Cei patru salvadorieni, participanți la misiunea multinațională ONU pentru combaterea bandelor, sunt dați dispăruți de duminică, după ce membri ai unor bande criminale au deschis focul asupra unui vehicul blindat în zona Santo din Croix-des-Bouquets, la periferia capitalei Port-au-Prince, notează Euronews.
În timpul asaltului, tehnicienii au fugit din vehiculul cuprins de flăcări, incidentul marcând primul atac major direct asupra forței internaționale de reprimare a bandelor de la începutul desfășurării acesteia în Haiti.
Ultimatum dur pentru bandele înarmateLiderul de la San Salvador a subliniat că misiunea țării sale în Haiti are un caracter strict noncombatant, cei patru bărbați fiind tehnicieni de aviație, responsabili în principal de sprijinirea evacuărilor medicale.
„Atacul de astăzi nu este nimic în comparație cu ceea ce va urma dacă nu îi eliberează pe cei patru ostatici în viață. Și să nu considerați cuvintele noastre drept amenințări goale”, a transmis Bukele liderilor bandelor din Haiti.
La rândul său, guvernul din Haiti a catalogat miercuri seară operațiunea de recuperare a tehnicienilor drept o „prioritate absolută”, mobilizând toate resursele necesare în coordonare cu Forța de Reprimare a Bandelor.
Situația din HaitiIncidentul evidențiază vulnerabilitățile majore de securitate din Haiti, unde bandele controlează aproximativ 70% din capitala Port-au-Prince, în timp ce țara încearcă să organizeze primele alegeri generale din ultimul deceniu.
Contingentul salvadorian face parte dintr-o forță internațională multinațională mandatată de ONU ce numără peste 2.000 de soldați, incluzând trupe din Ciad, Jamaica și Guatemala, cu un plafon aprobat de până la 5.550 de persoane. Misiunea a fost prelungită de Consiliul de Securitate până în martie 2027.
La începutul lunii octombrie, El Salvador și-a prelungit oficial participarea cu încă un an, extinzându-și mandatul dincolo de evacuările medicale pentru a include desfășurarea de personal civil și militar adaptat necesităților generale ale misiunii.
„Minimum 14% din viitoarele fonduri europene pentru România, adică circa 8,5 miliarde de euro, vor merge pentru proiectele sociale”, a scris Gabriela Firea într-o postare pe Facebook.
Gabriela Firea a precizat că a discutat despre acest subiect cu vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, Roxana Mînzatu, în Parlamentul European de la Strasbourg, în cadrul grupului de lucru al socialiștilor europeni pentru educație și cultură.
„În viitorul buget al Uniunii, 2028-2034, fiecare stat va avea un plan național din care se vor finanța și măsurile sociale. Prioritatea este ca Fondul Social European să rămână la cel puțin 100 de miliarde de euro. Pentru România, asta înseamnă bani pentru copiii din familii vulnerabile, pentru tinerii care au abandonat școala, inclusiv pentru tinerele mame care vor să se întoarcă la cursuri”, a transmis europarlamentarul PSD.
Comisia Europeană propune măsuri pentru sprijinirea profesorilorFirea a precizat că discuțiile au vizat și problemele profesorilor, în special birocrația și dificultățile întâmpinate de cadrele didactice tinere în găsirea unor locuințe accesibile în marile orașe.
„Astfel, Comisia propune ca statele să-i pună pe profesori pe lista de priorități atunci când investesc în locuințe, alături de medici, asistente și pompieri”, a explicat aceasta.
Gabriela Firea a spus că pe 4 noiembrie este așteptată și o recomandare europeană privind condițiile de muncă ale profesorilor.
Aceasta a prezentat și câteva dintre măsurile incluse în pachetul pentru educație pe care Comisia Europeană îl va anunța luna viitoare. Printre acestea se numără crearea unor alianțe între școli pentru matematică, citire și educație digitală, dezvoltarea unor resurse digitale și de inteligență artificială, dar și o nouă strategie pentru învățământul profesional.
„Mi-ar plăcea să văd cât mai multe școli din România în aceste alianțe, mai ales cele din mediul rural”, a adăugat Firea.
Buget de 47 de miliarde de euro pentru viitorul program Erasmus+Un alt subiect al discuției a fost viitorul program Erasmus+.
„Am cerut un buget de 47 de miliarde de euro, mai mult decât a propus Comisia și pentru asta voi vota astăzi”, a transmis aceasta.
Firea a mai precizat că Roxana Mînzatu a insistat asupra necesității unui acord până la sfârșitul anului „pentru ca noile proiecte să poată porni la timp în 2028”.
„Eveniment epocal: primul tren «pe mers» cu ETCS, după 10 ani!”, transmie Asociația Pro Infrastructură, care anunță că prima cursă de acest fel a avut loc miercuri, 21 octombrie.
Trenul InterRegio 1655, care circulă pe ruta București–Suceava, a parcurs sectorul Buftea–Brazi cu sistemul ETCS Nivel 2 activ, fiind tractat de o locomotivă Alstom Traxx. Garnitura a înregistrat un minut de întârziere, potrivit informațiilor publicate de reprezenții asociației.
Aceștia precizează că, dacă sunt excluse cursele de probă, acesta este „primul tren care merge în România cu ETCS activ, în serviciul comercial”.
Tronsonul Buftea–Brazi este primul sector feroviar din țară dotat cu sistemul european de management al traficului feroviar ERTMS. Lucrările au fost finalizate în jurul anului 2016, însă sistemul a fost autorizat abia în 2022.
ETCS permite transmiterea informațiilor despre semnalizare direct în cabina mecanicului și monitorizează permanent poziția și viteza trenului. În cazul depășirii limitelor de siguranță, sistemul poate interveni automat pentru a frâna trenul. Spre deosebire de sistemele tradiționale, care verifică respectarea anumitor condiții în puncte specifice ale traseului, ETCS asigură supravegherea continuă a circulației.
Sistemul urmează să fie extinsPotrivit Asociației Pro Infrastructură, operaționalizarea sistemului a devenit necesară și pentru a permite locomotivelor Alstom Traxx să circule în condiții optime. Aceste locomotive trec automat în modul ETCS atunci când detectează sistemul în infrastructură, ceea ce a creat dificultăți în exploatarea lor pe sectoare unde echipamentele de cale nu erau funcționale.
Asociația explică faptul că, pe ruta București–Constanța, echipamentele ETCS Nivel 1 au fost demontate, traficul desfășurându-se pe sistemul clasic de semnalizare, în așteptarea unor lucrări pentru instalarea ETCS Nivel 2.
Sistemul european de control al traficului feroviar este prevăzut și pe alte secțiuni aflate în modernizare, inclusiv Brașov–Sighișoara, București–Giurgiu, Cluj-Oardea și Arad–Caransebeș–Craiova.
„Predeal-Constanța are ETCS nivel 2 în curs de achiziție, iar pe Brașov-Predeal este prevăzută licitație care va închide (nu știm când) coridorul Curtici-Constanța cu ETCS”, adaugă reprezentanții asociației.
Cazul a fost confirmat marți, 20 octombrie, la Abuja, marcând extinderea epidemiei din Africa Centrală și de Est către Africa de Vest, anunță Reuters. Actualul focar, izbucnit în Republica Democrată Congo în luna mai, a provocat deja 4.646 de decese. Este considerat unul dintre cele mai grave din istorie, iar specialiștii din întreaga lume sunt îngrijorați de viteza răspândirii.
O femeie a călătorit cu avionul și a primit diagnosticul după aproape două săptămâniPacienta este o cetățeană ugandeză care a ajuns în capitala Nigeriei pe 5 octombrie, după un zbor cu escală la Addis Abeba, în Etiopia. Primele simptome au apărut pe 7 octombrie. Patru zile mai târziu, femeia a solicitat îngrijiri la un spital privat din Abuja, prezentând manifestări asemănătoare malariei.
Starea sa nu s-a îmbunătățit, iar medicii au decis să o testeze pentru Ebola după ce au aflat că a călătorit recent printr-o regiune afectată de epidemie.
Testarea a avut loc pe 19 octombrie, la 12 zile după apariția simptomelor, iar diagnosticul a fost confirmat pe 20 octombrie. Ministrul nigerian al Sănătății, Muhammad Ali Pate, a declarat că pacienta se află în izolare și primește tratament medical.
Autoritățile caută persoanele care au intrat în contact cu pacientaPână în prezent, anchetatorii epidemiologici au identificat 44 de contacți, majoritatea personal medical. Printre aceștia se află și soțul femeii, cetățean elvețian care locuiește împreună cu ea în Abuja. Autoritățile încearcă să identifice și pasagerii care au călătorit cu aceasta spre Nigeria, deși nu consideră că femeia prezenta simptome în timpul zborului.
Africa Centres for Disease Control and Prevention Director-General Jean Kaseya warned African countries to strengthen their Ebola preparedness, adding that geographical distance offered no guarantee of protection after Nigeria confirmed a case https://t.co/71bjCWFv79 https://t.co/4h6zYLqQdP
— Reuters (@Reuters) October 22, 2026
Medicul nigerian Ayoade Alakija a avertizat că extinderea epidemiei din estul spre vestul Africii ridică perspectiva unei crize sanitare la nivel continental. Îngrijorarea este amplificată de faptul că Abuja reprezintă un important nod de transport aerian și rutier, cu legături internaționale frecvente.
Uganda respinge suspiciunile privind originea infectăriiMinisterul Sănătății din Uganda susține că femeia călătorise anterior și în Republica Democrată Congo, țara în care se află principalul focar al epidemiei. Autoritățile ugandeze precizează însă că simpla tranzitare a țării nu demonstrează că infectarea s-a produs pe teritoriul lor.
Uganda nu mai înregistra cazuri active la momentul declarației, după ce Organizația Mondială a Sănătății a anunțat în august încheierea focarului din această țară. La începutul lunii octombrie, Kenya confirmase la rândul său primul caz asociat actualei epidemii. Ulterior, numărul infectărilor raportate acolo a ajuns la nouă.
Epidemia a provocat peste 4.600 de morți. Pentru această variantă a virusului nu există un vaccin aprobatActualul focar este provocat de virusul Ebola Bundibugyo, o variantă rară pentru care nu există, în prezent, un vaccin autorizat sau un tratament specific aprobat. În Republica Democrată Congo au fost raportate peste 9.500 de infectări, în opt provincii.
Ebola se transmite prin contact direct cu sângele sau alte fluide corporale ale persoanelor infectate, nu prin simpla apropiere de acestea. Boala poate provoca febră, vărsături, diaree și, în cazurile grave, hemoragii și insuficiență multiplă de organ.
Ministrul nigerian al Sănătății a amintit că Nigeria a reușit să limiteze răspândirea Ebola în timpul epidemiei din Africa de Vest din 2014. Oficialul a declarat că autoritățile dispun de mecanismele necesare pentru a gestiona noul caz, în timp ce monitorizarea contacților și investigațiile epidemiologice continuă.
De asemenea, în Italia și Belgia au izbucnit ciocniri de amploare redusă, iar în Spania și Portugalia protestele față de prețurile la locuințe sunt efervescente, potrivit AFP.
„Cei care călătoresc din Thailanda către Europa trebuie să urmărească cu atenție situația, deoarece aceasta se schimbă rapid, iar Franța rămâne un motiv de îngrijorare, având în vedere că situația este încă în desfășurare”, a declarat ministrul thailandez al Afacerilor Externe, Sihasak Phungketkeow, reporterilor miercuri seara, în timpul unei vizite în Italia.
El a menționat îngrijorările legate de protestele din Italia, subliniind că omologul său italian a fost nevoit să anuleze întâlnirea bilaterală din cauza unei ședințe urgente a cabinetului de guvern privind tulburările, adăugând: „Suntem îngrijorați și în privința Spaniei”.
„Dacă nu este absolut necesar, având în vedere tot ce se întâmplă în aceste țări, cred că este mai bine să amânați călătoria pentru o perioadă”, a spus el.
Ambasada Malaeziei la Paris le-a recomandat duminică cetățenilor malaezieni aflați în Franța „să dea dovadă de prudență și să rămână vigilenți” din cauza protestelor.
„Deși călătoriile în Franța rămân neîngrădite, cetățenilor malaezieni li se recomandă să ia în considerare amânarea călătoriilor neesențiale până când situația se va îmbunătăți”, se arată într-un comunicat.
China și-a avertizat cetățenii care călătoresc în Franța să ia măsuri de siguranță, a raportat luni postul public de televiziune CCTV, după ce primăriile și magazinele au fost jefuite și incendiate în weekend.
„În această dimineață, 22 octombrie 2026, în jurul orei 05:00, printr-un apel la Sistemul Național Unic pentru Apeluri de Urgență 112, Dispeceratul Integrat ISU–SMURD–SAJ Iași a fost sesizat cu privire la producerea unui grav accident rutier în localitatea Soci, comuna Miroslovești, județul Iași, în care au fost implicate o autoutilitară și un autoturism”, a transmis ISU Iași.
La locul accidentului au fost mobilizate forțe din cadrul Secției de Pompieri Pașcani, respectiv două autospeciale de stingere cu apă și spumă și un echipaj de prim ajutor calificat (EPA), cu 13 cadre militare. De asemenea, au intervenit trei echipaje ale Serviciului de Ambulanță Județean Iași, dintre care unul de tip C, cu medic.
În urma accidentului, autoutilitara, care transporta piese auto, a fost cuprinsă de un incendiu generalizat. Pompierii au intervenit pentru stingerea flăcărilor și prevenirea extinderii acestora.
La fața locului au fost identificate trei victime. Două persoane, respectiv șoferii celor două vehicule implicate, au fost declarate decedate.
Cea de-a treia victimă, conștientă, dar cu politraumatisme, a fost evaluată și preluată de un echipaj medical al Serviciului de Ambulanță Județean Iași, pentru acordarea îngrijirilor medicale.
Incendiul produs la autoutilitară a fost lichidat, iar intervenția echipajelor medicale la locul accidentului s-a încheiat.
Cauzele și împrejurările producerii accidentului rutier urmează să fie stabilite de autoritățile competente, în urma cercetărilor.
MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României postdecembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.
Anul 2020 a fost anul în care pandemia de COVID-19 a schimbat radical viața de zi cu zi în întreaga lume. Virusul identificat în China la sfârșitul lui 2019 s-a răspândit rapid în Europa, iar la sfârșitul lunii februarie a ajuns și în România. În numai câteva săptămâni, țara a trecut de la primele cazuri izolate la stare de urgență, restricții severe de circulație, închiderea școlilor și suspendarea sau limitarea unei mari părți a activităților economice și sociale.
Pentru MEDIAFAX, anul 2020 a însemnat adaptarea la o situație nemaiîntâlnită în cei aproape 30 de ani de existență ai agenției. Într-un an în care milioane de oameni au rămas în case, iar informația despre virus, restricții și deciziile autorităților a devenit esențială, MEDIAFAX a transmis zilnic evoluția pandemiei și măsurile luate pentru limitarea răspândirii virusului.
Cum a ajuns COVID-19 în RomâniaCoronavirusul a fost identificat pentru prima dată în Wuhan, China, la sfârșitul anului 2019. În ianuarie 2020, pe măsură ce numărul cazurilor și al deceselor creștea, atenția întregii lumi s-a îndreptat către orașul chinez devenit epicentrul epidemiei.
MEDIAFAX relata încă din 25 ianuarie despre amploarea situației.
„Creştere dramatică a bilanţului morţilor, în China. Noul tip de coronavirus a făcut 41 de victime, 1.400 de persoane la nivel mondial, infectate. Oraşul chinez Wuhan va construi în 15 zile un al doilea spital pentru tratarea pacienţilor infectaţi cu coronavirus. De asemenea, autorităţile din Hong Kong au declarat stare de urgenţă din cauza răspândirii virusului”, a scris MEDIAFAX la acel moment.
Inițial, întreaga situație a fost considerată o epidemie, însă pe măsură ce virusul se răspândea în afara Chinei și numărul cazurilor creștea rapid în mai multe state, OMS a declarat pandemia de COVID-19.
În România, primele măsuri preventive au fost luate încă din februarie 2020, înainte de confirmarea oficială a primului caz. Autoritățile au introdus măsuri de control la frontiere, au pregătit spații de carantină și au început să urmărească persoanele care veneau din zone afectate de epidemie.
Angajati ai ADP sector 4 si ai unui operator de salubritate participa la o actiune de dezinfectie a scarilor de bloc si a spatiilor adiacente acestora, in Bucuresti, vineri, 22 mai 2020. Parlamentul a adoptat miercuri, 20 mai, cu modificari, Hotararea de guvern privind starea de alerta instituita dupa 2 luni de stare de urgenta in urma pandemiei de COVID-19. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO
Cu toate acestea, s-a produs inevitabilul: primul caz de COVID-19 din România a fost confirmat în seara zilei de 26 februarie 2020, la un bărbat din județul Gorj. Acesta intrase în contact cu un cetățean italian din Rimini, care fusese în zona respectivă între 18 și 22 februarie și era infectat cu SARS-CoV-2. Bărbatul din Gorj era asimptomatic la momentul confirmării și a fost transportat la Institutul „Matei Balș” din București.
În primele zile, cazurile au crescut lent și au fost identificate în special în rândul persoanelor care intraseră în contact cu oameni veniți din străinătate. Autoritățile au încercat să limiteze transmiterea prin anchete epidemiologice, izolare și carantină.
Pentru presă, însă, pandemia devenea deja principalul subiect al zilei. MEDIAFAX a început să publice materiale explicative despre simptomele bolii, măsurile de protecție și evoluția epidemiei în celelalte state europene.
În Italia, de exemplu, situația se agravase dramatic. Pe 12 martie, MEDIAFAX relata despre măsurile luate în Lombardia:
„Situaţia disperată din Italia a determinat autorităţile din nordul ţării să demareze construirea unui spital. Termenul: 6 zile. Lombardia, regiunea de nord a Italiei, este în stare de urgenţă. 3.852 de pacienţi spitalizaţi, dintre care 560 la terapie intensivă sunt la Milano, Brescia şi Bergamo, cele mai importante oraşe ale Lombardiei. Ieri, 149 de oameni au încetat din viaţă datorită coronavirusului doar în nordul ţării”, a scris MEDIAFAX pe 12 martie 2020.
03 Aprile 2020 Bergamo (Italy).Video calls with relatives for Covid patients who cannot receive visits, in a ward of the Papa Giovanni XXIII hospital in Bergamo (Credit Image: © Claudio Furlan/LaPresse via ZUMA Press)
În aceeași zi, MEDIAFAX a publicat un articol despre semnificația stării de urgență, cine o poate institui și ce măsuri se impun.
După 10 martie, ritmul infectărilor din România s-a accelerat. Dacă în primele 12 zile de la confirmarea primului caz erau raportate, în general, unul sau două cazuri pe zi, numărul acestora a început să crească rapid. Pe 14 martie, România depășea 100 de cazuri confirmate, iar relatarea în regim de live text avea să devină una dintre principalele forme de informare despre pandemie.
De la primele cazuri la lockdownPe 16 martie 2020, când România avea deja o creștere evidentă a numărului de infectări, a fost luată prima măsură importantă: președintele de atunci, Klaus Iohannis, a decretat starea de urgență pentru 30 de zile, pe întreg teritoriul țării.
Decretul prevedea restrângerea temporară a unor drepturi și libertăți, între care libera circulație, libertatea întrunirilor, dreptul la învățătură și libertatea economică, în scopul limitării răspândirii virusului. La acel moment, România intra într-o perioadă fără precedent pentru generațiile contemporane.
Una dintre cele mai importante etape a fost adoptarea Ordonanței Militare nr. 3 din 24 martie 2020.
Începând cu 25 martie 2020, pentru deplasările permise, oamenii aveau nevoie, în funcție de situație, de declarație pe propria răspundere sau de adeverință de la angajator. Poliția și celelalte structuri abilitate verificau motivele pentru care persoanele se deplasau.
În esență, oamenii puteau ieși din casă pentru motive considerate necesare: deplasarea la serviciu, cumpărături de produse de bază, asistență medicală, îngrijirea unor persoane sau alte situații justificate. Tot atunci a fost instituită izolarea sau carantinarea persoanelor care intrau în România, în funcție de situația epidemiologică și de zona din care proveneau.
Au fost închise sau limitate numeroase activități economice și sociale, școlile și universitățile au rămas închise, iar o parte importantă a angajaților a trecut la munca de acasă. Restaurantele, cafenelele, cinematografele, teatrele și alte spații în care exista risc de aglomerare au fost închise pentru public sau au funcționat în regim restricționat.
A fost, practic, perioada în care România a cunoscut ceea ce în limbajul curent a fost numit „lockdown”.
În toată această perioadă, MEDIAFAX a transmis zilnic bilanțurile privind cazurile de coronavirus transmise de Grupul de Comunicare Strategică, întrucât cifrele pandemiei deveniseră informația urmărită de întreaga populație.
Cum comunicau autoritățilePandemia a schimbat și modul în care statul comunica zilnic cu populația. În primele luni, principalul canal de comunicare a fost Grupul de Comunicare Strategică, care transmitea zilnic bilanțul cazurilor, al persoanelor vindecate și al deceselor. Informările erau preluate masiv de televiziuni, site-uri de știri, dar și de MEDIAFAX.
În paralel, deveniseră extrem de vizibile declarațiile lui Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, ale ministrului Sănătății și ale ministrului de Interne, dar și mesajele președintelui Klaus Iohannis. Autoritățile insistau asupra ideii de informare din surse oficiale și avertizau în privința informațiilor false.
În fiecare zi, numărul cazurilor noi, al persoanelor internate la ATI și al deceselor devenise un reper pentru milioane de români. Pentru presă, transmiterea rapidă și corectă a acestor date a devenit una dintre principalele misiuni ale perioadei.
În același timp, au existat schimbări frecvente ale regulilor, explicații succesive și situații în care populația a trebuit să se adapteze rapid unor noi restricții.
România iese din lockdown, dar pandemia continuăPe 14 mai 2020, Guvernul a decis instituirea stării de alertă, iar aceasta a intrat în vigoare la 15 mai, după încheierea stării de urgență. Nu a fost însă o revenire la normalitate. A fost, mai degrabă, trecerea de la restricțiile foarte severe din lockdown la un sistem de restricții graduale și măsuri sanitare.
„Aşa-numita relaxare se va face pas cu pas, un astfel de pas fiind, de regulă, cam de două săptămâni. Unele măsuri le vom lua începând din 15 mai, dar următorul calup de măsuri de relaxare va veni la începutul lui iunie, apoi la mijlocul lui iunie şi aşa mai departe. Din 15 mai vom avea, de exemplu, la dispoziţie, iarăşi saloanele de îngrijire personală, se vor redeschide saloanele de coafură, frizerie”, spunea Klaus Iohannis pe 14 mai 2020, într-o declarație de presă, citat de MEDIAFAX.
Masca a devenit obligatorie în numeroase spații închise, în mijloacele de transport în comun și la locul de muncă. Circulația a fost permisă într-o măsură mult mai mare, iar unele activități economice și sociale au fost redeschise treptat.
Vara lui 2020 a adus o perioadă de relativă relaxare. Restaurantele, terasele, magazinele și alte activități au început să funcționeze din nou, însă cu reguli sanitare.
În același timp, în alte state europene începea să se vadă revenirea virusului. Pe 20 august, MEDIAFAX relata despre creșterea numărului de cazuri din Italia și Spania:
„Din luna mai (2020 – n.r) Italia nu a mai avut atât de multe cazuri noi de Covid-19. Miercuri, autoritățile de la Roma au raportat 642 de noi infectări. (…) 3.715 cazuri de noi cazuri de Covid-19 au fost înregistrate în Spania, în ultimele 24 de ore. Numărul reprezintă, de asemenea, un record de când ţara a ieşit din carantina de 3 luni”, a scris MEDIAFAX pe 20 august 2020.
În toamnă, însă, pandemia a intrat într-o nouă fază.
Valul din toamna lui 2020Odată cu reluarea școlilor și apropierea sezonului rece, numărul infectărilor a început din nou să crească. România a intrat într-o perioadă de accelerare a transmiterii virusului, iar autoritățile au reintrodus și înăsprit treptat restricțiile.
În octombrie, au fost anunțate noi măsuri pentru limitarea răspândirii virusului. Activitatea teatrelor, restaurantelor și sălilor de spectacole era condiționată de rata de infectare din localitate, iar evenimentele private au fost interzise la nivel național.
„Referitor la programul teatrelor, restaurantelor, sălilor de spectacole, restaurantelor, cafenelelor, acolo unde incidenţa e sub sau egală cu 1,5 la mie, ele vor funcţiona cu capacitatea de 50%. Atunci când depăşeşte 1,5 şi până la 3 la mie vor funcţiona cu capacitate de 30%, iar programul va fi redus până la ora 23.00. Atunci când incidenţa depăşeşte 3 la mie activitatea va fi sistată. Evenimentele private, cum ar fi nunţi, botezuri, aniversări, mese festive în spaţii deschise şi închise sunt interzise pe plan naţional până vom observa o scădere a numărului de cazuri”, spunea ministrul Sănătății la acea vreme, Nelu Tătaru, potrivit MEDIAFAX.
La sfârșitul lunii octombrie, situația devenise critică în mai multe state europene. MEDIAFAX relata pe 25 octombrie că Franța înregistrase într-o singură zi aproximativ 52.000 de cazuri noi.
În noiembrie s-a depășit pragul de 10.000 de infectări raportate într-o singură zi, iar presiunea asupra spitalelor și secțiilor ATI a devenit foarte mare.
Pacienti infectati cu SARS-CoV-2 internati in noua Unitate de Primiri Urgente (UPU) a Spitalului Clinic de Urgenta „Bagdasar-Arseni”, asteapta eliberarea unui pat la terapie intensiva, in Bucuresti, marti, 12 octombrie 2021. In ultimele 24 de ore, in Romania, au fost inregistrate 16.743 de cazuri noi de persoane infectate cu SARS – CoV – 2 (COVID – 19) si 442 de decese. In unitatile sanitare de profil, sunt internate cu COVID-19, 17.141 de persoane, dintre acestea, 1.667 sunt internate la ATI. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO
Au fost instituite succesiv restricții locale și naționale: purtarea măștii în tot mai multe spații, limitarea activităților economice, închiderea sau restrângerea unor activități, limitarea circulației în anumite intervale și carantinarea unor localități.
În paralel, au apărut primele vești importante despre eficiența vaccinurilor anti-COVID-19. În noiembrie, Pfizer/BioNTech și Moderna au anunțat rezultate preliminare care indicau o eficiență ridicată a vaccinurilor dezvoltate prin tehnologia ARN mesager.
MEDIAFAX relata pe 16 noiembrie despre rezultatele vaccinului Moderna și despre perspectiva pe care acestea o deschideau în lupta împotriva pandemiei, în contextul anunțurilor făcute anterior de Pfizer și BioNTech.
„Rezultatele [vaccinului Moderna] vin să completeze veştile bune primite săptămâna trecută, când Pfizer a publicat date similare. Cele două anunţuri sporesc încrederea în faptul că vaccinurile pot ajuta la învingerea pandemiei. Ambele companii au folosit o abordare extrem de inovatoare şi experimentală pentru a-şi proiecta vaccinurile. Este un vaccin pe bază de ARN, la fel ca vaccinul produs de Pfizer şi BioNTech. Este fabricat din acid ribonucleic mesager (ARNm), un cod genetic care spune celulelor cum să producă proteine, ce ajută sistemul imunitar să producă anticorpi pentru combaterea virusului”, scria MEDIAFAX la momentul respectiv.
În acest context, România a ajuns la alegerile locale și parlamentare cu virusul încă prezent la un nivel ridicat.
Alegerile locale în pandemieAlegerile locale, programate inițial mai devreme în 2020, au fost amânate din cauza pandemiei. Parlamentul a stabilit în cele din urmă data de 27 septembrie 2020 pentru alegerea primarilor, consiliilor locale, președinților de consilii județene și consiliilor județene. A fost primul mare scrutin organizat în România în timpul pandemiei.
Campania electorală s-a desfășurat în condiții speciale. Au fost stabilite reguli sanitare pentru întâlnirile electorale, iar autoritățile au limitat numărul de participanți și au impus măsuri precum purtarea măștii și distanțarea.
Persoane isi exercita dreptul la vot intr-o sectie de votare organizata pentru alegerile locale in Calacea, judetul Bihor, duminica 27 septembrie 2020. SEBASTIAN TATARU / MEDIAFAX FOTO
Și în secțiile de votare au existat reguli speciale: purtarea măștii, dezinfectarea mâinilor, distanțarea și măsuri pentru evitarea aglomerației.
Românii au mers totuși la urne. Prezența națională a fost de 46,02%, aproximativ 8,42 milioane de alegători.
Scrutinul a reprezentat și o importantă bornă politică: PNL a obținut numeroase primării și consilii județene, PSD și-a păstrat o parte importantă din administrația locală, iar USR PLUS și-a consolidat poziția în marile orașe.
Alegerile parlamentare din 6 decembrieLa numai câteva luni după alegerile locale, România a organizat și alegerile parlamentare.
Scrutinul a avut loc la 6 decembrie 2020, într-un moment în care România traversa unul dintre cele mai dificile episoade ale pandemiei.
Înaintea alegerilor, autoritățile au transmis că persoanele infectate sau aflate în izolare sau carantină aveau dreptul să voteze, fiind stabilite proceduri speciale, inclusiv prin intermediul urnei speciale.
Și în secțiile de votare au fost aplicate reguli sanitare pentru protejarea alegătorilor și a membrilor birourilor electorale.
Diferența față de alegerile locale a fost însă vizibilă la nivelul participării. La parlamentare, prezența a fost de doar 33,24%, respectiv aproximativ 5,9 milioane de alegători. Rezultatul a produs și o surpriză majoră prin intrarea în Parlament a Alianței pentru Unirea Românilor (AUR), formațiune nouă pe scena parlamentară.
Alegerile au deschis drumul către formarea unei noi majorități parlamentare și, ulterior, a guvernului condus de Florin Cîțu, susținut de PNL, USR PLUS și UDMR.
Prima speranță: vaccinul ajunge în RomâniaLa sfârșitul lui 2020, pandemia nu era încheiată. România avea sute de mii de cazuri confirmate, iar spitalele și secțiile ATI continuau să fie supuse unei presiuni foarte mari.
Anul se încheia însă cu prima perspectivă reală de ieșire din criză: vaccinul anti-COVID-19 ajungea în România.
Pe 27 decembrie 2020, MEDIAFAX relata despre momentul în care a fost administrat primul vaccin anti-COVID-19 în România. Prima persoană vaccinată a fost o asistentă medicală, într-un moment care marca începutul campaniei naționale de vaccinare.
Pentru MEDIAFAX, 2020 a fost mai mult decât un an dominat de breaking news. A fost anul în care misiunea agenției de a transmite rapid informația a căpătat o miză aparte. De la primele informații despre situația din Wuhan și confirmarea primului caz din România până la restricții, lockdown, bilanțuri zilnice, alegeri și apariția vaccinurilor, pandemia a fost urmărită pas cu pas.
MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo, încă de la început, în mijlocul evenimentelor care au făcut prima pagină a ziarelor, au deschis jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.
35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.
Înseamnă 35 de ani în care MEDIAFAX a fost acolo.
În mijlocul evenimentelor. În mijlocul istoriei.
Problemele sale au început la vârsta de 19 ani, când a fost diagnosticat cu boala cronică de rinichi, având ambii rinichi polichistici, dintre care unul atrofiat. Bărbatul a beneficiat de un transplant renal de la mama sa, care i-a permis să ducă o viață normală timp de 25 de ani.
Într-o zi, starea sa de sănătate s-a complicat. În urma unei infecții cu coronavirus, a apărut o reacție de rejet a grefei renale, iar Iulian a fost nevoit să înceapă hemodializa. Pentru a facilita tratamentul, i-a fost creată o fistulă arteriovenoasă, care s-a dilatat anevrismal în contextul unei hipertensiuni arteriale. Ca urmare a acestei complicații, Iulian a fost internat timp de aproximativ o lună și jumătate. După montarea unei proteze vasculare la braț, membrul stâng a ajuns de două ori mai mare decât cel drept, apărând un hematom de dimensiunea unei mingi de tenis.
Îngrijorați de starea acestuia, familia a căutat o altă părere medicală. În urma mai multor recomandări, bărbatul a ajuns la Dr. Sorin Băilă, medic primar chirurgie vasculară la Spitalul Clinic SANADOR. Aici, examenul clinic și ecografia Doppler au confirmat dilatarea anevrismală a fistulei și prezența trombozei la nivelul membrului superior, situație care impunea tratament imediat.
Dr. Sorin Băilă a efectuat o intervenție complexă, prin care a desființat fistula arteriovenoasă brahio-cefalică de la brațul stâng, a rezecat dilatația anevrismală și a realizat o angioplastie de lărgire cu petec la nivelul arterei brahiale. Ulterior, pentru continuarea dializei, i-a creat pacientului o nouă fistulă arteriovenoasă cu proteză la brațul drept.
Sora lui Iulian își amintește teama trăită în acele momente, când familia se gândea că bărbatul ar putea să-și piardă nu doar brațul, ci și viața.
Evoluția postoperatorie a fost însă favorabilă, fără complicații, iar după fizioterapie, Iulian a ajuns să-și folosească din nou, fără probleme, mâna stângă.
Pentru familie, un rol important l-a avut și relația cu medicul care i-a efectuat tratamentul. Dr. Sorin Băilă le-a explicat în detaliu cum trebuie îngrijită și utilizată fistula, oferindu-i pacientului sfaturi și încurajări la fiecare vizită. Sora lui Iulian consideră că acest sprijin l-a ajutat pe fratele său să își recapete și încrederea după experiența dificilă.
La Spitalul Clinic SANADOR, pacienții au acces la intervenții de chirurgie vasculară, realizate de medici experimentați, într-unul dintre cele mai bine dotate blocuri operatorii din România. Operațiile sunt efectuate cu sprijinul specialiștilor din Secția de Anestezie și Terapie Intensivă de categoria I, cu nivel de competență extinsă.
Anunțul a fost făcut de Kim Yo Jong, sora liderului nord-coreean, Kim Jong Un, după ce a făcut o vizită la fortificațiile de la frontieră alături de comandanți militari de rang înalt, notează Reuters.
Kim a anunțat că noile difuzoarea au fost deja poziționate și vor fi pregătite de activare până la sfârșitul lunii octombrie. Sora liderului nord-coreean a mai transmis că Seulul se va confrunta și cu „cele mai îngrozitoare și tulburătoare situații”, dacă persistă interferența în afacerile interne ale Coreei de Nord.
Reacția vine după ce Coreea de Nord a acuzat trupe ale Sudului că a efectuat tir uri de avertisment în mai multe zone de graniță. Seulul a confirmat, subliniind că acțiunile militare au reprezentat măsuri legitime și defensive. Totodată, Ministerul sud-coreean al Apărării a declarat că va răspunde proporțional dacă Phenianul își va pune amenințările în aplicare.
Deși Coreea de Sud, prin Ministrul Reunificării și Ministerul Apărării, a făcut apel la calm și la reluarea dialogului, Kim Yo Jong a avertizat că trupele nord-coreene vor elimina fără milă forțele sud-coreene dacă focurile de avertisment vor provoca pagube pe teritoriul Coreei de Nord sau vor răni militari.
Noile tensiuni au loc după ce o mincă nord-coreeană a explodat în Zona Demilitarizată și a rănit trei militari sud-coreeni au fost răniți, accident calificat drept o încălcare a armistițiului, potrivit Comandamentului Națiunilor Unite.
Eforturile de pace ale Seulului, puse la încercareAmenințările Phenianului complică eforturile președintelui sud-coreean Lee Jae Myung de a reduce ostilitățile dintre cele două state. După preluarea mandatului, acesta a promovat dialogul diplomatic și diminuarea tensiunilor.
Administrația Lee a oprit transmisiunile sud-coreene și a început demontarea difuzoarelor fixe de la graniță în 2025, măsuri considerate de Seul drept pași pentru consolidarea încrederii. Ulterior, Coreea de Nord și-a suspendat propriile transmisiuni către sud.
Relațiile dintre Coreea de Nord și Coreea de Sud s-au deteriorat puternic în ultimii ani. Phenianul a renunțat la reunificare ca obiectiv național și a descris Coreea de Sud drept „principalul său dușman”.
Autoritățile din mai multe țări au suspendat preventiv servicii online, în timp ce experții avertizează că atacatorii încearcă deja să exploateze problemele de securitate, relatează Reuters. Măsurile au afectat instituții publice, spitale, platforme educaționale și alte servicii online din Europa. Vulnerabilitățile au fost identificate în PHP, limbaj de programare utilizat pe scară largă pentru funcționarea site-urilor și aplicațiilor web.
Site-uri guvernamentale și spitale, scoase temporar offlineÎn Olanda, autoritățile au suspendat preventiv accesul la mai multe platforme, inclusiv Overheid.nl, portalul serviciilor guvernamentale, și MijnOverheid.nl, destinat comunicării dintre cetățeni și administrație. Printre organizațiile afectate s-au numărat Portul Rotterdam, federația națională de fotbal, mai multe partide politice și spitale.
În Franța, Ministerul de Interne a anunțat închiderea temporară a site-urilor prefecturilor, în așteptarea actualizărilor de securitate. Finlanda a suspendat preventiv servicii online guvernamentale, iar Germania a dezactivat mai multe site-uri federale.
În Belgia, Ministerul de Externe și-a întrerupt temporar serviciile web, în timp ce autoritățile din Cehia au luat măsuri similare. Fundația Wikimedia, care administrează Wikipedia, a anunțat suspendarea preventivă a unor sisteme până la instalarea remedierilor. Internet Archive a fost, de asemenea, indisponibil temporar. Autoritățile au subliniat că închiderea preventivă a site-urilor nu înseamnă automat că acestea au fost compromise de hackeri.
Vulnerabilități vechi, descoperite cu inteligența artificialăProblemele de securitate au fost identificate independent de cercetători ai companiilor Calif și Wiz, care au utilizat instrumente bazate pe inteligență artificială, inclusiv modele dezvoltate de Google și OpenAI. Potrivit Wiz, vulnerabilitățile existau în codul PHP de mai bine de un deceniu, dar exploatarea lor ar fi fost extrem de dificilă prin metode tradiționale.
Cele două probleme, evaluate la 9,2 din 10 ca gravitate, pot permite executarea de cod malițios de la distanță, fără autentificare, pe serverele vulnerabile. Compania de securitate Cloudflare a raportat apariția unor tentative de atac, iar Amazon a anunțat că detectase o încercare de exploatare încă din 17 octombrie, înaintea dezvăluirii publice.
Actualizările au fost lansate. Experții avertizează asupra riscului de atacuriDezvoltatorii PHP au publicat miercuri remedierile de securitate și au recomandat instalarea lor imediată. CERT-EU, echipa de răspuns la incidente cibernetice a instituțiilor Uniunii Europene, a recomandat suspendarea temporară a sistemelor vulnerabile atunci când actualizarea nu poate fi aplicată rapid.
Potrivit companiei Censys, aproximativ 1,5 milioane dintre cele 2,6 milioane de servere identificate ca utilizând PHP raportau versiuni pentru care nu exista o remediere disponibilă. Specialiștii avertizează că publicarea detaliilor tehnice și utilizarea inteligenței artificiale pot accelera dezvoltarea atacurilor împotriva serverelor care rămân neactualizate.
Potrivit noii politici, Airbnb interzice solicitările care presupun un efort sau un timp considerabil ori activități care ar trebui realizate, în mod obișnuit, de personalul de curățenie, scrie Euronews.
Turiștii vor putea fi rugați, în schimb, să pună vasele folosite în chiuvetă, să adune prosoapele sau să sorteze gunoiul în recipientele desemnate din locuință.
Airbnb va afișa mai clar regulile gazdelor înainte de rezervare și va semnala solicitările care nu respectă noua politică.
Conform sursei citate, vor exista șapte reguli standard pe care gazdele le pot afișa, care acoperă orele de check-in și check-out, numărul de oaspeți, fumatul, acceptarea animalelor de companie, orele de liniște și filmările și fotografiile comerciale.
Noile reguli vor intra în vigoare pentru rezervările făcute începând cu 20 noiembrie 2026.
Platforma precizează că taxa de curățenie trebuie să acopere curățenia obișnuită dintre două sejururi, iar turiștii nu pot fi taxați pentru neîndeplinirea unor sarcini de check-out interzise.
Schimbarea vine după nemulțumirile turiștilor față de listele de treburi pe care unele gazde le impuneau înainte de plecare, în condițiile în care aceștia plăteau deja taxe de curățenie.
Comisia Europeană a anunțat că a propus noi reguli pentru platformele de închirieri pe termen scurt în contextul crizei locuințelor.
Într-un interviu acordat marți rețelei Axel Springer Global Reporters Network, din care face parte și Politico, Petr Pavel a declarat că sancțiunile impuse de SUA și Europa asupra petrolului rusesc, oligarhilor și altor sectoare ale economiei puneau Rusia „sub presiune”.
Însă acordul anunțat de Trump la începutul acestei luni, prin care Rusia urma să furnizeze Statelor Unite sute de mii de tone de motorină, i-a oferit Moscovei „un răgaz să respire”.
„Acum va fi mult mai dificil”, a declarat Petr Pavel. „Rusia profită de acest moment pentru a scăpa de presiune, iar acest lucru reprezintă și un fel de încurajare morală pentru ei”.
Casa Albă a transmis miercuri că Trump „a negociat cu succes” acordul pentru a aproviziona piața mondială cu „cantități uriașe de motorină și pentru a reduce prețurile”.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a scris pe rețelele sociale că acordul „servește intereselor Rusiei” și îi permite acesteia „să ucidă mai mulți oameni, să continue războiul mai mult timp, să respecte și mai puțin America și să provoace pierderi și pagube și mai mari în întreaga lume”.
Petr Pavel: Trump are o abordare mai deschisă față de Rusia decât liderii europeniPreședintele Cehiei și-a exprimat sprijinul pentru președintele ucrainean.
„Cred că președintele Zelenski și întreaga Ucraină sunt victimele unui conflict”, a declarat Pavel. „Aș fi probabil ultimul care ar învinovăți Ucraina pentru acest conflict. Nu Ucraina a atacat Rusia. Nu Ucraina a amenințat Rusia”.
El a adăugat că Trump are o abordare mai deschisă față de Rusia decât oricare dintre liderii europeni.
„Într-o anumită măsură, ar putea fi atras de Vladimir Putin ca lider cu autoritate, dar nu cred că președintele Trump privește lucrurile din perspectiva unei lupte între democrație și autocrații, deoarece le analizează pur și simplu din perspectiva prosperității economice a Statelor Unite”, a adăugat Pavel.
Președintele Cehiei avertizează că Rusia ar putea ignora Europa și UcrainaDeși și-a exprimat îngrijorarea cu privire la acordul privind motorina, Pavel a evitat să afirme că Statele Unite au trădat Ucraina sau ceilalți parteneri europeni.
„Nu știu încă dacă putem numi acest lucru o trădare, dar l-aș numi o greșeală”, a declarat el.
„Pentru că … acest lucru oferă acum Rusiei o nouă speranță: speranța că poate ignora Europa, că poate ignora Ucraina, că se poate concentra pe încheierea unui acord cu Statele Unite, eventual și cu China, și că poate aranja totul în funcție de propriile priorități și strategii. Cred că acest lucru este în mod clar împotriva intereselor noastre în Europa”, a adăugat președintele Cehiei.
Pavel nu a exclus ca țările europene să cumpere din nou petrol din Rusia în viitor, dar a precizat că acest lucru nu se va întâmpla prea curând.
„Dacă într-o zi Rusia va fi o țară care respectă suveranitatea și granițele altor state, de ce nu am avea relații comerciale normale cu o astfel de țară? Dar Rusia nu a ajuns încă în acel punct”, a spus el.
Accidentul s-a produs vineri, 16 octombrie, în timpul unui tur al complexului istoric Taliesin West din Scottsdale, în apropiere de Phoenix, potrivit Associated Press. Victima a fost identificată drept Rogério Renato Mateucci, în vârstă de 55 de ani, originar din São Paulo, Brazilia.
Potrivit poliției din Scottsdale, martorii au declarat că bărbatul a fost lovit în cap de un fragment de acoperiș din plexiglas și a murit pe loc.
Rafalele de vânt au smuls o parte din acoperișul clădiriiÎn ziua accidentului, regiunea era afectată de vânt puternic. Serviciul Național de Meteorologie din Statele Unite a înregistrat, la aeroportul din Scottsdale, rafale de până la 61 km/h. Potrivit sergentului Allison Sempsis, purtătoare de cuvânt a poliției locale, obiectul care a provocat moartea turistului era o bucată de plexiglas desprinsă din acoperiș.
Circumstanțele exacte în care s-a desprins materialul sunt investigate de autorități. Fundația Frank Lloyd Wright, care administrează proprietatea, a anunțat închiderea temporară a complexului.
Reprezentanții instituției au transmis condoleanțe familiei victimei și au precizat că nu vor oferi alte comentarii pe durata investigației. Miercuri, 21 octombrie, Taliesin West rămânea închis vizitatorilor, fără să fi fost anunțată o dată pentru reluarea tururilor.
Victima era rectorul unei universități din BraziliaRogério Renato Mateucci ocupa funcția de rector al Universității Pontificale Catolice din Paraná, instituție situată în orașul Curitiba. Potrivit universității, acesta era și membru laic al comunității catolice mariste. Bărbatul se afla în Statele Unite pentru a participa la un program internațional organizat la Arizona State University.
În timpul vizitei în Arizona, Mateucci a ales să exploreze Taliesin West, una dintre cele mai cunoscute opere ale arhitectului Frank Lloyd Wright. Universitatea braziliană a confirmat decesul rectorului într-o declarație oficială.
Rogério Renato Mateucci a murit într-un accident neobișnuit, în timp ce vizita Taliesin West. Sursa foto: X
Ce este Taliesin West, proprietatea UNESCO vizitată anual de aproximativ 100.000 de turiștiComplexul Taliesin West a fost construit începând din 1937, în deșertul Sonora, și a servit drept reședință de iarnă pentru Frank Lloyd Wright. Arhitectul a folosit proprietatea și ca laborator de creație, unde studenții săi experimentau metode de proiectare adaptate mediului natural.
Clădirile sunt cunoscute pentru acoperișurile joase, zidurile de piatră și integrarea în peisajul deșertic. Taliesin West face parte din patrimoniul mondial UNESCO și atrage anual până la 100.000 de vizitatori, potrivit Fundației Frank Lloyd Wright.
Complexul este considerat unul dintre cele mai importante exemple ale arhitecturii organice promovate de Wright, în care construcțiile sunt proiectate în armonie cu mediul înconjurător.
Poliția continuă ancheta, iar proprietatea rămâne închisăAutoritățile din Scottsdale investighează circumstanțele accidentului, inclusiv desprinderea fragmentului de acoperiș care a provocat decesul turistului. Fundația Frank Lloyd Wright a anunțat că proprietatea va rămâne închisă până la noi informații.
Purtătoarea de cuvânt a poliției a precizat că ancheta nu împiedică, din punct de vedere procedural, redeschiderea complexului. La data relatării articolului, reprezentanții fundației nu comunicaseră când vor fi reluate vizitele.
Inter s-a impus miercuri seară, 21 octombrie, prin golul marcat de Carlos Augusto în ultimul sfert de oră al partidei, scrie Sky Sport Italia. Succesul aduce primele puncte europene ale echipei în actualul sezon, după o serie de rezultate nefavorabile care, potrivit lui Chivu, au afectat încrederea jucătorilor.
Chivu: „Am demonstrat că știm și să suferim”La finalul întâlnirii, antrenorul român a explicat că Inter a început bine, dar ulterior a devenit mai precaută. „Am avut un început bun, apoi a apărut o anumită îngrijorare. Ultimele înfrângeri din Liga Campionilor au lăsat urme”, a declarat Chivu. Tehnicianul a subliniat importanța schimbărilor efectuate înainte de minutul 60, care au adus un plus de energie.
„Când am rămas în zece oameni, am reușit să adăugăm acel ceva care ne-a lipsit mereu. Am demonstrat că știm și să suferim. Ne-am suflecat mânecile”, a spus antrenorul. Chivu consideră că victoria obținută în condiții dificile poate avea un efect important asupra moralului echipei. „Să câștigi în acest fel îți dublează încrederea în propriile forțe.”
Bucuria jucătorilor de la Inter Milano după marcarea golului în meciul cu Șahtior Donețk din Liga Campionilor. Sursa foto: captură video X
Eliminarea lui Bastoni: „A fost provocat, dar a făcut o prostie”Unul dintre momentele decisive ale partidei a fost eliminarea lui Alessandro Bastoni, care a primit două cartonașe galbene. Cristian Chivu a recunoscut că fundașul italian a reacționat greșit, chiar dacă a fost provocat de adversari. „A fost provocat, dar apoi a făcut o imprudență”, a declarat antrenorul.
Potrivit acestuia, Bastoni era deja nervos la primul avertisment, deoarece Alisson nu trimisese mingea în afara terenului într-o anumită fază. Chivu a insistat că jucătorii trebuie să-și păstreze calmul și să accepte că adversarii pot încerca să-i provoace. Antrenorul l-a remarcat și pe portarul Martinez, autorul a două intervenții importante. „Dacă am câștigat, este și meritul lui”, a spus Chivu.
Probleme de lot la Inter. De ce a mizat Chivu pe Carlos AugustoTehnicianul român a explicat că accidentările i-au limitat variantele defensive. În prezent, Inter dispune de numai trei fundași centrali disponibili, plus Carlos Augusto, care poate acoperi mai multe poziții. Chivu a precizat că l-a folosit pe acesta pentru mobilitate și pentru a limita pericolul contraatacurilor echipei ucrainene.
De asemenea, a optat pentru Spence datorită vitezei și capacității sale de a acoperi flancurile. Bisseck a fost menajat după trei meciuri consecutive, în condițiile în care antrenorul încearcă să gestioneze un lot afectat de indisponibilități.
Mesajul lui Chivu pentru următoarele meciuriAntrenorul lui Inter vrea ca echipa să păstreze determinarea arătată împotriva lui Șahtior, dar fără să mai fie obligată să joace în inferioritate numerică. „Aș vrea să păstrăm acest spirit fără să jucăm în zece oameni”, a afirmat el. Chivu a explicat că nu toate partidele pot fi câștigate printr-un fotbal spectaculos și că echipele mari trebuie să fie pregătite inclusiv pentru meciuri dificile, în care organizarea și efortul fac diferența.
Kathleen Kennedy, președinta consiliului de administrație al AFI, a lăudat într-un comunicat angajamentul lui Tom Cruise ca actor și producător și încrederea sa în capacitatea filmelor de a uni oamenii, relatează AP.
Cruise, în vârstă de 64 de ani, a lucrat în film timp de peste patru decenii, jucând în filme precum „Risky Business”, „A Few Good Men”, „Jerry Maguire”, „Minority Report” și seria „Mission: Impossible”. A primit trei nominalizări la Premiile Oscar pentru actorie: cel mai bun actor în „Born on the 4 of July” și „Jerry Maguire” și actor în rol secundar pentru „Magnolia”.
Ca producător, Tom Cruise s-a remarcat când „Top Gun: Maverick” a primit o nominalizare la categoria cel mai bun film.
Anul trecut, a primit un premiu Oscar onorific la Premiile Guvernatorilor Academiei de Arte și Științe Cinematografice.
Premiul AFI pentru întreaga carieră, înființat în 1973, recunoaște o persoană a cărei operă a contribuit la dezvoltarea cinematografiei și a rezistat testului timpului. Cruise se va alătura unei liste care îi include pe John Ford, Bette Davis, Sidney Poitier, Steven Spielberg, Denzel Washington, Nicole Kidman și Eddie Murphy, care au primit premiul la începutul acestui an.
Veniturile din gala tribut susțin inițiativele educaționale și artistice ale AFI.
Jackie Espinosa, în vârstă de 58 de ani, primărița orașului Kissimmee, situat în apropiere de Orlando, a fost arestată miercuri, 21 octombrie, potrivit The Washington Post și postului american WFTV. Procurorul general al statului Florida, James Uthmeier, a anunțat că aceasta este acuzată de furt calificat și participare la o schemă organizată de fraudă. Espinosa conduce orașul Kissimmee din noiembrie 2024.
Primarița Jackie Espinosa, momentul arestării. Sursa foto: X
Trei firme ale familiei au primit 50.000 de dolari din fonduri publiceAncheta vizează programul Business Boost 2.0, destinat sprijinirii întreprinderilor mici afectate economic de pandemia de coronavirus. Finanțările proveneau din fonduri federale acordate prin American Rescue Plan Act. Potrivit procurorilor, Espinosa a susținut și a votat aprobarea și extinderea programului, contribuind la simplificarea procedurilor și reducerea verificărilor.
În septembrie 2025, chiar în ziua deschiderii înscrierilor, primărița și membri apropiați ai familiei sale au depus trei cereri de finanțare, în valoare totală de 50.000 de dolari. Banii au fost aprobați pentru trei companii deținute sau controlate de aceasta ori de rudele sale.
Anchetatorii susțin că sumele au fost virate în conturi asociate familiei pe 7 noiembrie 2025. Un detaliu important este că regulamentul scris al programului nu interzicea explicit aleșilor locali să solicite asemenea finanțări, se mai arată în presă. Procurorii consideră însă că Espinosa și-ar fi folosit funcția pentru a obține bani la care nu avea dreptul.
Procurorii susțin că primărița a ignorat un avertisment oficialPotrivit anchetatorilor, pe 5 decembrie 2025, avocatul municipalității i-ar fi atras atenția primăriței că acceptarea banilor genera un conflict de interese interzis. Acesta i-ar fi recomandat să returneze finanțările. Espinosa ar fi refuzat să restituie sumele și nu ar fi luat măsuri pentru remedierea situației, susțin autoritățile.
Florida Chief Financial Officer Blaise Ingoglia joined state Attorney General James Uthmeier on a press conference about the arrest of Kissimmee Mayor Jackie Espinosa on Wednesday. https://t.co/byWhUOjq0d
— Spectrum News 13 (@MyNews13) October 21, 2026
Procurorul general James Uthmeier a acuzat-o că a influențat regulile programului pentru a facilita accesul propriei familii la fondurile publice. Dosarul include o acuzație de furt calificat, pentru o sumă cuprinsă între 20.000 și 100.000 de dolari, și una privind o schemă organizată de fraudă de cel puțin 50.000 de dolari.
Avocata primăriței respinge acuzațiile: „Nu a fost o schemă secretă”Avocata Migdalia Perez a declarat pentru The Washington Post că Espinosa își susține nevinovăția. Potrivit apărării, programul de finanțare fusese aprobat public, iar cererile erau analizate și administrate de funcționarii municipalității. Avocata contestă acuzația că primărița ar fi acționat cu intenție infracțională.
Aceasta a subliniat că există o diferență fundamentală între o posibilă încălcare a normelor de etică și săvârșirea unei infracțiuni. Apărarea susține că procurorii trebuie să dovedească toate elementele acuzațiilor și intenția infracțională, nu doar existența unui posibil conflict de interese.
Primărița fusese deja investigată pentru aceleași finanțăriCazul atrăsese atenția autorităților înaintea arestării. În iulie, un procuror special a identificat motive suficiente pentru inițierea unei proceduri de înlăturare din funcție, în legătură cu finanțările acordate companiilor familiei.
În august, consiliul local nu a reușit să aprobe declanșarea procedurii, votul fiind egal, doi la doi. Ulterior, Comisia de Etică din Florida a constatat existența unor indicii care justificau continuarea examinării posibilelor încălcări ale normelor de conduită.
După arestarea de miercuri, WFTV a relatat că Espinosa nu fusese suspendată din funcția de primar, iar mecanismul prin care viceprimarul ar putea prelua atribuțiile nu fusese activat. Acuzațiile penale nu au fost demonstrate în instanță, iar Jackie Espinosa beneficiază de prezumția de nevinovăție.
Înșelăciunea Facebook a fost intenționată, iar directorii i-au indus în eroare în mod constant pe utilizatori cu privire la modul în care funcționa platforma, a scris judecătorul Francis J. Mathew de la Tribunalul Districtual de Stat în decizia sa, potrivit AP.
„Facebook le-a promis utilizatorilor că ei (utilizatorii) își controlează datele. Acest lucru a fost fals”, a spus el.
În septembrie, jurații au găsit Meta vinovată de peste 43 de milioane de încălcări ale legilor privind protecția consumatorilor din New Mexico, pentru că a făcut declarații publice înșelătoare despre modul în care a gestionat datele personale ale utilizatorilor. Cazul a fost intentat după ce firma de consultanță politică Cambridge Analytica a colectat date de pe Facebook pentru a genera reclame politice direcționate în timpul sezonului electoral din 2016.
Amenda va servi drept avertisment pentru companiile de tehnologie că New Mexico le va trage la răspundere, a declarat procurorul general al statului, Raúl Torrez, într-o conferință de presă.
New Mexico nu s-a alăturat înțelegerii multistataleÎn august, Meta a ajuns la o înțelegere cu aproape toate statele și teritoriile – cu excepția New Mexico și Floridei – pentru a plăti 18 miliarde de dolari și a adăuga măsuri mai stricte de siguranță a copiilor pe platformele sale Facebook și Instagram.
Acordul a pus capăt unui proces privind dependența adolescenților de rețelele sociale și a soluționat un caz crucial, aflat în pregătire de ani de zile, care urmărea să tragă la răspundere gigantul tehnologic pentru rolul pe care platformele sale l-au jucat în subminarea sănătății mintale a copiilor. Efortul a vizat funcții concepute pentru a capta atenția tinerilor.
New Mexico nu s-a alăturat înțelegerii multistatale, alegând să atace compania pe cont propriu.
Directorul unei organizații non-profit care susține politici mai stricte față de corporații a declarat că 25 de miliarde de dolari reprezintă „o picătură într-o mare pentru Meta”, dar demonstrează că oamenii își doresc responsabilitate.
Mai multe case au fost lovite miercuri noaptea, rănind șase persoane, a declarat primarul orașului Kiev, Vitali Klitschko, potrivit BBC.
Atacul a avut loc pe fondul unei noi acțiuni diplomatice conduse de trimisii lui Donald Trump, Steve Witkoff și Jared Kushner. Witkoff s-a întâlnit miercuri cu președintele Rusiei, Vladimir Putin, în orașul Sankt Petersburg – la o zi după întâlnirea cu liderul Ucrainei.
Negocierile trilaterale au fost întrerupte în februarie, după care Rusia și-a intensificat atacurile pe măsură ce Ucraina a rămas fără interceptoare furnizate de Occident pentru a se apăra împotriva rachetelor.
Vorbind miercuri, Trump a declarat: „Zilele trecute vorbeam cu Vladimir Putin despre soluționarea războiului său cu Ucraina, de care cred că ne apropiem, apropo, poate acum cel mai aproape de care am fost.”
Președintele SUA nu a reușit până acum să pună capăt războiului dintre Rusia și Ucraina, în ciuda comentariilor sale repetate că ar putea realiza acest lucru.
Emisarul special al lui Trump, Witkoff, a mers la Sankt Petersburg după ce s-a întâlnit marți, la Oslo, în capitala Norvegiei, cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, precum și cu liderii Norvegiei și Finlandei.
„Cei care iau sabia vor muri de sabie”, a scris pe contul său X, Elon Musk, cel mai bogat om din lume, CEO al Tesla, X și fondator al SpaceX, precum și principalul donator republican pentru alegerile intermediare, potrivit Le Figaro.
„Cei care mă atacă trebuie să înțeleagă că voi afla cine trage cu adevărat sforile și că îi voi urmări pe ei, nu doar pe marionetele lor…”, a adăugat el, fără a specifica la cine se referea. Aceste remarci au venit după publicarea unui articol din Politico în care se afirma că „membri de rang înalt (ai Partidului Democrat) iau în considerare modul în care diverse comisii l-ar putea viza pe Elon Musk și o gamă largă de companii ale sale” în cazul în care ar câștiga alegerile pe 3 noiembrie.
Live by the sword, die by the sword.
Those who pick fights with me should understand that I will find out who is really pulling the strings and come for them, not just their puppets …
— Elon Musk (@elonmusk) October 21, 2026
Presa americană enumeră mai multe posibile subiecte de investigație, inclusiv rolul lui Elon Musk în recenta limitare a rețelei sale de sateliți Starshield din Ucraina, reducerile drastice făcute în 2025 în guvernul federal de către Comisia sa pentru Eficiență Guvernamentală (Doge) sau potențiale conflicte de interese în jurul contractelor și subvențiilor federale acordate companiilor sale SpaceX sau Tesla.
Autoritatea aeronautică a mai declarat că opt persoane au fost rănite în atacul de miercuri seară, iar aeroportul a suferit pagube materiale. Serviciul global de urmărire a zborurilor Flightradar24 a declarat pe rețeaua X că zborurile au fost deviate de la aeroport.
Saudi Arabia’s civil aviation authority reporting an attack late Wednesday evening on King Fahd Airport in Dammam has killed one and injured eight others.
Operations at the airport have been halted since approximately 23:15 local time. https://t.co/iIMzYss8sl https://t.co/pMsodunc8k
— Flightradar24 (@flightradar24) October 21, 2026
Autoritățile nu au precizat cine a comis atacul și nici nu au oferit alte detalii, relatează AP.
Aeroportul Regele Fahd a fost atacat anterior, pe fondul unui val mai amplu de atacuri cu rachete și proiectile houthi care vizau aeroporturi importante din Arabia Saudită.
Rebelii houthi, susținuți de Iran, nu au comentat acest atac. Coaliția Saudită a anunțat că a interceptat patru atacuri cu drone în regiunea estică.
Autoritățile SUA au cerut diplomaților să părăsească Arabia SaudităMiercuri seară, SUA au ordonat unor diplomați și familiilor angajaților guvernului american să părăsească Arabia Saudită în urma unei serii de atacuri mortale comise în țară de rebelii houthi din Yemen, susținuți de Iran, și a temerilor crescânde de o escaladare a ostilităților.
Cel mai recent atac a avut loc după ce Ministerul Energiei din Arabia Saudită a anunțat că resturile unei drone interceptate au ucis două persoane și au rănit alte două pe un câmp petrolier operat de Aramco în sud-estul țării.
Houthii și-au intensificat atacurile împotriva Arabiei SauditeLuna trecută, resturi provenite de la o dronă houthi interceptată au ucis un rezident yemenit din Arabia Saudită. A fost prima victimă civilă de când houthii și-au intensificat atacurile împotriva regatului, vizând transportul maritim și instalațiile petroliere saudite.
La începutul acestei luni, un incendiu de mică amploare a izbucnit într-o clădire administrativă de la Aramco, una dintre cele mai mari instalații petroliere din lume, ținta unui atac în Provincia Estică a Arabiei Saudite, a anunțat la momentul respectiv ministerul energiei.
