Prezența Omnient în aceste analize de piață realizate de autoritatea națională în domeniu reprezintă o recunoaștere oficială a rolului activ pe care compania îl are în dezvoltarea ecosistemului de securitate cibernetică din România, precum și a nivelului de maturitate și încredere al serviciilor furnizate.
Securitatea cibernetică, o prioritate strategică pentru companiiRapoartele elaborate de DNSC vin într-un context în care atacurile cibernetice, fraudele digitale și incidentele de securitate afectează tot mai frecvent organizațiile, indiferent de domeniu sau dimensiune. În paralel, implementarea Directivei NIS2 și a noilor reglementări europene și naționale impune companiilor standarde tot mai stricte privind protecția infrastructurilor IT critice sau esențiale, gestionarea riscurilor și raportarea incidentelor.
Citeşte comunicatul integral AICI
Măsura reprezintă o schimbare majoră față de termenul anterior de 36 de ore și va intra în vigoare din 20 februarie.
Noile prevederi se aplică marilor platforme online și includ, pentru prima dată, și conținutul generat cu ajutorul inteligenței artificiale. Guvernul nu a explicat public de ce a decis reducerea drastică a intervalului de timp pentru eliminarea materialelor, însă specialiștii spun că impactul ar putea fi semnificativ asupra modului în care funcționează rețelele sociale.
În ultimii ani, autoritățile indiene au folosit legislația existentă pentru a cere eliminarea unor postări considerate ilegale în baza legilor privind securitatea națională și ordinea publică. Rapoartele de transparență, citate de BBC, arată că, numai în 2024, peste 28.000 de linkuri și pagini web au fost blocate la solicitarea guvernului.
Etichetare obligatorie pentru conținutul AIModificările aduc și reguli noi pentru materialele create cu inteligență artificială. Legea definește pentru prima dată conținutul AI, inclusiv înregistrări audio sau video modificate astfel încât să pară reale, precum deepfake-urile.
Platformele vor fi obligate să eticheteze clar astfel de materiale și, acolo unde este posibil, să adauge marcaje permanente care să permită identificarea sursei. Odată aplicate, aceste etichete nu mai pot fi eliminate.
Detectare automată a conținutului ilegalÎn plus, companiile vor trebui să folosească sisteme automate pentru a detecta și bloca materiale ilegale generate cu AI, inclusiv conținut înșelător, materiale realizate fără consimțământ, documente false, conținut legat de abuzuri asupra minorilor, informații despre explozibili sau cazuri de uzurpare de identitate.
Risc de cenzură automată, spun criticiiOrganizațiile pentru drepturi digitale au reacționat critic la noul termen de trei ore, considerând că acesta ar putea duce la eliminări automate excesive. Internet Freedom Foundation a avertizat că intervalul extrem de scurt va transforma platformele în „cenzori care reacționează instantaneu”.
„Aceste termene imposibil de scurte elimină orice revizuire umană reală, forțând platformele spre eliminarea automată excesivă a conținutului”, a transmis organizația într-un comunicat.
Anushka Jain, cercetătoare la Digital Futures Lab, spune că obligația de a eticheta conținutul creat cu AI este un pas util pentru transparență, dar termenul limită ar putea avea efecte nedorite. „Companiile se confruntă deja cu dificultăți în respectarea termenului de 36 de ore, deoarece procesul implică supraveghere umană. Dacă devine complet automatizat, există un risc ridicat să ducă la cenzurarea conținutului”, a declarat ea pentru sursa citată.
Experți: reguli greu de aplicat în practicăAnalistul tehnologic Prasanto K. Roy, din Delhi, a descris noul sistem drept „probabil cel mai extrem regim de eliminare a conținutului din orice democrație”. El consideră că respectarea regulilor va fi aproape imposibilă fără automatizare masivă și cu foarte puțină verificare umană.
„Intervalul foarte scurt lasă puțin spațiu platformelor să evalueze dacă o solicitare este justificată legal”, a spus Roy, adăugând că, deși ideea etichetării conținutului AI este bună, tehnologiile sigure și greu de falsificat sunt încă în curs de dezvoltare.
Autoritățile indiene nu au comentat deocamdată criticile. Meta a refuzat să răspundă, iar reprezentanții X și Google nu au oferit încă puncte de vedere.
The National Forest Administration – Romsilva sent, on Wednesday, a series of clarifications regarding the D66 F002 forest road in the Băneasa forest, after the information from the report of the Control Body of the Ministry of Environment, Waters and Forests appeared in the public space.
According to Romsilva, the D66 F002 forest road (formerly D53), with a length of 1,522 meters and an area of 0.89 hectares, was put into use in 1974, based on a decision of the Council of Ministers from 1972, a normative act that has not been repealed.
From that moment until now, the road has not been subject to restitution, has not legally left the forest fund and has not been handed over to another state entity.
The Directorate specifies that the road is in the public property of the state and is administered by the Bucharest Forest District within the Ilfov Forestry Directorate. It appears in the forestry arrangements from 1974 and 1982 as a „modernized alley for vehicles” and „forest and recreational road”, being paved, with a width of six meters. Romsilva indicates that, in 1991, in the context of the application of land fund laws, a material error appeared in the planning documentation of the Bucharest Forest District.
The road was represented on maps only between markers 19 and 22, although the total area of 0.89 hectares remained unchanged.
This error was found and corrected by the 2020 forestry management plan, a document approved by the technical commission of the Ministry of Environment and subsequently approved by order of the minister, in May 2023.
According to Romsilva, all supporting documents were submitted in a timely manner to the Control Body of the Ministry of Environment.
The management also specifies that the forest road was not recently built, but exclusively repair and maintenance works were carried out, financed from the own funds of the Ilfov Forestry Directorate. The expenses will be fully recovered based on a civil toll contract, concluded for a period of three years with the owners of the land in the area.
Romsilva emphasizes that the road has not been scrapped, decommissioned or removed from the records of the forest fund, neither in whole nor in part.
Petrișor Peiu a declarat la Gândul că omul de afaceri Dragoș Sprînceană ar fi nemulțumit de AUR, după ce partidul ar fi refuzat să facă lobby în SUA prin intermediul său. Potrivit acestuia, Sprînceană și-ar fi dorit și o candidatură pe listele AUR. În replică, Dragoș Sprînceană publică mesajele schimbate cu conducerea partidului și acuză formațiunea lui George Simion că „minte cu nerușinare”.
Sprînceană publică mesajele dintre el și conducerea AURA izbucnit un conflict de proporții între omul de afaceri Dragoș Sprînceană, român stabilit în SUA, și liderii AUR. Potrivit lui Petrișor Peiu, Dragoș Sprînceană ar fi vrut să candideze pe listele AUR și, fiind refuzat, încearcă să compromită imaginea partidului.
Acum, Dragoș Sprînceană a publicat pe pagina sa de Facebook discuțiile avute cu vicepreședintele AUR și acuză partidul că ”minte cu nerușinare pe toată lumea”.
”Domnul Petrișor Peiu – AUR își încearcă norocul cu o nouă minciună. A spus public următoarele:
Răspuns: Dragii români care le credeți minciunile acestora – Hai sa atașam mesajele cu mine și el, sa demonstrăm cum mint cu nerușinare pe toată lumea! Să îți fie rușine Petrișor Peiu la vârsta ta, să spui ca am cerut întâlnirea cu 30 minute înainte (când am cerut-o cu o zi înainte cu cei 3 candidați favoriți, si se vad datele clar in mesaje), după care voi ați insistat să ne vedem ca noi deja aveam alt program făcut și ca nu s-au consumat băuturi alcoolice de către Simion și membrii AUR și înainte sa ajungem și in timpul întâlnirii când ai pus o poză care vă avantajează pe voi dar ai uitat să tai paharul de vin din poză. Chiar nu înțeleg de ce trebuie să minți. Rușine !!!”.
(Vă rog să vă uitați la pozele atașate si sa vedeti si mesajele date forward direct de la George Simion)
Răspuns: O altă minciună cu nerușinare. Te rog să faci public dovezile care îți susțin bazaconiile. Și cum nu ai – îți recomand să nu te mai faci de rușine public ca totuși ai o vârstă!
Concluzie: Nu asta este important totusi. Știm nivelul politicienilor din Romania. Important rămâne faptul ca George Simion a făcut rău țării prin a face lobby sa scoată România din Visa Waiver”, a scris Sprînceană pe pagina sa de Facebook.
The initiative belongs to the Minister of Environment, Diana Buzoianu, and USR senators Cynthia Păun and Aurel Oprinoiu.
After promulgation, the National Agency for Environment will have to display on its own website, in an easy-to-consult form, the names of authorized companies, the tax code, the types of activities for which they have received approval and the environmental authorization in full. The list is to be updated within 10 working days at most each time changes occur.
The Minister of Environment says the measure „is extremely important” and stated that the ministry has already started publishing some of this information. “We at the ministry have started to publish some of this information even without the draft law,” said Diana Buzoianu, emphasizing that the lack of public information has allowed abuses and illegal practices to occur.
“In a country where people are losing years of their lives due to pollution, it is extremely important to have real transparency of all environmental permits, which is why I have made this a priority since taking office.”
In parallel, the ministry continues its actions to combat illegal waste transport, including by scanning trucks at the border and using drones in controls.
“We continue the fight against the garbage mafia, as evidenced not only by the extensive control actions carried out and the sanctions applied, but also by other measures adopted, such as the one regarding the X-ray scanning of trucks entering the country with illegal waste or the use of drones in field actions,” explained the USR Minister.
According to the initiators, until now not all county environmental protection agencies made the granted authorizations public, which made it difficult to verify operators. In the absence of a centralized database, local authorities, companies and civic organizations had difficulty finding out whether a company was legally authorized to collect, transport or treat waste.
Cynthia Păun believes that the lack of transparency has fueled, over time, public distrust and illegal activities, and publishing this information will allow anyone to quickly verify who is operating legally. “With this project, the state no longer turns a blind eye, but opens the data to the public. Anyone will be able to clearly see who is operating legally and who is not,” says the senator, a member of the Senate Environment Committee.
In turn, Senator Aurel Oprinoiu, vice-chairman of the Senate Environment Committee, emphasized that free access to updated information represents an important step towards “a functional administration and clearer rules” for all actors involved.
The law maintains the obligation that waste management activities be carried out only by authorized operators, but additionally introduces a mechanism through which this information becomes visible and easily verifiable by the public.
The judges of the CCR decided to postpone a decision on magistrates’ pensions for the fifth time.
The new deadline set for the hearing is February 18, 2026.
The judges decided to study the request of the High Court of Justice of the European Union to refer the matter to the CJEU on the status of magistrates in Romania.
The constitutional judges, meeting for the fifth time to make a decision on the reform of magistrates’ special pensions, which Prime Minister Ilie Bolojan insists on, were expected to make a decision in this controversial file.
Gheorghe Stan – one of the judges who was on legal leave for 8 days, came to the CCR session. According to the law, all judges who participated in the debates on a file must also be present at the deliberations.
The Court’s Rules of Procedure also provide for this situation: “In the event that not all judges who participated in the debates are present or in the event that the conditions provided for in art.58 paragraph (3) of Law no.47/1992, republished, are met, the ruling on the case will be postponed to a later date. The postponement will be recorded in a conclusion drafted by the assistant magistrate, indicating the reason that determined this measure.”
On Tuesday, the Supreme Court of Justice asked the CCR to notify the CJEU regarding the status of magistrates.
“This request requests verification of the compatibility of the national measures under review with the requirements established by European Union law and the case law of the Court of Justice.
Within the framework of the approach formulated, the opinion is expressed that the provisions under review are likely to fail to comply with the principles of proportionality, equality, legal certainty and the protection of legitimate expectations, fundamental principles of the European Union legal order, relevant for the assessment of the legality of any reform concerning the status and guarantees of independence of magistrates”, states the ÎCCJ.
Over time, the CJEU has ruled on similar situations in the cases of Poland and Hungary.
„Eu personal nu cred că se vor pierde bani. Eu personal cred că se va da o decizie pe care societatea civilă o va primi pozitiv și că forurile europene vor găsi soluția pentru a debloca respectiva sumă” a spus fostul ministru al Justiției, miercuri, într-o intervenție la B1 TV.
Tudorel Toader a afirmat că amânările repetate ale Curții Constituționale nu reprezintă o situație singulară și a atras atenția asupra tensiunilor existente între societatea civilă și magistrați: „Nu este singura dată când Curtea amână repetat luarea unei decizii. E adevărat că este o problemă foarte sensibilă pe care o așteaptă toată societatea civilă. Tot adevărat, cred eu, este și faptul că politicienii au ostilizat relația dintre magistrați și societatea civilă”.
Toader a apreciat implicarea judecătorilor constituționali, menționând prezența lui Gheorghe Stan la ședință, revenit din concediu paternal, precum și faptul că CCR a stabilit un termen de o săptămână pentru pronunțare. „E de apreciat, cred eu, faptul că Gheorghe Stan a venit din concediu paternal să participe la ședința. E de apreciat și faptul că s-a dat un termen scurt de o săptămână”, a spus Toader, însă a adăugat: „Eu mă așteptam și astăzi la o decizie, dar aici este o altă chestiune”.
Privind un eventual termen de judecată dacă cazul este trimis la instanță europeană, Toader afirmă: „Instanțele supreme, la nivel național și la nivel european, au și procedurile de soluționarea cauzelor în termene scurte și foarte scurte. Ceea ce înseamnă că poate Curtea de Justiție să uzeze de procedura accelerată și în câteva luni să decidă”.
Judecătorii CCR au amânat pentru 18 februarie 2026 luarea unei decizii pe reforma pensiilor magistraților, fiind a cincea amânare din dosar.
Inițiativa introduce pentru prima dată o procedură clară prin care o astfel de cerere poate fi analizată și, dacă este posibil tehnic, pusă în practică.
În prezent, rețelele electrice pot fi amplasate și menținute pe terenurile private în baza dreptului de uz și de servitute, însă proprietarii nu au un mecanism juridic prin care să ceară modificarea traseului atunci când infrastructura le creează probleme. Legea actuală „instituie în mod robust drepturile operatorilor de a-şi amplasa, menţine şi exploata infrastructura pe proprietăţi private”, dar nu oferă „un drept procedural clar pentru proprietarul terenului afectat de a solicita modificarea (relocarea) acestei infrastructuri”, explică inițiatorii.
Blocaje în lipsa reglementărilorPotrivit acestora, lipsa de reglementare duce frecvent la blocaje: proprietarii nu pot face investiții, iar distribuitorii nu au obligația să intervină dacă situația nu ține de propriile lor planuri de modernizare. „Proprietarul nu poate iniţia relocarea, iar operatorul nu are nicio obligaţie legală de a da curs solicitării, chiar şi în situaţia în care proprietarul este dispus să suporte integral costurile aferente”, spun autorii proiectului.
Relocarea în subteranPropunerea introduce un articol nou în Legea energiei electrice și gazelor naturale (Legea nr. 123/2012), care permite oricărei persoane fizice sau juridice să ceară, pe cheltuială proprie, trecerea în subteran a liniilor electrice aeriene care trec peste terenul său. Măsura se aplică indiferent de tipul proprietății și are ca scop „asigurarea utilizării eficiente a terenurilor respective”, inclusiv prin realizarea de construcții sau alte investiții compatibile cu destinația acestora.
Costurile revin celui care cere mutareaProcedura ar urma să fie destul de simplă. Persoana interesată depune o cerere însoțită de documente privind proprietatea, planuri și o descriere a proiectului afectat de prezența liniei electrice. Distribuitorul este obligat să răspundă în cel mult 30 de zile, spunând dacă lucrarea este posibilă tehnic, cât ar costa și în cât timp poate fi realizată.
Dacă soluția este considerată fezabilă, se organizează o întâlnire cu toate persoanele ale căror terenuri ar putea fi afectate de noul traseu subteran, pentru a discuta condițiile lucrării și eventualele despăgubiri. Toate costurile ar reveni solicitantului: proiectare, execuție, demontarea infrastructurii vechi și compensarea altor proprietari, dacă noul traseu subteran le afectează terenurile.
După finalizare, noua linie subterană devine parte din rețeaua publică de distribuție și intră în exploatarea operatorului, care va răspunde ulterior de întreținere și funcționare.
Modernizare fără bani publiciInițiatorii susțin că reglementarea ar debloca investiții și ar reduce conflictele administrative, permițând modernizarea proprietăților fără costuri pentru bugetul public. Pe de o parte, rețeaua electrică rămâne protejată și administrată de operatori, pe de altă parte, proprietarii primesc un instrument legal pentru a-și putea valorifica terenurile.
Măsura ar genera beneficii și pentru infrastructură, deoarece lucrările ar duce la modernizarea punctuală a rețelelor „fără costuri directe pentru operator”.
„Răzbunarea nu este justiție. Răzbunarea este injustiție. Și sistemul nu s-a răzbunat pe mine, s-a răzbunat pe poporul român, care pe data de 24 noiembrie 2024, trezit în conștiință fiind, a votat adevărul și libertatea. Urmând ca pe data de 8 decembrie 2024 și ar fi luat țara înapoi. Sistemul, evident speriat și cu mare frică pentru că își pierdea puterea și banii și în special se deconspirau toate tâlhăriile de 35 de ani, a anulat alegerile”, a spus Georgescu.
Acesta a cerut „turul doi înapoi” și desecretizarea ședinței CSAT.
„Desigur că democrația nu se poate întoarce decât prin turul doi înapoi. Prin desecretizarea ședinței CSAT și a ședinței informale CCR dinaintea anulării alegerilor din data de 6 decembrie. Eu spun că totul a fost făcut cu premeditare. Toate serviciile secrete știau acest lucru și toate partidele politice știau acest lucru. Sigur că înțeleg că le este frică să desecretizeze ședința CSAT”, a declarat fostul candidat la alegerile prezidențiale din 2024.
„Adevărul va ieși la lumină. Întrebarea mea pentru sistem este, voi nu vă temeți de Dumnezeu? Pentru că de lege văd că nu vă temeți. Iubirea poporului, iubirea noastră față de Dumnezeu și față de țară față de pământul strămoșesc, este mult mai puternică și va învinge ura lor față de Dumnezeu și față de poporul român”, a adăugat Georgescu.
Georgescu a susținut că anularea alegerilor a afectat credibilitatea României pe plan internațional.
„Eu spun doar atât, că ați reușit să distrugeți credibilitatea României internațional. Ați furat tot.
Toată această țară a fost furată. Pentru ca voi să vă cumpărați locurile la putere. Însă spun așa.
Nu veți putea cumpăra conștiința mea niciodată. Nu ați anulat doar alegerile. Ați anulat întoarcerea a milioane de români în țara natală. Ați anulat voința poporului. Ați anulat viața demnă, liberă și prosperă a națiunii române. De aceea, în final, le transmit așa. Veți culege ce ați semănat”, a conchis Călin Georgescu.
Psihologii spun că cei crescuți în anii 1980 și 1990 au dezvoltat abilități mai puțin întâlnite astăzi, scrie GlobalEnglishEditing.
Specialiștii leagă aceste trăsături de joaca mai liberă, supravegherea redusă și tehnologia limitată.
Cercetătorii susțin că stilurile moderne de parenting pot reduce, fără intenție, oportunitățile de dezvoltare.
1. Independență reală și autonomieCopiii anilor ’80 și ’90 mergeau adesea singuri la școală sau făceau cumpărături. Aceste provocări zilnice le-au consolidat încrederea și autonomia practică.
Studiile arată că independența timpurie îmbunătățește gestionarea stresului și performanțele școlare. Astăzi, copiii sunt mai supravegheați, având mai puține ocazii să-și dezvolte autonomia.
2. Abilități mai bune de rezolvare a problemelorProiectele realizate fără supraveghere directă încurajau învățarea prin încercare și eroare. Fără smartphone-uri, copiii experimentau și găseau soluții singuri.
Cercetările leagă rezolvarea eficientă a problemelor de încredere crescută și comportament echilibrat. Intervenția constantă a adulților poate reduce reziliența în fața obstacolelor.
3. Comunicare față în față mai eficientăÎnaintea smartphone-urilor, interacțiunile aveau loc în persoană sau prin apeluri telefonice. Copiii învățau natural să citească tonul, limbajul corpului și indiciile emoționale.
Studiile arată că interacțiunea directă dezvoltă empatia și inteligența emoțională. Mediile dominate de ecrane reduc exercițiul social neintermediat.
4. Creativitate stimulată de plictisealăTimpul nestructurat îi obliga pe copii să inventeze jocuri și lumi imaginare. Neuroștiința arată că plictiseala stimulează inovația și gândirea creativă.
Copiii moderni au mai puține momente de inactivitate din cauza stimulării digitale constante.
5. Competență fizică și evaluarea riscurilorCățăratul în copaci sau mersul pe bicicletă dezvoltau evaluarea riscurilor. Cercetătorii spun că „joaca riscantă” supravegheată îmbunătățește judecata și sănătatea mintală.
Deși siguranța a crescut, explorarea fizică independentă este mai limitată astăzi.
6. Relații mai solide între copiiConflictele erau rezolvate fără medierea adulților în timpul jocului liber. Copiii dezvoltau abilități de negociere și compromis prin interacțiune directă.
Studiile asociază gestionarea conflictelor între egali cu reziliența socială pe termen lung.
7. Capacitate mai mare de concentrareDistragerile reduse permiteau concentrarea asupra unei singure activități ore întregi. Cercetările educaționale leagă atenția susținută de performanța academică.
Întreruperile digitale fac astăzi concentrarea profundă tot mai dificilă.
8. Reziliență prin consecințe realeConsecințele naturale, precum temele uitate, îi învățau responsabilitatea. Psihologii explică faptul că reziliența se dezvoltă prin provocări gestionabile.
Parentingul excesiv de protector poate limita aceste experiențe formative.
9. Răbdare și capacitatea de a amâna recompensaCopiii așteptau difuzarea emisiunilor sau accesul la bibliotecă. Studiile arată că amânarea recompensei prezice succesul pe termen lung.
Accesul digital instant poate reduce toleranța la incertitudine.
Specialiștii afirmă că aceste puncte forte nu sunt relicve ale trecutului. Copiii au nevoie în continuare de independență, reziliență și creativitate.
Psihologii sugerează că libertatea echilibrată poate ajuta la redobândirea acestor abilități.
Acest eveniment a fost inițiat de liderul opoziției, Sali Berisha, un fost prim-ministru și un important oponent politic al actualului premier, Edi Rama. Printre locațiile vizate de participanții la protest s-au numărat Parlamentul și sediul principal al Guvernului, mai scrie Euronews.
Autoritățile au confirmat numărul polițiștilor răniți și al reținerilor efectuate. Pe lângă aceste cifre, Berisha a semnalat că un membru al Partidului Democrat, formațiunea sa politică, a necesitat spitalizare în urma incidentelor.
Tensiuni pe fondul suspiciunilor de corupțieAceastă demonstrație reprezintă cea mai recentă dintr-o serie de acțiuni anti-guvernamentale coordonate de Partidul Democrat. Opoziția acuză constant executivul condus de Rama de corupție sistemică și de legături cu rețele de criminalitate organizată.
În noiembrie 2025, acuzațiile de corupție au dus la o decizie importantă: Curtea Specială împotriva Corupției și Crimei Organizate a dispus suspendarea din funcție a vicepremierului Belinda Balluku. Această măsură a fost luată în urma unor investigații legate de achiziții publice, incluzând proiecte de infrastructură precum Tunelul Llogara și o secțiune a centurii ocolitoare a Tiranei.
Decizia a fost contestată de premierul Rama la Curtea Constituțională, care a restabilit-o temporar pe vicepremier în funcție, până la o hotărâre definitivă. Cu toate acestea, prelungirea suspendării a generat un nou impas instituțional, procurorii așteptând acum un vot în Parlament pentru ridicarea imunității acesteia.
Acuzații reciproce și lipsa de încredere publicăPe de altă parte, nici Sali Berisha nu este străin de acuzațiile de corupție, fiind el însuși suspectat că ar fi favorizat apropiați prin atribuirea de contracte publice avantajoase. Acesta neagă categoric aceste acuzații.
Într-un miting anterior, Berisha a formulat cereri cheie: înființarea unui guvern tehnic și organizarea de alegeri anticipate, pe care le-a descris ca fiind „libere și corecte”. O nouă manifestație de anvergură a fost deja programată pentru data de 20 februarie.
Analistul politic Mentor Kikia a evidențiat climatul de profundă neîncredere care domină scena politică albaneză. El a explicat că cetățenii par adesea să aleagă „răul mai mic” în încercarea de a elimina ceea ce percep a fi o amenințare mai gravă.
Albania: Tensiune politicică internăDe mai mulți ani, Albania este marcată de proteste frecvente și de acuzații reciproce între partidele politice, centrate pe teme precum corupția și implicarea în crima organizată. Evenimentele violente de marți subliniază un climat politic extrem de tensionat, în care demonstrațiile stradale escaladează tot mai des în confruntări.
Până în prezent, autoritățile nu au comunicat dacă intenționează să demareze investigații suplimentare în urma violențelor recente.
După ce a văzut că banii, dar și valuta lipsesc din mașină, șoferul a alertat poliția.
„Din probatoriul administrat a reieșit că, la data de 29 ianuarie 2026, în jurul orei 11.00, în timp ce își desfășura activitatea în cadrul spălătoriei și presta servicii de igienizare asupra autoturismului persoanei vătămate, bănuitul ar fi sustras suma de 5.700 de lei și 100 de euro din interiorul a două portofele depozitate în cotiera autovehiculului”, informează Poliția Capitalei.
În urma investigațiilor, polițiști l-au găsit pe presupusul hoț, în vârstă de 30 de ani, care lucra la spălătorie.
Bărbatul a fost depistat, iar marți, cu sprijinul polițiștilor IPJ Bacău. Bărbatul a fost dus la audieri cu sprijinul IJJ Bacău.
Individul a fost reținut pentru 24 de ore și va fi prezentat în fața magistraților cu propunere legală.
„Cercetările sunt continuate de către polițiștii Secției 20 Poliție, sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6, sub aspectul săvârșirii infracțiunii de furt”, informează Poliția Capitalei.
„Clubul a luat decizia de a face o schimbare la nivelul poziției de antrenor principal al echipei masculine, iar Thomas Frank va părăsi astăzi clubul”, se arată în comunicatul publicat miercuri de Tottenham.
Conducerea londoneză precizează că tehnicianul danez, numit în iunie 2025, a beneficiat de susținerea necesară pentru a construi un proiect pe termen lung. Însă, rezultatele și evoluțiile echipei au determinat Consiliul Director să concluzioneze că „o schimbare în acest moment al sezonului este necesară”.
„Pe durata mandatului său, Thomas a dat dovadă de un angajament neclintit, oferind totul pentru a duce clubul înainte. Îi mulțumim pentru contribuția sa și îi dorim mult succes în viitor”, mai transmite clubul.
Decizia vine după înfrângerea suferită marți, pe teren propriu, scor 1-2 cu Newcastle, meci la finalul căruia fanii l-au huiduit și au cerut demiterea sa.
Tottenham ocupă locul 16 în Premier League, la cinci puncte de zona retrogradării, și are doar două victorii în ultimele 17 partide de campionat.
Thomas Frank, 52 de ani, a câștigat 13 dintre cele 38 de meciuri pe banca lui Spurs. A înregistrat astfel cel mai slab procentaj de victorii în Premier League din istoria clubului în competiție (26,9%).
Demiterea sa înseamnă că Tottenham va căuta al șaselea antrenor permanent din ultimii șapte ani, de la plecarea lui Mauricio Pochettino în 2019.
În pofida rezultatelor din competițiile interne, clubul continuă parcursul în fazele eliminatorii ale Ligii Campionilor. Tottenham a încheiat pe locul 4 prima fază a Ligii Campionilor, avansând direct în optimi.
Dragoș Pîslaru a afirmat că, deși Guvernul nu a primit încă o confirmare oficială privind pierderea fondurilor europene, riscul este major.
„Până nu avem scrisoarea oficială, nu vă pot spune că am pierdut bani, repet. Dar, așa cum a spus și prim-ministru, șansele de a-i recupera după această amânare sunt extrem de reduse”, a spus Pîslaru, miercuri, după ședința CCR.
Ministrul a spus că Guvernul va continua să susțină reforma pensiilor magistraților: „Guvernul trebuie să continue să împingă pentru această reformă. Există foarte clar necesitatea de a comunica cauzalitatea pierderii banilor potențiali. Guvernul trebuie să rămână pe poziții pentru a putea, într-adevăr, să vedem că această lege va fi promulgată până la capăt”.
Pîslaru a respins ideea că scrisoarea trimisă de premierul Bolojan Curții Constituționale ar fi o formă de presiune. „În condițiile date, cu amânările date și cu consecințele date, nu este vorba de nicio presiune, este vorba de a conștientizarea importanței naționale a acestui document”.
„Eu cred că am spus ce am avut de spus. Cred că era timp de studiat orice era de studiat”, a mai declarat ministrul.
Judecătorii CCR au amânat pentru 18 februarie 2026 luarea unei decizii pe reforma pensiilor magistraților, fiind a cincea amânare din dosar.
Fostul judecător de la CCR, Augustin Zegrean, a vorbit miercuri, la Digi24, despre solicitarea Instanței Supreme care a cerut CCR să sesizeze CJUE cu privire la statutul magistraților. El a fost întrebat dacă o astfel de cerere ar duce la o nouă amânare.
„Asta dacă ne aduce în fața unei noi amânări, va dura cam doi ani amânarea asta. Pentru că dacă se acceptă cerea de sesizare a Curtei Europeane de Justiție, trebuie să se trimită dosarul acolo și dosarul lor de la București se suspendă până vine răspunsul de la Curtea Europeană de Justiție. Și din practică, eu vă spun, când se face o astfel de cerere, durează cam 2 ani de zile”, a spus Augustin Zegrean.
„Până acum, Curtea Constituțională o singură dată s-a adresat Curții Europene de Justiție. Dar să știți că, în Europa, foarte multe instanțe și judecători se adresează acestei curți pentru că și ei, și noi avem posibilitatea aceasta de a cere Curții Europene de Justiție să se pronunțe dacă un text dintr-o lege este conform cu legislația europeană, pentru că știți foarte bine că avem obligația să respectăm legislația europeană”, a mai spus fostul judecător CCR.
CCR a amânat miercuri pentru 18 februarie luarea unei decizii pe reforma pensiilor magistraților. Este a 5-a amânare a CCR în acest controversat dosar.
„Având în vederea cererea de întrerupere a deliberărilor pentru studierea documentelor depuse de autorul sesizării în data de 10 februarie2026, în temeiul dispozițiilor art.57 și art.58 alin.(3) din Legea nr.47/1992, Curtea Constituțională a decis amânarea pronunțării asupra obiecției de neconstituționalitate a Legii pentru modificarea și completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu pentru data de 18 februarie 2026″.
Marți, Curtea Supremă de Justiție a cerut CCR să sesizeze CJUE cu privire la statutul magistraților.
„Prin această cerere se solicită verificarea compatibilității măsurilor naționale analizate cu exigențele stabilite de dreptul Uniunii Europene și de jurisprudența Curții de Justiție. În cadrul demersului formulat, este exprimată opinia potrivit căreia dispozițiile analizate sunt susceptibile de a nu respecta principiile proporționalității, egalității, securității juridice și protecției încrederii legitime, principii fundamentale ale ordinii juridice a Uniunii Europene, relevante pentru evaluarea legalității oricărei reforme care privește statutul și garanțiile de independență ale magistraților”, arată ÎCCJ.
România se află într-un moment-cheie al tranziției energetice, fiind una dintre puținele țări din Europa – și posibil din lume – care au reușit să decupleze masiv creșterea economică de poluare, scrie, într-o amplă analiză, The Guardian.
Între 1990 și 2023, intensitatea emisiilor de gaze cu efect de seră a scăzut cu 88%, iar emisiile totale cu 75%, în timp ce PIB-ul real s-a dublat.
Cu alte cuvinte, economia românească produce astăzi de aproape zece ori mai puțină poluare pentru fiecare dolar generat decât la începutul anilor ’90.
Această performanță nu a fost rezultatul unei strategii climatice coerente inițiale, ci consecința prăbușirii industriei grele moștenite din comunism, extrem de poluante și ineficiente energetic. Închiderea fabricilor și minelor după 1989 a dus la o scădere bruscă a emisiilor, un „eveniment istoric”, nu o decarbonizare planificată.
Intensitatea emisiilor din producția de electricitate a scăzut de peste cinci oriA doua etapă decisivă a venit odată cu aderarea la Uniunea Europeană în 2007.
Standardele de mediu mai stricte, piața certificatelor de emisii, fondurile europene pentru modernizare și investițiile în energie nucleară și regenerabilă au transformat structural sectorul energetic.
În perioada post-aderare, intensitatea emisiilor din producția de electricitate a scăzut de peste cinci ori mai rapid decât în intervalul anterior.
În paralel, economia s-a mutat treptat spre servicii, agricultura s-a restrâns și modernizat, iar pădurile s-au extins pe terenuri abandonate, crescând semnificativ capacitatea naturală de absorbție a carbonului, scrie publicația citată.
Costuri sociale și tranziție „brutală”Succesul climatic a avut însă un preț ridicat.
Regiunile dependente de minerit și industrie grea s-au depopulat, comunități întregi au fost lăsate fără alternative economice, iar migrația masivă a forței de muncă a devenit o supapă socială. Tranziția a fost rapidă, dar inegală, iar beneficiile creșterii economice nu au fost distribuite uniform.
Această memorie colectivă a pierderii explică de ce, astăzi, sprijinul public pentru politici climatice ambițioase este scăzut, comparativ cu media UE.
Mulți români se tem să nu fie din nou „victimele unei tranziții”.
Un viitor contradictoriu: regenerabile vs. gazeÎn prezent, România investește masiv în energie regenerabilă – inclusiv unele dintre cele mai mari parcuri solare din Europa – dar, simultan, își consolidează rolul de producător de gaze naturale. Proiecte majore din Marea Neagră și conversia centralelor pe cărbune în centrale pe gaz ridică semne de întrebare privind coerența direcției energetice.
Experții și activiștii avertizează că aceste investiții riscă să devină nerentabile pe termen mediu, forțând o a doua tranziție costisitoare după 2035, în contextul înăspririi legislației climatice europene.
România a ajuns la emisii nete de doar 3 tone de CO₂ pe cap de locuitorÎn ciuda tuturor contradicțiilor, România a ajuns la emisii nete de doar 3 tone de CO₂ pe cap de locuitor, fiind depășită în UE doar de Suedia.
Experiența sa arată că o economie industrială poate reduce rapid emisiile și poate crește nivelul de trai, dar și că decuplarea timpurie s-a bazat pe circumstanțe istorice greu de replicat.
Prin urmare, tranziția energetică poate funcționa, dar nu trebuie idealizată: fără politici sociale solide, fără coerență pe termen lung și fără sprijin public, progresul climatic rămâne fragil și reversibil.
„Datele financiare evidențiază o reducere totală a cheltuielilor de 9.968.676 lei, reprezentând o diminuare de 23,7% față de anul precedent. Din economia totală de aproape 10 milioane lei, suma de 8,4 milioane lei – adică 84% – a fost generată în cele șase luni de mandat ale noii conduceri. Semestrul 2 al anului 2025 înregistrează cheltuieli de 12,7 milioane lei, cu 39,9% mai puțin decât semestrul 2 al anului 2024 (21,1 milioane lei) și cu 41,1% sub semestrul 2 al anului 2023 (21,5 milioane lei)”, a transmis Cancelaria Prim-Ministrului într-un comunicat.
Transportul, principala sursă de reducere a costurilorCancelaria susține că a optimizat cheltuielile de transport prin renegocierea și ulterior rezilierea contractelor de servicii de transport cu RA-APPS.
Potrivit comunicatului, numărul de autovehicule a fost redus de la 30 la 17, iar serviciile cu șofer pentru fiecare demnitar au fost eliminate, demnitarii conducând acum singuri autovehiculele de serviciu.
Conform datelor prezentate, cele mai mari scăderi s-au înregistrat la transport, unde cheltuielile au coborât de la 11.459.222 lei în 2024 la 7.062.933 lei în 2025 (-38,4%). Cheltuielile salariale au fost reduse de la 21.871.671 lei la 18.640.698 lei (-14,8%), indemnizațiile de delegare/detașare de la 814.421 lei la 244.870 lei (-69,9%), iar cheltuielile de protocol de la 2.294.583 lei la 1.804.566 lei (-21,4%). La categoria „alte cheltuieli”, suma a scăzut de la 285.776 lei la 35.749 lei (-87,5%).
Situația posturilor în ianuarie 2026Potrivit datelor din comunicat, în ianuarie 2026, din cele 176 de posturi prevăzute în statul de funcții, 117 erau ocupate (66,48%), iar 59 erau vacante (33,52%). Dintre posturile vacante, 13 erau temporar vacante (detașări, suspendări, concedii fără plată), iar 5 posturi erau ocupate temporar.
Cea mai mare reducere a fost la personalul contractual din cabinetele demnitarilor: de la 42 de persoane în ianuarie 2025 la 19 în ianuarie 2026 (minus 55%). În această zonă, erau vacante 35 de posturi din totalul de 54. Numărul demnitarilor activi a scăzut de la 19 la 14, cu 7 posturi vacante din 21, în timp ce numărul funcționarilor publici a rămas relativ stabil, de la 61 la 63 de persoane active.
Dragoș Pîslaru a afirmat, înainte ca CCR să se pronunțe asupra legii pensiilor magistraților, că reforma a fost asumată de statul român prin Planul Național de Redresare și Reziliență, iar amânarea constantă a adoptării ei subminează încrederea Comisiei Europene în statul român.
„Pe palier instituțional, Comisia Europeană, evident, respectă regimul juridic în România. Pe de altă parte, ce vede Comisia Europeană de peste patru ani de zile, vede cum România s-a angajat să facă o reformă. O reformă asumată de către România în acest PNRR, pe care România o tergiversează, o amână, creează scuze pentru ca să nu o facă. Încrederea Comisiei Europene în România, că într-adevăr vom livra această reformă, este foarte scăzută”, a spus Pîslaru, miercuri, la Digi24.
Ministrul a criticat dur întârzierile succesive în soluționarea sesizărilor privind legea, susținând că tergiversarea afectează nu doar stabilitatea bugetară, ci și echilibrul constituțional dintre puterile statului.
„Am venit cu un proiect bun încă din luna septembrie ca să putem rezolva această problemă de inechitate și de nesustenabilitate a bugetului de pensii. Și ca să se ne înțeleagă foarte clar, guvernul a depus toate demersurile legale ca reforma magistraților să se întâmple. Este o lovitură foarte serioasă dată echilibrului constituțional, dacă guvernul nu poate să-și exercite prerogativele legate de bugete. Asta este o prerogativă exclusivă a executivului”, a mai spus Dragoș Pîslaru.
Miercuri, de la ora 10:00, judecătorii Curții Constituționale a României (CCR) au programată o nouă ședință pe reforma pensiilor speciale. Pronunțarea pe reforma pensiilor de serviciu ar putea sa fie amânată pentru a cincea oară după ce unul dintre cei 9 judecători constituționali se află în concediu legal de 8 zile.
În acest fel, europarlamentarii au ajuns la un acord pentru a avansa cu ratificarea pactului, dorind să adauge și o clauză de expirare în martie 2028, precum și un termen de șase luni pentru evaluarea măsurilor adoptate de Washington în vederea reducerii tarifelor la produsele derivate din oțel și aluminiu, EFE.
Aceasta înseamnă că acordul UE–SUA, încheiat în vara anului 2025 pentru a evita escaladarea tarifară între cele două părți, ar putea fi supus votului în Comisia pentru Comerț Internațional a Parlamentului European pe 24 februarie, iar ulterior în plenul Europarlamentului în luna martie, înainte de negocierea formei finale cu statele membre ale Uniunii Europene.
Revizuirea acorduluiPrintre termenii conveniți se numără opțiunea ca Bruxellesul să revizuiască în ansamblu acordul dacă administrația Trump nu reduce tarifele pentru produsele derivate din oțel de la nivelul actual de 50 % la 15 %, nivel care acoperă majoritatea produselor europene exportate în Statele Unite.
Dacă acordul va fi aplicat în condițiile stabilite vara trecută, aceleași produse americane ar urma să intre pe piața UE fără taxe vamale, la fel ca toate bunurile industriale.
„Avem această propunere de compromis ca semn de bunăvoință, dar dacă SUA nu reduc tarifele pentru aceste peste 400 de produse în termen de șase luni, vom restabili automat tarifele noastre de 10 %”, a declarat negociatorul-șef al Parlamentului European pentru acest acord, social-democratul Bernd Lange.
Pe de altă parte, Parlamentul European susține ca acordul să expire automat în martie 2028, moment în care Bruxellesul și Washingtonul ar trebui să îl renegocieze.
Și negociatoarea din partea Partidului Popular European, croata Željana Zovko, a subliniat că acordul este „echilibrat și orientat spre viitor” și a afirmat că schimburile comerciale ale Uniunii Europene cu cel mai important partener al său „pot continua”.
Acordul s-a aflat timp de săptămâni într-o situație incertă din cauza lipsei de consens în Parlamentul European privind includerea acestor mecanisme de protecție, după amenințările legate de suveranitatea Danemarcei și Groenlandei formulate de Trump la începutul anului 2026. În final, însă, textul a fost aprobat cu o largă majoritate formată din populari, social-democrați, liberali și verzi.
După votul în plen din martie, Europarlamentul va trebui să negocieze forma finală a acordului cu statele membre ale Uniunii Europene, care își stabiliseră deja poziția de negociere înainte de declarațiile lui Trump privind Groenlanda și nu incluseseră astfel de clauze.
Ministrul Justiției a fost întrebat, înaintea ședinței CCR, la ce se așteaptă miercuri, după ce un judecător ar fi cerut concediu paternal, iar șefa Instanței Supreme a solicitat Curții să ceară un punct de vedere de la Curtea de Justiție a Uniunii Europene.
„Atâta timp cât anumite instrumente legale sunt exercitate cu bună credință, astfel de demersuri, țin de limitele fie ale exercitării unor drepturi individuale, fie ale exercitării unor prerogative instituționale. Sigur că ar fi de dorit să avem o dezlegare constituțională în ceea ce privește acest proiect al Executivului și care a fost asumat și prin programul de guvernare. Pe de altă parte, există niște reguli, într-adevăr, în normativele care reglementează funcționarea Curții Constituționale și, în scenariul amintit de dumneavoastră, cu ipoteza unui domn judecător care se prevalează de exercițiul unui anume drept, rămâne de văzut dacă astăzi vor fi întrunite condițiile privitoare la deliberare și pronunțarea unei hotărâri. Aștept și eu să văd care este situația”, a spus, la Digi24, Radu Marinescu.
„Ar fi de dorit să aibă o dezlegare”Ministrul a fost întrebat dacă cei opt judecători care ar fi prezenți ar putea relua dezbaterile.
„Din câte cunosc eu, instanța Constituțională este în momentul de față în deliberare, ceea ce înseamnă că au avut loc dezbaterile și acum judecătorii analizează toate aspectele relevante pentru a pronunța o decizie. Dacă s-ar decide reluarea dezbaterilor, cum menționați dumneavoastră, asta ar însemna ca această cauză să fie repusă pe rolul Curții Constituționale, să se reia procedura de dezbatere, adică de analiză publică a argumentelor, și apoi să rămână din nou în deliberare”, a răspuns Marinescu.
Întrebat, de asemenea, ce se va întâmpla dacă nu va fi dată o soluție miercuri, Radu Marinescu a spus: „Eu vă repet ce am spus întotdeauna. Toate autoritățile și toate instituțiile trebuie să conlucreze loial, trebuie să conlucreze corect și în interesul cetățeanului. Repet, nu pot să dau un sfat în momentul de față niciunei instituții. Este atributul Curții Constituționale exclusiv să se pronunțe asupra acestei sesizări. (…) Ar fi de dorit ca această chestiune, anume a problematicii reformei pensiilor în sistemul de justiție, să aibă o dezlegare, indiferent care ar fi aceasta, pentru că instanța Constituțională este suverană, dar ca să știm pe ce drum o luăm”.
