MediaFax.ro

Șeful statului, Nicușor Dan, a fost întrebat dacă a discutat cu șeful Armatei, Gheorghiță Vlad, după ce a fost pus sub acuzare de DNA.

„Am avut o discuție și o să mai am una”, a spus Dan.

Întrebat dacă la Summitul NATO din Ankara, Gheorghiță Vlad îl va însoți, Nicușor Dan a oferit intenționat același răspuns:

„Am avut o discuție și o să mai am una”.

Procurorii militari ai DNA l-au pus sub acuzare pe Gheorghiță Vlad, șef al Statului Major al Apărării din cadrul M.Ap.N., pentru săvârșirea infracțiunii de complicitate la uzurparea funcției, dacă funcționarul public a obținut pentru sine sau pentru altul un folos necuvenit, în dosarul angajărilor pe prietenii.

În același dosar, procurorii DNA i-au inculpat deja pe generalii MApN Mihai Șomordolea (r), Iulian Berdilă –  locțiitorul pentru operații și instrucție al șefului Statului Major al Apărării și Mircea Anicescu (r), fost locțiitor al șefului Direcției Generale Management Resurse Umane (DGMRU).

Structura militară a DNA instrumentează dosarul angajărilor pe prietenii din MApN de la jumătatea anului trecut (2025). După ce Serviciul Militar al DNA a început dosarul, generalul cu patru stele, Mihai Șomordolea, la vremea aceea consilier de stat, secretar CSAT în Departamentul Securității Naționale, a fost trecut în rezervă de președintele Nicușor Dan și schimbat din funcție pe 30 ianuarie 2026.

După ce procurorii militari ai DNA au găsit la percheziții probe împotriva generalului Gheorghiță Vlad, acesta a fost citat la DNA în ziua de joi, 28 mai 2026, pentru a se prezenta vineri,  29 mai 2026, însă audierea a fost amânată din cauza ședinței CSAT pe tema dronei ruse care a lovit în acea noapte blocul din Galați.

Ulterior punerii sub acuzare de către DNA, atât șeful SMA, Gheorghiță Vlad, cât și Iulian Berdilă – locțiitorul pentru operații și instrucție al șefului SMA, au respins acuzațiile procurorilor militari.

Cei doi au negat cu tărie implicările în potențiale activități de încălcare a legii, amândoi au lăsat de înțeles că nu se vor retrage din funcții iar Gheorghiță Vlad și-a argumentat poziția susținând că nu poate să nu observe “caracterul cel puțin curios al momentului ales pentru formularea acuzațiilor”.

În plus, Gheorghiță Vlad a afirmat că nu poate ignora faptul că ancheta DNA afectează imaginea „conducerii instituției Statului Major al Apărării într-un asemenea moment produce efecte care depășesc” persoana dânsului și „riscă să afecteze încrederea publică într-o instituție esențială pentru apărarea țării și siguranța cetățenilor”.

Nicușor Dan  a fost întrebat de ce s-a oprit tocmai la Eugen Tomac, ce l-a determinat să-l aleagă în detrimentul altor nume, dar și de a ales un premier politic și nu tehnocrat.

„Contrar aparențelor, politica e o meserie, adică posibilitatea de a negocia, de a-ți ierarhiza argumentele, mizele, capacitatea de interacțiune cu partide, este o meserie care se învață în timp. Și de aceea, dat fiind contextul complicat, atât de complicat că am avut o coaliție care se destramă, am considerat că un politician e mai bun decât un economist care n-a avut de-a face cu politicieni tot timpul”, a explicat Nicușor Dan.

Potrivit lui Nicușor Dan, prima opțiune a fost cea a unui guvern politic, însă niciunul dintre partide nu a venit cu o majoritate deja conturată la consultări.

„Am înțeles și contradicțiile între ceea ce dorește fiecare din partide și atunci singura soluție logică a fost a unui premier care să fie independent de partidele. Pentru că dacă spunem independent, evident că și prim-ministru trebuie să fie independent de partidele astea”, a declarat Nicușor Dan.

Reamintim că noul premier, Eugen Tomac, a fost desemnat, joi seară, de Nicușor Dan, care a afirmat că un independent este „singura soluție” pentru ca să existe înțelegere în partidele din coaliție.

Tomac a spus că intenționează să propună „o echipă de specialiști, un guvern tehnic și nu politic”, dar a afirmat că este deschis la dialog cu formațiunile pro-occidentale din Parlament.

„În primul rând că pe partea marină, cel puțin pentru mine, e un subiect nou”, a spus Nicușor Dan în cadrul unei conferințe de presă, vineri, după incidentul de la Constanța. 

Șeful statului a subliniat că va avea o discuție cu instituțiile responsabile pentru a evalua necesarul de capabilități și modul în care poate fi îmbunătățită reacția în astfel de situații. 

„Voi avea mâine o discuție cu instituțiile responsabile pentru ca eu însumi să înțeleg foarte bine contextul, echipamentele, eventuale lipsuri pe care le avem. Pe partea de drone aeriene, aici, după cum știți, au fost de-a lungul timpului și aveam informațiile în timp real, deci acolo a fost ușor să aveam acea cerere încă din februarie de echipamente de la NATO, deci acolo a fost o altă situație”, a declarat președintele. 

„În urma acestei întâlniri o să putem să comunicăm public părțile care sunt publice din necesarul nostru”, a mai spus Nicușor Dan. 

Vineri, o dronă navală ucraineană a ajuns în Portul Constanța și s-a autodetonat. Explozia a determinat evacuarea portului, din fericire, nefiind înregistrate victime. 

Noua funcționalitate marchează un pas important în strategia Sezamo de a simplifica experiența de cumpărături online și de a economisi timp pentru clienți. Maia poate înțelege cereri formulate în limbaj natural, poate recomanda produse, genera rețete, crea liste de cumpărături și gestiona întregul proces de comandă prin chat sau comandă vocală.

Clienții pot căuta produse, pot adăuga articole în coș, pot selecta intervalul de livrare și pot finaliza plata folosind cardurile deja salvate în aplicație. În plus, Maia poate ajuta la modificarea comenzilor, anularea acestora, gestionarea preferințelor alimentare și oferirea de recomandări personalizate pe baza comenzilor anterioare.

Totodată, Sezamo extinde accesul la Maia Voice, asistentul vocal disponibil anterior doar pentru membrii programului Xtra. Funcționalitatea este disponibilă treptat tuturor clienților și permite realizarea cumpărăturilor prin conversații naturale, fără utilizarea tastaturii.

Citeşte comunicatul integral AICI

„E bine ca noi să învățăm din toate chestiunile astea, știți ce s-a întâmplat azi, știți ce s-a întâmplat acum câteva zile la Galați, și să facem de așa manieră, să securizăm teritoriul României”, a declarat Vergil Chițac într-o intervenție la Digi24. 

Potrivit acestuia, România ar trebui să dezvolte un sistem eficient de avertizare timpurie și de neutralizare a dronelor care pătrund în spațiul național. 

„În cazul, de față trebuie securizată zona maritimă, și zona maritimă națională, și să ne creăm un sistem de avertizare timpurie și după aceea de distrugere a dronelor care pătrund”, continuă edilul. 

Chițac a subliniat că România dispune de sisteme de apărare civilă și de proceduri pentru gestionarea unor situații de urgență, însă acestea sunt concepute în principal pentru astfel de incidente. 

„Noi avem un sistem de apărare civilă și de alertare, de adăpostire, de reacție în astfel de situații, dar nu pe timp de război. Că se întâmplă să explodeze rețeaua de gaz sau că avem un incident de acest tip la un operator din port. Deci este ceva fixat. Noi suntem instruiți pentru astfel de cazuri”, mai spune primarul din Constanța. 

Reacția acestuia vine după ce o dronă maritimă s-a autodetonat în apropierea terminalelor petroliere, iar autoritățile au activat Planul Roșu de intervenție. 

Ucraina a confiramt că drona maritimă îi aparține, susținând că a pierdut controlul, după ce ar fi fost afectată de mijloacele de război electronic ale Rusiei. 

Judecătorii Secţiei de Contencios Administrativ şi Fiscal ai Curții Supreme de Justiție au rămas în pronunțare în dosarul în care președintele Dominic Fritz se judecă cu Agenția Națională de Integritate. Pronunțarea a fost stabilită pentru ziua de 18 iunie, ora 9.00.

Ce vizează dosarul lui Dominic Fritz

Dosarul de integritate al lui Dominic Fritz vizează o acuzație de conflict de interese administrativ, emisă de Agenția Națională de Integritate (ANI). Obiectul juridic exact al litigiului este un conflict de interese administrativ legat de semnarea unui document urbanistic. 

ANI susține că Dominic Fritz s-a aflat în conflict de interese după ce, în anul 2020 (la începutul primului său mandat de primar), a aprobat un referat pentru modificarea unui Plan Urbanistic Zonal (PUZ). PUZ-ul implica o firmă la care era asociat un arhitect de la care Dominic Fritz contractase anterior un împrumut de natură personală/financiară pentru finanțarea campaniei sale electorale din 2020.

Agenția consideră că semnarea actului în beneficiul acelei entități a afectat imparțialitatea exercitării funcției publice, generând un conflict de interese.

Curtea de Apel Timișoara l-a găsit vinovat pe liderul USR

În prima instanță, Curtea de Apel Timișoara, l-a găsit vinovat pe Dominic Fritz. În februarie 2026, Curtea de Apel Timișoara a respins contestația edilului și a menținut raportul ANI.

În aprilie 2026, Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a respins ca inadmisibilă o cerere de revizuire depusă de primar.

Dominic Fritz a declarat recurs împotriva deciziei Curții de Apel. Înalta Curte de Casație și Justiție are programat un termen chiar astăzi, 5 iunie 2026, pentru a dezbate recursul și posibila sesizare a Curții Constituționale (CCR) în acest caz.

Cum se apără Dominic Fritz

Primarul municipiului Timișoara susține că interpretarea ANI este „abuzivă” și utilizată ca „armă politică”. Acesta afirmă că legea prevede pentru această abatere o sancțiune administrativă minoră (reducerea indemnizației cu 10% timp de 6 luni) și declară public că nu își va pierde mandatul de primar sau funcția din partid din această cauză. Cu toate acestea, opozanții politici și anumiți juriști avertizează că o decizie definitivă nefavorabilă i-ar putea periclita poziția de primar și de președinte național al USR.

Ce se întâmplă dacă ÎCCJ menține decizia Curții de Apel Timișoara: este demis din funcția de primar, ar putea primi interdicție de a ocupa o funcție

Dacă Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) respinge recursul lui Dominic Fritz și menține decizia Curții de Apel Timișoara, raportul ANI devine definitiv, iar efectele juridice sunt imediate.

Conform articolului 160 din Codul Administrativ, mandatul unui ales local încetează automat în momentul rămânerii definitive a unei decizii de integritate.

Ca procedură, Prefectul Județului Timiș este obligat prin lege să emită un ordin de încetare a mandatului înainte de termen iar Dominic Fritz va fi demis din funcția de primar al Timișoarei.

Conducerea primăriei ar putea fi preluată temporar de unul dintre viceprimari, iar Guvernul va trebui să organizeze alegeri locale anticipate în Timișoara pentru restul mandatului.

Potrivit legii, Dominic Fritz, ar putea primi și o interdicție de a ocupa funcții publice timp de 3 ani, ceea ce i-ar putea genera probleme în cadrul USR.

Legea nr. 176/2010 prevede că persoana față de care s-a constatat definitiv un conflict de interese administrativ este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului.

Această interdicție îi va bloca dreptul de a candida la următoarele alegeri locale sau parlamentare din România pe durata celor 3 ani. Pierderea funcției de primar și interdicția legală de a candida la demnități publice pot declanșa automat o criză internă în USR.

Administrația Națională Apele Române a anunțat vineri, printr-un comunicat de presă, că alimentarea cu apă în zona Vălenii de Munte urmează să fie reluată în jurul orei 15:00.

Anunțul a venit după intervențiile care au fost efectuate la polderul Izvoarele, afectat de precipitațiile abundente și de creșterea turbidității apei.

Instituția a precizat că alimentarea cu apă din barajul Paltinu continuă să se desfășoare în condiții normale, prin utilizarea golirii de semiadâncime.

„Alimentarea cu apă la Vălenii de Munte se reia în jurul orei 15.00, după intervențiile la polderul Izvoarele! Alimentarea cu apă din barajul Paltinu se desfășoară în condiții normale, prin golirea de semiadâncime”, au transmis reprezentanții Administrației Apele Române.

Potrivit comunicatului, problemele au apărut după ploile puternice înregistrate în bazinul hidrografic al râului Doftana și pe afluenții râului Teleajen, care au dus la creșteri ale turbidității apei brute.

„Din cauza turbidității apei brute generate de precipitațiile abundente înregistrate în bazinul hidrografic al râului Doftana, filtrele CHE aparținând Hidroelectrica din zona barajului Paltinu s-au înfundat, ceea ce a condus la oprirea acestora”, au explicat reprezentanții instituției.

Totuși, livrarea apei brute către Stația de Tratare a Apei Voila, administrată de ESZ Prahova, continuă prin sistemul de golire de semiadâncime al barajului, unde apa se află în parametri normali.

„În acest moment, nu estimăm probleme în furnizarea apei brute către Stația de Tratare a Apei Voila, aceasta având o calitate corespunzătoare”, au transmis autoritățile.

Probleme mai mari au fost semnalate pe Valea Teleajenului, în aval de acumularea Măneciu, unde viiturile produse pe afluenții râului au afectat infrastructura de alimentare cu apă.

„În prezent, priza de apă de la polderul Izvoarele este colmatată, iar Hidroelectrica depune eforturi pentru repunerea acesteia în funcțiune”, se arată în comunicat.

Autoritățile au precizat că în acumularea Izvoarele există aproximativ 200.000 de metri cubi de apă.

„Tratarea apei va fi reluată în cursul zilei de astăzi, în jurul orei 15:00”, au anunțat reprezentanții Administrației Apele Române.

„Ca urmare a analizelor de risc efectuate de autoritățile cu responsabilități în domeniu, S-a constatat ca la acest moment nu mai există nici un pericol în zona costieră a Mării Negre”, transmit reprezentanții DSU.

Potrivit informării, activitățile de evacuare preventivă efectuate de pompieri, jandarmi și poliție de frontieră au fost sistate.

Reamintim că, în urma detonării dronei din Portul Constanța, autoritățile au activat planul roșu de intervenție și ai emis mesaj RO-Alert. Peste 1.100 de persoane au fost evacuate de pe litoral, iar accesul a fost blocat.

Potrivit MApN, drona era de origine ucraineană. Autoritățile de la Kiev au confirmat, precizând că le-au transmis omologilor români informațiile necesare pentru a preveni eventuale victime în rândul populației civile.

Forțele Navale ucrainene susțin că drona, care era una dintre una dintre ambarcațiunile maritime fără echipaj folosite în zona operațională a Mării Negre a pierdut controlul, după ce ar fi fost afectată de mijloacele de război electronic ale inamicului, și a ajuns în apropierea coastelor României.

Romina Gingașu spune că totul a început în momentul în care ea și echipa sa au urmărit la televizor imaginile cu locuința distrusă de drona care a căzut în județul Galați. Potrivit acesteia, deși în zonă au mai existat incidente similare, populația trăiește deja cu o teamă constantă legată de drone și de apropierea războiului din Ucraina. În momentul în care a ajuns la Galați, a descoperit că singura ofertă concretă de sprijin venise din partea unei organizații străine, care intenționa să închirieze temporar o locuință pentru familie.

Imagini cu blocul peste care s-a prăbușit drona la Galați. Sursa foto: Mediafax Foto

„Mă așteptam să găsesc deja mai mulți donatori sau oameni implicați. Inițial am crezut că ne vom alătura unui proiect existent. Dar nu era nimeni. Atunci am realizat că familia nu putea aștepta o campanie de strângere de fonduri sau luni de discuții”, explică ea. Decizia a fost luată rapid: fundația Red Woman a cumpărat un apartament care va rămâne în proprietatea familiei.

„Am fost crescută de o mamă singură. M-am regăsit în povestea lor”

Antreprenoarea recunoaște că implicarea a avut și o componentă profund personală. „100% experiența mea de viață a contat”, spune Romina Gingașu. Crescută de mama sa în județul Călărași și ajutată de rude pentru a-și continua studiile, ea afirmă că a înțeles imediat vulnerabilitatea unei familii formate doar din mamă și copil.

Din acest motiv, proiectul nu s-a rezumat la achiziția locuinței. Echipa Fundației Red Woman a căutat un apartament potrivit, cu spațiu dedicat copilului, și a pregătit sprijin suplimentar pentru perioada de după externarea mamei.

Imagini cu apartamentul distrus de drona prăbușită la Galați. Sursa foto: Mediafax Foto

„Nu este doar despre un apartament. Este despre șansa unui nou început. Ne-am gândit la copil, la educația lui, la faptul că urmează Evaluarea Națională și că nu trebuie să piardă încă un an din viață din cauza unei tragedii”, afirmă ea.

Fundația Red Woman și proiectele despre care se vorbește puțin

Romina Gingașu spune că intervenția de la Galați nu reprezintă o excepție pentru fundația pe care o conduce. Potrivit acesteia, Red Woman susține în prezent copii rămași fără familie, finanțează costurile unor studenți și desfășoară programe sociale pe care încearcă să le țină departe de atenția publică pentru a proteja beneficiarii.

Fundatia Red Women. Sursa foto: redwomen.org

„Noi calculăm lunar toate costurile copiilor pe care îi sprijinim, de la cazare și hrană până la cheltuieli de comunicare. Facem aceste lucruri de ani de zile”, spune ea.

„Dacă se va mai întâmpla în România, vom interveni din nou”

Întrebată dacă fundația va continua să ajute victime ale războiului din apropierea României, Romina Gingașu răspunde fără ezitare că da. Ea amintește că organizația a desfășurat mai multe misiuni umanitare în Ucraina, inclusiv în zone aflate foarte aproape de linia frontului, unde localnicii rămăseseră fără apă potabilă și hrană. „Dacă se va mai întâmpla, Doamne ferește, ceva asemănător pe teritoriul României, voi fi din nou printre primii care sar în ajutor”, afirmă aceasta.

Avertisment privind propaganda online după incidentul de la Galați

Romina Gingașu spune că a observat imediat cum s-au creat valuri de dezinformare în mediul online imediat după incident. Ea susține că, prin intermediul companiei sale specializate în monitorizare digitală, a urmărit apariția unui număr masiv de mesaje care încercau să schimbe percepția publică asupra evenimentului. Potrivit datelor analizate de echipa sa, au existat mii de postări care contestau originea dronei sau puneau la îndoială situația victimei.

„Am observat o activitate foarte intensă în online și o încercare de schimbare a narațiunii. Echipa noastră a monitorizat fenomenul zile la rând”, spune ea.

„Statul și mediul privat trebuie să lucreze împreună”

În opinia sa, situații precum cea de la Galați nu ar trebui gestionate exclusiv de autorități. Romina Gingașu consideră că mediul privat, ONG-urile și oamenii de afaceri pot juca un rol important în completarea intervenției statului, mai ales în cazurile în care este nevoie de reacții rapide.

„Cred că trebuie să existe o punte între aceste două lumi. Când societatea civilă și mediul privat se implică, pot împinge lucrurile înainte și pot accelera ajutorul pentru cei aflați în nevoie”, afirmă ea.

Pentru familia din Galați, însă, miza imediată rămâne alta: revenirea la o viață normală după o noapte care le-a schimbat complet existența. Iar pentru copilul care urmează să susțină Evaluarea Națională, noul apartament ar putea însemna mai mult decât un acoperiș deasupra capului – șansa de a merge mai departe fără povara unei tragedii care nu a fost provocată de el.

Potrivit ministerului, fondurile sunt destinate accelerării investițiilor aflate în derulare în sistemul sanitar.

Finanțare pentru cabinete medicale și spitale

Sumele alocate vor susține modernizarea și dotarea cabinetelor de medicină de familie, una dintre prioritățile programului de investiții finanțat prin PNRR.

De asemenea, fondurile vor fi utilizate pentru proiecte menite să reducă infecțiile asociate asistenței medicale în spitale, precum și pentru dezvoltarea centrelor comunitare integrate.

Ministerul Sănătății apreciază că investițiile vor contribui la creșterea calității serviciilor medicale și la îmbunătățirea siguranței pacienților.

Monitorizarea proiectelor continuă

Reprezentanții ministerului au precizat că echipele instituției urmăresc permanent stadiul proiectelor finanțate prin PNRR și oferă sprijin beneficiarilor pentru respectarea termenelor asumate.

Potrivit ministerului, monitorizarea vizează atât progresul lucrărilor și al achizițiilor, cât și îndeplinirea obiectivelor stabilite prin contractele de finanțare.

Invitat vineri la emisiunea Off the Record de la MEDIAFAX, Dan Dungaciu a explicat că România ar trebui să își coordoneze politica de securitate cu Washingtonul și nu cu Bruxelles-ul, în ceea ce privește conflictul din Ucraina.

Dungaciu: România trebuia să consulte SUA

Întrebat dacă AUR ar fi cerut activarea Articolului 4 din Tratatul NATO după incidentele cu drone căzute pe teritoriul României, Dungaciu a spus că partidul ar fi procedat diferit și s-ar fi consultat mai întâi cu Statele Unite în privința poziției față de războiul din Ucraina.

„Noi spunem că suntem parteneri strategici cu americanii, dar nu avem nicio discuție serioasă de securitate cu americanii. Eu cred că, pe chestiunea Ucrainei, România trebuia să se consulte cu americanii și să aibă o discuție foarte sinceră cu Washingtonul”, a declarat politicianul AUR.

Potrivit lui Dungaciu, înaintea unei discuții despre Articolul 4, Bucureștiul ar fi trebuit să își coordoneze poziția cu Washingtonul, având în vedere diferențele dintre abordarea americană și cea europeană față de conflictul din Ucraina. El susține că România continuă să urmeze linia promovată de principalele capitale europene, în timp ce Statele Unite au o viziune diferită asupra modului în care ar trebui gestionat conflictul.

„Dacă te uiți la sondajele din România, 70% dintre români susțin relația strategică cu Statele Unite. Dar noi nu vorbim cu americanii pe aceste teme”, a afirmat Dungaciu.

România și-a asumat la B9 „integritatea teritorială a Ucrainei”

Liderul AUR a invocat declarația finală adoptată la summitul B9 – grupul celor nouă state de pe flancul estic al NATO – despre care spune că reflectă în continuare viziunea administrației Biden asupra conflictului.

„Credeți că ambasadorul american nu a văzut că în declarația finală a B9 – la care nu s-au dus nici francezii, nici germanii – scrie că noi luptăm pentru democrația, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei? Noi ne-am asumat asta la B9!”, a afirmat Dungaciu.

El a explicat că formularea privind integritatea teritorială a Ucrainei implică susținerea revenirii Kievului la toate teritoriile recunoscute internațional.

„Când vorbești despre integritatea teritorială a Ucrainei, asta înseamnă că trebuie să îi scoți pe ruși din Crimeea”, a afirmat liderul AUR.

„Vorbim încă în paradigma Biden”

Dungaciu consideră că România continuă să promoveze obiective formulate în perioada administrației Biden, în timp ce administrația președintelui Donald Trump are o abordare diferită față de conflict.

„Continuăm să vorbim în paradigma administrației Biden. Toată viziunea noastră de securitate este încă una construită în perioada Biden”, a declarat el.

Potrivit acestuia, diferența poate fi observată și în mesajele transmise de actuala administrație americană către aliații europeni.

„Între timp a avut loc summitul NATO de la Haga, unde mesajul a fost altul: statele europene își asumă în mod suveran sprijinul pentru Ucraina. Fiecare stat decide singur ce vrea să facă”, a explicat Dungaciu.

AUR: Coordonarea strategică ar trebui să vină de la Washington

În opinia liderului AUR, România ar trebui să își armonizeze poziția privind Ucraina cu cea a Statelor Unite.

„Noi, AUR, am fi mers la Washington și am fi discutat deschis. Am fi spus că vrem să ne asumăm poziția americană în problema Ucrainei. Coordonarea strategică ar trebui să vină de la Washington”, a declarat Dan Dungaciu.

„Ne aflăm într-o perioadă în care incidentele de securitate încep să se înmulțească. În mod natural, ele alimentează un sentiment de incertitudine în spațiul public. De aceea, este foarte important ca nivelul vigilenței instituțiilor statului să crească la pachet cu asumarea responsabilității din partea factorilor de decizie. Acest lucru trebuie făcut în paralel cu o comunicare mai eficientă și clară, care să nu lase loc apariției unor teorii conspiraționiste”, a scris Tomac pe Facebook. Acesta le transmite românilor să aibă încredere că instituțiile vor funcționa „așa cum trebuie și că singura preocupare este siguranța cetățenilor noștri. Mă bucură faptul că autoritățile au intervenit pentru izolarea zonei din Portul Constanța și nu au existat victime. Cu cât vom avea mai repede un Guvern cu puteri depline, care să poată gestiona integrat astfel de situații, cu atât mai bine”.

Potrivit autorităților de la Kiev, partea ucraineană a transmis informațiile necesare Forțelor Navale Române pentru a preveni eventuale victime în rândul populației civile. Ucrainenii susțin că incidentul s-a produs în timpul îndeplinirii unor misiuni în Marea Neagră.

Anunțul vine în contextul incidentului de vineri, 5 iunie, din Portul Constanța, unde o dronă maritimă descoperită în Portul Civil Constanța, în apropierea sediului Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare, s-a autodetonat în jurul orei 10:30. Ministerul Apărării Naționale a transmis că nu au fost înregistrate victime, iar zona fusese deja securizată și izolată de SRI, Garda de Coastă și MApN.

MApN a precizat că drona era „de tipul celor folosite în războiul din Ucraina”, dar că obiectul nu făcea parte din dotarea Armatei României și nu fusese implicat în exercițiile recente desfășurate de România în zona Mării Negre. Cazul este cercetat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța.

Într-o comunicare ulterioară, MApN a anunțat că a fost informat la ora 06:20 despre prezența unei drone maritime în Dana 78 a portului Constanța și că ambarcațiuni și elicoptere ale ministerului supraveghează zona. Autoritățile au subliniat că situația este în dinamică.

 

Invitat, vineri, la emisiunea „OFF the Record” de la MEDIAFAX, prim–vicepreședintele AUR Dan Dungaciu a declarat că „noi nu ne-am dus la consultări pentru premier Georgescu”.

El a precizat că discuția „nu a fost despre nominalizări”.

Dungaciu a explicat că AUR a făcut „o cercetare care nu era bazată pe opțiuni electorale”. Cercetarea avea aproximativ 22 de itemi, printre care „integrarea europeană, migrație, istorie, tradiție”, potrivit prim–vicepreședintelui.

Acesta a afirmat că „există o apetență spre tipul ăsta de valori”, la „un nivel de 56% în România”.

„Populația care este apropiată de tipul acesta de valori este extrem de diversă. Cu opțiuni foarte diferite. De foarte multe ori, suveraniștii sunt ca o turmă de pisici pe care încerci să-i bagi într-un țarc”, a adăugat Dungaciu.

„Sunt oameni care nu au făcut multă politică, vor să rezolve repede toate problemele, zgârie, murie, strigă, sunt tumultoși, ies în stradă. Asta e politica suveranistă”, a concluzionat politicianul.

Uniunea Europeană introduce noi reguli privind transparența salarială, măsuri care urmăresc să reducă diferențele de plată dintre femei și bărbați și să ofere angajaților mai multe informații despre salarii.

Potrivit unui comunicat oficial, noile prevederi au început să intre în vigoare în toate statele membre și schimbă modul în care companiile vor face angajări și vor comunica informațiile salariale.

Regulile apar după numeroase situații în care candidații au trecut prin mai multe etape de recrutare fără să știe salariul oferit sau au descoperit, după ani de muncă, că alți colegi erau plătiți mai bine pentru aceeași activitate.

Conform noilor reguli europene, angajatorii vor trebui „să informeze persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă cu privire la salariul de început sau la intervalul salarial în anunțul de post vacant sau înainte de interviu”.

În plus, companiile nu vor mai avea voie să îi întrebe pe candidați despre salariile pe care le-au avut la fostele locuri de muncă.

Mai multe drepturile angajaților

Noile măsuri oferă și mai multe drepturi angajaților. Aceștia vor putea solicita informații despre propriul nivel salarial, dar și despre salariile medii din companie pentru persoane care fac aceeași muncă sau o muncă de valoare egală, împărțite pe sexe.

Regulile prevăd că firmele cu cel puțin 100 de angajați vor fi obligate „să publice informații despre diferența de remunerare dintre lucrătorii de sex feminin și masculin”.

Dacă rapoartele arată o diferență salarială între femei și bărbați de minimum 5% care nu poate fi justificată, angajatorii vor trebui să facă o evaluare oficială a salariilor.

Uniunea Europeană introduce și măsuri suplimentare pentru persoanele care consideră că au fost discriminate salarial.

Potrivit noilor reguli, „lucrătorii care au suferit discriminare salarială între sexe pot primi despăgubiri”, iar angajatorii care nu respectă obligațiile de transparență vor trebui „să dovedească că nu a existat nicio discriminare salarială”.

De asemenea, statele membre ale UE vor trebui să stabilească sancțiuni pentru companiile care încalcă regulile privind egalitatea de remunerare.

Noile măsuri permit și organismelor pentru egalitate sau reprezentanților angajaților „să reprezinte lucrătorii în proceduri judiciare sau administrative”.

Principiul egalității de remunerare între femei și bărbați există în Uniunea Europeană încă din 1957, odată cu Tratatul de la Roma. Cu toate acestea, diferențele salariale continuă să existe.

În prezent, diferența medie de remunerare între femei și bărbați în Uniunea Europeană este de 11,1%.

Pentru reducerea acestei diferențe și pentru promovarea egalității de gen, Comisia Europeană a propus Directiva privind transparența salarială, care a fost adoptată în anul 2023.

Invitat vineri la Digi 24, liderului Sindicatului Liber al Navigatorilor Adrian Mihălcioiu a declarat că drona din Portul Constanța „a ajuns din greșeală doar acolo”.

El a explicat că drona putea să avanseze „către danele militare, putea să avanseze un pic către danele comerciale ale portului, chiar și în danele de la Oil Terminal, care erau foarte, foarte aproape”.

„Nu avem un sistem de supraveghere și siguranță a coastelor”

„După 4 ani încheiați de război, noi încă nu avem un sistem de supraveghere a coastelor și de siguranță a coastelor românești”, a transmis liderul sindical. „Nu avem îngrădit în zona Neptun Deep. Acolo știm că se vor extrage gaze naturale”.

„Nu trebuie foarte multe miliarde de dolari, cât are pe buget România an de an pentru apărare. Probabil că trebuie câteva sute de mii sau milioane pentru a avea un sistem de supraveghere și de distrugere a obiectelor care intră pe teritoriul și apele naționale românești”, potrivit lui Mihălcioiu.

El a adăugat că „avem cel puțin trei sisteme, trei filtre. Avem filtrul Ministrului Apărei Naționale, divizia de flotă navală acolo, în portul Constanța. Vorbim de Ministrul Apărării și Ministrul de Interne”.

„Dacă drona avea un sistem antiradar, se explică de ce nu a fost văzută”

„Prin garda de coastă, ei au o misiune de supraveghere a zonelor limitrofe portului și României. Avem Port Control, avem Autoritatea Navală Română, care supraveghează traficul de nave, intrare, ieșiri. Drona putea fi văzută. Dacă cumva a avut un sistem antiradar, atunci se poate explica de ce nu a fost văzută, depistată la timp. Dar totuși, după patru ani de zile, de ce nu avem un sistem de supraveghere prin satelit. Să poți să vezi absolut toate obiectele din zona noastră și să intervim în momentul când ele intră și ne amenință”, a concluzionat Adrian Mihălcioiu.

Într-un interviu acordat Digi24, acesta a explicat că dronele navale folosite în războiul din Marea Neagră sunt programate să se autodistrugă atunci când pierd legătura cu operatorul.

Drona navală Măgura. Sursa foto: Danylo Antoniuk / Anadolu/ABACAPRESS.COM

Potrivit generalului în rezervă, cel mai probabil drona și-a pierdut capacitatea de navigație după ce semnalul GPS a fost bruiat, iar operatorul nu a mai putut menține controlul asupra acesteia. „Cred că a fost efectiv vorba de bruierea semnalului GPS. Drona respectivă a intrat în derivă”, a explicat Dorin Toma. Acesta a precizat că astfel de sisteme sunt controlate de la distanță prin rețeaua Starlink, însă acoperirea nu este permanentă pe întreaga suprafață a Mării Negre. „Operatorul a pierdut legătura cu drona. În aceste condiții, are un sistem automat de autodistrugere”, a declarat fostul comandant NATO.

„Nu trebuia să fim luați prin surprindere”

Generalul susține că procedura de autodetonare este o caracteristică bine cunoscută a acestor drone. Motivul este simplu: împiedicarea capturării tehnologiei de către armata rusă. „Este foarte clar motivul: această tehnologie să nu intre în posesia armatei ruse”, a explicat el.

În opinia sa, după identificarea dronei în port, autoritățile ar fi trebuit să considere explozia un risc iminent. „În momentul în care a intrat în derivă și a ajuns în zona respectivă, în Portul Constanța, trebuia să ne așteptăm că poate exploda oricând. Nu știam exact când a fost setat sistemul de autodistrugere”, a afirmat Dorin Toma. Fostul militar a criticat ideea că explozia ar fi reprezentat un eveniment neașteptat. „Acesta este procedura de operare. Ar fi trebuit să ne așteptăm. Nu să fim luați prin surprindere”, a spus el.

Posibilitatea existenței mai multor drone

Dorin Toma a declarat că scenariul în care mai multe drone au ajuns în apropierea litoralului românesc este plauzibil. Potrivit acestuia, armata ucraineană folosește frecvent roiuri de drone în cadrul misiunilor navale și nu operează, de regulă, cu un singur aparat. „Armata ucraineană lansează roiuri de drone, nu lansează o singură dronă. Pot fi mai multe lansate simultan pentru aceeași misiune”, a explicat generalul.

De ce sunt greu de detectat

Una dintre întrebările ridicate după incident este modul în care drona a ajuns în Portul Constanța fără să fie observată de sistemele de supraveghere. Generalul Toma admite că detectarea unor astfel de aparate este dificilă. „Are o siluetă foarte joasă, este la nivelul mării și se deplasează cu viteze care pot ajunge la aproximativ 90 km/h”, a explicat el. Totuși, fostul comandant NATO consideră că există soluții tehnice care ar putea crește capacitatea de avertizare.

Drona navală Măgura. Sursa foto: Danylo Antoniuk / Anadolu/ABACAPRESS.COM

Acesta a menționat utilizarea platformelor aeriene, a senzorilor acustici montați pe geamanduri și a sistemelor termice în infraroșu capabile să identifice căldura emisă de motorul dronei. „Sunt senzori acustici, senzori termici și supraveghere aeriană care pot contribui la detectarea unor astfel de drone înainte ca acestea să ajungă în apropierea infrastructurii critice”, a declarat Dorin Toma.

Incidentul care a declanșat alerta în Constanța

Declarațiile fostului comandant NATO vin după incidentul produs vineri în Portul Constanța, unde o dronă maritimă a explodat într-o zonă operațională. Autoritățile au activat Planul Roșu de Intervenție, au instituit un perimetru de siguranță și au transmis un mesaj RO-ALERT prin care populația era îndemnată să evacueze zona pe o rază de un kilometru și să se adăpostească în spații protejate. Ancheta privind originea dronei și circumstanțele exacte ale exploziei este în desfășurare.

Potrivit unei informări transmise comunității portuare, accesul în cele două porturi a fost suspendat pentru toate persoanele, autovehiculele și mijloacele de transport.

„Nu se permite intrarea în Portul Constanța Nord și Portul Constanța Sud a niciunei persoane, autovehicul sau mijloc de transport”, se arată în notificarea transmisă operatorilor portuari.

Autoritățile precizează însă că este permisă ieșirea din port a persoanelor și autovehiculelor care se află deja în incinta portuară.

Totodată, toți operatorii economici, agenții economici și utilizatorii portuari au obligația de a respecta măsurile dispuse de structurile de securitate și de autoritățile competente.

Reprezentanții Administrației Porturilor Maritime au precizat că restricțiile rămân în vigoare până la transmiterea unor noi informații.

Nivelul 3 reprezintă cel mai ridicat nivel de securitate prevăzut de reglementările internaționale privind protecția facilităților portuare și este instituit atunci când există sau este considerată probabilă producerea unui incident de securitate. În astfel de situații sunt aplicate măsuri excepționale pentru protejarea infrastructurii și a persoanelor aflate în zonele vizate.

Potrivit acestuia, nu au fost raportate victime.

„Momentan am activat Planul Roșu de Intervenție. Nu este nicio victimă”, a afirmat prefectul.

Autoritățile au transmis și un mesaj RO-Alert pentru evacuarea populației din apropierea zonei afectate. „S-a dat mesaj RO-Alert pentru evacuarea zonei, pentru prevenție. Un kilometru în zona costieră, în jurul portului”, a precizat prefectul.

Două elicoptere verifică zona

Prefectul a explicat că măsura evacuării a fost luată pentru a permite verificarea întregii zone și eliminarea oricărui risc suplimentar. Este vorba despre câteva ore, pentru verificarea zonei cu elicopterul Black Hawk de la Tulcea și cu elicopterul SMURD de la Constanța.

Potrivit prefectului, verificările urmăresc să stabilească dacă mai există și alte drone maritime sau dispozitive similare în apropierea Portului Constanța.

Picoiu a recomandat populației să respecte instrucțiunile transmise de instituțiile responsabile și să evite zona până la finalizarea operațiunilor.

„Momentan să asculte autoritățile și mesajul autorităților. Să se autoevacueze, tot în liniște”, a declarat prefectul.

O hală și o navă au fost avariate

În urma exploziei au fost înregistrate pagube materiale. „A fost afectată o hală și o navă”, a precizat prefectul.

Acesta a descris explozia drept una puternică, resimțită în mai multe zone ale municipiului Constanța. „A fost o explozie resimțită în tot municipiul Constanța”, a spus el.

Potrivit autorităților, situația este în prezent sub control, iar în perimetrul evacuat au rămas doar echipele implicate în intervenție și în cercetarea incidentului.

„Situația momentan este sub control”, a declarat prefectul.

Verificările continuă pentru stabilirea tuturor circumstanțelor producerii exploziei.

Există informații că au fost cinci drone

Prefectul a declarat pentru G4Media că autoritățile române au fost informate de către partea ucraineană că în zonă ar fi fost observate cinci drone. Potrivit acestuia, una dintre acestea a explodat în Portul Constanța, o alta pe teritoriul ucrainean, iar alte trei sunt căutate în prezent.

„Informația de la partea ucraineană este că au fost cinci drone. Una a explodat în Portul Constanța, una pe partea ucraineană și trei drone sunt căutate în prezent pentru a preveni alte probleme”, a afirmat Picoiu.

 

Președintele României, Nicușor Dan, a reacționat joi după explozia unei drone marine în Portul Constanța, spunând că autoritățile au intervenit rapid pentru evacuarea preventivă a zonei și pentru protejarea populației.

Șeful statului a precizat, într-o postare publicată pe pagina sa de X, că a fost informat despre incident în timp ce se deplasa spre Muntenegru.

„În drum spre Muntenegru, am fost informat despre explozia unei drone marine în Portul Constanța. Forțele de ordine și structurile de securitate au acționat prompt și au evacuat preventiv zona înainte de explozie, iar până în prezent nu sunt indicii că ar fi existat victime”, a transmis Nicușor Dan.

Acesta a declarat că principala preocupare a autorităților a fost siguranța oamenilor și protejarea infrastructurii din port.

„Prioritatea a fost și rămâne protejarea vieților omenești și securitatea infrastructurii portuare”, a declarat acesta.

„Sunt în curs de analiză circumstanțele în care drona a ajuns în port și eventualele riscuri suplimentare, iar autoritățile direct responsabile vor comunica pe măsură ce ancheta avansează”, a mai spus președintele.

Nicușor Dan a precizat, de altfel, că acesta este al doilea incident important de securitate petrecut în această săptămână pe litoralul românesc, după descoperirea unei mine marine între Vama Veche și 2 Mai, la care se adaugă și incidentul recent de la Galați.

„Acesta este al doilea incident de securitate semnificativ din această săptămână pe litoralul românesc, după descoperirea unei mine marine între Vama Veche și 2 Mai, care se adaugă incidentului de la Galați”, a explicat șeful statului.

Președintele a corelat aceste incidente cu războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, afirmând că situația de securitate din regiune rămâne una problematică.

„Cu un conflict militar la graniță, este evident că mediul de securitate în care ne aflăm este unul sensibil, motiv pentru care ne vom menține un nivel ridicat de vigilență. Astfel de situații deosebit de grave sunt consecințele directe ale războiului de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei”, a transmis Nicușor Dan.

„Ca stat membru NATO, cu ieșire la Marea Neagră, vom continua să cooperăm strâns cu aliații noștri și vom lua toate măsurile necesare pentru a proteja cetățenii și interesele naționale”, a scris acesta.

Despre ce este vorba

Vineri, o dronă maritimă s-a autodetonat în apropierea terminalelor petroliere, iar autoritățile au activat Planul Roșu de intervenție și au emis mesaj Ro-Alert pentru populație.

Potrivit șefului DSU, Raed Arafat, există posibilitatea să mai fie și alte drone în zonă, motiv pentru care două elicoptere efectuează misiuni de recunoaștere.

Drona maritimă care a fost descoperită în această dimineață, 5 iunie, în Portul Civil Constanța, în apropiere de sediul Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare, s-a autodetonat, în jurul orei 10.30, fără a produce victime.

Zona era deja securizată și izolată de forțe ale Serviciului Român de Informații, Gărzii de Coastă și Ministerului Apărării Naționale, obiectul fiind, la acea oră, în curs de evaluare și de punere în siguranță.