Un tribunal din Moscova a condamnat-o luni pe Elena Albegova, în vârstă de 46 de ani, la trei ani de închisoare, potrivit publicației ruse independente Mediazona.
Femeia a fost găsită vinovată de „finanțarea activității extremiste”, în baza Codului penal rus. Ea a fost acuzată pentru o donație de 1.000 de ruble (aproximativ 12 dolari), făcută în august 2021 către Fundația Anticorupție (FBK).
Albegova a fost reținută la sfârșitul lunii iunie, iar pe 4 iulie a fost plasată în arest preventiv. Reprezentantul acuzării ceruse trei ani de închisoare, aceeași pedeapsă pronunțată în cele din urmă de instanță.
Fundația lui Navalnîi, declarată „extremistă” în RusiaFBK a fost înființată de Aleksei Navalnîi, principal opozant al Kremlinului și critic al lui Vladimir Putin, care a murit în 2024 într-o colonie penitenciară din Rusia. Fundația a devenit cunoscută pentru investigațiile privind corupția și averile unor oficiali și oameni de afaceri ruși.
În iunie 2021, justiția rusă a declarat fundația „extremistă” și a interzis activitatea acesteia. Din acel moment, donațiile făcute organizației pot fi tratate de autoritățile ruse drept finanțare a extremismului.
Donația pentru care a fost condamnată Albegova a fost făcută la aproximativ două luni după interzicerea fundației.
Autoritățile ruse îi urmăresc penal pe cei care au făcut donații către FBK de pe carduri bancare rusești în perioada august 2021 – martie 2022, când Visa și Mastercard și-au suspendat operațiunile în Rusia.
Femeia și-a recunoscut vinovățiaÎn fața instanței, Elena Albegova și-a recunoscut integral vinovăția și și-a exprimat regretul.
Ea a povestit că a aflat pentru prima dată despre Aleksei Navalnîi în timpul alegerilor regionale din 2015, iar în 2018 a început să urmărească investigațiile realizate de Fundația Anticorupție.
Albegova a spus în instanță că nu mai urmărea de mult timp activitatea organizației și că avea impresia că aceasta nici nu mai funcționează în Rusia.
Femeia, originară din regiunea Caucazului, se mutase la Moscova în 2015 pentru a-și ajuta sora mai mică să își crească copilul.
Sute de dosare pentru donații către fundația anticorupțieCazul Elenei Albegova nu este unul izolat. După declararea FBK drept organizație „extremistă”, autoritățile ruse au deschis sute de dosare penale împotriva persoanelor care au finanțat fundația după interzicerea acesteia.
Potrivit datelor centralizate de sursa citată, până în aprilie 2026 în Rusia fuseseră deschise cel puțin 225 de dosare penale legate de donații către FBK.
Rusoaica condamnată acum este cea de- a doua femeie despre care se știe că a primit o pedeapsă cu închisoarea pentru donații către fundație. O altă femeie fusese condamnată anterior tot la trei ani de detenție, iar cu doar trei zile înainte de sentința de acum, o angajată a unui birou de proiectare din Moscova a primit un an și jumătate de muncă forțată pentru donații către aceeași fundație.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a anunțat luni, în timpul vizitei sale la Nuuk, un nou pachet de parteneriat în valoare de 200 de milioane de euro pentru investiții în Groenlanda, în acest an și în 2027.
UE, Groenlanda și Danemarca și-au consolidat, de asemenea, parteneriatul printr-o nouă Declarație comună, semnată la Nuuk de Ursula von der Leyen, premierul Groenlandei, Jens-Frederik Nielsen, și prim-ministrul Danemarcei, Mette Frederiksen.
„Groenlanda se poate baza pe UE. Acesta a fost mesajul meu în timpul ultimei mele vizite. Astăzi, sunt din nou aici pentru a oferi rezultatele concrete ale cooperării noastre strânse. Cu un nou pachet de parteneriat UE-Groenlanda, în valoare de 200 de milioane de euro. Acesta va crea noi oportunități și o UE puternică și implicată atât în Groenlanda, cât și în Arctica. Pentru că Groenlanda este un aliat strategic și un prieten de încredere”, a declarat Ursula von der Leyen.
Prin această Declarație comună și noul pachet de investiții se dorește extinderea cooperării dintre UE și Groenlanda în mai multe domenii, de la educație și pescuit până la conectivitate prin satelit și cablu, energie hidroelectrică și materii prime critice.
Pachetul include și investiții legate de îmbunătățirea vieții de zi cu zi în Groenlanda, prin locuințe mai bune, dezvoltarea turismului durabil, sprijinirea întreprinderilor mici.
Potrivit Comisiei Europene, un prim set de proiecte Global Gateway, în mai multe sectoare prioritare, a fost deja convenit cu Groenlanda, iar Uniunea Europeană și autoritățile locale analizează și alte investiții. Proiectele acestea pot fi analizate AICI.
Groenlanda, principal beneficiar al sprijinului UE pe cap de locuitorGroenlanda este cel mai mare beneficiar de sprijin UE pe cap de locuitor dintre țările și teritoriile de peste mări. Pentru perioada 2021-2027, UE a alocat 225 de milioane de euro pentru Groenlanda, dintre care 90% sunt destinate educației și 10% creșterii verzi.
Pentru următorul cadru financiar multianual, 2028-2034, Comisia Europeană a propus 530 de milioane de euro pentru Groenlanda. Acest lucru ar însemna mai mult decât dublarea nivelului actual de sprijin.
Parteneriatul UE cu Groenlanda este susținut și de Acordul de parteneriat pentru pescuit durabil.
În cadrul actualului protocol privind pescuitul, UE oferă Groenlandei 17,3 milioane de euro anual, plus 3,2 milioane de euro pentru susținerea strategiei naționale privind pescuitul durabil.
Încurajată de conducerea proiectului de extindere de miliarde de dolari din ultimul deceniu, Espino avansează de la funcția de administrator adjunct la comanda deplină a canalului. Doar alți trei panamezi au deținut această funcție de când Statele Unite au predat calea navigabilă interoceanica la sfârșitul anului 1999, potrivit AP.
Numirea ei în funcția de conducere a canalului este deja văzută ca un simbol al capacității femeilor pentru roluri de conducere executivă în industrie. Canalul servește drept motor al economiei panameze și gestionează aproape 3% din comerțul maritim global.
Cu puțin timp înainte de a prelua mandatul, Espino a declarat pentru Associated Press că prioritatea sa va fi avansarea proiectului de construire a unui rezervor pe râul Indio, în bazinul hidrografic al canalului. Proiectul de 1,5 miliarde de dolari își propune să asigure apa potabilă pentru 50% din cei 4 milioane de locuitori ai națiunii din America Centrală și să sprijine funcționarea viitoare a canalului, deschis de SUA în 1914.
Obiectivul este de a garanta aprovizionarea cu apă în viitorConsiliul de administrație al canalului o numise anterior să conducă acest plan de 1,5 miliarde de dolari, care include relocarea comunității și considerații de mediu. Este cel mai mare proiect de la extinderea căii navigabile, care a fost deschisă în iunie 2016, la un cost care depășește 5,25 miliarde de dolari. Oficialii se așteaptă ca rezervorul să fie finalizat până la sfârșitul anului 2031 sau 2032.
Pentru Espino, obiectivul este de a garanta aprovizionarea cu apă în viitor, fără a compromite fiabilitatea în ochii industriei de transport maritim. Dacă clienții percep că canalul nu caută o soluție pe termen lung pentru transportul apei, aceștia ar putea să își mute marfa pe alte rute.
Proiectul respectiv, care a stârnit proteste în anumite comunități, capătă o importanță tot mai mare, deoarece canalul se confruntă cu o nouă perioadă de precipitații scăzute cauzată de fenomenul El Niño, care a determinat recent autoritățile navigabile să restricționeze numărul de nave care traversează zilnic Atlanticul și Pacificul.
Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a fost nevoită să-și întrerupă discursul pentru a răspunde la telefon. La celălalt capăt al firului se afla chiar fiica sa.
„E fiica mea, îmi pare rău, m-a sunat de trei ori”, a explicat Meloni momentul neașteptat și amuzant.
Numeroși oameni din sală au reacționat și fie au aplaudat, fie au râs. În timpul evenimentului care s-a desfășurat la Bari, Giorgia Meloni a interacționat cu mai mulți oameni participanți.
De altfel, ea este o politiciană apreciată în plan mondial datorită expresivității sale ieșite din comun și a momentelor de o sinceritate spontană.
Cancelarul german Friedrich Merz a declarat luni că este „profund șocat” de victoria extremei drepte la alegerile regionale din Saxonia-Anhalt, desfășurate cu o zi înainte, potrivit Le Figaro.
El a promis că va continua reformele, doar că acestea trebuie să fie mai bine explicate.
„Hotărârea mea este să continui pe calea reformei, fără nicio întrerupere, dar știu că (…) trebuie să le explicăm mai bine”, a spus Merz după o întâlnire a conducerii partidului său, CDU.
Friedrich Merz a recunoscut că este responsabil pentru înfrângerea care tocmai a avut loc, precizând că ascensiunea electorală a partidului Alternativa pentru Germania (AfD) schimbă jocul „în toată Germania”.
„Viitorul țării noastre este în joc, nimic mai puțin. Renunțarea nu este o opțiune.”, a spus Merz, amintind că a fost „ales pentru patru ani” începând din 2025, ceea ce exclude aparent posibilitatea unei demisii.
În ceea ce privește victoria partidului de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD) în Saxonia-Anhalt, land din estul Germaniei, Merz a spus că rezultatul trebuie acceptat „într-o democrație”.
El a promis însă că va apăra „Legea fundamentală”, în condițiile în care AfD este acuzată în mod regulat de tendințe autoritare, rasism și legături cu mișcarea neonazistă.
„Știm că Germania, datorită istoriei sale, are o responsabilitate specială. Vom păstra întotdeauna ordinea noastră politică și legăturile noastre puternice cu Europa”, a spus Merz.
AfD are un „mandat de guvernare”Friedrich Merz a spus că alte două alegeri regionale sunt programate pentru data de 20 septembrie, în Mecklenburg-Pomerania de Vest, în nordul țării, unde AfD conduce în sondaje, și la Berlin, unde CDU, extrema stângă și extrema dreaptă sunt la egalitate.
În Saxonia-Anhalt, liderul conservator învins, Sven Schulze, a recunoscut că Alternativa pentru Germania are un „mandat de guvernare”, chiar dacă partidului îi lipsesc trei locuri pentru a obține majoritatea absolută.
AfD, partid anti-imigrație și pro-rus, a fost motivul de înfrângere pentru partidul CDU al lui Merz. Formațiunea a obținut aproape 44% din voturi, față de 17% pentru CDU, în landul estic Saxonia-Anhalt, parte a fostei RDG.
Britanicii încearcă de mult timp să stabilească unde începe nordul în Regatul Unit. Potrivit Express, dezbaterea națională nu a reușit să ofere un răspuns acceptat de toată lumea.
Răspunsurile diferă în funcție de argumentele bazate pe geografie, cultură, limbă și istorie. Unii trasează linia în Midlands, în timp ce alții susțin că Nordul începe mult mai la sud, în jurul autostrăzii M62 sau chiar la Watford Gap.
Recent, jurnalistul de călătorii Simon Calder a oferit, în buletinul său informativ din The Telegraph, un punct de vedere care ar putea oferi o variantă acceptată de o majoritate. La fel ca jurnalistul Chris Moss, el a spus că demarcația pornește din orașul Crewe din Cheshire, în vest. Ulteior, linia trasată de Calder merge spre Skegness, pe coasta Lincolnshire, cuprinzând părți din Peak District de-a lungul drumului.
„Nominalizarea mea este paralela 53”, a spus jurnalistul.
Paralela 53 este o linie situată la 53 de grade nord de ecuatorul Pământului. În Regatul Unit, aceasta traversează Anglia, trecând prin Cheshire, Peak District și coasta din Lincolnshire.
O dezbatere cu efecte economiceDezbaterea poate avea și efecte economice. De exemplu, orice schimbare în geografie poate oferi un impuls activităților din turism. La capătul estic al graniței propuse de Calder se află Skegness, o populara stațiune din regiunea Lincolnshire.
Simpla plasare a stațiunii în locul în care începe nordul ar putea aduce noi idei de afaceri și o popularitate mai mare în rândul turiștilor.
Uniunea Europeană urmărește să adopte măsuri severe în privința închirierilor pe termen scurt, în încercarea de a reduce prețurile locuințelor în cele mai populare destinații de pe continent. Concret, Bruxelles-ul vrea să ofere autorităților locale instrumentele necesare pentru a limita activitatea platformelor de închirieri pe termen scurt, precum Airbnb.
O lege în acest sens, numită Legea privind locuințele accesibile a Comisiei Europene, urmează să fie aprobată miercuri. Inițiativa va stabili dacă o zonă se confruntă cu o criză a locuințelor, iar autoritățile naționale, regionale și locale vor primi sprijin juridic pentru a aplica măsuri specifice menite să atenueze deficitul de locuințe, notează POLITICO.
„Închirierile pe termen scurt nu sunt cauza crizei locuințelor din Europa. Dar este foarte clar că, în unele părți ale Europei, în special în unele dintre cele mai mari orașe ale noastre, acestea agravează problema”, a declarat pentru sursa citată comisarul pentru energie și locuințe, Dan Jørgensen.
Numeroase anunțuri de închiriere pe termen scurt în marile orașe europeneÎnchirierile pe termen scurt înregistrate reprezintă oficial doar aproximativ 1,2% din stocul total de locuințe al Uniunii, însă ele pot ajunge să constituie chiar și până la 20% din locuințele din destinațiile turistice populare de pe continentul european.
Potrivit firmei de consultanță AirDNA, în 2025 existau aproximativ 60.000 de anunțuri active de închiriere pe termen scurt în Paris. Pe de altă parte, anunțurile de închiriere pe termen scurt reprezentau aproape 40% din stocul de locuințe disponibile în centrul orașului Porto și până la 56% din stocul de locuințe de închiriat pe termen lung în unele cartiere din Madrid.
„Atunci când mii de locuințe sunt retrase de pe piața imobiliară într-un oraș deja supus unor presiuni, nu putem pretinde că acest lucru nu are niciun efect asupra accesibilității și disponibilității locuințelor”, a declarat Jørgensen.
Unele orașe europene se confruntă cu problema închirierilor pe termen scurtMulte orașe din Europa încearcă deja să abordeze problema închirierilor pe termen scurt.
De exemplu, Barcelona intenționează să elimine treptat cele aproximativ 10.000 de apartamente turistice autorizate până în 2028. Amsterdam, Florența și Paris au introdus sisteme de autorizare, plafoane de chirie sau limite privind noile închirieri pe termen scurt.
Totuși, aceste situații au ajuns și în fața instanțelor de judecată. Spre exemplu, proprietarii de locuințe și operatorii din turism au dat în judecată orașul Florența din cauza restricțiilor impuse.
Comisarul pentru energie și locuințe, Dan Jørgensen, a afirmat că noua legislație „va oferi autorităților locale care doresc să ia măsuri posibilitatea de a face acest lucru într-un mod eficient și care să nu le expună la riscuri de litigii”.
Legea privind locuințele accesibile vine la aproape un an după ce președinta Comisiei, Ursula von der Leyen, a descris criza locuințelor din UE drept o „criză socială” și s-a angajat să ia măsuri.
Un pacient cu arsuri este transferat la un spital din Belgia, cu o aeronavă C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române, configurată pentru misiuni medicale.
Aeronava a decolat în jurul orei 14.15 din Baza 90 Transport Aerian de la Otopeni și efectuează misiunea pe ruta Otopeni – Bruxelles – Otopeni, a anunțat Ministerul Apărării Naționale.
Pacientul urmează să fie transferat la Spitalul Militar „Regina Astrid” din Bruxelles, unde va beneficia de îngrijiri medicale.
Misiunea umanitară este efectuată la solicitarea Departamentului pentru Situații de Urgență.
Asistența pacientului și echipamentele medicale necesare pe durata transportului sunt asigurate de o echipă din cadrul Spitalului Clinic de Urgență București.
Autoritățile nu au oferit, până în prezent, informații despre gravitatea arsurilor sau împrejurările în care pacientul a fost rănit.
Cazul a fost explicat de anchetatori, după ce instanța a stabilit, în urma cercetării judecătorești, că bărbatul trimis în judecată nu era autorul furtului.
Incidentul inițial a avut loc la 28 noiembrie 2024, când un bărbat a fost prins în flagrant în timp ce sustrăgea un parfum din magazinul Douglas Băneasa. Polițiștii l-au condus la sediul secției, însă acesta nu avea asupra sa un act de identitate.
Potrivit anchetatorilor, identitatea suspectului a fost stabilită pe baza informațiilor furnizate de acesta și prin verificarea bazelor de date ale Poliției Române. Fotografia unei persoane existente în bazele de date prezenta asemănări cu bărbatul cercetat, astfel că polițiștii au considerat că este vorba despre aceeași persoană.
Bărbatul a fost reținut pentru 24 de ore pentru furt calificat.
Nu a fost fotografiat și amprentatUn element important în acest caz este că persoana reținută nu a fost fotografiată și nici amprentată. Anchetatorii explică faptul că persoana ale cărei date fuseseră furnizate de suspect figura deja în bazele de date ca fiind fotografiată și amprentată anterior.
A doua zi, bărbatul a fost prezentat procurorului de caz de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București, care a dispus măsura controlului judiciar.
La 19 decembrie 2024, după finalizarea urmăririi penale, procurorul a dispus trimiterea în judecată a inculpatului. Întrucât acesta nu ar fi respectat obligațiile impuse prin controlul judiciar, prin același rechizitoriu s-a solicitat instanței înlocuirea măsurii cu arestarea preventivă.
A fost arestat preventiv în lipsăLa 17 ianuarie 2025, judecătorul de cameră preliminară a admis propunerea Parchetului și a dispus, în lipsa inculpatului, înlocuirea controlului judiciar cu arestarea preventivă. Poliția a primit mandatul pentru punerea în executare a măsurii.
Bărbatul a fost depistat abia la 16 iunie 2025, când mandatul de arestare preventivă a fost pus în executare.
Pentru că măsura fusese dispusă în lipsa inculpatului, acesta a trebuit prezentat în fața judecătorului, pentru a avea posibilitatea de a se apăra. Acest lucru s-a întâmplat la 18 iunie 2025.
Două zile mai târziu, instanța a constatat legalitatea arestării preventive, dar, analizând temeinicia măsurii, a decis înlocuirea acesteia cu controlul judiciar. Parchetul a contestat decizia.
La 1 iulie 2025, Tribunalul București a admis contestația procurorilor și a menținut arestarea preventivă dispusă anterior în lipsă.
Ulterior, la 8 iulie 2025, prima instanță a verificat din nou măsura și a decis înlocuirea arestării preventive cu controlul judiciar. Decizia a rămas definitivă la 10 iulie 2025.
Instanța a stabilit că nu era autorul furtuluiSituația s-a schimbat radical în timpul cercetării judecătorești. Din probele administrate în instanță a rezultat că bărbatul trimis în judecată nu era persoana care săvârșise furtul din 28 noiembrie 2024.
În consecință, prin sentința penală din 18 iunie 2026, instanța a dispus achitarea acestuia.
Nouă anchetăCazul a generat și o nouă anchetă. Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 1 București s-au sesizat din oficiu, la 2 iunie 2026, cu privire la săvârșirea infracțiunii de furt calificat. Cercetările continuă pentru identificarea persoanei care a comis furtul.
Astfel, bărbatul identificat inițial de polițiști a ajuns să fie reținut, trimis în judecată și chiar arestat preventiv în baza unei identificări care s-a dovedit ulterior greșită, fiind achitat după ce instanța a stabilit că nu el era autorul faptei.
Raportul administratorului judiciar obținut de Mediafax trece în revistă traseul și efectele sancțiunilor internaționale asupra rafinăriei de la Ploiești, care e, ca o ironie e sorții, succesoarea Rafinăriei Româno-Americane, constituită în 1904 la inițiativa consorțiului Standard Oil din New Jersey, și cumpărată de gigantul rus pe 12 iunie 1998.
Rafinăria a fost închisă anul trecut pentru revizie capitală, și nu a mai fost redeschisă din octombrie, după finalizarea operațiunilor, respectiv: oprirea rafinăriei în vederea realizării reviziei tehnice conform deciziei; pregătirea echipamentelor statice (recipiente și conducte sub presiune) pentru realizarea expertizei tehnice; demontarea în părți componente a echipamentelor; realizarea programelor de examinării, verificării și investigații tehnice; repararea/înlocuirea echipamentelor sau a părților de echipamente găsite neconforme; realizarea încercărilor de presiune și de etanșeitate a circuitelor tehnologice și pregătirea instalațiilor de pornire.
Potrivit informațiilor Mediafax, după plățile parțiale pe care le-a făcut către furnizori înainte de intrarea în insolvență, compania mai are în conturi bani pentru salarii și menținerea instalațiilor într-o stare care ar permite reluarea activității, în cazul în care se concretizează negocierile de vânzare la nivel global sau se găsește o variantă de funcționare fără declanșarea sancțiunilor.
Raportul administratorului judiciar arată că Petrotel Lukoil deține la EXIM BANK 16 conturi bancare, atât în lei, cât și în euro și dolari. Cea mai mare parte este deținută în lei, resepctiv aproximativ 90 de milioane de lei:
Sursa: Raportul DASCĂL INSOLVENCY SPRL
Potrivit bilanțului inclus în raport, compania a avut datorii ce trebuiau plătite într-o perioadă de până la un an de 3,19 miliarde de lei în 2023, care au scăzut a 1,4 miliarde de lei în 2024 și au ajuns la 1,66 de miliarde de lei la finalul lui 2025.
Sursa: Raportul DASCĂL INSOLVENCY SPRL
Dacă în 2023 și 2024, Petrotel – Lukoi încheiase exercițiul financiar cu profit, de 62,84 de milioane de lei, respectiv 2,58 de milioane de lei, anul 2025 s-a terminat cu o pierdere de 47,62 de milioane de lei.
Sursa: Raportul DASCĂL INSOLVENCY SPRL
DOCUMENTUL INTEGRAL, AICI.
„Sunt îngrozit de rapoartele conform cărora drone complet autonome lansate de Federația Rusă au ucis trei ucraineni luna trecută”, a declarat Înaltul Comisar, Volker Türk, în fața Consiliului ONU pentru Drepturile Omului de la Geneva. „Se pare că Ucraina a efectuat, de asemenea, teste pe teren cu astfel de arme”, a adăugat el, potrivit Le Figaro.
The New York Times a relatat pe 24 august că o dronă autonomă rusească pilotată de inteligență artificială (IA) a ucis trei persoane pe 6 iulie în Zaporijia. Potrivit publicției americane, aceasta trebuia să lovească o benzinărie, dar în cele din urmă și-a ales ținta precisă în mod autonom, probabil niște rezervoare de propan. Ziarul britanic The Guardian a raportat însă un singur mort, afirmând că atacul a fost efectuat de o dronă Molniya.
Când au fost întrebați despre aceste informații pe 25 august, în timpul unei conferințe de presă despre dronele autonome, înalți oficiali ai ONU și ai Comitetului Internațional al Crucii Roșii (CICR) au refuzat să comenteze. „Vreau pur și simplu să subliniez că tehnologiile IA și sistemele de arme autonome sunt aspecte oarecum diferite”, a clarificat reporterilor Carolyne Mélanie Régimbal, directoarea Biroului ONU pentru Afaceri de Dezarmare de la Geneva.
Arme capabile să ucidă fără intervenție umană„IA este o tehnologie care poate fi integrată într-un sistem de arme autonome, dar nu constituie, în sine, o armă autonomă”, a declarat ea. Presiunea din partea organizațiilor internaționale și a ONG-urilor de a reglementa armele autonome letale, adesea denumite „roboți ucigași”, s-a intensificat considerabil în ultimii ani. „Mă alătur apelurilor pentru o interzicere urgentă a armelor capabile să ucidă fără intervenție umană”, a afirmat luni Volker Türk.
Pe 25 august, șefii ONU și ai CICR au avertizat asupra riscului ca dezvoltarea armelor autonome să ducă foarte curând la „trecerea unei linii roșii morale” permițând mașinilor să decidă dacă să ucidă ființe umane. După mai mulți ani de discuții, 128 de țări au ajuns sâmbătă la un acord la ONU cu privire la un raport care definește armele autonome. În noiembrie, statele vor decide cu privire la următorii pași și dacă vor deschide negocieri privind un tratat care reglementează aceste arme, o decizie care va necesita consens. Potrivit Lex International, un fond filantropic cu sediul la Geneva, „Statele Unite, Rusia, India și Israelul se numără printre principalii adversari” ai acestor negocieri.
Kremlinul a anunțat luni că nu exclude reluarea discuțiilor de pace în format trilateral între Rusia, Ucraina și Statele Unite, precizând că este totuși prea devreme pentru a se spune când și unde ar putea avea loc astfel de negocieri, potrivit Reuters.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a făcut declarația după ce a fost întrebat despre vizita de weekend la Moscova și Kiev a trimișilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner.
Cei doi încearcă acum să dea un nou impuls discuțiilor care au rămas blocate
„În ceea ce privește reluarea formatului trilateral, ați auzit declarația de la Kiev de ieri. Domnul Kushner a făcut astfel de declarații. Nici noi nu excludem reluarea acestui format trilateral, dar este încă prea devreme pentru a vorbi despre locul de desfășurare și datele exacte”, a declarat Peskov reporterilor, întrebat dacă discuțiile de pace trilaterale vor fi reluate.
Peskov a refuzat să ofere detalii în plus despre conținutul ultimelor propuneri de pace ale SUA și despre cele mai mari probleme care au rămas nerezolvate.
Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a mai spus că Moscova nu exclude o convorbire telefonică între președintele rus Vladimir Putin și președintele american Donald Trump, în cadrul căreia să fie discutată vizita trimișilor americani.
„Fără îndoială, orice încercare… reprezintă un mic pas către pace și prețuim cu adevărat eforturile de consolidare a păcii depuse de negociatorii americani”, a declarat Peskov reporterilor.
„Președintele Putin însuși a declarat că prețuiește eforturile președintelui Trump și că îi este recunoscător președintelui Trump pentru angajamentul său față de această cale către pace”, a adăugat Peskov.
Moscova nu a primit încă nicio informație despre contactele pe care trimișii americani le-au avut duminică la Kiev cu oficialii ucraineni, a mai declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.
Pe primul loc în clasamentul celor mai bune orașe din lume pentru viața de noapte este capitala Thailandei, Bangkok. Pe podium mai sunt orașele Berlin și New York. În top 20 sunt orașe de pe aproape toate continentele. Șase orașe sunt din Europa. Este vorba despre Berlin, Brighton, Amsterdam, Porto, Atena și Madrid.
Cum a fost realizat topulTopul a fost realizat de publicația Time Out cu ajutorul localnicilor. Aceștia au fost rugați să descrie viața de noapte a orașului luând în considerare atmosfera din baruri și cluburi, prețurile, siguranța și accesibilitatea.
În baza datelor, experții au realizat clasamentul păstrând doar orașul cu cel mai mare scor din fiecare țară intrată pe listă.
Topul celor mai bune orașe din lume pentru viața de noapteTopul celor mai bune orașe din lume pentru viața de noapte este următorul:
Mihai Fifor a reacționat luni la poziția Institutului Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”, care a criticat afirmațiile făcute de social-democrat într-o postare anterioară despre președintele USR și primarul Timișoarei.
„Respect profund misiunea Institutului și tocmai de aceea cred că o asemenea comparație, cu una dintre cele mai întunecate perioade ale istoriei României și cu ideologia care a făcut posibilă persecutarea unor comunități întregi, trebuie făcută cu foarte multă responsabilitate”, a transmis Fifor.
Deputatul PSD spune că respinge „categoric orice interpretare” potrivit căreia afirmațiile sale ar avea un fundament etnic.
„Nu am vorbit despre etnia lui Dominic Fritz. Nu am spus că un german nu poate fi român. Nu am spus că un om născut în afara României nu poate fi român. Nu am spus că un cetățean naturalizat este mai puțin român decât unul care a dobândit cetățenia prin naștere”, explică Fifor.
Fifor: „Îi reproșez ceea ce face, nu ceea ce este”Institutul „Elie Wiesel” a comparat retorica folosită de Fifor în cazul lui Dominic Fritz cu cea a filosofului Nae Ionescu. În prefața romanului „De două mii de ani”, acesta invoca originea evreiască a autorului Mihail Sebastian pentru a-i contesta apartenența deplină la comunitatea românească.
Fifor susține că această comparație ignoră o diferență esențială.
„Lui Mihail Sebastian i se reproșa ceea ce era, prin origine. Lui Dominic Fritz eu îi reproșez ceea ce face, ca politician și cetățean român. Este o diferență enormă”, afirmă deputatul PSD.
El spune că declarațiile sale au vizat conduita politică a lui Fritz, raportarea acestuia la România, respectarea legii și obligațiile pe care le presupune, în opinia sa, dobândirea cetățeniei române.
„Am vorbit despre conduita unui politician. Despre raportarea lui la România. Despre respectarea legii. Despre jurământul pe care l-a depus atunci când a devenit cetățean român. Despre loialitate și despre ceea ce eu consider a fi obligațiile morale ale oricărui cetățean față de țara sa”, precizează Fifor.
Fifor: Simpla cetățenie nu te face românDisputa a pornit de la o postare publicată de Mihai Fifor pe 3 septembrie, în care deputatul PSD l-a acuzat pe Dominic Fritz de „trădare de țară”, în legătură cu demersurile făcute la Bruxelles în cazul modificărilor legislației privind integritatea.
Social-democratul spunea atunci că „simpla cetățenie nu te face român” și susținea că Fritz nu ar putea înțelege „fibra poporului român”. Deputatul mai spunea că, dacă decizia i-ar fi aparținut, nu i-ar fi acordat acestuia cetățenia română.
Institutul „Elie Wiesel” a criticat luni declarațiile, apreciind că asemenea formulări reiau un tip de discurs prin care originea unei persoane este asociată cu lipsa de loialitate față de țară.
„Nu originea stabilește asta. Faptele o fac”În răspunsul său de luni, Fifor susține că afirmația potrivit căreia „simpla cetățenie nu este suficientă pentru a simți românește” se referea la patriotism și loialitate, nu la originea etnică.
„Un român prin naștere poate fi lipsit de patriotism. Un cetățean naturalizat poate iubi România profund și poate servi această țară exemplar. Nu originea stabilește asta. Faptele o fac”, afirmă deputatul.
Fifor insistă că l-a criticat pe Dominic Fritz pentru acțiunile sale ca politician, nu pentru originea sa.
„Între a judeca un om pentru ceea ce este prin naștere și a judeca un politician pentru ceea ce face există o diferență fundamentală. Iar eu am vorbit despre ceea ce face Dominic Fritz. Politicianul Fritz. Nimic mai mult!”, își încheie Mihai Fifor mesajul.
Un șofer de microbuz care transporta 14 elevi pe ruta Jamu Mare – Gătaia, în județul Timiș, a fost oprit luni de polițiști și depistat băut. Bărbatul a rămas fără permis pentru 90 de zile și a primit o amendă de peste 4.000 de lei.
Incidentul s-a produs pe raza orașului Gătaia, în timpul unei acțiuni de control desfășurate de polițiști pentru verificarea transportului de elevi.
Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Timiș, șoferul conducea un microbuz în care se aflau 14 elevi, pe ruta Jamu Mare – Gătaia, când a fost oprit de oamenii legii.
Șoferul avea 0,35 mg/l alcool în aerul expiratPolițiștii l-au testat cu aparatul etilotest, iar rezultatul a indicat 0,35 mg/l alcool pur în aerul expirat.
În urma abaterii constatate, polițiștii au aplicat o sancțiune contravențională de 4.325 de lei.
Totodată, permisul de conducere al bărbatului a fost reținut, iar dreptul acestuia de a conduce a fost suspendat pentru 90 de zile.
Cazul este cu atât mai sensibil cu cât șoferul se afla la volanul unui microbuz destinat transportului școlar, având la bord 14 copii.
Polițiștii continuă controalele în transportul școlarReprezentanții IPJ Timiș au transmis că acțiunile de verificare a transportului școlar vor continua.
Scopul controalelor este prevenirea accidentelor rutiere și creșterea nivelului de siguranță pentru elevii care folosesc zilnic transportul școlar.
Autoritățile recomandă respectarea cu strictețe a regulilor de circulație, în special în cazul conducătorilor auto care efectuează transport de persoane și, implicit, transportă copii.
„Industria auto se confruntă cu provocări semnificative, marcate de schimbări tehnologice, o concurență acerbă și o incertitudine geopolitică persistentă. Prin intermediul strategiei noastre „Growth Reimagined”, JLR acționează cu hotărâre pentru a-și consolida competitivitatea și a poziționa compania pentru un succes pe termen lung”, a transmis directorul executiv PB Balaji, citat de The Independent.
Compania are aproximativ 34.000 de angajați în Regatul Unit și puțin sub 10.000 în alte țări. Potrivit planului anunțat, reducerile de personal vor afecta în principal posturile de birou, cea mai mare parte a concedierilor urmând să aibă loc în operațiunile britanice.
„Reducem complexitatea organizațională și vizăm economii de 1,7 miliarde de lire sterline pentru a coborî pragul de rentabilitate spre 300.000 de vehicule și a deveni mai eficienți în competiția pe o piață în evoluție rapidă”, a mai transmis directorul.
„Aceste acțiuni vor susține continuarea investițiilor în valoare de 15-18 miliarde de lire sterline în următorii cinci ani, vizând electrificarea, tehnologiile digitale, producția avansată și îmbunătățirea experienței clienților”, a mai spus directorul.
Reducerea locurilor de muncă vine în contextul în care JLR încearcă să își revină după un atac cibernetic major care a determinat oprirea producției anul trecut. Compania se confruntă, de asemenea, cu presiuni asupra vânzărilor din cauza concurenței producătorilor chinezi de vehicule electrice mai ieftine, precum și cu creșterea costurilor și efectele tarifelor impuse de administrația președintelui american Donald Trump.
Într-o postare intitulată „Canalul aruncat la canal”, CNSAS prezintă documente care arată diferența dintre propaganda oficială din ultimii ani ai regimului Nicolae Ceaușescu și situația de pe teren.
Canalul Dunăre–București trebuia să facă parte, alături de Canalul Dunăre–Marea Neagră, dintr-un sistem navigabil prin care Capitala urma să fie legată de Portul Constanța.
Proiectul nu îi aparținea lui CeaușescuDeși propaganda comunistă lega proiectul de „gândirea genială” a lui Nicolae Ceaușescu, ideea construirii unei legături navigabile între București și Dunăre era mult mai veche.
Potrivit CNSAS, încă din 1880, inginerul Nicolae Cucu Starostescu propunea, în cadrul lucrărilor de sistematizare a Capitalei, o schiță pentru un canal navigabil care să lege Bucureștiul de Oltenița.
Planurile au fost reluate în perioada interbelică. În 1929, Parlamentul României a adoptat chiar o lege privind construirea unui canal între București și Dunăre. Proiectul a fost însă abandonat după declanșarea Marii Crize Economice.
Noi variante au fost propuse în 1938 și 1939, dar izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial a pus din nou capăt planurilor.
Ceaușescu a ales varianta cea mai costisitoareDecizia regimului comunist de a construi Canalul Dunăre–București a fost luată în vara anului 1984, la scurt timp după inaugurarea Canalului Dunăre–Marea Neagră.
Lucrările au început efectiv în septembrie 1986.
Au fost analizate mai multe variante, însă Nicolae Ceaușescu a ales amenajarea cursului râului Argeș, variantă care, potrivit CNSAS, era cea mai scumpă și ridica cele mai multe probleme atât în timpul construcției, cât și pentru exploatarea ulterioară.
Planificarea oficială a început însă să se lovească rapid de realitatea economiei comuniste din ultimii ani ai regimului.
Din 16.000 de muncitori prevăzuți, pe șantier erau doar 3.400Un document al Securității din județul Giurgiu, datat august 1988, arăta că pe șantier trebuiau să lucreze aproximativ 16.000 de oameni. Fiecare județ avea sarcina de a trimite câte 400 de muncitori.
În realitate, doar aproximativ 3.400 erau efectiv prezenți.
Problemele erau la fel de grave și în privința utilajelor. Mai puțin de jumătate dintre cele prevăzute se aflau efectiv în teren.
Chiar și dintre acestea, o parte rămâneau nefolosite din cauza lipsei de combustibil, lubrifianți și piese de schimb.
Muncitori cazați în barăci și corturi, fără căldură și apă
Documentele citate de CNSAS arată că problemele nu se limitau la ritmul lucrărilor.
Muncitorii erau obligați să locuiască în barăci sau corturi, în condiții pe care instituția le descrie drept „absolut deplorabile”, fără căldură, apă, canalizare sau curent electric.
La acestea se adăugau problemele legate de alimentație și accesul slab la servicii medicale.
Un raport „Strict secret” al Securității din Giurgiu, din 4 noiembrie 1989, arăta că în toate cele șapte tabere de cazare aflate în zona de responsabilitate a inspectoratului rețelele de canalizare și salubrizare erau defecte. Probleme existau și la rețeaua electrică.
Instalațiile care trebuiau să asigure apă caldă și căldură nu funcționau, iar aprovizionarea cu lemne și cărbuni pentru sezonul rece nu fusese făcută.
Securitatea: Hrana era insuficientă, iar unele alimente lipseau completSituația alimentației muncitorilor apare explicit în raportul Securității.
„Aprovizionarea cu produse alimentare a chioșcurilor din șantier este deficitară atât din punct de vedere calitativ cât mai ales cantitativ”, se arăta în document.
Potrivit raportului, alimentele aduse erau insuficiente pentru numărul muncitorilor și de slabă calitate, în timp ce anumite produse, între care conservele, carnea și produsele preparate din carne, lipseau în totalitate.
Securitatea avertiza că situația putea genera „manifestări necorespunzătoare” în rândul muncitorilor.
Instituția preciza că informase autoritățile locale de partid și Direcția Comercială Giurgiu, dar că până în acel moment nu fuseseră luate măsuri pentru remedierea problemelor.
Din șase instalații de beton funcționau doar douăLa stația de betoane Hotarele, din șase instalații funcționau doar două. Cauzele menționate în document erau exploatarea necorespunzătoare, lipsa pieselor de schimb și întreruperile frecvente de energie electrică.
La baza de producție de la Gostinari, șapte stații de betoane nu funcționau la capacitatea proiectată.
Într-o altă zonă a șantierului, din șapte stații de betoane instalate erau operaționale doar trei. Celelalte nu fuseseră nici măcar racordate la rețelele de apă și energie.
Raportul mai consemna că materialele utilizate pentru producerea betonului nu respectau parametrii de calitate.
Parcul de utilaje se redusese considerabil din cauza „lipsei acute” de piese de schimb, anvelope, baterii și lubrifianți.
Salarii mai mici și muncitori care plecau fără aprobareLipsa combustibilului, a materialelor și a pieselor de schimb făcea imposibilă atingerea cifrelor stabilite prin planul economic.
Consecințele ajungeau direct la muncitori: salariile erau reduse, iar nemulțumirea creștea.
CNSAS arată că o parte dintre muncitori cereau să fie trimiși înapoi acasă, iar alții au părăsit pur și simplu șantierul fără aprobare.
Documentul din noiembrie 1989 arată că, la numai câteva săptămâni înainte de prăbușirea regimului comunist, problemele semnalate cu mai bine de un an înainte nu fuseseră rezolvate.
Lucrările la Canalul Dunăre–București au fost abandonate după Revoluția din decembrie 1989. Proiectul, care trebuia să devină unul dintre simbolurile infrastructurii regimului Ceaușescu, a rămas neterminat.
Diana Buzoianu relatează că mai mulți inspectori ai Apelor Române i-au semnalat presiuni exercitate de conducerile locale înainte sau în timpul controalelor. Una dintre situațiile relatate se referă la folosirea mașinilor instituției pentru deplasările în teren.
„Mi s-a spus de la conducere că nu primesc mașina din instituție să merg în control, în calitate de inspector, până nu spun unde mă duc să fac controlul”, povestește unul dintre inspectorii citați de Buzoianu, referindu-se la condițiile în care putea folosi mașina instituției pentru deplasările în teren.
Relatarea unui alt inspector vizează chiar modul în care i s-ar fi cerut să desfășoare controlul: „Am ajuns acolo și mi s-a explicat de conducere că nu trebuie să văd diverse nereguli”.
O altă mărturie citată de ministrul Mediului descrie relațiile dintre conducerile locale și operatorii care ar trebui verificați: „La nivel local șefii de instituții se știu cu cei care trebuie să fie controlați de noi”.
Reglementarea și controlul, sub aceeași conducerePotrivit Dianei Buzoianu, actuala organizare a ANAR creează un conflict de interese la nivelul administrațiilor bazinale. Directorii administrațiilor bazinale au atribuții atât în procesul de reglementare a activității operatorilor economici din teritoriu, cât și în coordonarea controalelor care îi vizează.
„Chiar în acest raport e explicat clar că există un conflict vădit la directorii de administrații bazinale care semnează toate actele de reglementare pentru operatorii economici din local și apoi coordonează și activitatea de control pentru acei operatori locali”, afirmă ministrul, făcând referire la raportul de analiză organizațională realizat recent pentru Administrația Națională „Apele Române” (ANAR), care stă la baza propunerii de reorganizare a instituției.
În aceste condiții, Buzoianu propune ca, în cadrul reorganizării ANAR, activitatea de inspecție să fie scoasă din subordinea conducerilor locale și mutată la nivel național.
„Vom schimba această realitate!”, spune ministrul, precizând că scopul este ca „baronii locali” să nu mai poată exercita presiuni asupra inspectorilor.
Zeci de nereguli descoperite la Apele RomâneVerificările Ministerului Mediului în cazul structurilor locale ale Apelor Române au scos la iveală exploatări de agregate minerale realizate fără autorizații, în unele cazuri pe suprafețe întinse, dar și lipsa unor controale din partea instituțiilor care ar fi trebuit să verifice aceste activități.
În cazul unora dintre exploatări, Corpul de Control a constatat că acestea au funcționat ani la rând fără să fie verificate de autoritățile responsabile, deși amploarea intervențiilor asupra terenului era vizibilă.
La companiile Mineralport și Pond Star, Ministerul Mediului a constatat exploatări ilegale pe aproximativ 100 de hectare, iar verificările au indicat prejudicii de ordinul zecilor de milioane de lei. Rezultatele controlului au fost transmise Parchetului General pentru continuarea cercetărilor.
Diana Buzoianu a criticat în repetate rânduri modul în care funcționează structurile locale, spunând că ANAR a devenit „un sistem vulnerabil”, condus prea mult timp „mai degrabă la comandă politică”. Ministrul a acuzat, de asemenea, lipsa unor măsuri împotriva celor care au ignorat ilegalități cu prejudicii de zeci de milioane de lei.
Inspectorii nu vor mai răspunde șefilor localiBuzoianu spune că reorganizarea ar trebui să elimine inclusiv posibilitatea ca un inspector să fie dependent ierarhic de un director local care îi poate influența controalele.
„Niciun inspector din cadrul Apelor Române nu trebuie să mai fie supus presiunilor de la nivel local, în urma intervențiilor baronilor locali pe lângă directorii Sistemelor de Gospodărire a Apelor sau ai administrațiilor bazinale”, a transmis ministrul.
Buzoianu a adăugat că, în noua organizare propusă, inspectorii nu vor mai fi subordonați unor directori care ar putea încerca să-i determine „să se uite în altă direcție” și să ignore problemele de mediu.
Propunerea urmează să fie inclusă în procesul de reorganizare a Administrației Naționale „Apele Române”.
Anaïs Marin, specialistă în Europa de Est și fost raportor special al ONU pentru situația drepturilor omului în Belarus între 2018 și 2024, descrie relația dintre Minsk și Moscova drept una în care Lukașenko a încercat ani la rând să transforme chiar și apropierea de Occident într-un instrument de negociere cu Rusia.
Înainte de criza din 2020, spune Marin, liderul belarus putea amenința periodic Moscova cu o normalizare a relațiilor cu Uniunea Europeană pentru a obține concesii economice sau politice.
Politologul a numit această strategie „dictaplomacy”, o diplomație specifică unui lider autoritar care, în interpretarea sa, avea puține lucruri de oferit în afară de propria loialitate condiționată.
„Lukașenko a folosit «amenințarea» normalizării relațiilor cu Occidentul în primul rând pentru a șantaja Rusia”, explică Marin în interviul acordat EUobserver. Potrivit acesteia, tactica a funcționat în mare măsură până în 2020.
Protestele din 2020 au schimbat relația cu PutinPunctul de cotitură a fost scrutinul prezidențial din august 2020 și reprimarea protestelor uriașe care au urmat. Contestarea rezultatului alegerilor și violențele regimului au izolat Minskului de Occident, iar Lukașenko s-a trezit mult mai dependent de Kremlin.
„După proteste, a rămas singur și a devenit complet dependent de Putin”, afirmă Marin.
În opinia sa, după 2020, Kremlinul i-a arătat practic lui Lukașenko cine deține poziția dominantă în relația dintre cele două regimuri. Rusia se temea în același timp că o eventuală revoluție reușită în Belarus ar putea inspira proteste și pe teritoriul rus.
Marin amintește inclusiv că, după ce mai mulți jurnaliști ai televiziunii de stat din Belarus și-au dat demisia în timpul represiunii din 2020, Moscova a trimis angajați ai televiziunii de stat ruse la Minsk pentru a asigura continuarea emisiunilor.
„Toate canalele către Occident au fost tăiate, iar pentru Lukașenko a mai rămas o singură persoană pe care să o poată suna: Putin”, spune politologul.
De ce Lukașenko încearcă să nu intre direct în războiul din UcrainaBelarus a permis Rusiei să folosească teritoriul său pentru invazia pe scară largă a Ucrainei din februarie 2022, inclusiv pentru ofensiva inițială către Kiev. Minsk a permis ulterior și desfășurarea armelor nucleare rusești pe teritoriul belarus.
Cu toate acestea, Lukașenko a evitat până acum să trimită trupele belaruse în război. În mai 2026, el declara din nou că Belarus nu va intra în conflict decât dacă teritoriul său este atacat, deși spunea că Moscova și Minsk se vor apăra împreună în cazul unei agresiuni.
În iunie, liderul belarus a cerut inclusiv un compromis între Rusia și Ucraina, susținând că niciuna dintre părți nu poate obține o victorie decisivă pe câmpul de luptă. În același timp, el a lăsat deschisă posibilitatea unor discuții cu președintele american Donald Trump, într-un moment în care Minsk și Washington încercau o apropiere limitată, inclusiv prin eliberarea unor deținuți politici.
Relația cu Occidentul rămâne însă profund deterioratăO asemenea repoziționare nu ar însemna că Lukașenko ar deveni brusc un lider pro-occidental, avertizează analiza lui Marin. Politologul susține că liderul de la Minsk nu a urmărit nici în trecut democratizarea reală a Belarusului, ci a folosit relația cu UE în primul rând ca pârghie în negocierile cu Moscova.
Uniunea Europeană menține sancțiuni extinse împotriva regimului de la Minsk atât pentru represiunea internă, cât și pentru sprijinul acordat agresiunii ruse împotriva Ucrainei. Măsurile sunt în prezent prelungite până la 28 februarie 2027 și vizează 310 persoane și 46 de entități, inclusiv pe Lukașenko.
În iulie 2026, UE a introdus noi restricții legate de implicarea Belarusului în sprijinirea Rusiei, inclusiv măsuri privind bunurile care ar putea contribui la dezvoltarea capacităților militare și tehnologice ale țării.
Inspectorii sanitari veterinari verifică blocurile alimentare din creșe, grădinițe și școli, inclusiv unitățile cu program normal, after-school, semi-internat sau internat. Sunt vizate și companiile care asigură servicii de catering pentru instituțiile de învățământ.
Potrivit ANSVSA, principalul obiectiv al controalelor este prevenirea toxiinfecțiilor alimentare în rândul copiilor și verificarea respectării normelor naționale și europene privind siguranța alimentelor.
„Prioritatea absolută a instituției noastre este asigurarea unui mediu sigur pentru elevi, iar acest lucru presupune ca fiecare masă servită în școli, grădinițe sau prin servicii de catering să respecte cele mai riguroase standarde de igienă și siguranță alimentară”, a declarat președintele ANSVSA, Alexandru Nicolae Bociu.
Inspectorii DSVSA din toate județele și din București verifică, printre altele, existența documentelor de înregistrare sau autorizare sanitar-veterinară pentru blocurile alimentare și firmele de catering.
Cum se fac controaleleControalele vizează și condițiile de igienă din spațiile de depozitare, preparare și servire a mesei, starea suprafețelor și a echipamentelor, precum și modul de gestionare a deșeurilor alimentare.
Un alt punct important al verificărilor îl reprezintă trasabilitatea și calitatea materiilor prime. Inspectorii controlează documentele privind proveniența alimentelor și urmăresc să nu fie utilizate produse expirate sau necorespunzător etichetate.
De asemenea, sunt verificate temperaturile de depozitare ale produselor perisabile și respectarea lanțului frigorific în timpul transportului preparatelor furnizate prin serviciile de catering.
ANSVSA verifică și respectarea regulilor privind personalul care manipulează alimentele, inclusiv existența fișelor medicale, purtarea echipamentului de protecție și cunoașterea normelor de igienă.
Cum poți sesiza probleme privind produsele oferite copiilorÎn cazul în care sunt descoperite produse care prezintă un risc iminent pentru sănătatea copiilor, acestea vor fi retrase din consum și dirijate către unități autorizate pentru neutralizare.
Totodată, în cazul unor deficiențe grave de igienă sau al unor nereguli structurale, precum și atunci când problemele constatate la controalele anterioare nu au fost remediate, ANSVSA poate aplica amenzi și poate dispune suspendarea temporară sau interzicerea activității blocurilor alimentare ori a cantinelor.
Autoritatea le solicită conducerilor unităților de învățământ să fie atente la recepția alimentelor și la modul în care sunt respectate contractele încheiate cu firmele de catering.
Părinții și reprezentanții legali ai elevilor pot sesiza eventualele nereguli privind siguranța alimentară la Call Center ANSVSA, la numărul 0800.826.787, apel gratuit din orice rețea, sau prin e-mail.
