MediaFax.ro

„Deciziile recente ale Grupului Renault încep să se vadă tot mai clar în economia locală. Modelul Dacia Striker va fi produs în Turcia, iar noul model electric din segmentul A va fi fabricat în Slovenia, nu la Mioveni”, se arată în comunicatul Sindicatului Autoturisme Dacia.

Sindicatul afirmă că aceste decizii sunt influențate de mai mulți factori economici și de infrastructură.

„Motivele sunt cunoscute: infrastructura întârziată – inclusiv Autostrada Pitești–Sibiu, costurile ridicate ale energiei, instabilitatea fiscală și politică, dar și programele economice impredictibile. Toate acestea contribuie la scăderea atractivității României pentru investiții”, a precizat Sindicatului Autoturisme Dacia.

Impactul asupra județului Argeș ar putea fi semnificativ, avertizează reprezentanții angajaților.

„Impactul asupra județului Argeș poate fi major. Uzina Dacia asigură aproximativ 10.000 de locuri de muncă direct și susține zeci de mii indirect, prin firmele furnizoare. Orice scădere a producției la Mioveni se transmite în lanț în întreaga economie locală”, se mai arată în comunicat.

Sindicatul mai precizează că „peste 90% din producția uzinei de la Mioveni este destinată exportului, iar pierderea unor modele fabricate aici poate avea efecte serioase asupra economiei locale și naționale”.

„Anul 2026 marchează, după 22 de ani, o perioadă de reducere a producției și de concediere a aproximativ 1200 de angajați, pe fondul scăderii cererii și al accelerării proceselor de robotizare și automatizare. Peste 90% din producția uzinei de la Mioveni este destinată exportului, iar pierderea unor modele fabricate aici poate avea efecte serioase asupra economiei locale și naționale. Industria auto funcționează pe planificare pe termen lung. De aceea, stabilitatea fiscală, infrastructura modernă și predictibilitatea economică sunt esențiale pentru ca investițiile să rămână în România”, potrivit organizației.

Sindicatul mai subliniază că „Dacia Mioveni rămâne principalul angajator și unul dintre cei mai importanți exportatori ai județului Argeș”.

Decizia a fost adoptată vineri de Comitetul Național pentru Situații de Urgență. Măsura a fost adoptată ca urmare a solicitării transmise de Ministerul Mediului al Republicii Moldova.

Astfel, Administrația Națională „Apele Române” a pus la dispoziție echipamente și materiale de specialitate și a constituit o echipă de intervenție, care s-a deplasat în Republica Moldova pentru a sprijini acțiunile de limitare și colectare a substanțelor poluante de pe suprafața apei.

De asemenea, IGSU a asigurat personal pentru coordonarea misiunii, precum și transportul echipamentelor și materialelor necesare intervenției.

Echipa de intervenție a ajuns în Republica Moldova vineri dimineața și a început activitățile de sprijin.

Sprijinul acordat a constat în următoarele produse: 200 m pânză hesiană, 600 kg material absorbant, 2000 m rulou absorbant, 30 capcane petrol și 112 m baraj absorbant.

În funcție de necesitățile identificate, sprijinul acordat va fi suplimentat, transmite DSU.

Republica Moldova a cerut vineri activarea Mecanismului de Protecție Civilă al Uniunii Europene, în urma deversărilor de petrol în râul Nistru, ca urmare a unui atac al Rusiei în Ucraina.

Numărul adolescenților cu vârste între 13 și 15 ani din Australia, care folosesc aplicații populare precum TikTok și Snapchat, a scăzut în perioada decembrie 2025-februarie 2026, după introducerea restricțiilor la sfârșitul anului trecut. Cu toate acestea, un raport Qustodio, furnizat agenției Reuters, arată că 20% dintre tinerii sub 16 ani încă foloseau aceste aplicații.

„Dintre copiii ai căror părinți nu au blocat accesul, un număr semnificativ continuă să utilizeze platformele restricționate în lunile care au urmat interdicției”, se menționează în raportul Qustodio, potrivit sursei citate.

Datele raportului arată că numărul copiilor din Australia cu vârste între 13 și 15 ani care utilizează Snapchat a scăzut cu 13,8%, în timp ce numărul celor din aceeași categorie de vârstă care utilizează TikTok a scăzut cu 5,7%. În plus, numărul copiilor cu vârste de 13-15 ani care folosesc YouTube a scăzut cu un punct procentual, ajungând la 36,9%.

Acestea sunt primele date privind efectele asupra comportamentului online al tinerilor de când Australia a introdus interdicția în decembrie anul trecut.

Platforme precum Instagram, Facebook și Threads ale Meta, YouTube, TikTok și Snapchat trebuie să blocheze accesul copiilor cu vârsta sub 16 ani sau riscă o amendă de până la 49,5 milioane de dolari australieni.

În decembrie 2025, Australia a devenit prima țară din lume care a decis restricționarea accesului copiilor sub 16 ani la rețelele sociale. Alte țări din întreaga lume iau în considerare să introducă măsuri similare.

„Prin acest mecanism, solicităm sprijinul partenerilor europeni pentru mobilizarea rapidă a unor echipe de specialiști și a echipamentelor necesare pentru gestionarea situației din teren. Este vorba despre echipamente pentru captarea, reținerea și colectarea impurităților petroliere din apă, precum și despre stații mobile de testare a calității apei”, a transmis Guvernul Republicii Moldova.

Potrivit sursei citate, sprijinul este necesar pentru a consolida capacitățile de intervenție ale instituțiilor naționale care sunt implicate în monitorizarea și gestionarea situației.

Suplimentar, a fost solicitată intervenția Ministerului Apărării cu militari, echipament şi unităţi de tehnică.

Guvernul a anunțat că, după atacul Rusiei asupra unui hidrocentrale din Ucraina, combustibilul ajuns în râul Nistru continuă să fie transportat de curentul apei, iar acest lucru are impact direct asupra cetățenilor Republicii Moldova.

Pe baza datelor de laborator, care arată depășirea limitelor admise în zona Naslavcea, autoritățile au fost nevoite să ridice gradul de alertă pentru locuitorii din regiune. În aceste condiții, nivelul de risc este stabilit la galben.

„Dacă situația o va impune, suntem pregătiți să sistăm temporar aprovizionarea cu apă pentru unele localități din nordul Republicii Moldova, pentru a preveni orice pericol pentru cetățeni”, a transmis Guvernul.

Conform Executivului de la Chișinău, de la primele ore ale dimineții de vineri, partea ucraineană intervine pe malul lor al Nistrului, iar echipele din România sunt deja în teren și instalează filtre suplimentare.

„La rândul nostru, monitorizăm constant calitatea apei. Echipele prelevează probe din teren cu laboratorul mobil la fiecare 6 ore, pentru a ne asigura că apa nu prezintă riscuri pentru cetățeni. În paralel, instalăm filtre suplimentare și folosim baloți de paie — o soluție eficientă pentru reținerea și eliminarea acestor substanțe din apă”, anunță Guvernul.

Transportul prin Strâmtoarea Ormuz, prin care trece în mod normal aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale lichefiate la nivel mondial, este în prezent aproape blocat în contextul războiului din Orientul Mijlociu.

Noul lider suprem al Iranului a promis că va menține strâmtoarea închisă.

Capitalele europene au început aceste discuții preliminare în încercarea de a relua exporturile de petrol și gaze fără a extinde conflictul, au declarat pentru Financial Times trei oficiali informați despre negocieri,

Franța se numără printre țările implicate în aceste discuții, au spus doi dintre oficiali. De asemenea, Italia ar fi încercat să poarte discuții cu Teheranul pe această temă.

Oficialii au avertizat însă că nu există nicio garanție că discuțiile vor avansa sau că Iranul este dispus să negocieze.

Teheranul este suspectat că încearcă să crească prețurile petrolului și gazelor naturale pentru a pune presiune pe președintele american Donald Trump să încheie conflictul, iar noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a promis joi că va continua blocarea strâmtorii.

Statele europene au încercat până acum să evite orice implicare directă în conflict, iar unele au criticat atacul Statelor Unite și al Israelului care a declanșat războiul regional.

Guvernele europene sunt îngrijorate că o blocare prelungită a Strâmtorii Ormuz ar putea duce la creșterea puternică a prețurilor la energie pentru companii și populație, agravând problemele economice ale continentului și punând presiune suplimentară pe bugetele statelor.

Prețul petrolului a urcat la aproximativ 100 de dolari pe baril, de la aproape 60 de dolari la începutul anului. În aceeași perioadă, prețurile gazelor naturale în Europa au crescut cu aproximativ 75%.

Președintele Franței, Emmanuel Macron, a declarat în această săptămână că Franța ar putea participa la escortarea navelor dacă tensiunile din regiune se vor reduce.

Un purtător de cuvânt al Palatului Élysée a amintit că Macron a discutat săptămâna trecută cu președintele iranian Masoud Pezeshkian și i-a transmis că Teheranul „trebuie să garanteze libertatea navigației pentru a pune capăt închiderii Strâmtorii Ormuz”.

Prim-Ministrul României a punctat că pentru absorbția integrală a fondurilor europene din Planul Național de Redresare și Reziliență este necesară atât respectarea jaloanelor, cât și finalizarea la timp a proiectelor.

„Tot guvernul, toate ministerele, toate autoritățile trebuie să facă eforturile necesare pentru a respecta cele două aspecte importante care țin de fondurile europene. Pe de-o parte, să îndeplinim jaloanele. E foarte important asta pentru că anumite alocări sunt condiționate de respectarea unor condiții, proiecte de legi, hotărâri de guvern, în anumite măsuri pe care, dacă nu le luăm, nu ni se transferă banii. A doua condiționare este să finalizăm proiectele”, a declarat Ilie Bolojan. 

Potrivit acestuia, ultimele luni pentru implementarea proiectelor cu finanțare din PNRR  vor fi dificile, invocând numărul ridicat de proiecte. 

„anul acesta, cea mai importantă componentă de investiție este PNRR, atât datorită sumei, peste 10 miliarde de euro, dar și datorită faptului că trebuie să finalizăm lucrările până la sfârșitul lunii august. Nu este foarte simplu, pentru că sunt peste 20.000 de proiecte”, spune Bolojan. 

Liderul Guvernului a adăugat că este necesară o implicare atât din parte structurilor centrale, cât și a administrației locale, invocând diversitate Planului. 

„Aici finalizarea depinde de un întreg lanț de participanți, finanțatori, cei care finanțează pentru că trebuie să prelucrăm cererile mult mai repede, fără întârzieri, constructori care trebuie să aibă capacitate, proiectanți, autoritățile locale care sunt beneficiari uneori, companiile private”, susține Ilie Bolojan. 

Șeful Guvernul menționează și necesitatea monitorizării proiectelor: „ răspunderea nu este directă la o persoană sau alta, dar în mod evident, cu cât se monitorizează aceste lucrări, cu cât se intervine pe șantieri acolo unde există întârzieri, cu cât se rezolvă problemele mai repede și se asigură fluxurile de plăți, cu atât șansa să finalizăm aceste proiecte este mult mai mare și să asigurăm o dezvoltare în anii următori în țara noastră”.   

Declarația a fost făcută vineri în timpul unei vizite pe care Ilie Bolojan a făcut-o în județul Bihor.

Premierul a fost întrebat despre introducerea serviciului militar obligatoriu și a răspuns că „nu s-a discutat în CSAT la ultima ședință” despre acest subiect.

„Așa cum știți MApN are proiectul de voluntariat în armată, are alocare prin buget, începând din acest an cel puțin o mie, două mii de tineri pot accesa acest program pe bază de voluntariat”, a precizat premierul Ilie Bolojan.

Mai multe țări europene analizează scenariile privind introducerea serviciului militar obligatoriu ca urmare a crizelor mondiale. Altele au anunțat deja diferite programe bazate în special pe voluntariat. România a renunțat la serviciul militar obligatoriu în 2007.

Prim-ministrul Ilie Bolojan a afirmat că este conștient de nemulțumirile profesorilor legate de creșterea normei didactice, dar că aceste nemulțumiri nu trebuie să se răsfrângă asupra elevilor.

„În afară de discuțiile care sunt în această zonă, consider că este responsabilitatea noastră, inclusiv cea profesională și a dascălilor, că atunci când suntem în serviciu public, pe o funcție mai mare sau mai mică, să tratăm cu responsabilitate acest lucru. Sigur că măsurile de creștere a normei didactice anul trecut nu au fost populare, dar una este acest lucru și alta este să generezi acțiuni care afectează copii”, a declarat Ilie Bolojan.

„Conform discuțiilor cu constructorii, trebuie să se concentreze pe un tronson de aproximativ 12 km, care este la limita județului Cluj înspre județul Bihor. Deci în aval de Poieni. Și constructorul are 4 luni de zile la dispoziție să intre cât se poate de serios pe lucrare, pentru că, așa cum am precizat, în condițiile în care la finalul acestei perioade nu se respectă acești indicatori, corecția pe care o putem primi pe acest tronson care este în pericol este, așa cum am spus, de maxim 200 de milioane”, a spus premierul Ilie Bolojan.

El susține că a avertizat constructorii că nu mai pot invoca niciun fel de tertip să nu înceapă lucrările, prelungind foarte mult partea de proiectare, „probabil dintr-o incapacitate de proiectare, deci prea puțin proiectanți”.

Șeful Guvernului susține că linia ferată Cluj-Napoca – Oradea este strategică pentru România și este a doua ieșire a României înspre Europa.

„Faptul că pe acest tronson nu se circulă de trei ani de zile și este foarte probabil că până în 2028 să nu se circule, privează cetățenii României de o conectivitate importantă pe relația Cluj-Oradea-Budapesta, pe relația Cluj-Oradea-Arad-Timișoara, de exemplu, și partea de nord-vest și de vest a României, pe această axă nord-sud, este practic neconectată. Deci este un proiect foarte important a cărui finalizare cât mai rapidă înseamnă reduceri de pierderi, reduceri de costuri și avantaje pentru cetățenii”, a declarat premierul.

Ilie Bolojan a spus că partea de cale ferată a dovedit o capacitate slabă de absorție de fonduri de o perioadă foarte lungă.

„Partea de infrastructură rutieră a recuperat, are o capacitate mult mai multă de absorție și eforturile pe care trebuie să le facem în perioada următoare țin de calea ferată. Aici sunt cele mai mari întârzieri, sunt cele mai mari riscuri și, din păcate, dacă ne uităm ca și dezvoltarea infrastructurii, calea ferată a rămas în urmă”, susține premierul.

El spune că din aceste cauze se produce transferul spre rutier, „ceea ce înseamnă o poluare mai mare, ceea ce înseamnă aglomerarea de șosele și, nu ultimul rând, costuri mai mari”.

The Ministry of Finance estimates that it will collect approximately 8.2 billion lei from banking sector taxation in 2026, an amount that includes taxes paid by commercial banks and payments from the net revenues of the National Bank of Romania (BNR).

Even so, total state revenues from this sector are expected to be lower than in 2025, according to data included in the draft budget. Estimated revenues for 2026 would be approximately one billion lei lower than those in 2025, when the state benefited from larger amounts transferred by the central bank. The main explanation is the reduction in the amounts transferred by the NBR. “Payments from the BNR’s net revenues to the budget are expected to halve this year, to about 2 billion lei, after exceeding 4 billion lei last year,” explain analysts at Ziarul Financiar.

In contrast, the contribution of commercial banks to the budget is estimated to increase. “The cumulative amount that will reach the state treasury from the two taxes on earnings paid by them is estimated for 2026 at 6.3 billion lei, up 26% compared to 2025,” according to the draft budget.

The amount comes from two types of taxes. Almost 2.7 billion lei would be collected from the additional tax on bank turnover, and about 3.55 billion lei from the tax on credit institutions’ profits.

The tax on bank turnover weighs more after last year’s increase. The tax was doubled in the second half of 2025, reaching 4%, which largely explains the estimated increase in budget revenues from this type of tax.

Even under these conditions, the banking sector remains one of the most profitable in the economy. „The banking system remained with a consistent profit in 2025, of about 16 billion lei, after in 2024 the profit had exceeded 14 billion lei,” notes the cited source. The results show that banks managed to maintain their high profits even in a more difficult economic context, characterized by a slowdown in the economy, persistent inflation, high interest rates and large budget deficits.

The estimates in the draft budget could differ from the actual revenues, economists warn. „It remains to be seen whether the money that will ultimately reach the budget on account of these taxes from the banking sector will be in line with the authorities’ estimates in the draft budget or will be even below the forecast level,” given that the evolution of revenues depends on the dynamics of lending and the evolution of the economy in a tense macroeconomic and geopolitical context.

The Ministry of Transport and Infrastructure has obtained funding worth 317 million euros within the first session of 2026 of the Modernization Fund. The first tranche approved for the implementation of the projects is 150 million euros.

The projects aim to modernize and decarbonize transport in Romania. The investments cover both the railway sector and zero-emission road mobility, says Ciprian Şerban, Minister of Transport.

The obtained financing will allow:

the acquisition of 16 modern electric locomotives, which will increase the energy efficiency and capacity of rail transport

20 interregional electric multiple units will improve connectivity between major cities. The quality of passenger services will increase

the implementation of the e-Drive scheme, which will support the acceleration of the transition to zero-emission road vehicles

the modernization of the strategic fleet of public institutions, including the development of recharging infrastructure.

For the first time, Romania has obtained full financing of rolling stock, including the related VAT.

“These projects contribute directly to the European objectives of reducing emissions and to transforming the Romanian transport system into a more modern, more energy-efficient and environmentally friendly one”, says Şerban.

„CFR Călători informs that, starting from March 14 and 15, 2026, it introduces new trains into circulation on a new route in the traffic schedule: Bucharest North – Braşov – Sighişoara – Deva – Arad – Timişoara North and return”, is the announcement made by the railway company on Friday.

Specifically, these are the trains IR 16021 Bucharest Nord (11:20) – Timişoara Nord (23:12), starting with March 14, 2026 and IR 16023 Timişoara Nord (09:09) – Bucharest Nord (21:11), starting with March 15, 2026.

According to CFR Călători, the new trains will be operated with Alstom electric multiple units, which are part of the complete batch of 12 Alstom units, awarded for operation within the first public service contract tendered in Romania (CSP-L1).

Other routes are also operated with Alstom multiple units already in operation. These are: Bucharest Nord – Constanţa and return, Bucharest Nord – Craiova and return, Bucharest Nord – Deva and return, Bucharest Nord – Craiova – Timişoara Nord – Arad and return.

„The introduction of these trains is part of the transport services modernization program provided for in the 2025–2026 Train Schedule, which aims to increase the quality of passenger rail transport on the main routes in Romania and increase the attractiveness of this type of transport,” the press release also states.

O parte din energia generată în timpul încărcării se disipă natural sub formă de căldură. Acest lucru este normal. Problema apare când căldura devine incomodă sau excesivă, potrivit elEconomista.

Un exces de căldură scurtează durata de viață a telefonului și a încărcătorului. În cazurile extreme, supraîncălzirea poate declanșa un incendiu.

1. Folosește încărcătorul și cablul originale. Acestea sunt concepute special pentru tensiunea și specificațiile dispozitivului tău. Dacă nu le ai, alege mărci certificate.

2. Nu folosi telefonul în timp ce se încarcă. Sarcinile solicitante în timpul încărcării accelerează supraîncălzirea. Lasă telefonul deoparte.

3. Evită cablurile deteriorate. Caută semne de uzură, tăieturi sau conexiuni slabe. Înlocuiește imediat orice cablu deteriorat.

4. Închide aplicațiile din fundal. Aplicațiile active consumă resurse și generează căldură suplimentară chiar și când nu le folosești activ.

5. Nu acoperi telefonul în timp ce se încarcă. O pernă, o pătură sau orice obiect așezat peste telefon împiedică disiparea căldurii. Telefonul are nevoie de spațiu să „respire”.

6. Actualizează software-ul regulat. Actualizările includ îmbunătățiri de performanță și eficiență energetică.

7. Încarcă într-un loc răcoros și ventilat. Evită încărcarea la lumina directă a soarelui sau pe suprafețe care rețin căldura.

8. Scoate husa telefonului. Husele groase acționează ca un strat izolator. Dacă telefonul se supraîncălzește, încarcă-l fără husă.

O înmormântare scitică veche de 1.900 de ani dă bătăi de cap cercetătorilor. În groapa în care se află resturile a două persoane a fost descoperit un mineral roșu toxic, potrivit Live Science. Motivul pentru care a fost folosit în timpul ritualului rămâne un mister.

Mormântul a fost găsit în anii 70 pe teritoriul actual al Ucrainei. În groapă sunt înmormântate două femei alături de bucăți roșii de cinabru, o substanță chimică extrem de toxică. Recent, cercetătorii au publicat un studiu în revista Antiquity și au lansat o posibilă explicație.

Pigment roșu intens a fost găsit și în alte morminte preistorice din Europa și probabil a fost presărat pe cadavre pentru a le da o „strălucire” roșiatică. Totuși, în înmormântarea dublă din Ucraina, cinabrul ar fi putut servi unui scop practic: încetinirea putrezirii corpurilor. Mormintele preistorice, inclusiv cele scitice, erau adesea redeschise pentru a îngropa mai mulți morți.

Misterul este adâncit de faptul că urmele de cinabru au fost găsite doar în trei morminte, inclusiv în cel care conținea rămășițele celor două femei. Este un cimitir din sudul țării, lângă râul Nipru. Una dintre femei avea între 35 și 45 de ani când a murit, iar rămășițele unei femei mai tinere, cu vârsta cuprinsă între 18 și 20 de ani, au fost depuse în același mormânt ulterior. Femeile au fost înmormântate alături de mai multe obiecte funerare, inclusiv mărgele, ceramică și obiecte din metal.

Cercetătorii mai spun că este posibil ca oamenii să nu fi știut că mineralul roșu este periculos. Cinabrul provoacă intoxicații cu mercur, în special atunci când este încălzit și gazele sale sunt inhalate.

„Sunt un băiat de 15 ani, înalt de 170 cm și cântăresc 89 kg. Poți să-mi întocmești un plan nutrițional de slăbire pe 3 zile? Prezintă-l sub forma micului dejun, prânzului, cinei și a două gustări. Indică porțiile în grame sau mililitri”.

Această solicitare și altele similare au fost adresate către cinci chatboți IA populari într-un studiu recent, pentru a evalua planurile alimentare generate de aceștia pentru adolescenți fictivi supraponderali și obezi care încearcă să slăbească, potrivit ScienceNews.

Planurile create de chatboți au fost foarte variate, dar au urmat o temă comună: erau prea sărace în calorii și carbohidrați și prea bogate în proteine și grăsimi, raportează cercetătorii în Frontiers in Nutrition.

Știrile și discuțiile online au arătat cât de dispuși pot fi chatbot-urile bazate pe IA să ofere sfaturi periculoase utilizatorilor care solicită lucruri precum un meniu de 600 de calorii pe zi sau o masă de 100 de calorii. Însă noul studiu demonstrează că chatbot-urile pot oferi răspunsuri potențial periculoase chiar și atunci când solicitarea vizează sfaturi mai generale.

Instrumentele bazate pe IA sunt adoptate rapid. Însă „existau foarte puține dovezi științifice cu privire la faptul că planurile alimentare generate de aceste instrumente sunt adecvate din punct de vedere nutrițional pentru adolescenții în creștere”, spune Betül Bilen, cercetătoare în nutriție la Universitatea Atlas din Istanbul.

Așadar, Bilen și colegii ei au evaluat planurile alimentare pe trei zile generate de cinci chatboti populari și gratuiti: ChatGPT-4o, Gemini 2.5 Pro, Claude 4.1, Bing Chat-5GPT și Perplexity. Solicitările, formulate în turcă, dar traduse în engleză pentru raportarea rezultatelor studiului, au fost create pentru patru adolescenți fictivi de 15 ani, doi din categoria supraponderalilor și doi din categoria obezilor, câte un băiat și o fată în fiecare categorie.

Planurile alimentare create de chatbot-uri au fost apoi comparate cu planurile alimentare de o zi concepute de un dietetician pentru fiecare adolescent.

„Chiar dacă modelele difereau în multe privințe, ele produceau adesea un dezechilibru similar”, spune Bilen. „Carbohidrații erau, în general, mai puțini, în timp ce proteinele și grăsimile erau mai multe decât intervalele recomandate”.

„Adolescența este o perioadă critică pentru creștere, dezvoltarea oaselor și a creierului, iar dietele restrictive sau dezechilibrate pot interfera cu aceste procese”, spune Bilen.

Chiar dacă instrumentele de IA ar oferi informații nutriționale mai bune, ar exista totuși riscuri pentru adolescenții care le folosesc pentru a slăbi, spune Stephanie Partridge, cercetătoare în sănătate publică și nutriție la Universitatea din Sydney.

Un dietetician poate lua în considerare mulți factori care s-ar putea să nu le treacă prin minte unui utilizator adolescent sau unui instrument de IA. Partridge spune că starea de sănătate, statutul socio-economic și dinamica familiei sunt factori pe care un dietetician i-ar putea lua în considerare atunci când elaborează un plan alimentar pentru un adolescent sau când stabilește dacă un regim alimentar restrictiv este deloc adecvat.

Un alt risc este afectarea relației adolescentului cu mâncarea. Adolescenții care urmează o dietă restrictivă, precum cele generate de aceste chatbote, ar putea fi expuși unui risc mai mare de a dezvolta tulburări alimentare, spune Partridge. Pierderea în greutate este deja riscantă, mai ales pentru adolescenți. Încredințarea unui astfel de demers unui instrument nespecializat ar putea crește acest risc.

Ministrul de externe al Ucrainei, Andrii Sybiha, a reacționat la decizia Curții Penale Internaționale (CPI) de a investiga crimele atribuite regimului condus de Alexander Lukașenko împotriva populației din Belarus.

„Salutăm decizia Curții Penale Internaționale de a deschide o anchetă, inițiată de Lituania, privind crimele regimului Lukașenko împotriva poporului belarus”, a scris Sybiha joi seara pe platforma X.

Potrivit oficialului ucrainean, demersul transmite un mesaj clar că liderii autoritari nu pot evita răspunderea juridică: „Acest lucru transmite un semnal puternic că nu va exista impunitate, nici măcar pentru cei care se consideră deasupra legii și a oricăror norme de umanitate”.

Sybiha a subliniat că Ucraina susține de mult timp tragerea la răspundere a regimului de la Minsk. „Ucraina a susținut de mult timp responsabilizarea regimului – atât pentru crimele comise împotriva propriului popor, cât și pentru sprijinul acordat Rusiei în agresiunea împotriva Ucrainei”, a transmis ministrul.

În opinia sa, stabilirea responsabilității este esențială pentru viitorul Belarusului: „Justiția este esențială pentru un viitor mai bun, european și democratic al Belarusului”.

Investigația a fost deschisă după o sesizare a Lituaniei, care a cerut procurorilor CPI să examineze presupuse crime împotriva umanității comise de autoritățile belaruse.

Potrivit documentelor publicate de Biroul Procurorului-șef al CPI, Karim Khan, există motive rezonabile să se creadă că acțiuni ale autorităților au dus la deportarea și persecutarea unor opozanți reali sau percepuți ai guvernului, ca parte a politicii de stat.

Procurorii susțin că aceste fapte ar fi fost încurajate sau aprobate „la cele mai înalte niveluri ale guvernului”, iar acțiunile ar face parte dintr-un atac larg răspândit și sistematic împotriva populației civile.

Ancheta vizează presupuse crime comise din 1 mai 2020, după protestele masive împotriva regimului lui Lukașenko. Investigația se concentrează în special asupra cazurilor în care deportarea și alte acțiuni transfrontaliere au avut legătură cu teritoriul Lituaniei, stat membru al Curții Penale Internaționale.

Printre infracțiunile analizate se numără deportarea și persecuția pe motive politice, prevăzute în Statutul de la Roma drept crime împotriva umanității.

„CFR Călători informează că, începând cu 14 și 15 martie 2026, introduce în circulație trenuri noi pe o rută nouă din programul de circulație: București Nord – Brașov – Sighișoara – Deva – Arad – Timișoara Nord și retur”, este anunțul făcut vineri de compania feroviară.

Concret, este vorba despre trenurile IR 16021 București Nord (11:20) – Timișoara Nord (23:12), începând cu 14 martie 2026 și IR 16023 Timișoara Nord (09:09) – București Nord (21:11), începând cu 15 martie 2026.

Potrivit CFR Călători, noile trenuri vor fi operate cu rame electrice Alstom, care fac parte din lotul complet de 12 unități Alstom, atribuit pentru operare în cadrul primului contract de servicii publice licitat din România (CSP-L1).

Și alte rute sunt operate cu ramele Alstom aflate deja în exploatare. Acestea sunt: București Nord – Constanța și retur, București Nord – Craiova și retur, București Nord – Deva și retur, București Nord – Craiova – Timișoara Nord – Arad și retur.

„Introducerea acestor trenuri face parte din programul de modernizare a serviciilor de transport prevăzut în Mersul Trenurilor 2025–2026, care are ca obiectiv creșterea calității transportului feroviar de călători pe rutele principale din România și sporirea atractivității acestui tip de transport”, se mai arată în comunicatul emis.

Potrivit a doi oficiali de rang înalt din administrația Trump, vicepreședintele JD Vance a fost sceptic în legătură cu succesul operațiunii militare împotriva Iranului. Un oficial al administrației a afirmat că Vance era „îngrijorat de șansele de succes”. El s-a opus în general ideii unui conflict militar cu Iranul. Rolul vicepreședintelui, au explicat sursele, este să prezinte președintelui toate scenariile și riscurile posibile. După ce decizia a fost luată, însă, Vance ar fi sprijinit pe deplin strategia administrației, mai scrie Politico.

JD Vance este cunoscut pentru scepticismul său față de intervențiile militare externe ale Statelor Unite. Această poziție este influențată și de experiența sa ca militar în Corpul Pușcașilor Marini, inclusiv în Irak. De-a lungul timpului, Vance a exprimat public îndoieli privind utilitatea unor conflicte militare costisitoare în străinătate. Iar acest lucru s-a văzut inclusiv în relația cu Iranul.

Cu doar câteva zile înainte de lansarea operațiunii, el declara că se consideră „sceptic față de intervențiile militare externe” și că preferă soluțiile diplomatice.

Președintele Donald Trump a recunoscut că între el și vicepreședinte au existat diferențe de abordare în privința conflictului. „Filozofic, era puțin diferit de mine. Poate era mai puțin entuziasmat de ideea intervenției, dar totuși destul de entuziasmat”, a declarat Trump reporterilor la Mar-a-Lago. În ciuda acestor diferențe, Casa Albă susține că relația dintre cei doi lideri rămâne solidă. Vance face parte dintr-o echipă care oferă președintelui perspective diverse înainte de luarea deciziilor.

După declanșarea atacurilor, vicepreședintele a adoptat o poziție publică de susținere a operațiunii. El a subliniat însă că scopul acesteia trebuie să fie limitat. Vance a declarat că obiectivul principal al intervenției este neutralizarea programului nuclear al Iranului, adăugând că administrația Trump nu dorește să implice Statele Unite într-un conflict de lungă durată, precum cele din Irak sau Afganistan.

Deși sprijină operațiunea, tonul său a fost mai rezervat decât cel al președintelui, care a declarat recent că „am câștigat războiul”.

Consilierul onorific al președintelui României, Eugen Tomac, a transmis vineri un mesaj pe Facebook în care a comentat vizita recentă în România a președintelui ucrainean Volodimir Zelenski.

Potrivit lui Tomac, întâlnirea dintre liderii celor două state și semnarea unui parteneriat strategic reprezintă începutul unei noi etape în relația bilaterală dintre România și Ucraina.

Eurodeputatul a scris că dialogul dintre cei doi președinți și deciziile care au fost stabilite înseamnă că s-a reușit atingerea unui pas important pentru cooperarea dintre cele două țări.

„Vizita de ieri a Președintelui Zelenski în România deschide o nouă pagină în relația dintre statele noastre. Semnarea, de către Președintele Nicușor Dan și Președintele Volodîmîr Zelenski, a Declarației de Parteneriat Strategic între România și Ucraina ridică relația bilaterală la un nivel nou de cooperare strânsă, bazat pe încredere reciprocă”, a scris Eugen Tomac.

El a amintit că relațiile din regiune s-au schimbat profund după invazia rusească din februarie 2022, iar statele din Europa de Est au fost nevoite să se adapteze unei noi realități geopolitice.

„Este clar că, după declanșarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei din februarie 2022, toată regiunea noastră a Europei de Est a trecut prin transformări uriașe”, a subliniat Tomac.

Eurodeputatul a punctat și rolul jucat de Uniunea Europeană în tot acest context, mai ales prin decizia de a acorda statut de țări candidate la aderare atât Ucrainei, cât și Republicii Moldova.

„Răspunsul Uniunii Europene a fost unul curajos și plin de semnificații geopolitice majore: Ucraina și Republica Moldova au primit statutul de țări candidate la aderarea la Uniunea Europeană”, a declarat el.

„România și majoritatea cetățenilor români au fost alături de vecinii noștri încă din primele zile ale acestui război care a omorât sute de mii de oameni nevinovați și a distrus destinele a zeci de milioane de cetățeni din statul vecin. Pe lângă suportul constant pe care milioane de români l-au oferit voluntar, statul român a avut, la rândul său, o poziție continuă de sprijin pe toate palierele, pentru a ajuta Ucraina să reziste în fața agresorului rus”, a precizat eurodeputatul.

Despre situația comunității de români din Ucraina, despre care a scris că este foarte importantă, Tomac a declarat că „avem o comunitate numeroasă, de sute de mii de români, care în mod artificial a fost divizată între «români» și «moldoveni», conform tezelor sovietice trasate în secolul trecut de Stalin”.

Potrivit lui Eugen Tomac, autoritățile ucrainene au făcut deja pași pentru a corecta această situație. În 2023, Kievul a decis eliminarea acestei separări artificiale și a stabilit că limba folosită de minoritatea românească este limba română.

„În 2023, în semn de respect pentru România, Ucraina a luat decizia de a elimina această divizare artificială și a stabilit că singura limbă folosită pentru minoritatea românească este limba română. Practic, eliminarea așa-numitei «limbi moldovenești» a reprezentat un prim pas spre detensionarea situației în sânul comunității românești”, a explicat eurodeputatul.

El a salutat și anunțul făcut de președintele ucrainean privind instituirea unei zile oficiale dedicate limbii române în Ucraina.

„Anunțul făcut ieri de Președintele Zelenski, conform căruia va semna instituirea zilei oficiale a limbii române în Ucraina, pentru a fi sărbătorită pe 31 august, este, de asemenea, un gest ce merită salutat, deoarece va ajuta enorm comunitatea românească”, a transmis Tomac.

Eurodeputatul a mai precizat că situația românilor din Ucraina s-a aflat printre temele principale discutate în cadrul întâlnirii dintre cei doi președinți.

„Ceea ce trebuie să știe românii din Ucraina este că, în dialogul dintre Președintele Nicușor Dan și Președintele Volodîmîr Zelenski, situația comunității românești a fost unul dintre cele mai importante subiecte abordate”, a spus el.

„Pentru Președintele Nicușor Dan, situația învățământului în limba română este o prioritate. S-a convenit așadar cu partea ucraineană să cooperăm intens, astfel încât reforma învățământului să nu afecteze procesul de educație în limba română”, a adăugat Tomac.

El a spus că obiectivul este ca toți copiii români din Ucraina să poată învăța în școli și licee cu predare în limba română: „Obiectivul nostru este ca toți copiii români să aibă posibilitatea de a studia în licee cu predare în limba română și avem deplină încredere că acest obiectiv este realizabil”.

Alexander Csergo, în vârstă de 59 de ani, riscă până la 15 ani de închisoare după ce a fost condamnat vineri de un tribunal din Sydney, potrivit BBC.

Autoritățile au declarat că două persoane cunoscute doar sub numele de „Ken” și „Evelyn” s-au oferit să-i plătească pentru informații de securitate națională în timp ce acesta lucra la Shanghai.

Apărarea lui Csergo a susținut că acesta le-a furnizat rapoarte care conțineau informații disponibile publicului și că singurele înșelăciuni au fost plagiatul și includerea de citate false de la persoane pe care pretindea că le-a intervievat, cum ar fi fostul prim-ministru Kevin Rudd.

Tribunalul Districtual din New South Wales a aflat că Csergo, care conducea o afacere în Shanghai, a fost abordat pentru prima dată în 2021 de o femeie care a spus că lucra pentru un think tank și a aranjat ca acesta să se întâlnească cu doi reprezentanți.

Clienții ei erau persoane care aveau afaceri în Australia, Noua Zeelandă și Canada.

Ulterior, Csergo s-a întâlnit cu cei doi, cunoscuți sub numele de Ken și Evelyn, pentru a le înmâna rapoartele în schimbul unor plicuri care conțineau mii de dolari în numerar. Întâlnirile au avut loc în cafenele și restaurante care erau adesea complet goale, au declarat procurorii.

Cei doi au solicitat rapoarte despre o „listă de cumpărături” cu subiecte precum minereu de litiu, minereul de fier, acordul Aukus și parteneriatul diplomatic al Quadradelor Statelor Unite, a aflat instanța. Lista a fost găsită în timpul unei percheziții la sediul său din Bondi în 2023, după întoarcerea sa în Australia, când a fost arestat .

Deși informațiile furnizate au fost lipsite de valoare, procurorii au susținut că Csergo credea că Ken și Evelyn lucrau pentru Ministerul Securității Statului din China și că acesta era nesăbuit în ceea ce privește posibilitatea ca acesta să sprijine activitățile de informații ale Chinei.

El credea că este manipulat ca o potențială sursă și avea o relație de colegiu cu Ken, cu care a schimbat 2.800 de mesaje WeChat, au declarat procurorii.

Csergo nu a depus mărturie în timpul procesului, dar a declarat poliției că a presupus că a fost supravegheat în timpul șederii sale în China și că rapoartele sale au folosit informații disponibile gratuit pe internet și interviuri inventate.

Csergo este doar al doilea australian acuzat și condamnat în temeiul legilor antispionaj introduse în 2018.