Unii dintre cei mai mari producători de somon din Europa au început să înlocuiască o parte dintre ingredientele tradiționale din hrana peștilor cu proteine obținute din resturi de pui, potrivit unei investigații publicate de Financial Times.
Până de curând, marile lanțuri de supermarketuri europene evitau să comercializeze somon hrănit cu subproduse provenite de la găini, de teama reacțiilor negative ale consumatorilor. Acum, însă, unii dintre cei mai mari producători de somon au început să folosească aceste ingrediente pentru a reduce costurile de producție.
În realitate, alimentația somonului de crescătorie este deja foarte diferită de cea a somonului sălbatic. În mediul natural, acesta se hrănește cu pești mici, crustacee și alte organisme acvatice. În ferme, primește granule produse industrial, care conțin un amestec de proteine, grăsimi, vitamine și minerale.
Somon hrănit cu resturi de pui. Ce companii au făcut deja schimbareaLerøy Seafood Group, unul dintre cei mai mari producători norvegieni de somon, a confirmat pentru Financial Times că utilizează deja subproduse de pui în toate fermele sale piscicole marine.
Mowi, cel mai mare producător mondial de somon, intenționează, la rândul său, să introducă ingrediente provenite de la păsări în hrana utilizată în fermele sale din Norvegia și Scoția, potrivit unor persoane familiarizate cu planurile companiei.
Mowi este și furnizor și pentru unele supermarket-uri din România.
Alți doi producători importanți au început deja să experimenteze această soluție.
Grieg Seafood a introdus făină și ulei provenite de la pui în iulie 2026, în timp ce SalMar, al doilea mare producător mondial de somon, a început testarea ingredientelor de origine avicolă în luna martie.
Subprodusele utilizate în hrana somonului provin din părți ale păsărilor care nu sunt destinate consumului uman, inclusiv oase și anumite organe interne. Acestea sunt procesate industrial pentru obținerea de făină proteică și grăsimi.
Practica nu este complet nouă. Producătorii de somon din Chile și Canada utilizează de mai mulți ani astfel de ingrediente, însă industria europeană a manifestat până recent o reticență mai mare.
Cu ce era hrănit până acum somonul de crescătorie: aproape trei sferturi din hrană proveneau din planteUn studiu realizat de institutul norvegian de cercetare alimentară Nofima, pe baza ingredientelor utilizate de marii producători norvegieni în 2020, arată că hrana somonului era compusă astfel:
Transformarea s-a produs treptat, în ultimele decenii, pe măsură ce producătorii au încercat să reducă dependența de capturile de pește sălbatic.
Printre ingredientele folosite sau cercetate pentru hrănirea somonului se numără proteinele din soia, grâul, uleiul de rapiță, microalgele, făina de insecte și proteinele obținute prin fermentație.
Aceste formule trebuie să asigure necesarul nutrițional al peștelui, inclusiv acizii grași esențiali, importanți și pentru valoarea nutritivă a produsului final.
De ce au început mai nou producătorii să folosească pui costă mai puțin de jumătate față de făina de peștePrincipalul motiv este economic.Prețul făinii de pește, produsă din capturi de pești sălbatici și din resturi provenite din industria pescuitului, aproape s-a dublat în ultimii doi ani, potrivit Financial Times.
În același timp, făina obținută din subproduse de pui costă mai puțin de jumătate din prețul făinii de pește, raportat la tonă.
Industria se confruntă cu două probleme majore: capturile mondiale de pește sălbatic nu pot crește la infinit, iar cererea pentru făină de pește continuă să fie ridicată, inclusiv din partea Chinei.
Situația a fost complicată de perturbarea pescuitului de anșoa în largul statului Peru, un producător major de făină de pește.
Pentru companiile care cresc milioane de somoni, înlocuirea unei părți din ingredientele scumpe poate însemna economii importante.
În plus, producătorii susțin că utilizarea subproduselor din industria avicolă permite valorificarea unor materiale care altfel ar avea o întrebuințare economică mai redusă.
Este sigur să mănânci somon hrănit cu pui?Utilizarea proteinelor animale procesate provenite de la animale nerumegătoare, inclusiv păsări, în hrana peștilor de acvacultură este permisă în Uniunea Europeană din 2013, în condiții sanitare și de trasabilitate reglementate.
Restricțiile anterioare au fost legate de temerile privind transmiterea encefalopatiei spongiforme bovine, cunoscută drept boala vacii nebune.
Normele europene impun condiții privind proveniența materiilor prime, procesarea lor și prevenirea contaminării cu proteine provenite de la rumegătoare.
Faptul că un somon a fost hrănit cu ingrediente provenite de la pui nu înseamnă, în sine, că peștele este periculos pentru consum. Totuși, siguranța și calitatea nutrițională depind de ingredientele utilizate, de modul în care sunt procesate și de respectarea standardelor sanitare.
Nofima desfășoară un proiect de cercetare între 2024 și 2027 tocmai pentru a analiza digestibilitatea proteinelor de pui și efectele utilizării lor pe termen lung asupra sănătății, creșterii și calității somonului.
Cercetătorii avertizează că digestibilitatea acestor proteine poate varia în funcție de materia primă și de tratamentul termic aplicat.
Consumatorii nu pot afla de pe etichetă dacă somonul a fost hrănit cu puiUna dintre cele mai controversate probleme este lipsa informațiilor de pe ambalaje. Producătorii și comercianții nu sunt obligați, în mod obișnuit, să menționeze pe eticheta somonului destinat consumului uman toate ingredientele din hrana peștelui.
Un cumpărător poate vedea țara de origine, tipul de producție și alte informații obligatorii, fără să știe dacă somonul a fost hrănit cu făină de pește, soia, insecte sau subproduse de pui.
O investigație publicată, de The Washington Post dezvăluie pentru prima dată amploarea contribuțiilor financiare și identitatea unor donatori care au susținut proiectul prezidențial. Jurnaliștii au obținut un tabel intern care cuprinde 67 de contribuții individuale de peste 10.000 de dolari, înregistrate până la sfârșitul lunii septembrie.
Valoarea totală a contribuțiilor consemnate ajunge la aproximativ 333 de milioane de dolari, în timp ce documentele suplimentare arată că cel puțin 77 de milioane de dolari provin de la finanțatori care au solicitat anonimatul.
Apple și Nvidia, câte 25 de milioane de dolari. Cine sunt cei mai mari finanțatoriPrintre cei mai importanți donatori identificați de The Washington Post se află unele dintre cele mai cunoscute companii tehnologice din lume. Apple și Nvidia au angajat fiecare contribuții de 25 de milioane de dolari, cele mai mari sume individuale din lista analizată.
Fundația familiei Adelson și miliardarul Charles Ergen, cofondatorul Dish Network, figurează tot cu câte 25 de milioane de dolari. Google apare cu o contribuție de 22 de milioane de dolari, provenită din fondurile aferente soluționării unui proces intentat de Trump împotriva YouTube.
Jensen Huang, președinte și CEO al NVIDIA. Compania NVIDIA figurează pe listă cu 25 de milioane de dolari donați pentru finanțarea sălii de bal a Casei Albe. Foto: Vernon Yuen/Nexpher via ZUMA Press Wire/dpa
Fundația familiei Laura și Isaac Perlmutter, acesta din urmă fost director general al Marvel Entertainment, figurează cu aproximativ 20,3 milioane de dolari. Microsoft, Palantir și producătorul de armament Lockheed Martin au angajat fiecare câte 10 milioane de dolari.
Potrivit investigației, sectorul tehnologic reprezintă cea mai importantă categorie de finanțatori, cu contribuții de aproximativ 126 de milioane de dolari. Documentele arată că Nvidia solicitase ca donația sa să nu fie făcută publică. Compania a transmis însă că sprijinul acordat proiectului este independent de interesele sale comerciale.
Aproximativ jumătate din bani provin de la companii sau lideri ai unor firme cu contracte federaleUna dintre principalele concluzii ale anchetei privește relația dintre finanțatori și guvernul american. Potrivit calculelor The Washington Post, companiile care au avut contracte federale în actualul mandat al lui Trump, împreună cu lideri ai unor asemenea firme, au reprezentat aproximativ jumătate din totalul contribuțiilor.
Publicația a identificat și donatori ale căror afaceri au beneficiat de decizii favorabile ale administrației, inclusiv aprobări de tranzacții sau contracte importante.
De exemplu, Salesforce și directorul său general, Marc Benioff, au angajat contribuții separate, în valoare totală de trei milioane de dolari. Între două dintre donațiile companiei, armata americană i-a atribuit Salesforce un contract cu o valoare potențială de până la 5,6 miliarde de dolari, valabil până în 2035. Pentagonul a declarat că relațiile politice și afilierile externe nu influențează atribuirea contractelor.
Un alt exemplu este compania Rocket, printr-o entitate afiliată, care a angajat 10 milioane de dolari la câteva săptămâni după obținerea unei aprobări federale pentru o achiziție importantă. Reprezentanții Rocket au negat existența unei legături între donație și aprobarea tranzacției.
Donația de 2,5 milioane de dolari, urmată de grațierea tatălui finanțatoareiUnul dintre cele mai sensibile cazuri documentate de jurnaliști îl privește pe bancherul internațional Julio Herrera Velutini. Acesta fusese inculpat în 2022 într-un dosar de corupție din Puerto Rico, fiind acuzat că ar fi contribuit la finanțarea campaniei unui guvernator în schimbul înlăturării unui reprezentant al autorității care îi investiga banca.
Bancherul internațional Julio Herrera Velutini a fost pus sub acuzare pentru luare de mită în 2022. Sursa foto: X
După victoria electorală a lui Trump, fiica bancherului, Isabela Herrera, a contribuit cu 3,5 milioane de dolari la un comitet politic care îl susținea pe președinte. În septembrie 2025, ea s-a angajat să doneze încă 2,5 milioane de dolari pentru sala de bal de la Casa Albă. Documentele arată că prima tranșă, de 835.000 de dolari, a fost achitată în octombrie 2025.
În ianuarie 2026, Donald Trump l-a grațiat pe Julio Herrera Velutini. Casa Albă a susținut că dosarul acestuia, precum și alte urmăriri penale din aceeași cauză, au avut motivații politice.
Un miliardar a promis 25 de milioane de dolari, după o investigație federală asupra companiei saleAncheta prezintă și situația lui Charles Ergen, cofondatorul Dish Network și președintele EchoStar. În 2025, autoritatea americană pentru comunicații, FCC, a început o investigație privind respectarea unor obligații de dezvoltare a rețelei de telefonie mobilă. După discuții între Ergen și oficiali ai administrației, compania a negociat vânzarea unor licențe către AT&T. Investigația FCC a fost închisă ulterior.
Ergen s-a angajat să doneze 12,5 milioane de dolari pentru sala de bal în decembrie și încă 12,5 milioane în februarie 2026. Documentele arată că finanțatorul a solicitat anonimatul pentru contribuția sa. Tranzacția privind licențele a primit aprobările autorităților federale în luna mai. Ergen și EchoStar au refuzat să comenteze informațiile prezentate de publicație.
Cum sunt colectați banii și de ce finanțarea ridică întrebăriDonațiile pentru proiect sunt colectate prin Trust for the National Mall, o organizație nonprofit din Washington implicată în conservarea și restaurarea unor obiective publice. Spre deosebire de finanțarea campaniilor electorale, donațiile către asemenea organizații nu sunt, în general, supuse acelorași obligații de publicare a identității finanțatorilor.
Banii sunt ulterior direcționați către guvern, printr-un cont al Casei Albe aflat sub controlul direct al președintelui, potrivit investigației. Un acord de 12 pagini între guvern și organizație prevede protejarea anonimatului donatorilor în limitele legii.
Experți independenți au avertizat asupra riscului ca un asemenea mecanism să faciliteze cumpărarea influenței sau presiuni asupra unor potențiali finanțatori. Democrații din Congres au solicitat informații suplimentare despre contribuții, fără să obțină dezvăluirea completă a acestora.
Șantierul construcției noii săli de bal la Casa Albă. Sursa foto: X
Cât va costa, în realitate, noua construcție de la Casa AlbăDonald Trump a declarat anterior că proiectul sălii de bal va fi finanțat integral din contribuțiile sale și ale unor apropiați, fără costuri pentru contribuabili. Documentele obținute de The Washington Post nu îl identifică pe președinte printre donatorii înregistrați. Administrația a anunțat că urmărește să strângă 400 de milioane de dolari pentru proiect, în timp ce fondurile consemnate în documentele analizate ajung la aproximativ 333 de milioane.
Potrivit unei estimări anterioare citate de publicație, costul construcției noii aripi estice, care include sala de bal, spații de birouri și o facilitate militară subterană, ar fi crescut la 600 de milioane de dolari. Acestea sunt două valori diferite: suma estimată pentru întreaga construcție nu reprezintă exclusiv costul sălii de bal. The Washington Post relatează și că documentele arată utilizarea unor fonduri publice pentru anumite costuri de construcție.
Casa Albă a refuzat să discute contribuțiile individuale, dar a apărat proiectul și mecanismul de finanțare. Purtătorul de cuvânt Davis Ingle a afirmat că donatorii provin dintr-o gamă largă de companii și persoane generoase care doresc să îmbunătățească reședința prezidențială pentru generațiile viitoare. Oficialul a respins acuzațiile privind conflictele de interese și a declarat că administrația va încerca să identifice persoanele responsabile de divulgarea documentelor interne.
Ucraina se pregătește să intensifice atacurile cu drone asupra aeroporturilor rusești, cu ajutorul unor aparate ghidate de inteligență artificială, care pot evita sistemele de apărare antiaeriană, lovind infrastructura aviatică, potrivit revistei The Atlantic.
Operațiunea, care poartă numele de cod „M&Ms”, a fost dezvoltată sub coordonarea fostului ministru al Apărării, Mihailo Fedorov.
Planul prevede folosirea unor drone mici și ieftine, capabile să navigheze și să identifice ținte fără intervenția unui operator uman, potrivit a două surse care cunosc proiectul.
Dronele ar urma să fie programate cu hărți detaliate și imagini ale țintelor. Calculatoarele de la bord ar compara imaginile înregistrate în timp real cu datele stocate, pentru a găsi obiectivul.
După identificarea țintei, drona ar plonja spre aceasta și ar exploda, fără să mai fie necesară confirmarea unui operator, potrivit raportului.
Oficialii ucraineni au declarat pentru The Atlantic că această noua operațiune ar urma să fie mult mai agresivă decât altele care au existat în trecut.
Dronele nu ar depinde de informațiile furnizate de serviciile secrete americane și ar putea intra în curând în producție de masă.
Un oficial ucrainean a precizat că un prototip a fost deja folosit în luptă în regiunea Donbas, deși dezvoltarea continuă. Până acum, aceste drone nu au fost folosite împotriva aeroporturilor rusești.
Atacurile cu drone au provocat întârzieri și anulări de zboruri în RusiaCampania actuală a Ucrainei a perturbat deja traficul aerian din zona Rusiei.
În perioada 3-9 octombrie, aeroporturile rusești au anulat 345 de zboruri, înregistrând întârzieri pentru aproape 4.000 de curse. Unii pasageri au fost nevoiți să aștepte 10 ore sau chiar mai mult.
Pe 10 octombrie, alte 692 de zboruri au avut întârzieri, iar 93 au fost anulate. Pe 14 octombrie, 238 de zboruri au fost întârziate și 124 au fost anulate.
Potrivit raportului, aeroporturile din Moscova au fost închise, în medie, aproximativ trei ore pe zi.
Nici avionul președintelui rus Vladimir Putin nu ar fi putut ateriza la Moscova pe 9 octombrie, în timp ce acesta se întorcea din Turkmenistan. Două dintre cele patru aeroporturi ale capitalei au fost închise timp de șapte ore din cauza unui atac cu drone.
Companiile aeriene internaționale ar putea reconsidera zborurile către MoscovaÎnchiderea aeroporturilor pentru perioade mai lungi ar putea determina companiile aeriene internaționale, precum Turkish Airlines și Emirates, să își regândească zborurile către Moscova.
O astfel de decizie ar putea afecta foarte serios una dintre legăturile importante dintre elita politică rusească și restul lumii.
Potrivit relatărilor, planul privind intensificarea atacurilor cu drone i-a fost prezentat președintelui ucrainean Volodimir Zelenski la începutul anului 2026.
Deși acesta a spus că este îngrijorat de riscurile pentru avioanele civile, pasageri și angajații aeroporturilor, el a permis continuarea pregătirilor, potrivit unui material publicat anterior de The Atlantic.
Liderul de la Casa Albă a susținut că loviturile contribuie la creșterea prețurilor globale la petrol și a calificat decizia Kievului drept „o rușine”, într-un interviu acordat postului Newsmax, difuzat pe 15 octombrie.
Declarațiile lui Trump au venit după ce forțele ucrainene au atacat o rafinărie a companiei ruse Rosneft, situată la sud-est de Moscova și care contribuie la aprovizionarea capitalei ruse cu combustibil.
Atacul a avut loc după ce Volodimir Zelenski a anunțat că Ucraina renunță la încetarea focului care viza infrastructura energetică, anunțată anterior de Trump. Președintele ucrainean a criticat, de asemenea, disponibilitatea liderului american de a încheia acorduri cu Moscova, informează Reuters.
„Tot ce face este să crească prețul mondial al petrolului. Ei bine, cred că este o rușine”, a declarat Donald Trump, referindu-se la atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești.
Trump îl consideră pe Zelenski mai dificil de abordat decât pe PutinÎn același interviu, Donald Trump și-a reiterat convingerea că Volodimir Zelenski și președintele rus Vladimir Putin se urăsc reciproc, ceea ce ar îngreuna încheierea războiului.
„Nu sunt un mare admirator al lui Zelenski. Cred că amândoi ar vrea, de fapt, să vadă conflictul încheiat, dar consider că Zelenski este mai dificil de abordat decât Putin”, a afirmat liderul american.
Declarațiile reflectă presiunea exercitată de administrația de la Washington asupra Kievului pentru oprirea atacurilor asupra infrastructurii petroliere rusești. Trump a susținut că astfel de lovituri contribuie la menținerea prețurilor la energie la un nivel ridicat, în contextul în care războiul continuă să afecteze piețele internaționale.
Ucraina, afectată de restricții privind sistemul de comunicații StarshieldÎn paralel cu presiunile americane pentru oprirea atacurilor asupra rafinăriilor, Ucraina s-a confruntat cu o reducere a accesului la sistemul satelitar Starshield, pe care îl utilizează pentru comunicațiile de pe front și pentru operațiunile cu drone.
Potrivit Reuters, ordinul de limitare a utilizării sistemului a venit din interiorul Casei Albe, conform declarațiilor a doi oficiali americani și ale unui oficial occidental informat despre această măsură. Sursele nu au precizat cine a luat decizia sau cine a fost responsabil de punerea ei în aplicare.
Restricțiile pot avea implicații pentru capacitatea Ucrainei de a coordona operațiunile militare, în condițiile în care comunicațiile prin satelit reprezintă o componentă importantă a infrastructurii sale de apărare.
Reluarea atacurilor asupra rafinăriilor rusești și presiunile exercitate de administrația Trump evidențiază divergențele privind strategia de încheiere a războiului. În timp ce Washingtonul insistă asupra reducerii loviturilor care pot influența piețele energetice, Kievul continuă să vizeze infrastructura petrolieră a Rusiei, utilizată pentru susținerea economiei și a efortului de război.
Ministrul interimar al Apărării și Transporturilor, Radu Miruță, critică social-democrații din Guvernul Ciolacu și spune că nu au făcut economie în privința deplasărilor externe, cu scopul de a reprezenta România.
„Până acum, la cabinetul ministrului am cheltuit de 5,43 ori mai puțini bani pe deplasări în străinătate decât o făcuse PSD în anul 2024”, a declarat ministrul USR, într-o postare pe Facebook.
Miruță: Se poate să zbori la clasa economicMinistrul USR și-a argumentat afirmațiile și a acuzat foștii guvernanți PSD că ar fi stat la hoteluri care costau 2.000 de euro pe noapte.
„N-am cumpărat niciodată bilete la clasa business, n-am stat niciodată la hoteluri de 2.000 de euro/noapte, așa cum obișnuiau miniștrii dinaintea mea. Deși am avut alocați bani pentru asta. M-am uitat pe cifrele anului 2026 și chiar se văd: 1,6 milioane de lei au fost cheltuite pe deplasări ale cabinetului ministrului în 2024, față de 0,29 milioane cheltuite în 2026”, a mai precizat Radu Miruță.
„Nu înseamnă că România nu a fost reprezentată”Miruță mai clarifică faptul că, pe bani puțini, ar fi reușit să participe la toate reuniunile internaționale la care a fost invitat.
„Am făcut deplasări în condiții decente, fără cheltuieli inutile, iar România a fost reprezentată cu succes. Deci se poate. Și, da, am început prin a tăia de la mine, înainte de a cere altora să facă economii. Iar asta se vede în cifre, în bani direcționați spre ce contează cu adevărat”, a concluzionat ministrul Apărării.
USR va decide vineri dacă votează sau nu Guvernul Niculescu. Dominic Fritz, președintele partidului, a declarat recent că nu ar vota un executiv care are în componență PSD. Totuși, USR a ales să ia decizia finală după ce vede programul de guvernare și lista de miniștri, care au fost depuse joi la Parlament de Luca Niculescu, premierul desemnat.
Dacă Guvernul Niculescu va trece de votul de învestire, Radu Miruță ar trebui să îi cedeze scaunul său fostului său coleg din Cabinetul Bolojan, Radu Oprea. Social-democratul este nominalizarea lui Luca Niculescu pentru funcția de ministru al Apărării.
Votul nu este un referendum direct privind independența. Alberta, care deține a patra cea mai mare rezervă dovedită de petrol din lume, va decide dacă va rămâne provincie sau va instrui guvernul să înceapă procesul legal în vederea unui viitor referendum privind separarea, potrivit AP.
„Acest referendum vine în cel mai prost moment posibil”, a declarat Carney la un miting pro-Canada de amploare din Calgary. „Lumea a devenit mai periculoasă și mai divizată. Unii din afara granițelor noastre încearcă să ne distrugă pentru a ne putea stăpâni.”
El nu a menționat direct SUA sau pe președintele Donald Trump, în acel pasaj, dar a făcut-o în discursuri similare anterioare. Avertismentul lui Carney a venit în contextul în care președintele american Donald Trump poartă un război comercial cu Canada și după amenințările sale repetate de a face din Canada al 51-lea stat american. Carney a susținut că Canada trebuie să devină mai rezistentă din punct de vedere economic și mai puțin dependentă de Statele Unite.
Un rezultat decisiv ar putea rezolva chestiunea separăriiCarney a îndemnat locuitorii Albertei să nu folosească votul doar pentru a transmite un mesaj către Ottawa, spunând că un rezultat decisiv ar putea rezolva chestiunea separării.
„Nu vă lăsați păcăliți de ideea că puteți «transmite un mesaj» prin votul dumneavoastră”, a spus Carney. „Acesta nu este poker. Un vot împotriva Canadei este o cacealma periculoasă care va duce la ani de diviziune profundă și mare incertitudine.”
Carney, care a crescut în Alberta, a fost joi în Calgary înainte de a se adresa la mitingul Forever Canadian de la Centrul BMO. Biroul său a estimat că au participat aproximativ 5.000 de persoane, unele așteptând mai mult de două ore pentru a trece de controlul de securitate. Organizatorii au organizat, de asemenea, vineri un al doilea miting cu Carney în Edmonton.
Joi, el a indicat numeroșii locuitori ai Albertei care s-au născut sau au fost educați în alte părți ale Canadei și pompierii care vin din toată țara pentru a ajuta Alberta în timpul incendiilor de vegetație, ca exemple ale legăturilor care leagă provincia de restul Canadei.
La miting, Carney a recunoscut și nemulțumirile care au alimentat alienarea în Alberta.
Demonstrația a avut loc joi seara, la un centru de testare SpaceX din McGregor, Texas, și a fost concepută pentru a arăta capacitățile tehnologice ale viitorului automobil electric. Spre deosebire de mașinile sport convenționale, noul Roadster folosește un sistem de propulsie suplimentar dezvoltat cu ajutorul tehnologiei SpaceX.
„Avem nevoie de un public care să demonstreze că nu este inteligență artificială sau superinteligență”, a declarat Elon Musk în fața participanților, făcând referire la posibilitatea ca demonstrația să fie confundată cu imagini generate artificial.
Noul Tesla Roadster promite o accelerație de 0,81 secunde până la 97 km/hÎn timpul evenimentului, Tesla a prezentat o înregistrare în care automobilul accelerează de la 0 la 60 de mile pe oră într-o secundă. Ulterior, un test demonstrativ a indicat un timp de 0,81 secunde, echivalentul unei accelerații de la 0 la aproximativ 97 km/h, informează Gizmondo.
Performanța ar plasa automobilul într-o categorie extremă chiar și în comparație cu supercarurile electrice, însă rezultatul prezentat privește prototipul și nu a fost însoțit de o fișă tehnică completă sau de o verificare independentă.
Sistemul folosește propulsoare cu gaz rece, alimentate cu aer comprimat la presiune ridicată. Elon Musk a afirmat că acestea generează o forță de împingere de 80 de kilonewtoni și nu necesită combustibil separat.
0-60 mph in 0.81 seconds https://t.co/7Pp4oqJVzq
— Tesla (@Tesla) October 16, 2026
Tesla a demonstrat și cum prototipul se ridică de la sol, execută rotații în aer și sare peste alte automobile. Aceste funcții sunt prezentate drept unele dintre principalele elemente distinctive ale viitorului Roadster, deși utilitatea lor în traficul obișnuit rămâne neclară.
Noul Tesla Roadster poate circula cu roțile în susO altă funcție prezentată de Elon Musk este capacitatea automobilului de a se deplasa cu roțile în sus. Potrivit acestuia, ventilatoarele de aspirație montate pe vehicul generează o forță de apăsare de peste două ori mai mare decât accelerația gravitațională, contribuind la menținerea aderenței.
Musk a susținut că această tehnologie, combinată cu accelerația puternică, ar putea permite noului Roadster să depășească recordurile existente pe circuitele de curse. Tesla nu a prezentat însă date complete care să confirme aceste afirmații în condiții independente de testare.
Propulsoarele au produs un zgomot puternic în timpul demonstrației. Utilizarea lor ar putea ridica probleme legate de siguranță, de efectele jetului de aer comprimat și de posibilitatea folosirii acestor funcții în afara unor spații special amenajate.
Do a kickflip! https://t.co/DJ1Bq1yu8m
— Tesla (@Tesla) October 16, 2026
Pentru șoferii din România, asemenea caracteristici ar avea, cel puțin în prezent, mai degrabă un rol demonstrativ decât unul practic. Manevrele aeriene nu sunt compatibile cu circulația obișnuită pe drumurile publice, iar utilizarea unui vehicul în configurații care implică desprinderea de sol ar putea intra sub incidența unor reglementări suplimentare.
Noul Tesla Roadster ar urma să intre în producție în 2028Tesla a anunțat trei versiuni ale automobilului: Performance, Thrust și Rocket. Conform informațiilor prezentate, numai varianta Rocket va include propulsoarele necesare pentru deplasarea pe verticală.
Producătorul american a indicat anul 2028 drept termen pentru începerea producției și a insistat că acesta nu este doar un obiectiv estimativ. Totuși, prețul și specificațiile complete nu au fost comunicate.
Lansarea vine după o perioadă îndelungată de așteptare. Tesla a început să accepte depozite pentru noua generație Roadster cu aproape zece ani în urmă. În 2018, compania a trimis în spațiu un exemplar roșu al primei generații, la bordul unei rachete Falcon Heavy construite de SpaceX. La volan se afla un manechin numit Starman.
În 2017, Tesla anunța pentru noul Roadster o accelerație de la 0 la 60 de mile pe oră în cel mult 1,9 secunde, o viteză maximă de aproximativ 402 km/h și o autonomie de circa 998 de kilometri. Aceste valori au fost prezentate la momentul respectiv drept obiective de performanță, nu drept specificații confirmate pentru modelul de serie.
Pentru piața din România, rămân de clarificat prețul de comercializare, disponibilitatea și configurațiile care vor putea fi comandate în Europa. Până atunci, noul Roadster rămâne unul dintre cele mai ambițioase proiecte anunțate de Tesla, dar și un model ale cărui performanțe și termen de lansare trebuie confirmate prin producția de serie.
Comitetul Politic al USR se întrunește vineri, de la ora 17:00, în ședință online, pentru a decide dacă parlamentarii partidului vor vota sau nu pentru învestirea Guvernului Luca Niculescu, potrivit surselor Mediafax.
Președintele USR, Dominic Fritz, a anunțat miercuri că va propune Comitetului Politic ca parlamentarii partidului să nu susțină noul Guvern.
Acesta a spus că România are nevoie de un guvern, însă nevoia de stabilitate nu trebuie folosită ca motiv pentru revenirea la un executiv „de risipă și de protecție pentru privilegiații” PSD.
„Mulți îmi spun că sunt îngrijorați de prețuri, de rate, de siguranța locului de muncă. Tocmai de aceea, nu le putem cere oamenilor să accepte orice guvern, cu orice preț. Stabilitatea care ne este aruncată în față trebuie să se simtă în viața românilor, nu doar în liniștea baronilor care își pun oamenii să jefuiască – și asta în timp ce capturează justiția. USR nu va vota un guvern în care PSD se întoarce cu niște oameni-paravan la ministerele cu bugete mari ca să blocheze reformele și să împartă din nou contracte și companii de stat”, a scris Dominic Fritz pe Facebook.
Liderul USR susține că partidul nu va sprijini un guvern în care PSD ar putea bloca reformele și ar putea reveni la împărțirea contractelor și la controlul companiilor de stat.
Între timp, Partidul Social Democrat a anunțat deja că va intra la guvernare, alături de Luca Niculescu, prezentând și lista de miniștri din partea PSD pentru viitorul Guvern.
Joi, premierul desemnat a anunțat că a depus lista de miniștri și programul de guvernare.
„Partidul Social Democrat a luat decizia de a fi parte a soluției pentru ieșirea din acest blocaj național. Consiliul Politic Național a dat undă verde intrării PSD la guvernare deoarece prioritățile solicitate de Partidul Social-Democrat se regăsesc în programul de guvernare al viitorului cabinet Niculescu”, a anunțat miercuri seară președintele PSD, Sorin Grindeanu, după ședința Consiliului Politic Național al partidului.
Totodată, purtătorul de cuvânt al PNL, deputatul Ionel Bogdan, a anunțat miercuri că grupurile parlamentare ale partidului au decis, printr-un vot consultativ, să susțină învestirea Guvernului Niculescu pentru a pune capăt crizei politice.
Decizia finală urmează să fie luată în Biroul Politic Național al partidului.
El a mai spus că PNL nu va putea vota Guvernul dacă liberali vor face parte din Cabinetul Luca Niculescu fără acordul partidului.
Datele privind inflația producătorilor, publicate joi de Departamentul american al Muncii, arată că presiunile asupra costurilor cresc mai repede decât anticipau economiștii, relatează Reuters. În Statele Unite, prețurile motorinei au depășit dublajul în ultimul an, iar efectele se reflectă deja în transporturi, agricultură și industrie.
Transportul mărfurilor, cu 19% mai scump într-un anPrimul sector afectat este transportul rutier. O mare parte dintre produsele cumpărate de consumatori ajung la magazine sau direct la domiciliu cu ajutorul camioanelor alimentate cu motorină. Atunci când carburantul se scumpește, firmele de transport suportă costuri mai mari. Acestea pot fi transferate ulterior către producători, comercianți și, în cele din urmă, consumatori.
În septembrie, indicele american al prețurilor producătorilor a arătat o creștere anuală de 19% a costurilor transportului rutier de mărfuri, cea mai mare din ultimii peste patru ani.
Majorarea costurilor de transport are loc într-un ritm mai rapid decât în perioada scumpirilor care au urmat pandemiei. Una dintre explicații este cererea încă relativ solidă din economie, susținută de o rată a șomajului de 4,2%.
Costul transporturilor de marfă a ajuns cu 19% mai scump într-un singur an. Imagine ilustrativă. Foto: Gökhan Balci / Anadolu Agency/ABACAPRESS.COM
Alimentele ar putea fi următoarele. Costurile din agricultură au crescut cu 15,6%Efectele motorinei scumpe nu se opresc la transport. În agricultură, carburantul este utilizat pentru tractoare, combine și alte utilaje. Energia influențează și costul îngrășămintelor, al substanțelor agricole și al transportului recoltei. Deși prețurile alimentelor plătite de consumatorii americani au avut creșteri relativ moderate în septembrie, costurile din etapele anterioare ale producției au avansat mult mai rapid.
Potrivit datelor analizate de Reuters, costurile medii ale unor factori de producție alimentară din primele două etape ale lanțului de aprovizionare au crescut cu 15,6% față de aceeași perioadă a anului trecut. Este cea mai mare majorare înregistrată în aproximativ patru ani.
În cazul unor produse agricole sensibile la costurile energiei, precum porumbul, fânul și semințele oleaginoase, creșterile au depășit 25%.
Aceste majorări nu se regăsesc automat și integral în prețurile alimentelor, însă reprezintă un semnal de avertizare. Matthew Martin, economist senior la Oxford Economics, estimează o accelerare a inflației alimentare în Statele Unite spre sfârșitul acestui an.
De ce pot crește prețurile chiar dacă nu ai o mașină dieselScumpirea motorinei afectează și consumatorii care nu cumpără niciodată acest carburant. De exemplu, un produs alimentar poate presupune mai multe etape de transport: de la fermă la fabrică, apoi la depozit și, în final, la supermarket.
Dacă fiecare etapă devine mai costisitoare, presiunea asupra prețului final crește. Situația este asemănătoare în industrie. Materiile prime trebuie produse, prelucrate și transportate, iar energia scumpă poate majora costurile fiecărei operațiuni.
Companiile au două opțiuni principale: să accepte profituri mai mici sau să transfere o parte din cheltuieli către clienți. Cu cât prețurile energiei rămân ridicate mai mult timp, cu atât crește riscul ca aceste costuri să fie reflectate în prețurile de consum.
Până și jucăriile de Crăciun încep să se scumpeascăUna dintre cele mai surprinzătoare consecințe apare într-un sector aparent îndepărtat de piața carburanților: industria jucăriilor. Potrivit datelor americane pentru septembrie, prețurile jucăriilor au înregistrat cea mai mare creștere lunară din istoricul seriei statistice analizate.
Industria jucăriilor estse și ea afectată de scumpirile carburanților. Imagine ilustrativă..Photo by Alain Apaydin/ABACAPRESS
Costurile transportului reprezintă unul dintre factorii care contribuie la această evoluție, alături de alte presiuni asupra industriei.
Scumpirile apar înaintea sezonului cumpărăturilor de sărbători, când cererea pentru jucării și alte cadouri crește. Pentru comercianți, transportul mai scump poate însemna costuri suplimentare în aprovizionare, iar pentru cumpărători, riscul unor prețuri mai mari.
Ce înseamnă aceste evoluții pentru RomâniaDatele prezentate de Reuters se referă la Statele Unite și nu pot fi aplicate direct pieței românești. Totuși, mecanismul economic este relevant și pentru România, unde transportul rutier și agricultura depind în mare măsură de motorină.
O creștere susținută a costurilor carburanților poate pune presiune asupra tarifelor de transport, a prețurilor materiilor prime și, ulterior, asupra produselor din magazine. Impactul efectiv depinde însă de evoluția prețului motorinei în România, de costurile suportate de producători, de contractele de transport și de capacitatea comercianților de a absorbi majorările.
Liderii Uniunii Europene nu au ajuns la un compromis privind următorul buget pe termen lung al blocului comunitar, în cadrul summitului de joi de la Bruxelles.
Potrivit Euronews și Politico, mai multe guverne pun acum sub semnul întrebării posibilitatea unui acord până la sfârșitul anului 2026, deși acesta era termenul stabilit până acum.
Președintele Consiliului European, Antonio Costa, urmează să preia conducerea negocierilor și să prezinte o nouă propunere în următoarele săptămâni.
Discuțiile de joi s-au prelungit mai mult decât era de așteptat, dar, cu toate acestea, liderii nu au făcut concesii importante. Tot mai multe guverne se întreabă dacă este necesar ca acordul privind viitorul buget al UE să fie încheiat până în decembrie.
„Nu vom ajunge la un acord luna aceasta. Nici luna viitoare. Nici măcar nu știu dacă este posibil să ajungem la un acord înainte de sfârșitul anului”, a declarat premierul interimar al Suediei, Ulf Kristersson.
Până acum, statele membre și-au propus să ajungă la un acord final până în decembrie 2026. Totuși, negocierile grele și diferențele dintre guverne ridică semne de întrebare cu privire la respectarea acestui calendar.
De luni de zile, Antonio Costa a spus că liderii trebuie să aprobe în unanimitate următorul buget pe șapte ani al UE, cunoscut drept Cadrul Financiar Multianual (CFM), cel târziu până în decembrie.
Dacă negocierile se prelungesc până în 2027, ar putea să nu mai existe suficient timp pentru finalizarea tuturor actelor legislative, astfel încât bugetul să intre în vigoare la 1 ianuarie 2028, spune el.
Costa pregătește o nouă propunere de compromisDupă finalizarea acestui summit european, Antonio Costa va prelua conducerea negocierilor, așa cum era de așteptat. Propunerea de compromis prezentată de președinția irlandeză, care vrea reducerea bugetului total cu 141 de miliarde de euro, a fost respinsă în mare parte.
Antonio Costa va prezenta o nouă propunere în câteva săptămâni, care va avea o direcție diferită de cea irlandeză. Liderii UE au fost convocați la un summit extraordinar pe 26 noiembrie.
Noua propunere ar urma să mențină contribuțiile naționale la un nivel scăzut, să includă un nou pachet de taxe la nivelul UE pentru finanțarea bugetului și să păstreze flexibilitatea pentru unele cheltuieli.
Semnele că liderii europeni nu mai sunt atât de hotărâți să respecte termenul din decembrie au apărut încă înaintea summitului.
Proiectul de concluzii comune a fost modificat, iar formularea care stabilea în mod explicit „obiectivul de a ajunge la un acord final până la sfârșitul anului” a fost atenuată.
În documentul final se precizează că „un acord înainte de sfârșitul anului 2026 ar permite adoptarea actelor legislative în 2027, ceea ce este necesar pentru a asigura că finanțarea UE ajunge la beneficiari fără întrerupere în ianuarie 2028”.
Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a transmis miercuri, în fața Senatului, că termenul nu trebuie să fie mai important decât conținutul acordului.
„Data nu poate deveni mai importantă decât conținutul. Nu vom semna un acord care nu ne este avantajos doar pentru a respecta un termen limită. Vom semna un acord numai atunci când acesta va fi în interesul Italiei.”, a declarat Meloni.
Alegerile din 2027 ar putea complica negocierilePentru oficialii europeni, o posibilă întârziere a bugetului nu este singura problemă. Mai multe alegeri naționale sunt programate în 2027, în Franța, Italia, Polonia, Finlanda, Estonia, Slovacia și Grecia, iar campaniile electorale ar putea îngreuna negocierile.
Unii politicieni se tem că, dacă nu se ajunge la un acord până la sfârșitul acestui an, decizia ar putea fi amânată până în toamna lui 2027.
Franța reprezintă, în acest moment, una dintre principalele preocupări.
Marine Le Pen, candidata de extremă dreapta, este în prezent favorită în cursa prezidențială. Ea a promis să limiteze contribuția Franței la bugetul UE la cinci miliarde de euro pe an, față de aproximativ opt miliarde de euro în prezent.
Și alte alegeri ar putea influența discuțiile. În Spania, alegătorii vor merge la urne pe 29 noiembrie, iar în Suedia au avut loc alegeri în septembrie.
„Vor crea probabil unele probleme”, a declarat președintele Ciprului, Nikos Christodoulides, referindu-se la aceste alegeri.
În mod oficial, lista depusă la parlament de Luca Niculescu conține nume de miniștri desemnați de Partidul Social Democrat și specialiști fără apartenență politică. Totuși, unii dintre tehnocrații propuși au activat în trecut în cabinete PNL sau pot fi asimilați curentului liberal.
Nazare, fost parlamentar PNLCel mai „vizibil liberal” este ministrul propus la Ministerul de Finanțe. Alexandru Nazare este ministrul demis din Guvernul Bolojan și va continua în fruntea ministerului în Guvernul Niculescu dacă echipa va trece de votul Parlamentului.
Conform informațiilor publice, Nazare este un politician care a ajuns în Parlament pe listele PDL și PNL. El a făcut parte din mai multe guverne liberale ca ministru sau ca secretar de stat. Este ministru al Finanțelor din 2025 în guvernul Ilie Bolojan, după ce a deținut același portofoliu în guvernul Florin Cîțu.
Nazare a mai fost ministru al Transporturilor în guvernul Mihai Răzvan Ungureanu.
Ludovic Orban l-ar fi vrut ministru pe Sorin CostreieConsilierul prezidențial Sorin Costreie este propus pentru șefia Ministerului Educației. Tehnocratul Sorin Costreie a acumulat o experiență extinsă în administrația centrală din România, activând în cadrul aparatului guvernamental sub mandatele a patru premieri diferiți. A lucrat alături de tehnocratul Dacian Cioloș și apoi a fost păstrat în trei cabinete conduse de premieri liberali.
Pe portalul Administrației Prezidențiale scrie că „începând din 17 noiembrie 2025, Sorin Costreie (n. 1971) este consilier prezidențial pentru educație şi cercetare.”
Tot acolo, lui Costreie i se face o scurtă caracterizare.
„Sorin Costreie este profesor la Facultatea de Filosofie a Universității din București, specializat în filosofia matematicii, filosofia limbajului, filosofia logicii și filosofia științei. (…) A ocupat poziția de consilier de stat pentru educație și cercetare în Guvernul României pentru trei premieri, a fost secretar de stat în Ministerul Educației și Cercetării, anterior, consilier al ministrului”, mai scrie pe portalul Administrației.
Sorin Costreie a fost consilier de stat pentru educație și cercetare în Guvernele Orban, Cîțu și Ciucă. La finalul anului 2020, numele său a fost vehiculat drept o posibilă variantă de ministru în Cabinetul condus de liberalul Ludovic Orban. Se pare că varianta a fost avansată chiar de președintele de atunci al PNL.
Dumitru Chisăliță a fost consilierul liberalului Sebastian BurdujaDumitru Chisăliță, fondatorul Asociației Energia Inteligentă și fost director și președinte al Consiliului de Administrație al Romgaz, este propunerea pentru conducerea Ministerului Energiei în Guvernul Luca Niculescu. Inginer de profesie, cu o experiență de peste 30 de ani în domeniul energetic, Chisăliță a lucrat în sectorul gazelor naturale, a ocupat funcții de conducere și a devenit una dintre vocile cunoscute în dezbaterile publice despre prețurile energiei, siguranța aprovizionării și tranziția energetică.
Pe scurt, un expert cu un CV impresionant care a mai avut legături cu Palatul Victoria. Între 2023 și 2025, a fost Consilier Onorific al Ministrului Energiei. El a oferit consultanță de specialitate în mandatul liberalului Sebastian Burduja. În perioada menționată, s-a ocupat de piața liberă de energie și a fost numit președinte al Consiliului de Administrație al Romgaz.
Ce spune premierul desemnat despre echipa saLuca Niculescu a afirmat că, indiferent de proveniența politică, membrii Cabinetului vor avea aceleași obiective și vor respecta aceleași termene și reguli.
„Echipa pe care o propun reunește miniștri desemnați de Partidul Social Democrat, care a decis să își asume participarea la guvernare, și specialiști fără apartenență politică”, a transmis Luca Niculescu, într-un mesaj publicat pe Facebook.
Premierul desemnat a admis că formula propusă pentru viitorul Executiv este una atipică pentru politica românească, dar a spus că aceasta este determinată de actualul context politic, economic și social.
„Este o formulă mai puțin obișnuită în România, dar una care răspunde situației în care ne aflăm. După luni de criză politică, avem nevoie de un guvern care să poată lua rapid decizii și să răspundă unor probleme economice și sociale care nu mai suportă amânare”, a precizat Niculescu.
Lista cu miniștri și proiectul programului de guvernare au fost depuse joi seara la Parlament. Următoarea etapă este audierea miniștrilor în comisiile parlamentare, iar votul de învestitură este programat pentru săptămâna viitoare. Potrivit surselor Mediafax, ședința comună a Camerei Deputaților și Senatului va avea loc marți, 20 octombrie, de la ora 14.00.
Zampolli a declarat că nu a fost surprins de decizie, în contextul disputei desfășurate prin e-mailuri și al acuzațiilor reciproce dintre cei doi oficiali.
Un oficial american a confirmat joi că mandatul lui Paolo Zampolli s-a încheiat și că acesta nu mai este angajat al guvernului SUA, potrivit publicației Politico. Informațiile despre conflictul dintre Zampolli și Christopher Landau au fost publicate de aceeași publicație, care a relatat despre schimburile tensionate de mesaje dintre cei doi.
După anunțarea demiterii, Zampolli a transmis că activitatea sa în administrația americană a reprezentat o onoare și le-a mulțumit lui Donald Trump, secretarului de stat Marco Rubio și echipei acestuia.
„Acum a sosit momentul pentru următorul capitol – înapoi la afaceri, la construirea de relații și la încheierea de tranzacții”, a declarat Zampolli. Acesta a mai afirmat că președintele american l-ar fi întrebat de ce dorește să lucreze în administrația publică, în condițiile în care ar putea continua să încheie afaceri.
Paolo Zampolli, demis după conflictul cu Christopher LandauPotrivit Politico, disputa dintre Paolo Zampolli și Christopher Landau s-a desfășurat timp de mai multe luni și a vizat atribuțiile emisarului special, autoritatea în cadrul Departamentului de Stat și respectarea lanțului de comandă.
Landau ar fi încercat să îl mențină pe Zampolli concentrat asupra responsabilităților sale în domeniul cultural. În schimb, e-mailurile obținute de publicație arată că emisarul s-ar fi întâlnit cu oficiali străini pentru a discuta și subiecte care nu aveau legătură directă cu diplomația culturală.
Într-un schimb de mesaje din luna iunie, Zampolli l-a acuzat pe Landau că ar fi divulgat informații către The New York Times. Acuzația ar fi avut legătură cu un articol publicat în martie, în care se relata că Zampolli ar fi solicitat intervenția Serviciului de Imigrare și Vamă (ICE) în cazul Amandei Ungaro, fosta sa parteneră și mama fiului său.
Zampolli a negat că ar fi cerut reținerea sau deportarea femeii, în timp ce Landau a respins acuzațiile privind divulgarea informațiilor. Într-un mesaj citat de Politico, secretarul de stat adjunct a calificat acuzațiile drept nepotrivite și defăimătoare.
Paolo Zampolli și legăturile sale cu RomâniaPaolo Zampolli a devenit cunoscut în România după mai multe apariții publice alături de reprezentanți ai autorităților. La 27 august, acesta a participat la inaugurarea parcului „Donald Trump” din Sectorul 4 al Bucureștiului, eveniment organizat de primarul Daniel Băluță.
În timpul evenimentului, Zampolli l-a sunat pe președintele Nicușor Dan, în fața presei. Deși șeful statului nu a răspuns inițial, acesta a revenit cu un apel aproximativ un minut mai târziu.
Zampolli i-a transmis că Donald Trump i-a cerut să îi mulțumească personal președintelui României și poporului român pentru proiectul parcului. Cei doi au discutat în limba engleză, iar Nicușor Dan a spus că va fi o plăcere să se întâlnească ulterior cu emisarul american.
În septembrie 2025, Zampolli se întâlnise și cu premierul Ilie Bolojan. De asemenea, potrivit unor informații publicate de presa românească, acesta ar fi contribuit la organizarea întâlnirii dintre Nicușor Dan și secretarul de stat american Marco Rubio, desfășurată la Washington în februarie 2026.
Înainte de demitere, funcția sa oficială era cea de emisar special al președintelui SUA pentru parteneriate globale, cu responsabilități legate de reprezentarea americană la evenimente internaționale și dezvoltarea parteneriatelor culturale.
Paolo Zampolli, acuzat de agresiune sexuală într-un proces civilDemiterea lui Paolo Zampolli vine și în contextul acuzațiilor formulate de Victoria Drake, fotomodel și antreprenoare în domeniul tehnologiei. Potrivit unei plângeri depuse la o instanță federală din New York, femeia îl acuză pe Zampolli că ar fi agresat-o sexual în locuința sa din Manhattan, în octombrie 2023.
Conform documentului judiciar, Drake susține că și-ar fi pierdut cunoștința după ce a consumat o băutură oferită de Zampolli și că, în momentele în care și-a recăpătat parțial conștiența, ar fi fost agresată sexual. Femeia afirmă că nu și-a dat consimțământul și solicită despăgubiri, precum și organizarea unui proces cu juriu.
Zampolli a negat acuzațiile și a susținut că plângerea face parte dintr-o încercare de a-l șantaja sau de a-i afecta reputația. El a solicitat, de asemenea, ca procesul să fie analizat în legătură cu o plângere depusă de el împotriva lui Drake, la Roma, în care o acuză pe aceasta de șantaj.
Acuzațiile reprezintă susțineri formulate în cadrul unui proces civil și nu constituie, prin ele însele, o constatare judecătorească a vinovăției. Zampolli nu a fost acuzat de fapte ilegale în legătură cu Jeffrey Epstein, deși numele său ar fi apărut în documente făcute publice în cadrul anchetelor referitoare la acesta.
Între timp, houthii au revendicat un atac în orașul portuar Aden, la un loc folosit de guvernul susținut de Arabia Saudită și recunoscut internațional, unde un oficial a declarat că cel puțin două persoane au fost ucise, potrivit AP.
Cel mai recent conflict dintre saudiți și houthi a început luna trecută, după ce rebelii au ocupat zone cheie de-a lungul strâmtorii Bab el-Mandeb, o cale navigabilă critică pentru transporturile de petrol. Coaliția condusă de saudiți, care susține forțele aliniate cu guvernul Yemenului recunoscut la nivel internațional, a încercat să recucerească aceste zone.
Houthii își revendică responsabilitatea pentru atacurile din apropierea palatului guvernamental
Rachete și drone lansate de houthi au lovit joi lângă palatul folosit de guvernul recunoscut de Yemen din orașul portuar Aden, un oficial afirmând că cel puțin două persoane au fost ucise.
Alte șase persoane au fost rănite, a declarat oficialul, care a vorbit sub condiția anonimatului, deoarece nu era autorizat să vorbească cu presa. Rebelii houthi, susținuți de Iran, cu sediul în nordul Yemenului, și-au revendicat rapid responsabilitatea.
Mulți dintre liderii guvernului din Yemen trăiesc în exil, iar cei din Aden sunt în siguranță, a declarat un oficial guvernamental.
Lanțul american KFC a anunțat joi, 15 octombrie, că a ales Coca-Cola drept noul partener pentru furnizarea băuturilor în restaurantele sale din Statele Unite, scrie Reuters. Decizia pune capăt unei relații comerciale care a început în urmă cu aproximativ 40 de ani, când PepsiCo a cumpărat KFC. Produsele Coca-Cola vor începe să fie disponibile în cele 3.718 restaurante KFC din SUA până în primăvara anului 2027. Valoarea financiară a noului contract nu a fost făcută publică.
KFC a fost asociat cu Pepsi timp de aproape patru deceniiLegătura dintre KFC și Pepsi nu a fost inițial doar un contract obișnuit între un restaurant și un furnizor de băuturi. PepsiCo a cumpărat KFC în anii 1980, în cadrul strategiei sale de extindere în industria restaurantelor și a produselor alimentare.
În 1997, compania a separat afacerile cu restaurante de activitatea principală, însă KFC a continuat să comercializeze băuturile PepsiCo. Parteneriatul s-a menținut inclusiv după ce lanțul de restaurante a ajuns în portofoliul Yum Brands. Așsdar, decizia anunțată acum nu reprezintă doar schimbarea unui furnizor, ci și sfârșitul unei legături comerciale care a supraviețuit restructurărilor și schimbărilor de proprietate.
Pierderea KFC, o lovitură pentru PepsiCo?Pentru PepsiCo, pierderea unui client cu mii de restaurante intervine într-un moment complicat. Compania încearcă să își redreseze vânzările de băuturi răcoritoare în Statele Unite, în timp ce divizia de gustări se confruntă cu presiuni generate de prețurile ridicate și de schimbarea preferințelor consumatorilor.
Directorul general Ramon Laguarta a recunoscut recent că revenirea creșterii și îmbunătățirea marjelor de profit durează mai mult decât anticipase compania. În paralel, investitorul activist Elliott Investment Management exercită presiuni asupra PepsiCo pentru vânzarea unor active cu performanțe slabe și îmbunătățirea rezultatelor operațiunilor din America de Nord.
Bauturi racoritoare. Imagine ilustrativă. Sursa foto: Mediafax Foto
Jay Woods, strateg-șef de piață la Freedom Capital Markets, consideră că pierderea unui partener atât de cunoscut poate afecta imaginea PepsiCo, chiar dacă impactul financiar exact nu este cunoscut.
Analistul a remarcat caracterul neobișnuit al schimbării, în condițiile în care doi dintre cei mai mari concurenți de pe piața băuturilor răcoritoare ajung să își dispute un partener comercial cu o asemenea istorie. Freedom Capital Markets deține acțiuni Coca-Cola, precizează Reuters.
Rivalitatea Coca-Cola – Pepsi se mută și în restauranteAcordurile cu marile lanțuri de restaurante reprezintă o componentă importantă a competiției dintre Coca-Cola și PepsiCo. Coca-Cola este de mult timp furnizorul de băuturi pentru McDonald’s și Wendy’s, în timp ce PepsiCo are parteneriate cu Subway și Jersey Mike’s Subs.
PepsiCo furnizează băuturi și pentru Pizza Hut, care a trecut de la Coca-Cola la Pepsi în 2011. Nu este prima dată când un lanț important schimbă tabăra în această rivalitate comercială. În 2012, Dunkin a renunțat la PepsiCo în favoarea Coca-Cola, după un parteneriat de cinci ani.
În cazul KFC, schimbarea este însă remarcabilă prin durata relației anterioare și prin faptul că PepsiCo a fost, la un moment dat, chiar proprietarul lanțului de restaurante.
Se schimbă băuturile de la KFC și în România?Deocamdată, decizia anunțată privește exclusiv restaurantele KFC din Statele Unite. PepsiCo a transmis Reuters că și-a reînnoit recent acordurile de furnizare cu restaurantele KFC International, precum și cu lanțul Taco Bell. Contractul cu Taco Bell are o durată de zece ani, potrivit unui reprezentant al companiei.
Așadar, schimbarea din SUA nu înseamnă că restaurantele KFC din România sau din alte piețe internaționale vor trece automat la Coca-Cola. Nu a fost anunțată o modificare similară pentru piața românească. Implementarea noului parteneriat din Statele Unite este programată până în primăvara anului 2027, când produsele Coca-Cola ar urma să fie disponibile în rețeaua americană KFC.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, ar putea vizita Budapesta pe 23 octombrie, după ce a fost invitat la evenimentele care marchează 70 de ani de la Revoluția Ungară din 1956.
Vizita, care nu a fost încă confirmată în mod oficial, are loc pentru că Ungaria și Ucraina au încercat tot mai mult să-și îmbunătățească relațiile diplomatice, după ani de dispute care au blocat în repetate rânduri parcursul Ucrainei către aderarea la Uniunea Europeană.
Informația a fost confirmată pentru Euronews, într-un interviu exclusiv, de Ihor Jovkva, adjunctul șefului de cabinet al președintelui ucrainean.
Anunțul vine în timp ce Zelenski și premierul ungar, Peter Magyar, se pregătesc pentru prima lor întâlnire bilaterală oficială, programată vineri dimineață, în marja summitului UE de la Bruxelles.
Întrevederea are loc după luni de discuții privind momentul și locul întâlnirii. Kievul speră că aceasta va transforma deschiderea diplomatică în rezultate reale pentru cele două țări vecine.
Zelenski a primit invitația de a participa la comemorarea din BudapestaÎntrebat dacă Volodimir Zelenski a fost invitat în capitala Ungariei, Ihor Jovkva a confirmat că invitația a fost primită.
„Am primit o invitație. Pe 23 octombrie va avea loc un eveniment pentru a marca 70 de ani de la Revoluția Ungară. Președintele Ucrainei a primit o invitație de a participa. Vom vedea.”, a declarat Jovkva.
Acesta a mai spus că autoritățile ucrainene sunt optimiste referitor la întâlnirea de la Bruxelles, apreciind sprijinul Ungariei pentru avansarea negocierilor de aderare.
Ucraina a adoptat o lege privind drepturile educaționale ale minoritățilorApropierea diplomatică dintre cele două țări vine după un progres înregistrat la începutul acestei săptămâni. Ucraina a adoptat o lege privind drepturile educaționale ale minorităților naționale.
Disputa acestor două țări se referă la drepturile minorității etnice maghiare din regiunea Transcarpatia, aflată în vestul Ucrainei.
În timpul mandatului fostului premier ungar Viktor Orbán, această problemă a devenit unul dintre motivele centrale în calea aderării Ucrainei la UE.
Budapesta s-a folosit de dreptul de veto pentru a bloca progresele negocierilor.
Luni, parlamentul ucrainean a aprobat noua legislație, pe care Zelenski a promulgat-o ulterior. Marți, UE a deschis negocierile pentru încă două grupuri de capitole de aderare, după ce Ungaria și-a retras obiecțiile.
Ucraina a ajuns acum la patru grupuri deschise dintr-un total de șase.
„Am deschis patru grupuri de capitole, mai rămânând două, și suntem încrezători că poziția Ungariei va continua să fie la fel de constructivă cum a fost până acum”, a declarat Jovkva.
Demersul prin care România ar urma să își crească semnificativ capacitatea de stocare – o necesitate tot mai stringentă, conștientizată cu atât mai mult în actuala stare de alertă energetică – este în derulare între companiile inițiatoare și instituțiile responsabile din București și de la nivelul Comisiei Europene.
Sistemul de stocare a energiei electrice luat în calcul la Ișalnița ar urma să aibă o putere instalată de aproximativ 950 MW, și capacitatea de stocare de 950 MWh, potrivit studiilor.
Capacitățile de stocare sunt, în esență, baterii care sunt încărcate atunci când consumul este mic – din producție proprie din surse regenerabile sau direct din sistem – și sunt descărcate în sistem atunci când este nevoie de un reglaj secundar al Sistemului Energetic Național (SEN).
Instalațiile de stocare a energiei electrice din România au ajuns la 1.162 MW putere instalată și 2.312 MWh capacitate de stocare la 1 octombrie, conform datelor actualizate ale Transelectrica, consultate de reporterul Mediafax.
Puterea instalată din prezent este aproximativ 80% din totalul centralei nucleare de la Cernavodă (1400 MW), în prezent închise din cauza debitelor scăzute ale Dunării. Datele de pe site-ul Transelectrica arată că acum sunt în funcțiune 55 de grupuri de stocare, unele de sine stătătoare (stand alone – n.r), care se încarcă din sistem în momentele propice, alte în cadrul unor centrale mixte, care stochează ceea ce produc.
Traseul proiectuluiIdeea construirii unor instalații de stocare la Ișalnița a venit pe fondul eșecului licitațiilor organizate pentru proiectul centralei electrice pe gaz cu o capacitate de 850 MW, o investiție totală de 759 de milioane de euro, cu o finanțare aprobată de 253 de milioane de euro prin Fondul pentru Modernizare.
Entitatea creată pentru proiect (SPV – Special Purpose Vehicle ), CCGT Power Ișalnița, acționar majoritar este Complexul Energetic Oltenia (59,9%), iar acționar minoritar e ALRO, cu 40,1%.
Complexului Energetic Oltenia este o companie condusă în sistem dualist, este controlată de stat, prin Ministerul Energiei, care deține 87,48% din capitalul social, urmat de Fondul Proprietatea S.A., cu 11,81% din acțiuni și Electrocentrale Grup S.A., cu 0,46% din capitalul social.
De amintit că, în februarie, Comisia Europeană a anunțat că deschide o investigație aprofundată în materie de ajutoare de stat în ceea ce privește planul de restructurare modificat al României pentru CE Oltenia. Ulterior Ministerul Energiei a transmis că aceasta reprezintă o etapă procedurală normală. Planul de restructurare modificat al Complexului Energetic Oltenia a fost prenotificat Comisiei Europene în luna septembrie 2025 și notificat oficial în luna decembrie 2025, în conformitate cu prevederile legislației europene privind ajutorul de stat.
Grupul ALRO este deținut de Vimetco PLC, din Cipru, companie cu răspundere limitată, care are pachetul de control de 54,19% din capitalul social al companiei, alături de Pavăl Holding (23,2%) și Fondul Proprietatea (10,2%), restul de 12,4% din acțiuni fiind liber tranzacționabile pe Bursa de Valori București.
Proiectul nu moare, ci se transformăÎn contextul eșecului celei de-a doua licitații, în ianuarie, compania s-a reorientat spre construirea unor instalații de stocare, după cum au anunțat oficialii ALRO într-o eveniment de presă în luna mai, precum și în raportul pe primul semestru din acest an.
„La Ișalnița, capitalul propriu pe care trebuia să-l aducem noi este deja acolo. Acum încercăm o conversie, înțeleg că sunt permise bune să mergem pe construirea de baterii, ne reafirmăm interesul să fim un proiect și avem 43 de milioane de euro de trei ani de zile blocați acolo, alocați pentru acest proiect, cash, există în conturile SPV-ului”, spunea președintele CA al ALRO, Marian Năstase, într-o întâlnire cu presa de specialitate din 19 mai.
„Lucrurile se derulează, este un proces care se întâmplă cu Comisia Europeană, este o procedură, pentru că se trece de pe Fondul pentru modernizare, de pe axa neprioritară, unde era gazul, pe axa prioritară, care este cu stocarea și energie electrică și trebuie parcurși niște pași procedurali”, a explicat la acea dată Marian Năstase. h
Informațiile actualizate de la finalul lunii iunie au fost incluse în raportul ALRO pentru primul semestru publicat la finalul lunii august pe situl Bursei de Valori București:.
„CCGT POWER IȘALNIȚA S.A. (SPV): având în vedere că a doua procedură de licitație publică pentru selectarea furnizorului EPC și LTSA nu a avut rezultatul preconizat, este în curs o analiză privind înlocuirea conceptului de centrală electrică cu ciclu combinat gaze-abur (CCGT) cu un sistem de stocare a energiei la scară largă (BESS). În acest sens, a fost inițiată procedura de achiziție pentru elaborarea studiului de fezabilitate și a documentației tehnice necesare obținerii avizelor, acordurilor și autorizațiilor aferente obiectivului de investiții «Implementarea unui sistem de stocare a energiei electrice cu o capacitate instalată de aproximativ 950 MW»,”, conform raportului ALRO.
Ce spune BruxellesulÎntr-un răspuns oficial la solicitarea Mediafax privind o eventuală decizie referitoare la conversia proiectului de la centrala pe gaz la stocare, Comisia Europeană a transmis oficial, joi, că o formă finală a acestui proiect nu a fost încă transmisă.
„La data de 15 octombrie 2026, nici Banca Europeană de Investiții (BEI), nici Comisia Europeană nu primiseră vreo notificare oficială cu privire la această investiție”, a comunicat succint un purtător de cuvânt al Comisiei Europene.
Toți pașii făcuți de Ministerul EnergieiStadiul demersului de reconfigurare a proiectului inițial a fost detaliat joi de secretarul general al Ministerului Energiei, Sorin Elisei, într-o discuție cu reporterul Mediafax.
Conform estimărilor oficiale acest sistem de stocare a energiei la scară largă (BESS) ar urma să fie pus în funcțiune peste trei ani, respectiv în octombrie 2029.
„Având în vedere informarea societății de proiect cu privire la cu privire la eșecul licitației a existat o discuție între minister și societate și, să zic așa, o solicitare din partea ministerului ca societatea de proiect să analizeze alternative de investiții, alternative care ar fi trebuit în mod necesar să se încadreze în cerințele Fondului de modernizare. Pentru că sursa de finanțare pentru o astfel de investiție alternativă ar fi fost posibilă doar din Fondul de modernizare. Și ținând cont de analiza lor și această analiză de cerințe, conform Fondului de modernizare, au venit cu ideea amplasării unei instalații de stocare”, a explicat Sorin Elisei.
Potrivit oficialului, la a doua reiterație a planului de restructurare modificat, care a fost transmisă la Comisie în acest an în iulie, investiția a fost inclusă și în modelul financiar al planului de restructurare modificat.
„Practic, în acest moment o să avem o a treia reiterație a planului, pe care sper să o transmitem în curând, suntem în curs de consultare cu colegele de la Consiliul Concurenței pe a treia iterație, întrucât Comisia a avut după a doua iterație o serie de observații suplimentare și cred că cu această a tria iterație care pleacă în câteva zile către DG Competition (Direcția Generală Concurență a Comisiei Europene – n.r.), după ce adresăm și eventualele observații de la Consiliul Concurenței, ar trebui să avem, cel puțin din punctul nostru de vedere, al ministerului, o formă finală a planului de restructurare modificat pe care să luăm avizul”, a detaliat secretarul general al Ministerului Energiei.
Reconfigurarea proiectului a fost comunicată și inclus și în modelarea financiară, explică oficialul, dar retragerea centralei în ciclu combinat de pe lista proiectelor aprobate prin Fondul pentru Modernizare, nu a fost făcută formal până în prezent.
„Care sunt pașii, de fapt? Eu notific planul – planul într-adevăr nu este încă aprobat de DG Competition, care aprobă planul, aprobă, practic, ajutorul de stat, apoi, după ce am ajutorul de stat aprobat, pot să-și depun oficial spre finanțare la Fondul de modernizare. Și atunci, la momentul la care voi avea aprobat ajutorul de stat, voi face simultan și aceste operațiuni de notificare către Fondul de modernizare, ca să fie aliniate”, a explicat Sorin Elisei.
„Noi sperăm până în decembrie (să fie aprobat de DG Competion – n.r.), următoarea sesiune a comitetului de investiții a Fondului de modernizare, dacă nu mă înșel, este februarie sau martie 2027”, a estimat secretarul general al Ministerului Energiei.
Cu toate etapele depășite cu succes, termenul oficial pentru punerea în funcțiune este luna octombrie 2029.
Fondul pentru modernizare, finanțat din veniturile obținute din licitarea certificatelor de emisii în cadrul EU ETS, urmărește să sprijine 13 țări din UE cu venituri mai mici, cu un produs intern brut pe cap de locuitor mai mic de 75 % din media Uniunii în perioada 2016-2018, în tranziția lor către neutralitatea climatică. Statele membre beneficiare sunt Bulgaria, Croația, Cehia, Estonia, Ungaria, Letonia, Lituania, Polonia, România și Slovacia, precum și Grecia, Portugalia și Slovenia, care au devenit eligibile pentru sprijin începând din ianuarie 2024, în temeiul Directivei EU ETS revizuite.
Atacul asupra palatului Al-Maashiq din Aden, produs joi, 15 octombrie, reprezintă prima lovitură asupra acestui complex în actuala confruntare dintre rebelii Houthi și Arabia Saudită, relatează Reuters. Premierul Yemenului și membrii cabinetului se aflau în siguranță după atac, a anunțat ministrul Informațiilor, Moammar al-Eryani.
Potrivit ministrului yemenit al Sănătății, Qasim Buhaibeh, cinci persoane au fost ucise și 16 rănite. Printre victime se numără membri ai personalului de pază și angajați civili. Martorii citați de Reuters au relatat că au auzit explozii puternice în apropierea palatului.
Houthi susțin că au vizat un cartier general militar sauditPurtătorul de cuvânt militar al rebelilor Houthi, Yahya Saree, a confirmat lansarea unui atac asupra unui obiectiv din Aden, despre care a afirmat că reprezenta un cartier general al operațiunilor militare saudite.
Gruparea susține că atacul face parte din strategia sa de a lovi întăririle militare saudite oriunde s-ar afla acestea. Agenția de presă SABA, controlată de Houthi, a afirmat că obiectivul era administrat de ofițeri saudiți și includea depozite de armament.
The Houthis have reportedly launched multiple waves of ballistic missiles and drones targeting the Al-Maashiq Presidential Palace compound in Aden. The Prime Minister @Shaya_Zindani is safe and unharmed, but casualties have been reported. A second wave of attacks targeted the Al-Bureiqa district of Aden.
These attacks appear to signal the beginning of a broader Houthi military campaign against Aden. For months, Houthi leaders have repeatedly assured southern Yemenis that they have no intention of advancing into southern Yemen. Yet their ongoing military operations in Lahj, followed by today’s strikes on Aden and the seat of Yemen’s internationally recognized government, suggest otherwise. The attacks provide the clearest public indication yet that Aden itself is now a Houthi military objective.
— Basha باشا (@BashaReport) October 15, 2026
Reuters precizează că nu a putut verifica independent aceste afirmații. Atacul are loc după reluarea luptelor dintre rebelii Houthi și forțele guvernamentale yemenite, luna trecută.
În ultima săptămână, trupele guvernamentale au lansat o ofensivă pentru recuperarea teritoriilor controlate de rebeli, inclusiv în apropierea strâmtorii Bab el-Mandeb, una dintre cele mai importante rute maritime pentru comerțul internațional.
Aeroportul din Riad, atacat de 20 de ori într-o singură lună. Arabia Saudită anunță sute de victimeÎn aceeași zi, coaliția militară condusă de Arabia Saudită a prezentat un bilanț al atacurilor atribuite rebelilor Houthi asupra infrastructurii saudite. Purtătorul de cuvânt al coaliției, Turki al-Maliki, a declarat că gruparea a lansat 20 de atacuri asupra Aeroportului Internațional King Khalid din Riad numai în luna octombrie.
Potrivit bilanțului prezentat de oficialul saudit, atacurile au provocat moartea a 17 persoane și rănirea altor 333. Aeroportul din Riad este unul dintre principalele centre de transport aerian internațional ale Arabiei Saudite.
Coaliția susține că atacurile asupra aeroportului Abha, situat în sud-vestul țării, aproape de granița cu Yemenul, au provocat alte trei decese și 28 de răniți. Cifrele provin de la autoritățile saudite și nu au fost prezentate de presă ca bilanțuri verificate independent. Consiliul Organizației Aviației Civile Internaționale, instituție specializată a ONU, a condamnat recentele atacuri asupra aeroporturilor, aeronavelor și infrastructurii aviatice civile din Arabia Saudită.
Rachete, drone și ambarcațiuni explozive. Acuzații privind sprijinul primit de la IranReprezentanții coaliției saudite afirmă că rebelii Houthi au obținut tehnologii militare avansate cu ajutorul unor actori regionali. Printre echipamentele menționate se numără rachete balistice, drone și ambarcațiuni rapide încărcate cu explozibili.
Iranul este considerat principalul susținător regional al grupării Houthi, căreia i-a furnizat, potrivit informațiilor prezentate de Reuters, armament, finanțare și instruire militară. Teheranul a negat oficial că ar înarma rebelii cu încălcarea embargoului impus de ONU.
Houthi au dat un avertisment pentru companiile aerieneCoaliția saudită mai susține că a distrus 127 de depozite de armament și platforme de lansare din regiunile muntoase ale Yemenului. Joi, apărarea aeriană saudită a interceptat și distrus două drone, dintre care una în zona orașului Khamis Mushait.
Autoritățile au emis și avertizări privind posibile amenințări în regiunile sudice Najran și Jazan, ulterior anunțând că pericolul a trecut. La scurt timp după declarațiile coaliției, purtătorul de cuvânt al Houthi a avertizat companiile aeriene că aeroporturile și spațiul aerian saudit nu sunt sigure, exceptând spațiul aerian de deasupra orașelor sfinte Mecca și Medina.
Rebelii Houthi au atacat aeroportul din Riad de 20 de ori într-o singură lună.Sursa foto: X
Conflictul se apropie de două dintre cele mai importante rute maritime ale lumiiEscaladarea confruntărilor din Yemen se produce pe fondul războiului regional declanșat după atacurile americane și israeliene asupra Iranului, la sfârșitul lunii februarie. Pentru Arabia Saudită, atacurile asupra aeroporturilor, porturilor și instalațiilor petroliere reprezintă o amenințare directă la adresa infrastructurii economice și a proiectelor sale de dezvoltare.
În același timp, confruntările din apropierea strâmtorii Bab el-Mandeb amplifică riscurile pentru navigația comercială dintre Marea Roșie și Oceanul Indian. Strâmtoarea reprezintă unul dintre punctele strategice ale traseului maritim care leagă Asia de Europa prin Canalul Suez.
Yemenul se confruntă cu un război civil din 2014, când rebelii Houthi au ocupat capitala Sanaa și au forțat guvernul să se retragă spre sud. Intervenția militară condusă de Arabia Saudită, începută în 2015, a fost urmată de ani de confruntări și de un armistițiu în 2022, care a redus intensitatea luptelor până la reluarea lor în acest an.
Președintele Băncii Mondiale, Ajay Banga, a anunțat vineri că instituția își propune să își extindă de cinci ori activitatea în domeniul mineralelor critice în următorii cinci ani, relatează Reuters.
Declarația a fost făcută în cadrul reuniunilor anuale ale Fondului Monetar Internațional (FMI) și Băncii Mondiale, desfășurate la Bangkok, în Thailanda.
Instituția a identificat 20 de țări cu care ar putea încheia parteneriate pentru dezvoltarea unor proiecte privind mineralele critice.
Finanțări de 19 miliarde de dolari până în 2030„În domeniul mineralelor critice, intenționăm să ne extindem activitatea de cinci ori în cinci ani”, a declarat Ajay Banga.
„Săptămâna aceasta, am lansat primele noastre acorduri cu țări partenere, împreună cu băncile multilaterale de dezvoltare, pentru a construi industrii locale și a păstra mai multe locuri de muncă și mai multă valoare în economiile respective”, a adăugat acesta.
Noul plan de implementare al Băncii Mondiale pentru metale și minerale prevede finanțări de 19 miliarde de dolari în perioada fiscală 2026-2030, comparativ cu 3,6 miliarde de dolari în perioada 2021-2025.
Statele Unite cer investiții mai mari în mineralele criticeDezvoltarea sectorului mineralelor critice reprezintă un domeniu în care Statele Unite, cel mai mare acționar al Băncii Mondiale, au solicitat creșterea finanțărilor.
Secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent, a declarat la începutul săptămânii că instituția ar trebui să joace un rol mai important în dezvoltarea capacităților de extracție și procesare a mineralelor critice.
Potrivit acestuia, sprijinul ar trebui să includă reducerea riscurilor asociate proiectelor, finanțarea și investițiile în infrastructura necesară, inclusiv pentru exploatarea minieră de mare adâncime pe fundul mărilor și oceanelor.
Banga nu a făcut referire la exploatarea minieră submarină, însă planul Băncii Mondiale privind metalele prevede o „abordare precaută” în acest sector aflat la început de dezvoltare.
Documentul precizează că orice implicare sau investiție trebuie să respecte politicile aplicabile ale instituției.
Finanțările totale ale Băncii Mondiale au ajuns la 230 de miliarde de dolariAjay Banga a prezentat și creșterea finanțărilor acordate de Banca Mondială în anul fiscal 2026, încheiat la 30 iunie.
Potrivit acestuia, instituția a mobilizat capital privat în valoare de 112 miliarde de dolari, de peste trei ori mai mult decât în anul fiscal 2022, înainte ca Banga să preia conducerea.
Împreună cu împrumuturile acordate din resursele proprii ale Băncii Mondiale, finanțarea totală a grupului a ajuns la 230 de miliarde de dolari în anul fiscal 2026.
Katie Zacharia, noua purtătoare de cuvânt a Casei Albe, a confirmat joi că nu a promovat examenul de admitere în barou, după ce experiența sa profesională în domeniul juridic a fost pusă sub semnul întrebării, relatează Reuters.
Zacharia, care și-a început activitatea la Casa Albă luni, afirmase anterior că a practicat avocatura înainte de a intra în politică, iar președintele Donald Trump o descrisese drept avocat.
Katie Zacharia recunoaște că nu a promovat examenulÎntr-un interviu acordat joi seară emisiunii „Hannity”, de la Fox News, prezentatorul Sean Hannity a întrebat-o direct dacă nu a promovat examenul de avocatură.
„Corect”, a răspuns Zacharia.
Întrebată dacă a susținut examenul a doua oară, aceasta a răspuns: „Nu”.
Potrivit Universității Pepperdine, Zacharia a absolvit Facultatea de Drept în 2011.
În Statele Unite, aproape toți avocații autorizați obțin mai întâi o diplomă în drept, însă absolvenții nu pot practica legal avocatura fără să fie admiși într-un barou.
Prima conferință de presă de la Casa Albă, criticatăMarți, în timpul primei sale conferințe de presă, Zacharia a răspuns întrebărilor adresate de doar trei jurnaliști, înainte de a încheia evenimentul în mai puțin de 15 minute.
Prestația sa a fost criticată de unii comentatori din presă și analiști politici, însă Donald Trump a apărat-o.
„Mi s-a părut că a fost foarte bună”, le-a declarat președintele american jurnaliștilor.
Întrebată de Hannity despre prestația sa, Zacharia a explicat:
„Ceea ce simt este că mi-am asumat cu adevărat responsabilitatea de a susține conferința de presă, Sean, având foarte puțin timp pentru pregătire”.
Ministrul chinez de Externe, Wang Yi, i-a transmis președintelui israelian Isaac Herzog că Israelul trebuie să oprească și să anuleze „înființarea forțată” a coloniilor din Cisiordania, potrivit unui comunicat publicat vineri de Ministerul chinez de Externe, relatează Reuters.
Declarațiile au fost făcute în timpul unei întâlniri desfășurate în Azerbaidjan.
Wang Yi i-a transmis lui Herzog că Beijingul a considerat în mod constant problema palestiniană drept „cea mai mare nedreptate istorică a acestui secol”.
China susține soluția celor două stateMinistrul chinez de Externe a declarat că promovarea păcii și reconcilierii în regiune reprezintă „piatra de temelie” a politicii Chinei în Orientul Mijlociu.
Potrivit acestuia, Beijingul consideră că soluția celor două state reprezintă calea corectă pentru rezolvarea conflictului.
Wang Yi a subliniat că prioritatea imediată este deschiderea completă a accesului în Fâșia Gaza, pentru a împiedica extinderea unei „catastrofe” umanitare.
În același timp, oficialul chinez a cerut Israelului să oprească și să anuleze înființarea forțată a coloniilor din Cisiordania.
Beijingul cere reluarea dialogului pentru soluționarea conflictuluiWang Yi a declarat că China este dispusă să colaboreze cu comunitatea internațională pentru a determina toate părțile implicate să revină cât mai curând la dialog și consultări și să caute o soluție politică a conflictului.
China susține de mult timp cauza palestiniană, iar Beijingul menține, de asemenea, relații strânse cu Iranul, principalul adversar regional al Israelului.
