MediaFax.ro

Invitat vineri la emisiunea Off the Record de la MEDIAFAX, Dan Dungaciu a explicat că România ar trebui să își coordoneze politica de securitate cu Washingtonul și nu cu Bruxelles-ul, în ceea ce privește conflictul din Ucraina.

Dungaciu: România trebuia să consulte SUA

Întrebat dacă AUR ar fi cerut activarea Articolului 4 din Tratatul NATO după incidentele cu drone căzute pe teritoriul României, Dungaciu a spus că partidul ar fi procedat diferit și s-ar fi consultat mai întâi cu Statele Unite în privința poziției față de războiul din Ucraina.

„Noi spunem că suntem parteneri strategici cu americanii, dar nu avem nicio discuție serioasă de securitate cu americanii. Eu cred că, pe chestiunea Ucrainei, România trebuia să se consulte cu americanii și să aibă o discuție foarte sinceră cu Washingtonul”, a declarat politicianul AUR.

Potrivit lui Dungaciu, înaintea unei discuții despre Articolul 4, Bucureștiul ar fi trebuit să își coordoneze poziția cu Washingtonul, având în vedere diferențele dintre abordarea americană și cea europeană față de conflictul din Ucraina. El susține că România continuă să urmeze linia promovată de principalele capitale europene, în timp ce Statele Unite au o viziune diferită asupra modului în care ar trebui gestionat conflictul.

„Dacă te uiți la sondajele din România, 70% dintre români susțin relația strategică cu Statele Unite. Dar noi nu vorbim cu americanii pe aceste teme”, a afirmat Dungaciu.

România și-a asumat la B9 „integritatea teritorială a Ucrainei”

Liderul AUR a invocat declarația finală adoptată la summitul B9 – grupul celor nouă state de pe flancul estic al NATO – despre care spune că reflectă în continuare viziunea administrației Biden asupra conflictului.

„Credeți că ambasadorul american nu a văzut că în declarația finală a B9 – la care nu s-au dus nici francezii, nici germanii – scrie că noi luptăm pentru democrația, suveranitatea și integritatea teritorială a Ucrainei? Noi ne-am asumat asta la B9!”, a afirmat Dungaciu.

El a explicat că formularea privind integritatea teritorială a Ucrainei implică susținerea revenirii Kievului la toate teritoriile recunoscute internațional.

„Când vorbești despre integritatea teritorială a Ucrainei, asta înseamnă că trebuie să îi scoți pe ruși din Crimeea”, a afirmat liderul AUR.

„Vorbim încă în paradigma Biden”

Dungaciu consideră că România continuă să promoveze obiective formulate în perioada administrației Biden, în timp ce administrația președintelui Donald Trump are o abordare diferită față de conflict.

„Continuăm să vorbim în paradigma administrației Biden. Toată viziunea noastră de securitate este încă una construită în perioada Biden”, a declarat el.

Potrivit acestuia, diferența poate fi observată și în mesajele transmise de actuala administrație americană către aliații europeni.

„Între timp a avut loc summitul NATO de la Haga, unde mesajul a fost altul: statele europene își asumă în mod suveran sprijinul pentru Ucraina. Fiecare stat decide singur ce vrea să facă”, a explicat Dungaciu.

AUR: Coordonarea strategică ar trebui să vină de la Washington

În opinia liderului AUR, România ar trebui să își armonizeze poziția privind Ucraina cu cea a Statelor Unite.

„Noi, AUR, am fi mers la Washington și am fi discutat deschis. Am fi spus că vrem să ne asumăm poziția americană în problema Ucrainei. Coordonarea strategică ar trebui să vină de la Washington”, a declarat Dan Dungaciu.

„Ne aflăm într-o perioadă în care incidentele de securitate încep să se înmulțească. În mod natural, ele alimentează un sentiment de incertitudine în spațiul public. De aceea, este foarte important ca nivelul vigilenței instituțiilor statului să crească la pachet cu asumarea responsabilității din partea factorilor de decizie. Acest lucru trebuie făcut în paralel cu o comunicare mai eficientă și clară, care să nu lase loc apariției unor teorii conspiraționiste”, a scris Tomac pe Facebook. Acesta le transmite românilor să aibă încredere că instituțiile vor funcționa „așa cum trebuie și că singura preocupare este siguranța cetățenilor noștri. Mă bucură faptul că autoritățile au intervenit pentru izolarea zonei din Portul Constanța și nu au existat victime. Cu cât vom avea mai repede un Guvern cu puteri depline, care să poată gestiona integrat astfel de situații, cu atât mai bine”.

Potrivit autorităților de la Kiev, partea ucraineană a transmis informațiile necesare Forțelor Navale Române pentru a preveni eventuale victime în rândul populației civile. Ucrainenii susțin că incidentul s-a produs în timpul îndeplinirii unor misiuni în Marea Neagră.

Anunțul vine în contextul incidentului de vineri, 5 iunie, din Portul Constanța, unde o dronă maritimă descoperită în Portul Civil Constanța, în apropierea sediului Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare, s-a autodetonat în jurul orei 10:30. Ministerul Apărării Naționale a transmis că nu au fost înregistrate victime, iar zona fusese deja securizată și izolată de SRI, Garda de Coastă și MApN.

MApN a precizat că drona era „de tipul celor folosite în războiul din Ucraina”, dar că obiectul nu făcea parte din dotarea Armatei României și nu fusese implicat în exercițiile recente desfășurate de România în zona Mării Negre. Cazul este cercetat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța.

Într-o comunicare ulterioară, MApN a anunțat că a fost informat la ora 06:20 despre prezența unei drone maritime în Dana 78 a portului Constanța și că ambarcațiuni și elicoptere ale ministerului supraveghează zona. Autoritățile au subliniat că situația este în dinamică.

 

Invitat, vineri, la emisiunea „OFF the Record” de la MEDIAFAX, prim–vicepreședintele AUR Dan Dungaciu a declarat că „noi nu ne-am dus la consultări pentru premier Georgescu”.

El a precizat că discuția „nu a fost despre nominalizări”.

Dungaciu a explicat că AUR a făcut „o cercetare care nu era bazată pe opțiuni electorale”. Cercetarea avea aproximativ 22 de itemi, printre care „integrarea europeană, migrație, istorie, tradiție”, potrivit prim–vicepreședintelui.

Acesta a afirmat că „există o apetență spre tipul ăsta de valori”, la „un nivel de 56% în România”.

„Populația care este apropiată de tipul acesta de valori este extrem de diversă. Cu opțiuni foarte diferite. De foarte multe ori, suveraniștii sunt ca o turmă de pisici pe care încerci să-i bagi într-un țarc”, a adăugat Dungaciu.

„Sunt oameni care nu au făcut multă politică, vor să rezolve repede toate problemele, zgârie, murie, strigă, sunt tumultoși, ies în stradă. Asta e politica suveranistă”, a concluzionat politicianul.

Uniunea Europeană introduce noi reguli privind transparența salarială, măsuri care urmăresc să reducă diferențele de plată dintre femei și bărbați și să ofere angajaților mai multe informații despre salarii.

Potrivit unui comunicat oficial, noile prevederi au început să intre în vigoare în toate statele membre și schimbă modul în care companiile vor face angajări și vor comunica informațiile salariale.

Regulile apar după numeroase situații în care candidații au trecut prin mai multe etape de recrutare fără să știe salariul oferit sau au descoperit, după ani de muncă, că alți colegi erau plătiți mai bine pentru aceeași activitate.

Conform noilor reguli europene, angajatorii vor trebui „să informeze persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă cu privire la salariul de început sau la intervalul salarial în anunțul de post vacant sau înainte de interviu”.

În plus, companiile nu vor mai avea voie să îi întrebe pe candidați despre salariile pe care le-au avut la fostele locuri de muncă.

Mai multe drepturile angajaților

Noile măsuri oferă și mai multe drepturi angajaților. Aceștia vor putea solicita informații despre propriul nivel salarial, dar și despre salariile medii din companie pentru persoane care fac aceeași muncă sau o muncă de valoare egală, împărțite pe sexe.

Regulile prevăd că firmele cu cel puțin 100 de angajați vor fi obligate „să publice informații despre diferența de remunerare dintre lucrătorii de sex feminin și masculin”.

Dacă rapoartele arată o diferență salarială între femei și bărbați de minimum 5% care nu poate fi justificată, angajatorii vor trebui să facă o evaluare oficială a salariilor.

Uniunea Europeană introduce și măsuri suplimentare pentru persoanele care consideră că au fost discriminate salarial.

Potrivit noilor reguli, „lucrătorii care au suferit discriminare salarială între sexe pot primi despăgubiri”, iar angajatorii care nu respectă obligațiile de transparență vor trebui „să dovedească că nu a existat nicio discriminare salarială”.

De asemenea, statele membre ale UE vor trebui să stabilească sancțiuni pentru companiile care încalcă regulile privind egalitatea de remunerare.

Noile măsuri permit și organismelor pentru egalitate sau reprezentanților angajaților „să reprezinte lucrătorii în proceduri judiciare sau administrative”.

Principiul egalității de remunerare între femei și bărbați există în Uniunea Europeană încă din 1957, odată cu Tratatul de la Roma. Cu toate acestea, diferențele salariale continuă să existe.

În prezent, diferența medie de remunerare între femei și bărbați în Uniunea Europeană este de 11,1%.

Pentru reducerea acestei diferențe și pentru promovarea egalității de gen, Comisia Europeană a propus Directiva privind transparența salarială, care a fost adoptată în anul 2023.

Invitat vineri la Digi 24, liderului Sindicatului Liber al Navigatorilor Adrian Mihălcioiu a declarat că drona din Portul Constanța „a ajuns din greșeală doar acolo”.

El a explicat că drona putea să avanseze „către danele militare, putea să avanseze un pic către danele comerciale ale portului, chiar și în danele de la Oil Terminal, care erau foarte, foarte aproape”.

„Nu avem un sistem de supraveghere și siguranță a coastelor”

„După 4 ani încheiați de război, noi încă nu avem un sistem de supraveghere a coastelor și de siguranță a coastelor românești”, a transmis liderul sindical. „Nu avem îngrădit în zona Neptun Deep. Acolo știm că se vor extrage gaze naturale”.

„Nu trebuie foarte multe miliarde de dolari, cât are pe buget România an de an pentru apărare. Probabil că trebuie câteva sute de mii sau milioane pentru a avea un sistem de supraveghere și de distrugere a obiectelor care intră pe teritoriul și apele naționale românești”, potrivit lui Mihălcioiu.

El a adăugat că „avem cel puțin trei sisteme, trei filtre. Avem filtrul Ministrului Apărei Naționale, divizia de flotă navală acolo, în portul Constanța. Vorbim de Ministrul Apărării și Ministrul de Interne”.

„Dacă drona avea un sistem antiradar, se explică de ce nu a fost văzută”

„Prin garda de coastă, ei au o misiune de supraveghere a zonelor limitrofe portului și României. Avem Port Control, avem Autoritatea Navală Română, care supraveghează traficul de nave, intrare, ieșiri. Drona putea fi văzută. Dacă cumva a avut un sistem antiradar, atunci se poate explica de ce nu a fost văzută, depistată la timp. Dar totuși, după patru ani de zile, de ce nu avem un sistem de supraveghere prin satelit. Să poți să vezi absolut toate obiectele din zona noastră și să intervim în momentul când ele intră și ne amenință”, a concluzionat Adrian Mihălcioiu.

Într-un interviu acordat Digi24, acesta a explicat că dronele navale folosite în războiul din Marea Neagră sunt programate să se autodistrugă atunci când pierd legătura cu operatorul.

Drona navală Măgura. Sursa foto: Danylo Antoniuk / Anadolu/ABACAPRESS.COM

Potrivit generalului în rezervă, cel mai probabil drona și-a pierdut capacitatea de navigație după ce semnalul GPS a fost bruiat, iar operatorul nu a mai putut menține controlul asupra acesteia. „Cred că a fost efectiv vorba de bruierea semnalului GPS. Drona respectivă a intrat în derivă”, a explicat Dorin Toma. Acesta a precizat că astfel de sisteme sunt controlate de la distanță prin rețeaua Starlink, însă acoperirea nu este permanentă pe întreaga suprafață a Mării Negre. „Operatorul a pierdut legătura cu drona. În aceste condiții, are un sistem automat de autodistrugere”, a declarat fostul comandant NATO.

„Nu trebuia să fim luați prin surprindere”

Generalul susține că procedura de autodetonare este o caracteristică bine cunoscută a acestor drone. Motivul este simplu: împiedicarea capturării tehnologiei de către armata rusă. „Este foarte clar motivul: această tehnologie să nu intre în posesia armatei ruse”, a explicat el.

În opinia sa, după identificarea dronei în port, autoritățile ar fi trebuit să considere explozia un risc iminent. „În momentul în care a intrat în derivă și a ajuns în zona respectivă, în Portul Constanța, trebuia să ne așteptăm că poate exploda oricând. Nu știam exact când a fost setat sistemul de autodistrugere”, a afirmat Dorin Toma. Fostul militar a criticat ideea că explozia ar fi reprezentat un eveniment neașteptat. „Acesta este procedura de operare. Ar fi trebuit să ne așteptăm. Nu să fim luați prin surprindere”, a spus el.

Posibilitatea existenței mai multor drone

Dorin Toma a declarat că scenariul în care mai multe drone au ajuns în apropierea litoralului românesc este plauzibil. Potrivit acestuia, armata ucraineană folosește frecvent roiuri de drone în cadrul misiunilor navale și nu operează, de regulă, cu un singur aparat. „Armata ucraineană lansează roiuri de drone, nu lansează o singură dronă. Pot fi mai multe lansate simultan pentru aceeași misiune”, a explicat generalul.

De ce sunt greu de detectat

Una dintre întrebările ridicate după incident este modul în care drona a ajuns în Portul Constanța fără să fie observată de sistemele de supraveghere. Generalul Toma admite că detectarea unor astfel de aparate este dificilă. „Are o siluetă foarte joasă, este la nivelul mării și se deplasează cu viteze care pot ajunge la aproximativ 90 km/h”, a explicat el. Totuși, fostul comandant NATO consideră că există soluții tehnice care ar putea crește capacitatea de avertizare.

Drona navală Măgura. Sursa foto: Danylo Antoniuk / Anadolu/ABACAPRESS.COM

Acesta a menționat utilizarea platformelor aeriene, a senzorilor acustici montați pe geamanduri și a sistemelor termice în infraroșu capabile să identifice căldura emisă de motorul dronei. „Sunt senzori acustici, senzori termici și supraveghere aeriană care pot contribui la detectarea unor astfel de drone înainte ca acestea să ajungă în apropierea infrastructurii critice”, a declarat Dorin Toma.

Incidentul care a declanșat alerta în Constanța

Declarațiile fostului comandant NATO vin după incidentul produs vineri în Portul Constanța, unde o dronă maritimă a explodat într-o zonă operațională. Autoritățile au activat Planul Roșu de Intervenție, au instituit un perimetru de siguranță și au transmis un mesaj RO-ALERT prin care populația era îndemnată să evacueze zona pe o rază de un kilometru și să se adăpostească în spații protejate. Ancheta privind originea dronei și circumstanțele exacte ale exploziei este în desfășurare.

Potrivit unei informări transmise comunității portuare, accesul în cele două porturi a fost suspendat pentru toate persoanele, autovehiculele și mijloacele de transport.

„Nu se permite intrarea în Portul Constanța Nord și Portul Constanța Sud a niciunei persoane, autovehicul sau mijloc de transport”, se arată în notificarea transmisă operatorilor portuari.

Autoritățile precizează însă că este permisă ieșirea din port a persoanelor și autovehiculelor care se află deja în incinta portuară.

Totodată, toți operatorii economici, agenții economici și utilizatorii portuari au obligația de a respecta măsurile dispuse de structurile de securitate și de autoritățile competente.

Reprezentanții Administrației Porturilor Maritime au precizat că restricțiile rămân în vigoare până la transmiterea unor noi informații.

Nivelul 3 reprezintă cel mai ridicat nivel de securitate prevăzut de reglementările internaționale privind protecția facilităților portuare și este instituit atunci când există sau este considerată probabilă producerea unui incident de securitate. În astfel de situații sunt aplicate măsuri excepționale pentru protejarea infrastructurii și a persoanelor aflate în zonele vizate.

Potrivit acestuia, nu au fost raportate victime.

„Momentan am activat Planul Roșu de Intervenție. Nu este nicio victimă”, a afirmat prefectul.

Autoritățile au transmis și un mesaj RO-Alert pentru evacuarea populației din apropierea zonei afectate. „S-a dat mesaj RO-Alert pentru evacuarea zonei, pentru prevenție. Un kilometru în zona costieră, în jurul portului”, a precizat prefectul.

Două elicoptere verifică zona

Prefectul a explicat că măsura evacuării a fost luată pentru a permite verificarea întregii zone și eliminarea oricărui risc suplimentar. Este vorba despre câteva ore, pentru verificarea zonei cu elicopterul Black Hawk de la Tulcea și cu elicopterul SMURD de la Constanța.

Potrivit prefectului, verificările urmăresc să stabilească dacă mai există și alte drone maritime sau dispozitive similare în apropierea Portului Constanța.

Picoiu a recomandat populației să respecte instrucțiunile transmise de instituțiile responsabile și să evite zona până la finalizarea operațiunilor.

„Momentan să asculte autoritățile și mesajul autorităților. Să se autoevacueze, tot în liniște”, a declarat prefectul.

O hală și o navă au fost avariate

În urma exploziei au fost înregistrate pagube materiale. „A fost afectată o hală și o navă”, a precizat prefectul.

Acesta a descris explozia drept una puternică, resimțită în mai multe zone ale municipiului Constanța. „A fost o explozie resimțită în tot municipiul Constanța”, a spus el.

Potrivit autorităților, situația este în prezent sub control, iar în perimetrul evacuat au rămas doar echipele implicate în intervenție și în cercetarea incidentului.

„Situația momentan este sub control”, a declarat prefectul.

Verificările continuă pentru stabilirea tuturor circumstanțelor producerii exploziei.

Există informații că au fost cinci drone

Prefectul a declarat pentru G4Media că autoritățile române au fost informate de către partea ucraineană că în zonă ar fi fost observate cinci drone. Potrivit acestuia, una dintre acestea a explodat în Portul Constanța, o alta pe teritoriul ucrainean, iar alte trei sunt căutate în prezent.

„Informația de la partea ucraineană este că au fost cinci drone. Una a explodat în Portul Constanța, una pe partea ucraineană și trei drone sunt căutate în prezent pentru a preveni alte probleme”, a afirmat Picoiu.

 

Președintele României, Nicușor Dan, a reacționat joi după explozia unei drone marine în Portul Constanța, spunând că autoritățile au intervenit rapid pentru evacuarea preventivă a zonei și pentru protejarea populației.

Șeful statului a precizat, într-o postare publicată pe pagina sa de X, că a fost informat despre incident în timp ce se deplasa spre Muntenegru.

„În drum spre Muntenegru, am fost informat despre explozia unei drone marine în Portul Constanța. Forțele de ordine și structurile de securitate au acționat prompt și au evacuat preventiv zona înainte de explozie, iar până în prezent nu sunt indicii că ar fi existat victime”, a transmis Nicușor Dan.

Acesta a declarat că principala preocupare a autorităților a fost siguranța oamenilor și protejarea infrastructurii din port.

„Prioritatea a fost și rămâne protejarea vieților omenești și securitatea infrastructurii portuare”, a declarat acesta.

„Sunt în curs de analiză circumstanțele în care drona a ajuns în port și eventualele riscuri suplimentare, iar autoritățile direct responsabile vor comunica pe măsură ce ancheta avansează”, a mai spus președintele.

Nicușor Dan a precizat, de altfel, că acesta este al doilea incident important de securitate petrecut în această săptămână pe litoralul românesc, după descoperirea unei mine marine între Vama Veche și 2 Mai, la care se adaugă și incidentul recent de la Galați.

„Acesta este al doilea incident de securitate semnificativ din această săptămână pe litoralul românesc, după descoperirea unei mine marine între Vama Veche și 2 Mai, care se adaugă incidentului de la Galați”, a explicat șeful statului.

Președintele a corelat aceste incidente cu războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei, afirmând că situația de securitate din regiune rămâne una problematică.

„Cu un conflict militar la graniță, este evident că mediul de securitate în care ne aflăm este unul sensibil, motiv pentru care ne vom menține un nivel ridicat de vigilență. Astfel de situații deosebit de grave sunt consecințele directe ale războiului de agresiune declanșat de Rusia împotriva Ucrainei”, a transmis Nicușor Dan.

„Ca stat membru NATO, cu ieșire la Marea Neagră, vom continua să cooperăm strâns cu aliații noștri și vom lua toate măsurile necesare pentru a proteja cetățenii și interesele naționale”, a scris acesta.

Despre ce este vorba

Vineri, o dronă maritimă s-a autodetonat în apropierea terminalelor petroliere, iar autoritățile au activat Planul Roșu de intervenție și au emis mesaj Ro-Alert pentru populație.

Potrivit șefului DSU, Raed Arafat, există posibilitatea să mai fie și alte drone în zonă, motiv pentru care două elicoptere efectuează misiuni de recunoaștere.

Drona maritimă care a fost descoperită în această dimineață, 5 iunie, în Portul Civil Constanța, în apropiere de sediul Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare, s-a autodetonat, în jurul orei 10.30, fără a produce victime.

Zona era deja securizată și izolată de forțe ale Serviciului Român de Informații, Gărzii de Coastă și Ministerului Apărării Naționale, obiectul fiind, la acea oră, în curs de evaluare și de punere în siguranță.

Publicația notează că România trece frecvent prin crize guvernamentale și că, pe 5 mai, căderea coaliției conduse de Ilie Bolojan a devenit inevitabilă.

Sursa citată apreciază că popularitatea fostului premier a scăzut drastic din cauza austerității economice, iar votul de neîncredere a urmat firesc.

„În ciuda faptului că Nicușor Dan a subliniat importanța dialogului politic, el a solicitat totuși formarea guvernului unui prim-ministru pe care nici Partidul Național Liberal (PNL), nici Uniunea Salvați România (USR) nu îl susțin”.

Cine este Eugen Tomac

Világgazdaság îl descrie pe Tomac ca pe un consilier onorific al președintelui Nicușor Dan și deputat în Parlamentul European, funcție la care va trebui să renunțe din cauza conflictului de interese.

Politicianul în vârstă de 44 de ani și-a început cariera instituțională în 2006, specializându-se în problemele diasporei române. Este președintele Partidului Mișcarea Populară, partid creștin-democrat.

Ce a spus Nicușor Dan

Publicația citează declarația președintelui român, care a susținut că singura soluție posibilă este un premier independent de partidele parlamentare.

Direcțiile trasate de Nicușor Dan includ orientarea pro-occidentală, stabilitatea financiară, finalizarea PNRR, elaborarea bugetului pentru 2027, reforme instituționale, digitalizare și combaterea corupției. Presa maghiară remarcă însă că Nicușor Dan a desemnat un premier pe care nici PNL, nici USR nu îl susțin.

Ce a promis Tomac

După nominalizare, Tomac a declarat că obiectivul său este formarea unui guvern de experți și recâștigarea încrederii publice în instituții. Publicația îi citează prioritățile economice: creșterea competitivității României, utilizarea fondurilor PNRR și aderarea cât mai rapidă la OCDE.

„Uneori este foarte greu să pui toate emoțiile în cuvinte. Au fost doi ani și jumătate petrecuți la un club atât de mare și de istoric, alături de familia Dinamo. A fost o călătorie extraordinară, plină de emoții autentice, mândrie și luptă pentru Dinamo. Fără limite, cu totul implicat”, a scris tehnicianul Željko Kopić pe contul său de Instagram.

Kopić a subliniat că mandatul său a însemnat mai mult decât rezultatele sportive.

„Pentru mine a fost mult mai mult decât un loc de muncă, mai mult decât muncă grea și viață la limită. A fost o conexiune cu spiritul lui Dinamo și o responsabilitate uriașă de a construi ceva pentru prezent, dar și pentru viitorul clubului. Ceva care să ofere lui Dinamo șansa să continue să crească și să ajungă acolo unde merită să fie, acolo unde cu toții ne dorim să vedem acest club”, a transmis croatul.

Fostul antrenor al „câinilor roșii” le-a mulțumit jucătorilor, membrilor staff-ului, conducerii și suporterilor pentru susținerea primită și a făcut apel la unitate pentru viitor.

„Le doresc tuturor jucătorilor, membrilor staff-ului, conducerii, angajaților și suporterilor să rămână împreună, să lupte cu pasiune și să scrie un nou capitol frumos în istoria lui Dinamo”, a mai spus el.

Kopić a afirmat că va păstra doar amintiri frumoase din perioada petrecută la club: „Nu voi uita niciodată nicio zi petrecută la Dinamo, fiecare moment de susținere. Doar amintiri frumoase vor rămâne în mine pentru tot restul vieții.”

„Așa cum au spus suporterii noștri, am venit ca un străin și plec drept Câine Roșu. Hai Dinamo!”, a încheiat antrenorul.

Željko Kopić a preluat Dinamo în decembrie 2023 și a condus echipa în 112 meciuri oficiale, contribuind la revenirea în play-off-ul Superligii după șapte ani și clasarea pe locul patru în sezonul recent încheiat.

În contextul dronei care a explodat, vineri, în Portul Constanța, Raed Arafat a declarat că au fost luate măsuri în unitățile sanitare din oraș.

A fost activat „planulul alb în unitățile sanitare, la nivelul Spitalului Județean de Urgență Constanța”, potrivit șefului DSU.

Potrivit acestuia, a fost chemat și personal medical suplimentar.

„A fost chemat personal medical suplimentar”

„Pe lângă persoanele chemate de la domiciliu la Inspectoratul pentru Situații de Urgență, a fost chemat și personal medical suplimentar, pentru a fi pregătiți la Spitalul Județean Constanța”, a adăugat Arafat.

La momentul actual, autoritățile intervin în Portul Constanța, după ce în zonă a fost auzită o bubuitură puternică.

Autoritățile continuă verificările în zona incidentului pentru a elimina orice risc pentru populație.

Sursă video: Digi 24

În loc ca banii să urmeze pacientul către furnizorul care poate asigura servdepartamentulkiciul medical necesar, în condiții de calitate, siguranță, promptitudine și continuitate, pacientul ajunge să depindă de o formulă care decide dacă furnizorii privați mai pot sau nu să participe la derularea programelor naționale. Proiectul promite transparență, dar riscă să livreze restrângerea opțiunilor pacientului, reducerea concurenței și protejarea administrativă a unor capacități publice, indiferent dacă acestea răspund efectiv nevoii reale de îngrijire.

1. Proiectul contrazice principiile declarate ale CNAS

CNAS a susținut public că nevoia de servicii medicale nu poate fi planificată administrativ și că finanțarea trebuie să urmeze pacientul și serviciile efectiv realizate. Proiectul analizat face exact opusul: nu lasă finanțarea să urmeze pacientul către furnizorul autorizat, contractabil și ales de acesta, ci condiționează accesul furnizorilor privați de o evaluare administrativă a capacității publice.

În același timp, dreptul pacientului de a alege furnizorul este golit de conținut. Pacientul nu mai alege între furnizorii disponibili, competenți, autorizați și contractabili, ci doar între opțiunile rămase după ce statul a decis că furnizorii privați nu mai sunt necesari. Un drept de alegere nu poate fi real dacă statul restrânge artificial furnizorii eligibili dintre care pacientul poate alege.

2. Proiectul introduce protecționism administrativ și creează premisele unei concurențe neloiale

Un sistem public performant nu are nevoie să fie protejat administrativ de concurență. Iar un sistem public care are probleme de acces, timpi de așteptare, deficit de personal, dotare inegală sau trasee fragmentate nu devine mai bun prin eliminarea alternativelor pentru pacient.

Proiectul CNAS nu pune presiune pe furnizorii publici să devină mai eficienți, mai accesibili și mai orientați spre pacient. Dimpotrivă, transformă capacitatea publică într-un criteriu de excludere a furnizorilor privați. Aceasta nu este o politică de creștere a performanței, ci o politică de protecționism administrativ. În loc să stimuleze calitatea, competiția și rezultatele, proiectul poate conserva exact acele disfuncționalități pe care programele naționale ar trebui să le depășească.

În programele naționale, unde finanțarea este publică și tarifele sunt reglementate, concurența dintre furnizori nu este în primul rând o concurență de preț, ci una pentru acces, calitate, siguranță, promptitudine, rezultate și încrederea pacientului. Nu este concurență reală atunci când unul dintre furnizori este protejat prin act normativ, iar celălalt poate fi eliminat din sistem printr-o formulă administrativă.

Furnizorul privat investește din resurse proprii în infrastructură, echipamente, personal, tehnologie, mentenanță și dezvoltare pe termen lung, dar poate fi exclus nu pentru că oferă servicii mai slabe sau mai puțin sigure, ci pentru că furnizorul public are prioritate normativă. Aceasta este o formă de concurență neloială administrativă, cu efect direct asupra pacientului.

3. Capacitatea nu este acces, iar formula nu tratează pacienți

Proiectul confundă două noțiuni fundamental diferite: capacitatea administrativă și accesul real al pacientului. Capacitatea înseamnă câți pacienți poate declara sau raporta un furnizor că tratează. Accesul înseamnă cât de repede ajunge pacientul la diagnostic, cât așteaptă până la tratament, cât trebuie să se deplaseze, dacă găsește programare, dacă primește îngrijire integrată, dacă traseul este coerent și dacă serviciul este furnizat în condiții de calitate și siguranță.

Capacitatea publică poate exista pe hârtie, în timp ce pacientul așteaptă, se deplasează în alt județ sau își fragmentează traseul terapeutic. În sănătate, capacitatea care nu poate fi accesată într-un timp medical relevant nu este acces. Formulele propuse sunt goale de conținut pentru pacient, pentru că nu măsoară calitatea serviciilor, rezultatele, satisfacția, timpul până la tratament, continuitatea îngrijirii sau disponibilitatea efectivă a unui traseu medical integrat.

4. Proiectul poate elimina modele medicale de înaltă performanță

În oncologie, dar și în alte programe naționale, pacientul nu are nevoie de un act medical izolat, ci de diagnostic, stadializare, comisie multidisciplinară, tratament, monitorizare, managementul reacțiilor adverse, reevaluare și continuitate. Modelele integrate de îngrijire, construite prin investiții majore în tehnologie, echipe multidisciplinare, circuite coerente și infrastructură performantă, răspund tocmai acestei nevoi.

SANADOR susține dezvoltarea modelelor integrate de îngrijire, în care pacientul are acces la diagnostic, tratament, monitorizare, echipe multidisciplinare și infrastructură performantă într-un traseu coerent. Un astfel de model nu ar trebui să poată fi exclus de jure doar pentru că sistemul public este considerat suficient administrativ.

În loc să încurajeze investițiile private în arii critice, precum oncologia, radioterapia, imagistica avansată, chirurgia complexă sau terapia intensivă, proiectul transmite un semnal de impredictibilitate și descurajează planurile de dezvoltare pe termen lung.

5. Oncologia arată de ce România are nevoie de mai multă capacitate reală, nu de mai puține opțiuni

Cancerul arată cel mai clar de ce proiectul este contrar interesului pacientului. România are în continuare inegalități importante de acces la diagnostic și tratament, inclusiv în radioterapie. Într-un astfel de context, limitarea contractării furnizorilor privați nu este o simplă problemă administrativă, ci poate deveni o problemă de acces la timp la servicii esențiale.

Fără contribuția furnizorilor privați, accesul pacienților oncologici la servicii esențiale, inclusiv radioterapie, ar fi fost considerabil limitat. Soluția nu este restrângerea opțiunilor, ci extinderea responsabilă a capacității disponibile, publice și private, prin reguli clare, monitorizare, criterii de calitate și contractare orientată spre pacient.

6. SANADOR solicită o abordare bazată pe date, calitate, rezultate și impact asupra pacientului

Dacă obiectivul real este buna administrare a programelor naționale, soluția nu poate fi excluderea furnizorilor privați pe baza unei evaluări administrative a capacității publice. O abordare proporțională ar trebui să urmărească exact ceea ce contează pentru pacient și pentru sistem: acces, calitate, siguranță, rezultate, timpi de așteptare, continuitate, satisfacția pacientului, capacitatea de a gestiona cazuri complexe și integrarea serviciilor.

SANADOR solicită reanalizarea proiectului și înlocuirea logicii de excludere cu o abordare bazată pe date, calitate, rezultate și impact real asupra pacientului. România are nevoie de registre funcționale, inclusiv registre de cancer, de indicatori de calitate, de monitorizarea rezultatelor, de date privind traseele pacienților și de evaluări reale de impact înainte de adoptarea unor măsuri restrictive.

Nu se pot lua decizii corecte fără date corecte. În absența acestor date, proiectul nu aduce transparență, ci formalizează o decizie de excludere.

Proiectul CNAS nu este oportun deoarece limitează accesul pacienților la servicii medicale esențiale, reduce dreptul real de alegere, afectează concurența, descurajează investițiile private și protejează administrativ capacitatea publică, în loc să stimuleze performanța întregului sistem.

România nu are nevoie de politici protecționiste care apără capacități administrative, ci de politici publice care cresc accesul real la servicii medicale, stimulează calitatea și folosesc responsabil toate resursele disponibile, publice și private.

Programele naționale de sănătate nu trebuie construite în jurul furnizorului care trebuie protejat, ci în jurul pacientului care trebuie tratat.

Înființat în 2001, SANADOR a cunoscut o continuă dezvoltare organică, în prezent deținând cel mai mare spital clinic multidisciplinar privat din țară, un centru oncologic complex, clinici, laboratoare de analize medicale și puncte de recoltare, radiologie și imagistică medicală de înaltă performanță, situate în București. Spitalul Clinic SANADOR este singurul spital privat din România care asigură o gamă complexă de servicii medicale, inclusiv chirurgie majoră, cu sprijinul Secției ATI de nivelul I, chirurgie cardiovasculară minim invazivă în primul bloc operator complet digitalizat din România și în Laboratorul de Cateterism, dotat cu două angiografe de înaltă performanță, dar și urgențe medicale* și chirurgicale prin Compartimentul de Primiri Urgențe adulți și copii, primul din sistemul medical privat, cu imagistică nonstop, 26 de linii de gardă și flotă proprie de ambulanțe.

Cei care beau cafea seara și adorm fără probleme s-ar putea să nu se odihnească totuși cum cred.

Un nou studiu făcut de Universitatea din Szczecin arată cum cofeina modifică activitatea cerebrală nocturnă, scrie Bild.

Suprimă somnul profund, chiar și atunci când durata totală a somnului rămâne neschimbată.

Studiul nu s-a concentrat pe cât timp dorm oamenii sau cât de des se trezesc, ci pe activitatea electrică a creierului în timpul nopții. Cercetătorii au evaluat 32 de studii controlate în care cofeina a fost administrată înainte de culcare, după privarea de somn sau pe parcursul mai multor zile.

Ce arată rezultatele

Cofeina influențează activitatea cerebrală nocturnă mai puternic decât indică măsurătorile clasice ale somnului. Structura somnului este modificată chiar și atunci când durata totală rămâne aceeași.

Cel mai afectat este somnul profund non-REM – caracterizat prin unde lente – care este esențial pentru recuperarea fizică și neurologică reală.

De ce are efect cofeina

Cofeina blochează receptorii din creier unde se leagă în mod normal adenozina, substanța produsă de organism pe parcursul zilei, care crește nevoia de somn. Când acest semnal este atenuat, nevoia de somn scade temporar, iar starea de veghe crește.

Dr. Michael Feld, specialist în somn, arată că somnul profund este etapa în care au loc cele mai importante procese de recuperare. Cofeina menține creierul într-o stare mai activă și mai trează, împiedicând regenerarea corespunzătoare.

Limitele studiului

Autorii subliniază că multe dintre studiile evaluate au avut un număr mic de participanți, între 8 și 22. Au fost studiați în principal bărbați tineri sănătoși.

Femeile, persoanele în vârstă, adolescenții și cei cu tulburări de somn sau consum ridicat de cofeină au fost slab reprezentați.

Studiile difereau și în privința cantității de cofeină, a momentului administrării și a metodelor de măsurare.

Rezultatele indică o legătură între cofeină și modificările activității cerebrale nocturne, fără a permite concluzii general valabile pentru toate grupurile.

Alte studii despre cofeină

Un material publicat de Sleep Foundation arată că specialiștii recomandă evitarea cofeinei cu cel puțin opt ore înainte de culcare. Poate afecta calitatea somnului chiar și atunci când persoana adoarme fără dificultate.

Pe de altă parte, o cercetare publicată în revista științifică Sleep a ajuns la concluzia că o doză de cofeină consumată chiar și cu șase ore înainte de ora de culcare poate reduce semnificativ durata și calitatea somnului.

O meta-analiză care a evaluat efectele cofeinei asupra somnului a constatat că aceasta poate reduce timpul total de somn cu aproximativ 45 de minute. Poate reduce durata somnului profund, considerat esențial pentru recuperarea organismului și a creierului, conform Science Direct.

Introdusă din nou în calendar în 2023, etapa de la Las Vegas s-a impus rapid drept unul dintre cele mai importante evenimente ale sportului în SUA, atât prin audiență, cât și prin impactul economic generat în Nevada.

Potrivit datelor prezentate de organizatori, primele trei ediții ale cursei au generat un impact economic cumulat de 3,2 miliarde de dolari pentru sudul statului Nevada, toate edițiile desfășurate între 2023 și 2025 fiind sold-out.

Numai ediția din 2025 a produs venituri fiscale de 43 de milioane de dolari pentru autoritățile locale și statale. În același timp, Fundația Marelui Premiu de la Las Vegas a donat peste 2 milioane de dolari organizațiilor non-profit.

Președintele și directorul executiv al Formula 1, Stefano Domenicali, a salutat acordul pe termen lung și a descris Las Vegas drept un pilon al dezvoltării competiției pe piața americană.

„Suntem încântați că Formula 1 va continua să concureze la Las Vegas mulți ani de acum înainte. De la debutul său din 2023, evenimentul a fost extraordinar și s-a impus rapid ca o destinație de referință pentru curse spectaculoase, divertisment de clasă mondială, lideri din mediul de afaceri și celebrități. Întotdeauna am crezut că Las Vegas va deveni o piatră de temelie a prezenței noastre în Statele Unite”, a declarat Domenicali.

Spectacol pe pistă

Circuitul stradal din Las Vegas s-a remarcat și prin spectacolul oferit pe pistă. Traseul include o porțiune de aproximativ doi kilometri pe celebrul Las Vegas Strip și mai multe zone de frânare puternică, care favorizează depășirile. Temperaturile scăzute din timpul cursei nocturne, desfășurate în luna noiembrie, au contribuit, de asemenea, la imprevizibilitatea competiției.

Primele trei ediții au avut câștigători diferiți. Max Verstappen a triumfat la ediția inaugurală din 2023 și din nou în 2025, în timp ce George Russell s-a impus în 2024. Cursa din 2024 a fost una dintre cele mai spectaculoase ale sezonului, cu 113 depășiri și cu Verstappen cucerind atunci al patrulea său titlu mondial consecutiv.

Următoarea ediție a Marelui Premiu de la Las Vegas este programată între 19 și 21 noiembrie 2026, calificările urmând să aibă loc pe 20 noiembrie, iar cursa pe 21 noiembrie.

Brockovich a lansat în aprilie o platformă online care urmărește proiectele de construire a centrelor de date din Statele Unite și le localizează pe o hartă interactivă. Inițiativa își propune să ofere publicului informații despre proiectele aflate în dezvoltare și impactul acestora asupra comunităților locale, relatează Deutsche Welle.

Potrivit activistei, platforma a primit deja mii de sesizări din partea cetățenilor.

Consumul de energie și apă, principalele motive de îngrijorare

Opoziția față de centrele de date a crescut pe măsură ce marile companii tehnologice au accelerat investițiile în infrastructura necesară inteligenței artificiale și serviciilor cloud.

Criticii atrag atenția că aceste facilități consumă cantități mari de energie electrică și apă pentru alimentarea și răcirea serverelor. Organizația AlgorithmWatch estimează că un singur centru de date poate avea un consum energetic comparabil cu cel al unui oraș de dimensiuni reduse.

În unele regiuni, impactul asupra resurselor de apă a devenit o preocupare majoră. De asemenea, organizațiile de mediu semnalează creșterea cantităților de deșeuri electronice generate de înlocuirea frecventă a echipamentelor.

Pe lista problemelor invocate de opozanți se află și poluarea fonică, precum și beneficiile economice limitate pentru comunitățile care găzduiesc aceste investiții. Deși proiectele presupun investiții de miliarde de dolari, numărul locurilor de muncă create este relativ redus.

Opoziție în mai multe țări

Statele Unite găzduiesc în prezent aproximativ 5.400 de centre de date, mai mult decât orice altă țară. Germania și Marea Britanie se află pe următoarele locuri la nivel mondial.

În paralel cu extinderea sectorului, opoziția față de noile proiecte se intensifică în mai multe state americane și în alte regiuni ale lumii.

Platforma lansată de Brockovich evidențiază și zonele unde autoritățile au impus moratorii temporare pentru evaluarea impactului unor proiecte. Astfel de măsuri au fost adoptate în mai multe state americane, inclusiv Carolina de Nord, Pennsylvania, Maryland și Texas.

Proteste și acțiuni similare au fost înregistrate și în Irlanda, Olanda, Chile, Brazilia și Germania. În unele cazuri, proiectele au fost amânate sau modificate în urma presiunii comunităților locale.

Organizațiile care monitorizează sectorul susțin că multe proiecte sunt anunțate târziu, iar locuitorii află despre ele după începerea procedurilor de aprobare. Erin Brockovich afirmă că noua sa platformă urmărește să ofere mai multă transparență și să permită cetățenilor să participe din timp la dezbaterile privind dezvoltarea infrastructurii digitale.

Președintele francez Emmanuel Macron a declarat, joi, că Franța va fi alături de Muntenegru în procesul de aderare la Uniunea Europeană, potrivit AFP.

Macron a încurajat țara să finalizeze o serie de reforme, pentru a finaliza procesul de aderare la UE.

„Vom fi alături de voi în lunile următoare, astfel încât să puteți progresa și să vă atingeți ambițiile pe care vi le-ați stabilit”, a declarat președintele francez alături de omologul său, Jakov Milatović.

Prima vizită a unui lider francez în Muntenegru 

Declarația a fost susținută de Macron la Cetinje, în sud-vestul țării. Aceasta a reprezentat prima vizită a unui președinte francez în Muntenegru, potrivit sursei citate.

„Credeți în voi înșivă, aveți încredere în voi înșivă. Tot ce ați realizat în ultimii doi ani este cu adevărat remarcabil și mult mai mult decât mulți credeau că este posibil”, a transmis Emmanuel Macron.

„Când pornești pe un drum atât de dificil, ai întotdeauna o mie de motive să-ți spui: « E prea greu » (…) și s-ar putea să-ți spui apoi: « Nu putem face nimic »”, a continuat el.

Președintele francez a lăudat „calitatea relației” cu Muntenegru și „potențialul” acesteia. 

„Parteneriatul se consolidează”, a spus el, citând asistența medicală, construcția infrastructurii rutiere și tranziția energetică, în timpul semnării contractelor. A fost semnat un acord în valoare de „peste 300 de milioane de euro” pentru construcția unui spital universitar în Podgorica, capitala Muntenegrului, a anunțat Macron, potrivit sursei.

Muntenegru speră să adere la UE în 2028

Muntenegru este cea mai avansată țară balcanică aflată pe calea aderării. Țara speră să încheie negocierile în acest an și să devină al 28-lea membru al Uniunii Europene în 2028. Ultimul stat care a aderat la Uniune a fost Croația, în 2013, mai arată sursa.

Muntenegru sărbătorește anul acesta a 20-a aniversare a restabilirii independenței sale în urma destrămării Iugoslaviei.

Țara găzduiește summit-ul între UE și Balcanii de Vest, unde va participa și Nicușor Dan

Țara va găzdui, vineri, un summit între UE și Balcanii de Vest. Aceasta va fi o oportunitate pentru europeni de a-și exprima sprijinul pentru continuarea drumului către aderarea la UE, în ciuda proceselor lungi de aderare. De asemenea, își vor exprima sprijinul pentru integrarea treptată a acestor țări în diverse politici și programe ale UE. La acest summit, va participa și președintele României, Nicușor Dan.

Parisul și Berlinul au publicat, cu această ocazie, un document care subliniază „necesitatea” de a insufla un „nou impuls” procesului de extindere spre est. Totuși, rămân în același timp fidele principiului „meritelor intrinseci”. Reformele reprezintă un element cheie pentru aderarea la Uniune, mai menționează sursa.

Procesiunea solemnă cu Preasfântul Sacrament se organizează pe străzile din centrul Capitalei.

Procesiunea începe la ora 15.00 de la Biserica Italiană (B-dul N. Bălcescu, nr. 28) și va continua pe traseul: Str. Dem. I. Dobrescu – Piaţa Revoluţiei – strada situată între Biserica Creţulescu şi Palatul Regal – Str. Ion Câmpineanu – Str. Luterană și se va încheia la Catedrala Sf. Iosif (Str. G-ral Berthelot, nr. 19) la ora 15.45-16.00.

La această procesiune vor participa credincioșii catolici din București și împrejurimi, însoțiți de preoții din parohiile lor și de Înalt Preasfințitul Aurel Percă, Arhiepiscop Mitropolit al Arhidiecezei Romano-Catolice de București.

Când procesiunea va ajunge la Catedrala Sf. Iosif se va celebra Sfânta Liturghie solemnă.

Sărbătoarea Trupul şi Sângele Domnului încheie, în Biserica Romano-Catolică, ciclul sărbătorilor de după Paşti

Sărbătoarea Trupul şi Sângele Domnului, prin care este celebrat într-un mod deosebit Misterul Euharistiei (al Sfintei Împărtăşanii), încheie, în Biserica Romano-Catolică, ciclul sărbătorilor de după Paşti. Aceasta datează din secolul al XIII-lea, fiind introdusă mai întâi în dieceza de Liège (Belgia) şi extinsă apoi în Olanda şi vestul Germaniei. În 1264, Papa Urban al IV-lea (care fusese arhidiacon la Liège), a fixat Sărbătoarea Trupului lui Cristos pentru întreaga Biserică Romano-Catolică, încredinţându-i Sfântului Toma de Aquino alcătuirea textelor liturgice corespunzătoare.

Fastul sărbătorii a fost sporit mai apoi de introducerea procesiunii, atestată deja în 1279, la Köln (Germania). Aceasta a devenit un eveniment important în multe oraşe, desfăşurându-se cu participarea suveranilor, nobililor, înalţilor funcţionari şi a membrilor breslelor.

Obiceiul de a arunca petale de flori pe drumul pe care trece procesiunea se păstrează până în prezent.

 

„L-am putea obține chiar acum. Nu cred că ar putea să ne împiedice dacă am vrea, dar nu există niciun motiv să facem asta. Este îngropat”, le-a spus Trump jurnaliștilor în Biroul Oval.

Liderul american susține că nu intenționează în prezent să se întâlnească cu liderul suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei. El a adăugat însă că o astfel de întâlnire ar putea avea loc dacă Statele Unite și Iranul vor ajunge la o înțelegere.

„Dacă s-ar întâmpla asta, aș da dovadă de respect”, a declarat președintele american, citat de Le Figaro.

AIEA cere acces la instalațiile nucleare iraniene

Comentariile lui Trump au fost făcute în aceeași zi în care Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a semnalat că lipsa accesului la anumite instalații nucleare iraniene reprezintă un „motiv de îngrijorare în materie de proliferare”.

Potrivit agenției, inspectorii nu mai au acces la unele situri importante din Iran după războiul declanșat în iunie 2025 de Israel și Statele Unite, în timpul căruia mai multe instalații nucleare iraniene au fost lovite.

„Este esențial ca Agenția să își poată desfășura fără întârziere activitățile”, susține AIEA, care solicită Iranului să „coopereze într-o manieră constructivă”.

Congresul pune presiune pe Trump

În paralel, Camera Reprezentanților a adoptat miercuri o rezoluție prin care Donald Trump ar fi obligat să obțină aprobarea Congresului pentru continuarea operațiunilor militare împotriva Iranului.

Patru congresmeni republicani s-au alăturat democraților, iar rezoluția a fost adoptată de Camera Reprezentanților. Măsura trebuie însă aprobată și de Senat și nu are, deocamdată, putere de lege.

Votul este considerat un semnal al nemulțumirii tot mai mari din interiorul Partidului Republican față de conflictul cu Iranul, care a intrat în cea de-a patra lună și a cărui evoluție rămâne incertă.