MediaFax.ro

Mama a găsit șarpele în timp ce se pregătea să-i facă baie copilului, atunci când a văzut șarpele încolăcit în jurul furtunului de duș.

Speriată, mama a sunat la 112, potrivit Jandarmeriei Române.

Jandarmii au intervenit la fața locului, au capturat șarpele și l-au eliberat în afara orașului, departe de zona locuită.

Nu este singura intervenție a jandarmilor de acest gen. În iulie anul acesta, un alt șarpe a fost scos din jandarmi tot din baia unei locuințe, însă, de această dată, din județul Olt.

De asemenea, anul trecut, membrii unei familii din Constanța, însă din localitatea Lazu, au găsit un liliac în apartament. Și atunci, jandarmii au intervenit pentru a captura mamiferul zburător.

Luca Niculescu a spus că primele discuții cu partidele politice au fost constructive și că negocierile vor continua în zilele următoare, următoarea rundă fiind programată luni.

„Toate opțiunile sunt pe masă: guvern tehnocrat, guvern hibrid, politic, tehnocrat, guvern politic”, a afirmat premierul desemnat, vineri seara, la Digi24, explicând că își dorește un guvern care nu doar să obțină votul Parlamentului, ci să poată pune în aplicare reformele necesare și să redea încrederea românilor.

Desemnarea unui tip de guvern și găsirea unei formule de susținere parlamentară rămân încă în discuție. Niculescu a afirmat că a observat deschidere din partea partidelor pentru formarea unui guvern și pentru depășirea rapidă a blocajului politic, chiar dacă nu toate sunt de acord cu aceeași formulă de Executiv.

„Am văzut deschideri. Ieri am văzut deschiderea de a vota un guvern. Nu tot sunt de acord cu tipul de guvern, dar există deschiderea de a avea un guvern. Adică sunt unele partide care doresc și anticipate, dar partidele pe care le-am văzut ieri sunt conștiente că trebuie să ieșim rapid din acest blocaj politic”, a spus Luca Niculescu.

Un punct comun identificat în discuțiile cu reprezentanții partidelor este respectarea țintei de deficit bugetar. Niculescu a subliniat că România trebuie să continue reducerea deficitului și să își respecte angajamentele, fără să ignore dificultățile economice și sociale cu care se confruntă populația.

„Concluziile le vom trage, cel mai probabil, joi, când intenționez să depun programul și lista cu Cabinetul de Ministri”, a adăugat Niculescu. Întrebat dacă votul de învestitură ar putea fi dat vineri, Niculescu a spus: „Aici sunt niște chestiuni mai tehnice pe care le decide Parlamentul. Cred că birourile permanente le decid”.

La ședința organizată de președintele Nicușor Dan au participat vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, și ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu.

La discuții au fost prezenți și șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, reprezentantul permanent al României pe lângă Uniunea Europeană, Iulia Matei, precum și experți tehnici din ministere.

Discuțiile au vizat coordonarea poziției României înaintea negocierilor de la nivel european privind viitorul Cadru Financiar Multianual, care va stabili alocările bugetare ale UE pentru perioada 2028-2034, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale

„Viitorul Cadru Financiar Multianual va aloca bugetul pentru perioada 2028-2034, influențând în mod direct perspectivele de dezvoltare economică ale României prin resursele disponibile pentru investiții, infrastructură, agricultură și dezvoltare regională”, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.

Una dintre principalele priorități ale României este menținerea finanțării europene pentru agricultură și reducerea decalajelor de dezvoltare dintre statele membre.

„România va susține adoptarea unui buget european ambițios, care să mențină nivelul global al finanțării pentru Politica de coeziune și Politica agricolă comună, două instrumente esențiale pentru reducerea decalajelor de dezvoltare dintre statele membre, precum și pentru modernizarea sectorului agricol, dezvoltarea comunităților rurale și consolidarea securității alimentare”, precizează Administrația Prezidențială.

O altă prioritate o reprezintă consolidarea capacității europene de apărare, în special pe Flancul Estic și în regiunea Mării Negre.

„În același timp, România va pleda pentru finanțarea consolidării capacității europene de apărare, cu o atenție deosebită acordată Flancului Estic și regiunii strategice a Mării Negre, precum și pentru politicile de recâștigare a competitivității și de reducere a dependențelor strategice în domeniul energetic și al tehnologiilor avansate”, se mai arată în comunicat.

Reuniunea Consiliului European din 15-16 octombrie va aduce la masa discuțiilor liderii statelor membre ale Uniunii Europene, viitorul buget comunitar pentru perioada 2028-2034 fiind unul dintre principalele subiecte de pe agendă.

„Fiecare activ are o fișă digitală cu informații despre locație, utilizatori, furnizori, garanție, documente și istoricul reparațiilor și al mentenanței. Aplicația permite urmărirea activelor de la achiziție până la scoaterea din uz, organizarea intervențiilor de service și inventarierea prin coduri de bare, coduri QR sau RFID”, potrivit unui comunicat transmis de compania românească.

Aplicația QASSET contribuie la o mai bună administrare, dar și la protecția infrastructurii IT. Așadar, un inventar actualizat periodic ce reflectă numărul de dispozitive electronice, ce aplicații conțin, cine le folosește, dar și starea în care se află.

QASSET urmărește activele pe întregul lor ciclu de viață, iar platforma HP colectează și analizează date despre starea și performanța dispozitivelor. Prin integrare, echipele IT pot corela informațiile despre un echipament – locație, utilizator, garanție sau intervenții anterioare – cu datele despre modul în care ele funcționează.

Fondatorul Quarz Matrix, Mihai Suchar, subliniază că organizațiile au nevoie să îți cunoască mai bine infrastructura, să reducă riscurile, dar și să administreze mai eficient resursele IT.

„Parteneriatul cu HP Inc. ne permite să combinăm expertiza Quartz Matrix în integrarea și dezvoltarea de soluții cu tehnologia HP. Pentru noi, important este ca această integrare să răspundă unei nevoi reale din piață: organizațiile au nevoie să își cunoască mai bine infrastructura, să reducă riscurile și să administreze mai eficient resursele IT, a declarat Mihai Suchar, fondator, dar și Director Executiv al Quartz Matrix.

De asemenea, aplicația poate identifica dispozitivele neactualizate, configurațiile care nu respectă politicile interne sau aplicațiilor instalate, ceea ce ajută organizațiile să evalueze riscurile și să stabilească prioritățile de intervenție.

În ceea ce privește mentenanța dispozitivelor electronice, semnalele ce indică o problemă pot fi identificate din timp. Datele de telemetrie și analiza predictivă pot ajuta echipele IT să prevină unele întreruperi și să reducă timpul dedicat verificărilor repetitive. Aplicația are și un istoric al datelor ce permite planificarea reparațiilor, dar și gestionarea bugetelor de înlocuire.

„Pentru noi, administrarea activelor IT nu începe și nu se termină cu un inventar. Important este să știm în permanență ce avem, în ce stare se află, unde există riscuri și ce putem face pentru a preveni problemele. (…) Aducem aceste informații într-un model de lucru mai conectat și mai ușor de folosit pentru echipele IT”, a explicat Magdalena Olaru, Head of AI Business Development în cadrul companiei Quartz Matrix.

Aplicația QASSET powered by WXP a fost prezentată în cadrul evenimentului „Digital & Sustenabil”, desfășurat, joi și vineri, la Iași.

Secretarul de stat american Marco Rubio a justificat măsura prin opoziția Washingtonului față de posibilitatea ca instanța internațională să ancheteze sau să urmărească penal cetățeni americani. 

„Președintele Trump nu va permite niciodată Curții Penale Internaționale să îi urmărească penal pe cetățenii americani. De aceea, astăzi, Statele Unite impun sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale. Vom interzice tranzacțiile cu această instanță care acționează în afara oricăror norme, tăindu-i resursele și paralizându-i capacitatea de a funcționa”, a declarat secretarul de stat Marco Rubio, citat de Reuters. 

Rubio a afirmat că Washingtonul a amânat adoptarea măsurilor în speranța că instanța și statele membre vor răspunde preocupărilor americane. 

„Fie CPI va înceta să profereze amenințări, fie noi vom pune capăt CPI. Ne așteptăm ca aliații noștri, dintre care mulți fac parte din CPI și se bazează pe militarii americani pentru propria apărare, să tempereze activitatea instanței. Am conceput această măsură astfel încât să ofere statelor părți oportunitatea de a negocia și de a prezenta o soluție care să răspundă îngrijorărilor noastre. Dacă aceste demersuri nu vor da roade, vom continua să ne adaptăm strategia în consecință”, a mai spus șeful diplomației de la Washington. 

Washingtonul critică de mai mult timp activitatea instanței, în special după emiterea mandatelor de arestare pe numele unor oficiali israelieni, inclusiv al premierului Benjamin Netanyahu. Statele Unite au contestat, de asemenea, o investigație anterioară a CPI privind acțiunile militarilor americani în Afganistan, anchetă care a fost între timp închisă.  

Măsurile restrictive prevăd, în mod obișnuit, interdicția ca entitățile americane să colaboreze cu o organizație sancționată, ceea ce obligă băncile să închidă conturile, companiile de asigurări să rezilieze polițele, iar furnizorii de tehnologie să sisteze serviciile software. 

Cu toate acestea, Trezoreria SUA a emis rapid patru licențe generale care permit temporar anumite tranzacții esențiale. 

Anunțul a avenit la scurt timp după ce Premiul Nobel pentru Pace 2026 i-a fost acordat juristei sud-africane Navanethem „Navi” Pillay, pentru contribuția sa la promovarea păcii și a dreptului internațional. 

Navi Pillay, a fost judecătoare în Camera de Apel a CPI între 2003 și 2008. În cadrul Tribunalului Penal Internațional pentru Rwanda, aceasta a avut un rol important în stabilirea unui precedent potrivit căruia violul și violența sexuală pot constitui crime împotriva umanității și acte de genocid. 

Conducerea Curții Penale Internaționale a condamnat decizia Washingtonului. Procurorul-adjunct al CPI, Nazhat Shameem Khan, a declarat că sancțiunile nu vor opri activitatea tribunalului. 

„Sancțiunile urmăresc să submineze statul de drept la nivel internațional și activitatea desfășurată de o instituție judiciară independentă. Activitatea noastră va continua în toate situațiile, investigațiile și procedurile de urmărire penală pe care le gestionăm”, a declarat Khan. 

Anticipând aceste măsuri punitive după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în ianuarie 2025, oficialii de la Haga au pregătit  măsuri care să reziste sancțiunilor. 

Printre acestea se numără renunțarea la sistemele de operare Microsoft și folosirea de alternative pentru serviciile bancare și asigurările medicale. 

Curtea Penală Internațională a fost înființată în 2002 pentru a urmări penal persoanele acuzate de crime de război, crime împotriva umanității și genocid. Instituția are 125 de state membre, printre care toate țările Uniunii Europene și toate statele NATO, mai puțin Statele Unite și Turcia. 

Țările baltice încearcă să oprească transporturile de cereale rusești prin porturile lor, după ce Moscova a intensificat tranzitul ca răspuns la atacurile Ucrainei asupra porturilor sale de la Marea Neagră. Estonia a anunțat săptămâna trecută prima interdicție de acest fel, scrie Reuters.

„UE nu trebuie să devină o rută prin care Rusia să compenseze consecințele economice ale propriei agresiuni”, se arată în scrisoare.

Premierul estonian Kristen Michal intenționează să ridice această problemă la reuniunea Consiliului European de săptămâna viitoare, potrivit unui comunicat separat al guvernului de la Tallinn.

Ambasada Rusiei în Estonia a transmis că „deciziile luate de guvernul estonian ridică adesea semne de întrebare în mediul de afaceri și în societate”.

Premierul lituanian Mindaugas Sinkevicius a propus joi această măsură și a sugerat, de asemenea, ca UE să impună sancțiuni împotriva oamenilor de afaceri ruși din sectorul agricol care susțin războiul din Ucraina.

„Lituania va propune nu doar interzicerea acestui tranzit, ci și includerea pe lista persoanelor sancționate a unor oligarhi ruși din sectorul agricol care susțin războiul”, a scris acesta într-o postare pe Facebook.

„În perioada 05 octombrie 2026 – 09 octombrie 2026, la nivelul Ministerului Energiei, s-au înregistrat plăți și sume autorizate în valoare cumulată de peste 14 mil. euro. În acest interval, au fost efectuate plăți în valoare de 1,50 mil. euro și a fost autorizată 1 cerere de transfer, cu o valoare totală de 13,64 mil. euro”, transmite Ministerul Energiei, în comunicatul publicat. 

Potrivit ministerului, în acest an au fost realizate plăți din PNRR de peste 371 de milioane de euro, iar totalul plăților realizat încă de la începutul programului este de peste 587 de milioane de euro.

De asemenea, în curs de procesare se mai află și un total de 7 cereri de transfer în valoare de aproximativ 50,80 de milioane de euro.

Ministerul Energiei publică periodic situația plăților din PNRR. Acești bani sunt solicitați de beneficiari și se acordă proiectelor energetice realizate de autoritățile locale, sau persoanelor fizice care aplică pentru programe de finanțare deschise de Ministerul Energiei.

La locul incidentului au fost mobilizate două autospeciale de stingere, un echipaj de prim ajutor și echipaje de descarcerare din cadrul pompierilor doljeni.

La sosirea salvatorilor, bărbatul era decedat, potrivit ISU Dolj.

Având în vedere dificultatea operațiunilor de extragere, a fost mobilizat și containerul Multirisc din cadrul Detașamentului 2 de Pompieri Craiova.

Intervenția este în desfășurare.

Alonzo Lunsford, fost sergent care a supraviețuit atacului armat comis în 2009 de fostul psihiatru militar Nidal Hasan, consideră că execuția atacatorului este benefică, considerând că alte metode de execuție ar fi prea blânde în raport cu faptele comise. 

„Metoda este adecvată, deoarece alte metode, precum injecția letală, i-ar face o favoare”, a transmis Lunsford, potrivit BBC. 

„Nu prea am nicio urmă de compasiune pentru el în ceea ce privește alegerea între plutonul de execuție și injecția letală, spânzurare sau camera de gazare, întrucât el nu a dat dovadă de o astfel de compasiune atunci când a comis fapta, pe 5 noiembrie”, a mai spus militarul. 

Fostul militar a precizat însă că nu este de acord cu transmiterea integrală și necenzurată a execuției pentru publicul larg, susținând că ar trebui să fie un eveniment cu circuit închis. 

„Nu este ceva ce ar trebui urmărit în scopuri de divertisment. Personal, nu sunt de acord cu prezentarea întregului eveniment fără cenzură pentru publicul larg, dar nu e vorba despre convingerile mele personale”, a mai declarat sergentul. 

Posibilitatea transmiterii execuției în direct a stârnit controverse în Statele Unite. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a susținut că publicul ar trebui să poată vedea consecințele unor astfel de crime.

În schimb, senatorul democrat Chris Murphy a calificat ideea drept dezgustătoare, iar senatorul republican Thom Tillis a afirmat că execuțiile publice sunt practici asociate dictatorilor autoritari. 

Nidal Hasan, psihiatru militar care activa în Virginia, a deschis focul la 5 noiembrie 2009 într-o clădire medicală aglomerată de la baza Fort Hood, în Texas. 

Soldații aflați acolo așteptau consultații și vaccinuri. Atacul s-a soldat cu 13 morți și a devenit unul dintre cele mai grave atacuri comise într-o bază militară americană pe timp de pace.

Hasan a recunoscut în instanță că el a fost autorul atacului.

În timpul procesului militar din 2013, a afirmat că a acționat pentru a-i proteja pe musulmani și pe talibanii din Afganistan.

Mihail Zvinciuk, fost oficial al Ministerului rus al Apărării, a fost reținut împreună cu soția sa și alți trei cetățeni ruși în stațiunea Risan, de pe coasta Mării Adriatice, sub acuzația de răspândire a „influenței ruse”, a relatat publicația Pobjeda, citată de Reuters.

Rybar, unul dintre cele mai populare bloguri despre războiul Rusiei în Ucraina, cu peste 1,5 milioane de abonați, a publicat un mesaj în care susține că Zvinciuk și celelalte persoane se aflau legal în Muntenegru și intenționau să filmeze la o mănăstire din țară.

„Întrucât nu au existat încălcări ale legislației locale, ne așteptăm ca toate persoanele reținute să fie eliberate”, a transmis Rybar.

Ambasada Rusiei la Podgorica a anunțat că a solicitat clarificări privind motivele arestărilor.

Premierul Muntenegrului, Milojko Spajić, a confirmat pe platforma X reținerea lui Zvinciuk și a declarat că operațiunea a avut loc după avertismente potrivit cărora țara s-ar putea confrunta cu tentative de destabilizare și acțiuni de război hibrid.

„Există indicii serioase care impun examinarea atentă a fiecărei piste și analizarea fiecărei legături într-un context mai larg”, a scris acesta.

„Mesajul transmis după operațiunea reușită de astăzi, în cadrul căreia a fost reținut șeful rețelei de informații Rybar, este clar … Muntenegru își protejează interesele și nimeni nu ne va pune în pericol viitorul european”, a adăugat premierul.

Muntenegru are de mult timp relații tensionate cu Moscova. În 2016, autoritățile muntenegrene au acuzat Rusia că a pus la cale, împreună cu un grup de ultranaționaliști sârbi, o lovitură de stat, acuzație respinsă de Kremlin.

Relațiile s-au deteriorat și mai mult după aderarea micii republici de la Marea Adriatică la NATO, în 2017.

Muntenegru, țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, a aplicat în 2022 sancțiuni împotriva Rusiei din cauza războiului din Ucraina, a interzis instituțiile media de stat rusești și a expulzat diplomați ruși pentru spionaj.

Ca răspuns la aceste măsuri, Moscova a inclus Muntenegru pe lista țărilor considerate „neprietenoase”.

După arestările de vineri, Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a declarat că Moscova ar putea recurge la reținerea unor cetățeni europeni și americani, pentru a-i folosi în schimburi de prizonieri și a obține eliberarea rușilor aflați în detenție în Europa.

„Este o greșeală, desigur, ca cetățenii noștri să călătorească prin țările europene. Chiar dacă au intenții bune și obiective importante. Potențial, toți (și subliniez – toți) rușii sunt vânați”, a scris Medvedev pe Telegram.

Constatările din sondajul privind finanțele consumatorilor realizat de Rezerva Federală subliniază modul în care câștigurile robuste ale pieței bursiere au îmbogățit și mai mult familiile americane mai bogate, potrivit AP. Averea netă medie a celei mai bogate zecimi dintre familiile americane a crescut cu 31%, ajungând la 3,6 milioane de dolari, între 2022 și 2025, conform sondajului. Media este punctul de mijloc dintre cele mai bogate și cele mai sărace familii.

Per total, sondajul a constatat creșteri generale ale veniturilor, chiar și după ajustarea în funcție de inflație, ceea ce a redus ușor inegalitatea veniturilor. Cu toate acestea, proporția americanilor care se confruntă cu plăți mari ale datoriilor și care rămân în urmă cu plata acestora a crescut, un semn al impactului pe care inflația accentuată l-a avut asupra americanilor cu venituri mici.

BC Dubai, adversara de duminică a U-BT Cluj-Napoca, a început sezonul în Euroligă cu victorii în fața unor adversari de calibru, Real Madrid, scor 78-77, și FC Barcelona, scor 94-87. Ulterior, formația pregătită de Xavi Pascual a pierdut cu Fenerbahce și Steaua Roșie Belgrad.

BC Dubai a debutat, așa cum era de așteptat, cu o victorie și în prima rundă a Ligii Adriatice, 85-70 pe terenul celor de la Perspektiva Ilirija.

Echipa din Emiratele Arabe Unite și-a întărit lotul în această vară cu jucători precum Elie Okobo, Jaron Blossomgame și Tornike Shengelia.

BC Dubai a câștigat sezonul trecut Liga Adriatică, după ce a învins Partizan Belgrad în finală.

Clujenii au întâlnit de două ori BC Dubai în sezonul precedent. Au pierdut cu 81-77 în deplasare și cu 110-93 pe teren propriu.

„Ne dorim să ne luptăm și să ne jucăm șansa pentru a reuși să câștigăm meciul”, a declarat antrenorul Mihai Silvășan, care a precizat că lotul va fi același ca la partida cu Veneția. Dušan Beslać rămâne indisponibil din cauza unei accidentări.

U-BT va evolua în echipament roz, în cadrul campaniei #CuMamaLaMamo, dedicată conștientizării luptei împotriva cancerului la sân. Echipamentele vor fi scoase la licitație la finalul lunii, în scop caritabil.

Partida din etapa a treia a Ligii Adriatice este programată duminică, 11 octombrie, de la ora 13.00, și va fi transmisă în direct de Prima Sport.

Oficialul european a avertizat că recentele evoluții din domeniul drepturilor omului și al democrației accentuează divergențele dintre Ankara și Bruxelles.

Turcia are statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană din 1999, însă negocierile de aderare sunt înghețate de mai mulți ani. Printre principalele obstacole se numără situația drepturilor omului, regresul democratic și respectarea statului de drept.

Declarațiile comisarului european au venit după ce, săptămâna trecută, o instanță din Turcia a dispus blocarea accesului la site-ul și conturile de pe rețelele sociale ale publicației independente T24. Autoritățile au susținut că publicația a distribuit, în ultimul an, 118 materiale care ar constitui „propagandă LGBTQ”.

Decizia a fost luată în cadrul anchetei „Familia mea este în siguranță”, care face parte dintr-o campanie mai amplă împotriva comunității LGBTQ+. Guvernul turc afirmă că măsurile urmăresc protejarea copiilor și a valorilor familiei, însă acestea au fost criticate de organizațiile pentru drepturile omului și de instituțiile europene.

Prezentă în provincia Edirne, din nord-vestul Turciei, la inaugurarea unui proiect feroviar finanțat de Uniunea Europeană, Marta Kos a declarat că recentele evoluții privind libertatea presei, drepturile persoanelor LGBTQ+ și democrația locală îndepărtează Ankara de obiectivul aderării.

Comisarul a precizat că raportul anual al UE privind extinderea, așteptat pe 28 octombrie, va reflecta preocupările serioase ale Bruxelles-ului în aceste domenii. Ea a adăugat că va prezenta public și clar situația constatată.

Guvernul turc nu a oferit imediat un răspuns la declarațiile oficialului european.

În pofida lipsei progreselor în procesul de aderare, Turcia încearcă să aprofundeze relațiile cu Uniunea Europeană. Ankara a solicitat în repetate rânduri actualizarea uniunii vamale cu blocul comunitar și și-a exprimat interesul pentru participarea la mai multe programe europene.

Printre acestea se numără SAFE (Acțiunea de securitate pentru Europa), un instrument destinat sprijinirii investițiilor în domeniul apărării, precum și SEPA (Zona Unică de Plăți în Euro), care facilitează transferurile bancare în euro. Turcia dorește, de asemenea, să participe la inițiativele asociate regulilor „Fabricat în Europa”, menite să stimuleze producția internă.

Marta Kos a subliniat că războaiele și tensiunile din regiune, în special extinderea efectelor conflictului dintre Rusia și Ucraina în zona Mării Negre, sporesc importanța cooperării cu Turcia.

Potrivit comisarului european, relevanța strategică a Turciei este în prezent semnificativ mai mare decât în urmă cu patru sau cinci ani.

Bruxelles-ul și Ankara desfășoară în prezent discuții pe două direcții principale. Prima vizează o actualizare limitată a uniunii vamale, care ar necesita alinierea legislației turcești la normele europene. A doua privește achizițiile publice, un domeniu important pentru ambiția Turciei de a participa la inițiativele „Fabricat în Europa”.

Astfel, deși cooperarea economică și strategică rămâne importantă pentru ambele părți, criticile privind drepturile omului, libertatea presei și standardele democratice continuă să reprezinte obstacole majore în calea aderării Turciei la Uniunea Europeană.

Anunțul a venit după ce comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a încheiat două zile de negocieri la Beijing, care au reprezentat punctul culminant al unor eforturi desfășurate timp de mai multe luni pentru reducerea deficitului comercial al UE cu China, de aproximativ un miliard de euro pe zi, potrivit Politico.

„În urma unor consultări intense, ambele părți au ajuns la o înțelegere privind comerțul cu vehicule hibride, într-un mod compatibil cu normele Organizației Mondiale a Comerțului”, se arată în comunicatul autorităților chineze.

Automobilele au devenit principalul subiect al discuțiilor înaintea vizitei lui Šefčovič, care a încercat să obțină un acord pentru a evita necesitatea adoptării unor măsuri de protecție a pieței europene.

Exporturile de automobile chinezești au crescut constant, iar în august, unul din opt automobile vândute în Uniunea Europeană provenea din China, în principal datorită creșterii puternice a vânzărilor de vehicule hibride. În același timp, industria auto europeană, concentrată în special în Germania, traversează o perioadă dificilă, producători precum Volkswagen și Mercedes-Benz anunțând concedieri și închiderea unor fabrici.

Liderii Uniunii Europene vor analiza rezultatele negocierilor comerciale în cadrul reuniunii de joia viitoare, care va avea loc la Bruxelles.

La nivelul Uniunii Europene, rezidenții au efectuat 1,2 miliarde de călătorii în scop personal sau profesional în 2025, în creștere cu 1,4% față de anul precedent, echivalentul a 17 milioane de deplasări suplimentare, potrivit Eurostat.

Din total, 848 de milioane au fost călătorii interne, reprezentând 70%, în timp ce 264 de milioane au avut ca destinație o altă țară din Uniune, adică 22%. În total, 92% dintre călătoriile rezidenților UE au avut loc în interiorul Uniunii Europene.

România a înregistrat cea mai mare pondere a călătoriilor turistice interne din Uniunea Europeană în 2025, cu 89%.

Spania s-a situat pe locul al doilea, cu 87%, urmată de Grecia, Franța și Portugalia, fiecare cu 85%.

La polul opus României s-a aflat Luxemburgul, unde numai 5% dintre călătorii au avut o destinație internă. Belgia a înregistrat o pondere de 29%, iar Malta, de 32%.

Deși călătoriile interne au fost mai numeroase, cheltuielile totale pentru deplasările în străinătate au fost mai mari. În 2025, rezidenții UE au cheltuit 379,4 miliarde de euro pentru călătoriile externe, comparativ cu 266,2 miliarde de euro pentru cele interne.

Pentru călătoriile interne, cazarea a reprezentat 34% din cheltuieli, respectiv 90,3 miliarde de euro, iar transportul a reprezentat 21%, echivalentul a 56 de miliarde de euro, mai arată statisticile Eurostat.

Alegerile legislative palestiniene, programate pentru 28 noiembrie 2026, urmează să fie amânate, posibil până în septembrie 2027, din cauza deteriorării situației din teritoriile palestiniene, potrivit unei scrisori consultate de Reuters.

Oficialul palestinian Hussein Al Sheikh a informat Franța despre această decizie într-o scrisoare adresată ministrului francez de Externe, Jean-Noël Barrot, care datează din 8 octombrie.

„Evaluarea a concluzionat că premisele politice, de securitate și economice pe care s-a bazat stabilirea datei alegerilor legislative pentru 28 noiembrie 2026 nu s-au materializat”, se arată în scrisoare.

Documentul precizează că „desfășurarea acestora în circumstanțele actuale se lovește de obstacole fundamentale care afectează caracterul incluziv, libertatea de participare și integritatea procesului electoral”.

Existau deja multe îndoieli referitor la organizarea alegerilor Autorității Palestiniene la sfârșitul lunii noiembrie. Palestinienii nu au mai organizat alegeri legislative sau prezidențiale din 2005-2006.

Ulterior, gruparea islamistă Hamas, rivală a președintelui palestinian Mahmoud Abbas, a preluat controlul asupra Fâșiei Gaza și i-a îndepărtat pe loialiștii acestuia.

Unii oficiali ai partidului Fatah, condus de Abbas, au cerut un dialog cu Hamas și cu alte facțiuni palestiniene pentru a afla viziunea națională comună înaintea organizării alegerilor.

Alți oficiali au indicat probleme legate de transportul urnelor, buletinelor de vot și al cernelii electorale către Gaza.

Potrivit lot, aceste obstacole ar putea face imposibilă desfășurarea scrutinului.

Potrivit scrisorii, palestinienii se așteptau ca situația să se îmbunătățească după implementarea inițiativei de pace a președintelui american Donald Trump și a unei rezoluții a Consiliului de Securitate al ONU.

Printre măsurile prevăzute se numărau desfășurarea unor forțe internaționale și a poliției palestiniene în Gaza, dezarmarea Hamas și retragerea trupelor israeliene.

Palestinienii ar fi vrut acțiuni din partea SUA pentru a preveni noi anexări de teritorii palestiniene în Cisiordania și Ierusalimul de Est.

Scopul ar fi fost, de fapt, limitarea violențelor coloniștilor și obținerea deblocării a aproape 7 miliarde de dolari din fondurile palestiniene reținute de Israel.

„Cu toate acestea, acești pași, înțelegeri și promisiuni nu s-au materializat. Dimpotrivă, condițiile s-au deteriorat în întregul teritoriu palestinian”, se precizează în scrisoare, care descrie problemele de securitate din Gaza și Cisiordania.

În urma evaluării situației, oficialii palestinieni i-au recomandat lui Abbas „să amâne cu câteva luni data alegerilor legislative și să continue dialogul pentru pregătirea condițiilor interne”.

El a fost, de asemenea, sfătuit să emită un decret prin care alegerile să fie reprogramate pentru prima jumătate a lunii septembrie 2027.

Președintele Autorității Palestiniene, ales în 2005, își reafirmase intenția de a organiza alegerile într-un discurs susținut la Națiunile Unite pe 24 septembrie.

„Ultima dată când am fost aici a fost în sezonul „tripletei” (2022-2023). Cunosc efortul depus atunci de jucători, de club și de antrenor. Așadar, știu exact cât de mult s-a implicat clubul pentru a atinge un asemenea obiectiv. Nu am nicio îndoială în această privință”, a declarat Maresca, în conferința de presă premergătoare partidei cu Liverpool, notează Reuters. 

„Absolut deloc”, a răspuns italianul când a fost întrebat dacă performanțele formației sunt compromise de acuzațiile financiare.

 Acesta și-a exprimat încrederea în conducerea clubului. „Am încredere în club pentru că am încredere în oameni. De aceea m-am alăturat clubului. Și, în plus, nu există un alt club la care mi-aș dori să fiu. Așa că mă bucur foarte mult să fiu aici”, a mai declarat Maresca. 

În ciuda speculațiilor privind o retrogradare ca posibilă sancțiune, Maresca a răspuns ironic: „Am câștigat Championship-ul cu Leicester, așa că, dacă retrogradăm în League One, vom vedea”. 

Potrivit comisiei independente, între sezoanele 2009/10 și 2017/18, Manchester City a încheiat contracte fictive cu mai mulți parteneri comerciali, într-o schemă de finanțare mascată. Scopul a fost umflarea artificială a veniturilor cu 830 de milioane de lire sterline. 

Clubul a depus conturi care ascundeau situația financiară reală și a încălcat semnificativ limitele de cheltuieli ale Premier League și UEFA. Comisia a constatat și că City nu a cooperat cu ancheta, regretând totodată că decizia a venit atât de târziu, după audierile din septembrie-decembrie 2024.

Cardinalul Tagle, în vârstă de 69 de ani, care conduce biroul de evanghelizare al Vaticanului, îl înlocuiește pe cardinalul Giovanni Battista Re, în vârstă de 92 de ani, potrivit AP.

Decanul colegiului joacă un rol semnificativ în tranziția papală și este adesea considerat el însuși un candidat important la papalitate. El conduce înmormântarea fostului papă și apoi ajută la conducerea ședințelor cu ușile închise ale cardinalilor înainte de vot pentru a discuta nevoile bisericii în viitor. Dacă are sub 80 de ani în momentul conclavului, el joacă, de asemenea, un rol în organizarea alegerilor secrete din Capela Sixtină pentru alegerea unui nou papă.

După ce un papă este ales, decanul este cel care îl întreabă pe câștigător dacă acceptă postul și ce nume dorește să poarte.

Conform anunțului Vaticanului de vineri, Papa Leonard a aprobat alegerea lui Tagle ca decan, făcută de șase cardinali care dețin cel mai înalt rang în cadrul colegiului. Tagle a fost cel mai tânăr membru al grupului, ceea ce sugerează că cardinalii intenționau ca noul lor decan să rămână în funcție o perioadă.

Tagle, fostul arhiepiscop de Manila, fusese considerat un posibil candidat la conclavul din 2025 care l-a ales pe Leon. Poziția importantă de decan ridică acum și mai mult profilul de „papabil” al lui Tagle pentru un viitor conclav, unde ar fi un candidat principal pentru a fi primul papă din Asia.

Există un precedent recent pentru o astfel de promovare: pe atunci cardinalul Joseph Ratzinger era decanul colegiului când a fost ales Papa Benedict al XVI-lea în 2005.

Un alt candidat la funcția de decan, despre care se zvonește, a fost cardinalul Pietro Parolin, în vârstă de 71 de ani, secretarul de stat al Papei Francisc, care este încă în funcție și a fost el însuși un candidat important la conclavul din 2025.

Cu doar câteva luni de trăit la începutul anului 2025, Francisc i-a prelungit mandatul lui Battista Re pentru a-l menține în funcția de decan, chiar dacă acesta trecuse cu un deceniu de vârsta normală de pensionare a Vaticanului. Decizia lui Francisc a subliniat cât de mult își dorea ca un cardinal loial să conducă conclavul după moartea sa, chiar dacă Battista Re nu era el însuși un candidat.

CITR, lichidatorul judiciar al Damen Shipyards Mangalia, a anunțat vineri, 9 octombrie, că licitația pentru vânzarea șantierului naval s-a încheiat cu desemnarea companiei Rheinmetall Real Estate România SRL drept câștigătoare.

Prețul de adjudecare este de 138.034.320,47 euro, fără TVA, potrivit comunicatului CITR.

„Acest demers asigură posibilitatea reluării activității Șantierului Naval Mangalia, unul din cele mai importante active industriale ale României. Vânzarea reprezintă finalul unui proces complex de valorificare menit să asigure continuitatea activității și o perspectivă de viitor încurajatoare”, a declarat Paul Dieter Cîrlănaru, CEO CITR.

Licitația din 9 octombrie a fost organizată după patru încercări anterioare de vânzare fără rezultat.

În luna aprilie, adunarea creditorilor a respins planul de reorganizare propus pentru Șantierul naval Damen Mangalia. Decizia a marcat trecerea șantierului în etapa de faliment.

Schröder, care a condus guvernul Germaniei între 1998 și 2005, a fost criticat pentru legăturile sale cu liderul de la Kremlin și cu afacerile rusești, relatează Reuters.

Un purtător de cuvânt al guvernului german a declarat vineri că Merz consideră vizita fostului cancelar drept un gest imoral, având în vedere războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei și consecințele acestuia asupra populației civile.

„Putin este singurul responsabil pentru războiul din Ucraina. Ordinele sale sunt cauza unor suferințe de nedescris, a victimelor civile, a familiilor destrămate, a morților și răniților”, a afirmat reprezentantul guvernului german.

Acesta a adăugat că Friedrich Merz consideră „pur și simplu imoral” faptul că Schröder a participat la o asemenea celebrare.

Vladimir Putin a împlinit 74 de ani joi. Gerhard Schröder, în vârstă de 82 de ani, și soția sa, So-Yeon Schroeder-Kim, care se ocupă uneori de comunicarea acestuia, nu au răspuns imediat solicitărilor Reuters de a comenta vizita.

Vizita fostului cancelar german a provocat reacții negative inclusiv în cadrul Partidului Social-Democrat (SPD), din care acesta face parte.

Lars Klingbeil, copreședintele SPD și ministru de Finanțe în guvernul de coaliție condus de Merz, a calificat gestul drept „complet inacceptabil”, în contextul suferințelor provocate populației ucrainene de război, potrivit publicației germane Süddeutsche Zeitung.

Legăturile lui Schröder cu Rusia sunt de mai mulți ani un subiect de controversă în Germania și în alte state occidentale. După încheierea mandatului de cancelar, în 2005, acesta a ocupat mai multe funcții importante în companii rusești.

La scurt timp după plecarea din fruntea guvernului german, Schröder a devenit președintele comitetului acționarilor Nord Stream, proiectul de gazoduct din Marea Baltică susținut de Gazprom și promovat în perioada în care se afla la conducerea Germaniei.

Ulterior, fostul cancelar a ocupat funcții de conducere și în cadrul Rosneft, unul dintre cei mai mari producători de petrol din Rusia. Relațiile sale cu mediul de afaceri rus au continuat și după invazia pe scară largă a Ucrainei din 2022, în pofida sancțiunilor occidentale impuse Moscovei.

La începutul acestui an, Vladimir Putin a declarat că Gerhard Schröder ar fi interlocutorul său preferat pentru discuții privind noi aranjamente de securitate în Europa. Propunerea a fost respinsă imediat de Uniunea Europeană și de guvernul condus de Friedrich Merz.

În plus, săptămâna trecută, Schröder a devenit membru al consiliului de supraveghere al companiei rusești Hyperglobus, desprinsă din grupul german Globus Holding. Compania operează peste 20 de supermarketuri pe piața rusă.

Episodul readuce în atenție relațiile fostului cancelar cu Rusia, în condițiile în care Berlinul și partenerii săi europeni continuă să condamne invazia rusă și să susțină Ucraina.