Ministerul Sănătății anunță că, în perioada 20–24 iulie, au fost decontate peste 11 milioane de lei pentru investiții în infrastructura sanitară, digitalizare și dotarea unităților medicale.
Potrivit unei comunicări a instituției, suma totală virată către 19 beneficiari din întreaga țară este de 11.074.426,54 lei, dintre care 9,22 milioane de lei provin din fonduri europene nerambursabile.
Cea mai mare parte a finanțării, aproximativ 7,81 milioane de lei, este destinată proiectelor de digitalizare.
Cum vor fi utilizați baniiFondurile vor fi utilizate pentru modernizarea infrastructurii IT în cadrul a 11 direcții de sănătate publică, al unor servicii de ambulanță și institute de medicină legală.
Alte 1,95 milioane de lei au fost alocate pentru îmbunătățirea siguranței pacienților, prin achiziția de echipamente moderne destinate prevenirii și controlului infecțiilor asociate asistenței medicale la Spitalul Clinic de Urgență „Sfântul Pantelimon” din București.
Peste un milion de lei – pentru proiecte de medicină de proximitateDe asemenea, aproximativ 1,24 milioane de lei vor finanța proiecte de medicină de proximitate, printre care modernizarea Ambulatoriului Filiași, dezvoltarea a patru Centre Comunitare Integrate din Motoșeni, Aiud, Biertan și Târgu Neamț, investiții în secția de Terapie Intensivă Neonatală din Oradea și digitalizarea Spitalului Municipal Mangalia.
Ministerul Sănătății precizează că decontările fac parte din proiectele de investiții aflate în derulare și susține că acestea contribuie la modernizarea infrastructurii medicale și la îmbunătățirea serviciilor oferite pacienților.
Fostul ministru al Finanțelor afirmă că există „riscuri majore” pentru a doua jumătate a anului și îi transmite un „kind reminder” premierului interimar Ilie Bolojan și ministrului interimar al Investițiilor, Dragoș Pîslaru.
„A fost publicată execuția bugetară la primul semestru! Un deficit de 2% din PIB pe cash despre care sunt convins că cei care nu înțeleg riscurile bugetare vor spune că este foarte bun comparativ cu 2025. Iar riscul bugetar în acest an vine din două componente: nerealizarea finanțării proiectelor din fonduri europene (în special PNRR) și nerealizarea veniturilor totale”, a scris Câciu pe Facebook.
Potrivit deputatului PSD, în primele șase luni ale anului veniturile totale ale statului au fost cu 35,8 miliarde de lei sub nivelul programat.
„Trebuia să avem venituri totale de 378,3 miliarde lei, s-au realizat venituri totale de doar 342,5 miliarde lei”, a precizat acesta.
Fostul ministru afirmă că această diferență ar putea avea efecte directe asupra deficitului bugetar până la finalul anului.
„Acest minus de venituri aduce un risc asupra lunilor viitoare deoarece, dacă nu este recuperat, se va reflecta în deficitul final”, susține Câciu.
Acesta atrage atenția și asupra întârzierilor în finanțarea proiectelor europene, despre care spune că sunt mult mai grave.
„Nerealizarea finanțării proiectelor din fonduri europene, în special PNRR, este în valoare de 58,23 miliarde lei, adică peste 11 miliarde euro. Pe primul semestru trebuiau finanțate proiecte în valoare de 95,4 miliarde lei, dar au fost finanțate doar 37,1 miliarde lei”, afirmă fostul ministru.
Câciu avertizează că întârzierile la investițiile din PNRR pot conduce la pierderea unei părți importante din fondurile europene.
„Este grav de tot”„La fonduri europene și în special PNRR este grav de tot! Minusul este de 58,23 miliarde lei la semestrul I, adică 11 miliarde euro, și aduce un risc mai ales asupra proiectelor PNRR care, dacă nu sunt finalizate, conduc nu numai la aplicarea de corecții din partea Comisiei Europene (…), dar se vor scadea din sumele viitoare”, a explicat deputatul PSD.
El susține că termenul de 31 august este esențial pentru o parte dintre investiții.
„Dacă tu nu plătești facturile și nu faci recepțiile până la 31 august, investiția se consideră nerealizată și ți se taie banii”, a afirmat Câciu.
În opinia fostului ministru, consecințele pot fi importante atât pentru PNRR, cât și pentru bugetul de stat.
„Eu cred că acesta este cel mai mare risc, cu efect nu numai asupra pierderii a câtorva miliarde din PNRR (minim 4 miliarde euro) , (…) ci și asupra deficitului de final de an”, a declarat acesta.
În final, deputatul PSD l-a criticat pe premierul interimar Ilie Bolojan și a susținut că optimismul privind deficitul este nejustificat.
„Nu înțeleg de ce este euforie cu deficitul când situația este chiar încordată atât în materie de finalizare investitii PNRR(neplătite) dar și de sustenabilitatea datoriei publice(care, de fapt, menține sau nu ratingul suveran!). Bolojan nu înțelege ce am scris eu aici, dar va pierde minim 4 miliarde euro din PNRR. Bolojan nu întelege ce am scris eu aici, dar va pierde minim 4 mld eur din PNRR”, a conchis Câciu.
„Eu cred că președintele încearcă să exercite un rol pe care l-are în societate, de mediator. Și cumva spune: noi nu vom mai certați, reveniți pe niște poziții de conlucrare. Nu intrați în logica asta”, mărturisește Radu Marinescu, în emisiunea OFF The Record, pe Mediafax.
Fostul ministru al Justiției spune că PSD se află în prezent în Opoziție iar pentru asta a recurs la un instrument democratic: moțiunea de cenzură:
„Nu există altă cale într-o democrație și într-un stat de drept – în care avem această separație a puterilor – decât să ne respectăm fiecare limitele de competență și să conlucrăm într-un mod loial și în interesul cetățeanului. Altfel vom ajunge la o centrifugă care va arunca sistemul pur și simplu părțile componente. Nu e bine deloc acest lucru. L-am spus și îl repet și în momentul de față. Avem un guvern demis.
Că a fost demis prin moțiune, că un partid a ales să plece pentru că a considerat că punctele sale de vedere, proiectele sale, mi se pare legitim, sincer să vă spun. Într-o democrație, ca și într-o familie, ca și în societate, nu ești deloc obligat să stai alături de cineva față de care ai ajuns la o situație de divergență. (…)
Când plecăm la un drum patru entități care constituie o formulă politică și entitatea cea mai mare, că este PSD-ul, asta e realitatea, spune că cel pus acolo de toți împreună nu mai întrunește încrederea și susținerea, din punctul meu de vedere, cel mai corect este ca acea persoană să spună, ok, eu sunt rezultatul unei susțineri colective. Numai am această susținere colectivă, nu mai ocup această poziție. (…) Sincer, eu nu înțeleg toate aceste reproșuri publice că ați aruncat țara în haos. Nu, noi am recurs la un instrument democratic, absolut democratic”.
„Nu cred că președintele României că n-a făcut niște demersuri de a rezolva criza asta. Tot la majoritate ajungem”„ Acum o să îmi spuneți iar că rezonez cu domnul președinte, dar examinând cu atenție tot ce s-a întâmplat în perioada asta, eu nu pot să reproșez că președintele că n-a făcut niște demersuri de a rezolva criza asta. (…)
Deci, tot la majoritate ajungem. Și eu găsesc că e legitimă preocuparea unui președinte care, trecând peste formalismul legii, zice, domnule, dar nu facem un lucru doar ca să-l facem. Hai să vedem cum stăm. Problema este că – din câte am văzut eu și din ce s-a transmis public – alții sunt cei care au zis da și pe urmă au zis nu și pe urmă iar da și pe urmă iar nu. (…)
Eu am avut cu domnul Bolojan și momente de colaborare ok, am avut și divergențe: cu infrastructura, cu brățările acelea pe care eu voiam sa le achiziționez pentru ANP. (…) Mie îmi trebuia o anumită sumă ca să operaționalizez tot sistemul. M-am dus în Parlament, am făcut ieri și iarăși amendament, dar colegii de la USR și PNL l-au respins și acolo am rămas. Am avut o discuție și pe legea cu statutul magistraților, când noi MJ-ul am atras atenția că trebuie să așteptăm cu CSM-ul cele 30 de zile. Deci am avut și momente în care am conlucrat pozitiv, am avut și momente de divergență. Însă legea e una pentru toți”, a declarat Radu Marinescu.
„În momentul în care ești un Guvern demis, nu mai ai anumite capacități. Eu nu văd problema la domnul președinte. CCR poate fi abordat pe această chestiune. (…) Trebuie să plece”Membrii Curtii Constitutionale, Asztalos Csaba Ferenc, Dimitrie Bogdan Licu, Mihaela Ciochina, Cristian Deliorga, Simina Elena Tanasescu, Gheorghe Stan, Laura Iuliana Scantei, Mihai Busuioc si Dacian Cosmin Dragos – miercuri, 24 septembrie 2025. ALEXANDRA PANDREA / GMN / MEDIAFAX FOTO
„În momentul în care ești un Guvern demis, nu mai ai anumite capacități și atunci nu mai faci. Iar la desemnare – dacă spui da și pe urmă spui nu și iar spui dar, și iar spui nu, nu știu unde este de fapt, problema. Eu nu văd problema la domnul președinte.
Într-adevăr, suntem într-o zonă pe care nici măcar părinții fondatori ai Constituției, n-au gândit-o. Nu cred că cineva s-a gândit că se ajunge la acest blocaj, la această încăpățânare de a sta într-un Guvern care nu mai are pârghiile esențiale pentru binele societății, și să te duci peste acele termene de 45 de zile.
Sunt multe interpretări constituționale. inclusiv aceea că președintele are posibilitatea când guvernul este demis să numească pe altcineva premier interimar. Am văzut și această interpretare. Dezlegarea nu pot da eu aici în emisiune, dar sigur că există și un context constituțional și la CCR care probabil poate să fie abordat. (…) Dacă într-o asociație punem un administrator și îi retragem sprijinul, el trebuie să se încăpățâneze să rămână sau să plece după lege? Eu zic că trebuie să plece. (…) Vara e fierbinte, dar toamna probabil aduce un pic mai multă, abordare mai rece, mai rațională. Eu sper cât mai repede Avem nevoie de guvern. (…) Pe ANI noi pregătim amendamente. Trebuie să revenim la ce lăsasem. Noi vrem să fie publicitatea declarațiilor, să nu fie prag de dezincriminare”, a spus Marinescu.
Liderul PSD a explicat în OFF The Record cum Guvernul demis Bolojan nu mai are capacitate funcțională și nici competență constituțională să funcționeze.
Direcția Națională Anticorupție a anunțat vineri că a dispus trimiterea în judecată, la data de 15 iulie 2026, în stare de libertate, a fostului secretar de stat Adrian Pintea și a directorului general al Autorității Naționale Fitosanitare, Romeo Șoldea.
Adrian Pintea, secretar de stat în Ministerul Agriculturii la data faptelor, este acuzat de instigare la abuz în serviciu cu obținerea de foloase necuvenite pentru altul, în formă continuată.
Romeo Șoldea, director general al Autorității Naționale Fitosanitare atât la data faptelor, cât și în prezent, este acuzat de abuz în serviciu cu obținerea de foloase necuvenite pentru altul, tot în formă continuată.
Transfer făcut în numai șapte zilePotrivit procurorilor, la 3 decembrie 2024, Adrian Pintea, care avea în subordine Autoritatea Națională Fitosanitară, „profitând de ascendentul conferit de funcția deținută”, l-ar fi determinat pe Romeo Șoldea să facă demersurile necesare pentru transferul unui cunoscut al său.
Persoana respectivă a fost transferată de la Camera Deputaților, unde lucra în cadrul Departamentului Secretariatului Tehnic – Registratură și Arhivă, la Autoritatea Națională Fitosanitară, pe postul de consilier superior în cadrul Biroului Relații Publice Internaționale.
DNA susține că Pintea i-ar fi cerut lui Șoldea să aprobe transferul „într-un termen foarte scurt”, deși ar fi știut că decizia urma să fie emisă cu încălcarea prevederilor Codului administrativ.
Autoritatea publică avea obligația de a publica un anunț cu cel puțin 30 de zile înainte de verificarea competențelor profesionale, însă „transferul ar fi fost realizat în numai șapte zile de la formularea cererii”, arată procurorii.
Angajatul nu avea pregătirea necesară„Într-o a doua etapă, ca urmare a instigării inițiale exercitate de inculpatul Pintea Adrian, inculpatul Șoldea Romeo ar fi dispus mutarea definitivă a aceleiași persoane, împreună cu postul ocupat, la O.J.F. Botoșani, cu începere de la data de 16 decembrie 2024, printr-o decizie presupus nelegală, adoptată cu încălcarea legislației naționale și a regulamentelor Uniunii Europene aplicabile în domeniu. În acest mod, persoana respectivă ar fi fost încadrată pe o funcție publică ce presupunea exercitarea atribuțiilor de control în domeniul tehnic fitosanitar. În acest scop, ar fi fost operate modificări ale fișei postului, noului angajat fiindu-i atribuite competențe pe care nu le putea exercita nici în fapt, nici în drept, întrucât nu deținea studii superioare de specialitate în domeniul fitosanitar și nici nu absolvise cursuri de perfecționare sau pregătire profesională în domeniul agricol, horticol, biologic ori chimic”, se arată în comunicatul DNA.
Prin aceste demersuri, ar fi fost vătămate interesele Autorității Naționale Fitosanitare, prin „încadrarea, în condiții presupus nelegale, prin transfer, a unei persoane pe un post pe care nu îl putea ocupa prin concurs”.
Prejudiciul calculat de DNA este de 148.542 de lei și reprezintă salariile brute încasate de persoana respectivă în perioada 9 decembrie 2024 – 8 octombrie 2025.
Procurorii au pus sechestru pe un imobil deținut de Adrian Pintea și pe un bun mobil deținut de Romeo Șoldea, până la concurența prejudiciului și a cheltuielilor judiciare.
Dosarul a fost trimis spre judecare Tribunalului București.
După încheierea turneului, conținutul asociat competiției a depășit 1,2 trilioane de vizualizări la nivel global, evidențiind amploarea conversațiilor și a conținutului creat de comunitate pe parcursul competiției.
Câteva dintre cele mai relevante cifre actualizate:
TikTok a devenit locul în care fanii și-au împărtășit propriile momente de la Cupa Mondială. De la debutul competiției, peste 22 de milioane de videoclipuri au fost distribuite pe TikTok folosind hashtaguri asociate Cupei Mondiale. Hashtagurile #FIFAWorldCup și #WorldCup au depășit fiecare pragul de 12 milioane de postări la nivel global, iar numărul postărilor care au folosit aceste hashtaguri în timpul turneului din 2026 a crescut cu aproape 1.700%, respectiv 600%, comparativ cu întreaga ediție a Cupei Mondiale FIFA 2022. Citeşte comunicatul integral AICI
Vineri, în cadrul conferinței de presă a MApN, generalul Gheorghiță Vlad, și de generalul Gheorghe Maxim au oferit informații despre drona doborâtă pe teritoriul României.
Frecvența dronelor „nu este întâmplătoare”Întrebați dacă frecvența dronelor de pe spațiul României din ultima perioadă este întâmplătoare, aceștia au explicat că „nu este întâmplătoare”.
„Modul în care se desfășoară războiul în Ucraina trădează și un gen de frustrare din partea Rusiei. Pentru că s-a lansat într-o operație specială de mai bine de 5 ani de zile. O operație care durează mai mult decât Al Doilea Război Mondial”, a răspuns generalul Gheorghiță Vlad.
Acesta a adăugat „gândiți-vă că Rusia a plătit și plătește foarte multe vieți. Gândiți-vă că economia rusă este afectată. Nu luați în calcul numai sancțiunile care au fost aplicate la nivel mondial”.
„Rusia va încerca pe cât posibil să încheie acest conflict”Generalul Gheorghiță Vlad a afirmat că „Rusia plătește foarte mult din cauza exportului limitat de resurse, de gaze și de petrol. Rusia este afectată și va încerca pe cât posibil să încheie acest conflict cât mai curând în favoarea ei. Să nu credeți că Rusia va abdica de la scopurile inițiale a războiului”.
În acest context, Rusia „va merge până la capăt și eu am convingerea că președintele Federației Rusiei este în măsură să aplice toate instrumentele de putere astfel încât să-și atingă scopurile”.
Întrebat dacă România poate deveni o țintă directă pentru Rusia, generalul Gheorghiță Vlad a răspuns „mi-e greu să cred”.
„Nu te pui cu cea mai puternică alianță. Nu cred că există vreun competitor militar sau strategic în măsură să facă o acțiune deliberată a unui stat membru NATO acum”, a clarificat acesta.
Acțiuni la limită și hibride, „posibil și se vor întâmpla”Totuși, el a declarat „că vor fi la limită, că vor fi acțiuni hibride, în spațiul cibernetic, acțiuni care să fie de parte de o atribuire directă față de cel care o produce, da, este posibil și se vor întâmpla. Uitați-vă ce se întâmplă în spațiul cibernetic și o să înțelegeți că amenințarea este reală. Suntem într-un război cognitiv”.
El a precizat că de incidente sunt „peste tot în toate țările Uniunii Europene”.
„Nu pot fi neglijate. Au fost probleme și vor fi inclusiv în țări foarte puternice. Se vor produce acest tip de evenimente în perioada următoare”, a conchis generalul Gheorghiță Vlad.
„Da, e o ipocrizie aici. Adică cei care au strigat la momentul respectiv, împotriva unei soluții legislative numită Ordonanța aceea 13 ar fi de așteptat să aibă același standard acum, pe o problemă la fel de serioasă, de integritate, cum e conflictul de interese. Problema este de prag pentru dezincriminare. Pentru nepedepsire”, spune Radu Marinescu, în emisiunea OFF The Record, pe Mediafax.
Fostul ministru al Justiției în Guvernul plin Bolojan a explicat cum proiectul de lege al PNL secretizează declarațiile de avere și dezincriminează conflictul de interese.
Radu Marinescu a declarat că în cadrul sesiunii extraordinare, PSD va vota doar varianta de proiect care este susținută de ANI:
„Dorința noastră este și a fost de la bun început să sprijinim obținerea fondurilor prin PNRR. Eu am fost acuzat pe nedrept public de tot acest segment de care am amintit că am fost indiferent la legea integrității, că am tergiversat-o în condițiile în care știu foarte bine că am lucrat asiduu pentru a livra un produs legislativ, să zic așa, care să satisfacă și PNRR și mai mult decât atât, și publicitatea aceasta a declarațiilor de integritate.
Am avut o discuție cu conducerea partidului, cu domnul președinte Grindeanu, am explicat încă o dată ce aveam la momentul plecării și a văzut ce s-a depus acum. Poziția noastră a fost aceea de a formula amendamente pentru a reveni la forma pe care am lăsat-o la momentul plecării din minister.
Adică am apreciat că trebuie să existe o formă de publicitate a declarațiilor și că nu putem avea ipoteze în care să fie dezincriminat, să zic așa, o formă de conflict cu legea integrităților și plaja de incidență a legii a fost restrânsă. Inițial, erau avut în vedere rudele și a fi până la gradul a doilea, acum s-a rămas la gradul întâi.
Noi la toate aceste chestiuni vom încerca să revenim la forma la care am lucrat împreună cu ANI”.
Noua lege a Integrității, depusă de PNL la Parlament pentru a fi votată în sesiune extraordinară săptămâna viitoare, menține secretizarea averilor demnitarilor și dezincriminează parțial conflictul de interese.
Oficialii au subliniat că provocările vor continua și că România trebuie să fie pregătită să le gestioneze folosind toate resursele de care dispune.
În cadrul declarațiilor susținute vineri, reprezentanții Ministerului Apărării Naționale au precizat că au discutat în cursul zilei cu ministrul Apărării.
MaPN: Provocările de securitate vor continuaMesajul central transmis de oficialii Apărării a vizat însă contextul de securitate din regiune, în condițiile în care războiul din Ucraina continuă să genereze incidente în apropierea frontierelor României.
Potrivit declarațiilor făcute vineri, autoritățile nu consideră că situația se va relaxa în perioada următoare. Dimpotrivă, evaluarea este că România va continua să se confrunte cu un mediu de securitate dificil, care necesită atenție și capacitate permanentă de reacție.
Gheorghiță Vlad a evitat să transmită un mesaj excesiv de optimist, afirmând că nu dorește să creeze impresia că amenințările au dispărut sau că pot fi tratate cu superficialitate.
„Situația de securitate a României va fi în continuare una destul de critică. Nu vreau să dau vești bune că vine NATO să ne apere sau că situația de securitate este excepțională”, a declarat acesta.
Accent pe resursele proprii și pe capacitatea statuluiÎn același context, oficialul a subliniat că România trebuie să gestioneze provocările folosind resursele și capabilitățile de care dispune în prezent. Acesta a enumerat personalul, nivelul de pregătire, dotările și capacitățile existente ca elemente esențiale pentru răspunsul la astfel de situații.
Totodată, reprezentantul Ministerului Apărării a atras atenția că apărarea națională nu depinde exclusiv de structurile militare. În opinia sa, gestionarea riscurilor de securitate presupune implicarea tuturor instrumentelor de putere ale statului român, într-un efort coordonat care depășește atribuțiile Armatei.
„Cu oamenii pe care îi avem, cu nivelul de pregătire, cu dotarea pe care o avem și cu toate capacitățile. Pentru că dacă vorbim de siguranță și apărare națională, nu vorbim numai despre instrumentul militar. Vorbim de toate celelalte instrumente de putere ale statului român”, a spus acesta.
Declarațiile vin după incidentul în care o dronă a fost doborâtă pe teritoriul României, eveniment care a readus în atenție riscurile generate de conflictul din Ucraina și provocările cu care se confruntă autoritățile române în proximitatea graniței estice a NATO.
Întrebați despre traseul aparatului de zbor, reprezentanții MApN au confirmat că acesta a trecut peste localități din România, însă au precizat că nu este vorba despre aglomerări urbane.
„Nu a trecut deasupra niciunei aglomerări urbane”, au spus aceștia.
Întrebați dacă drona a survolat sate și comune, reprezentanții ministerului au răspuns afirmativ și au precizat că numărul exact al localităților traversate urmează să fie stabilit.
„Înainte de astfel de intervenții, este evaluat riscul la sol”Reprezentanții MApN au explicat că tocmai acest aspect a cântărit în decizia de a nu angaja imediat ținta, invocând atât procedurile NATO, cât și prevederile legislației naționale privind folosirea armamentului în astfel de situații.
„De asta am spus că nu s-au întrunit condițiile tehnice pentru a fi doborâtă”, au explicat reprezentanții MApN, arătând că Legea nr. 72 și procedurile aliate impun evaluarea riscului pentru populația aflată la sol înaintea unei astfel de intervenții.
Drona nu a survolat puncte de interes strategic, fie ele militare sau energeticeÎn același timp, reprezentanții MapN au respins informațiile potrivit cărora drona ar fi trecut în apropierea unor baze militare românești sau a Centralei Nuclear-electrice de la Cernavodă.
Întrebați dacă aparatul de zbor a ajuns în apropierea bazelor de la Fetești sau Bobocu, reprezentanții ministerului au răspuns negativ.
De asemenea, au negat că drona ar fi survolat sau s-ar fi apropiat de centrala de la Cernavodă.
Reprezentanții MApN au evitat să ofere detalii suplimentare despre traseul exact al dronei și despre proveniența acesteia, invocând caracterul operațional al informațiilor.
Nu au precizat dacă drona făcea parte dintr-un roi„Situația din spațiul aerian a fost una deosebit de complexă și sunt nevoit să fac apel la înțelegerea dumneavoastră de a nu oferi foarte multe detalii din domeniul operațional. Tot ceea ce declarăm noi acum poate fi analizat și se pot desprinde foarte multe detalii tehnice și operative care ne-ar pune în pericol operațiunile militare desfășurate”, au explicat oficialii.
Aceștia nu au confirmat nici dacă drona făcea parte dintr-un grup de aparate fără pilot.
Reprezentanții MApN au explicat și schimbarea aeronavelor aflate în misiunea de poliție aeriană. Reprezentanții MApN au arătat că înlocuirea avioanelor Eurofighter Typhoon italiene cu avioane F-16 românești a fost o decizie exclusiv militară, luată pentru a oferi patrulei române o libertate mai mare de acțiune și pentru a permite refacerea resurselor aeronavelor italiene.
Potrivit acestora, la momentul schimbului ambele patrule se aflau simultan în aer, iar decizia nu a fost determinată de epuizarea resurselor avioanelor italiene, ci de considerente tactice și procedurale.
Ministerul Apărării Naționale a oferit vineri noi explicații, în cadrul unei conferințe de presă susținute de șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, și de generalul Gheorghe Maxim, după ce drona care a pătruns în spațiul aerian al României a fost doborâtă de un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române.
Reprezentanții MApN au precizat că piloții au identificat vizual aparatul drept o dronă de tip Shahed sau Geran-2, însă natura exactă și proveniența acesteia vor fi stabilite după cercetarea fragmentelor.
„Vizual, piloții ne-au raportat la momentul respectiv că este o amenințare de tip Shahed, respectiv Geran-2, cum o catalogați dumneavoastră. Repet, în momentul în care o să avem toate detaliile tehnice, o să vă oferim și răspunsurile la această întrebare”, au declarat reprezentanții Ministerului Apărării.
Dronele Shahed, denumite Geran-2 în Rusia, sunt aparate de atac de concepție iraniană, folosite pe scară largă de armata rusă împotriva Ucrainei.
Drona a fost doborâtă în județul BuzăuDrona a fost doborâtă în jurul orei 11:00, într-o zonă nelocuită din județul Buzău.
Președintele Nicușor Dan a explicat că lipsa locuințelor din zona în care se afla aparatul a permis pilotului român să deschidă focul fără a pune populația în pericol.
„Am avut o dronă în spațiul aerian. Ea a fost doborâtă în urmă cu câteva minute, în jurul orei 11:00, de către un pilot român de pe un F-16. Important de subliniat e că drona era într-o zonă nelocuită”, a declarat șeful statului.
„Acesta e și motivul pentru care a putut să tragă de sus în jos și acum sunt echipele instituțiilor care cercetează pentru a veni cu toate detaliile despre incident”, a adăugat Nicușor Dan.
Nicușor Dan amenința în mai cu expulzarea ambasadorului rusPreședintele Nicușor Dan avertiza, într-un interviu acordat BBC la sfârșitul lunii mai, că România are la dispoziție mai multe măsuri diplomatice împotriva Rusiei, inclusiv expulzarea ambasadorului.
„În ultimii ani au fost 20-30 de drone care nu aveau încărcătură explozivă. Luna trecută am avut o altă dronă, cu încărcătură explozivă, care, din fericire, nu a explodat. A devenit periculos pentru cetățenii români”, declara atunci președintele.
Nicușor Dan sublinia că atacurile rusești vizau localități aflate pe malul ucrainean al Dunării, însă Moscova avea obligația de a evita punerea în pericol a cetățenilor români.
„Este un avertisment pentru partea rusă și sper că se vor opri. Dacă nu, avem alte măsuri pe care le putem lua împotriva lor”, afirma șeful statului.
Întrebat ce alte măsuri ar putea lua România, Nicușor Dan răspundea: „Expulzarea ambasadorului, de exemplu. Este o ierarhie diplomatică a măsurilor”.
Declarațiile au fost făcute după incidentul din 29 mai, când o dronă rusească de tip Geran-2 a lovit un bloc de locuințe din Galați. Impactul a provocat o explozie și un incendiu într-un apartament situat la etajul al zecelea, iar două persoane au fost rănite.
În urma incidentului, România a decis expulzarea consulului general al Federației Ruse la Constanța și închiderea consulatului rus din oraș.
Radu Marinescu, fost ministru al Justiției, a vorbit în emisiunea OFF The Record, difuzată de Mediafax, despre situația juridică a președintelui USR, Dominic Fritz.
„Este un conflict de interese stabilit definitiv”Discuția are loc în contextul noii legi a Integrității promovată de PNL, USR și UDMR, proiect care secretizează declarațiile de avere și dezincriminează conflictul de interese administrativ, situație în care a fost condamnat liderul USR:
„În principiu, nu (n.r. este impactat domnul Fritz), legea se aplică pentru viitor. Este ok din perspectiva noastră și a societății ca o persoană care se află într-un conflict de interese să nu fie deloc pedepsită? (…) Eu mi-aduc aminte că atunci când, să zicem, membri ai Partidului Social Democrat erau puși sub acuzare sau chiar la începutul unor proceduri, li se striga imediat, fără penali, fără dați-vă demisia, plecați, gest de onoare. Acum avem o condamnare definitivă, o hotărâre definitivă. Este un conflict de interese stabilit definitiv. Hotărârea judecătorească e hotărârea judecătorească. Asta este unicul adevăr. (…)
La final, sigur, când este un adevăr definitiv stabilit, atunci asta este adevărul. Ți-l asumi sau nu, este o chestiune personală, dar spune ceva și chestiunea asta. Mai departe, dacă legea impune niște efecte obligatorii, asta este legea. Nu văd ce mai e de discutat. (…) Orice conduită care e contrar unei obligații legale are niște consecințe. Efectele legii sunt clare. (…) A fost o perioadă în care existau mii de dosare deschise și cu privire la magistrați”.
Radu Marinescu a vorbit în emisiunea OFF The Record despre dubla măsură prin care politicienii se raportează la deciziile Justiției:
„Eu nu văd lucrurile într-o cheie personalizată. Nu văd nicio justiție ieșită din minți, nu văd nici persoana Fritz, Bolojan sau X- ulescu. Dar indiferent cine ai fi, nu poți să promovezi un discurs de maniera justiția e rea numai când mă incomodează pe mine și e bună când îi ia pe alții. Ori asta constat eu că se întâmplă în momentul de față într-o anumită zonă politică.
Pe de altă parte, nu poți niciodată să spui că Justiția nu e în regulă, să ai un război cu justiție. Așa ceva nu poate să existe într-o societate sănătoasă și într-o societate normală. În momentul în care vii și spui că justiția are un interes, că justiția face nu știu ce fel de jocuri, e foarte grav. (…)
Cine m-a abordat pe mine atunci, punându-mă sub semnul întrebării – doar pentru că aruncase niște acuzații, recunoscând că nici măcar nu are cunoștință pe domeniu pe care făcea acuzațiile respective, le-a făcut, dar n-a avut aceeași reacție și când ați amintit că e o hotărâre definitivă în cazul domnului Fritz pentru conflict de interese. Și atunci despre ce măsură vorbim de fapt? Da, este foarte legitim să critici un om politic”, a mărturisit Marinescu.
Pe 18 iunie 2026, Curtea Supremă de Justiție l-a condamnat definitiv pe președintele USR, Dominic Fritz, pentru conflict de interese administrativ, liderul urmând să-și piardă fotoliul de primar al Timișoarei și – potrivit legii – să aibă interdicție timp de 3 ani de a candida la vreo funcție publică.
Șeful Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiță Vlad, a făcut precizări în cadrul unei conferințe de presă la MApN cu privire la nava comercială sub pavilion liberian care a fost avariată în noaptea de joi spre vineri în Marea Neagră, la aproximativ 22 de mile marine sud-est de localitatea Sfântu Gheorghe din județul Tulcea.
„Am spus că este o situație de securitate deosebit de gravă la adresa Siguranței Naționale și a întregii alianțe nord-atlantice. Am avut foarte multe incidente și împreună Forțele Armate, și când mă refer la forțele armate, mă refer la cele cum sunt definite în Legea 45, nu la forțele Ministerului Apărării Naționale. Au gestionat aceste situații de securitate în mod corespunzător”.
Generalul Vlad a mai declarat că este foarte probabil ca astfel de evenimente să mai apară.
„Au primat salvarea vieții pe mare, au primat asigurarea condițiilor de securitate și libertății de acțiune și libertății de navigație în Marea Neagră, au primat apărarea securității naționale a României. Personal cred că se vor mai întâmpla astfel de evenimente”.
Șeful armatei a explicat că aceste incidente sunt de așteptat în contextul transporturilor de cereale din Ucraina.
„De ce? Suntem exact în perioada în care se încheie treieratul în Ucraina. Știți la fel de bine ca și mine că țara vecină este una dintre cele mai mari exportatoare de grâne din lume. Este stabilit un coridor verde în proximitatea apelor noastre teritoriale, și aici mă refer la apele teritoriale ale Ucrainei, României, Bulgariei și Turciei, astfel încât acest tranzit să se desfășoare corespunzător. O să avem un aflux de nave în zonă.
Porturile noastre, dunărene și la Marea Neagră, vor fi destul de aglomerate și bineînțeles că de aici se vor naște o serie de vulnerabilități, printre care și acestea ce vor viza nave care aprovizionează sau care deservesc exportul Ucrainei în proximitatea apelor noastre teritoriale”, a explicat generalul Gheorghiță Vlad.În jurul momentului în care a avut loc incidentul, Forțele Aeriene Ucrainene au declarat că mai multe drone și rachete de croazieră rusești de tip „Banderol” – cunoscute pentru faptul că se bazează pe componente străine, în special pe „motoarele cu reacție de pe AliExpress” – au fost detectate în regiunea Odesa din sudul Ucrainei, care se învecinează cu România, scrie Kyiv Post.
Publicația ucraineană mai afirmă că „un avion F-16 românesc a doborât o dronă neidentificată” care încălca spațiul aerian al țării în jurul orei 11:00, potrivit președintelui României, Nicușor Dan.
Publicația a redat declarațiile președintelui privind doborârea dronei și totodată a reamintit și despre ultimele incidente cu drone de pe teritoriul țării noastre.
Sursa citată mai afirmă că România a mobilizat frecvent avioane F-16 atunci când dronele rusești au pătruns în spațiul aerian al țării. Publicația ucraineană a amintit și incidentul din Galați, precizând că explozia de atunci a provocat un incendiu și a rănit două persoane.
Publicația Kyiv Post a mai scris că incidentul din Galați a stârnit o dezbatere amplă cu privire la modul în care ar trebui să reacționeze NATO, afirmând că atacul „a declanșat o dispută diplomatică între București și Moscova”.
România a închis consulatul Rusiei din Constanța și l-a expulzat pe consulul general rus, în timp ce Rusia a răspuns prin închiderea Consulatului General al României din Sankt Petersburg, mai afirmă sursa citată.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, susține că relația sa cu președintele american Donald Trump s-a schimbat radical după o scurtă întâlnire desfășurată la Vatican, în aprilie 2025, în marja funeraliilor Papei Francisc.
Potrivit Ukrinform, declarațiile au fost făcute în cadrul unui interviu acordat Laurei Loomer, blogger apropiat de Donald Trump. Înregistrarea a fost publicată pe rețeaua de socializare X.
Volodimir Zelenski a spus că discuția purtată în Bazilica Sfântul Petru din Roma a reprezentat un moment decisiv pentru relația dintre cei doi lideri.
„Tonul s-a schimbat absolut. Am avut primul nostru moment de schimbare la Roma, la Vatican. Da, nu a fost o întâlnire lungă, dar am spus întotdeauna că a fost, cred, un moment istoric. Ne-am schimbat relațiile timp de 15-20 de minute. Așa că nimeni nu era în jurul nostru. Eram doar doi și am fost foarte bucuros să-l aud pe președinte”, a declarat liderul ucrainean.
Președintele Ucrainei a spus, de asemenea, că întâlnirea a fost una constructivă și că dialogul purtat cu Donald Trump a fost important pentru consolidarea relației dintre cei doi.
„Și sunt atât de fericit pentru că multe în viață depind de astfel de relații”, a adăugat Zelenski.
Potrivit Ukrinform, Donald Trump a redistribuit acest fragment al interviului pe propria platformă, Truth Social, semn că declarațiile liderului ucrainean au fost apreciate de el.
Relația dintre cei doi lideri a traversat o serie de momente grele înainte de această întâlnire. Pe 28 februarie 2025, întâlnirea dintre Volodimir Zelenski și Donald Trump de la Casa Albă a fost întreruptă după apariția unor dispute legate de războiul din Ucraina și de încrederea care poate fi acordată angajamentelor președintelui rus Vladimir Putin.
În aprilie 2025, Volodimir Zelenski, alături de prima-doamnă Olena Zelenska și delegația ucraineană, s-a deplasat la Roma pentru a participa la funeraliile Papei Francisc. Cu acel prilej a avut loc și întâlnirea privată dintre liderul ucrainean și Donald Trump, despre care Zelenski spune acum că a schimbat direcția relației dintre ei.
Prefectura Buzău a transmis și primele imagini de la fața locului, acolo unde drona a fost doborâtă de pilotul român.
În fotografii se pot observa resturi ale dronei care au ajuns pe câmp.
Imagini de la fața locului. Sursa foto: Prefectura Buzău
Imagini de la fața locului. Sursa foto: Prefectura Buzău
Imagini de la fața locului. Sursa foto: Prefectura Buzău
UPDATE 12:50 Nou mesaj RO-Alert pentru nord-estul județului TulceaISU Tulcea a transmis faptul că în jurul orei 12 a fost emis un nou mesaj RO-Alert pentru nord-estul județului Tulcea, prin populația este informată despre posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian.
Până în acest moment, s-au înregistrat două apeluri la 112.
Primul apel a fost solicitate informații suplimentare despre mesaj , iar al doilea apel anunța faptul că observă pe cer mai multe avioane care ar urmări o țintă.
Momentan, nu sunt apeluri ori informații care să confirme faptul că pe teritoriul județului să fi căzut obiecte din spațiul aerian, mai transmite ISU Tulcea.
UPDATE 12:05 Traseul bizar al dronei doborâte de F-16Drona doborâtă vineri de un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române a urmat un traseu neobișnuit prin sud-estul țării. Aparatul a fost detectat în apropiere de Sulina, a zburat spre Brăila, apoi a coborât în direcția Fetești, înainte de a schimba din nou direcția și de a înainta spre județul Buzău.
Ținta a fost distrusă cu o rachetă la ora 11.02, deasupra unei zone nelocuite din apropierea localității Padina. Din informațiile comunicate până acum nu rezultă de ce drona a urmat această rută în zigzag și nici dacă schimbările de direcție au fost programate sau comandate din exterior.
Sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale a detectat drona la ora 09.39, la aproximativ 20 de kilometri est de Sulina.
După pătrunderea în spațiul aerian național, aparatul a urmat traseul comunicat oficial:
Sulina – Brăila – Fetești – Buzău.
Traseul explicat, pe larg, AICI.
UPDATE 11:50 MApN: O aeronavă F-16 a angajat ținta aeriană cu o rachetăDrona care a intrat vineri în spațiul aerian al României a fost doborâtă de un avion F-16 al Forțelor Aeriene Române, a anunțat MApN. Incidentul a avut loc în județul Buzău, după o misiune de monitorizare și interceptare.
Ministerul precizează că sistemul de supraveghere radar a detectat ținta luni, 20 iulie, la ora 09.39, la aproximativ 20 de kilometri est de Sulina. Conform autorităților, drona a pătruns în spațiul aerian național și a urmat traseul Sulina, Brăila, Fetești, Buzău.
Explicațiile complete ale MApN pot fi citite AICI.
Știrea inițială: Nicușor Dan anunță că o dronă intrată în spațiul aerian național a fost doborâtă de un pilot românPreședintele Nicușor Dan a anunțat vineri că un pilot român de pe un avion F-16 a doborât o dronă care a intrat în spațiul aerian al României.
Șeful statului nu a precizat, în prima declarație, zona exactă în care s-a produs incidentul, proveniența aparatului fără pilot, traiectoria acestuia sau tipul de armament folosit pentru interceptare.
„Am avut o dronă în spațiul aerian. Ea a fost doborâtă în urmă cu câteva minute, în jurul orei 11.00, de către un pilot român de pe un F-16. Important de subliniat e că drona era într-o zonă nelocuită. Acesta e și motivul pentru care a putut să tragă de sus în jos și acum sunt echipele instituțiilor care cercetează pentru a veni cu toate detaliile despre incident”, a declarat Nicușor Dan.
Cu puțin timp în urmă, un mesaj RO-Alert a fost emis pentru județul Buzău, care anunța că exista posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian.
Prima dronă doborâtă deasupra teritoriului RomânieiIncidentul reprezintă o premieră pentru apărarea spațiului aerian național. De la începutul invaziei ruse în Ucraina, drone folosite în atacurile asupra porturilor ucrainene de la Dunăre au pătruns în repetate rânduri în România sau s-au prăbușit pe teritoriul țării.
În cazurile precedente, avioanele de luptă au fost ridicate de la sol, iar piloții au primit, în unele situații, autorizarea de a angaja țintele. Dronele nu au fost însă doborâte, decizia fiind justificată prin pierderea contactului radar, timpul redus de reacție sau riscul ca rachetele și fragmentele rezultate să lovească zone locuite.
Până acum, cel mai grav incident s-a produs pe 29 mai 2026, când o dronă rusească de tip Geran-2 a ajuns la Galați și a lovit un bloc de locuințe, provocând un incendiu și rănirea a două persoane. Autoritățile au explicat atunci că aparatul a fost urmărit de două avioane F-16 și de un elicopter IAR-330 SOCAT, dar nu a fost atacat deoarece se deplasa deasupra unei zone populate, iar distrugerea sa ar fi putut pune în pericol civilii.
Legea permite distrugerea dronelor, dar ca ultimă soluțieRomânia dispune din mai 2025 de un cadru juridic special pentru interceptarea și neutralizarea aparatelor fără pilot care folosesc neautorizat spațiul aerian național.
Legea nr. 73/2025 permite folosirea unor măsuri noncinetice, precum bruiajul, dezactivarea comunicațiilor sau preluarea controlului asupra dronei, dar și a unor măsuri cinetice, inclusiv distrugerea țintei de către aeronave interceptoare sau sisteme antiaeriene amplasate la sol.
Distrugerea aparatului este considerată însă ultima soluție, după evaluarea nivelului amenințării, a circumstanțelor operaționale și, mai ales, a riscului pentru viața persoanelor și pentru proprietățile aflate la sol.
Amplu atac al Rusiei împotriva Ucrainei în noaptea de joi spre vineriÎn cursul nopții de joi spre vineri, Rusia a lansat unul dintre cele mai ample atacuri aeriene din ultimele zile asupra Ucrainei, folosind 180 de drone și cinci rachete ghidate Kh-59/69. Regiunea Odesa, aflată în apropierea României, a fost atacată cu rachete și drone, fiind lovite zone rezidențiale și obiective industriale.
O femeie și un copil de patru ani au fost răniți, iar mai multe locuințe și autoturisme au fost avariate. În același interval, radarele Armatei Române au detectat drone în apropierea frontierei
Știre în curs de actualizare…
E oficial. Jürgen Klopp a fost numit selecționer al Germaniei, succedându-l pe Julian Nagelsmann, cu contract până la Campionatul Mondial din 2030 (Spania, Portugalia, Maroc), a anunțat vineri Bernd Neuendorf, președintele Asociației Germane de Fotbal (DFB), potrivit Le Figaro.
„Suntem încântați să-l putem prezenta pe Jürgen Klopp ca nou antrenor”, a declarat el. La patru zile după eliminarea umilitoare a Germaniei în șaisprezecimile de finală ale Cupei Mondiale de către Paraguay, antrenorul german Julian Nagelsmann a demisionat din funcție .
UPDATE 12.40. Procurorii DNA dau publicității primele imagini cu sumele de bani și bunurile găsite la perchezițiile directorilor din industria de armament.
Imagini DNA
Imagini DNA
Imagini DNA
Imagini DNA
Imagini DNA
Imagini DNA
Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și reținerea pentru 24 de ore, începând cu data de 23, respectiv 24 iulie 2026, față de inculpații:
La data de 24 iulie 2026, cei patru inculpați vor fi prezentați Tribunalului București, cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.
Acuzațiile procurorilor DNAÎn ordonanța procurorilor se arată că, în cauză, există date și probe care conturează următoarea stare de fapt:
„În perioada 18 decembrie 2025 – 16 iulie 2026, la diferite intervale de timp și în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul Rafiu Mihai, în calitate de director general al Societății Comerciale „Uzina Mecanică București” – S.A., ar fi primit de la inculpatul V.M., atât direct, cât și prin intermediul altei persoane, suma totală de 48.000 lei, remisă în 12 tranșe a câte 4.000 lei. Sumele de bani ar fi fost primite în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu privind inițierea unor proceduri de achiziție, derularea raporturilor contractuale dintre uzină și societățile comerciale administrate în fapt de inculpatul V.M., precum și aprobarea plății facturilor emise de acestea.
În perioada mai – iulie 2026, în baza aceleiași rezoluții infracționale, inculpatul Pîrvu Tiberiu Alexandru, în calitate de director general al Societății Comerciale „Uzina Mecanică Plopeni” – S.A., ar fi primit direct de la inculpatul V.M. suma totală de 25.900 lei, remisă în trei tranșe, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu privind aprobarea comenzilor și efectuarea plăților aferente contractelor încheiate cu societățile comerciale administrate în fapt de inculpatul V.M.
În cursul anului 2026, inculpata Sorescu Liliana, în calitate de director comercial al Societății Comerciale „Uzina Mecanică Plopeni” – S.A., ar fi pretins și primit de la inculpatul V.M., în mai multe tranșe, suma totală de 24.250 lei, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu privind lansarea comenzilor către societățile comerciale administrate de acesta și efectuarea formalităților necesare recepției bunurilor livrate.
Într-o împrejurare distinctă, în luna februarie 2026, aceeași inculpată ar fi primit de la reprezentantul altor societăți comerciale aflate în relații contractuale cu Societatea Comercială „Uzina Mecanică Plopeni” – S.A. suma de 3.800 USD, în legătură cu îndeplinirea atribuțiilor sale de serviciu privind lansarea comenzilor și efectuarea formalităților necesare recepției bunurilor livrate de societățile respective.
Ulterior, în perioada 15 mai – 29 iunie 2026, invocând faptul că suma de 3.800 USD primită anterior ar fi fost formată din bancnote false, inculpata Sorescu Liliana ar fi primit de la aceeași persoană, prin intermediul inculpatului V.M., echivalentul în lei al acestei sume, respectiv 17.200 lei.
500.000 de euro găsiți de DNA în casa directorului general de la „Uzina Mecanică Plopeni”Contractele încheiate de cele două uzine cu societățile comerciale menționate aveau ca obiect, în principal, servicii de mentenanță, achiziția de materiale și prestări de servicii.
În urma perchezițiilor efectuate la data de 23 iulie 2026, la domiciliul inculpatului Pîrvu Tiberiu Alexandru au fost identificate sume de bani în numerar, în lei și valută, în cuantum de aproximativ 500.000 de euro. Sumele de bani au fost ridicate în vederea instituirii măsurii asigurătorii a sechestrului.
Inculpaților le-au fost aduse la cunoștință calitatea procesuală și acuzațiile penale, în conformitate cu prevederile art. 309 din Codul de procedură penală.
În cauză se efectuează acte de urmărire penală și față de alte persoane, anunță DNA.
Cazul a fost readus în atenție după publicarea motivării deciziei Curții de Casație din Italia și este unul dintre cele mai neobișnuite dosare de fraudă și construcții ilegale din ultimii ani, mai scrie Il Post.
Un „parc arheologic” construit de la zeroComplexul a fost ridicat în 2016 în localitatea Arcugnano, din provincia Vicenza, pe un teren de aproximativ 5.000 de metri pătrați. Construcția includea tribune din piatră prelucrată pentru a părea veche, coloane din beton, statui din ipsos și un lac artificial amenajat în zona care imita arena. Autorul proiectului, Franco Malosso, care se prezenta sub numele pompos de Franco Alessandro Molosso Maltarel von Rosenfranz, susținea că situl reprezintă un extraordinar complex arheologic, denumit „Porto degli Angeli – Amfiteatrul Maritim Berico”. În realitate, specialiștii au observat încă de la început o primă neconcordanță: monumentul era prezentat drept amfiteatru, deși construcția avea forma unui teatru semicircular și nu a unui amfiteatru eliptic, precum Colosseumul.
Falsul sit arheologic Amfiteatrul Maritim Berico. Proprietarul cerea până la 40 de euro pentru a fi vizitat. Sursa foto: Youtube.
Vizitatorii plăteau până la 40 de euroPresupusa descoperire a fost intens promovată în presa locală și în materialele publicitare ca o „perlă arheologică milenară”, unde urmau să fie organizate concerte, spectacole și conferințe. Vizitatorii plăteau bilete de intrare care puteau ajunge la 40 de euro, convinși că vizitează un sit istoric autentic. Anchetatorii au stabilit ulterior că întreaga poveste era inventată, iar structurile fuseseră construite recent, cu scopul de a crea impresia unui monument antic.
Descoperirea care a dus la anchetăSuspiciunile au apărut chiar în 2016, după ce Primăria Arcugnano a sesizat autoritățile. Investigația procurorilor și verificările efectuate de carabinieri au arătat că teatrul fusese construit fără autorizațiile necesare pe un teren aflat sub protecție peisagistică. În plus, nu exista nicio dovadă că locul ar avea valoare arheologică. Bărbatul a fost acuzat de construcții ilegale și falsificarea unor opere de artă.
Condamnare definitivă după aproape un deceniuFranco Malosso a fost condamnat atât în primă instanță, cât și în apel. Apărarea a încercat să obțină anularea condamnării la Curtea de Casație, susținând că faptele privind construcțiile ilegale s-au prescris și că presupusa falsificare era atât de evidentă încât nu putea induce pe nimeni în eroare. Judecătorii au respins însă argumentele și au menținut pedeapsa de doi ani și patru luni de închisoare, care a devenit definitivă.
Teatrul există și astăziInstanța a dispus și demolarea construcției, precum și readucerea terenului la starea inițială. Totuși, la aproape zece ani de la ridicarea complexului, teatrul fals nu a fost încă desființat. Autoritățile locale avertizau încă din 2017 că, dacă proprietarul nu va suporta costurile demolării, acestea ar putea ajunge în sarcina administrației locale. Povestea falsului teatru antic a stârnit numeroase reacții în Italia nu doar prin caracterul spectaculos al fraudei, ci și prin faptul că proiectul a reușit să atragă vizitatori și să fie prezentat o perioadă drept o descoperire istorică autentică.
Primăria Sfântu Gheorghe a decis să nu autorizeze marșul anunțat pentru vineri după-amiază de Asociația „Calea Neamului”, pe care-l consideră o provocare la liniștea comunității locale.
Anunțul a fost făcut joi de primarul Árpád Antal, care a subliniat că românii și maghiarii conviețuiesc în pace în municipiu, iar liniștea orașului este una dintre cele mai importante valori ale comunității.
Antal a amintit că liderul Asociației Calea Neamului, Mihai Târnoveanu, cunoscut pentru organizarea unor ceremonii și acțiuni la cimitirul militar din Valea Uzului, a mai organizat manifestații în Sfântu Gheorghe, inclusiv cu muzică la volum ridicat în centrul orașului.
„Nu avem nevoie de provocatori”„Vineri a vrut să vină din nou aici ca să facă scandal, să mărșăluiască și să tulbure liniștea orașului nostru”, a scris Árpád Antal pe Facebook.
Potrivit acestuia, deși legislația nu oferă autorităților locale o bază clară pentru interzicerea unei astfel de manifestații, Primăria a decis să nu își dea acordul pentru organizarea evenimentului.
În ciuda acestei decizii, Mihai Târnoveanu a anunțat că va veni în oraș și va protesta.
„Să fie clar: România este și țara noastră și nu avem nevoie de provocatori”, a transmis primarul.
Organizatorii marșului au vrut să folosească și sistem de sonorizarePoziția administrației locale este susținută și de UDMR Covasna.
Într-un comunicat, președintele Consiliului Județean Covasna, Sándor Tamás, a cerut Asociației Calea Neamului și liderului acesteia să înceteze provocările la adresa comunității maghiare, afirmând că Târnoveanu, originar din Moldova și stabilit în Brașov, nu beneficiază de susținerea comunității locale.
Potrivit autorităților, marșul urma să reunească aproximativ 200 de participanți, pe traseul dintre grupul statuar Mihai Viteazul și fosta fabrică de țigări.
Organizatorii solicitaseră și utilizarea unui sistem de sonorizare, precum și ocuparea unei benzi de circulație, însă Primăria a refuzat avizarea evenimentului.
„Sf. Gheorghe nu poate fi scena unor provocări exterioare”Liderii administrației locale au transmis că susțin folosirea tuturor mijloacelor legale pentru protejarea liniștii, siguranței și coabitării pașnice din municipiu.
„Orașul Sfântu Gheorghe nu poate fi scena unor provocări venite din exterior, iar și iar”, au transmis reprezentanții administrației, subliniind că eventualele dispute dintre comunitățile română și maghiară nu trebuie alimentate prin manifestații provocatoare.
Mihai Târnoveanu a anunțat că intenționează să organizeze marșul vineri, de la ora 17:30, între centrul orașului și fosta fabrică de tutun, unde Primăria pregătește deschiderea unui Muzeu al Comunismului.
Protestul vizează intenția administrației locale de a expune în spațiul public indicatoarele rutiere bilingve demontate în urma unei hotărâri judecătorești definitive, care a stabilit că acestea nu respectau ordinea prevăzută de lege a inscripțiilor.
Motivele lui TârnoveanuPrimarul Árpád Antal a anunțat săptămâna trecută că hotărârea instanței va fi respectată, însă indicatoarele vor fi păstrate într-o expoziție permanentă în aer liber, intitulată provizoriu „Supraviețuirea spiritului comunismului național al lui Ceaușescu în România democrată”.
În replică, Mihai Târnoveanu a susținut că titlul expoziției transmite în mod eronat ideea că maghiarii din România ar fi fost și ar continua să fie victime ale statului român, motiv pentru care a convocat protestul.
Cazul „Sf. Gheorghe” vine imediat după cazul „Oradea Pride”Situația din Sf. Gheorghe vine la două zile după ce, în aceeași cheie, primăria Oradea a decis să nu avizeze organizarea Marșului „Oradea Pride”.
În ciuda apelurilor venite din partea unor organizații internaționale și a oficialilor europeni ca evenimentul să se poată desfășura pe un traseu vizibil și sigur, Primăria Oradea a invocat, la fel ca în anii precedenți, existența altor evenimente deja avizate și a unor lucrări edilitare pentru a respinge solicitarea.
Informația a fost confirmată pentru Bihoreanul de purtătorul de cuvânt al Primăriei Oradea, Octavian Haragoș, care a precizat că toate cele 115 trasee propuse de Asociația Ark Oradea se suprapun cu zone centrale afectate de alte evenimente sau de lucrări de infrastructură. Municipalitatea nu a oferit însă explicații concrete privind evenimentele sau lucrările care ar împiedica desfășurarea marșului pe fiecare dintre traseele propuse.
Cazul Oradea Pride a ajuns până pe masa Consiliului Europei.
Comisarul pentru drepturile omului, Michael O’Flaherty, și-a exprimat public îngrijorarea că marșul ar putea fi împiedicat din nou, iar organizații internaționale și eurodeputați din grupul Verzilor/EFA au cerut autorităților locale să respecte libertatea de întrunire și să permită desfășurarea evenimentului într-un spațiu vizibil.
Potrivit sursei citate, organizatorii de la ARK Oradea și ACCEPT au reclamat, după întâlnirea cu membrii Comisiei de avizare a adunărilor publice, că li s-ar fi solicitat să aleagă un singur traseu, care ulterior ar fi putut fi respins de municipalitate.
Inundațiile din statul Assam, situat în nord-estul Indiei, au provocat moartea a cel puțin 50 de persoane și au determinat strămutarea a 700.000 de persoane, după mai multe zile de ploi musonice, care au provocat revărsarea fluviului Brahmaputra, au declarat vineri autoritățile, citate de Associated Press.
Fluviul Brahmaputra este unul dintre cele mai mari din Asia. Izvorăște din regiunea Tibet din China și curge pe o distanță de aproximativ 900 de kilometri prin Assam.
Acesta a inundat sate, a măturat case și a forțat aproape 300.000 de oameni să se refugieze în tabere de ajutor gestionate de guvern, potrivit declarațiilor date de oficiali.
Autoritățile au furnizat alimente și provizii de urgență victimelor inundațiilor, inclusiv prin aruncarea din elicoptere a ajutoarelor, a declarat ministrul-șef al statului Assam, Himanta Biswa Sarma.
Aproape 900 de sate au fost inundate, iar peste 7.000 de locuințe au rămas fără electricitate, a precizat acesta.
Poliția, echipele de intervenție în caz de dezastre și voluntarii locali lucrau pentru a salva locuitorii blocați și pentru a livra provizii esențiale comunităților afectate de inundații.
Jatin Gogoi, un fermier în vârstă de 52 de ani din Nazira, a declarat că apele în creștere i-au măturat casa cu pereți de bambus și i-au distrus mijloacele de trai.
„Mi-am pierdut tot vitele. Eu și familia mea, formată din cinci membri, nu avem unde să mergem, așa că ne-am adăpostit la o rudă”, a spus el la telefon.
Inundațiile de joi seara au paralizat anumite zone din Guwahati, capitala statului Assam, cu aproximativ 2 milioane de locuitori, iar drumurile inundate i-au blocat pe navetiști timp de ore întregi.
„A trebuit să rămân peste noapte la birou. Drumurile erau pline de apă, în unele locuri până la talie”, a spus Sudip Mazumdar, un jurnalist din Guwahati.
