Un tribunal din Moscova a dispus arestarea în lipsă a lui Conor Kennedy, acuzându-l că a acționat ca mercenar în cadrul armatei ucrainene.
Decizia instanței ruse vine la aproximativ patru ani după ce Kennedy, în vârstă de 32 de ani, a dezvăluit public că s-a alăturat Legiunii Internaționale a Ucrainei, formațiune în care au luptat voluntari străini împotriva trupelor ruse.
Conor Kennedy a luptat pentru Ucraina în 2022Conor Kennedy, al treilea copil al lui Robert F. Kennedy Jr. și strănepot al fostului președinte american John F. Kennedy, a povestit în 2022 că a decis să meargă în Ucraina pentru a sprijini armata ucraineană după invazia declanșată de Vladimir Putin, scrie The Independent.
Potrivit unei postări publicate atunci pe Instagram, Kennedy nu avea experiență militară înainte de a se alătura voluntarilor internaționali. El a spus că a fost profund impresionat de situația din Ucraina și că a vrut să ajute.
Kennedy a relatat că s-a prezentat la ambasada Ucrainei pentru a se înrola și că a încercat să păstreze secretă plecarea sa, pentru ca familia și prietenii să nu își facă griji și pentru a nu beneficia de un tratament diferit datorită numelui său.
„Mi-a plăcut să fiu soldat, mai mult decât mă așteptam”, a scris Kennedy, descriind experiența ca fiind înfricoșătoare, dar considerând că riscurile asumate au meritat.
El a afirmat, de asemenea, că războiul din Ucraina va contribui la „modelarea soartei democrației în acest secol” și a îndemnat alte persoane să sprijine Ucraina.
Conor Kennedy riscă până la 10 ani de închisoare în RusiaPotrivit agenției ruse de stat TASS, tribunalul din Moscova a autorizat arestarea în lipsă a lui Conor Kennedy, în cadrul unui dosar în care acesta este acuzat că a acționat ca mercenar pentru armata ucraineană.
În cazul în care ar ajunge în fața unui tribunal rus și ar fi condamnat, Kennedy riscă o pedeapsă cuprinsă între șapte și zece ani de închisoare. În prezent, însă, el nu se află în custodia autorităților ruse, iar punerea în aplicare a unei eventuale condamnări este puțin probabilă.
Cazul lui Conor Kennedy nu este singular. Potrivit TASS, instanțele ruse au luat decizii similare împotriva mai multor voluntari străini care au luptat pentru Ucraina, inclusiv cetățeni din Statele Unite, Marea Britanie, Suedia, Columbia și Georgia.
Printre persoanele vizate se află și cetățeanul american Ingram Asbill Tracy James, în vârstă de 37 de ani, precum și britanicul Shorney Joseph Richard Ryan, care ar fi servit ca operator de drone.
Arestarea în lipsă a fiului unui oficial de rang înalt din administrația Donald Trump poate avea și o dimensiune diplomatică, în condițiile în care Robert F. Kennedy Jr. ocupă funcția de secretar al Sănătății în guvernul american.
Consiliul Național pentru Siguranța Transporturilor (NTSB) a publicat un raport preliminar privind incidentul aviatic petrecut în luna iulie, în timpul unui zbor pe ruta Salonic-Memmingen, Germania, când un bărbat a fost parțial scos din avion de presiunea din interiorul cabinei.
Concret, raportul menționează că fragmente ale unuia dintre motoare s-au desprins și au spart geamul avionului Ryanair la scurt timp după decolare, informează BBC.
De asemenea, datele preliminare mai arată că fragmentele desprinse au lovit și fuselajul, provocând daune.
Alertă de vibrații mari pentru unul dintre motoarePotrivit raportului, echipajul de zbor a primit o notificare în legătură cu faptul că la unul dintre motoare sunt vibrații mari. Conform procedurilor, echipajul a redus puterea motorului și
a inițiat lista de verificare pentru situații anormale privind vibrațiile mari ale motorului.
„La scurt timp după aceea, indicația privind vibrațiile motorului s-a atenuat. Ulterior, echipajul a continuat urcarea cu pilotul automat. Vibrațiile motorului au crescut apoi semnificativ, s-a auzit o explozie puternică, iar pilotul automat a fost dezactivat. În timp ce evaluau starea motorului, a sunat alarma de altitudine în cabină.Echipajul de zbor și-a pus măștile de oxigen, a declarat o situație de urgență și a început o coborâre imediată”, se precizează în raport.
În plus, însoțitorii de zbor ar fi relatat că au văzut o cantitate mică de fum înainte ca măștile de oxigen să coboare din cauza depresurizării cabinei.
„Însoțitorul de zbor (FA1) a observat că unii pasageri se ridicau în picioare și cereau ajutor și a intervenit pentru a-i ajuta. Însoțitorul de zbor a observat că pasagerul de pe locul 11F era parțial prins într-un geam avariat al cabinei și că geamul lipsea în întregime. Alți pasageri ofereau ajutor și
au reușit să-l tragă pe pasagerul rănit înapoi în cabină”, mai scrie în raport.
Incidentul s-a produs pe 10 iulie, în timpul unui zbor operat de compania Ryanair pe ruta Salonic – Memmingen, Germania, în timp ce se afla deasupra Macedoniei de Nord.
În momentul în care geamul s-a spart, bărbatul care se afla în dreptul acestuia a fost parțial aspirat în exteriorul avionului. Măștile de oxigen s-au declanșat automat, iar în cabină s-a instalat panica.
Câteva minute mai târziu, aeronava a efectuat o aterizare de urgență înapoi în Grecia și a fost direcționată către o zonă special amenajată pentru verificări tehnice.
Recuperare de lungă durată pentru bărbatul rănitÎn urma incidentului, Ljubisa Karović, un antreprenor din Serbia, a fost spitalizat timp de 11 zile, iar recuperarea se anunță una de lungă durată. Într-un interviu pentru The Guardian acordat la sfârșitul lunii iulie, el a povestit ceea ce își amintește din acele momente.
„Explozia este ceea ce îmi amintesc. Este zgomotul dinaintea haosului, zgomotul care este mereu acolo când închid ochii să adorm. (…) „Am avut noroc. Nu-mi amintesc prea multe, iar capul și gâtul încă mă dor, dar sunt încă în viață. Poate a fost centura de siguranță, faptul că eram încă prins cu centura. Dar poate că este soarta. Cred în Dumnezeu și îi mulțumesc în fiecare zi”, a mai spus Karović pentru sursa citată.
Soția lui Karović, Svetlana, se afla cu trei rânduri în spatele acestuia în timpul zborului și își amintește momentele de groază prin care a trecut. Ea a criticat faptul că însoțitorii de bord nu au intervenit și că alți pasageri au fost cei care l-au ținut pe Karović în interiorul aeronavei după ce geamul s-a spart.
Nava USS George Washington a părăsit săptămâna trecută portul din Da Nang, Vietnam, și a fost observată împreună cu un crucișător și un distrugător în apropierea strâmtorii Singapore. Potrivict Associated Press, un oficial al Marinei americane a confirmat că grupul naval a traversat strâmtoarea Malacca, urmând un traseu către Oceanul Indian.
Deplasarea are loc în contextul în care USS Abraham Lincoln se află de luni de zile în regiune și a sprijinit operațiunile militare americane împotriva Iranului. Nava a acumulat peste 260 de zile consecutive pe mare, o perioadă care a atras atenția asupra condițiilor în care sunt ținuți militarii.
Probleme de aprovizionare și îngrijorări privind militariiMarina americană a recunoscut că operațiunile militare au perturbat centrele tradiționale de aprovizionare din Orientul Mijlociu. Pe portavion au existat lipsuri și întârzieri în livrarea corespondenței. Potrivit Marinei, conducerea a prioritizat aprovizionarea cu alimente, urmată de produse de igienă și apoi de corespondență. Instituția susține că militarii au în prezent acces la apă potabilă și alimente adecvate.
În paralel, au apărut informații privind probleme de sănătate mintală în rândul echipajului. Marina afirmă că nu a observat o creștere a cazurilor de idei suicidare sau tentative de suicid, însă nu a oferit date concrete, invocând securitatea operațională și confidențialitatea medicală.
Un militar de la bord a căzut în mare la începutul lunii august și a fost recuperat rapid. Acesta a primit îngrijiri medicale și a fost transferat ulterior de pe navă pentru tratament. Marina nu a precizat dacă incidentul a fost considerat o tentativă de suicid.
Marinari ai Marinei SUA transmit semnale unui avion F/A-18E Super Hornet aparținând escadrilei „Vigilantes” (Strike Fighter Squadron 151), în timp ce acesta se pregătește să decoleze de pe puntea portavionului din clasa Nimitz USS Abraham Lincoln, în timpul operațiunii Epic Fury. Foto: US Navy/U.S. Navy/Zuma Press/dpa
Congresul cere explicațiiMai mulți parlamentari democrați au cerut verificări privind condițiile de pe USS Abraham Lincoln. Senatorul Richard Blumenthal a solicitat Marinei informații despre desfășurarea prelungită a navei, în contextul continuării operațiunilor militare din regiune. Senatorul Ruben Gallego, fost militar în cadrul pușcașilor marini, a anunțat că intenționează să organizeze o vizită de control pe navă. El a descris situația relatată despre militari drept „periculoasă”.
Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a respins însă informațiile privind probleme grave la bord și a afirmat că acestea au fost „complet denaturate”. El a spus că își dorește ca militarii de pe Lincoln să se întoarcă acasă și ca echipajele să fie schimbate cât mai rapid. USS Abraham Lincoln trebuia inițial să revină în Statele Unite în luna mai.
Un al doilea portavion ajunge în regiuneSosirea USS George Washington poate permite Marinei americane să reducă presiunea asupra Lincoln, însă mutarea are și o altă consecință strategică. Pentru o perioadă necunoscută, Pacificul ar putea rămâne fără prezența unui portavion american. Washingtonul consideră China principala putere din regiunea Asia-Pacific, iar administrația Trump a adoptat o abordare diferită față de cea a administrației Biden în privința rivalului asiatic.
În Orientul Mijlociu, tensiunile rămân însă ridicate. Marina americană a reimpus blocada porturilor iraniene în strâmtoarea Ormuz, iar administrația Trump nu a oferit până acum un calendar clar pentru încheierea războiului. Hegseth a declarat că Statele Unite pot menține blocada „pe termen nelimitat”. Comandamentul Central al SUA susține că militarii de pe USS Abraham Lincoln rămân rezistenți după peste 260 de zile pe mare, aproximativ 10.000 de zboruri și utilizarea a 1,5 milioane de livre de muniție.
Incidentul s-a produs joi, la Aeroportul Internațional Denver, în timp ce zborul United Airlines 1302 se pregătea să plece spre San Diego, relatează Fox News.
Glonțul a fost descoperit în timpul verificărilor de rutină efectuate înainte ca Boeingul 737-900 să ruleze către pista de decolare. Potrivit informațiilor relatate de postul local FOX31 Denver, care avea un membru al echipei sale la bord, pasagerii au fost anunțați că situația reprezenta o problemă de securitate și că întreaga aeronavă trebuia evacuată.
Celor aflați la bord li s-a cerut să își ia bagajele de mână și să părăsească avionul, astfel încât personalul de securitate să poată controla aeronava goală. La acel moment, echipajul nu știa de unde provenea muniția și nici cum ajunsese aceasta la bord.
Avionul transporta 178 de pasageri și șase membri ai echipajuluiUnited Airlines a confirmat incidentul și a precizat că aeronava a fost verificată de personalul de securitate. După încheierea controlului, avionul a fost autorizat să își continue cursa către San Diego.
La bord se aflau 178 de pasageri și șase membri ai echipajului. Compania aeriană a transmis întrebările suplimentare privind circumstanțele incidentului către Transportation Security Administration (TSA), agenția federală responsabilă de securitatea transporturilor în Statele Unite.
Zborul 1302 trebuia să decoleze din Denver în jurul orei locale 13:25. Aeronava a părăsit în cele din urmă aeroportul la aproximativ 15:41, ceea ce înseamnă o întârziere de peste două ore.
Autoritățile încearcă să stabilească proveniența munițieiNu s-a stabilit cui îi aparținea glonțul și nici în ce împrejurări a ajuns în avion. Fox News a solicitat informații suplimentare atât TSA, cât și Aeroportului Internațional Denver.
Incidentul ridică întrebări privind modul în care muniția a putut ajunge într-o aeronavă comercială, în condițiile controalelor stricte aplicate în aeroporturile americane. Nu există însă, pe baza informațiilor disponibile, indicii că la bord ar fi fost găsită și o armă sau că pasagerii s-ar fi aflat în pericol imediat.
Aproape simultan, Finlanda a impus temporar restricții asupra traficului aerian și maritim pentru a permite autorităților să reacționeze la eventuale amenințări cu drone.
Locuitorii din apropierea Rusiei, avertizați în timpul nopțiiUn incident cu o dronă a declanșat o alertă în Letonia în cursul nopții de joi spre vineri, autoritățile militare cerând locuitorilor din apropierea frontierei cu Rusia să manifeste prudență.
„Există o amenințare în spațiul aerian leton”, au transmis inițial forțele armate ale țării, prin intermediul platformei X.
❗️APDRAUDĒJUMS GAISA TELPĀ AUGŠDAUGAVAS, PREIĻU, RĒZEKNES UN BALVU NOVADOS.
RĪKOJIES! Informējam, ka Latvijas gaisa telpā ir apdraudējums.
Dodies telpās, ievēro divu sienu principu! Seko oficiālajiem paziņojumiem. Ja pamani zemu lidojošu vai aizdomīgu…
— NBS (@Latvijas_armija) August 14, 2026
Aproximativ o jumătate de oră mai târziu, armata a anunțat că pericolul a fost înlăturat. Potrivit informațiilor comunicate oficial, avioanele de luptă au reușit să doboare drona care pătrunsese în spațiul aerian al Letoniei.
Din informațiile furnizate de autoritățile letone nu rezultă deocamdată tipul dronei, locul exact în care aceasta a fost interceptată sau de unde provenea aparatul.
Incidentul este însă cu atât mai sensibil cu cât Letonia are o frontieră directă cu Federația Rusă și este membră NATO, astfel încât orice încălcare neautorizată a spațiului său aerian are implicații de securitate pentru flancul estic al Alianței.
Finlanda a restricționat temporar traficul aerian și maritimÎn aceeași noapte, măsuri preventive au fost luate și în estul Finlandei, o altă țară NATO care are o frontieră extinsă cu Rusia.
Forțele armate finlandeze au anunțat pe platforma X introducerea temporară a unor restricții pentru traficul aerian și pentru navigație. Potrivit comunicării oficiale, măsurile au urmărit să garanteze capacitatea operațională a autorităților în cazul în care ar fi fost necesară contracararea unor posibile drone.
Kyse on varatoimenpiteestä, jonka tavoitteena on turvata sivullisten turvallisuus ja viranomaisten toimintaedellytykset mahdollisten lennokkien torjuntaan.
— Puolustusvoimat (@Puolustusvoimat) August 14, 2026
Nu au fost oferite imediat informații suplimentare despre natura amenințării care a determinat autoritățile finlandeze să introducă restricțiile și nici nu a fost anunțată interceptarea vreunei drone în Finlanda.
Cele două episoade vin într-un context de vigilență sporită pe flancul estic al NATO în privința dronelor și a încălcărilor spațiului aerian. Subiectul este relevant și pentru România, unde incidentele cu drone în apropierea frontierei au devenit, de asemenea, o preocupare de securitate pe fondul războiului din Ucraina.
Execuțiile din Tennessee și Oklahoma au avut loc la mai puțin de 30 de minute distanță, iar cea din Alabama s-a desfășurat câteva ore mai târziu. Cei trei bărbați fuseseră condamnați pentru crime comise în perioade diferite, între 1985 și 2021, relatează publicația The Independent.
Ultima dată când trei condamnați au fost executați în aceeași zi în SUA a fost 7 ianuarie 2010, în Louisiana, Ohio și Texas. O situație similară fusese programată în 2018, însă numai una dintre execuții a avut loc, după ce un condamnat din Texas a primit o amânare, iar în Alabama au apărut probleme cu montarea liniei intravenoase.
Cazurile de joi se înscriu într-o tendință ascendentă. În 2025, 11 state americane au executat 47 de persoane, cel mai ridicat bilanț anual din 2009. După cele trei cazuri de joi, numărul execuțiilor efectuate în 2026 a ajuns la 22, iar alte 12 sunt programate.
Un condamnat din Oklahoma a refuzat clemențaÎn Oklahoma, Carlos Cuesta-Rodriguez, în vârstă de 70 de ani, a fost executat pentru uciderea partenerei sale, Olimpia Fisher, în 2003. Bărbatul își exprimase regretul pentru crimă și comunicase comisiei competente că nu dorește clemență. Avocații săi susțineau că acesta avusese o copilărie dificilă în Cuba și suferea de leziuni cerebrale și tulburare de stres posttraumatic.
În Tennessee, Anthony Darrell Hines, de 66 de ani, a fost executat pentru uciderea lui Catherine Jean Jenkins, o femeie de 54 de ani care lucra ca menajeră într-un motel. Crima fusese comisă în 1985. Hines încercase fără succes să obțină oprirea execuției, invocând inclusiv problemele apărute cu trei luni înainte în timpul tentativei de executare a unui alt condamnat, când personalul medical nu reușise să instaleze o linie intravenoasă de rezervă.
Condamnatul din Alabama ceruse să fie executatÎn Alabama, Jeremy Williams, de 42 de ani, a fost executat pentru violarea și uciderea, în 2021, a lui Kamarie Holland, o fetiță de cinci ani din Georgia. Williams pledase vinovat, renunțase la apel și solicitase autorităților stabilirea rapidă a datei execuției, afirmând că familia victimei merită să poată ajunge la o formă de încheiere a cazului.
Procurorii au susținut că Williams i-a oferit mamei copilului 2.500 de dolari pentru ca minora să participe la un act sexual, după care a violat-o și strangulat-o, filmând agresiunea. Mama fetiței execută o pedeapsă de 20 de ani de închisoare după ce a pledat vinovată pentru trafic sexual.
Execuția lui Williams a fost prima efectuată anul acesta în Alabama. O altă execuție, care urma să utilizeze azot gazos, fusese suspendată în iunie după ce un judecător federal a decis că metoda este neconstituțională.
Decizia vizează inclusiv mecanismul folosit pentru lansarea avioanelor de luptă și ar putea genera costuri de ordinul miliardelor de dolari, relatează publicația The Guardian.
Pentagonul are 60 de zile pentru a pregăti planulCasa Albă a publicat un memorandum prezidențial prin care Trump solicită modificarea proiectului USS Doris Miller, un portavion din clasa Gerald R. Ford, cunoscut și sub indicativul CVN-81. Nava este deja cu aproximativ doi ani în urma calendarului prevăzut.
Documentul îi cere conducerii Pentagonului ca, în termen de 60 de zile, să prezinte un plan pentru înlocuirea sistemului electromagnetic de lansare a aeronavelor și a lifturilor avansate pentru armament cu soluții bazate pe abur, respectiv sisteme hidraulice. Planul trebuie să includă calendarul lucrărilor și resursele necesare.
Memorandumul face parte dintr-o inițiativă mai amplă intitulată „Rebuilding the United States Navy and America’s Shipbuilding Industrial Base”, prin care administrația susține că încearcă să remedieze problemele provocate de proiectele excesiv de complexe ale navelor militare americane.
Trump critică sistemul electromagnetic încă din 2017Preferința președintelui american pentru catapultele cu abur nu este nouă. Trump critică de aproape un deceniu tehnologia electromagnetică folosită pe cea mai nouă generație de portavioane americane.
În 2017, el relata că o discuție cu un marinar al US Navy l-ar fi convins că sistemul electromagnetic este prea complicat și mai scump decât alternativa tradițională. De atunci, Trump a revenit în mod repetat asupra subiectului în discursurile sale publice.
Potrivit informațiilor citate de The Guardian, responsabili de rang înalt din Marină și din industria de apărare s-au opus unei asemenea modificări, invocând costurile foarte mari pe care le-ar presupune eliminarea unor sisteme integrate încă din faza de proiectare a noilor portavioane.
Un fost pilot al Marinei îl critică pe TrumpDecizia a provocat și reacții politice. Senatorul democrat Mark Kelly, fost pilot de încercare al US Navy și astronaut, a criticat intervenția președintelui în detaliile tehnice ale proiectării navelor militare.
Kelly a subliniat că a decolat de sute de ori de pe portavioane, are studii avansate în inginerie aeronautică și experiență ca pilot de testare, dar că nici măcar el nu și-ar permite să le spună specialiștilor Marinei cum să proiecteze sistemele unei nave.
Procesul a fost deschis joi la o instanță federală din Delaware, Statele Unite. Reclamanții afirmă că au investit aproape 1,2 milioane de dolari în Wondermind Global, companie lansată în 2021 cu scopul declarat de a-i ajuta pe utilizatori să își consolideze „fitness-ul mintal”.
Potrivit documentelor depuse în instanță, investitorilor li s-ar fi spus că Selena Gomez va participa activ la dezvoltarea afacerii și că va avea un rol important în strategia de marketing, transmite Reuters.
Notorietatea artistei reprezenta un avantaj major pentru proiect: Gomez se numără printre cele mai urmărite celebrități pe rețelele sociale, având, cumulat, peste 500 de milioane de urmăritori.
Investitorii susțin însă că vedeta și alți responsabili ai Wondermind nu ar fi pus în practică mai multe dintre angajamentele asumate. Printre proiectele despre care reclamanții afirmă că nu s-au concretizat se numără și realizarea unei aplicații mobile.
Investitorii: Gomez ar fi semnat un contract, apoi l-ar fi ignoratAcuzațiile formulate în proces sunt dure. Reclamanții susțin că Selena Gomez și-ar fi asumat contractual anumite responsabilități, fără ca acestea să fie ulterior îndeplinite.
Mai mult, investitorii afirmă că Wondermind nu ar fi reușit să dezvolte afacerea profitabilă care le fusese prezentată. Compania ar fi avut probleme chiar și cu obligații curente, precum plata la timp a angajaților și furnizorilor.
Afirmațiile fac parte din acuzațiile reclamanților și nu au fost confirmate printr-o hotărâre a instanței.
Problemele companiei ar fi devenit cunoscute abia în 2025Investitorii mai susțin că nu au știut despre dificultățile cu care se confrunta Wondermind până în septembrie 2025, când acestea au fost prezentate într-un articol publicat online.
Prin acțiunea în justiție, reclamanții solicită recuperarea sumelor investite, de aproape 1,2 milioane de dolari, precum și achitarea cheltuielilor juridice.
Un reprezentant al Selenei Gomez nu a oferit imediat un punct de vedere în legătură cu procesul.
Artista și actrița americană, cunoscută inclusiv pentru rolul din serialul „Only Murders in the Building”, s-a implicat public de mai mulți ani în promovarea discuțiilor despre sănătatea mintală. Wondermind a fost lansată tocmai în jurul acestui domeniu, ceea ce a legat puternic imaginea companiei de cea a vedetei.
Predicțiile Variety, actualizate la 13 august, îl includ pe Cristian Mungiu între cei cinci cineaști care ar putea fi nominalizați la categoria Cea mai bună regie. Regizorul român este menționat pentru „Fjord”, alături de Jesse Eisenberg, cu „Debutul”, Martin McDonagh, pentru „Wild Horse Nine”, Christopher Nolan, cu „Odiseea”, și Denis Villeneuve, pentru „Dune: Partea III”. Villeneuve este, deocamdată, favoritul publicației pentru câștigarea premiului.
O eventuală nominalizare ar reprezenta o performanță majoră pentru cinematografia românească și pentru Mungiu, unul dintre cei mai cunoscuți cineaști români pe plan internațional.
„Fjord” beneficiază deja de un atu important în sezonul premiilor: filmul a câștigat Palme d’Or la Festivalul de la Cannes. Variety îl enumeră printre producțiile lansate la Cannes care trebuie urmărite în cursa pentru Oscar și anticipează că distribuitorul Neon va încerca să valorifice succesul prin prezențe la alte festivaluri.
„Fjord”, cu șanse în mai multe categoriiPerspectivele filmului românesc nu se limitează la regie. Variety include „Fjord” și între cele zece producții anticipate pentru o nominalizare la Cel mai bun film, într-o listă în care se regăsesc titluri precum „Dune: Partea III”, „Odiseea”, „Debutul” și „Wild Horse Nine”.
Cristian Mungiu este menționat separat și printre potențialii nominalizați la Cel mai bun scenariu original, pentru scenariul „Fjord”.
În plus, producția figurează în predicțiile pentru Cel mai bun lungmetraj internațional, ca reprezentant al României. În această categorie, Variety anticipează o listă din care mai fac parte filme din Japonia, Spania, Franța și Coreea de Sud, considerând în prezent producția spaniolă „La Bola Negra” drept favorită.
Când vor fi anunțate nominalizările la OscarEstimările sunt preliminare și nu echivalează cu nominalizările oficiale. Variety precizează că predicțiile se modifică pe parcursul sezonului, în funcție de festivaluri, reacțiile industriei și campaniile pentru Oscar.
Nominalizările oficiale pentru cea de-a 99-a ediție a premiilor Oscar vor fi anunțate pe 21 ianuarie 2027, iar ceremonia este programată pentru 14 martie 2027, la Dolby Theatre din Hollywood. Gala va fi prezentată de Conan O’Brien.
Incendiul s-a produs în noaptea de joi spre vineri la o hală de pe strada Marginei, în Sectorul 1 al Bucureștiului, în zona Chitila – Service Nobel.
Potrivit informațiilor transmise de Inspectoratul pentru Situații de Urgență București-Ilfov (ISUBIF), la sosirea primelor echipaje, incendiul se manifesta în interiorul halei cu flacără deschisă și degajări mari de fum, existând totodată posibilitatea ca focul să se extindă.
Pentru stingerea incendiului au fost mobilizate 20 de autospeciale cu apă și spumă, o autospecială pentru intervenție și salvare de la înălțime și o autospecială de descarcerare.
La fața locului au fost trimise și două echipaje SMURD. În zonă au fost mobilizate, de asemenea, forțe ale poliției și alte echipaje de intervenție.
Până la momentul transmiterii primelor informații oficiale, ISUBIF preciza că nu existau date privind eventuale victime.
Procurorii suspectează existența unei rețele care ar fi manipulat procedurile pentru a favoriza furnizori selectați în prealabil.
29 de proiecte finanțate din fonduri europene, investigatePerchezițiile au fost efectuate joi, la solicitarea biroului EPPO din București, la sediile unor persoane fizice și companii vizate de investigație.
Ancheta privește 29 de proiecte finanțate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență al Uniunii Europene (RRF), precum și prin Programul Operațional Capacitate Administrativă – Investiții Teritoriale Integrate (ITI) Delta Dunării.
Proiectele presupuneau achiziționarea de servicii de consultanță IT, software și infrastructură informatică.
Suspiciuni că furnizorii erau selectați dinaintePotrivit Parchetului European, anchetatorii au motive serioase să suspecteze că o rețea infracțională ar fi manipulat procedurile de achiziție publică pentru serviciile de consultanță IT.
Scopul presupusei scheme ar fi fost favorizarea unor furnizori selectați anterior, care ofereau soluții de infrastructură cloud destinate autorităților publice. Principalii beneficiari ai proiectelor erau primării și consilii județene.
Probele strânse până în prezent indică și posibile nereguli în documentațiile realizate de firmele de consultanță. În cazul mai multor proiecte, anchetatorii au identificat asemănări extinse în ceea ce privește conținutul, structura și autorii documentelor.
Aceste similitudini au ridicat suspiciunea că aceleași materiale ar fi fost reutilizate în mod sistematic în cadrul mai multor proiecte.
Documente false sau incomplete, suspectate în procedurile de achizițieAnchetatorii verifică, de asemenea, dacă furnizorii implicați au prezentat documente false, inexacte sau incomplete în timpul procedurilor de achiziție publică.
EPPO nu a anunțat identitatea persoanelor sau a companiilor vizate de anchetă și nici localitățile ori autoritățile publice implicate în cele 29 de proiecte.
Mai multe structuri ale Poliției Române participă la anchetăOperațiunea beneficiază de sprijinul structurii de suport a EPPO din România și al mai multor unități ale Poliției Române.
Printre acestea se numără Direcția Operațiuni Speciale și serviciile de operațiuni speciale din Iași și Timișoara, precum și structurile de investigare a criminalității economice din Brașov, Iași, Argeș și Constanța.
La acțiune participă și Serviciul de Investigații Criminale Ilfov și Brigada de Combatere a Criminalității Organizate Timișoara. Oficiul European de Luptă Antifraudă (OLAF) a sprijinit investigația prin furnizarea unei analize operaționale.
Decizia reprezintă un nou episod în confruntarea dintre Casa Albă și una dintre cele mai prestigioase universități americane, potrivit publicației The Independent.
Judecătorul nu a identificat o încălcare continuă a legislațieiJudecătorul federal Richard G. Stearns a stabilit joi că administrația Trump nu a demonstrat existența unei încălcări continue a legislației federale privind drepturile civile.
Procesul, deschis în martie, se baza în principal pe incidente petrecute în anul universitar 2023-2024 și pe alte câteva cazuri din martie 2025. Potrivit magistratului, evenimentele prezentate au fost prea izolate și episodice pentru a demonstra o încălcare continuă a drepturilor civile în campusul universității din Cambridge, Massachusetts.
Departamentul american al Justiției nu consideră însă disputa încheiată. Harmeet Dhillon, procuror general adjunct pentru drepturi civile, a declarat că instituția nu este de acord cu hotărârea și analizează pașii următori.
Harvard nu a oferit imediat o reacție după pronunțarea deciziei.
Acuzații privind tratamentul studenților evreiAdministrația Trump susținea că Harvard nu a luat suficiente măsuri pentru protejarea studenților evrei în timpul protestelor pro-palestiniene declanșate după atacurile Hamas asupra Israelului din 7 octombrie 2023.
Oficialii federali au acuzat conducerea universității că nu a intervenit corespunzător în timp ce studenți evrei ar fi fost hărțuiți, agresați fizic, urmăriți și scuipați.
Harvard a respins anterior ideea că ar fi ignorat problema și a afirmat că este preocupată de siguranța și integrarea membrilor comunităților evreiască și israeliană.
Președintele universității, Alan M. Garber, a indicat printre măsurile adoptate constituirea unui grup de lucru privind antisemitismul, numirea unui nou provost și a unor noi decani, precum și reformarea procedurilor disciplinare pentru a le face mai consecvente, echitabile și eficiente.
Miliarde de dolari, în centrul disputeiPrin proces, procurorii federali urmăreau recuperarea unor fonduri de ordinul miliardelor de dolari acordate Harvard pentru cercetare începând din octombrie 2023.
Administrația Trump argumenta că Titlul VI din Legea drepturilor civile din 1964, care interzice discriminarea pe criterii de rasă sau origine națională în programele care beneficiază de finanțare federală, permite recuperarea banilor.
Dosarul face parte dintr-o confruntare mai amplă dintre administrația republicană și Harvard, intensificată după ce universitatea a refuzat o serie de cerințe ale executivului. Alte măsuri federale au vizat reducerea granturilor pentru cercetare și limitarea posibilității Harvard de a înscrie studenți internaționali și membri ai forțelor armate americane.
Harvard a obținut și o altă victorie în instanțăÎntr-un proces separat, anul trecut, un judecător federal a obligat administrația Trump să anuleze reduceri de peste 2,6 miliarde de dolari din finanțarea federală destinată Harvard.
Instanța a concluzionat atunci că administrația impusese condiții neconstituționale pentru accesarea fondurilor și că problema antisemitismului fusese folosită drept pretext pentru ceea ce judecătorul a descris drept un atac ideologic îndreptat împotriva universităților.
În pofida conflictului juridic, reprezentanții Harvard și ai administrației au purtat anterior negocieri. Donald Trump afirmase chiar că cele două părți se apropiau de un acord. Deschiderea procesului pentru încălcarea drepturilor civile, în martie, a indicat însă deteriorarea puternică a discuțiilor, în condițiile în care asemenea dispute sunt de regulă soluționate prin acorduri voluntare între universități și autoritățile federale.
Premierul Donald Tusk afirmă că primele indicii arată că hackerii au urmărit obținerea unei răscumpărări, relatează TVP World.
Hackerii au atacat unul dintre marii furnizori de dosare medicaleAtacul informatic s-a produs miercuri și a vizat date gestionate de MyDr, unul dintre cei mai importanți furnizori polonezi de dosare medicale electronice. Informațiile compromise includ date despre rețete, medicamente și alte informații sensibile referitoare la pacienți.
Premierul Donald Tusk a declarat joi că investigația indică, în acest moment, o motivație financiară. Potrivit acestuia, există numeroase indicii că autorii atacului au încercat să obțină o răscumpărare de la companie, iar metodele utilizate au fost „foarte sofisticate”.
Serviciile poloneze de securitate urmăresc gruparea responsabilă, însă autoritățile susțin că, deocamdată, nu există dovezi privind implicarea unui actor străin. Vulnerabilitatea exploatată de atacatori a fost între timp identificată și remediată.
Guvernul polonez spune că nu va negocia cu hackeriiMinistrul pentru Afaceri Digitale, Krzysztof Gawkowski, a transmis că autoritățile nu intenționează să negocieze cu atacatorii.
Întrebat dacă hackerii au formulat efectiv o cerere de răscumpărare, ministrul a precizat că deține informațiile respective, dar că acestea sunt clasificate.
Serviciul polonez de informații interne ABW a contactat deja persoane publice importante ale căror date se numără printre cele afectate, în încercarea de a limita eventuale tentative de șantaj.
Autoritățile precizează însă că informațiile furate nu au apărut până acum în spațiul public și nici nu ar fi fost scoase la vânzare. Sunt luate măsuri pentru a împiedica valorificarea lor pe internet, deși oficialii admit că nu pot garanta că datele nu vor fi publicate ulterior.
Ce informații au ajuns în mâinile atacatorilorProcuratura Districtuală din Varșovia a anunțat că breșa de securitate a expus o cantitate importantă de informații personale. Printre acestea se numără numele pacienților, numerele PESEL – codurile personale de identificare utilizate în Polonia, numerele de telefon și adresele de e-mail.
Mult mai sensibilă este compromiterea informațiilor medicale, hackerii obținând inclusiv note de la consultații și date despre prescripțiile medicale.
Autoritățile lucrează acum la o soluție prin care cetățenii să poată verifica pe portalul guvernamental Bezpieczne Dane („Date sigure”) dacă informațiile lor se numără printre cele compromise.
Polonia își consolidează apărarea ciberneticăÎn urma atacului, Varșovia pregătește și consolidarea capacității de apărare informatică. Gawkowski a anunțat că Forțele de Apărare a Spațiului Cibernetic, structură specializată a armatei poloneze, vor primi finanțare suplimentară.
Ministrul susține că Polonia este țara din Uniunea Europeană cea mai vizată de atacuri cibernetice. El le-a recomandat cetățenilor să își blocheze preventiv numărul PESEL, măsură care poate reduce riscul furtului de identitate și al fraudelor financiare în cazul utilizării datelor compromise.
Reacția Londrei vine după ce Vladimir Putin a amenințat că Moscova ar putea răspunde prin măsuri similare împotriva navelor statelor considerate ostile, transmite BBC.
Petrolierul Smyrtos, reținut după o operațiune fără precedentNava Smyrtos se află în continuare sub controlul autorităților britanice, într-un port din apropiere de Weymouth, în sudul Angliei. Petrolierul fusese interceptat și abordat în iunie de comandouri ale Royal Marines, într-o operațiune prezentată drept o premieră în eforturile Londrei de a perturba activitatea navelor sancționate.
Căpitanul navei, Ajay Pant, a fost pus sub acuzare pentru încălcarea sancțiunilor impuse Rusiei. El este suspectat că ar fi furnizat sau livrat, direct ori indirect, petrol rusesc interzis prin regimul de sancțiuni.
Din cei 25 de membri ai echipajului aflați inițial la bord, 22 au fost repatriați în luna iulie. Proprietarul navei rămâne responsabil pentru întreținerea petrolierului și pentru asigurarea proviziilor necesare personalului rămas.
Putin acuză Occidentul de „piraterie și banditism”În timpul unor exerciții navale desfășurate în Oceanul Pacific, președintele rus Vladimir Putin a criticat dur statele occidentale pentru confiscarea navelor asociate Rusiei.
Liderul de la Kremlin a catalogat astfel de acțiuni drept „piraterie și banditism” și a avertizat că, dacă asemenea operațiuni vor continua, Rusia ar putea răspunde „în mod similar”, nu neapărat în zonele în care au loc interceptările occidentale, ci oriunde Moscova consideră necesar.
Comandantul Flotei ruse din Pacific, Viktor Liina, a susținut la rândul său că țări precum Marea Britanie și Franța ar opera propriile lor „flote fantomă”. El a afirmat că Rusia are capacitatea de a inspecta și reține nave aparținând statelor pe care le consideră neprietenoase.
Londra: Navele britanice respectă legislația maritimăGuvernul britanic a respins acuzațiile Moscovei și a insistat că militarii și forțele de ordine britanice au acționat în conformitate cu dreptul internațional atunci când au urcat la bordul Smyrtos.
Potrivit Londrei, operațiunile împotriva „flotei fantomă” urmăresc să reducă veniturile obținute de Rusia din exporturile de petrol, bani care contribuie la finanțarea războiului din Ucraina.
Ministerul britanic al Apărării estimează că Rusia utilizează peste 700 de nave în cadrul acestei rețele și că aproximativ 75% din petrolul rusesc aflat sub sancțiuni este transportat prin intermediul lor.
Navele respective sunt acuzate că folosesc structuri de proprietate greu de urmărit, asigurări opace și alte metode pentru a ascunde originea încărcăturilor și legăturile comerciale cu Rusia.
Uniunea Europeană intensifică presiuneaTensiunile apar într-un moment în care Uniunea Europeană își intensifică măsurile împotriva acestei rețele maritime. Până la jumătatea lunii august 2026, peste 630 de nave erau sancționate de UE și aveau interdicție de acces în porturile blocului comunitar.
Purtătoarea de cuvânt pentru afaceri externe a UE, Anitta Hipper, a transmis că statele europene nu vor fi descurajate de amenințările Rusiei. Bruxelles-ul consideră reducerea veniturilor obținute de Moscova din exporturile energetice drept o prioritate.
Mai multe state europene au început deja să intercepteze sau să rețină nave suspectate că încalcă sancțiunile. Cel mai recent, marina italiană, împreună cu parteneri europeni, a inspectat un petrolier în centrul Mediteranei, existând suspiciuni legate de dreptul acestuia de a naviga sub pavilionul declarat.
Nava nu a fost confiscată, însă alte operațiuni s-au încheiat cu sechestrări. De la începutul anului 2026, nouă petroliere suspectate că fac parte din „flota fantomă” și că încearcă să eludeze sancțiunile au fost confiscate în zona Uniunii Europene.
Occidentul a impus sancțiuni ample sectorului energetic rusesc după invazia la scară largă a Ucrainei, începută în 2022. De atunci, Moscova este acuzată că folosește petroliere vechi, cu proprietari și sisteme de asigurare greu de identificat, pentru a menține exporturile și a evita restricțiile.
Concertul este programat marți, 18 august, de la ora 19:00, la Royal Albert Hall, și îl aduce pe Cristian Măcelaru la pupitrul uneia dintre cele mai importante orchestre britanice, în cadrul BBC Proms, festival cu o tradiție de peste un secol și unul dintre reperele majore ale calendarului internațional de muzică clasică.
Programul serii va începe cu premiera britanică a lucrării „Skyline”, semnată de compozitoarea franceză Édith Canat de Chizy. Concertul pentru trei percuționiști, timpani și orchestră, cu o durată de aproximativ 20 de minute, este o coproducție BBC și propune, potrivit prezentării organizatorilor, o viziune muzicală asupra cosmosului.
Pe scenă vor urca percuționiștii Lucy Landymore, Emma Arden și Delia Stevens, alături de Richard Cartlidge la timpani.
Simfonia a X-a de Șostakovici, piesa centrală a seriiDupă pauză, Cristian Măcelaru va conduce BBC Symphony Orchestra în Simfonia nr. 10 în mi minor de Dmitri Șostakovici, o lucrare de aproximativ 55 de minute, prezentată pentru prima dată în 1953, după moartea lui Stalin.
BBC pune în evidență inclusiv legătura personală a dirijorului cu tematica serii, amintind că Măcelaru și-a petrecut copilăria în România comunistă. Simfonia lui Șostakovici este asociată cu experiența vieții sub dictatura stalinistă și exprimă, printr-un limbaj muzical de o intensitate excepțională, violență, furie și suferință.
Un dirijor român cu o carieră la marile orchestre ale lumiiNăscut la Timișoara, Cristian Măcelaru a plecat în Statele Unite la vârsta de 17 ani, după ce a crescut într-o familie cu zece copii în care educația muzicală a ocupat un loc central. Cariera sa internațională a cunoscut un moment decisiv în 2012, când l-a înlocuit pe Pierre Boulez la pupitrul Chicago Symphony Orchestra.
În prezent, Măcelaru este director muzical al Cincinnati Symphony Orchestra și Orchestre National de France, dar și director artistic al Festivalului și Concursului Internațional „George Enescu”. Dirijorul român este și laureat al unui premiu Grammy, obținut în 2019 pentru înregistrarea Concertului pentru vioară de Wynton Marsalis, realizată cu Nicola Benedetti și Philadelphia Orchestra.
Prezența sa la BBC Proms 2026 marchează astfel o nouă apariție românească pe una dintre scenele emblematice ale muzicii clasice internaționale, de această dată în fruntea BBC Symphony Orchestra și într-un program construit în jurul uneia dintre marile simfonii ale secolului XX.
Infrastructura din apropierea uneia dintre principalele regiuni cultivatoare a fost afectată, iar pagubele totale provocate de seism sunt deja estimate la miliarde de dolari, transmite France24.
Pagube de cel puțin 6,3 miliarde de dolariSeismul care a zguduit Columbia este cel mai mortal produs în această țară de la începutul secolului, iar impactul economic se anunță, de asemenea, considerabil.
Primele evaluări indică pagube materiale de cel puțin 6,3 miliarde de dolari, sumă echivalentă cu aproximativ 1% din produsul intern brut al Columbiei.
Printre sectoarele cele mai expuse se numără industria cafelei, una dintre componentele importante ale economiei columbiene și o sursă majoră de venituri din exporturi.
Regiunea cafelei, în apropierea epicentruluiSituația este cu atât mai complicată cu cât Eje Cafetero, celebra regiune cafetieră a Columbiei, se află în apropierea epicentrului cutremurului.
Seismul nu a afectat doar comunitățile și activitățile economice din zonă, ci și infrastructura utilizată pentru transportul și exportul boabelor de cafea către piețele internaționale.
Industria cafelei generează anual venituri estimate la 3-4 miliarde de dolari pentru Columbia. Orice perturbare de durată a transportului și exporturilor ar putea, prin urmare, să amplifice costul economic al dezastrului într-o perioadă în care autoritățile trebuie să finanțeze și reconstrucția infrastructurii afectate.
Efectele ar putea ajunge și pe piața europeanăProblemele din Columbia sunt relevante și pentru consumatorii europeni, inclusiv cei din România. Columbia este unul dintre marii producători și exportatori mondiali de cafea, iar boabele de origine columbiană sunt folosite de numeroase branduri și prăjitorii de pe piața europeană.
Deocamdată, amploarea exactă a efectelor asupra producției și exporturilor nu este cunoscută. Dacă infrastructura logistică va rămâne afectată o perioadă îndelungată, livrările ar putea întâmpina întârzieri și costuri suplimentare.
Impactul asupra prețurilor internaționale va depinde însă și de amploarea pierderilor din culturile de cafea, de durata întreruperilor logistice și de situația producției din alte mari state exportatoare.
Cu 151,129 puncte, România a încheiat calificările pe poziția a 11-a în clasamentul pe echipe și și-a îndeplinit astfel obiectivul de a se afla între primele 13 reprezentative ale Europei, ceea ce îi aduce calificarea la Mondialele de gimnastică artistică de la Rotterdam.
Pentru echipa României au concurat Alexia Blănaru, Sabrina Maneca-Voinea, Maria Ceplinschi, Daria Tănasă și Ariana Cotu.
Alexia Blănaru, prezentă la toate cele patru aparateAlexia Blănaru a concurat la toate cele patru aparate și a obținut 13,400 la sărituri, 11,566 la paralele, 13,033 la bârnă și 12,366 la sol.
Blănaru a avut astfel unul dintre cele mai consistente programe ale delegației României, fiind singura dintre cele cinci gimnaste care a evoluat în toate cele patru probe.
Sabrina Maneca-Voinea a concurat la bârnă și sol, unde a primit 13,000, respectiv 12,966 puncte.
La sol, cu 12,966, Maneca-Voinea a ocupat locul 13 în clasamentul individual al aparatului, însă poziția nu i-a permis calificarea în finală. Este, însă, a treia rezervă pentru finală. Pentru finalele pe aparate se califică primele opt gimnaste, cu maximum două sportive din aceeași țară.
Maria Ceplinschi a obținut 12,966 la sărituri și 12,733 la sol, în timp ce Daria Tănasă a acumulat 12,800 la sărituri, 11,000 la paralele și 12,566 la bârnă.
Ariana Cotu a concurat la paralele, unde a primit 12,733 puncte.
Niciuna dintre reprezentantele României nu a prins un loc în finalele pe aparate.
Obiectiv îndeplinit, dar fără finală pe echipeRomânia a ratat, în schimb, calificarea în finala pe echipe, pentru care regulamentul prevede accesul primelor opt formații din calificări.
Performanța de la Zagreb asigură însă un obiectiv important al delegației: participarea la Campionatele Mondiale de la Rotterdam.
Competiția europeană continuă vineri, 14 august, cu întrecerea junioarelor.
Joi, guvernul suedez a redus vârstei răspunderii penale de la 15 la 14 ani, potrivit Euronews.
Votul parlamentarilor a venit pe fondul creșterii luptelor între bande de mai bine de un deceniu, în special pentru controlul pieței de droguri.
Legea inițială viza reducerea vârstei la 13 aniGuvernul a vrut să reducă vârsta la care copiii puteau fi trimiși în închisoare la 13 ani. Însă, a trebuit să retragă propunerea în iunie, deoarece nu a putut obține o majoritate în parlament.
Guvernul conservator minoritar, condus de prim-ministrul Ulf Kristersson, supraviețuiește cu sprijinul partidului de extremă dreapta Democrații Suedezi.
După preluarea mandatului în 2022, guvernul a făcut din lupta împotriva criminalității o piesă centrală a platformei sale politice.
Un comisar numit de guvern a recomandat reducerea vârstei răspunderii penale la 14 ani.
Guvernul a decis să propună 13, dar majoritatea celor 126 de grupuri consultate cu privire la propunere, inclusiv poliția și administrația penitenciară, s-au opus unei vârste atât de mici, potrivit sursei.
Ce a mai votat parlamentul suedezParlamentul a votat, de asemenea, pentru reducerea pedepselor cu închisoarea pentru tineri. Tinerii sub 18 ani pot fi acum condamnați la închisoare până la 18 ani.
Legea va intra în vigoare pe 10 septembrie, cu trei zile înainte de organizarea alegerilor generale.
Un sondaj a plasat opoziția de centru-stânga în fața partidelor de dreapta, dar diferența se reduce.
Sondajul a arătat că partidele de șa guvernare și extrema dreaptă vor obține 47% din voturi, iar partidele din opoziție 51%, potrivit sursei citate.
Prețul petrolului a oscilat puternic în ultimele luni. De la începutul războiului cu Iranul, cotațiile au înregistrat diferențe de aproximativ 40% între maxime și minime, pe măsură ce informațiile despre transporturile prin Strâmtoarea Ormuz s-au schimbat de la o zi la alta.
Cu toate acestea, scenariile cele mai pesimiste nu s-au materializat până acum. Petrolul Brent se menține sub 100 de dolari pe baril, în ciuda problemelor care afectează una dintre cele mai importante rute energetice ale lumii.
Joi, petrolul Brent, principala referință pentru prețurile petrolului la nivel internațional, se tranzacționa în jurul valorii de 87-88 de dolari pe baril. Piața rămâne însă extrem de sensibilă la informațiile din Orientul Mijlociu, potrivit analiștilor CNBC.
Strâmtoarea Ormuz este esențială pentru piața mondială a energiei deoarece face legătura între Golful Persic și Oceanul Indian. Prin această zonă sunt transportate cantități uriașe de petrol și gaze provenite de la mari producători din Orientul Mijlociu. Orice blocare sau reducere importantă a traficului poate diminua oferta mondială și poate crește prețurile.
În aceste condiții, faptul că petrolul nu a urcat mult peste 100 de dolari a devenit una dintre cele mai importante întrebări ale pieței.
Ce ține prețul petrolului sub controlJPMorgan, una dintre cele mai mari bănci de investiții din lume, oferă trei explicații. Prima este legată de stocurile de petrol. Scăderea acestora a fost mai mică decât se anticipa, ceea ce înseamnă că presiunea asupra pieței nu a fost atât de mare pe cât se temeau inițial investitorii.
Al doilea motiv este China. Cererea de petrol a celei de-a doua mari economii a lumii a scăzut, iar acest lucru contează enorm pentru piața globală. Atunci când un consumator de dimensiunea Chinei cumpără mai puțin petrol, o parte din efectul provocat de reducerea livrărilor din alte regiuni este absorbit.
Analiștii urmăresc dacă această scădere a consumului din China este temporară, provocată de război și de prețurile ridicate, sau dacă va continua pe termen lung.
Al treilea motiv este reacția producătorilor din alte regiuni. Oferta a crescut mai repede și mai mult decât se anticipa, în special datorită producției din Statele Unite și America de Sud.
Analiștii JPMorgan spun că prețurile ridicate au determinat producătorii să crească producția, iar cantitățile suplimentare aduse pe piață, în special din SUA și America de Sud, au compensat o parte din scăderea ofertei din Orientul Mijlociu.
Oferta de petrol începe să se restrângăSituația este însă departe de a fi stabilă. Goldman Sachs – grup financiar american specializat în servicii bancare și investiții – atrage atenția că piața fizică a petrolului începe din nou să devină mai tensionată. În ultimele două săptămâni, stocurile de petrol monitorizate la nivel mondial au scăzut cu peste șase milioane de barili.
Eperții avertizează că presiunea asupra pieței ar putea crește, deoarece din Golful Persic și prin Marea Roșie ajung cantități mai mici de petrol, exporturile Rusiei s-au redus, iar importurile asiatice au început să crească, inclusiv cele ale Chinei.
Perspectivele pieței petroluluiÎn același timp, Agenția Internațională pentru Energie estimează că cererea mondială de petrol va scădea în acest an cu aproximativ 1,6 milioane de barili pe zi. Prognoza a fost revizuită în scădere față de luna trecută, printre cauze fiind problemele din Strâmtoarea Ormuz și prețurile ridicate ale carburanților.
Pentru anul viitor, situația s-ar putea schimba. Agenția estimează o revenire a cererii, cu o creștere de aproximativ 2,4 milioane de barili pe zi în 2027. JPMorgan anticipează, la rândul său, că petrolul Brent ar putea avea un preț mediu de aproximativ 86 de dolari pe baril în trimestrul al treilea și de 80 de dolari în ultimele trei luni ale anului.
Estimările depind însă de evoluția conflictului cu Iranul și de situația din Strâmtoarea Ormuz și Marea Roșie. O nouă reducere drastică a transporturilor de petrol ar putea schimba rapid echilibrul dintre cerere și ofertă și ar putea crește din nou prețurile.
„Încă-președintele-PSD domnul Sorin Grindeanu e foarte supărat că e incapabil să-l dea jos pe Bolojan și că oamenii cinstiți din țara asta sunt de partea premierului”, a transmis Pîslaru, pe Facebook.
Pîslaru susține că Grindeanu de trei luni încearcă să saboteze măsurile Guvernului, inclusiv „miliardele din PNRR și consolidarea apărării prin SAFE. „În definitiv, să saboteze dezvoltarea României”, a afirmat ministrul interimar al Investițiilor.
„Nu e vina lui Bolojan”Pîslaru îl acuză, de asemenea, pe liderul PSD că „minte și dezinformează” atunci când vorbește despre criza energetică și îi impută actualului Guvern „ măsuri care trebuiau luate de zeci de ani de zile pentru securitatea energetică a României”.
„Domnule Grindeanu, această criză energetică nu e vina lui Bolojan, deși Bolojan și guvernul iau toate măsurile care se impun pentru a o depăși”, spune Pîslaru.
Potrivit lui Pîslaru, responsabilitatea pentru situația actuală ar reveni PSD-ului, care nu ar fi realizat „la timp investițiile în stocare de energie, în centrale pe gaze, în măsurile de prevenire pentru alimentarea cu apă de la Cernavodă”.
Pîslaru aduce în discuție minerii țăriiPîslaru mai afirmă că social-democrații și-au „bătut joc” de minerii țării și „i-au ținut captivi”, folosindu-se de ei „ca masă de manevră, asta în timp ce șefii companiilor de stat pe care voi îi controlați să ducă în cap companiile și să îmbogățească oamenii partidului din teritoriu”.
În ceea ce privește PNRR, Pîslaru susține că PSD a pus în pericol miliarde de euro prin amendamentele depuse, în contextul în care Guvernul a notificat Comisia Europeană că nu mai închide capacități de cărbune necesare României în această perioadă. „Ați dat foc miliardelor din PNRR cu amendamentele populiste pe care le-ați depus”, a acuzat Pîslaru.
Ministrul interimar susține că România ar fi trebuit să investească mai devreme în capacități de stocare, energie regenerabilă și alte soluții alternative, precum și în programe de eficientizare energetică pentru gospodării.
„S-a aprins lumina, domnule Grindeanu”„Românii s-au săturat până peste cap de demagogia dumneavoastră, de fuga constantă de responsabilitate, de scuzele pe care le nu știți cum să le mai inventați (…)”, a mai transmis Pîslaru.
În final, Pîslaru a lansat un nou atac la adresa lui Grindeanu: „Și în timp ce dați foc la țară, vă erijați cu nonșalanță în salvatorii nației”.
„S-a aprins lumina, domnule Grindeanu, și chiar dacă licăre mai slab în această perioadă, românii o vor aprinde tot mai tare. Pentru că ne-am săturat cu toții de întuneric, de minciună și de hoție”, a conchis ministrul interimar al Investițiilor.
