MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României postdecembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.
Anul 2024 a fost unul de referință pentru România, marcat de două evoluții majore: integrarea parțială a țării noastre în spațiul Schengen și organizarea tuturor celor patru tipuri de alegeri: europarlamentare, locale, parlamentare și prezidențiale. În același timp, ascensiunea surprinzătoare a lui Călin Georgescu în primul tur al alegerilor prezidențiale și decizia Curții Constituționale de a anula scrutinul au declanșat o criză politică și instituțională fără precedent în perioada postdecembristă.
Pentru MEDIAFAX, 2024 a însemnat luni întregi de relatări despre confruntările politice, rezultatele scrutinurilor și evoluțiile instituționale care au schimbat cursul alegerilor prezidențiale. Într-un an în care evenimentele s-au succedat rapid, iar deciziile autorităților au generat reacții în țară și în străinătate, MEDIAFAX a urmărit fiecare etapă, de la anunțurile privind aderarea la Schengen până la decizia CCR din luna decembrie.
România intră parțial în spațiul SchengenPe 31 martie 2024, România a făcut primul pas concret către aderarea la spațiul Schengen, fiind eliminate controalele asupra persoanelor la frontierele aeriene și maritime.
Intrarea parțială a însemnat că românii au putut călători către alte state Schengen pe cale aeriană sau maritimă fără controalele sistematice specifice frontierelor externe ale spațiului. La aeroporturi, acest lucru a presupus reorganizarea fluxurilor de pasageri, astfel încât călătorii către destinații Schengen să nu mai treacă prin controlul de frontieră aplicat anterior.
Bogdan Despescu, chestor general de politie trece pe langa un banner cu mesajul ‘Bun venit in Schengen!’ dupa intrarea Romaniei in Spatiul Schengen cu frontierele aeriene si maritime, in terminalul Sosiri din Aeroportul International ‘Henri Coanda’ din Otopeni, duminica, 31 martie 2024. ANDREEA ALEXANRU / MEDIAFAX FOTO
Decizia fusese anunțată încă de la finalul anului precedent. Pe 30 decembrie 2023, MEDIAFAX relata că statele membre conveniseră aplicarea acquis-ului Schengen în România și Bulgaria la frontierele aeriene și maritime, începând din martie 2024.
„Astăzi, 30 decembrie 2023, ora 22.38, Consiliul UE a adoptat Decizia privind aplicarea acquis-ului Schengen în România şi în Bulgaria. În conformitate cu Decizia Consiliului UE, acquis-ul comunitar Schengen se va aplica la frontierele aeriene şi navale ale României începând cu luna martie 2024”, a scris MEDIAFAX pe 30 decembrie 2023.
Eliminarea controalelor la frontierele aeriene și maritime nu a însemnat însă și aderarea deplină. Austria a continuat să se opună, invocând în principal preocupările legate de migrația ilegală și de protejarea frontierelor externe ale Uniunii Europene. Pe 26 februarie 2024, MEDIAFAX relata despre poziția ministrului austriac de Interne la acel moment, Gerhard Karner, care susținea continuarea procesului de aderare etapizată, fără a oferi atunci garanții privind eliminarea controalelor terestre.
„Ministrul austriac a vorbit despre acordul cu România şi Bulgaria privind ridicarea controalelor la frontierele aeriene şi maritime, începând cu 31 martie. ≪Cred că este foarte important să facem acest pas acum şi să nu filozofăm despre următorul≫, a spus Karner, referindu-se la o decizie unanimă a UE şi reducând şi mai mult aşteptările privind aderarea deplină”, a relatat MEDIAFAX într-un material publicat pe 26 februarie 2024.
La 30 martie, în ajunul intrării în vigoare a măsurii, MEDIAFAX publica și un material explicativ despre schimbările care urmau să se aplice în aeroporturi și porturi.
„Începând cu data de 31 martie vor fi ridicate controalele de frontieră pentru cetăţenii statelor Schengen, controalele la frontierele aeriene şi maritime se elimină, iar persoanele se vor putea deplasa către sau dinspre alte state membre Schengen fără a fi supuse controalelor de frontieră. Însă, poliţiştii de frontieră vor fi în continuare prezenţi în incinta aeroporturilor şi vor efectua acţiuni poliţieneşti punctuale şi inopinate pentru a verifica identitatea şi situaţia legală a persoanelor, dar şi pentru a preveni şi combate posibile fapte ilegale”, a scris MEDIAFAX pe 30 martie 2024.
Un barbat isi scaneaza pasaportul la portile automate de control al pasapoartelor Non-Schengen, in timpul unei vizite media in terminalul Plecari al Aeroportului International ‘Henri Coanda’ dupa intrarea Romaniei in Spatiul Schengen cu frontierele aeriene si maritime, in Otopeni, duminica, 31 martie 2024. ANDREEA ALEXANRU / MEDIAFAX FOTO
Pe 9 decembrie 2024, Austria anunța oficial faptul că nu se va mai opune aderării României la Schengen-ul terestru.
„≪După Schengen aerian, Schengen terestru este acum deschis României şi Bulgariei≫, a declarat Karner, adăugând că cererile Austriei privind combaterea imigraţiei ilegale au dus la o scădere a numărului de migranţi interceptaţi în apropierea graniţei Austriei cu Ungaria, cea mai frecventă rută de intrare în ţară, relatează Reuters”, a scris MEDIAFAX pe 9 decembrie 2024.
Trei zile mai târziu, pe 12 decembrie, Consiliul Justiție și Afaceri Interne al Uniunii Europene a decis eliminarea controalelor asupra persoanelor la frontierele terestre interne cu România și Bulgaria, începând cu 1 ianuarie 2025. După 13 ani de demersuri, România obținea astfel acordul pentru integrarea deplină în Spațiul Schengen.
MEDIAFAX a urmărit decizia în regim de live text, centralizând anunțurile oficiale și reacțiile politice apărute pe parcursul zilei.
„Decizia a fost luată joi la Consiliul JAI de la Bruxelles. Anunţul oficial va fi făcut de autorităţi la finalul şedinţei. Decizia privind extinderea spaţiului Schengen cu graniţele terestre vizează şi Bulgaria. Roberta Metsola, preşedinta Parlamentului European, a fost printre primele care au felicitat cele două ţări. (…) Decizia se va aplica începând de la 1 ianuarie anul viitor. Totuşi, controale aleatorii se vor mai face încă şase luni”, a relatat MEDIAFAX pe 12 decembrie 2024.
Super-anul electoral 2024: patru rânduri de alegeriRomânia a traversat în 2024 un calendar electoral neobișnuit de aglomerat. Cetățenii au fost chemați la urne pentru alegerile europarlamentare, locale, prezidențiale și parlamentare, într-un an în care campaniile s-au suprapus, iar strategiile partidelor au fost influențate de succesiunea rapidă a scrutinurilor.
Primul mare test electoral al anului a avut loc pe 9 iunie 2024, când românii au votat atât pentru reprezentanții țării în Parlamentul European, cât și pentru primari, consilii locale, consilii județene și președinții consiliilor județene.
La europarlamentare, alianța electorală PSD-PNL a obținut 48,55% din voturi, conform rezultatelor oficiale publicate de Parlamentul European. AUR s-a clasat pe locul al doilea, cu 14,93%, urmată de Alianța Dreapta Unită, cu 8,71%. UDMR și SOS România au trecut, de asemenea, pragul electoral, iar independentul Nicu Ștefănuță a obținut un mandat. România a avut 33 de reprezentanți în legislativul european.
La alegerile locale, PSD și PNL au obținut cele mai multe mandate la nivel național, deși rezultatele au variat de la o localitate la alta. Pe 10 iunie 2024, MEDIAFAX a realizat și un amplu material privind rezultatele alegerilor locale din principalele orașe ale țării, printre care Bacău, Suceava, Craiova, Galați, Sibiu și Constanța.
În București, Nicușor Dan a câștigat un nou mandat de primar general, după cum relata MEDIAFAX pe 10 iunie 2024, citând datele furnizate la acel moment de Autoritatea Electorală Permanentă.
În a doua parte a anului, atenția s-a mutat asupra alegerilor prezidențiale. Primul tur a fost programat pentru 24 noiembrie, iar al doilea pentru 8 decembrie.
Principalii candidați proveneau din zone politice diferite: Marcel Ciolacu, din partea PSD, Nicolae Ciucă, din partea PNL, Elena Lasconi, din partea USR, George Simion, din partea AUR, și Mircea Geoană, candidat independent. În cursă s-au înscris și alți candidați independenți sau reprezentanți ai unor formațiuni politice, printre care și Călin Georgescu.
Candidatul independent la alegerile prezidentiale 2024, Calin Georgescu, isi depune dosarul de candidatura la Biroul Electoral Central, in Bucuresti, marti, 1 octombrie 2024. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO.
Înaintea votului, MEDIAFAX a publicat materiale informative despre procedurile de vot în țară și în străinătate, atribuțiile președintelui României și programele electorale ale candidaților. Un material amplu, dedicat tuturor celor înscriși în cursă și principalelor lor propuneri politice, a fost publicat cu două zile înaintea primului tur.
Campania a fost marcată de teme precum economia, nivelul de trai, războiul din Ucraina, relația României cu Uniunea Europeană și NATO, dar și de nemulțumirea unei părți a electoratului față de partidele tradiționale.
La numai o săptămână după primul tur al prezidențialelor, românii au fost chemați din nou la urne pentru a alege deputații și senatorii. Data scrutinului a coincis cu Ziua Națională a României.
Alegerile parlamentare au confirmat fragmentarea scenei politice. PSD a obținut cele mai multe voturi pentru Parlament, urmat de AUR, PNL și USR. S.O.S România și Partidul Oamenilor Tineri (POT) au intrat, la rândul lor, în legislativ. UDMR a trecut pragul electoral.
MEDIAFAX a urmărit scrutinul în regim de live text, atât în ziua votului, cât și în ziua următoare, pe măsură ce datele erau centralizate.
Rezultatele au arătat că partidele tradiționale continuau să aibă o bază electorală importantă, dar că formațiunile naționaliste și anti-sistem câștigaseră teren. Întrucât niciun partid nu a obținut cel puțin 50% din voturi, au fost necesare negocieri pentru formarea unei majorități și a unui Executiv.
Ascensiunea neașteptată a lui Călin GeorgescuPrimul tur al alegerilor prezidențiale, desfășurat pe 24 noiembrie, a produs cea mai mare surpriză a anului electoral. Călin Georgescu, candidat independent care nu se numărase printre favoriții principali în sondajele publice, a obținut 22,94% din voturi și s-a clasat pe primul loc.
Candidatul independent la prezidentiale, Calin Georgescu, voteaza la alegerile parlamentare, in Mogosoaia, duminica, 1 decembrie 2024.ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO
Elena Lasconi s-a situat pe locul al doilea, cu 19,18%, la mică distanță de Marcel Ciolacu, care a obținut 19,15%. Diferența dintre Elena Lasconi și Marcel Ciolacu a fost de numai câteva mii de voturi, ceea ce a amplificat tensiunea politică și atenția asupra numărării și validării rezultatelor.
MEDIAFAX a relatat în regim de live text despre desfășurarea votului, declarațiile candidaților după publicarea estimărilor exit-poll și reacțiile apărute după conturarea rezultatului. Agenția a continuat actualizările pe parcursul nopții și în dimineața următoare, până la centralizarea integrală a voturilor.
„UPDATE. Rezultate finale: Toate procesele verbale au fost urcate în sistem. Elena Lasconi are cu 2.742 voturi mai multe decât Marcel Ciolacu”, este ultima actualizare a unui articol MEDIAFAX început în dimineața zilei de 24 noiembrie și încheiat pe 25 noiembrie.
Rezultatul lui Georgescu a atras atenția și asupra modului în care acesta își construise campania. Cunoscut mai ales în anumite cercuri politice și de activism naționalist, candidatul independent a mizat în mare măsură pe mediul online, în special pe TikTok, unde mesajele sale au ajuns la un public numeros.
În seara alegerilor, după ce sondajele anterioare votului au fost contrazise de rezultate, MEDIAFAX a publicat un material despre candidatul ajuns pe primul loc și programul său politic.
„Este pentru prima oară când candidează pentru alegerile prezidenţiale, iar programul său politic include, printre altele, reducerea dependenţei de importuri, sprijinirea fermierilor, sporirea producţiei interne de alimente şi energie, dar şi facilităţi fiscale pentru producătorii români”, a relatat MEDIAFAX pe 24 noiembrie 2024.
Mesajele lui Călin Georgescu au pus accent pe suveranitate națională, identitate, criticarea partidelor tradiționale și neîncrederea în instituțiile politice. A abordat și teme legate de războiul din Ucraina și de rolul României în relația cu puterile internaționale. Unele dintre declarațiile sale despre NATO, Rusia și figuri istorice au generat controverse.
Mesajele sale au fost distribuite masiv în mediul online și au ajuns la alegători care nu îl considerau anterior o opțiune politică importantă. Ulterior, autoritățile au început să analizeze modul în care fusese promovată candidatura, inclusiv posibile campanii coordonate pe rețelele sociale și suspiciuni privind intervenția unui actor statal.
Calin Georgescu, candidat independent la alegerile prezidentiale, sustine un discurs, in Izvorani, Romania, marti, 26 noiembrie 2024. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO
Conform rezultatului inițial, Georgescu și Lasconi urmau să se confrunte în turul al doilea, programat pentru 8 decembrie. În numai câteva zile, însă, evoluțiile instituționale aveau să schimbe complet cursul scrutinului.
De la validarea primului tur la anularea alegerilor: cronologia unei decizii fără precedentUltimele zile din noiembrie și primele zile din decembrie au adus o succesiune de hotărâri care au transformat alegerile prezidențiale din 2024 într-o criză politică și instituțională majoră. După ce a dispus renumărarea voturilor, Curtea Constituțională a validat rezultatul primului tur, pentru ca, patru zile mai târziu, să decidă anularea întregului proces electoral.
După primul tur al prezidențialelor, unul dintre candidați, respectiv Cristian Terheș, a contestat rezultatul alegerilor, invocând nereguli privind numărarea și redistribuirea unor voturi. Pe 28 noiembrie 2024, Curtea Constituțională a dispus reverificarea și renumărarea voturilor.
„În ziua de 28 noiembrie 2024, Plenul Curţii Constituţionale a examinat cererea de anulare a alegerilor pentru funcţia de Preşedinte al României din data de 24 noiembrie 2024, formulată de domnul Cristian Vasile Terheş (Dosar nr.3671F/2024), şi având în vedere art.146 lit.f) din Constituţie, art.3 din Legea nr.370/2004 pentru alegerea Preşedintelui României, precum şi art.37 şi 76 din Legea nr.47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, cu unanimitate de voturi, a dispus: Reverificarea şi renumărarea tuturor buletinelor de vot cuprinzând voturile valabil exprimate şi cele nule la alegerile pentru funcţia de Preşedinte al României din data de 24 noiembrie 2024”, a scris MEDIAFAX pe 28 noiembrie.
În paralel, au apărut discuții despre modul în care fusese desfășurată campania lui Călin Georgescu, în special despre amploarea promovării pe rețelele sociale și transparența finanțării acesteia.
După examinarea contestațiilor și a rezultatelor renumărării, CCR a respins cererea de anulare formulată de Cristian Terheș și a confirmat rezultatul primului tur. Curtea a stabilit că în turul al doilea urmau să intre Călin Georgescu și Elena Lasconi, iar scrutinul era programat pentru 8 decembrie, după cum relata MEDIAFAX.
„CCR a validat, luni seara, primul tur al alegerilor prezidenţiale. Al doilea tur va avea loc pe 8 decembrie şi la acesta vor participa Călin Georgescu şi Elena Lasconi.Judecătorul Marian Enache, preşedintele CCR, a declarat că judecătorii au decis, cu unanimitate de voturi, respingerea ca neîntemeiată a contestaţiei candidatului Terheş”, a scris MEDIAFAX pe 2 decembrie.
În acel moment, campania electorală pentru turul al doilea era deja în desfășurare.
Situația capătă o nouă dimensiune pe 4 decembrie 2024. În acea zi, Administrația Prezidențială a anunțat că președintele Klaus Iohannis a decis declasificarea „la solicitarea instituțiilor emitente, a informațiilor prezentate de Serviciul Român de Informații, Serviciul de Informații Externe și Ministerul Afacerilor Interne în cadrul ședinței Consiliului Suprem de Apărare a Țării, din data de 28 noiembrie 2024”.
Documentele au adus în prim-plan suspiciuni privind o campanie coordonată de promovare a lui Călin Georgescu, în special pe TikTok, și au amplificat dezbaterea despre influența rețelelor sociale asupra scrutinului.
MEDIAFAX a relatat în aceeași zi concluziile prezentate în documentele declasificate.
„Ascensiunea lui Călin Georgescu în sondaje a fost determinată de o campanie coordonată de creştere a popularităţii, amplificată cu 2 săptămâni înainte de data scrutinului, în special pe TikTok, care a reuşit să-i asigure victoria în primul tur, potrivit documentelor declasificate de Klaus Iohannis”, a scris MEDIAFAX pe 4 decembrie, după anunțul făcut de Administrația Prezidențială.
Presedintele Romaniei, Klaus Iohannis, la Palatul Cotroceni din Bucuresti, marti, 3 decembrie 2024. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO
Pe 6 decembrie 2024, Curtea Constituțională a decis, în unanimitate și fără precedent, anularea întregului proces electoral pentru alegerea președintelui României. Hotărârea a intervenit cu două zile înaintea celui de-al doilea tur de scrutin, pentru care votarea începuse deja în străinătate.
Prin această decizie, rezultatul primului tur a fost anulat, iar turul al doilea nu a mai avut loc. Procesul electoral trebuia reluat de la început, cu stabilirea unui nou calendar și organizarea unei noi campanii.
MEDIAFAX a transmis decizia în regim de breaking news, redând hotărârea Curții și explicațiile oficiale.
„În şedinţa de vineri, Curtea Constituţională, în vederea asigurării corectitudinii şi legalităţii procesului electoral, şi-a exercitat atribuţia prevăzută de art. 146 lit. f) din Constituţie şi, cu unanimitate de voturi, a hotărât următoarele:
În temeiul art. 146 lit. f) din Constituţie, anulează întregul proces electoral cu privire la alegerea Preşedintelui României (…) Procesul electoral pentru alegerea Preşedintelui României va fi reluat în integralitate, Guvernul urmând să stabilească o nouă dată”, relata MEDIAFAX pe 6 decembrie.
În seara zilei de 6 decembrie, CCR și-a motivat hotărârea prin necesitatea de a asigura corectitudinea și legalitatea alegerilor, în contextul informațiilor apărute privind afectarea procesului electoral, iar MEDIAFAX a redat integral explicațiile Curții.
„Curtea Constituţională a constatat că, după declasificarea, la data de 4 decembrie 2024, a documentelor prezentate în şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării din data de 28 noiembrie 2024 şi aducerea acestora la cunoştinţă publică, procesul electoral privind alegerea preşedintelui României a fost viciat pe toată durata desfăşurării lui şi în toate etapele de multiple neregularităţi şi încălcări ale legislaţiei electorale care au distorsionat caracterul liber şi corect al votului exprimat de cetăţeni şi egalitatea de şanse a competitorilor electorali, au afectat caracterul transparent şi echitabil al campaniei electorale şi au nesocotit reglementările legale referitoare la finanţarea acesteia”, a scris MEDIAFAX la acel moment.
Decizia a fost una excepțională și a provocat o dezbatere amplă despre limitele atribuțiilor instituțiilor statului, protejarea votului și securitatea alegerilor.
Ilustrație CCR. Fotograf: ALEXANDRA PANDREA / GMN / MEDIAFAX FOTO
Reacții și consecințe: România încheie anul fără un președinte alesAnularea alegerilor a provocat reacții imediate din partea candidaților și a liderilor politici. Dacă unii au susținut că măsura era necesară pentru apărarea integrității procesului electoral, alții au criticat-o, invocând efectele asupra democrației și încrederii cetățenilor în instituțiile statului.
Într-un material publicat pe 6 decembrie, MEDIAFAX a reunit reacțiile Elenei Lasconi și ale lui Marcel Ciolacu, aflate în opoziție una față de cealaltă.
„Elena Lasconi după anularea primului tur al alegerilor: Astăzi statul român a călcat în picioare democraţia. Duceţi ţara în anarhie! Ar fi trebuit să mergem mai departe cu votul/ Ciolacu, despre decizia CCR: Anularea alegerilor prezidenţiale este singura soluţie corectă”, a scris MEDIAFAX pe 6 decembrie 2024.
Și presa internațională a acordat o atenție amplă deciziei. MEDIAFAX a centralizat relatările publicațiilor străine, care au prezentat anularea scrutinului în contextul documentelor declasificate de Klaus Iohannis și al suspiciunilor privind o campanie online atribuită Rusiei pentru promovarea lui Călin Georgescu. The Guardian relata că decizia a fost luată în urma desecretizării documentelor „care susţin că Rusia a desfăşurat o campanie online pentru a promova un candidat de extremă dreapta, respectiv pe Călin Georgescu”, în timp ce agenția Reuters nota că „ţara a fost ţinta unor ≪atacuri ruseşti hibride agresive≫ în timpul perioadei electorale”, potrivit MEDIAFAX.
În plan instituțional, președintele Klaus Iohannis a rămas în funcție până la alegerea succesorului, potrivit condițiilor prevăzute de Constituție.
Alegerile prezidențiale au fost reprogramate pentru 2025, iar România a încheiat anul 2024 fără un președinte ales printr-un scrutin prezidențial finalizat, deși organizase primul tur și validase inițial rezultatele acestuia.
MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo, încă de la început, în mijlocul evenimentelor care au făcut prima pagină a ziarelor, au deschis jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.
35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.
Înseamnă 35 de ani în care MEDIAFAX a fost acolo.
În mijlocul evenimentelor. În mijlocul istoriei.
Universitatea Craiova nu a mai pierdut în campionat din 9 august, când a fost învinsă pe teren propriu de FC Argeș, scor 0-1. De atunci, formația din Bănie a înregistrat șase victorii și două remize și a ajuns la 473 de minute consecutive fără gol primit.
De cealaltă parte, Sepsi OSK traversează o perioadă mai dificilă. Echipa din Sfântu Gheorghe a obținut o singură victorie în ultimele cinci etape, 3-1 cu CFR Cluj, pe 12 septembrie. Bilanțul este completat de o remiză și trei înfrângeri. Înaintea confruntării cu oltenii, formația pregătită de Ovidiu Burcă avea trei partide consecutive fără victorie în campionat, ocupând locul 12.
Formația din Craiova se află pe locul al treilea, înainte de jocul de la Sfântu Gheorghe, la patru puncte de Dinamo și la un punct de Rapid. Oltenii pot profita de rezultatele primelor două clasate. Dinamo a remizat cu CFR Cluj, scor 2-2, iar Rapid a pierdut cu FCSB, scor 1-4.
Universitatea Craiova a încheiat etapa precedentă pe primul loc în clasamentul posesiei, cu o medie de 57,3%, și în cel al șuturilor expediate pe spațiul porții adverse, cu 81 de astfel de execuții, conform statisticilor LPF.
Cele două echipe s-au întâlnit de 24 de ori în principala competiție internă. Universitatea Craiova s-a impus în 13 partide, Sepsi OSK a câștigat de șase ori, iar alte cinci confruntări s-au încheiat la egalitate.
Ultima victorie a formației din Sfântu Gheorghe în duelurile directe datează din 28 mai 2023, când Sepsi a câștigat la Craiova, scor 1-0. Cea mai recentă confruntare din Superligă s-a disputat la 14 decembrie 2024 și s-a încheiat cu victoria oltenilor, scor 2-1.
Iliana Iotova și Andrei Ghiurov se pregătesc pentru confruntarea decisivă din alegerile prezidențiale din Bulgaria, după primul tur al scrutinului. Cei doi au transmis mesaje diferite alegătorilor, Iotova insistând asupra păcii și participării la vot, iar Ghiurov cerând o dezbatere directă despre viitorul țării.
Actuala președintă a Bulgariei a declarat că mesajul său de pace trebuie să ajungă la cât mai mulți cetățeni, în ultima săptămână de campanie electorală.
„Mesajul nostru de pace trebuie să fie auzit și asupra acestui lucru ne vom concentra în săptămâna următoare”, a declarat Iotova, citată de Novinite, în prima sa reacție după anunțarea rezultatelor primului tur.
Ea a insistat asupra participării la vot, avertizând că schimbările politice nu pot avea loc fără implicarea cetățenilor.
„Este o iluzie să crezi că schimbarea poate fi realizată fără vot”, a spus președinta Bulgariei.
Iliana Iotova promite să fie un președinte al păciiIotova și-a exprimat încrederea că Bulgaria va prospera în următorii ani, în ciuda războiului din Ucraina, și și-a reafirmat angajamentul de a fi un „președinte al păcii”. Ea a precizat că nu dorește să vadă steaguri străine arborate în piețele și pe străzile Bulgariei.
Iotova a promis o campanie electorală corectă și a declarat că nu dorește ca Bulgaria să fie condusă de coaliții politice improvizate. Ea a apreciat că absența partidului GERB, a doua forță politică a țării, din cursa prezidențială a contribuit la participarea redusă la vot.
Prezența la vot în primul tur al alegerilor prezidențiale, desfășurat pe 25 octombrie, a fost a fost estimată la aproximativ 22,5%.
Andrei Ghiurov o invită pe Iotova la dezbatere publicăContracandidatul său, Andrei Ghiurov, fost premier interimar al Bulgariei, susținut de partidele prooccidentale de opoziție, a invitat-o la o dezbatere prezidențială înaintea scrutinului din 1 noiembrie.
El a propus ca întâlnirea să se desfășoare fără candidații pentru funcția de vicepreședinte, astfel încât cei doi aspiranți la președinție să își prezinte direct pozițiile.
„Aș dori să o invit pe doamna Iotova să participe alături de mine la o dezbatere deschisă, sinceră și civilizată în fața cetățenilor bulgari. Să ne prezentăm pozițiile și viziunile despre modul în care intenționăm să ne exercităm atribuțiile și despre cum vom acționa atunci când Bulgaria se va afla în fața unor alegeri dificile”, a declarat Ghiurov.
Acesta a explicat că o asemenea dezbatere le-ar permite alegătorilor să ia o decizie informată, inclusiv celor care nu au participat la primul tur.
Ghiurov a precizat că echipa sa nu a purtat negocieri cu conducerile partidelor politice și că nu intenționează să înceapă asemenea discuții înaintea turului al doilea. El susține că se bazează exclusiv pe sprijinul alegătorilor bulgari și că țara are nevoie de un președinte capabil să limiteze concentrarea puterii și să unească societatea.
„Bulgaria este una singură și nu trebuie să ne împărțim în noi și ei”, a spus Ghiurov.
Cum a ajuns Iliana Iotova președinta BulgarieiIliana Iotova a preluat președinția Bulgariei în ianuarie 2026, după demisia lui Rumen Radev, care a renunțat la funcție pentru a participa la alegerile parlamentare.
Radev a câștigat alegerile și a devenit premier al Bulgariei, iar Iotova candidează acum pentru un mandat prezidențial de cinci ani.
În primul tur al alegerilor prezidențiale, desfășurat pe 25 octombrie, Iotova a obținut 34,6% din voturi, iar Andrei Ghiurov 32,7%, potrivit rezultatelor neoficiale prezentate de Alpha Research.
Niciunul dintre cei doi nu a obținut majoritatea necesară pentru a câștiga alegerile. Ei se vor confrunta din nou pe 1 noiembrie, în turul al doilea, când bulgarii își vor alege președintele pentru următorii cinci ani.
Cei doi candidați au poziții diferite privind războiul din Ucraina: Iotova pledează pentru o soluție diplomatică și se opune extinderii ajutorului militar, poziție împărtășită de premierul Rumen Radev și de guvernul bulgar. Executivul de la Sofia a decis, pe 21 octombrie, să nu mai finanțeze achiziționarea de noi arme pentru Ucraina, în timp ce Ghiurov susține sprijinul pentru Kiev și consolidarea cooperării cu aliații occidentali.
„Dedicare, curaj și sentiment de apartenență” sunt valorile tehnicianului român, a transmis Inter pe site-ul oficial, în mesajul publicat cu ocazia aniversării antrenorului Cristian Chivu.
Mesajul vine după un succes obținut dramatic duminică, pe San Siro, unde Inter a întors rezultatul în ultimele minute ale partidei cu Fiorentina. Marcus Thuram a restabilit egalitatea, iar Piotr Zielinski a transformat un penalty pentru victoria formației milaneze, care a ajuns la 22 de puncte, la egalitate cu Lazio, în fruntea clasamentului din Serie A.
Născut la Reșița, la 26 octombrie 1980, Chivu conduce prima echipă a lui Inter din vara anului 2025. În sezonul său de debut pe banca formației milaneze, antrenorul român a câștigat titlul în Italia și Cupa Italiei, devenind al doilea om din istoria clubului care cucerește campionatul italian atât ca jucător, cât și ca antrenor, după Armando Castellazzi.
Anterior, tehnicianul român a activat în sectorul juvenil al clubului din Milano, între 2018 și 2024, inclusiv la echipa Primavera, cu care a câștigat campionatul Italiei la categoria Under-19, în 2022.
În cariera de jucător, Cristian Chivu a evoluat la CSM Reșița, Universitatea Craiova, Ajax Amsterdam, AS Roma și Inter Milano. Transferat la Ajax în 1999, el a devenit căpitanul formației olandeze și a câștigat campionatul, Cupa și Supercupa Olandei. În 2007 a ajuns la Inter, club alături de care a obținut trei titluri de campion al Italiei, două Cupe ale Italiei și Liga Campionilor, în sezonul 2009-2010, când echipa pregătită de Jose Mourinho a realizat tripla istorică.
Fost căpitan al echipei naționale a României, Chivu a adunat 75 de selecții și a marcat trei goluri pentru prima reprezentativă. El s-a retras din activitatea de jucător în 2014.
Olanda are cel mai bun sistem de pensii din lume, cu 85,8 puncte din 100, iar Argentina se află pe ultimul loc, cu 43,7 puncte. Clasamentul face parte din Marsh CFA Institute Global Pension Index 2026.
Ediția a 18-a analizează 55 de sisteme de pensii, care acoperă 66% din populația lumii. Republica Dominicană, Kenya și Qatar au fost incluse pentru prima dată. România nu se află printre țările evaluate.
Cele șase țări cu nota maximăDoar șase sisteme au primit calificativul A. După Olanda urmează Danemarca, cu 84,1 puncte, Islanda, cu 84, Singapore, cu 82, Israel, cu 81,9, și Australia, cu 80,6. Australia a obținut nota maximă pentru prima dată. Australia, Emiratele Arabe Unite, Oman, Panama și China și-au îmbunătățit calificativul față de anul trecut.
Kuweitul oferă cele mai generoase pensii, Danemarca are sistemul cel mai sustenabil, iar Finlanda a obținut cel mai bun scor pentru guvernanță și protecția celor care cotizează.
Unde stau marile țări europeneSuedia are 78,8 puncte, Finlanda 77,6, Norvegia 77, iar Elveția 73,6. Marea Britanie obține 71,6 puncte, Franța 70,3, iar Germania 67,9. Spania are 63,3 puncte, Polonia 58,4, Italia 57,4, iar Austria 56,9. Statele Unite ajung doar la 61,6 puncte.
La coada clasamentului, după Argentina, se află Turcia, cu 46,6 puncte, India, cu 46,8, Filipine, cu 49,2, și Africa de Sud, cu 50,4.
Cum se calculează scorulIndicele combină trei criterii. Adecvarea arată dacă pensiile sunt suficiente pentru un trai decent și cântărește 40% din nota finală. Sustenabilitatea, cu o pondere de 35%, măsoară dacă sistemul va putea plăti pensiile și peste câteva decenii. Integritatea, cu 25%, privește reglementarea, administrarea fondurilor și protecția participanților.
Ce recomandă autorii raportuluiPrincipala problemă identificată este îmbătrânirea populației. Oamenii trăiesc mai mult, iar generațiile care intră pe piața muncii sunt mai mici. Autorii consideră că vârstele tradiționale de pensionare, de 60 sau 65 de ani, nu mai corespund unor vieți mai lungi și mai sănătoase. Ei propun obiective clare pentru sistemele de pensii, finanțarea din timp a obligațiilor viitoare și mai multă flexibilitate în privința vârstei de pensionare și a produselor de economisire.
„Trăiască democrația, poporul brazilian a câștigat. Felicitări, președinte Lula!”, a scris pe rețeaua X președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum, potrivit AFP.
Luiz Inácio Lula da Silva a obținut 51,76% din voturi, față de 48,24% pentru senatorul conservator Flávio Bolsonaro, după numărarea aproape a tuturor buletinelor.
Victorie împotriva pronosticurilorRezultatul a contrazis sondajele și primul tur, în care Flávio Bolsonaro, fiul cel mare al fostului președinte Jair Bolsonaro, condusese cu 47,03%, iar Lula obținuse 45,16%.
Potrivit cotidianului argentinian La Nación, este prima dată în Brazilia când un candidat aflat pe locul doi în primul tur câștigă turul decisiv. Lula împlinește 81 de ani marți și devine unul dintre cei mai vârstnici lideri în funcție din cele două Americi, alături de Donald Trump și de Daniel Ortega.
Felicitări și din tabăra drepteiJosé Antonio Kast, președintele de extremă dreapta al statului Chile și aliat al lui Bolsonaro, a anunțat că i-a transmis felicitări lui Lula. Kast a spus că Chile și Brazilia au multe în comun pentru viitor și că vor continua să lucreze împreună la integrarea economică și la combaterea crimei organizate.
Keiko Fujimori, liderul de dreapta al Peru, și-a reafirmat dorința de a întări alianța strategică și dezvoltarea Amazonului, pe care cele două țări îl împart. „Regiunea noastră are dușmani comuni, provocări comune și multe de câștigat atunci când lucrăm împreună”, a transmis Daniel Noboa, președintele Ecuadorului.
Premierul canadian Mark Carney a spus că relațiile bilaterale au înflorit sub Lula și că acum pot fi consolidate și mai mult. Mesaje au venit și de la președinții Paraguayului, Santiago Peña, și Boliviei, Rodrigo Paz.
„Frate” și „tovarăș”: stânga sărbătorește„Dragă frate Lula”, i-a scris liderul cubanez Miguel Díaz-Canel, care a vorbit despre o victorie istorică. Ministerul de Externe al Venezuelei a lăudat angajamentul civic al brazilienilor, iar președintele Uruguayului, Yamandú Orsi, a spus că a vorbit cu „prietenul” său.
Fosta președintă a Argentinei Cristina Kirchner, care execută o pedeapsă de șase ani de închisoare la domiciliu pentru fraudă în achiziții publice, l-a numit pe Lula „tovarășe președinte”. Lula o vizitase la Buenos Aires în 2025. Din SUA, senatorul Bernie Sanders a vorbit despre o „victorie extraordinară”.
Reacții au venit și din Italia. Liderul Partidului Democrat, Elly Schlein, a scris că naționaliștii de dreapta pot fi învinși, în ciuda puterii, algoritmilor și miliardelor lor.
Ce urmează: Bolsonaro cere anularea votuluiFlávio Bolsonaro a refuzat să-și recunoască înfrângerea și a anunțat că va cere anularea turului doi. El contestă decizia judecătorului Cristiano Zanin, de la Curtea Supremă Federală, de a prelungi votul cu două ore. „Este imposibil să recunosc rezultatul acestui vot în aceste condiții”, a declarat senatorul.
Analiștii consideră însă anularea foarte puțin probabilă, având în vedere diferența de peste patru milioane de voturi și faptul că propria sa campanie ceruse prelungirea programului din cauza ploilor din sudul țării.
Purtătorul de cuvânt militar al grupării, Yahya Saree, a declarat sâmbătă că atacurile au vizat mai multe obiective strategice saudite. Coaliția condusă de Arabia Saudită a transmis că forțele sale au intervenit în urma căderii unor fragmente în apropierea unor instalații petroliere, fără să comenteze direct declarațiile rebelilor, scrie Reuters.
Rebelii houthi susțin că au atacat aeroporturi și instalații petroliere din Arabia SaudităPotrivit lui Yahya Saree, gruparea houthi a vizat aeroportul internațional King Khalid din Riad, aeroportul internațional King Fahd din Dammam, un aeroport din Najran și o bază aeriană din Khamis Mushait.
Purtătorul de cuvânt a mai afirmat că atacurile au vizat o instalație Aramco din Yanbu, rafinăria de petrol din Rabigh, stații de pompare a țițeiului și conducta East-West, o infrastructură importantă pentru transportul petrolului în Arabia Saudită.
Declarațiile grupării nu au fost confirmate independent în informațiile disponibile. De asemenea, coaliția condusă de Arabia Saudită nu a oferit un răspuns direct la lista de obiective despre care rebelii au susținut că au fost atacate.
La începutul acestei luni, rebelii houthi au avertizat companiile aeriene să evite spațiul aerian saudit, cu excepția celui de deasupra orașelor Mecca și Medina, pe fondul intensificării atacurilor asupra regatului.
Arabia Saudită a acuzat, la rândul său, gruparea că a vizat Mecca și Medina. Rebelii au respins aceste acuzații.
Rebelii houthi susțin că 17 persoane au murit în atacuri saudite în YemenNoile revendicări privind atacurile asupra Arabiei Saudite au venit după ce postul de televiziune Al-Masirah, afiliat rebelilor houthi, a acuzat regatul saudit că a efectuat lovituri separate în Yemen, soldate cu moartea a peste zece persoane. Riyadhul nu și-a asumat responsabilitatea pentru presupusele atacuri, potrivit informațiilor disponibile.
În paralel, guvernul yemenit susținut de Arabia Saudită a anunțat că rebelii au lansat trei rachete balistice asupra unor obiective ale pazei de coastă din Aden, oraș-port situat în sudul Yemenului.
Ministerul de Interne al guvernului recunoscut internațional a precizat că două rachete au lovit sediul central al pazei de coastă, iar a treia a căzut asupra unei clădiri din districtul Tawahi.
Yahya Saree a declarat că forțele houthi au vizat concentrări de militari susținuți de Arabia Saudită în ceea ce el a numit tabăra Al-Nasr și la o bază militară navală din Aden. Acesta a susținut că ofițeri saudiți coordonau mobilizarea din zonă.
Coaliția condusă de Arabia Saudită nu a comentat imediat aceste afirmații.
Conflictul dintre rebelii houthi și Arabia Saudită amenință armistițiul din YemenReluarea confruntărilor a pus în pericol armistițiul negociat sub egida Organizației Națiunilor Unite în 2022, care a redus semnificativ atacurile transfrontaliere dintre coaliția condusă de Arabia Saudită și rebelii houthi.
Coaliția sprijină guvernul yemenit recunoscut la nivel internațional, în timp ce gruparea houthi controlează capitala Sanaa și alte teritorii din Yemen.
Intensificarea violențelor are loc pe fondul conflictului regional asociat războiului cu Iranul. Atacurile revendicate de houthi asupra infrastructurii petroliere și aeroporturilor saudite, alături de loviturile raportate în Aden, indică o nouă escaladare a confruntărilor, însă amploarea pagubelor și bilanțul complet al victimelor nu au fost confirmate independent.
Partida a început într-un ritm intens, Barcelona având mai mult posesia, în timp ce madrilenii au încercat să profite de spațiile lăsate în apărare, scrie The Guardian. Arda Güler și Mbappé au avut ocazii importante, iar portarul Andriy Lunin a intervenit decisiv la un șut al lui Anthony Gordon.
Mbappé a decis meciul în ultimele minuteReal Madrid a deschis scorul în minutul 41. Marc Cucurella l-a lansat pe Yan Diomandé, iar centrarea acestuia a fost deviată de Gerard Martín în Mbappé, mingea ajungând în poartă.
Barcelona a revenit după pauză și a egalat în minutul 60. Lamine Yamal a executat scurt un corner, Pedri l-a găsit pe Raphinha, iar brazilianul a înscris cu un șut la firul ierbii. Catalanii au continuat să atace, însă Lunin a avut o intervenție spectaculoasă la lovitura de cap a lui Gerard Martín.
¡EL CLÁSICO ES NUESTRO!
@Emirates https://t.co/fLqOGlMXSF
— Real Madrid C.F. (@realmadrid) October 25, 2026
Când partida părea să se îndrepte spre egalitate, Jude Bellingham a inițiat un contraatac, Eduardo Camavinga l-a depășit pe Pau Cubarsí și i-a pasat lui Mbappé, care a marcat golul victoriei în minutul 87. Înfrângerea a întrerupt seria de nouă victorii consecutive a Barcelonei în campionat.
Mourinho, după victoria de pe Camp Nou: „Nu voi lăsa jucătorii cu capul în nori”La conferința de presă, José Mourinho a descris partida drept una de nivel înalt și și-a felicitat jucătorii pentru organizare, concentrare și curaj. Portughezul a avertizat însă că succesul nu trebuie să provoace relaxare: „Este o victorie mare, dar când revenim la muncă nu voi lăsa pe nimeni cu capul în nori”. Antrenorul a explicat că Real Madrid nu urmărește doar victorii împotriva Barcelonei, ci câștigarea campionatului. Mourinho a criticat și arbitrajul video, susținând că João Cancelo ar fi trebuit eliminat în minutul 60 pentru un fault asupra lui Diomandé.
Victoria reprezintă al cincilea succes consecutiv al madrilenilor în toate competițiile și reduce diferența față de Barcelona, liderul din La Liga, la trei puncte,
Arabia Saudită va fi reprezentată de ministrul Apărării, prințul Khalid bin Salman, în timp ce Pakistanul îl va trimite pe șeful armatei, mareșalul Asim Munir, potrivit acelorași surse, care au solicitat anonimatul.
La întâlnire va participa și șeful serviciului de informații al Turciei, a precizat una dintre persoanele citate.
Arabia Saudită, Turcia și Pakistanul discută coordonarea regională cu IranulÎntâlnirea de la Teheran reunește reprezentanți ai celor trei state asociate Pactului de la Mecca și oficiali iranieni, într-un demers care vizează coordonarea regională.
Participarea unor oficiali cu responsabilități importante în domeniul apărării și al informațiilor indică nivelul înalt al reprezentării la discuții. Arabia Saudită va fi reprezentată de ministrul Apărării, Khalid bin Salman, iar Pakistanul, de șeful armatei, Asim Munir.
Turcia va participa prin intermediul șefului serviciului său de informații, al cărui nume nu a fost precizat în informațiile disponibile.
Deocamdată, nu au fost făcute publice detalii despre agenda completă a reuniunii, eventualele acorduri care ar putea fi discutate sau rezultatele așteptate. Potrivit surselor citate de Reuters, obiectivul întâlnirii este discutarea coordonării regionale.
Arabia Saudită, Turcia și Pakistanul nu au comentat oficial reuniunea de la TeheranBiroul de presă al guvernului saudit și serviciul de comunicare al armatei pakistaneze nu au răspuns solicitărilor Reuters de a comenta întâlnirea.
În lipsa unor declarații oficiale suplimentare, nu este clar dacă reuniunea va conduce la inițiative comune sau la angajamente concrete între statele participante.
Discuțiile au loc la Teheran și implică reprezentanți ai Arabiei Saudite, Turciei și Pakistanului, alături de oficiali iranieni. Informațiile privind participarea delegațiilor au fost furnizate de două persoane familiarizate cu subiectul, care au vorbit sub protecția anonimatului.
Flavio Bolsonaro a criticat decizia judecătorului Curții Supreme Cristiano Zanin de a prelungi votarea cu două ore, pe care a calificat-o drept „inacceptabilă”.
Flavio Bolsonaro cere anularea alegerilor din BraziliaSenatorul brazilian a anunțat că intenționează să conteste rezultatul scrutinului și să solicite anularea turului al doilea, refuzând să accepte victoria lui Luiz Inacio Lula da Silva.
Principalul motiv invocat de Bolsonaro este decizia judecătorului Cristiano Zanin de a prelungi programul de votare cu două ore. Senatorul a criticat această măsură, considerând-o inacceptabilă, scrie Reuters.
Informațiile disponibile nu precizează ce argumente juridice suplimentare va invoca Flavio Bolsonaro în cererea de anulare și nici dacă aceasta a fost depusă oficial.
Lula da Silva obține un al patrulea mandat neconsecutivLuiz Inacio Lula da Silva a obținut un al patrulea mandat prezidențial neconsecutiv, potrivit informațiilor privind rezultatul scrutinului. Victoria sa a fost contestată de Flavio Bolsonaro, care a anunțat că nu va accepta înfrângerea și că va încerca să obțină anularea turului al doilea.
Decizia de prelungire a votării cu două ore, luată de judecătorul Curții Supreme Cristiano Zanin, se află în centrul criticilor formulate de senatorul brazilian.
Eventuala anulare a alegerilor ar depinde de procedurile legale și de deciziile autorităților competente. Deocamdată, informațiile furnizate nu indică dacă solicitarea lui Flavio Bolsonaro are șanse să fie admisă sau dacă autoritățile electorale au formulat un răspuns oficial.
Satul dovlecilor, cunoscut sub numele de „Villaggio delle Zucche di Nonno Andrea”, se află în localitatea Villorba, în apropierea orașului Treviso, din regiunea Veneto, în nordul Italiei.
Evenimentul a început în urmă cu o lună și continuă până pe 2 noiembrie, oferind vizitatorilor ocazia să descopere o fermă transformată într-un sat de poveste, cu jocuri și tot felul de decorațiuni din dovleci.
Organizatorii au cultivat anul acesta dovleci pe o suprafață de peste 50 de hectare, potrivit Nordest24, care a discutat cu Carlo Giustini, responsabilul de marketing al fermei. Producția depășește un milion de exemplare, din mai mult de 100 de soiuri.
Radio Dovleac, postul de radio din Satul dovlecilor Una dintre principalele atracții ale festivalului este labirintul amenajat într-un lan de porumb, pe o suprafață de peste două hectare. Vizitatorii pot explora traseele printre plantele înalte, într-o experiență care îmbină distracția cu descoperirea naturii.Apreciată în special de copii, o altă atracție este piscina umplută cu boabe de porumb, în care se pot juca și adulții.
În sat au fost amenajate și spații cu jocuri tradiționale din lemn, decorațiuni realizate din dovleci și un „sat înfricoșător”, inspirat de atmosfera Halloweenului.
Festivalul are chiar și un post de radio propriu, numit „Radio Zucca”, adică „Radio Dovleac”.
O fermă transformată într-o destinație turisticăSatul dovlecilor face parte dintr-un proiect mai amplu al fermei Nonno Andrea, care își propune să atragă vizitatori în toate anotimpurile.
„Visul nostru, ca fermă, ca întreprindere agricolă, este să reușim să punem în valoare zona rurală în care ne aflăm, în toate anotimpurile sale”, a explicat responsabilul de marketing al fermei.
Ferma pregătește acum și plantarea a sute de mii de lalele, pe care turiștii le vor putea culege în sezonul următor.
Primăvara, vizitatorii pot admira livezile înflorite și câmpurile de lalele, iar vara sunt organizate activități în mijlocul lanurilor de floarea-soarelui.
După dovleci, pregătiri pentru CrăciunOdată cu încheierea festivalului de toamnă, organizatorii vor începe pregătirile pentru sărbătorile de iarnă.
Carlo Giustini a precizat că nu va fi amenajat un sat de Crăciun propriu-zis, însă exteriorul restaurantului fermei și al magazinului va fi decorat cu luminițe și brazi.
Vizitatorii vor putea savura ciocolată caldă, rulouri cu scorțișoară și dulciuri specifice sărbătorilor. Magazinul fermei va oferi și produse preparate din recoltele proprii, care pot fi cumpărate pentru a fi oferite cadou.
Până atunci, dovlecii rămân principala atracție a fermei din apropierea orașului Treviso, unde festivalul de toamnă continuă până la începutul lunii noiembrie.
Satul dovlecilor arată cum o fermă dintr-o zonă rurală, aflată în afara marilor destinații turistice, poate deveni un loc de atracție pentru vizitatori. O idee simplă, construită în jurul produselor agricole și al tradițiilor locale, poate contribui la dezvoltarea durabilă a unei comunități locale.
Declarațiile au fost făcute în contextul nemulțumirii sale față de faptul că nu a primit Premiul Nobel pentru Pace, acordat de Comitetul Nobel norvegian.
Trump a făcut aceste comentarii în cadrul unui miting politic organizat în Port Huron, statul Michigan, înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului de săptămâna viitoare.
Donald Trump atacă Norvegia și le transmite imigranților norvegieni că nu sunt bineveniți în SUAÎn timpul discursului, liderul de la Casa Albă a pus în legătură imigrația cu recentele tulburări din Franța și a afirmat că Statele Unite ar trebui să primească imigranți din anumite țări, dar nu și din Norvegia.
„Pentru că nu am primit Premiul Nobel… Nu vreau pe nimeni din Norvegia”, a declarat Donald Trump, potrivit informațiilor relatate de Reuters.
Președintele american a continuat atacurile, afirmând că Norvegia a devenit o „țară de rahat”. Termenul folosit de Trump a mai fost utilizat de acesta în trecut pentru a descrie Haiti, Libia, Somalia și Yemen.
Nu există indicii că administrația Trump ar fi adoptat o nouă politică oficială care să restricționeze imigrația cetățenilor norvegieni în Statele Unite. Declarațiile președintelui au fost făcute în cadrul unui eveniment politic și nu au fost însoțite de anunțarea unor măsuri administrative concrete.
Donald Trump critică Norvegia pentru că nu a primit Premiul Nobel pentru PaceNemulțumirea lui Donald Trump față de faptul că nu a fost recompensat cu Premiul Nobel pentru Pace nu este nouă. La începutul acestei luni, președintele american a descris decizia de a nu-i acorda distincția drept o „pată de neșters” asupra Norvegiei.
Premiul Nobel pentru Pace este acordat de Comitetul Nobel norvegian, cu sediul la Oslo. Deși instituția își desfășoară activitatea în Norvegia, aceasta este responsabilă de selectarea laureatului în conformitate cu mecanismul stabilit prin testamentul lui Alfred Nobel.
Declarațiile lui Trump au vizat astfel Norvegia în ansamblu, în contextul unei decizii luate de comitetul responsabil de acordarea premiului.
Ministerul norvegian de Externe și un reprezentant al Comitetului Nobel norvegian nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii, acestea fiind transmise în afara programului obișnuit de lucru.
Norvegia, una dintre cele mai bogate țări din lumeAfirmațiile președintelui american contrastează cu indicatorii economici ai Norvegiei. Potrivit datelor Fondului Monetar Internațional, țara scandinavă se numără printre statele cu cele mai ridicate venituri pe cap de locuitor, măsurate prin produsul intern brut pe locuitor.
În plus, fondul suveran de investiții al Norvegiei a înregistrat un profit record de 1.750 de miliarde de coroane norvegiene, echivalentul a aproximativ 184,3 miliarde de dolari, în prima jumătate a anului 2026.
Declarațiile lui Donald Trump au fost făcute în contextul campaniei politice dinaintea alegerilor americane de la jumătatea mandatului, dar nu au fost anunțate modificări oficiale ale politicii de imigrație în privința cetățenilor norvegieni.
Benfica ocupă primul loc, cu un indice de formare de 101,3 și 93 de jucători formați în academie. CIES Football Observatory este un grup de cercetare al Centrului Internațional pentru Studii Sportive (CIES), fondat în 1995 de FIFA, Universitatea din Neuchâtel, orașul și cantonul Neuchâtel, specializat în analiza statistică a fotbalului, inclusiv a academiilor, performanțelor jucătorilor și transferurilor.
Clasamentul CIES ia în calcul numărul de jucători formați de fiecare club care evoluează în campionatele analizate, nivelul competițional al echipelor pentru care aceștia au jucat în ultimul an, minutele disputate și vârsta fotbaliștilor, jucătorii mai tineri fiind avantajați de metodologie.
După Benfica, primele trei locuri sunt completate de formațiile argentiniene River Plate și Boca Juniors, cu 94, respectiv 93 de jucători formați. Pe locul al patrulea se află Vélez Sarsfield, urmată de Ajax Amsterdam și FC Barcelona.
În primele zece poziții mai figurează Sporting CP, formația uruguayană Defensor SC, Real Madrid și Steaua Roșie Belgrad, din Serbia.
Farul, cu 35 de fotbaliști formați în ierarhieFarul Constanța are un indice de formare de 32,9 în raportul CIES. Din totalul de 35 de fotbaliști formați de club și luați în calcul de studiu, 12 evoluează în continuare la Farul.
Fotbaliștii formați de club au avut, în medie, 1.737 de minute disputate în meciuri oficiale în perioada analizată, iar vârsta medie a acestora a fost de 25 de ani.
Potrivit metodologiei CIES, un club este considerat formator dacă un fotbalist a petrecut acolo cel puțin trei sezoane între anii în care a împlinit 15 și 21 de ani. Prin urmare, clasificarea nu măsoară doar infrastructura sau rezultatele echipelor de juniori, ci și parcursul ulterior al jucătorilor formați.
Farul, prima academie din România în clasamentul FRFRezultatele studiului internațional vin în contextul în care Farul Constanța a ocupat primul loc în clasificarea academiilor de fotbal din România realizată de Federația Română de Fotbal în 2026.
Farul a obținut 92,46 de puncte, fiind urmată de Academia de Fotbal Viitorul Cluj, cu 88,56 de puncte, și Dinamo, cu 88,03 puncte. Clasificarea FRF din acest an a inclus 130 de cluburi participante la competițiile de juniori.
Potrivit federației, Farul și-a păstrat prima poziție pentru al optulea an consecutiv, de la introducerea clasamentului în 2019.
Evaluarea FRF are o metodologie diferită de cea a CIES: analizează șapte domenii, între care strategia și filosofia clubului, echipele și jucătorii, personalul tehnic și de suport, infrastructura, antrenamentele, meciurile și rezultatele.
Real Madrid, clubul care a format cei mai mulți jucători din cele cinci mari ligi europeneReal Madrid ocupă primul loc în clasamentul cluburilor care au format cei mai mulți fotbaliști ce evoluează în prezent în Premier League, La Liga, Bundesliga, Serie A și Ligue 1, cu 40 de jucători, potrivit raportului CIES.
Barcelona se află pe locul al doilea, cu 34 de fotbaliști formați, iar Manchester City completează podiumul, cu 29. Urmează clubul francez FC Rennes, cu 28, în timp ce Ajax Amsterdam și Paris Saint-Germain au câte 27 de jucători formați care evoluează în cele cinci mari campionate.
Clasamentul evidențiază și contribuția unor cluburi recunoscute pentru activitatea academiilor lor.
Athletic Club din Bilbao are 25 de jucători formați care evoluează în cele cinci mari ligi europene, dintre care 15 se află în continuare în propriul lot. Real Sociedad are 22 de fotbaliști formați care joacă în aceste campionate, iar 14 dintre ei fac parte din actuala echipă a clubului.
Analizând puțin sub 30.000 de scanări ale creierului, studiul a dezvăluit că afecțiunile de sănătate mintală pot proveni dintr-o cronologie perturbată a dezvoltării.
Potrivit The Independent, rezultatele cercetării contestă presupunerile de lungă durată despre modul în care se dezvoltă tulburările psihiatrice, sugerând că vulnerabilitatea la probleme de sănătate mintală ar putea fi pusă în mișcare de programarea genetică activă înainte de naștere.
„Te face să te gândești la momentul dezvoltării creierului, nu doar la locație, atunci când analizăm simptomele psihiatrice”, a spus Avram Holmes, neurolog.
Cum se dezvoltă cortexul frontalÎn timpul copilăriei și adolescenței, stratul exterior al creierului, numit cortex cerebral, se subțiază în mod natural, pe măsură ce conexiunile neuronale neutilizate sunt reduse pentru a face funcția creierului mai eficientă.
Oamenii de știință au urmărit copiii la fiecare doi ani de la vârsta de nouă ani. Ei au descoperit că această scădere urmează unui val distinct.
Regiunile senzoriale primare, cum ar fi cortexul vizual, încep să se maturizeze în jurul vârstei de 13 ani, înaintea zonelor frontale care controlează concentrarea, planificarea și reglarea emoțională, în jurul vârstei de 16 ani.
Când cercetătorii au corelat aceste scanări cerebrale cu studiile privind sănătatea mintală, a apărut un model predictiv clar. Copiii cu un cortex mai gros în regiunile senzoriale la vârsta de nouă ani erau semnificativ mai predispuși să experimenteze anxietate și depresie până la vârsta de 13 ani, potrivit sursei citate.
„Întrebarea nu este «ce face această regiune?», ci «când se maturizează această regiune?», a explicat co-autorul studiului, Joshua Roffman, psihiatru.
Prin compararea scanărilor lor cu atlasele cerebrale, echipa a descoperit că regiunile în care grosimea corticală prezicea simptome viitoare se suprapuneau cu rețelele genetice active în uter.
Acest lucru indică faptul că dezvoltarea genetică timpurie pune bazele riscurilor pentru sănătatea mintală a adolescenților, chiar și ani mai târziu.
Experții sugerează că un cortex mai gros la sfârșitul copilăriei ar putea reflecta o plasticitate cerebrală întârziată, ceea ce îngreunează adaptarea copiilor la mediul lor.
Metoda de diagnosticare nu poate fi folosită încă în cliniciCu toate acestea, oamenii de știință subliniază că aceste modele subtile nu pot fi încă utilizate în clinici pentru a diagnostica copiii în mod individual.
Deși studiul „oferă una dintre cele mai clare imagini de până acum despre modul în care cortexul se dezvoltă din copilărie până în adolescență”, Holmes a subliniat că cercetarea nu este încă „suficientă în sine pentru a prezice rezultatele bolilor” pentru un anumit copil, mai arată sursa citată.
Phenianul susține că Seulul folosește acest incident pentru a prezenta lucrările de la graniță drept o incursiune militară, potrivit agenției de presă de stat KCNA.
În scrisoarea transmisă Organizației Națiunilor Unite, reprezentantul Coreei de Nord a avertizat că încălcarea suveranității țării sale ar putea determina un răspuns în legitimă apărare. Documentul a fost menționat de presa de stat nord-coreeană luni, după ce autoritățile de la Phenian au contestat responsabilitatea pentru explozia produsă în zona demilitarizată dintre cele două state.
Coreea de Nord acuză Coreea de Sud că a fabricat incidentul cu mine antipersonalIncidentul la care face referire scrisoarea s-a produs pe 21 septembrie, în Zona Demilitarizată (DMZ), și s-a soldat cu rănirea gravă a doi militari sud-coreeni.
Ulterior, autoritățile de la Seul au afirmat că exploziile au fost provocate de mine amplasate de Coreea de Nord la sud de Linia de Demarcație Militară, care traversează zona demilitarizată. Comandamentul ONU a precizat că amplasarea unei mine nord-coreene dincolo de această linie a reprezentat o încălcare a armistițiului.
Phenianul a negat că ar fi responsabil pentru incident și susține că autoritățile sud-coreene folosesc evenimentul pentru a prezenta activitățile desfășurate la graniță drept o amenințare militară.
În scrisoarea adresată Consiliului de Securitate al ONU, Coreea de Nord a acuzat, de asemenea, Coreea de Sud că a deschis focul asupra militarilor nord-coreeni. Phenianul a calificat aceste acțiuni drept o încălcare a Cartei ONU, care interzice amenințarea cu forța sau folosirea acesteia împotriva integrității teritoriale a unui alt stat.
Coreea de Nord acuză Coreea de Sud, în timp ce tensiunile de la graniță continuăAutoritățile sud-coreene au declarat că folosesc avertismente transmise prin difuzoare și focuri de avertisment pentru a determina militarii nord-coreeni care trec de Linia de Demarcație Militară să se întoarcă pe teritoriul țării lor.
În ultimii ani, trupele nord-coreene au desfășurat lucrări de consolidare a frontierei, inclusiv construirea unor drumuri cu utilizare tactică, ridicarea de garduri și amplasarea de mine în apropierea Liniei de Demarcație Militară.
Pe fondul acestor tensiuni, Ministerul Apărării din Coreea de Sud a propus din nou, vinerea trecută, organizarea unor discuții militare cu Phenianul. Obiectivul anunțat al inițiativei este reducerea riscului unor confruntări accidentale la frontieră.
Schimbul de acuzații evidențiază persistența tensiunilor dintre cele două state, în pofida propunerii sud-coreene de reluare a dialogului militar. Zona Demilitarizată, instituită în urma armistițiului din 1953, rămâne unul dintre cele mai sensibile puncte ale relației dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud.
Lista studenților a trecut pe primul loc în alegerile din Serbia, cu 46,16% din voturile valabil exprimate, devansând alianța condusă de Aleksandar Vučić, care a obținut 45,46%, potrivit rezultatelor preliminare după centralizarea a 33,47% dintre secțiile de votare.
Diferența dintre cele două liste este de aproximativ 6.100 de voturi. Numărătoarea continuă, iar rezultatele sunt provizorii.
UPDATE 00:00Alianța condusă de Aleksandar Vučić se află pe primul loc în alegerile din Serbia, cu 46,24% din voturile valabil exprimate, potrivit rezultatelor preliminare publicate după centralizarea a 21,40% dintre secțiile de votare. Lista studenților ocupă locul al doilea, cu 44,94%, diferența dintre cele două formațiuni fiind de aproximativ 6.500 de voturi. Rezultatele sunt în continuare provizorii, iar numărătoarea continuă.
BREAKING NEWS. Aleksandar Vučić recunoaște înfrângerea în alegerile din SerbiaAleksandar Vučić, și-a recunoscut duminică seară înfrângerea în alegerile parlamentare în fața mișcării conduse de studenți, care a organizat ample proteste împotriva puterii de la Belgrad. Potrivit estimărilor prezentate chiar de liderul sârb, Lista Studenților ar urma să obțină între 135 și 140 de mandate în Parlamentul cu 250 de locuri, suficient pentru a forma singură un guvern, transmite Reuters.
„Nu avem încă rezultatele finale, dar, pe baza unui eșantion, este clar că am pierdut aceste alegeri. Lista Studenților a câștigat”, a declarat Aleksandar Vučić, duminică seară.
Potrivit estimărilor prezentate de președintele sârb, Partidul Progresist Sârb (SNS), formațiunea care a dominat scena politică din Serbia în ultimii 14 ani, ar urma să obțină aproximativ 105 mandate.
În schimb, Lista Studenților ar putea câștiga între 135 și 140 de mandate, depășind pragul de 126 necesar pentru majoritatea absolută în Parlament.
Vučić a afirmat că, potrivit datelor preliminare de care dispune, niciun alt partid nu ar urma să intre în legislativ.
O victorie pentru mișcarea de protest condusă de studențiScrutinul de duminică a avut loc pe fondul unei crize politice prelungite, marcată de proteste masive împotriva autorităților de la Belgrad.
Mișcarea studențească a devenit unul dintre principalii contestatari ai puterii după prăbușirea acoperișului unei gări din Novi Sad, în noiembrie 2024, tragedie care a provocat moartea mai multor persoane și a declanșat manifestații împotriva corupției și a lipsei de responsabilitate a instituțiilor.
Protestele s-au extins ulterior în întreaga țară, iar revendicările manifestanților au inclus organizarea unor alegeri anticipate și tragerea la răspundere a celor considerați responsabili pentru tragedie.
Cine sunt studenții care l-au învins pe Aleksandar Vučić în Serbia. Medicul cardiolog care conduce lista electorală și cine ar putea deveni premierSpre deosebire de partidele politice tradiționale, aceasta nu a fost construită în jurul unui lider, ci reprezintă o mișcare descentralizată, apărută în urma protestelor studențești care au cuprins Serbia după tragedia de la gara din Novi Sad.
La 1 noiembrie 2024, prăbușirea unei copertine de beton a gării a provocat moartea a 16 persoane. Incidentul a declanșat proteste împotriva corupției, a lipsei de transparență a contractelor publice și a modului în care funcționează instituțiile statului.
Manifestațiile, inițial organizate de studenți, au atras treptat profesori, agricultori, medici și alte categorii sociale. Mișcarea a organizat marșuri, blocaje și demonstrații de amploare, unele dintre cele mai importante din Serbia după căderea regimului Slobodan Milošević, în anul 2000.
În cele din urmă, protestatarii au decis să transforme mobilizarea din stradă într-un proiect electoral.
Cum au fost aleși candidații. O listă cu 250 de nume, fără politicieni consacrațiUnul dintre elementele distinctive ale Listei Studenților este modul în care au fost selectați candidații.
Potrivit unei analize publicate pe 21 octombrie de Centrul pentru Studii Estice din Polonia (OSW), propunerile au venit din adunările studențești ale universităților, fiind ulterior discutate la nivel național.
Un criteriu important de selecție a fost absența unei implicări anterioare în funcții politice de conducere.
Lista cuprinde 250 de candidați independenți, printre care profesori universitari, medici, activiști civici, actori, agricultori și sportivi.
Printre personalitățile cunoscute care s-au alăturat proiectului se numără Dejan Bodiroga, fostul mare baschetbalist sârb și actualul președinte al EuroLeague Basketball, dar și actorii Tihomir Stanić și Dragan Jovanović.
Mișcarea a beneficiat și de sprijinul unor organizații politice, inclusiv Partidul Democrat și Kreni-Promeni, care au decis să nu depună liste proprii.
Cine este Ilija Srđanović, medicul care conduce lista electorală
Ilija Srđanović este unul dintre numele centrale ale mișcării studențești și ocupă prima poziție pe lista electorală.
De profesie cardiolog, el a devenit una dintre figurile publice ale proiectului politic, deși respinge ideea că ar fi liderul unic al mișcării.
Într-un interviu acordat TV Vojvodina, Srđanović declara că mișcarea este pregătită să își apere voturile și că dispune de observatori în secțiile de votare.
Întrebat dacă el însuși este candidat pentru funcția de prim-ministru, medicul a evitat să confirme acest lucru.
El a explicat că formațiunea are mai mulți candidați pentru fiecare funcție guvernamentală și că se bazează pe un grup extins de profesioniști.
Sfârșitul dominației politice a SNS?Partidul Progresist Sârb a ajuns la putere în 2012, iar Aleksandar Vučić a devenit una dintre figurile centrale ale politicii sârbe, mai întâi ca premier, apoi ca președinte, funcție pe care o ocupă din 2017.
Dacă rezultatele preliminare sunt confirmate, scrutinul din 25 octombrie 2026 ar marca pierderea majorității parlamentare de către partidul aflat la putere și ar deschide calea formării unui guvern susținut de mișcarea studențească.
Știre inițialăNotă:Primele rezultate centralizate provin, de regulă, din secțiile de votare mai mici, în special din mediul rural, unde numărarea voturilor se încheie mai repede. Rezultatele din secțiile mari, mai ales din centrele urbane, sunt transmise și procesate, în general, mai târziu. Prin urmare, procentele afișate în primele ore ale numărătorii nu sunt neapărat reprezentative pentru rezultatul final și pot suferi modificări semnificative pe măsură ce sunt centralizate voturile din marile orașe.
UPDATE Partidul lui Vucic continuă să scădă, iar studenții obțin rezultate bune și în zonele urbane mici.
Vucic și partidul său au coborât sub 50% după mai puțin de 10% din procesele verbale numărate.
UPDATE Primele rezultatePotrivit datelor preliminare pe baza centralizării Comisiei Electorale Republicane (RIK), lista „Aleksandar Vučić – Serbia Unită” a obținut 30.052 de voturi, reprezentând 52,93% din totalul voturilor valabile.
Pe locul al doilea se află „Lista Studenților – Studenții înving!”, cu 21.601 voturi, echivalentul a 38,05%, dar în creștere puternică.
Diferența dintre cele două liste este, în acest moment, de 8.451 de voturi și 14,88 puncte procentuale.
Rezultatele parțiale 4,37% din procese verbale centralizate (4,37%)
Alegerile parlamentare anticipate au loc într-un climat politic tensionat, după aproape doi ani de manifestații antiguvernamentale, declanșate de prăbușirea acoperișului unei copertine din gara Novi Sad, în noiembrie 2024, tragedie soldată cu 16 morți.
Protestele, inițiate de studenți și susținute ulterior de alte categorii sociale, s-au transformat într-o mișcare amplă împotriva corupției și a modului în care funcționează instituțiile statului.
Mișcarea studențească a intrat în competiția electorală cu propria listă, reunind candidați din mai multe domenii, inclusiv profesori, experți, sportivi, agricultori și artiști.
De cealaltă parte, Aleksandar Vučić, care a demisionat în septembrie din funcția de președinte pentru a candida la funcția de prim-ministru, încearcă să obțină un nou mandat politic prin coaliția constituită în jurul Partidului Progresist Sârb (SNS).
Confruntarea electorală are loc și pe fondul preocupărilor legate de libertatea presei, corectitudinea procesului electoral și relațiile Serbiei cu Uniunea Europeană.
Peste 6,45 milioane de alegători, chemați la urnePotrivit Comisiei Electorale Republicane, 6.451.292 de cetățeni au avut drept de vot la alegerile parlamentare din 25 octombrie.
Scrutinul s-a desfășurat în 8.392 de secții de votare, inclusiv 93 organizate în străinătate, în 37 de țări.
Pe buletinele de vot au figurat 18 liste electorale, care concurează pentru cele 250 de locuri din Parlamentul Serbiei.
Pentru obținerea majorității absolute sunt necesare cel puțin 126 de mandate.
Antonelli a avut un start excelent și a construit un avans de două secunde încă din primul tur. Deși a pierdut temporar conducerea după opririle la boxe, pilotul Mercedes a revenit în frunte și a gestionat avantajul până la final.
Charles Leclerc a terminat pe locul al doilea, la 13,078 secunde în spatele câștigătorului, în timp ce Max Verstappen a ocupat ultima treaptă a podiumului, la 17,485 secunde.
Lewis Hamilton a încheiat cursa pe poziția a patra, iar Lando Norris a terminat pe cinci. George Russell, celălalt pilot Mercedes, a ocupat locul al optulea după ce a primit o penalizare de cinci secunde.
Rezultatul nu i-a permis lui Antonelli să obțină matematic titlul mondial, astfel că lupta pentru campionat continuă la Marele Premiu al Mexicului, programat în weekendul următor.
Rezultatele complete ale Marelui Premiu al SUA din 2026 Poz. Pilot Echipă 1 Kimi Antonelli Mercedes 2 Charles Leclerc Ferrari 3 Max Verstappen Red Bull 4 Lewis Hamilton Ferrari 5 Lando Norris McLaren 6 Isack Hadjar Red Bull 7 Oscar Piastri McLaren 8 George Russell Mercedes 9 Liam Lawson Racing Bulls 10 Pierre Gasly Alpine 11 Nico Hülkenberg Audi 12 Arvid Lindblad Racing Bulls 13 Gabriel Bortoleto Audi 14 Esteban Ocon Haas 15 Lance Stroll Aston Martin 16 Fernando Alonso Aston Martin 17 Alex Albon Williams 18 Carlos Sainz Williams 19 Sergio Perez Cadillac Abandon Valtteri Bottas Cadillac Abandon Franco Colapinto Alpine Abandon Oliver Bearman HaasParlamentarii algerieni au votat în unanimitate în favoarea desfășurării unor unități ale Armatei Naționale în localitatea Madama, din nordul Nigerului, în apropierea frontierei cu Libia, potrivit unui comunicat al Parlamentului, scrie Reuters.
Zona vizată găzduiește o fostă bază militară franceză, utilizată în cadrul operațiunii Barkhane, prin care Franța a desfășurat acțiuni militare împotriva grupărilor jihadiste din regiunea Sahel.
Cu toate acestea, trupele algeriene nu au fost desfășurate oficial până în prezent, potrivit unei surse din domeniul securității din Niger.
Șeful de cabinet al președintelui Nigerului, generalul Bacharou Ibro Amadou, se află în regiunea Kawar, din departamentul Bilma, în regiunea Agadez, din 19 octombrie. Acesta a vizitat localitatea Madama, unde a purtat discuții cu comandanții militari locali, înainte de a se deplasa la Dirkou pentru întâlniri cu reprezentanți ai armatei și autorităților tradiționale. Discuțiile au vizat planurile privind baza militară.
Algeria și Niger își consolidează relațiile după o perioadă de tensiuniDecizia Parlamentului algerian vine în contextul îmbunătățirii rapide a relațiilor dintre Alger și Niamey, după o perioadă marcată de neînțelegeri diplomatice.
Algeria s-a opus loviturii de stat din Niger din 2023, în urma căreia actualii lideri militari au ajuns la putere. Relațiile s-au deteriorat și mai mult anul trecut, când Nigerul și-a rechemat ambasadorul din Algeria, după ce armata algeriană a doborât o dronă militară din Mali, în apropierea frontierei.
Nigerul, Mali și Burkina Faso sunt conduse de regimuri militare instalate în urma unor lovituri de stat. Cele trei state au format Alianța Statelor Sahelului, într-un context regional caracterizat de tensiuni politice și provocări de securitate.
Relațiile dintre Algeria și Niger s-au îmbunătățit în acest an. Președintele Nigerului, Abdourahamane Tiani, a vizitat Algerul în februarie, iar ministrul Apărării, Salifou Mody, s-a deplasat în capitala algeriană pe 20 octombrie, alături de o delegație de experți în domeniul apărării, pentru discuții privind cooperarea în materie de securitate.
Algeria trimite armata în Niger pe fondul amenințării jihadisteSecuritatea regională reprezintă o prioritate pentru Algeria, care împarte o frontieră cu Nigerul. Statele din Sahel se confruntă cu atacuri ale grupărilor insurgente afiliate organizațiilor al-Qaeda și Statul Islamic.
O eventuală desfășurare a trupelor algeriene în Niger ar putea consolida cooperarea militară dintre cele două țări într-o regiune afectată de instabilitate și violențe armate.
Pe lângă interesele de securitate, Algeria își extinde și prezența economică în Niger. Compania energetică de stat Sonatrach colaborează cu autoritățile din Niger și Nigeria la proiectul Gazoductului Transsaharian, care urmărește să creeze un nou coridor de export pentru gazele naturale africane către piețele internaționale, în special cele europene.
În 2022, Sonatrach a anunțat semnarea unui acord de împărțire a producției cu Ministerul Petrolului din Niger pentru regiunea Kafra. Potrivit companiei, două sonde de explorare din zonă au indicat rezerve dovedite de 168 de milioane de barili, respectiv 100 de milioane de barili.
Aleksandar Vučić și-a recunoscut duminică seară înfrângerea în fața Listei Studenților, după aproape doi ani de manifestații împotriva puterii de la Belgrad.
Potrivit estimărilor prezentate chiar de fostul președinte sârb, mișcarea studențească ar urma să obțină între 135 și 140 de mandate din totalul de 250, în timp ce Partidul Progresist Sârb (SNS) și aliații săi ar câștiga aproximativ 105 mandate.
O asemenea distribuție ar permite Listei Studenților să formeze un guvern fără sprijinul altor formațiuni, majoritatea absolută fiind de 126 de parlamentari. Rezultatele oficiale finale nu au fost încă anunțate.
Cine este Lista Studenților, mișcarea care a învins partidul lui VučićFormațiunea care a câștigat scrutinul se numește oficial „Studentska lista – Studenti pobeđuju”, în traducere „Lista Studenților – Studenții câștigă”.
Spre deosebire de partidele politice tradiționale, aceasta nu a fost construită în jurul unui lider, ci reprezintă o mișcare descentralizată, apărută în urma protestelor studențești care au cuprins Serbia după tragedia de la gara din Novi Sad.
La 1 noiembrie 2024, prăbușirea unei copertine de beton a gării a provocat moartea a 16 persoane. Incidentul a declanșat proteste împotriva corupției, a lipsei de transparență a contractelor publice și a modului în care funcționează instituțiile statului.
Manifestațiile, inițial organizate de studenți, au atras treptat profesori, agricultori, medici și alte categorii sociale. Mișcarea a organizat marșuri, blocaje și demonstrații de amploare, unele dintre cele mai importante din Serbia după căderea regimului Slobodan Milošević, în anul 2000.
În cele din urmă, protestatarii au decis să transforme mobilizarea din stradă într-un proiect electoral.
Cum au fost aleși candidații. O listă cu 250 de nume, fără politicieni consacrațiUnul dintre elementele distinctive ale Listei Studenților este modul în care au fost selectați candidații.
Potrivit unei analize publicate pe 21 octombrie de Centrul pentru Studii Estice din Polonia (OSW), propunerile au venit din adunările studențești ale universităților, fiind ulterior discutate la nivel național.
Un criteriu important de selecție a fost absența unei implicări anterioare în funcții politice de conducere.
Lista cuprinde 250 de candidați independenți, printre care profesori universitari, medici, activiști civici, actori, agricultori și sportivi.
Printre personalitățile cunoscute care s-au alăturat proiectului se numără Dejan Bodiroga, fostul mare baschetbalist sârb și actualul președinte al EuroLeague Basketball, dar și actorii Tihomir Stanić și Dragan Jovanović.
Mișcarea a beneficiat și de sprijinul unor organizații politice, inclusiv Partidul Democrat și Kreni-Promeni, care au decis să nu depună liste proprii.
Cine este Ilija Srđanović, medicul care conduce lista electoralăIlija Srđanović este unul dintre numele centrale ale mișcării studențești și ocupă prima poziție pe lista electorală.
De profesie cardiolog, el a devenit una dintre figurile publice ale proiectului politic, deși respinge ideea că ar fi liderul unic al mișcării.
Într-un interviu acordat TV Vojvodina, Srđanović declara că mișcarea este pregătită să își apere voturile și că dispune de observatori în secțiile de votare.
Întrebat dacă el însuși este candidat pentru funcția de prim-ministru, medicul a evitat să confirme acest lucru.
El a explicat că formațiunea are mai mulți candidați pentru fiecare funcție guvernamentală și că se bazează pe un grup extins de profesioniști.
Cine ar putea deveni noul premier al SerbieiDeși Ilija Srđanović este primul nume de pe lista electorală, acest lucru nu înseamnă automat că va deveni prim-ministru.
Până duminică seară, mișcarea studențească nu anunțase oficial un candidat pentru conducerea viitorului guvern.
Potrivit analizei OSW, componența listei și discursul reprezentanților săi indică intenția de a forma un guvern alcătuit din experți, care să se concentreze în primul rând asupra reformelor interne.
Un alt nume important este Dejan Šoškić, fost guvernator al Băncii Naționale a Serbiei, între 2010 și 2012, și candidat pe lista studențească. Experiența sa economică îl plasează printre personalitățile cu profil tehnocrat din cadrul mișcării.
Numele viitorului șef al Guvernului rămâne una dintre principalele necunoscute după victoria electorală revendicată de studenți.
Ce promite Lista Studenților și care este poziția sa față de Uniunea EuropeanăProgramul electoral al mișcării este construit în jurul combaterii corupției, depolitizării instituțiilor și restabilirii mecanismelor democratice.
În septembrie, reprezentanții Listei Studenților au prezentat un program în 11 puncte, care include măsuri împotriva averilor dobândite ilegal, reformarea mecanismelor de investigare a corupției și garantarea unor alegeri corecte.
Sunt incluse și promisiuni sociale, precum manuale școlare gratuite și reducerea semnificativă a prețurilor medicamentelor.
În ceea ce privește politica externă, mișcarea nu a prezentat o orientare la fel de clară precum în cazul reformelor interne.
Serbia este stat candidat la aderarea la Uniunea Europeană, dar întreține în același timp relații apropiate cu Rusia și China.
Sub conducerea lui Vučić, Belgradul a încercat să mențină un echilibru între aceste direcții. Noul guvern va trebui să decidă în ce măsură va continua această politică.
Potrivit unei surse citate de Reuters, Marea Britanie nu se va alătura Băncii pentru Securitate și Reziliență în Domeniul Apărării, condusă de Canada.
Într-o declarație de duminică, cele două guverne au convenit să înființeze două instituții distincte, dar complementare, pentru a se sprijini reciproc în privința oportunităților de investiții și a provocărilor strategice.
„Am colaborat îndeaproape pentru a analiza modul în care Mecanismul Multilateral de Apărare (MDM) și Banca pentru Apărare, Securitate și Reziliență (DSRB) pot contribui cel mai bine la atingerea obiectivelor noastre comune. Am convenit să elaborăm un cadru de cooperare care să servească intereselor ambelor instituții”, se arată în declarație, potrivit Reuters.
Potrivit unei alte surse Reuters, Marea Britanie și Canada nu au reușit să ajungă la un acord cu privire la aspecte cheie: amplasarea sediului noii bănci, nivelul achizițiilor comune, acordarea de împrumuturi membrilor și regulile privind aderarea viitoare a noilor membri.
Sursa a precizat că MDM se va concentra pe accelerarea investițiilor în domeniul apărării, în timp ce DSRB o va completa prin sprijinirea investițiilor în industriile de apărare și în lanțurile de aprovizionare, concentrându-se mai mult pe acordarea de împrumuturi suverane individuale.
