MediaFax.ro

Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a anunțat miercuri că se fac aranjamente pentru o vizită a președintelui Columbiei, Gustavo Petro, la Casa Albă, după o convorbire telefonică între cei doi lideri.

Anunțul a venit la câteva zile după ce președintele Donald Trump a amenințat Columbia cu acțiuni militare, relatează Reuters.

Trump și Gustavo Petro au purtat acum și prima lor discuție directă de la revenirea în funcție a președintelui american în ianuarie 2025.

Donald Trump a acuzat conducerea columbiană că permite traficul de cocaină către SUA și a impus sancțiuni președintelui, deși, conform informațiilor, conversația telefonică a fost una bună.

„A fost o mare onoare să vorbesc cu președintele Columbiei, Gustavo Petro, care m-a sunat pentru a-mi explica situația drogurilor și alte neînțelegeri pe care le-am avut. Am apreciat apelul și tonul său și aștept cu nerăbdare să îl întâlnesc în viitorul apropiat”, a scris Trump pe rețelele de socializare.

Donald Trump a precizat că „se fac aranjamente” pentru ca întâlnirea să aibă loc la Washington, fără a anunța o dată exactă.

În timpul convorbirii, Gustavo Petro a menționat că a cerut reluarea dialogului între cele două state și a spus că este nevoie de o comunicare mai deschisă.

„Am vorbit la telefon pentru prima dată de când a devenit președinte”, a spus Gustavo Petro susținătorilor în Bogota, adăugând că apelul a fost respectuos.

Această invitație vine după amenințările lui Trump privind posibilitatea unei intervenții militare, lansate în contextul unei operațiuni americane în Venezuela.

Modele similare au apărut și în alte părți. În Germania, adoptarea monedei euro în 2002 a dat naștere termenului „Teuro”, reflectând percepția publică conform căreia creșterile minore, cumulative, deghizate în ajustări tehnice, au creat un sentiment de creștere a costurilor.

Italia a înregistrat, de asemenea, amintiri colective ale manipulării prețurilor în timpul schimbării valutare, în special în cazul articolelor achiziționate frecvent, cum ar fi cafeaua, pastele și serviciile de bază. Psihologia stabilirii prețurilor, mai degrabă decât aritmetica strictă, dictează adesea percepția publică, piețele testând răbdarea și capacitatea statului de a aplica regulile, scrie presa bulgară.

Experiența istorică a Bulgariei amplifică acest efect. Amintirile crizei financiare din 1996-1997, ale consiliului monetar care a urmat și ale denominațiunii din 1999 i-au învățat pe cetățeni că perioadele de tranziție sunt deosebit de sensibile: sistemele sunt întârziate, regulile există, dar sunt aplicate necorespunzător, iar calculele cotidiene lasă loc pentru comportamente oportuniste. Primele zile ale lunii ianuarie 2026 au ilustrat acest lucru în mod viu, deoarece ajustările prețurilor au depășit adesea simpla conversie.

În prima săptămână de după adoptarea monedei euro, au apărut numeroase cazuri în care prețurile nu au reflectat doar conversia oficială de 1 euro = 1,95583 leva, ci au crescut brusc. Pâinea, un aliment de bază cumpărat din obișnuință și simbolic al experienței naționale, a devenit un exemplu excelent.

În unele rapoarte, o pâine cu un preț de 0,89 leva pe 31 decembrie a crescut la 1,19 leva (0,61 euro) pe 2 ianuarie, o creștere de 33% în 48 de ore. Astfel de schimbări nu pot fi explicate prin costurile logistice, ale forței de muncă sau ale materiilor prime; în schimb, ele dezvăluie un test deliberat de piață al toleranței publice.

Comerțul online a amplificat și mai mult efectul. Stabilirea digitală a prețurilor le-a permis observatorilor să urmărească dublarea bruscă a prețurilor într-o singură zi. De exemplu, recipientele de plastic au crescut de la 5,23 la 10,22 euro, sau cizmele de cauciuc au crescut de la 49,99 leva la 49,99 euro (97,80 BGN). Chiar și atunci când erorile par absurde, cum ar fi o pizza listată la 18,75 leva (9,58 euro), dar facturată la casă cu 36,67 euro (71,80 BGN), consecințele revin consumatorului, în timp ce comercianții folosesc problemele tehnice drept alibi.

Manipularea vizuală adaugă un alt aspect. Comercianții care prezintă prețurile în euro cu roșu, sugerând reduceri, exploatează prejudecățile cognitive într-o perioadă în care cetățenii își convertesc mental monedele. Fără o aplicare strictă a legii de către stat, aceste tactici funcționează cu impunitate.

Sectorul privat nu este singurul care exploatează tranziția. Statul însuși a contribuit la inflația prețurilor într-o perioadă în care cetățenii sunt cel mai distrași. În Sofia, taxele de parcare au crescut de la 2 leva/oră (1,02 euro) în zonele albastre la 2 euro (3,91 leva) și de la 1 leva (0,51 euro) în zonele verzi la 1 euro (1,95 leva), o creștere bruscă legată de adoptarea monedei euro. Blocate inițial de un apel în instanță, aceste tarife ilustrează modul în care acțiunea instituțională poate consolida oportunismul pieței.

În mod similar, monopolurile de stat, precum serviciile agricole, au profitat de tranziție pentru a majora taxele. Certificatele funciare au crescut de la 15 leva (7,67 euro) la 48,90 leva (25 euro), în timp ce duplicatele și extrasele au crescut de la 20 leva (10,23 euro) la 25 euro (48,90 leva). În aceste cazuri, cetățenii nu au alternative, iar conversia simbolică a euro justifică efectiv creșterile de prețuri.

La baza acestor tendințe se află politizarea instituțiilor de reglementare. Pozițiile sunt adesea ocupate pe baza cotelor de partid, mai degrabă decât pe baza expertizei. Funcționarii, numiți colocvial „buburuze”, sunt văzuți ca niște substituenți care nu intervin, lăsând organismele de reglementare ineficiente. Sistemul semnalează că încălcările prezintă riscuri minime, încurajând comercianții să acorde prioritate câștigurilor oportuniste în detrimentul conformării.

Din punct de vedere juridic, recalcularea este distinctă de creșterea prețurilor. Legile care instituie moneda euro prevăd o rată de schimb fixă, reguli de rotunjire, prețuri duble și interzic creșterile nejustificate de prețuri legate de schimbarea valutei.

Legile privind protecția consumatorilor interzic practicile înșelătoare, inclusiv discrepanțele dintre prețurile anunțate și cele practicate, designul înșelător sau etichetarea manipulatoare. Cu toate acestea, aplicarea acestora rămâne slabă. Atunci când există reguli, dar nu sunt aplicate, acestea devin note de subsol morale; tranziția la moneda euro nu face decât să expună această lacună.

Cetățenii bulgari sunt anunțați că pot lua măsuri practice fără a deveni contabili cu normă întreagă. Aceștia sunt sfătuiți să aducă:

1. Dovezi: Faceți fotografii ale etichetelor, meniurilor, prețurilor online și chitanțelor. Acestea servesc drept dovadă legală în caz de litigii.
2. Acțiuni comportamentale: Discrepanțele trebuie contestate imediat. Solicitați corecția sau rambursarea banilor. Dacă sunteți refuzat, nu finalizați achiziția. Presiunea pieței reacționează mai rapid la vânzările pierdute decât indignarea online.
3. Calculare simplă: Împărțiți aproximativ la doi și verificați dacă există anomalii evidente. Creșterile de preț după 1 ianuarie au fost adesea masive, ușor de detectat.
4. Raportare: Notificați autoritățile de reglementare – CPC pentru etichetare, NRA pentru vouchere și prețuri, supravegherea bancară pentru taxe. Rapoartele acumulate transformă cazurile individuale în modele sistemice.
5. Presiunea publică: Boicoturile, publicitatea negativă și sancțiunile sociale sunt factori de descurajare puternici. Atunci când speculațiile au consecințe reale, acestea devin un risc gestionabil pentru traderi.

În cele din urmă, moneda euro a scos în evidență intersecția dintre oportunismul pieței și slăbiciunea instituțională. Cetățenii sunt lăsați să navigheze în acest mediu cu vigilență, dovezi și responsabilitate colectivă, în timp ce incapacitatea statului de a-și aplica propriile reguli rămâne cea mai semnificativă provocare.

Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a demarat oficial procesul de desemnare a noilor șefi ai principalelor parchete din România, relatează gândul.ro.

Decizia are legătură cu faptul că mandatele actualilor conducători ai Parchetului General și DNA se încheie la data de 30 martie 2026, iar legea prevede un calendar extins pentru aceste numiri.

Procesul de selecție se va desfășura între 8 ianuarie și 2 martie 2026. La final, ministrul Justiției va înainta propunerile către președintele României, Nicușor Dan, pentru ocuparea funcțiilor de conducere.

Printre posturile care vor deveni vacante se află cel de Procuror General al României, funcție ocupată în prezent de Alex Florența, care se va încheia pe 31 martie 2026. Tot atunci expiră și mandatul procurorului-șef al DNA, Marius Voineag. Funcția de procuror-șef DIICOT, deținută de Alina Albu, va deveni liberă din 14 aprilie 2026.

De asemenea, vor fi disponibile mai multe poziții de adjuncți în cadrul DNA (2 locuri – 2 posturi vacante, una începând cu data de 29 iunie 2026), DIICOT (2 locuri – 2 posturi vacante, una începând cu data de 29 iunie 2026) și al Parchetului General (1 loc – post vacant începând cu data de 29 iunie 2026), pe parcursul anului 2026.

Conform legii 303/2002, procedura începe cu publicarea calendarului de către ministrul Justiției. Procurorii interesați au la dispoziție 40 de zile pentru înscriere. Candidații care îndeplinesc condițiile legale susțin un interviu în fața unei comisii stabilite prin ordin al ministrului. După evaluare, ministrul face selecția și trimite propunerile motivate către Secția pentru procurori a CSM, pentru aviz.

Dacă avizul CSM este favorabil, propunerile ajung la președintele României. În cazul unui aviz negativ, ministrul organizează un nou interviu cu respectivul candidat și poate menține sau retrage propunerea. Dacă aceasta se retrage, o nouă procedură trebuie lansată în cel mult 60 de zile.

Președintele României are dreptul să respingă motivat propunerile, cu obligația de a face publice motivele. Decretul de numire sau refuzul oficial trebuie emis în termen de maximum 60 de zile de la primirea propunerilor.

Mandatele șefilor marilor parchete au o durată de trei ani și pot fi reînnoite o singură dată.

Președintele Nicușor Dan ia în calcul discuții extinse privind numirea conducerii serviciilor de informații și a șefilor marilor parchete, în special Parchetul General și DNA.

Potrivit unor surse Gândul, de la Cotroceni, președintele României va purta consultări cu toate partidele din coaliția de guvernare, însă rolul decisiv îl va avea PSD.

„Negocierea cu PSD va fi pentru 6-7 funcții. Prioritățile vor fi șefii SRI și DNA. Trebuie să dam ceva PSD-ului ca să îi ținem în Coaliție”, au declarat sursele citate.

Aceleași surse Gândul susțin că Nicușor Dan are în vedere patru sau cinci variante pentru conducerea serviciilor de informații, însă „niciunul nu i-a plăcut foarte mult”. Președintele nu exclude nici varianta desemnării unui om politic la conducerea unui serviciu de informații.

În același timp, sursele politice afirmă că Ilie Bolojan îl susține pe actualul președinte al Senatului, Mircea Abrudean, pentru funcția de director al SRI. Nu este clar dacă Nicușor Dan va accepta această propunere, având în vedere apropierea dintre Abrudean și Ilie Bolojan, mai arată sursele.

Discuțiile privind mecanismele care ar putea fi implementet după încheierea schemei de plafonare a prețurilor la gaze naturale, în vigoare până la 31 martie, au început cu operatorii încă din luna septembrie pentru a avea scenarii diferite de lucru, a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, joi, în cadrul unei conferințe de presă la finalul ședinței Comandamentului energetic național.

Înainte de a detalia scenariile, demnitarul a dat asigurări că, în momentul de față, pe predicțiile existente, în România „nu vom avea o creștere a prețului la gaze după data de 31 martie 2026” și, foarte important, chiar și acum sunt operatori care furnizează gaze e sub prețul plafonat de lege astăzi, în condițiile în care avem suficientă produție.

„Dacă vorbim dacă totuși apare varianta B, în care apar evenimente foarte puțin probabile prin care să se perturbe piața, luăm în calcul un scenariu în care să avem o reducere graduală a acestei plafonări, adică să nu avem, ca și în cazul energiei electrice, de la 1 iulie, brusc s-au dublat prețurile pentru consumatorii finali, în cazul gazelor punem în calcul și acest scenariu”, a declarat ministrul Energiei.

Potrivit lui Bogdan Ivan, producția, mai ales prin creșterea volumelor odată cu exploatarea gazelor din Marea Neagră, ar trebui să reducă probabilitatea perturbării prețurilor.

„Scenariul de bază e cel în care împreună cu operatorii din piață, ne asigurăm că nu avem nicio perturbare și că omul are un preț în mod sănătos pe piață sub prețul plafonat astăzi, în condițiile în care avem producție, în condițiile în care încercăm să exploatăm din anul 2027 și Neptun Deep avem predicția de a ne asigura că în cursul iernii viitoare nu o să aveam perturbații și prețuri mărite”, a precizat demnitarul.

Ministrul a detaliat că se lucrează în prezent la elaboarea mecanismului pentru scenariul în care România ar ieși gradual din schema de plafonare a prețurilor la gaze naturale.

„Acum lucrăm și la acest mecanism. Ar trebui să dureze aproximativ un an, pentru că pe noi ne interesează foarte mult sezonul rece, pentru că atunci este un vârf de consum la nivel național și în special în zona consumatorilor casnici, și calculând, poate să fie reducere, de exemplu, de 10% gradual, 8-10% în fiecare lună, până în luna aprilie anului 2027 pentru întreaga piață”, a explicat ministrul Energiei.

Bogdan Ivan a subliniat că își dorește soluții „sănătoase” pentru stabilirea prețurilor, pentru care statul să nu intervină sau să o facă în cea mai mică măsură.

„Cred foarte mult în soluții corecte de piață și în soluții naturale și sănătoase în care statul intervine, dar intervine până la un punct, pentru că mă interesează consumatorul final, dar în condițiile în care avem companii foarte serioase, companii listate la bursă, deși au acționat majoritatea statului român, ele răspund unor cerințe și criterii de piață. Așa că ceea ce facem noi împreună cu toți operatorii este să găsim acele mecanisme sănătoase prin care prețurile se mențin la nivel scăzut, fără o intervenție brutală a statului în piață. Iar acum, ca să mai spun explicit, sunt oferte pentru gaze naturale sub prețul plafonat”, a conchis ministrul Energiei.

De amintit că furnizorii au transmis, la finalul anului, că susțin încheierea schemei de plafonare a gazelor și reliberalizarea pieței, și în contextul în care statul are restanțe la ei estimate la aproximativ 8 miliarde de lei la plățile pentru diferența dintre prețul plafonat și cel din contract, în cazul ambelor scheme.

„Credem că trebuie gândită ieșirea de sub plafon. Noi credem că o soluție ar fi pe o perioadă limitată de timp să revenim la «gas release program» (program de ofertare – n.r.), dar suntem deschiși și la alte soluții care pot să asigure o evoluție cât mai lină a prețului în zona de angro”, a declarat Dana Dărăban, director executiv al Federaţiei Asociaţiilor Companiilor de Utilităţi din Energie (ACUE).

La întrebarea jurnaliștilor privind impactul în facturi vine în contextul în care oficialii Asociației Furnizorilor de Energie din România (AFEER) au estimat, tot în decembrie, o creștere de 5% a sumelor pe care are urma să le plătească pentru gaze.

„Acum, noi, ca furnizor pentru clienții casnici și termoficare avem o achiziție reglementată la 120 lei/MWh – la care se adaugă partea de înmagazinare, de aproximativ 30 de lei, depinde de la portofoliu, la portofoliu  – și ne așteptăm ca de la 1 aprilie să mergem la prețul pieței care undeva la 170 lei/MWh”, a declarat Laurențiu Urluescu, președintele AFEER, în cadrul unei întâlniri cu presa de specialitate.

Daniel Chițoiu s-a predat la poliție și va fi dus la penitenciar pentru a-și ispăși pedeapsa, potrivit informațiilor G4Media.

Curtea de Apel Pitești a decis joi condamnarea definitivă a fostului ministru Daniel Chițoiu la 4 ani de închisoare pentru accidentul produs în decembrie 2019, în urma căruia două persoane și-au pierdut viața.

Instanța a majorat pedeapsa de la 3 ani, cât fusese stabilită inițial de Judecătoria Pitești, la 4 ani de închisoare, conform G4Media.

Procurorii au început urmărirea penală împotriva lui Daniel Chițoiu în ianuarie 2020, la câteva săptămâni după accident. În acel eveniment tragic, un bărbat de 82 de ani și soția acestuia au murit, iar o altă persoană a fost rănită, după ce autoturismul în care se aflau a fost lovit de mașina fostului ministru, care, potrivit primelor date, ar fi intrat pe contrasens.

La momentul punerii sub acuzare, Daniel Chițoiu a refuzat să facă declarații în fața anchetatorilor și a negat că ar fi vorbit la telefon în timpul accidentului.

Fostul ministru a fost trimis în judecată în august 2020.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunțat joi că proiectul acordului privind garanțiile de securitate dintre Ucraina și Statele Unite se află „în esență gata” și mai are nevoie doar de o aprobare din partea președintelui Donald Trump.

Declarația a venit după un summit organizat la Paris, marți, pe 6 ianuarie, la care au participat reprezentanți europeni, americani și ucraineni, scrie Kyiv Independent.

În urma întâlnirii, Ucraina, Franța și Marea Britanie au semnat o declarație de intenție pentru o posibilă desfășurare, după război, a unei forțe multinaționale pe teritoriul ucrainean.

În ultimele săptămâni, Kievul și Washingtonul au lucrat separat la documentul privind garanțiile de securitate oferite de SUA și la un cadru mai larg pentru încheierea războiului declanșat de Rusia.

„Au fost abordate și probleme complexe din cadrul de bază pentru încheierea războiului, iar partea ucraineană a prezentat posibile opțiuni pentru finalizarea acestui document”, a declarat Zelenski pe rețelele de socializare.

Președintele ucrainean a menționat aspecte sensibile precum chestiunile teritoriale și controlul centralei nucleare de la Zaporijia, aflată sub ocupație rusească.

„Înțelegem că partea americană va interacționa cu Rusia și așteptăm feedback cu privire la disponibilitatea reală a agresorului de a pune capăt războiului.”, a mai spus Zelenski,

După întâlnirea cu Donald Trump în Florida, la finalul lunii decembrie, Zelenski a spus că garanțiile de securitate oferite de SUA ar urma să fie valabile timp de 15 ani, cu opțiunea unei prelungiri.

În paralel cu aceste discuții de pace, Rusia continuă atacurile asupra Ucrainei, cu un mare impact asupra infrastructurii energetice, în condițiile de vreme extrem de scăzută.

În ultimele zile, au fost vizate capitale regionale din estul și sudul țării, iar regiunile Dnipropetrovsk și Zaporijia au rămas aproape complet fără electricitate în seara de 7 ianuarie.

„Este necesar ca presiunea asupra Rusiei să continue să crească cu aceeași intensitate ca și activitatea echipelor noastre de negociere. Fezabilitatea viitoarelor garanții de securitate trebuie dovedită de capacitatea partenerilor noștri de a exercita o presiune eficientă asupra agresorului chiar în această etapă.”, a spus Zelenski.

„Încurajăm actualul nostru guvern (groenlandez) să poarte un dialog cu guvernul SUA fără Danemarca. Deoarece Danemarca antagonizează atât Groenlanda, cât și SUA prin medierea lor”, a declarat pentru Reuters, Pele Broberg, liderul partidului de opoziție, Naleraq, care susține independența Groenlandei. 

Naleraq a obținut 25% din voturi la ultimele alegeri și a devenit cea mai mare formațiune de opoziție. Partidul explorează posibilitatea unei „asocieri libere” cu SUA, care ar presupune sprijin și protecție militară americană fără transformarea Groenlandei într-un stat american. 

Declarațiile vin după ce președintele Trump a relansat ideea preluării Groenlandei, propunere făcută și în decursul primului său mandat la Casa Albă. 

Insula, situată între Europa și America de Nord, reprezintă pentru SUA, atât un punct strategic militar, cât și economic, întrucât resursele sale minerale sunt văzute ca o alternativă la dependența de China. 

Groenlanda este un teritoriu autonom în cadrul Regatului Danemarcei, cu propriul parlament și guvern, politica externă și apărarea rămân sub controlul autorităților de la Copenhaga. 

Ministrul de externe al Groenlandei, Vivian Motzfeldt, a respins ideea negocierilor directe cu Washingtonul, afirmând: „Trebuie să respectăm legea și avem reguli pentru rezolvarea problemelor din Regat”. 

Privind viitoarele negocieri cu oficialii americani, Motzfeldt a spus: „Cea mai mare speranță a mea este ca întâlnirea să ducă la o normalizare a relației noastre”. 

Miercuri, secretarul de Stat, Marco Rubio, a declarat că se va întâlni săptămâna viitoare cu oficiali din Danemarca pentru a discuta despre Groenlanda. 

Potrivit Casei Albe, administrația Trump analizează „o gamă de opțiuni” pentru a aduce Groenlanda sub control american, iar folosirea armatei SUA „este mereu o opțiune”. 

Decizia a fost luată joi de Comitetul Județean pentru Situații de Urgență Bistrița-Năsăud, convocat în contextul condițiilor meteorologice nefavorabile prognozate pentru următoarele 24–48 de ore.

„În urma analizării situației operative și a evaluării riscurilor generate de evoluția fenomenelor meteorologice, s-a hotărât suspendarea cursurilor cu prezență fizică în toate unitățile de învățământ de pe raza municipiului Bistrița, pentru data de 9 ianuarie 2026”, a anunțat Prefectura Bistrița-Năsăud.

Conform unei avertizări Cod galben, emisă de ANM, sunt anunțate precipitații predominant sub formă de ninsoare, depunerea unui strat de zăpadă, formarea poleiului, intensificări ale vântului, temperaturi scăzute și condiții de ger. Avertizarea este valabilă în intervalul 8 ianuarie, ora 10:00 – 10 ianuarie, ora 10:00.

Măsura a fost adoptată cu scopul protejării siguranței elevilor, cadrelor didactice și a personalului auxiliar, precum și pentru prevenirea situațiilor de risc generate de condițiile meteo severe, susțin autoritățile.

Documentul, transmis pe diverse canale neoficiale, ar fi folosit nu ca demers de avertizare publică, ci ca instrument de presiune, potrivit informațiilor prezentate în clip. Postarea susține că în spatele materialului s-ar afla Marian Goleac, numit drept posibilul artizan al documentului tip „Armaghedon”.

Conform surselor invocate, acesta ar fi orchestrat colectarea și distribuirea raportului, folosindu-l ca pârghie în negocieri, scrie Gândul.

Explicațiile menționează o metodă cunoscută în administrație: documente anonime, lipsite de semnătură și de dovezi publice, distribuite selectiv astfel încât să creeze confuzie și tensiune. Scopul nu ar fi clarificarea situațiilor semnalate, ci blocarea deciziilor sau influențarea lor prin presiune indirectă.

Conform informațiilor vehiculate în mediul administrativ, miza ar atinge zona contractelor și a banilor publici. Materialul ar fi folosit pentru a înclina balanța în zona decizională, mai degrabă decât pentru a expune nereguli.

În postare este formulată și o întrebare care a circulat printre funcționari: de ce își ascunde identitatea cineva care declară că „vrea binele public”. Răspunsul avansat de sursele citate este că anonimatul ar funcționa ca pârghie, întrucât presiunea este mai eficientă atunci când emițătorul nu apare în prim-plan.

După cinci ani, Emma Răducanu, locul 29 mondial, se întoarce la Cluj, acolo unde a obținut prima victorie din carieră pe un tablou principal WTA, la scurt timp după succesul său răsunător de la US Open 2021.

Ediția a șasea a turneului aduce la Cluj și alte jucătoare de top mondial, inclusiv o fostă câștigătoare a trofeului. Sorana Cîrstea, aflată într-o perioadă bună a carierei, cu o revenire în top 50 mondial și o nominalizare la „Comeback of the Year” revine la Cluj-Napoca pentru o nouă participare, după ce a declarat că s-a simțit excelent în fața publicului din Btarena.

Anastasia Potapova, câștigătoarea trofeului Transylvania Open în 2025 revine și ea pe terenul din Cluj pentru a-și apăra titlul.

Tabloul principal va include și alte jucătoare românce, precum Jaqueline Cristian, Ana Bogdan și Gabriela Ruse, toate aflate într-un parcurs ascendent. Jaqueline Cristian a încheiat anul trecut pe cel mai bun loc al carierei, 39 WTA, în timp ce Gabriela Ruse a revenit în top 100, pe locul 83, după ce a câștigat turneul de la Trnava.

„Aducem din nou la Cluj-Napoca un turneu de tenis de top, cu un tablou principal puternic, care reunește jucătoare de clasă mondială și multe sportive românce ce merită din plin susținerea publicului. Revenirea Emmei Raducanu după cinci ani ne bucură în mod special, mai ales știind cât de iubită este în România. Ne onorează faptul că suntem un turneu la care jucătoarele aleg să revină an de an – pentru atmosferă, pentru condițiile excelente și pentru publicul extraordinar din BTarena. În acest an, am investit și mai mult în experiențele din afara terenului, pentru ca turneul să fie o experiență completă atât pentru public, cât și pentru jucătoare”, a declarat Patrick Ciorcilă, directorul turneului Transylvania Open.

Meciurile se vor disputa, ca de obicei, indoor, pe două terenuri de suprafață hard.

32 de jucătoare la simplu și 16 echipe la dublu vor juca pentru marele trofeu. Valoarea totală a premiilor turneului de la Cluj-Napoca este de 283 347 de dolari.

• Sâmbătă, 31 ianuarie: 8 meciuri calificări simplu;

• Duminică, 1 februarie: 4 meciuri calificări simplu + 3 meciuri tur 1 simplu + 2 meciuri tur 1 dublu;

• Luni, 2 februarie: 6 meciuri tur 1 simplu + 2 meciuri tur 1 dublu;

• Marți, 3 februarie: 7 meciuri tur 1 simplu + 3 meciuri tur 1 dublu;

• Miercuri, 4 februarie: 8 meciuri tur 2 simplu + 1 meci tur 1 dublu + 1 meci sferturi dublu;

• Joi, 5 februarie: 4 meciuri sferturi simplu + 3 meciuri sferturi dublu;

• Vineri, 6 februarie: 2 semifinale simplu + 2 semifinale dublu;

• Sâmbătă, 7 februarie: finala de dublu și finala de simplu.

Accesul publicului este gratuit în primele două zile – sâmbătă, 31 ianuarie, și duminică, 1 februarie – pe baza biletelor cu valoare zero, care pot fi rezervate online sau ridicate direct de la intrare.

Pentru celelalte meciuri, organizatorii au decis menținerea prețurilor identice cu cele de anul trecut.

Radu Miruță a explicat că există două componente ale costurilor de zbor, respectiv costurile directe și cele indirecte. Ministrul a oferit cifre exacte pentru a contracara ceea ce a numit o dimensiune mare de dezinformare apărută în spațiul public după ce șeful statului a rămas blocat în Franța din cauza condițiilor meteo.

„Acum, referitor la costuri, că și aici am auzit o dimensiune mare de dezinformare, am verificat punctual, există două componente a acestor costuri de zbor, o componentă a costurilor directe, care pentru zborul la Paris de acum 3 sau 4 săptămâni, care am zburat și eu împreună cu domnul președinte Nicuşor Dan, costurile directe pentru penultimul zbor la Paris, că pentru acesta încă nu a venit factura, au fost de 6720 de euro. Și asta înseamnă combustibilul, taxele de aeroport, diurna piloților”, a declarat ministrul Apărării.

Acesta a detaliat și partea de cheltuieli indirecte care presupune mentenanța aeronavei, precizând că, dacă se scoate din calcul amortizarea aparatului de zbor pe care România îl deține deja, costurile rămân la 2630 de euro pe ora de zbor.

Potrivit oficialului, întreaga misiune de transport a președintelui la Paris a ajuns la un total de aproximativ 30.000 de euro.

„Doar ca o idee, să puteți face o comparație, regimul fostei administrații prezidențiale, am verificat, și în anul 2023-2024, un zbor tot până la Paris, a costat de șase ori mai scump. Raportat la prețurile de atunci. Dacă s-ar indexa prețurile de atunci cu prețurile de acum, probabil că diferența ar fi mai mare. Deci informația conform căreia avionul a avut o problemă. Conform căreia costurile sunt mai mari decât închirierea unei alte aeronave din mediul privat. Sunt informații complet neadevărate”, a conchis Radu Miruță.

Conferința de presă a avut loc după ce președintele Nicușor Dan a rămas blocat pe aeroportul din Paris începând de marți, timp de aproape 24 de ore, din cauza ninsorilor care au împiedicat decolarea aeronavei militare Spartan. Șeful statului a explicat anterior că alegerea acestui tip de transport a fost motivul reducerii de 30 de milioane de lei de la Administrația Prezidențială, deși zborul a implicat și inconveniente, precum lipsa comunicațiilor timp de peste patru ore. Aeronava C-27J Spartan a aterizat în cele din urmă la București miercuri seară, în jurul orei 20:00.

Iulia Timoșenko, fost prim-ministru al Ucrainei și lidera fracțiunii Batkivșcina din Rada Supremă, a cerut blocarea discuțiilor privind organizarea alegerilor prezidențiale în timpul legii marțiale. Ea spune că astfel de dezbateri pot servi intereselor inamicului.

Declarațiile au fost făcute joi, la o reuniune parlamentară în care au fost discutate regulile privind organizarea alegerilor pe durata războiului și după acesta. Ea susține că discuțiile despre alegeri în plin război nu sunt motivate democratic, ci au drept scop destabilizarea internă.

„Mi se pare că în spatele acestui șantaj legat de organizarea alegerilor în timp de război se află inamicul nostru. Cred că dedicăm prea mult timp acestui subiect și avem nevoie de un răspuns politic clar”, a spus Timoșenko, citată de Interfax-Ukraine.

Fostul premier a propus elaborarea unui document parlamentar oficial care să explice, din punct de vedere juridic, de ce organizarea alegerilor este imposibilă sub lege marțială. Documentul ar urma să funcționeze atât ca argument legal, cât și ca poziție politică unitară a Parlamentului ucrainean.

Timoșenko a atras atenția liderilor politici că astfel de discuții pot alimenta tensiuni interne și riscă să dezbine țara în plin război. „Nu exclud ca, dacă nu ne pot învinge pe front, să încerce să semene discordie și haos în interiorul țării pentru a ne slăbi”, a spus ea, referindu-se la adversarii Ucrainei.

În opinia sa, disputele politice interne generate de tema alegerilor ar putea fi exploatate de adversari pentru a-și atinge obiectivele militare. „Inamicul va profita de aceste conflicte pentru a continua să ne ocupe teritoriile. Toate aceste riscuri trebuie asumate și explicate clar într-o declarație parlamentară”, a subliniat Timoșenko.

Miruță a explicat deciziile luate care au dus la blocarea președintelui României, Nicușor Dan, în Franța timp de aproape 24 de ore.

„Aeronava nu a decolat de la București spre Paris marți seara, așa cum a fost inițial programat pentru că starea meteo, condițiile meteorologice de la București, în momentul în care aeronava marți seara ar trebui să aterizeze erau sub nivelul pentru care aparatul de zbor Spartan al Ministerului Apărării este dotat să aterizeze. Și anume, dacă plafonul de nori este mai jos de 60 de metri și dacă vizibilitatea este la sub 600 de metri acest aparat de zbor nu poate ateriza, mai ales în condițiile în care la bord este președintele României. Este un aparat de zbor configurat pentru misiuni militare, aterizează și în condiții meteorologice mai proaste decât cele de minimă siguranță, însă nu se întâmplă lucrul ăsta cu președintele la bord”, a spus Miruță, joi, într-o conferință de presă.

Miruță a explicat și de ce nu a plecat aeronava miercuri dimineața din Paris. „Starea aeroportului nu a permis decolarea. Avionul a fost pregătit, avionul nu are absolut nicio problemă, însă ninsorile, cu nevoia de degivrare, cu capacitatea aeroportului de a degivra și de a elibera pista de zăpadă nu au permis rulajul pe pistă”.

Radu Miruță a mai spus că aeronava Spartan nu a aterizat marți-seara, deși în intervalul în care avionul prezidențial era programat să aterizeze pentru că nu are caracteristici tehnice care să permită aterizarea la sub plafonul de 60 de metri”, cum au avioanele comerciale.

„Sunt avioane care permit aterizarea la 0 metri plafon și la 0 metri vizibilitate. Avionul Spartan nu are aceste caracteristici”, a spus ministrul.

Ministrul Radu Miruță a mai spus că este necesar ca Administrația Prezidențială să aibă un astfel de avion. Pentru asta, ministrul de Finanțe și premierul României vor analiza în perioada imediat următoare „ce disponibilitate bugetară pentru achiziția unui astfel de avion se va putea în perioada următoare”.

Avionul C-27J Spartan care l-a adus în țară pe președintele Nicușor Dan de la Paris a aterizat miercuri seara la București, după ce delegația a fost blocată aproape 24 de ore în Franța, din cauza zăpezii..

Avionul a decolat miercuri în jurul orei 16.00 din Paris și a aterizat în jurul orei 20.00 la București.

Papa Leon al XIV-lea a avut joi o întâlnire cu cardinalii catolici din întreaga lume, în cadrul unui summit de două zile, notează Reuters.

El a cerut liderilor Bisericii să nu lase diviziunile să afecteze comunitatea de 1,4 miliarde de membri și să se concentreze pe atragerea de noi credincioși.

Papa Leon a declarat, de asemenea, că are intenția de a continua reformele începute de fostul papă Francisc, care s-a confruntat cu opoziția cardinalilor conservatori pentru a face Biserica mai incluzivă, prin acceptarea catolicilor homosexuali și dezbateri privind hirotonisirea femeilor.

La începutul summitului cu ușile închise de miercuri, papa a spus că Biserica va crește doar dacă mesajul său transmite iubirea lui Dumnezeu pentru toți, potrivit declarațiilor publicate de Vatican.

„Numai iubirea este demnă de încredere; numai iubirea este credibilă. În timp ce unitatea atrage, diviziunea risipește.”, a spus papa.

Massimo Faggioli, academician italian de la Trinity College Dublin, care monitorizează Vaticanul, a spus că papa Leon „lucrează pentru a convinge cardinalii că trebuie să lucreze împreună pentru a face ceea ce poporul catolic dorește să facă”.

Din cei 245 de cardinali la nivel mondial, 170 au participat la summitul care se încheie joi, a informat Vaticanul. Clericii au fost rugați să nu discute public despre întâlniri pentru a permite conversații sincere, a declarat purtătorul de cuvânt Matteo Bruni.

Scăderea temperaturilor va duce la o majorare semnificativă a consumului zilnic de gaze la nivel național, a spus Ivan.

„Săptămâna viitoare vom avea temperaturi negative cu aproximativ 1–3 grade Celsius, ceea ce va cauza o creștere a consumului de gaze naturale la nivel național cu aproximativ 20%, până la 57–58 de milioane de metri cubi pe zi”.

Ivan a precizat că România are în prezent un nivel ridicat de gaze înmagazinate, peste media europeană.

„România are aproximativ 70% din capacitatea de depozitare a gazelor naturale, mult peste media europeană, care este în acest moment de aproximativ 50%”.

Ministrul Energiei a mai spus că autoritățile au început din timp coordonarea cu operatorii din sector pentru a asigura continuitatea furnizării. În acest context, au fost mobilizați toți operatorii din domeniu, de la producție și transport, până la distribuție.

„Am mobilizat operatorii de producție, transport și distribuție de energie electrică, precum și operatorii de transport și distribuție de gaze, pentru a ne asigura că în această perioadă vor fi suficiente gaze în casele românilor și în instituțiile publice”.

Ivan a subliniat că România are capacitatea de a acoperi necesarul zilnic atât din producția internă, cât și din depozite și importuri.

„România poate extrage din depozite aproximativ 24-25 de milioane de metri cubi de gaze naturale pe zi. Avem o producție de peste 21–22 de milioane de metri cubi, iar cu un buffer foarte mic ne putem alimenta și din import”.

Ministrul a menționat și o scădere temporară a producției Romgaz, care nu afectează însă echilibrul pieței.

„Am avut o discuție cu colegii de la Romgaz. În urmă cu două zile a existat o scădere procentuală de aproximativ 0,5% a producției, din cauza unei scăderi de tensiune la un punct de extracție, însă în acest moment se lucrează la capacitate și nu ne așteptăm la perturbări pe piața gazelor”.

„Am anticipat această situație și suntem pregătiți pentru a face față fără a avea perturbări în furnizarea de gaze naturale și energie electrică”, a subliniat ministrul Energiei.

Potrivit ISU BIF, pompierii intervin pentru stingerea unui incendiu produs la pe strada Apolodor, la Ministerul de Finanțe.

Fumul a fost observat la acoperiș.

Pompierii au stabilit că ard deșeuri într-un canal tehnologic.

Incendiul s-a manifestat pe o suprafață de 10 mp. Nu s-a impus evacuarea personalului din clădire.

Incendiul a fost stins.

Candidații trebuie însă să fie conștienți că locul de muncă este „intens” și insula are „foarte puține” resurse.

Idilica insulă Great Blasket, un paradis al faunei sălbatice, nu are rezidenți permanenți din 1953, dar asta nu înseamnă că îngrijitorii nu vor avea de lucru, scrie Express.

Sarcinile îngrijitorilor vor include supravegherea a trei cabane de vacanță, curățenie și vopsire, îngrijirea oaspeților cazați peste noapte și servirea ceaiului și cafelei, precum și gestionarea activităților zilnice.

Anunțul precizează: „Căutăm un duo harnic, responsabil și de încredere, care să aibă abilități interpersonale și inițiativă. Vă rugăm să rețineți că acesta nu este un job de vacanță. Sezonul poate fi FOARTE aglomerat și veți fi pe picioare aproape toată ziua”.

Anunțul reiterează natura intensă a postului, menționând că insula poate fi „foarte aglomerată”, calificând jobul ca fiind „intens””, iar îngrijitorii trebuie să recunoască că locația dispune de „foarte puține” resurse.

Candidații selectați vor călători pe insulă în ultima săptămână a lunii martie, sezonul fiind între 1 aprilie și mijlocul lunii octombrie, în funcție de condițiile meteorologice.

Zilele libere sunt determinate de vreme. O perioadă de vreme rea care durează câteva zile ar putea însemna că nu se navighează. Asta în timp ce patru săptămâni consecutive de soare ar putea însemna o perioadă „intensă” pentru îngrijitori.

Slujba are și avantaje. Îngrijitorii se vor bucura, pe lângă salariu, de masă și cazare. Alcoolul și articolele de toaletă nu fac parte din cumpărăturile zilnice.

Candidații norocoși vor dormi într-un dormitor deasupra cafenelei și vor folosi bucătăria locului. Anunțul recunoaște că „lucrările generale de bricolaj sau întreținere” sunt încurajate în cazul unei perioade îndelungate de vreme rea sau de zile libere.

Despre Insula Great Blasket

O „zonă specială de conservare”, insula se întinde pe patru mile și are o suprafață de peste 1.100 de acri. Nelocuită din 1953, insula Great Blasket era una dintre cele mai îndepărtate zone vorbitoare de irlandeză din Corca Dhuibhne.

Una dintre atracțiile insulei este fauna sălbatică. Vizitatorii ar putea avea șansa de a observa specii precum delfinii Risso, delfinii comuni și delfinii cu bot gros, precum și rechini pelagici, foci cenușii și balene.

Insula găzduiește o mare varietate de păsări, inclusiv sulițe, puffini, rândunele arctice, guillemots și cormorani.

Potrivit ministrului, aproximativ 95.000 de locuințe au fost afectate inițial, însă majoritatea au fost reconectate în ultimele zile.

„Vreau să le mulțumesc tuturor echipelor care au fost în teren în aceleași zile, inclusiv noaptea, prin ger și frig, pentru a remedia situația celor 95.000 de locuințe care au fost deconectate de la furnizarea energiei electrice din țara noastră”, a spus Ivan, la finalul Comandamentului Energetic Național, convocat în contextul fenomenelor meteo din această perioadă.

Ministrul a precizat că, în prezent, mai sunt nealimentate 11.250 de locuințe, în special în județele Alba, Maramureș și Moldova, din cauza accesului dificil și a condițiilor meteo extreme.

Pentru remedierea avariilor, autoritățile au mobilizat un număr mare de echipe și utilaje. „Au fost 5.288 de intervenții ale echipajelor, în total 341 de echipe mobilizate în teren, aproape 1.000 de oameni, utilaje de deszăpezire, autospeciale și drone, în zone cu un grad foarte ridicat de dificultate a accesului”.

„Suntem încă în acest final de săptămână în care meteorologii anunță primele avertizări meteo în cea mai mare parte a țării, iar echipele sunt mobilizate la maximum”.

Bogdan Ivan a dat asigurări că toate echipele rămân în teren până la reconectarea tuturor locuințelor afectate.

Meteorologii au emis o informare meteo valabilă de joi până sâmbătă, la ora 10:00, care vizează ninsori, viscol, intensificări ale vântului și o răcire accentuată a vremii în cea mai mare parte a țării. Va ninge în zonele montane, în vestul, nordul și centrul țării, iar în sud și sud-est sunt prognozate precipitații mixte și ploi, cu depuneri de polei pe arii restrânse. Temperaturile vor coborî accentuat, cu minime de până la -15 grade în mai multe regiuni, iar în zonele montane și în jumătatea de nord a țării va fi ger, context în care autoritățile au emis mai multe avertizări Cod galben și Cod portocaliu.

Banca Națională a României a anunțat joi că presiunea dobânzilor la creditele în lei începe să se reducă, după ce ratele au crescut constant în 2025. Principalul indicator care influențează ratele la creditele noi, IRCC, va fi mai mic începând din primăvara acestui an.

Concret, IRCC va ajunge la 5,68% în primul trimestru din 2026. Indicele, calculat de BNR pe baza dobânzilor la care băncile se împrumută între ele, este folosit la calculul ratelor pentru creditele în lei contractate după luna mai 2019. În ultimul trimestru din 2025, IRCC a fost 6,06%, cel mai ridicat nivel de până acum.

„Indicele de referinţă IRCC va începe să scadă în primul trimestru din 2026 la 5,68%”, au transmis oficialii BNR.

Un IRCC mai mic înseamnă rate ușor mai mici, însă efectul nu se vede imediat și diferă de la un credit la altul, în funcție de sumă și de partea fixă a dobânzii stabilite de bancă.

Dacă dobânzile dintre bănci se mențin pe un trend descendent, scăderea ar putea continua și în lunile următoare. „Tendinţa de scădere a IRCC ar putea să continue şi în trimestrul al doilea din 2026”, arată datele BNR.

Și pentru românii cu credite mai vechi, luate înainte de luna mai 2019, există semnale de stabilizare. ROBOR, indicele folosit în acest caz, a scăzut ușor la început de an. Indicele se calculează zilnic, fiind folosit mai ales la creditele mai vechi și la împrumuturile firmelor.

Potrivit BNR, ROBOR la 3 luni este de 6,12%, iar ROBOR la 6 luni, folosit la multe credite ipotecare, a coborât la 6,25%.

Scăderea acestor indici nu aduce automat rate mai mici peste noapte, dar poate însemna un respiro pentru debitori, după o perioadă lungă în care costurile creditelor au crescut constant.

Alianța pentru Unirea Românilor a anunțat joi, printr-un comunicat, că a depus în Parlament proiectul de lege care propune ca anul 2026 să fie declarat „Anul Statelor Unite ale Americii în România”.

Inițiativa partidului vine în contextul împlinirii a 250 de ani de la adoptarea Declarației de Independență a Statelor Unite ale Americii.

Potrivit reprezentanților AUR, proiectul urmărește marcarea la nivel național a unui an special, dedicat întăririi parteneriatului strategic dintre România și Statele Unite.

Conform comunicatului, mișcarea pe care partidul dorește să o instituie vine „într-un context internațional în care valorile libertății, democrației autentice și libertății de exprimare sunt tot mai des puse sub presiune.”.

Legea propusă prevede organizarea pe durata anului 2026 a unor conferințe, dezbateri publice, evenimente culturale, academice și educaționale. De asemenea, sunt prevăzute acțiuni de diplomație publică, cu scopul de a susține cooperarea româno-americană și principiile democratice.

Inițiativa include și posibilitatea ca Societatea Română de Radiodifuziune și Societatea Română de Televiziune să acorde, la solicitare, până la 1% din timpul de emisie pentru materiale realizate în cadrul „Anului Statelor Unite ale Americii în România”, se arată în comunicat.

Proiectul de lege va intra în dezbaterea Parlamentului României și va urma pașii prevăzuți de procedurile constituționale și legislative aflate în vigoare.

În primul comunicat transmis luni, AUR a afirmat că legătura dintre România și Statele Unite este „esenţială” pentru menținerea suveranității naționale. Partidul mai susține că „orice decizie majoră adoptată de Bucureşti trebuie consultată în primul rând cu Washington-ul”.

Partidul AUR declară că rolul Statelor Unite a devenit dominant pe plan internațional în ultimii ani.

„Sub conducerea președintelui Donald Trump, considerat în 2026 cel mai important lider politic la nivel global, influența americană s-a făcut resimțită atât pe scena internațională, cât și în relația cu Uniunea Europeană”, se arată în comunicatul de presă al AUR, prin care partidul propune ca anul 2026 să fie declarat „Anul Americii în România”.

Poziția partidului AUR a venit după capturarea președintelui Venezuelei, Nicolas Maduro, în vârstă de 63 de ani, în urma unei operațiuni desfășurate de forțele speciale americane.

Maduro s-a aflat la conducerea Venezuelei timp de peste zece ani, interval în care țara a trecut printr-un proces accentuat de autoritarism și printr-un declin al nivelului de trai al populației.