Secretarul Pentagonului, Pete Hegseth, a prelungit desfășurarea unităților Armatei și Marinei SUA în Orientul Mijlociu până în 2027, a relatat The Wall Street Journal (WSJ), citând surse.
Prelungirea vizează aproximativ 50.000 de soldați.
Potrivit surselor ziarului, aceasta face „parte a unei strategii pe termen lung menite să-i ofere președintelui american Donald Trump libertate de acțiune în acest război”.
Potrivit WSJ, în special, 19 nave și vapoare militare, sisteme de apărare aeriană, avioane de vânătoare și unități de aterizare vor continua să fie desfășurate în Orientul Mijlociu în 2027.
După cum notează ziarul, la începutul războiului cu Iranul, Pete Hegseth a afirmat în repetate rânduri că conflictul se va încheia rapid.
Cu toate acestea, WSJ relatează acum că Casa Albă se așteaptă ca acesta să continue până în 2027.
Surse citate de WSJ susțin că Donald Trump dorește să mențină o prezență militară în Orientul Mijlociu pentru a-și asigura flexibilitatea, inclusiv acțiuni ofensive terestre, în cazul în care conflictul escaladează.
Agenția de Poliție Metropolitană din Seul l-a trimis, joi, pe Bang la Parchetul Districtului Sud din Seul, solicitând punerea sa sub acuzare pentru încălcarea legii privind piețele de capital, potrivit agenției de poliție și parchetului, citată de Associated Press.
Bang Si-Hyuk este miliardarul fondator, dar și președinte al companiei Hybe. Compania este acuzată că că ar fi indus în eroare investitorii în 2019.
Bang le-a sugerat investitorilor companiei că nu avea planuri imediate de a intra pe bursă, determinându-i astfel să-și vândă acțiunile către un fond de capital privat cu puțin timp înainte ca compania să procedeze la o ofertă publică inițială.
Alți patru suspecți, puși sub acuzarePotrivit presei sud-coreene, poliția a trimis, joi, la procuratură și alți patru suspecți, între care se numără directori ai Hybe și reprezentanți ai fondului de capital privat, solicitând punerea lor sub acuzare.
Reprezentanții Hybe au declarat că Bang neagă orice faptă ilegală.
„Am răspuns în mod constant la acuzații cu dovezi și fapte obiective. Ne așteptăm ca acuzațiile să fie soluționate pe deplin și în mod transparent prin intermediul procesului juridic”, a declarat, joi, echipa de avocați a lui Bang într-un comunicat.
Poliția sud-coreeană a mai cerut arestarea magnatului BTS și anteriorPoliția a solicitat anterior arestarea lui Bang de două ori, în aprilie și mai, însă procurorii au respins aceste cereri, pe motiv că poliția nu a furnizat motive suficiente pentru arestarea sa și nu a respectat solicitarea procurorilor de a porni o anchetă suplimentară asupra cazului fondatorului companiei Hybe.
Observatorii spun că procurorii ar putea solicita din nou o anchetă suplimentară din partea poliției, în loc să-l pună imediat sub acuzare pe Bang.
Vestea problemelor legale ale lui Bang a ieșit la iveală după ce BTS s-a reunit și a lansat un turneu mondial mult așteptat la începutul acestui an, după o pauză muzicală de aproape patru ani cauzată de serviciul militar obligatoriu al membrilor trupei în Coreea de Sud.
Președintele american Donald Trump susține că Statele Unite au o capacitate de supraveghere atât de mare asupra Iranului, încât armata americană poate urmări fiecare mișcare a forțelor iraniene.
„Nu se pot mișca. Nu pot merge nici la baie fără să-i vedem”, a spus Trump, după care a adăugat că SUA au detectat și distrus un sistem iranian de rachete aflat în construcție în apropierea Strâmtorii Ormuz.
Declarația lui Trump a fost făcută într-un cadru informal, în fața Casei Albe, în prezența reporterilor, în cadrul unei sesiuni ad-hoc de întrebări și răspunsuri.
„Vedem tot ce fac”În acest context, Trump a mai spus că forțele americane au observat că Iranul încerca să își reconstruiască sistemele radar și capacitățile de rachete din regiune.
Mai mult, militarii americani au identificat inclusiv construirea unui sistem destinat lansării de mine în apele Strâmtorii Ormuz.
„Îl construiau. Era aproape terminat, așa că l-am eliminat. Am văzut că îl construiau. Vedem tot ce fac”, a spus Trump.
„Control foarte puternic” asupra strâmtoriiPreședintele american a susținut că Statele Unite au eliminat și minele din Strâmtoarea Ormuz și că navele petroliere continuă să traverseze zona.
Trump a afirmat că SUA au „un control foarte puternic” asupra strâmtorii, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul mondial de petrol.
„Controlăm și continuăm să controlăm Strâmtoarea Ormuz. Scoatem în fiecare zi numeroase nave, cu milioane de barili de petrol. În cea mai mare parte, facem acest lucru fără probleme”, a declarat Trump.
Acesta spune că forțele iraniene mai lansează ocazional drone, însă acestea sunt interceptate de armata SUA.
„Din când în când, lansează o dronă și noi o doborâm. Dar avem control, un control foarte puternic”, a spus Trump.
Trump amenință cu noi lovituriDeclarațiile lui Trump vin după noua escaladare de la sfârșitul săptămânii trecute a confruntării militare dintre Statele Unite și Iran, când forțele militare americane au bombardat din nou Iranul, după o pauză de aproximativ o lună.
Trump a transmis că armata americană este pregătită să lanseze noi atacuri dacă situația o impune și că Statele Unite dispun de capacitatea de a lovi ținte iraniene înainte ca acestea să devină operaționale.
Strâmtoarea Ormuz este un punct strategic major pentru economia mondială, iar orice blocare sau perturbare a traficului maritim de aici poate afecta aprovizionarea cu energie și prețurile internaționale ale petrolului.
Deputatul PSD Bogdan Ivan, fost ministru al Energiei, susține că românii trec prin una dintre „cele mai grele perioade pentru economia românească din ultimii 30 de ani”, făcând apel către Guvern să adopte măsuri pentru sprijinirea companiilor și protejarea locurilor de muncă.
„Am fost în fabrici, am vorbit cu oameni care produc în România și cu antreprenori care țin în spate mii de locuri de muncă. Am ascultat problemele lor, am văzut presiunea uriașă pe care o resimt și mesajul este foarte clar: trecem prin una dintre cele mai grele perioade pentru economia românească din ultimii 30 de ani. Costurile au crescut, predictibilitatea a scăzut, iar pentru foarte multe companii fiecare lună a devenit o luptă pentru menținerea producției și a locurilor de muncă.”, a scris Bogdan Ivan pe pagina sa de Facebook.
Acesta spune că România nu își mai permite „măsuri luate de la o zi la alta” și susține că este nevoie de un „plan coerent”, care să ofere companiilor mai multă stabilitate.
El propune trei direcții principale, referitoare la prețul carburanților, securizarea gazelor naturale și reducerea costurilor cu energia electrică pentru companiile românești.
„România nu mai are nevoie de improvizații, de măsuri luate de pe o zi pe alta sau de explicații după ce problemele au apărut deja. Are nevoie de un plan real, coerent și aplicabil, construit în jurul a trei măsuri clare.”, precizează Ivan.
Cele trei măsuri propuse de Bogdan IvanPrima măsură propusă de fostul ministru al Energiei este declararea unei situații de criză în domeniul carburanților.
„Prima: declararea unei situații de criză în domeniul carburanților, astfel încât statul să poată interveni rapid și eficient, iar prețul final la pompă să nu mai fie lăsat să crească fără control.”, precizează el.
A doua măsură se referă la gazele naturale. Bogdan Ivan spune că România se pregătește pentru o „iarnă complicată, cu prețuri ridicate și cu prea multă incertitudine”.
„A doua: securizarea gazelor naturale ale României. Intrăm într-o iarnă complicată, cu prețuri ridicate și cu prea multă incertitudine atât pentru populație, cât și pentru economie. România are resurse și trebuie să le folosească inteligent, în primul rând pentru siguranța energetică și pentru susținerea economiei naționale.”
A treia măsură vizează prețul energiei electrice pentru companiile românești. Deputatul PSD spune că industria nu poate rămâne competitivă dacă firmele suportă costuri ridicate cu energia.
„A treia: energie electrică la un preț competitiv pentru companiile românești. Nu poți cere industriei să producă, să investească, să păstreze locurile de muncă și să concureze pe piața europeană, în timp ce o lași să suporte unele dintre cele mai mari costuri cu energia.”, scrie acesta.
Ivan precizează că „nu mai este timp pentru soluții mimate sau pentru amânări”.
„Trebuie acționat acum, înainte ca firmele românești să fie puse în genunchi și înainte ca oamenii să plătească și mai mult pentru lipsa de decizie.”, adaugă el.
„PSD își asumă responsabilitatea guvernării și își asumă găsirea soluțiilor de care România are nevoie. România are nevoie de un Guvern stabil, de decizii predictibile și de o majoritate care să își asume protejarea economiei, a companiilor românești și, înainte de toate, a locurilor de muncă.”, declară Ivan.
Este cel mai mare exercițiu de protecție civilă organizat în Europa de la sfârșitul celui de-Al Doilea Război Mondial, potrivit Euronews. În centrul exercițiului se află un adăpost subteran săpat în stâncă, proiectat să ofere protecție inclusiv împotriva unor atacuri nucleare sau biologice. În mod normal, spațiul este o sală de sport. Pentru exercițiu, însă, sute de persoane au dormit acolo pe paturi de campanie.
Finlandezii simulează o criză provocată de atacuriScenariul pregătit la Kuopio este unul complex. Infrastructura critică a orașului este afectată de atacuri cibernetice, alimentarea cu apă și electricitate este perturbată, iar populația trebuie să se pregătească pentru posibilitatea unor atacuri cu rachete. În interiorul adăpostului, militarii finlandezi echipați în costume de protecție și măști verifică nivelul radiațiilor.
Harjoitus alkoi sähköjen pimenemisellä. Luolassa 2000 ihmistä harjoituksessa. Tiloihin mahtuu 7000 ihmistä tositilanteessa. pic.twitter.com/jItNHtknPA
— Mervi Paakkinen (ent. Parviainen) (@merparvi) September 2, 2026
Scopul nu este doar testarea echipamentelor. Autoritățile vor să vadă dacă populația știe ce trebuie să facă în primele ore ale unei crize, inclusiv într-o situație în care serviciile publice nu mai funcționează normal. Finlanda recomandă ca oamenii să fie capabili să se descurce singuri cel puțin 72 de ore, în cazul în care electricitatea se întrerupe sau apa devine nepotabilă.
Lecția războiului din UcrainaExercițiul are loc într-o țară care împarte cu Rusia o frontieră de peste 1.300 de kilometri, de la Marea Baltică până în apropierea Cercului Polar. Finlanda a intrat în NATO în 2024, împreună cu Suedia, după invazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia. Până atunci, strategia finlandeză se bazase în mare măsură pe capacitatea proprie de apărare. Acum, autoritățile încearcă să combine apărarea militară cu pregătirea populației.
Asko Muhonen, colonel în rezervă și organizator al exercițiului de la Kuopio, spune că apărarea Finlandei depinde nu doar de armată, ci și de mentalitatea oamenilor obișnuiți, care trebuie să fie pregătiți să își asume responsabilitatea pentru securitatea țării. Ucraina oferă una dintre cele mai importante lecții. În timpul atacurilor rusești, oamenii au uneori doar câteva minute pentru a ajunge la o stație de metrou sau într-o parcare subterană. De aceea, spune Muhonen, un adăpost nu trebuie neapărat să reziste unui atac nuclear pentru a fi util. Mai important este ca oamenii să poată ajunge rapid într-un loc care oferă un anumit nivel de protecție.
„Nimeni nu știa că se poate întâmpla”Printre participanții la exercițiu se află și Dmytro Untila, un student ucrainean de 20 de ani. El se afla acasă, în Odesa, când rachetele rusești au lovit orașul la 24 februarie 2022, în prima zi a invaziei pe scară largă. Nu avea un adăpost la care să poată ajunge și s-a refugiat în holul de la intrarea în clădire. Experiența l-a făcut să privească diferit pregătirea pentru situații de urgență. Potrivit lui, instruirea ar fi fost cu siguranță utilă în Ucraina, pentru că „nimeni nu știa că se poate întâmpla”. Aceasta este una dintre ideile centrale ale exercițiului finlandez: populația trebuie să știe ce are de făcut înainte ca o situație reală să apară.
Și infrastructura energetică este testatăRăzboiul nu înseamnă însă doar rachete. Juha Räsänen, directorul companiei energetice Savon Voima, spune că în regiunea Kuopio cele mai obișnuite amenințări pentru infrastructură sunt încă ninsorile abundente, furtunile și vremea severă. Dar situația s-a schimbat radical după invazia Ucrainei. Compania a renunțat la achiziționarea biocombustibilului rusesc și, potrivit lui Räsänen, a observat o creștere semnificativă a atacurilor cibernetice asupra rețelei.
Finlanda: trupele participante la exercițiu execută sarcinile principale de apărare locală. Sursa foto: X
Inginerii au descoperit anul trecut și cel puțin zece autocolante amplasate în puncte considerate vulnerabile ale infrastructurii energetice. Alte companii finlandeze au raportat descoperiri similare, fără să fie clar cine le-a amplasat. Au fost observate și drone în apropierea liniilor electrice, însă autorii nu au fost identificați. Totuși, serviciul finlandez de securitate și informații a precizat că a investigat numeroase sesizări și nu a identificat, în acest caz, nimic care să reprezinte o amenințare confirmată. Unele observații raportate de populație, inclusiv drone, au avut explicații obișnuite.
Finlanda are propria memorie a războiuluiPregătirea populației are și o explicație istorică. În războaiele purtate cu Uniunea Sovietică, Finlanda a pierdut aproximativ 11% din teritoriu, iar peste 400.000 de oameni au fost nevoiți să-și părăsească locuințele. La Kuopio, memoria acelor evenimente este încă vie.
Risto Mönkkönen, în vârstă de 95 de ani, își amintește cum, în copilărie, a fugit într-un adăpost împreună cu tatăl său în momentul în care un bombardament a lovit orașul. Cinci dintre prietenii tatălui său au fost uciși.
Pirkko Naukkarinen, acum în vârstă de 102 ani, avea 16 ani când a lucrat într-o bucătărie de campanie din apropierea frontului. A trecut prin bombardamente și a fost nevoită să se ascundă în tranșee și șanțuri.
O altă femeie, Aili Toivanen, a povestit că familia sa a fost evacuată de două ori. A doua oară, trenul în care se aflau a fost bombardat de aviația sovietică. Când Rusia a invadat Ucraina în 2022, ea s-a temut că ar putea fi obligată să-și părăsească locuința pentru a treia oară.
„Nu trebuie să credem ce spun, ci să observăm ce fac”La exercițiul din Kuopio participă inclusiv copii și studenți. Pentru autoritățile finlandeze, pregătirea începe cu mult înainte ca o criză să apară. Ideea este ca oamenii să știe cum să reacționeze atunci când electricitatea dispare, comunicațiile sunt afectate, apa nu mai poate fi consumată sau apare o amenințare militară. Finlanda nu susține că poate elimina toate riscurile. Dimpotrivă, unul dintre mesajele exercițiului este că nu toate amenințările pot fi prevenite. Dar o populație pregătită poate reduce efectele unei crize. Într-un context european în care autoritățile avertizează tot mai des asupra atacurilor cibernetice, sabotajului și altor forme de război hibrid, modelul finlandez pune accentul pe o idee simplă: apărarea unei țări nu începe și nu se termină la granița armatei. „Nu credeți ce spun, ci observați ce fac”, este mesajul transmis de Asko Muhonen atunci când vorbește despre Rusia.
Decizia autorităților germane vine în urma unui incident cu drone produs la aeroportul Leipzig/Halle. Berlinul a anunțat o serie de măsuri împotriva Rusiei, printre care închiderea unui centru cultural rus din Berlin și a consulatului rus din Bonn.
Germania închide consulatul Rusiei după incidentul cu droneAutoritățile germane au justificat măsurile prin necesitatea de a răspunde incidentului de la aeroportul Leipzig/Halle. Berlinul a adoptat o poziție fermă față de Moscova, în contextul tensiunilor tot mai mari dintre Germania și Rusia.
Kremlinul consideră însă că reacția Germaniei este lipsită de coerență și a respins acuzațiile care leagă Moscova de incident.
Kremlinul acuză Germania că a fabricat doveziPreședintele rus Vladimir Putin a acuzat, marți, Germania că ar fi „plantat dovezi” pentru a putea atribui Rusiei responsabilitatea pentru incidentul de la aeroport.
Moscova a respins în mod repetat acuzațiile occidentale privind implicarea sa în diverse incidente de securitate și consideră că Germania adoptă o atitudine ostilă față de Rusia.
Închiderea consulatului din Bonn și a centrului cultural rus din Berlin reprezintă cele mai recente măsuri luate de autoritățile germane în contextul deteriorării relațiilor dintre cele două țări.
Instituția Prefectului, Județul Neamț, anunță măsuri urgente pentru asigurarea apei potabile și menajere în unitățile de învățământ din județ, în contextul secetei prelungite.
Potrivit unui comunicat de presă, Comitetul Județean pentru Situații de Urgență (CJSU) Neamț s-a întrunit miercuri, 2 septembrie, și a aprobat Hotărârea nr. 11, prin care a fost stabilit un program de măsuri pentru asigurarea apei în toate unitățile de învățământ de pe raza județului, odată cu începerea noului an școlar 2026-2027.
Decizia a fost luată din cauza situației considerate, la acest moment, critică, provocată de seceta prelungită și de problemele apărute la rețeaua de alimentare.
Potrivit Instituției Prefectului, nivelul pânzei freatice a scăzut în zona de captare Lunca, din comuna Vânători-Neamț, iar pe traseul magistralei de aducțiune Preutești, Târgu Neamț au avut loc mai multe avarii.
Problemele afectează alimentarea continuă cu apă în orașul Târgu Neamț și în comunele Agapia, Bălțătești, Grumăzești, Răucești și Vânători-Neamț. Alte localități din județ sunt și ele afectate, pentru că nu dispun de rețele autorizate pentru furnizarea apei potabile.
Apa potabilă, asigurată în școlile din zonele afectatePrima măsură prevede asigurarea apei potabile pentru elevii din unitățile de învățământ aflate în localitățile în care Compania Județeană ApaServ S.A. sau Compania de apă ApaVital S.A. nu pot asigura alimentarea continuă cu apă.
Măsura se aplică în Târgu Neamț, Agapia, Bălțătești, Grumăzești, Răucești, Vânători-Neamț și în alte localități care ar putea fi afectate.
Asigurarea apei potabile va începe din data de 7 septembrie 2026 și va continua până la remedierea problemelor.
O măsură similară se aplică și în școlile care nu sunt alimentate de ApaServ S.A. sau ApaVital S.A. și ale căror surse alternative de apă au devenit indisponibile din cauza secetei.
Și în aceste cazuri, directorii unităților de învățământ și primarii sunt responsabili. Măsura intră în vigoare din 7 septembrie și se menține până la remedierea situației.
Școlile vor fi dotate cu rezervoare și sisteme de hidroforPentru asigurarea apei menajere în unitățile de învățământ vizate, CJSU a decis montarea unor rezervoare de apă.
Acestea vor fi dimensionate în funcție de numărul de elevi din fiecare școală, vor fi dotate cu hidrofor și vor fi racordate la rețeaua de apă existentă a clădirilor.
Și această măsură va fi aplicată începând cu 7 septembrie 2026 și va rămâne în vigoare până la remedierea problemelor.
ISU și serviciile voluntare vor transporta apă către școliÎn cazul unităților de învățământ afectate, Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Petrodava” al județului Neamț și Serviciile Voluntare pentru Situații de Urgență vor asigura transportul apei menajere către școli.
Transportul se va face la solicitarea primăriilor, iar responsabili pentru această măsură sunt primarii localităților și Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Petrodava” al județului Neamț.
„Dictaturile care calcă în picioare drepturile cetățenilor lor nu ar trebui să se bucure de aceleași avantaje economice sau politice ca guvernele angajate să apere pacea și securitatea”, a declarat secretarul de stat al Statelor Unite Marco Rubio într-un comunicat, denunțând o „dictatură brutală” și cerând comunității internaționale să intensifice presiunea asupra statului Nicaragua, potrivit Le Figaro.
Aprobată în unanimitate de Adunarea Națională marți, reforma constituțională are o semnificație esențial simbolică într-o țară în care oponenții au fost închiși sau forțați să se exileze și unde, alături de Frontul Sandinist de Eliberare Națională (FSLN) al lui Daniel Ortega, au mai rămas doar partide minore aliniate guvernului.
Daniel Ortega a susținut că această măsură a protejat Nicaragua de interferențele Washingtonului, pe care îl acuză că a încercat să-l răstoarne printr-o mișcare de protest în 2018, a cărei represiune a dus la aproximativ 350 de morți, potrivit ONU. Fără a-l menționa direct pe Marco Rubio, Daniel Ortega a declarat miercuri seară că Statele Unite sunt „inamicul” unor țări precum a sa.
„Pur și simplu pentru că este o putere militară globală, se simt îndreptățiți să atace”, a criticat el în timpul unei ceremonii care a marcat aniversarea armatei nicaraguane. „Cei care ne amenință constant, aveți aici un popor și o armată care nu vor fi niciodată cumpărate și nu se vor preda niciodată”, a adăugat liderul.
La începutul lunii august, Statele Unite și aliații săi din Organizația Statelor Americane (OAS) au cerut organismului să ia măsuri împotriva Nicaraguei din cauza reformei. „Războiul purtat de Murillo și Ortega împotriva democrației amenință stabilitatea și prosperitatea” continentului, a subliniat miercuri Marco Rubio.
SUA acuză încălcările drepturilor omului în NicaraguaGuvernul SUA „rămâne angajat să identifice și să implementeze măsuri pentru a aborda încălcările drepturilor omului comise de Murillo și Ortega, inclusiv în cadrul unor organisme precum OAS ”, a spus el. În ciuda presiunilor din partea administrației Trump, Statele Unite rămân principalul partener comercial al Nicaraguzei, iar țara primește, de asemenea, împrumuturi de la bănci internaționale și de la FMI, pe fondul temerilor unei catastrofe umanitare.
Daniel Ortega a guvernat Nicaragua în anii 1980, după revolta care l-a înlăturat pe dictatorul susținut de SUA, Anastasio Somoza. Revenit la putere în 2007 și reales de atunci în alegeri marcate de nereguli, el și-a consolidat constant influența asupra acestei țări din America Centrală cu 7 milioane de locuitori, unde China are interese miniere semnificative.
Represiunea s-a intensificat după protestele din 2018, forțând aproape un milion de nicaraguani să se exileze și reducând efectiv la tăcere presa independentă. Uniunea Europeană și Statele Unite au impus sancțiuni țării de atunci.
În timpul alegerilor din 2021, Daniel Ortega i-a închis pe principalii candidați, multiplicând măsurile de exil și retragerea cetățeniei. Aproximativ 500 de activiști politici, umanitari, intelectuali, jurnaliști și preoți au fost, de asemenea, vizați. Detractorii lui Daniel Ortega îl acuză că încearcă să instaureze o „dictatură dinastică”, în contextul în care se apropie de împlinirea a 81 de ani, în noiembrie, și suferă de probleme de sănătate.
Președintele Consiliului European, António Costa, a fost primit de către președintele Nicușor Dan la Palatul Cotroceni.
Știrea inițială: Antonio Costa vine joi în RomâniaAntónio Costa va fi primit joi, la ora 09:30, la Palatul Cotroceni, potrivit programului anunțat de Administrația Prezidențială.
Cei doi oficiali vor avea mai întâi convorbiri tête-à-tête, urmate de convorbiri oficiale. Nicușor Dan și António Costa vor susține apoi declarații comune de presă, programate în jurul orei 11:00.
Vizita la București face parte din turneul președintelui Consiliului European prin capitalele statelor membre, în cadrul căruia António Costa discută cu liderii europeni despre principalele priorități ale UE și despre temele care vor fi abordate la viitoarele reuniuni ale Consiliului European.
Una dintre temele importante ale discuțiilor din acest an este viitorul buget multianual al Uniunii Europene pentru perioada 2028-2034. Negocierile privind cadrul financiar multianual vor stabili principalele priorități de cheltuieli ale UE pentru următorii șapte ani și nivelul fondurilor alocate diferitelor politici europene.
Miercuri, António Costa are programate vizite la Luxemburg, Zagreb și Budapesta, unde se întâlnește cu premierul Luxemburgului, Luc Frieden, premierul Croației, Andrej Plenković, și premierul Ungariei, Péter Magyar.
Joi, după întâlnirea cu Nicușor Dan de la București, președintele Consiliului European va merge la Sofia pentru discuții cu premierul Bulgariei, Rumen Radev, iar apoi la Atena, unde se va întâlni cu premierul Greciei, Kyriakos Mitsotakis.
Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat joi că centrele Goethe-Institut din Moscova, Sankt Petersburg și Ekaterinburg vor fi închise, transmite AP. Decizia reprezintă o nouă etapă în deteriorarea relațiilor dintre cele două țări, pe fondul războiului din Ucraina și al acuzațiilor occidentale privind operațiuni de sabotaj atribuite Rusiei.
De la o dronă găsită lângă un avion ucrainean la represalii diplomaticeLa originea noului conflict se află un incident produs pe 4 august, la aeroportul Leipzig/Halle. O dronă încărcată cu explozibili a fost găsită în apropierea unui avion ucrainean. Dispozitivul a fost ulterior dezamorsat. Aeroportul Leipzig/Halle este unul dintre importantele centre de transport de marfă din Germania și are un rol relevant în logistica sprijinului acordat Ucrainei. Berlinul a acuzat Moscova în legătură cu tentativa de atac, în timp ce Rusia respinge acuzațiile.
5 august 2026, Saxonia, Schkeuditz: Specialiști criminaliști ai poliției se pregătesc să utilizeze un robot pentru neutralizarea explozivilor în apropierea unei aeronave ucrainene, pe Aeroportul Leipzig/Halle. Foto: Hendrik Schmidt/dpa
Germania a închis instituții ruseștiDupă incident, Germania a anunțat închiderea Consulatului Rusiei din Bonn și a Russian House, centrul cultural rus din Berlin. Moscova a interpretat aceste măsuri drept o lovitură directă asupra prezenței sale diplomatice și culturale în Germania. Lavrov a susținut că Berlinul „nu putea să nu înțeleagă” că închiderea Russian House va însemna, în esență, sfârșitul prezenței culturale germane în Rusia. „Orice alt răspuns ar arăta lipsă de respect de sine”, a afirmat ministrul rus de Externe, explicând decizia Moscovei.
Rusia acuză Germania, Berlinul acuză MoscovaCele două guverne au poziții diametral opuse în privința incidentului de la Leipzig/Halle. Germania consideră Rusia responsabilă pentru tentativa de atac, în timp ce Moscova respinge acuzațiile. Președintele rus Vladimir Putin a declarat anterior că acuzațiile reprezintă o încercare a Berlinului de a distrage atenția de la propriile probleme și de la nemulțumirea alegătorilor. Putin a respins și dovezile prezentate în sprijinul acuzațiilor, afirmând că acestea ar fi fost „plantate”. Prin urmare, în cazul dronei, responsabilitatea nu este prezentată în sursa citată ca fiind stabilită printr-o hotărâre definitivă, iar Moscova neagă implicarea.
Un nou front în conflictul dintre Rusia și OccidentIncidentul apare într-un moment în care oficialii occidentali acuză Rusia, în mod repetat, de desfășurarea unei campanii de sabotaj și perturbare în Europa. Potrivit acestor acuzații, scopul ar fi subminarea sprijinului european pentru Ucraina și destabilizarea unor state europene. Închiderea instituțiilor culturale reprezintă însă o formă diferită de confruntare: în locul unor măsuri strict militare sau economice, Moscova și Berlinul ajung să își reducă reciproc prezența diplomatică și culturală. Pentru publicul german și rus, astfel de instituții reprezintă canale importante pentru promovarea limbii, culturii și schimburilor educaționale.
Consecințele unei dispute în care nimeni nu-și asumă responsabilitateaPrin decizia anunțată de Lavrov, Moscova transmite că măsurile Berlinului vor avea consecințe directe asupra prezenței germane în Rusia. Închiderea centrelor Goethe-Institut din cele trei mari orașe rusești marchează astfel o nouă deteriorare a relațiilor bilaterale. Deocamdată, disputa se concentrează pe responsabilitatea pentru incidentul de la Leipzig/Halle și pe reacțiile reciproce ale celor două guverne. În timp ce Germania indică Rusia, Kremlinul respinge acuzațiile și susține că Berlinul încearcă să își ascundă propriile probleme.
Garda de Coastă anunță reluarea traficului cu bacul la punctul de trecere a frontierei Isaccea-Orlivka.
Trecerea cu bacul peste Dunăre a început în seara zilei de 2 septembrie 2026, la ora 19:00, și s-a făcut etapizat.
„Garda de Coastă informează participanții la traficul transfrontalier că, începând cu data de 02.09.2026, ora 19.00, traficul cu bacul peste fluviul Dunărea, la Punctul de Trecere a Frontierei Isaccea – Orlivka, a fost reluat etapizat desfășurându-se în condiții de fluență pentru toate categoriile de autovehicule”, transmite instituția.
În prezent, traversarea Dunării se desfășoară în condiții normale și fără restricții pentru toate categoriile de autovehicule.
„În acest moment, trecerea frontierei prin Punctul de Trecere a Frontierei Isaccea – Orlivka se desfășoară fără restricții de circulație”, a precizat Garda de Coastă.
Punctul de trecere Orlivka-Isaccea fusese închis după un atac rusesc cu drone ShahedPe 1 septembrie, punctul de trecere pentru transportul cu feribotul „Orlivka”, situat la graniţa Ucrainei cu România, a fost închis în urma unui atac rusesc cu drone Shahed.
„Din cauza unui atac inamic, punctul de control din Orlivka este închis temporar. În timpul nopții, Rusia a atacat punctul de control internațional al feribotului din Orlivka, situat la granița cu România, cu drone de atac de tip Shahed. În urma atacului, s-au înregistrat lovituri asupra clădirii și teritoriului punctului de control, au izbucnit incendii, care au fost localizate de echipele de intervenție”, a transmis, la momentul respectiv, Serviciul de Grăniceri al Ucrainei.
În urma atacului, traficul a fost redirecționat către alte puncte de trecere a frontierei.
Guvernul României ia măsuri după ce mai mulți utilizatori au raportat că platforma e-Sănătatea mea este inaccesibilă, încă de la primii pași ai conectării. Problema, identificată și confirmată de executiv, ar fi chiar la înrolare.
„În prezent, aproximativ 25.000 de cereri de validare a identităților digitale se află în așteptare, în condițiile unui flux mediu de aproximativ 10.000 de solicitări noi pe zi. Pentru reducerea rapidă a volumului restant, Autoritatea pentru Digitalizarea României dispune în acest moment de 40 de persoane instruite pentru validare”, a transmis Guvernul, printr-un comunicat de presă.
19 persoane noi vor răspunde la solicitările de înrolareExecutivul promite că problema se va rezolva în termen de o săptămână, în urma suplimentării temporare de personal cu 19 oameni. Anterior, 40 de persoane aveau aceasta responsabilitate.
„Procesul de validare presupune verificări riguroase pentru prevenirea tentativelor de fraudă, impersonare sau alterare a identității. Personalul ADR implicat în acest proces beneficiază de instruire specializată. […] Din acel moment, sistemul ROeID va prelua, analiza și soluționa automatizat solicitările de înrolare”, a mai comunicat executivul.
Recomandările GuvernuluiDe asemenea, Guvernul le recomandă utilizatorilor să-și instaleze ultima versiune a platformei, iar, pentru funcționarea optimă, au fost găsite deja și alte soluții de înrolare, care urmează să fie implementate.
„Platforma portal.esanatateamea.ro este funcțională la acest moment, iar funcționalitățile acestei platforme se vor operaționaliza în integralitate printr-o abordare prudentă, secvențială”, a concluzionat Guvernul.
Momentul artistic a avut loc în cadrul Retragerii liderilor din Singapore și Thailanda, eveniment care marchează prima întâlnire la nivel înalt dintre cele două țări din ultimii 11 ani. Deși vizita lui Wong în Thailanda a fost dedicată în principal discuțiilor diplomatice și consolidării relațiilor bilaterale, prestația muzicală a celor doi lideri a atras rapid atenția publicului.
Anutin Charnvirakul și Lawrence Wong au urcat împreună pe scenăAnutin Charnvirakul și Lawrence Wong au ales să interpreteze „Let It Be”, una dintre cele mai cunoscute melodii ale formației The Beatles. Premierul thailandez, care și-a demonstrat și în trecut pasiunea pentru muzică în cadrul unor evenimente oficiale, a cântat alături de liderul din Singapore.
Potrivit Associated Press, Wong l-a acompaniat pe Anutin la chitară, iar momentul a fost primit cu entuziasm de cei prezenți. Apariția celor doi lideri pe scenă a oferit o notă neobișnuită întâlnirii diplomatice dintre Thailanda și Singapore.
Thailand’s prime minister sang “Let It Be” and “Blowin’ in the Wind” as Singapore’s prime minister played guitar. pic.twitter.com/cUshZrRneT
— распад и неуважение (@VictorKvert2008) September 2, 2026
Anutin Charnvirakul și Lawrence Wong au interpretat și o piesă de Bob DylanMomentul muzical nu s-a limitat la piesa „Let It Be”. Postul public thailandez TPBS a relatat că Anutin Charnvirakul și Lawrence Wong au interpretat și „Blowin’ in the Wind”, piesă lansată de Bob Dylan și devenită una dintre creațiile emblematice ale muzicii folk.
Pentru Anutin, apariția nu este o premieră. Premierul thailandez și-a demonstrat în trecut talentul muzical la evenimente publice, însă prestația alături de un alt șef de guvern a atras o atenție deosebită.
Vizita lui Lawrence Wong la Bangkok are însă o miză diplomatică importantă. Întâlnirea la nivel înalt dintre Singapore și Thailanda reprezintă un moment relevant pentru relațiile dintre cele două state din Asia de Sud-Est.
Prestația artistică a celor doi lideri a oferit, astfel, o imagine mai puțin formală a întâlnirii și a devenit unul dintre momentele cele mai comentate ale vizitei oficiale.
Jucătoarea belarusă de tenis Arina Sabalenka, numărul unu mondial, s-a calificat miercuri în turul al treilea la US Open, ultimul turneu de Mare Șlem al sezonului, după ce a învins-o în două seturi, 6-1, 6-1, pe rusoaica Polina Iatcenko, locul 160 WTA.
Meciul de la Flushing Meadows a durat doar 53 de minute.
Arina Sabalenka, în vârstă de 29 de ani, urmărește să obțină cel de-al treilea său titlu la turneul de la New York, după cele câștigate în 2024 și 2025.
Belarusa speră și să își păstreze poziția de lider al clasamentului WTA după această competiție. Ea ocupă primul loc de 98 de săptămâni consecutive, dar riscă să fie detronată de kazaha Elena Rîbakina, numărul 2 mondial.
În turul următor, Sabalenka o va întâlni pe Kamilla Rahimova din Uzbekistan, care a trecut la rândul ei de jucătoarea de origine spaniolă, Oksana Selehmeteva, cu 6-3, 6-0.
Tot miercuri, americanca Jessica Pegula, favorita numărul trei, s-a impus cu 6-3, 6-1 în fața jucătoarei din Statele Unite, Sofia Kenin.
Pegula, în vârstă de 32 de ani, finalista ediției din 2024 a US Open, poate ajunge pentru prima dată pe primul loc în clasamentul mondial dacă va câștiga turneul de la Flushing Meadows, iar Elena Rîbakina nu va ajunge în semifinale.
În turul al treilea, americanca o va întâlni pe canadianca Leylah Fernandez, care a disputat la rândul ei o finală la US Open, în 2021. Atunci, Fernandez a fost învinsă de britanica Emma Răducanu.
El a răspuns că printre obiceiurile pe care le-a respectat zi de zi sunt mersul pe jos și consumarea unui pahar de vin. Foarte important, pensionarul dansează în fiecare zi.
Pensionarul este din Italia și se numește Raffaele Zanna. Pe 29 august, el a împlinit 100 de ani și familia i-a organizat o petrecere la care a participat și primarul localității în care trăiește.
Zanna este cunoscut în comunitatea sa drept „regele sălii de dans”. Asta deoarece dansează în fiecare zi.
Continuarea pe Mediafax Italia.
Șeful economiei taiwaneze, Kung Ming-hsin, a anunțat că firmele taiwaneze intenționează să investească alte 20 de miliarde de dolari în Statele Unite. Oficialul a făcut anunțul miercuri, la deschiderea pavilionului SUA din cadrul târgului SEMICON Taiwan, unul dintre cele mai importante evenimente dedicate industriei semiconductorilor și microelectronicii, dar nu a precizat ce companii vor realiza proiectele și nici cum va fi împărțită suma.
Potrivit Reuters, firmele taiwaneze investesc „foarte activ” în Statele Unite, iar Ministerul Economiei a reevaluat, după participarea Taiwanului la summitul SelectUSA din luna mai, planurile companiilor care doresc să-și extindă operațiunile pe piața americană.
SUA atrage producția de cipuriStatele Unite încearcă să-și dezvolte propria industrie de semiconductori și să reducă dependența de producătorii asiatici. Cipurile sunt esențiale pentru centrele de date și pentru dezvoltarea inteligenței artificiale, iar explozia cererii pentru aplicații AI determină companiile să investească masiv în capacități de producție.
Washingtonul încearcă de mai mult timp să convingă producătorii taiwanezi de tehnologie să-și extindă prezența în SUA. Extinderea producției pe teritoriul american contribuie la consolidarea lanțului de aprovizionare cu semiconductori și produse electronice.
Bill Frauenhofer, reprezentant al Departamentului Comerțului al SUA, a salutat anunțul făcut de ministrul taiwanez, subliniind importanța proiectelor pentru dezvoltarea unei industrii americane „mai rezistente și mai inovatoare”.
Cel mai mare producător de cipuri din lume, investiții masive în SUACei 20 de miliarde de dolari anunțați acum nu includ și investițiile celui mai mare producător mondial de cipuri, Taiwan Semiconductor Manufacturing Company (TSMC).
Compania a anunțat în iulie încă 100 de miliarde de dolari pentru extinderea operațiunilor sale din Arizona, ceea ce a dus la aproximativ 265 de miliarde de dolari valoarea totală a investițiilor planificate de TSMC în Statele Unite.
TSMC produce cipuri avansate utilizate în tehnologii de inteligență artificială, smartphone-uri și numeroase alte produse electronice. Extinderea fabricilor sale din Arizona reprezintă una dintre cele mai importante investiții străine în industria americană a semiconductorilor.
Deutsche Telekom deține în prezent 53% din T-Mobile US, iar o fuziune completă ar reuni cele două companii sub o singură structură. Grupul german analizează această posibilitate de mai multe luni, Financial Times relatând pentru prima dată despre discuții în aprilie.
O tranzacție care ar doborî recordul mondial
Tranzacția ar putea crea un gigant al telecomunicațiilor evaluat la aproximativ 300 de miliarde de dolari și ar deveni cea mai mare fuziune între companii listate din istorie.
Recordul este deținut de fuziunea dintre Vodafone și grupul german Mannesmann, încheiată în 1999 și evaluată la aproximativ 203 miliarde de dolari. O eventuală unire a Deutsche Telekom cu T-Mobile US ar depăși astfel cu aproape 100 de miliarde de dolari cea mai mare tranzacție de acest tip realizată până acum.
Cele două companii au analizat inclusiv înființarea unui nou holding, care ar urma să controleze atât Deutsche Telekom, cât și T-Mobile US. Sediul acestuia ar putea fi stabilit într-o țară cu un regim fiscal avantajos, precum Luxemburg, Țările de Jos sau Irlanda, iar compania ar putea fi listată atât în Statele Unite, cât și în Europa.
Pentru Deutsche Telekom, miza este în primul rând piața americană. T-Mobile US reprezintă cea mai importantă afacere a grupului, generând anul trecut peste două treimi din câștigurile companiei germane.
Un puternic fond american cere abandonarea fuziuniiPlanul se confruntă însă cu o opoziție tot mai puternică din partea investitorilor. Elliott Management, unul dintre cele mai cunoscute fonduri activiste de pe Wall Street, a acumulat o participație importantă la grupul german și se opune fuziunii.
Fondul vrea ca Deutsche Telekom să abandoneze discuțiile cu T-Mobile US și să se concentreze asupra altor modalități de a crește valoarea pentru acționari, printre care răscumpărarea propriilor acțiuni.
Fuziunea a provocat îngrijorări și în rândul unor investitori ai celor două companii. O parte dintre acționarii minoritari ai T-Mobile US se tem că noua structură i-ar expune mai mult piețelor europene, unde companiile de telecomunicații sunt evaluate, în general, mai modest decât cele americane.
Statul german controlează 28% din Deutsche TelekomEventuala fuziune ar trebui să depășească și obstacole politice și sindicale importante. Ver.di, unul dintre cele mai mari sindicate din Germania, care reprezintă inclusiv angajați din sectorul telecomunicațiilor, și-a exprimat deja rezervele față de tranzacție, în special în privința protejării locurilor de muncă și a drepturilor angajaților. Operațiunea ar necesita, de asemenea, sprijin politic la Berlin și Washington.
Statul german deține direct 14% din Deutsche Telekom, iar alte 14% din acțiuni sunt controlate de banca de stat KfW. În total, autoritățile germane controlează astfel 28% din grup.
Pentru directorul general al Deutsche Telekom, Tim Höttges, fuziunea completă cu T-Mobile US ar consolida poziția companiei pe piața care generează cea mai mare parte a câștigurilor sale.
Unul dintre cele mai ambițioase proiecte cinematografice ale anului se pregătește să ajungă pe marile ecrane. „Avengers: Doomsday” aduce laolaltă zeci de personaje din cele mai cunoscute serii Marvel, îi readuce în spatele camerelor pe frații Joe și Anthony Russo și marchează revenirea lui Robert Downey Jr., actorul devenit celebru în rolul lui Iron Man.
De această dată însă, el se află de cealaltă parte a baricadei.
Al cincilea film „Avengers”„Avengers: Doomsday” este cel de-al cincilea film din seria Avengers și încearcă ceva ce nici măcar producțiile precedente, cunoscute pentru distribuțiile lor uriașe, nu au făcut la această scară: să aducă în aceeași poveste eroi proveniți din mai multe lumi cinematografice.
Disney descrie intriga fără să dezvăluie prea mult: eroi din trei universuri diferite ajung pe un curs de coliziune și trebuie să înfrunte o amenințare care le pune în pericol însăși existența.
Filmul îi aduce împreună pe Avengers, personajele din Fantastic Four, X-Men și alte grupuri de supereroi care au avut până acum, în mare parte, propriile povești.
Pentru cei care nu au urmărit cele câteva zeci de filme și seriale Marvel din ultimii ani, „Doomsday” este gândit ca un eveniment cinematografic de proporții, construit exact în jurul întâlnirii acestor lumi.
Eroii Marvel se reunesc. Robert Downey Jr. schimbă tabăraUna dintre marile surprize ale filmului este revenirea lui Robert Downey Jr., actorul care a fost asociat cu Tony Stark/Iron Man mai bine de un deceniu, unul dintre personajele centrale ale seriei Avengers.
Iron Man a murit în „Avengers: Endgame”, filmul din 2019 care a încheiat o poveste construită de Marvel de-a lungul a peste zece ani. Downey Jr. revine acum în aceeași franciză, dar într-un personaj complet diferit: Victor von Doom, cunoscut drept Doctor Doom, unul dintre cei mai cunoscuți adversari ai Fantastic Four din benzile desenate Marvel.
Alături de el se întorc Chris Evans, cunoscut publicului drept Captain America, și Chris Hemsworth, interpretul lui Thor. Din distribuție mai fac parte, printre alții, Pedro Pascal, Florence Pugh, Paul Rudd, Anthony Mackie, Vanessa Kirby, Tom Hiddleston, Ian McKellen, Patrick Stewart, Channing Tatum, Sebastian Stan și Letitia Wright.
Numărul impresionant de personaje face ca aducerea tuturor în aceeași poveste să fie una dintre marile provocări ale producției.
Frații Russo, chemați din nou pentru o misiune aproape imposibilăRegia le aparține fraților Joe și Anthony Russo, doi dintre oamenii care au contribuit decisiv la perioada de maxim succes a filmelor Marvel.
Înainte de supereroi, cei doi au lucrat la seriale de comedie precum „Arrested Development” și „Community”, unde au învățat să construiască povești cu numeroase personaje care trebuie să împartă timpul și atenția spectatorului.
Experiența avea să devină esențială când au ajuns la Marvel. Au regizat „Captain America: The Winter Soldier” în 2014, „Captain America: Civil War” în 2016, apoi cele două producții uriașe „Avengers: Infinity War” și „Avengers: Endgame”.
„Endgame” a devenit un fenomen mondial și a obținut aproximativ 2,8 miliarde de dolari din vânzarea biletelor, fiind unul dintre filmele cu cele mai mari încasări din istoria cinematografiei.
Acum, frații Russo spun că „Doomsday” îi obligă să ducă mai departe formula poveștilor de ansamblu pe care el și fratele său au folosit-o în filmele precedente. De această dată însă, regizorul recunoaște că proiectul îi obligă să-și împingă limitele mai departe decât au făcut-o vreodată.
Cei doi lucrează, de fapt, la două filme aproape simultan. În timp ce finalizează montajul și muzica pentru „Doomsday”, pregătesc deja producția „Avengers: Secret Wars”, continuarea programată pentru 2027.
De la „A fost odată în Vest” la supereroiRegizorul Joe Russo spune că realizarea unui singur film de asemenea dimensiuni este cel mai dificil lucru pe care îl poți face, iar realizarea a două unul după altul este „aproape de neconceput”.
În spatele spectacolului cu efecte speciale, frații Russo spun însă că au căutat inspirația într-un loc surprinzător: westernurile. Iar unul dintre reperele pentru „Avengers: Doomsday” a fost tocmai „Once Upon a Time in the West” („A fost odată în Vest”), filmul clasic al lui Sergio Leone.
Marvel încearcă să repete succesul uriaș al „Endgame”Miza depășește însă povestea unui singur film. Când „Avengers: Endgame” a apărut în 2019, studiourile Marvel se aflau în punctul culminant al unui succes construit timp de un deceniu.
Filmele lor deveniseră un fenomen cultural și comercial mondial, însă anii care au urmat au fost mai complicați. Marvel a lansat numeroase filme și seriale, însă nu toate au repetat performanțele generației anterioare.
Au apărut și eșecuri greu de imaginat în perioada de glorie a francizei. „The Marvels”, lansat în 2023, a obținut încasări de numai 206 milioane de dolari din vânzarea biletelor, o performanță modestă pentru standardele Marvel.
„Doomsday” vine tocmai în acest moment, cu misiunea dificilă de a demonstra că studiourile Marvel pot transforma din nou un film cu supereroi într-un eveniment cinematografic mondial.
Filmele Marvel au generat împreună aproape 33 de miliarde de dolari la nivel mondial, potrivit Reuters, ceea ce face din această serie cea mai profitabilă franciză cinematografică din lume.
Premiera „Avengers: Doomsday” în România„Avengers: Doomsday” va fi lansat în cinematografe în luna decembrie, iar premiera în România este programată pentru 18 decembrie 2026.
Filmul va fi urmat, în decembrie 2027, de „Avengers: Secret Wars”, realizat tot de Joe și Anthony Russo.
Până atunci, „Doomsday” rămâne marele test: dacă oamenii care au condus Avengers către unul dintre cele mai mari succese din istoria cinematografiei pot umple din nou sălile de cinema.
Akram al-Kaabi, secretarul general al grupării Harakat Hezbollah al-Nujaba, a declarat miercuri că formațiunea nu va permite militarilor americani să rămână în Irak după termenul-limită.
„Dacă chiar și un singur soldat rămâne în Irak după această dată, nu îi vom permite să se întoarcă în siguranță și îi vom trimite trupul”, a declarat al-Kaabi, potrivit Fox News.
Liderul grupării a precizat că formațiunea este „complet pregătită” să intre în luptă. Al-Kaabi a susținut, de asemenea, că președintele Donald Trump nu va câștiga războiul din Orientul Mijlociu.
SUA se apropie de finalul misiunii militare din IrakStatele Unite au programat retragerea trupelor din Irak până la 30 septembrie. Plecarea lor ar marca încheierea misiunii militare americane de 23 de ani în această țară, începută în 2003, odată cu invazia Irakului.
Donald Trump a spus că nu mai consideră necesară prezența forțelor americane în Irak, unde trupele SUA au desfășurat în ultimii ani în principal misiuni de combatere a grupării teroriste Stat Islamic (ISIS) și de sprijinire a forțelor irakiene.
Retragerea trupelor americane din Irak a început în 2025 și este în desfășurare. Forțele SUA au părăsit mai multe baze, iar militarii rămași sunt concentrați în principal în regiunea autonomă Kurdistan, din nordul țării.
Bagdadul încearcă să dezarmeze grupările pro-iranieneÎn același timp, autoritățile irakiene încearcă să dezarmeze grupările susținute de Iran care operează în țară. Potrivit sursei citate, peste 12 facțiuni pro-iraniene, care însumează aproximativ 100.000 de luptători, sunt vizate de acest proces.
Unele dintre ele se opun dezarmării și încearcă să își păstreze armele prin integrarea în Forțele de Mobilizare Populară (PMF), structură paramilitară finanțată de statul irakian.
Din rețeaua grupărilor armate irakiene apropiate de Iran face parte și gruparea Harakat Hezbollah al-Nujaba, desemnată de Statele Unite drept organizație teroristă.
În acest context, retragerea trupelor americane din Irak poate deveni o nouă sursă de tensiune între Washington și grupările susținute de Teheran.
Tesla se pregătește să introducă Cybercab în serviciul său de robotaxi, aflat încă la început, potrivit Reuters.
Cybercab a fost prezentat pentru prima dată în urmă cu aproximativ doi ani, la studiourile Warner Bros. Vehiculul este construit special pentru deplasarea autonomă și ar urma să se alăture flotei de robotaxi Tesla, care folosește în prezent automobile electrice Model Y.
Elon Musk a declarat anterior că Cybercab ar urma să fie disponibil, în cele din urmă, la un preț de aproximativ 30.000 de dolari. Directorul general al Tesla consideră tehnologia de conducere autonomă drept una dintre componentele esențiale pentru viitorul companiei.
Tesla a început deja producțiaProducția Cybercab a început în aprilie, iar vehiculele sunt testate pe drumurile publice. Unele dintre versiunile de test observate pe străzile din Statele Unite au fost însă echipate cu volan.
Pentru evenimentul de joi, „Lansarea Cybercab”, Tesla a trimis invitații unor utilizatori ai serviciului său de robotaxi și unor invitați selectați. Compania nu a oferit deocamdată detalii despre modul în care se va desfășura prezentarea.
Potrivit presei americane, Tesla intenționează să înceapă introducerea Cybercab prin oferirea de curse angajaților săi pe drumurile publice. Câteva zile mai târziu, vehiculele ar urma să fie integrate în serviciul de robotaxi din Austin, Texas.
Tesla: Mașinile autonome, mai sigure decât cele cu șoferÎn cazul Cybercab există încă întrebări legate de aprobările necesare și de respectarea standardelor federale de siguranță.
Tesla nu a anunțat dacă a obținut aprobările necesare sau dacă vehiculul respectă normele federale de siguranță pentru utilizarea comercială a serviciului.
Tehnologia de conducere complet autonomă (Full Self-Driving – FSD) folosită în prezent de Tesla, care necesită supraveghere permanentă din partea șoferului, a făcut obiectul mai multor investigații federale și procese în urma unor accidente și încălcări ale regulilor de circulație.
Cybercab utilizează însă o versiune a sistemului FSD care nu necesită supravegherea unui șofer.
Tesla susține că tehnologia sa FSD este deja de până la zece ori mai sigură decât conducerea unui vehicul de către oameni.
