UDMR nu va accepta o lege a salarizării care să reducă veniturile unor categorii de bugetari, declară la RFI vicepremierul Tanczos Barna. El crede că problema cea mai mare este în domeniul educației.
Întrebat ce șanse sunt ca legea salarizării să fie votată, Tanczos Barna a răspuns: „Destul de mici, din punctul nostru de vedere. În principiu, pe partea de sănătate, un sector extrem de important și cu mize și cu impact foarte mare pe bugetul de stat și pe costurile din sistemul sanitar, este un sector care este foarte aproape de soluția finală, domnul Cseke a avut foarte multe întâlniri cu sindicatele și cred că de acolo va ieși o formă care este și corectă și acceptată de sindicate și echilibrată din punct de vedere fiscal-bugetar”.
UDMR avertizează că legea poate fi blocatăVicepremierul precizează că UDMR nu va accepta o lege a salarizării care să scadă veniturile unor categorii de bugetari.
„Da, reformele sunt necesare, da, o perspectivă de control al costurilor pe termen lung este necesară, dar nu putem accepta ca legea să reducă veniturile. La Învățământ există acest risc, tocmai de aceea nu se închide acest capitol. Acolo sunt mai multe promisiuni din partea Guvernului către angajații din acest domeniu și nu par a fi respectate aceste promisiuni”, adaugă el.
Tanczos Barna atrage atenția că „dacă Învățământul nu se rezolvă ca domeniu, înseamnă că pică toată legea salarizării, nu trece, practic, nu trece (…). Avem rezerve foarte mari și până nu vedem o variantă la Învățământ care să asigure că veniturile nu scad, nu vom susține”.
Fechet (PNL): Foarte mulți angajați vor câștiga bani mai mulțiDeputatul PNL Mircea Fechet susținea luni că proiectul poate fi adoptat până la 31 august.
Deputatul PNL a declarat că adoptarea legii este esențială pentru ca România să nu piardă 770 de milioane de euro din PNRR.
„Eu cred că sunt șanse mari, pentru că dincolo de opinia fiecărui partid politic, înțelegem cu toții că în lipsa adoptării acestei legi, România riscă să piardă nu mai puțin de 770 de milioane de euro”, a afirmat Mircea Fechet.
Liberalul susține că noua lege va avea un impact pozitiv asupra veniturilor.
„Foarte mulți angajați vor câștiga bani mai mulți”, spunea deputatul PNL, care insista că principiul de bază este ca nimeni să nu primească un salariu mai mic decât în prezent.
Potrivit listei de start, lotul României la Europenele de la Birmingham este alcătuit din șase sportive și șapte sportivi.
La feminin vor concura Andrea Eșanu-Miklos (400 m), Diana Ana Maria Ion (triplu salt), Andreea Taloș (triplu salt), Mihaela Blaga (3.000 m obstacole), Alina Rotaru-Kottmann (săritura în lungime) și Ramona Verman (săritura în lungime).
La masculin, România va fi reprezentată de Andrei Toader (aruncarea greutății), Alin Firfirică (aruncarea discului), Mihai Dringo (400 m), Valentin Androne (săritura în înălțime), Alin Anton (110 m garduri), Gabriel Bitan (săritura în lungime) și Nicolae Soare (maraton).
Premii speciale pentru cele mai valoroase performanțeEuropean Athletics va acorda și în acest an trofeele „Gold Crown”, introduse la ediția din 2024 de la Roma. Cele mai bune zece performanțe ale competiției, stabilite pe baza tabelelor de punctaj World Athletics, vor fi recompensate fiecare cu un bonus de 50.000 de euro.
Premiile vor fi acordate pentru câte cinci grupe de probe la masculin și feminin: sprint și garduri, semifond și fond, aruncări, sărituri, respectiv probe de șosea, probe combinate și ștafete. În total, European Athletics va distribui bonusuri în valoare de 500.000 de euro.
Duplantis, Ingebrigtsen și Mahucih, printre vedetele competițieiLista finală de înscrieri reunește zece campioni mondiali de la ediția precedentă (Tokyo 2025), printre care suedezul Armand „Mondo” Duplantis (săritura cu prăjina), francezul Jimmy Gressier (5.000 m și 10.000 m), portughezul Isaac Nader (1.500 m), italianul Mattia Furlani (lungime), portughezul Pedro Pichardo (triplu salt), suedezul Daniel Ståhl (disc), germanul Leo Neugebauer (decatlon), elvețianca Ditaji Kambundji (100 m garduri), olandeza Femke Bol și spaniola Maria Perez.
De asemenea, vor fi prezenți mai mulți campioni olimpici, între care Jakob Ingebrigtsen (5.000 m), Armand Duplantis (prăjină), Miltiadis Tentoglou (lungime), Keely Hodgkinson (800 m) și Iaroslava Mahucih (înălțime).
Recordmeni mondiali și europeni la startPrintre favoriții competiției se numără Duplantis, care deține recordul mondial la săritura cu prăjina (6,31 m), dar și mai mulți atleți care au stabilit în acest sezon recorduri europene. Printre aceștia se regăsesc Jimmy Gressier (5 km), Francesco Fortunato (marș semimaraton), Simon Ehammer (heptatlon în sală), Diane van Es (5 km) și Klara Lukan (10 km).
Întrecerile se vor desfășura pe Alexander Stadium din Birmingham, arena care a găzduit Jocurile Commonwealth-ului din 2022.
În perioada 27 iulie – 2 august 2026, inspectorii Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) au verificat 277 de unități de pe litoral, în cadrul Comandamentului Estival Regional 2026. Au fost verificate 170 de unități de alimentație publică, 4 pizzerii, o unitate de tip catering, 6 cofetării și patiserii, 16 laboratoare de cofetărie și patiserie, un supermarket, 18 magazine alimentare și 61 de unități de comercializare a produselor alimentare.
În urma controalelor, au fost aplicate 52 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 558.700 de lei. De asemenea, inspectorii au emis șapte ordonanțe de suspendare a activității și cinci ordonanțe de interzicere a activității.
Totodată, autoritățile au retras 490.800 de kilograme de produse alimentare care nu respectau cerințele privind siguranța alimentelor, acestea fiind dirijate către neutralizare.
Printre neregulile descoperite s-au numărat întreținerea necorespunzătoare a spațiilor și echipamentelor, manipularea alimentelor cu încălcarea normelor sanitare, etichetarea necorespunzătoare a produselor, comercializarea în spații neautorizate și nerespectarea condițiilor de depozitare.
„Inspectorii ANSVSA își continuă activitatea (…) pe întreg parcursul sezonului estival, pentru ca turiștii și toți consumatorii să beneficieze de produse alimentare sigure. Măsurile dispuse în urma controalelor demonstrează că nu vom tolera abaterile care pot pune în pericol sănătatea publică, iar verificările vor continua în toate zonele turistice de pe litoral”, a declarat președintele ANSVSA, dr. Alexandru Nicolae Bociu.
Centrul INFOTRAFIC din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române a anunțat că, marți, 4 august, între orele 12:00 și 20:00, circulația autovehiculelor cu masa totală maximă autorizată mai mare de 7,5 tone va fi interzisă pe sectoarele de drumuri naționale, drumuri expres și autostrăzi din județele Timiș, Arad, Bihor și Satu Mare.
Restricțiile sunt impuse în contextul avertizării Cod roșu de caniculă, emisă de Administrația Națională de Meteorologie, care prognozează temperaturi extreme, disconfort termic accentuat și nopți tropicale în aceste zone.
Ce transporturi sunt exceptateInterdicția nu se aplică tuturor vehiculelor de mare tonaj. Potrivit Poliției Române, vor putea circula în continuare transporturile de persoane, cele de animale vii și produse perisabile de origine animală și vegetală, precum și vehiculele implicate în intervenții de urgență.
De asemenea, sunt exceptate transporturile funerare, poștale, cele de echipamente de prim ajutor, distribuția de carburanți, mărfurile transportate la temperatură controlată, vehiculele care tractează autovehicule avariate, transporturile destinate aprovizionării zonelor calamitate cu apă și alimente, autospecialele de salubrizare și cele implicate în Sistemul Garanție-Returnare (SGR).
Lista excepțiilor include și transporturile de apă îmbuteliată, băuturi răcoritoare, produse provenite din exploatații agricole, precum și o gamă largă de produse alimentare, de la pâine și produse de patiserie până la zahăr, cafea, ceai, paste făinoase, condimente și băuturi alcoolice sau nealcoolice.
Recomandări pentru șoferi pe timpul caniculeiÎn contextul valului de căldură, polițiștii recomandă tuturor conducătorilor auto să verifice starea tehnică a vehiculului înainte de plecare, în special presiunea din anvelope, funcționarea instalației de climatizare și nivelul lichidului de răcire.
Pentru deplasările pe distanțe lungi este recomandată evitarea intervalului cu temperaturile cele mai ridicate, călătoriile fiind preferabil să fie programate dimineața devreme sau seara.
Șoferii sunt sfătuiți, de asemenea, să facă pauze regulate pentru odihnă și hidratare și să fie atenți la simptomele provocate de căldură, precum somnolența, amețeala, dificultățile de concentrare sau durerile de cap, care pot afecta capacitatea de a conduce în siguranță.
Poliția atrage atenția că manevrele riscante și comportamentul agresiv în trafic pot crește semnificativ riscul producerii unor accidente, mai ales în condiții de temperaturi extreme.
În centrul controversei se află un videoclip publicat de medicul italian Debora Rasio, care a susținut că razele solare nu provoacă melanom și că produsele cu factor de protecție nu reduc riscul de cancer de piele. Pentru a-și susține afirmațiile, aceasta a invocat mai multe studii științifice. Potrivit analizei realizate de Il Post, studiile respective au fost însă interpretate greșit. Cercetările arată că expunerea excesivă la radiațiile ultraviolete crește riscul de cancer de piele și că utilizarea corectă a cremelor de protecție contribuie la reducerea acestui risc.
Medicul italian Debora Rasio. Sursa foto Instagram/dott.deborarasio
Ce spun, de fapt, studiileOrganizația Mondială a Sănătății și Agenția Internațională pentru Cercetarea Cancerului (IARC) clasifică radiațiile ultraviolete drept cancerigene. Razele UVA și UVB pot provoca leziuni ale ADN-ului celular, iar expunerea repetată sau arsurile solare severe cresc riscul apariției melanomului și al altor forme de cancer cutanat. Studiile invocate în videoclip arată că persoanele expuse constant la soare, cum sunt cele care lucrează în aer liber, dezvoltă mai rar arsuri solare acute decât cei care se expun doar ocazional, în vacanțe sau în weekend. Acest lucru nu înseamnă însă că soarele protejează împotriva melanomului. Specialiștii explică faptul că expunerile intense și sporadice, mai ales cele care provoacă arsuri, reprezintă unul dintre cei mai importanți factori de risc.
De ce a apărut confuzia legată de cremele solareUn alt argument folosit în videoclip a fost un studiu din 2023 care părea să arate că utilizatorii de creme solare dezvoltă mai des cancer de piele. Autorii cercetării explică însă că este vorba despre o asociere statistică, nu despre o relație de cauzalitate. Persoanele cu pielea foarte deschisă, cu numeroși alunițe sau cu antecedente de arsuri folosesc mai frecvent protecție solară, dar au și un risc natural mai mare de a dezvolta astfel de afecțiuni. În plus, mulți oameni petrec mai mult timp la soare tocmai pentru că se simt protejați, fără să reaplice crema la intervalele recomandate. Concluzia studiului este exact opusă celei prezentate în videoclip: utilizarea corectă a produselor cu protecție solară, împreună cu evitarea expunerii excesive și a arsurilor, rămâne una dintre cele mai eficiente măsuri de prevenție.
Soare puternic într-o zi la plajă. Sunt recomandate cremele solare pentru protecția pielii. Sursa foto: Hepta/Mediafax Foto
Declarațiile lui Salmo au amplificat controversaDiscuția a fost relansată după ce rapperul italian Salmo a afirmat într-un videoclip că a dezvoltat un carcinom bazocelular, sugerând că acesta ar avea legătură cu utilizarea cremelor de protecție solară. Medicii atrag atenția că faptul că două evenimente apar unul după altul nu înseamnă că există o relație de cauză și efect. Nu există dovezi științifice care să arate că produsele de protecție solară provoacă cancer de piele.
Mesajul specialiștilor: protecția solară rămâne esențialăInstituțiile sanitare italiene, inclusiv Ministerul Sănătății și Institutul Superior de Sănătate, au lansat campanii de informare pentru a combate dezinformarea apărută pe rețelele sociale. Recomandarea specialiștilor rămâne aceeași: expunerea la soare trebuie făcută cu moderație, evitând orele cu radiații puternice, folosind îmbrăcăminte adecvată și aplicând corect creme cu factor de protecție, care trebuie reaplicate periodic. Scopul nu este evitarea completă a soarelui, ci reducerea expunerii care poate provoca arsuri și crește riscul de cancer de piele.
Avionul a decolat de la Uzina de Aviație din Irkuțk, unde este produs. Zborul a durat o oră și 23 de minute, timp în care aeronava a atins o altitudine de 6.000 de metri și o viteză de aproximativ 600 km/h. În timpul zborului au fost testate stabilitatea și manevrabilitatea aeronavei în mai multe configurații, precum și funcționarea sistemelor produse în Rusia, relatează FlightGlobal.
Aeronava, reproiectată după sancțiunile occidentaleMC-21-310 este primul exemplar de serie al noii generații de aeronave civile rusești construit în cadrul programului de înlocuire a componentelor occidentale cu echipamente fabricate în Rusia. Programul a fost accelerat după sancțiunile occidentale impuse Moscovei, care au limitat accesul industriei aeronautice ruse la tehnologii și furnizori occidentali.
Potrivit oficialităților ruse, aproximativ jumătate din programul de zboruri necesare certificării aeronavei a fost deja finalizat. Livrările către companiile aeriene vor începe după încheierea procesului de certificare.
Uzina din Irkuțk a anunțat că este pregătită să producă primul lot de 18 aeronave de pasageri MC-21, care vor fi livrate companiei Aeroflot, cea mai mare companie aeriană din Rusia.
Un concurent pentru Airbus și BoeingMC-21 este un avion de pasageri cu fuselaj îngust și rază medie de acțiune, dezvoltat de compania rusă Yakovlev, parte a United Aircraft Corporation (UAC), principalul producător de aeronave din Rusia. Aeronava poate transporta până la 211 pasageri, în funcție de configurația cabinei, și este destinată segmentului dominat la nivel mondial de familiile Airbus A320neo și Boeing 737 MAX.
Primul zbor al programului MC-21 a avut loc în 2017, însă exemplarul care a decolat luni este primul avion de serie construit exclusiv cu sisteme și componente fabricate în Rusia, în cadrul programului lansat de Moscova pentru înlocuirea importurilor.
Istoria din spatele noului proiectÎn perioada sovietică, au fost produse mii de avioane de pasageri sub mărci precum Tupolev, Iliușin și Yakovlev, utilizate atât pe rutele interne, cât și în numeroase state aliate. După destrămarea Uniunii Sovietice, industria aeronautică rusă a intrat într-un declin accentuat, iar companiile aeriene au înlocuit treptat flotele sovietice cu aeronave Airbus și Boeing.
MC-21 este considerat principalul proiect prin care Rusia încearcă să revină pe piața avioanelor comerciale moderne, dominată în prezent de cei doi mari producători occidentali.
Într-o postare pe Facebook, Fifor susține că românii nu mai sunt speriați doar de problemele economice, ci mai ales de lipsa de încredere în autorități și de sentimentul de nesiguranță.
„Ceea ce îi înspăimântă pe români cu adevărat este altceva. Spaima surdă față de ziua de mâine. Sentimentul că nimeni nu mai are grijă de ei. Că nicio autoritate nu mai inspiră încredere, siguranță sau speranță”, afirmă social-democratul.
România, un „vas în derivă”. Bolojan, „medic generalist” ajuns să facă operație pe cordAcesta descrie România drept „un vas în derivă”, afectată de scumpiri succesive la carburanți, gaze și energie, precum și de inflație, și susține că statul a ajuns într-o situație de eșec instituțional.
Fifor îl critică pe Ilie Bolojan, despre care spune că nu mai oferă soluții și că este depășit de situație: „Ieri (luni – n.r.), Ilie Bolojan nu a transmis nimic. Nici o direcție. Nici o soluție. Nici măcar speranță”, afirmă deputatul PSD.
În mesajul său, Mihai Fifor folosește și o comparație pentru a descrie modul în care premierul conduce Guvernul, asemănându-l cu „un medic generalist” ajuns să efectueze o operație pe cord deschis fără competențele necesare.
Fifor, către Bolojan: „Oprește-te! Pleacă!”În plus, social-democratul îi cere premierului să demisioneze și să își asume responsabilitatea pentru actuala situație.
„Ilie Bolojan nu doar că trebuie să plece. Trebuie să își asume răspunderea pentru un an de iresponsabilitate”, susține Mihai Fifor, încheind mesajul cu apelul: „Oprește-te! Pleacă!”.
Incendiul a izbucnit luni, în jurul prânzului, într-o rezervație naturală aflată în apropierea satului Oostrum, din provincia Limburg, în sud-estul țării, potrivit Le Figaro. Marți dimineață, autoritățile provinciale au transmis că focul nu era încă sub control și că aproximativ 100 de hectare erau cuprinse de flăcări.
Cel puțin 300 de salvatori au fost mobilizați pe timpul nopții pentru a combate incendiul. Elicopterele care aruncă apă asupra focarelor urmau să își reia misiunile la ora locală 07:00, au precizat autoritățile. De asemenea, un camping din apropiere a fost evacuat pe durata nopții.
„Din cauza secetei, incendiul se poate răspândi rapid în rezervațiile naturale”, au adăugat autoritățile locale, fără să precizeze cauza exactă a izbucnirii focului.
Potrivit agenției olandeze ANP, care citează un purtător de cuvânt al autorităților locale, rafalele de vânt accelerează propagarea incendiului în toate direcțiile.
Mai multe țări europene se confruntă cu o secetă severă, caracterizată prin râuri secate, restricții privind consumul de apă și incendii de vegetație devastatoare, după valul istoric de căldură din luna iunie.
Conform unui studiu, încălzirea globală a accelerat pierderea umidității din sol, lacuri și râurile Europei, crescând astfel riscul apariției unor condiții de secetă extremă.
Pe durata misiunii, pompierii români au fost integrați în dispozitivul operativ coordonat de autoritățile franceze și au intervenit succesiv în localitățile Pontevès, Brignoles și Correns, în funcție de evoluția incendiilor.
În Pontevès, echipele au participat la limitarea propagării flăcărilor, stingerea și lichidarea focarelor active, precum și la monitorizarea zonelor afectate pentru prevenirea reaprinderii.
Ulterior, modulul românesc a fost redislocat în Brignoles, unde a avut misiunea de a proteja locuințele aflate în apropierea frontului de incendiu. După localizarea incendiului, pompierii au continuat patrulările și au identificat și lichidat focarele ascunse.
Intervenție complexăÎn ultimele zile ale misiunii, salvatorii români au fost mobilizați în Correns, unde un incendiu de amploare a necesitat intervenția unui dispozitiv complex, format din resurse terestre și aeriene. Pompierii au acționat în două sectoare de intervenție, desfășurând operațiuni pentru limitarea propagării incendiului, protejarea locuințelor și lichidarea focarelor active și ascunse.
Potrivit IGSU, pe întreaga durată a misiunii, modulul românesc a colaborat cu serviciile franceze de intervenție și cu celelalte module europene, contribuind la gestionarea incendiilor de pădure de mare amploare.
Francezii, recunoscători față de pompierii româniReprezentanții IGSU, experiența acumulată în Franța contribuie la consolidarea capacității operaționale a instituției și la dezvoltarea cooperării internaționale în domeniul protecției civile.
La finalul misiunii, pompierii români au primit mesaje de apreciere și desene din partea copiilor din comunitățile afectate, gesturi pe care IGSU le consideră o dovadă a recunoștinței pentru sprijinul oferit.
Misiunea României în Franța continuă prin activitatea celui de-al treilea schimb al modulului RO GFFF-V, care desfășoară în continuare intervenții în sprijinul autorităților franceze.
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a publicat în consultare publică proiectul de Ordin privind aprobarea Catalogului național al zonelor prioritare pentru biodiversitate, un document care urmărește consolidarea protecției patrimoniului natural al României și îndeplinirea obligațiilor asumate prin PNRR.
Potrivit ministerului, proiectul a fost elaborat în urma consultărilor cu Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, reprezentanți ai fermierilor, ai sectorului agroalimentar și administratori de terenuri. Autoritățile susțin că soluția propusă încearcă să găsească un echilibru între obiectivele de conservare a biodiversității, activitățile economice și interesele comunităților locale.
Ce suprafețe sunt incluse în catalogDocumentul reunește terenuri care beneficiau deja de un nivel ridicat de protecție, printre acestea numărându-se zonele de protecție strictă și integrală din parcurile naționale și naturale, zonele strict protejate din Rezervația Biosferei Delta Dunării, rezervațiile naturale, monumentele naturii, pădurile incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO, precum și pădurile virgine și cvasivirgine.
La acestea se adaugă păduri aflate în proprietatea publică a statului, pentru care Regia Națională a Pădurilor – Romsilva și-a exprimat acordul pentru includerea în categoria zonelor prioritare pentru biodiversitate.
Ministerul precizează că proiectul nu modifică regimul juridic al proprietăților private. Totodată, în zonele în care este permis managementul activ vor putea continua activități tradiționale, precum pășunatul și cositul, cu respectarea obiectivelor de conservare a habitatelor și speciilor.
Proiectul protejează natura și fondurile europeneMinistra Mediului, Diana Buzoianu, a declarat că proiectul este rezultatul dialogului cu actorii implicați și urmărește atât protejarea patrimoniului natural, cât și respectarea intereselor comunităților locale.
„Protejarea patrimoniului natural și respectarea comunităților locale trebuie să meargă împreună. Am discutat cu reprezentanții sectorului agricol, cu Ministerul Agriculturii și cu administratorii terenurilor și am construit o soluție echilibrată. (…) În același timp, îndeplinim un jalon important din PNRR și protejăm fondurile europene alocate României”, a transmis ministra Mediului.
Jalon din PNRR și risc de corecții financiarePotrivit MMAP, adoptarea actului normativ contribuie la îndeplinirea Jalonului 34 din Planul Național de Redresare și Reziliență, care vizează desemnarea zonelor de protecție strictă. Nerespectarea acestui angajament ar putea atrage o corecție financiară de până la 25,69 milioane de euro.
Ministerul explică faptul că noțiunea europeană de „zone de protecție strictă” a fost adaptată în legislația națională sub denumirea de „zone prioritare pentru biodiversitate”, pentru a evita suprapunerea cu o categorie de protecție deja existentă în dreptul românesc. Astfel, noua formulare permite includerea atât a zonelor cu protecție strictă, cât și a celor în care sunt permise activități de management activ.
Proiectul de Ordin a primit avizul Comisiei Monumentelor Naturii din cadrul Academiei Române și al Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale. După încheierea perioadei de consultare publică și analizarea observațiilor primite, documentul va putea fi adoptat în forma finală.
Înaintea meciului cu echipa pregătită de Cristian Chivu, Inter Milano, programat miercuri la Perth (Australia), în cadrul turneului de pregătire „Calcio Italiano”, Amorim a transmis condoleanțe familiei fostului căpitan al lui AC Milan și a vorbit despre impactul pe care dispariția acestuia l-a avut asupra clubului.
„Nu cred că sunt persoana potrivită să vorbească despre Baresi, pentru că sunt aici de foarte puțin timp. Dar pot spune ce am simțit în club. Nimeni nu îi spune «Baresi», toți îi spun simplu «Franco», iar asta înseamnă ceva. Când vorbești despre el cu oamenii din club, îi vezi cu lacrimi în ochi”, a afirmat tehnicianul portughez la conferința de presă premergătoare partidei de miercuri.
Amorim a remarcat că toți cei care l-au cunoscut pe Baresi nu îi evocă în primul rând trofeele, ci loialitatea față de club.
„Nimeni nu vorbește despre Ligile Campionilor sau despre titlurile câștigate. Toți spun același lucru: «Când am retrogradat în Serie B, el nu ne-a părăsit». Asta este cu adevărat special. Franco a fost totul pentru echipă. Nu pot promite rezultate, dar pot promite un lucru: echipa va fi întotdeauna cel mai important lucru la acest club și vom duce mai departe moștenirea lui Franco”, a declarat portughezul.
Mulțumit de lotReferindu-se la lotul pe care îl are la dispoziție, Amorim s-a declarat mulțumit și a lăsat să se înțeleagă că nu consideră obligatorii noi transferuri.
„Sunt foarte mulțumit de echipa pe care o am. Construim o anumită idee de joc și avem, desigur, și o strategie pentru mercato. Uneori o putem pune în practică, alteori nu. Dar dacă vom începe sezonul cu acest lot, cred că vom fi competitivi în fiecare meci și vom putea câștiga orice partidă”, a spus el.
Antrenorul a confirmat că atât Rafael Leao, cât și veteranul croat Luka Modric vor evolua în derby-ul cu Inter.
„Leao este fericit și motivat. Nu am văzut nicio diferență între el și ceilalți jucători. Simt că grupul este foarte unit și important este să păstrăm acest spirit și atunci când vor apărea momente dificile. La Milan trebuie să câștigi fiecare meci”, a afirmat Amorim.
Despre Modric, care și-a prelungit contractul cu AC Milan pentru încă un sezon, tehnicianul a spus că experiența sa este extraordinară.
„Am făcut multe eforturi pentru a-l avea alături încă un sezon. Este un jucător special, dar va trebui să lupte pentru locul său în echipă”, a precizat Amorim.
ObiectiveSosit în iunie la AC Milan, primul meci al lui Amorim pe banca formației milaneze s-a încheiat la egalitate, 2-2, cu Celtic Glasgow, într-un amical disputat luna trecută.
Obiectivul său în noul sezon este calificarea echipei în Liga Campionilor, după ce AC Milan a ratat clasarea între primele patru locuri în Serie A în ediția precedentă.
Tot mai mulți analiști militari și specialiști în Rusia consideră că președintele Vladimir Putin ar putea ordona o nouă mobilizare după alegerile legislative programate în perioada 18-20 septembrie, scrie Il Post. O astfel de decizie înainte de scrutin ar putea afecta și mai mult imaginea partidului de guvernământ, într-un context în care războiul din Ucraina devine tot mai impopular în rândul populației. Dacă scenariul se confirmă, ar fi a doua mobilizare de amploare de la începutul invaziei din februarie 2022.
Rusia are nevoie de tot mai mulți soldațiPotrivit estimărilor serviciilor occidentale de informații și ale presei independente, Rusia are aproximativ 700.000 de militari implicați în războiul din Ucraina. În peste patru ani de conflict, pierderile ar fi uriașe: cel puțin 450.000 de soldați uciși și aproximativ 1,4 milioane răniți. În același timp, recrutările voluntare au scăzut semnificativ în 2026, fiind cu aproximativ o treime mai mici decât anul trecut. CNN remarca încă din luna iunie că avantajul numeric de care Rusia a beneficiat până acum începe să se diminueze.
Rusia, recrutare. Sursa foto: X
Bonusurile financiare nu mai sunt suficienteDupă mobilizarea din 2022, Moscova a încercat să atragă voluntari oferind salarii și bonusuri foarte mari. În unele cazuri, un militar poate câștiga echivalentul a 60.000 de euro pe an, de aproape patru ori peste salariul mediu din Rusia. Cu toate acestea, stimulentele financiare nu mai conving suficienți oameni. Teama de pierderile de pe front și reputația armatei ruse îi determină pe mulți să refuze înrolarea.
Presiuni asupra studenților și metode tot mai dureSurse citate de presa independentă susțin că autoritățile încearcă acum să recruteze inclusiv studenți. Universitățile ar fi primit obiective privind numărul celor care trebuie convinși să semneze contracte cu armata, iar unor tineri li s-ar fi oferit posibilitatea de a evita exmatricularea sau de a obține un loc la facultate în schimbul înrolării.
În paralel, organizațiile care îi ajută pe ruși să părăsească țara spun că primesc sute de solicitări zilnic, iar căutările online despre modalitățile de evitare a serviciului militar au crescut puternic în ultimele săptămâni. Au apărut și relatări privind persoane constrânse să semneze contracte militare după presiuni exercitate de poliție sau de serviciile de securitate, deși amploarea acestor practici nu poate fi verificată independent.
Un semnal urmărit cu atențieAnaliștii observă și o schimbare de ton în presa de stat și în discursul propagandiștilor apropiați Kremlinului. Spre deosebire de perioada anterioară, aceștia nu mai exclud posibilitatea unei noi mobilizări, ci susțin doar că, „deocamdată”, ea nu este necesară. Pe canalele Telegram apropiate armatei circulă deja mesajul că cei care intenționează să se înroleze ar trebui să o facă acum, cât încă beneficiază de condiții financiare avantajoase, sugerând că acestea ar putea deveni mult mai dure în cazul unei mobilizări generale.
Anul școlar 2026–2027 începe administrativ la 1 septembrie 2026 și se încheie la 31 august 2027, potrivit ordinului aprobat de Ministerul Educației și publicat în Monitorul Oficial.
Cursurile încep luni, 7 septembrie 2026, iar pentru majoritatea elevilor se termină vineri, 18 iunie 2027. Anul școlar va avea 36 de săptămâni de cursuri. tura anului școlar 2026–2027
Modulul 1
Cursurile se desfășoară de luni, 7 septembrie 2026, până vineri, 23 octombrie 2026.
Urmează vacanța de toamnă, de sâmbătă, 24 octombrie, până duminică, 1 noiembrie 2026. Elevii revin la școală luni, 2 noiembrie. lul 2
Al doilea modul începe luni, 2 noiembrie 2026, și se încheie marți, 22 decembrie 2026.
Vacanța de iarnă începe miercuri, 23 decembrie 2026, și se termină duminică, 10 ianuarie 2027. Cursurile sunt reluate luni, 11 ianuarie. lul 3
Al treilea modul începe luni, 11 ianuarie 2027.
Data la care se încheie diferă în funcție de județ și poate fi:
vineri, 12 februarie 2027;
vineri, 19 februarie 2027;
vineri, 26 februarie 2027.
Diferențele apar deoarece fiecare inspectorat școlar stabilește perioada vacanței mobile, cunoscută și drept „vacanța de schi”.
Vacanța mobilă din februarie sau martieElevii vor avea o săptămână de vacanță în intervalul 15 februarie–7 martie 2027.
În funcție de decizia fiecărui inspectorat, vacanța poate fi programată în una dintre următoarele perioade:
Prin urmare, cursurile vor fi reluate luni, 22 februarie, 1 martie sau 8 martie, în funcție de județ. lul 4
Modulul al patrulea începe după vacanța mobilă, la una dintre datele stabilite la nivel județean, și se încheie vineri, 23 aprilie 2027.
Vacanța de primăvară începe sâmbătă, 24 aprilie, și se termină marți, 4 mai 2027. Elevii se întorc la cursuri miercuri, 5 mai. lul 5
Ultimul modul începe miercuri, 5 mai 2027, și se termină vineri, 18 iunie 2027.
Vacanța de vară începe sâmbătă, 19 iunie 2027, și durează până duminică, 5 septembrie 2027. termină școala elevii din clasele terminale
Pentru anumite clase, cursurile se încheie mai devreme:Pe 5 octombrie 2026, de Ziua internațională a educației, nu vor fi organizate cursuri.
De asemenea, elevii nu merg la școală în zilele de sărbătoare legală și în celelalte zile nelucrătoare prevăzute de lege sau de contractul colectiv de muncă aplicabil. au loc „Școala altfel” și „Săptămâna verde”
Programele „Școala altfel” și „Săptămâna verde” vor fi organizate în perioada 7 septembrie 2026–23 aprilie 2027.
Fiecare program va dura câte cinci zile consecutive lucrătoare. Școlile vor stabili perioadele exacte, cu obligația ca „Școala altfel” și „Săptămâna verde” să fie programate în module diferite. darul vacanțelor școlare 2026–2027
Vacanțe în anul școlar 2026-2027Microsoft le recomandă turiștilor și persoanelor care călătoresc în interes de serviciu să evite, pe cât posibil, rețelele Wi-Fi publice, după identificarea unei campanii informatice care a compromis infrastructura de internet a unor hoteluri și a altor spații destinate călătorilor.
Operațiunea a fost denumită CaptiveCrunch și este atribuită de Microsoft grupării Storm-2945, considerată o ramură a Midnight Blizzard. Gruparea, cunoscută și sub numele APT29 sau Cozy Bear, este asociată de autoritățile americane și britanice cu Serviciul de Informații Externe al Rusiei – SVR.
Microsoft Threat Intelligence susține că atacurile sunt „răspândite, dar țintite” și au fost observate de la începutul lunii mai 2026. Au fost identificate rețele Wi-Fi compromise în mai multe țări, inclusiv în hoteluri, centre de conferințe și alte spații care folosesc pagini speciale pentru autentificarea oaspeților.
Cum este transformat Wi-Fi-ul hotelului într-o capcanăAtacul începe atunci când turistul se conectează la rețeaua Wi-Fi și este direcționat către așa-numitul „captive portal” – pagina pe care utilizatorii trebuie, de regulă, să introducă numărul camerei, adresa de e-mail sau să accepte termenii de utilizare.
Hackerii manipulează traficul DNS și HTTP al rețelei și redirecționează utilizatorii către pagini controlate de ei. În locul unei simple confirmări a conexiunii, victima poate primi un mesaj care susține că trebuie să instaleze o actualizare pentru Windows, browser, drivere sau un program de securitate.
Fereastra falsă poate apărea exact în momentul conectării, ceea ce o face să pară legitimă. Utilizatorul poate crede că hotelul îi cere actualizarea programelor pentru a-i permite accesul la internet.
În realitate, fișierul descărcat poate instala un program de acces de la distanță denumit CornFlake. Malware-ul se copiază pe dispozitiv, își creează mai multe mecanisme de pornire automată și se ascunde sub denumiri care imită procese legitime ale sistemului Windows.
Ferestrele false care trebuie să ridice suspiciuniMicrosoft a identificat mai multe tipuri de ecrane folosite pentru a distrage atenția victimei în timp ce programul malițios este instalat. Acestea pot imita:
Alte pagini pot pretinde că Google a detectat „trafic neobișnuit” și că utilizatorul trebuie să își verifice identitatea. Victimei i se poate cere să copieze și să execute o comandă în Windows Terminal, Command Prompt sau PowerShell.
Astfel de instrucțiuni nu reprezintă verificări normale ale conexiunii la internet. Microsoft avertizează că solicitările de tip „copiază și rulează această comandă” trebuie tratate drept tentative de infectare.
Ce pot fura hackerii de pe dispozitivOdată instalat, programul CornFlake le poate oferi atacatorilor control extins asupra calculatorului. Potrivit analizei Microsoft, hackerii pot:
O altă componentă, denumită ChocoShell, este specializată în furtul parolelor, cookie-urilor de sesiune, datelor de autentificare Wi-Fi și tokenurilor folosite pentru conectarea la Microsoft 365.
Furtul cookie-urilor și al tokenurilor este deosebit de periculos deoarece, în anumite situații, atacatorii pot accesa conturile fără să mai introducă parola victimei.
Microsoft a identificat și indicii că atacatorii încearcă să vizeze telefoane cu Android, utilizatorilor fiindu-le prezentate instrucțiuni pentru descărcarea și instalarea unui fișier APK.
Conturile Microsoft 365, o țintă importantăUnele victime sunt direcționate către pagini care imită serviciile Microsoft sau către un proces aparent legitim de autentificare cu un cod pentru dispozitiv.
Atacatorii inițiază autentificarea pe propriul dispozitiv, apoi îi cer victimei să introducă un cod pe pagina reală Microsoft. Utilizatorul crede că își autorizează laptopul, dar aprobă, de fapt, sesiunea controlată de hackeri.
În cazul unui cont profesional, atacatorii ar putea obține acces la e-mailurile din Microsoft 365, fișierele din OneDrive și alte date ale companiei. Microsoft arată că integrarea acestei metode în pagina de conectare la Wi-Fi poate face solicitarea să pară mai credibilă.
Cum se pot proteja turiștiiMicrosoft recomandă ca rețelele wireless din hoteluri, aeroporturi, centre de conferințe și alte spații publice să fie considerate nesigure.
Cea mai sigură variantă este folosirea conexiunii mobile proprii, prin hotspot, cartelă eSIM sau un dispozitiv separat de internet mobil. Utilizatorii nu ar trebui să instaleze actualizări, certificate, programe de securitate sau instrumente de reparare a conexiunii prezentate după accesarea unei rețele Wi-Fi publice.
Actualizările pentru Windows și pentru aplicații trebuie realizate exclusiv din meniurile oficiale ale sistemului de operare sau direct din aplicațiile respective, nu din ferestre apărute în browser.
De asemenea, utilizatorii nu ar trebui să folosească parola contului profesional pe pagina de conectare a hotelului și nici să introducă un cod Microsoft primit în mod neașteptat. Autentificarea multifactor și cheile de acces de tip passkey pot limita riscurile, însă aprobarea unei solicitări frauduloase poate permite în continuare compromiterea contului.
Microsoft le recomandă companiilor să analizeze ce informații oferă angajații hotelurilor și organizatorilor de conferințe atunci când se conectează la rețelele pentru oaspeți. Date precum numele companiei, funcția ocupată, adresa profesională de e-mail și detaliile călătoriei îi pot ajuta pe atacatori să selecteze ținte valoroase.
Un ofițer superior din structura de informații a Comandamentului Central al SUA, cunoscut sub acronimul CENTCOM, a transmis săptămâna trecută un e-mail unui grup extins de analiști militari. Mesajul începea cu o solicitare directă: „Avem nevoie de idei”.
Ofițerul le-a cerut destinatarilor să identifice noi modalități prin care Iranul ar putea fi presat și pedepsit, au declarat pentru CNN două surse familiarizate cu mesajul. Trimiterea unei astfel de solicitări prin e-mail, către un număr mare de specialiști, a fost descrisă de oficiali militari drept neobișnuită.
Una dintre surse a afirmat că CENTCOM analizează toate variantele și consideră că actuala strategie trebuie reevaluată, după ce săptămâni de bombardamente nu au determinat Iranul să accepte condițiile cerute de Washington.
CENTCOM susține că solicitarea face parte din procesul de planificareComandamentul Central al SUA nu a negat existența mesajului. Căpitanul Timothy Hawkins, purtător de cuvânt al CENTCOM, a declarat că instituția are o tradiție îndelungată în identificarea unor soluții inovatoare.
Potrivit acestuia, amiralul Brad Cooper, comandantul CENTCOM, solicită frecvent opiniile membrilor structurii militare, indiferent de grad, pentru îmbunătățirea operațiunilor.
E-mailul a fost trimis înainte ca Donald Trump să amenințe cu o nouă ofensivă masivă împotriva Iranului. Președintele american a renunțat însă în ultimul moment la atac, după ce prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman și alți lideri din Golf i-au cerut să prioritizeze dialogul și să evite extinderea conflictului.
Bombardamentele nu au schimbat poziția TeheranuluiStatele Unite au lansat în ultimele săptămâni mai multe valuri de atacuri asupra unor ținte iraniene. CENTCOM a anunțat că, pe 29 iulie, a lovit zeci de obiective ale Gardienilor Revoluției, printre care centre de comandă, instalații pentru rachete și drone, sisteme de supraveghere de coastă și capacități navale.
Operațiunea a venit după ce Iranul ar fi lansat mai multe rachete balistice asupra forțelor americane din Orientul Mijlociu. Toate proiectilele au fost interceptate, potrivit armatei SUA. Peste 50.000 de militari americani sunt desfășurați în prezent în regiune.
În ciuda bombardamentelor, serviciile americane de informații consideră că actuala campanie aeriană nu va fi suficientă pentru a determina conducerea iraniană să-și schimbe poziția la negocieri.
Generalul Dan Caine, președintele Statului Major Întrunit, a recunoscut în fața Congresului că „puterea aeriană are limite” și că bombardamentele nu pot îndeplini toate obiectivele anunțate de Trump.
Atacuri simbolice sau trupe trimise la solAdministrația americană analizează intensificarea atacurilor asupra instalațiilor nucleare iraniene rămase intacte. Printre posibilele ținte se află complexul subteran cunoscut sub numele de Pickaxe Mountain, unde ar putea fi depozitate materiale sau echipamente nucleare.
Instalațiile sunt însă construite la mare adâncime, iar oficialii americani consultați de CNN cred că nici cele mai puternice arme convenționale ale SUA nu le-ar putea distruge complet. O asemenea operațiune ar putea necesita trimiterea trupelor la sol, o variantă cu riscuri militare și politice majore.
Cel puțin 18 militari americani au murit de la începutul războiului, iar alte câteva sute au fost rănite, potrivit datelor Pentagonului citate de presa americană.
O altă variantă discutată la Washington ar presupune un bombardament intens, desfășurat timp de una sau două săptămâni, pentru distrugerea capacităților iraniene de lansare a rachetelor. Trump a ezitat până acum să aprobe planul, după avertismente privind reducerea stocurilor americane de interceptoare antiaeriene și riscul unui număr mare de victime civile.
Oficialii au analizat inclusiv atacuri cu un efect vizual spectaculos, asemănate de una dintre surse cu un „foc de artificii”. Acestea i-ar putea oferi lui Trump posibilitatea de a revendica o victorie și de a reduce operațiunile, fără ca programul nuclear iranian să fie însă eliminat.
Strâmtoarea Ormuz, principala miză a conflictuluiNiciunul dintre aceste scenarii nu rezolvă principala dispută dintre Washington și Teheran: controlul și regimul de navigație din Strâmtoarea Ormuz.
Iranul încearcă să transforme rutele comerciale și infrastructura energetică din regiune în instrumente de presiune. Teheranul consideră că poate obliga Statele Unite și statele din Golf să accepte un rol iranian mai important în administrarea strâmtorii, prin creșterea costurilor economice și militare ale conflictului. Aproximativ o cincime din consumul mondial de petrol tranzita Hormuz înaintea războiului.
Donald Trump a susținut luni că negocierile cu Iranul ar putea duce rapid la redeschiderea strâmtorii și a calificat discuțiile drept „ultima șansă” a Teheranului de a evita noi lovituri. Ministerul iranian de Externe a negat însă că ar exista negocieri directe cu Washingtonul și a precizat că discută doar cu Omanul despre circulația navelor.
Victor Ponta a făcut anunțul în emisiunea „Subiectul Zilei” de la Gândul fără să precizeze deocamdată numele viitoarei formațiuni, data lansării sau echipa cu care va porni noul proiect politic.
„Fac partid pentru alegerile următoare parlamentare. Eu cred că orice român în acest moment, indiferent de gândirea social-democrată, liberală sau conservatoare, trebuie să participe la efortul de a elibera România de această sectă globalistă care ne-a subjugat”, a declarat Victor Ponta.
Ponta respinge ideea că va lua voturi de la AURÎntrebat dacă apariția unei noi formațiuni pe zona suveranistă nu va fragmenta electoratul și nu va afecta în primul rând AUR, fostul premier a susținut că intenția sa este, dimpotrivă, să adune mai multe forțe politice și categorii de alegători.
„Nu e vorba de împărțit, e vorba de unit toate forțele ca să eliberăm România de aceștia”, a răspuns Ponta.
Fostul premier a invocat și voturile date alături de PSD, AUR și UDMR împotriva USR, sugerând că viitorul său proiect ar putea încerca să atragă electorat din mai multe zone politice, nu doar din bazinul tradițional al AUR.
Victor Ponta activează în grupul parlamentar „Uniți pentru România”Victor Ponta este deputat de Dâmbovița și a fost ales în Parlament pe lista PSD. După deteriorarea relațiilor cu conducerea social-democrată și candidatura sa independentă la prezidențiale, acesta a părăsit grupul parlamentar al PSD.
Începând din vara anului 2026, fostul premier activează în grupul parlamentar „Uniți pentru România”, structură constituită în luna mai și formată în principal din parlamentari desprinsi din alte formațiuni. Site-ul Camerei Deputaților îl menționează pe Ponta printre membrii grupului.
Noul proiect ar reprezenta o nouă încercare a lui Victor Ponta de a construi o formațiune în afara PSD, după experiența Pro România, partid lansat după conflictul său cu fosta conducere social-democrată.
Ponta nu crede că vor fi organizate alegeri anticipateFostul premier a declarat și că nu se așteaptă la declanșarea alegerilor parlamentare anticipate. El și-a argumentat poziția prin faptul că Guvernul Bolojan este interimar și are atribuții limitate.
„Nu cred că vor fi alegeri anticipate”, a spus Ponta. El a susținut că Executivul nu poate emite ordonanțe de urgență și hotărâri de guvern și că situația s-ar putea schimba prin instalarea unui guvern cu puteri depline.
Legislația stabilește însă o limitare ceva mai nuanțată. Un guvern al cărui mandat a încetat poate adopta acte individuale sau normative necesare pentru administrarea treburilor publice, dar nu poate promova politici noi. În această perioadă, Executivul nu poate emite ordonanțe și nu poate iniția proiecte de lege. Prin urmare, un guvern interimar poate adopta hotărâri, dar numai în limitele administrării curente.
Victor Ponta a candicat la alegerile prezidențiale din mai 2025. Acesta a primit 1.230.164 de voturi, reprezentând 13,04%, și s-a clasat pe locul al patrulea în primul tur, după George Simion, Nicușor Dan și Crin Antonescu.
La Baziaș, unde Dunărea intră în România, debitul fluviului coborâse pe 3 august la 1.500 de metri cubi pe secundă, față de media multianuală de 3.900 de metri cubi pe secundă pentru luna august.
Pentru 4 august este prognozată o nouă scădere, până la aproximativ 1.450 de metri cubi pe secundă. Valoarea este foarte apropiată de minimul istoric de 1.400 de metri cubi pe secundă, înregistrat în 1985.
Scăderea nivelului fluviului a afectat deja producția de energie. Nuclearelectrica a oprit controlat Unitatea 1 de la Cernavodă pe 28 iulie, invocând nivelul foarte redus al Dunării și necesitatea menținerii condițiilor de securitate nucleară.
Un asemenea scenariu fusese anticipat în documentele statului.România nu a dus lipsă de studii, strategii sau avertismente privind criza apei. Documentele oficiale anticipau scăderea debitelor și riscuri importante pentru agricultură, alimentarea cu apă și producția de energie. Strategia aprobată de Guvern în 2024 includea și măsuri care trebuiau puse în aplicare până în 2030.
Cu toate acestea, în august 2026, Dunărea a ajuns aproape de minimul istoric, apa pentru irigații a fost restricționată, iar un reactor al Centralei Nucleare de la Cernavodă a fost oprit preventiv. Rămâne neclar câte dintre măsurile prevăzute pe hârtie au fost aplicate efectiv.
Strategia Guvernului avertiza că apa va scădea în lunile caldeLa 14 august 2024, Guvernul a aprobat Strategia Națională privind Adaptarea la Schimbările Climatice pentru perioada 2024–2030, cu perspectiva anului 2050.
Documentul, publicat în Monitorul Oficial, stabilește măsuri și responsabilități pentru ministere, instituții centrale și administrații locale. Unul dintre capitole este dedicat resurselor de apă.
Strategia avertizează că debitele râurilor ar putea crește în lunile de iarnă, dar vor scădea în cea mai mare parte a anului. Reduceri importante sunt prognozate în aprilie și mai, dar și în perioada august–noiembrie.
Debitele medii multianuale ar putea scădea cu până la 15% în mai multe bazine hidrografice. În anumite bazine din sudul României, reducerea estimată ajunge până la 40%.
Documentul estimează că secetele vor deveni mai frecvente și mai intense, iar cantitatea de apă disponibilă se va reduce în special în sezonul cald. Scăderea rezervelor subterane poate afecta calitatea apei și poate contribui la secarea temporară sau permanentă a unor cursuri de suprafață.
Strategia avertizează și asupra consecințelor pentru sistemul energetic. Reducerea debitelor și creșterea temperaturii apei pot afecta atât hidrocentralele, cât și centralele nucleare care folosesc apa râurilor pentru răcire.
Doi ani mai târziu, nivelul Dunării a dus la oprirea preventivă a Unității 1 de la Cernavodă.
Avertismentele existau încă din 2021Estimările incluse în strategia din 2024 nu erau noi.
Un document publicat în 2021 de Administrația Națională „Apele Române”, pe baza studiilor realizate împreună cu Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor, avertiza că schimbările climatice vor produce secete mai intense și de mai lungă durată.
Printre consecințele identificate se aflau reducerea cantității de apă disponibile, deteriorarea calității acesteia și afectarea biodiversității acvatice.
Apele Române propuneau încă de atunci reutilizarea apelor uzate epurate în agricultură și industrie, adaptarea modului de folosire a terenurilor în zonele cu deficit și reducerea presiunii asupra rezervelor subterane.
Mesajul a fost repetat public în 2022 și 2023. Autoritățile arătau că schimbările climatice au deja un impact major asupra resurselor de apă ale României, prin secete mai lungi și mai intense, episoade severe de inundații și degradarea calității apei.
Seceta, trecută de Guvern între principalele riscuri naționaleCu o lună înainte de aprobarea strategiei climatice, Guvernul adoptase Strategia Națională de Reducere a Riscurilor de Dezastre pentru perioada 2024–2035.
Documentul include seceta între cele zece riscuri majore evaluate la nivel național. Pentru secetă și incendiile de pădure, autoritățile au luat în calcul inclusiv efectele estimate ale schimbărilor climatice.
Strategia cerea ministerelor și administrațiilor locale să își adapteze propriile planuri la măsurile stabilite la nivel național.
Semnalele apăreau deja și în datele din teritoriu. Într-un document prezentat în 2025, Administrația Bazinală de Apă Buzău–Ialomița constata o tendință generală de scădere a debitelor medii anuale în perioada 2018–2024.
În 2024, toate cele 12 stații hidrometrice analizate în bazinul Buzăului au înregistrat abateri negative de peste 50%. Pe râul Câlnău, la Potârnichești, debitul mediu anual s-a apropiat de zero, iar fenomene de secare au fost consemnate în 360 de zile.
Autorii documentului arătau că valorile extrem de reduse nu erau provocate doar de lipsa precipitațiilor din acel an, ci și de deficitul de apă acumulat în anii anteriori.
Ce trebuia să facă statul până în 2030Strategia climatică aprobată în 2024 nu se limita la prezentarea riscurilor. Planul de acțiune prevedea evaluarea necesarului de apă pentru populație, agricultură, industrie și producția de energie, precum și identificarea zonelor amenințate de deficit.
Printre măsurile prevăzute se aflau:
Instituțiile responsabile trebuiau să raporteze Ministerului Mediului stadiul aplicării măsurilor, printr-un mecanism de monitorizare organizat o dată la doi ani, începând din 2025.
Valeri Zalujnîi a lansat una dintre cele mai dure critici formulate de un oficial ucrainean la adresa NATO, chiar în timpul unei reuniuni a ambasadorilor Ucrainei desfășurate luni, 3 august, la Kiev.
Deși fusese invitat să vorbească despre o eventuală implicare mai profundă a Ucrainei în Joint Expeditionary Force – Forța Expediționară Comună, cunoscută sub acronimul JEF –, fostul comandant al armatei și-a început intervenția punând sub semnul întrebării chiar obiectivul aderării la NATO.
„Cunosc foarte bine NATO. Nu mai credeți în povești. Din păcate, nu vom intra niciodată”, a afirmat Zalujnîi, potrivit publicației European Pravda. Generalul a amintit că a lucrat timp de aproximativ 12 ani pentru apropierea armatei ucrainene de standardele Alianței, în timp ce Kievului i s-ar fi spus repetat că aderarea este tot mai aproape.
Zalujnîi atacă doctrinele și capacitatea militară a NATOAmbasadorul ucrainean în Marea Britanie a argumentat că armata țării sale, transformată radical de războiul cu Rusia, nu se mai potrivește unei organizații despre care spune că funcționează încă pe baza unor doctrine rămase din perioada celui de-Al Doilea Război Mondial.
Zalujnîi a prezentat o evaluare extrem de critică a capacității NATO de a se adapta războiului modern. În opinia sa, Alianța ar putea avea nevoie de încă 12 ani pentru a trece la standarde care să îi permită să ajungă măcar la o parte din nivelul militar actual al Rusiei.
Afirmațiile reprezintă evaluarea personală a generalului și contrastează puternic cu mesajele oficiale ale NATO, care susține că își modernizează capacitățile de atac la distanță, apărare antiaeriană și antirachetă, sisteme fără pilot, inteligență artificială, spațiu și război cibernetic. La summitul de la Ankara din 8 iulie 2026, aliații au anunțat inclusiv achiziții militare suplimentare de peste 50 de miliarde de dolari.
În pofida criticilor, Zalujnîi a recunoscut că Ucraina are în continuare nevoie de tehnologiile existente în statele NATO, în special de sisteme antibalistice, capacități spațiale și alte mijloace militare avansate.
Un bloc militar european în locul NATOFostul comandant al armatei ucrainene consideră că viitoarele garanții de securitate pentru Kiev ar putea veni din partea unor alianțe noi, formate în afara actualei structuri NATO.
Potrivit lui Zalujnîi, Ucraina se va lega probabil de blocuri care urmează să fie create, cea mai realistă variantă fiind apariția unui bloc european de securitate militară. Generalul a indicat JEF drept unul dintre mecanismele care ar putea deveni utile pentru apărarea Ucrainei.
Joint Expeditionary Force este o structură militară formată din zece state și condusă de Marea Britanie, concentrată în special asupra securității din Marea Baltică, Atlanticul de Nord, regiunea arctică și nordul Europei. JEF poate desfășura rapid forțe și poate reacționa la amenințări aflate sub pragul activării Articolului 5 al NATO.
Ucraina nu este membră a structurii, dar a încheiat în noiembrie 2025 un parteneriat consolidat cu JEF. Cooperarea include pregătirea militarilor ucraineni, protejarea infrastructurii submarine, utilizarea dronelor, medicina de război și combaterea dezinformării. Unități ucrainene urmează să participe în 2026 la seria de exerciții JEF LION.
JEF nu reprezintă însă, în forma actuală, un substitut juridic pentru NATO. Structura nu are o clauză de apărare colectivă echivalentă Articolului 5 și nici obligația automată ca membrii să intervină militar atunci când unul dintre ei este atacat. Documentele oficiale o descriu mai degrabă drept un instrument flexibil care completează și sprijină NATO.
Aderarea la NATO este înscrisă în Constituția UcraineiDeclarațiile lui Zalujnîi nu modifică, prin ele însele, direcția oficială de politică externă a Ucrainei. Din 2019, Constituția țării stabilește caracterul ireversibil al parcursului european și euroatlantic, precum și obiectivul obținerii statutului de membru cu drepturi depline al Uniunii Europene și NATO.
Poziția oficială a Alianței rămâne, de asemenea, cel puțin formal, că „viitorul Ucrainei este în NATO”. Pagina NATO dedicată relațiilor cu Kievul, actualizată pe 9 iulie 2026, arată că aliații continuă să susțină „drumul ireversibil” al Ucrainei către integrarea euroatlantică deplină, inclusiv aderarea.
Cu toate acestea, declarația summitului NATO de la Ankara, adoptată pe 8 iulie 2026, nu a mai inclus explicit formularea privind aderarea sau „drumul ireversibil”, folosită în documentele summitului de la Washington din 2024. Textul de la Ankara s-a concentrat asupra sprijinului militar, aliații europeni și Canada angajându-se să furnizeze Ucrainei echipamente, instruire și asistență în valoare de 70 de miliarde de euro în 2026 și cel puțin un nivel echivalent în 2027.
Schimbare radicală de pozițieDeclarația actuală reprezintă și o schimbare semnificativă de ton pentru Zalujnîi. În octombrie 2024, în timpul unei intervenții la Chatham House, fostul comandant susținea că aderarea la NATO era principala soluție pentru securitatea pe termen lung a Ucrainei și avertiza că reconstrucția țării nu va fi posibilă fără garanții credibile împotriva unei noi agresiuni ruse.
Poziția exprimată acum de general indică o diminuare puternică a încrederii sale în perspectiva aderării și în capacitatea NATO de a răspunde rapid transformărilor produse de războiul modern. Declarațiile au o greutate politică suplimentară deoarece Zalujnîi rămâne una dintre cele mai populare și influente personalități din Ucraina, fiind prezentat frecvent drept un posibil viitor rival politic al președintelui Volodimir Zelenski.
Farul a profitat de evoluția modestă a gazdelor din prima repriză și a deschis scorul în minutul 21. Radaslavescu a trimis mingea în fața porții, iar Doicaru a finalizat acțiunea dobrogenilor.
Fostul jucător al FCSB, Eduard Radaslavescu, a majorat avantajul Farului în prelungirile primei reprize. Mijlocașul a primit o pasă de la Ahlinvi și a înscris cu un șut spectaculos, astfel că echipa constănțeană a intrat la vestiare cu un avantaj de două goluri.
FCSB a marcat după un corner acordat pentru întârzierea joculuiFCSB a schimbat trei jucători la pauză, iar jocul campioanei s-a îmbunătățit. Momentul care a relansat partida a venit în minutul 56, când portarul Farului, Rafael Munteanu, a ținut mingea în mâini mai mult decât limita permisă.
Arbitrul Adrian Cojocaru a considerat că portarul a depășit cele opt secunde prevăzute de regulament și a acordat corner pentru FCSB. Decizia i-a nemulțumit pe constănțeni, care au susținut că portarul nu întârziase suficient de mult repunerea.
Din lovitura de colț executată de Octavian Popescu, mingea a ajuns la Dawa, care a trimis spre poartă. Rafael Munteanu a intervenit, însă balonul depășise deja în întregime linia porții, iar golul a fost validat după verificarea VAR.
Regula introdusă de IFAB prevede că echipa adversă primește un corner atunci când portarul controlează mingea cu mâinile mai mult de opt secunde. Arbitrul trebuie să indice vizibil ultimele cinci secunde ale numărătorii. Măsura a fost introdusă pentru a limita tragerile de timp și a înlocuit vechea sancțiune, care prevedea acordarea unei lovituri libere indirecte.
Tănase a ratat un penalty, Joao Paulo a egalatFCSB a avut ocazia să egaleze la scurt timp după golul lui Dawa. Florin Tănase a fost faultat în careu de Ahlinvi, iar arbitrul a acordat penalty. Tot Tănase a executat, însă Rafael Munteanu a ghicit direcția și a respins șutul.
Farul putea închide partida în minutul 79, dar Tănasă și Banu au ratat din apropierea porții.
Ratările i-au costat pe constănțeni. În minutul 86, după o fază prelungită de atac, Joao Paulo a trimis mingea în plasă și a stabilit scorul final, 2-2. Golul a fost validat după o verificare VAR îndelungată, arbitrii analizând o posibilă poziție de ofsaid.
Prin acest rezultat, FCSB a ajuns la șapte puncte și a revenit pe primul loc în SuperLiga, fiind la egalitate cu Rapid, dar având un golaveraj mai bun. În etapa următoare, FCSB va juca în deplasare cu Sepsi, iar Farul va primi vizita formației Csikszereda.
Ministerul polonez al Sănătății a anunțat că apelul vizează hotărârea pronunțată la 1 aprilie 2026 de Tribunalul francofon de Primă Instanță din Bruxelles, în procesul intentat de Pfizer, Pfizer Export și BioNTech.
Autoritățile de la Varșovia susțin că decizia primei instanțe nu a luat în considerare toate circumstanțele de fapt și de drept relevante. Polonia a solicitat totodată suspendarea caracterului executoriu al hotărârii până când instanța superioară va analiza contestația.
Ministerul nu a făcut publice argumentele, probele sau strategia juridică pregătită pentru apel, motivând că dezvăluirea acestora ar putea afecta interesele statului în proces.
Instituția a precizat însă că va utiliza toate mijloacele legale de apărare și că demersurile sunt realizate cu sprijinul Procuraturii Generale a Poloniei și al unor firme de avocatură specializate.
De ce a refuzat Polonia vaccinurileProcesul are la bază un contract negociat în 2021 de Comisia Europeană cu Pfizer și BioNTech, în numele statelor membre ale Uniunii Europene. Acordul stabilea cantitățile de vaccin care urmau să fie cumpărate și calendarul livrărilor.
În aprilie 2022, Polonia a încetat să mai accepte și să mai plătească dozele prevăzute în contract. Varșovia a invocat reducerea puternică a cererii pentru vaccinare, evoluția pandemiei, costurile generate de primirea refugiaților ucraineni după invazia Rusiei și un posibil abuz de poziție dominantă din partea Pfizer.
Compania farmaceutică a dat Polonia în judecată în 2023, solicitând respectarea obligațiilor contractuale. Tribunalul din Bruxelles a respins argumentele statului polonez și a decis că acordul rămâne valabil.
Polonia a fost obligată să preia aproximativ 64 de milioane de doze și să plătească 5,64 miliarde de zloți, echivalentul a aproximativ 1,3 miliarde de euro, la care se adaugă dobânzi și cheltuieli de judecată.
O parte dintre doze ar urma să fie distruse, deoarece nu mai există o cerere care să permită utilizarea lor înainte de expirare.
Pfizer a început demersurile pentru recuperarea banilorPfizer a apărat hotărârea instanței belgiene, susținând că aceasta confirmă importanța respectării obligațiilor contractuale care au stat la baza răspunsului comun al Uniunii Europene în timpul pandemiei.
Compania a precizat că folosește mecanismele legale disponibile pentru punerea în executare a sentinței, după mai mulți ani de negocieri și încercări de adaptare a livrărilor la situația statelor membre.
Efectele executării au început deja să se facă simțite. Organizația europeană Eurocontrol a blocat sumele provenite din taxele de survol care ar fi trebuit transferate către agenția poloneză pentru navigație aeriană, PANSA.
Taxele reprezintă peste 80% din veniturile agenției. Guvernul polonez a promis că va asigura fondurile necesare pentru ca activitatea de control al traficului aerian să nu fie afectată.
România, obligată să plătească aproximativ 600 de milioane de euroȘi România a fost dată în judecată de Pfizer după ce a refuzat să mai preia dozele contractate. În aceeași serie de litigii, tribunalul din Bruxelles a obligat statul român să plătească aproximativ 600 de milioane de euro și să accepte aproape 29 de milioane de doze.
Valoarea inițială solicitată de Pfizer pentru cele 28.940.613 doze era de 564,34 milioane de euro, la care urmau să fie adăugate dobânzi și cheltuieli de judecată.
În cazul României, Pfizer România a început deja o procedură de executare silită. ROMATSA a anunțat că Eurocontrol a instituit, la 30 iunie, o poprire asupra sumelor colectate din taxele de navigație aeriană.
Măsura vizează aproximativ 3,42 miliarde de lei, reprezentând creanța principală și dobânzile, precum și costuri suplimentare de recuperare. ROMATSA nu a fost parte în procesul privind vaccinurile, însă veniturile sale din taxele de rută sunt colectate și administrate prin Eurocontrol. Regia a anunțat că analizează variantele juridice pentru contestarea și suspendarea măsurii.
Serviciile de navigație aeriană din România au continuat să funcționeze normal, fără efecte asupra siguranței sau continuității traficului aerian.
În total, hotărârile pronunțate împotriva Poloniei și României vizează vaccinuri în valoare de aproximativ 1,9 miliarde de euro. Deciziile sunt executorii, chiar dacă sunt contestate, ceea ce le permite companiilor Pfizer și BioNTech să încerce recuperarea sumelor până la pronunțarea unor hotărâri definitive.
