la sentimente mai bune după ce, de-a lungul timpului, s-a remarcat în spațiul public prin mai multe episoade violente, atât în plenul camerei Deputaților, cât și în calitate de activist politic.
Sunt deja de notorietate episoadele cu fostul ministru al Energiei, din plenul Parlamentului, Virgil Popescu sau când a încercat să forțeze intrarea în sediul unei televiziuni private.
În noaptea de miercuri spre joi, sediul central al partidului AUR a fost vandalizat de tineri, care au scris cu graffiti mesaje agresive pe gard.
Iordania și Germania au cerut un mandat al Națiunilor Unite pentru a legitima o propusă forță internațională de stabilizare în Fâșia Gaza. Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței IISS Manama Dialogue din Bahrain, unde liderii mondiali au discutat implementarea planului de guvernare postbelică al președintelui american Donald Trump pentru teritoriul afectat de război, scrie Baha.
Forța, prevăzută în cadrul unui armistițiu intermediat de Statele Unite, ar urma să instruiască și să sprijine poliția palestiniană, să asigure securitatea frontierelor Gazei și să prevină traficul de arme.
Ministrul de externe al Iordaniei, Ayman Safadi, a declarat: „Trebuie să aibă un mandat al Consiliului de Securitate”, precizând totodată că Iordania nu va trimite trupe din cauza sensibilităților regionale.
La rândul său, ministrul de externe german Johann Wadephul a subliniat că orice desfășurare „ar avea nevoie de o bază clară în dreptul internațional.”
Noi atacuri israeliene, în timp ce problema ostaticilor continuă să planeze asupra armistițiulFragilul armistițiu din Gaza a cunoscut sâmbătă un nou incident, Hamas restituind trei cadavre care nu sunt ale ostaticilor răpiți pe 7 octombrie 2023 de mișcarea islamistă, în timp ce armata israeliană a lovit din nou teritoriul palestinian.
Potrivit unei surse din domeniul securității din Gaza, sâmbătă s-au auzit focuri de armă ale armatei israeliene și lovituri aeriene în jurul orașului Khan Younès (sud).
O sursă militară israeliană a indicat deja vineri seara, în momentul predării cadavrelor, că nu crede că acestea sunt ale unor ostatici. Această nouă peripeție de la încetarea focului în vigoare din 10 octombrie între Hamas și Israel, însoțită de atacuri israeliene, survine în contextul în care israelienii și-au exprimat deja furia față de întârzierile succesive în predarea cadavrelor ostaticilor, potrivit AFP.
Guvernul israelian a acuzat Hamas că încalcă acordul de armistițiu. Iar familiile ostaticilor au cerut măsuri mai severe pentru a obliga grupul palestinian să respecte acordul. De două ori din 10 octombrie, Israelul a bombardat masiv Gaza, ca represalii pentru atacurile care au ucis trei dintre soldații săi. Pe 19 octombrie, bombardamentele israeliene au făcut cel puțin 45 de morți, iar marți 104, potrivit surselor palestiniene.
Turcia organizează luni o reuniune despre Gaza, pe fondul îngrijorărilor legate de încetarea foculuiMiniștrii de externe din mai multe state musulmane se vor reuni luni la Istanbul pentru a discuta despre armistițiul din Gaza și pașii care urmează să fie hotărâți.
Anunțul a fost făcut vineri de ministrul turc de externe, Hakan Fidan, care a spus că este îngrijorat de posibilitatea ca armistițiul să nu continue.
Într-o conferință de presă la Ankara, Hakan Fidan a explicat că la reuniune vor lua parte miniștrii de externe ai țărilor care au participat la întâlnirea cu președintele american Donald Trump, desfășurată la New York în septembrie.
La acea întâlnire, unde s-a analizat îndeaproape situația din Gaza, au fost prezente Turcia, Qatar, Arabia Saudită, Egipt, Emiratele Arabe Unite, Iordania, Pakistan și Indonezia.
Potrivit unei surse din domeniul securităţii din Gaza, sâmbătă s-au auzit focuri de armă ale armatei israeliene şi lovituri aeriene în jurul oraşului Khan Younès (sud).
O sursă militară israeliană a indicat deja vineri seara, în momentul predării cadavrelor, că nu crede că acestea sunt ale unor ostatici. Această nouă peripeţie de la încetarea focului în vigoare din 10 octombrie între Hamas şi Israel, însoţită de atacuri israeliene, survine în contextul în care israelienii şi-au exprimat deja furia faţă de întârzierile succesive în predarea cadavrelor ostaticilor, potrivit AFP.
Guvernul israelian a acuzat Hamas că încalcă acordul de armistiţiu. Iar familiile ostaticilor au cerut măsuri mai severe pentru a obliga grupul palestinian să respecte acordul. De două ori din 10 octombrie, Israelul a bombardat masiv Gaza, ca represalii pentru atacurile care au ucis trei dintre soldaţii săi. Pe 19 octombrie, bombardamentele israeliene au făcut cel puţin 45 de morţi, iar marţi 104, potrivit surselor palestiniene.
Mişcarea islamistă palestiniană a restituit până în prezent rămăşiţele a 17 dintre cei 28 de ostatici decedaţi pe care a acceptat să îi predea în cadrul unui acord de armistiţiu negociat de Statele Unite cu Israelul. Printre cele 17 cadavre restituite se află cele ale a 15 israelieni, ale unui thailandez şi ale unui nepalez. În conformitate cu termenii acordului de încetare a focului negociat sub egida Statelor Unite, pentru fiecare israelian restituit, Israelul a predat 15 cadavre ale palestinienilor decedaţi în timpul războiului, adică un total de 225.
În Gaza, situaţia umanitară şi de securitate rămâne alarmantă„Noaptea trecută, am auzit de mai multe ori focuri de armă provenind de la forţele de ocupaţie. Nu avem nici mâncare, nici apă de băut sau de spălat. Situaţia este critică. Armistiţiul a început, dar războiul nu s-a terminat”, a declarat pentru AFP Hisham al-Bardai, un tată de familie în vârstă de 37 de ani.
Pentru Sumaya Daloul, în vârstă de 27 de ani, care locuieşte cu părinţii ei, „viaţa nu are sens”. „Moartea este preferabilă vieţii. Nu avem bani, nici muncă, nici mâncare, nici apă, nici electricitate, nici internet”, povesteşte ea.
Directorul general al Biroului guvernamental pentru mass-media din Gaza, Ismail Al-Thawabteh, estimează că „mai sunt 20.000 de dispozitive explozive neexplodate, rămase în urma războiului şi a ocupaţiei, în diverse zone din Fâşia Gaza”.
Sâmbătă, Iordania şi Germania au considerat că o forţă internaţională menită să sprijine o viitoare poliţie palestiniană în Gaza, în cadrul planului de guvernare post-conflict al preşedintelui american Donald Trump, ar trebui să beneficieze de un mandat al ONU.
Forţa denumită „de stabilizare internaţională” (ISF) ar trebui să formeze şi să sprijine poliţiştii palestinieni selectaţi în Fâşia Gaza, cu sprijinul Egiptului şi al Iordaniei. De asemenea, aceasta trebuie să asigure securitatea zonelor de frontieră şi să împiedice contrabanda cu arme către Hamas.
Turcia va găzdui luni, la Istanbul, o reuniune a miniştrilor de externe din ţările musulmane în sprijinul planului de pace american pentru Gaza.
Prefectura Vrancea transmite că proiectul nu este finalizat şi că drumul de legătură nu poate fi predat de constructor şi, implicit, nu poate fi recepţionat de Compania Naţională de Administrare a Infrastructurii Rutiere deoarece nu îndeplineşte în prezent condiţiile tehnice şi de siguranţă prevăzute de lege.
„Deschiderea circulaţiei pe un drum de mare viteză fără respectarea acestor cerinţe ar reprezenta un risc major pentru siguranţa participanţilor la trafic”, a subliniat Prefectura, avertizând că orice deschidere prematură ar putea avea consecinţe grave, inclusiv de natură penală, pentru cei implicaţi.
Breteaua de legătură include şi un drum colector, parte integrantă din acelaşi proiect, care nu a fost încă realizat. Sunt necesare exproprieri suplimentare pentru terenuri aflate în proprietate privată, procedura fiind în curs de derulare.
Săptămâna viitoare, proiectul tehnic aferent drumului colector va fi analizat în Comisia Tehnico-Economică a CNAIR – o etapă esenţială înainte de promovarea Hotărârii de Guvern privind exproprierile suplimentare. După această etapă, proiectul va intra în circuitul de avizare interministerială.
În condiţii normale de procedură, se estimează că, în aproximativ două luni şi jumătate, lucrările vor fi complet finalizate, iar circulaţia va putea fi deschisă în condiţii de siguranţă şi legalitate deplină.
Prefectura a criticat protestul de vineri seara: „Organizarea unui protest de către un parlamentar al partidului aflat la guvernare, în timp ce proiectul se află în plin proces legal de finalizare, reprezintă o acţiune cu caracter populist, care riscă să dezinformeze opinia publică”.
Dragoş Ciobotaru, deputatul PNL de Vrancea, a susţinut că drumul este finalizat 100%, se poate circula fără probleme pe el, însă autorităţile de la Bucureşti nu au luat o decizie.
