Scăderea dobânzilor, redresarea creditării, continuarea consolidării şi restructurării băncilor, o nouă conducere a BNR, creşterea ponderii activelor băncilor cu capital românesc spre 40% şi profitul record din banking, sunt câteva dintre caracteristicile bankingului românesc în 2024.
BNR a reuşit şi în 2024 să păstreze cursul extrem de stabil, în ciuda contextului marcat de instabilitate politică şi presiuni constante pe pieţele financiare. Marţi, cursul leu/euro afişează o cotaţie de 4,9741, nivel aproape similar cu cel înregistrat la finalul anului trecut.
Indicele ROBOR la 3 luni, folosit pentru calcularea dobânzilor variabile la creditele în lei contractate de populaţie înainte de luna mai 2019, a fost cotat în ultima zi din 2024 la 5,92%, nivel similar faţă de ziua precedentă şi cu 4,66% sub nivelul de la începutul anului, potrivit BNR.
BNR a reuşit şi în 2024 să păstreze cursul extrem de stabil, în ciuda contextului marcat de instabilitate politică şi presiuni constante pe pieţele financiare. Marţi, 31 decembrie 2024, cursul leu/euro afişează o cotaţie de 4,9741, nivel aproape similar cu cel înregistrat la finalul anului trecut.
România a înregistrat în 2024 un Buget General Consolidat (BGC) cu venituri totale de 528,9 miliarde lei şi cheltuieli totale de 649,6 miliarde lei, rezultând un deficit bugetar de 125,7 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 7,12% din PIB, conform datelor furnizate de Ministerul Finanţelor.
Creditul privat total s-a mai revigorat şi a ajuns în octombrie 2024 la o creştere anuală de circa 9%, aproape dublă faţă de viteza din 2023. Creditarea a prins viteză din toamnă, după scăderile de dobânzi din vară. Populaţia a fost locomotiva la creditarea în lei.
Anul 2024 s-a încheiat la Bursa de Valori Bucureşti cu o apreciere de 8,8% pentru indicele principal BET şi cu 16% cu tot cu dividende în timp ce capitalizarea companiilor listate a urcat cu 55 mld. lei la aproximativ 364 mld. lei, potrivit calculelor realizate de Ziarul Financiar.
Camera de Comerţ Americană în România (AmCham România) şi-a exprimat luni îngrijorarea cu privire la măsurile fiscale anunţate de Guvern, subliniind impactul negativ al implementării acestora începând cu 1 ianuarie 2025.
Premierul Marcel Ciolacu a anunţat luni, înaintea şedinţei de Guvern, un pachet de măsuri menite să reducă cheltuielile publice şi să crească veniturile bugetare, în contextul unui an economic dificil.
Federaţia Sindicatelor din IT&C a critică ferm într-un comunicat eliminarea bruscă a scutirii de la plata impozitului pe venit pentru angajaţii din sectorul IT&C, o măsură inclusă în ordonanţa fiscală „trenuleţ” propusă de Guvern.
“Totul trebuie reevaluat. Ne gândeam să investim într-un parc solar, dar punem frâna la tot. Recalculăm tot. Nu se poate să introduce o astfel de taxă în plin deficit de energie. Înţeleg nevoia de a aduce bani, dar nu aceasta este soluţia. Orientează-te pe profit, dar nu pune o taxă cu un termen de aplicabilitate nelimitat care afectează totul”, spune un specialist din domeniul energetic în legătura cu surpriza pe final de an anunţată de Guvern privind reintroducerea “infamei” taxe pe stâlp, adică impozitarea construcţiilor, antenelor, stâlpilor, etc., cu 1,5%.
Consiliul Naţional al Întreprinderilor Private Mici şi Mijlocii din România (IMM România )avertizează că măsurile propuse de guvern privind reducerea pragului de impozitare pentru microîntreprinderi şi creşterea impozitului pe dividende vor avea consecinţe grave asupra antreprenoriatului românesc.
Lansarea mult-aşteptată a celui mai recent joc Grand Theft Auto va fi cea mai mare lansare de divertisment din 2025, generând o cifră estimată la 3 miliarde de dolari în primul an, fiind un punct luminos într-o piaţă a jocurilor video altfel lipsită de strălucire.
Pagini
