Potrivit unor informații apărute în The New York Times, agenți federali au demarat verificări după ce jurnalista Elizabeth Williamson a publicat un material exploziv. Acesta prezenta modul în care Kash Patel ar fi folosit resurse ale FBI pentru a oferi protecție și transport partenerei sale. În cadrul verificărilor, autoritățile au intervievat persoana vizată de articol. Totodată au analizat activitatea jurnalistei, inclusiv prin consultarea unor baze de date. La un moment dat, s-ar fi luat în calcul inclusiv aplicarea legislației privind hărțuirea. Cu toate acestea, oficiali din cadrul Departamentului de Justiție au concluzionat că nu există o bază legală pentru continuarea anchetei, iar FBI a transmis ulterior că nu urmărește deschiderea unui caz.
Dispută privind limitele jurnalismului și articolul care a declanșat reacțiaInstituția a invocat îngrijorări legate de metodele de documentare utilizate, sugerând că acestea ar fi putut depăși limitele legale. Totuși, potrivit redacției The New York Times, jurnalista a respectat procedurile obișnuite, care includ contactarea surselor și solicitarea de puncte de vedere. Editorul publicației a criticat ferm demersul autorităților, calificându-l drept o tentativă de intimidare a presei și o încălcare a drepturilor constituționale privind libertatea de exprimare.
Materialul publicat la finalul lunii februarie relata că partenera lui Kash Patel ar fi beneficiat de protecție asigurată de agenți specializați ai FBI, inclusiv în contexte personale. Informațiile au alimentat dezbateri privind utilizarea resurselor publice în scopuri private. FBI a justificat măsurile prin existența unor amenințări la adresa persoanei respective, fără a contesta însă acuratețea informațiilor publicate.
Tensiuni între administrație și presăCazul este considerat de analiști un exemplu al relației tensionate dintre administrația americană și mass-media. În ultimii ani, jurnaliștii au fost tot mai des implicați în investigații, fie ca martori în cazuri de scurgeri de informații, fie în situații controversate legate de activitatea lor profesională. În paralel, au existat și alte episoade sensibile, inclusiv percheziții la domiciliile unor reporteri sau restricții privind accesul presei la anumite evenimente oficiale.
Denumit Sky Map, sistemul utilizat este folosit de armata ucraineană pentru detectarea și coordonarea interceptării dronelor, inclusiv a celor de tip Shahed, de fabricație iraniană, potrivit The Ukrainian Review. Platforma integrează date din radare și senzori pentru a identifica rapid amenințările și a permite reacții în timp real.
Ucrainenii instruiesc militarii americaniSpecialiștii ucraineni instruiesc deja personalul militar american pentru operarea sistemului. Instalarea acestuia la bază a avut loc după mai multe atacuri cu drone iraniene asupra pozițiilor americane, care au provocat pierderi de echipamente și moartea unui militar.
Creșterea utilizării dronelor ieftine în conflictele moderne determină Pentagonul să accelereze investițiile în sisteme anti-dronă. Analiștii de securitate consideră că apelul la expertiza ucraineană scoate în evidență vulnerabilități existente în apărarea antiaeriană a SUA, relatează presa ucraineană.
Sprijinul, la cererea SUAUcraina a acumulat o experiență semnificativă în combaterea dronelor iraniene în războiul cu Rusia și a început să o împărtășească partenerilor. Anterior, Washingtonul a cerut sprijinul Kievului pentru a face față amenințărilor similare din Orientul Mijlociu.
De asemenea, Ucraina a trimis experți și drone interceptoare în regiune pentru a ajuta la protejarea bazelor americane din Iordania împotriva atacurilor cu drone ale Iranului.
Incidentul a avut loc lângă Hillerod, la nord de Copenhaga, potrivit Reuters.
„Două trenuri locale s-au ciocnit frontal”, a declarat un purtător de cuvânt al departamentului de pompieri din zona metropolitană Copenhaga.
„Există răniți printre pasageri. Toată lumea este în afara trenurilor, așa că nimeni nu este prins… Resurse importante au fost trimise la fața locului”, a adăugat purtătorul de cuvânt.
Prețul petrolului Brent a suferit o contracție de 15 cenți, ajungând la 101.76 dolari pe baril, după ce depășise pragul de 100 de dolari pentru prima dată în ultimele două săptămâni. În același timp, petrolul american West Texas Intermediate a coborât cu 14 cenți, până la 92.82 dolari pe baril, informează Reuters.
Evoluția vine după ce ambele cotații au înregistrat creșteri de până la trei dolari în ziua precedentă, susținute de scăderi peste așteptări ale stocurilor de combustibili din SUA și de lipsa progreselor în negocierile de pace.
Deși președintele Trump a prelungit armistițiul cu Iran, restricțiile asupra tranzitului naval prin Strâmtoarea Ormuz rămân în vigoare. Această rută strategică asigura anterior aproximativ 20% din fluxurile globale de petrol și gaze naturale lichefiate.
Tensiunile au escaladat după ce Iranul a capturat două nave în zonă, consolidând controlul asupra rutei maritime.
În paralel, Statele Unite mențin o blocadă navală asupra comerțului iranian, iar forțele americane au interceptat mai multe petroliere sub pavilion iranian în apele asiatice, redirecționându-le.
În ciuda evoluțiilor, guvernul american nu a stabilit un termen limită pentru armistițiul extins.
Noua legislație interzice instituțiilor statale să promoveze sau să finanțeze inițiativele , considerate de liderii republicani drept discriminatorii.
Legea impune, de asemenea, ca beneficiarii de fonduri publice să certifice că nu utilizează resursele pentru promovarea DEI și introduce sancțiuni pentru oficialii care încalcă aceste prevederi.
„Aș crede că în cazul DEI, grupurile defavorizate, evident în primul rând, ar fi bărbații albi și cred că au fost discriminați”, spune guvernatorul Floridei, citat de Reuters.
Măsura face parte dintr-un efort mai amplu al Partidului Republican de a limita politicile DEI la nivel statal și federal.
Administrația Trump a emis ordine executive pentru eliminarea acestor programe din agențiile federale și a intrat în conflict cu mai multe universități de top privind aceste practici.
Organizațiile neguvernamentale de protecție a drepturilor civile susțin că practicile de diversitate și incluziune sunt esențiale pentru combaterea discriminării istorice și pentru sprijinirea grupurilor marginalizate, inclusiv femei, minorități etnice și comunitatea LGBT.
Oana Țoiu a început prin a amintit că USR este singurul partid din coaliție care nu a făcut parte din guvernele anterioare care au crescut excesiv deficitul bugetar.
„Noi suntem singurii din această coaliție care am fi putut invoca greaua moștenire. Doar noi nu eram la masa deciziilor când s-au împrumutat pe generații și au lăsat bugetul praf, cu un deficit de aproape 10%, dar noi nu am făcut o campanie de arătat cu degetul. Am ales să facem altceva, să muncim”, se arată în mesajul publicat de Oana Țoiu, care a subliniat: „Am pus umărul să reparăm ce au stricat ”.
Șefa diplomației a criticat atitudinea Partidului Social Democrat privind actul de guvernare. „Am trecut peste toate atacurile, chiar și cele mai de jos, peste toate jignirile, peste toate promisiunile încălcate între parteneri pe care ar fi trebuit să te poți baza în vremuri grele ”.
„Am muncit umăr la umăr primind criticile oamenilor pe deciziile dificile ca și cum problema moștenită ne privea egal”, mai notează Țoiu care se întreabă retoric: „Și tot ei sunt supărați? Ce vreți totuși? Care este planul vostru de aici încolo după ce ați declanșat o criză scumpă și nenecesară?”.
Ministrul a criticat atitudinea duplicitară a social-democraților: „Avem ședință de Guvern la ora 11.00 cu PSD tot la guvernare dar în același timp și cu PSD împotriva Guvernului. Noi vom fi la treabă, indiferent ce aleg ei să facă”.
Criticile Oanei Țoiu vin după ce Partidul Social Democrat a votat într-o consultare internă retragerea sprijinului politic pentru premier. În cadrul procesului, 97.7% dintre social-democrați au considerat că Ilie Bolojan nu mai trebuie susținut.
De asemenea, social-democrații au anunțat că dacă Bolojan nu își va depune mandatul, formațiunea își va retrage miniștrii din Guvern.
„Au avut loc alegeri fraudate aseară în marele stat Virginia! Toată ziua republicanii au condus, spiritul a fost incredibil, până la final când, desigur, s-au numărat voturile prin corespondență!” Unde am mai auzit asta înainte?”, a transmis președintele Trump, citat de Reuters.
Referendumul din Virginia aprobat de alegători marți ar putea aduce Partidului Democrat, patru locuri suplimentare în Congresul federal, la alegerile intermediare din luna noiembrie, demers ce le oferă șansa de a câștiga majoritatea în forul legislativ.
Procesul de redesenare a circumscripțiilor a fost deja contestat în instanță, întrucât există posibilitatea ca instanța supremă a statului să invalideze rezultatul, deși a permis organizarea referendumului.
Într-un caz separat, un judecător de la o instanță locală a blocat miercuri implementarea noii hărți electorale, în urma unei acțiuni în justiție depuse de Comitetul Național Republican. Judecătorul a decis că procedurile pentru modificarea constituțională nu au fost respectate și a criticat formularea buletinului de vot, considerată „în mod flagrant înșelătoare”
Procurorul general al statului, Jay Jones, a anunțat că va contesta decizia în instanță superioară, încercând să permită validarea rezultatelor referendumului.
Votul privind redesenarea hărții electorale se înscrie într-un curent mai amplu prin care state, atât republicane, cât și democrate, încearcă să își extindă numărul de districte controlate, în vederea alegerilor din noiembrie.
Curentul a fost început de președintele Trump care a încurajat anterior republicanii din Texas să redeseneze circumscripțiile pentru a-și consolida poziția în Congres.
În urma demersurilor, republicanii ar putea câștiga nouă mandate suplimentare în state precum Texas, Missouri, Carolina de Nord și Ohio. Ca ripostă, democrații au realizat redistribuiri electoral în state precum California și Utah, la care s-ar putea alătura Virginia.
Propunerea a fost făcută de Paolo Zampolli către președintele FIFA, Gianni Infantino, și către Donald Trump. „Confirm că le-am sugerat lui Trump și Infantino ca Italia să înlocuiască Iranul la Cupa Mondială. Sunt originar din Italia și ar fi un vis să văd echipa Azzurri la un turneu organizat în SUA. Cu patru titluri, au un istoric care justifică includerea”, a spus Zampolli, pentru Financial Times.
Incertitudini privind participarea IranuluiDeși Iranul a emis miercuri un comunicat în care susține că este pregătit să participe, prezența sa rămâne sub semnul întrebării.
În luna martie, autoritățile de la Teheran anunțaseră că nu vor participa la turneul final din motive de siguranță, după ce Israel și Statele Unite au pornit războiul din Orientul Mijlociu.
Deși FIFA deține „discreție deplină” conform regulamentului de a înlocui o asociație membră în cazul unei retrageri.
Totuși, Gianni Infantino, președintele forului internațional a adoptat o poziție fermă. „Echipa iraniană vine, cu siguranță. Sperăm ca până atunci, desigur, situația să fie pașnică. Asta ar ajuta cu siguranță. Dar Iranul trebuie să vină dacă vrea să-și reprezinte poporul. S-au calificat. Chiar vor să joace și ar trebui să joace”, spune Infantino.
Despre participarea sportivilor iranieni la turneul final, președintele Trump a atras atenția asupra riscurilor de securitate, dei a susținut că aceștia sunt „bineveniți”.
Repararea relației Trump – MeloniAceasta mișcarea vizează și repararea relației dintre președintele trump și premierul Giorgia Meloni, după ce relația lor s-a răcit în urma atacurilor lui Trump la adresa Papei.
Meloni a condamnat atacurile la adresa Suveranului Pontif, iar în replică Trump s-a declarat „șocat” de declarațiile și acțiunile șefei guvernului de la Roma în raport cu Washingtonul.
Italia a ratat pentru a treia oară la rând calificarea la Cupa Mondială de fotbal, după ce a fost învinsă în playoff de Bosnia-Herțegovina. Ratarea calificării la turneul final a culminat cu demisia conducerii federației naționale de fotbal.
„În numele Secretarului de Război și al Secretarului Adjunct de Război, îi suntem recunoscători Secretarului Phelan pentru serviciile aduse Departamentului și Marinei Statelor Unite. Îi urăm mult succes în proiectele sale viitoare. Subsecretarul Hung Cao va deveni secretar interimar al Marinei.”, se arată în mesajul publicat miercuri de Sean Parnell, notează CNN.
Schimbarea la vârful Departamentului Apărării vine pe fondul blocadei americane asupra porturilor iraniene, în cadrul armistițiului dintre cele două state.
Anunțul demisiei coincide și cu desfășurarea Conferinței Maritime, Aeriene și Spațiale, organizată în apropiere de Washington, unde Phelan participase alături de alți lideri ai Marinei americane.
Motivele plecării sale rămân neclare, iar plecarea sa se încadrează în curentul mai amplu de schimbări în conducerea militară, inițiate de secretarul apărării Pete Hegseth.
John Phelan este om de afaceri fără experiență militară. A fost un susținător financiar important al lui Donald Trump, contribuind la strângerea de fonduri pentru campania sa electorală.
„John va fi o forță extraordinară pentru militarii noștri din Marină și un lider de neclintit în promovarea viziunii mele „America pe primul loc”. El va pune afacerile Marinei SUA mai presus de orice”, spunea Trump despre fostul secretar al Marinei.
Soarta partidei a fost decisă în prima repriză, dintr-o lovitură de pedeapsă. În minutul 40, tânărul Lamine Yamal a marcat ce avea să fie singurul gol al partidei.
Formația antrenată de Hansi Flick s-a confruntat și cu două accidentări. În minutul 23, Joao Cancelo a fost schimbat, și în minutul 40, Lamine Yamal a părăsit terenul de joc după ce a transformat lovitura de la 11 metri.
De asemenea, partidă a fost întreruptă timp de aproape 20 de minute, după ce unui suporter i s-a făcut rău, suferind un stop cardio-respirator.
Cu șase partide rămase, Barcelona se află la o distanță confortabilă de rivalii de la Real Madrid, având un avans de nouă puncte.
Echipele de start:
Barcelona
Antrenor: Hansi Flick
4-2-3-1: J. García – J. Koundé, P. Cubarsí, G. Martín, J. Cancelo – Pedri, E. García – L. Yamal, D. Olmo, Gavi, F. Torres
Celta Vigo
Antrenor: Claudio Gonzalez
3-4-3: I. Radu – M. Alonso, Y. Lago, J. Rodríguez – S. Carreira, I. Moriba, F. López, J. Rueda – H. Álvarez, F. Jutglà, P. Durán
Meciul a început cu un scor de 2-2 la general. Lazio a deschis scorul în minutul 84 prin fundașul Alessio Romagnoli, însă bucuria oaspeților a fost scurtă. Doar două minute mai târziu, în minutul 86, Mario Pašalić a restabilit egalitatea pentru Atalanta, trimițând partida în prelungiri.
Chiar și după ce s-au încetat cele două reprize adiționale, echipele se aflau la egalitate, partida fiind decisă la penalty-uri.
Lazio a reușit să obțină calificarea după loviturile de la 11 metri, marcate de numeroase ratări.
Pentru Atalanta au reușit să marcheze doar Giacomo Raspadori, primul executant, restul coechiperilor săi, eșuând de la punctul cu var.
Deși primii doi executanți ai celor de la Lazio au ratat reușitele semnate de Kenneth Taylor și Gustav Isaksen au fost suficiente pentru a închide tabela la 2-1.
În ultimul act competițional, Lazio urmează să se întâlnească cu echipa lui Cristi Chivu, Inter Milano, care a reușit să își asigure calificare după o revenire spectaculoasă cu Como.
Potrivit autorităților palestiniene și Protecției Civile, atacul a avut loc în apropierea unei moschei din Beit Lahiya, în nordul Fâșiei Gaza, relatează Reuters.
Cele cinci victime au fost lovite direct de bombardament, însă armata israeliană nu a oferit un punct de vedere privind atacul.
Incidentul a avut loc pe fondul condițiilor create de armistițiul dintre Israel și Hamas din octombrie anul trecut. În urma încetării ostilităților, Israelul și-a menținut controlul asupra unei zone extinse, în mare parte depopulate, care reprezintă peste jumătate din teritoriul Gaza.
Marți, alți trei civili palestinieni au fost uciși de atacurile israeliene, în sudul Fâșiei Gaza
De la intrarea în vigoare a armistițiului, peste 780 de palestinieni au fost uciși. De cealaltă parte, autoritățile israeliene susțin că patru soldați au fost uciși de militanți palestinieni în aceeași perioadă.
Scorul final al partidei a fost stabilit rapid. Atacantul Erling Haaland a deschis scorul în minutul 5, acesta fiind singurul marcator al întâlnirii.
În urma acestui rezultat, echipa antrenată de Pep Guardiola a trecut pe prima poziție a clasamentului, depășind astfel pe Arsenal. Cele două rivale pentru titlu s-au confruntat direct în meciul de duminică, partidă câștigată de Manchester City cu scorul de 2-1.
Cu 33 de etape parcurse, cele două echipe se află la egalitate de puncte, însă Man City ocupă prima poziție, grație golaverajului.
Echipele de start:
Burnley
Antrenor: Scott Matthew Parker
5-4-1: M. Dúbravka – K. Walker, H. Ekdal, B. Humphreys, M. Esteve, Q. Hartman – L. Tchaouna, J. Ward-Prowse, J. Laurent, J. Anthony – Z. Flemming.,
Manchester City
Antrenor: Pep Guardiola
4-2-3-1: G. Donnarumma – R. Aït-Nouri, M. Guehi, A. Khusanov, M. Nunes – N. O’Reilly, B. Silva – J. Doku, R. Cherki, A. Semenyo – E. Haaland
Viitorul premier al Ungariei, Peter Magyar, a declarat că una dintre prioritățile sale este consolidarea cooperării regionale, în special cu Austria.
„Am împărțit o țară, iar Austria este un partener economic cheie al Ungariei. Vreau să consolidez relația dintre Ungaria și Austria din motive istorice, dar și culturale și economice”, spune viitorul șef al Guvernului de la Budapeste, potrivit publicației Politico.
Fuziunea formatelor Visegrad și SlavkovPlanul lui Magyar urmărește crearea unui bloc mai puternic al Europei Centrale în interiorul Uniunii Europene, alături de lideri cu viziuni similare.
Anterior, premierul desemnat a propus fuziunea Grupului de la Visegrad, format din Ungaria, Polonia, Cehia și Slovacia, cu formatul Slavkov, constituit din Austria, Cehia și Slovacia.
Primele vizite externeCa semnal al acestei strategii, primele vizite externe ale noului lider maghiar vor avea loc la Varșovia și Viena.
Magyar ar putea să folosească întâlnirea cu premierul Poloniei, Donald Tusk, pentru refacerea relațiilor Budapesta – Bruxelles și deblocarea fondurilor europene, întrucât una dintre principalele teme ale campaniei lui Magyar a fost dezghețarea fondurilor europene.
Magyar urmărește accesarea unor sume importante pentru Ungaria, inclusiv deblocarea a 18 miliarde de euro din fonduri europene, accesul Budapestei la inițiativa SAFE și oprirea sancțiunilor europene în valoare de un milion de euro pe zi pentru nerespectarea legislației comunitare în domeniul migrației.
Relația cu Austria rămâne pilonul central al acestui demers. Cu investiții de peste 11.7 miliarde de euro în economia Ungariei și 134.000 de cetățeni maghiari care lucrează în țara vecină, cele două economii sunt interconectate profund.
Poziția față de UcrainaCu toate aceste, inițiativa propusă de Peter Magyar ar putea să fie afectată de poziționarea statelor privind susținerea față de Ucraina.
În timp ce Austria și Polonia susțin activ asistența financiară pentru Kiev, Ungaria lui Magyar, deși a promis să oprească blocajul sprijinului acordat Ucrainei, așa cum a făcut predecesorul său, Viktor Orban, Magyar a menținut o atitudine rezervată față de acest subiect.
Împreună cu Cehia și Slovacia, Ungaria a ales să nu participe la pachetul de împrumuturi de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina.
„Astăzi, la Palatul Cotroceni, delegația USR a discutat cu Președintele Nicușor Dan și a fost reiterată poziția USR: suntem parteneri responsabili care vor continua reformele cât timp ele pot fi implementate din Guvern”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Diana Buzoianu.
Ministrul Mediului a criticat „jocurile politice de culise” și a avertizat că România se confruntă cu riscuri economice majore, având în vedere circumstanțele geopolitice actuale.
„România nu mai are timp de pierdut în jocuri politice de culise. Traversăm un context internațional extrem de fragil, unde criza geopolitică de la granițele noastre riscă să degenereze într-una economică profundă, resimțită în buzunarul fiecărui român”, mai spune ministrul USR.
În urma consultărilor cu președintele României, Nicușor Dan, președintele USR, Dominic Fritz a anunțat că formațiunea va rămâne la guvernare și îl va sprijini în continuare pe premierul Ilie Bolojan.
„L-am asigurat că îl susținem pe premierul Ilie Bolojan. Și am spus că o să continuăm prezența noastră în acest guvern”, spune Fritz.
Declarațiile vin după ce Partidul Social Democrat a votat într-o consultare internă retragerea sprijinului politic pentru premier. În cadrul procesului, 97.7% dintre social-democrați au considerat că Ilie Bolojan nu mai trebuie susținut.
Ca urmare a demersului social-democrat, președintele Nicușor Dan a organizat consultări la Palatul Cotroceni. În urma zilei de discuții cu partidele coaliției de guvernare, șeful statului a spus: „Suntem evident într-o criză politică. Criza asta n-a început azi. Și în orice formulă politică majoritară, minoritară, vom avea nevoie de dialog între forțele politice pro-occidentale”.
„Fiecare din partidele care au venit azi și minoritățile naționale au afirmat expres că exclud o guvernare cu forțe anti-occidentale, recte AUR. Și fiecare dintre ele și-a exprimat disponibilitatea de cooperare în mod special, particular, pe proiectele esențiale pe care România le are în perioada imediat următoare, OECD, SAFE, PNRR. Deci, calm și vom trece prin asta”, a mai spus Dan la scurta declarație de la finalul zilei.
Mediafax a obținut informații din cadrul discuțiilor ce au avut loc la Cotroceni.
PSD ar putea merge la CCRDin informațiile obținute de Mediafax, PSD nu ar vedea moțiunea de cenzură drept prima opțiune, ci mai degrabă ultima variantă de presiune politică. Surse politice prezente la discuțiile de la Cotroceni au declarat că PSD nu dorește, cel puțin în această etapă, să forțeze rapid căderea Guvernului prin Parlament.
Social-democrații ar fi dispuși să amâne orice moțiune pentru a permite noi discuții cu partidele din actuala coaliție. În schimb, liderul PSD Sorin Grindeanu a ridicat în discuții varianta unei sesizări rapide a Curții Constituționale, imediat după demisia de joi a miniștrilor PSD din Guvern. Miza unei asemenea mișcări ar fi clarificarea statutului Executivului după retragerea sprijinului politic al principalului partid din coaliție.
Context: În acest moment este neclar dacă, constituțional, guvernul Bolojan ar trebui să vină în 45 de zile maxim în Parlament pentru un vot de încredere după retragerea miniștrilor PSD.
Mai exact, PSD ar vrea ca CCR să stabilească dacă Guvernul mai păstrează legitimitatea politică și constituțională în momentul în care majoritatea care l-a susținut se schimbă. Până la un eventual răspuns al Curții, România ar putea intra într-un scenariu ca cel al Guvernului Boc care a funcționat cu miniștri interimari luni de zile, fără o majoritate parlamentară clară. Un alt caz a mai fost la ultima ieșirea a UDMR de la guvernare când coaliția PSD-PNL a înlocuit miniștrii UDMR.
Bolojan nu vede o soluție în plecarea saPotrivit surselor Mediafax, premierul Ilie Bolojan a trasmis în discuțiile de la Cotroceni că nu intenționează să demisioneze, argumentând că simpla schimbare a prim-ministrului nu oferă, în sine, garanția rezolvării problemelor structurale ale guvernării.
Singurii care au adus în discuție varianta unui premier independent au fost reprezentanții minorităților naționale. Potrivit surselor participante la consultări, nu a fost vorba despre un tehnocrat, ci despre ideea unui premier independent politic, ca formulă de compromis într-un blocaj prelungit.
În discuție, potrivit surselor Antena 3 CNN, Varujan Pambuccian a invocat inclusiv, în registru colocvial, numele deputatului Ovidiu Victor Ganț, reprezentant al Forumului Democrat al Germanilor din România.
Ultima variantă, dacă negoicerile eșueazăNicușor Dan vrea continuarea negocierilor și dorește o soluție venită de la partide, dar are și o ultimă variantă în caz că negocierile vor eșua.
Surse politice susțin pentru Mediafax că, în lipsa unui acord între partide, șeful statului are în calcul ca ultimă variantă desemnarea directă a unui premier. Acest scenariu nu este însă privit ca o soluție iminentă, ci ca „ultimul, ultimul resort”, la care președintele ar apela doar dacă negocierile dintre formațiuni eșuează complet.
Potrivit acelorași surse, Nicușor Dan nu intenționează să forțeze Constituția și nici să împingă partidele spre o formulă politică pe care acestea nu și-o asumă. Atitudinea președintelui ar rămâne una „reactivă”, în limitele stricte ale cadrului constituțional, adaptată evoluției discuțiilor dintre partide.
Erdogan a declarat că Turcia face demersuri pentru ca războiul dintre Ucraina și Rusia să se încheie prin pace. „Lucrăm pentru relansarea negocierilor și inițierea unor discuții la nivel de lideri”, a precizat președinția turcă într-un comunicat, potrivit Reuters.
Președintele turc i-a mai transmis lui Rutte că menținerea relațiilor transatlantice este „indispensabilă”, dar că Ankara se așteaptă ca aliații europeni din NATO să își asume mai multă responsabilitate pentru securitatea transatlantică.
Ulterior, Erdogan a avut o convorbire telefonică cu președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, a transmis președinția, adăugând că liderul turc i-a spus acestuia că războiul dintre SUA și Iran „începe să slăbească Europa” și că efectele conflictului vor crește dacă marile puteri nu vor interveni cu „abordări orientate spre pace”.
„Erdogan a spus că Turcia lucrează pentru a pune capăt războiului dintre Ucraina și Rusia prin negocieri și pentru a ajunge la o pace durabilă, așa cum încearcă și în cazul Iranului”, a mai transmis administrația prezidențială de la Ankara într-un comunicat separat.
Kievul a anunțat astăzi că a cerut Turciei să găzduiască o întâlnire între Volodimir Zelenski și Vladimir Putin.
Cultura independentă din Brașov nu mai are în 2026 nicio sursă de finanțare publică locală. Nici Primăria Municipiului Brașov, nici Consiliul Județean Brașov nu alocă fonduri pentru proiectele organizațiilor culturale independente, situație descrisă drept o premieră negativă a ultimilor ani de către Consorțiul Cultural Corona, pe baza bugetelor oficiale.
Datele centralizate arată că în proiectul de buget 2026 al Consiliului Județean Brașov este prevăzută suma de 0 lei pentru finanțarea ONG-urilor culturale. De asemenea, Primăria Brașov nu a lansat niciun apel pentru Ghidul cultural în 2025 și 2026.
Anterior, finanțarea cumulată pentru sectorul cultural independent putea ajunge până la 8 milioane de lei pe an.
Primăria Brașov: program suspendatGhidul cultural al Municipiului Brașov a fost principalul instrument de finanțare nerambursabilă pentru sectorul independent și a funcționat între 2012 și 2024, cu bugete care au crescut de la câteva sute de mii de lei la 6 milioane de lei.
În 2025, sesiunea a fost anulată, iar în 2026 nu a fost publicat niciun calendar, ghid sau intenție de reluare a programului.
În 2024, ultimul an de funcționare, situația a fost următoarea: 87 de proiecte au fost depuse, 74 au fost declarate eligibile, iar bugetul de 6 milioane de lei a acoperit aproximativ 63% din suma solicitată, respectiv 9,61 milioane de lei.
Consiliul Județean Brașov: eliminarea finanțării în 2026Consiliul Județean Brașov a finanțat anual, între 2022 și 2025, proiecte culturale ale beneficiarilor privați, cu bugete în creștere:
În proiectul de buget pentru 2026, aflat în consultare publică în aprilie, nu este prevăzută nicio sumă pentru acest program.
Deși bugetul total alocat capitolului „Cultură, recreere și religie” rămâne de 57,54 milioane lei, fondurile sunt direcționate exclusiv către instituțiile publice subordonate și proiecte PNRR.
Impact asupra proiectelor culturaleProiectele finanțate anterior prin aceste programe includ o parte importantă a ofertei culturale din Brașov și din zonă, printre care Brașov Jazz & Blues Festival, Săptămâna Haferland, Festivalul de Film și Istorii Râșnov, SoNoRo Musikland, Street Delivery, CULMEA: Film și Educație de Mediu, Săptămâna Comediei și Alpin Film Festival.
Aceste inițiative funcționează pe un model de finanțare mixtă, în care sprijinul public local reprezintă, în medie, între 60% și 90% din bugetele eligibile.
Context naționalComparativ, în 2025, alte consilii județene au alocat fonduri pentru sectorul cultural independent:
În acest context, CJ Brașov a fost lider în 2025, cu 2 milioane de lei, însă în 2026 devine singurul dintre aceste județe fără finanțare pentru sectorul cultural independent.
Consorțiul Cultural Corona solicită relansarea de urgență a Ghidului cultural al Municipiului Brașov, cu un buget minim de 3 milioane de lei, precum și includerea programului de finanțare pentru ONG-uri culturale în prima rectificare bugetară a CJ Brașov, la un nivel minim de 1 milion de lei.
De asemenea, sunt cerute stabilirea unui calendar predictibil și coordonat între instituții și organizarea de consultări publice înainte de suspendarea sau modificarea programelor.
„Eliminarea simultană a ambelor surse de finanțare publică locală creează un blocaj fără precedent pentru sectorul cultural independent din Brașov. Vorbim despre zeci de organizații și proiecte care contribuie direct la atractivitatea și economia locală și care nu pot funcționa în absența unui minim sprijin public predictibil”, a declarat Valer Rus, președintele Consorțiului.
Datele prezentate provin din documente publice oficiale, inclusiv bugetul CJ Brașov 2026 (consultare publică, aprilie 2026), comunicatele CJ Brașov privind finanțările culturale (2022–2025), hotărârile Consiliului Local Brașov privind Ghidul cultural (2021–2024), precum și datele publice ale CJ Timiș, Cluj și Sibiu pentru anul 2025.
Consorțiul Cultural Corona este o organizație non-guvernamentală din Brașov care reunește profesioniști și inițiative din domeniul cultural, cu scopul de a susține dezvoltarea unui ecosistem cultural local coerent, divers și profesionist.
„Nu știu dacă suntem în acel punct de inflexiune în care să nu putem continua așa. Pentru că noi am spus, noi n-am zis, acum gândesc cu voce tare, noi n-am zis că nu mai facem deloc cu PSD. Am zis așa, dacă picați guvernul, uitați de noi. Dar dacă își revin, nu știu dacă schimbă peste noapte, și revine PSD-ul, nu vrem nici măcar scuze, dar vrem ca să ne renegociem protocolul”, a spus, la Digi24, Ciprian Ciucu.
El susține că protocolul trebuie renogociat pentru a fi incluse și termene.
„Adică noi am pus cine este responsabil să facă. N-am zis până când. Și miniștrii PSD au blocat foarte multe reforme”, a declarat el.
Liderul liberal vorbește de „un an întreg de atacuri și de stratageme” și că este „foarte greu să recâștigăm încrederea”.
„In extremis, și accentuez in extremis am putea renegocia un protocol de care să ne și ținem. Cu termene. Adică nu doar cu responsabilități cine ce face. Ca să ne asigurăm că nu sunt degeaba la guvernare, pentru că scopul nu este să stai la guvernare și la putere de dragul puterii. Nu este ăsta scopul. Scopul este să facem ceea ce este corect”.
