MediaFax.ro

Istoricul Mihai Chiper, cercetător la Institutul de Istorie „A.D. Xenopol” al Academiei Române, a documentat peste 1.200 de „afaceri de onoare” petrecute între 1821 și aproximativ 1940, dintre care sute s-au transformat efectiv în dueluri. În lumea politică, asemenea confruntări se terminau, de regulă, fără consecințe grave: lupta era oprită la prima rană sau pistoalele erau folosite în condiții menite să reducă riscul unui deces. În cercetarea sa, Chiper arată că dintre sutele de cazuri cu implicații politice, duelul Filipescu-Lahovary a rămas excepția tragică și unul dintre episoadele emblematice ale modernității românești.

Cum funcționa un duel în România secolului al XIX-lea

Duelurile practicate de politicieni, militari, jurnaliști sau membri ai elitei românești de la sfârșitul secolului al XIX-lea nu începeau, de regulă, prin scoaterea imediată a pistolului sau a spadei. Duelul era doar ultima etapă a unei așa-numite „afaceri de onoare”, guvernată de reguli și de adevărate „coduri de onoare”, inspirate în mare măsură din modelele occidentale, în special din cel francez.

Totul pornea de la o ofensă. Putea fi vorba despre o insultă rostită în public, o acuzație politică, un articol de presă, o palmă sau chiar un gest considerat degradant. Persoana care se considera ofensată nu trebuia, potrivit convențiilor lumii bune, să se repeadă asupra adversarului. Își desemna mai întâi martorii sau „secunzii”, de obicei doi bărbați cu reputație bună, care urmau să negocieze în numele său.

Aceștia duceau adversarului ceea ce era numit „cartelul”, adică solicitarea de satisfacție. Cel provocat avea, în esență, mai multe posibilități: putea explica afirmația, o putea retrage, putea prezenta scuze sau putea accepta continuarea „afacerii de onoare” și își desemna propriii martori. Refuzul pur și simplu de a răspunde provocării putea avea o consecință grea pentru un membru al elitei: risca să fie declarat „descalificat” și exclus simbolic din cercul „oamenilor de onoare”.

Numeroase provocări nu ajungeau niciodată la luptă. O retragere publică a cuvintelor sau niște scuze formulate într-un mod acceptabil pentru martori puteau fi suficiente pentru ca onoarea să fie considerată reparată. Istoricul Mihai Chiper subliniază în cartea sa că violența propriu-zisă reprezenta abia ultimul nivel al mecanismului de obținere a „satisfacției”.

Martorii stabileau regulile luptei

Dacă împăcarea eșua, rolul martorilor devenea esențial. Cele două perechi de secunzi negociau arma, locul, condițiile confruntării și momentul în care duelul urma să fie oprit. Duelurile puteau avea loc cu spada, sabia, floreta sau pistolul, iar regulile nu erau identice de la un caz la altul. În România circulau mai multe coduri europene de duel, iar Mihai Chiper arată că, la sfârșitul secolului al XIX-lea, era invocat inclusiv celebrul cod francez al contelui de Chatauvillard.

Martorii trebuiau să garanteze că ambii adversari beneficiau de șanse comparabile, să urmărească respectarea condițiilor stabilite și să intervină dacă unul dintre combatanți încălca regulile. La duelurile serioase se aflau în apropiere și medici, pregătiți să acorde îngrijiri sau să ceară oprirea luptei.

La final, martorii redactau de regulă și un proces-verbal. Documentul consemna condițiile confruntării și felul în care aceasta se încheiase. Formula importantă nu era că unul dintre participanți „câștigase”, ci că „onoarea a fost satisfăcută”. În logica epocii, simplul fapt că un bărbat acceptase să-și riște viața era considerat o demonstrație suficientă a curajului și a statutului său.

Duelurile nu trebuiau neapărat să se termine cu moartea

În modelul francez, care a influențat puternic și duelurile românești, confruntările cu spada erau adesea oprite „au premier sang” – la prima vărsare de sânge. O tăietură relativ minoră putea fi suficientă pentru ca martorii să declare onoarea reparată.

Cercetarea lui Mihai Chiper asupra a 269 de dueluri identificate în Vechiul Regat între 1859 și 1912 arată cât de rar era, în realitate, deznodământul mortal. Aproximativ 38% dintre confruntări s-au încheiat cu răni ușoare, iar 37% fără răni. Au existat însă și cazuri grave: aproape 16% au provocat răni serioase, iar 11 dintre cele 269 de dueluri, circa 4%, s-au terminat cu moartea unui participant.

Duelul rămas în istorie: Nicolae Filipescu-George Em. Lahovary. Articolul de ziar care a aprins conflictul

Conflictul a izbucnit după apariția articolului „Deux politiques”, la 18 noiembrie 1897, în publicația în limba franceză L’Indépendance Roumaine. Nicolae Filipescu a considerat că textul îi atacă nu numai poziția politică, ci și onoarea personală. Articolul făcea referire la o politică considerată necinstită și la existența unor socoteli care mai trebuiau reglate.

Faptul că articolul era semnat chiar de George Em. Lahovary avea o greutate suplimentară. Potrivit documentării lui Chiper, proprietarul publicației își punea semnătura pe articole doar în câteva situații importante pe an, pentru a marca poziția ziarului. În spatele conflictului personal exista însă și unul politic: Lahovary se distanțase de conservatori și demisionase din Clubul Conservator cu aproximativ o lună înainte de duel.

Filipescu și-a trimis martorii, Victor Ionescu și Alexandru Săulescu, pentru a cere „satisfacție”. Lahovary i-a desemnat la rândul său pe Theodor Văcărescu și Constantin Isvoranu și i-a transmis lui Filipescu că textul reprezenta o polemică jurnalistică, fără intenția unei ofense personale. Martorii lui Lahovary au încercat, de asemenea, să evite duelul. Filipescu nu a cedat.

Ambii și-au pregătit testamentele înainte de luptă

Cei doi nu erau novici în asemenea confruntări. Lahovary mai trecuse prin dispute de onoare și chiar printr-un duel cu C.G. Costa-Foru. Ironia istoriei este că unul dintre martorii săi la acel duel fusese chiar Nicolae Filipescu. Filipescu avea la rândul său un lung istoric de provocări și confruntări: în timpul procesului avea să spună că Victor Ionescu îi fusese martor de șapte-opt ori. Chiper identifică cel puțin trei dueluri efective ale lui Filipescu înainte de confruntarea fatală din 1897, toate soldate cu vărsare de sânge.

De data aceasta, riscul era asumat în mod evident. Filipescu și-a încredințat testamentul unei rude, iar Lahovary avea asupra sa documente cu dispoziții pentru familie. Arma stabilită a fost spada.

Sala de numai 12 metri care avea să devină decisivă

Duelul a avut loc la 29 noiembrie 1897, pe Cheiul Dâmboviței, într-o sală de scrimă și gimnastică. Arhivele Naționale plasează confruntarea în jurul orei 11.

Alegerea locului a devenit ulterior una dintre principalele probleme ale anchetei și procesului.

Sala avea numai aproximativ 12 metri lungime, în vreme ce regulamentele duelului cu spada presupuneau un spațiu mult mai generos, de aproximativ 30 de metri, astfel încât combatanții să poată înainta și, mai ales, să se retragă. În plus, Filipescu cunoștea sala și se antrenase acolo.

Documentarea Muzeului Municipiului București arată că inițial fusese luat în calcul un manej, apoi o sală de gimnastică de aproximativ 30 de metri. În cele din urmă s-a optat pentru sala de scrimă, mai mică, inclusiv pentru că era încălzită.

Prima repriză a durat foarte puțin. Lahovary a fost obligat să se retragă până aproape de perete, moment în care confruntarea a fost întreruptă. Cei doi au revenit apoi în poziția inițială.

A doua repriză avea să fie fatală.

Spada lui Filipescu a pătruns aproximativ 20 de centimetri

La reluarea luptei, Lahovary nu a mai avut suficient spațiu pentru retragere. Atacul lui Filipescu l-a împins din nou spre limita sălii, iar spada a pătruns aproximativ 20 de centimetri în corpul adversarului. Arhivele Naționale consemnează că lovitura i-a perforat vena cavă inferioară. Lahovary a murit la scurt timp, în brațele valetului său francez.

George Em. Lahovary avea 43 de ani. Studiase dreptul la Paris, intrase în diplomație, fusese deputat și cenzor al Băncii Naționale, iar în 1885 preluase L’Indépendance Roumaine.

Moartea sa a transformat instantaneu ceea ce trebuia să fie o „afacere de onoare” într-o problemă politică și juridică de prim rang.

A fost duel sau omor?

Nicolae Filipescu și martorii au fost reținuți, iar procesul care a urmat a depășit rapid cazul individual.

Codul penal român prevedea deja pedepse speciale pentru duel. Articolul 258 sancționa inclusiv duelurile fără victime, iar articolul 259 stabilea pentru confruntările soldate cu rănire sau moarte pedepse cu închisoarea de până la patru ani. Legea făcea însă o diferență esențială între un duel desfășurat potrivit regulilor stabilite de martori și un omor obișnuit, ceea ce lăsa justiției un spațiu foarte larg de interpretare.

Acuzarea a invocat sala improprie, avantajul lui Filipescu, refuzarea încercărilor de împăcare și situația unuia dintre martori, Victor Ionescu, care avusese anterior un conflict cu Lahovary. Procurorul general Ștefan Stătescu a adoptat o poziție dură și a contestat însăși legitimitatea duelului ca instituție socială, considerând că acceptul reciproc nu putea da unui particular dreptul de a lua viața altuia.

De cealaltă parte, apărarea a susținut că duelul constituia o categorie juridică aparte și că legislația nu mai corespundea practicilor tolerate de societate. Printre juriștii care au pledat în această dezbatere s-au aflat nume importante ale epocii, inclusiv George Panu și Barbu Ștefănescu Delavrancea. Procesul a căpatat și o dimensiune a ciocnirii între două concepte asupra justiției: statul modern, care revendica monopolul asupra justiției, și codul aristocratic al onoarei personale.

Moartea lui Lahovary a ajuns în Parlament

Impactul politic a fost imediat. La numai câteva zile după tragedie, A.C. Viișoreanu a depus în Senat un proiect pentru eliminarea articolelor 258-261 din Codul penal, astfel încât duelurile mortale să nu mai beneficieze de statut juridic special. Un alt proiect, inițiat în Cameră de V.M. Missir și semnat de 30 de deputați, propunea pedepse mult mai severe.

Varianta discutată prevedea până la doi ani pentru provocarea la duel, trei ani în cazul rănirii și până la zece ani atunci când confruntarea se termina cu moartea unui participant. Era vizată inclusiv cariera publică a dueliștilor: în cazul unei morți, aceștia puteau fi excluși definitiv din funcții publice. Proiectele au fost însă amânate și, în cele din urmă, nu au produs ruptura radicală dorită de adversarii duelului.

Fenomenul era prea adânc înrădăcinat în elite. Cercetarea lui Chiper arată că, în timp ce Filipescu era urmărit penal, alte dueluri continuau să aibă loc în Botoșani, Bacău, Roman, Buzău și București, uneori fără consecințe judiciare serioase.

Șase luni de închisoare. Apoi a intervenit Carol I

La 21 februarie 1898, Filipescu a fost condamnat la șase luni de închisoare, în timp ce martorii au fost achitați. Procedurile judiciare au continuat în lunile următoare, iar condamnarea rămasă în final a fost una considerată de istorici simbolică: șase luni, plus despăgubiri de un leu către partea civilă.

Filipescu a ajuns la închisoare, dar nu avea să execute întreaga pedeapsă.

Regele Carol I l-a grațiat. Mihai Chiper notează că ministrul Justiției, Anastase Stolojan, a mers personal la condamnat pentru a-i înmâna decretul regal. Pentru istoric, pedeapsa redusă, achitarea martorilor, eșecul proiectelor anti-duel și grațierea regală arată cât de larg acceptată rămânea practica în interiorul înaltei societăți românești.

Cariera lui Nicolae Filipescu nu a fost distrusă de episod. Avea să rămână una dintre figurile importante ale conservatorismului românesc și să ocupe ulterior funcții ministeriale.

Monumentul din București care păstrează și astăzi povestea duelului

Moartea lui George Em. Lahovary a lăsat și o urmă fizică în București.

Văduva sa, Zoe Lahovary, a solicitat Primăriei încă din 1901 permisiunea de a ridica o fântână în memoria soțului ei, chiar în apropierea sălii de scrimă în care acesta fusese ucis. Monumentul a fost terminat la 14 februarie 1903 și preluat apoi între monumentele publice ale Capitalei.

Fântâna G. Em. Lahovary a supraviețuit marilor transformări ale centrului Bucureștiului. A fost dezafectată odată cu demolările din anii ’80, restaurată și mutată, iar din 2007 se află pe Splaiul Independenței, în zona Pieței Națiunile Unite. Pe monument este păstrată dedicația principesei Zoe Soutzu pentru George Emanuel Lahovary.

Dueluri celebre care au intrat în istorie

Lumea politică și culturală a secolelor XVIII-XIX a fost plină de aceste dueluri. Unele dintre cele mai cunoscute personaje ale epocii și-au pus viața în joc pentru ceea ce considerau o chestiune de onoare.

Cel mai celebru exemplu american este duelul dintre Alexander Hamilton, unul dintre părinții fondatori ai Statelor Unite și fost secretar al Trezoreriei, și Aaron Burr, vicepreședintele SUA. Cei doi s-au întâlnit la 11 iulie 1804, după ani de rivalitate politică și atacuri reciproce. Burr l-a împușcat mortal pe Hamilton, care a murit a doua zi.

Un alt duel celebru i-a fost fatal scriitorului rus Aleksandr Pușkin. În 1837, poetul s-a confruntat cu ofițerul francez Georges d’Anthès, pe fondul zvonurilor și insultelor legate de soția sa, Natalia. Pușkin a fost împușcat și a murit două zile mai târziu, la numai 37 de ani.

Actrița în vârstă de 43 de ani, însărcinată cu al treilea copil, a participat la premiera filmului The End of Oak Street, purtând o ținută care îi lăsa la vedere abdomenul, scrie Euronews.

De unde a pornit controversa

Fotografiile de la premiera filmului au devenit rapid subiect de discuții pe rețelele sociale. Unii utilizatori au susținut că abdomenul actriței ar avea un aspect neobișnuit și au pus la îndoială faptul că sarcina ar fi reală. Au apărut comentarii potrivit cărora burta ar semăna cu o proteză folosită în filme. Alți utilizatori au spus că buricul actriței ar părea „ireal”.

Speculațiile au devenit suficient de răspândite încât Hathaway a decis să răspundă. Actrița a publicat pe Instagram un videoclip realizat în timpul serii și a adăugat un mesaj scurt: „Păr fals, burtică reală”. Răspunsul nu a oprit însă complet comentariile. O parte dintre utilizatori au început să critice ținuta aleasă de actriță, considerând-o nepotrivită pentru o femeie însărcinată.

Anne Hathaway attends the World Premiere of Warner Bros.’ „The End of Oak Street”. pic.twitter.com/MCWYnMK1Dx

— 21 (@21metgala) August 10, 2026

O sarcină care vine după experiențe dificile

Hathaway și soțul său, actorul Adam Shulman, au deja doi copii, născuți în 2016 și 2019. Actrița a vorbit în trecut despre dificultățile prin care a trecut înainte de a deveni mamă. În 2015, Hathaway a suferit o pierdere de sarcină în timp ce juca într-un spectacol în care interpreta inclusiv o scenă de naștere. Ulterior, ea a vorbit deschis despre problemele întâmpinate în încercarea de a avea copii.

În 2019, când și-a anunțat a doua sarcină, Hathaway le-a transmis un mesaj de susținere persoanelor care treceau prin dificultăți legate de infertilitate și concepție. Recent, actrița a povestit și despre surprinderea pe care a avut-o după ce a rămas însărcinată la vârsta de 43 de ani, după experiențele anterioare legate de fertilitate.

De ce imaginile unei sarcini devin subiect de speculații

Cazul Hathaway readuce în atenție modul în care fotografiile vedetelor sunt analizate până la cele mai mici detalii pe rețelele sociale. În cazul unei sarcini, însă, schimbările fizice diferă considerabil de la o persoană la alta. Forma și dimensiunea abdomenului nu sunt identice în două sarcini și nici măcar în două etape ale aceleiași sarcini.

Hathaway a ales să își arate sarcina public și să apară pe covorul roșu într-o ținută care îi evidențiază abdomenul. În loc să ascundă schimbările fizice, actrița a preferat să le integreze în apariția sa publică. Controversa a pornit de la o serie de presupuneri făcute pe baza unor fotografii, iar răspunsul actriței a fost unul direct: sarcina este reală, iar abdomenul pe care l-au criticat utilizatorii rețelelor sociale nu este deloc o proteză.

Incendiile izbucnite în urma unor scântei produse de infrastructura electrică au loc, de multe ori, în condiții meteorologice favorabile propagării rapide a flăcărilor: vânt puternic, temperaturi ridicate și perioade cu un consum mare de energie. Unele dintre focare apar în zone izolate și predispuse la incendii, scrie Politico.

Potrivit unității elene care investighează incendiile provocate intenționat, incendiile asociate rețelei electrice reprezintă aproximativ 75% din suprafața arsă în Grecia în acest an.

Două dintre incendiile forestiere izbucnite la sfârșitul lunii iulie, unul în vestul regiunii Attica și unul în insula Creta, au fost, de asemenea, asociate preliminar cu rețeaua electrică, potrivit concluziilor pompierilor greci.

Cele două incendii au distrus peste 14.000 de acri și au provocat moartea a patru persoane.

Situația nu este una complet nouă pentru Grecia. În 2025, șase din zece incendii majore și 55% din suprafața arsă au fost atribuite rețelei electrice, potrivit lui Elias Tziritis, coordonator al acțiunilor împotriva incendiilor forestiere la WWF Grecia, citat de Politico.

Incendiile din Grecia, favorizate de o rețea electrică învechită

Liniile electrice aeriene, vegetația care intră în contact cu cablurile, praful acumulat pe echipamente și alte defecțiuni pot genera scântei care declanșează incendii.

Riscul este mai mare în perioadele cu vânt puternic și consum ridicat de energie, când infrastructura este supusă unei presiuni suplimentare.

O mare parte din rețeaua electrică a Greciei a fost construită în urmă cu zeci de ani și traversează păduri și zone rurale expuse incendiilor. Țara a optat în anii 1960 pentru extinderea rețelelor aeriene, o soluție considerată atunci mai ieftină pentru electrificarea teritoriului.

Investițiile în infrastructură au fost afectate ulterior și de criza financiară începută în 2009.

Criticii autorităților susțin că Grecia a întârziat modernizarea rețelei și îngroparea liniilor electrice în zonele cu risc ridicat de incendii.

Rețeaua electrică din Grecia, în centrul unei dispute privind incendiile

Fostul director al unității de combatere a incendiilor provocate intenționat, general-locotenentul în rezervă Christos Kalogeropoulos, afirmă că autoritățile au fost avertizate în urmă cu mai mulți ani cu privire la necesitatea unor intervenții asupra rețelei.

Una dintre soluțiile solicitate este îngroparea liniilor electrice, pentru reducerea riscului ca acestea să genereze scântei în perioadele cu vânt puternic și vegetație uscată.

Operatorul grec de distribuție a energiei electrice, HEDNO, contestă însă ideea că rețeaua reprezintă una dintre principalele cauze ale incendiilor forestiere. Compania susține că aproximativ 1% dintre incendiile forestiere înregistrate în Grecia în 2025 au fost atribuite rețelei electrice.

Costul modernizării rețelei

Îngroparea întregii rețele de medie tensiune ar presupune costuri foarte mari. Potrivit Alexandrei Sdoukou, purtătoare de cuvânt a partidului de guvernare Noua Democrație, modernizarea celor aproximativ 120.000 de kilometri de rețea ar costa circa 35 de miliarde de euro.

Din acest motiv, autoritățile susțin că lucrările ar trebui prioritizate în zonele cu cel mai mare risc de incendii.

Opoziția și organizațiile de advocacy acuză însă guvernul că intervine prea lent, că întreținerea rețelei este insuficientă și că unele proiecte de prevenire a incendiilor finanțate prin fonduri europene de redresare au fost abandonate.

PNL a transmis printr-un comunicat de presă premergător discuțiilor de la Palatul Cotroceni că partidele trebuie să țină cont ca legea salarizării să se încadreze în capacitățile bugetare ale țării.

„Discuțiile de la Cotroceni privind legea salarizării trebuie privite din această perspectivă. Partidele politice trebuie să facă tot ce este posibil pentru ca România să acceseze fondurile din PNRR, nu să creeze noi blocaje care să pună în pericol aceste fonduri”, se arată în comunicat.

Imposibilul devine posibil? Cerința comună a PNL și PSD

Ambele partide au transmis că vor ca noua lege a salarizării să nu afecteze finanțele țării. Liberalii au făcut apel la responsabilitate și au comunicat că această lege trebuie adoptată într-un context economic dificil.

„Obiectivul central rămâne ca niciun venit să nu scadă în urma acestei reforme. PNL face apel la toate partidele să trateze această discuție cu maximă responsabilitate și fără calcule politice de moment”, se mai arată în comunicat.

Anunțul vine după ce PSD a anunțat 2 linii roșii pe care le vor avea în vedere în aceste discuții cu președintele: legea salarizării să nu nemulțumească nicio categorie socială și să se încadreze în anvelopa discutată până acum.

Liderii coaliției de guvernare discută marți, la Palatul Cotroceni, alături de președintele Nicușor Dan, proiectul legii salarizării. Liderul UDMR, Kelemen Hunor, a declarat că actul normativ ar trebui adoptat cât mai repede, în această sesiune extraordinară sau cel târziu săptămâna viitoare.

Kelemen Hunor a spus că, în cazul în care proiectul nu va fi adoptat acum, „dezechilibrele din sistem rămân”. El precizează însă că anul viitor va fi oricum necesară „o majorare de 7-8% în funcție de datele de la Institutul Național de Statistică pe Inflație”.

Liderul UDMR spune că își dorește ca legea să fie adoptată în actuala sesiune extraordinară. În opinia sa, dacă nu va fi posibil ca proiectul să fie votat în această săptămână, acesta ar trebui adoptat , cel târziu, săptămâna viitoare.

„Eu aș vrea această lege să fie adoptată în această sesiune extraordinară sau săptămâna viitoare, dacă nu se poate în această săptămână, dar trebuie să avem răspunsuri la aceste întrebări, că dacă noi adoptăm proiectul de lege fără să avem răspunsuri de unde vom lua cele 4 miliarde și după aceea un guvern care va fi investit undeva în septembrie, bănuiesc eu, va veni cu majorare de taxe și impozite, am terminat.”, spune Kelemen.

Acesta afirmă că adoptarea unor majorări salariale fără găsirea unei sursei de finanțare ar putea pune presiune pe viitorul Guvern, care ar fi nevoit să găsească bani pentru aplicarea lor.

„Deci nu se poate să iei o decizie privind o astfel de majorare de salarii fără să știi de resurse înainte să votezi. Că după aceea, sigur, va fi o presiune pe guvern să găsească resurse. Și de unde să găsească resurse guvernul dacă nu a găsit înainte? Sigur, doar prin creșterea de taxe, cu care eu nu-s de acord.”, a spus acesta.

Ce spune Kelemen Hunor despre ASF și ANCOM

Kelemen Hunor a făcut câteva precizări și despre situația instituțiilor care se autofinanțează și care, în mod obișnuit, nu sunt finanțate direct de la bugetul de stat.

Printre acestea se află Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicații (ANCOM).

Întrebat dacă aceste instituții ar trebui eliminate din proiectul legii salarizării, Kelemen Hunor a spus că ele sunt incluse pentru că fac parte din zona publică.

„Dar nici nu trebuie bugetate. Ei pe autofinanțare merg. Sunt aici incluse? Sunt incluse, fiindcă sunt din zona publică, dar ei nu sunt finanțate de la bugetul de stat.”, a spus liderul UDMR.

Liderul UDMR a explicat și de unde provin veniturile acestor instituții.

„Sigur, de ce au aceste venituri? Că au monopol pe anumite sectoare și prin legi au primit acest monopol. Ei nu au adus de acasă și nu aduc de acasă aceste venituri extrabugetare. Dar sigur, sunt finanțate din venituri extrabugetare.”, a precizat el.

Indicele Stoxx Europe 600 a crescut cu 12% de la începutul anului, iar principalii indici bursieri din Germania, Italia și Franța au atins niveluri record. Obligațiunile guvernamentale germane au avut o evoluție mai bună decât titlurile de Trezorerie americane, în timp ce euro se menține aproape de cel mai ridicat nivel din ultimele două luni, notează Bloomberg.

Investitorii se orientează tot mai mult spre Europa

Investitorii se îndreaptă tot mai mult spre acțiunile și obligațiunile europene, atrași de cel mai bun sezon al raportărilor financiare din ultimii patru ani și de o economie care începe să accelereze, fără însă să pună presiune prea mare asupra Băncii Centrale Europene. Unele fonduri de obligațiuni consideră Europa mai atractivă decât SUA, mai ales din cauza incertitudinilor privind politica Rezervei Federale.

Companiile incluse în indicele MSCI Europe au raportat o creștere de 17% a profiturilor în trimestrul al doilea, cel mai mare avans de la sfârșitul anului 2022, potrivit datelor Bloomberg Intelligence.

Sectoarele mai dependente de evoluția economiei, precum mineritul și industria, s-au numărat printre principalii factori care au susținut această creștere.

Expunerea mai diversificată a Europei la inteligența artificială reprezintă, de asemenea, un avantaj, deoarece le permite investitorilor „să profite de tema AI într-un mod mai puțin riscant decât în cazul concentrării mai mari care poate fi observată în anumite segmente din Asia și SUA”, a declarat Helen Jewell, director internațional de investiții pentru acțiuni fundamentale la BlackRock.

După ce investitorii s-au orientat inițial spre marile companii americane care cheltuiesc sute de miliarde de dolari pentru infrastructura necesară inteligenței artificiale, atenția începe acum să se mute spre firmele care vor beneficia de folosirea acestei tehnologii. Un coș de acțiuni europene realizat de Bank of America, care include companii ce adoptă inteligența artificială, a crescut cu 14% de la începutul anului, față de un avans de 4% în cazul marilor companii americane care dezvoltă infrastructură pentru AI.

Europa câștigă teren și pe piața obligațiunilor

Și investitorii în obligațiuni se orientează tot mai mult spre Europa. Perspectivele economice ale regiunii se îmbunătățesc, însă ritmul de creștere rămâne mai lent decât în alte economii importante. PIB-ul zonei euro este estimat să crească cu 0,8% în 2026 și cu 1,2% în 2027, comparativ cu avansuri de 2,2% și, respectiv, 2,1% prognozate pentru SUA, potrivit datelor Bloomberg.

Diferența dintre randamentele obligațiunilor americane și germane pe 30 de ani a ajuns săptămâna trecută la cel mai ridicat nivel din ultimul an. Investitorii au început să pună sub semnul întrebării credibilitatea Fed și situația fiscală a SUA pe termen lung. Europa se confruntă, la rândul său, cu presiuni fiscale, iar alegerile din Franța și Italia de anul viitor reprezintă un posibil risc, însă deocamdată aceste probleme sunt considerate mai puțin grave.

Riscurile care pot tempera optimismul investitorilor

Totuși, unii investitori rămân sceptici în privința duratei acestui optimism față de Europa.

Prețurile petrolului sunt cu aproape 23% mai mari față de cel mai scăzut nivel înregistrat în iulie, iar un acord pentru redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz rămâne greu de obținut. Rezervele reduse de gaze naturale lichefiate din Europa și creșterea prețurilor alimentelor la nivel mondial ar putea accentua presiunile inflaționiste în cursul acestui an.

Florin Manole spune care sunt condițiile social-democraților pentru a vota Legea Salarizării. După luni de blocaje, partidele discută marți din nou despre această lege, la Cotroceni. Fostul Ministru al Muncii spune că viitoarea lege va trebui să mulțumească toți salariații statului, pentru a evita o eventuală grevă, dar și să nu depășească anvelopa propusă, condiție pentru îndeplinirea jalonului din PNRR.

„Eu cred că, de fapt, întreaga discuție trebuie să țină cont de două, nu linii roșii, că nu e cazul să folosim exprimarea asta, ci de două repere esențiale ambele. Unul, mulțumirea celor care lucrează în educație, sănătate, apărare și ordine publică, cultură, administrație publică, locală sau centrală, în general a celor care lucrează în sistemul bugetar, pe de o parte, și pe de altă parte, capacitatea de a livra aceste rezultate în funcție de disponibilitățile bugetare ale țării noastre. În momentul în care vom avea aceste două lucruri împreună, cred că suntem foarte aproape de un consens”, a declarat Manole.

Ce așteptări are Manole pentru salariile din educație

Florin Manole a atras atenția asupra faptului că în legea actuală, nu toate sporurile ar fi incluse în salariul de bază din educație. Fostul ministru cere ca legea să cuprindă și sporul de dirigenție, dar și cel de doctorat.

„Am spus de la început că acest spor este extrem de important pentru că e vorba de foarte mulți dintre profesorii din România și că diminuarea lui sau neacordarea lui ar face să se piardă din venituri. Dar până la urmă, cu sau fără spor de dirigenție, cu sau fără spor de doctorat, ce interesează foarte mult pe cei din toate sistemele publice este ca veniturile să nu scadă”, a mai spus fostul ministru.

PSD vrea creșteri salariale, dar fără a depăși anvelopa bugetară

Social-democrații mai cer și respectarea anvelopei salariale. Manole spune că ultima variantă, convenită la Cotroceni de toate partidele în discuțiile cu Radu Burnete, a fost cea de 8 miliarde de lei.

Nerespectarea acestei anvelope ar duce la adâncirea găurii din bugetul țării, dar și la neîndeplinirea jalonului din PNRR, a mai adăugat fostul ministru al Muncii.

„Suntem, evident, bucuroși dacă se pot găsi mai multe resurse financiare, încă o dată, cu respectarea limitelor care decurg din angajamentele României pentru reducerea deficitului, dar este o întrebare la care cel mai bine va putea răspunde Ministerul de Finanțe. Creșterea etapizată a salariilor a mai fost promisă în trecut, știți foarte bine. S-a mai venit cu această soluție de către în timpul altor guverne, dar nu s-a respectat”, a mai declarat Manole.

Nicușor Dan se întâlnește cu liderii fostei Coaliții marți la ora 16, pentru a discuta despre Legea Salarizării. Dacă reforma nu trece de Parlament săptămâna viitoare, România riscă să piardă un jalon important din PNRR și respectiv 770 de milioane de euro.

Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) a publicat marți, pe pagina sa de Facebook, un document dedicat unuia dintre cele mai răspândite mituri despre perioada comunistă, cel potrivit căruia România ar fi avut o industrie puternică, capabilă să producă aproape orice, de la obiecte de uz casnic până la avioane.

Documentul prezentat de CNSAS explică, de fapt, realitatea din spatele acestei imagini idealizate, în contrast cu informațiile economice și cu rapoartele existente în arhivele fostei Securități.

Potrivit instituției, industria comunistă românească era construită în jurul industriei grele și petrochimiei, „dezvoltate disproporționat și fără o logică a pieței. România importa materie primă pe valută forte (petrol, minereuri) și exporta produse finite ieftine sau de slabă calitate”.

„Discursul nostalgic idealizează adesea industria din perioada comunistă, prezentând-o ca pe o epocă de aur a independenței economice, în care România producea de toate, de la agrafe la avioane. În realitate, succesul raportat de propaganda regimului Ceaușescu a fost o iluzie contrazisă grav de cifrele economice ascunse publicului. Modelul comunist s-a bazat pe industria grea și petrochimie, dezvoltate disproporționat și fără o logică a pieței. România importa materie primă pe valută forte (petrol, minereuri) și exporta produse finite ieftine sau de slabă calitate, adesea în pierdere, doar pentru a raporta îndeplinirea planului cincinal. De exemplu, prelucrarea țițeiului în combinate mamut aducea pierderi nete la fiecare tonă, procesul fiind un generator masiv de «muncă în zadar».”, a transmis CNSAS.

Potrivit documentului, situația s-a agravat în anii ’80, după ce fostul președinte Nicolae Ceaușescu a decis să nu mai contracteze creditele externe. Lipsa finanțării a dus la blocarea aproape completă a modernizării fabricilor.

CNSAS s spus că menținerea în funcțiune a marilor platforme industriale a devenit tot mai dificilă, mai ales din cauza consumului foarte mare de energie.

Pentru a alimenta aceste unități, regimul a recurs la raționalizarea resurselor energetice, iar aceasta măsură a afectat atât populația, cât și întreprinderile.

„După refuzul lui Ceaușescu de a mai contracta credite externe în anii ’80, modernizarea fabricilor a fost aproape complet oprită. Tehnologia a rămas blocată la nivelul anilor ’60-’70. Pentru a menține în funcțiune mastodonții industriali energofagi, regimul a recurs la raționalizarea drastică a resurselor energetice destinate atât populației cât şi… întreprinderilor. Există rapoarte ale Securităţii care semnalau, de exemplu, compromiterea şarjelor în turnătorii deoarece se întrerupea (programat sau nu) alimentarea cu curentul electric. Energia electrică şi termică au fost tăiate pentru cetățeni, totul pentru a alimenta uzine care produceau, în cel mai bun caz, stocuri nevândute de mărfuri.”, a transmis CNSAS.

Ce arătau rapoartele Securității în 1989

Potrivit documentului din toamna anului 1989, cu doar câteva luni înainte de prăbușirea regimului comunist, existau problemele economice grave cu care se confruntau marile platforme industriale.

Potrivit instituției, rapoartele indicau o „degradare accentuată a stării de spirit în rândul muncitorilor, fenomen declanșat direct de neajunsurile materiale zilnice”.

„Documentul pe care îl prezentăm, din toamna anului 1989, oferă o perspectivă sumbră asupra colapsului economic structural care afecta marile platforme industriale din România comunistă, chiar în ajunul prăbușirii regimului. Principala problemă identificată de organele de securitate este degradarea accentuată a stării de spirit în rândul muncitorilor, fenomen declanșat direct de neajunsurile materiale zilnice și de scăderile drastice ale veniturilor, cauzate la rândul lor de neîndeplinirea sistematică a planului impus de la nivel central. Documentul scoate la iveală un cerc vicios al ineficienței economice, în care uzinele de renume, în cazul de faţă Întreprinderea de Autocamioane Braşov, erau complet paralizate din cauza blocajelor masive apărute pe lanțul de aprovizionare.”

Unul dintre exemplele prezentate este Întreprinderea de Autocamioane Brașov. Potrivit documentului, activitatea fabricii era „afectată de blocajele masive apărute pe lanțul de aprovizionare”, iar problemele unei singure întreprinderi puteau afecta întregul sistem industrial.

Lipsa materiilor prime, a componentelor tehnice sau a altor produse necesare procesului de producție putea opri activitatea fabricilor care depindeau de acestea.

„Relațiile de colaborare pe orizontală dintre întreprinderi erau complet disfuncționale, astfel că lipsa materiilor prime esențiale, a componentelor tehnice, a vopselelor, anvelopelor sau pieselor metalice speciale dintr-o fabrică bloca activitatea tuturor celorlalte unități dependente. Acest efect de domino submina grav capacitatea de producție pentru piața internă și anula livrările destinate piețelor externe. Un alt aspect critic relevat este practica raportărilor false în documentele oficiale, o încercare disperată a conducerilor de a masca realitatea economică dezastruoasă în fața ministerelor și centralelor industriale.”, transmite Consiliul.

Planurile erau raportate, chiar și atunci când producția nu exista

Documentul prezentat de CNSAS descrie și un alt mecanism interesant prin care problemele economice erau ascunse la nivel central. Conducerile întreprinderilor recurgeau la raportări false pentru a prezenta o situație mai bună decât cea reală.

Este evidențiat faptul că, din cauza lipsei banilor și a sprijinului de la centru, se ajungea treptat la acumularea unor datorii tot mai mari. Întreprinderile ajungeau astfel să nu își poată respecta obligațiile de export.

Potrivit CNSAS, problemele economice ajungeau în cele din urmă să fie suportate direct de muncitori, prin reducerea veniturilor și deteriorarea condițiilor materiale.

„Din cauza lipsei sprijinului de la centru și a fondurilor pentru salarii, întreprinderile acumulau datorii uriașe, devenind incapabile să își onoreze exporturile planificate sau să recupereze bunurile deja declarate fictiv ca fiind realizate în perioadele anterioare. În final, presiunea nerealizărilor economice se răsfrângea direct asupra personalului muncitor, generând o stare profundă de nemulțumire generalizată din cauza diminuării constante a retribuțiilor, un indicator clar al fragilității regimului politic socialist care se îndrepta rapid spre un deznodământ inevitabil.”, a transmis CNSAS.

Serviciul Siguranță Transporturi a fost alertat duminică după ce au primit o sesizare legată de doi bărbați care s-au apropiat cu șalupa prea mult de locul unde sunt scufundate barjele de pe Dunăre. Autoritățile s-au deplasat la fața locului și au început cercetările.

Reclamanții au spus că cei doi ar fi sustras componente din zona intervenției făcute pentru creșterea debitului fluviului. Polițiștii au identificat proprietarul șalupei, în vârstă de 46 de ani, și au investigat și barjele, unde nu au găsit piese lipsă. Bărbatul a fost condus la audieri.

S-a deschis și un dosar penal pentru tentativă de furt calificat, iar polițiștii continuă cercetările în acest caz.

Un nou studiu realizat de cercetători de la Universitatea din Porto indică o posibilă legătură între anumite bacterii din microbiomul intestinal și oral și intensitatea unor trăsături psihopatice.

Cercetarea, publicată în regim de acces timpuriu în revista Translational Psychiatry, nu a fost încă supusă evaluării inter pares. Autorii subliniază că rezultatele arată asocieri, nu o relație de cauzalitate între microbiom și trăsăturile psihopatice, scrie Science Alert.

Microbiomul și trăsăturile psihopatice, analizate într-un nou studiu

Cercetătorii au pornit de la dovezile existente potrivit cărora microorganismele din organism pot influența procese precum emoțiile și răspunsul la frică. Echipa condusă de Carolina Costa a vrut să afle dacă această influență ar putea fi asociată și cu anumite trăsături psihopatice.

Pentru studiu au fost analizate 200 de persoane adulte sănătoase. Participanții au completat o versiune scurtă a unui chestionar destinat evaluării trăsăturilor psihopatice și au furnizat probe de sânge, salivă și materii fecale. Cercetătorii au analizat ulterior compoziția bacteriană și mai mulți markeri metabolici.

Trei tipuri de bacterii asociate cu trăsături mai pronunțate

Analiza nu a identificat o legătură clară între diversitatea generală a microbiomului intestinal sau oral și trăsăturile psihopatice. Atunci când rezultatele participanților au fost comparate între ele, însă, cercetătorii au identificat asocieri între niveluri mai ridicate ale unor bacterii și scoruri mai mari la anumite trăsături psihopatice.

Mai exact, o abundență mai mare a bacteriilor din genurile Allisonella și Prevotella, precum și a speciei Cloacibacillus evryensis, a fost asociată cu trăsături psihopatice mai pronunțate.

Cercetătorii au analizat inclusiv posibilele mecanisme biologice care ar putea explica aceste asocieri. Allisonella a fost anterior asociată cu unele afecțiuni și cu procese inflamatorii, în timp ce Prevotella a fost legată în cercetări anterioare de anumite tulburări neuropsihiatrice și de procesarea emoțiilor.

În cazul Cloacibacillus evryensis, cercetătorii indică posibilul rol al acesteia în producerea acidului gamma-aminobutiric (GABA), un neurotransmițător inhibitor implicat în mecanismele care contribuie la controlul impulsurilor.

O bacterie din microbiomul oral, asociată cu mai puține trăsături psihopatice

Studiul a identificat și o asociere inversă. Nivelurile mai ridicate ale bacteriei Treponema vincentii din microbiomul oral au fost asociate cu scoruri mai mici pentru trăsăturile psihopatice.

Cercetătorii spun însă că nu au, în acest moment, o explicație clară pentru această asociere.

Psihopatia este un construct de personalitate asociat cu caracteristici precum lipsa empatiei, tendințe antisociale, impulsivitate și egoism. Deși cercetările anterioare au identificat diferențe în anumite regiuni și căi cerebrale, inclusiv în cortexul prefrontal și în zonele temporo-limbice, mecanismele biologice care stau la baza acestor trăsături nu sunt pe deplin înțelese.

Microbiomul ar putea deveni un indicator pentru trăsăturile psihopatice

Autorii studiului consideră că rezultatele oferă noi direcții de cercetare privind rolul microbiomului și al produselor sale metabolice în apariția sau manifestarea trăsăturilor psihopatice.

Totuși, rezultatele trebuie interpretate cu precauție. Studiul este observațional, iar cercetătorii nu au demonstrat că bacteriile respective provoacă modificări ale comportamentului. De asemenea, cercetarea se află încă în etapa de acces timpuriu și nu a trecut prin evaluarea inter pares.

Cercetătorii spun că sunt necesare studii suplimentare pentru a determina dacă microbiomul are un rol direct în dezvoltarea trăsăturilor psihopatice sau dacă modificările observate reprezintă doar o asociere.

Autoritățile britanice au lansat avertismentul care îi vizează pe turiștii din Italia. Potrivit Express, britanicii vorbesc despre reguli puțin cunoscute de turiști care pot provoca neplăceri.

Ministerul de Externe a emis un avertisment pentru britanici cu privire la o regulă din Italia plecând de la ideea că în Marea Britanie este permisă traversarea străzii prin orice loc. În Italia este foarte diferit, au transmis britanicii într-o actualizare a recomandărilor de călătorie emisă pe 10 august.

Autoritățile britanice s-au referit la amenzi, dar și la posibilele accidente, deoarece traficul în Italia este haotic și mulți șoferi nu opresc.

„Traficul poate fi aglomerat, rapid și haotic, în special în orașele mari. Aveți grijă când traversați străzile. Pietonii ar trebui să traverseze străzile la o trecere de pietoni. Puteți fi amendați pentru traversarea străzii dacă vă aflați la mai puțin de 100 de metri de o trecere de pietoni, dar nu o folosiți. Șoferii nu opresc întotdeauna, chiar dacă sunt obligați. Semnalul verde de la trecerea de pietoni permite, de asemenea, mașinilor să vireze la dreapta pe trecere, așa că traversați cu prudență”, a transmis Ministerul de Externe, Commonwealth și Dezvoltare (FCDO).

Nerespectarea regulilor privind traversarea străzii poate fi sancționată cu amendă cuprinsă între 26 de euro și 102 euro.

Sfaturi pentru turiștii britanici care închiriază mașini sau folosesc taxiuri

Pe pagina cu sfaturi de călătorie, Ministerul de Externe le-a mai recomandat britanicilor „să fie precauți în zonele slab iluminate sau nefamiliare, inclusiv în pasajele subterane rutiere”.

„Ieșirile de urgență din tunelurile pentru vehicule sunt destinate exclusiv situațiilor de urgență, dacă trebuie să părăsiți vehiculul și nu ar trebui folosite ca rute pietonale”, a adăugat ministerul britanic.

Totodată, Ministerul de Externe are sfaturi pentru turiștii care închiriază mașini sau apelează la taxiuri.

„Folosiți doar taxiuri autorizate oficial, care au un semn de taxi pe acoperiș și numele și numărul companiei scrise pe lateral. Sunați un taxi, comandați unul dintr-o aplicație sau găsiți unul de la o stație oficială”, au precizat reprezentanții ministerului britanic.

Italia este una dintre destinațiile favorite ale turiștilor britanici.

Guvernul de la Astana a adoptat un decret prin care persoanele fizice beneficiază timp de trei ani de o facilitate fiscală pentru veniturile obținute din tranzacții cu active digitale. Măsura se aplică activelor care nu sunt asociate cu fraude, spălarea banilor sau servicii cripto neautorizate, mai arată Euronews.

Aproape un milion de portofele cripto

Interesul autorităților este legat de dimensiunea pieței existente. Potrivit autorității de reglementare financiară din Kazahstan, cetățenii țării dețin aproximativ 1 milion de portofele cripto. În schimb, numărul utilizatorilor înregistrați pe platformele locale autorizate era de aproximativ 256.900 în luna martie. Diferența arată cât de mare este segmentul activelor digitale care funcționează în afara sistemului reglementat. Kazahstanul a devenit unul dintre marile centre mondiale pentru minarea Bitcoin după ce China a interzis activitatea în 2021. Energia relativ ieftină a atras numeroși mineri, iar țara a ajuns la un moment dat pe locul al doilea în lume după Statele Unite.

O fermă de minare a criptomonedelor, cu echipamente informatice instalate pe mai multe niveluri. Sursa foto: X

Presiunea pe rețeaua energetică și exodul minerilor

Boom-ul a avut însă un cost important. În perioada de vârf, minerii consumau aproximativ 8% din energia electrică a Kazahstanului, punând presiune pe o rețea energetică deja îmbătrânită. În octombrie 2021, cererea ridicată de electricitate a contribuit la probleme la trei centrale din nord-estul țării, iar mai multe regiuni au fost afectate de întreruperi. Autoritățile au înăsprit ulterior regulile, iar o parte importantă a minerilor a plecat din țară sau a continuat să opereze ilegal.

Kazahstan: Guvernul schimbă strategia

De această dată, Astana încearcă să atragă industria înapoi, dar într-un cadru controlat. Planul permite inclusiv utilizarea gazelor asociate provenite din exploatările petroliere pentru producerea energiei necesare activităților de minare, atunci când acestea nu sunt necesare pentru utilizarea de către stat. Astfel, presiunea asupra rețelei naționale ar putea fi redusă. Autoritățile lucrează și la un regim fiscal simplificat care ar urma să intre în vigoare după expirarea facilităților de trei ani.

În plus, viceministrul pentru Inteligență Artificială și Dezvoltare Digitală, Gizzat Baitursynov, a anunțat că sunt analizate măsuri pentru anularea controalelor fiscale retroactive pe ultimii trei ani pentru investitorii privați. Experții avertizează însă că reducerea taxelor nu va fi suficientă. Investitorii sunt interesați și de lichiditate, posibilitatea de a retrage rapid moneda locală, accesul la servicii bancare și reguli clare privind protejarea activelor.

Un atac cu drone ucrainene desfășurat luni noapte, pe data de 10 spre 11 august, a vizat mai multe instalații logistice ale gigantului rus de comerț electronic Wildberries din regiunea Voronej, potrivit Kyiv Post.

Atacul a provocat incendii pe zeci de mii de metri pătrați, potrivit oficialilor ruși și companiei.

Guvernatorul regiunii Voronej, Alexander Gusev, a spus că aproximativ 15 drone au vizat orașul Voronej și zonele din apropiere. În urma atacului, o persoană a murit, iar alte două au fost rănite și transportate la spital, potrivit acestuia.

„Incendiile au izbucnit la două depozite aparținând unei companii importante”, a scris Alexander Gusev pe pagina sa de Telegram.

Potrivit guvernatorului, unul dintre incendii s-a extins pe o suprafață de 16.000 de metri pătrați, în timp ce al doilea a afectat aproximativ 20.000 de metri pătrați.

Resturile unei drone au provocat și pagube mai multor vehicule din acea zonă. Trei camioane și un autoturism au fost avariate, a mai precizat Alexander Gusev.

Wildberries a confirmat că atacul a afectat infrastructura sa logistică și a anunțat că angajații au fost evacuați „în conformitate cu cerințele de siguranță”.

Depozitul vizat se află în satul Aleksandrovka, din districtul Novousmansky, în regiunea Voronej, și reprezintă unul dintre centrele importante de distribuție ale companiei. Complexul are o suprafață de 152.900 de metri pătrați și o capacitate de depozitare de peste 90 de milioane de produse.

Unitatea a fost inaugurată cu totul în luna noiembrie a anului 2025. Construcția a costat aproximativ 11 miliarde de ruble, echivalentul a circa 120 de milioane de dolari.

Investiția aceasta a fost realizată de Wildberries & Russ, compania rezultată în urma fuziunii care operează cea mai mare piață online din Rusia.

Ucraina vizează infrastructura logistică a Rusiei

Atacul de noaptea trecută de la Voronej este doar cel mai recent dintr-o serie de lovituri ucrainene asupra centrelor logistice ale Wildberries.

Țara aflată în război a atacat în ultimele săptămâni tot mai multe astfel de obiective, în cadrul unei campanii mari împotriva infrastructurii economice rusești despre care se spune că ar avea legături cu efortul de război al Moscovei.

Potrivit publicației rusești Verstka, forțele ucrainene au atacat aproximativ 20 de centre logistice Wildberries din Rusia începând cu data de 18 iulie.

Printre locațiile vizate se numără depozite din Elektrostal, Krasnodar, Nevinnomyssk, Ekaterinburg și Sankt Petersburg, precum și alte centre logistice.

Cel puțin 14 depozite au fost afectate de incendii, iar suprafața totală de depozitare distrusă sau avariată a depășit 1,5 milioane de metri pătrați. Această suprafață reprezintă aproximativ 27% din capacitatea totală de depozitare a Wildberries.

Centrul INFOTRAFIC atenționează șoferii care au în plan să călătorească marți pe autostrăzile A1 și A3. Traficul va fi restricționat în mai multe zone pentru diferite lucrări de întreținere și reparații. Se va circula pe o singură bandă pe sens pe aceste porțiuni de drum, cea mai lungă fiind de 6 kilometri restricționați.

Pe A1 se atinge cea mai mare distanță în lucru din cele anunțate marți pe autostrăzile României. Șase kilometri de drum vor fi restricționați pe sensul de mers Pitești-București între orele 08:00 și 18:00. Șoferii vor circula pe o singură bandă de la kilometrul 86 la kilometrul 80. Sunt impuse restricții și la kilometrul 80. Probleme vor fi și la kilometrul 80, unde se fac lucrări de reparații în zona mediană a autostrăzii A1.

Restricții de circulație și pe autostrada A3

Traficul va fi îngreunat și pe câteva porțiuni de drum din A3. Autostrada care leagă Câmpia Turzii de Târgu Mureș va fi supusă unor reparații. Timp de 12 ore, începând cu ora 08:00, traficul va fi restricționat pe sensul de mers către Nădășelu, în jurul kilometrului 51.

Tot pe A3, pe direcția de deplasare Târgu Mureș – Câmpia Turzii, conducătorii auto vor circula doar pe prima bandă, la kilometrul 3 al autostrăzii.

Autoritățile mai recomandă ca șoferii care pleacă la drum pe aceste artere să conducă cu viteză redusă în zonele unde se efectuează reparațiile, să păstreze distanță de deplasare și să respecte marcajele temporare amplasate.

Incidentul a determinat Berlinul să vorbească despre un „nou nivel de pericol” pentru Germania și despre posibilitatea unei amenințări hibride organizate de un actor străin bine pregătit, transmite The Guardian.

Drona a trecut de sistemele de apărare ale aeroportului

Drona, un aparat de tip quadcopter, avea atașat explozibil plastic Semtex și a reușit să pătrundă în zona aeroportului Leipzig. Dispozitivul a fost observat abia după aproximativ patru ore, când un șofer de autobuz al aeroportului l-a remarcat și a alertat autoritățile. Potrivit oficialilor germani, descoperirea dronei ar fi putut preveni un incident cu mai multe victime. În aceeași noapte, un avion cargo DHL a fost nevoit să renunțe la aterizare după descoperirea dronei. În timpul urcării, aeronava a lovit ulterior un obiect necunoscut, însă a reușit să aterizeze în siguranță pe un alt aeroport. Anchetatorii cred acum că avionul a intrat în coliziune cu o a doua dronă ostilă care zbura în aceeași zonă.

Aeroportul Leipzig, Germania. Drona, un aparat de tip quadcopter, avea atașat explozibil plastic Semtex . Sursa foto: X/BBC

SUA indică serviciile ruse

Potrivit unor informații publicate de The Wall Street Journal și CNN, oficiali americani familiarizați cu rapoartele serviciilor de informații consideră că drona provenea probabil din Rusia. CNN a relatat că Washingtonul a ajuns la concluzia că aparatul era asociat unei structuri ruse de informații. Materialul exploziv identificat pe dronă ar fi indicat, potrivit unui oficial american din domeniul apărării, existența unui producător militar. Germania nu a formulat însă o acuzație oficială împotriva Moscovei.

Ancheta germană și o posibilă pistă către un alt incident

Ancheta germană a identificat și o posibilă pistă legată de un incident anterior. Potrivit publicației Bild, la locul unde a fost găsită drona au fost descoperite urme ADN care ar corespunde unei probe prelevate după un incendiu provocat de o bombă incendiară expediată prin DHL și care a explodat pe aeroportul din Leipzig în iulie 2024. Cinci persoane suspectate în legătură cu o serie de dispozitive incendiare expediate prin poștă sunt judecate în Lituania. Procurorii lituanieni susțin că suspecții ar fi fost recrutați de serviciile ruse de informații. Moscova a respins orice implicare și a calificat acuzațiile drept o „provocare” îndreptată împotriva Rusiei.

De ce evită Berlinul să acuze Moscova

Prudența autorităților germane are și o miză strategică. Germania este unul dintre cei mai importanți furnizori europeni de ajutor militar pentru Ucraina. O acuzație oficială că Rusia a atacat infrastructură critică pe teritoriul german ar putea transforma incidentul într-o problemă de securitate pentru NATO. Politologul Wolfgang Schröder, de la Universitatea din Kassel, a avertizat că un astfel de incident ar putea avea consecințe mult mai largi dacă ar fi definit drept un act de agresiune militară rusesc împotriva Germaniei..

Prognoza acoperă perioada 10 august-7 septembrie și prezintă evoluția temperaturilor și a precipitațiilor raportată la mediile climatologice ale perioadei 2006-2025.

Vremea în perioada 10-17 august

În această săptămână, temperaturile vor fi mai ridicate decât cele normale în vestul și centrul țării. În regiunile sud-estice, valorile termice vor fi mai coborâte decât cele specifice perioadei, iar în rest vor fi apropiate de normal.

În ceea ce privește precipitațiile, acestea vor fi deficitare în întreaga țară, cu un deficit mai accentuat în zonele montane.

Temperaturi peste normal în cea mai mare parte a țării

În intervalul 17-24 august, temperaturile medii vor fi mai ridicate decât cele normale în cea mai mare parte a țării, în special în vest și centru.

În sud-est, valorile termice vor fi apropiate de cele normale pentru această perioadă.

Precipitațiile vor fi deficitare în zonele montane și local în vestul și centrul țării. În restul regiunilor, cantitățile de precipitații vor fi apropiate de normal.

Cum va fi vremea la sfârșitul lunii august

Pentru perioada 24-31 august, ANM estimează temperaturi medii peste valorile normale în regiunile vestice, nordice și centrale.

În restul țării, temperaturile vor fi, în general, apropiate de cele normale.

Regimul pluviometric va fi apropiat de normal la nivelul întregii țări.

Ce temperaturi sunt așteptate la început de septembrie

În ultima săptămână a prognozei, 31 august – 7 septembrie, mediile temperaturilor vor fi ușor peste cele specifice perioadei în regiunile intracarpatice.

În restul țării, valorile termice vor fi apropiate de normal. Cantitățile de precipitații vor fi, de asemenea, apropiate de normal în cea mai mare parte a țării.

ANM precizează că estimările pentru patru săptămâni indică mediile săptămânale ale temperaturilor și precipitațiilor. Fenomenele extreme cu durată scurtă de manifestare nu pot fi prognozate prin acest produs.

Un incendiu a izbucnit în noaptea de luni spre marți pe strada B. P. Hașdeu din municipiul Cluj-Napoca, la o pensiune. Șase oameni s-au evacuat, iar trei au primit îngrijiri la fața locului pentru atacurile de panică.

Potrivit informațiilor, incendiul a fost unul violent și s-a extins rapid. La fața locului au intervenit două detașamente ale pompierilor din Cluj, cărora li s-au alăturat în sprijin și forțe din Turda, Huedin și Dej. În total, au acționat opt autospeciale pentru stingerea incendiilor, o autoscară, două echipaje SMURD, dar și o autocisternă a companiei de salubritate.

Flăcările au afectat acoperișul pensiunii în cauză, dar și a două clădiri învecinate. Cea mai mare suprafață identificată de specialiști din ce a mai rămas din pensiune este de 350-400 metri pătrați de acoperiș.

Incendiul a fost lichidat după câteva ore, după ce printre echipajele de pompieri au venit în sprijin și cei de la ISU Bistrița și ISU Mureș, cu încă două autospeciale pentru stingerea incendiilor. A mai rămas prezent la fața locului un echipaj ISU care supraveghează zona.

Președintele american Donald Trump a declarat, luni, că FIFA ar face o „greșeală teribilă” dacă l-ar înlocui pe președintele său, Gianni Infantino, potrivit AFP. 

Infantino a primit un val de critici după planul său eșuat de deschidere a FIFA către investitori privați.

„FIFA ar face o greșeală teribilă”

„FIFA ar face o greșeală teribilă dacă, din orice motiv, ar lua în considerare chiar și pentru o clipă înlocuirea președintelui său, Gianni Infantino”, a scris liderul de la Casa Albă pe Truth Social.

Trump l-a numit pe președintele FIFA drept „excelent”, potrivit sursei citate.

El „tocmai a prezidat cea mai reușită Cupă Mondială”, a afirmat Donald Trump. De asemenea, a adăugat că, dacă ar pleca, „competiția nu ar mai fi niciodată atât de reușită sau atât de profitabilă”.

Gianni Infantino se află într-o criză de la dezvăluirea controversatului său plan, și în cele din urmă abandonat, de a deschide FIFA către investitori privați.

„După ce am ascultat cu atenție toate opiniile, a devenit clar că proiectul a creat diviziuni de o natură care, indiferent de nivelul de sprijin, nu mai sunt în interesul obiectivului stabilit inițial”, a declarat Infantino.

Mai multe confederații au cerut demisia lui Infantino din postul de președinte al FIFA

Confederațiile europene (UEFA), nord-americane (CONCACAF) și asiatice (AFC) au încercat, într-o scrisoare deschisă, să unească „familia fotbalului”, profund divizată în legătură cu rezultatul crizei, la cauza lor. Ele au cerut demisia lui Infantino din postul de președinte al FIFA

Gianni Infantino și Donald Trump și-au demonstrat relația strânsă de la revenirea republicanului la putere. În decembrie 2025, acesta i-a înmânat președintelui american „Premiul FIFA pentru Pace”, creat special pentru această ocazie, mai arată sursa citată.

Donald Trump ar fi fost transportat într-un cărucior folosit pentru catering și mutat discret de la avionul prezidențial către o aeronavă militară mai mică, în timpul plecării sale din Turcia, potrivit unor informații publicate de The Washington Post și The New York Times.

Operațiunea ar fi avut loc după summitul NATO de la Ankara, pe fondul intensificării conflictului dintre Statele Unite și Iran. Trump s-a urcat în fostul Air Force One în fața camerelor de televiziune, lăsând impresia că acesta va fi avionul cu care urma să părăsească Turcia.

Potrivit unui oficial american citat de Washington Post, președintele a fost însă transportat câteva minute mai târziu către un avion C-32A, folosind un camion de catering destinat în mod normal alimentării aeronavelor.

My favorite part: This Turkish catering truck nonchalantly moving from Air Force One to the other plane https://t.co/vQSoncQw9f pic.twitter.com/Ob5r1hxSwL

— John Hudson (@John_Hudson) August 11, 2026

O operațiune secretă declanșată de o amenințare

Sursele citate de presa americană susțin că operațiunea de diversiune a fost declanșată de o amenințare credibilă la adresa lui Trump, asociată Iranului. Poziția președintelui ar fi fost ascunsă nu doar jurnaliștilor, ci și unor membri ai personalului Casei Albe. Jurnaliștii care călătoreau cu fostul Air Force One au crezut că Trump se află la bordul aeronavei.

În timpul zborului, acestora li s-a cerut inclusiv să țină jaluzelele ferestrelor închise. Când a fost întrebat ulterior de ce, Trump le-ar fi spus că se aflau probabil într-un „zbor periculos”. „Dar dacă plec eu, plecați și voi”, le-ar fi spus președintele jurnaliștilor.

Trump a ajuns în Marea Britanie cu un alt avion

C-32A cu care ar fi călătorit Trump a ajuns în Marea Britanie în jurul orei locale 22:20. Fostul Air Force One și presa au ajuns câteva minute mai târziu.

Nu este clar cum a fost mutat Trump înapoi în avionul prezidențial. El a fost văzut coborând din fostul Air Force One la aproximativ 22:56 și salutând militarii americani înainte de a se îndrepta către noul avion Boeing 747-8 primit din partea Qatarului.

Administrația americană anunțase anterior că Trump urma să utilizeze fostul Air Force One pentru călătoria din Turcia, în timp ce aeronava oferită de Qatar urma să se oprească la aceeași bază britanică pentru a putea fi vizitată de militarii americani.

Mașina de catering parchează imediat lângă un avion aflat în apropierea Air Force One. Sursa foto: X

O strategie folosită și în trecut

Operațiunea amintește de o strategie utilizată în anul 2000, când președintele american Bill Clinton a călătorit în Pakistan cu un avion executiv nemarcat, în timp ce Air Force One a fost folosit ca aeronavă-momeală. În cazul lui Trump, însă, amploarea operațiunii ar fi fost mai mare, deoarece chiar și membri ai echipei prezidențiale și jurnaliștii acreditați ar fi fost induși în eroare cu privire la locul în care se afla președintele.

Casa Albă nu a confirmat public detaliile operațiunii, dar directorul de comunicare Steve Cheung a transmis că avionul oferit de Qatar beneficiază de protocoale de securitate de nivel înalt. „Există mulți dușmani ai Americii care îl au în vizor”, a transmis Cheung, precizând că administrația folosește toate instrumentele disponibile pentru protejarea președintelui.

Anglia este pe cale să devină una dintre primele țări din lume care elimină hepatita C, un virus periculos care atacă ficatul, potrivit BBC.

Administrarea de comprimate antivirale, timp de 8 până la 12 săptămâni, poate vindeca mai mult de 95% din cazuri.

Decesele cauzate de Hepatita C au scăzut cu 36%

Obiectivul de a trata 80% din toate cazurile cunoscute a fost deja atins, iar decesele cauzate de virus au scăzut cu 36% în ultimul deceniu, puțin sub ceea ce este necesar până în 2030.

Inițiative precum analizele de sânge la urgențe, testarea prin înregistrarea medicului de familie și testele gratuite la domiciliu au ajutat la găsirea persoanelor care anterior nu fuseseră diagnosticate, spune NHS England.

Cum se răspândește virusul

Hepatita C se răspândește prin contactul cu sânge infectat cu virusul. De exemplu, prin împărțirea acelor cu o persoană care îl are.

Sângele unui donator este deja testat pentru acest virus, potrivit sursei citate.

Este o boală silențioasă, ceea ce înseamnă că oamenii adesea nu au simptome decât atunci când e prea târziu.

Netratată, poate provoca leziuni hepatice grave și potențial letale.

NHS England afirmă că, din 2015, peste 100.000 de persoane au fost diagnosticate și tratate pentru hepatita C. Acest lucru înseamnă că țara atinge deja acest obiectiv.

Un alt obiectiv, o reducere cu 65% a mortalității asociate hepatitei C comparativ cu nivelurile din 2015, nu a fost încă atins. Totuși, ar putea fi îndeplinit înainte de data țintă din 2030, conform aceleiași surse.

Aproximativ 50.200 de adulți trăiesc cu hepatită C, conform cifrelor pentru Anglia în 2024.

Estimările indică faptul că 84,6% dintre persoanele care trăiesc cu hepatită C au fost diagnosticate. Procentul reprezintă puțin sub ținta de 90%.