Procurorul general Alex Florența atrage atenția că atacurile hibride ale Federației Ruse vizând România nu se limitează la dezinformare, ci urmăresc polarizarea societății și erodarea încrederii în instituții, în final cu scopul de a slăbi statul din interior.
Într-o declarație adresată reporterilor, Florența a explicat că operațiunile hibride includ mai multe tehnici — cea mai vizibilă fiind dezinformarea — dar și alte „activități ostile de destabilizare” menite să inducă eroare și tensiune socială.
„Tipurile de atac hibrid urmăresc două elemente importante. Pe de o parte, inducerea în eroare a populației și polarizarea pe diferite teme, implicit generarea unei zone de dezordine socială”, a spus procurorul.
El a subliniat că o populație fragmentată și tensionată devine „manevrabilă” de către rețelele care orchestrează aceste operațiuni, iar efectele pot culmina cu proteste excesive sau cu scăderea încrederii în instituțiile statului.
„În al doilea rând… urmăresc punerea unei presiuni uriașe asupra instituțiilor de ordine publică și siguranță națională”, a adăugat Florența, arătând că presiunea combinată asupra societății și instituțiilor poate duce la slăbirea statului din interior — obiectivul final al acestor acțiuni. Procurorul general a atras atenția că, dincolo de efectul imediat al falsurilor sau al campaniilor de manipulare, strategia hibridă urmărește efecte pe termen mediu și lung: neîncredere, dezordine și incapacitate instituțională. În final, „scopul războiului hibrid… este slăbirea din interior a unui stat”, a concluzionat Alex Florența.
Atacurile cibernetice din România, parte dintr-un atac hibrid coordonatFlorența a spus, conform G4Media, că războiul hibrid e „mult mai perfid”, dar cu rezultate mult mai ample.
Atacurile cibernetice precum cele asupra unor aeroporturi sau instituții fac parte dintr-un atac hibrid cu legături cu Rusia, adaugă procurorul.
De asemenea, pe rețelele sociale au fost mesaje în jurul ideii de revoltă generală și de nostalgie.
Este o inflație de mesaje în mediul online create cu inteligența artificială, generând o tensiune, o stare de efervescență în rândul comunităților cărora le sunt adresate fiind apoi viralizate
Intensificarea campaniei unui candidat s-a intensificat din 21 noiembrie, adaugă procurorul.
Articolul Procurorul general: Scopul războiului hibrid rusesc împotriva României – slăbirea statului din interior apare prima dată în Mediafax.
Sudanul de Sud, cea mai tânără națiune a lumii, este zguduit de un nou scandal de proporții, după ce un raport devastator al Comisiei ONU pentru Drepturile Omului avertizează asupra corupției guvernamentala sistemice și asupra deturnării a miliarde de dolari în ultimul deceniu, chiar în timp ce populația se scufundă într-o criză alimentară fără precedent.
Potrivit raportului publicat marți, de la obținerea independenței față de Sudan în 2011, elitele politice din Sudanul de Sud au sustras sume uriașe din veniturile publice, în special prin scheme precum programul „petrol contra drumuri”, menit să modernizeze infrastructura țării.
„Corupția ucide sud-sudanezi”, avertizează raportul, citat de Associated Press. „Statul și-a abandonat responsabilitățile suverane, lăsând hrănirea, educația și sănătatea populației în mâinile donatorilor internaționali”, menționează documentul ONU.
Drumuri fantomă și miliarde dispăruteProgramul „petrol contra drumuri” a fost gândit ca o inițiativă majoră pentru dezvoltarea infrastructurii. Însă, din cei 2,2 miliarde de dolari alocați de guvern din veniturile obținute din vânzarea petrolului, 1,7 miliarde nu pot fi justificați, iar 95% dintre drumurile promise nu au fost construite.
Fondurile ar fi fost direcționate către companii controlate de Benjamin Bol Mel, un apropiat al președintelui Salva Kiir și unul dintre cei cinci vicepreședinți ai țării. Acesta se află deja sub sancțiuni americane, la fel ca mai multe dintre firmele sale.
Sănătatea liderului costă cât întregul sistem medical al țăriiDeși Sudanul de Sud este grav afectat de foamete, doar o fracțiune infimă a bugetului național a fost alocată pentru servicii publice. Între 2020 și 2024, mai puțin de 1% din bugetul federal a mers către ministerele responsabile de securitate alimentară.
Într-un contrast revoltător, în anul fiscal 2022–2023, cheltuielile pentru unitatea medicală personală a președintelui au depășit bugetul alocat întregului sistem de sănătate național.
Criza se reflectă și în indicatorii sociali: 1 din 10 copii moare la naștere, iar doar 5% dintre copii sunt înscriși în învățământul secundar. În același timp, 76 din cele 79 de districte ale țării sunt afectate grav de foamete.
Guvernul: „Raportul pătează imaginea țării”Guvernul sud-sudanez a reacționat vehement, calificând acuzațiile drept „absurde”, susținând că raportul este plin de „erori metodologice” și că ONU i-a acordat prea puțin timp pentru a răspunde oficial: „Constatările privind programul petrol contra drumuri sunt menite să păteze imaginea poporului din Sudanul de Sud și a liderilor săi”, se arată într-o declarație oficială.
Pericol de război civil. ONU cere intervenția internaționalăTensiunile politice se amplifică în Sudanul de Sud. Joia trecută, liderul opoziției Riek Machar a fost suspendat din funcția de prim-vicepreședinte, fiind acuzat de omor, terorism și crime împotriva umanității, după ce o miliție apropiată lui a cucerit o garnizoană militară la granița cu Etiopia.
Machar se află în arest la domiciliu din martie, iar analiștii internaționali avertizează că țara riscă să revină la un război civil de amploare.
Sudanul de Sud se confruntă cu un sistem de corupție profund înrădăcinat. Un alt raport al ONU din 2021 a scos la iveală faptul că zeci de milioane de dolari au dispărut din bugetul public – sumă pe care experții o consideră „doar vârful aisbergului” într-un mecanism extins de delapidare.
În timp ce liderii politici sunt acuzați că se îmbogățesc pe seama suferinței populației, milioane de sud-sudanezi se luptă zilnic pentru hrană și supraviețuire. ONU cere ca autoritățile și partenerii internaționali să intervină urgent pentru a opri criza și abuzurile.
Articolul ONU denunță jaful din Sudanul de Sud: Miliarde furate, iar populația suferă de foame apare prima dată în Mediafax.
Horațiu Potra, figură cheie a dosarului, al cărui nume apare de peste 840 de ori în dosar, a condus pentru mai mulți ani o „afacere” ce ducea români în Republica Democrată Congo și alte țări africane pentru a lupta ca mercenari.
Potra, din stenograme obținute de Mediafax, părea obișnuit cu apelurile unor tineri ce doreau să alăture grupării sale de mercenari. Într-o conversație atașată la dosar reiese un apel în care un tănăr de 20 de ani îl sună pe Potra pentru a se alătura mercanarilor. Potra este receptiv, dar pare interesat de pregătirea militară a tânărului. Potra îi spune tânărului că a întâlnit mulți „care știu să tragă cu arma”, dar el e interesat de alte aspecte: „cunoști ambuscade. știi să te organizezi?”
În ziua de 18 decembrie 2024, la ora 16:44:55, POTRA HORAȚIU, localizat în localitatea Mediaș, județul Sibiu, este contactat de către un DOMN ( tânăr de 20 de ani) şi poartă următoarea discuţie:”POTRA HORAȚIU: Alo!
DOMN: Alo! Bună ziua, domnul Horațiu!
POTRA HORAȚIU: Da, bună ziua!
DOMN: Mă numesc Pătru Rareș ă… am o vârstă de 20 de ani, sunt
luptător de K1, de 8 ani și aș vrea… am o condiție fizică foarte bună, știu să
trag bine cu arma. Sunt vânător…
POTRA HORAȚIU: Am auzit. Dați-mi, dați-mi mesaj pe Whatsapp…
DOMN: Da.
POTRA HORAȚIU: Vă dau un număr unde să sunați, la recrutări,
că nu mă ocup eu.
DOMN: DRCV știu, mai am prieteni acolo, la dumneavoastră în
Congo și mi-au dat numărul la DRCV, nu îndeplinesc toate condițiile. Și v-am dat numărul pe Whatsapp.
POTRA HORAȚIU: Nu știu, d-aia zic. Dă-mi pe Whatsapp, că n-am
ce face, că nu pot să, nu decid eu. Înțelegi? Că dacă e o problemă o să zică
lumea Potra a adus pe, o adus oameni nepregătiți. Adică acolo îs niște
militari care știu, care se ocupă de recrutari.
DOMN: Vă cred, vă cred dar dacă eu chiar știu să trag bine cu arma
și am…
POTRA HORAȚIU: Bine domne, am înțeles că știi să tragi. Mulți
care știu să tragă cu arma. Ai mai fost în vreun conflict, ai mai făcut ceva?
Ai… știi să te organizezi? Știi instrucție de front, cunoști ambuscade,
cunoști de astea? Nu! Știi mortiare, știi…
DOMN: Tatăl meu a fost militar…
POTRA HORAȚIU: No, păi aia-i fratele. Nu e asta. Îmi pare rău.
Haideți că n-am timp că mă mai sună lumea și văd, m-ați sunat și pe telefon
normal, telefoanele îs ascultate… n-avem nimic de ascuns dar prefer să nu
avem discuții d-astea, aici. Mulțumesc!
DOMN: Da, da, da v-am dat…”
Horațiu Potra părea că primea constat apeluri de la potențiale persoane ce să se alăture mercenarilor săi. Într-o altă conversație atașată de procurori, Potra este sunat de un bărbat din Timișoara pe care Potra îl întrebă direct dacă vrea să mergă la muncă în Congo. Bărbatul din Timișoara, însă, neagă și spune că doreșete să îl suțină pe Potra în cauza internă amintind abilitățile sale.
Tot din conversație reise că Potra credea că autoritățile nu pot supraveghea activitatea sa pe aplicația de mesagerie Whatsapp.
– în ziua de 20 decembrie 2024, la ora 12:42:58, POTRA
HORAȚIU, localizat în localitatea Mediaș, județul Sibiu, este contactat
de către un DOMN şi poartă următoarea discuţie:
”POTRA HORAȚIU: Alo!
DOMN: Alo, bună domnul Horațiu.
POTRA HORAȚIU: Bună.
DOMN: Nicolae Popa, la telefon.
POTRA HORAȚIU: De la?
DOMN: Cu Nicolae Popa. Nu e de la niciunde.
POTRA HORAȚIU: A! Nicolae Popa.
DOMN: E fost, e fost, e fost. Am numărul dumneavoastră de telefon de
la niște băieți care au fost cu dumneavoastră. Ă… când veniți la Timișoara?
Sau cum ne-am putea întâlni? Eu sunt unul din proscrișii sistemului. Am fost
și în Plutonul de Intervenție în timpul revoluției și… primul erou în brațele
mele a murit. Fiind militar, am întors armele invers, împotriva colegilor mei,
care au tras. E poveste mult mai lungă și pentru chestiile astea am fost cam
toată viața alungat de peste tot. Dar lăsăm asta deoparte. Ă…
POTRA HORAȚIU: Ă, la Timișoara? N-am, n-am nici cum s-ajung că
n-am treabă prin partea aia.
DOMN: N-ai? Nu. Eventual, nu știu, să văd cum îmi fac timp și poate
dau eu o fugă.
POTRA HORAȚIU: Păi ce? Bănuiesc ce? Vreți să mergeți în
Congo, la muncă? Sau ce?
DOMN: Nu. Ce… nu, nu, nu! Nu, să fiu lângă dumneavoastră și să
mergem mai departe.
POTRA HORAȚIU: Neoh! (n.l. – râde) Ne întâlnim și povestim. Din
Timișoara? Erați în Timișoara la revoluție?
DOMN: Da, eu am fost în Plutonul de Intervenție în Libertății!
POTRA HORAȚIU: Decât? Eu am fost la…
DOMN: Eu am fost cel care am oprit să nu se tragă în muncitorii de
la OMT și de la 6Mai. Eram soldat, eram în termen.
POTRA HORAȚIU: Bine, eu n-am… n-am… Da, da, n-am fost, eu am
fost chiar în prima zi, pe 16 la Consiliul Județean când a pornit…
DOMN: Nu, a, fost de la început.
POTRA HORAȚIU: Și după… păi nu, dar pe 16 nu era nimic, că pe 16 n-o fost…
DOMN: A!
POTRA HORAȚIU: Nu era armata încă prezentă.
DOMN: Pe 17, da.
POTRA HORAȚIU: Tocmai pe 17 a început, da.
DOMN: Dar nu numai asta, eu am lucrat și în sistem după aia, până
în `97 când a fost demilitarizarea și știu cum am fost executați noi, după aia. Știi?
POTRA HORAȚIU: A!
DOMN: E grele. Ceea ce vrea să facă domnul Călin acuma…
POTRA HORAȚIU: No zi!
DOMN: Să taie tot cancerul și suntem câțiva băieți care știm bine
ce-a fost.
POTRA HORAȚIU: Îhî.
DOMN: Din `89 până inclusiv în ziua de azi.
POTRA HORAȚIU: Ee… No bine, dar m-ați sunat pe număr
DOMN: A!
POTRA HORAȚIU: Nu era armata încă prezentă.
DOMN: Pe 17, da.
POTRA HORAȚIU: Tocmai pe 17 a început, da.
DOMN: Dar nu numai asta, eu am lucrat și în sistem după aia, până în `97 când a fost demilitarizarea și știu cum am fost executați noi, după aia. Știi?
POTRA HORAȚIU: A!
DOMN: E grele. Ceea ce vrea să facă domnul Călin acuma…
POTRA HORAȚIU: No zi!
DOMN: Să taie tot cancerul și suntem câțiva băieți care știm bine
ce-a fost.
POTRA HORAȚIU: Îhî.
DOMN: Din `89 până inclusiv în ziua de azi.
POTRA HORAȚIU: Ee… No bine, dar m-ați sunat pe număr normal. Știți că sunt înregistrate tot.
DOMN: Dar și pe Whatsapp se înregistrează, stai liniștit, nu știu cine a spus…
POTRA HORAȚIU: Ei, nu cred. Nu cred! Păi acum am venit, am ieșit din… din…
DOMN: Da.
POTRA HORAȚIU: Din… ăsta, percheziție informatică, d-alea nu, n-am nimica pe whatsapp.
DOMN: Da? Da, nu contează.
POTRA HORAȚIU: Da.
DOMN: Lasă să mă înregistreze că oamenii știu cine sunt.
POTRA HORAȚIU: Ei no…
DOMN: N-am nimic de ascuns.
POTRA HORAȚIU: No bine, vedem.
DOMN: No!
POTRA HORAȚIU: Ne-om întâlni cânva.
DOMN: Ne auzim.
POTRA HORAȚIU: Bine.
DOMN: Și ne întâlnim. Doamne ajută!
Context: Mercenarii români din Congo, majoritatea foști militari și legionari străini, au fost recrutați de Horațiu Potra pentru a lupta de partea guvernului congolez împotriva rebelilor M23. Contra unui salariu de circa 5.000 de dolari pe lună, aceștia au asigurat antrenament, pază și sprijin militar direct pe front. Aventura s-a încheiat dramatic, după pierderea orașului Goma, când aproape 300 de români au fost nevoiți să se predea și să fie repatriați. Potra a participat cu mercenarii săi și la alte teatre din Africa.
Articolul Stenograme. Cum recruta Potra tineri pentru a fi mercenari: „Ai mai fost în vreun conflict? Știi instrucție de front, cunoști ambuscade?” apare prima dată în Mediafax.
Întrebat despre tensiunile din coaliție legate de împărțirea posturilor, Fritz a răspuns că nu ar trebui să existe tensiuni, având în vedere că „avem un protocol de coaliție în care este foarte clar prevăzut că ponderea fiecărui partid se reflectă și în numirile politice”.
„La orice nivel, asta se referă într-adevăr la secretari de stat, la prefecți, la subprefecți, la agenții unde președinții sunt numiți politici”, a explicat liderul USR.
Referitor la reticența celorlalți parteneri de a ceda posturi, Fritz a recunoscut că „există o anumită durere a celor care până acum au ocupat aceste poziții și trebuie să cedeze 20% unui nou partener”, dar a adăugat că „este normal că există această durere, dar o să treacă peste”.
Întrebat dacă PSD nu vrea să cedeze, Fritz a argumentat că „nu poți să faci reformă, nu poți să transmiti clar că s-a schimbat ceva la nivelul guvernării dacă nu se schimbă și unii oameni”.
„De aceea USR va insista în continuare să punem oameni competenți și bine pregătiți pe anumite posturi”, a declarat Fritz.
Referitor la negocierile cu PSD și la ce concesii va face fiecare parte, președintele USR a clarificat că „negocierea nu este pe pondere, încă o dată, această pondere de 20% este dată, și ea trebuie respectată”.
Liderul USR a subliniat că situația este specială pentru că „ceilalți trei parteneri deja au împărțit, să zicem, în fostul guvern toate aceste responsabilități” și „acum a venit un partener nou și de aceea această discuție nu este întotdeauna una ușoară”.
Fritz a conchis că nu consideră că ar trebui să convingă partenerii de coaliție că „responsabilitățile în acest guvern se distribuie conform ponderii politice”.
Articolul Fritz: USR va insista să pună oameni competenți pe posturile care îi revin conform ponderii de 20% apare prima dată în Mediafax.
O expertă a ONU a acuzat luni Israelul că atacă jurnaliști pentru a ascunde un „genocid” în Fâșia Gaza și a avertizat că actualul conflict este „cel mai sângeros observat vreodată” pentru presă, relatează AFP.
Folosindu-se de date ONU care arată că cel puțin 252 de jurnaliști au murit de la începutul războiului din Gaza pe 7 octombrie 2023, Irene Khan, reprezentant special al Națiunilor Unite pentru dreptul la libertatea de opinie și de exprimare, a spus că acest număr depășește bilanțul „din cele două războaie mondiale, din războiul din Vietnam, din războiul din Iugoslavia și din războiul din Afganistan luate împreună”.
Ea a declarat că actualul „conflict este cel mai sângeros observat vreodată pentru jurnaliști”, iar numărul morților „va continua probabil să crească, având în vedere că în fiecare săptămână auzim de noi decese”.
„Modul în care jurnaliștii sunt uciși, reduși la tăcere (…) constituie o mușamalizare a genocidului”, a declarat Irene Khan.
Irene Khan a făcut o comparație între războiul înfiorător din Fâșia Gaza și războiul din Ucraina, unde 14 jurnaliști au murit de la invazia rusă din februarie 2022.
Pentru că este un expert independent mandatat de ONU, Irene Khan a spus că mulți dintre jurnaliștii uciși în Gaza au fost „luați ca țintă”.
Ea a condamnat „campaniile de defăimare” ale Israelului, care acuză jurnaliștii morți în atacuri că sunt „susținători ai terorismului sau chiar teroriști”.
„Nu este vorba doar de a ucide jurnaliști, ci de o tentativă manifestă de a ucide informația”, a spus Irene.
Mai mult decât cele menționate, de care ea este extrem de revoltată, Irene și-a arătat indignarea și față de blocada impusă jurnaliștilor internaționali, care nu pot intra în Fâșia Gaza în scop profesional, pentru a transmite informații și imagini recente, reale, din timpul războiului.
„Nu-mi amintesc de o altă situație în care un stat membru al Națiunilor Unite să fi refuzat accesul entităților media internaționale independente în timpul unui conflict”, a spus Irene Khan.
„Statele trebuie să oprească Israelul înainte ca toți jurnaliștii din Gaza să fie reduși la tăcere”, a mai relatat experta.
Articolul Războiul din Gaza este cel mai „sângeros conflict” pentru jurnaliști, avertizează o expertă ONU apare prima dată în Mediafax.
Conform Kyiv Independent, armata ucraineană a anunțat mați că a lovit posturile de comandă ale grupării ruse „Centru” și ale Armatei 41, active în sectorul Pokrovsk din estul Ucrainei.
Atacul a avut loc pe 8 septembrie și a fost executat de trupele de rachete și artilerie, forțele aeriene și unitățile de sisteme fără pilot, în coordonare cu alte formațiuni ucrainene.
„Au fost confirmate victime în rândul personalului rus, inclusiv în rândul ofițerilor de comandă”, a transmis Statul Major, subliniind că aceste lovituri „au perturbat semnificativ” conducerea operațiunilor rusești în zonă.
Ministerul ucrainean a precizat că ministrul rus al Apărării, Andrei Belousov, vizitase cartierul general al grupării „Centru” pe 28 august, cu doar câteva zile înainte de atac. Vizita fusese relatată anterior și de presa rusă.
Pokrovsk, oraș strategic din estul Ucrainei, a fost în ultimele luni principalul obiectiv al ofensivei de primăvară-vară a Rusiei.
În ultimele săptămâni, însă, forțele ucrainene au lansat mai multe contraatacuri, recucerind localitățile Novoekonomichne, Udachne și Pankivka.
Potrivit comandantului-șef Oleksandr Sîrski, Ucraina a recâștigat în august 26 de kilometri pătrați în jurul Pokrovsk, pierzând doar cinci kilometri pătrați în același sector.
Articolul Ucraina a lovit cu succes posturi de comandă rusești în Donbas apare prima dată în Mediafax.
Întrebat despre o posibilă explozie a prețurilor în urma eliminării plafonării, Fritz a răspuns că nu crede că se va întâmpla acest lucru și a pledat pentru mai mult curaj în a lăsa competiția pe piață să funcționeze.
„Mai mult curaj pentru a lăsa competiția pe piață să funcționeze. Și acolo unde trebuie reglat un anumit impact social, pentru asta trebuie să avem alte instrumente”, a declarat Fritz.
Referitor la caracterul social al măsurii, Fritz a subliniat că „o măsură socială care se aplică la toți nu mai este o măsură socială”, argumentând că și milionarii beneficiază momentan de această schemă.
Întrebat dacă s-a decis în coaliție să nu se prelungească plafonarea, Fritz a spus: „Eu îmi amintesc de o discuție în care am discutat acest lucru, în care am decis să nu prelungim”.
„Până la urmă nu știu cât de productiv este să ne contrazicem ce s-a creat și nu. Trebuie să vedem care este decizia corectă”, a adăugat Fritz, reiterând că decizia corectă este întoarcerea la normalitatea competiției de piață.
Potrivit lui Fritz, nu există niciun motiv să se creadă că supermarketurile ar face un cartel pentru a menține prețurile sus în mod artificial.
Articolul Îmi amintesc discuția în coaliție despre neprelungirea plafonării prețurilor, spune Fritz apare prima dată în Mediafax.
Conform Wafa News, atacurile aeriene israeliene au vizat mai multe cartiere din Gaza, provocând victime civile semnificative.
Un medic de la Spitalul Al-Shifa din vestul orașului Gaza a anunțat că opt persoane, în mare parte femei și copii, au fost aduse fără viață la unitatea medicală, iar aproximativ 40 de răniți primesc îngrijiri.
Printre zonele lovite se află o arie rezidențială din apropierea sediului Securității Generale, la nord-vest de orașul Gaza.
În cartierul Al-Daraj, estul orașului, două persoane minore au fost ucise când casa familiei Masoud a fost distrusă de bombardamente.
Alte patru victime au fost raportate în cartierul Al-Sabra, în sudul orașului.
În centrul Fâșiei Gaza, Spitalul Martirilor Al-Aqsa din Deir al-Balah a confirmat moartea a trei persoane după atacul asupra unei locuințe din tabăra de refugiați.
La Nuseirat, Spitalul Al-Awda a anunțat șapte morți și circa 20 de răniți în urma bombardării unui punct de distribuție a ajutoarelor umanitare din zona Wadi Gaza.
Autoritățile locale au precizat că mai multe persoane se află încă sub dărâmături, în timp ce echipele de salvare continuă operațiunile de căutare.
Situația rămâne critică, iar spitalele din Gaza fac față cu greu numărului mare de răniți.
Articolul Bombardamente israeliene în Fâșia Gaza: 24 de civili uciși și zeci răniți apare prima dată în Mediafax.
Garda de Coastă a Chinei a anunțat marți că a folosit tunuri cu apă împotriva navelor filipineze aflate în apropierea recifului disputat Scarborough Shoal, în Marea Chinei de Sud.
Conform Reuters, Beijingul susține că mai mult de zece nave din Filipine au „invadat ilegal apele teritoriale chineze” și că una dintre ele ar fi lovit intenționat o navă chineză.
Purtătorul de cuvânt al Gărzii de Coastă, Gan Yu, a afirmat că Filipinele au ignorat avertismentele și că autoritățile chineze au aplicat „măsuri legale de control”, inclusiv avertismente verbale, restricții de rută și utilizarea tunurilor cu apă.
Consiliul Maritim al Filipinelor a respins însă acuzațiile, catalogându-le drept „dezinformare și propagandă chineză”.
Incidentul are loc la doar o săptămână după ce China a aprobat planuri de a transforma reciful Scarborough, o zonă de aproximativ 150 km pătrați revendicată și de Filipine, într-o rezervație naturală națională.
Disputa face parte din conflictul mai amplu privind suveranitatea și drepturile de pescuit în Marea Chinei de Sud, un culoar prin care tranzitează anual mărfuri în valoare de peste 3 trilioane de dolari.
Beijing revendică aproape întreaga mare, în ciuda deciziei Curții Permanente de Arbitraj de la Haga din 2016, care a stabilit că pretențiile Chinei nu sunt susținute de dreptul internațional.
Articolul Incident tensionat în Marea Chinei de Sud: Garda de Coastă a Chinei a folosit tunuri cu apă împotriva navelor filipineze apare prima dată în Mediafax.
Ministrul a participat la semnarea Memorandumului de Înțelegere pentru înființarea Bursei de Valori de la Chișinău.
„Este un proiect strategic, dezvoltat în parteneriat cu Bursa de Valori București (BVB) și un grup de investitori din Republica Moldova, care vine să întărească legătura dintre cele două economii. Ce înseamnă concret?
„Am înțeles mai bine, de la fața locului, de ce tot mai multe companii vin la Ministerul Economiei din România interesate să investească și în Republica Moldova. Aici se construiește serios, pas cu pas, o economie modernă și deschisă.
Rămân un susținător activ al parcursului european al Moldovei. Și sunt mândru că România, prin BVB și prin oameni hotărâți, joacă un rol-cheie în acest proces”, a adăugat acesta.
Articolul Miruță: Moldova va avea propria piață de capital funcțională, construită pe baze europene apare prima dată în Mediafax.
Luni, pe 15 septembrie 2025, Apple a lansat oficial iOS 26, update-ul major pentru iPhone, la doar trei luni de testare beta. Noul update este compatibil cu seria iPhone 11 și modelele mai noi, iar sistemul de operare aduce îmbunătățiri vizuale și funcționale importante.
Ce aduce nou iOS 26Noutatea principală a acestor update-uri de pe iOS 26 este noul design Liquid Glass, care redă efectul sticlei pe ecranul dispozitivelor, cu transparență realistă și colțuri rotunjite, un design modern și vibrant.
Același design aduce un Menu Bar transparent pe macOS și o nouă temă coloristică pentru pictogramele iPhone și iPad.
Pe lângă Liquid Glass, iOS 26 include și numeroase alte funcții noi, vizibile în sistemul de operare, dar și în aplicațiile Apple.
Lock Screen-ul oferă acum mai multă dinamică, iar elementele acestuia se ajustează automat pentru a lăsa loc notificărilor, în timp ce imaginilor de fundal li se aplică un efect subtil 3D.
Notificările din aplicațiile afișate în bara de pe Lock Screen devin acum transparente, pentru același efect de sticlă lichidă.
Camera, Photos, Safari, Messages, FaceTime și alte aplicații Apple beneficiază și ele de efectele Liquid Glass și de funcții suplimentare.
Safari, de exemplu, „ascunde acum mai mult din interfață pentru a face loc conținutului web”, iar Photos „separă fotografiile de restul secțiunilor în care acestea sunt organizate”.
Design-ul Camerei de pe Iphone este complet schimbat la această versiune nouă de update, cu care trebuie să te obișnuiești după o lungă perioadă de activitate cu fostele modele de iOS. Fiecare iconiță a Camerei obține un design bubbly, rotund.
Adaptive Power ModeAcest update este disponibil doar pentru iPhone 15 Pro și modelele mai noi. În acest mod, performanța se ajustează automat pentru a economisi baterie. Mai exact, luminozitatea se reduce oarecum, unele procese pot rula mai lent, iar modul Low Power se activează la 20% baterie al telefonului.
iOS 26 este compatibil cu următoarele modeleiPhone 17
iPhone Air
iPhone 17 Pro
iPhone 17 Pro Max
iPhone 16e
iPhone 16 și 16 Plus
iPhone 16 Pro și 16 Pro Max
iPhone 15 și 15 Plus
iPhone 15 Pro și 15 Pro Max
iPhone 14 și 14 Plus
iPhone 14 Pro și 14 Pro Max
iPhone 13 și 13 mini
iPhone 13 Pro și 13 Pro Max
iPhone 12 și 12 mini
iPhone 12 Pro și 12 Pro Max
iPhone 11
iPhone 11 Pro și 11 Pro Max
iPhone SE (de la a doua generație)
Articolul Apple lansează iOS 26 cu Liquid Glass. Noile funcții includ lock screen îmbunătățit și adaptive power mode apare prima dată în Mediafax.
Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei a anunțat pe 16 septembrie că pierderile totale ale trupelor ruse în războiul din Ucraina au ajuns la circa 1.096.430 de militari.
Potrivit raportului, numai în ultimele 24 de ore, Rusia a înregistrat încă 910 victime.
Raportul menționează și pierderi semnificative de echipamente: 11.184 de tancuri, 23.274 de vehicule blindate de luptă, 61.770 de vehicule și cisterne de combustibil, 32.810 sisteme de artilerie, 1.490 lansatoare multiple de rachete, 1.217 sisteme de apărare aeriană, 422 de avioane, 341 de elicoptere și 59.719 drone.
De asemenea, Marina rusă ar fi pierdut 28 de nave și o navă submarină.
Aceste date nu au putut fi verificate independent, însă oferă o imagine a costului uman și material pe care Ucraina îl atribuie invaziei ruse, aflată acum în al patrulea an de conflict.
Articolul Rusia ar fi pierdut peste 1,09 milioane de militari de la începutul invaziei, estimează Statul Major ucrainean apare prima dată în Mediafax.
Cercetarea sugerează că viteza mersului pe jos poate fi mai importantă decât durata pentru prevenirea cancerului.
Studiul a analizat datele a peste 430.000 de participanți din Marea Britanie și Hong Kong, urmărindu-i în medie aproape 11 ani.
Rezultatele au fost impresionante: persoanele care merg repede au avut un risc general de cancer cu 13% mai mic în Marea Britanie și cu 45% mai mic în Hong Kong.
La cancerul pulmonar, reducerea riscului a ajuns până la 53%.
„Cercetarea noastră sugerează că beneficiile pentru sănătate ale mersului pe jos nu țin doar de cât de mult mergi, ci și de cât de repede mergi”, explică profesorul Cheung Ching-lung, care a condus studiul publicat în Journal of Cachexia, Sarcopenia and Muscle.
Cercetătorii au descoperit că aproximativ un sfert din efectul protector se datorează nivelurilor mai scăzute ale markerilor inflamatori și metabolismului lipidic îmbunătățit la persoanele care merg rapid.
Viteza mersului pe jos reflectă starea generală de sănătate și funcția fizică, fiind considerată un „semn vital” al organismului.
Studiul oferă medicilor un instrument simplu pentru identificarea persoanelor cu risc crescut de cancer.
Spre deosebire de alte forme de exercițiu, mersul pe jos este accesibil tuturor și poate fi evaluat rapid într-un cabinet medical.
Descoperirea deschide noi perspective pentru strategiile de prevenție a cancerului, sugerând că încurajarea mersului energic ar putea fi o măsură de sănătate publică eficientă și ușor de introdus.
Articolul Studiu: Mersul rapid este asociat cu un risc mai mic de cancer pulmonar apare prima dată în Mediafax.
Remarcile lui Radoslaw Sikorski au urmat unei intruzii a dronelor rusești în spațiul aerian polonez, care a avut loc săptămâna trecută. Avioanele de vânătoare și sistemele de apărare antiaeriană ale NATO au doborât dronele, care nu erau înarmate.
Vorbind despre extinderea unor astfel de misiuni în spațiul aerian ucrainean, Sikorski a declarat pentru ziarul german Frankfurter Allgemeine : „Noi, ca NATO și UE, am putea fi capabili să facem acest lucru, dar nu este o decizie pe care Polonia o poate lua singură; aceasta poate fi luată doar împreună cu aliații săi.”
„Dacă Ucraina ne-ar cere să-i doborâm deasupra teritoriului său, acest lucru ar fi avantajos pentru noi. Dacă mă întrebați pe mine personal, ar trebui să luăm în considerare acest lucru”, a adăugat Sikorski.
O zonă de interdicție aeriană în Ucraina, promovată de președintele ucrainean Volodimir Zelenski la scurt timp după invadarea Rusiei de către Ucraina, a fost discutată de aliații NATO în timpul administrației Biden în 2022, dar respinsă de teama că o confruntare directă cu avioanele de luptă rusești ar putea extinde războiul.
Propunerea actuală a lui Sikorski pare să se limiteze la abordarea dronelor rusești care se apropie de granițele Ucrainei cu statele NATO.
Ministerul de Interne al Poloniei a anunțat că un total de 16 drone au fost găsite în toată țara după incursiunea de miercurea trecută.
Avioane poloneze și olandeze au interceptat dronele, cu asistență din partea forțelor multinaționale italiene, germane și NATO, au declarat oficialii.
Articolul Polonia susține că NATO ar trebui să impună o zonă de interdicție aeriană deasupra Ucrainei apare prima dată în Mediafax.
Măsura reflectă o creștere recentă a producției de cocaină și legăturile deteriorate dintre Casa Albă și președintele de stânga al țării.
Chiar dacă a stabilit că Columbia nu și-a respectat obligațiile internaționale în domeniul combaterii narcoticelor, administrația Trump a emis o derogare de la sancțiunile care ar fi declanșat reduceri majore ale ajutorului financiar, invocând interese naționale vitale ale SUA.
Cu toate acestea, este un pas major împotriva unuia dintre cei mai fideli aliați ai Statelor Unite din America Latină, despre care analiștii spun că ar putea afecta economia și ar putea împiedica și mai mult eforturile de restabilire a securității în zonele rurale.
Președintele Gustavo Petro, care a declarat în mai multe rânduri că whisky-ul ucide mai mulți oameni decât cocaina, a deplâns decizia lui Trump în timpul unei ședințe de cabinet televizate de luni, spunând că Columbia a fost penalizată după ce a sacrificat viețile a „zeci de polițiști, soldați și cetățeni obișnuiți, încercând să oprească cocaina” să ajungă în Statele Unite.
SUA a adăugat ultima dată Columbia pe listă, printr-un proces cunoscut sub numele de decertificare, în 1997, când cartelurile țării – prin amenințări cu violență și bani – otrăviseră o mare parte din instituțiile națiunii.
Articolul SUA acuză Columbia că nu a cooperat în războiul împotriva drogurilor apare prima dată în Mediafax.
Vorbind după reuniunea Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG), secretarul general al grupului, Jasem Mohamed al-Budaiwi, a declarat: „Ne… așteptăm ca partenerii noștri strategici din Statele Unite să își folosească influența asupra Israelului pentru ca acesta să oprească acest comportament… ei au pârghii și influență asupra Israelului și este timpul ca aceste pârghii și influențe să fie folosite.”
Atacul a ucis cinci oficiali Hamas și a fost denunțat luni de emirul Qatarului, șeicul Tamim bin Hamad al-Thani, drept „un atac laș și trădător asupra suveranității Qatarului”.
El a spus: „Israelul susține că este o democrație înconjurată de dușmani, când, de fapt, este o ocupație colonială care comite crime fără limite.”
Declarația Consiliului de Cooperare al GolfuluiÎntr-o declarație de la sfârșitul summitului, CCG a declarat că comandamentul său militar unificat va fi instruit „să ia măsurile executive necesare pentru a activa mecanismele comune de apărare și capacitățile de descurajare din Golf”.
Se va face o evaluare a „posturii de apărare a consiliului comun de apărare și a surselor de amenințare în lumina agresiunii împotriva Qatarului”, se arată în comunicat, fără a oferi detalii suplimentare.
Miniștrii apărării din țările CCG se întrunesc periodic, însă consiliul comun de apărare a fost activat în acest fel doar de două ori până acum – în 1991 împotriva Irakului și din nou în 2011, în timpul Primăverii Arabe .
Principala declarație a summitului de urgență a mobilizat liderii arabi și musulmani în sprijinul Qatarului.
Fără represalii deocamdatăLiderii s-au abținut de la orice represalii economice sau politice imediate împotriva Israelului, cum ar fi suspendarea acordurilor Abraham , acordul din 2020 prin care cinci state arabe, inclusiv Emiratele Arabe Unite, și-au normalizat relațiile cu Israelul.
Absența oricăror represalii specifice în declarația comună va fi o ușurare pentru SUA, care a încercat să prevină o prăbușire totală a relațiilor arabo-israeliene sau chiar o escaladare a conflictului.
Însă discuția care urmează să fie purtată de comandamentul unificat al apărării din CCG ar putea prezenta unele voci arabe care solicită statelor din regiune să pună capăt dependenței de SUA ca pătură de securitate.
Liderii arabi au fost șocați că Donald Trump nu a arătat mai multă disponibilitate pentru a opri ceea ce ei consideră a fi o încercare clară a Israelului de a-și extinde teritoriul, inclusiv strămutarea în masă a palestinienilor din Gaza și Cisiordania.
Mulți lideri din Golf au declarat că au nevoie acum de dovezi clare că Trump îl va ține în frâu pe Netanyahu.
Liderii Hamas din Qatar – în continuare ținta IsraeluluiIsraelul nu și-a cerut scuze pentru atacul în care au fost uciși cinci membri Hamas, inclusiv fiul liderului său exilat, și a insistat în schimb că îi consideră în continuare pe liderii Hamas o țintă legitimă, indiferent de teritoriul suveran în care își caută refugiu.
Qatar – cu binecuvântarea SUA – a găzduit lideri politici Hamas timp de mai bine de un deceniu, ca parte a rolului său de mediator în conflictul israelo-palestinian.
Prezența aproape tuturor liderilor de rang înalt din Golf și din țările islamice la summit a demonstrat hotărârea de a arăta solidaritate cu rolul de mediere al Qatarului, un stat care în trecutul recent a constatat că politica sa externă a dus la izolare în interiorul Golfului.
Articolul Summitul de urgență din Qatar: Liderii din Golf îl îndeamnă pe Trump să influențeze Israelul apare prima dată în Mediafax.
Atacatorii cibernetici au furat datele, inclusiv numele, numerele de telefon și adresele de e-mail ale clienților grupului de modă, conform anunțului.
Kering, cu sediul la Paris, a declarat că breșa de securitate a avut loc în iunie și că nu au fost furate informații financiare – cum ar fi numere de cont bancar, informații despre carduri de credit sau numere de identificare emise de guvern.
Atacatorii au fost identificați drept un grup care cere răscumpărare, Shiny Hunters.
Kering a declarat luni: „În iunie 2025, am identificat faptul că o terță parte neautorizată a obținut acces temporar la sistemele noastre și a accesat date limitate despre clienți de la unele dintre casele noastre [de modă].”
„Casele noastre au raportat imediat încălcarea autorităților competente și au notificat clienții conform reglementărilor locale.”
„Încălcarea a fost identificată prompt și au fost luate măsuri adecvate pentru a securiza sistemele afectate și a preveni astfel de incidente în viitor”, a adăugat compania, fără a numi ce mărci au fost afectate.
Conform unui atac cibernetic de urmărire a datelor pe un site web, DataBreaches.net , Shiny Hunters a postat luna trecută mostre ale încălcării securității datelor pe canalele Telegram, arătând numele, adresele de e-mail și datele de naștere ale unor clienți Gucci.
BBC, care a relatat pentru prima dată confirmarea de către Kering a breșei de securitate, a declarat că mostre ale detaliilor arată cât cheltuiau unii dintre clienți în magazine – în unele cazuri până la 86.000 de dolari (63.000 de lire sterline). Shiny Hunters a declarat pentru BBC că a spart datele mărcilor în aprilie.
Articolul Atac cibernetic: Datele private ale clienților Gucci, Balenciaga și McQueen furate de hackeri apare prima dată în Mediafax.
Se așteaptă ca administrația Trump să se adreseze rapid Curții Supreme într-o ultimă încercare de a o detrona pe Cook înainte de întrunirea Fed. Iar procesul intentat de Cook, care urmărește să blocheze definitiv concedierea ei, trebuie încă să ajungă în instanță.
Campania de la Casa Albă pentru demiterea lui Cook marchează o încercare fără precedent de a remodela consiliul de administrație format din șapte membri al Fed, care a fost conceput să fie în mare măsură independent de politica cotidiană.
Niciun președinte nu a demis un guvernator al Fed în funcție în istoria de 112 ani a agenției.
Decizia vine chiar înainte ca comitetul de stabilire a ratelor dobânzii al Fed să înceapă marți o reuniune de două zile.
Republicanii din Senat l-au confirmat pe Stephen Miran, nominalizarea lui Trump, pentru un loc vacant în consiliul de administrație al Fed.
Trump a încercat să o concedieze pe Cook pe 25 august, dar un judecător federal a decis săptămâna trecută că demiterea a fost ilegală și a repus-o în consiliul de administrație al Fed.
Bill Pulte, numit de Trump, a acuzat-o pe Cook de fraudă ipotecară, deoarece aceasta pare să fi revendicat două proprietăți drept „reședințe principale” în iulie 2021, înainte de a se alătura consiliului de administrație. Astfel de afirmații pot duce la o rată a dobânzii ipotecare mai mică și la un avans mai mic decât dacă una dintre ele ar fi declarată proprietate de închiriat sau a doua locuință. Cook a negat acuzațiile.
Articolul Curtea de Apel a decis: Guvernatoarea Rezervei Federale rămâne in funcție, cererea lui Trump respinsă apare prima dată în Mediafax.
Stratul de ozon protector al Pământului se vindecă, iar gaura ar trebui să dispară complet în următoarele decenii, au declarat oficiali ONU marți, salutând succesul acțiunii internaționale concertate, potrivit France 24.
Un raport recent al Organizației Meteorologice Mondiale a ONU a subliniat că gaura de ozon de deasupra Antarcticii a fost mai mică în 2024 decât în ultimii ani, fiind numită „vești științifice binevenite pentru sănătatea oamenilor și a planetei”.
„Astăzi, stratul de ozon se vindecă”, a declarat șeful Națiunilor Unite, Antonio Guterres, într-un comunicat. „Această realizare ne amintește că atunci când națiunile țin cont de avertismentele științei, progresul este posibil.”
OMM a declarat, la publicarea Buletinului privind stratul de ozon din 2024, că scăderea epuizării stratului de ozon „se datorează parțial factorilor atmosferici naturali care determină fluctuațiile de la an la an”. Specialiștii au subliniat că tendința pozitivă pe termen lung observată „reflectă succesul acțiunii internaționale concertate”.
Buletinul a fost emis pentru a marca Ziua Mondială a Stratului de Ozon și cea de-a 40-a aniversare a Convenției de la Viena, care a recunoscut pentru prima dată epuizarea stratului de ozon stratosferic ca o problemă globală.
Convenția din 1975 a fost urmată de Protocolul de la Montreal, semnat în 1987, care urmărea eliminarea treptată a substanțelor care epuizează stratul de ozon, prezente în principal în refrigerare, aparate de aer condiționat și aerosoli.
Până în prezent, acordul respectiv a dus la eliminarea treptată a peste 99% din producția și consumul de substanțe controlate care epuizează stratul de ozon, a declarat OMM.
„Drept urmare, stratul de ozon este acum pe cale să revină la nivelurile din anii 1980 până la mijlocul acestui secol, reducând semnificativ riscurile de cancer de piele, cataractă și deteriorarea ecosistemului din cauza expunerii excesive la UV”, se arată în raport.
Buletinul a stabilit că adâncimea găurii de ozon, care apare deasupra Antarcticii în fiecare primăvară, a avut un deficit maxim de masă de ozon de 46,1 milioane de tone pe 29 septembrie anul trecut – sub media din perioada 1990-2020.
OMM a evidențiat un debut relativ lent, cu o epuizare întârziată a stratului de ozon observată până în luna septembrie, urmată de o recuperare relativ rapidă după ce s-a atins deficitul maxim.
„Această manifestare persistentă și târzie a fost identificată ca un indiciu robust al recuperării inițiale a găurii de ozon din Antarctica”, se arată în buletinul informativ.
OMM și Programul ONU pentru Mediu co-sponsorizează o evaluare științifică a epuizării stratului de ozon la fiecare patru ani.
Cea mai recentă evaluare din 2022 a indicat că, dacă politicile actuale rămân în vigoare, stratul de ozon ar trebui să revină la valorile din 1980 – înainte de apariția găurii – până în jurul anului 2066 deasupra Antarcticii, până în 2045 deasupra Arcticii și până în 2040 pentru restul lumii.
Articolul ONU: Stratul de ozon se reface, iar gaura ar putea dispărea în câteva decenii apare prima dată în Mediafax.
După ce a suferit „un traumatism cranian major” în accidentul de sâmbătă de pe pista La Parva, Franzoso a fost transportat cu elicopterul la unitatea de terapie intensivă a unei clinici din Santiago și plasat în comă indusă. FISI a confirmat luni că acesta nu și-a revenit după „traumatismul cranian”.
„Este o tragedie pentru familie și pentru sportul nostru”, a declarat președintele FISI, Flavio Roda, într-un comunicat de luni. „Este absolut necesar să facem tot posibilul pentru a ne asigura că astfel de episoade nu se vor mai întâmpla.”
„În aceste momente triste și dureroase, vreau să le transmit tuturor sportivilor și antrenorilor, din toate sporturile, că federația este alături de ei și că vor găsi tot sprijinul de care au nevoie”, a adăugat Roda. „Cer respect deplin pentru familia lui Matteo, pe care o vom susține atât timp cât va fi necesar.”
Franzoso a trecut prin două rânduri de gard de siguranță și a lovit un alt tip de gard poziționat la șase până la șapte metri în afara traseului, a anunțat FISI.
El este al doilea schior italian de elită care a murit într-un incident la antrenament în ultimul an, după moartea campioanei junioare Matilde Lorenzi la Val Senales.
Parte a echipei Italiei pentru Cupa Mondială din 2021, Franzoso se antrena alături de alți schiori italieni, printre care Dominik Paris, Christof Innerhofer și Mattia Casse, în Chile. Echipa se pregătește să concureze pe zăpada proprie la Jocurile Olimpice de la Milano-Cortina din februarie, dar aceste pregătiri au fost marcate acum de o tragedie.
Franzoso a participat la 17 Cupe Mondiale și a terminat pe locul 28 în proba de Super-G de la Cortina d’Ampezzo, gazda Jocurilor Olimpice, în 2023 – cea mai bună performanță a sa la cel mai înalt nivel din schiul alpin.
De asemenea, a câștigat o cursă de super-G în circuitul Cupei Europa, categoria a doua, în 2021, după ce a terminat pe locul patru la coborâre la Campionatele Mondiale de Juniori din 2020.
Articolul Schiorul italian Matteo Franzoso a murit la vârsta de 25 de ani după un accident la antrenament, în Chile apare prima dată în Mediafax.
