MediaFax.ro

Victor Negrescu a vorbit despre fondurilor europene pentru perioada 2028–2034.

„Pentru România este propusă o alocare de 60,2 miliarde de euro, conform Comisiei Europene. Acești bani ar urma să fie gestionați printr-un plan național care reunește fondurile pentru dezvoltare regională, agricultură, investiții sociale și alte politici europene. Suma finală este încă în negociere și există riscul ca, din cauza unor prevederi tehnice, România să nu poată utiliza integral fondurile alocate”, afrimăr europarlamentarul pe Facebook.

Negrescu a susținut că autoritățile regionale și locale trebuie să aibă un rol real în stabilirea priorităților de investiții, iar fondurile să ajungă în toate regiunile țării, inclusiv în comunitățile mai puțin dezvoltate.

Europarlamentarul a pledat pentru investiții în infrastructură, sănătate, educație, locuințe, energie și dezvoltare locală, precum și pentru reducerea birocrației și reguli mai flexibile în utilizarea banilor europeni.

El a făcut referire și la experiența Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), afirmând că centralizarea excesivă, birocrația și termenele nerealiste pot afecta implementarea investițiilor.

Victor Negrescu a mai spus că România trebuie să înceapă din timp consultările și pregătirea proiectelor pentru următorul ciclu bugetar european, fără să aștepte aprobarea bugetului pentru perioada 2028–2034.

Eurodeputații au cerut miercuri un buget ambițios al UE pentru 2028-2034, adaptat provocărilor economice și de securitate. Antonio Costa și Ursula von der Leyen au vorbit despre competitivitate, prețurile energiei, sprijinul pentru Ucraina și migrație.

Ministrul francez al Justiției, Gérald Darmanin, a anunțat joi, 22 octombrie, că peste 1.000 dintre persoanele reținute au ajuns deja în fața instanțelor, iar 217 au fost încarcerate. Numărul este în creștere, în condițiile în care tribunalele continuă să judece dosarele în procedură accelerată.

Cei încarcerați sunt în general bărbați cu vârste între 18 și 25 de ani, iar jumătate nu aveau cazier judiciar, a precizat ministrul.

Autoritățile franceze au atribuit violențele atât grupărilor radicale de extremă stângă, cât și unor persoane care au profitat de manifestații pentru a jefui magazine. Datele judiciare arată însă că cele două categorii nu explică toate situațiile întâlnite de anchetatori.

Ce spun statisticile: 95% bărbați, 70% adulți

Potrivit datelor prezentate de ministrul Justiției și citate de presa franceză, 95% dintre cei reținuți după violențele din 17 octombrie sunt bărbați, iar 70% sunt adulți.

Ministrul a precizat că printre persoanele reținute se numără cetățeni francezi, străini și persoane provenite din familii de imigranți.

„Printre cei reținuți există de toate: persoane provenite din imigrație, cetățeni străini, dar și persoane perfect integrate, care sunt francezi”, a precizar ministrul.

La Paris, procurorul Laure Beccuau a prezentat marți date privind 557 de măsuri de custodie polițienească, dintre care aproximativ 89-90% au vizat adulți. Proporția este mai ridicată decât cea prezentată la nivel național.

O altă defalcare a procuraturii pariziene, pentru 517 persoane plasate în custodia poliției într-o etapă anterioară a bilanțului, arăta că 346 erau adulți și 171 minori.

80% suspecți de jafuri și 20% radicali de extremă stângă. Estimarea poliției din Paris

Potrivit unor surse din poliție citate de Le Parisien, aproximativ 80% dintre persoanele reținute la Paris ar face parte din categoria celor care au profitat de tulburări pentru a comite jafuri, în timp ce aproximativ 20% ar fi asociate mediilor radicale de extremă stângă.

La Toulouse, un sfert dintre reținuți sunt minori. Ce arată datele procuraturii

O imagine mai detaliată apare în statisticile locale publicate de La Dépêche du Midi, pe baza informațiilor furnizate de procuratura din Toulouse.

Dintre cele 107 persoane reținute după manifestațiile din 17 octombrie:

• 80 erau adulți și 27 minori;
• 88 erau bărbați și 19 femei;
• 21 erau suspectate de participarea la grupări constituite în vederea comiterii unor violențe sau distrugeri;
• 25 erau suspectate de fapte îndreptate împotriva reprezentanților autorităților;
• 48 erau suspectate de infracțiuni contra bunurilor.

Procuratura a precizat că majoritatea persoanelor reținute nu erau cunoscute anterior de justiție.

Anchetatorii au identificat elevi, tineri proveniți din cartiere populare, activiști ai extremei stângi și manifestanți fără afiliere politică stabilită.

Un investigator citat de publicația franceză a explicat că persoanele implicate în jafuri nu sunt neapărat aceleași cu cele reținute pentru incidente produse în timpul manifestațiilor.

Mare parte din cei implicați erau cetățeni francezi

Originea persoanelor implicate în violențele din Franța a devenit subiectul unei dispute politice internaționale. Președintele american Donald Trump a atribuit imigrației o parte din responsabilitatea pentru incidentele din 17 octombrie, în timp ce mai mulți lideri europeni au făcut legătura între politica migratorie și jafurile sau distrugerile din orașele franceze.

Într-o analiză Mediapart contestă această explicație și subliniază că numeroși tineri proveniți din familii de imigranți sunt cetățeni francezi, născuți și crescuți în Franța sau veniți de foarte mulți ani în țară.

Publicația citează și declarația lui Yoro Traore, purtătorul de cuvânt al Coordination des sans-papiers de Paris (CSP75), organizație care reprezintă persoane fără documente de ședere.

„Persoanele fără acte nici măcar nu au mers la manifestația din 17 octombrie. La acest tip de mobilizare, nu ies, pentru că se tem de represiunea poliției și de controale”, a declarat Traore pentru Mediapart.

Studentul de 21 de ani care spune că a fost bătut de polițiști

Primele procese oferă și o imagine asupra situației personale a celor reținuți.

Jurnaliștii The New York Times au asistat la 14 dosare judecate în regim accelerat la Tribunalul din Paris. Zece vizau bărbați tineri, numeroși inculpați provenind din suburbiile muncitorești ale capitalei.

Unul dintre aceștia este Victor Bertois, student la producție video, în vârstă de 21 de ani, care locuiește cu părinții într-o suburbie din nordul Parisului.

El a fost acuzat de participarea la construirea unei baricade și de aruncarea unor obiecte spre polițiști.

Tânărul a negat acuzațiile, susținând că a intervenit doar pentru a scoate o scândură dintr-un tomberon în flăcări. Acesta a afirmat și că a fost lovit de polițiști până și-a pierdut pentru scurt timp cunoștința.

Bertois, care nu avea antecedente penale, a primit o pedeapsă cu suspendare.

Un tânăr venit din Senegal, prins cu șapte perechi de ochelari

Un alt caz prezentat de publicația americană este cel al lui Moustapha Dembele, în vârstă de 18 ani.

Tânărul a ajuns în Franța din Senegal la vârsta de opt ani, împreună cu familia sa, și locuiește într-o suburbie muncitorească din sudul Parisului.

Dembele urma o pregătire profesională în construcții, însă rămăsese fără loc de muncă după o accidentare.

Polițiștii l-au acuzat că a aruncat sticle și materiale pirotehnice asupra forțelor de ordine. La momentul reținerii avea asupra sa șapte perechi de ochelari proveniți din furturi și un tricou nou de firmă.

Tânărul a declarat în instanță că găsise obiectele pe stradă și că nu știa că erau furate. A primit o pedeapsă cu suspendare.

Doi prieteni au furat whisky pentru a sărbători o zi de naștere

Haïté Langeron, în vârstă de 21 de ani, și Dalvys Mboukou Samba, de 20 de ani, au ajuns și ei în fața judecătorilor după ce au luat sticle de whisky dintr-un supermarket devastat.

Primul lucrează ca livrator, iar al doilea își caută un loc de muncă. Cei doi provin din suburbiile Parisului.

În fața judecătorilor au recunoscut că luaseră băuturile pentru a sărbători ziua de naștere a unuia dintre ei.

Anchetatorii au descoperit însă și mesaje pe Snapchat în care unul dintre tineri vorbea despre intenția de a participa la jafuri.

Proprietarul magazinului a declarat că aproximativ 130 de persoane au devastat unitatea comercială, provocând pagube estimate la 45.000 de euro.

Cei doi au primit pedepse cu suspendare, cuprinse între șase și opt luni.

O studentă și un tânăr care discutau despre atacarea polițiștilor

Un alt dosar relatat de AFP îi privește pe Mathilde B., o studentă de 19 ani, și François D., de 20 de ani, care își dorește să devină ghid montan.

Cei doi au venit la Paris din Auxerre pentru manifestațiile de sâmbătă.

Polițiștii au găsit asupra tânărului un box metalic și un cuțit cu deschidere automată, iar anchetatorii au descoperit conversații pe rețelele sociale în care cei doi discutau despre confruntări cu poliția.

Studenta a fost condamnată la cinci luni de închisoare cu suspendare, în timp ce tânărul a primit o pedeapsă de opt luni, dintre care două cu executare.

De la 86% minori la o majoritate de adulți. Cum s-a schimbat profilul celor reținuți

Una dintre cele mai importante diferențe apare atunci când sunt comparate datele actuale cu bilanțul protestelor liceenilor de la începutul lunii octombrie.

Potrivit unui comunicat oficial al Ministerului francez al Justiției, publicat pe 9 octombrie, până la 8 octombrie fuseseră plasate în custodia poliției 6.877 de persoane în legătură cu violențele de la începutul mișcării.

Dintre acestea, 5.890 erau minore, adică 86%, iar numai 987 erau adulte, reprezentând 14%.

Tot până la 8 octombrie, 2.376 de persoane erau vizate de proceduri penale, iar 21 fuseseră plasate în arest preventiv.

Prin comparație, după violențele din 17 octombrie, autoritățile au raportat o majoritate de adulți printre persoanele reținute, iar numărul celor încarcerați a ajuns la 217.

Peste 500.000 de manifestanți și noi proteste anunțate

Violențele au izbucnit în marja manifestațiilor din 17 octombrie, la care au participat aproximativ 550.000 de persoane, potrivit Ministerului francez de Interne. Organizatorii au avansat cifra de 800.000.

Mișcarea a pornit de la nemulțumirile elevilor privind condițiile din școli, dar s-a extins pe fondul creșterii costului vieții și al revendicărilor sociale.

În mai multe orașe, inclusiv Paris, Lyon, Marsilia, Toulouse și Limoges, au avut loc confruntări cu forțele de ordine, jafuri și incendieri.

Pentru manifestațiile programate sâmbătă, 24 octombrie, Guvernul francez pregătește o mobilizare de aproximativ 80.000 de polițiști și jandarmi, cu 20.000 mai mulți decât la protestele precedente.

Autoritățile au anunțat inclusiv implicarea unor unități speciale, în încercarea de a împiedica repetarea violențelor.

„Coreea de Sud propune oficial desfășurarea unor discuții militare cu Coreea de Nord, în vederea confirmării reciproce a locației exacte a liniei de demarcație militară (LDM) terestre și a discutării unor modalități de restabilire a liniilor de comunicare militare și de prevenire a confruntărilor accidentale în zonele de frontieră”, a transmis Ministerul Apărării de la Seul, citat de AFP. 

„Datele și locațiile exacte pot fi discutate prin Panmunjom”, a precizat Kim Hong-cheol, ministrul adjunct al Apărării, satul fiind singurul punct de contact dintre cele două state din mijlocul DMZ. 

Oficialul a declarat că negocierile ar putea include și Comandamentul Națiunilor Unite (UNC) și speră că acestea vor avea un rezultat pozitiv. 

Tensiuni amplificate de mine terestre și focuri de armă

Demersul diplomatic vine după mai multe incidente militare din zona de graniță. La finalul lunii septembrie, o mină nord-coreeană a explodat în Zona Demilitarizată și trei militari sud-coreeni au fost răniți, accident calificat drept o încălcare a armistițiului, potrivit Comandamentului Națiunilor Unite.   

Totodată, armata sud-coreeană a efectuat zeci de focuri de avertisment în ultimele luni, după ce a raportat pătrunderi ale militarilor nord-coreeni în partea sudică a zonei demilitarizate.

Schimbările de la Seul și răcirea relațiilor

Din 2025, după ce mandatul prezidențial de la Seul a fost preluat de Lee Jae Myung, Coreea de Sud și-a schimbat politica față de Nord, adoptând inițative de conciliere. Autoritățile au oprit transmisiunile de și au început demontarea difuzoarelor fixe de la graniță în 2025. Ulterior, Coreea de Nord și-a suspendat propriile transmisiuni către sud. 

Relațiile dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud s-au deteriorat puternic în ultimii ani. Phenianul a renunțat la reunificare ca obiectiv național și a descris Coreea de Sud drept „principalul său dușman”. 

Scăderile s-au produs joi, 22 octombrie, pe Wall Street și s-au transmis vineri către bursele asiatice, potrivit Euronews și Reuters. Indicele S&P 500 a pierdut 1,2%, înregistrând cea mai slabă ședință din luna iulie, în timp ce Nasdaq Composite a coborât cu 2,6%. În schimb, Dow Jones Industrial Average a închis cu o creștere marginală, de sub 0,1%, semn că presiunea s-a concentrat în special asupra companiilor tehnologice.

Meta pierde 7%, Nvidia 4,4%, iar CoreWeave se prăbușește cu peste 10%

Acțiunile Meta Platforms, compania care deține Facebook și Instagram, au scăzut cu 7%, deși veniturile trimestriale au depășit estimările analiștilor. Profitul a fost însă sub așteptări, iar investitorii au reacționat negativ la planurile companiei privind finanțarea unor noi investiții în inteligență artificială.

Meta a anunțat intenția de a introduce o nouă categorie de acțiuni fără drept de vot, care ar putea facilita atragerea de capital. Nvidia, unul dintre principalii furnizori de cipuri pentru dezvoltarea AI, a pierdut 4,4%. Din cauza capitalizării sale bursiere foarte mari, compania a avut cea mai importantă contribuție individuală la scăderea indicelui S&P 500.

Meta dorește să atragă capital printr-o nouă categorie de acțiuni fără drept de vot. Imagine ilustrativă. Foto: Tang Ke/ROPI via ZUMA Press

CoreWeave, furnizor de infrastructură cloud pentru inteligență artificială, a înregistrat un declin de 10,1%. Compania a atras atenția investitorilor din cauza împrumuturilor contractate pentru achiziționarea de cipuri Nvidia și extinderea capacității centrelor de date.

Investitorii încep să se teamă de costurile inteligenței artificiale

După mai mulți ani de creșteri puternice ale acțiunilor din sectorul AI, investitorii analizează tot mai atent costurile necesare pentru dezvoltarea infrastructurii. Construirea centrelor de date, achiziționarea procesoarelor și asigurarea energiei presupun investiții de ordinul miliardelor de dolari.

În același timp, împrumuturile au devenit mai costisitoare, ceea ce ridică întrebări privind rentabilitatea proiectelor. Temerile nu înseamnă că cererea pentru inteligență artificială a dispărut. Numeroase companii continuă să raporteze venituri în creștere.

Problema este dacă profiturile viitoare vor justifica evaluările bursiere și cheltuielile actuale. Sectorul tehnologic va fi supus unui nou test săptămâna viitoare, când Microsoft, Amazon și Alphabet urmează să publice rezultatele financiare.

Petrolul Brent a depășit 113 dolari, transportul maritim devine tot mai scump

În paralel cu turbulențele bursiere, prețurile petrolului au crescut puternic pe fondul războiului cu Iranul și al atacurilor mortale din Arabia Saudită. Vineri dimineață, petrolul Brent era cotat la 113,73 dolari pe baril, după o creștere de aproximativ 4% în ședința precedentă.

Petrolul american West Texas Intermediate a depășit pragul de 100 de dolari pe baril. Costurile transportului maritim amplifică presiunile asupra pieței. Potrivit datelor citate de MarketWatch, transportul unui baril de petrol din Golful Persic către Asia, pe un petrolier de mare capacitate, ajunsese la peste 37 de dolari la mijlocul lunii octombrie.

Petrolul Brent a ajuns la peste 113 dolari pe fondul scumpirilor transportului maritim și al conflictului din Golf. Imagine ilustrativă. Sursa: Mediafax Foto

Suma reprezintă de peste cinci ori nivelul înregistrat înaintea războiului. Și gazele naturale europene s-au scumpit. Contractele futures pentru luna noiembrie, tranzacționate la hubul olandez TTF, au depășit joi 90 de euro/MWh.

Investitorii cumpără obligațiuni americane, în timp ce Franța plătește dobânzi tot mai mari

Scăderile acțiunilor tehnologice au determinat investitorii să cumpere titluri de stat americane. Randamentul obligațiunilor SUA pe zece ani a coborât joi la aproximativ 4,97%, de la 5,13% cu o zi înainte. Scăderea randamentelor reflectă creșterea prețurilor obligațiunilor, pe măsură ce cererea pentru acestea s-a intensificat.

În Europa, situația Franței a rămas problematică. Randamentul obligațiunilor guvernamentale franceze pe zece ani se situa la aproximativ 5,07%, comparativ cu 3,34% pentru Germania și 4,61% pentru Italia. Diferența dintre costurile de împrumut ale Franței și Germaniei reflectă preocupările investitorilor privind datoria publică franceză, dificultățile bugetare și presiunile generate de protestele sociale.

Va fi o săptămână decisivă pentru burse și dobânzi

Piețele așteaptă noi informații despre activitatea economică din zona euro, Marea Britanie și Statele Unite, prin publicarea indicatorilor preliminari PMI. Datele ar putea arăta în ce măsură scumpirea energiei și costurile ridicate ale finanțării afectează companiile. În Statele Unite, numărul cererilor inițiale de ajutor de șomaj a scăzut săptămâna trecută cu 6.000, la 194.000, cel mai redus nivel din iulie.

Următorul eveniment major pentru piețele financiare este decizia Rezervei Federale americane privind dobânzile, programată pentru miercuri, 28 octombrie. În aceeași perioadă, rezultatele financiare ale Microsoft, Amazon și Alphabet vor oferi noi indicii despre amploarea cheltuielilor pentru inteligență artificială și capacitatea acestora de a genera profit.

O anchetă condusă de autoritățile statale nu a constatat nicio faptă penală din partea ofițerului, însă avocatul familiei susține că a fost vorba de un abuz de forță, potrivit Associated Press. 

Departamentul de Siguranță Publică din Mississippi a făcut publice joi imagini care arată momentul împușcăturilor, înregistrate de camerele purtate pe corp de mai mulți ofițeri de poliție, printre care și Foster, polițistul în grad de sergent care l-ar fi împușcat pe copil în timpul misiunii.

Kohen Wiley, băiețelul de doar un an a fost ucis în luna iunie, când sergentul Hunter Foster, ofițer de poliție din Senatobia, a tras cu arma asupra unui vehicul în mișcare, în timp ce răspundea la un apel privind un furt dintr-un magazin. Familia lui Kohen susține că imaginile înregistrate în timpul incidentului fatal arată că folosirea armei nu a fost justificată.

Ce se vede în imagini?

Grupul de polițiști se afla la magazinul Walmart din orașul Senatobia, din pentru a interveni în urma unui incident fără legătură cu acesta, potrivit unui raport al Biroului de Investigații din Mississippi. Un angajat al Walmart i-a avertizat apoi că două femei fug din magazin.

Înregistrările video o arată pe mama băiețului de un an, Vellesiya Wiley, ținându-l pe Kohen în brațe în timp ce ea și prietena ei traversează în fugă parcarea și urcă în mașina lor. Cinci polițiști se apropie de mașina parcată cu armele scoase. Mașina dă înapoi și se lovește de un autoturism parcat în apropiere, în timp ce polițiștii somează șoferița să se oprească.

Mașina accelerează apoi înainte în timp ce Foster pășește spre ea, chiar în fața mașinii, cu arma scoasă. Roțile se îndepărtează de el, iar acesta pare să-și pună mâinile pe capotă în timp ce sare din calea mașinii.

Polițistul trage cu arma, spărgând geamul din partea pasagerului din față, unde Kohen, băiețelul de 1 an, stătea așezat în poala mamei sale. Mașina continuă să se îndepărteze înainte ca înregistrarea video se întrerupe.

Procurorul afirmă cu utilizarea forței a fost „adecvată”

Biroul procurorului general din Mississippi a declarat, săptămâna aceasta, că ancheta, care a durat câteva luni, a concluzionat că utilizarea forței de către Foster a fost adecvată. Avocatul lui Foster, Martin Zummach, a afirmat că sergentul „nu a avut de ales” decât să tragă asupra vehiculului, deoarece acesta era pe punctul de a-l lovi.

Ben Crump, un avocat specializat în drepturile civile care reprezintă familia lui Kohen, a declarat că Foster nu se afla în pericol în momentul în care a tras focul de armă care l-a ucis pe copilul de un an. Avocatul a afirmat că înregistrarea video arată că Foster a tras acel foc de armă din partea pasagerului mașinii.

„O palmă peste față”

Kohen ar fi împlinit doi ani la începutul lunii noiembrie, a declarat joi, în cadrul unei conferințe de presă, avocatul care reprezintă familia lui Kohen.

„Cuvântul «justificat» m-a bântuit”, a spus bunica maternă a lui Kohen, Veronica Roberson, în timpul conferinței de presă. „Nu există nicio justificare pentru asta.”

Roberson a spus că a aflat de la știri că statul l-a absolvit de vină pe ofițer și că a văzut, de asemenea, fragmente din înregistrarea video care au fost divulgate online, miercuri. Ea a calificat lipsa unei notificări din partea biroului procurorului general și divulgarea înregistrării drept o „palmă peste față” pentru familia sa.

Cele două femei ar fi furat scutece din magazin

Vellesiya Wiley a negat anterior că ea și prietena ei ar fi furat scutece din magazin, iar cele două nu au fost puse sub acuzare, potrivit dosarelor instanțelor.

„Scutecele sunt ceva de care o mamă are nevoie pentru copilul ei. Scutecele nu ar trebui niciodată să coste viața unui bebeluș. Această decizie transmite mesajul că viața unui băiețel de culoare nu este la fel de valoroasă ca scutecele albe în care este înfășat”, spune avocatul familiei.

Au fost trase mai multe focuri de armă. Avocatul sergentului, Martin Zummach a precizat că polițistul „memoria musculară” l-a determinat pe Foster să tragă și alte focuri.

„Cel care a trecut prin geamul lateral și care a stârnit atâta agitație? Asta pentru că se mișca foarte repede”, susține avocatul

Ce spun experții

John P. Gross, expert în utilizarea forței de către poliție împotriva vehiculelor în mișcare, a oferit o explicație asemănătoare pentru cel de-al treilea foc de armă. Acesta a precizat că este nevoie de o secundă sau două pentru ca cineva să-și dea seama că trebuie să înceteze să tragă. Totuși, a spus el, sergentul nu ar fi trebuit să-și scoată arma și să se poziționeze în fața mașinii încă de la început.

„Nu ar fi trebuit niciodată să se pună într-o poziție în care ar fi putut fi lovit”, a spus Gross, adăugând că o acuzație de furt din magazin nu justifica „utilizarea forței letale împotriva unui suspect care fugea”.

Gross a spus că, pe măsură ce mașina accelera, el s-a dat la o parte: „Așadar, nu poate pretinde că era în pericol de a fi lovit de mașină în momentul în care a tras. Mașina trecuse deja pe lângă el.”

Însă Charles „Joe” Key, un fost locotenent de poliție din Baltimore care intervine frecvent ca martor expert în cazuri privind folosirea forței de către poliție, a precizat că șoferul mașinii părea să folosească vehiculul pentru a comite o „agresiune cu o armă mortală”. Prietena lui Vellesiya Wiley, care conducea vehiculul, nu a fost pusă sub acuzare.

„Polițistul care a tras a scăpat la limită de a fi călcat de mașină și părea să fi atins mașina în timp ce se deplasa. Folosirea armei a fost, din punct de vedere obiectiv, justificată”, a declarat Key.

O autoutilitară a Poliției, folosită pentru transportul persoanelor aflate în custodia autorităților, a ajuns vineri dimineață la Curtea de Apel București.

Ședința de judecată este programată să înceapă la ora 9:00. Decizia pe care o vor lua magistrații este definitivă în privința măsurii preventive contestate.

Tribunalul București a decis arest la domiciliu, dar DIICOT a contestat hotărârea

Pe 13 octombrie, Tribunalul București a admis cererea lui Călin Georgescu de înlocuire a arestării preventive cu arestul la domiciliu.

Procurorii DIICOT au contestat însă decizia, astfel că fostul candidat la prezidențiale a rămas în Arestul Central al Poliției Capitalei până la soluționarea contestației.

Dacă judecătorii Curții de Apel București resping contestația procurorilor, Georgescu va putea părăsi Arestul Central, urmând să fie plasat în arest la domiciliu. În schimb, dacă instanța admite contestația și desființează soluția Tribunalului, acesta poate rămâne în arest preventiv.

De ce a fost arestat Călin Georgescu

Călin Georgescu se află în arest preventiv din 29 septembrie, în urma unei hotărâri definitive a Curții de Apel București, într-un dosar instrumentat de DIICOT.

Fostul candidat la prezidențiale este cercetat alături de omul de afaceri Ionel Rusen pentru constituirea unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave.

Ancheta vizează o presupusă fraudă de aproximativ 1,1 milioane de euro. Un om de afaceri susține că a fost prejudiciat în cadrul unor operațiuni prin care ar fi trebuit să obțină acces la o linie de credit.

Inițial, pe 22 septembrie, Tribunalul București a respins propunerea de arestare preventivă și a dispus control judiciar pentru 60 de zile. Procurorii au contestat soluția, iar pe 29 septembrie Curtea de Apel București a decis arestarea preventivă pentru 30 de zile.

Călin Georgescu, audiat și într-un nou dosar DIICOT

Prezentarea de vineri la Curtea de Apel București vine la două zile după ce fostul candidat la prezidențiale a fost audiat de procurorii DIICOT într-un alt dosar penal.

Miercuri, 21 octombrie, anchetatorii au efectuat percheziții într-o cauză privind presupuse operațiuni ilegale cu dispozitive sau programe informatice și tentative de alterare a integrității datelor informatice și de perturbare a funcționării sistemelor informatice.

Potrivit informațiilor apărute în anchetă, suspiciunile vizează încercarea de identificare și compromitere a unor dispozitive tehnice utilizate de organele judiciare.

Acest dosar este separat de cauza în care Georgescu este cercetat pentru presupusa fraudă de peste un milion de euro.

„Azi vom lua o măsură concretă pentru protejarea sectorului zootehnic și pentru sprijinirea crescătorilor români de ovine și caprine, care se confruntă cu pierderi economice din cauza bolilor care afectează animalele. Concret, vom aproba donația din rezervele strategice ale Uniunii Europene a 1,1 milioane de doze de vaccin împotriva pestei micilor rumegătoare și a variolei ovine și caprine”, a declarat premierul Luca Niculescu.

Potrivit acestuia, donația vine din partea Comisiei Europene, în urma unei solicitări formulate de autoritățile române.

„Este un demers al Comisiei Europene, dar inițiat ca urmare a solicitării care vine din partea autorităților române. Primele 300 de mii de doze au ajuns deja în România, livrările continuă, ANSVSA va organiza la nivel național campania de vaccinare de urgență. Este o măsură benefică atât pentru sănătatea animalelor, cât și pentru veniturile crescătorilor”, a precizat șeful Executivului.

Circulația animalelor vii rămâne restricționată până la sfârșitul anului

Premierul a explicat că bolile care afectează animalele provoacă pierderi economice crescătorilor și limitează posibilitățile de comercializare pe piețele externe.

„Atunci când apar focare de boală, fermierii pierd bani, posibilitățile de a-și vinde animalele pe piețele externe sunt afectate. În prezent, circulația ovinelor și a caprinelor vii către alte state ale Uniunii Europene și către alte state terțe este restricționată până la finalul acestui an, în contextul epidemiologic actual. Iar acest sprijin european ne va permite să intervenim mai rapid pentru limitarea răspândirii bolilor”, a declarat Niculescu.

Șeful Guvernului a subliniat că autoritățile trebuie să limiteze focarele și să creeze condițiile necesare pentru reluarea comerțului cu animale vii și produse de origine animală.

„Între timp, sarcina autorităților naționale este clară: să limităm focarele, să protejăm efectivele de animale, să creăm condițiile pentru reluarea în siguranță a comerțului cu animale vii și produse de origine animală. Trebuie să fim alături de crescătorii de animale, pentru că protejându-i pe ei sprijinim acest sector care este extrem de important pentru România”, a afirmat premierul.

Luca Niculescu a adăugat că Guvernul va urmări ca măsurile anunțate să fie puse în aplicare cât mai repede, cu respectarea cerințelor sanitar-veterinare.

În debutul ședinței de guvern, prim-ministrul a subliniat gravitatea situației calendarului de implementare a proiectelor europene, subliniind că întâlnirea va avea scopul de a clarifica foarte clar responsabilitățile miniștrilor. 

„Tot astăzi, imediat după ședința de guvern, am convocat o reuniune de evaluare cu miniștrii responsabili de îndeplinirea jaloanelor restante din PNRR. Vreau ca fiecare ministru să știe exact ce are de făcut și cine răspunde pentru îndeplinirea angajamentelor și cât de rapid pot fi făcute aceste angajamente”, a spus premierul Niculescu. 

Premierul Luca Niculescu a subliniat gravitatea situației calendarului de implementare a proiectelor europene. 

„Avem termene foarte, foarte strânse, nu ne putem permite să pierdem bani europeni din cauza unor întârzieri, din cauza lipsei de coordonare și obiectivul”, a declarat liderul de la Palatul Victoria. 

În august și septembrie, România a depus cererile de plată 5 și 6 care însumează o sumă de peste 6 miliarde de euro. Aceste sunt în continuare în etapa de evaluare la Comisia Europeană. 

Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Cluj, polițiștii din Dej au fost sesizată în legătură cu incidentul produs pe strada 22 Decembrie, unde a mașină a intrat în sediul Centrului Turistic.

Din primele verificări a reieșit că, după producerea accidentului, conducătorul autoturismului și pasagerul au plecat de la fața locului.

Pompierii din cadrul Detașamentului Dej au intervenit cu o autospecială dotată cu modul de descarcerare și au asigurat măsurile specifice de prevenire și stingere a incendiilor. Nu au fost persoane încarcerate și nimeni nu a avut nevoie de îngrijiri medicale la fața locului.

Polițiștii fac verificări pentru identificarea persoanelor implicate și stabilirea circumstanțelor în care s-a produs accidentul, urmând să dispună măsurile legale în funcție de cele constatate.

Incidentul s-a produs joi, 22 octombrie, în localitatea Morayfield, la nord de Brisbane, în statul australian Queensland, potrivit Reuters și televiziunii publice Australian Broadcasting Corporation (ABC). Reporterul Will Murray se afla în zonă pentru a relata despre inundațiile provocate de ploile torențiale. În timp ce echipa filma o șosea acoperită de apă, un șofer a încercat să traverseze zona inundată cu un autoturism de teren.

Mașina a început să se scufunde în câteva secunde

Șoferul a intrat cu viteză pe Buchanan Road, unde apa acoperea carosabilul. La scurt timp, autoturismul s-a oprit și a început să fie împins de curent. Will Murray a povestit că a sunat imediat la serviciile de urgență, însă situația s-a deteriorat atât de repede încât a decis să intervină personal.

În aproximativ 20–30 de secunde, mașina a ajuns aproape complet scufundată, iar șoferul nu mai putea ieși singur. Reporterul a intrat în apă, alături de Daniel Hainey, un bărbat care se afla în apropiere și observase incidentul. Cei doi au înotat până la autoturism și au încercat să deschidă portierele.

Reporterul și un trecător au reușit să deschidă o portieră înainte ca mașina să dispară sub apă

Intervenția a fost una extrem de dificilă. Presiunea apei împiedica deschiderea portierelor, iar vehiculul continua să se scufunde. Daniel Hainey a povestit că a încercat inclusiv să deschidă partea din spate a mașinii și să spargă un geam. În cele din urmă, salvatorii au reușit să deschidă portiera din spate, pe partea dreaptă.

Șoferul s-a deplasat spre deschidere, iar cei doi l-au tras afară și l-au ajutat să ajungă într-o zonă cu apă mai puțin adâncă. La scurt timp după salvare, autoturismul a fost acoperit complet de apă. Momentul a fost filmat de Liz Pickering, colega reporterului de la ABC.

Momentul salvării a fost filmat de colegii reporterului Will Murray. Sursa foto: captură video X

„A fost îngrozitor”. Reporterul povestește momentul în care a crezut că bărbatul se va îneca

Într-un interviu acordat Reuters, Will Murray a recunoscut că intervenția a fost una dintre cele mai înspăimântătoare experiențe din viața sa. Jurnalistul a explicat că este extrem de dificil să privești o persoană aflată în pericol de înec și să realizezi cât de repede se poate transforma situația într-o tragedie.

După ce șoferul a ajuns în siguranță, cei trei bărbați s-au îmbrățișat. Reporterul a descris momentul drept unul dintre cele mai frumoase din viața sa, datorită ușurării pe care a simțit-o când a văzut că bărbatul supraviețuise. Murray a precizat că nici măcar nu a apucat să afle numele sau numărul de telefon al persoanei salvate.

Peste 200 de milimetri de ploaie și sute de apeluri la serviciile de urgență

Salvarea a avut loc în timpul unor inundații severe care au afectat sud-estul statului Queensland. În unele zone au căzut peste 200 de milimetri de precipitații, ceea ce a provocat viituri rapide, închiderea drumurilor și suspendarea cursurilor în mai multe școli. Serviciile de urgență au primit sute de solicitări de ajutor în cursul zilelor de joi și vineri.

Autoritățile australiene au avertizat șoferii să nu traverseze drumurile inundate, deoarece chiar și vehiculele de teren pot fi luate de curent sau se pot scufunda foarte repede. Departamentul de pompieri din Queensland recomandă populației să evite inclusiv intrarea înot în apele inundațiilor, din cauza curenților și a pericolelor ascunse.

„Trebuie să facem tot ce ține de noi pentru a preveni astfel de incidente și astfel de tragedii”, a declarat Luca Niculescu, precizând că va avea o ședință de lucru cu miniștrii și instituțiile responsabile imediat după reuniunea Executivului.

Premierul a transmis un mesaj de solidaritate copiilor și profesoarei răniți în incidentele grave din ultimele zile, din Bistrița și Pitești, și le-a urat însănătoșire grabnică.

Niculescu a spus că violențele din școli sunt „profund îngrijorătoare” și a afirmat că elevii trebuie să se simtă în siguranță în unitățile de învățământ.

„Niciun copil nu trebuie să plece de acasă către școală cu frică și niciun părinte nu trebuie să se întrebe dacă acel copil se va întoarce de la școală în siguranță”, a afirmat acesta.

Premierul a precizat că mai mulți miniștri au venit deja cu propuneri pentru planul de siguranță, însă nu a prezentat deocamdată măsuri concrete sau un calendar pentru aplicarea acestora.

Măsurile anunțate vin după două incidente violente înregistrate în școli, la Bistrița și Pitești, în decurs de mai puțin de o săptămână.

Luni, un elev de clasa a VII-a din Bistrița a atacat cu un cuțit un profesor și un coleg. Elevul a fost imobilizat, apoi dus de polițiști la spital și transferat ulterior la Clinica de Psihiatrie Pediatrică din Cluj-Napoca.

Joi, un elev de 15 ani, din clasa a IX-a, a atacat doi colegi cu o macetă, într-un liceu din Pitești. Unul dintre elevi a fost rănit și transportat la spital.

MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României postdecembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.

Anul 2021 a fost marcat de crize suprapuse, care au pus la încercare atât sistemul sanitar, cât și clasa politică și încrederea populației în autorități. În timp ce varianta Delta a coronavirusului provoca una dintre cele mai grave perioade ale pandemiei în România, criza guvernamentală declanșată în toamnă a dus la căderea Executivului condus de Florin Cîțu și la formarea unei alianțe între PNL și PSD, două partide care se confruntaseră ani la rând în competițiile electorale.

Pentru jurnaliștii MEDIAFAX, anul 2021 a fost unul în care transmiterea rapidă a deciziilor de ultim moment ale autorităților pentru gestionarea situației sanitare generate de COVID-19, precum și schimbările politice de la București a constituit un element important pentru informarea corectă și rapidă a cititorilor.

Căderea Guvernului Cîțu și destrămarea coaliției de centru-dreapta

La începutul anului 2021, România era condusă de o coaliție formată din PNL, USR PLUS și UDMR, constituită după alegerile parlamentare din decembrie 2020. Florin Cîțu, reprezentant al PNL, devenise prim-ministru în decembrie 2020, iar guvernarea se baza pe un acord între cele trei formațiuni.

Tensiunile dintre parteneri s-au accentuat în vara anului 2021, pe fondul disputelor privind programul de investiții „Anghel Saligny”, inițiativa guvernamentală destinată finanțării proiectelor locale de infrastructură. USR PLUS s-a opus modului în care premierul a gestionat programul, invocând lipsa unor garanții suficiente privind utilizarea banilor publici.

Criza s-a agravat în septembrie, când Cîțu l-a demis pe ministrul Justiției, Stelian Ion, membru USR PLUS. Decizia a fost legată de conflictul privind avizarea programului de investiții și a determinat USR PLUS să își retragă miniștrii din Guvern.

Florin Cîțu. Fotograf: Alexandru Dobre/Mediafax Foto

Pe 3 septembrie 2021, MEDIAFAX relata declarațiile liderilor USR PLUS, care anunțau că Florin Cîțu nu mai beneficia de sprijinul politic al formațiunii și că partidul depusese o moțiune de cenzură împotriva Guvernului, împreună cu AUR.

„Am depus moţiunea de cenzură. Credem că în momentul în care PNL va propune un nou premier coaliţia va putea să continue… Săptămâna viitoare ne vom depune demisiile. Florin Cîţu nu mai are sprijinul politic al lui USR PLUS… Parlamentul va decide… noi vom merge în opoziţie dacă Guvernul nu o să cadă… Dacă moţiunea trece, noi ne vom aşeza la discuţii cu PNL şi UDMR”, a spus Dan Barna, potrivit MEDIAFAX.

La 7 septembrie, miniștrii USR PLUS și-au depus demisiile, lăsând Guvernul fără majoritatea parlamentară inițială. Moțiunea depusă de USR PLUS și AUR a fost blocată, însă criza a continuat. PSD a depus, la rândul său, o moțiune de cenzură împotriva Executivului condus de Florin Cîțu.

Moțiunea de cenzură a fost dezbătută și supusă la vot pe 5 octombrie 2021. Ea a fost adoptată cu 281 de voturi pentru, un rezultat care a determinat căderea Executivului.

MEDIAFAX a transmis în regim de live text principalele declarații ale liderilor politici din timpul dezbaterilor parlamentare. Tot în ziua votului, agenția a publicat un material explicativ despre procedurile constituționale care urmau după demiterea Guvernului.

„În acest moment, Guvernul demis poate să îndeplinească doar actele necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi, până la învestirea unui nou Guvern. (…) În cazul în care votul de încredere pentru formarea guvernului nu a fost acordat în termen de 60 de zile de la prima solicitare, iar senatorii şi deputaţii au respins cel puţin două solicitări de învestitură, preşedintele Klaus Iohannis poate dizolva parlamentul”, scria MEDIAFAX pe 5 octombrie 2021. 

A fost unul dintre cele mai clare voturi de neîncredere împotriva unui guvern din istoria recentă a României. Guvernul Cîțu a rămas interimar, cu atribuții limitate, în timp ce partidele au început negocierile pentru formarea unei noi majorități.

La acel moment, criza fusese complicată și de faptul că România se confrunta, în același timp, cu agravarea pandemiei și cu o creștere puternică a numărului de infectări și decese. Negocierile politice au continuat timp de mai multe săptămâni, în timp ce sistemul sanitar se afla sub o presiune tot mai mare.

De la negocieri eșuate la Guvernul Nicolae Ciucă și alianța PNL-PSD-UDMR

După demiterea Guvernului Cîțu, președintele țării la momentul respectiv, Klaus Iohannis, a început consultările cu partidele parlamentare pentru desemnarea unui nou premier. Prima încercare de a forma un executiv a eșuat, iar negocierile au arătat cât de dificilă era constituirea unei majorități stabile.

În data de 11 octombrie 2021, Iohannis l-a desemnat pe Dacian Cioloș să formeze Guvernul. Propunerea sa pentru un executiv minoritar nu a obținut însă votul de încredere al Parlamentului. Ulterior, Iohannis l-a desemnat pe Nicolae Ciucă, general în rezervă și reprezentant al PNL, pentru funcția de premier. Nici prima sa încercare de a forma un guvern minoritar nu s-a concretizat.

În cele din urmă, PNL a început negocierile cu PSD, partid rival în repetate rânduri în competițiile electorale și în disputele politice din anii precedenți. Cele două formațiuni au convenit să formeze o coaliție alături de UDMR, invocând nevoia de stabilitate într-o perioadă marcată de criza sanitară și de dificultăți economice.

Pe 20 noiembrie 2021, MEDIAFAX relata despre discuțiile dintre liderii celor trei partide pentru definitivarea acordului politic, stabilirea structurii Guvernului și negocierea programului de guvernare.

Liderul PNL, Florin Citu, sustine o declaratie de presa dupa ce a participat la negocierile PNL – PSD – UDMR pentru formarea noii majoritati parlamentare, care sa duca la investirea unui nou guvern, la Palatul Parlamentului, marti, 9 noiembrie 2021. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

Acordul a presupus compromisuri importante de ambele părți. PNL și PSD au negociat programul de guvernare, distribuirea ministerelor și conducerea celor două Camere ale Parlamentului.

Un element central al înțelegerii a fost rotația premierilor: Nicolae Ciucă urma să conducă Guvernul în prima etapă, iar ulterior funcția de prim-ministru urma să revină unui reprezentant al PSD, potrivit acordului politic.

La 25 noiembrie 2021, Parlamentul a acordat votul de încredere Guvernului condus de Nicolae Ciucă. Cabinetul a fost susținut de PNL, PSD și UDMR, punând capăt crizei politice care durase aproape trei luni.

„Guvernul Nicolae Ciucă a trecut de votul de învestire din Parlament. Executivul susţinut de PNL, PSD, UDMR şi minorităţi naţionale a fost votat cu 318 voturi pentru şi 126 împotrivă. ≪Doresc să vă mulţumesc tuturor celor care ne-au acordat votul de încredere. De asemenea, mulţumesc şi celor care nu ni l-au acordat. Cred că este foarte important să ştiţi că am înţeles că ne-am asumat o răspundere foarte mare≫”, a spus Nicolae Ciucă la acel moment, potrivit relatărilor MEDIAFAX.

Nicolae Ciuca, premierul desemnat, se adreseaza plenului cele doua camere legislative, dupa votul dedicat investirii noului cabinet rezultat in urma negocierilor coalitiei PSD, PNL, UDMR, joi, 25 noiembrie 2021, la Palatul Parlamentului. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

Formarea acestei coaliții a reprezentat o schimbare majoră în politica românească. PNL și PSD, rivali tradiționali, au ajuns să împartă puterea, invocând necesitatea depășirii crizelor suprapuse.

Pandemia de COVID-19 în 2021: de la valul de primăvară la criza provocată de varianta Delta

La începutul anului, România încă resimțea efectele valului epidemic din toamna și iarna anterioare. În februarie și martie, numărul infectărilor a început să crească din nou, iar în primăvară s-a conturat al treilea val al pandemiei.

Situația s-a agravat în martie și aprilie, când spitalele au început să se confrunte cu un număr tot mai mare de pacienți cu forme grave. Secțiile de terapie intensivă au fost supuse unei presiuni considerabile, iar numărul de decese raportate creștea de la o zi la alta.

În perioada respectivă, campania de vaccinare era deja în desfășurare, însă imunizarea populației avansa mai lent decât sperau autoritățile.

Ulterior, în lunile de vară, numărul infectărilor a scăzut considerabil. Autoritățile au introdus unele măsuri de relaxare, inclusiv extinderea numărului de participanți la unele evenimente private și redeschiderea târgurilor și a altor activități. Totuși, nivelul vaccinării rămânea o problemă. În plus, varianta Delta, identificată inițial în India, se răspândea rapid în mai multe țări și avea o capacitate de transmitere mai mare decât variantele predominante anterior.

La începutul lui septembrie, semnele unui nou val deveniseră evidente. Valul patru, asociat în principal cu varianta Delta, a fost cea mai gravă perioadă a pandemiei din România în 2021. Creșterea infectărilor s-a accelerat în septembrie, iar în octombrie situația a devenit critică.

În această perioadă, secțiile ATI au fost supraaglomerate, iar spitalele au avut dificultăți în gestionarea numărului de pacienți. În plus, pe fondul răspândirii rapide a virusului, autoritățile au raportat și creșteri dramatice ale deceselor, inclusiv în rândul persoanelor care nu aveau afecțiuni cunoscute anterior.

Spitalul Clinic de Urgenta Craiova sectia ATI este plina cu pacienti COVID 19 , luni 15 martie 2021 .REMUS BADEA / MEDIAFAX FOTO

Situația era cu atât mai delicată, întrucât criza sanitară a avut loc simultan cu blocajul politic produs de căderea Guvernului Cîțu. România nu avea un guvern cu sprijin parlamentar stabil tocmai în momentul în care era nevoie de decizii rapide privind sănătatea publică.

În octombrie 2021, autoritățile au introdus un nou set de restricții la nivel național. Din 25 octombrie, purtarea măștii a redevenit obligatorie în spațiile publice închise și deschise, au fost impuse limitări privind circulația pe timpul nopții, iar accesul în numeroase spații și activități neesențiale a fost condiționat de certificatul verde, cu reguli și excepții specifice.

Ele au provocat însă noi nemulțumiri în societate.

Protestele împotriva restricțiilor anti-COVID-19

În 2021, măsurile sanitare au provocat proteste în mai multe orașe din România. Nemulțumirile au vizat restricțiile de circulație, obligativitatea măștii, închiderea sau limitarea activității unor afaceri, campania de vaccinare și, ulterior, folosirea certificatului verde COVID-19.

Manifestanții au avut motivații diferite: unii au contestat efectele economice ale restricțiilor, alții au respins vaccinarea sau au invocat încălcarea libertăților individuale. În spațiul public s-au răspândit și teorii conspiraționiste și informații false despre virus și vaccinuri.

La sfârșitul lunii martie 2021, manifestații împotriva restricțiilor au avut loc în București și în mai multe orașe, printre care Timișoara, Brăila, Galați, Pitești și Constanța. Pe 29 martie 2021, MEDIAFAX a urmărit evoluția protestelor în regim live text, relatând despre numărul participanților, mesajele scandate și desfășurarea manifestațiilor.

„În Bucureşti, în piaţa Universităţii, câteva zeci de oameni s-au adunat să protesteze faţă de restricţiile impuse de autorităţi. Participanţii la protestul spontan nu au purtat măşti şi au scandat lozinci anti-guvernamentale şi împotriva restricţiilor”, relata MEDIAFAX la acel moment.

Manifestațiile au continuat în zilele următoare, iar unele dintre ele au fost marcate de tensiuni și intervenții ale forțelor de ordine. Pe 30 martie 2021, MEDIAFAX relata că poliția și jandarmeria aplicaseră sute de sancțiuni participanților la proteste.

„Poliţia a aplicat 222 de sancţiuni, în valoare de 200.000 de lei, participanţilor la proteste, autorităţile identificând 188 de persoane care au fost fotografiate şi amprentate, au menţionat oficialii Jandarmeriei şi Poliţiei”, a scris MEDIAFAX.

În aceeași perioadă, când numărul infectărilor era din nou în creștere, iar autoritățile înăspreau regulile în localitățile cu incidență ridicată, președintele Klaus Iohannis a condamnat violențele și a avertizat asupra consecințelor agravării situației epidemiologice.

„Sunt deja mult prea multe familii din România care au pierdut pe cineva drag din cauza acestui virus teribil. Eforturile şi sacrificiile tuturor, chiar dacă sunt foarte grele, salvează vieţi, salvează vieţile celor dragi nouă. Nu există altă alternativă pentru a stopa o creştere galopantă a numărului de îmbolnăviri, care ar duce la blocarea sistemului sanitar, cu consecinţe dintre cele mai dramatice. Virusul nu are culoare politică, nici opinii”, spunea Iohannis pe 30 martie 2021, citat de MEDIAFAX.

Nemulțumirile nu au dispărut în lunile următoare. Pe 2 octombrie 2021, mii de oameni s-au adunat în București și în alte localități pentru a protesta față de măsurile sanitare și față de folosirea certificatului verde. MEDIAFAX a relatat în regim de live text despre manifestațiile desfășurate în Capitală.

„Aproximativ 3000 de persoane protestează în zona Piața Universităţii. Protestul împotriva măsurilor sanitare a fost intens promovat pe reţele de socializare în cursul săptămânii. Protestatarii solicită ridicarea stării de alertă, renunţarea la impunerea directă sau indirectă a vaccinării, renunţarea la folosirea certificatului verde, precum şi menţinerea unităţilor de învăţământ deschise”, scria MEDIAFAX pe 2 octombrie 2021. 

Persoane afiseaza un banner cu textul „OMS Afara din Tara!” in timpul unui protest impotriva restrictiilor impuse pentru limitarea pandemiei de COVID-19, in Piata Universitatii din Bucuresti, joi, 28 octombrie 2021. Luni, 25 octombrie, au intrat in vigoare noile restrictii stabilite de CNSU printre care prezentarea certificatului verde pentru o serie de activitati, inclusiv pentru intrarea in magazinele neesentiale si obligativitatea purtarii mastii de protectie peste tot. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO

Protestele din 2021 au evidențiat polarizarea societății în privința vaccinării și a restricțiilor. În timp ce autoritățile susțineau că măsurile erau necesare pentru limitarea răspândirii virusului, criticii acestora reclamau pierderi economice, limitarea libertăților și lipsa de încredere în instituții.

2021, anul crizelor suprapuse în România

Criza politică, agravarea pandemiei și protestele împotriva restricțiilor au transformat 2021 într-unul dintre cei mai tensionați ani ai perioadei recente. Destrămarea coaliției PNL-USR PLUS-UDMR, demiterea Guvernului Cîțu și formarea alianței PNL-PSD-UDMR au schimbat raportul de putere de la București. În același timp, valul patru al pandemiei de COVID-19 a pus sistemul sanitar sub o presiune extremă, în timp ce controversele privind vaccinarea și certificatul verde au alimentat neîncrederea și diviziunile din societate.

Pentru MEDIAFAX, 2021 a fost mai mult decât un an dominat de breaking news. A fost anul în care misiunea agenției de a transmite rapid informația a căpătat o miză aparte, într-un context sanitar fără precedent în România, dar și într-unul în care raportul de putere de la București s-a schimbat printr-o coaliție care era de neimaginat până la acel moment.

MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo, încă de la început, în mijlocul evenimentelor care au făcut prima pagină a ziarelor, au deschis jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.

35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.

Înseamnă 35 de ani în care MEDIAFAX a fost acolo.

În mijlocul evenimentelor. În mijlocul istoriei.

„Demisia se datorează unor motive personale și are la bază erori de judecată pe care le-am comis în trecut, pentru care îmi asum responsabilitatea”, a declarat mareșalul aerian Tony Davies, citat de AFP.

„Erorile de judecată au fost contrare valorilor Forțelor de Apărare”, a adăugat el.

Acesta a precizat că motivul ce stă la baza plecării sale ar fi o „relație inadecvată” avută în timp ce ocupa funcția de comandă a unei unități, însă nu a oferit mai multe detalii.

„Aceste aspecte se referă la o relație inadecvată pe care am avut-o în timp ce ocupam o funcție de comandă a unei unități și regret că nu am dezvăluit acest lucru atunci când am avut ocazia să o fac”, a precizat Tony Davies, mareșal al aerului.

El a solicitat respectarea vieții private și a afirmat că, în acest moment, se concentrează asupra familiei sale, a precizat armata.

Cazul a fost trimis către un organism independent de supraveghere, au informat reprezentanții armatei.

Ministrul Apărării din Noua Zeelandă, Paul Goldsmith, a afirmat că circumstanțele legate de demisie vor constitui o „mare dezamăgire” pentru mulți membri ai forțelor armate.

„Motivele care stau la baza deciziei sale țin de chestiuni de integritate, pe care nu le-a dezvăluit anterior”, a declarat Goldsmith.

„Amândoi suntem de acord că poziția sa nu mai este sustenabilă”, a continuat acesta.

Forța de Apărare a Noii Zeelande a refuzat să ofere detalii suplimentare în urma solicitării AFP pentru comentarii.

Fost șef al forțelor aeriene, Davies a fost numit șef al armatei din Noua Zeelandă în 2024.

 

Potrivit ANM, din 2 până în 16 noiembrie, temperaturile medii vor fi ușor mai coborâte decât cele normale la nivel național.

Prognoza pentru săptămâna 26.10.2026 – 02.11.2026

Valorile termice se vor situa în jurul celor specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României.

Regimul pluviometric va fi deficitar în regiunile intracarpatice, dar mai ales în zona Carpaților Occidentali și în nordul Carpaților Orientali, iar în rest va fi apropiat de cel normal.

ANM: Săptămâna 02.11.2026 – 09.11.2026

Temperaturile medii vor fi ușor mai coborâte decât cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii țări.

Potrivit meteorologilor, cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă, în toate regiunile.

Cum va fi vremea în săptămâna 09.11.2026 – 16.11.2026

Temperatura medie a aerului va avea valori ușor mai coborâte decât cele normale pentru acest interval, la nivelul întregii țări.

Regimul pluviometric va fi apropiat de cel normal pentru această perioadă, la nivelul întregii țări.

Prognoza ANM pentru săptămâna 16.11.2026 – 23.11.2026

Mediile valorilor termice vor fi apropiate de cele specifice pentru această săptămână, pe întreg teritoriul României.

Cantitățile de precipitații vor fi apropiate de cele normale pentru acest interval, în toate regiunile, conform ANM.

Diferențele apar în noua analiză Eurostat privind evoluția economiilor regionale față de anul 2019, ultimul dinaintea pandemiei de COVID-19. Din cele 244 de regiuni europene pentru care există date disponibile, București-Ilfov ocupă locul al treilea în clasamentul creșterii economice reale. În schimb, două regiuni românești se află printre cele numai cinci din Uniunea Europeană care au înregistrat contracții economice de două cifre.

București-Ilfov, pe locul trei în UE, cu o creștere economică de 33%

Regiunea capitalei a înregistrat o creștere de 33% a produsului intern brut în termeni reali între 2019 și 2024. Performanța depășește semnificativ media Uniunii Europene, unde economia a crescut cu 5,6% în același interval.

Doar două regiuni din Irlanda au avut rezultate mai bune. Eastern and Midland, regiunea care include capitala Dublin, a înregistrat cea mai mare creștere din UE, de 38%.

Pe locul al doilea s-a situat regiunea irlandeză Northern and Western, cu un avans de 36,4%. București-Ilfov a ocupat poziția a treia, depășind Malta, unde PIB-ul real a crescut cu 32,9%, și regiunea franceză Mayotte, cu 32,1%.

Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia, printre cele mai mari scăderi economice din Europa

La polul opus se află două regiuni din România. În Sud-Muntenia, PIB-ul real a scăzut cu 13,5% între 2019 și 2024, potrivit Eurostat. Regiunea Sud-Vest Oltenia a înregistrat o contracție de 11,3%. Aceste rezultate plasează cele două regiuni printre cele mai afectate cinci economii regionale din Uniunea Europeană.

Bucureștiul a crescut cu 33%, dar Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia au pierdut peste 11% economic. Sursa foto: Eurostat

Cea mai mare scădere a fost înregistrată în Yugoiztochen, din Bulgaria, unde PIB-ul real s-a redus cu 20,5%. Urmează Dytiki Makedonia, din Grecia, cu o contracție de 18%, și Groningen, din Țările de Jos, cu o scădere de 14%. Sud-Muntenia ocupă astfel locul al patrulea în clasamentul celor mai mari contracții economice, iar Sud-Vest Oltenia, locul al cincilea.

Europa a crescut cu 5,6%, dar 46 de regiuni au rămas sub nivelul dinaintea pandemiei

La nivelul Uniunii Europene, produsul intern brut real a fost cu 5,6% mai mare în 2024 decât în 2019. Din cele 244 de regiuni analizate, 197 au înregistrat creșteri economice. În alte 46 de regiuni, activitatea economică s-a situat sub nivelul anului 2019.

O singură regiune, Ciudad de Ceuta din Spania, a înregistrat o evoluție staționară. Diferențe au apărut și între regiunile care includ capitalele statelor membre. Aproape toate au raportat creșteri economice în perioada analizată. Singura excepție a fost Helsinki-Uusimaa, regiunea capitalei Finlandei, unde PIB-ul real a scăzut cu 1,9%.

Ce înseamnă diferențele economice dintre regiunile României

Datele Eurostat evidențiază amploarea decalajelor de evoluție economică dintre regiunile aceleiași țări. În timp ce București-Ilfov a înregistrat o creștere de șase ori mai mare decât media UE, Sud-Muntenia și Sud-Vest Oltenia nu au reușit să revină în 2024 la nivelul activității economice din 2019.

Comparația utilizează PIB-ul real, un indicator care măsoară evoluția producției economice după eliminarea efectului modificării prețurilor. Prin urmare, procentele prezentate nu reprezintă creșteri sau scăderi ale salariilor, veniturilor gospodăriilor ori nivelului de trai. De asemenea, datele nu arată în mod direct cauzele diferențelor dintre regiuni.

Analiza folosește clasificarea statistică europeană NUTS 2, utilizată pentru compararea teritoriilor din statele membre. Cifrele provin din ediția 2026 a anuarului regional Eurostat și compară nivelul activității economice din 2024 cu cel din 2019. Eurostat precizează că unele date statistice pot fi actualizate ulterior publicării analizei.

Visul african și posibila prelungire a carierei

Hamilton, care a militat constant de-a lungul timpului pentru revenirea competiție în Africa, a glumit, în timpul conferinței de presă din cadrul Marelui Premiu al Statelor Unite de la Austin,  pe seama longevității sale sportive, declarând că acum este nevoit să rămână mai mult în Formula 1. 

„Acum trebuie să rămân mai mult timp în Formula 1, pentru că vom avea o cursă în Africa! A fost visul meu să am ocazia de a concura în Africa”, a declarat Hamilton, citat de AFP. 

Discuția a pornit de la tânărul pilot italian Kimi Antonelli de la Mercedes, aflat în luptă pentru primul său titlu mondial, care i-a sugerat britanicului să participe măcar la ediția inaugurală din Rwanda. 

„Da! Voi continua să lupt pentru a mă menține în formă, dacă pot. Dacă reușesc să obțin rezultate bune anul viitor, îmi voi continua cariera”, a contiunat pilotul Ferrari. 

Hamilton și-a exprimat, de asemenea, speranța că organizarea cursei va contribui la apropierea statelor africane.

„Sper cu adevărat că Africa se va unifica. Multe dintre problemele cu care se confruntă acolo sunt încă rezultatul colonizării și al intervențiilor occidentale”, a mai declarat fostul campion mondial. 

Revenirea pe continentul african

Formula 1 a anunțat încă de săptămâna trecută semnarea unui contract pe zece ani cu Rwanda, care va găzdui un Mare Premiu la începutul anilor 2030.

Circuitul urmează să fie construit în Bugesera și va fi proiectat de fostul pilot de Formula 1 Alex Wurz care va încerca să profite de relieful deluros și schimbările naturale de altitudine din zonă.  

Evenimentul va pune capăt unei absențe îndelungate de pe continent, ultimul Mare Premiu african având loc în sezonul 1993, pe circuitul Kyalami din Africa de Sud, cursă câștigată de Alain Prost în fața lui Ayrton Senna. 

Un sondaj publicat marți de New Serbian Political Thought, un institut independent de sondare a opiniei publice, arată că Lista Studenților are un ușor avans față de Partidul Progresist, cu 44,5% față de 42,7% pentru partidul lui Vučić. Este pentru prima dată în mai bine de un deceniu când o listă a opoziției se află pe primul loc într-un sondaj național înaintea alegerilor, scrie Politico.

„Generația Z și studenții se mobilizează și luptă pentru un guvern care să investească în viitorul nostru, în loc să ne pună piedici înainte chiar de a ne începe cu adevărat viața de adult”, a declarat pentru Politico Kosta Golubović, un student la Drept în vârstă de 21 de ani de la Universitatea din Novi Sad.

Cea mai mare mișcare de protest din istoria modernă a Serbiei a început în noiembrie 2024, după ce o parte a acoperișului de beton de la intrarea în gara din Novi Sad s-a prăbușit, provocând moartea a 16 persoane.

Comemorările organizate în memoria victimelor s-au transformat în proteste de amploare, alimentate de refuzul guvernului de a-și asuma responsabilitatea pentru tragedie.

Protestele au dus la demisia premierului de atunci. Manifestațiile au atras sute de mii de oameni, cel mai mare protest având loc în martie 2025, când peste 325.000 de persoane s-au adunat la Belgrad. De atunci, studenții cer organizarea de alegeri anticipate.

O campanie electorală tensionată

Pe parcursul campaniei electorale, tabloidele favorabile guvernului și reprezentanții de rang înalt ai Partidului Progresist au atacat institutele independente de sondare a opiniei publice, catalogându-i pe reprezentanții acestora drept „falși cercetători”.

Pentru Lista Studenților, rezultatele sondajelor reflectă însă luni întregi de campanie desfășurată din ușă în ușă, în încercarea de a ajunge la alegătorii din toate regiunile țării. Mișcarea beneficiază și de un avantaj de care partidele tradiționale de opoziție ar putea duce lipsă: perseverența tinerilor.

Vučić, care a condus Serbia timp de 12 ani, fie ca președinte, fie ca prim-ministru, și care a renunțat la funcția de președinte pentru a candida la postul de premier, și-a desfășurat la rândul său campania în întreaga țară.

Studenții propun candidați din afara politicii

Partidul Progresist Sârb se află la guvernare de 14 ani, perioadă în care Serbia și-a menținut relațiile atât cu Uniunea Europeană, cât și cu Rusia.

Deși este țară candidată la aderarea la UE, Serbia a refuzat să impună sancțiuni Rusiei. Anul trecut, Vučić a participat la Moscova la parada de Ziua Victoriei, organizată de președintele Vladimir Putin.

Politico scrie că liderii europeni au acordat prioritate menținerii unor relații stabile cu Belgradul și au reacționat cu întârziere la protestele studențești.

Igor Novaković, de la Centrul pentru Afaceri Internaționale și Securitate, a explicat că opoziția tradițională din Serbia nu a reușit să reprezinte o provocare de durată pentru partidul de guvernământ, în contextul consolidării controlului lui Vučić asupra instituțiilor-cheie și presei.

Spre deosebire de partidele tradiționale, mișcarea studențească nu este construită în jurul unui singur lider și se concentrează pe teme precum respectarea statului de drept.

După ce reprezentanții guvernului au pus la îndoială capacitatea studenților de a conduce țara, protestatarii au alcătuit o listă de candidați care include medici, ingineri și profesori universitari, persoane care și-au construit carierele în afara politicii.

Mișcarea are și o prezență importantă pe rețelele sociale. Studenții beneficiază de sprijinul a sute de influenceri cu milioane de urmăritori.

O eventuală victorie a studenților nu ar însemna o tranziție ușoară

Dacă Lista Studenților va câștiga alegerile, aceasta se va confrunta cu „un sistem și o birocrație adânc înrădăcinate, ceea ce ar putea fi extrem de dificil. Tranziția nu va fi ușoară”, a avertizat expertul Igor Novaković.

Pe de altă parte, nici o victorie a lui Vučić și a partidului său nu ar elimina problemele cu care se confruntă actuala conducere.

„SNS și guvernul sunt puternic slăbite”, a adăugat el. „Chiar dacă nu vor pierde alegerile, se vor confrunta cu o perioadă în care legitimitatea și autoritatea lor vor fi diminuate”.

Petrolul depozitat pe navele așa-numitei „flote-fantomă” a reprezentat, timp de mai multe luni, o soluție pentru Iran, după ce Statele Unite au început să blocheze transporturile maritime din porturile iraniene. Potrivit unei investigații publicate de The Wall Street Journal, citată de Il Post, această rezervă este acum practic epuizată.

Cum a pierdut Iranul aproape 135 de milioane de barili de petrol

La începutul războiului, în februarie 2026, Iranul avea aproximativ 135 de milioane de barili de petrol depozitați pe petroliere aflate în afara Golfului Persic, în special în apropierea coastelor Malaysiei și Singapore. Aceste încărcături puteau fi vândute cumpărătorilor asiatici fără ca navele să mai fie nevoite să traverseze Strâmtoarea Ormuz.

Blocada navală impusă de Statele Unite în aprilie a împiedicat însă Iranul să înlocuiască petrolul vândut cu noi încărcături. Restricțiile au fost suspendate temporar în timpul negocierilor din vară, perioadă în care Teheranul a încercat să trimită cât mai multe petroliere către apele internaționale.

După eșecul negocierilor, Washingtonul a reinstaurat blocada în iulie. Potrivit Kpler, la începutul lunii octombrie mai rămăseseră sub un milion de barili în stocurile maritime monitorizate, iar până la mijlocul lunii acestea fuseseră practic epuizate.

Ce este „flota-fantomă” și cum ajungea petrolul iranian în China

Iranul utilizează de mai mulți ani o rețea de petroliere pentru a ocoli sancțiunile internaționale. Multe dintre aceste nave sunt vechi, operează prin structuri de proprietate dificil de identificat și folosesc metode care complică monitorizarea încărcăturilor. Petrolul iranian era transportat către zone maritime din apropierea Malaysiei și Singapore, unde putea fi transferat pe alte nave înainte de livrarea către rafinăriile chineze.

HORMOZGAN, IRAN – 9 septembrie: Petrolierele de dimensiuni medii ale Iranului continuă să aștepte în largul coastelor orașului Bandar Abbas, în zona Strâmtorii Ormuz. Sursa foto: Fatemeh Bahrami / Anadolu/ABACAPRESS.COM

Aceste transferuri făceau mai dificilă identificarea originii încărcăturilor și permiteau continuarea comerțului în ciuda sancțiunilor. Odată ce navele aflate în afara zonei blocate și-au vândut încărcăturile, ele nu au mai putut reveni în mod obișnuit în porturile iraniene pentru reaprovizionare. Astfel, rezerva plutitoare care susținuse exporturile Teheranului s-a diminuat treptat.

SUA susțin că blocada a privat Iranul de venituri de 25 de miliarde de dolari

Veniturile din petrol reprezintă principala sursă de valută a Iranului și asigură, potrivit estimărilor citate de presa internațională, între 30% și 40% din veniturile guvernamentale. Blocarea exporturilor afectează capacitatea Teheranului de a finanța cheltuielile publice, de a cumpăra bunuri din străinătate și de a susține o economie deja afectată de inflație și deprecierea monedei.

Comandamentul militar american pentru Orientul Mijlociu, CENTCOM, a susținut că blocada a împiedicat Iranul să obțină venituri petroliere estimate la 25 de miliarde de dolari. Cifra reprezintă evaluarea autorităților americane privind veniturile nerealizate, nu un bilanț financiar verificat independent.

Efectele economice ale blocadei nu sunt însă imediate în totalitate. Plățile pentru petrolul deja livrat ajung, de regulă, la vânzători în următoarele aproximativ două luni. Prin urmare, Teheranul mai poate încasa temporar valută din contractele anterioare.

Iranul mai are petrol, dar nu îl poate exporta la fel ca înainte

Epuizarea stocurilor maritime nu înseamnă că Iranul și-a consumat rezervele naturale de petrol. Țara continuă să dețină zăcăminte importante și cantități de țiței în instalații de depozitare sau pe nave aflate în interiorul zonei afectate de blocadă. Problema majoră este accesul la piețele internaționale. Alternativele de transport terestru nu au reușit să înlocuiască volumele comercializate anterior pe mare.

În același timp, rafinăriile chineze care cumpărau petrol iranian au început să caute furnizori alternativi, inclusiv în Brazilia și Africa de Vest. Estimările privind cantitățile rămase diferă între firmele de monitorizare maritimă, deoarece navele din flota-fantomă pot fi dificil de urmărit.

Blocada americană accentuează presiunea asupra economiei iraniene

Washingtonul urmărește să reducă veniturile care permit Iranului să își finanțeze activitățile militare și să își mențină capacitatea de rezistență economică. Pe 8 octombrie, Departamentul Trezoreriei din SUA a anunțat noi sancțiuni împotriva unor rețele comerciale și a 17 nave implicate în transportul petrolului și produselor petroliere iraniene.

Autoritățile iraniene susțin însă că economia țării poate rezista presiunilor externe. Guvernatorul Băncii Centrale a Iranului, Abdolnaser Hemmati, a respins recent afirmațiile privind un posibil colaps economic. În paralel, exporturile altor state din Golful Persic au început să se redreseze prin Strâmtoarea Ormuz și prin rute alternative, în timp ce petrolul iranian rămâne în mare parte blocat.

Situația s-a agravat joi, 22 octombrie, după aproape o săptămână de proteste ale transportatorilor, nemulțumiți de creșterea prețurilor la motorină. Potrivit publicației italiene Il Post, Napoli este cel mai mare oraș afectat atât de grav de blocajele logistice din sudul țării.

Rafturile supermarketurilor s-au golit, a început goana după benzină

În numeroase supermarketuri din Napoli au început să lipsească produsele alimentare de bază. Cele mai afectate sunt aprovizionările cu lapte, ouă, făină, conserve, fructe și legume. Pâinea se găsește în special în magazinele care dispun de brutării proprii, în timp ce alte unități depind de livrările blocate.

Situația este agravată și de cumpărăturile preventive ale locuitorilor, care încearcă să își facă provizii de teama unor lipsuri prelungite. Probleme similare se înregistrează la benzinării. Numeroase stații de alimentare au rămas fără carburant și au fost închise temporar. În fața celor care mai dispun de rezerve s-au format cozi lungi de automobile.

La polizia è intervenuta in una stazione di servizio di Arzano (Napoli) per prevenire tensioni tra la numerose persone che hanno preso d’assalto un distributore. Nel napoletano, molte pompe di benzina sono a secco in questi giorni a causa dello sciopero degli autotrasportatori e gli automobilisti si concentrano nei pochi distributori che ancora hanno scorte.

— Local Team (@localteamit) October 22, 2026

Miercuri, una dintre puținele benzinării din Napoli care mai aveau carburanți disponibili pentru vânzare, situată pe via Galileo Ferraris, în apropierea gării, a atras un număr uriaș de șoferi.

Pacienții care au nevoie de dializă riscă să nu mai ajungă la tratament

Una dintre cele mai grave consecințe ale crizei privește transportul medical. Manuel Ruggiero, reprezentantul asociației Nessuno Tocchi Ippocrate, a avertizat că pacienții cu afecțiuni renale întâmpină dificultăți în deplasarea către centrele de dializă. Sunt afectate și transferurile între spitale, precum și activitatea ambulanțelor.

Giuseppe Galano, responsabil al serviciului de urgență 118 din Napoli, a avertizat joi că rezervele de carburant ale ambulanțelor ar putea fi suficiente pentru numai trei zile, dacă aprovizionarea nu este reluată.

Pentru a preveni întreruperea serviciilor esențiale, prefectura a organizat escorte pentru camioanele care transportă medicamente, oxigen medical, combustibil și alimente. Autoritățile au anunțat că peste 500 de transporturi au beneficiat de astfel de măsuri în Napoli și în localitățile din apropiere.

Două universități au trecut la cursuri online, ca în pandemie

Criza combustibililor a determinat și modificarea activității universitare. Universitatea Federico II și Universitatea Luigi Vanvitelli au decis organizarea cursurilor online începând de joi, 22 octombrie. Măsura a fost introdusă pentru a limita dificultățile de deplasare ale studenților și profesorilor.

Universitatea Federico II a precizat că examenele și activitățile practice pot continua în anumite condiții, iar programul va fi adaptat în funcție de evoluția situației. Primarul orașului Napoli, Gaetano Manfredi, le-a cerut și conducătorilor instituțiilor municipale să permită, pe cât posibil, munca de la distanță.

În numeroase supermarketuri din Napoli au început să lipsească produsele alimentare de bază.Sursa foto: X

Criza ajunge și la colectarea gunoiului

Lipsa motorinei și blocarea accesului la instalațiile de tratare a deșeurilor afectează și serviciile de salubritate. Compania municipală ASIA Napoli a avertizat că unele operațiuni de colectare și transport al gunoiului ar putea fi întârziate. Reprezentanții companiei le-au cerut locuitorilor să reducă, pe cât posibil, cantitatea de deșeuri produse.

Serviciul de ridicare a obiectelor voluminoase de la domiciliu a fost suspendat, iar în unele localități din apropiere au fost anulate anumite colectări. În paralel, lipsa combustibilului a determinat reducerea sau suspendarea unor curse de autobuz în regiunea Campania. Operatorul EAV a avertizat că, dacă aprovizionarea nu revine la normal, ar putea apărea probleme și pe anumite rute feroviare.

Guvernul italian aprobă ajutoare, dar blocajele continuă

Autoritățile italiene au intervenit pentru a restabili circulația mărfurilor esențiale. Ministerul de Interne a anunțat identificarea a peste 1.300 de participanți la blocajele rutiere, iar 71 de persoane au fost reclamate autorităților judiciare.

Joi, guvernul condus de Giorgia Meloni a aprobat un decret cu măsuri de sprijin pentru transportatori, agricultori și sectorul pescuitului, inclusiv facilități fiscale pentru creșterea costurilor cu combustibilul.

Cu toate acestea, protestele au continuat în Campania. Camioanele au blocat inclusiv accesul spre portul Napoli, iar autoritățile au menținut escortele pentru transporturile esențiale. Vice-ministrul Transporturilor, Edoardo Rixi, a avertizat că guvernul ar putea recurge la măsuri suplimentare pentru încetarea blocajelor dacă acestea persistă.

Finlanda a aprobat operarea primului depozit permanent de combustibil nuclear uzat din lume. După cum a anunțat joi compania de gestionare a deșeurilor Posiva, se așteaptă ca depozitul din municipalitatea Eurajoki din sud-vestul Finlandei să înceapă să funcționeze în curând, deși nu a fost încă stabilită o dată precisă, potrivit Der Spiegel.

Construcția instalației de stocare subterană, numită „Onkalo” – peșteră în finlandeză – a început acum 22 de ani. Centralele nucleare sunt construite mult mai rapid: în funcție de țară și de tipul de reactor, durează de obicei între 7 și 15 ani.

Directorul general al Posiva, Ilkka Poikolainen, a vorbit despre o „zi măreață și istorică atât pentru Posiva, cât și pentru Finlanda”. Înainte de începerea eliminării finale, Posiva va efectua testele și inspecțiile necesare, care trebuie, de asemenea, revizuite și aprobate de Autoritatea Finlandeză pentru Protecție Radiologică și Securitate Nucleară, a explicat compania.

Depozitul, săpat în stâncă

Depozitul a fost forat în rocă solidă și are o capacitate de 6.500 de tone de uraniu. Este destinat să servească drept instalație de depozitare pentru elementele de combustibil uzat provenite de la cele cinci reactoare nucleare finlandeze, care vor rămâne extrem de radioactive timp de milenii.

Elementele combustibile urmează să fie încapsulate în recipiente de cupru rezistente la coroziune și apoi coborâte în găuri din tunelurile săpate în stâncă, care vor fi apoi umplute și sigilate cu un dop din beton armat cu oțel.