MediaFax.ro

Jucătoarele au căutat refugiu în Australia după ce au fost criticate drept „trădătoare” la televiziunea iraniană pentru că nu au cântat imnul național al țării înainte de unul dintre meciurile lor, scrie Sky News.

Restul lotului a rămas în capitala Malaeziei, Kuala Lumpur.

Ministrul australian al imigrației a numit-o „situație foarte complexă” cu „decizii profund personale”.

Activiștii au dat vina pe presiunea regimului pentru schimbarea de opinie a femeilor.

Mass-media din Iran a folosit-o ca pe o victorie propagandistică, spunând sâmbătă că jucătoarele „se întorc la îmbrățișarea caldă a familiei și a patriei lor”.

Mai multe explozii s-au auzit între orele 21:00 și 21:15 (16:30 – 16:45 GMT), iar nori de fum erau vizibili din zonele Shahr-e-Naw și Wazir Akbar Khan din centrul capitalei afgane, relatează AFP.

Exploziile – cu doar câteva zile înainte de sfârșitul lunii sfinte musulmane a Ramadanului – au provocat panică și au forțat familiile care au întrerupt postul să fugă în căutare de adăpost, a declarat un fotograf AFP.

Alți locuitori din zonă s-au grăbit să se adăpostească în subsoluri.

Purtătorul de cuvânt al guvernului taliban, Zabihullah Mujahid, a scris pe X că armata pakistaneză „încă o dată a violat teritoriul afgan” și a numit atacurile „o crimă” și un „act de inumanitate”.

Armata pakistaneză a atacat Kabulul de mai multe ori în ultimele săptămâni, ca parte a unui conflict declanșat de acuzațiile conform cărora guvernul taliban ar fi adăpostit extremiști care au comis atacuri peste graniță.

Însă Mujahid a declarat că ultimele atacuri au lovit un centru de tratament pentru droguri, ucigând mai mulți civili.

Nu a existat nicio verificare independentă imediată a afirmației sale. Nici armata pakistaneză nu a făcut niciun comentariu atunci când a fost contactată de AFP.

Sunetul tunurilor antiaeriene s-a oprit în jurul orei 22:00 și se puteau auzi sirenele ambulanțelor.

Conflictele dintre cele două părți s-au intensificat în octombrie anul trecut, soldate cu zeci de morți, dar după ce s-au potolit, au reluat luna trecută, Pakistanul descriind conflictul drept „război deschis”.

Vineri, misiunea Națiunilor Unite din Afganistan a confirmat moartea a cel puțin 75 de civili în țară de la intensificarea confruntărilor cu Pakistanul pe 26 februarie.

Ambele părți susțin că nu vizează civilii.

Atacuri aeriene și bombardamente sunt raportate în mod regulat în regiunile de frontieră din estul și sudul Afganistanului.

Trei copii și o femeie au fost uciși de bombardamentele pakistaneze din estul Afganistanului, în noaptea de duminică spre luni, au declarat oficiali afgani.

Doi copii au fost uciși duminică noaptea, în urma unui bombardament cu mortiere pakistaneze în zona Khost din Dubai, în Afganistan, a anunțat biroul guvernatorului într-un comunicat.

O persoană a fost ucisă și în provincia estică Nuristan, când un bombardament a lovit o „locuință civilă” duminică, a declarat purtătorul de cuvânt adjunct al guvernului, Hamdullah Fitrat, pentru X.

În total, 18 civili au fost uciși în Afganistan în ultima săptămână în urma confruntărilor transfrontaliere dintre cele două părți, potrivit autorităților afgane.

Conflictele repetate la frontieră din ultimele săptămâni au afectat comerțul, iar aproximativ 115.000 de persoane au fost forțate să își părăsească locuințele, potrivit agenției ONU pentru refugiați.

Programul Alimentar Mondial (PAM) a anunțat duminică că a început să livreze „alimente care salvează vieți” către peste 20.000 de familii afgane strămutate și a avertizat că „o instabilitate suplimentară va împinge milioane de oameni în foamete”.

Puțin peste 100 de persoane forțate să-și părăsească locuințele s-au adunat luni, începând cu zorii zilei, la un punct de distribuție al PAM din provincia Paktia, la granița de est a Afganistanului, pentru a primi biscuiți fortificați, a declarat un fotograf AFP.

Gazdele au început mai bine partida și s-au desprins rapid la un avantaj format din două cifre, după ce Kenny Dye și Bălan au reușit câte două aruncări de trei puncte. Pentru ploieșteni, Jones a închis primul sfert tot cu o triplă, iar Steaua conducea cu 20-13, după primele 10 minute.

În actul secund, elevii antrenorului Andrei Mandache au dus diferența la 15 puncte, după un parțial de 7-0. Veljko Brkic a încercat să readucă echipa oaspete în joc, iar cu cinci puncte din ultimele zece ale formației sale a redus diferența înaintea pauzei, scor 40-33.

După reluare, Brkic a continuat să marcheze și a apropiat echipa din Ploiești la doar cinci puncte. Steaua a reacționat și a refăcut avantajul de peste 10 puncte, scor 54-41.

Diferența a continuat să crească până la 18 puncte la finalul sfertului trei. Ploieștenii nu au mai reușit să revină, scorul fiind 67-50 înaintea ultimului act.

Ultima perioadă de joc nu a mai schimbat soarta partidei. Steaua și-a mărit avantajul chiar peste 20 de puncte. Meciul s-a încheiat cu victoria clară a bucureștenilor, 89-69.

Kenny Dye a fost cel mai bun jucător al meciului, cu 18 puncte, 7 pase decisive și 4 recuperări, pentru un indice de performanță de 31.

Juwan Gray a contribuit cu 17 puncte, 8 recuperări și 4 pase decisive.

De la CSM Petrolul Ploiești, Veljko Brkic a fost cel mai bun marcator, cu 15 puncte, adăugând 5 recuperări și 2 pase decisive. Tânărul Georgian Angelian a realizat unul dintre cele mai bune meciuri ale sale, contribuind cu 11 puncte, 5 recuperări și 2 pase decisive.

În urma acestui succes, Steaua ajunge la un bilanț de 10 victorii și 12 înfrângeri și păstrează șanse de calificare în play-off, ocupând locul 10. CSM Petrolul Ploiești ajunge la 6 victorii și 15 înfrângeri și se concentrează pe play-out, situându-se pe locul 13.

„Facem performanță, de exemplu, pentru a dezvolta antreprenoriatul și pentru a îmbunătăți modul de funcționare pe parcurs. Am prins pentru prima oară bugetul necesar pentru a acorda granturi dedicate femeilor antreprenor prin programul SBA Antreprenor”, a spus ministrul la prezentarea bugetului pe 2026.

Inspirat din inițiativa europeană Small Business Act, programul este destinat sprijinirii femeilor care doresc să își dezvolte propriile afaceri. Finanțarea urmărește stimularea antreprenoriatului feminin și susținerea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii.

Tot în cadrul programelor de sprijin pentru antreprenoriat, ministerul pregătește lansarea unei noi ediții a programului Start-Up Nation. „Vom lansa a patra ediție a programului Start-Up Nation, cu finanțarea adecvată”, a spus Irineu Darău.

Potrivit acestuia, ministerul are în vedere și dezvoltarea infrastructurii de inovare. „Am prins în buget și angajamente pentru dezvoltarea infrastructurii de inovare, prin finanțarea a 150 de incubatoare tehnologice în perioada 2020–2027”, a precizat ministrul, incubatoarele fiind destinate sprijinirii start-up-urilor și întreprinderilor mici aflate la început de activitate.

Bugetul Ministerului Economiei pentru acest an include și programe pentru susținerea activităților economice la nivel local. „Avem aici fonduri pentru investiții publice, pentru dezvoltarea activității regionale, pentru microindustrializare și pentru scheme de sprijin”, a afirmat Darău.

Totodată, ministerul își propune să crească atragerea și utilizarea fondurilor europene. „Vrem să urmărim atragerea și cheltuirea cât mai eficientă a fondurilor din PNRR”, a spus ministrul.

Și fondurile pentru Programul Geologic Național și pentru lucrările de închidere și reconstrucție ecologică a obiectivelor miniere vor fi majorate.

„În ceea ce înseamnă resurse minerale, ne vom concentra pe o cunoaștere mai bună a resurselor disponibile prin creșterea finanțării pentru Programul Geologic Național și pe lucrările de închidere și reconstrucție ecologică a obiectivelor miniere. Aici am alocat considerabil mai mult buget, aproximativ dublu”, a declarat ministrul Economiei.

Darău a precizat că în buget apare și o reducere la capitolul majorări de capital pentru companiile din industria de apărare, deoarece acestea dispun deja de resurse financiare importante: „Am renunțat la majorarea de capital pentru companiile de stat din apărare, pentru că există foarte mult capital deja disponibil. Anul acesta ne vom concentra să găsim variante pentru a cheltui eficient și a investi acel capital deja existent”.

Potrivit acestuia, filialele companiei Romarm au împreună aproximativ 1,5 miliarde de lei în conturi, nemaifiind necesară o nouă majorare de capital.

Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Ambrozie-Irineu Darău, a declarat luni că bugetul alocat promovării turistice va fi dublat în acest an, de la 2,2 milioane de euro la aproximativ 4,5 milioane de euro.

„Turismul – am insistat încă de când am ajuns ministru și voi continua să o fac – are nevoie de mult mai multe sume pentru promovare. Dacă am compara bugetul de promovare al destinației România cu bugetele de promovare ale altor țări, chiar și mai mici, vom vedea că încă nu suntem unde trebuie”, a afirmat ministrul, la prezentarea bugetului pe 2026.

Potrivit acestuia, Ministerul Economiei a reușit să dubleze alocarea pentru promovarea turistică.

„Am reușit, și mulțumesc Ministerului Finanțelor pentru acest lucru, să dublăm alocarea bugetară aici: de la 2,2 milioane de euro vom ajunge la aproximativ 4,5 milioane de euro, iar pe credite de angajament avem peste 20 de milioane de euro”, a precizat Darău.

Ministrul a explicat că fondurile vor fi folosite pentru promovarea României ca destinație turistică și pentru investiții în comunități.

„Ne dorim să promovăm România ca destinație atractivă, să investim în comunități, să avem bani pentru investiții în obiective turistice și să relansăm turismul rural”, a mai spus el.

Darău a adăugat că bugetul include și fonduri pentru dezvoltarea turismului și investiții locale, precum și pentru susținerea unor proiecte de dezvoltare economică regională.

Buzoianu a afirmat că mai puțin de 10% din buget va fi pentru cheltuieli de personal și cheltuieli de funcționare ale Ministerului Mediului.

„Vor fi finanțate sute de proiecte pentru centre de colectare cu aport voluntar, insule ecologice digitalizate, fabrici de reciclare. De asemenea, vor continua investiții importante pentru infrastructura de apă, inclusiv lucrări la acumulările Cuceu, Rovinari, Surduc – Timiș și Frumoasa. Toate acestea cu o gestionare eficientă a cheltuielilor de funcționare, care rămân reduse în raport cu totalul bugetului”, a declarat Diana Buzoianu.

Pentru anul 2026, Ministerul Mediului are un buget de 4,66 miliarde lei credite de angajament și 5,95 miliarde lei credite bugetare.

Din acestea, 83,73% din creditele bugetare și 79,24% din totalul creditelor de angajament sunt alocate implementării proiectelor cu finanțare din PNRR, proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă și proiectelor de investiții și asimilate investițiilor.

Pentru salarii, bunuri și servicii, respectiv cheltuieli de capital este alocat doar 9,56% din totalul creditelor bugetare.

Pentru infrastructura de apă, prevenirea inundațiilor și gestionarea resurselor de apă, inclusiv lucrări de apărare, hidrologie și reducerea riscurilor naturale, Ministerul Mediului are alocată suma de 1,3 miliarde lei.

Alte 274 milioane lei sunt destinate dezvoltării durabile a silviculturii, prin compensații pentru proprietari de păduri, despăgubiri pentru pagube produse de fauna sălbatică și investiții în împăduriri, drumuri forestiere și lucrări de corectare a torenților.

Nu în ultimul rând, Ministerul Mediului alocă 659 milioane lei pentru protecția mediului, inclusiv pentru modernizarea rețelei de monitorizare a calității aerului și implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene.

Afirmațiile fostului ministru de Externe, în exclusivitate pentru Gândul, vin în contextul mesajului de amenințare adresat de Iran României.

Teodor Meleșcanu a argumentat punctual motivele pentru care România nu ar fi fost nevoită să accepte dislocarea de forțe americane pentru a ajuta SUA în conflictul din Orientul Mijlociu. Actualul război din Golf nu este responsabilitatea statelor NATO, având în vedere că principalii actori sunt Statele Unite, Israel și Iran, subliniază fostul șef al Serviciului de Informații Externe.

„Părerea mea este că războiul care se desfășoară acum în Iran are ca beligeranți Iranul, Israel și SUA. Nu este un război al NATO și consider că este o mare greșeală implicarea sub orice formă a României în acest conflict”, a precizat Teodor Meleșcanu.

Implicarea României în conflictul din Orientul Mijlociu, alături de o putere nucleară cum este SUA, pune țara noastră într-o poziție foarte vulnerabilă, expusă unui risc inerent de retaliere, este de părere Meleșcanu.

Acesta a menționat atacurile forțelor iraniene asupra bazelor americane, soldate cu mai multe victime, și a fost de părere că Iranul nu va ezita să răspundă cu aceeași violență și în cazul bazelor din Europa, implicit din România.

„Am văzut ce s-a întâmplat cu bazele militare americane din zona Orientului Mijlociu, ceea ce mă face să cred că Iranul va proceda la fel cu orice bază militară americană, inclusiv cu cele aflate în Europa”, a argumentat fostul ministru de Externe.

În ciuda „parteneriatului strategic” dintre România și SUA, în baza acordului NATO, Meleșcanu a subliniat că alte țări precum Franța, Spania sau Turcia au decis să nu intervină. Meleșcanu lansează un avertisment puternic și atrage atenția că baza Kogălniceanu este la doar 60 de km de centrala nucleară de la Cernavodă, ceea ce ar genera un adevărat dezastru pentru țara noastră.

„Nu întâmplător, Franța, Spania și Turcia au declarat că nu se implică, deși sunt în NATO. Implicarea României în acest conflict poate fi dezastruoasă pentru noi, cu atât mai mult cu cât baza de la Kogălniceanu se află la o distanță de aproximativ 60 de km de centrală atomoelectrică de la Cernavodă. O rachetă care lovește în baza de la Kogălniceanu va afecta imprevizibil centrală atomoelectrică de la Cernavodă, cu impact devastator și pe termen lung întreagă regiune”, a mai adăugat fostul șef SIE.

Teodor Meleșcanu critică decizia președintelui Nicușor Dan de a aproba dislocarea trupelor și armamentului american, pe care o consideră „lipsită de discernământ”, având în vedere că nu a cântărit riscurile de securitate de o gravitate fără precedent.

„Consider că decizia președintelui Nicușor a fost pripită și lipsită de discernământ, punând în pericol viețile românilor, care nici măcar nu au fost consultați”, a conchis Meleșcanu.

După ședința CSAT în care a fost discutată cererea SUA de dislocare a trupelor în România, Nicușor Dan a precizat că, în urma acestei decizii, România ar urma să devină „o țară și mai sigură” și le-a transmis românilor să nu se îngrijoreze.

Luni, 16 martie, Iranul a amenințat țara noastră, în baza celor hotărâte chiar de cei aflați la vârful puterii. Aceste declarații nu fac decât să pună sub semnul întrebării modul în care Nicușor Dan a analizat cererea Statelor Unite și dacă a luat în considerare riscurile la care supune România.

Haddaway, vocea iconică a eurodance-ului mondial, vine la București pentru lansarea live a noului său album, „The Sun” — și o face în compania unui invitat de excepție: Layzee ex. Mr. President.

Este genul de anunț care îți provoacă instantaneu un zâmbet și te poartă, fără avertisment, înapoi în timp. Înapoi pe ringurile de dans aglomerate, înapoi la melodiile care răsunau din fiecare radio și fiecare difuzor, înapoi la o epocă în care muzica dance europeană domina planeta. Iar acum, două dintre vocile definitorii ale acelei ere se reunesc pe aceeași scenă, la București, pentru o noapte care se anunță de neuitat.

Există puține momente în istoria muzicii pop în care o singură întrebare reușește să captureze imaginația colectivă a unei întregi generații. „What Is Love?” — lansată în 1993 — a fost unul dintre acele momente. Haddaway nu a compus pur și simplu un hit. A creat un imn. O piesă care, la peste trei decenii distanță, continuă să fie recunoscută instant de oricine a trăit, măcar o clipă, în proximitatea unui radio sau a unui ring de dans în anii ’90.

Născut în Trinidad și crescut muzical în Germania, Haddaway a debutat pe scena internațională cu o forță rară. Vocea sa caldă, producțiile eurodance impecabile și o prezență scenică autentică l-au propulsat rapid în fruntea unui gen care cucerea lumea cu o viteză uluitoare. Au urmat hiturile „Life” și „Rock My Heart”, dar „What Is Love?” a rămas piatra de temelie a unei cariere care a rezistat testului timpului cu eleganță.

Ceea ce face însă evenimentul de pe 18 aprilie cu adevărat special este că Haddaway nu vine la București pentru o simplă trecere în revistă a trecutului. Artistul vine cu ceva nou, cu ceva personal și profund — vine cu „The Sun”, noul său album, pe care îl va lansa live, alături de trupa sa, în fața publicului bucureștean.

„The Sun” reprezintă un moment de cotitură în cariera lui Haddaway. Este albumul prin care artistul se întoarce la ceea ce l-a definit întotdeauna — căldura, emoția, autenticitatea — dar o face cu ochii larg deschiși spre prezent. Piesele noului album îmbină rădăcinile eurodance și pop cu influențe subtile de jazz și reggae, creând un sunet care sună simultan familiar și proaspăt, nostalgic și modern.

Este, în esență, un album despre reinventare fără renegare. Haddaway nu încearcă să fie altcineva. Dimpotrivă — cu „The Sun”, el celebrează tot ceea ce a fost, adăugând straturi noi de maturitate artistică și sensibilitate. Fiecare piesă poartă amprenta unui om care a trăit intens, care a văzut lumea, care a cântat pe scenele din zeci de țări și care, la capătul acestei călătorii, a ales să compună un album despre lumină.

Lansarea live a acestui album la București este, astfel, mult mai mult decât un concert. Este un eveniment artistic în sine, o premieră pe care publicul român o va experimenta printre primii din lume.

Dacă Haddaway este vocea care a întrebat lumea ce este dragostea, Layzee este vocea care a convins-o să danseze fără oprire. Fostul solist al formației Mr. President vine la București ca invitat special al lui Haddaway, iar această alegere nu este întâmplătoare — este o declarație despre prietenie, despre respect mutual și despre o epocă muzicală pe care amândoi au contribuit decisiv să o definească.

Mr. President a luat naștere la Hamburg, la începutul anilor ’90, și a devenit în scurt timp unul dintre cele mai de succes proiecte eurodance ale deceniului. Trupa era un trio format din T-Seven, Lady Danii și Layzee, iar chimia dintre ei era evidentă de la primele acorduri. Dar explozia globală a venit în 1996, odată cu lansarea piesei „Coco Jamboo” — un fenomen muzical care a dominat topurile din peste 30 de țări simultan, a vândut milioane de exemplare și a transformat Mr. President dintr-o trupă promițătoare într-o forță a industriei muzicale internaționale.

„Coco Jamboo” a fost urmată de o serie de hituri care au consolidat statutul grupului în panteonul eurodance-ului mondial: „Up ‘n Away”, „Jojo Action”, „I’ll Follow the Sun”, „In the Sunshine” — piese care, la peste 25 de ani distanță, continuă să provoace reacții imediate și entuziaste pe orice ring de dans din lume. Există o calitate aparte în muzica acelor ani, o simplitate și o bucurie pură care s-au dovedit impermeabile la trecerea timpului.

Layzee — pe numele real Ray Horton — a fost nu doar vocea, ci și sufletul vizibil al trupei. Cu o energie scenică debordantă, un simț înnăscut al spectacolului și o capacitate rară de a conecta instantaneu cu publicul, el a transformat fiecare concert al lui Mr. President într-o experiență. Nu cânta pur și simplu — trăia pe scenă, și publicul o simțea la fiecare pas, la fiecare frază, la fiecare privire aruncată spre sală.

După perioada de glorie a trupei, Layzee a continuat să performeze, să creeze și să mențină vie flacăra unui gen muzical care, contrar multor predicții, nu a murit niciodată cu adevărat. Eurodance-ul trăiește, și Layzee este unul dintre cei mai credibili și mai îndrăgiți ambasadori ai săi.

Reunirea lui Haddaway și Layzee pe aceeași scenă este mai mult decât o întâlnire a două nume mari. Este convergența a două povești paralele, a două cariere care s-au desfășurat în același univers muzical, care au împărțit aceleași topuri, aceleași festivaluri, aceeași iubire a publicului european — și care acum se intersectează, la București, pentru o seară care promite să fie, fără exagerare, istorică.

Haddaway însuși a vorbit cu entuziasm despre prezența lui Layzee la concert:

„Layzee este unul dintre cei mai autentici artiști pe care i-am cunoscut vreodată. Când cântăm împreună, simți că anii ’90 nu au plecat niciodată cu adevărat — ei doar au așteptat momentul potrivit să se întoarcă. București, pregătiți-vă pentru o noapte pe care nu o veți uita!”

Sunt cuvinte care spun totul despre spiritul acestei seri. Nu este vorba despre nostalgie de dragul nostalgiei, despre o întoarcere forțată în trecut. Este vorba despre celebrarea unei muzici care a contat, a unui gen care a marcat profund cultura populară globală și care continuă să aducă bucurie, energie și conexiune umană.

Concertul începe la ora 21:00, la Cosmo Dome, iar biletele pot fi achiziționate accesând iabilet.ro.

Sancțiunile sunt legate de reprimarea protestelor izbucnite în Iran la începutul anului. „Noile includeri pe lista de sancțiuni vizează o serie de persoane și entități care au jucat un rol esențial în reprimarea protestelor de stradă din ianuarie 2026, care au dus la mii de victime civile”, se arată în comunicatul Consiliului UE.

Pe listă se află vice-ministrul iranian de interne responsabil de securitate și aplicarea legii, precum și mai mulți comandanți ai filialelor locale ale Corpulului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), acuzați că au fost direct implicați în reprimarea violentă a protestelor.

Consiliul UE a sancționat, de asemenea, două structuri ale Gărzilor Revoluționare implicate în coordonarea forțelor de securitate care au intervenit împotriva protestatarilor, inclusiv la Teheran și în provincia Khorasan Razavi, din nord-estul Iranului, unde represiunea a fost deosebit de violentă.

Lista include și membri ai sistemului judiciar iranian care au participat la procese împotriva protestatarilor pașnici, a activiștilor civici și sociali, inclusiv activiști pentru drepturile femeilor, precum și a jurnaliștilor și activiștilor politici critici față de autorități.

Potrivit Consiliului UE, unele dintre persoanele incluse sunt responsabile pentru obținerea de confesiuni forțate, încălcarea garanțiilor unui proces echitabil și pronunțarea unor pedepse severe împotriva activiștilor pașnici.

De asemenea, sancțiuni au fost impuse companiei iraniene de servicii IT Naji Research and Development Company, responsabilă pentru dezvoltarea aplicației mobile Nazer, utilizată de forțele de ordine pentru supravegherea și controlul cetățenilor. Pe listă se află și șeful poliției cibernetice din Teheran, instituție implicată în cenzurarea internetului și a conținutului de pe rețelele sociale.

În total, măsurile restrictive ale Uniunii Europene pentru încălcări grave ale drepturilor omului în Iran se aplică în prezent unui număr de 263 de persoane și 53 de organizații.

Persoanelor și organizațiilor incluse pe listă le-au fost blocate conturile și bunurile deținute în Uniunea Europeană, iar cetățenilor și companiilor din UE le este interzis să le pună la dispoziție fonduri sau alte resurse economice. Cei sancționați nu pot intra sau tranzita spațiul Uniunii.

În plus, rămâne în vigoare interdicția de export către Iran a echipamentelor care ar putea fi utilizate pentru represiunea internă sau pentru monitorizarea telecomunicațiilor.

Uniunea Europeană a introdus încă din 2011 un regim de sancțiuni pentru încălcări grave ale drepturilor omului în Iran, măsuri care au fost reînnoite anual și prelungite cel mai recent până la 13 aprilie 2026.

Într-o declarație emisă în timpul protestelor din ianuarie, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a condamnat utilizarea violenței, detențiile arbitrare și intimidarea protestatarilor de către forțele de securitate iraniene și a cerut eliberarea persoanelor reținute pentru exercitarea drepturilor fundamentale.

Potrivit Direcției Generală Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Dolj, în cursul lunii iunie 2025, agentul de poliție de frontieră, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, ar fi pretins și ulterior ar fi primit de la o persoană fără calitate specială suma de 1.500 de euro pentru a nu întocmi dosar penal în legătură cu o infracțiune la regimul rutier, constând în conducerea unui autoturism pe drumurile publice având dreptul de a conduce suspendat.

Ulterior, în cursul lunii septembrie 2025, în urma mai multor discuții purtate cu aceeași persoană, polițistul ar fi pretins suma de 4.000 de euro, dintre care ar fi primit 3.000 de euro în luna octombrie 2025, promițând că va interveni pe lângă persoanele responsabile cu instrumentarea unui dosar penal aflat pe rolul parchetului competent, în vederea obținerii unei soluții favorabile, prevalându-se de o presupusă influență asupra acestora.

La data de 14 martie 2026, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj a dispus măsura reținerii pentru 24 de ore față de agentul de poliție de frontieră cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită și trafic de influență. Ulterior, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Dolj a admis propunerea procurorilor și a dispus măsura arestării preventive față de acesta.

Senatorul a precizat că AUR respinge actuala formă a proiectului de buget înaintată de Guvernul Bolojan, deoarece nu se pliază pe realitatea economică, una marcată de criza inflației. Acesta consideră că povara fiscală este aruncată doar pe umerii cetățenilor și afacerilor românești.

„Respingem cu desăvârșire proiectul de lege al bugetului, așa cum a fost trimis de guvern către Parlament, din două motive mari.

În primul rând, ignorarea evoluțiilor care s-au aflat după 1 ianuarie 2026, respectiv recesiunea majoră, cu o contracție de 1,9% în trimestru 4 al anului trecut. A doua chestiune care nu este luată în calcul este criza inflaționistă provocată de creșterea prețurilor la cotațiile internaționale de țiței, gaze naturale și, atenție, îngrășăminte chimice.

Al doilea motiv pentru care respingem acest proiect de lege, așa cum a fost inițiat de către guvern și trimis în Parlament, este faptul că, prin filozofia politică care stă la baza propunerii de lege a bugetului, se aruncă povara ieșirii din criză numai pe umerii populației și ai firmelor, ai companiilor, ignorându-se total administrația publică. Statul nu este pus să suporte în niciun fel povara economică a situației în care tot statul ne-a adus”, a susținut senatorul AUR.

Potrivit lui Petrișor Peiu, propunerile actualei coaliții de guvernare sunt paradoxale.

„Guvernul propune o scădere, în termeni reali, a veniturilor din impozitul pe profit, respectiv din impozitul pe venit, ceea ce înseamnă o scădere a veniturilor și a profiturilor companiilor, în termeni reali, dar, în același timp, ne propune guvernul o creștere a veniturilor din TVA, ceea ce este paradoxal, că ar însemna o creștere a consumului”, a mai susținut acesta.

Senatorul susține că bugetul alternativ AUR urmărește o echilibrare a poverii fiscale între cetățeni, întreprinderi și aparatul de stat supradimensionat.

Printre măsurile prezentate de senatorul AUR se regăsesc revenirea la cotele TVA dinainte de luna august 2025, scutirea de impozit pe locuința de domiciliu, dar și interzicerea deductibilității cheltuielilor multinaționalelor pentru anumite servicii.

„Propunem următorul lucru: reducerea cotei TVA standard de la 21% la 19% și a cotei TVA reduse de la 11% la 9%, ceea ce are un impact, pe venituri, de scădere cu 13,7 miliarde de lei.

Scutirea de impozit pe locuința de domiciliu, în maxim 150 de metri pătrați, cu un impact de scădere a veniturilor bugetare cu 9,8 miliarde de lei.

În schimb, propunem interzicerea deductibilității cheltuielilor de consultanță, management și drept de proprietate intelectuală cu terții afiliații ale companiilor naționale și plafonarea cheltuielilor cu dobânzile la creditele intragrup ale companiilor multinaționale, ceea ce va avea un impact pozitiv asupra veniturilor, de 3,2 miliarde de lei”, a spus Petrișor Peiu.

Potrivit senatorului AUR, bugetul alternativ prevede corectarea nedreptăților la care au fost supuse mamele și categoriile vulnerabile prin plata CASS.

„Propunem revenirea la scutirea de CASS pentru mame, veterani și văduve de război, foști deținuți politici și personal monahal. Un impact de 600 de milioane la venituri, un impact negativ”.

Alte măsuri susținute de AUR pentru legea bugetului urmăresc indexarea pensiilor și reducerea cheltuielile publice ale statului.

„Mai propunem indexarea pensiilor cu 5% cu un impact asupra cheltuielilor de 7,9 miliarde de lei. După care propunem reduceri de cheltuieli cu personalul cu 5%. Asta înseamnă rata de ieșire naturală din sistem. (…) Un impact de reducere a cheltuielilor cu 8,4 miliarde de lei.

Reducerea cu 10% a cheltuielilor cu bunurile și serviciile, dar și a unor cheltuieli pentru achiziția de echipamente, un impact de reducere a cheltuielilor cu 11,5 miliarde de lei.

Și reducerea investițiilor din surse naționale, repet, nu ne atingem de cele din finanțări din fonduri europene cu un impact de 9,2 miliarde de lei.

În ansamblu propunem reducerea veniturilor statului cu 20,9 miliarde de lei și reducerea cheltuielilor cu 21,2 miliarde de lei, ajungând la un deficit bugetar mai mic cu 200 de milioane decât cel propus de guvern, adică propunem noi 127,5 miliarde de lei deficit bugetat”, a declarat senatorul Petrișor Peiu.

Liderul AUR a precizat că filozofia politică care stă la baza propunerii noastre de buget alternativ „este să nu punem toată povara pe cetățeni și pe firme, să trebuiască și statul să-și ajusteze dimensiunea, să devină mai subțirel”, a conchis liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.

Jandarmeria Gorj asigură măsurile de ordine și siguranță publică pe timpul protestului organizat de salariații din cadrul Complexului Energetic Oltenia.

În urmă cu puțin timp, minerii prezenți la protest au pătruns pe partea carosabilă.

Deocamdată nu sunt incidente sau acte de violență.

La fața locului sunt prezente și echipaje ale Poliției Rutiere Târgu Jiu , care acționează pentru fluidizarea traficului, astfel încât să fie evitate aglomerările și să fie menținută siguranța participanților la trafic.

Până în acest moment nu au existat violențe și nu a fost necesară folosirea materialelor din dotare de către forțele de ordine ale Jandarmeriei.

Protestul se desfășoară în condiții pașnice, iar jandarmii se află permanent în dialog cu organizatorii și participanții, pentru asigurarea unui climat de siguranță și respectarea cadrului legal.

Reglementările europene privind decarbonizarea generează costuri suplimentare într-o primă fază, dar pot deveni și o oportunitate majoră pentru modernizarea economiei românești, este mesajul central al conferinței organizate de ADEE, potrivit comunicatului transmis luni de reprezentații acestei entități.

Evenimentul, organizat joia trecută, a adus în prim-plan două dintre cele mai importante mecanisme europene care vor influența economia românească în următorii ani: CBAM (Carbon Border Adjustment Mechanism) și ETS2 – Emissions Trading System 2.

Potrivit oficialilor ADEE, aceste instrumente introduc un preț al carbonului pentru importuri și pentru sectoare precum transportul și clădirile, ceea ce va genera costuri suplimentare pentru companiile care nu investesc în eficiență energetică.

Evenimentul a reunit reprezentanți ai Cancelariei Prim-ministrului, Ministerului Energiei, Ministerului Finanțelor, Academia Română, precum și lideri din industrie și mediul antreprenorial, confirmând nevoia unui cadru de coordonare între autorități și mediul economic pentru a gestiona impactul noilor reglementări europene.

Potrivit discuțiilor din cadrul evenimentului, implementarea unor soluții precum panouri fotovoltaice, baterii de stocare, pompe de căldură și sisteme moderne de încălzire în pardoseală poate reduce costurile energetice cu până la 50% pentru companii și comunități.

Un rol esențial îl pot avea comunitățile de energie, un concept introdus recent în legislația românească, în noiembrie 2025, care permite producția și consumul local de energie. Acest model poate aduce beneficii directe pentru industrie, prosumatori și consumatorii vulnerabili, reducând dependența de energie scumpă și importuri, cu scăderi semnificative ale costului facturii la energie, peste 40%, conform declarațiilor președintelui ADEE, Marius Marinoff.

În același timp, resursele financiare pentru această tranziție există deja, după a arătat Cristian Bușoi, secretar de Stat în Ministerul Energiei.

Potrivit demnitarului, Guvernul României a alocat peste 560 de milioane de euro prin Fondul de Modernizare în 2025 pentru instalarea de panouri solare destinate instituțiilor publice, fiind peste 1180 de contracte semnate deja, iar în primăvara acestui an urmează o nouă rundă de finanțare de aproximativ 500 de milioane de euro, inclusiv pentru pompe de căldură și baterii de stocare.

Cristian Bușoi a reiterat deschiderea Instituției pentru a colabora pentru nevoia companiilor de a-și operaționaliza costurile prin comunitățile de energie.

„Pe zona privată am avut scheme de finanțare pentru autoconsum și din PNRR și din Fondul de Modernizare. Pe partea de comunității energetice, așteptăm ADEE să vină cu propuneri să vedem cu putem face acest lucru. Pentru economia privată, interesul și cererile sunt foarte mari și credem că ar ajuta foarte mult pentru a-I face mai competitiv în spațiul economic european”, a afirmat acesta.

Rolul pe care ADEE și-l asumă este acela de a conecta fondurile disponibile cu proiectele concrete care pot absorbi aceste resurse, creând o punte între politicile publice și implementarea în economie, potrivit comunicatului, arătând că inițiativa ADEE beneficiază de susținere atât din partea instituțiilor publice, cât și a mediului de afaceri.

„Trebuie să ne mișcăm. Noi, românii, stăm foarte mult în expectativă, uitându-ne la ce fac ceilalți, și pierdem oportunități. Trebuie să rămânem competitivi”, a transmis Mihaela Frăsineanu, consilier de stat în cadrul Guvernului României.

La rândul său, George Bădescu, Director Executiv AMRCR și membru al Comitetului Economic și Social European la Bruxelles, a propus ca ADEE să evolueze într-un think tank național care să reunească actorii relevanți din sector și să genereze soluții aplicabile rapid în economie.

„Eficiența energetică și comunitatea  de energie contează, le văd ca elemente complementare care merg înainte. E clar că investițiile sunt necesare. E nevoie de o coaliție de finantare a eficienței energetice. Statul ar trebui să găsească care este procentul optim de finanțare”, a completat Matei Dimitriu, reprezentant al Ministerului Energiei, Direcția Eficiență Energetică.

„Exista un sistem de raportare care să conducă în final la o clarificare la criterii și valori clare referitoare la taxa pe carbon, în așa fel încât operatorii economici să își cunoască cu precizie obligațiile fiscale ce decurg din Sistemul UE de comercializare a certificatelor de emisii”, a afirmat Daniela Radu, Director Direcția CBAM și Taxe Verzi la Ministerul Finanțelor.

Prin această inițiativă, ADEE își propune să devină o platformă națională de colaborare, în care dialogul dintre autorități, industrie și mediul academic să se transforme în proiecte concrete și rezultate măsurabile pentru economia României.

„E nevoie să ieșim din zona de cred că și să intrăm în zona de facem. Este o oportunitate cu care nu ne vom mai întâlni”, a declarat Marius Marinoff, în încheierea conferinței.

Kingston Digital Europe Co LLP, divizia de memorie flash a Kingston Technology Company, lider global în produse de memorie și soluții tehnologice, anunță lansarea Kingston IronKey Locker+ 50 G2 (LP50 G2), un nou stick USB cu criptare hardware de ultimă generație. Dispozitivul oferă securitate la nivel enterprise prin criptare XTS-AES pe 256 de biți, certificare FIPS 197 și mecanisme avansate de protecție împotriva atacurilor de tip BadUSB și Brute Force. Noua unitate face parte din familia IronKey, cunoscută pentru soluțiile sale de securitate destinate atât utilizatorilor individuali, cât și mediului enterprise sau instituțiilor guvernamentale.

Kingston IronKey Locker+ 50 G2 utilizează criptare hardware AES pe 256 de biți în modul XTS, certificată FIPS 197 de către NIST, pentru protejarea datelor sensibile. Firmware-ul este semnat digital pentru a preveni atacurile de tip BadUSB, iar mecanismele integrate de securitate protejează împotriva încercărilor repetate de ghicire a parolei.

Citeşte comunicatul integral AICI

Arena din capitala Ungariei are o capacitate de 61.400 de spectatori. Pentru finala Ligii Campionilor, 39.000 de locuri vor fi disponibile pentru vânzarea publică.

Fiecare club finalist va primi 17.200 de bilete la prețul de 70 de euro. Restul de 4.600 de bilete vor fi puse în vânzare prin canalele oficiale UEFA, cu un maximum de două bilete per cumpărător.

În funcție de categoria locului, prețurile generale vor fi:

Categoria 1: 180 de euro

Categoria 2: 650 de euro

Categoria 3: 950 de euro

Persoanele cu mobilitate redusă vor beneficia de un preț special, egal cu cel al biletelor distribuite cluburilor, adică 70 de euro.

Pentru a combate revânzarea ilegală, UEFA va implementa tehnologii speciale, inclusiv o aplicație care va înregistra dispozitivul folosit pentru accesul în stadion.

De asemenea, UEFA a anunțat prețurile pentru competițiile europene feminine și secundare:

Liga Campionilor Feminin (finala pe 23 mai, la Oslo): între 20 și 70 de euro

Europa League: între 40 și 240 de euro

Conference League: între 25 și 190 de euro

Grindeanu a precizat că subiectul a fost discutat și în cadrul coaliției de guvernare, unde ministrul Energiei a prezentat mai multe variante de intervenție.

„L-am rugat pe Bogdan Ivan să facă această prezentare. Știu că a discutat și a prezentat aceste lucruri inclusiv în CSAT”, a spus acesta pe tema creșterii prețurilor la carburanți.

Potrivit liderului PSD, responsabilitatea adoptării unor măsuri concrete aparține în primul rând Executivului.

„Mă aștept de la Executiv să miște și să vină cu scheme de ajutor pentru români”, a declarat Grindeanu.

El a insistat pe faptul că majorarea prețurilor la carburanți poate duce la creșterea veniturilor bugetare din taxe, fără ca populația să beneficieze de măsuri compensatorii.

„Știți cu toții – dacă cresc în forma aceasta sau ajung la aproape 10 lei motorina și benzina, încasările sunt mult mai mari”, a spus liderul social-democrat.

Grindeanu a subliniat că veniturile suplimentare din accize nu ar trebui să devină o sursă principală pentru finanțarea programelor sociale.

„Nu avem nevoie de bani de acolo pentru a finanța pachetul social. Vreau să se ia în considerare cel puțin una dintre variantele propuse de Ministerul Energiei și să facem mișcări concrete”, a afirmat el.

Președintele PSD a menționat că a avut discuții și cu reprezentanți ai industriei energetice pentru a evalua riscurile privind aprovizionarea cu combustibil.

„Am avut discuții săptămâna trecută și cu principalul producător sau operator de pe piață, OMV. M-au asigurat că nu o să intrăm într-o zonă de acest tip, pentru că se aprovizionează de pe alte piețe”, a precizat Grindeanu.

Declarațiile liderului social-democrat vin pe fondul îngrijorărilor privind evoluția prețurilor la energie și combustibili în Europa, în contextul tensiunilor geopolitice și al fluctuațiilor de pe piețele internaționale. Grindeanu a insistat că autoritățile trebuie să acționeze preventiv pentru a evita impactul asupra populației și economiei.

Traficul aerian civil va fi suspendat pe Aeroportul Mihail Kogălniceanu între 20 martie, ora 11.00, și 21 martie, ora 19,30, potrivit unei notificări aeronautice oficiale publicate luni în sistemul internațional de informare pentru aviație.

Măsura apare într-o astfel de informare emisă pentru Aeroportul Mihail Kogălniceanu, prin care autoritățile transmit piloților și operatorilor aerieni date despre restricții sau modificări temporare ale operațiunilor de zbor. Aceste notificări, cunoscute în aviație sub denumirea de NOTAM (Notice to Airmen), sunt folosite la nivel global și sunt publicate prin sistemele de informare aeronautică ale fiecărei țări.

Aeroportul va fi închis traficului aerian obișnuit, dar rămâne disponibil pentru operațiuni speciale sau de urgență. În continuare vor putea opera anumite categorii de zboruri considerate esențiale, precum cele militare, misiunile de căutare și salvare, zborurile de poliție aeriană, evacuările medicale și alte zboruri de urgență.

Motivul restricției nu este precizat. În mod obișnuit, astfel de măsuri pot fi legate de activități operaționale, exerciții sau alte situații temporare care necesită limitarea traficului civil, însă explicația exactă nu este indicată în documentul oficial.

Informația poate fi verificată în sistemele publice care afișează notificări aeronautice, inclusiv în baza de date a serviciilor de trafic aerian administrate de ROMATSA, precum și pe platforme care agregă NOTAM-uri pentru aeroporturi din întreaga lume.

NOTAM-urile sunt consultate în mod constant de companiile aeriene, piloți și operatori aeroportuari înainte de planificarea fiecărui zbor, deoarece conțin informații esențiale pentru siguranța și organizarea traficului aerian.

Liga engleză a investigat o serie de tranzacții realizate de Chelsea între 2011 și 2018, perioadă în care clubul londonez era deținut de omul de afaceri rus Roman Abramovici, potrivit Sky Sports.

Neregulile au ieșit la iveală în 2022, în timpul procesului realizat la preluarea clubului de către actualii proprietari americani. Noii acționari au raportat voluntar situația către Premier League, Federația Engleză și UEFA.

Potrivit anchetei, au fost identificate cel puțin șase plăți suspecte, de ordinul milioanelor de lire, direcționate către companii offshore legate de anumite transferuri. Sumele respective nu au fost incluse în rapoartele financiare prezentate la momentul respectiv autorităților fotbalistice.

Printre transferurile analizate de ligă s-ar număra cele ale jucătorilor Eden Hazard, Samuel Eto’o și Andreas Christensen.

Pe lângă amenda financiară, clubul a primit și o interdicție de nouă luni privind transferurile la nivelul academiei.

Nu este prima sancțiune legată de această perioadă. În iulie 2023, UEFA a amendat Chelsea cu 10 milioane de euro pentru raportări financiare incomplete aferente anilor 2018 și 2019.

Regulamentele prevăd că cluburile trebuie să transmită anual informații financiare corecte către federații și ligi, precum și către UEFA în cazul participării în competițiile europene.

În timp ce UEFA poate investiga doar încălcări produse în ultimii cinci ani, conform termenului de prescripție aplicat în competițiile sale, Premier League nu are o limită similară, ceea ce a permis analizarea tranzacțiilor realizate încă din 2011.

Potrivit unui comunicat al USR, decizia a fost luată în contextul dezbaterilor pe bugetul de stat pentru 2026 și al încercărilor Guvernului de reducere a cheltuielilor publice.

„Am convenit la crearea acestei coaliții de guvernare, atunci când situația bugetară era disperată, că vom desființa aceste instituții. Ulterior, partenerii de guvernare s-au făcut că plouă. Am insistat în coaliție în mai multe rânduri, am oferit textele de lege pentru a fi asumate de coaliție. Nu s-a dorit. Vom depune proiectele de lege pentru ca românii să vadă cum votează fiecare partid din Parlament”, declară senatorul USR Cristian Ghinea, inițiator al pachetului de legi.

Cele șase proiecte propun abrogarea legilor de înființare pentru cele șase instituții. Iată ce spune USR despre acestea:

– Academia Oamenilor de Știință (AOSR): „Pseudo-academie, numără 199 de membri (cu indemnizații lunare între 837 și 1.675 de lei) și 67 de angajați. Membrii includ numeroși foști politicieni, demnitari, persoane condamnate penal sau asociate cu structuri represive ale fostului regim comunist, ceea ce compromite orice pretenție de excelență academică. Cele aproximativ 12 milioane de lei care ar fi economisite prin desființarea AOSR pot fi direcționate către programe de cercetare cu impact demonstrabil”.

– Academia de Științe Medicale (ASM): „Pseudo-academie în subordinea Ministerului Sănătății, cu 160 de membri titulari (în contrast flagrant cu cele 8 locuri pe care le are secția de științe medicale din Academia Română). Membrii titulari beneficiază pe viață de o indemnizație lunară egală cu salariul mediu pe economie, deși ASM nu a avut poziții publice relevante după anul 2012 și nu a jucat niciun rol vizibil în timpul pandemiei de COVID-19, una dintre cele mai grave crize sanitare din istoria recentă. Economia preconizată: peste 3,5 milioane de lei anual”.

– Academia de Științe Tehnice (AST): „Autodefinită drept „academie”, instituția nu produce cercetare, nu dezvoltă proiecte relevante și nu are impact asupra industriei sau învățământului tehnic, având exclusiv scopul de a plăti indemnizații pentru cei 95 de membri (55 membri titulari, 40 membri corespondenți). Dovada stă în faptul că 99,25% din bugetul anual al ASTR (de aproximativ 4 milioane de lei) este utilizat pentru indemnizațiile membrilor, salarii și cheltuieli de funcționare”.

– Institutul de Studii Avansate pentru Cultura și Civilizația Levantului (ISACCL): „O altă structură cu pretenții academice globale, fără rezultate însă, care funcționează aproape exclusiv din subvențiile primite de la bugetul de stat. În 2025, a avut un buget de 3,36 milioane lei, din care 2,7 milioane lei s-au cheltuit pe salarii și 0,5 milioane lei pentru bunuri și servicii. 0 lei pentru publicații”

– Institutul Român pentru Drepturile Omului (IRDO): „Un institut fantomă, fără impact real în domeniul drepturilor omului, dar cu finanțare constantă din bani publici. IRDO este condus de un consiliu director format din 7 membri, un director și un director adjunct, pentru un aparat de aproximativ 22 de angajați, dintre care 7 sunt personal administrativ. În peste 30 de ani de existență, IRDO a avut doar doi directori, fără limită de mandat, fără criterii de performanță și fără obligații reale de transparență. În 2025, a avut un buget de 1,5 milioane lei, din care aproximativ 1 milion de lei a fost pentru salarii, restul pentru cheltuieli curente”.

– Institutul Revoluției Române din Decembrie 1989 (IRRD): „Un alt pseudo-institut, fără contribuție reală la cunoașterea istorică. Încă de la înființare, în anul 2004, IRRD a fost organizat ca o structură politică, nu ca un institut de cercetare: primii 25 de membri ai Colegiului Național au fost numiți direct de Ion Iliescu, având statut pe viață. Același Ion Iliescu a fost și primul președinte al institutului, funcție pe care a deținut-o până în anul 2021. IRDD are aproape 40 de angajați, iar în 2025 a avut un buget de 2,3 milioane de lei”.

USR precizează că a mai încercat și în trecut desființarea instituțiilor sau măcar decuplarea lor de la bugetul de stat, dar că demersurile au fost însă respinse, sistematic, de celelalte partide.
USR a anunțat că va vota bugetul pe 2026 și nu va depune amendamente.

Bayern conduce cu 6-1 după prima manșă, disputată în Italia, astfel că șansele ca partida de pe Allianz Arena să se prelungească după ora locală 23:00 sunt minime, scrie dpa.

Acest lucru este important pentru clubul german, deoarece legislația muncii din Germania prevede că un tânăr de 16 ani nu poate lucra după această oră.

Leonard Prescott, născut în Statele Unite, ar putea fi folosit deoarece Manuel Neuer, Jonas Urbig, Sven Ulreich și Leon Klanac sunt toți accidentați.

Ulreich a jucat sâmbătă primul său meci după un an și jumătate, în remiza 1-1 cu Bayer Leverkusen, unde a avut o prestație foarte bună, însă ulterior a suferit o ruptură musculară.

Jonas Urbig a suferit o comoție la meciul tur, însă ar putea fi apt pentru partida de miercuri. Dacă Urbig va fi apt de joc, Prescott ar urma să fie rezervă pentru al treilea meci consecutiv.

Chiar și prezența pe banca de rezerve este considerată activitate profesională. Astfel, echipa bavareză ar putea fi amendată pentru încălcarea legislației privind munca minorilor dacă meciul ar ajunge în prelungiri.