MediaFax.ro

Un total de 303 elevi și 12 profesori au fost răpiți de bărbați înarmați în timpul unui atac asupra Școlii St. Mary, o instituție catolică din statul Niger, stat majoritar musulman.

Cifrele au fost făcute publice de Asociația Creștină din Nigeria și constituie actualizarea unui bilanț anterior de 215 elevi, relatează AP.

Potrivit unei declarații emise de Înaltpreasfințitul Bulus Dauwa Yohanna, președintele filialei CAN (Christian Association of Nigeria) din statul Niger, care a vizitat școala vineri, alți 88 de elevi „au fost capturați după ce au încercat să scape” în timpul atacului.

Elevii erau atât băieți, cât și fete, cu vârste între 10 și 18 ani. Alte surse indică faptul că majoritatea covârșitoare a copiilor răpiți sunt fete între 12 și 17 ani.

Această răpire în masă (petrecută în comunitatea izolată Papiri) urmează unor serii lungi de răpiri – acum patru zile, 25 de elevi au fost răpiți în circumstanțe similare în orașul Maga, din statul vecin Kebbi, aflat la 170 de km distanță.

Răpirile nu au fost revendicate de niciun grup, până acum, însă sunt suspectați membri ai grupului islamist Fulani. Autoritățile au declarat că echipe tactice au fost trimise, alături de vânători locali, pentru a salva copiii.

Yohanna a calificat drept falsă afirmația guvernului statului conform căreia școala ar fi fost redeschisă pentru cursuri, în ciuda unei directive anterioare care cerea închiderea temporară a școlilor din acea parte a statului Niger din cauza amenințărilor de securitate.

„Nu am primit nicio circulară. Trebuie să fie o idee de ultim moment și o încercare de a muta vina”, a spus el, îndemnând familiile „să rămână calme și să se roage”.

Răpirile din școli au ajuns să definească insecuritatea din cea mai populată națiune a Africii, iar bandele armate consideră adesea școlile drept ținte „strategice” pentru a atrage mai multă atenție.

UNICEF a declarat anul trecut că doar 37% dintre școlile din cele 10 state afectate de conflicte dispun de sisteme de avertizare timpurie pentru detectarea amenințărilor.

Răpirile au loc pe fondul afirmațiilor președintelui american Donald Trump privind ucideri țintite ale creștinilor din această țară vest-africană.

Atacurile din Nigeria îi afectează atât pe creștini, cât și pe musulmani. Atacul asupra școlii din această săptămână, din statul Kebbi, a avut loc într-un oraș majoritar musulman.

Atacul a avut loc, de asemenea, în timp ce consilierul nigerian pentru securitate națională, Nuhu Ribadu, se afla în vizită în SUA, unde s-a întâlnit vineri cu secretarul apărării, Pete Hegseth.

Negrescu subliniază că orice inițiativă care poate apropia sfârșitul războiului trebuie analizată cu seriozitate, dar pacea trebuie să fie durabilă și să nu vină cu prețul slăbirii suveranității Ucrainei.

Obiectivul comun al țărilor democratice este ca pacea să fie durabilă. Totodată, să nu vină cu prețul slăbirii suveranității Ucrainei sau al securității europene. Eforturile administrației americane sunt lăudabile, spune Negrescu.

Orice plan trebuie să includă garanții reale de securitate, să respecte dreptul internațional. De asemenea, să evite concesiile unilaterale care ar putea crea precedente periculoase pentru întreaga regiune.

Europa și România trebuie să fie parte activă în acest proces. Securitatea noastră comună depinde de modul în care gestionăm acest moment, subliniază europarlamentarul.

România și Uniunea Europeană au susținut constant dreptul Ucrainei de a decide asupra propriului viitor și vor continua să sprijine împreună cu Statele Unite o soluție care aduce pace, dar și stabilitate pe termen lung.

O pace negociată cu responsabilitate, împărtășită și garantată de parteneri, poate oferi șansa reală la reconstrucție și securitate durabilă, consideră Negrescu.

Blocul democratic transatlantic trebuie să rămână unit și ferm. Pacea trebuie să fie un angajament care protejează oamenii și valorile noastre comune, conchide europarlamentarul.

Președintele american Donald Trump i-a dat un ultimatum lui Zelenski. Liderul ucrainean are șase zile să accepte planul de pace propus de Washington. Termenul limită este joi, 27 noiembrie, de Ziua Recunoștinței americane.

Italianul Jannik Sinner a înregistrat cea mai profitabilă perioadă a carierei sale, cu premii totale de 19,12 milioane de dolari, fiind lider la acest capitol în 2025, potrivit datelor prezentate de Asociația profesionistă de tenis masculin (ATP), în ciuda faptului că a cedat poziția de număr unu mondial.

Titlul de la Turneul Campionilor l-a ajutat în acest sens, doar la întrecerea care a încheiat sezonul obținând 5,07 milioane de dolari.

În cadrul sezonului, Sinner a câștigat 58 de meciuri în 64 de partide, adjudecându-și șase titluri în circuitul mondial.

Carlos Alcaraz, câștigător la Roland Garros și US Open și lider mondial, îl urmează îndeaproape pe Sinner la capitolul premii, cu 18,803 milioane de dolari, la doar 317.000 de dolari diferență.

Alcaraz a obținut 71 de victorii în 80 de meciuri disputate în sezonul 2025, cu opt titluri în palmares.

Distanța dintre Sinner și Alcaraz față de restul jucătorilor din clasamentul la premii obținute este semnificativă. Alexander Zverev ocupă locul trei, cu 6 milioane de dolari, urmat de Taylor Fritz (5,4 milioane) și Félix Auger-Aliassime (5,2 milioane).

Sunt vizate scurgeri importante pe versanți, viituri rapide pe râurile mici și creșteri de debite cu posibile depășiri ale cotelor de atenție.

În intervalul sâmbătă, ora 12.00 – duminică, ora 10.00, pe râurile din bazinele hidrografice Strei, Jiu și Olt se vor produce scurgeri importante pe versanți, torenti și pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundații locale și creșteri de debite și niveluri cu posibile depășiri ale cotelor de atenție.

Atenționarea hidrologică vizează în principal fenomenele de scurgeri importante pe versanți, torenti și pâraie, viituri rapide pe râurile mici cu posibile efecte de inundații locale, care se pot produce cu probabilitate și intensitate mai mare în intervalul sâmbătă, ora 21.00 – duminică, ora 6.00.

Avertizarea Cod galben vizează râuri din județele Hunedoara, Gorj, Mehedinţi, Sibiu, Vâlcea și Argeş.

De altfel, și meteorologii au emis o informare valabilă de sâmbătă ora 10 până luni, ora 10 și au anunțat precipitații în cea mai mare parte a țării. Îndeosebi în nordul Olteniei și în nord-vestul Munteniei, precum și în vestul Carpaților Meridionali se vor acumula cantități de apă de 20…30 l/mp, și izolat de peste 40 l/mp.

De sâmbătă noaptea (22/23 noiembrie) local în Câmpia de Vest, în Transilvania și în nord-vestul Moldovei vor fi precipitații și sub formă de lapoviță și ninsoare și izolat depuneri de polei, apoi va ninge slab. La munte treptat vor predomina ninsorile și se va depune strat de zăpadă, în special pe creste.

În urma incendiului izbucnit astăzi, la un imobil de locuințe din sectorul 5, 17 persoane au avut nevoie de îngrijiri medicale și au fost duse la spitalele clinice de urgență din Capitală, după cum urmează:

Foto: Mihai Pop

Spitalul Clinic de Urgență Bagadasar-Arseni- 5 pacienți

Spitalul Clinic de Urgență Floreasca- 5 pacienți

Spitalul Universitar – 3 pacienți

Spitaluk Militar Central  – 2 pacienți

Spitalul Clinic de Urgență pentru Copii Grigore Alexandrescu- 2 pacienți.

Foto: Mihai Pop

În afară de bărbatul în vârstă de 60 de ani transportat la Spitalul Clinic de Urgenţă Bagdasar – Arseni care este intubat, în stare gravă, ceilalți 16 pacienți sunt conștienți, stabili, expuși doar la fum, informează Ministerul Sănătății.

Foto: Mihai Pop

Situația este în dinamică.

Un incendiu s-a produs sâmbătă într-un apartament situat pe strada Sg. Ion Nuțu, la etajul 5 al unui bloc cu 11 etaje, sector 5, București.

Foto: Mihai Pop

Au fost degajări importante de fum atât în apartament, cât și pe scara blocului.

152 de persoane au fost evacuate din bloc.

Astronomii au dezvăluit noi detalii despre HD 189733 b, o exoplanetă violentă și turbulentă aflată la 64 de milioane de ani-lumină distanță, în constelația Vulpecula, scrie Indy100.

Deși planeta pare surprinzător de asemănătoare cu Pământul prin nuanța ei intens albastră, oamenii de știință avertizează că atmosfera sa este una dintre cele mai ostile medii observate vreodată, caracterizată prin temperaturi toride, vânturi supersonice și ploi orizontale cu cioburi de sticlă.

Descoperită în 2005, HD 189733 b a atras atenția cercetătorilor după ce telescopul spațial Spitzer al NASA a măsurat un contrast dramatic de temperatură între partea aflată în lumină și partea aflată în umbră.

Astronomii au constatat că emisfera orientată spre steaua sa este cu aproximativ 260 de grade Celsius mai fierbinte decât cealaltă parte, împingând atmosfera planetei la limite extreme.

Observațiile ulterioare realizate cu Telescopul Spațial Hubble au arătat că nuanța albastră nu provine de la oceane, ci de la o atmosferă supraîncălzită, „de foc”, care atinge 1.093°C.

Temperaturile ridicate generează fenomene meteorologice catastrofale.

Vânturile matură planeta cu viteze de până la 7.200 km/h, de aproape șapte ori viteza sunetului, aruncând particule cu o forță mortală.

Norii încărcați cu silicați produc fragmente ascuțite de sticlă care cad orizontal, transformând lumea într-un loc pe care NASA îl descrie drept „moarte printr-o mie de tăieturi”.

Aceste condiții sunt complet diferite de orice se regăsește în sistemul nostru solar.

HD 189733 b este considerată acum unul dintre cele mai studiate exemplare de giganți gazoși care orbitează extrem de aproape de stelele lor.

Oamenii de știință spun că vremea violentă și chimia atmosferică unică ale planetei contribuie la înțelegerea modului în care evoluează exoplanetele extreme.

Astronautul NASA Jonny Kim a dezvăluit cum funcționează, de fapt, măsurarea masei în microgravitație, dezvăluind fizica din spatele unei sarcini banale pe Pământ, dar mult mai complicate pe orbită, potrivit Space.

Explicația sa a venit în timp ce cei șapte membri ai Expediției 73 au desfășurat un program intens de experimente științifice și operațiuni de mentenanță la bordul Stației Spațiale Internaționale (ISS), care marchează 26 de ani de misiuni umane continue.

Kim a explicat că, deși astronauții sunt lipsiți de greutate, masa lor rămâne aceeași, necesitând instrumente specializate precum dispozitivul rusesc de măsurare a masei corporale.

In space, we’re weightless, but not massless. So how do we measure our mass? There are a few ways to do it, but they all come down to Newton’s Second Law: F = ma. Apply a known force, measure the resulting acceleration, and you can calculate mass from the relationship between the… pic.twitter.com/w2hYhG8OT6

— Jonny Kim (@JonnyKimUSA) November 20, 2025

Aceste sisteme aplică o forță cunoscută și măsoară accelerația rezultată, folosind a doua lege a lui Newton, F = ma, pentru a calcula masa.

Demonstrația sa a atras atenția pe rețelele sociale, evidențiind ingeniozitatea necesară pentru a desfășura evaluări medicale de bază în spațiu.

ISS găzduiește în prezent membri ai NASA, Roscosmos și JAXA, precum și mai multe nave andocate pentru transport și aprovizionare.

Aeroporturile chineze confiscă la control bateriile externe fără certificare, iar turiștii au văzut tăvi întregi pline cu dispozitive confiscate.

Paul Goldsack a descoperit surpriza neplăcută la aeroporturile din Shanghai Pudong și Beijing Capital. La fiecare control de securitate, ofițerii verificau bateriile externe și căutau marcajul CCC – China Compulsory Certification. Fără această etichetă, încărcătorul este confiscat pe loc, fără discuții, scrie Express.

„La controlul de securitate, toate bateriile externe erau inspectate. În Shanghai, ofițerul de securitate s-a uitat la bateria mea externă, a arătat spre marcajul CCC și mi-a dat un semn de aprobare”, a povestit Paul.

El a văzut personal cum mai multe încărcătoare au fost confiscate de la alți pasageri, iar la fiecare punct de control erau tăvi pline cu baterii externe confiscate.

Restricția a intrat în vigoare în iunie 2025 și se aplică zborurilor interne din China. Majoritatea bateriilor externe vândute internațional nu au certificarea chineză necesară și vor fi confiscate la plecare. Bateriile externe nu trebuie să depășească 160 Wh și trebuie transportate doar în bagajul de mână, cu puterea și capacitatea clar vizibile.

„În prezent, este greu să cumpărați o baterie externă în Marea Britanie cu eticheta CCC. Amazon are câteva. Este mult mai ușor să cumpărați în China după sosire”, a explicat Paul.

Mai multe companii aeriene au introdus și restricții privind bateriile externe în timpul zborurilor, din cauza riscului de incendiu.

Vietnam Airlines, Vietjet Air și Emirates au interzis utilizarea acestor dispozitive, iar Cathay Pacific va introduce o interdicție similară din aprilie 2025.

Transportatorii taiwanezi EVA Air, UNI Air și Tigerair au interzis căștile Bluetooth, inclusiv Apple AirPods, în bagajele de cală, din aceleași motive legate de siguranța împotriva incendiilor.

Autoritatea aviatică din Noua Zeelandă a stabilit reglementări similare pentru AirPods și căștile wireless.

Potrivit ISU București-Ilfov, se înregistrează degajări importante de fum atât în apartament, cât și pe scara blocului.

Pentru protecția locatarilor, au fost constituite echipe de căutare-salvare, care verifică fiecare nivel și evacuază persoanele surprinse.

Salvatorii intervin cu 7 autospeciale de stingere, 1 autospecială de descarcerare, 2 autospeciale de intervenție și salvare la înălțime, Detașamentul Special de Salvatori, 6 ambulanțe SMURD.

Misiunea este în derulare.

Fetiță poloneză ucisă în Ucraina. Amelia. În noaptea de 18-19 noiembrie, Rusia a atacat civilii din Ternopil. Printre victimele acestei brutalități se numără o cetățeană poloneză în vârstă de 7 ani, Amelka”, a scris Maciej Wewiór, purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe polonez, pe platforma X.

Murdered by Russians two days ago in Ternopil ‐ Amelka, age 7. pic.twitter.com/MwC5per87j

— SPRAVDI — Stratcom Centre (@StratcomCentre) November 21, 2025

Ambasada Poloniei rămâne în contact permanent cu autoritățile din regiunea Ternopil. Wewiór a anunțat că fetița a murit în timpul nopții împreună cu mama sa.

Prim-ministrul Donald Tusk a comentat moartea fetiței poloneze.

„Amelka avea șapte ani. Șapte. O fetiță poloneză. A murit în Ternopil în timpul unui atac brutal cu rachete rusești”, a scris șeful guvernului pe rețelele de socializare.

„Nu își va mai îndeplini niciodată visurile. Acest război crud trebuie să se termine, iar Rusia nu îl poate câștiga. Pentru că acesta este și un război pentru viitorul copiilor noștri”, a adăugat Tusk.

Președintele Karol Nawrocki și-a exprimat, de asemenea, condoleanțele. „Am primit cu profundă tristețe vestea morții Amelkei, o cetățeană poloneză în vârstă de 7 ani, care a murit în Ternopil împreună cu mama sa în urma bombardamentelor barbare ale Rusiei”, a scris el.

Atacul asupra Ternopil, în vestul Ucrainei, a avut loc miercuri dimineață. În acea zi, trupele ruse au lovit Ucraina cu peste 470 de drone și aproape 50 de rachete.

Două blocuri de apartamente au fost lovite în Ternopil, provocând incendii. Bombardamentele au vizat, printre altele, și regiunile Lviv și Ivano-Frankivsk.

Fetița poloneză Amelka se afla în unul dintre blocurile lovite de rachetele rusești. A murit împreună cu mama sa în timpul atacului nocturn.

Vineri, numărul morților în urma atacului asupra Ternopilului a crescut la 31. Salvatorii au recuperat din dărâmături cadavrele a trei persoane, dintre care doi copii.

Nouăzeci și patru de persoane au fost rănite în atacul rusesc. Treisprezece persoane sunt încă date dispărute sub dărâmăturile celor două blocuri.

Printre victimele acestui atac se numără și fetița poloneză de șapte ani, Amelka, ucisă împreună cu mama sa.

Moartea fetiței poloneze Amelka a stârnit reacții puternice în Polonia.

Liderii politici au condamnat brutalitatea atacului rusesc asupra civililor.

Ambasada Poloniei continuă să mențină legătura cu autoritățile ucrainene din regiunea Ternopil pentru a oferi sprijin familiei fetiței ucise.

Administrația Federală a Aviației din SUA (FAA) a avertizat piloții să adopte măsuri suplimentare de siguranță atunci când zboară în spațiul aerian al Venezuelei, invocând deteriorarea climatului de securitate și intensificarea activității militare în regiune, potrivit Newsweek.

Avertizarea, publicată vineri, precizează că amenințări nespecificate „ar putea reprezenta un risc potențial pentru aeronave la toate altitudinile”, afectând atât avioanele aflate în zbor, cât și pe cele la sol.

Atenționarea are loc în contextul intensificării presiunilor exercitate de administrația Trump asupra președintelui venezuelean Nicolás Maduro, pe care Washingtonul nu îl recunoaște drept lider legitim.

În ultimele luni, armata SUA a desfășurat misiuni cu bombardiere în apropierea coastei Venezuelei, unele simulând scenarii de atac, și a mobilizat grupul de luptă al portavionului USS Gerald R. Ford în zona Caraibelor.

Este cea mai amplă prezență militară americană în apropierea Venezuelei din ultimele decenii.

Pe lângă manevrele militare, forțele americane au intensificat operațiunile împotriva rețelelor maritime de trafic de droguri.

De la începutul lunii septembrie, loviturile SUA asupra unor ambarcațiuni mici din Caraibe și Pacificul de est au provocat peste 80 de decese, alimentând temerile privind o escaladare suplimentară.

Mary Schiavo, fost inspector general al Departamentului Transporturilor, a declarat că astfel de avertizări FAA sunt obișnuite în contexte instabile, dar a îndemnat piloții să le trateze cu seriozitate, subliniind că alerta poate indica fie riscuri din partea Venezuelei, fie iminenta desfășurare a unor noi operațiuni americane.

Oficialii americani descriu operațiunile din zonă ca parte a luptei împotriva cartelurilor de droguri și a „narco-teroriștilor”.

Purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat, Tommy Pigott, a reiterat că Maduro „subminează securitatea regională”, în timp ce secretarul Apărării, Pete Hegseth, a afirmat că SUA au informații precise privind țintele vizate.

Maduro, într-un interviu acordat CNN pe 13 noiembrie, a condamnat intervențiile militare americane, cerând „Gata cu războaiele veșnice. Gata cu războaiele nedrepte”.

Avertizarea FAA va rămâne în vigoare timp de 90 de zile.

Avertizarea de vânt puternic vizează Argeș, Prahova și Dâmbovița.

Codul galben de vânt este valabil în zonele de munte de peste 1.800 de metri altitudine.

Meteorologii anunță intensificări temporare ale vântului, cu viteze la rafală de 90-120 km/h.

Avertizarea a fost emisă la ora 5:44 și este valabilă de la ora 6:00 până la ora 12:00.

Valul de cutremure a fost declanșat de o rocă topită care a pompat timp de trei luni printr-un canal subteran.

Cercetătorii au folosit fizica și inteligența artificială pentru a determina cauza exactă a celor 25.000 de cutremure. Fiecare seism a fost transformat într-un senzor virtual, iar AI a analizat tiparele asociate, notează BBC.

Dr. Stephen Hicks de la UCL spune că această combinație între fizică și învățare automată ar putea ajuta la previzionarea erupțiilor vulcanice. Cercetătorii și-au publicat descoperirile în revista Science.

Activitatea seismică a început în ianuarie 2025 sub insulele grecești Santorini, Amorgos și Anafi. Insulele au înregistrat zeci de mii de cutremure, multe cu magnitudine peste 5,0.

Mulți turiști au fugit din Santorini. Localnicii s-au temut că vulcanul subacvatic din apropiere, Kolumbo, ar putea erupe. Alții au crezut că cele 25.000 de cutremure sunt preludiul unui seism mai mare.

În 1956, un cutremur devastator cu magnitudinea de 7,7 a lovit aceeași regiune. Frica localnicilor era justificată de această amintire.

Oamenii de știință au creat o hartă 3D a Pământului în jurul Santorini. Au cartografiat modelele în evoluție ale activității seismice ale fiecărei tremurații.

Au analizat mișcarea și tensiunea din scoarță. Acest lucru a dus la un model detaliat al roiului seismic care a durat luni de zile.

Echipa a descoperit că evenimentul a fost determinat de mișcarea orizontală a magmei. Roca topită s-a deplasat de sub Santorini și vulcanul Kolumbo printr-un canal de 30 de kilometri.

Canalul se află la mai mult de 10 kilometri sub fundul mării. Volumul de magmă care s-a deplasat prin scoarță ar fi putut umple 200.000 de piscine olimpice.

„Intruziunile de magmă” au spart straturile de rocă. Acest lucru a declanșat miile de cutremure înregistrate în Santorini.

Anthony Lomax, autorul principal al studiului, explică: „Cutremurele acționează ca și cum am avea instrumente adânc în Pământ, care ne transmit ceva”.

Oamenii de știință au analizat modelul pe care cele 25.000 de cutremure l-au format în modelul 3D al Pământului. Tiparele se potrivesc foarte bine cu ceea ce se așteaptă de la magma care se mișcă orizontal.

Magma s-a deplasat pe o distanță de aproximativ 20 de kilometri în plan orizontal prin scoarța terestră. Fiecare cutremur a furnizat informații despre această mișcare.

Cercetătorii au folosit AI pentru a analiza datele. Inteligența artificială a identificat tipare pe care analiza tradițională le-ar fi ratat.

Deocamdată, activitatea seismică din Santorini s-a terminat. „Magma a rămas destul de adânc – la mai mult de 8 kilometri adâncime – în scoarță”, explică dr. Hicks.

Magma poate urca și erupe la suprafață în câteva ore sau zile. Dar deoarece activitatea s-a potolit acum, oamenii de știință sunt aproape siguri că topitura s-a blocat și s-a răcit adânc în scoarță.

Totuși, vulcanii pot intra în faze prelungite de agitație care pot dura mulți ani. Activitatea vulcanică recentă din sud-vestul Islandei a demonstrat acest lucru.

Utilizarea AI, în combinație cu fizica fundamentală, ar putea transforma capacitatea de a monitoriza și prevedea activitatea vulcanică. Acest lucru ar putea contribui la siguranța oamenilor din zonele seismice active.

„În cele din urmă, acest lucru ar putea fi folosit ca instrument de prognozare”, explică dr. Hicks. Ori de câte ori apar cutremure, „acestea sunt date care pot fi folosite pentru a determina cauza cea mai probabilă”.

Cercetătorii spun că metoda poate fi aplicată și în alte zone vulcanice. Fiecare roi de cutremure devine o oportunitate de a învăța mai multe despre comportamentul magmei.

UTA intră în meci cu un parcurs solid acasă în Superliga României: în ultimele 13 jocuri disputate pe teren propriu, arădenii au suferit o singură înfrângere (0-4 cu Oțelul, pe 19 octombrie), bilanț completat de șase victorii și șase remize.

De partea cealaltă, Universitatea Cluj a adunat patru victorii, o remiză și trei înfrângeri în deplasările actualei ediții, păstrând o medie constantă de puncte în jocurile externe.

Clujenii se remarcă prin două repere statistice: reprezintă echipa cu cele mai multe goluri marcate cu capul (7) și totodată formația care a încasat cel mai mic număr de goluri din faze fixe (2), potrivit statisticilor Ligii Profesioniste de Fotbal.

Istoricul confruntărilor directe este amplu, cu 71 de întâlniri în campionat: 33 de victorii pentru UTA, 22 pentru U Cluj și 16 egaluri. Ultimul meci direct s-a încheiat cu o remiză, scor 1-1, pe 19 iulie 2025.

FCSB vine după o singură înfrângere în precedentele șase etape (1-2 cu Metaloglobus), interval în care a obținut patru victorii și o remiză. Formația bucureșteană domină campionatul la capitolele ofensive: 293 de șuturi expediate, 109 cornere, și cel puțin un gol înscris în 14 dintre cele 16 partide disputate.

Petrolul, în schimb, se bazează pe organizare și pragmatism. Prahovenii sunt neînvinși în ultimele cinci runde (două victorii, trei egaluri), deși au cu cel mai slab atac din competiție – doar 10 goluri marcate, dintre care cinci provenite din faze fixe.

Ultimul succes al Petrolului în fața FCSB datează din 2015 (1-0 pe Arena Națională), iar în jocul tur din acest sezon, disputat pe 19 iulie 2025, bucureștenii s-au impus cu 1-0 prin golul lui Florin Tănase.

Cercetătorii au identificat în largul coastelor statului Papua Noua Guinee un sit hidrotermal fără precedent, în care fluidele fierbinți, bogate în minerale, și gazele încărcate cu metan ies la suprafață aproape simultan, o combinație geologică care nu a mai fost observată nicăieri pe Pământ, scrie SciTechDaily.

Câmpul se află la o adâncime de 1.300 de metri, pe versantul Conical Seamount, în apropierea insulei Lihir, și a fost descoperit în timpul unei expediții din 2023, fiind prezentat recent în revista Scientific Reports.

Oamenii de știință spun că descoperirea dezvăluie un mediu hibrid rar, cu o biodiversitate remarcabilă, dar amenințat tot mai mult de activitățile industriale.

Anomalia a fost identificată abia după ce vehiculul submersibil ROV Kiel 6000 a cartografiat zona, spre surprinderea cercetătorilor care mai vizitaseră regiunea fără a observa astfel de fenomene.
Geologul Philipp Brandl a declarat că echipa a găsit „un izvor hidrotermal fierbinte care clocotește chiar lângă o emanare rece de gaze”, o situație care contrazice așteptările și pune sub semnul întrebării modul tradițional de distribuție al acestor sisteme.

Spre deosebire de majoritatea zonelor de pe fundul mării, unde izvoarele hidrotermale și emanările de metan apar separat, Conical Seamount este format din straturi groase de sedimente bogate în materie organică încălzite de magma ascendentă.

Acest proces produce metan, în timp ce aceleași surse de căldură împing fluide mineralizate către suprafață.

Cele două tipuri de fluide circulă prin aceleași canale din rocă și ies la doar câțiva centimetri distanță, generând reacții chimice rare care depun aur, argint, arsen, antimoniu și mercur.

Câmpul, denumit Karambusel, găzduiește densități impresionante de scoici Bathymodiolus, viermi tub, creveți, amfipode și castraveți de mare în nuanțe intense de violet, multe dintre speciile prezente fiind, probabil, încă nedescrise.

Cu toate acestea, activitățile miniere din zonă, inclusiv evacuările din mina de aur Ladolam, pun în pericol acest ecosistem fragil și extrem de specializat.

Cercetătorii solicită studii suplimentare și măsuri urgente de protecție, descriind situl drept „o comoară neașteptată de biodiversitate” care riscă să fie distrusă de interese economice.

Președintele american Donald Trump i-a dat un ultimatum lui Zelenski. Liderul ucrainean are șase zile să accepte planul de pace propus de Washington. Termenul limită este joi, 27 noiembrie, de Ziua Recunoștinței americane.

„Zelenski va trebui să accepte planul meu de pace”, a declarat Trump în timpul unei întâlniri cu Zohran Mamdani. Președintele american a stabilit clar: dacă Ucraina nu acceptă planul până joi, riscă să rămână fără sprijinul militar al SUA, scrie agenția ANSA.

Adjunctul lui Trump, JD Vance, a vorbit în numele președintelui cu liderul de la Kiev. Mesajul a fost dur: Ucraina trebuie să aleagă între a accepta planul de pace sau a continua singură, fără armele americane.

De la Moscova, Vladimir Putin a declarat că Rusia se află „în camera de control” a proiectului de 28 de puncte. „Planul poate servi drept bază pentru încheierea conflictului”, a anunțat Putin.

Liderul de la Kremlin a lansat însă și o amenințare: „Dacă Kievul nu îl acceptă, vom cuceri mai mult teritoriu ucrainean”.

Putin a arătat că Moscova cunoaște deja detaliile planului american. Rusia pare pregătită să accepte propunerea lui Trump, ceea ce pune și mai multă presiune pe Zelenski.

Planul american presupune concesii teritoriale importante din partea Ucrainei. Trump a fost direct când a vorbit despre teritoriile pe care Kievul ar trebui să le cedeze Rusiei.

„Probabil că le va pierde oricum, într-o perioadă scurtă de timp”, a spus Trump pentru Fox News. Președintele american consideră că Ucraina nu poate recupera teritoriile ocupate de Rusia.

Trump a mai declarat că nu intenționează să ridice sancțiunile împotriva Rusiei. Aceasta este singura concesie pe care o face Kievului și Uniunii Europene.

Zelenski le-a transmis ucrainenilor că țara se află la răscruce. „Ne aflăm într-unul dintre cele mai dificile momente din istoria noastră”, a spus liderul ucrainean.

„Ucraina se poate confrunta acum cu o alegere foarte dificilă„, a adăugat Zelenski. Alegerea este clară: să accepte ultimatumul lui Trump sau să continue fără armele americane.

Zelenski nu a vorbit direct cu Trump. Discuțiile au fost purtate prin JD Vance, adjunctul președintelui american.

Mișcarea lui Trump a luat din nou Europa prin surprindere. Liderii europeni se întrunesc la summitul G20 de la Johannesburg pentru a pregăti un contraplan.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, vor „testa” ceilalți parteneri pentru a evalua reacțiile la planul american.

Emmanuel Macron, Keir Starmer și Friedrich Merz l-au sunat pe Zelensky înainte de summit. Cei trei lideri au subliniat necesitatea unei „păci demne” și a „protejării intereselor UE și Kievului”.

Comentariile diplomatice europene despre planul lui Trump sunt dure. Surse diplomatice spun că planul „pare că a fost scris de un rus” sau că este „rușinos”.

Unii folosesc comparații extreme: „Este practic Squid Game” sau „Ne confruntăm cu un viol pentru care trebuie chiar să plătim”.

Sunt însă și voci care vor să dea o șansă planului. „Este un proiect pragmatic”, spun unii diplomați europeni.

Mișcarea lui Trump face parte dintr-o strategie care a început cu summitul cu Putin de la Anchorage. Trump a continuat cu întâlnirea eșuată de la Budapesta și a menținut deschis un canal de comunicare cu Kremlinul.

La a treia încercare, Trump și-a schimbat tactica. Nu s-a expus personal la început, concentrându-se pe o nouă întâlnire cu Putin. A lucrat în culise, trimițându-l pe Steve Witkoff, omul său de încredere.

Witkoff este cel care a stat în spatele fazei cruciale de pregătire a păcii pentru Gaza. Acum, același om lucrează la planul de pace pentru Ucraina.

Liderii europeni nu au respins categoric planul lui Trump. Ei au salutat „eforturile” SUA prin promovarea punctelor referitoare la „garanțiile de securitate” pentru Kiev.

Pentru cei trei lideri europeni – Macron, Starmer și Merz – linia frontului trebuie să fie un „punct de plecare” și nu punctul final al negocierilor.

„Vom lua în considerare orice propunere realistă”, a repetat Zelenski. Cancelarul german acționează ca un constructor de punți. El a vorbit cu Trump și cu Giorgia Meloni.

Seara, von der Leyen și Costa l-au sunat pe Zelenski. „Suntem de partea ta, nimic nu va fi decis fără Kiev”, i-au spus cei doi lideri europeni.

Riscul este că aceasta nu este o promisiune, ci doar îmbrățișarea aliaților în cea mai întunecată oră. Ucraina are șase zile să decidă soarta sa.

Într-un mesaj transmis vineri pe platforma X, ministrul de externe al Lituaniei, Kęstutis Budrys, a avertizat că intențiile strategice ale Rusiei depășesc cu mult frontul ucrainean. Oficialul spune că Moscova urmărește o schimbare radicală a arhitecturii de securitate europene, prin slăbirea și chiar eliminarea NATO din ecuație.

„Rusia are un scop foarte clar: NATO să fie distrusă și desființată, iar SUA să fie împinse în afara Europei”, a declarat Budrys. El susține că aceste obiective le-au fost comunicate aliaților încă de la finalul anului 2021: „Din partea Rusiei, intenția ne-a fost exprimată foarte clar la sfârșitul anului 2021”.

Potrivit oficialului lituanian, Kremlinul vizează și „readucerea infrastructurii militare la granițele din 1997”, precum și retragerea completă a forțelor și capabilităților americane, „inclusiv nucleare”, de pe continent.

Budrys a subliniat că Rusia „lucrează activ la acest obiectiv specific” și că Europa trebuie să își accelereze răspunsul pentru a nu permite timpului „să joace în favoarea Moscovei”.

Ministrul lituanian spune că susținerea Ucrainei riscă să intre într-un blocaj financiar, dacă statele europene nu își asumă angajamente ferme și imediate.

„Ucraina are nevoie de sprijin financiar, nu de promisiuni politice. Îndemn Uniunea Europeană să avanseze în utilizarea activelor rusești înghețate pentru nevoile Ucrainei”, a scris Budrys.

„Viitorul securității Europei se decide în Ucraina”, spune oficialul lituanian. El a explicat că Lituania și-a îndeplinit angajamentul: „0,25% din PIB-ul Lituaniei merge din nou către Ucraina anul viitor”.

„Dacă și alte capitale europene ar aloca aceleași procente din PIB pentru Ucraina, situația ar fi cu totul alta. Dar realitatea este clară: asta nu se întâmplă. Aceste sume nu sunt prevăzute în bugetele multor state și asta ne pune în dificultate”, a punctat ministrul.

Budrys consideră că singura soluție practică și rapidă este utilizarea activelor rusești înghețate. Acestea ar trebui folosite sub forma unui mecanism de împrumut operațional pentru Ucraina.

„Activele înghețate și această modalitate elegantă propusă de Comisia Europeană trebuie folosite. O susținem ferm. Dacă nu găsim o soluție acum, vom avea probleme la începutul anului viitor”.

El crede că Rusia urmărește atent discuțiile europene, iar indecizia poate transmite un semnal periculos. „Rușii cred că nu putem asigura finanțele. Iar asta înseamnă că timpul lucrează în favoarea lor. Trebuie să le negăm acest scenariu”.

În anunțul făcut vineri seara, printr-un videoclip și un mesaj publicat pe X, congresmena explică motivele care au împins-o către această decizie. Greene spune că a devenit ținta unor atacuri directe ale lui Donald Trump. Acestea au transformat colaborarea lor politică și personal într-o ruptură dificil de reparat.

Marjorie Taylor Greene, deputată republicană în Camera Reprezentanților a SUA, a fost una dintre cele mai vocale susținătoare ale președintelui Donald Trump. Demisia ei va deveni oficială pe 5 ianuarie, dată la care își va încheia mandatul.

Greene reprezintă de trei mandate statul Georgia. Deputata spune că atacurile recente ale lui Trump au determinat-o să renunțe la funcție. Liderul SUA a numit-o „trădătoare” și „nebună” după ce aceasta a susținut inițiativa legislativă privind publicarea dosarelor Epstein.

„Nu vreau ca districtul meu să fie forțat să treacă printr-o confruntare politică plină de ură, declanșată chiar de președintele pentru care am luptat”, a transmis ea.

„Am luptat mai mult decât aproape orice alt republican pentru ca Donald Trump și republicanii să câștige alegerile”, spune deputata, citată de CNBC. În același timp, ea admite că relația cu liderul american a devenit una unilaterală: „Loialitatea ar trebui să fie o stradă cu două sensuri”.

Ulterior, a adăugat: „Refuz să joc rolul victimei într-o relație toxică, așteptând ca lucrurile să se rezolve de la sine”.

Deputata sugerează că plecarea ei ar putea marca sfârșitul rolului său în MAGA. „Dacă sunt dată la o parte de MAGA Inc și înlocuită de neoconservatori, Big Pharma, Big Tech și elita donatorilor, atunci și americanii obișnuiți sunt înlăturați”, afirmă Greene. Ea sugerează că marginalizarea sa ar reprezenta o schimbare de direcție a mișcării către interesele elitelor.

Deputata nu neagă că această demisie îi poate pune capăt carierei la Washington. Însă anunțul ridică întrebări despre viitorul ei politic. Unii dintre analiști sugerează chiar o posibilă candidatură la alegerile prezidențiale din 2028.

Figure AI, startup-ul american care dezvoltă roboți umanoizi, a fost dată în judecată de un fost inginer. Acesta susține că firma l-a concediat ilegal după ce a raportat riscuri serioase de siguranță legate de tehnologia lor, notează CNBC.

Potrivit plângerii depuse vineri, Robert Gruendel a avertizat conducerea că unele modele de roboți pot exercita o forță foarte mare. El susține că, fără măsuri suplimentare de protecție, robotul ar putea „să fractureze craniul unui om”.

Gruendel spune că a fost dat afară în septembrie, la numai câteva zile după ce a transmis „cele mai directe și bine documentate plângeri privind siguranța”. Inginerul susține că a semnalat de mai multe ori faptul că mișcările și forța mecanismelor robotice pot deveni periculoase în interacțiunea cu oamenii.

Fostul angajat încearcă să demonstreze că demiterea sa a fost consecința directă a încercării de a preveni un potențial risc pentru utilizatori și angajați. El acuză compania că a pus dezvoltarea rapidă a produsului înaintea siguranței.

Robert Gruendel cere despăgubiri economice, compensatorii și punitive. De asemenea, el solicită un proces cu juriu. În cadrul companiei, el a condus centrul de siguranță pentru roboți humanoizi. Aici a fost responsabil pentru dezvoltarea și testarea sistemelor de siguranță și conformitate robotică.

Figure AI dezvoltă roboți umanoizi controlați de inteligență artificială, capabili să execute sarcini fizice complexe, de la manipularea obiectelor până la activități industriale. Printre prototipurile deja prezentate se numără Figure 01, Figure 02 și Figure 03. Unul dintre modele a fost testat chiar într-o uzină BMW.

Dacă tehnologia va ajunge la un nivel avansat, compania speră ca roboții să poată lucra atât în fabrici, cât și în gospodării. Aceștia ar accelera automatizarea și ar schimba modul în care oamenii interacționează cu mașinile.

Prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal, a declarat vineri seara că statele nordice și baltice (NB8) colaborează și mai strâns pentru a sprijini Ucraina și pentru a-i proteja teritoriul. Subiectul a devenit prioritar pentru liderii NB8 imedit după apariția proiectului de acord. Documentul pune Kievul în situația de a ceda teritorii Rusiei.

Format din 28 de puncte și prezentat ca un posibil plan de pace susținut de Washington și Moscova, proiectul prevede și ca Ucraina să renunțe la dorința de a adera la NATO. Statele Unite ar oferi în schimb garanții de securitate.

„Ne coordonăm la fel de strâns ca întotdeauna pentru a asigura o pace justă și durabilă; sprijinul nostru pentru Ucraina este deplin și necondiționat”, a transmis premierul estonian pe X, subliniind unitatea regiunii.

Michal a respins clar ideea unei înțelegeri care ar recompensa agresiunea rusă. „Rusia trebuie să se întoarcă la granițele ei și să rămână acolo; agresiunea trebuie să aibă un preț care să închidă ușa viselor imperiale”.

Statele NB8 – Estonia, Letonia, Lituania, Finlanda, Suedia, Danemarca, Norvegia și Islanda – amintesc constant că pacea în Europa nu poate fi obținută prin presiuni aplicate victimei agresiunii, ci prin restabilirea dreptului internațional.

Liderii baltici și nordici au avertizat că orice acord care ar permite Rusiei să-și păstreze câștigurile teritoriale ar destabiliza securitatea europeană. Ei spun că o astfel de soluție ar crea precedentul periculos al legitimizării războiului ca instrument de politică externă.

În timp ce NB8 și-a reafirmat poziția, presiunile internaționale asupra Kievului continuă să crească. Discuțiile despre termenul-limită propus de Washington pentru acceptarea sau respingerea proiectului de acord alimentează și tensiunile internaționale.

Ucraina nu a oferit încă o poziție finală, însă mesajele ferme din nordul Europei reduc drastic șansele acceptării unei înțelegeri care ar impune cedări teritoriale. Zelenski a anunțat că echipa sa va lucra „non-stop” pentru a îmbunătăți propunerea Statelor Unite. El spune că din toate punctele planului, două principii trebuie să rămână neatinse: demnitatea și libertatea ucrainenilor.

Proiectul de acord în 28 de puncte, devenit public în urma unor scurgeri mediatice, a stârnit controverse internaționale. Planul include cedarea unor teritorii încă neocupate de Rusia și limitarea dimensiunii armatei ucrainene.

Documentul propune, de asemenea, recunoașterea de facto a controlului rusesc asupra Crimeei, Luhansk și Donețk. Ucraina consideră aceste prevederi incompatibile cu suveranitatea și dreptul său la autoapărare.