MediaFax.ro

Derularea procesului de achiziție a combinatului Azomureș a fost readusă în prim plan de oficialii companiei de la Târgu Mureș, marți, într-un comunicat de presă că procesul de achiziție a activelor Azomureș de către Romgaz nu a înregistrat progrese și că aceasta nu a transmis o ofertă angajantă, apreciind că, din perspectiva sa, procesul de due diligence a fost finalizat.

Cumpărarea celui mai mare producător de îngrășăminte chimice și unul dintre cei mai mari consumatori de gaze din țară, parte a grupului elvețian Ameropa din 2012, este una dintre investițiile avute în vedere de Romgaz ca parte a strategiei de diversificare a activității, după ce contractul pentru serviciile de consultanță în acest sens a fost semnat în iulie 2025.

Romgaz este o companie controlată de statul român, care deține, prin Ministerul Energiei, pachetul majoritar de acțiuni (70,0071%) și este listată la Burse de Valori București.

„Deja am avut întâlnirile on site și se lucrează pe toate palierele, economic, tehnic și de mediu. Targetul nostru este finalul anului, dar depinde de informațiile puse la dispoziție de vânzător și evident de analizele tehnice și economice”, explica Răzvan Popescu, directorul general al Romgaz, în august, într-o declarație pentru Mediafax.

Oficialii Azomureș au susținut în comunicatul de marți că Romgaz nu a depus până la acest moment o ofertă de preluare a combinatului, așa cum indica inițial, prin urmare câteva sute de angajați vor fi trimiși în șomaj tehnic.

„În lipsa unui parcurs clar și credibil, această amprentă de forță de muncă nu mai poate fi susținută la nivelurile actuale. În consecință, Azomureș va implementa următoarele măsuri în perioada imediat următoare: aproximativ 600 de angajați vor fi plasați în șomaj tehnic, cu obiectivul de a evita concedieri permanente, în timp ce sunt analizate soluții viabile și sustenabile; contractele majore de mentenanță și servicii vor fi suspendate sau reduse semnificativ, ceea ce va afecta direct peste 1.500 de angajați ai contractorilor care își desfășoară activitatea aproape permanent pe platforma Azomureș. În pofida acestor reduceri, instalațiile rămân pregătite din punct de vedere tehnic pentru repornire, sub rezerva fezabilității economice. În luna decembrie, Azomureș a obținut o nouă Autorizație Integrată de Mediu, rezultat al investițiilor continue din ultimii zece ani, care depășesc 300 de milioane de euro”, arată Azomureș într-un comunicat de presă citat de presa locală.

Potrivit datelor oficiale, platforma industrială, situată în Târgu Mureș, se întinde pe o suprafață de 100 de hectare și cuprinde un complex de instalații de producere a îngrășămintelor pentru agricultură – NPK, azotat de amoniu, nitrocalcar, uree granulată – și a unor produse industriale – melamină, uree tehnică, apă amoniacală, acid azotic și altele.

Directorul general al Romgaz, Răzvan Popescu, și directorul general adjunct, Aristotel Jude, au reacționat față de poziția publică a combinatului, implicit modul în care compania a prezentat contextul operațional, referindu-se la incertitudinea privind aprovizionarea cu gaze și potențialele implicații sociale și economice ale întârzierilor în adoptarea deciziilor.

Șefii celui mai mare producător de gaze naturale din țară au transmis că RomgazZ este o companie listată la Bursa de Valori București, deținută majoritar de statul român, care acționează într-un cadru corporativ coerent și sustenabil dezvoltării și realizării obiectivelor companiei.

„Romgaz nu acționează și nu realizează formalități corporative doar pentru a satisface interesele intrinseci ale unui terț vânzător. Romgaz își desfășoară demersurile corporative cu rigoare și echilibru, asigurânduse că nicio decizie nu ar afecta interesele economice ale companiei”, se arată în precizările de presă.

În acest context, pentru o corectă informare, Romgaz a anunțat că a transmis către Azomureș o scrisoare prin care a informat-o cu privire la un interval de preț propus pentru achiziția activelor Azomureș, cu precizarea că, în cazul în care acest interval de preț ar fi acceptat, părțile ar putea intra în negocieri extinse cu privire la termenii și condițiile tranzacției.

„Credem cu tărie că informarea de presă a Azomureș în raport cu Romgaz nu poate conduce la  sensibilizare, în sensul acceptării oricărui preț pentru o astfel de tranzacție. Tranzacțiile complexe precum achiziția activelor Azomureș trebuie negociate și fundamentate de Romgaz conform procedurilor corporative și legislației aplicabile, înainte de supunerea unei astfel de tranzacții spre aprobarea organelor corporative competente”, au subliniat șefii Romgaz.

Astfel, au transmis Răzvan Popescu și Aristotel Jude, ăn cazul în care reprezentanții Azomureș doresc, ei rămân deschiși unui dialog onest și coerent pentru a negocia și fundamenta, conform procedurilor corporative și legislației aplicabile, achiziția activelor Azomureș.

„În contextul dat de informarea de presă a Azomureș, vom informa piața de capital dacă astfel de negocieri între părți vor începe efectiv și, ulterior, vom informa și asupra rezultatelor acestor negocieri. În același timp, Romgaz va analiza și orice altă oportunitate de a investi într-un proiect în industria îngrășămintelor chimice pe piața din România. Romgaz, companie deținută majoritar de statul român, continuă să realizeze proiectele strategice și să contribuie semnificativ la securitatea energetică a Românie”, au conchis șefii Romgaz.

Prezent la antena3, ministrul Alexandru Rogobete a spus că pastila pentru slăbit va fi autorizată mai mult ca sigur și în Europa, dar a îndemnat la cumpătare, pentru că, cel puțin din experiența de până acum din SUA, oamenii tind să facă excese cu administrarea ei.

Pastila ar putea ajunge în România din această vară, însă doar pentru anumite indicații medicale și cu recomandare de specialitate.

„Probabil că într-o lună, două, se va autoriza în Europa. După care, la scurt timp, se autorizează și la nivel național de către agențiile naționale din fiecare stat membru. Cu siguranță, din această vară, va fi disponibilă în România.

Mounjaro (pastilă pentru slăbit, n. r.) este utilizat puțin cam în exces, părerea mea, dar lucrurile sunt într-o noare care controle în momentul de față.

Există țări în Uniunea Europeană unde aceste medicamente, de slăbit, indiferent de forma lor de administrare, injectabil sau pastile, sunt compensate pentru obezitate diagnosticată.

Am avut și eu solicitări la Ministerul Sănătății pentru a face acest lucru.

Nu spun nu, dar doar pentru anumite patologii de obezitate morbidă unde lucrurile nu mai pot fi controlate, nu pentru slăbit care, mă rog, poate fi realizat și prin alte forme”, a spus Rogobete la antena3.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a declarat la Antena3 că nu susține legalizarea prostituției, în forma în care există acum.

În opinia sa, prioritatea ar trebui să fie protejarea minorilor și a persoanelor exploatate, nu modificarea rapidă a cadrului legal.

În altă ordine de idei, ministrul a mai anunțat că platforma digitală „E-Sănătatea Mea”, finanțată prin PNRR, este implementată în proporție de 65% și va deveni complet funcțională în august. Aceasta va permite pacienților acces online la dosarul medical, rețete electronice, bilete de trimitere și istoricul tratamentelor.

„Termenul de finalizare și punere în funcțiune este august anul acesta. Termenul din PNRR se suprapun.

Cred că va fi înainte de august dată în folosință, dar aici fac o mențiune pentru ca să rămână înregistrat ceea ce spun acum. Ea va fi total funcțională după ce se fac absolut toate testele.

Deci chiar dacă ea o să apară disponibilă mai repede, să zicem în luna mai, nu vor fi funcționale din prima toate modulele.

Este o platformă care ne duce în sfârșit în zona de normalitate. Ea va interacționa cu pacientul”, a spus Rogobete.

„Pacientul va putea intra în această platformă, fie de pe telefonul mobil, fie de pe alt dispozitiv.

Își poate vedea istoricul medical, dosarul electronic al pacientului, într-un final apoteotic, după ce 30 ceva de ani unii s-au tălăudat cu el, în sfârșit se întâmplă.

Scrisoare medicală, bilet de trimitere, rețetă electronică, practic toate documentele se digitalizează și se conectează și interconectează între sistem, adică între furnizori, farmacii și așa mai departe, dar de data aceasta și cu pacientul.

Sperăm să o avem funcțională, dar așa cum arată, a spus că în proporție de 65% este funcțională, se vor mai face teste”.

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a respins public informațiile potrivit cărora în sistemul sanitar ar urma să aibă loc reduceri salariale și a anunțat că ministerul lucrează la un proiect de reorganizare structurală a spitalelor, care vizează reclasificarea acestora în patru categorii și introducerea unei noi clase de „spitale strategice”.

Invitat la Antena3, Rogobete a declarat că nu există „niciun document strategic” la nivelul Ministerului Sănătății care să prevadă tăieri de 10% ale salariilor din sistem și că orice ajustare bugetară va fi făcută „echilibrat, nu pe fugă, nu peste noapte”.

„Reclasificarea spitalelor pe patru categorii și înființarea unei categorii noi, spitalele strategice, este un proiect început încă de anul trecut. Nu are nicio legătură cu reducerea fondului de salarii, ci cu o reorganizare a unităților sanitare care funcționează după un model vechi de peste 30 de ani”, a spus Rogobete.

Rogobete a explicat că, în prezent, spitalele sunt împărțite în opt categorii, fiecare având un tarif diferit pe serviciul medical decontat de Casa Națională de Asigurări de Sănătate (CNAS), un sistem care nu mai reflectă realitățile actuale.

„Când spun tarif diferit, mă refer la tariful pe serviciu medical plătit de CNAS, nu la salariu. Între timp s-au făcut investiții, tehnologia a avansat și este necesară o reorganizare”, a precizat ministrul.

Potrivit acestuia, noul sistem va avea patru categorii de spitale, fiecare cu tarife diferențiate în funcție de rang și de performanță, iar bugetul va fi reechilibrat prin introducerea unor criterii clare de eficiență.

„În momentul de față avem 8 categorii de spitale, fiecare tarifat diferit și când spun tarifat diferit mă refer la punctul pe serviciu, la tariful pe serviciu pe care îl plătește Casa Națională de Asigurări de Sănătate pentru serviciu medical, nu pentru salariu, și care nu mai are legătură cu realitatea de astăzi pentru că între timp s-au făcut multe investiții în spitale, lucrurile s-au mai schimbat, tehnologia asigur că a avansat și atunci este necesară o reorganizare pe patru categorii.

Evident că fiecare categorie de spital va avea un tarif diferit în funcție de rangul spitalului, tarif diferit pe punctul de serviciu medical, pe serviciu medical pe care îl oferă. Reducerea bugetului, reducerea cheltuielilor, dacă pot spune așa, în sănătate se va face într-un mod echilibrat, nu pe fugă, nu pe genunchi, nu peste noapte și bugetul se va reechilibra prin includerea criteriilor de performanță”, a spus Rogobete.

Ministrul a atras atenția și asupra inechităților din sistemul sanitar, în special în ceea ce privește resursa umană.

„Gărzile sunt plătite la nivelul anului 2017 și pot continua cu inechitățile care se întâmplă și vedem de câteva săptămâni Sănătatea este din nou în agenda zilei cu o serie de disfuncționalități care țin în special de inechitățile resursei umane. Eu nu știu la Ministerul Sănătății, minister pe care îl conduc, să existe vreun document strategic de tăiere cu 10% a salariilor. Da, există multe măsuri pe care le-am o parte făcute deja, sunt implementate, o parte urmează, care au un singur rol și anume de a reașeza serviciile de sănătate, de a face economii în interiorul sistemului”, a declarat Rogobete.

În același context, Alexandru Rogobete a făcut un apel la echilibru în discursul public, după ce ministrul Apărării, Radu Miruță, și-a exprimat opinii personale pe teme care țin de domeniul Sănătății, administrat de Rogobete.

„Sigur, ca om politic poți să-ți dai cu părerea, dar fac apel la un discurs în cunoștință de cauză atunci când vorbim despre domenii pe care nu le coordonăm”, a spus ministrul Sănătății.

Rogobete a subliniat că măsurile pregătite de minister urmăresc exclusiv „reașezarea serviciilor de sănătate și realizarea de economii în interiorul sistemului”, nu diminuarea drepturilor salariale ale personalului medical.

Deputatul Sebastian Burduja, fost ministru al Energiei, anunță printr-un comunicat lansarea petiției  naționale „Hidroenergia salvează România”, prin care solicită deblocarea urgentă a hidrocentralelor aflate în stadii avansate de execuție.

Inițiativa cere Parlamentului declararea acestor proiecte drept obiective de securitate națională, pentru a permite finalizarea lor rapidă.

Potrivit lui Burduja, România are mai multe hidrocentrale realizate în proporție de 55% până la 98%, care nu produc energie din cauza blocajelor administrative și juridice.

Printre exemplele invocate se numără amenajarea hidroenergetică Bumbești-Livezeni de pe râul Jiu, hidrocentrala Răstolița, precum și proiectele Cerna-Belareca, Surduc-Siriu și Pașcani.

Deși în unele cazuri lipsesc doar lucrări minore, investiții de miliarde de lei rămân nevalorificate.

Deputatul susține că multe dintre aceste proiecte, începute înainte de 1989, au fost blocate în instanță de organizații de mediu.

El acuză un „blocaj instituțional” care împiedică punerea în funcțiune a unor capacități energetice esențiale, în contextul unei piețe energetice instabile și al creșterii importurilor.

Petiția cere, în primul rând, exceptarea imediată a hidrocentralelor aproape finalizate de la procedurile de evaluare de mediu prevăzute de legislația actuală.

De asemenea, se solicită adoptarea în regim de urgență a unei legi speciale prin care aceste proiecte să fie declarate de securitate națională, permițând derogări de la procedurile standard.

O a treia cerere vizează stoparea solicitării de avize și studii suplimentare pentru proiecte deja evaluate.

Burduja afirmă că finalizarea hidrocentralelor ar putea aduce în sistem până la 700 MW de capacitate flexibilă, reducând importurile de energie cu 20–30%.

El subliniază că hidroenergia este cea mai ieftină sursă de energie curată și că barajele nefinalizate cresc inclusiv riscul de inundații.

„A refuza finalizarea acestor lucrări este un act de sabotaj la adresa statului român”, a declarat deputatul.

Cei interesați pot susține inițiativa prin semnarea petiției, aici.

Ministerul Justiției a anunțat marți definitivarea proiectului de lege care introduce în legislația românească mecanisme de protecție împotriva proceselor judiciare folosite ca instrument de intimidare. Proiectul transpune în legislația națională Directiva (UE) 2024/1069, cunoscută drept Directiva anti-SLAPP. Actul european urmărește combaterea „acțiunilor strategice în justiție împotriva mobilizării publice”, respectiv procesele intentate pentru a descuraja exprimarea publică pe teme de interes general, nu pentru a obține o reparație reală.

Potrivit Ministerului Justiției, inițiativa legislativă are în vedere protejarea unor drepturi fundamentale: „dreptul la libertatea de exprimare și de informare, dreptul la libertatea de asociere și de întrunire pașnică”.

Reglementările urmează să se aplice atât cauzelor civile cu element transfrontalier, cât și proceselor interne, extinzând standardele minime europene și la situațiile din România, „în acord cu Recomandarea (UE) 2022/758 a Comisiei Europene privind protecția jurnaliștilor și a apărătorilor drepturilor omului”.

În mod explicit, proiectul oferă protecție „persoanelor fizice și juridice implicate în acțiuni de mobilizare publică în chestiuni de interes public, cum sunt jurnaliștii de investigație, organizațiile mass-media sau apărătorii drepturilor omului”.

Pentru a preveni abuzurile, sunt introduse garanții procedurale precum „respingerea rapidă a cererilor vădit nefondate”, obligarea reclamanților la „depunerea unei cauțiuni pentru acoperirea cheltuielilor de judecată estimate”, precum și „acordarea de despăgubiri pentru prejudiciul suferit” și aplicarea de sancțiuni.

Ministerul a subliniat că noile reguli vor contribui la „eliminarea obstacolelor din calea bunei desfășurări a proceselor civile” și la asigurarea „accesului real și efectiv la justiție, precum și a echilibrului just între drepturile procesuale ale părților”.

Combaterea practicilor SLAPP „va avea un impact social pozitiv” – spun oficialii din Justiție – prin descurajarea folosirii instanțelor pentru „multiplicarea, prelungirea și creșterea costurilor litigiilor civile” împotriva persoanelor fizice și juridice care se angajează în dezbateri pe teme de interes public. Potrivit ministerului, măsura va avea ca efect direct degrevarea instanțelor și reducerea cheltuielilor judiciare.

Proiectul de Lege privind protecția împotriva cererilor vădit neîntemeiate sau a procedurilor judiciare abuzive îndreptate împotriva persoanelor implicate în acțiuni de mobilizare publică urmează să fie transmis, în următoarele zile, spre avizare intra-guvernamentală.

„Am spus-o încă din campanie: Bucureștiul este un oraș complex, care are nevoie urgentă de soluții și nu de explicații kilometrice care, în fapt, arată incapacitatea de a gestiona lucrurile. Primarul General este ales pentru a găsi soluții, nu pentru a se plânge, iar dacă nu are soluții, există oricând opțiunea depunerii mandatului”, spune Băluță, marți seara, pe Facebook.

Fostul candidat la Primăria Capitalei spune că problemele orașului nu sunt o noutate: „Actualul Primar General le cunoștea foarte bine încă din campanie. Ori, să vii acum, la început de an, cu mesaje alarmiste despre faliment, fără să prezinți soluții concrete și asumate, înseamnă fie că fugi de responsabilitate, fie că, în campanie, ai punctat doar politic, știind că, în esență, nu ai viziunea necesară pentru a soluționa lucrurile”.

„Este absolut inadmisibil ca, acum, la minus 15 grade afară, când de săptămâni bune mii de bucureșteni, oameni în vârstă sau tineri cu copii mici, stau în frig în apartamente și fără apă caldă, Primarul General să țină lecții de contabilitate pe Facebook și să ne spună că nu poate face nimic nici cu căldura, nici cu transportul, nici cu investițiile acestui oraș. Prin urmare, dacă Primarul General este deja depășit de ceea ce cunoștea, să declare public că nu are soluții și să dăm oportunitatea orașului să aibă un administrator care să știe ce are de făcut. Nu știu dacă bucureștenii mai așteaptă postări pe Facebook sau își doresc un administrator centrat pe soluții”, mai spune Daniel Băluță.

Primarul Capitalei, Ciprian Ciucu, a făcut un anunț important marți, într-o postare pe Facebook, privind situația financiară dificilă a Primăriei Municipiului București (PMB) încă de la începutul anului.

Ciprian Ciucu susține că bugetul actual nu permite aproape nicio marjă de manevră și că instituția funcționează, practic, ca o simplă „agenție de plăți”.

Potrivit primarului, până la aprobarea bugetului local, Primăria Municipiului București primește doar 1/12 din buget, conform legii.

Conducerea clericală a Iranului a înăsprit controlul asupra comunicațiilor pe fondul protestelor naționale în desfășurare.

După perturbarea semnalelor de internet prin satelit, forțele de securitate au început raiduri la domiciliu pentru confiscarea echipamentelor Starlink folosite de protestatari, scrie IndiaToday.

La câteva săptămâni de la declanșarea celor mai ample proteste anti-guvernamentale din ultimii ani, autoritățile iraniene au restricționat aproape complet accesul la internet.

După ce ar fi utilizat echipamente de bruiaj de nivel militar, provenite din China sau Rusia, pentru a bloca mare parte din semnalul Starlink, regimul a trecut la acțiuni pe teren.

Potrivit organizațiilor pentru drepturi digitale, forțele de securitate desfășoară percheziții din ușă în ușă în zonele cu proteste intense.

Antenele satelit și terminalele Starlink sunt confiscate, tăind una dintre ultimele legături ale iranienilor cu exteriorul.

În perioada întreruperii internetului, Starlink a devenit un instrument prin care iranienii au putut trimite imagini și videoclipuri peste graniță.

Materialele distribuite prin conexiuni satelitare au scos la iveală amploarea revoltelor și a represiunii violente în sute de localități.

Reuters a citat oficiali iranieni care ar fi recunoscut aproximativ 2.000 de morți, inclusiv membri ai forțelor de securitate, în timpul protestelor.

Deși Starlink este interzis, dispozitivele ar fi fost introduse clandestin în Iran prin Irak și state din zona Golfului.

Iranul are o istorie îndelungată de restricționare a comunicațiilor prin satelit în perioadele de tensiune.

Antenele satelit au fost interzise oficial în 1994, însă milioane de persoane le-au folosit pentru a ocoli controlul mediatic al statului.

În deceniile trecute, poliția și milițiile au confiscat frecvent echipamente în momente de tensiune socială.

Analiștii afirmă că raidurile actuale repetă eforturi anterioare de blocare a informațiilor externe și de control al narativului public.

În timp ce aproape 90 de milioane de iranieni rămân deconectați, regimul continuă să opereze online printr-o rețea restricționată de tip „whitelist”.

Instituțiile statului, presa loială și serviciile de securitate ar avea acces neîntrerupt la internet.

Acest lucru permite coordonarea represiunii, în timp ce protestatarii sunt izolați digital.

Între timp, pierderile economice cresc, pe fondul blocării serviciilor online pentru afaceri deja afectate de sancțiuni și inflație.

Atenția internațională a sporit după declarațiile lui Donald Trump, care a spus că intenționează să discute restabilirea accesului la internet cu Elon Musk.

Pentru protestatari, activiștii avertizează că pierderea Starlink înseamnă ruperea ultimei legături a Iranului cu publicul global.

„Ne confruntăm acum cu o criză geopolitică și, dacă trebuie să alegem aici și acum între Statele Unite și Danemarca, atunci alegem Danemarca”, a declarat premierul Jens-Frederik Nielsen, marți, la o conferință de presă comună cu premierul danez Mette Frederiksen, la Copenhaga, potrivit Bloomberg.

„Alegem Groenlanda pe care o cunoaștem astăzi, care face parte din Regatul Danemarcei”, a adăugat el.

Declarațiile lui Nielsen vin înaintea unei întâlniri importante, programate miercuri la Washington, între miniștrii de Externe din Danemarca și Groenlanda și secretarul de stat Marco Rubio și vicepreședintele JD Vance.

Situația este „foarte gravă”, a spus Nielsen, calificând drept complet deplasate amenințările administrației Trump de a anexa insula.

Deși independența față de Danemarca este de mult timp dezbătută în teritoriul cu 57.000 de locuitori, sondajele arată că aceștia se opun ideii de a se alătura Statelor Unite. Această preocupare s-a reflectat și în alegerile de anul trecut, din martie, când trei din patru alegători au susținut partide care favorizează doar o tranziție lentă către independență.

Când a fost întrebat în cadrul conferinței de presă dacă nu ar mai trebui să se discute despre independența Groenlandei, Nielsen a răspuns: „acum este momentul să fim uniți. Groenlanda se află în cadrul Regatului Danemarcei și este pe deplin unită în apărarea principiilor fundamentale”.

Incidentul s-a produs marți pe aeroportul Tenerife Sud din Insulele Canare, unde un bărbat în vârstă de 80 de ani a încercat să se îmbarce în avion alături de soția sa decedată, pe care o transporta într-un scaun cu rotile.

Femeia, în vârstă de 75 de ani, murise înainte de a fi adusă la aeroport, iar soțul său a încercat să o facă să pară în viață pentru a se îmbarca. Situația a trecut inițial neobservată, până când un agent de securitate a sesizat că femeia nu prezenta semne vitale.

„Agentul de securitate s-a apropiat de femeie”, a povestit un angajat al aeroportului, citat de Le Figaro. „Când i-a luat mâna, a constatat că avea o temperatură anormal de scăzută și că nu mai respira”. Agentul și-a alertat imediat superiorii, iar autoritățile au declanșat protocolul de urgență.

„În câteva minute, la fața locului au sosit numeroși membri ai personalului de securitate, ai Gărzii Civile și tehnicieni ai poliției criminalistice”, au precizat martorii.

În fața anchetatorilor, bărbatul a dezvăluit că soția sa decedase cu câteva ore mai devreme, chiar în incinta aeroportului. Versiunea sa a fost confirmată ulterior de autopsie. Institutul de Medicină Legală nu a descoperit nicio urmă de violență pe corpul femeii, stabilind că decesul a fost unul natural.

Garda Civilă spaniolă a precizat că, în baza concluziilor medico-legale, bărbatul nu a fost reținut și nu face obiectul unei anchete penale.

Incidentul din Tenerife nu este unic. Cu doar câteva zile înainte, pe un zbor între Malaga și Londra, echipajul unei aeronave a companiei easyJet a descoperit, înainte de decolare, că o femeie de 89 de ani, adusă la bord de familie, nu mai prezenta semne vitale. Potrivit companiei aeriene, pasagera ar fi decedat chiar în momentul îmbarcării, deși avea un certificat medical care îi permitea să călătorească.

Rogobete a trasmis că Planul Roșu de Intervenție a fost activat în urma exploziei urmate de incendiu la un apartament din localitatea ​Zalău, jud. Sălaj.

„​Până în acest moment, au fost evacuate 10 persoane. Dintre acestea, o persoană este inconștientă, intubată, a fost transportată la spital pentru îngrijiri medicale suplimentare cu arsuri de căi respiratorii. Nouă persoane au fost expuse la fum”, spune Rogobete.

Ulterior evaluării medicale încă o persoană conștientă a fost transportată la spital cu intoxicație ușoară cu fum.

​Incendiul a fost lichidat la ora transmiterii știrii.

Incendiul a izbucnit într-un apartament situat la etajul al doilea, în urma unei explozii provocate de o butelie.

La sosirea pompierilor din cadrul Detașamentului Zalău, incendiul se manifesta cu degajări de fum în apartamentul afectat.

Echipajele de intervenție au acționat pentru localizarea și lichidarea incendiului, concomitent cu evacuarea locatarilor și constituirea echipelor de căutare-salvare, pentru verificarea posibilei prezențe a unor persoane surprinse în interior.

În urma evenimentului, un bărbat a suferit arsuri și a fost preluat de echipajul de terapie intensivă mobilă. De asemenea, alte opt persoane au primit îngrijiri medicale la fața locului.

Având în vedere amploarea incidentului, a fost activat Planul Roșu de Intervenție.

Incendiul a fost lichidat, iar în prezent se acționează pentru ventilarea spațiilor și continuarea verificărilor. În total, 18 persoane au fost evacuate din imobil.

La locul evenimentului au fost alocate 3 mașini de stingere, o utospecială pentru transport victime multiple, 4 ambulanțe SMURS și două ambulanțe SAJ.

Intervenția este în dinamică.

Potrivit comunicatului publicat de Minister, 15 candidați și-au depus dosarele pentru funcția de director general al Administrației Naționale „Apele Române” (ANAR).

„Numărul mare de candidaturi confirmă nu doar importanța strategică a ANAR, ci și nevoia reală de reformă a acestei instituții. După ani în care numirile în funcții de conducere au fost făcute fără criterii clare de competență și integritate, am decis să deschidem acest proces și să îl construim pe principii de profesionalism, transparență și responsabilitate publică. Numirea directorului general este o prerogativă a ministrului, da, dar asta nu exclude un proces  voluntar de selecție transparentă pentru a asigura o evaluare comparativă reală și pentru a identifica cel mai bun specialist care poate coordona reforma profundă de care ANAR are nevoie”, a declarat ministra mediului, apelor și pădurilor, Diana Buzoianu.

Pentru numire, candidații vor fi evaluați și vor exista consultări cu Diana Buzoianu. Dintre toți cei 15 candidați, va fi ales cel mai competent. Candidați vor fi evaluați de o comisie formată din cinci membri care au experiență executivă, dar și studii în domeniul apelor, al siguranței hidrotehnice, al politicilor publice și al managementului instituțional.

„Prin această abordare, ministerul urmărește să asigure transparența decizională și o evaluare profesionistă, comparativă și riguroasă a candidaților, astfel încât la conducerea ANAR să fie desemnat specialistul cu cea mai solidă competență profesională, viziune managerială și capacitate de reformă”, se arată în comunicatul publicat de Minister.

Interviurile vor avea loc în perioada 15-16 ianuarie și vor fi publicate, atât pe site, cât și pe Canalul de YouTube al Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor.

Comisia de evaluare a candidaților este formată din cinci specialiști:

1. Conf. univ. dr. ing. Altan Abdulamit, conferențiar la Universitatea Tehnică de Construcții București, cu o vastă activitate didactică și de cercetare în domeniul siguranței, analizei și proiectării construcțiilor hidrotehnice, amenajărilor hidrotehnice și managementului riscurilor asociate resurselor de apă. Este expert pentru siguranța barajelor și digurilor și autor a peste 100 de articole științifice din domeniul ingineriei resurselor de apă, al siguranței și riscului barajelor. În cadrul procedurii de selecție, reprezintă Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor în comisie și ocupă în prezent funcția de șef al Serviciului Siguranța Construcțiilor Hidrotehnice.
2. Ing. Sorin Rîndașu, specialist cu o experiență de peste 29 de ani în cadrul Administrației Naționale „Apele Române”, unde a parcurs toate nivelurile profesionale, de la dispecer până la funcții de conducere strategică. În prezent, ocupă funcția de director general interimar al ANAR și conduce de peste 12 ani Departamentul Situații de Urgență al instituției. Este membru al grupurilor de lucru europene și internaționale în domeniul protecției împotriva inundațiilor și a coordonat proiecte strategice privind managementul riscului la inundații la nivel național și european, potrivit sursei citate.
3. Prof. univ. dr. ing. Dan Stematiu este profesor universitar conducător de doctorat în cadrul Universității Tehnice de Construcții București, fost rector al instituției și membru în Consiliul de Conducere al Administrației Naționale „Apele Române” din 1993. Este expert al Băncii Mondiale, membru al Comisiei Naționale pentru Siguranța Barajelor și autor a peste 200 de lucrări științifice în domeniul barajelor și al siguranței construcțiilor hidrotehnice.
4. Prof. univ. dr. ing. Corneliu Radu Sârghiuță, profesor universitar la Universitatea Tehnică de Construcții București, cu activitate academică și de consultanță internațională în domeniul barajelor, structurilor hidraulice și siguranței lucrărilor hidrotehnice. A fost prorector al UTCB, expert atestat în evaluarea siguranței barajelor, expert în proiecte internaționale de management al apelor și membru al  Comisiei Naționale pentru Siguranța Barajelor.
5. Șef lucrări dr. ing. Cătălin Vlăduț Popescu, cadru didactic universitar la Universitatea Tehnică de Construcții București și expert tehnic atestat pentru construcții și amenajări hidrotehnice, cu experiență extinsă în conducerea și coordonarea proiectelor hidroenergetice și de infrastructură de apă. Este președinte al Comitetului Român al Marilor Baraje și membru al structurilor naționale și internaționale pentru siguranța construcțiilor hidrotehnice.

Unirea cu Republica Moldova nu este un scenariu impus, ci unul care depinde exclusiv de voința exprimată la Chișinău, afirmă europarlamentarul Eugen Tomac, consilier onorific pentru relația cu românii de pretutindeni al președintelui României. Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru CaleaEuropeană.ro, acesta spune că Bucureștiul este pregătit pentru un dialog serios doar dacă această opțiune va fi asumată de autoritățile moldovene.

„România este pregătită oricând să se așeze la masă și să discute serios acest scenariu, doar dacă Republica Moldova îl va vedea drept o opțiune. Este dreptul lor să-și decidă viitorul”, a spus Tomac.

Europarlamentarul a reamintit că poziția oficială a statului român privind disponibilitatea de a discuta unirea a fost asumată încă din 27 martie 2018, printr-o declarație adoptată fără niciun vot împotrivă în Parlament. „Aceasta este poziția oficială a statului român. Ea nu s-a schimbat”, a adăugat acesta.

În ceea ce privește contextul de la Chișinău, Tomac afirmă că realitatea politică din Republica Moldova indică o opțiune majoritară pro-europeană, confirmată prin alegeri și referendumuri succesive. „Obiectivul zero pentru noi și pentru Republica Moldova este susținerea accelerării procesului de integrare europeană”, a mai spus europarlamentarul.

Tomac afirmă că România se află în prima linie a sprijinului pentru parcursul european al Chișinăului și avertizează asupra riscurilor deturnării subiectului unirii în scopuri propagandistice. „Este un subiect extrem de serios, care trebuie tratat fără patimă, fără excese naționaliste”, a spus acesta.

Referindu-se la poziția partenerilor externi, consilierul prezidențial susține că subiectul reunificării este privit ca o chestiune internă. „Toți partenerii noștri știu că și în România, și în Republica Moldova trăiește același popor. Nu există obiecții față de o asemenea discuție”, a mai declarat consilierul prezidențial.

Cele 500-600 de bovine prezente de obicei la Salonul Internațional al Agriculturii sunt o atracție majoră a evenimentului anual, care atrage aproximativ 600.000 de vizitatori, inclusiv copii care nu au văzut niciodată unele dintre animalele de fermă, scrie Reuters.

„Aseară am luat decizia ca la expoziția internațională agricolă din 2026 să nu participe bovine”, a declarat reporterilor Jerome Despey, președintele SIA. „Este o decizie istorică care ne-a întristat”, a adăugat el, subliniind însă că vor fi prezente multe alte animale, inclusiv porci, oi, cai, câini și pisici.

Boala pielii noduloase, răspândită în principal de insectele care înțeapă, provoacă febră și noduli dureroși pe piele, slăbește animalele și reduce producția de lapte. În Franța au fost detectate peste 100 de focare, în special în apropierea Alpilor și în sud-vestul țării.

Ministerul Agriculturii a declarat că boala este sub control în Franța datorită vaccinării. Cu toate acestea, unii fermieri doresc să evite orice risc, în timp ce alții vor să-și exprime solidaritatea cu fermierii afectați, a spus Despey.

Unii fermieri francezi au criticat modul în care guvernul a gestionat virusul, prin sacrificarea tuturor animalelor dintr-un efectiv contaminat. Opoziția față de această politică a fost unul dintre motivele protestelor de săptămâna trecută de la Paris.

Principalul sindicat al fermierilor din Franța, FNSEA, care a organizat marți un protest la Paris, susține politica guvernului.

Organizatorii sperau că protestele nu se vor extinde la târg, care atrage în fiecare an politicieni de vârf.

„Nu avem nicio problemă cu dezbaterea, dar avem cu luptele”, a declarat directorul SIA, Arnaud Lemoine.

Vaca folosită ca mascotă pentru târg va fi înlocuită cu alte animale, a spus el.

Datele publicate marți de Novel arată că piața neagră a crescut în noiembrie 2025 cu 3% până la 12,6% din totalul consumului, comparativ cu 9,6% în septembrie.  Este cel mai mare nivel al comerțului ilegal cu țigarete înregistrat în ultimii șase ani.

Media comerțului ilegal din 2025 se situează la 10,6%, comparativ cu nivelul mediu din 2024, de 9%, și este cea mai mare creștere anuală din 2014 până în prezent.

„În noiembrie, se înregistrează majorări ale comerțului ilicit în aproape toate regiunile țării. Cea mai semnificativă creștere este notată în zona de vest, de peste 10 p.p., zonă care devine astfel cea mai afectată de piața neagră, cu o pondere de 20,8%. De asemenea, în București și Ilfov piața neagră crește cu peste 8 p.p., până la 14,6%”, a declarat Marian Marcu, Director General Novel Research.

Din punct de vedere al provenienței produselor, prima sursă pentru piața neagră din România rămâne Bulgaria cu peste 30%, deși se află în scădere cu 5,1%. Ponderea produselor provenite din Republica Moldova crește cu 5,4% până la 23,8%.

În primele 11 luni ale anului, polițiștii de frontieră au confiscat aproximativ 6,2 milioane de pachete de țigări, cu o valoare estimată la peste 137 milioane de lei. Totodată, în aceeași perioadă, au fost ridicate în vederea confiscării peste 65 de tone de tutun vrac și aproximativ 24 de kilograme de tutun pentru narghilea.

Reprezentanții IGPR anunță că anul trecut până la sfârșitul lunii noiembrie au fost destructurate 18 grupuri infracționale. În această perioadă, au fost capturate peste 142 de milioane de țigăriși 3.400 de kilograme de tutun, fiind aplicate 941 de sancțiuni contravenționale, în valoare totală de 7.794.000 de lei. Companiile de tutun, aflate în categoria mari contribuabili, virează anual la bugetul statului peste 22 miliarde de lei, reprezentând accize, TVA și alte taxe și contribuții.   

„Ventilarea în spațiul public a ideii că militarii «se pensionează la 48 de ani» nu este o confuzie inocentă și nici o eroare de interpretare. Este o manevră abjectă de manipulare, menită să inducă în societate percepția falsă că militarii ar fi o categorie privilegiată și favorizată de stat”, a scris Fifor, marți, într-o postare pe Facebook. 

Potrivit fostului ministru al Apărării, cadrul legal al vârstei standard de pensionare a militarilor este „limpede și fără echivoc”. Acesta a făcut trimitere la Legii nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, modificată prin Legea nr. 282/2023, intrată în vigoare de la 1 ianuarie 2024.

„Vârsta standard de pensionare a militarilor este, în prezent, de 60 de ani. Aceasta este vârsta legală aplicabilă astăzi tuturor cadrelor militare care solicită pensie pentru limită de vârstă”, a scris Fifor. 

Vârsta de pensionare a militarilor este de 60 de ani. Până în 2035, vârsta standard de la care militarii se vor pensiona va crește, anual, până la 65 de ani.

Cu toate acestea, Fifor atenționează că pensia militară de vârstă nu se acordă automat. Militarii care vor să beneficieze de pensie trebuie să aibă cel puțin 25 de ani de vechime, dintre care cel puțin 15 ani în serviciu militar.

„Fără îndeplinirea acestor condiții, dreptul la pensie nu există”, scris Fifor. 

Fifor a precizat, de asemenea, că există cazuri izolate în care militarii se pot pensiona la 48 de ani. Condițiile sunt reglementate prin lege și vizează pierderea capacității de muncă, restructurări sau treceri în rezervă din motive ce nu depind de militar. 

Acesta atrage atenția că situațiile izolate nu definesc sistemul și nu pot fi prezentate ca politică publică generală.

Potrivit SBU, atacul urma să aibă loc asupra mai multor mașini de serviciu ale poliției, în momentul în care acestea erau folosite de agenți.

În schimbul atentatului, serviciile ruse le-ar fi promis suspecților evacuarea pe teritoriul Federației Ruse.

Ancheta a stabilit că cei doi suspecți sunt localnici, fără loc de muncă, recrutați prin canale pro-ruse de pe Telegram.

După recrutare, aceștia au închiriat un apartament situat în apropierea sediului Poliției Naționale din Herson și au instalat o cameră video ascunsă pe balcon, pentru a monitoriza programul și deplasările polițiștilor.

Pe baza informațiilor obținute, suspecții urmau să amplaseze dispozitive explozive artizanale sub autospeciale și să le detoneze de la distanță.

Explozibilii ar fi trebuit să fie livrați de FSB cu ajutorul dronelor, din zona ocupată de pe malul stâng al regiunii Herson.

SBU a intervenit înainte ca atacul să fie pus în aplicare, a documentat activitatea agenților și i-a reținut în locuința închiriată.

La percheziții, anchetatorii au găsit echipamente video, laptopuri și telefoane mobile cu dovezi ale colaborării cu serviciile ruse.

În timpul investigației, autoritățile au mai constatat că suspecții colectau informații despre pozițiile forțelor de apărare ucrainene și încercau să recruteze alți agenți.

Cei doi au fost puși sub acuzare pentru trădare de stat, faptă comisă în grup și în condiții de război.

Ei se află în arest preventiv și riscă pedeapsa cu închisoarea pe viață, precum și confiscarea averii.

Liderii Italiei, Germaniei, Franței, Canadei și Regatului Unit, alături de președinta Comisiei Europene, intenționează să participe la o întâlnire cu Donald Trump și cu președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, la Forumul Economic Mondial de săptămâna viitoare, au declarat pentru Financial Times trei oficiali familiarizați cu planurile.

Oficialii negociază detaliile reuniunii, care este programată pentru miercurea viitoare și la care ar putea participa și alți lideri din „Coaliția de Voință”.

Întâlnirea de la Davos va urmări obținerea aprobării lui Trump pentru acordurile negociate săptămâna trecută la Paris între SUA, Ucraina și liderii europeni.

Steve Witkoff, Jared Kushner, precum și secretarul de stat Marco Rubio vor face parte din delegația americană la Forumul Economic Mondial.

„Fără SUA, nimic din toate acestea nu se întâmplă”, a spus un oficial european pentru FT, referindu-se în special la angajamentele Marii Britanii și Franței de a desfășura trupe în Ucraina în cazul unui eventual armistițiu cu Rusia.

Participarea a șase lideri din G7, alături de președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, ar reprezenta un nivel record de prezență a grupului la Davos. Sanae Takaichi, premierul Japoniei, nu este așteptată să participe la reuniunea din Elveția.

Negocierile fac parte dintr-un efort mai larg condus de Statele Unite pentru a ajunge la un acord de pace care să pună capăt războiului declanșat de Rusia în urmă cu aproape patru ani.

Asistenții medicali din New York au intrat în cea de-a doua zi a istoricei greve care aproape a paralizat cinci dintre cele mai bogate spitale ale metropolei, relatează AP. Impactul social este cu atât mai mare, cu cât New Yorkul se confruntă cu o importantă epidemie de gripă.

15.000 de asistenți medicali participă la grevă, care a forțat unele unități medicale să transfere pacienți și să devieze ambulanțe.

Spitalele afectate încearcă să reducă deficitul de asistenți medicali prin numeroase angajări temporare.

Atât asistenții, cât și managerii spitalelor i-au îndemnat pe pacienți să nu renunțe la primirea de îngrijiri medicale pe timpul grevei.

Această grevă este a doua în doar trei ani.

În 2023, o grevă asemănătoare a fost declanșată din cauza problemelor de personal a centrelor medicale pe care asistenții le acuzau că refuză să mai angajeze oameni, sporind, astfel, presiunea asupra lor.

Spitalele private non-profit implicate în negocierile cu asistenții spun că au făcut progrese în ceea ce privește personalul, în ultimii ani, dar au mai adăugat că cererile asistenților sunt prohibitiv de costisitoare.

Luni, în prima zi a protestului, primarul New York-ului, Zohran Mamdani, a stat alături de asistenți în prima linie de pichet, în fața spitalului New York Presbyterian și i-a lăudat pe membrii sindicatului că-și doresc demnitate, respect, salarii și tratamente echitabile.

Asociația Asistenților Medicali spuneau duminică dimineață, înainte de declanșarea grevei, că nu au existat progrese în discuțiile privind contractul lor de muncă la cele cinci spitale, ceea ce înseamnă că 15.000 de asistenți medicali sunt nemulțumiți de contractele de muncă.

Sindicatul asistenților solicită un acord care să includă creșteri salariale, niveluri sigure de personal, acoperire completă a asistenței medicale și a pensiilor, precum și protecție la locul de muncă împotriva violenței, care este foarte ridicată în spitalele din New York.

Potrivit avertismentului, protestele din Iran se intensifică și pot deveni violente, cu riscuri majore de arestări, răniri și perturbări severe ale infrastructurii, scrie The Guardian.

În comunicat se menționează că autoritățile iraniene au impus măsuri sporite de securitate, inclusiv închideri de drumuri, restricții ale transportului public și blocaje ale internetului. Accesul la rețelele mobile, fixe și naționale este limitat, ceea ce îngreunează comunicarea și coordonarea. De asemenea, mai multe companii aeriene au redus sau anulat zborurile către și dinspre Iran, unele suspendând operațiunile până vineri, 16 ianuarie.

Având în vedere lipsa relațiilor diplomatice și consulare dintre Washington și Teheran, Ambasada virtuală le recomandă cetățenilor americani să își pregătească un plan de plecare independent, fără a conta pe asistență guvernamentală.

Dacă este sigur, este sugerată părăsirea Iranului pe cale terestră către Armenia sau Turcia. De asemenea, americanii sunt îndemnați să evite protestele și să fie discreți.

Protestele au început la Teheran pe 28 decembrie, inițial pe fondul prăbușirii monedei naționale, rialul, și s-au extins rapid la nivel național, transformându-se în demonstrații anti-regim. Nemulțumirile sunt alimentate de restricțiile sociale și politice impuse de guvern.

Casa Albă a transmis că președintele Donald Trump ia în considerare inclusiv atacuri aeriene pentru a pune capăt represiunii, menținând însă diplomația ca primă opțiune. Purtătoarea de cuvânt Karoline Leavitt a declarat că administrația analizează mesajele transmise în privat de Teheran, care ar avea un ton diferit față de retorica publică.