MediaFax.ro

Președintele SUA, Donald Trump, a afirmat luni că forțele americane au lovit o zonă din Venezuela utilizată pentru încărcarea bărcilor implicate în traficul de droguri.

Potrivit acestuia, o explozie majoră a avut loc în zona docurilor unde erau pregătite ambarcațiunile.

„A fost o explozie mare în zona docurilor, acolo unde erau încărcate bărcile cu droguri. Am lovit bărcile și apoi zona în sine. Acel loc nu mai există”, a spus Trump, într-o declarație făcută în Florida.

Nu este clar ce structură a fost vizată sau ce agenție americană a desfășurat operațiunea, scrie Reuters.

Întrebat dacă CIA a fost implicată, Trump a refuzat să ofere detalii, menționând doar că știe exact cine a acționat, dar nu dorește să spună public.

Trump a declarat anterior că a autorizat CIA să desfășoare operațiuni secrete în Venezuela.

Săptămâna trecută, el a făcut referiri vagi la o acțiune americană împotriva unei „instalații mari” din această țară.

Până în prezent, nici Casa Albă, nici Pentagonul și nici CIA nu au comentat oficial declarațiile președintelui.

De asemenea, guvernul venezuelean nu a reacționat, iar informațiile nu au fost confirmate din surse independente.

Declarațiile lui Trump vin în contextul intensificării presiunii administrației americane asupra regimului condus de președintele Nicolas Maduro.

Luna trecută, Reuters relata că SUA pregătesc o nouă etapă de acțiuni împotriva Venezuelei, care ar putea începe cu operațiuni secrete.

Președintele SUA, Donald Trump, a lansat luni un avertisment dur la adresa Iranului, afirmând că Washingtonul este pregătit să recurgă la forță dacă Teheranul continuă să-și refacă capacitățile nucleare sau militare, scrie India Today.

Aflat alături de premierul israelian Benjamin Netanyahu, Trump a formulat una dintre cele mai ferme amenințări de până acum, pe fondul intensificării tensiunilor regionale.

Trump a declarat că, în opinia sa, Iranul încearcă să se reînarmeze după un conflict recent cu Israelul, care a ajuns să implice și Statele Unite.

El a avertizat că orice nou demers către arme nucleare sau sisteme avansate de rachete va declanșa un răspuns ferm.

Președintele american a subliniat că, deși diplomația rămâne opțiunea preferată, acțiunea militară va urma imediat dacă Iranul își intensifică activitățile nucleare.

Întrebat dacă ar susține lovituri israeliene, Trump a indicat că ar sprijini acțiuni împotriva programului iranian de rachete balistice.

El a insistat că Washingtonul nu va permite Teheranului să-și recapete avantajul strategic după ani de sancțiuni și presiuni militare.

În pofida accentului pus de Trump pe descurajare, negocierile privind ambițiile nucleare ale Iranului rămân înghețate.

Dispute recente în Consiliul de Securitate al ONU au evidențiat blocajul, oficialii americani semnalând deschidere pentru dialog, în timp ce liderii iranieni au respins cererile occidentale.

Președintele iranian Masoud Pezeshkian a descris confruntarea drept o formă de „război total” care implică SUA, Israelul și Europa.

Guvernele occidentale susțin în continuare că activitățile nucleare ale Iranului reprezintă o amenințare majoră la adresa securității globale, în timp ce Teheranul acuză Occidentul de război economic prin sancțiuni.

Trump a precizat că Iranul a fost doar unul dintre subiectele importante discutate în întâlnirea cu Netanyahu.

El a abordat și situația din Gaza, afirmând că eforturile SUA continuă pentru recuperarea rămășițelor ultimului ostatic israelian despre care se crede că se află acolo.

De asemenea, Trump a spus că reconstrucția în Gaza ar putea începe în curând, în ciuda armistițiului fragil, și și-a exprimat speranța pentru progrese rapide către următoarea etapă a negocierilor.

George Clooney a obținut cetățenia franceză, împreună cu soția sa, Amal Clooney, și cei doi copii ai cuplului, potrivit unui decret oficial publicat în Monitorul Oficial al Franței.

Informația confirmă declarații făcute de actor la începutul lunii decembrie, când a lăudat public legislația franceză care protejează copiii de fotografii intruzive.

Actorul a spus că siguranța și intimitatea copiilor au cântărit decisiv în alegerea Franței ca loc de trai.

Clooney a explicat că, spre deosebire de Statele Unite, în Franța nu există paparazzi la porțile școlilor și nu sunt fotografiate persoane minore fără consimțământ.

George Clooney are o legătură veche cu Europa, anterioară căsătoriei sale din 2014 cu Amal Clooney, avocat specializat în drepturile omului, de origine britanico-libaneză, vorbitoare fluentă de limba franceză.

Actorul deține proprietăți în Italia, Marea Britanie și Statele Unite, iar în 2021 a cumpărat un domeniu viticol în sudul Franței, în apropiere de localitatea Brignoles, potrivit The Guardian.

Cuplul, care are gemeni în vârstă de opt ani, a vândut în ultimii ani mai multe proprietăți din Los Angeles și Mexic.

Clooney a declarat că, deși familia călătorește frecvent, Franța este locul în care se simt cel mai bine.

Declarația a fost dată, luni, de un purtător de cuvânt al autorităților locale din orașul situat pe Coasta de Azur.

Funeraliile vor avea loc la o biserică din Saint-Tropez, iar fiind urmate de slujba de înmormântare care va avea loc săptămâna viitoare, în 7 ianuarie. Ceremonia de înmormântare va fi una privată, potrivit reprezentanților fundației Brigitte Bardot, citați de AFP.

Cunoscuta actriță Brigitte Bardot  s-a stins din viață, duminică, la vârsta de 91 de ani. Ea a fost un adevărat star al anilor ’50 și ’60 și ’70, remarcându-se în filme precum Shalako, „Masculine Feminine”, „L’histoire très bonne et très joyeuse de Colinot Trousse-Chemise” sau „Les novices”. 

După aflarea veștii despre moartea fostei actrițe, președintele francez Emmanuel Macron a declarat că Bardot a întruchipat „o viață de libertate”. „O existență franceză, o strălucire universală. Ne-a emoționat. Plângem pierderea unei legende a secolului”.

În ultima parte a vieții sale Brigitte a ales să se dedice îngrijirii animalelor.

Adrian Câciu susține că execuția bugetară curentă „demască minciuna lunilor iulie-septembrie când ni se spunea ca au fost ascunse facturi de 30 miliarde și că deficitul real la final de an ar fi trebuit să ajunga la 10-11%”.

Acesta explică faptul că, dacă aceste afirmații ar fi fost reale, după rectificarea care a crescut deficitul anual de la 7% la 8,4%, deficitul public ar fi trebuit să crească deja în luna octombrie la 7,2%.

„Ei bine a fost doar 5,7% si iată ca nici in noiembrie nu au apărut celebrele «facturi ascunse». Au avut nevoie de un vinovat, au mințit. Cea mai grosolană minciună a fost cea cu «incapacitatea de plată», cu agențiile de rating care ne bagă în «junk» și suspendarea fondurilor europene. Au mințit”, declară fostul ministru.

Analizând structura cheltuielilor, Câciu subliniază că „din valoarea de 121,8 miliarde, 108,4 miliarde sunt cheltuieli de investiții. Adică 89% din deficit. Cu 35,4 miliarde mai mult decat deficitul primar”.

Potrivit acestuia, datele indică faptul că „deficitul primar este de 3,83% din PIB, in timp ce valoarea investițiilor este 5,7% din PIB. Practic, investițiile, ca valoare, sunt cu 50% mai mari decat deficitul primar”.

În ceea ce privește proiecția pentru finalul anului, fostul oficial consideră că „în mod normal, asa cum arata datele la 11 luni, deficitul public anual, se putea închide la 7% din PIB asa cum a fost estimat în legea bugetului inițială”.

„Te intrebi, de ce a trebuit ca deficitul sa urce la 8,4% pentru final de an? Așa cum te întrebi daca era atât de necesara creșterea de TVA daca ai, ca țara, un deficit de 6,4% din PIB la 11 luni si programasei 7% in bugetul initial? De ce te duci în 8,4% pentru final de an? Și ma refer mai ales la faptul ca ai pastrat 8,4% si la a doua rectificare, din noiembrie, când stiai ca vei fi la 6,4% la final de lună”.

Adrian Câciu aduce în discuție și impactul PNRR, precizând că „toți știam, încă de la legea bugetului pe 2025, ca vom avea regularizări de 8,1 miliarde lei odata cu aprobarea modificării PNRR. Adică se vor trece sume de împrumut pe grant, iar efectul va fi neutru în deficit”.

Acesta consideră că acesta este un alt motiv pentru care ținta de 7% era credibilă. Mai mult, el critică performanța actuală în raport cu agențiile de rating: „Cum explici că, desi te lauzi ca ai luat masuri bune de consolidare, agentiile de rating îti mențin, la unison, perspectiva negativă a ratingului de țară? Aduc aminte tuturor ca singura perioadă din ultimii 5 ani cand Romania a avut perspectiva stabilă la toate cele 3 agentii de rating a fost noiembrie 2021-octombrie 2024”.

Fostul ministru taxează atitudinea Consiliului Fiscal și reiterează opoziția față de majorarea taxelor.

„Banuiesc ca, acum, cand investitiile sunt cu 50% mai mari decat deficitul primar, si reprezinta 89% din deficit, Consiliul Fiscal nu ne mai spune ca e o «tampenie» sa motivezi deficitul că faci investitii. Acum e bine, ca nu mai conduce PSD guvernul sau ministerul de finante… Hai, sa fim bine, concluzia mea este ca nu trebuia crescut TVA-ul iar datele execuției bugetare confirma ce spun, ajustarea se face pe alte elemente”, a conchis Câciu.

Vizita începe de la orele 11:30. Cei doi prim-miniștri vor avea și o întrevedere, iar pe agenda discuțiilor se află stadiul cooperării bilaterale atât în domeniul apărării, cât și în cel economic, precum și situația de securitate regională.

În cadrul vizitei vor participa și noul ministrul Apărării Naționale, Radu Miruță, dar și Mihai Jurca, Consilier de Stat în cancelaria Prim-Ministrului. La eveniment va lua parte și Luminița Odobescu, în locul șefului Statului Major al Apărării, general- locotenent Dragoș Dumitru Iacob.

Potrivit comunicatului publicat, luni, de Apele Române, conturile de utilizator care au fost afectate de atacurile cibernetice au fost refăcute, iar accesul securizat la serviciile informatice a fost reluat.

Societatea a mai precizat și că serviciul de email se află în curs de stabilizare.

Reprezentanții Apelor Române au precizat că accesul la aplicația economică, dar și cea de dispecerat este reluat gradual și etapizat, la nivelul fiecărei Administrații Bazinale de Apă, fiind respectați pașii pentru restabilirea infrastructurii informatice. 

Aceștia au mai precizat că lucrările pentru securizarea și repunerea în funcțiune a site-ului www.rowater.ro sunt în desfășurare.

Reprezentanții „Apele Române” precizează că investigația privind atacul cibernetic din 20 decembrie este încă „în desfășurare”, dar și că stadiul intervențiilor de refacere a infrastructurii cibernetice va fi comunicat periodic către consumatori.

Reamintim că Administația Bazinală „Apele Române” a fost lovită recent de un atac cibernetic de tip „ransomware”, care a afectat peste 1.000 IT din întreaga țară. Atacul a vizat serverele de baze de date, aplicații, dar și servere de email-uri.

Conform NBC News, Chad Ollinger, în vârstă de 41 de ani, vedetă a postului Discovery Channel, a fost acuzat de crimă după un incident grav produs în Centrul de Detenție Clark County, din Las Vegas.

Potrivit poliției metropolitane, colegul său de celulă a fost găsit fără semne vitale în urma unui control de rutină efectuat vineri seara, în jurul orei locale 23:20.

Victima a fost identificată drept Christopher Kelly, în vârstă de 42 de ani.

Medicii legiști au stabilit că acesta prezenta traumatisme produse prin lovire cu obiecte contondente și au declarat decesul la fața locului.

Ollinger se afla în arest din 27 octombrie, după ce fusese identificat ca fugar dintr-un alt stat, potrivit evidențelor centrului de detenție.

Ancheta în acest caz este în desfășurare, iar autoritățile nu au oferit, deocamdată, detalii suplimentare despre circumstanțele exacte ale incidentului sau despre relația dintre cei doi deținuți.

Chad Ollinger a devenit cunoscut în urma apariției sale în emisiunea „Mystery at Blind Frog Ranch”, difuzată de Discovery Channel începând din 2021.

Decizia vine după săptămâni de dezbateri care au scos la iveală divergențe privind politica externă în rândul guvernului condus de premierul Giorgia Meloni, scrie Reuters.

Acordul a fost încheiat în urma amenințărilor partidului de extremă-dreapta Liga, care a menținut legături strânse cu Vladimir Putin înainte de invazia din 2022. Liga amenințase cu abținerea de la vot, fapt ce ar fi adâncit fisurile privind poziția Italiei față de război.

Liderul Ligii, Matteo Salvini, care ocupă funcția de viceprim-ministru, a susținut că trimiterea de asistență militară suplimentară ar putea alimenta corupția la Kiev și nu ar contribui la încetarea conflictului. Criticii l-au acuzat, în schimb, că promovează agenda lui Putin.

Noul decret este similar cu proiectele aprobate în ultimii trei ani, stipulând că guvernul va transfera Ucrainei vehicule militare, materiale și echipamente.

Totuși, reprezentanții Ligii au declarat că, spre deosebire de textul din 2025, noul decret prevede acordarea priorității articolelor logistice și medicale de uz civil, precum și echipamentelor necesare pentru apărarea împotriva atacurilor cu rachete, drone și atacurilor cibernetice.

Biroul premierului Meloni nu a publicat imediat textul oficial. Ministrul italian de externe, Antonio Tajani, liderul partidului Forza Italia din cadrul coaliției, a salutat noul proiect de lege, care urmează să fie aprobat de Parlament în termen de două luni.

„Este un decret absolut echilibrat, la fel ca precedentele. Italia va continua să sprijine Ucraina din punct de vedere militar, economic, financiar și politic”, a declarat acesta pentru cotidianul Corriere della Sera.

De la începutul invaziei la scară largă a Rusiei, Italia a trimis 12 pachete de ajutor militar către Kiev, deși conținutul exact al acestora rămâne clasificat. Șeful Statului Major al Apărării, generalul Luciano Portolano, a declarat duminică pentru ziarul Il Sole 24 Ore că Italia a trimis până acum provizii în valoare de peste 3 miliarde de euro.

Deși Italia a oferit constant ajutor Ucrainei, aceasta a rămas în urma altor mari economii europene, în special a Germaniei, care a trimis provizii militare de peste 15 miliarde de euro, având promise alte miliarde pentru viitor.

Tensiunile publice dintre deputata republicană Marjorie Taylor Greene și Donald Trump au revenit în prim-plan, pe fondul unor noi acuzații legate de cazul Jeffrey Epstein, relatează The Daily Beast.

Într-un articol publicat recent în The New York Times, Greene a descris o confruntare tensionată în care Trump ar fi îndemnat-o să renunțe la demersurile de a expune persoane implicate în abuzurile comise de Epstein.

Potrivit lui Greene, conflictul a izbucnit după ce a început să facă presiuni pentru publicarea dosarelor legate de Epstein și apropiații săi.

În urma unei audieri cu ușile închise, în septembrie, cu supraviețuitori ai abuzurilor comise de Epstein, Greene a amenințat că va dezvălui identitatea bărbaților acuzați de abuzuri.

Ea spune că acest gest a declanșat un apel furios din partea lui Trump, care ar fi reacționat furios, susținând că demersul va avea consecințe grave.

Greene își amintește că Trump i-ar fi spus „prietenii mei vor avea de suferit”, afirmație pe care ea a interpretat-o drept motivul rezistenței sale față de publicarea dosarelor.

Apelul ar fi fost atât de zgomotos, susține ea, încât a putut fi auzit de membrii staff-ului din apropiere, subliniind intensitatea schimbului de replici.

Disputa a marcat ruptura finală dintre Greene și Trump, cândva aliați politici apropiați. Greene a spus că i-a propus lui Trump să invite victimele lui Epstein la Biroul Oval, idee pe care acesta ar fi respins-o, afirmând că nu au făcut nimic care să „merite această onoare”.

După acel schimb, cei doi nu au mai vorbit niciodată.

În cele din urmă, Greene a susținut o petiție de procedură menită să forțeze publicarea dosarelor Epstein, sfidând conducerea republicană.

Ulterior, ea a descris modul în care a fost gestionat cazul Epstein drept simbol al „tuturor lucrurilor greșite din Washington”, acuzând elitele bogate și influente că scapă nepedepsite, în timp ce victimele suferă.

Departamentul Justiției (DOJ) a început între timp să publice documente, după ce a ratat un termen-limită în decembrie, dezvăluind că au fost descoperite peste un milion de fișiere suplimentare într-un birou al procurorilor federali din Manhattan.

Trump a criticat procesul, catalogându-l drept o distragere motivată politic.

Greene a spus că, deși mai multe chestiuni i-au tensionat relația cu Trump, „Epstein a fost totul”.

Privind înapoi, ea a recunoscut că Trump nu a părut niciodată cu adevărat hotărât să facă publice dosarele, în ciuda promisiunilor din campania electorală, care sugerau contrariul.

„V-am consultat și majoritatea dintre voi ați spus un lucru foarte clar: stomatologia trebuie să fie dezvoltată și în spitalele publice. Aveți dreptate! În România există spitale care și-au exprimat dorința de a dezvolta intervenții stomatologice în regim ambulatoriu sau de spitalizare de zi, inclusiv cu anestezie generală, atât pentru copii, cât și pentru adulți”, a scris Alexandru Rogobete, Ministrul Sănătății, pe pagina sa de Facebook. 

Prin programul AP – Stoma, spitalele care asigură deja servicii stomatologice ar putea beneficia de fonduri pentru achiziționarea echipamentelor și efectuarea analizelor medicale. De asemenea spitalele care își doresc extinderea activității pentru serviciile stomatologice au și ele posibilitatea de a primi fonduri.

Programul ar putea asigura fonduri achiziționarea de echipamente medicale, materiale, medicamente, dar și instrumentarul necesar tratamentelor stomatologice, inclusiv pentru intervenții sub anestezie generală. 

De asemenea, prin programul de finanțare ar putea fi acoperit și costul analizelor, dar și al investigațiilor imagistice necesare.

Potrivit proiectului, Ministerul Sănătății ar putea suporta costurile pentru echipamentele medicale esențiale precum: unituri dentare, radiologie și imagistică, sterilizare, bloc operator, ATI, laborator, dar și altele. 

Programul de finanțare ar putea permite și achiziționarea materialelor consumabile, dar și a materialelor de protecție, precum și acoperirea costurilor investigațiilor auxiliare.

Cu ajutorul programului, unitățile medicale ar putea beneficia și de service-ul și mentenanța aparaturii medicale. 

Ordinul de ministru AP– STOMA a fost pus în transparență decizională. Proiectul a fost elaborat, derulat și finanțat de Ministerul Sănătății și urmează să fie implementat în spitalele publice care au sau vor avea în componență secții de stomatologie.

Decizia vine în urma tragediei petrecute la o clinică privată din Sectorul 3 al Capitalei, unde o fetiță de doi ani a murit, din cauza unei anestezii făcute în timpul unei intervenții stomatologice. 

Astronomii care folosesc Telescopul Spațial James Webb (JWST) au descoperit o „creșă” stelară enigmatică în apropierea centrului Căii Lactee, scrie Daily Galaxy.

Descoperirea pune sub semnul întrebării teoriile cunoscute privind eficiența formării stelelor în medii galactice extreme.

Regiunea, cunoscută sub numele de Sagittarius B2, se află la aproximativ 26.000 de ani-lumină de Pământ, aproape de centrul galaxiei.

Deși conține doar circa zece la sută din gazul molecular din zonă, produce aproape jumătate din stelele care se formează acolo.

Oamenii de știință spun că un asemenea nivel de eficiență contrazice modelele actuale de formare a stelelor.

Cu ajutorul instrumentelor în infraroșu ale lui Webb, cercetătorii au observat nori denși de gaz și praf care strălucesc în nuanțe intense de roșu și violet.

Unele regiuni rămân complet opace, sugerând existența unor protostele adânc îngropate, ascunse privirii.

Datele din infraroșu mediu au scos la iveală zone cu o complexitate chimică excepțională în interiorul norului.

Aceste regiuni conțin molecule rareori întâlnite împreună în alte părți ale galaxiei.

Cercetătorii cred că turbulențele, câmpurile magnetice și diferențele de temperatură ar putea accelera colapsul gravitațional.

Totuși, nicio teorie singulară nu explică pe deplin productivitatea extraordinară a regiunii.

Radiația intensă și gravitația puternică din centrul galactic complică și mai mult modelarea acestui mediu.

Oamenii de știință de la NASA afirmă că înțelegerea regiunii Sagittarius B2 ar putea remodela teoriile despre evoluția galaxiilor.

Dacă astfel de „fabrici” stelare extrem de eficiente sunt comune în apropierea nucleelor galactice, modelele actuale ar putea necesita revizuiri.

Observațiile în infraroșu stratificate ale telescopului spațial James Webb permit cartografierea simultană a temperaturii, densității și compoziției chimice.

Datele sugerează că mai multe generații de stele se pot forma simultan în același nor.

Studiile viitoare vor stabili dacă Sagittarius B2 este un caz izolat sau parte a unui tipar cosmic mai larg.

Microplasticele (mai mici de 5 milimetri) și nanoplasticele, de dimensiuni mult mai reduse, pătrund tot mai frecvent în corpul uman, în special prin alimente, sucuri și apa potabilă. Datorită dimensiunilor lor infime, nanoplasticele pot traversa bariere biologice esențiale, inclusiv bariera intestinală. Potrivit descoperirilor recente, ele pot ajunge în sânge, fiind transportate apoi către diferite organe.

Oamenii de știință au atras constant atenția că aceste particule se acumulează în organism și declanșează inflamații, stres oxidativ și dezechilibre ale microbiomului, afectând sănătatea pe termen lung.

O echipă de cercetători din China a descoperit o metodă surprinzător de simplă pentru reducerea cantității de microplastice din apa potabilă. Este vorba de fierberea apei potabile, urmată de filtrare. Testele au fost realizate atât pe apă de la robinet cu un conținut scăzut de minerale, cât și pe apă dură, bogată natural în calciu și magneziu.

„Nanoplasticele și microplasticele din apa de la robinet care scapă sistemelor centralizate de tratare reprezintă o preocupare tot mai mare. Ele pun în pericol sănătatea umană doar prin simplu consum al apei”, scriu autorii studiului citat de Science Alert.

Cercetătorii au adăugat în mod controlat microplastice și nanoplastice în probele de apă. Apoi au fiert lichidul și au îndepărtat particulele precipitate. Rezultatele au fost impresionante: în anumite condiții, până la 90% dintre aceste particule au fost eliminate. Eficiența a fost mai mare în cazul apei dure, care formează depuneri de calcar atunci când este încălzită.

„Această strategie simplă de fierbere a apei poate decontamina microplasticele din apa de la robinet. Ea are potențialul de a reduce în mod inofensiv aportul uman al acestor particule”, a explicat coordonatorul studiului. Zimin Yu, inginer biomedical la Universitatea Medicală din Guangzhou, coordonează echipa care studiază impactul materialelor artificiale asupra sănătății umane.

Calcarul format în timpul fierberii captează fragmentele de plastic într-o crustă solidă, similară depunerilor observate frecvent în fierbătoarele de apă.„Eficiența precipitării nanoplasticelor a crescut odată cu duritatea apei”, notează echipa de cercetare. În cazul apei foarte dure, rata de eliminare a ajuns până la 90%.

Chiar și în apa de la robinet cu un conținut redus de minerale, aproximativ un sfert dintre microplastice au fost eliminate. Resturile pot fi apoi îndepărtate cu ajutorul unui filtru simplu, precum o sită metalică folosită pentru ceai.

Studiile anterioare au identificat fragmente de polietilenă, polipropilenă sau polistiren în apa potabilă de la robinet. Aceste particule provin din degradarea materialelor plastice folosite zilnic, precum hainele sintetice, ustensilele de bucătărie sau ambalajele. Ele ajung în stațiile de tratare a apei, nefiind eliminate complet în acest proces.

Pliculețele de ceai pot elibera, de asemenea, miliarde de particule de micro și nanoplastic atunci când sunt scufundate în apă fierbinte. Efectul a fost observat și în cazul altor materiale plastice expuse la temperaturi ridicate.

Impactul exact asupra sănătății este încă studiat. Însă microplasticele au fost deja asociate clar cu modificări ale microbiomului intestinal și cu creșterea rezistenței la antibiotice.

„Consumul de apă fiartă și răcită este o strategie viabilă pe termen lung pentru reducerea expunerii la microplastice”, este concluzia cercetătorilor. Având în vedere nivelul tot mai ridicat al poluării cu plastic, aceștia speră ca acest obicei simplu să fie adoptat pe scară din ce în ce mai largă.

Brian Cole, în vârstă de 30 de ani, din Virginia, a recunoscut că a plasat dispozitivele, niciunul dintre ele neexplodând, în fața sediilor comitetelor naționale ale Partidului Democrat și Partidului Republican, după arestarea sa la începutul acestei luni, potrivit documentului, făcut public duminică.

Cole le-a spus agenților FBI că „ceva s-a rupt” și că voia să facă ceva „partidelor” din cauza influenței lor în politica americană, adăugând: „Nu-mi place niciunul dintre partide în acest moment”, conform fragmentelor din interviul citate în document, scrie Reuters.

Procurorii au prezentat noi detalii despre anchetă, susținând că Cole ar trebui să fie reținut până la proces. O audiere este programată pentru marți la tribunalul federal din Washington.

Cole se confruntă cu două acuzații legate de explozibili și nu a introdus încă o pledoarie.

Arestarea sa, aproape cinci ani după incident, a survenit după ce înalți oficiali ai FBI au ordonat o reexaminare a cazului, care le-a dat bătăi de cap anchetatorilor și a alimentat teoriile de dreapta legate de revoltele de la Capitol.

Cole a negat în interviul cu FBI că plasarea bombelor pe 5 ianuarie 2021 ar fi avut legătură cu certificarea alegerilor în Congres a doua zi.

Dispozitivele nu au fost descoperite decât în jurul orei 13:00 pe 6 ianuarie, deturnând resursele poliției chiar în momentul în care susținătorii președintelui Donald Trump au pătruns în Capitol.

Inițial, el a negat că le-ar fi plasat, afirmând că se afla în Washington pentru a participa la un protest în sprijinul afirmațiilor false ale lui Trump potrivit cărora înfrângerea sa în alegerile din 2020 a fost rezultatul unei fraude electorale generalizate.

Cole a declarat FBI că oamenii cu influență trebuie să ia atitudine dacă „ceva atât de important precum votul în alegerile federale este falsificat”.

Potrivit documentației proiectului, Drumul Expres Suceava – Siret va avea o lungime de 43 de kilometri, și este format din două loturi.

– Lotul 1 (Suceava – Dărmănești): 18,6 km

– Lotul 2 (Dărmănești – Bălcăuți): 24,45 km

Pe traseul viitorului drum expres vor fi construite: 4 Noduri rutiere: Suceava Nord (DN29A), Suceava Vest (DN2-DN2P), Rădăuți (DN2-DN2H) și Siret Sud (DN2), dar și 57 de poduri, pasaje și viaducte.

După finalizarea proiectului, drumul va fi dotat cu parcări de scurtă durată, dar și spații de servicii. Parcările vor avea, de asemenea, câte șase stații de încărcare pentru mașinile electrice.

Potrivit anunțului dat, luni seară, de Cristian Pistol, documentația a fost transmisă Agenției Naționale pentru Achiziții pentru validare.

După validarea documentației, anunțul de participare la licitație va fi publicat în SEAP, alături de termenul limită pentru depunerea ofertelor.

Construirea drumului expres va fi finanțată prin programul SAFE, destinat proiectelor de infrastructură care au utilitate civilă, dar și militară, contribuind la consolidarea industriei europene de apărare, potrivit anunțului dat.

Turcia și Armenia au ajuns la un acord pentru simplificarea regimului de vize, ca parte a procesului de normalizare a relațiilor dintre cele două țări vecine, a anunțat luni Ministerul Afacerilor Externe de la Ankara.

Decizia vizează facilitarea călătoriilor și reprezintă un nou pas într-un proces început în urmă cu câțiva ani, notează AP.

Potrivit ministerului turc, de la 1 ianuarie, deținătorii de pașapoarte diplomatice, speciale și de serviciu din ambele state vor putea obține vize electronice gratuite.

Autoritățile de la Ankara și Erevan au reafirmat angajamentul pentru continuarea procesului de normalizare, cu obiectivul unei relații complete, fără condiții prealabile.

Relațiile dintre Tuurcia și Armenia au fost marcate timp de decenii de tensiuni istorice și de sprijinul Ankarei pentru Azerbaidjan.

Cele două țări nu au relații diplomatice, iar granița comună rămâne închisă încă din anii ’90.

Totuși, în 2021, cele două guverne au decis relansarea dialogului, prin numirea unor emisari speciali, pentru a analiza pași concreți spre reconciliere și redeschiderea frontierei.

Demersurile de apropiere au evoluat în paralel cu tentativele de reducere a tensiunilor dintre

Armenia și Azerbaidjan, după conflictul din 2020 pentru controlul regiunii Nagorno -Karabah, susținut de Turcia de partea Azerbaidjanului.

Pe fondul acestor evoluții, persistă și disputa istorică legată de moartea a aproximativ 1,5 milioane de armeni în perioada Primului Război Mondial. Armenia și majoritatea istoricilor califică evenimentele drept genocid, în timp ce

Turcia respinge această interpretare și susține că victimele au rezultat din contextul unui război civil și al instabilității regionale.

Rusia a declarat că Ucraina a atacat reședința prezidențială din regiunea Novgorod în timpul nopții cu 91 de drone cu rază lungă de acțiune, care au fost toate distruse de apărarea aeriană rusă. Nimeni nu a fost rănit și nu au existat pagube, a spus Lavrov.

Președintele ucrainean Zelenski a declarat că acuzația este o minciună, adăugând că Moscova pregătește terenul pentru a ataca clădirile guvernamentale din Kiev. El a afirmat că precizările Rusiei sunt o încercare de a submina negocierile de pace.

Lavrov a declarat că țintele pentru loviturile de represalii ale forțelor armate ruse au fost deja selectate.

„Astfel de acțiuni nesăbuite nu vor rămâne fără răspuns”, a spus el, adăugând că atacul echivalează cu „terorism de stat”.

Lavrov a menționat că atacul a avut loc în timpul negocierilor privind un posibil acord de pace cu Ucraina și că, deși Rusia nu va părăsi negocierile, poziția Moscovei va fi revizuită.

Nu a fost clar imediat dacă Putin se afla în reședința Dolgiye Borody care a fost folosită în trecut de Josef Stalin, Nikita Hrușciov, Boris Elțîn și Putin.

Luni, Putin a ordonat armatei sale să continue campania de preluare a controlului total asupra regiunii Zaporojie din sudul Ucrainei, după ce un comandant rus a declarat că forțele Moscovei se aflau la 15 km de cel mai mare oraș al acesteia.

Anunțul a fost dat de CSM Unirea Slobozia, club în cadrul căruia regretata atletă a activat ca antrenor în ultimii trei ani.

„A plecat dintre noi, în această dimineață, o sportivă emblematică a județului Ialomița și o mare atletă a României. Tudorița Chidu va rămâne în amintirea noastră prin profesionalismul, optimismul și căldura zâmbetului pe care știa atât de bine să le răspândească în jurul ei”, se arată în anunțul publicat pe Facebook de reprezentanții CSM Unirea Slobozia. 

Tudorița Chidu a cucerit în 1991 medalia de bronz la Campionatul Mondial de atletism de la Sevilla, aceasta fiind cea mai marcantă dintre performanțele sale în cariera sportivă.

În ultimii trei ani, i-a antrenat pe copiii, dar și juniorii pasionați de atletism din cadrul CSM Unirea Slobozia, ea fiind cea care a pus bazele grupei de copiii și juniori a clubului.

Surprinzător anul 2025 din punctul de vedere al consumului de media la români!

După o perioadă intensă, dominată de tensiuni politice, supraexpunere informațională și activitate online crescută, publicul intră într-o etapă de normalizare și reechilibrare.

Datele din cel mai recent val al studiului FOCUS ON: New Media Adoption, realizat de Spark Foundry, arată clar că interesul se mută treptat dinspre digital către media tradiționale, iar comportamentele online devin mai selective, mai prudente și mai funcționale.

Televiziunea, radioul și presa tipărită revin în centrul atenției publicului. Încrederea în știrile TV este în creștere, chiar dacă tot mai puțini oameni se bazează exclusiv pe televiziune pentru informare. Această dinamică indică o relație mai matură cu sursele de informare: credibilitatea contează, dar comoditatea digitală rămâne un factor important.

Totodată, scade semnificativ comportamentul de tip „second screen”. Mai puțini utilizatori navighează pe telefon, comentează sau fac multitasking online în timp ce urmăresc televizorul.

TV-ul își recapătă rolul de canal principal, nu de fundal.

În ceea ce privește atenția acordată diferitelor canale, televiziunea rămâne lider, urmată de YouTube, apoi de serviciile video-on-demand și rețelele sociale. Publicul de peste 35 de ani preferă TV-ul clasic și radioul, în timp ce segmentele mai tinere (18–44 de ani) rămân mai apropiate de VOD și podcasturi.

Majoritatea activităților online sunt în scădere față de valurile anterioare. Cele mai mari diminuări apar la:

• utilizarea rețelelor sociale,
• ascultarea muzicii online,
• citirea știrilor pe platforme digitale.

Căutarea de informații non-știri rămâne principala activitate online, urmată de plățile digitale.

Rețelele sociale își pierd treptat rolul de alternativă la media tradiționale.

TikTok și Instagram înregistrează cele mai mari scăderi, în timp ce Facebook rămâne relativ stabil, fiind folosit de aproximativ 40% dintre utilizatorii de internet din mediul urban. Platformele video și sociale își pierd relevanța ca surse de informare, iar Google este folosit tot mai rar ca punct de plecare.

Pe social media, singurul motiv în creștere este dorința de a rămâne conectat cu prietenii. Toate celelalte motivații — informare, divertisment, shopping, interacțiune cu branduri — scad sau stagnează.

Relația cu influencerii devine mai pasivă. Deși 55% dintre utilizatori urmăresc creatori de conținut, interacțiunile sunt mai degrabă limitate la vizualizare și like-uri. Urmărirea activă, implicarea și achizițiile influențate de creatori sunt în scădere.

Campaniile cu influenceri sunt mai puțin memorabile, cu excepția celor din zona de muzică, gastronomie, turism și beauty & fashion, respectiv a campaniilor sociale, de sustenabilitate și DIY.

În social commerce, deși funcțiile de tip tag (prețuri afișate, linkuri rapide, economie de timp) sunt apreciate, comportamentele tranzacționale — cumpărături directe din Instagram, Marketplace sau click-to-buy — sunt în declin.

Șase din zece utilizatori sunt familiarizați cu conceptul de Metavers, iar 63% declară interes pentru experiențe virtuale.

Totuși, interesul efectiv pentru majoritatea acestora scade, cu excepția magazinelor virtuale, care rămân atractive.

Socializarea, shopping-ul virtual și concertele online sunt principalele forme de interes.

Metaversul este perceput mai degrabă ca o posibilitate viitoare decât ca o necesitate imediată.

Utilizarea AI continuă să crească: 56% dintre utilizatori declară că folosesc astfel de instrumente. Cele mai frecvente utilizări sunt:

• chat (64%),
• generare de imagini (40%),
• analiză de documente (37%, în creștere),
• creare de conținut video (22%).

Se observă o mutare de la utilizarea experimentală către una practică și funcțională. Totodată, apare o doză crescută de scepticism: aproape jumătate dintre utilizatori cred că imaginile generate de AI pot induce în eroare, iar o treime le percep ca fiind false.

Această atitudine reflectă o maturizare a comportamentului digital — utilizatorii folosesc AI, dar nu mai au încredere oarbă în conținutul automatizat.

În ansamblu, consumul media în 2025 este definit de trei tendințe majore:

1. Reechilibrare – revenirea la media tradiționale ca surse de încredere.
2. Selectivitate – mai puțină activitate online, dar mai orientată spre scop.
3. Maturizare – prudență față de conținutul automat, influenceri și hype tehnologic.

Publicul român din mediul urban nu abandonează digitalul, dar îl integrează într-un mod mai pragmatic, mai critic și mai controlat. Entuziasmul necondiționat al anilor anteriori lasă loc unei relații mai echilibrate cu tehnologia și media.

După ani de suprastimulare informațională, 2025 pare a fi anul în care românii nu mai caută „mai mult conținut”, ci mai mult sens, mai multă siguranță și mai multă încredere în ceea ce consumă.

Proiectul feroviar de mare viteză HS2, unul dintre cele mai costisitoare din istoria Marii Britanii, generează peste 14 milioane de lire sterline anual din chirii, potrivit The Telegraph. Veniturile provin din închirierea sutelor de locuințe cumpărate de-a lungul traseelor planificate ale liniei feroviare, inclusiv pe segmentele care au fost ulterior anulate.

Pentru a face loc viitoarei linii de mare viteză, statul britanic a cumpărat, începând din 2012, sute de proprietăți de-a lungul traseului planificat al proiectului HS2. Din cele 782 de locuințe achiziționate voluntar în anul lansării proiectului, 602 sunt închiriate în prezent. Aproape jumătate dintre acestea se află pe tronsoanele abandonate ale fazei a doua.

Traseul urma să lege Birmingham de Manchester și Leeds, dar a fost anulat în 2023, în timpul mandatului premierului conservator Rishi Sunak. Între Birmingham și Crewe, aproape toate locuințele achiziționate sunt închiriate către persoane fizice.

Chiria medie lunară depășește 2.100 de lire sterline pe tronsonul Londra–Birmingham, în timp ce pe traseele din nord este mai mică, situându-se între 1.700 și 1.800 de lire sterline.

Chiriile sunt ridicate la nivel individual, dar impactul lor financiar este redus în raport cu costul total al proiectului feroviar. În total, acestea aduc companiei de stat HS2 Ltd peste 14,1 milioane de lire sterline pe an. Suma este însă infimă raportat la costul total al proiectului, estimat la 81 de miliarde de lire sterline, bani proveniți din fonduri publice.

Criticii spun că aceste venituri sunt nesemnificative față de amploarea cheltuielilor. „14 milioane de lire din chirii pot părea o sumă mare, dar sunt insignifiante în comparație cu costurile continue ale HS2”, a declarat Penny Gaines, președinta grupului de campanie Stop HS2. Potrivit acesteia, proiectul a costat guvernul britanic peste 7 miliarde de lire doar în ultimul an.

Experții pun sub semnul întrebării modul în care sunt folosite fondurile obținute din chirii. „Este puțin probabil ca aceste sume să reducă povara asupra contribuabililor. HS2 ar trebui să explice dacă aceste chirii chiar scad costurile sau sunt doar recirculate în interiorul proiectului”, spun specialiștii de la Institutul Adam Smith.

Aprobat inițial în 2012, proiectul a pornit cu un buget de 33 de miliarde de lire sterline. Ulterior, estimările de cost au crescut la 57,5 miliarde și apoi la 81 de miliarde de lire (în prețurile din 2019). După ajustarea cu inflația, costul final ar putea depăși 100 de miliarde de lire.

În prezent, doar tronsonul Londra-Birmingham al liniei de trenuri de mare viteză mai este în construcție. Însă punerea sa în funcțiune a fost amânată până cel puțin în 2033.

Între timp, autoritățile de la Londra au anunțat că vor începe vânzarea terenurilor și proprietăților cumpărate pentru HS2, dar devenite inutile după reducerea proiectului. Deși imobilele generează venituri din chirii, oficialii consideră că vânzarea lor ar putea aduce sume mai mari și mai rapide pentru recuperarea banilor publici investiți. Decizia guvernului britanic marchează încă un capitol controversat al unuia dintre cele mai ambițioase – și contestate – proiecte de infrastructură din Europa.