MediaFax.ro

Norvegia introduce o taxă turistică de 3% în vara acestui an pentru a combate supraturismul, scrie TravelandTourWorld.

Măsura vizează indirect Suedia, Polonia, România, Spania, Germania și peste 40 de alte țări europene. Oficialii spun că decizia are scopul de a proteja peisajele naturale și de a reduce presiunea asupra comunităților.

Noua taxă se va aplica pentru toate înnoptările din municipalitățile participante din Norvegia. Autoritățile descriu această măsură drept un instrument de sustenabilitate, nu o barieră pentru turiști.

Taxa va fi adăugată la cazări în hoteluri, închirieri pe termen scurt și croaziere. Călătorii vor vedea suma inclusă direct în factura de cazare. De exemplu, pentru o noapte de 100 de euro, se va adăuga o taxă de 3 euro.

Autoritățile locale vor putea ajusta nivelul taxei în funcție de sezon. Rate mai mari ar putea fi aplicate în lunile de vârf, în orașe precum Oslo și Bergen.

În prezent, camperii și proprietarii de ambarcațiuni private ar putea fi exceptați.

Oficialii afirmă că numărul tot mai mare de turiști a pus presiune pe infrastructură și ecosisteme fragile. Destinații populare precum Insulele Lofoten și Geirangerfjord se confruntă cu supraaglomerare.

Facilitățile publice, traseele montane și sistemele de transport sunt suprasolicitate în sezonul de vârf. Veniturile generate vor rămâne la nivel local.

Fondurile vor fi folosite pentru întreținerea traseelor, îmbunătățirea semnalizării și extinderea parcărilor. Municipalitățile vor trebui să prezinte planuri clare privind utilizarea sumelor colectate.

Turiștii europeni vor fi printre cei mai afectați de noua măsură. Vizitatori din Suedia, Polonia, Elveția, România, Spania, Islanda și Germania călătoresc frecvent în Norvegia.

Taxa de 3% se va aplica indiferent de naționalitate pentru cei care se cazează în zonele vizate.

În ciuda costului suplimentar, Norvegia rămâne o destinație importantă pentru fiorduri și aurore boreale. Autoritățile susțin că taxa modestă va contribui la protejarea acestor atracții pe termen lung.

Decizia Norvegiei reflectă o tendință mai amplă în Europa privind turismul sustenabil. Pe măsură ce cererea de călătorii crește, guvernele caută un echilibru între acces și protecția mediului.

Frontline Robotics a prezentat „Linza 3.0”, o dronă-bombardier dezvoltată pentru misiuni militare, care, potrivit companiei, este deja utilizată pe front de zeci de unități ale forțelor de apărare ale Ucrainei.

Noua versiune are un cadru de 12 inci și poate transporta o încărcătură utilă de până la 4 kilograme pe o distanță de până la 15 kilometri, cu un timp de zbor de aproximativ 60 de minute. Comparativ, versiunea anterioară putea duce 2 kilograme pe o distanță de 10 kilometri.

Drona este dotată cu un modul de navigație vizual-inerțială bazat pe inteligență artificială, care permite menținerea poziției deasupra țintei la o altitudine de până la 200 de metri și afișarea traseului parcurs pe hartă. Sistemul de navigație optică este prezentat drept un avantaj în condiții de bruiaj electronic, simplificând controlul aparatului în teren.

„Linza 3.0” poate fi folosită pentru lovirea țintelor, misiuni de recunoaștere, minare, transport logistic sau ca releu de comunicații. Varianta de zi este echipată cu o cameră girostabilizată cu rezoluție 1280×720 și zoom digital 6x, iar cea de noapte are termoviziune cu rezoluție 640×512 și frecvență de 30 Hz.

Sistemul include comunicații criptate pe două benzi, cu schimbare pseudoaleatorie a frecvenței, concepute pentru a rezista la război electronic, precum și transmisie video digitală rezistentă la bruiaj. Drona are funcție de revenire automată la punctul de plecare și mod FailSafe configurabil.

Compania a anunțat că „Linza 3.0” va fi primul model produs într-o companie mixtă ucraineano-germană, Quantum Frontline Industries, în contextul eforturilor de extindere a producției de echipamente militare.

„În data de 12 februarie a.c. (n.r. – joi), Ministrul Justiției, domnul Radu Marinescu, a primit vizita domnului Michael McGrath, Comisarul European pentru democrație, justiție, stat de drept și protecția consumatorilor. Discuțiile celor doi oficiali au avut ca obiect progresele înregistrate de România în contextul Raportului privind Statul de Drept, care se află în portofoliul comisarului”, se arată într-o postare pe Facebook a Ministerului Justiției. 

Întâlnirea s-a axat pe situația sistemului judiciar, eficientizarea actului de justiție și intensificarea eforturilor de prevenire și combatere a corupției.

Marinescu și-a exprimat aprecierea pentru implicarea constantă a comisarului McGrath în dialogul interinstituțional și pentru cooperarea solidă dintre autoritățile române și instituțiile europene. 

Oficialul român a salutat inițiativele recente ale Comisiei Europene dedicate consolidării democrației în Uniunea Europeană, precum Scutul european pentru democrație și Strategia UE pentru societatea civilă.

„La rândul său, comisarul european a apreciat implicarea activă a Ministerului Justiției în exercițiul anual privind Statul de Drept, subliniind că România este un partener activ și angajat în dialogul european pe această temă. Totodată, a transmis asigurări privind continuarea cooperării loiale și constructive cu autoritățile naționale, în vederea consolidării statului de drept și a valorilor fundamentale ale Uniunii Europene”, mai notează mesajul publicat pe rețele de socializare. 

Angajatorii din sectorul public au început anul 2026 cu planuri de extindere a echipelor, postând peste 1.500 de locuri de muncă din luna ianuarie și până în prezent, potrivit datelor Jobradar24.ro, cel mai mare agregator de joburi de pe piața locală, parte a eJobs România.

Deși numărul de posturi este semnificativ mai mic comparativ cu mediul privat — unde au fost publicate aproximativ 20.000 de joburi în aceeași perioadă — dinamica este diferită.

Față de intervalul similar al anului trecut, recrutările din sectorul public au crescut cu aproape 60%, în timp ce în sectorul privat situația a rămas, în linii mari, staționară.

„Creșterea poate fi surprinzătoare dacă ne gândim că Guvernul a anunțat pentru 2026 o reducere cu 10% a anvelopei salariale.

Deocamdată nu este clar dacă această tăiere se va traduce prin concedieri, reduceri salariale, diminuarea sporurilor sau o combinație a acestor măsuri”, a declarat Bogdan Badea, CEO eJobs.

Capitala conduce detașat clasamentul orașelor cu cele mai multe poziții disponibile în instituțiile publice, cu 255 de joburi — fiind singurul oraș care depășește pragul de 100 de posturi.

Urmează Timișoara (63), Ploiești (59), Brașov (54), Cluj-Napoca și Constanța (câte 52).

La polul opus se află Drobeta Turnu Severin (9 posturi), Călărași (10), Focșani (10) și Brăila (11).

Majoritatea pozițiilor sunt destinate candidaților cu nivel mediu de pregătire, pentru activități desfășurate full time, de la sediu.

Există însă și aproximativ 270 de posturi pe bază de proiect, cu contracte individuale de muncă pe durată determinată.

Cele mai căutate funcții în sectorul public sunt cele de șofer (microbuz școlar, autosanitară, salubrizare), șef de serviciu în diverse instituții, îngrijitori, muncitori calificați, personal medical și referenți.

Un element distinct față de piața privată este lipsa transparenței salariale.

„Numărul joburilor la stat cu salariul afișat a ajuns la zero, în timp ce, în mediul privat, aproximativ 40% dintre anunțuri includ informații despre salariu”, a mai explicat Bogdan Badea.

Conform celor mai recente date oficiale, valabile la finalul lunii noiembrie, în administrația centrală erau ocupate 815.556 de posturi, iar la nivelul întregului sistem public — aproape 1,3 milioane. Cele mai multe posturi ocupate se regăsesc în Ministerul Educației, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Apărării Naționale, Ministerul Finanțelor și Ministerul Sănătății.

Șeful statului a fost întrebat joi, înaintea reuniunii Consiliului European din Belgia, despre conceptul „Europa cu mai multe viteze”.

„Nu trebuie să ne sperie asta. Europa cu mai multe viteze sau cel puțin, așa cum este ideea la momentul ăsta, este pur și simplu reuniuni de țări, cum a fost reuniunea dinainte, de acum o oră, în care țări care au anumite idei se coordonează pentru a pune împreună o idee pe masa Consiliului. Deci aici nu trebuie să avem vreo îngrijorare”, a răspuns Nicușor Dan.

Întrebat, de asemenea, unde vede România în această Europă cu două viteze, șeful statului a spus că nu există vreo intenție de reglementare în acest sens.

„Nu există vreo intenție la nivel de reglementare în interiorul Uniunii pentru regimuri diferite între țări. Asta nu există. Există coordonări între țări, cum a fost asta dinainte, ședința care a fost înainte, în care țări mai interesate de competitivitate, țări mai interesate de prelungirea tranziției verzi se pun de acord în sensul ăsta”, a explicat președintele.

Președintele a fost întrebat înaintea reuniunii Consiliului European care sunt obiectivele României.

„Obiectivele noastre sunt două, mari. Unul este prețul energiei, cu cele două componente, interconectare rețele și taxele pe emisii de carbon, care ridică prețul. Asta este un punct”, a spus Nicușor Dan.

El a declarat că al doilea obiectiv vizează banii pe competitivitate.

„În momentul în care vom avea banii pe competitivitate în interiorul bugetului multianual 2028-2034, împărțirea acestor bani să fie făcută și pe criterii geografice, astfel încât să nu adâncim decalajul între țările mai dezvoltate și mai puțin dezvoltate”, a adăugat șeful statului.

Acesta spune că criteriile gografice sunt importante și a spus că, dacă se ține cont doar de criterii de competitivitate, România și alte țări de la granița UE nu au mari șanse la bani.

„Da, exemplul cel mai simplu e Horizon. Am avut un program de cercetare-dezvoltare al Uniunii Europene, în care România nu a luat practic nimic. E foarte bine ca, în bugetul multianual, așa cum este proiectul acum, să existe mulți bani pentru competitivitate, însă dacă criteriile vor fi strict competitive, atunci, să fim foarte onești, România și multe țări, să le spunem, de la granița Uniunii Europene nu vor avea mari șanse să ia banii ăștia. Și atunci decalajul se va adânci, se va mări”, a spus Nicușor Dan.

Fiica lui Kim Jong Un, cunoscută sub numele de Kim Ju Ae, se află într-o etapă avansată a procesului de desemnare internă ca succesor al liderului nord-coreean, a anunțat Serviciul Național de Informații din Coreea de Sud (NIS).

Deputatul Lee Seong-kweun a anunțat joi: „În trecut, NIS a descris-o pe Kim Ju Ae ca fiind „în curs de studiu pentru a deveni succesor”, dar astăzi expresia folosită este că ea „se afla în etapa de a fi numită succesor intern”, după un briefing al serviciilor de informații la care au participat parlamentarii de la Seul. 

Spionajul de la Seul va urmări cu atenție dacă Kim Ju Ae va participa la următorul Congres al Partidului Muncitoresc, programat pentru finalul lunii februarie, precum și modul în care va fi prezentată public, inclusiv dacă va primi un titlu oficial, relatează Reuters. 

Kim Ju Ae, despre care se crede că are puțin peste 10 ani, a început să aibă apariții tot mai frecvente alături de tatăl său. Printre acestea se numără vizite de lucru și inspecții la diferite proiecte militare, inclusiv din sectorul armamentului strategic.

Potrivit NIS, rolul pe care îl are în aceste apariții publice sugerează că ar fi început să ofere contribuții la nivel de politici și că este tratată drept „numărul doi” în cadrul ierarhiei de la Phenian. 

De asemenea, NIS susține că Kim Jong Un supervizează dezvoltarea unui submarin de mari dimensiuni, cu un deplasament estimat la 8.700 de tone, care ar putea transporta până la 10 rachete balistice lansate de pe submarin.

Salvamontiștii au primit 9 apeluri pentru Salvamont Municipiul Brașov, 8 apeluri pentru Salvamont Lupeni, 7 apeluri pentru Salvamont Maramureș, 6 apeluri pentru Salvamont Alba, 5 apeluri pentru Salvamont Voineasa, 4 apeluri pentru Salvamont Harghita, 4 apeluri pentru Salvamont Caraș Severin-Semenic, 3 apeluri pentru Salvamont Prahova, 3 apeluri pentru Salvamont Sibiu, 3 apeluri pentru Salvamont Județul Brașov,  2 apeluri pentru Salvamont Mureș, dar și câte un apel în județele Bihor și Bacău, arată o informare publicată, joi, pe Facebook de Dispeceratul Național Salvamont. 

În cadrul intervențiilor au fost salvați 56 de cetățeni. Dintre aceștia, 23 au fost transportați la spital cu ambulanța.

„În cazul acestor intervenții au fost salvate 56 de persoane. Dintre acestea, 23 de persoane au fost transportate cu   Ambulanțele SAJ, SMURD sau SALVAMONT la spital, iar restul au primit acordul să fie transportate cu mașinile aparținătorilor”, informează Dispeceratul Național Salvamont.

Salvatorii au primit și alte 35 de apeluri de la cetățeni care solicitau sfaturi și informații despre traseele turistice din zona montană. 

„Echipele Salvamont România vă îndeamnă la prudență și responsabilitate în derularea activităților montane și vă invită să le fiți alături în campania de reducere a numărului de accidente montane”, transmite Dispeceratul Național Salvamont. 

Grupul Carrefour a anunţat joi, la Bursa franceză Euronext, că a intrat în negocieri exclusive cu Paval Holding pentru vânzarea tuturor activităţilor sale din România, evaluate la un total de 823 milioane de euro, anunță Ziarul Financiar.

„Această operaţiune face parte din analiza strategică iniţiată de Carrefour la începutul anului 2025. Paval Holding este vehiculul de investiţii al familiei Paval, antreprenori români de top şi proprietarii Dedeman, liderul naţional în domeniul bricolajului şi una dintre cele mai mari poveşti de succes antreprenorial din ţară”, se arată în comunicatul grupului francez.

Carrefour România operează o reţea multi-format de 478 de magazine (inclusiv 55 de hipermarketuri, 191 de supermarketuri, 202 magazine de proximitate şi 30 de magazine discount) şi a generat vânzări brute (inclusiv TVA) de 3,2 miliarde de euro în 2024 şi 2025 estimat, reprezentând aproximativ 3,5% din vânzările Grupului.

Finalizarea acestei operaţiuni rămâne condiţionată de obţinerea autorizaţiilor de reglementare obişnuite. Se preconizează că aceasta va avea loc în a doua jumătate a anului 2026.

În noiembrie 2025, Mediafax a relatat că frații Pavăl, proprietarii Dedeman, au depus o ofertă pentru a prelua rețeaua Carrefour din România, care include 458 de magazine pe întreg teritoriul țării. Pe lista ofertanților se numără și retailerul francez Auchan și polonezii de la Zabka (Froo).

În decembrie 2025 au apărut informații în presă potrivit cărora acest acord ar fi aproape încheiat, cu o valoare estimată a tranzacției între 750 – 900 milioane de euro. Cu toate acestea, compania controlată de frații Pavăl a respins informațiile potrivit cărora ar fi cumpărat deja rețeaua Carrefour, spunând că știrile apărute sunt speculații neconfirmate.

Tot anul trecut, Consiliul Concurenței preciza că nu a primit nicio notificare oficială privind vânzarea Carrefour România, ceea ce sugera că, la acel moment, negocierile se aflau încă în desfășurare și nu exista un acord oficial.

În toamna anului 2025, presa franceză a relatat despre Carrefour că ar intenționa să își vândă magazinele din România, la 24 de ani după intrarea pe piață (în 2001). Mai mult, retailerul a mandatat o bancă de investiții (BNP Paribas) pentru a găsi potențiali cumpărători pentru operațiunile sale locale, ca parte a strategiei de revizuire a portofoliului.

Carrefour nu a negat oficial procesul de evaluare a vânzării, nici nu a confirmat, dar a subliniat că se află într-o perioadă de analiză a portofoliului și își menține poziția pe piața românească până la decizia finală.

Conform datelor oficiale din primele nouă luni ale anului 2025, Carrefour România estimează pentru 2025 vânzări nete de 2,7 miliarde euro, un EBIDTA de 173 milioane euro şi un profit operaţional recurent de 29 milioane euro.

Brandul a continuat campanii de reduceri pe termen lung, cu mii de articole la prețuri mai mici pentru a atrage consumatorii într-un context economic dificil.

De asemenea, retailerul s-a retras oficial sau a închis magazine în diverse piețe externe, inclusiv Bahrain, Grecia, Italia, Singapore, Malaezia și Columbia în ultimii ani, ca parte a unei reorganizări strategice la nivel global.

Planul vizează concentrarea resurselor pe piețele principale profitabile, ceea ce explică interesul de a vinde active în țări periferice, inclusiv România.

ISU Bacău anunță că a intervenit în cursul nopții pentru stingerea unui incendiu izbucnit la o gospodărie din comuna Letea Veche.

La fața locului s-au deplasat două autospeciale de stingere cu apă și spumă și o ambulanță SMURD.

La sosirea echipajelor, incendiul se manifesta violent cu flăcări și cu degajări mari de fum la nivelul locuinței și al anexelor.

Concomitent cu acțiunea de stingere a incendiului, au fost constituite echipe de căutare pentru identificarea eventualelor victime.

Pompierii au făsit astfel două persoane decedate în interiorul unei anexe gospodărești. Este vorba despre un bărbat în vârstă de 86 de ani și o femeie în vârstă de 83 de ani.

Flăcările au mistuit afectat casa de locuit și trei anexe gospodărești, suprafața totală afectată fiind de aproximativ 200 mp.

Specialiștii au stabilit că evenimentul a fost provocat, cel mai probabil, de jarul sau scânteile căzute din sistemele de încălzire.

CSM CSU Oradea și-a încheiat miercuri participarea la ediția din acest an a FIBA Europe Cup în faza Top 16, cu o victorie la Zagreb.

Orădenii s-au impus în fața echipei KK Cedevita Jr Zagreb cu scorul de 107-100. Aceasta este victoria cu numărul 65 din totalul de 129 meciuri oficiale disputate în cupele europene pentru formația de pe Crișul Repede.

CSM Oradea a încheiat astfel Grupa L cu un bilanț general de 3-3, pe locul 3. Roș-albaștrii au avut același bilanț precum în campania precedentă și se opresc în Top 16 pentru a 4-a oară consecutiv, după ce în 2021 au ocupat locul 3 în competiție, iar în 2022 s-au oprit în sferturile de finală.

Emmanuel Nzekwesi a reușit 17 puncte, 11 recuperări, Thomas Bropleh a adăugat 16 puncte, 4 pase decisive, Nikola Kocovic a terminat cu 14 puncte, iar Kris Richard și Sayeed Pridgett au avut câte 11 puncte fiecare, primul cu 4 pase decisive, iar al 2-lea cu 6 pase decisive pentru CSM Oradea.

Kris Richard a ajuns la o performanță istorică. El a devenit primul jucător din istoria competiției care depășește borna de 1000 de puncte în FIBA Europe Cup.

Taiwan a intensificat demersurile de a-și consolida legăturile de securitate și economice cu Europa, a treia sa piață de export, într-un moment în care au apărut întrebări privind disponibilitatea SUA de a apăra insula în cazul unui atac chinez.

China consideră Taiwanul parte a teritoriului său și nu exclude folosirea forței pentru a aduce insula autoguvernată sub controlul său.

„Aș dori ca Taiwanul și Europa să își intensifice cooperarea în industria apărării și în tehnologiile de apărare”, a declarat Lai pentru AFP marți, într-un interviu la sediul Administrației Prezidențiale.

Lai a adăugat că Taiwanul, care produce cele mai avansate cipuri din lume, este, de asemenea, dornic să „colaboreze cu Europa în domeniul dezvoltării comune a AI”.

Lai a lăudat „eforturile europene de susținere a valorilor universale și sprijinul acordat Ucrainei în rezistența sa împotriva invaziei rusești”.

„Taiwanul este, de asemenea, alături de poporul ucrainean”, a spus Lai.

Taiwanul și-a majorat cheltuielile militare în ultimul deceniu, însă Taipeiul se confruntă cu presiuni din partea Washingtonului să facă mai mult pentru apărare și ca producătorii săi de semiconductori să își extindă capacitatea de producție în Statele Unite.

Lai a spus că guvernul său susține investițiile externe ale industriei semiconductorilor. TSMC, cel mai mare producător de cipuri din lume, s-a extins în Statele Unite, Japonia și Europa.

„România va prelua de la Bulgaria, începând cu 1 iulie 2026, președinția în exercițiu a Procesului de Cooperare din Europa de Sud-Est (SEECP), responsabilitate exercitată prin rotație de statele participante. Mandatul României va dura un an, până la 30 iunie 2027, și va fi preluat oficial în cadrul Summit-ului SEECP de la Sofia, programat pentru iunie 2026”, se arată în comunicatul emis joi de Ministerul Afacerilor Externe. 

România s-a mai aflat la conducerea SEECP de trei ori, în perioadele: 1999 – 2000, 2004 – 2005 şi 2013 – 2014.

Agenda mandatului românesc se va concentra pe accelerarea integrării europene a statelor participante, intensificarea cooperării regionale, cu accent pe conectivitatea energetică, de transport și digitală, dar și pe consolidarea dialogului politic și economic. În plus, România își propune să contribuie la întărirea rezilienței regionale în fața provocărilor geopolitice actuale și a amenințărilor hibride. 

Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, a afirmat: „România își propune să fie un partener activ și constructiv în cadrul SEECP, promovând stabilitatea, securitatea și dezvoltarea durabilă a regiunii. Vom continua să susținem perspectiva europeană și euro-atlantică a statelor din Europa de Sud-Est și să valorificăm rolul SEECP ca vocea autentică a regiunii, voce pe care ne propunem să o reprezentăm activ și la nivel UE”. 

Procesul de Cooperare din Europa de Sud-Est a fost înființat în 1996 și reprezintă un forum politic neinstituționalizat, al cărui document de referință este „Carta de la București” sau „Carta relaţiilor de bună vecinătate, stabilitate, securitate şi cooperare în Europa de Sud-Est”, act semnat în 2000. 

Din grup fac parte statele: Albania, Bosnia şi Herţegovina, Bulgaria, Croaţia, Grecia, Kosovo, Macedonia de Nord, Republica Moldova, Muntenegru, România, Serbia, Slovenia, Turcia. 

Serviciul de Investigare a Criminalității Economice au efectuat, miercuri, 12 februarie 2026, opt percheziții domiciliare în municipiul București și în județele Ilfov și Ialomița, într-un dosar penal ce vizează infracțiuni de evaziune fiscală, falsificare sau substituire de alimente și fals în înscrisuri sub semnătură privată, se arată într-un comunicat al instituției.

Potrivit anchetatorilor, există suspiciunea rezonabilă că reprezentanții unei societăți comerciale ar fi oferit spre vânzare aproximativ 12.400 de kilograme de fructe importate din Egipt, ale căror date de proveniență ar fi fost falsificate.

Concret, ambalajele și etichetele ar fi fost înlocuite, astfel încât țara de origine să fie schimbată din Egipt în Grecia.

Din cercetări a reieșit că substituirea mărfurilor ar fi avut un dublu scop: pe de o parte, ascunderea conținutului ridicat de pesticide, cu mult peste limita maximă admisă de normele legale, iar pe de altă parte, facilitarea comercializării acestora către populație.

Fructele ar fi fost distribuite prin intermediul unui lanț de hypermarket-uri, iar veniturile obținute din vânzarea produselor nu ar fi fost înregistrate în evidențele contabile ale societății furnizoare.

În urma perchezițiilor efectuate, polițiștii au identificat și ridicat mai multe bunuri de interes pentru cauză.

Totodată, 12 persoane – bănuiți și martori – urmează să fie conduse la audieri, în vederea dispunerii măsurilor legale care se impun, precizează comunicatul.

Cercetările sunt continuate de Serviciul de Investigare a Criminalității Economice, sub supravegherea Parchetul de pe lângă Tribunalul București, pentru săvârșirea infracțiunilor de evaziune fiscală, falsificare sau substituire de alimente ori alte produse și fals în înscrisuri sub semnătură privată.

CEO-ul Hyperwrite, Matt Shumer, a scris că persoanele din sectorul tehnologic „nu fac predicții. Povestim ce s-a întâmplat deja în propriile noastre locuri de muncă”. Într-un eseu intitulat „Something Big Is Happening” („Ceva uriaș se întâmplă”), CEO-ul Hyperwrite, Matt Shumer, a afirmat că IA poate deja să îi realizeze întreaga muncă tehnică, și crede că următorul tău loc de muncă ar putea fi următorul afectat, scrie Business Insider.

„Scriu asta pentru persoanele din jurul meu care nu… familia mea, prietenii mei, oamenii la care țin și care continuă să mă întrebe «ce se întâmplă cu IA?» și primesc un răspuns care nu reflectă cu adevărat ceea ce se întâmplă”, a scris Shumer în postarea sa de aproape 5.000 de cuvinte, publicată marți pe X.

La primele ore ale dimineții de miercuri, postarea sa adunase 40 de milioane de vizualizări și 18.000 de redistribuiri. Shumer este cofondatorul OthersideAI, compania din spatele Hyperwrite, un instrument de scriere asistată de IA.

Shumer a explicat că motivul pentru care persoanele din sectorul tehnologic „trag semnalul de alarmă” este că au trăit deja ceea ce urmează pentru restul.

„Nu facem predicții”, a scris. „Povestim ce s-a întâmplat deja în propriile noastre locuri de muncă și avertizăm că voi sunteți următorii.”

Shumer a subliniat că multe persoane din afara sectorului tehnologic au respins IA în urmă cu ani, după o experiență stângace cu o versiune inițială a ChatGPT.

„Modelele disponibile astăzi sunt de nerecunoscut față de cele care existau chiar și acum șase luni”, a scris. „Dezbaterea despre dacă IA «chiar se îmbunătățește» sau «a atins un plafon» (care durează de peste un an) s-a încheiat.”

Nu este momentul pentru panică, a spus Shumer. În schimb, cel mai bine este să te familiarizezi temeinic cu IA. „Acesta ar putea fi cel mai important an al carierei tale”, a scris.

„Nu spun asta ca să te stresez. O spun pentru că în acest moment există o scurtă fereastră în care majoritatea oamenilor din majoritatea companiilor încă ignoră acest lucru”, a adăugat. „Persoana care intră într-o ședință și spune «am folosit IA pentru a face această analiză într-o oră în loc de trei zile» va fi cea mai valoroasă persoană din încăpere.”

Nu este singurul care trage semnalul de alarmă. În ciuda dezacordului altor lideri din tehnologie, CEO-ul Anthropic, Dario Amodei, continuă să susțină că IA ar putea elimina până la jumătate dintre locurile de muncă de birou de nivel de început în următorii unu până la cinci ani.

CEO-ul xAI, Elon Musk, și alții au avertizat că, dacă munca ta nu implică activitate fizică, este probabil să fie înlocuită de IA mult mai rapid, o perspectivă care coincide cu un număr tot mai mare de studii economice. Eseul lui Shumer a rezonat în special în rândul celor care lucrează în tehnologie. Cofondatorul Reddit, Alexis Ohanian, a răspuns: „Articol excelent. Sunt total de acord”.

„Sfat excelent despre cum să ieși în față la locul de muncă într-o mare companie chiar acum”, a scris David Haber, partener general la A16z.

Deși reacția la postare a fost copleșitor de pozitivă, unii utilizatori de pe X au semnalat limitările pe care încă le prezintă multe produse actuale de IA, precum halucinațiile și inexactitățile generale.

Shumer a explicat că acest moment îi amintește de februarie 2020, când, într-un timp scurt, știrile despre o pandemie în expansiune au fost urmate de un șoc global fără precedent în era modernă, ale cărui efecte se resimt și astăzi.

Potențialul schimbărilor aduse de IA, a scris el, este „mult mai mare decât cel al COVID”.

Pentru Shumer, acest moment de conștientizare a venit odată cu lansările recente și aproape simultane ale Opus 4.6 de la Anthropic și GPT-5.3 Codex de la OpenAI. Ambele modele sunt orientate în principal spre ingineria software. OpenAI a menționat în notele sale de lansare că GPT-5.3 Codex „este primul nostru model care a fost esențial în propria sa creare”.

„Nu se limita la a executa instrucțiunile mele”, a scris Shumer despre experiența sa cu cel mai recent model Codex de la OpenAI. „Lua decizii inteligente. Avea ceva care, pentru prima dată, semăna cu judecata. Cu gustul. Acea senzație inexplicabilă de a ști care este decizia corectă, despre care oamenii spuneau mereu că IA nu o va avea niciodată.”

IA este acum atât de inteligentă, a afirmat Shumer, încât îi poți spune agentului ce îți dorești și „să te îndepărtezi de computer timp de patru ore și să te întorci pentru a găsi munca făcută. Bine făcută.”

Într-o postare pe LinkedIn miercuri dimineață, Shumer a făcut referire la postarea sa virală de pe X.

„De fiecare dată când cineva mă întreabă ce se întâmplă cu IA, le dau răspunsul prudent”, a scris miercuri. „Pentru că cel real sună a nebunie. Am terminat cu asta.”

Potrivit ANM, joi, până la ora 10:00, județele Olt, Dolj, Mehedinți, Bacău, Vrancea și Tulcea se  vor confrunta cu ceață densă, care va determina scăderea vizibilității local sub 200 de metri și izolat sub 50 de metri, condiții care vor facilita formarea ghețușului. 

Din județul Olt vor fi afectate localități printre care: Slatina, Balș, Scornicești, Piatra-Olt, Potcoava, Osica de Sus, Mărunței, Curtișoara. În județul Dolj vor fi afectate localități precum: Craiova, Filiași, Segarcea, Podari, Leu, Plenița, Argetoaia, Brădești sau Melinești. În plus, localitățile Strehaia, Bălăcița, Tâmna, Oprișor, Butoiești, Bâcleș, Vlădaia, Pădina, Dumbrava, Voloiac, Breznița-Motru, Greci, Stângăceaua din Mehedinți se vor afla sub incidența avertizării. 

În Moldova, județele afectate de ceață sunt Bacău și Vrancea. Din Bacău vor fi afectate mai multe localități printre care: Bacău, Onești, Târgu Ocna, Sascut, Răcăciuni, Helegiu, Mărgineni, Cleja, Mănăstirea Cașin, Berești-Tazlău, Faraoani, Luizi-Călugăra, Berzunți, Căiuți, Livezi, Târgu Trotuș, iar din Vrancea vor fi vizate localitățile: Focșani, Adjud, Mărășești, Panciu, Odobești, Vidra, Păunești, Homocea, Vânători, Țifești, Bolotești, Ruginești, Garoafa, Jariștea, Movilița, Străoane, Pufești, Milcovul, Răcoasa, Vârteșcoiu, Fitionești, Golești, Câmpineanca, Corbița.

În Dobrogea, avertizarea pentru Tulcea vizează întreg teritoriul județului.  

Directorul Sasiphat Sinsamosorn și o elevă au fost împușcați de un tânăr de 18 ani, care a intrat în școala din apropierea orașului Hat Yai cu puțin timp înainte de ora locală 17:00, miercuri, potrivit BBC.

Sasiphat a murit din cauza rănilor suferite, joi, a declarat poliția locală. Eleva care a fost împușcată este în stare stabilă. Un alt elev care a sărit pe fereastră în timpul asediului este, de asemenea, încă internat în spital, a declarat poliția.

Atacatorul a fost arestat după o confruntare de două ore, în care mai mulți elevi și profesori au fost luați ostatici și au rămas blocați în clădirea școlii Phatong Prathan Keeriwat.

Motivul atacului rămâne neclar, deși presa locală sugerează că suspectul ar fi putut avea o nemulțumire cu un profesor de la școală.

Într-o postare pe Facebook, școala și-a exprimat „sincere condoleanțe” pentru decesul directorului.

Nivelurile criminalității cu arme de foc sunt relativ ridicate în Thailanda, unde deținerea de arme, atât legală, cât și ilegală, este răspândită. Țara a fost martora mai multor incidente mortale în ultimii ani.

Anul trecut, cinci persoane au fost ucise într-un atac armat la o piață alimentară din Bangkok. În 2023, un băiat de 14 ani a ucis două persoane și a rănit alte cinci într-un atac armat la un centru comercial de lux din centrul orașului Bangkok.

Cu un an mai devreme, un fost ofițer de poliție ucisese 36 de persoane, majoritatea copii, la o grădiniță din nord-estul Thailandei, într-unul dintre cele mai sângeroase atacuri armate în masă din țară.

Pasionații de spațiu se vor putea bucura de o experiență deosebită la sfârșitul acestei luni, deoarece șase planete vor apărea aproape una de alta pe cerul nopții, potrivit The Guardian.

Fenomenul, cunoscut sub numele de paradă planetară sau aliniere planetară, are loc atunci când pot fi văzute în total cel puțin patru sau cinci planete, potrivit NASA. Pe 28 februarie, observatorii de stele vor avea șansa de a observa Mercur, Venus, Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun aliniate strâns pe cer – ceea ce face ca aceasta să fie o reprezentație planetară rară.

Acestea se întâmplă deoarece planetele orbitează soarele în aproximativ același plan plat, cunoscut sub numele de planul ecliptic. Deși fiecare planetă călătorește cu o viteză și o distanță diferită, există momente când mai multe dintre ele par să se alinieze din perspectiva Pământului.

Alinierea este pur și simplu un efect vizual, deoarece, în realitate, planetele rămân la distanțe cuprinse între milioane și miliarde de kilometri una de cealaltă.

Pe 27 februarie 2025, șapte planete, inclusiv Mercur, Venus, Marte, Jupiter, Saturn, Uranus și Neptun, s-au aliniat într-o poziție rară care nu va mai fi văzută până în 2040.

Conform NASA, oportunitățile de observare a mai multor planete pot dura de la săptămâni până la mai mult de o lună, deoarece mișcările planetare sunt lente și graduale. Unii oameni pot observa alinierea încă din acest weekend, dar ceea ce face ca ziua de 28 februarie să fie deosebit de remarcabilă este faptul că planetele vor fi grupate cel mai strâns, iar mai multe planete pot fi văzute împreună pe cerul serii.

Patru planete – Mercur, Venus, Marte și Jupiter – vor fi vizibile cu ochiul liber. Uranus și Neptun, însă, vor necesita binocluri sau un telescop, deoarece orbitează în regiunile exterioare reci și îndepărtate ale sistemului solar. Mercur poate fi uneori dificil de observat din cauza poziției sale joase în apropierea orizontului.

Momentul optim pentru a observa alinierea va fi la aproximativ 30 de minute după apusul soarelui local, Star Walk recomandând spectatorilor să privească jos pe cerul vestic, ideal cu o vedere neobstrucționată și condiții meteorologice senine.

NASA explică faptul că, pentru ca o planetă să fie vizibilă fără niciun ajutor optic, trebuie să se afle la cel puțin câteva grade deasupra orizontului, 10 grade sau mai mult fiind optim.

Alinierea va fi vizibilă pentru oamenii din întreaga lume, dar deoarece 28 februarie este o dată mediană, spectatorii din diferite părți ale lumii ar putea vedea parada cu câteva zile înainte sau după acea dată.

Conform Star Walk, cea mai bună priveliște va fi pe 25 februarie pentru São Paulo, 28 februarie pentru Atena, New York, Mexico City și Tokyo, 1 martie pentru Beijing, Berlin, Londra și Mumbai și 2 martie din Reykjavik.

„Unitățile de apărare aeriană ale Ministerului Apărării din Rusia au respins un atac cu rachete care viza regiunea Volgograd”, a declarat guvernatorul Andrei Bocharov pe Telegram, potrivit Le Figaro. „Un incendiu a izbucnit în urma căderii unor resturi pe terenul unui amplasament al Ministerului Apărării din apropierea satului Kotluban”, a adăugat el.

Guvernatorul regional a precizat că nu au existat victime civile, dar că locuitorii orașului vor fi evacuați „pentru a proteja populația civilă de riscul de explozie în timpul operațiunii de stingere a incendiilor”. Andrei Bocearov nu a indicat originea atacului.

Ca răspuns la bombardamentele rusești de pe teritoriul său din ultimii patru ani, Ucraina trimite drone spre Rusia în fiecare noapte, vizând în special infrastructura energetică.

În regiunea Tambov (centrul Ucrainei), guvernatorul Evgeny Pervichev a raportat un atac cu dronă ucraineană care a avariat o școală militară, ai cărei elevi au fost evacuați din căminele lor către un spital din apropiere.

Creșterea lentă a numărului de morți în urma demonstrațiilor se adaugă tensiunilor generale cu care se confruntă Iranul atât în ​​interiorul țării, cât și în străinătate, în timp ce acesta încearcă să negocieze cu Statele Unite programul său nuclear, potrivit AP.

O a doua rundă de discuții rămâne în suspensie, deoarece prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a insistat direct pe lângă președintele american Donald Trump pentru a-și intensifica cererile față de Teheran în cadrul negocierilor.

„Nu s-a ajuns la nimic definitiv în afară de faptul că am insistat ca negocierile cu Iranul să continue pentru a vedea dacă se poate sau nu încheia un Acord. Dacă se poate, îl informez pe prim-ministru că aceasta va fi o preferință”, a scris Trump ulterior pe site-ul său TruthSocial.

„Ultima dată, Iranul a decis că e mai bine să nu încheie un acord și a fost afectat… Asta nu a funcționat bine pentru ei. Sperăm că de data aceasta vor fi mai rezonabili și mai responsabili.”

Între timp, Iranul se confruntă pe plan intern cu o furie încă mocnită din cauza reprimării pe scară largă a oricărei disidențe din Republica Islamică. Această furie s-ar putea intensifica în zilele următoare, pe măsură ce familiile decedaților încep să marcheze tradiționalul doliu de 40 de zile pentru cei dragi.

Agenția de știri apropiată de activiștii pentru drepturile omului, cu sediul în SUA, care a oferit cele mai recente cifre, a fost precisă în numărarea deceselor din timpul rundelor anterioare de tulburări din Iran și se bazează pe o rețea de activiști din Iran pentru a verifica decesele. Creșterea lentă a numărului de decese a survenit pe măsură ce agenția reușește încet să verifice informațiile, deoarece comunicarea cu cei din interiorul Republicii Islamice rămâne dificilă.

Guvernul iranian a oferit singurul său bilanț al morților pe 21 ianuarie, afirmând că 3.117 persoane au fost ucise. Teocrația iraniană a subestimat în trecut sau nu a raportat decesele cauzate de tulburările din trecut.