Barcelona s-a impus categoric în partida disputată duminică cu Levante. Elevii lui Hansi Flick au deschis scorul în minutul 4 prin reușita lui Marc Bernal, iar în minutul 32 Frenkie de Jong a dublat avantajul. Soarta partidei a fost decisă de Fermin Lopez care a marcat în minutul 81.
Barcelona revine pe fotoliul de lider în La Liga, după eșecul echipei Real Madrid care a pierdut cu 2-1 meciul cu Osasuna.
După disputarea etapei 25, Barcelona se află în poziția de lider, cu 61 de puncte, Real Madrid fiind în poziția secundă cu 60 de puncte.
Formațiile de start
FC Barcelona: J. García – J. Koundé, E. García, G. Martín, J. Cancelo – F. de Jong , M. Bernal , D. Olmo – L. Yamal, R. Lewandowski, Raphinha
Antrenor: Hansi Flick
Levante: M. Ryan – M. Sánchez, A. Matturro, A. de la Fuente, J. Toljan – J. Olasagasti, O. Rey – K. Tunde, C. Álvarez, V. García – I. Romero
Antrenor: Luis Castro
Abbas Araghchi a afirmat că se lucrează la o primă propunere de acord cu Statele Unite privind arsenalul nuclear. „Continuăm negocierile, lucrând în același timp la elementele unui acord și la o primă versiune a textului. Cred că există încă o șansă bună de a ajunge la o soluție diplomatică într-un mod reciproc avantajos”, a declarat șeful diplomației de la Teheran, într-un interviu acordat CBS, citat de Le Figaro.
Araghchi a mai punctat că negocierile directe ar putea fi reluate în cursul săptămânii viitoare. „Cred că atunci când ne vom întâlni, probabil joia aceasta la Geneva, putem lucra la aceste puncte, putem pregăti un text bun și putem ajunge rapid la un acord”.
Despre subiectele aflate pe agendă, ministrul a precizat: „Deocamdată, negociem doar problema nucleară și nu se abordează alte subiecte”.
În același timp, Abbas Araghchi a reafirmat dreptul Iranului de a se apăra în cazul unui atac american. „Dacă Statele Unite ne atacă, avem tot dreptul să ne apărăm. Rachetele noastre nu pot ajunge pe teritoriul american. Prin urmare, evident, trebuie să găsim o altă soluție și să atacăm baze americane din regiune”, a spus ministrul, subliniind că în cazul unui atac, riposta ar fi „legitimă”.
Potrivit surselor Axios, citate de Reuters, Statele Unite sunt pregătite să reia negocierile cu Iranul cu condiția ca Teheranul să transmită în următoarele 48 de ore un proiect de acord nuclear.
Statele Unite au dislocat o forță militară masivă în regiune, ca factor de presiune pentru a se ajunge la un acord cu Iranul privind arsenalul său nuclear. De asemenea, Trump a dat un ultimatum Iranului pentru a se ajunge la un acord. Potrivit președintelui american, dacă nu se ajunge la un acord în 10-15 zile, se vor întâmpla „lucruri foarte rele”.
„Felicitări marii noastre echipe de hochei a SUA. AU CÂȘTIGAT AURUL”, a scris președintele american Donald Trump pe platforma Truth Social. Într-o altă postare, el a scris: „WOW — CE MECI!!!”.
Casa Albă a marcat victoria SUA printr-o postare pe X, în care a ironizat un mesaj din 2025 al lui Justin Trudeau, premierul Canadei la acea vreme.
„Nu ne puteţi lua ţara – şi nu ne puteţi lua jocul”, a scris Trudeau pe platforma X în februarie 2025, după o victorie a Canadei la hochei împotriva SUA.
Casa Albă a răspuns la acea postare cu o imagine sugestivă, în care un vultur, simbol al SUA, apare deasupra unei gâște canadiene.
Premierul Canadei, Mark Carney, a felicitat echipa Canadei pentru medalia de argint și a transmis că jucătorii „și-au făcut țara mândră”.
Echipa Statelor Unite a cucerit medalia de aur la turneul olimpic de hochei masculin de la Milano-Cortina 2026, după ce a învins Canada cu 2-1, în prelungiri. Este al treilea aur olimpic din istoria echipei masculine a SUA: primul a fost câștigat în 1960, iar al doilea în 1980
Thailanda este faimoasă pentru plajele sale paradisiace, templele colorate, mâncarea extrem de picantă și masajele care te lasă complet fără energie. Însă, printre porții de pad thai, merită să nu uiți că această țară aparent relaxată are și una dintre cele mai neobișnuite legislații din Asia de Sud-Est.
În Thailanda există un cod legal care ar putea să dea fiori reci oricărui turist neatent. Așa că, dacă plănuiești o călătorie în Țara Zâmbetelor, mai bine arunci o privire peste această listă. Iată câteva motive neobișnuite, dar cât se poate de reale, pentru care ai putea ajunge să dai explicații poliției thailandeze.
1. Să critici regele (chiar și în glumă)Legea de lezmajestate din Thailanda este una dintre cele mai stricte din lume. Nu ai voie să critici, să ironizezi sau să ridiculizezi monarhul, familia regală sau chiar animalele regale. Nu este o exagerare: un cetățean thailandez a fost judecat după ce a făcut comentarii ironice pe rețelele sociale despre câinele regelui.
Ambiguitatea legii permite interpretări foarte largi. O conversație înregistrată, un meme înțeles greșit sau chiar un gest pot fi considerate ofensatoare. Așa că prudența este esențială.
Da, ai citit bine. Din punct de vedere tehnic, este ilegal să ieși din casă fără lenjerie intimă. Evident, poliția nu face controale aleatorii, însă dacă ești oprit pentru alt motiv și situația este descoperită, poate fi considerată o abatere suplimentară.
Este una dintre acele legi vechi, rareori aplicate, dar încă existente, care par desprinse dintr-un manual de bune maniere din altă epocă.
La 35 de grade și umiditate ridicată, mersul fără tricou poate părea perfect normal. Totuși, în Thailanda este ilegal să conduci orice vehicul fără tricou.
Nu contează dacă mergi doar câteva străzi sau vii direct de la plajă. Dacă poliția te oprește la volan fără tricou, poți primi amendă pentru lipsă de decență publică. Conform legii, poți transpira cât vrei, dar trebuie să porți tricou.
4. Vapatul, un obicei interzisȚigările electronice sunt interzise în Thailanda. Nu doar vânzarea, ci și utilizarea sau introducerea lor în țară. Mai mulți turiști au avut probleme după ce au fost prinși vapând în spații publice, existând cazuri de amenzi sau chiar rețineri.
Chiar dacă uneori par ușor de găsit, legea este clară. Cel mai sigur este să nu aduci un vape cu tine.
5. Să calci pe o bancnotăImaginează-ți că alergi după o bancnotă de 20 de baht luată de vânt și o calci ca să o oprești. În Thailanda, acest gest poate fi considerat ilegal. Motivul este simplu: toate bancnotele poartă chipul regelui, iar deteriorarea sau lipsa de respect față de imaginea acestuia poate intra sub incidența legii de lezmajestate.
Monarhia este tratată cu un respect extrem, iar gesturile aparent banale pot avea consecințe serioase
6. Săruturile în publicDeși Thailanda este o destinație populară pentru cupluri, manifestările publice intense de afecțiune nu sunt bine văzute. Săruturile prelungite în spații publice pot fi considerate nepotrivite și, teoretic, sancționabile, mai ales în zonele rurale sau în locurile sacre.
În practică, este mai ales o chestiune de respect față de normele locale.
7. Modificarea drapelului naționalAlterarea drapelului Thailandei, inclusiv folosirea lui în designuri modificate sau pe articole vestimentare într-un mod considerat nepotrivit, poate fi interpretată ca o infracțiune serioasă.
Drapelul este un simbol național sacru și trebuie tratat cu respect. Este recomandat să eviți hainele care folosesc steagul în zone considerate ofensatoare.
8. Prea multe cărți în bagajPuțin cunoscută, dar reală, este și limita privind importul unor publicații străine. Mai ales dacă acestea abordează teme religioase, politice sau legate de drepturile omului.
Transportarea mai multor cărți despre budism, politică sau istorie recentă poate ridica suspiciuni la vamă. Nu este ceva frecvent, dar nici imposibil, așa că prudența nu strică.
Potrivit meteorologilor, avertizarea vizează apariția ceții care determină scăderea vizibilității sub 200 de metri și, izolat, sub 50 de metri. În funcție de condițiile locale, ceața va favoriza formarea de polei. Județele afectate sunt Gorj, Olt, Vâlcea, Dolj și Mehedinți.
În județul Gorj vor fi afectate mai multe localități printre care Târgu Jiu, Motru, Rovinari, Târgu Cărbunești, Turceni, Tismana, Bâlteni, Mătăsari, Bălești, Plopșoru, Țânțărenin sau Țicleni.
Printre loicalitășile județului Olt vizate de atenționare se numără Slatina, Balș, Scornicești, Piatra-Olt, Potcoava, Osica de Sus, Iancu Jianu, Curtișoara, Izvoarele, Găneasa, Valea Mare, Movileni, Crâmpoia, Corbu, Colonești, Strejești, Pleșoiu sau Verguleasa.
În Vâlcea, localitățile Râmnicu Vâlcea, Drăgășani, Băbeni, Bălcești, Mihăești, Berbești, Frâncești, Prundeni, Budești, Fârtățești, Stoilești, Alunu, Ionești sau Tomșani se află sub avertizare.
În Dolj, fenomenul va afecta localitățile Craiova, Filiași, Podari, Argetoaia, Brădești, Melinești, Șimnicu de Sus, Bucovăț, Ișalnița, Calopăr, Braloștița, Pielești sau Breasta.
În Mehedinți se vor afla sub incidența atenționării localitățile Strehaia, Corcova, Baia de Aramă, Bala, Bălăcița, Tâmna, Butoiești, Bâcleș, Prunișor, Broșteni, Ponoarele sau Florești.
Americanii au deschis scorul în minutul 6, prin Matt Boldy.
Canada a egalat înainte de a doua pauză, când Cale Makar a marcat cu mai puțin de două minute rămase din repriza a doua.
Canada a controlat jocul, însă portarul american Connor Hellebuyck a fost decisiv, cu 41 de intervenții.
Meciul a intrat în prelungiri în format 3 la 3. Jack Hughes a marcat golul victoriei după 1 minut și 41 de secunde.
Este al treilea aur olimpic din istoria echipei masculine a SUA: primul a fost câștigat în 1960, iar al doilea în 1980. Atunci, americanii au produs „Miracolul pe gheață”, învingând URSS, marea favorită și campioana en-titre.
Regele Felipe VI va primi anul acesta 290.000 de euro, cu 4.311 euro mai mult decât în 2025, iar regina Letizia va încasa 160.000 de euro, cu 2.881 de euro în plus. Sumele rezultă din aplicarea majorării salariale de 1,5% aprobate pentru funcționarii statului, potrivit informațiilor publicate joi de Casa Regală a Spaniei, notează 20minutos.
Fondurile provin din bugetul alocat Șefiei Statului în cadrul Bugetului General, care rămâne la 8,4 milioane de euro, deoarece conturile publice sunt prelungite încă din 2023.
Conform Constituției, regele este cel care distribuie „în mod liber” aceste fonduri. De șase ani, doar șeful statului, regina Letizia și regina emerită Sofía primesc o alocație anuală. Regina Sofía va încasa în 2026 suma de 131.000 de euro, cu 2.438 de euro mai mult decât anul trecut.
Din bugetul total de 8,4 milioane de euro, instituția acoperă obligațiile economice, inclusiv salarii, contribuții și prestații sociale pentru conducere și personalul angajat. De asemenea, sunt plătite cheltuielile de funcționare, utilitățile, deplasările și activitățile de protocol și reprezentare, precum dejunuri, dineuri oficiale și recepții.
În total, 3,8 milioane de euro sunt alocate cheltuielilor de personal, unde a fost aplicată aceeași majorare salarială ca în cazul funcționarilor publici.
Printre înalții responsabili ai instituției, șeful Casei Regale, Camilo Villarino, va avea un salariu anual de 178.915 euro. Secretarul general, Mercedes Araújo, va primi 157.658 euro, iar șeful Cartierului Militar, Eduardo Diz, 135.859 euro.
Ce salarii au angajații regilorUrmează, între altele, remunerațiile șefului Serviciului de Securitate (126.719 euro), șefului Protocolului (126.164 euro), șefei Secretariatului reginei Letizia (124.806 euro), și directoarei de Comunicare (122.886 euro).
În total, Casa Regelui va aloca 1.482.000 de euro pentru salariile membrilor familiei regale și pentru plata acestor înalți funcționari.
Potrivit detaliilor financiare publicate pe site-ul instituției, cheltuielile curente pentru bunuri și servicii, în valoare de 3,7 milioane de euro, cresc cu 21,8%. Majorarea este justificată prin mutarea unor costuri anterior incluse la capitolul personal către proiectul „servicii de comunicații și tehnologii ale informației” și către realizarea unor studii menite să îmbunătățească comunicarea și imaginea instituției.
Una dintre cele mai importante categorii rămâne cea a cheltuielilor de protocol și reprezentare ale familiei regale, care se apropie anul acesta de 640.000 de euro.
Capitolul investițiilor, destinat achizițiilor, depășește 700.000 de euro și crește cu 132%, ca urmare a unor angajamente anterioare și a unor proiecte noi. Sunt incluse aici cumpărări de echipamente, utilaje, mobilier, sisteme informatice și alte elemente considerate necesare pentru desfășurarea activității Casei Regale.
Delegația americană este pregătită să participe la o nouă rundă de discuții cu Iran vineri, la Geneva, dacă va primi în 48 de ore o propunere clară privind un posibil acord nuclear, relatează publicația Axios citată de Reuters.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a avertizat vineri Teheranul că trebuie să ajungă la un acord privind programul său nuclear, în caz contrar urmând să se confrunte cu „lucruri foarte rele”. Trump a dat și un termen limită pentru a se ajunge la un acord, anunțând: „Cred că ar fi suficient timp, 10-15 zile, cam atât maxim”.
Oficialii americani și iranieni s-au întâlnit săptămâna trecută la Geneva, unde cele două părți au ajuns la un acord de principiu asupra unor „linii directoare”, iar ministrul iranian de Externe a anunțat vineri: „Următorul pas pentru mine este să prezint o propunere pentru un potențial acord omologilor mei americani. Cred că în două sau trei zile va fi gata”.
Protestul, anunțat ca fiind unul pașnic, a început la ora 16:00, la intrarea dinspre Parcul Izvor. Participanții au venit cu pancarte și mesaje prin care au cerut reformarea sistemului de gestionare a câinilor fără stăpân, mai multă transparență în cheltuirea fondurilor publice și sancționarea abuzurilor din adăposturi.
Manifestația are loc în contextul scandalului izbucnit la adăpostul din Suraia, județul Vrancea, unde imagini apărute în spațiul public au arătat maltratarea și eutanasierea a peste 200 de câini. Cazul a generat reacții puternice în societate și a reaprins dezbaterea privind modul în care autoritățile gestionează problema animalelor fără stăpân.
Susținătorii proiectelor de lege afirmă că adoptarea acestora ar reprezenta un pas important pentru alinierea României la standardele europene în materie de protecție a animalelor. Ei susțin că eliminarea eutanasierii în masă și introducerea conceptului de „ființă sensibilă” în legislație ar aduce o schimbare de paradigmă în relația statului cu animalele.
Organizatorii transmit că protestul nu este îndreptat împotriva unei instituții anume, ci reprezintă un apel la dialog și responsabilitate.
În minutul 36, Bogdan Andone, antrenorul argeșenilor, a fost eliminat de Istvan Kovacs după proteste la o decizie de arbitraj.
Unicul gol al partidei a fost marcat în minutul 51 de Ricardo Matos.
În urma acestui rezultat, FC Argeș ocupă locul 6, cu 46 de puncte, iar Farul Constanța se află pe 11, cu 37 de puncte.
Echipele de startFC Argeș: Căbuz – Oancea, M. Tudose, Garutti, Borta – Yanis Pîrvu, Sierra, Rață – Micovschi, Matos, Bettaieb;
Rezerve: Straton, Crăciun, Tofan, Briceag, Seto, Rădescu, Blagaic, R. Moldoveanu, Brobbey, Ad. Manole, Idowu, B. Bușe;
Antrenor: Bogdan Andone.
Farul Constanța: R. Munteanu – Sîrbu, Țîru, Gustavo, Pellegrini – Vînă, Dican, Radaslavescu – Ișfan, Alibec, Ganea;
Rezerve: Buzbuchi, C. Gheorghe, Duțu, Fotin, Ramalho, L. Banu, Goncear, R. Tănasă, Grigoryan, Doicaru, Vojtus, Markovic;
Antrenor: Ianis Zicu.
„Aș dori să vă atrag personal atenția asupra sancțiunilor impuse de Statele Unite mai multor cetățeni europeni, inclusiv a doi cetățeni francezi, Nicolas Guillou, judecător la Curtea Penală Internațională, și Thierry Breton, fost comisar european”, se arată în scrisoarea trimisă de liderul de la Paris omologului său american, notează publicația La Tribune, citată de Politico.
Macron a cerut reconsiderarea sancțiunilor adoptate de administrația americană, motivând că acestea sunt „nejustificate”.
Sancțiunile au fost impuse de Washington în luna decembrie a anului trecut, persoanele vizate fiind acuzate că au contribuit la cenzurarea discursului pe platforme americane. Marco Rubio spune în decembrie că cele cinci persoane „au condus eforturi organizate pentru a constrânge platformele americane să cenzureze, să demonetizeze și să suprime punctele de vedere americane cărora le opun. Acești activiști radicali și ONG-uri au intensificat cenzura de către state străine, în fiecare caz vizând vorbitori americani și companii americane”.
În sancționarea lui Thierry Breton, care a deținut portofoliul european pentru tehnologie, Washington a invocat rolul său în elaborarea Legii Serviciilor Digitale, o lege în baza căreia mai multe platforme americane, printre care și X au fost sancționate.
Nicolas Guillou a fost sancționat după ce Curtea Penală Internațională a emis mandate de arestare pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu și al fostului ministrului apărării Yoav Gallant, acuzați de crime de război și crime împotriva umanității pe fondul Războiului din Gaza.
Este obișnuit ca distribuțiile către acționari să fie legate de profituri, însă la Jumbo circulă pe piață un scenariu diferit, bazat pe gestionarea fondurilor pentru creștere, cu accent pe România, scrie presa elenă.
Contextul economic local nu este favorabil: pentru a cincea lună consecutiv, puterea de cumpărare este comprimată, moneda locală se depreciază și TVA-ul a crescut. Toate acestea transmit semnale de oboseală ale pieței, afectând planurile de investiții.
România nu a fost niciodată o „capitală secundară” pentru Apostolos Vakakis, fondatorul grupului. Dimpotrivă, țara a reprezentat unul dintre pariurile principale de creștere, cu planuri pentru noi magazine și alocarea unor fonduri substanțiale pentru extinderea rețelei. Însă, pe măsură ce cererea scade și incertitudinea asupra veniturilor disponibile persistă, investițiile (mai ales cele agresive) pot fi amânate sau chiar temporar „înghețate”.
Strategia de distrubuție a acțiunilorSpecialiștii în piața bursieră explică logica din spatele acestei posibile decizii: fondurile care ar fi fost direcționate spre România ar putea fi redirecționate ca lichiditate disponibilă pentru o distribuție extraordinară de numerar către acționari. Strategia de distribuție a grupului prevede împărțirea profitului în trei părți egale: o treime pentru creștere organică, o treime pentru impozite și consolidarea rezervelor de numerar și o treime pentru distribuirea către acționari.
Astfel, dacă investițiile planificate în România sunt amânate, partea destinată cheltuielilor de capital ar putea reveni temporar sub formă de dividend suplimentar. Acest scenariu, potrivit surselor din birourile de brokeraj, circulă de la sfârșitul săptămânii trecute, iar piața reacționează imediat la veștile legate de lichiditate.
La 31 decembrie 2025, Grupul JUMBO opera 89 de magazine, dintre care 53 în Grecia, 6 în Cipru, 10 în Bulgaria și 20 în România. În plus, grupul dispune de magazine online în Grecia, Cipru, România și Bulgaria, consolidându-și prezența digitală pe piețele-cheie.
Îndrumare și perspective de viitorȘeful Jumbo a vorbit despre o perioadă de creștere pentru compania listată la bursă, subliniind că „este momentul să accelerăm dacă ne extindem rețeaua, dar fără să o cumpărăm scump”.
Comentând previziunile pentru 2026, respectiv o creștere de 5% a vânzărilor și profituri nete estimate între 310 și 320 de milioane de euro, el a precizat că estimarea se bazează pe datele curente, fără a fi nici exagerat de conservatoare, nici pesimistă.
„Condițiile sunt în favoarea noastră, nu împotriva noastră. Dar totul se poate schimba de mâine, trăim într-o lume în continuă mișcare. Veștile de astăzi sunt puțin mai bune decât cele din trecut”, a adăugat Vakakis.
Platformele asiatice și economia în fază deflaționistăÎntrebat despre intensificarea concurenței din partea platformelor asiatice Temu și Shein, Vakakis a explicat că, în cele din urmă, statele UE vor găsi metode de a preveni eludarea regulilor și a subliniat: „Concurența este sănătoasă, dar nu neloială”.
„Trebuie să fim mereu vigilenți, iar concurența ne obligă să ne perfecționăm în ceea ce facem. Cel mai mare competitor suntem chiar noi înșine”, a adăugat el.
Referindu-se la economia generală, șeful Jumbo a spus că ne aflăm într-o fază deflaționistă, remarcând în glumă că „până și capra vărgată va râde”. Totuși, el a dezvăluit că Jumbo reduce prețurile la 90 dintre cele 100 de produse pe care le stabilește, datorită scăderii costurilor cu transportul și energia.
„Va deveni țânțarul elefant? Să devină mai întâi și vedem”, a declarat el, în modul său caracteristic, atunci când a fost întrebat dacă marjele de profit ale Jumbo ar putea fi amenințate de extinderea dinamica a discounterului olandez Action, care a intrat deja pe piața românească și plănuiește o extindere suplimentară în Balcani, scrie presa elenă.
Strategia Action de extindere în România, cea mai importantă piață pentru companie, a fost, de altfel, unul dintre motivele pentru care acțiunile Jumbo au fost retrogradate de analiști, generând presiuni pe bursă.
„Nu are absolut niciun sens să ne concentrăm pe asta. Vorbim despre opt magazine (n.r. Action), mult mai mici decât cele ale Jumbo, într-o piață de 20 de milioane de oameni”, a explicat Vakakis, subliniind că preferă să se raporteze doar la cifre și rezultate, nu la opinii.
Planurile pentru RomâniaÎn cadrul Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor, Vakakis a prezentat și strategia de extindere a Jumbo.
El a subliniat că pe piața românească obiectivul rămâne dublarea rețelei de magazine, fără a oferi însă un calendar exact pentru realizarea acestui plan.
„Am avut succes în România, suntem lideri în piață”, a spus el, evidențiind potențialul mare și perspectivele solide ale țării.
În prezent, rețeaua Jumbo din România numără 22 de magazine, completate de platforme online în țară, consolidând prezența companiei pe piața locală.
La nivel global, Action a deschis 221 de magazine în primele nouă luni ale anului 2025, în toate cele 14 piețe în care operează. În prima jumătate a anului, compania a raportat o creștere a veniturilor cu 17,9%, ajungând la 7,3 miliarde de euro, majorarea fiind susținută în special de deschiderea magazinelor noi. Action a fost fondată acum aproape 30 de ani, în Enkhuizen, Olanda, și în prezent operează 3.107 magazine în 14 țări. În 2023, vânzările nete ale companiei au crescut cu 27,8%, până la 11,3 miliarde de euro.
„Interesul județului Mehedinți este mai presus de orice bătălie politică! Drumul expres Craiova – Drobeta Turnu Severin – Lugoj trebuie finalizat! Am avut o întâlnire de lucru cu Aladin Georgescu, președintele Consiliul Județean Mehedinți, unde am stabilit clar că vom colabora pentru realizarea acestui proiect, o prioritate absolută pentru Mehedinți”, a scris Virgil Popescu într-o postare pe Facebook.
Europarlamentarul liberal a precizat că Aladin Georgescu „va face demersuri ferme la Ministerul Transporturilor” și va discuta direct cu ministrul Ciprian Șerban, astfel încât proiectul să fie tratat ca „o prioritate reală”.
„Este nevoie de presiune constantă pentru accelerarea acestui proiect strategic”, a subliniat Popescu.
Includerea drumului expres în CEF„Ca europarlamentar, cu sprijinul colegilor din PPE, vom negocia includerea drumului expres Craiova – Drobeta Turnu Severin – Lugoj în CEF, în cadrul proiectelor transfrontaliere de pe culoarul Marea Baltică – Marea Neagră – Marea Egee, inclusiv pe componenta de mobilitate militară, cu finanțare în bugetul 2028–2034”, a precizat Virgil Popescu.
Potrivit europarlamentarului, în forma actuală apare doar segmentul Craiova – Sofia, fără Drobeta Turnu Severin și Lugoj.
„Nu putem lăsa lucrurile așa. Am discutat deja cu raportorul PPE și am solicitat un amendament clar: introducerea coridorului complet Lugoj – Drobeta Turnu Severin – Craiova – Sofia, un traseu coerent, eligibil pentru finanțare europeană și conectat strategic la rețeaua de transport a Uniunii Europene”, a adăugat acesta.
Sprijin la nivel guvernamentalVirgil Popescu mai afirmă că a discutat la Guvern cu premierul Ilie Bolojan, de la care ar fi primit „sprijin total” pentru această modificare.
„Mă voi bate în Parlamentul European până când acest amendament va fi adoptat. Totodată, este foarte important ca proiectul să fie susținut și de ministrul român al Transporturilor, la ședințele consiliului TTE ( Transport, Telecommunications and Energy Council) ca să obținem finanțarea”, a transmis Popescu.
Popescu susține că drumul expres ar aduce Mehedințiului conectare directă cu vestul Europei, acces mai bun la piețe și investitori, oportunități pentru tineri și dezvoltare pentru mediul de afaceri.
„Mehedințiul trebuie să devină o poartă strategică între România și Vest, nu o zonă ocolită de marile axe de dezvoltare”, a mai scris europarlamentarul.
„Cei doi parlamentari USR vor introducerea în Codul Fiscal a unui termen de maximum 3 zile lucrătoare pentru solicitarea înregistrării, un interval rezonabil, care oferă timp de conformare și păstrează echilibrul între obligațiile fiscale și realitățile din teren”, transmite formațiunea printr-un comunicat de presă emis duminică.
Măsura are în vedere situații în care depășirea plafonului are loc în afara programului de lucru, la sfârșit de săptămână sau în zile nelucrătoare, când intervenția imediată nu este posibilă.
Noua propunere are obiectivul de a crea un cadru mai previzibil pentru antreprenori, să reducă riscul sancțiunilor considerate nedrepte și să mențină un echilibru între obligațiile fiscale și relațiile cu care se confruntă afacerile.
Cynthia Păun a transmis: „Legile trebuie făcute astfel încât să poată fi respectate în mod real. Nu putem cere conformare instantanee într-o situație în care, administrativ, nu există posibilitatea de a interveni”.
La rândul său, Remus Negoi a precizat: „Măsura urmărește stabilirea unui interval clar, previzibil și rezonabil pentru conformare. 3 zile lucrătoare oferă contribuabililor un răgaz adecvat pentru îndeplinirea obligației, fără a afecta interesele bugetare ale statului”.
În SUA se urmărește marmota Phil (n.r. ziua cârtiței) pentru a afla când se termină iarna, iar în Germania fiecare cifră economică este analizată pentru a anticipa sfârșitul iernii prelungite prin care trece industria țării. După luni întregi de stagnare, datele recente indică o posibilă redresare, chiar dacă modestă: evoluția PMI-ului manufacturier sugerează că sectorul privat german ar putea reintra pe creștere, scrie El Economista.
Indicatorii anticipați de activitate economică din zona euro, cei mai urmăriți fiind indicii PMI pentru sectorul privat, au adus vești optimiste în februarie. PMI-ul manufacturier a sărit de la 49,1 puncte la 50,7 (se aștepta o ușoară creștere până la 49,6), trecând pentru prima dată din primăvara lui 2022 pragul de 50 puncte, care separă contracția de expansiune. Chiar dacă depășirea pragului de 50 puncte semnalează doar o expansiune modestă, mesajul este clar după o perioadă lungă de stagnare.
Raportul Hamburg Commercial Bank (HCOB) arată că în februarie creșterea activității private a atins maximul ultimelor patru luni, datorită îmbunătățirii performanțelor atât în sectorul manufacturier, cât și în cel de servicii. „Recuperarea a fost susținută de cererea mai mare pentru bunuri și servicii, cu o creștere a comenzilor noi pentru a patra oară în ultimele cinci luni. În același timp, pierderea locurilor de muncă s-a menținut solidă, dar s-a încetinit ușor, pe fondul stabilizării volumului de muncă restant și al ușorului optimism pentru următoarele 12 luni”, precizează raportul.
Sectorul serviciilor a condus creșterea, cu o rată de expansiune a activității de 53,4, maximul ultimelor patru luni. Intrările de comenzi noi au indicat o cerere susținută pentru bunurile și serviciile germane: portofoliul de comenzi din sectorul manufacturier a crescut cel mai mult în aproape patru ani, compensând ușoara scădere în servicii. Comenzile externe au înregistrat prima creștere în șapte luni, marcând cel mai bun rezultat din februarie 2022.
Munca restantă s-a stabilizat în februarie, după trei luni consecutive de scădere, iar în sectorul manufacturier volumul de muncă în derulare a crescut ușor pentru prima dată din mai 2022.
Speranțe pentru PIB-ul din 2026Pe fondul ușoarei presiuni asupra capacității în manufactură, ritmul concedierilor a încetinit. Ocuparea forței de muncă în fabrici a scăzut cu cea mai mică rată din aproape doi ani și jumătate, un semnal pozitiv după luni întregi de concedieri în industria germană. Totuși, în sectorul serviciilor, reducerea personalului s-a accelerat, marcând cea mai mare scădere a angajărilor din iunie 2020.
„Industria germană crește din nou! Pentru prima dată în mai bine de trei ani și jumătate, PMI-ul manufacturier intră în teritoriu expansiv. Comenzile noi au crescut solid, ceea ce sugerează că producția va continua să se extindă în lunile următoare. Portofoliul de comenzi a crescut, iar comenzile externe au revenit după șase luni de scădere”, explică Cyrus de la Rubia, economist șef HCOB.
Se estimează că stimulul guvernamental german (programul de infrastructură și creșterea cheltuielilor militare) va susține suplimentar industria, iar datele privind comenzile industriale, mai ales în sectorul apărării, sugerează o accelerare a PIB-ului german în 2026.
Analistul Vincent Stamer de la Commerzbank subliniază că „încrederea în afaceri a crescut datorită cheltuielilor guvernamentale majore, care sprijină tot mai mult industria”, iar Paolo Grignani (Oxford Economics) consideră că Germania „revine treptat ca principal motor de creștere, cu producția și comenzile în creștere, dar rămâne de văzut dacă industria poate susține cererea tot mai mare”.
Metafora efectul ketchupCarsten Brzeski (ING) notează că „recuperarea germană continuă sub suprafață. PMI-ul compozit a atins maximul ultimelor patru luni, iar PMI-ul manufacturier a depășit pragul de 50 pentru prima dată în aproape patru ani. În timp ce Franța stagnează, Germania ar putea prelua rolul de motor al zonei euro.”
Metafora „efectului ketchup” descrie cum stimulul fiscal german a fost lent la început, dar acum începe să genereze efecte vizibile: „După multe ezitări cu bugetul masiv al coaliției germane, primele efecte se văd și dau oxigen unui sector puternic afectat.”
Cu toate acestea, analiștii avertizează că o parte din stimul s-ar putea folosi pentru cheltuieli curente, nu pentru investiții pe termen lung, ceea ce poate oferi un impuls temporar („subidón de azúcar”) economiei, însă sectorul apărării rămâne un catalizator important al creșterii.
Contextul general al economiei germane rămâne complex: competiția internațională, lipsa gazului rusesc, dobânzile mari, birocrația și tarifele SUA au afectat profund tradiționala putere industrială. Totuși, datele recente indică că economia începe să revină treptat pe creștere, condusă de relansarea industriei manufacturiere.
„Inima mea se îndreaptă din nou către situația dramatică pe care o vede toată lumea”, a spus papa Leon în mesajul său săptămânal adresat pelerinilor din Piața Sfântul Petru, după rugăciunea de duminică, conform Reuters.
„Atâtea victime, atâtea vieți și familii frânte, atâta distrugere, atâta suferință de negrăit”, a adăugat suveranul pontif.
Marți, 24 februarie 2026, se împlinesc patru ani de la invazia pe scară largă a armatei ruse în Ucraina, fiind cel mai amplu conflict din Europa de la Al Doilea Război Mondial.
SUA încearcă să medieze între cele două părți, însă negocierile avansează greu, în special din cauza disputei asupra teritoriilor. Zelenski a spus luna aceasta că Trump vrea ca războiul să se termine până în iunie.
„Pacea nu poate fi amânată. Este o necesitate urgentă care trebuie să-și găsească locul în inimile oamenilor și să se traducă în decizii responsabile”, a spus papa.
El a spus că războiul este o „rană provocată întregii familii umane”, care lasă în urmă „moarte, devastare și o urmă de durere care marchează generații întregi”.
„La Consiliul Afaceri Externe de mâine, UE își propune să adopte cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni. Ungaria îl va bloca. Până când Ucraina nu va relua tranzitul de petrol către Ungaria și Slovacia prin conducta Drujba, nu vom permite ca deciziile importante pentru Kiev să avanseze”, a transmis Szijjarto, duminică, printr-un mesaj publicat pe platforma X, citat de Reuters.
Încă de la finalul lunii ianuarie, livrările de petrol prin conducta Drujba au fost oprite după ce Kievul a anunțat că un atac cu dronă al Rusiei a avariat conducta. Cu toate acestea, atât oficialii de la Budapesta, cât și cei de la Bratislava consideră că autoritățile ucrainene sunt responsabile pentru menținerea întreruperii.
Uniunea Europeană pregătește cel de-al 20-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusia, ca răspuns la Războiul din Ucraina. Mai multe state membre își doresc adoptarea acestuia până la aniversarea a patru ani de la începutul invaziei.
De asemenea, Szijjarto a amenințat că va bloca un împrumut european în valoare de 90 de miliarde de euro pentru sprijinirea Ucrainei, decizie ce necesită unanimitate pentru a fi adoptată.
Pe fondul tensiunilor generate de oprirea tranzitului de petrol prin conducta Drujab, premierul Slovaciei, Robert Fico, a anunțat că ar putea suspenda furnizarea de electricitate de urgență către Ucraina.
„Laboratoarele mobile de monitorizare a calității aerului nu vor mai sta să adune praf la sediile instituțiilor! Am semnat ordinul de ministru prin care stabilim că aceste laboratoare, dacă nu au loc incidente de poluare unde trebuie trimise imediat, să fie folosite pe tot parcursul anului, în baza unui plan de monitorizare, în locuri unde există poluări ale aerului istorice, dar în același timp nu există stații oficiale în apropiere”, a anunțat ministra mediului, Diana Buzoianu.
Buzoianu a anunțat că, în perioada imediat următoare, programul va fi realizat de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor, pentru anul 2026.
Potrivit ministrei, autoritățile vor folosi aceste laboratoare pentru a măsura nivelul de poluare:
„Folosim echipamentele care au costat mulți bani România ca să vedem toți, oficial, ce aer se respiră în zone poluate istoric”, a conchis Buzoianu.
În 2026, alinierile din Europa de Est nu mai sunt determinate de diplomație formală sau acorduri simbolice la Bruxelles. Ele sunt determinate de sisteme reale de descurajare a Rusiei, care nu sunt construite pe „arhitectura de securitate post-Război Rece”, ci pe experiența practică a războiului, testarea modelelor de apărare și crearea de noi formate regionale. Ucraina a încetat să mai fie un „obiect” al politicii de securitate – a devenit producătorul sistemic al acesteia, notează o analiză recentă în presa ucraineană.
Ceea ce în 2021 păreau a fi formate de gesturi diplomatice s-a transformat în 2026 în adevărate alianțe – Triunghiul Lublin , alianța Ucraina-Polonia-Regatul Unit , blocul scandinav bazat pe parteneriat de apărare cu Suedia, Norvegia și Danemarca, rețeaua de proiecte energetice cu România și statele riverane Mării Negre. În aceste inițiative, nu a existat loc pentru teorie. Ele au fost construite pe baza unei solicitări specifice: cum să prevină revanșa Rusiei, cum să garanteze apărarea flancului estic al NATO până când UE va reuși să își adapteze propria infrastructură de apărare.
Pentru Kiev, aceasta înseamnă o schimbare în natura diplomației. Moscova nu mai definește agenda regională. Europa nu răspunde amenințărilor sale, ci modelului de securitate ucrainean. Și de aceea Ucraina devine un nou centru de coordonare – pentru că nu teoretizează, ci oferă soluții gata făcute care și-au dovedit deja eficacitatea în război.
Ucraina, principalul producător de modele reale de descurajare a RusieiÎn trei ani de război, Ucraina a creat un set de soluții pe care nicio țară din UE nu le are. Nu este vorba de tehnologii, ci de logica practică a descurajării. Modelul european clasic de apărare este bazat pe sedii centrale, planificare prin intermediul instituțiilor și coordonare la nivel de ministere. Modelul ucrainean este rapid, adaptabil, testarea conceptelor pe câmpul de luptă, integrarea sectorului civil în economia apărării, soluții autonome în drone, apărare aeriană, război electronic, protecție cibernetică și lovituri cu rachete la mare adâncime.
Și tocmai acest lucru face din Kiev centrul coalițiilor de securitate. Țările care simt amenințarea din partea Rusiei nu prin rapoarte analitice, ci prin geografie, văd că Ucraina are tehnologii și experiență care pot fi extinse. Polonia, Lituania, Letonia, Estonia, România, Finlanda, Norvegia și Suedia își construiesc politica în jurul unui principiu simplu: cine a descurajat Rusia în cel mai rău moment știe cum să o descurajeze și mai mult.
Triunghiul Lublin, care în perioada 2020–2021 arăta ca o platformă regională simbolică, a devenit un bloc militar-politic funcțional. Polonia a primit rolul unui nod cheie de tranzit, statele baltice – flancul estic cu responsabilitatea principală pentru istmul Suwałki, iar Ucraina – centrul militar care asigură o descurajare reală a Rusiei pe frontul de est. În acest model, nu există actori secundari: toate elementele sunt interdependente.
Alianța Ucraina-Polonia-Regatul Unit a devenit primul acord european în care logica securității este construită fără medierea Bruxelles-ului. Aceasta este o schimbare de principiu. Londra a văzut în Kiev nu o țară care are nevoie de ajutor, ci un partener care asigură interesul britanic: să prevină dominația Rusiei pe continentul european. Varșovia nu este doar un aliat al Ucrainei, ci o țară care înțelege că încercuirea strategică a regiunii baltice este imposibilă fără Ucraina.
Formatul scandinav a apărut dintr-un calcul diferit. Norvegia, Suedia, Danemarca și Finlanda au bani, producție de apărare, corporații tehnologice și voință politică pentru inovații. Au văzut cum Ucraina a creat în doi ani ceea ce UE a încercat să construiască timp de zece ani: o industrie a dronelor, sisteme moderne de război electronic, un nou model de integrare a apărării aeriene și a infrastructurii civile. Pentru ei, parteneriatul cu Kievul nu este un ajutor pentru cei slabi, ci dobândirea de experiență practică a războiului viitor.
Și de aceea Ucraina, în aceste coaliții, devine lider nu datorită diplomației, ci datorită experienței practice. Războiul a transformat Kievul în singura țară din Europa care poate explica cum să descurajeze Rusia eficient, nu ritualic.
De ce este Kievul capabil în mod special să coordoneze inițiativele de securitate regională
Țările din Europa Centrală și de Nord au încredere în Kiev dintr-un motiv neplăcut pentru unele capitale ale Europei Occidentale: Ucraina a plătit cel mai mare preț pentru securitatea continentului. Conferințe pot avea loc la München, documente strategice pot fi redactate la Paris sau Bruxelles, dar la Kiev a avut loc adevărata descurajare a Rusiei, nu prin declarații, ci prin acțiuni militare.
Acest lucru a creat o nouă ierarhie a încrederii. Când Ucraina vorbește despre ce este o ofensivă rusească reală, cum funcționează strategia rusească, cum folosește Moscova amenințările nucleare sau șantajul energetic, este crezută nu pentru că este o „victimă”, ci pentru că este o parte care a câștigat zeci de runde cheie de război fără nicio garanție din partea NATO.
Al doilea factor este absența idealismului geopolitic. Ucraina nu oferă „unitate”; oferă un model în care fiecare stat are propria responsabilitate în descurajarea Rusiei. Acest lucru este complet opus conceptului liberal de după 1991, când securitatea Europei a fost delegată NATO și Statelor Unite. În noul format, fiecare țară are propria secțiune de lucru: Polonia – scutul terestru, Țările Baltice – flancul aerian, România – direcția Mării Negre, Scandinavia – coridorul arctic, Ucraina – frontul.
Al treilea factor este leadershipul tehnologic. Paradoxul războiului este că Ucraina a creat un arsenal de tehnologii care depășește modelele instituționale europene.Țările nu au timp pentru cicluri clasice de achiziții sau standardizări lungi. Acest lucru creează un avantaj, Ucraina nu teoretizează despre războiul viitor; îl poartă. Drone cu rază lungă de acțiune, atacuri la mare distanță asupra centrelor logistice rusești, automatizarea în masă a managementului luptei, războiul electronic împotriva rețelelor radio rusești – acestea sunt practici specifice care sunt interesante pentru toți actorii regionali.
Al patrulea factor este politic. Ucraina nu se teme să numească Rusia ceea ce este: un stat revanșard gata să lupte timp de decenii. Ceea ce la Bruxelles se numește „amenințări hibride”, la Kiev este descris ca mecanisme specifice de influență. Drept urmare, Ucraina nu oferă teorie, ci scenarii. Și pentru scenarii se plătesc bani, în jurul scenariilor se construiesc coaliții, nu în jurul declarațiilor.
Cum schimbă noul rol de securitate al Ucrainei pozițiile sale în diplomația globalăAlianțele regionale din 2026 au rupt vechea logică a diplomației, în care Ucraina era o țară intermediară între UE și Rusia. Astăzi, Kievul a încetat să mai fie un „destinatar al ajutorului” și a devenit un „nod de soluții”. Acest lucru îi schimbă ponderea în negocierile globale.
În primul rând, Ucraina a câștigat dreptul de a defini termenii păcii viitoare. Nu pentru că este susținută de Occident, ci pentru că, fără acordul Ucrainei, niciun format cu Rusia nu are sens. Europa și-a dat seama: fără o descurajare reală, Moscova va folosi orice pauză pentru a reveni. Și acest lucru face ca poziția Kievului să fie centrală în negocieri, chiar dacă formal discuția este condusă de marile puteri.
În al doilea rând, Ucraina a devenit centrul transferului de tehnologii de securitate. Țările care vor să fie protejate nu vin la Paris sau Berlin pentru concepte, ci la Kiev pentru soluții reale. Dacă acest lucru continuă, Europa va dobândi un nou tip de conducere, nu politică și nici economică, ci tehnică. Iar Ucraina va deveni principalul purtător al acestor soluții.
În al treilea rând, rolul Ucrainei de coordonator al coalițiilor de securitate schimbă echilibrul puterii în Uniunea Europeană. Țările din Europa Centrală și de Nord creează un bloc de facto în care Kievul este centrul logic. Pentru Europa de Vest, aceasta înseamnă pierderea monopolului asupra politicii strategice. Pozițiile Berlinului și Parisului nu mai determină automat agenda. Dacă Ucraina oferă un scenariu de descurajare și acesta funcționează, devine decizia politică.
Pentru Rusia, aceasta înseamnă o înfrângere sistemică. A pierdut controlul asupra coridorului estic al Europei, nu a reușit să spargă apărarea Ucrainei și acum este obligată să vadă cum Kievul își formează un sistem de descurajare a propriei agresiuni pe întreg continentul. Ceea ce a fost odată considerat o „zonă tampon” a devenit un post de comandă al securității regionale.
