MediaFax.ro

Centrul Infotrafic din Inspectoratul General al Poliției Române informează că joi dimineață „nu sunt înregistrate autostrăzi sau drumuri naționale cu circulația oprită ca urmare a vreunui accident rutier sau din cauza condițiilor meteorologice”.

Totuși, este ceață care scade vizibilitatea în trafic sub 200 de metri, pe artere rutiere din județele Călărași, Constanța, Ialomița și Ilfov.

Pe autostrăzile din preajma Capitalei, A0, A1 București – Pitești, A2 București – Constanța, A 3 București – Ploiești, dar și pe autostrada A4 Ovidiu – Agigea, vizibilitatea este scăzută, pe alocuri, sub 100 de metri.

Autoritățile mai avertizează că este aglomerație în zona marilor și la intrările în București. Astfel, se circulă cu greutate pe DN 1 dinspre Otopeni, DN 1A dinspre Mogoșoaia, pe DN 6 dinspre Bragadiru și DN 7 dinspre Chitila.

De asemenea, este trafic intens pe autostrada A1 București – Pitești, tot la intrarea în capitală, precum și pe Centura București, în zona localităților Bragadiru, Chiajna, Chitila, Otopeni și Pantelimon.

Pentru evitarea accidentelor rutiere, autoritățile le recomandă șoferilor „să adapteze viteza la condițiile drumului și traficului, reducând-o în condiții de ceață, să folosească sistemele de iluminare și dezaburire, să păstreze în mers o distanță de siguranță între autovehicule, să se asigure înainte de schimbarea direcției și să evite manevrele riscante”.

Autoritățile anticorupție ucrainene, prin intermediul NABU și SAP, au dezvăluit o schemă complexă de spălare de bani și corupție, care implică companii paravan, inclusiv cu operațiuni în străinătate. Această operațiune a fost denumită „Midas”, sugerând abilitatea rețelei de a genera profituri ilicite pe orice tranzacție.

La Stampa arată că în centrul investigației se află Timur Mindici, un om de afaceri și lobbyist cu legături strânse cu președintele Zelenski, ambii având un istoric comun în cadrul companiei de producție Kvartal 95. Conform informațiilor obținute, Mindici, cunoscut sub pseudonimul „Carlson”, ar fi exercitat controlul asupra consorțiului energetic Energoatom, percepând comisioane de 10-15% din valoarea contractelor, mascate sub forma unor servicii de consultanță fictive.

Această anchetă a condus deja la demisia ministrului Energiei, Svitlana Grinchik, și a ministrului Justiției, Herman Galushenko. De asemenea, fostul ministru Ihor Mironyuk și fostul magistrat Dmytro Basov au fost plasați în arest. Procurorii estimează că cel puțin 100 de milioane de dolari au fost deturnați și ulterior spălați prin intermediul unor companii offshore, unele cu legături suspecte chiar cu Moscova.

Se pare că Mindici a părăsit țara, în timp ce alți complici, precum Oleksandr Zukerman, alias „Sugarman”, au fost ținta unor sancțiuni guvernamentale.

Deși președintele Zelenski nu este acuzat direct, relațiile sale cu persoanele implicate în scandal ridică întrebări. Documente din cadrul anchetei relevă conversații între indivizi din rețeaua infracțională și o persoană denumită „Volodimir Oleksandrovici”, prenumele și patronimul președintelui.

Reprezentanți ai administrației prezidențiale au subliniat necesitatea ca cei vinovați să fie trași la răspundere, confirmând angajamentul guvernului pentru o transparență absolută.

Momentul declanșării acestui scandal este deosebit de critic. În timp ce Ucraina luptă împotriva agresiunii ruse și cu atacuri asupra infrastructurii energetice, dezvăluirea unor potențiale deturnări de fonduri destinate acestei sectoare provoacă un șoc public. În același timp, partenerii internaționali, precum Europa și Statele Unite, analizează acordarea de asistență financiară suplimentară, iar orice indiciu de corupție ar putea afecta negativ acest sprijin.

Un parlamentar ucrainean a avertizat că situația actuală „prejudiciază catastrofal țara”.

Zelenski a promis că nimeni nu va fi deasupra legii. Cu toate acestea, amploarea scandalului „Midas” reprezintă o provocare majoră, nu doar pentru imaginea președintelui, ci și pentru stabilitatea internă a guvernului ucrainean.

Într-o perioadă marcată de ofensiva rusă și de presiuni interne, lupta împotriva corupției se conturează ca fiind cel mai dificil front pentru Volodimir Zelenski.

Propunerea apare în contextul în care liderul francez analizează planuri de a călători în China în decembrie, afirmă surse citate de Bloomberg.

Oficiali de la Palatul Élysée au transmis că Franța dorește să colaboreze cu marile economii emergente dispuse să contribuie la reducerea dezechilibrelor globale.

Invitarea lui Xi Jinping la summitul de anul viitor de la Evian ar fi o mișcare îndrăzneață din partea lui Macron, al cărui guvern este slăbit pe plan intern, iar principala sa carte rămasă este aceea de a juca rolul de mare om de stat pe scena internațională.

Este normal ca țara gazdă a G7 să invite oaspeți pentru anumite sesiuni ale reuniunii liderilor, însă aceste invitații sunt în mod obișnuit rezervate unor state precum Australia, care sunt mai apropiate de democrațiile G7.

În ultimii ani, discuțiile din cadrul G7 s-au concentrat tot mai mult pe gestionarea influenței în creștere a Chinei, cu sesiuni dedicate protejării lanțurilor de aprovizionare de potențiale perturbări provocate de China și contracarării războiului Rusiei împotriva Ucrainei, conflict în care națiunile G7 văd Beijingul ca pe un actor-cheie care sprijină Kremlinul. Asta înseamnă că ar fi probabil o discuție tensionată dacă Macron reușește această lovitură diplomatică.

De altfel, nu este clar dacă liderul chinez ar accepta invitația, au spus sursele Bloomberg, și nici dacă ceilalți membri ai G7 ar fi deschiși unei astfel de mișcări.

Pe măsură ce rivalitatea geopolitică dintre Washington și Beijing se intensifică, statele europene încearcă să își mențină relevanța și să își creeze pârghiile necesare pentru a-și apăra propriile interese.

Președintele Donald Trump a semnat miercuri seară proiectul de lege privind finanțarea guvernamentală. Acesta pune capăt unei crize care a amplificat diviziunea dintre republicani și democrați și care a dus lă măsuri fără precedent precum anularea unor proiecte și încercarea de concediere a unor salariați, potrivit AP.

Președintele republican a dat vina pe democrați pentru situație și a sugerat că alegătorii ar trebui să țin cont de efectele crizei în timpul alegerilor intermediare de anul viitor.

„Așadar, vreau doar să spun poporului american că nu ar trebui să uite acest lucru. Când vom ajunge la alegerile intermediare și la alte lucruri, nu uitați ce au făcut țării noastre”, a spus Trump.

Ceremonia de semnare a avut loc la doar câteva ore după ce Camera Reprezentanților a adoptat măsura cu 222 de voturi împotrivă și 209 împotrivă. Senatul a adoptat măsura luni.

Printre altele, proiectul de lege include o anulare a concedierilor angajaților federali de către administrația Trump. De asemenea, îi protejează pe angajații federali împotriva unor noi concedieri până în ianuarie și garantează că aceștia vor fi plătiți după ce restricțiile de funcționare se vor încheia.

În ceea ce privește Departamentul Agriculturii, documentul semnat de Trump stabilește că persoanele care se bazează pe programe cheie de asistență alimentară vor primi aceste beneficii fără întrerupere pe parcursul restului anului bugetar.

De asemenea, pachetul include 203,5 milioane de dolari pentru a spori securitatea legislatorilor și încă 28 de milioane de dolari pentru securitatea judecătorilor Curții Supreme.

Cel mai important punct de dispută a fost creditul fiscal care influențează valoarea asigurării de sănătate. În medie, primele de asigurare s-ar putea dubla pentru milioane de americani și peste 2 milioane de oameni și-ar pierde complet asigurarea medicală anul viitor, au estimat experții Congresului.

Scandalul Epstein este reaprins odată cu publicarea unei serii de documente de către Comisia de Supraveghere a Camerei Reprezentanților din SUA. Printre aceste documente se numără un mesaj din 2011, trimis de Epstein către Ghislaine Maxwell, partenera și complicea sa, în care menționa că Donald Trump „a stat ore întregi la mine acasă cu una dintre fete”.

Mai mult, un e-mail din 2019, adresat chiar lui Michael Wolff, conține o declarație a lui Epstein conform căreia Trump „știa despre fete”. Această afirmație intră în contradicție directă cu poziția publică a fostului președinte, care a insistat constant că s-a distanțat de finanțistul controversat.

Într-un interviu acordat recent, și prezentat de La Stampa, Wolff a descris relația dintre Epstein și Trump ca fiind una de nedespărțit, întinsă pe o perioadă de peste un deceniu.

„Comunicau zilnic, se afișau peste tot împreună, derulau afaceri neclare și erau mereu în preajma modelelor tinere”, a detaliat autorul.

Conform lui Wolff, cei doi împărtășeau „aceleași ispite și același tip de putere”, o combinație pe care o caracterizează drept „toxică și distructivă”.

Wolff a vorbit și despre existența unor fotografii cu Trump alături de tinere în ipostaze indecente. El susține că a văzut aceste imagini, dar că ele „au dispărut între timp”. „Nu pot spune dacă au fost distruse, dar sunt convins că au existat”, a adăugat acesta.

Autorul este de părere că administrația Trump a depus eforturi considerabile pentru a bloca publicarea integrală a dosarelor legate de Epstein.

Recent, Michael Wolff a fost acționat în justiție de Melania Trump, ca urmare a menționării numelui ei în contextul legăturii cu Epstein. Scriitorul a răspuns cu un contra-proces, acuzând familia Trump că încearcă să suprime orice discuție publică pe marginea acestui scandal.

„Nimic din ce am declarat nu este defăimător. Adevărul este că Trump și Melania nu doresc ca acest subiect să fie dezbătut”, a punctat Wolff.

El adaugă că, „dincolo de simple zvonuri, există o realitate incomodă a anilor ’80 și ’90, o perioadă în care puterea, banii și abuzul se intersectau într-un mod periculos”.

Privind în perspectivă, Michael Wolff consideră că mandatul lui Trump va lăsa o amprentă profundă asupra scenei politice americane.

„Este un personaj care nu poate fi înlocuit. Când el nu va mai fi în prim-plan, se va închide un întreg capitol din istoria Americii”, concluzionează autorul.

Anunțul vine în urma criticilor dure din partea administrației Trump cu privire la California și alte state care acordă licențe persoanelor aflate ilegal în țară. Problema a intrat în atenția publicului în august, când un șofer de camion neautorizat în SUA a făcut o întoarcere ilegală și a provocat un accident în Florida, în care au murit trei persoane, potrivit AP.

Secretarul pentru transporturi, Sean Duffy, a declarat miercuri că acțiunea Californiei de a revoca aceste permise reprezintă o recunoaștere a faptului că statul a acționat necorespunzător, chiar dacă anterior și-a apărat standardele de licențiere. California a lansat revizuirea permiselor de conducere comerciale emise după ce Duffy și-a exprimat îngrijorarea.

„După săptămâni în care au susținut că nu au făcut nimic greșit, Gavin Newsom și California au fost prinși în flagrant. Acum, că le-am expus minciunile, 17.000 de licențe de transport rutier emise ilegal sunt revocate”, a spus Duffy, referindu-se la guvernatorul statului. „Acesta este doar vârful aisbergului. Echipa mea va continua să forțeze California să demonstreze că i-a îndepărtat pe toți imigrantii ilegali de la volanul camioanelor și autobuzelor școlare.”

Biroul guvernatorului Californiei, Gavin Newsom, a declarat că toți șoferii ale căror permise sunt revocate aveau autorizații de muncă valabile din partea guvernului federal. Inițial, biroul său a refuzat să dezvăluie motivul exact al revocării permiselor, spunând doar că acestea încălcau legea statului. Ulterior, biroul său a dezvăluit că legea statului la care se referea prevedea că permisele expiră la sau înainte de încetarea statutului legal al unei persoane de a se afla în Statele Unite, conform datelor furnizate de DMV.

Gigantul auto japonez  Toyota a anunțat joi că va investi până la 10 miliarde de dolari, suplimentar în Statele Unite în următorii cinci ani.

Acest anunț vine în contextul în care Washingtonul face presiuni asupra Japoniei pentru a face investiții de 550 de miliarde de dolari pe teritoriul american, în schimbul unei reduceri a taxelor vamale impuse companiilor japoneze, potrivit Le Figaro.

„Această investiție va aduce investițiile totale ale companiei în Statele Unite la aproape 60 de miliarde de dolari de la începutul operațiunilor în țară, acum aproape 70 de ani ”, a declarat Toyota într-un comunicat. Cu toate acestea, compania nu a furnizat un calendar sau o listă de proiecte.

În februarie anul trecut, Toyota a indicat că investițiile sale cumulate în Statele Unite au totalizat 49 de miliarde de dolari. Grupul are aproximativ 50.000 de angajați în țară, unde are 11 fabrici.

Cea mai recentă locație este o fabrică de producție de baterii din Carolina de Nord, înființată în 2021 și reprezentând o investiție de aproape 14 miliarde de dolari. A început oficial producția după o ceremonie de inaugurare care a avut loc joi.

În timpul unei vizite la Tokyo la sfârșitul lunii octombrie, Donald Trump declarase deja că Toyota intenționează să investească încă 10 miliarde de dolari în Statele Unite. Acest anunț a fost respins cu prudență a doua zi de companie. „Investiția trebuie să fie continuă… Deși este dificil de confirmat exactitatea cifrei de 10 miliarde de dolari, este cert că vom face investiții semnificative ”, clarificase directorul financiar Kenta Kon la începutul lunii noiembrie.

Exporturile japoneze de automobile către Statele Unite au fost supuse unor tarife vamale de până la 25% impuse de Washington între aprilie și septembrie. Taxele vamale plafonate la 15% pentru automobile au intrat în vigoare la mijlocul lunii septembrie. Toyota estimează impactul tarifelor americane asupra profitului său operațional pentru anul fiscal 2025-2026 la 1,45 trilioane de yeni (8 miliarde de euro).

Miercuri, autoritățile au declarat că mai mulți suspecți au fost arestați în regiunea disputată a Kashmirului, în cadrul anchetei privind explozia de luni, care a avut loc în apropierea monumentului istoric Red Fort, în urma căreia opt persoane au fost ucise și alte câteva au fost rănite.

Autoritățile au anunțat marți că investighează cazul ca posibil terorism – o măsură care oferă autorităților de anchetă puteri mai largi de a aresta sau reține persoane. Dar nu au detaliat public dovezile, potrivit AP.

Cabinetul federal de miniștri, într-o rezoluție adoptată miercuri seară, a numit explozia mașinii „un incident terorist odios, comis de forțe antinaționale”. Nu a oferit alte detalii.

Red Fort, o atracție turistică majoră, este un monument din secolul al XVII-lea și locul unde prim-miniștrii indieni țin discursuri de Ziua Independenței pe 15 august în fiecare an. Dacă se confirmă că este vorba despre un atac deliberat, ar fi cea mai gravă explozie de acest gen din capitala Indiei din 2011 încoace. Cel puțin cinci persoane au fost reținute pentru interogatoriu într-o serie de raiduri efectuate peste noapte în districtul Pulwama, din sudul Kashmirului, au declarat miercuri oficiali ai poliției.

Explozia de luni a avut loc la câteva ore după ce poliția din Kashmirul controlat de India a anunțat că a destructurat o celulă militantă suspectată că opera din regiunea disputată până la periferia orașului New Delhi. Cel puțin șapte persoane, inclusiv doi medici, au fost arestate, iar poliția a confiscat arme și o cantitate mare de material pentru fabricarea de bombe în Faridabad, un oraș din statul Haryana, aflat în apropiere de New Delhi.

Agențiile de presă indiene relatează că explozia ar putea fi legată de aceeași celulă. Poliția nu a comentat, invocând ancheta în curs. Patru ofițeri de poliție din Kashmir, familiarizați cu cazul, au declarat că ancheta care i-a condus la celulă a început cu o verificare de rutină asupra unor afișe anti-India apărute într-un cartier din orașul Srinagar din Kashmir pe 19 octombrie. Afișele amenințau cu atacuri asupra trupelor indiene staționate în Kashmir.

Cetățeanul chinez este probabil cea mai proeminentă figură dintre presupușii operatori de criminalitate cibernetică din Asia arestați și a fost asociat cu rețele regionale de escrocherii de către SUA, potrivit The Guardian.

În vârstă de 43 de ani, cetățeanul chinez care deține și un pașaport cambodgian, a fost arestat de poliția thailandeză în august 2022 în baza unui mandat internațional și a unei notificări roșii Interpol solicitate de Beijing, care l-a acuzat de desfășurarea de operațiuni ilegale de jocuri de noroc online.

O instanță penală thailandeză a ordonat extrădarea sa în mai anul trecut, iar o altă instanță a confirmat decizia luni, după un apel din partea echipei juridice a lui She.

El va fi extrădat în China pentru a fi judecat pentru operarea de cazinouri și site-uri de jocuri de noroc ilegale, precum și pentru utilizarea Myanmarului ca bază pentru aceste operațiuni ilegale și spălarea de bani, a anunțat miercuri un comunicat al poliției thailandeze.

La momentul arestării sale, el conducea un imperiu al jocurilor de noroc care includea un cazinou de 15 miliarde de dolari, un complex de divertisment și turism numit Shwe Kokko, la granița dintre Thailanda și Myanmar.

Zonele de frontieră dintre Thailanda, Myanmar, Laos și Cambodgia au devenit centre de fraudă online de la pandemia de Covid-19, iar ONU susține că miliarde de dolari au fost câștigate din traficarea a sute de mii de oameni forțați să lucreze în aceste complexe.

Proiectul de lege privind finanțarea a trecut deja de Senat și va ajunge acum la biroul președintelui Donald Trump, care urmează să îl semneze, potrivit Casei Albe. Trump a numit proiectul de lege o „victorie foarte mare”, transmite AP.

Totuși, chiar dacă se apropie posibilitatea încheierii restricțiilor de funcționare , aproape nimeni din Congres nu va fi mulțumit.

Democrații nu au obținut ca prevederile privind asigurarea de sănătate pe care le-au cerut să fie adăugate la acordul privind cheltuielile. Iar republicanii, care controlează pârghiile puterii la Washington, nu au scăpat de vină, conform sondajelor și unor alegeri statale și locale care au mers prost pentru partidul lor.

Introdusă în 2019, taxa – cunoscută sub numele de „taxă turistică internațională” – se aplică tuturor pasagerilor, inclusiv celor aflați în tranzit cu o escală mai mare de 24 de ore, care pleacă din Japonia cu avionul sau cu vaporul. Aceasta este inclusă automat în prețul biletului și a fost stabilită până în prezent la 1.000 de yeni (aproximativ 6 euro). Cu toate acestea, până în 2026, unii legislatori japonezi iau în considerare creșterea acesteia la 3.000 de yeni (peste 15 euro), potrivit Le Figaro.

Această perspectivă vine într-un moment în care arhipelagul, după ce a suferit efectele unei crize sanitare globale, se confruntă cu un aflux record de turiști (36,9 milioane de vizitatori internaționali în 2024) și trebuie să abordeze provocările legate de infrastructură și management. Pentru călători, acest lucru se traduce printr-un cost suplimentar: pe lângă creșterea deja anunțată a taxei turistice de la Kyoto, care poate ajunge la 56 de euro pe noapte, există acum o nouă taxă.

Această decizie face parte dintr-un context mai larg: afluxul de turiști pune presiune pe infrastructură, transporturi, zone culturale și situri naturale. Cu 52,4 miliarde de yeni colectați în 2024, adică aproape 300 de milioane de euro, taxa de plecare a devenit un instrument cheie pentru Japonia în abordarea efectelor turismului excesiv, obiectivul fiind de a asigura că turismul rămâne sustenabil și că veniturile generate sunt reinvestite în conservarea patrimoniului cultural și întreținerea siturilor.

Ministrul de Externe, Oana Țoiu, a anunțat miercuri, că a intrat în vigoare un document care prevede eliminarea treptată a costurilor suplimentare pentru apelurile telefonice între statele Uniunii Europene.

„Pentru milioane de români care formează cea mai numeroasă diasporă din Uniunea Europeană apelurile către țară vor fi curând la același cost ca apelurile locale, fără limită de minute. Astăzi a intrat în vigoare Actul privind Infrastructura Gigabit care prevede eliminarea treptată, până în 2029, a costurilor suplimentare pentru apelurile telefonice efectuate dintr-un stat UE către altul. Astfel, românii din străinătate vor vorbi cu cei dragi din țară la costul unui apel local”, a scris pe Facebook Oana Țoiu.

Ministrul de Externe l-a menționat pe şeful de cabinet în MAE, Alin Mituța, care în perioada în care a fost europarlamentar a avut calitatea de raportor pentru acest proiect.

„Ați auzit poate prima dată despre asta acum o vreme, de la Alin Mituța care a fost raportor pe acest dosar în mandatul lui de europarlamentar. El poate răspunde oricând nu doar la întrebarea “Ce face UE pentru noi?” ci şi la întrebarea “Ce ai facut tu acolo la Bruxelles pentru români?” Cel mai bun instrument pentru a combate narativul anti-UE sunt rezultatele concrete. Sunt recunoscatoare că Alin a ales să se întoarcă acasă în România, în rolul de şef de cabinet în MAE, pentru a contribui la protejarea acestui extraordinar proiect politic, UE, şi la creşterea asertivității agendei României în UE”, a transmis Oana Țoiu.

Conform datelor poliției, Akon, al cărui nume legal este Aliaune Thiam, a fost arestat vineri de poliție în Chamblee, la nord-est de Atlanta. Akon a fost dus la închisoarea din comitatul DeKalb, unde a fost predat poliției din Roswell. La rândul lor, aceștia l-au dus pe Thiam într-o altă închisoare, după care a plătit cauțiunea și a fost eliberat în aceeași zi.

Akon, născut în Statele Unite din părinți senegalezi, a devenit faimos pentru muzica R&B după albumul său de debut din 2004. Cântărețul nominalizat la premiile Grammy a cântat zeci de hituri din Top 10, inclusiv „Smack That”, „I Wanna Love You” și „Locked Up”. De asemenea, a fost activ în acțiuni filantropice în Africa, locuind în Senegal în copilărie.

Rapoartele poliției din Roswell arată că Akon, care are o adresă într-o comunitate închisă din vecinătatea Alpharetta, a fost găsit pe 10 septembrie într-un Tesla Cybertruck defectă pe o stradă aglomerată. Ofițerul de poliție a cerut o platformă de tractare. În timp ce aștepta, raportul precizează că ofițerul a verificat plăcuța de înmatriculare și a constatat că Akon nu avea asigurare auto valabilă și avea permisul de conducere suspendat pentru neprezentarea la o audiere în instanță în ianuarie 2023.

Ultimele monede de un cent au fost bătute la monetăria din Philadelphia, unde au fost produse cele mai mici monede din țară din 1793, la un an după ce Congresul a adoptat Legea privind monedele. Oficialii au declarat că ultimele monede de un cent vor fi scoase la licitație, potrivit AP.

„Dumnezeu să binecuvânteze America și vom economisi contribuabililor 56 de milioane de dolari”, a declarat trezorierul SUA, Brandon Beach, chiar înainte de a apăsa un buton pentru a imprima ultimul bănuț.

Monedele de un cent rămân mijloace legale de plată, dar nu se vor mai face altele noi.

Ultima monedă care a fost scoasă din producție a fost cea de jumătate de cent, în 1857, a spus Beach.

Președintele Donald Trump a ordonat dispariția monedei de un cent, deoarece costurile au crescut la aproape 4 cenți pe un cent, iar evaluarea de 1 cent a devenit oarecum învechită. Miliarde de monede de un cent rămân în circulație, dar acestea sunt rareori esențiale pentru tranzacțiile financiare în economia secolului XXI. „Mult prea mult timp, Statele Unite au bătut monede de un cent care ne-au costat literalmente peste 2 cenți”, a scris Trump într-o postare online în februarie. „Este o risipă!”

Totuși, mulți oameni au o nostalgie pentru ele, considerându-le norocoase sau distractive de colecționat. Iar unii comercianți cu amănuntul și-au exprimat îngrijorarea în ultimele săptămâni, pe măsură ce stocurile se diminuau și se apropia sfârșitul producției. Aceștia au spus că eliminarea treptată a fost bruscă și nu a venit fără îndrumări guvernamentale cu privire la modul de gestionare a tranzacțiilor.

Unii au rotunjit prețurile în jos pentru a evita să-i înșele pe cumpărători. Alții i-au implorat pe clienți să aducă exact restul. Cei mai creativi dintre ei au oferit premii, cum ar fi o băutură gratuită, în schimbul unei grămezi de bănuți.

Norvegia a respins ideea de a garanta 160 de miliarde de dolari pentru fondurile ruse îngheţate prin intermediul fondului său suveran de investiții, a anunțat ministrul norvegian al finanțelor, Jens Stoltenberg.

Această variantă fusese propusă ca o posibilă soluție de unii parlamentari norvegieni, în contextul în care Belgia, care deține cea mai mare parte a activelor rusești, s-a opus ideii de a utiliza fondurile înghețate, temându-se că țara ar putea fi în cele din urmă trasă la răspundere în instanță.

Jens Stoltenberg, fost șef al alianței NATO, a motivat decizia prin faptul că Norvegia, care nu face parte din UE, contribuie deja în mod semnificativ la finanțarea Ucrainei și ar putea, de asemenea, să participe la planurile Uniunii, însă nu va oferi garanții pe cont propriu, notează Reuters.

„Au existat unele idei potrivit cărora Norvegia ar trebui să garanteze întreaga sumă, aproximativ 159 miliarde de dolari, dar aceasta nu este o opțiune”, a declarat ministrul norvegian pentru postul public de televiziune NRK în timpul unei vizite la Bruxelles.

Potrivit unui înalt oficial al UE, miniștrii de finanțe se vor reuni joi pentru a discuta modalitățile de a furniza 130-140 de miliarde de euro pentru Ucraina, fie prin împrumuturi din partea statelor UE, fie prin utilizarea activelor rusești înghețate.

Cooperarea dintre cele mai mari economii ale lumii dar și principalii poluatori, China și Statele Unite, a fost esențială în trecut pentru depășirea blocajelor din timpul negocierilor din cadrul discuțiilor anuale ale ONU privind clima.

Președintele Donald Trump, care a retras Statele Unite din acordul climatic de la Paris, și guvernul său au evitat, însă, conferința din acest an de la Belem, un oraș din Amazonul brazilian.
„Abordarea schimbărilor climatice este o nevoie pentru fiecare țară. Sperăm că într-o zi și credem, de asemenea, că într-o zi în viitor, SUA se vor întoarce”, a declarat pentru AFP Li Gao, care este și ministru adjunct al mediului.

Li a declarat că prioritatea Chinei la COP30 este de a sprijini președinția braziliană „împreună cu alții pentru a transmite un semnal politic foarte puternic că tranziția verde către emisii reduse de carbon nu poate fi inversată” și că „cooperarea internațională nu poate fi redusă”.

„Este foarte important ca părțile de aici să dea dovadă de solidaritate politică și să se angajeze să colaboreze pentru a aborda schimbările climatice și să se asigure că această COP este o COP de implementare”, a adăugat el. Li a îndemnat țările să „evite impactul negativ, de exemplu, al unilateralismului geopolitic sau al protecționismului”.

O problemă majoră discutată la Conferința Părților de la Belem este modul de furnizare a banilor pentru a ajuta țările în curs de dezvoltare să treacă la energia verde și să se adapteze la schimbările climatice.

Reuniunea COP29 de la Baku de anul trecut s-a încheiat cu acordul națiunilor dezvoltate de a oferi anual 300 de miliarde de dolari pentru finanțarea schimbărilor climatice țărilor mai sărace până în 2035, o cifră criticată ca fiind mult sub ceea ce este necesar pentru a face față provocării.

De asemenea, au stabilit un obiectiv mult mai puțin specific de a ajuta la strângerea a 1,3 trilioane de dolari anual din surse publice și private.

Un raport publicat de șefii COP29 și de președinția braziliană a COP30 arată că lumea are toate instrumentele pentru a atinge obiectivul.

Invitat miercuri seara la Antena 3 CNN, Daniel Băluță a afirmat că unele dintre cele 19 spitale din Capitală trebuie renovate și dotate corespunzător pentru ca pacienții să aibă o experiență adecvată atunci când ajung să fie spitalizați.

„Întâi trebuie să ne ocupăm de infrastructură, după aceea de dotare și abia după de remunerația corespunzătoare pe care trebuie să le-o dăm medicilor”, a spus Daniel Băluță la Antena 3 CNN.

Întrebat dacă Bucureștiul își poate permite să aibă un spital nou, similar celor din alte capitale europene precum Viena, Daniel Băluță a subliniat că, mai întâi, trebuie să fie puse la punct cele 19 spitale.

„Sincer, cred că Bucureștiul întâi trebuie să-și rezolve problema cu cele 19 spitale pe care le are, în primul rând. Trebuie să gândiți-vă că sunt două maternități aflate într-o stare deplorabilă. (…) Astăzi Bucureștiul are nevoie să-și pună la punct rețeaua pe care o are, să aibă o infrastructură medicală performantă, clădiri sigure, aparatură de ultimă generație, medici bine plătiți și de-abia după aceea se poate gândi la realizarea unui mare spital metropolitan”, a mai spus Băluță.

Candidatul PSD pentru Primăria Capitalei a subliniat că „nu avem cum să lăsăm spitalele în modul în care sunt astăzi. Asta este un alt lucru care îi dezamăgește pe oameni, faptul că infrastructura asta medicală nu răspunde cerințelor pe care în anul 2025 oamenii le au”.

Invitat miercuri la Antena 3 CNN, Daniel Băluță a vorbit despre modul în care experiența sa în administrația Sectorului 4 îl determină să fie aproape de cetățeni și să identifice problemele acestora.

„Sunt două componente foarte importante. Ceea ce văd și ceea ce simt mă determină să fiu mai adânc și mai aproape de oameni, să umblu prin piețe, să umblu pe străzi, să umblu prin cartiere. Mă interesează să identific problemele oamenilor astfel încât să le pot da cât mai multe soluții”, a spus Băluță.

El a explicat că, în urma modului în care s-a făcut politică, oamenii și-au pierdut speranța.

Obiectul său principal pe viitor este să demonstreze că poate face față dificultăților cu care bucureștenii se confruntă.

„Miza pe care o am este aceasta. De a arăta oamenilor abilitățile manageriale pe care le am și de aceea, inclusiv pe afișul electoral, m-am prezentat eu, Daniel Băluță, ca primar al Sectorului 4.”, a spus acesta.

„Am avut extrem de multe piedici, extrem de multe constrângeri în a face lucrurile. Am fost de multe ori încercat, din punctul ăsta de vedere, pentru că am făcut foarte multe lucruri pentru oameni. Mă aștept la orice în această campanie electorală, la fake news-uri, la ciudățenii, bizarerii, însă am văzut că toate lucrurile astea nu reprezintă mai mult decât o perdea de fum.”, a declarat Băluță.

El a mai declarat, bazându-se pe activitatea sa și experiența acumulată, că este „extrem de liniștit pentru că în acești 10 ani oamenii au văzut cine sunt, iar dacă ar fi fost lucruri rele, cu certitudine le-ar fi știut până în momentul acesta și, mai mult decât atât, probabil că și sigur nu aș fi fost aici, aș fi fost în altă parte.”.

Candidatul PSD la alegerile pentru Primăria Capitalei, Daniel Băluță, a fost întrebat, miercuri seara, la Antena 3 CNN, care sunt cele trei lucruri pe care el ar vrea să le facă dacă va deveni primar și care ar face ca Bucureștiul să fie altceva decât este astăzi.

Primul aspect pe care, dacă l-ar face, ar fi „altceva” pentru București, este cel legat de infrastructură.

„Avem toată partea de infrastructură, începând de la țevi, fie că sunt de gaz, fie că reprezintă termie, fie că reprezintă cabluri electrice, fie că reprezintă rețeaua de apă. În mod evident trebuie să intervenim rapid pe această problemă invizibilă, ce reprezintă, în fapt, o urgență urbană. Nu trebuie să murim”, a spus Băluță la Antena 3 CNN. 

Cea de-a doua măsură este reprezentată de „punerea rapidă în siguranță a podurilor și pasajelor pe care le avem”, în timp ce „a treia măsură este aceea de a pune în siguranță cât mai repede clădirile aflate în risc seismic 1. După ce rezolvăm aceste urgențe, putem să discutăm despre ceea ce înseamnă dezvoltare urbană, și anume echilibrarea sudului cu nordul”, a mai afirmat Băluță. 

Întrebat cum pot fi ajutați oamenii din sudul Bucureștiului, în condițiile în care „zona de nord a Bucureștiului este dezvoltată fundamental, substanțial diferit față de ceea ce înseamnă sudul orașului, sectoarele 4, 5 și 6”, Băluță a spus că „programele sociale pe care Primăria Capitalei le-a avut trebuie implementate rapid pentru ce aflați în nevoie”.

Acesta a subliniat că trebuie create și locuri de muncă bine plătite în comunitățile respective, iar zonele în care acești oameni trăiesc „au nevoie de investiții majore, au nevoie de reabilitare termică, schimbarea rețelelor. Gândiți-vă, sunt oameni care trăiesc în condiții greu de imaginat”, a conchis acesta.

În cadrul unui interviu la Antena 3 CNN, Daniel Băluță, candidatul PSD la Primăria Capitalei, a vorbit despre principalele probleme ale Bucureștiului și planurile pe care le are pentru oraș.

El a vorbit și despre realizările făcute în cadrul Sectorului 4, ca exemplu pentru ceea ce vrea să facă pentru Capitală, prin extindere.

Daniel Băluță a început cu una dintre problemele principale ale Capitalei, problema traficului.

„Dovada vie a faptului că am fost preocupat și sunt preocupat de lucrul ăsta și vreau să extind la nivelul întregului oraș, dovada vie este magistrala de metrou M2. Suntem prima primărie din România care am reușit să adăugăm unei magistrale o stație de metrou, o investiție de 60 de milioane. Totodată suntem posesorii celei mai importante investiții de infrastructură din România de la ora asta, o investiție de 17 miliarde de lei, 3,2 miliarde de euro pentru magistrala M4 de metro, gara de nord, gara Progresu.”, a spus Băluță.

El a declarat că aceste realizări sunt fapte concrete pe care le-a făcut.

„M2 este gata cu stația Tudor Arghezi, M4 este pe finalul licitației cu contractul de finanțare deja semnat.”, a mai declarat el.

Daniel Băluță a explicat că primăria Sectorului 4 este una dintre puținele din România care a reușit să construiască spitale proprii, inclusiv Spitalul de Pneumologie Marius Nasta.

„Suntem singura primărie din acest oraș și, din păcate, dintre foarte puține din România care am construit deja un spital, un spital de stomatologie și, mai mult decât atât, în acest moment, tot cu banii europeni, suntem pe ultima sută de metri pentru a finaliza spitalul de pneumologie Marius Nasta, un spital cu o capacitate de 100 de paturi.”, a declarat Daniel Băluță.

Mai mult decât atât, el a vorbit și despre proiectele de infrastructură rutieră.

„Am reușit în materie de infrastructură, tot de trafic, să lărgim șoselele, astfel încât de la nord la sud, de la est la vest, sectorul 4 are toate bulevardele pe care le-am preluat de la Primăria Municipiului București, făcute. Lucrăm astăzi la cea mai importantă lucrare de infrastructură din București și anume la planșeul Unirii. Am finalizat piese importante din Inelul Median al Capitalei. Am lărgit șoseaua Luică, turnul Măgurele, am făcut pasajul Europa Unită. Suntem pe ultima sută de metri la pasajul Apărătorii Patriei. Am terminat documentația pentru pasajul de peste șoseaua Olteniței.”, a spus el.

Despre investițiile în sport și educație universitară, Băluță a spus că a „dezvoltat infrastructura sportivă a Bucureștiului. Am reușit să facem singurul patinoar funcțional astăzi, un patinoar olimpic pe care se va desfășura inclusiv campionat mondial de hockey la începutul anului 2026. Am făcut de asemenea un amfiteatru ultramodern pentru studenții Universității de Medicină și Farmacie Carol Davila.”