În timpul unei vizite la Liov, în vestul Ucrainei, ducele de Sussex a afirmat că Regatul Unit și Rusia se află, practic, într-un conflict de aproximativ zece ani, relatează The Independent.
„Doar pentru că nu zboară spre noi drone, gloanțe și rachete nu înseamnă că nu suntem în război”, a spus el într-un interviu pentru The Telegraph.
Prințul Harry a declarat că Regatul Unit are multe de învățat din rezistența Ucrainei în fața agresiunii ruse și s-a arătat dispus să revină în serviciul militar.
„Dacă mi s-ar cere să mă înrolez din nou, dacă ar fi nevoie, aș fi acolo sută la sută pentru a-mi servi țara, alături de camarazii mei veterani și de militarii aflați în serviciu”, a afirmat el.
Prințul Harry consideră că situația geopolitică actuală ar trebui să reprezinte un motiv de îngrijorare pentru toată lumea.
Ducele de Sussex a participat la două misiuni în Afganistan, între decembrie 2007 și februarie 2008 și între septembrie 2012 și ianuarie 2013, inclusiv ca pilot de elicopter Apache. El și-a încheiat cariera militară în 2015.
Prințul Harry critică poziția administrației Trump față de UcrainaHarry și soția sa, Meghan, s-au întors în Regatul Unit în august, împreună cu cei doi copii ai lor, după șase ani petrecuți în Statele Unite. Cei doi au renunțat în 2020 la statutul de membri de rang înalt ai familiei regale.
Prințul Harry a criticat indirect și abordarea președintelui american Donald Trump față de războiul din Ucraina, susținând că există o diferență între sprijinul oferit Ucrainei de societatea americană și poziția administrației de la Washington.
„Cred că există o diferență majoră între ceea ce simte societatea americană în privința sprijinului pentru Ucraina, care, în opinia mea, este extrem de ridicat și a fost întotdeauna așa, și poziția unui anumit grup sau, în acest caz, a unei administrații care poate privește lucrurile diferit”, a declarat el.
Prințul Harry consideră că Ucraina câștigă războiulFiul regelui Charles a declarat că, în urma celor patru vizite efectuate în Ucraina și a discuțiilor cu oficiali politici și militari, consideră că Ucraina câștigă războiul împotriva Rusiei.
Totuși, el a subliniat că trebuie găsită o strategie care să permită Rusiei să iasă din conflict.
Harry a susținut că pierderile armatei ruse sunt uriașe și că Rusia nu mai reușește să obțină progrese teritoriale.
Prințul Harry a cerut comunității internaționale să își intensifice sprijinul pentru Ucraina și a condamnat atacurile asupra spitalelor, centrelor medicale și infrastructurii umanitare.
„Dreptul internațional trebuie să însemne ceva. Cred că restul lumii ar putea și ar trebui să facă mai mult în această privință”, a declarat el.
„Viitorul finanțării europene trebuie să includă cultura, patrimoniul și industriile creative. Finanțarea culturii în bugetul UE 2028–2034, protejarea locurilor de muncă din sectorul cultural și accesul mai echilibrat la fondurile europene au fost principalele teme ale discuției dintre Roxana Mînzatu, vicepreședinta executivă a Comisiei Europene, și Ioana Ciocan, ministra Culturii”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de Ministerul Culturii.
Discuțiile s-au concentrat pe asigurarea unui acces mai echilibrat la fondurile europene, menținerea unui buget dedicat culturii prin programul AgoraEU și integrarea investițiilor în patrimoniu, infrastructură culturală și competențe profesionale în viitoarele instrumente financiare ale UE.
Pe agenda întâlnirii s-au aflat și subiecte precum oportunitățile de colaborare dintre unitățile de învățământ și instituțiile culturale, sprijinirea specialiștilor în conservarea și restaurarea patrimoniului, precum și protejarea lucrătorilor culturali în fața provocărilor generate de dezvoltarea inteligenței artificiale.
„Am discutat despre dezvoltarea sectorului cultural din România, oportunitățile din viitorul buget european și susținerea femeilor care creează și conduc proiecte culturale. România are prevăzute peste 338 de milioane de euro din fondurile de coeziune pentru cultură, patrimoniu cultural și turism în perioada 2021-2027 în principal prin fondurile regionale. Este a cincea cea mai mare alocare din Uniunea Europeană”, a transmis, la rândul ei, Roxana Mînzatu.
În urma seismului, la căminele C6, C7 și C8 din Complexul studențesc „Titu Maiorescu” au fost observate desprinderi ale straturilor de var și glet în zona rosturilor de dilatare dintre tronsoanele clădirilor.
„Aceste degradări sunt superficiale și nu pun în pericol siguranța studenților cazați”, a transmis miercuri UAIC, într-un comunicat.
Proiecte de 50 de milioane de euro, în așteptarea finanțăriiUniversitatea a elaborat și depus trei proiecte distincte pentru consolidarea și modernizarea căminelor C6, C7 și C8, cu o valoare totală estimată la aproximativ 50 de milioane de euro.
Cele trei proiecte au fost declarate eligibile și incluse în lista obiectivelor de investiții din cadrul Programului național de consolidare a clădirilor cu risc seismic ridicat.
Cu toate acestea, semnarea contractului de finanțare cu Ministerul Dezvoltării este încă în așteptare, din cauza restricțiilor bugetare din ultimul an.
„Modernizarea căminelor C6, C7 și C8 reprezintă o investiție esențială în siguranța și confortul studenților noștri, dar și în dezvoltarea pe termen lung a infrastructurii universitare. Ne dorim să oferim studenților condiții de cazare moderne, sigure și adaptate standardelor actuale, iar acest proiect este un pas important în această direcție. Investiția va contribui la creșterea calității vieții în campus”, a declarat rectorul UAIC, Liviu-George Maha.
Potrivit UAIC, principalele lucrări prevăzute includ consolidarea seismică a structurilor de rezistență, supraetajarea fiecărui cămin cu un nivel suplimentar și recompartimentarea spațiilor interioare.
Proiectul mai prevede amenajarea unor grupuri sanitare proprii pentru fiecare cameră, eliminarea celor comune de pe holuri și instalarea unor lifturi exterioare pentru îmbunătățirea accesibilității.
Un cutremur cu magnitudinea de 5,7 s-a produs miercuri, 18 noiembrie, la ora 02:48, în zona seismică Vrancea, la o adâncime de 120,8 kilometri, potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP). Seismul a fost resimțit în mai multe orașe din România, inclusiv în Iași.
Primarul orașului Craiova, Lia Olguța Vasilescu, a anunțat începerea votului și i-a îndemnat pe cetățeni să susțină orașul pentru păstrarea titlului de „Cel mai frumos Târg de Crăciun din Europa”.
Votul se poate acorda direct pe site-ul organizatorilor europeanbestdestinations.com.
Potrivit anunțului primarului, fiecare adresă IP poate acorda un vot pe zi.
În acest an, publicul poate alege dintre 27 de târguri de Crăciun din Europa. Printre destinațiile participante se numără Bruxelles, Helsinki, Lisabona, Madrid, Sofia, Viena, Praga, Monaco și Riga.
Craiova a câștigat competiția în 2025În ediția din 2025, Craiova s-a clasat pe primul loc în competiția târgurilor de Crăciun din Europa, cu 142.687 de voturi din întreaga lume. Orașul românesc a avut un avans de peste 56.000 de voturi față de ocupanta locului al doilea.
Peste 55% dintre voturi au provenit din afara României, în principal din SUA, Marea Britanie, Franța, Belgia, Germania și Spania.
„Venezuela a trecut de la a fi cea mai agresivă amenințare regională a noastră la a deveni un partener de securitate cooperant”, a spus Pete Hegseth, miercuri, citat de Associated Press.
Secretarul american a lăudat „colaborarea strânsă” cu președintele interimar Delcy Rodríguez, care a permis autorităților „să stabilizeze Venezuela și să o scape odată pentru totdeauna de narco-teroriști”.
„Sper că această cooperare tehnico-militară… va putea fi adusă la cel mai înalt nivel posibil, astfel încât… să putem aborda amenințările comune”, a spus Rodriguez, în replică.
Șeful Pentagonului este cel mai recent membru al cabinetului Trump care călătorește la Caracas, după vizitele efectuate în acest an de secretarii de la Interne și Energie, axate pe exploatarea rezervelor de petrol și a mineralelor critice ale țării.
Incertitudinea politicăDeplasarea lui Hegseth în Venezuela vine în contextul parcursului incert al statului, după ce fostul președinte Nicolas Maduro a fost capturat de Statele Unite ale Americii la începutul anului.
Lidera opoziției, María Corina Machado, s-a întors recent din exil după șapte tentative eșuate, revenirea sa fiind descrisă de secretarul de stat american Marco Rubio drept rezultatul unor „discuții de reconciliere” sprijinite de Washington.
Deși o parte a populației a salutat îndepărtarea lui Maduro de la putere, mulți venezueleni sunt nemulțumiți de prioritățile administrației Trump.
Aceștia consideră că decizia Washingtonului de a pune accentul pe relansarea industriei petroliere, în detrimentul unor măsuri mai consistente pentru democratizarea țării, ar putea împiedica schimbările politice dorite.
„La data de 6 noiembrie 2026, polițiștii din cadrul Secției 12 Poliție Rurală Periam au fost sesizați cu privire la producerea unui conflict verbal și fizic între mai multe eleve, în incinta unei unități de învățământ din localitatea Lovrin, județul Timiș”, au anunțat polițiștii bănățeni.
Poliția a intervenit la fața locului. Potrivit polițiștilor, două tinere de 15 și 19 ani s-ar fi agresat reciproc, pe fondul unui conflict spontan.
Potrivit unor surse din anchetă, tinerele au început să se certe și s-au păruit la școală.
Ulterior, în conflict ar fi intervenit și alte 5 eleve, cu vârste cuprinse între 13 și 17 ani, potrivit polițiștilor.
Pe imaginile publicate de ziarul local Tribuna, se vede cum două dintre tinere se trântesc resiproc la pământ, iar alți colegi de-ai lor încearcă să le despartă.
„În cauză, polițiștii au întocmit un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de lovire sau alte violențe”, transmite IPJ Timiș.
Polițiștii continuă cercetările sub coordonarea procurorului din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Sânnicolau Mare, pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care s-a produs incidentul și dispunerii măsurilor legale care se impun.
Eugen Tomac a declarat miercuri, la Digi24, că România are nevoie de un proiect serios de reformă administrativă.
„Eu cred că în momentul de față avem nevoie de curajul de a pune pe masă un proiect serios, un proiect care să aducă mai multă claritate în ceea ce privește funcționarea administrației publice locale și trebuie privit acest lucru ca pe normalitate”, a declarat europarlamentarul.
Ce spune Tomac despre varianta reorganizării României în opt regiuni„M-aș bucura dacă guvernul ar găsi suficient consens și curaj pentru a duce mai departe acest obiectiv, pentru că România nu mai poate funcționa după harta desenată de Ceaușescu în 1968. Suntem singura țară din Uniunea Europeană care, după ce a aderat la Uniunea Europeană, nu și-a realizat această reformă administrativă”, a adăugat Eugen Tomac.
Întrebat dacă România ar trebui reorganizată în 15 sau opt județe, Tomac a evitat să susțină explicit una dintre variante, insistând asupra necesității unor criterii clare.
„Eu sunt adeptul soluțiilor serioase și soluțiile serioase înseamnă niște criterii foarte serioase și cred că abordarea pe care a prezentat-o domnul Dragoș Benea este una care pleacă de la aceste premise extrem de serioase”, a afirmat acesta.
În ceea ce privește posibilitatea reorganizării administrative pe baza celor opt regiuni de dezvoltare existente, consilierul prezidențial a răspuns: „Poate fi o soluție care merită luată în calcul”.
Consilierul lui Nicușor Dan consideră că se poate ajunge la un consens cu UDMREuroparlamentarul a fost întrebat și despre rezervele UDMR, care susține că reforma administrativ-teritorială ar putea afecta reprezentarea minorității maghiare în România.
Tomac a afirmat că reprezentanții minorității maghiare trebuie să participe la dezbatere și a pledat pentru o abordare pragmatică, în interesul tuturor cetățenilor.
„UDMR întotdeauna a avut această reținere cu privire la reforma administrației, dar eu sunt convins că, cu argumente serioase, pentru că cei din UDMR sunt oameni politici responsabili și au dovedit întotdeauna că sunt capabili să accepte argumente solide, și eu cred că inclusiv cu UDMR se poate găsi un consens pe o dezbatere așezată într-o primă etapă”, a mai spus Eugen Tomac.
Într-un meci disputat în fața a peste 5.200 de spectatori, U-BT și-a luat revanșa în fața echipei italiene, care câștigase prima confruntare dintre cele două formații la o diferență de 34 de puncte, scor 89-55.
U-BT a câștigat de această dată cu 87-79, iar Jalyn McCreary a fost principalul marcator al clujenilor, cu 32 de puncte.
În urma acestui rezultat, campioana României ajunge la un bilanț de trei victorii și cinci înfrângeri în EuroCup.
Următorul meci din competiția europeană este programat pe 9 decembrie, în deplasare, cu Umana Reyer Veneția.
Până atunci, clujenii vor juca duminică, 22 noiembrie, pe teren propriu, cu Zadar, în Liga Adriatică. Pe 6 decembrie, clujenii vor întâlni în deplasare formația Bosna Telecom, în aceeași competiție.
Raed Arafat a declarat miercuri că dispeceratul Inspectoratului General pentru Situații de Urgență nu a emis o avertizare RO-Alert întrucât o astfel de alertă ar fi generat panică în rândul populației și ar fi avut consecințe nedorite, deoarece populația nu este suficient de pregătită pentru a reacționa corect în cazul unui cutremur.
„Mulți oameni ar fi intrat în panică, ar fi reacționat într-un mod probabil greșit, mulți ar fi ieșit în casa scărilor, ar fi coborât pe scări, când dacă un cutremur puternic lovește, ar fi asta o mișcare foarte greșită. Noi nu vorbim, din păcate, de o populație care are o pregătire și cunoștință de, să zicem, la nivel de 80-90% ca să ne bazăm, că vor rămâne calmi, că nu se vor panica și că nu vor face anumite greșeli dacă intră în panică”, a spus Raed Arafat, miercuri seara, la B1 TV.
„Dacă s-ar fi creat panică”Acesta a relatat și despre un episod în care o persoană a ajuns la spital după ce s-a lovit la cap în urma unui atac de panică.
„Am avut un singur caz care a fost dus la spital, a unei persoane care a lovit cu capul un obiect de mobilier, încercând să se evacueze din cauza panicii. Gândiți-vă că acest lucru ar putea să fi fost multiplicat dacă noi am fi dat astfel de alertă înainte, cu câteva secunde de cutremur”, a continuat oficialul.
Acesta a făcut și o comparație între sistemele din dotarea autorităților naționale și sistemele Android de alertare privind cutremurele.
„Aparatele pe care noi le avem conectate în dispeceratele noastre la Institutul de Fizica Pământului, totuși când ne avertizează, ne avertizează doar cu câteva secunde înainte sau chiar în timpul în care cutremurul se întâmplă. Android-ul are un sistem cunoscut care este bazat pe detectarea unor unde mai puțin detectabile de către om, înainte să vină undele detectabile de către om”, a conchis Arafat.
Cutremurul din timpul nopțiiExplicațiile acestui au venit după ce un cutremur semnificativ, cu magnitudinea de 5,7, s-a produs în noapte de marți spre miercuri, în zona seismică Vrancea, județul Covasna, potrivit celor mai recente date comunicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INFP). Seismul a avut loc la o adâncime de 107,1 kilometri și a fost resimțit inclusiv în București.
Potrivit datelor Agenției Federale pentru Ocuparea Forței de Muncă din Germania, la sfârșitul anului 2025, alocația Kindergeld era plătită pentru 291.292 de copii care locuiau în afara țării, relatează Euronews.
Datele au fost solicitate de Alianța Sahra Wagenknecht (BSW) și publicate inițial de cotidianul german Bild.
Cei mai mulți copii, respectiv 112.384, aveau părinți cu cetățenie poloneză, reprezentând aproape 39% din total. Urmau 36.727 de copii ai cetățenilor germani, categorie care poate include, de exemplu, familiile în care unul dintre părinți lucrează în străinătate.
Potrivit Die Welt, pe următoarele locuri se aflau copiii cetățenilor cehi (33.872) și români (32.459).
De ce plătește Germania alocații pentru copiii din străinătateNumărul copiilor care locuiesc în străinătate și pentru care Germania plătește alocații aproape s-a triplat în ultimii 14 ani, de la 103.559 în 2011 la 291.292 în 2025. Aceștia reprezintă aproximativ 1,66% din totalul celor 17,6 milioane de copii pentru care statul german plătește alocații.
În 2025, aproximativ 528 de milioane de euro au fost transferate sub formă de alocații Kindergeld în conturi bancare din străinătate, comparativ cu 45,7 milioane de euro în 2011.
Kindergeld este alocația germană pentru copii, acordată părinților care lucrează în Germania. În 2026, valoarea acesteia este de 259 de euro pe lună pentru fiecare copil.
Potrivit legislației europene, părinții care lucrează în Germania pot primi alocații chiar dacă cei mici locuiesc în alte state membre ale Uniunii Europene.
Dreptul la Kindergeld este legat de activitatea profesională a părintelui, nu de țara în care locuiește copilul.
Politicienii germani critică plățile. România, dată ca exempluDatele au provocat reacții în rândul unor politicieni din Uniunea Creștin-Democrată (CDU), partidul cancelarului Friedrich Merz, și Alternativa pentru Germania (AfD), care consideră că alocațiile ar trebui calculate în funcție de costul vieții din țările în care locuiesc copiii.
Clădirea Reichstagului, sediul Bundestagului (Parlamentul federal german), din Berlin, Germania. Sursa foto: Hepta/Mediafax Foto
Günter Krings, vicepreședintele grupului parlamentar CDU/CSU din Bundestag, a declarat că „Germania este principalul exportator de alocații pentru copii către alte țări ale UE”.
„Legislația UE ne obligă în prezent să plătim aceeași alocație pentru un copil care locuiește în străinătate ca pentru unul care locuiește în Germania, dacă părinții lucrează aici, fără să țină cont de faptul că viața este mult mai scumpă la noi decât în multe dintre aceste țări”, a declarat Krings pentru Die Welt.
Publicația germană dă exemplul unui părinte care lucrează în Germania, în timp ce copiii săi locuiesc în Polonia, România sau Cehia. Die Welt scrie că cei 259 de euro acordați lunar valorează mai mult în Timișoara decât în Düsseldorf, deoarece costul vieții în România este, în medie, cu aproximativ 40% mai mic decât în Germania.
„Statul german este jupuit ca o gâscă de Crăciun”Fondatoarea BSW, Sahra Wagenknecht, merge cel mai departe, solicitând ca, în principiu, alocațiile să nu mai fie acordate copiilor care locuiesc în afara Germaniei.
„În Bitterfeld, oamenii stau la coadă la băncile de alimente, iar banii contribuabililor ajung la București. Statul german este jupuit ca o gâscă de Crăciun. Politicienii trebuie să se gândească din nou mai mult la Bitterfeld decât la București. Nu trebuie să mai existe alocații pentru copiii care nu locuiesc deloc în Germania”, a scris aceasta într-o postare pe X pe 6 noiembrie.
AfD critică alocațiile germane pentru copiii din RomâniaAfD a depus, de asemenea, o moțiune în Bundestag prin care solicită ca alocațiile plătite pentru copiii din alte state ale UE să fie ajustate în funcție de costul vieții.
Deputatul AfD René Springer a criticat diferența dintre alocațiile acordate în România și cele din Germania.
„Este nedrept că transferăm alocații pentru copii la valoarea integrală în conturi din străinătate. România plătește 58 de euro pentru fiecare copil. Noi transferăm 250 de euro. Acești copii există cu adevărat? Nimeni nu verifică acest lucru”, a declarat Springer.
Ce spune legislația europeanăReducerea alocațiilor în funcție de țara în care locuiește copilul este însă dificil de aplicat, deoarece legislația europeană protejează drepturile familiilor ai căror membri lucrează în alte state membre.
Austria a încercat să introducă o astfel de măsură în 2019, însă Curtea de Justiție a Uniunii Europene a decis, în iunie 2022, că ajustarea alocațiilor în funcție de costul vieții din țara de reședință a copilului contravine legislației UE.
O poziție diferită a fost exprimată de Parsa Marvi, reprezentant al Partidului Social-Democrat german (SPD).
„Cei care lucrează aici și contribuie la finanțarea societății noastre nu ar trebui să fie discriminați doar din cauza locului în care trăiesc copiii lor”, a declarat acesta pentru Die Welt.
Janine Wissler, vicepreședinta grupului parlamentar Die Linke, a atras atenția că plățile reprezintă aproximativ 1% din cheltuielile totale pentru alocațiile pentru copii.
Potrivit ministrei Natalia Intotero, Ministerul Mediului va trimite în teren, în zilele de 19 și 20 noiembrie, echipe formate din câte doi specialiști, care vor verifica dacă insulele ecologice funcționează și dacă își îndeplinesc rolul pentru care au fost realizate.
Specialiștii vor discuta cu autoritățile locale și cu operatorii care desfășoară activități în acest domeniu, pentru a identifica problemele și soluțiile necesare.
„Avem toleranță zero față de cei care au câștigat licitațiile pentru a pune în implementare aceste insule ecologice și care nu funcționează”, a declarat Natalia Intotero.
Oficialul le-a cerut cetățenilor care întâmpină probleme în utilizarea insulelor ecologice să transmită sesizări Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.
Aceasta a subliniat că investițiile realizate din bani publici trebuie să funcționeze și să contribuie la îmbunătățirea vieții cetățenilor.
Atunci, doi invitați ar fi fost duși de la aeroport la hotel cu mașina SPP care era în paza fostului premier Ilie Bolojan.
Potrivit acestuia, fostul premier, Ilie Bolojan, beneficiază de protecție din partea SPP, iar mașina vine odată cu protecția. Legea SPP (nr. 191/1998) trimite, pentru persoanele protejate, la o hotărâre CSAT, care e clasificată.
„Dacă el a mers cu mașina la nuntă, chiar dacă e un eveniment de familie, nu e nimic ilegal. Dacă a mai luat pe cineva în mașină, iar nu e ilegal. Protecția îl urmează pe cel protejat, oriunde merge.
Altceva e dacă mașina a mers fără el la aeroport ca să ia doi invitați. Atunci nu mai vorbim de protecție, ci de un taxi pe banii statului. Plus părăsirea obiectivului păzit (fostul premier)”, a transmis avocatul Adrian Toni Neacșu.
Potrivit avocatului, art. 295 din Codul penal pedepsește ca delapidare și simpla folosire a unui bun public de către funcționarul care îl administrează, în interesul altuia.
„Se poate discuta și abuzul în serviciu (art. 297 C. pen., combinat cu art. 13² din Legea nr. 78/2000), dacă s-a obținut un folos pentru altul. Ambele îi privesc însă pe ofițerii SPP care au dispus de mașină”, a transmis Neacșu.
„Bolojan răspunde doar ca insigator”Acesta a explicat că, în ambele variante, singurii care au de suferit sunt ofițerii care se ocupă de paza fostului premier.
„Bolojan ar putea răspunde doar ca instigator, dacă se dovedește că el a cerut cursa. De suferit ar avea SPP-iștii, care, probabil, în oricare din variante, nu au făcut decât să execute un ordin”, continuă avocatul.
Avocatul a estimat că prejudiciul înseamnă „câteva zeci de lei pe benzină”, dar și că „pentru așa ceva, procurorul poate renunța la urmărire (art. 318 C. pr. pen.), iar fapta rămâne o problemă disciplinară, a ofițerilor, după statutul cadrelor militare”.
„Până nu știm cine a fost în mașină și cine a dat drumul la cursă, e doar politică, pe care Ilie Bolojan o putea curma simplu, spunând deschis ce s-a întâmplat acolo”, a declarat avocatul.
„În condițiile astea o comisie de anchetă parlamentară își găsește utilitatea, deși o plângere penală ar fi rezolvat mai multe. Desigur, o plângere penală nu dădea și prilejul unor atacuri politice”, comentează avocatul, susținând că fostul premier „își face singur probleme nespunând explicit dacă mașina SPP a făcut taximetrie sau nu”.
Referitor la subiect, Bolojan a susținut, marți seară, că „nu s-a făcut nicio ilegalitate”.
„Copiii mei au avut o nuntă decentă, eu personal am respectat toate prevederile legale și nu s-a făcut nicio ilegalitate în modul în care a fost folosită mașina SPP”, a spus liderul PNL.
Cerere de înființare a unei comisii de anchetăMarți, a fost depusă în Parlament o cerere de înființare a unei comisii de anchetă care să analizeze modul utilizării mașinii SPP la eveniment. Cerea a fost votată de parlamentarii PSD, AUR și SOS.
Potrivit relatărilor, ar fi fost vorba despre transferul a doi invitați, antreprenoarea Cristina Bâtlan și soțul ei, Gabriel Traian, care ar fi fost duși de la aeroport la hotelul unde erau cazați pentru participarea la eveniment. Cei doi au fost luați de la aeroport cu un Volkswagen Touareg, utilizat de echipa SPP responsabilă de paza fostului ministru.
Ilie Bolojan a calificat demersul drept „o hărțuială și un festival de minciuni”, acuzând că astfel de demersuri au mai avut loc în trecut, amintind de comisia de anchetă înființată pentru analizarea întâlnirii dintre acesta și președinta CCR, Simina Tănăsescu.
Membrii Partidului Democrat din Camera Reprezentanților au votat miercuri pentru a-l susține pe Jeffries la șefia noului Congres. Acesta a câștigat detașat nominalizarea, fiind ales cu 251 de voturi, înregistrate doar 11 voturi împotriva sa, din partea unei aripi progresiste din partea unor congresmeni proaspăt aleși, notează CNN.
Un grup, format din șapte reprezentanți a precizat, într-un comunicat, că a votat „împotrivă” deoarece așteaptă în continuare angajamente ferme din partea lui Jeffries pe teme majore, inclusiv voturi privind sistemul de sănătate și oprirea a ceea ce ei au numit „genocidul din Gaza”.
Documentul a fost semnat de reprezentanții aleși Darializa Avila Chevalier (New York), Adam Hamawy (New Jersey), Frederick Haynes (Texas), Melat Kiros (Colorado), Donavan McKinney (Michigan), Chris Rabb (Pennsylvania) și Claire Valdez (New York).
Negocieri și concesii în fața progresiștilorÎn vederea consolidării poziției sale în partid, Jeffries a purtat discuții individuale cu congresmenii nou-aleși care nu își anunțaseră sprijinul. De asemenea, acesta s-a întâlnit cu reprezentanți ai principalelor grupuri din cadrul formațiunii democrate, inclusiv cu membrii aripii centriste și ai celei progresiste.
Astfel, Jeffries a făcut și o serie de concesii. Acesta a anunțat că susține principii majore ale unui sistem universal de sănătate, printre care scăderea vârstei de eligibilitate pentru programul Medicare și crearea unui nou program care să garanteze acoperire medicală universală pentru copii.
Votul în plenul CamereiSingurul pas rămas până la preluarea oficială a funcției este votul în plenul Camerei Reprezentanților din 3 ianuarie, primul act al noului Congres, pe care atât aliații, cât și criticii săi se așteaptă să îl treacă fără dificultăți, având în vedere dimensiunea majorității democrate.
Pentru obținerea funcției, va fi nevoie de 218 voturi. Democrații au câștigat în alegerile intermediare de la începutul lunii noiembrie, o majoritate de cel puțin 257 de mandate, în condițiile în care mai multe curse electorale nu au fost încă numărate.
„În ceea ce mă privește, nimic nu se schimbă. Există rezoluții guvernamentale care interzic, în fapt, eliberarea vizelor și participarea sportivilor ruși la campionatul nostru”, a afirmat ministrul de Interne din Cehia, Lubomir Metnar, pentru televiziunea cehă, potrivit Reuters.
Competiția feminină Under-18 este programată între 8 și 16 ianuarie 2027, în orașul Ostrava, și reunește opt echipe.
Anunțul autorităților cehe vine după ce Tribunalul de Arbitraj Sportiv (TAS) a decis, la 30 octombrie, că Federația Internațională de Hochei pe Gheață (IIHF) trebuie să permită participarea echipelor rusești la competițiile internaționale.
Mai multe state au contestat însă revenirea sportivilor ruși în competiții. Canada a impus restricții de intrare, iar IIHF a confirmat că Rusia nu va participa la Campionatul Mondial de juniori din 2027, organizat în această țară.
Tot miercuri, guvernul suedez a anunțat că dorește să împiedice intrarea sportivilor ruși în țară pentru Campionatele Mondiale de schi nordic, programate la Falun, la sfârșitul lunii februarie 2027.
Ministrul Sportului, Jakob Forssmed, a declarat că Suedia nu poate accepta normalizarea relațiilor cu Rusia prin sportul internațional atât timp cât continuă războiul din Ucraina.
Finlanda și Norvegia au anunțat, de asemenea, restricții de intrare pentru sportivii ruși.
Incidentul s-a petrecut în Cheile Dâmbovicioarei.
„Stânca este umedă, alunecoasă, iar persoana nu este echipată corespunzător pentru o astfel de coborâre, existând riscul producerii unui accident”, transmite Salvamont Argeș.
La acțiunea de salvare participă echipa aflată în serviciul de tură operativă la Baza Salvamont.
Salvamontiștii le recomandă turiștilor să nu se aventureze pe stânci sau pe trasee pe care nu au pregătire să le parcurgă.
„Nu subestimați riscurile generate de umezeală. O simplă deplasare pe o suprafață udă poate deveni extrem de periculoasă”, au mai transmis salvamontiștii.
„Miza nu este împărțirea lumii. În niciun caz nu se va întâmpla acest lucru la China. Și nici războiul din Ucraina nu este miza principală, cu nici războiul din Iran, din Orientul Mijlociu, nu este miza principală. Aici, principala miza va fi o discuție cu privire la arsenalele nucleare, având în vedere că cele două mari tratate dintre Rusia și Statele Unite au expirat”, a spus Băsescu, miercuri, la B1 TV.
Tratatele expiratePrimul dintre acestea este Tratatul privind Forțele Nucleare cu Rază Intermediară (INF), dar și tratatul START.
„ Este vorba de tratatul pentru forțele nucleare cu rază intermediară, care acoperea restricțiile pe teritoriul Europei a rachetelor cu rază intermediară de acțiune, fie că sunt rachete cu încărcătură nucleară sau nu, dar erau interzise pe teritoriul Uniunii Europene. Este vorba de rachete cu rază de acțiune între 500 și 5500 de km. Deci rachetele rusești erau dincolo de Iran. Și pericolul cu rachetele cu rază medie de acțiune este că sunt lansate de la distanțe mici, practic, și timpul de la lansare la lovire este destul de scurt. Acest tratat a expirat pe 2 august 2019 și n-a fost reînnoit. Al doilea tratat este cel care vizează tratatul pentru reducerea armelor nucleare strategice și acest tratat vizează rachetele intercontinentale lansate și de pe submarine, și de la sol, și de pe rampe de lansare. Acest tratat a expirat în 2026, pe 5 februarie. Trump a refuzat extinderea acestui tratat, deși Moscova a propus acest lucru”, a explicat fostul președinte.
Blocajul negocierilorBăsescu a mai spus că procesul de reducere a armamentului nuclear a fost blocat de poziția Statelor Unite, care au refuzat prelungirea tratatului START și au insistat ca și China să fie inclusă în viitoarele acorduri de dezarmare.
„SUA a invocat tot timpul că și China trebuie să fie parte a viitoarelor tratate de dezarmare nucleară, dacă vreți, că aceste două tratate expirate sunt în această zonă a dezarmării. De exemplu, tratatul START a generat distrugerea peste 2.000 de rachete, iar tratatul INF a dus la distrugerea 1.991 de rachete cu încărcătura nucleară. Deci, procesul de reducerea armamentelor nucleare a fost blocat prin poziția Statelor Unite, care vor ca în aceste tratate să fie inclusă și China”, a spus fostul șef de stat.
Chestiunea Taiwanului și a UcraineiReferitor la probleme teritoriale din Ucraina sau Taiwan, fostul președinte a spus că nu vor fi pe agenda discuțiilor.
„Poate să fie o abordare pasagera subiectului, cum poate să fie și cu Ucraina. Dar nu se vor lua decizii, nu se vor face analize consistente pe temă. Marele subiect va fi un program de dezarmare nucleară la care să participe și China”, a conchis fostul președinte.
Proiectul a fost pus miercuri în dezbatere publică și urmărește consolidarea capacității de lucru a Oficiului Național al Registrului Comerțului (ONRC), în condițiile creșterii numărului de solicitări.
Potrivit Ministerului Justiției, media zilnică a cererilor de înregistrare a crescut de la 3.220 în 2024 la 4.334 în 2025, respectiv la peste 26.000 în primele șapte luni ale anului 2026.
„În condițiile în care această creștere nu a putut fi însoțită de o majorare proporțională a capacității de soluționare, în perioada august-octombrie 2026 s-a acumulat un număr ridicat de cereri restante”, transmite ministerul într-un comunicat.
Ce schimbări sunt propuse la Registrul ComerțuluiUna dintre măsurile principale vizează extinderea personalului care poate participa la soluționarea cererilor. Astfel, proiectul prevede posibilitatea ca specialiștii juridici încadrați pe funcții de execuție să exercite atribuții de registrator la nivelul ONRC și al oficiilor teritoriale.
Desemnarea acestora ar urma să fie făcută prin decizia directorului general al ONRC, pentru motive temeinic justificate și cu acordul prealabil al persoanelor respective.
O altă măsură prevede prelungirea până la 8 ianuarie 2028 a posibilității ca personalul cu funcții de conducere să exercite controlul de legalitate înainte de înregistrarea cererilor, măsură introdusă prin OUG nr. 109/2024.
Proiectul mai urmărește clarificarea procedurilor pentru înregistrările efectuate în baza hotărârilor judecătorești și a actelor emise de autorități publice, notari sau executori judecătorești. Operațiunile aferente acestor înregistrări ar putea fi realizate de consilierii juridici specialiști, fără exercitarea unui nou control de legalitate asupra actelor respective.
Presiune suplimentară asupra Registrului ComerțuluiMinisterul Justiției estimează că volumul solicitărilor va crește și în perioada următoare, în contextul obligațiilor privind actualizarea obiectului de activitate potrivit CAEN Rev. 3, majorarea capitalului social al societăților cu răspundere limitată și aplicarea procedurilor de dizolvare și radiere a societăților inactive fiscal.
Proiectul de ordonanță de urgență este supus dezbaterii publice până la 24 noiembrie 2026.
„Ca urmare a solicitărilor și demersurilor constante întreprinse de Ministerul Justiției, au fost identificate soluțiile bugetare necesare și a fost deblocată situația privind plata restanțelor aferente onorariilor avocaților din oficiu”, a transmis ministerul într-un comunicat de presă.
Ministerul a precizat că a fost aprobată majorarea limitelor de credite bugetare și de angajament destinate acestor plăți.
„Fondurile necesare achitării obligațiilor restante urmează să fie virate, în zilele următoare, în conturile curților de apel, în vederea efectuării plăților către avocații beneficiari”, se arată în comunicat.
Ministerul Justiției va monitoriza efectuarea plăților„Această măsură reprezintă rezultatul unui efort instituțional susținut, prin care Ministerul Justiției a urmărit permanent identificarea resurselor financiare necesare, deblocarea fondurilor și găsirea soluțiilor pentru onorarea obligațiilor de plată”, a subliniat instituția.
Ministerul Justiției a anunțat că va continua să monitorizeze procesul de repartizare a fondurilor și efectuarea plăților, astfel încât restanțele să fie achitate, iar activitatea de asistență judiciară să se desfășoare în condiții normale.
Incidentul s-a petrecut pe strada Ștefan cel Mare din localitatea Găneasa.
„În momentul de față a fost identificată una din cele două persoane implicate, iar echipajele de intervenție ajunse la fața locului lucrează pentru extragerea acesteia, concomitent cu stabilizarea malului de pământ și cu demararea procedurilor de căutare a celei de a doua persoane”, transmite ISU București – Ilfov.
La fața locului se află Detașamentul Special de Salvatori, două autospeciale de stingere cu apă și spumă, Containerul Multirisc și patru echipaje de prim ajutor.
În anul 161 d.Hr., când Marcus Aurelius a devenit împărat, Imperiul Roman se întindea din Britannia până în Orientul Apropiat și din regiunile dunărene până în Africa de Nord. Administrarea unui teritoriu atât de vast presupunea mai mult decât transmiterea unor ordine. Conducătorul trebuia să primească informații despre situația militară, colectarea impozitelor, conflictele locale și comportamentul funcționarilor. Pentru aceasta, administrația romană utiliza rapoarte oficiale, corespondență, curieri și persoane care puteau îndeplini misiuni de supraveghere.
Romanii nu dispuneau de un serviciu secret unic, organizat după modelul instituțiilor contemporane. Informațiile erau obținute prin structuri diferite, care aveau atribuții militare, administrative sau de transport. Unele persoane transmiteau rapoarte oficiale, în timp ce altele puteau investiga nereguli ori observa activități considerate periculoase.
Acest sistem era influențat de relațiile personale și de ierarhia politică. Un guvernator putea trimite informații împăratului, dar și un comandant militar, un funcționar financiar sau un membru influent al elitei provinciale putea deveni o sursă importantă. Capacitatea de a compara relatări diferite era esențială într-o lume fără mijloace de comunicare instantanee.
Cine erau frumentarii, oamenii care puteau îndeplini misiuni secrete?Printre cele mai interesante personaje ale administrației imperiale se numărau frumentarii. Inițial asociați cu aprovizionarea armatei, acești militari au ajuns să îndeplinească și atribuții de curierat, legătură administrativă și alte misiuni speciale. În secolele al II-lea și al III-lea, rolul lor s-a extins, iar unele surse îi asociază cu supravegherea și executarea ordinelor imperiale. Totuși, nu fiecare frumentarius era spion, iar organizarea exactă a activităților lor în timpul lui Marcus Aurelius nu este complet documentată.
Un element important al activității acestor militari era legătura dintre provincii și autoritatea centrală. Ei puteau transporta corespondență, transmite ordine și participa la îndeplinirea unor însărcinări oficiale. Prin natura activității, aveau acces la informații despre administrație și despre situația din diferite regiuni.
La Roma, frumentarii au fost asociați cu o structură militară cunoscută drept castra peregrina, unde erau concentrați militari detașați din provincii. Această organizare facilita contactul dintre capitală și unitățile militare aflate la distanță. Prezența lor nu înseamnă însă că împăratul dispunea de o rețea de agenți sub acoperire în fiecare localitate.
Reputația frumentarii s-a deteriorat în timp, mai ales din cauza atribuțiilor de supraveghere și a abuzurilor care le-au fost atribuite. În epoca târzie, împăratul Dioclețian a desființat această structură, potrivit relatărilor istorice, iar alte categorii de funcționari au preluat o parte dintre activitățile sale. Această evoluție aparține însă unei perioade mult ulterioare domniei lui Marcus Aurelius.
Cum afla împăratul dacă un guvernator era corupt sau pregătea o revoltă?Guvernatorii provinciilor romane exercitau o autoritate considerabilă. Ei aveau atribuții judiciare și administrative, iar unii comandau și forțe militare importante. În asemenea condiții, împăratul trebuia să cunoască atât situația din teritoriu, cât și loialitatea persoanelor cărora le încredințase puterea. Rapoartele oficiale reprezentau o sursă esențială, dar informațiile puteau proveni și de la alte persoane influente.
Comunitățile provinciale puteau transmite plângeri împotriva unor guvernatori, iar membrii aristocrației locale puteau încerca să obțină sprijin la Roma. Funcționarii financiari și comandanții militari aveau, la rândul lor, posibilitatea de a comunica informații relevante. În anumite situații, asemenea relatări puteau contribui la declanșarea unor investigații sau procese.
Totuși, împăratul nu putea verifica personal fiecare acuzație. Distanțele erau mari, iar informațiile puteau ajunge cu întârziere sau puteau fi influențate de rivalități politice. Un raport nefavorabil nu reprezenta automat dovada unei infracțiuni, iar relațiile personale puteau afecta credibilitatea surselor.
Din acest motiv, supravegherea administrației era o problemă permanentă. Roma avea nevoie de guvernatori suficient de puternici pentru a conduce provinciile, dar și de mecanisme care să împiedice transformarea lor în conducători independenți. Această tensiune a caracterizat întreaga istorie imperială.
Revolta care a demonstrat cât de periculoase puteau fi informațiile falseUn episod spectaculos din domnia lui Marcus Aurelius a avut loc în anul 175 d.Hr., când Avidius Cassius, un comandant militar influent din Orient, s-a proclamat împărat. Revolta a izbucnit în contextul răspândirii unei informații potrivit căreia Marcus Aurelius ar fi murit. Împăratul era însă în viață, iar vestea falsă a contribuit la declanșarea unei crize politice majore.
Cassius deținea o poziție militară importantă și dispunea de influență în provinciile orientale. Proclamarea sa reprezenta o amenințare directă pentru autoritatea lui Marcus Aurelius, mai ales într-o perioadă în care imperiul se confrunta cu dificultăți militare. Evenimentul demonstrează cât de repede putea deveni periculoasă o informație neverificată.
Sursele antice oferă relatări diferite despre circumstanțele revoltei și despre persoanele implicate. Unele versiuni o menționează pe Faustina, soția lui Marcus Aurelius, dar acuzațiile privind rolul ei sunt controversate și nu pot fi prezentate drept fapte demonstrate. Ceea ce este sigur este că vestea morții împăratului a avut un rol important în desfășurarea evenimentelor.
Revolta a durat doar câteva luni, iar Cassius a fost ucis de propriii oameni înaintea unei confruntări directe cu Marcus Aurelius. Criza a arătat cât de vulnerabil putea deveni imperiul atunci când informațiile circulau lent și nu puteau fi verificate imediat. Chiar și un conducător aflat în fruntea unei administrații impresionante putea pierde temporar controlul asupra narațiunii politice.
Cât dura până când o informație ajungea din Dacia la Roma?Viteza transmiterii informațiilor depindea de distanță, de traseu și de mijloacele de transport disponibile. Mesajele oficiale puteau beneficia de infrastructura cursus publicus, sistemul imperial de comunicații și transport. Acesta utiliza stații de schimb pentru animale și puncte de oprire care facilitau deplasarea curierilor autorizați.
Un mesaj transmis prin curieri organizați putea circula mai repede decât un călător obișnuit. Totuși, nu exista o viteză standard valabilă pentru toate provinciile și toate anotimpurile. Drumurile montane, condițiile meteorologice și situația militară puteau influența considerabil durata transportului.
În cazul Daciei, legătura cu Roma presupunea traversarea unor teritorii întinse și utilizarea infrastructurii rutiere sau fluviale. În funcție de punctul de plecare și de traseu, informațiile puteau avea nevoie de multe zile sau chiar săptămâni pentru a ajunge la destinație. O asemenea întârziere putea afecta capacitatea autorităților de a reacționa la evenimente urgente.
Pentru Marcus Aurelius, problema era cu atât mai importantă cu cât domnia sa a fost marcată de conflictele de la frontierele dunărene. Rapoartele militare trebuiau să ofere informații despre deplasările adversarilor, situația garnizoanelor și necesarul de resurse. Fără un flux constant de informații, coordonarea operațiunilor ar fi fost mult mai dificilă.
Existau informatori care își denunțau vecinii?În societatea romană existau persoane care furnizau informații autorităților sau formulau acuzații împotriva altor cetățeni. În anumite contexte politice, denunțurile puteau deveni instrumente de rivalitate și intimidare. Fenomenul era cunoscut încă din primele decenii ale Principatului, când unii acuzatori au dobândit influență prin procese îndreptate împotriva adversarilor politici.
Termenul delatores era folosit pentru denunțători sau acuzatori, dar nu desemna automat agenți ai unui serviciu secret. Unii participau la proceduri judiciare, iar alții puteau urmări avantaje personale sau politice. Confundarea tuturor acestor persoane cu spionii profesioniști ar simplifica excesiv realitatea romană.
În timpul unor împărați, acuzațiile politice și procesele de trădare au devenit instrumente importante de control. Tacit și alți autori antici au descris atmosfera de suspiciune din anumite perioade ale Principatului. Aceste relatări nu trebuie transferate automat asupra întregii domnii a lui Marcus Aurelius.
În cazul acestuia, sursele păstrate nu demonstrează existența unei campanii sistematice de denunțuri împotriva populației. Împăratul dispunea de mecanisme de supraveghere și informare, dar amploarea exactă a folosirii lor în scopuri politice rămâne dificil de stabilit. Diferența dintre posibilitățile instituționale și practicile efective este esențială pentru înțelegerea epocii.
Cine supraveghea armata și comandanții de la frontiere?Armata romană era una dintre cele mai importante instituții ale imperiului, iar loialitatea comandanților avea o valoare politică enormă. Guvernatorii provinciilor în care staționau legiuni puteau controla forțe militare considerabile. În anumite condiții, această putere putea fi folosită pentru contestarea autorității imperiale.
Împăratul primea informații prin ierarhia militară, prin corespondența oficială și prin persoane trimise în misiuni speciale. Comandanții raportau situația operațiunilor, iar administrația centrală urmărea deplasarea trupelor și necesarul de aprovizionare. Aceste mecanisme aveau în primul rând un rol administrativ și strategic, dar puteau contribui și la evaluarea loialității militarilor.
În timpul războaielor marcomanice, Marcus Aurelius a petrecut perioade îndelungate în apropierea frontului dunărean. Prezența sa directă îi permitea să participe la coordonarea operațiunilor și să primească informații fără întârzierile unei corespondențe trimise până la Roma. Această apropiere de teatru de război era importantă într-o epocă fără telecomunicații.
Totuși, nici prezența împăratului pe front nu elimina riscul unor crize în alte regiuni. Revolta lui Avidius Cassius a demonstrat că un comandant aflat la mare distanță putea profita de incertitudinea politică. Menținerea loialității armatei depindea atât de informații, cât și de autoritatea personală a conducătorului.
Erau frumentarii echivalentul unui serviciu secret modern?Comparația dintre frumentarii și agențiile contemporane de informații este tentantă, dar trebuie făcută cu prudență. Acești militari puteau îndeplini misiuni de curierat, supraveghere și executare a unor ordine, însă nu dispuneau de tehnologia și de structura instituțională a serviciilor moderne. Activitățile lor se suprapuneau cu atribuții administrative și militare.
În plus, informațiile imperiale nu proveneau exclusiv de la frumentarii. Guvernatorii, procuratorii, comandanții, comunitățile locale și corespondenții particulari contribuiau la circulația informațiilor. Sistemul era o rețea de canale oficiale și neoficiale, nu o instituție unică responsabilă pentru toate operațiunile de informații.
Romanii cunoșteau importanța secretului militar, a verificării loialității și a transmiterii rapide a ordinelor. În același timp, mijloacele lor erau limitate de transportul fizic al mesajelor și de dificultatea verificării informațiilor. Un raport fals putea produce consecințe grave înainte ca adevărul să ajungă la autorități.
În vremea lui Marcus Aurelius, supravegherea era, prin urmare, o componentă a guvernării, dar nu trebuie imaginată ca un sistem capabil să urmărească permanent fiecare locuitor al imperiului. Capacitatea statului de a colecta informații era considerabilă pentru epocă, însă departe de posibilitățile tehnice ale lumii contemporane.
Marcus Aurelius conducea un imperiu în care informația putea decide soarta tronuluiImperiul Roman dezvoltase mecanisme complexe de comunicare și supraveghere cu mult înaintea apariției serviciilor moderne de informații. Curierii, funcționarii, comandanții militari și frumentarii contribuiau la transmiterea datelor necesare administrării unui teritoriu uriaș. Aceste structuri permiteau împăratului să primească rapoarte din provincii, dar nu garantau că informațiile erau întotdeauna complete sau corecte.
Domnia lui Marcus Aurelius a demonstrat importanța strategică a comunicațiilor. Războaiele de la Dunăre necesitau coordonare militară, iar revolta lui Avidius Cassius a arătat cât de periculoasă putea deveni răspândirea unei vești false. Într-un imperiu în care mesajele circulau zile sau săptămâni, incertitudinea putea avea consecințe politice majore.
Deși frumentarii au devenit cunoscuți pentru misiunile lor speciale, ei reprezentau doar o parte a sistemului. Autoritatea imperială depindea de numeroase canale de comunicare și de capacitatea conducătorului de a evalua informațiile primite. Supravegherea nu era un scop separat de administrarea statului, ci unul dintre instrumentele prin care Roma încerca să își mențină controlul asupra provinciilor.
Marcus Aurelius conducea un imperiu în care informația putea salva o provincie, preveni o revoltă sau declanșa o criză politică. Romanii aveau informatori, curieri specializați și militari însărcinați cu misiuni de supraveghere, dar nu dispuneau de un serviciu secret modern. Experiența Romei arată că nevoia conducătorilor de a afla ce se întâmplă în teritoriu este foarte veche, iar pericolul informațiilor false a existat cu mult înaintea internetului și a rețelelor sociale.