Înaintea meciului inaugural dintre Mexic și Africa de Sud, FIFA a programat o ceremonie de deschidere la care participă Shakira, Burna Boy, J Balvin, Tyla, Maná, Alejandro Fernández, Belinda, Danny Ocean, Lila Downs și Los Ángeles Azules.
Ceremonia a început cu aproximativ 90 de minute înaintea partidei și pune accent pe cultura mexicană și diversitatea țărilor gazdă ale turneului.
Shakira revine pe scena unui Campionat MondialCapul de afiș al serii este Shakira, artista columbiană care a devenit aproape sinonimă cu fotbalul mondial.
Ea a interpretat în trecut „Waka Waka”, imnul Cupei Mondiale din 2010, una dintre cele mai populare melodii din istoria competiției.
La ceremonia din Mexic, Shakira a interpretat alături de starul nigerian Burna Boy piesa „Dai Dai”, cântecul oficial al turneului din 2026.
Burna Boy este unul dintre cei mai influenți artiști africani ai momentului, câștigător al unui premiu Grammy și promotor al stilului afro-fusion.
De ce au fost aleși J Balvin și TylaColumbianul J Balvin este una dintre cele mai importante figuri ale muzicii latino din ultimul deceniu și are o popularitate uriașă pe continentul american.
Prezența sa reflectă legătura puternică dintre cultura latino și fotbal. În plus, artistul a participat și la alte evenimente sportive majore, inclusiv spectacolul Super Bowl.
O alegere interesantă este și Tyla, artista sud-africană care a devenit celebră la nivel global cu hitul „Water”.
Participarea sa are și o dimensiune simbolică, întrucât Africa de Sud este una dintre echipele care dispută meciul inaugural.
Muzica întâlnește fotbalulFIFA a mizat pe un amestec de artiști latino, africani și internaționali pentru a reflecta caracterul global al competiției.
Organizatorii au descris ceremonia drept cea mai amplă din istoria Cupei Mondiale, într-un turneu care reunește pentru prima dată 48 de echipe și este găzduit de trei țări.
Pentru zecile de mii de spectatori de pe Azteca și milioane de telespectatori din întreaga lume, seara începe cu muzică și se încheie cu primul meci al celui mai mare Campionat Mondial organizat vreodată.
Sursa video: Facebook/FIFA
Un nou studiu publicat miercuri arată că atru zile de ploi abundente și alunecări de teren pe insula indoneziană Sumatra au împins maimuțele mari, cele mai periclitate din lume, și mai aproape de dispariție, potrivit BBC.
Cercetările sugerează că 58 din mai puțin de 800 de urangutani Tapanuli, sau aproximativ 7% din totalul speciilor, au fost uciși în urma fenomenului meteorologic extrem din noiembrie anul trecut. Aceste animale sunt aflate în pericol critic de dispariție.
Cifrele nu iau în considerare daunele aduse coronamentului cauzate de ploaie sau disponibilitatea redusă a alimentelor, mai arată sursa.
Ciclonul Senyar, cel mai grav dezastru natural de anul trecutCiclonul Senyar a devastat Sumatra la sfârșitul lunii noiembrie, ucigând peste 1.000 de oameni. Ciclonul reprezintă cel mai grav dezastru natural din Asia de Sud-Est din anul 2025.
Rezultatele studiului arată că precipitațiile extreme pot amenința în mod direct supraviețuirea populațiilor de maimuțe mari.
În urma furtunii, observările de urangutani Tapanuli s-au risipit. Astfel, s-au creat speculații conform cărora animalele ar fi putut fi luate de inundații și alunecări de teren, potrivit experților în fauna sălbatică și conservaționiștilor.
„O lovitură majoră”Profesorul Erik Meijaard, autorul studiului, a declarat pentru BBC în decembrie că ciclonul Senyar a ucis probabil aproximativ 35 de urangutani. Aceasta reprezintă o pierdere despre care a spus că ar constitui „o lovitură majoră pentru populație”, potrivit sursei.
Noul studiu arată că regiunea a pierdut aproape dublul acestui număr.
Cercetătorii au remarcat că ciclonul Senyar a fost un eveniment anormal, dar că schimbările climatice induse de om au jucat un rol semnificativ.
De asemenea, aceștia au remarcat că frecvența și intensitatea precipitațiilor extreme din zonă vor continua probabil în viitor. Ele reprezintă o amenințare la adresa supraviețuirii urangutanilor Tapanuli și a habitatului lor.
Specia, descoperită abia în 2017Studiile indică faptul că specia va dispărea, dacă va continua să piardă anual peste 1% din populație. Această specie a fost descoperită abia în 2017, mai arată sursa inițială.
„Aceasta este (mortalitatea) mult dincolo de ceea ce aceste animale pot suporta. Deci, acesta este un eveniment uriaș”, a transmis John Moore, unul dintre autorii studiului.
„Criza cu care se confruntă urangutanul Tapanuli ilustrează convergența instabilității climatice, a pierderii biodiversității și a vulnerabilității, necesitând un răspuns coordonat, pe măsura amplorii amenințării”, au scris autorii în raport.
Pentru a proteja urangutanii rămași, va fi nevoie de sprijin internațional susținut.
Potrivit oficialului ucrainean, forțele ruse au considerat mult timp orașele ocupate din regiunile Zaporojie și Herson drept zone sigure aflate în spatele frontului, folosindu-le pentru aprovizionarea trupelor și coordonarea operațiunilor militare.
„Inamicul a considerat prea mult timp Melitopol, Berdiansk, Enerhodar și Henicesk drept spatele său profund. Pentru prea mult timp a folosit părțile ocupate ale regiunilor Zaporojie și Herson ca centru logistic pentru aprovizionarea trupelor sale”, a transmis Fedorov într-un mesaj video pe rețelele sociale, citat de Interfax-Ukraine.
„Nu amânați plecarea”Guvernatorul din Zaporojie a explicat că situația începe să se schimbe, deoarece armata ucraineană și-a intensificat operațiunile împotriva forțelor ruse.
„Astăzi, situația se schimbă. Trupele ucrainene lovesc sistematic infrastructura militară a ocupanților, posturile de comandă, depozitele și rutele de aprovizionare”, a spus Ivan Fedorov.
El a avertizat populația locală că pericolul este în creștere și le-a cerut celor care pot să nu-și amâne plecarea.
„Cu cât ocupanții folosesc mai mult teritoriile ocupate temporar pentru nevoi militare, cu atât mai mari sunt riscurile pentru civili. De aceea îi îndemn pe toți cei care au posibilitatea să nu amâne decizia de a pleca. Cel mai prețios lucru pe care îl are orice om este viața sa”, a afirmat acesta.
Sudul ocupat al UcraineiO parte importantă a regiunii Zaporojie, inclusiv orașele Melitopol și Enerhodar, se află sub controlul Rusiei încă din primele luni ale invaziei declanșate în 2022.
În ultimele luni, Ucraina a intensificat atacurile cu drone și rachete asupra depozitelor, centrelor de comandă și infrastructurii logistice folosite de armata rusă în teritoriile ocupate din sudul țării.
UPDATE:
Între timp, au apărut și informații care contrazic parțial declarațiile președintelui american. Potrivit unor surse familiarizate cu negocierile, citate de presa internațională, Iranul nu a aprobat până acum niciun proiect de acord sau memorandum de înțelegere cu Statele Unite, în pofida afirmațiilor lui Trump potrivit cărora textul ar fi fost deja agreat de toate părțile implicate.
De asemenea, oficiali iranieni au declarat pentru Axios că orice înțelegere ar necesita în continuare aprobarea finală a lui Mojtaba Khamenei, liderul suprem de facto al Iranului, ceea ce sugerează că negocierile nu sunt încă încheiate.
Știrea inițială:
Mesajul a fost publicat pe platforma Truth Social, în contextul tensiunilor persistente dintre Statele Unite și Iran.
„Am anulat atacurile și bombardamentele programate împotriva Iranului în această seară”, a transmis liderul de la Casa Albă, potrivit BBC.
Negocieri aprobate la cel mai înalt nivelTrump a susținut că decizia a fost luată după ce discuțiile cu Republica Islamică au ajuns la conducerea supremă a Iranului și au primit aprobarea acesteia.
„Discuțiile au fost aduse la cel mai înalt nivel al conducerii iraniene și au fost aprobate”, a afirmat președintele american.
Potrivit acestuia, punctele finale ale unui posibil acord au fost acceptate „în principiu și în detaliu” de toate părțile implicate.
Trump a enumerat printre participanți Statele Unite, Israelul, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatarul, Turcia, Pakistanul, Bahrainul, Kuweitul, Iordania și Egiptul.
Blocada navală rămâne în vigoareLiderul american a precizat că măsurile militare nu au fost retrase complet.
„Blocada navală va rămâne în vigoare până la finalizarea acestei înțelegeri”, a scris Trump.
El a adăugat că locul și data semnării acordului vor fi anunțate ulterior.
Iranul nu a reacționat deocamdatăAutoritățile iraniene nu au confirmat informațiile prezentate de Trump și nu au oferit un răspuns oficial la noul anunț. Anterior, Teheranul avertizase Washingtonul că o escaladare militară ar putea transforma conflictul într-o „mlaștină fără sfârșit”.
Anunțul vine după mai multe zile de confruntări și amenințări reciproce. În ultimele zile, Trump a avertizat în repetate rânduri că Statele Unite sunt pregătite să intensifice operațiunile militare dacă negocierile cu Iranul nu vor produce rezultate.
Decizia de suspendare a atacurilor este văzută ca un posibil semnal de detensionare, însă rămâne neclar dacă părțile sunt aproape de un acord definitiv.
Studenții își pierd rapid capacitatea de a citi, susține Tyler Jagt, într-un eseu pentru The Chronicle Higher Education.
„Există un colaps generațional măsurabil în ceea ce privește cititul și scrisul”, avertizează instructorul de literatură și scriere la nivel universitar.
El și-a amintit că, recent, niciunul dintre studenții săi nu a putut termina un articol de 20 de pagini, un lucru banal în urmă cu un deceniu. Un student a avut o explicație: a pierdut subiectul lucrării.
Studenții și elevii în aceeași situațieÎn plus, Jagt a analizat și rezultatele evaluării la citire a Evaluării Naționale a Progresului Educațional din 2024, publicate în 2025. Scorurile la citire ale elevilor de clasa a XII-a au fost la cel mai scăzut nivel de la începutul evaluării în 1992. Aproape o treime dintre elevii de clasa a XII-a au obținut scoruri sub nivelul „de bază” al evaluării la citire, ceea ce înseamnă că probabil „nu pot trage concluzii generale din text”.
Nici copiii mai mici nu sunt într-o situație bună. Un raport recent al Fundației Annie E. Casey a constatat că 70% dintre elevii de clasa a IV-a nu pot citi la un nivel competent.
Studenții uită să citească din cauza tehnologieiCriza este provocată de lipsa lecturii și de dezvoltarea tehnologiei precum smartphone-ul și inteligența artificială. Problema a fost amplificată de dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale.
Mulți elevi și studenți tratează inteligența artificială ca pe un instrument de învățare autentic și devin dependenți de răspunsurile sale rapide. IA este folosită atât pentru a rezuma texte pe care tinerii nu le înțeleg, dar și pentru a scrie eseuri lungi sau pentru a rezolva probleme complicate.
Un test a avut un rezultat incredibil: 83% dintre utilizatorii de inteligență artificială nu au putut cita niciun rând din eseurile pe care tocmai le scriseseră. Culmea este că atunci când li s-a cerut să scrie fără a utiliza IA nu au reușit să termine eseul.
Camera Reprezentanților a respins joi o încercare de ultim moment de a prelungi o controversată lege privind supravegherea fără mandat, în timp ce democrații continuă să protesteze față de decizia președintelui Donald Trump de a-l plasa temporar pe Bill Pulte, directorul unei agenții ipotecare și fidel MAGA, în fruntea comunității de informații americane, relatează The Washington Post.
Votul pentru menținerea legii a eșuat cu 218 voturi la 198, 19 republicani alăturându-se aproape tuturor democraților care s-au opus proiectului de lege. Ar fi fost nevoie de o majoritate de două treimi pentru a avansa, conform instrumentului parlamentar folosit de președintele Camerei Reprezentanților, Mike Johnson (republican din Louisiana), pentru a aduce rapid proiectul de lege în dezbatere.Rezultatul garantează aproape că Secțiunea 702 din Legea de Supraveghere a Informațiilor Străine, un instrument de spionaj post-11 septembrie despre care ambele partide au susținut că este esențial pentru securitatea națională a SUA, va expira pentru prima dată.
Programul urmează să expire vineri la miezul nopții, iar parlamentarii urmează să părăsească Washingtonul joi fără un acord.
Liderul majorității din Cameră, Steve Scalise (republican din Louisiana), a dat vina pe democrații din Senat pentru blocarea FISA, spunând că camera superioară ar fi trebuit să propună un proiect de lege adoptat de Cameră pentru a reautoriza complet FISA în aprilie. În schimb, Senatul a aprobat o măsură pe termen scurt pe care Camera a adoptat-o și care expiră vineri.
Senatul semnalase că proiectul de lege al Camerei Reprezentanților, adoptat în aprilie, nu avea nicio șansă să depășească pragul de 60 de voturi al Camerei.
„Democrații din Senat au luat o decizie cu adevărat proastă și periculoasă de a bloca aparatul de securitate națională al țării noastre, iar aceasta este o mișcare periculoasă și, la un moment dat, va trebui să se întoarcă la a le păsa de această țară”, a spus Scalise.
Johnson a vizitat Casa Albă de mai multe ori în această săptămână pentru discuții directe cu Trump, care a cerut ulterior Congresului să prelungească programul cu câteva săptămâni pentru a permite negocierilor ulterioare.Legislatorii adoptaseră deja mai multe măsuri provizorii în acest an, înainte de termenele limită anterioare pentru reînnoirea Secțiunii 702. Însă democrații s-au opus oricărei prelungiri odată cu numirea lui Pulte, care nu are experiență în domeniul securității naționale, în funcția de director interimar al serviciilor naționale de informații.
Poziția – cel mai înalt post în domeniul informațiilor din America – necesită prin lege o experiență în securitatea națională, iar democrații au susținut că numirea lui Pulte în această funcție, chiar și temporară, este atât periculoasă, cât și ilegală . Unii republicani au pus la îndoială calificările sale, dar în mare parte au susținut că Secțiunea 702 este prea critică pentru a risca să fie lăsată să cadă.
Trump a semnalat că numirea lui Pulte nu este permanentă – și că sarcina sa principală ar fi să facă reduceri drastice la Biroul Directorului de Informații Naționale – dar a refuzat să revină asupra deciziei. Celebra secțiune 702Secțiunea 702 permite comunității de informații americane să colecteze apeluri, mesaje text și e-mailuri de la firmele de telecomunicații americane ale străinilor care locuiesc în străinătate și sunt suspectați că reprezintă o amenințare. Ocazional, această colectare fără mandat poate aduna date despre cetățenii americani care comunică cu acești străini, ceea ce i-a îngrijorat pe apărătorii vieții private și pe cei ai libertăților civile din ambele partide.
Administrația a declarat că programul este esențial pentru siguranța cetățenilor americani, de la dejucarea atacurilor teroriste până la facilitarea salvării ostaticilor.
Unii parlamentari au cerut guvernului să obțină un mandat înainte de a utiliza instrumentul în cazuri care ar putea implica cetățeni americani, o măsură pe care administrația și alți legislatori au spus că ar îngreuna colectarea rapidă de informații.
Grupul de extremă dreaptă pentru Libertate al Camerei Reprezentanților a blocat deja multiple încercări de a reautoriza Secțiunea 702 în acest an. Săptămâna trecută, un grup de republicani de dreapta a contribuit la respingerea unei propuneri de avansare a programului în Senat.
Unii membri democrați ai partidului axat pe securitatea națională au ajutat la negocieri pe parcursul anului – inclusiv prin a le argumenta altor membri ai partidului lor că Secțiunea 702 este vitală.
În ultimele săptămâni, se părea că parlamentarii din Senat erau aproape de un acord care ar reînnoi legea, dar numirea lui Pulte a zădărnicit orice înțelegere.
„Există o cale de reautorizare a FISA, dar va necesita adoptarea unor reforme semnificative. Ne opunem acestui proiect de lege care amână amânarea acțiunii”, a scris conducerea democrată a Camerei Reprezentanților – inclusiv deputatul Jim Himes (Connecticut), principalul democrat din Comisia de Informații – într-un comunicat înainte de votul de joi.
O instanță care guvernează FISA a decis că Secțiunea 702 poate continua până la începutul anului viitor, chiar dacă Congresul nu reușește să reînnoiască legea. Rămâne însă neclar dacă firmele de telecomunicații care furnizează informațiile în cadrul programului actual vor continua să facă acest lucru sau vor înceta să se conformeze de teama că s-ar putea confrunta cu procese fără autorizația continuă din partea Congresului.
Tribunalul Administrativ din Bordeaux a decis anularea scrutinului din Castelmoron-d’Albret, o localitate aflată în apropiere de Bordeaux, în sud-vestul Franței, cunoscută drept cea mai mică comună din țară. Instanța a considerat că o neregulă identificată pe una dintre listele de candidați ar fi putut influența rezultatul alegerilor, diferența dintre cele două tabere fiind de doar două voturi.
Cum au fost invalidate voturileLa alegerile din martie, François Migaud – candidatul declarat câștigător, a obținut 25 de voturi, echivalentul a 52% din sufragii, în timp ce principala sa contracandidată, Florence Castéra, a primit 23 de voturi, adică 48% din cele 48 de voturi exprimate.
Potrivit Le Figaro, în timpul numărării voturilor, toate buletinele de vot ale listei conduse de Florence Castéra au fost declarate nule. Motivul a fost lipsa menționării cetățeniei portugheze a uneia dintre candidatele înscrise pe listă.
Judecătorii au considerat că această situație a influențat rezultatul final al alegerilor. Dacă voturile respective ar fi fost luate în calcul, candidata învinsă ar fi obținut reprezentare în consiliul local. După anularea tuturor voturilor primite de aceasta, câștigătorul scrutinului a rămas, practic, singurul candidat care a mai avut voturi considerate valabile.
Localnicii ar putea vota din nouDiferența foarte mică dintre cei doi candidați și consecințele invalidării voturilor au determinat candidata învinsă să conteste rezultatul alegerilor. După analizarea dosarului, Tribunalul Administrativ din Bordeaux a decis anularea scrutinului.
Castelmoron-d’Albret este cunoscută în Franța drept cea mai mică comună din țară ca suprafață, având doar aproximativ 3,5 hectare. Localitatea medievală atrage frecvent turiști tocmai datorită dimensiunilor sale neobișnuit de reduse. Numărul alegătorilor este, de asemenea, foarte mic, ceea ce face ca fiecare vot să poată influența decisiv rezultatul alegerilor locale.
Primarul ales mai poate ataca decizia la Consiliul de Stat, cea mai înaltă instanță administrativă din Franța.
În cazul în care hotărârea va rămâne definitivă, alegătorii din Castelmoron-d’Albret vor fi chemați din nou la urne. Cei doi candidați au anunțat deja că sunt pregătiți să participe la un nou scrutin.
Prim-ministrul italian Giorgia Meloni a lansat, joi, un avertisment în Parlamentul italian, conform Euronews.
Meloni a lansat un avertisment clar cu privire la așa-numitele „reduceri” anuale la contribuțiile naționale de care se bucură unele state membre. Dacă sistemul nu este abolit, Italia va cere „același privilegiu”, a transmis aceasta.
Răbdarea Romei a luat sfârșitPremierul italian a avertizat Bruxelles-ul că răbdarea Romei a luat sfârșit, cu privire la plățile UE către unele state.
Cifrele pentru următorul cadru financiar multianual vor fi puse pe masa liderilor UE pentru prima dată la summitul de săptămâna viitoare, mai arată sursa.
Discuțiile se așteaptă să fie tensionate. Capitalele europene așteaptă așa-numita „cutie de negociere”, proiectul de text care va stabili cifrele și domeniile de cheltuieli.
Bătălia pentru bugetul pentru următorii șapte ani pune față în față tabere opuse.
Ce țări beneficiază de „reduceri”Pe de o parte, se află așa-numitele țări „frugale”, conduse de Germania și Olanda, alături de Suedia, Danemarca și Austria. Ele beneficiază în prezent de corecții de miliarde de euro la contribuțiile lor și se opun unui buget mai mare, din cauza presiunii asupra finanțelor publice naționale. Acest bloc insistă asupra unor reduceri liniare, generalizate, potrivit sursei.
Pe de altă parte, Italia este aliniată grupului informal care se autointitulează „Prietenii Coeziunii”. Aceasta este o alianță ce cuprinde 16 țări, inclusiv Polonia, Spania și Portugalia. Ele se opun reducerilor bugetului regional și solicită eliminarea definitivă a rambursărilor.
Diplomații europeni se așteaptă ca noul proiect al Comisiei să includă reduceri modeste, generalizate, dar nu și reduceri drastice.
Problema rambursărilor nu e o noutateTensiunile legate de rambursări nu sunt o noutate. În decembrie, Roma a amenințat că va bloca deciziile Consiliului European dacă mecanismul de rambursare nu era eliminat din discuții. Mecanismul reapăruse într-un text de negociere al președinției daneze, conform aceleiași surse.
Meloni a precizat, de asemenea, că Italia nu se va lega de termene limită artificiale. Țara va semna acordul doar după ce se va ajunge la cel mai bun compromis posibil.
UPDATE
Autoritățile americane au confirmat că investighează un incident cu materiale periculoase la Pentagon, clădirea care găzduiește Departamentul Apărării al SUA.
Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a declarat că „departamentul execută protocoale standard de protecție, inclusiv un ordin de izolare pentru zona afectată”, conform Al Jazeera.
„Pentagonul are sisteme sofisticate pentru a asigura siguranța clădirii și a ocupanților acesteia. Aceste sisteme au detectat o problemă de calitate a aerului care necesită măsuri de precauție până când vom determina semnificația acesteia”, a explicat Parnell.
Departamentul de pompieri din Arlington a transmis pe X că „unitățile, inclusiv echipa pentru materiale periculoase, operează în prezent la Pentagon în sprijinul echipei Hazmat a PFPA în timpul unui incident cu materiale periculoase”.
Pentagonul, cu o suprafață de 600.000 de metri pătrați, este cea mai mare clădire de birouri cu înălțime joasă din lume. Aproape 30.000 de militari și civili lucrează la clădire în fiecare zi.
Știrea inițială:Evacuarea de joi vizează mai multe etaje ale uriașei clădiri.
Potrivit Nexta, numeroși angajați au fost scoși din clădire.
Se pare că măsura evacuării a fost dispusă ca urmare a unei probleme la sisteme interne.
Un reprezentant al instituției a declarat că sistemele de protecție au detectat o problemă cu calitatea aerului, care necesită măsuri preventive.
Echipe speciale și pompierii se află la fața locului.
„Băncile nu sunt vinovate și vor utiliza toate căile legale de atac pentru a anula decizia abuzivă, nefondată și injustă a Consiliului Concurenței care afectează pe nedrept reputația industriei bancare”, au transmis reprezentanții ARB.
Reacția vine la câteva zile după decizia plenului Consiliului Concurenței, anunțată duminică, de sancționare a 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro), cea mai mare amendă din istoria instituției, pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.
Băncile participante la stabilirea ROBOR și-au urmărit cotațiile și, chiar dacă nu au avut o înțelegere de timp cartel, comunicările dintre ele au dus la vicierea indicelui, ceea ce are un impact asupra creditelor în lei, a explicat, luni, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, într-o conferință de presă privind decizia Plenului
Amenzile au fost aplicate celor 10 bănci, care au început luni să anunțe că le vor contesta, astfel:
Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei;
BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei;
Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei;
Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei;
ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei;
Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei;
Exim Banca Românească SA: 96,49 milioane lei;
CEC Bank SA: 332,98 milioane lei;
UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei;
Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei;
Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei.
ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare ce influențează calculul dobânzilor pentru creditele acordate persoanelor juridice (inclusiv entități ale statului, precum autorități publice locale), dar și calculul dobânzilor pentru persoanele fizice care au credite acordate anterior anului 2019 și nu au făcut cerere să treacă la IRCC
„România a fost scoasă de pe radarul investitorilor în zona financiar bancar㔄Asociația Română a Băncilor va susține toate demersurile interne și internaționale în care se poate implica pentru a demonstra că băncile nu au manipulat ROBOR. Considerăm că această decizie fără precedent la adresa unei părți din infrastructura critică națională reprezintă un abuz excesiv și repetitiv construit pe o interpretare contestabilă a unor mecanisme esențiale de funcționare ale sectorului bancar, un sector de importanță critică pentru finanțarea economiei și pentru stabilitatea financiară”, se arată în comunicatul transmis.
Potrivit sursei citate, prin această decizie, România a fost scoasă de pe radarul investitorilor în zona financiar bancară și riscă să fie depunctată din cauza acestor derapaje. Implicațiile directe și colaterale ale unei asemenea decizii nu privesc exclusiv sistemul bancar și reputația acestuia, ci afectează stabilitatea financiară, asigurarea finanțării statului român și economia ca un întreg.
„Simplificările excesive, concluziile forțate și comunicarea cu tentă populistă utilizate pentru promovarea acestui subiect nu servesc interesului public, ci riscă să distorsioneze grav percepția asupra funcționării pieței bancare și reputației. Clienții băncilor cu credite ancorate în ROBOR sunt instigați să declanșeze procese colective pentru a recupera sume, dar băncile beneficiază de prezumția de nevinovăție și instanța nu s-a pronunțat printr-o hotărâre definitivă”, au comunicat joi oficialii ARB.
Reprezentanții bancherilor precizează că nu este pentru prima dată în ultimii ani când sectorul bancar este supus acuzelor puternic mediatizate ale unei autorități.
„Într-un alt caz cu impact public ridicat, legat de modul de calcul al ratelor bancare, mai multe măsuri și sancțiuni aplicate instituțiilor bancare de ANPC au fost contestate și infirmate ulterior de instanțele de judecată. Reputația sectorului bancar românesc în ansamblu a fost încă o dată afectată”, au explicat oficialii ARB.
„Sectorul bancar din România funcționează într-un cadru strict reglementat, supravegheat și conformat. Considerăm că orice poziție a autorităților trebuie să fie caracterizată de maxim profesionalism, echilibru și responsabilitate. Sistemul bancar din România rămâne angajat ferm față de principiile concurenței loiale, corectitudinii, transparenței și respectării reglementărilor în vigoare. Sectorul bancar din România este unul dintre pilonii dezvoltării societății românești, având un rol critic în susținerea creșterii gradului de bunăstare al populației, dezvoltarea mediului de afaceri și buna funcționare a statului român”, au conchis reprezentanții bancherilor.
Cerere de explicații concrete privind stabilirea vinovățieiÎn acest context, Asociația Română a Băncilor (ARB) solicită public Consiliului Concurenței să ofere explicații concrete privind stabilirea vinovăției fără dovezi și comunicarea publică care provoacă confuzie și așteptări nerealiste legate de mai multe aspecte, conform comunicatului citat:
„În vederea clarificării aspectelor de fond ce fac obiectul acestei decizii, solicităm prezentarea elementelor de reglementare și de conduită concurențială ce au fost încălcate, cu precizarea și a mecanismelor prin care s-a produs distorsionarea pieței.
Banca Națională a României are rol de organizator, de reglementator și supraveghetor privind modul de funcționare a pieței monetare, conform Normei 4/1995 privind funcționarea pieței monetare interbancare. În condițiile în care Banca Națională a României are la dispoziție Regulamentul Uniunii Europene nr. 596/2014 pentru prevenirea abuzului de piață legat de manipularea indicilor de referință, considerăm că este necesară menționarea prevederilor concrete care se pretinde că au fost încălcate.
ROBOR are rol principal în transmisia politicii monetare, influențează funcționarea pieței monetare și stabilitatea financiară. Orice intervenție externă care reduce capacitatea Băncii Naționale a României de a asigura un cadru funcțional al pieței monetare poate fi interpretată ca afectând autonomia instituțională în îndeplinirea mandatului.
Condițiile și reglementările pe care trebuie să le respecte participanții la piață sunt extrem de riguroase astfel că se impune clarificarea acuzelor legate de discuțiile concrete invocate între reprezentanții băncilor. Această orchestrare bazată pe dezinformare publică aruncă o anatemă asupra sistemului bancar, iar fără prezentarea de probe concludente pare a fi mai degrabă o decizie dictată”, au conchis reprezentanții băncilor.
Banca Mondială (BM) a publicat un raport privind perspectivele economice globale pentru 2026. Aceasta și-a retrogradat previziunea de bază privind creșterea PIB-ului global de la 2,6% la 2,5%, menționând că aceasta ar fi cea mai slabă rată de creștere a PIB-ului de la pandemia de COVID-19.
Revizuirea previziunilor se datorează impactului negativ al războiului din Iran asupra economiei globale. Există, de asemenea, scenarii mai pesimiste: dacă perturbările severe ale aprovizionării cu energie cauzate de război continuă, creșterea PIB-ului ar putea ajunge la doar 1,3%.
Prognoza de bază a Băncii Mondiale estimează, de asemenea, că prețul mediu al țițeiului Brent în acest an va fi de 96 de dolari pe baril – cu 36% mai mare decât în 2025. Banca Mondială preconizează că inflația globală în 2026 va fi de 4% în scenariul de bază. În cel mai pesimist scenariu, țițeiul Brent va costa 115 dolari pe baril, iar inflația va ajunge la 4,4%.
Analiștii băncilor se așteaptă ca creșterea PIB-ului să revină la 2,8% până în 2027–2028, ceea ce este, însă, sub nivelul mediu din anii 2010. Potrivit economistului senior Indermit Gill la Banca Mondială, acest lucru se datorează mai multor factori – încetinirea creșterii populației, scăderea investițiilor private și publice, creșterea datoriei guvernamentale în diferite țări și o creștere mai scăzută a comerțului. „Economia globală este acum mult mai puțin rezistentă decât era în 2008 sau chiar în 2018”, a remarcat el.
ELKO Romania, parte a ELKO Group, unul dintre principalii distribuitori de produse, soluții IT și electronice de consum din regiune, prezintă partenerilor locali cele mai noi camere i-PRO X-Series Fisheye, primele modele ale producătorului care integrează AI generativă direct la nivel edge. Noile echipamente permit interacțiunea cu fluxurile video live prin limbaj natural și susțin scenarii de monitorizare, detecție și alertare în timp real, fără dependență de servicii cloud sau servere externe.
Această lansare marchează o nouă etapă în strategia i-PRO de integrare a AI generative în soluțiile de securitate video. După introducerea capabilităților de analiză video forensic cu AI generativă în 2025, i-PRO extinde acum aceste funcționalități de la analiza post-eveniment către operațiuni zilnice de securitate, monitorizare live și reacție rapidă la incidente.
Prin intermediul portofoliului i-PRO, ELKO Romania pune la dispoziția integratorilor locali soluții de supraveghere video avansate, construite în jurul procesării la nivel edge, al securității cibernetice enterprise-grade și al arhitecturilor deschise, ușor de integrat în infrastructuri existente.
Citeşte comunicatul integral AICI
Președintele Donald Trump a recunoscut în timpul unui interviu acordat Fox News că americanii le-au furnizat arme kurzilor. Aceștia nu le-au folosit pentru a-i ataca pe iranieni. Ne-au trădat, este o rușine, dar nu voi uita, a spus Trump.
„De fapt. ca să fiu sincer, le-am trimis arme kurzilor și am fost foarte dezamăgit de kurzi. Kurzii ne-au trădat. Cred că și-au păstrat armele pentru ei. Este o rușine. Dar îmi voi aminti asta”, a spus Donald Trump.
Trump confirmă unele zvonuri din luna martieÎn luna martie, au apărut informații privitoare la un atac terestru al kurzilor în Iran. Conform informațiilor de atunci, kurzii au trecut frontieră venind din Irak și au ocupat mai multe poziții într-o zonă montană.
Sursele susțineau că americanii vor să ajute diferite grupări dispuse să lupte cu iranienii.
Până în prezent Casa Albă nu a confirmat planul de a înarma grupurile kurde și nici intenția de a lansa cu ajutorul kurzilor o ofensivă terestră în Iran.
Întrebat dacă Partidul Național Liberal ar susține prin vot un eventual guvern monocolor PSD, Ciucu a evitat un refuz categoric, dar a transmis că social-democrații trebuie mai întâi să demonstreze că pot construi o majoritate și un executiv funcțional.
„E foarte greu să vă răspund. Nu-mi place, de fapt, să zic din prima nu”, a afirmat liderul liberal.
Liderul liberal susține este relativ simplu să dărâmi un guvern atunci când există nemulțumiri și când se formează majorități conjuncturale, însă adevărata provocare este construirea unei alternative viabile.
„Pe un fond de nemulțumire, te aduni acolo, cu extremiștii, funcționezi ca o mulțime comună și îți dai jos guvernul. Dar aici întrebarea este: poți să pui altul în loc?”, spune liderul liberal.
„Ai dat jos guvernul? Fă-ți altul”Ciucu a sugerat că acesta ar fi trebuit să fie și mesajul transmis de președintele Nicușor Dan către PSD după după căderea guvernului.
„Ai dat jos guvernul? Hai, fă-ți un guvern”, a transmis prim-vicepreședintele PNL București, susținând că responsabilitatea de a veni cu o majoritate și cu o formulă de guvernare funcțională aparține celor care au contribuit la înlăturarea executivului.
Ciucu: Nu merită votul PNLLiderul liberal a adăugat însă că nu poate garanta sprijinul PNL pentru o asemenea formulă și că inclusiv acordarea unui simplu vot de investitură este puțin probabilă.
„Nu spun că vom vota un asemenea guvern. În cel mai bun caz, pentru ei, doar un vot de investitură, dar mi-e greu să cred și că acest vot ar putea să fie dat. Pentru că nu merită”, a declarat Ciprian Ciucu.
„Două mari poluri politice în viitor”Liberalul consideră că PSD va continua să se erodeze electoral, iar o parte importantă a electoratului său va fi preluată de AUR în viitor.
„Cel mai probabil PSD va fi din ce în ce mai mic (…), iar tipul de electorat care votează PSD va fi preluat de AUR. Vor fi două poluri, un pol de tip AUR – Georgescu, Simion și această categorie de oameni – și un alt pol mai civic, rațional, format în jurul PNL și USR. Așa văd lucrurile pe viitor”, a declarat Ciprian Ciucu.
Potrivit șefei diplomației române, conversația a avut loc după discuțiile dintre miniștrii apărării și contactele la nivel prezidențial.
„Am avut o conversație necesară cu Andrii Sîbiha”, a transmis Oana Țoiu.
Ea a precizat că cele două părți au convenit asupra priorității protejării cetățenilor.
„Am convenit că mandatul suprem și imperativ al fiecărui stat este protejarea vieții și siguranței propriilor cetățeni”, a afirmat ministrul român.
Vecinii și partenerii strategici construiesc relații mai puternice prin dialog deschis și acțiuni coordonate de prevenție pentru a gestiona situațiile de criză.
Am avut o conversație necesară cu @andrii_sybiha, ca urmare a discuțiilor dintre miniștrii apărării și a contactelor… pic.twitter.com/LhAiHq5hLj
— Toiu Oana (@oana_toiu) June 11, 2026
În cadrul discuției, Oana Țoiu a reiterat poziția României privind războiul din Ucraina.
„Am reiterat condamnarea de către România a războiului ilegal de agresiune purtat de Rusia”, a spus ea.
Ministrul a subliniat și angajamentul comun pentru obținerea unei încetări a focului și a unei păci durabile.
Totodată, partea română și-a exprimat preocuparea față de efectele conflictului asupra populației și regiunii.
Potrivit Oanei Țoiu, războiul produce efecte grave asupra comunităților afectate și a statelor vecine.
Cooperare în domeniul securitățiiȘefa diplomației române a anunțat că a primit asigurări din partea Kievului privind cooperarea în domeniul securității.
„Am primit din partea omologului meu asigurarea deplină a angajamentului Ucrainei de a depune toate eforturile necesare pentru gestionarea comună a riscurilor transfrontaliere generate de agresiunea rusă”, a declarat ea.
Cei doi miniștri au discutat și despre consolidarea mecanismelor de avertizare timpurie.
Pe agenda convorbirii s-au aflat și schimbul de informații și monitorizarea situației operative.
Oana Țoiu a arătat că România și Ucraina împărtășesc responsabilitatea menținerii securității în regiunea Mării Negre.
De asemenea, cele două state urmăresc protejarea infrastructurii strategice, a coridoarelor umanitare și a rutelor navigabile.
„Vom continua să colaborăm atât în format bilateral, cât și în cadrul formatelor internaționale, pentru a construi un viitor sigur și realizabil”, a transmis ministrul român de Externe.
Canada a propus interzicerea rețelelor sociale pentru copiii și adolescenții cu vârsta sub 16 ani. Însă, spre deosebire de alte legi similare, companiile din domeniul tehnologiei ar putea evita interdicția canadiană dacă demonstrează că dispun de politici menite să reducă la minimum riscurile pentru minori.
Legea include măsuri ample de reglementare a chatbot-urilor bazate pe inteligență artificială și de limitare a „conținutului dăunător” online, potrivit BBC.
Aceasta ar crea o autoritate de reglementare care să asigure respectarea legii de către companiile din domeniul tehnologiei. Unele grupuri care militează pentru libertatea de exprimare au avertizat că aceasta ar extinde cenzura.
Măsura vine pe fondul apelurilor din partea părinților și a susținătorilor pentru consolidarea siguranței copiilor online.
Legea este propusă înaintea viitorului summit G7 din Franța de săptămâna viitoare, unde se așteaptă ca liderii mondiali să discute și să emită declarații privind IA și protejarea copiilor împotriva pericolelor online.
Alte țări au adoptat deja legi similare, printre care Marea Britanie, cu Legea privind siguranța online, precum și Franța și Noua Zeelandă.
Nu există însă un consens general cu privire la oportunitatea adoptării de către Canada a unei legislații privind prejudiciile online.
Unele grupuri care militează pentru libertatea de exprimare au susținut că problema ar trebui abordată în cadrul legilor existente din Codul penal al Canadei.
Textul noului proiect de lege C-34 enumeră șapte categorii de „conținut dăunător”, care includ materialele care hărțuiesc un copil, sau care incită la ură sau la violență.
Amenzi de până la 32 de milioane de dolariLegea interzice persoanelor sub 16 ani să-și creeze un cont nou pe platforme precum Instagram, Facebook și TikTok. De asemenea, a dezactivat conturile existente.
Companiile de social media riscă amenzi de până la 32 milioane de dolari americani pentru încălcări grave sau repetate.
Legea impune firmelor să ia „măsuri rezonabile” pentru a ține copiii departe de platformele lor și să utilizeze multiple tehnologii de verificare a vârstei, precum actele de identitate, recunoașterea facială sau vocală.
Însă, într-un sondaj recent realizat în rândul părinților, aproximativ 70% au declarat că copiii lor sunt încă pe rețelele de socializare. Mulți au mai spus că platformele nu le-au cerut copiilor să-și verifice vârsta după ce legea a intrat în vigoare.
Campionatul Mondial începe astăzi, iar BBC a publicat un top al celor mai mari jucători din istoria competiției. Clasamentul include fotbaliști care au marcat turneul final prin trofee, goluri decisive și momente intrate în istorie.
Pe primul loc se află Pelé, singurul fotbalist care a câștigat de trei ori Cupa Mondială, în 1958, 1962 și 1970. Brazilianul a impresionat încă de la 17 ani, când a marcat în semifinala și finala turneului din Suedia, iar în 1970 a fost liderul echipei Braziliei considerate printre cele mai spectaculoase din istoria fotbalului.
Al doilea în clasament este Diego Maradona, campion mondial cu Argentina în 1986. BBC amintește turneul din Mexic drept momentul definitoriu al carierei sale, cu cele două goluri celebre marcate împotriva Angliei în sferturile de finală și cu victoria Argentinei în finala contra Germaniei de Vest.
Podiumul este completat de Ronaldo Nazario, campion mondial cu Brazilia în 1994 și 2002. Atacantul brazilian este prezentat ca simbol al revenirii spectaculoase, după finala pierdută în 1998 și accidentările grave care i-au pus cariera în pericol. În 2002, Ronaldo a marcat de opt ori, inclusiv de două ori în finala cu Germania.
Lionel Messi ocupă locul patru, deși a câștigat Cupa Mondială în 2022, la al cincilea turneu final din carieră. Starul Argentinei a marcat de șapte ori în Qatar și a fost decisiv în finala cu Franța.
Pe locul cinci se află Franz Beckenbauer, campion mondial cu Germania de Vest în 1974. Fostul mare fundaș a câștigat apoi trofeul și ca selecționer, în 1990.
Topul este completat de Kylian Mbappe, Zinedine Zidane, Paolo Rossi, Cafu și Sir Geoff Hurst.
BBC notează că din top lipsesc nume uriașe ale Cupei Mondiale, printre care Miroslav Klose, cel mai bun marcator din istoria competiției, Garrincha, Roberto Baggio, Just Fontaine, Johan Cruyff, Eusebio și Gerd Muller.
Clasamentul BBC:„La un moment dat, într-un viitor nu foarte îndepărtat, vom lua Kharg Island și alte puncte de infrastructură petrolieră și vom prelua controlul total asupra piețelor lor de petrol și gaze, la fel cum am făcut cu Venezuela”, a scris Trump pe Truth Social.
Declarația vine pe fondul unui nou schimb de atacuri între Statele Unite și Iran. Forțele americane au lansat în ultimele zile lovituri asupra unor ținte iraniene, în timp ce Iranul a răspuns prin atacuri asupra unor obiective asociate prezenței americane în regiune.
Comandamentul Central al SUA a afirmat că atacurile americane au vizat capacități militare iraniene, inclusiv sisteme de supraveghere, comunicații și apărare antiaeriană, susținând că acestea reprezentau o amenințare pentru forțele americane și pentru navele comerciale din zonă. De partea cealaltă, Ministerul iranian de Externe a acuzat Washingtonul că a golit de conținut armistițiul fragil convenit anterior.
Miza energetică este una majoră. Insula Kharg, aflată în Golful Persic, este considerată coloana vertebrală a exporturilor petroliere iraniene, fiind punctul prin care trece cea mai mare parte a țițeiului vândut de Teheran pe piețele externe. Orice atac sau tentativă de ocupare a insulei ar putea provoca turbulențe puternice pe piața petrolului și ar putea amplifica riscul extinderii conflictului regional.
Tensiunile sunt accentuate și de situația din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului. Prin această zonă trec zilnic volume uriașe de țiței și produse petroliere, iar amenințările iraniene privind restricționarea traficului au alimentat deja îngrijorări privind securitatea aprovizionării globale.
Negocierile continuă în ciuda atacurilorÎn paralel, negocierile indirecte dintre Washington și Teheran par să continue, în ciuda violențelor. Surse citate de presa internațională susțin că discuțiile vizează inclusiv deblocarea unor fonduri iraniene înghețate și garanții legate de programul nuclear al Iranului. Totuși, noua amenințare a lui Trump reduce semnificativ spațiul diplomatic și ridică riscul unei confruntări directe mai ample.
Oficialul BNR a trimis mai multe clarificări, considerate necesare, după decizia plenului Consiliului Concurenței, anunțată duminică, de sancționare a 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro), cea mai mare amendă din istoria instituției, pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.
Băncile participante la stabilirea ROBOR și-au urmărit cotațiile și, chiar dacă nu au avut o înțelegere de timp cartel, comunicările dintre ele au dus la vicierea indicelui, ceea ce are un impact asupra creditelor în lei, a explicat, luni, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, într-o conferință de presă privind decizia plenului.
Amenzile au fost aplicate celor 10 bănci, care au început luni să anunțe că le vor contesta, astfel:
ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare ce influențează calculul dobânzilor pentru creditele acordate persoanelor juridice (inclusiv entități ale statului, precum autorități publice locale), dar și calculul dobânzilor pentru persoanele fizice care au credite acordate anterior anului 2019 și nu au făcut cerere să treacă la IRCC
Poziția integrală a purtătorului de cuvânt al băncii centrale„Decizia Consiliului Concurenței legată de activitatea bancară pe piața monetară, care vizează o procedură tehnică, greu de înțeles inclusiv de către specialiști, are nevoie de o serie de clarificări pentru a nu genera confuzii suplimentare, așteptări nerealiste sau acuze nefondate cu efecte asupra stabilității financiare.
În primul rând, trebuie spus că investigația nu se referă în niciun aspect la Banca Națională a României ca administrator al sistemului de tranzacționare și generator de norme și regulamente de funcționare. Cel puțin așa precizează comunicatul Consiliului Concurenței: «decizia nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar». Dar, chiar dacă nu este vizată BNR, o serie de aspecte importante din perspectiva funcției BNR trebuie clarificate, mai ales că în informațiile publice care au precedat atât decizia, cât și în comentariile ulterioare au apărut o serie de afirmații neclare și s-au ridicat întrebări legate de investigație. Acesta a fost motivul pentru care Guvernatorul BNR și alți membri ai Consiliului de administrație au căutat să clarifice o parte din aceste chestiuni apărute în raportările intermediare din timpul investigației, ca urmare a colaborării cu inspectorii de concurență.
De asemenea clarificări este nevoie în continuare pentru a nu lăsa ca neclarități să genereze atât controverse neîntemeiate, așteptări nerealiste sau, chiar mai grav, efecte asupra stabilității financiare și asupra politicilor de creditare, importante atât pentru persoanele fizice, cât și din perspectiva economiei ca atare, prin acuze dincolo de realitatea situației. De exemplu, președintele Consiliului Concurenței, dl. Bogdan Chirițoiu, a precizat că decizia Consiliului (neconfirmată de instanțe) consideră că (eventuala) diferență luată în discuție în ceea ce privește cotația ROBOR este de fracțiuni de procent față de un nivel presupus corect. Cu toate acestea, în diverse intervenții și comentarii din spațiul public, deja și în anumite inițiative legislative, se vorbește de diferențe de procente, cu așa zisa motivație că ROBOR ar fi crescut prea mult, prea brusc, de la 1,25% la 8,1% în doi ani. BNR a prezentat de-a lungul timpului, cât și recent, numeroase materiale care arată că, dincolo de faptul că ROBOR variază plus/minus un punct în jurul ratei de politică monetară, creșterea, e drept, spectaculoasă, din acei ani nu poate fi imputată băncilor, cât unei situații complexe generatoare de inflație globală care a impus la rândul ei creșteri de rate de dobândă pentru toate valutele sau monedele regionale. (A se consulta Rapoartele de asupra inflației din perioada 2021-2023, https://www.bnr.ro/12051-rapoarte-asupra-inflatiei, https://opiniibnr.ro/sine-ira-et-studio-fara-furie-si-ambitie/, sau chiar materiale jurnalistice mai recente ca https://opiniibnr.ro/cand-urca-inflatia-urca-si-dobanzile-povestea-pe-care-o-spune-orice-grafic-inaintea-oricarei-anchete/ ).
Alte neînțelegeri au luat amploare în discuția publică după recenta decizie de amendare a băncilor participante la fixingul ROBOR. Pentru corecta informare a opiniei publice este necesară clarificarea în continuare de către Consiliul Concurenței cel puțin a următoarelor aspecte de consistență logică:
Banca Națională a României a susținut demersul Consiliului Concurenței punând la dispoziție documentele solicitate și explicând pe larg rolul și implicarea Direcției Operațiuni de Piață în administrarea și buna funcționare a pieței monetare (și valutare, acestea fiind strâns legate) în procesul de stabilire a ROBOR (și a cursului valutar). Monitorizarea pieței monetare și valutare și publicarea nivelurilor de referință ale cursurilor valutare și ale ROBOR/ROBID sunt în atribuțiile acestei direcții.
De asemenea, s-a explicat rolul Direcției Supraveghere și modul de intervenție al acesteia, dacă variațiile ROBOR sunt mai mari de plus/minus un punct procentual față de dobânda de politică monetară pentru o perioadă mai consistentă de timp – ceea ce ar indica o disfuncție la nivelul managementului lichidității în bănci și deci posibile probleme prudențiale. Abaterile de scurtă durată, care fac parte din fluctuațiile pieței, sunt de regulă corectate prin alte instrumente cum sunt cele verbale – care și ele fac parte din inventarul intervenționist de politică monetară (moral suasion) – așa cum s-a întâmplat cu mult prea invocata declarație a Guvernatorului BNR din data de 9 august 2022, «băncile au sărit calul în privința ROBOR». Aceste clarificări ar trebui să nu mai lase loc speculațiilor că declarația ar fi o dovadă a suspiciunilor BNR în privința pieței monetare! A fost un instrument legitim de reglaj, care a funcționat vizibil, și nimic mai mult!
Deciziile Consiliului Concurenței sunt extrem de importante și pot avea implicații foarte serioase asupra stabilității financiare și apetenței pentru creditare, cu consecințe numeroase. Pentru a fi acceptate, corectate sau respinse – după cum va fi cazul – ele trebuie însă cât mai bine clarificate. Prea multă informație în legătură cu aceste subiecte, orice s-ar spune, nu are cum să nu fie binevenită!”, a transmis Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României.
