MediaFax.ro

Washingtonul și-a îndreptat din nou atenția spre resursele Americii Latine, de data aceasta spre Guyana: subsecretarul american pentru afaceri economice, Jacob Helberg, a purtat săptămâna aceasta discuții cu președintele guyanez Irfaan Ali și cu alți înalți oficiali despre oportunitățile de afaceri în sectorul bauxitei și al altor minerale, potrivit AP.

Anunțul vine pe fondul unei strategii mai ample a administrației Trump de a-și consolida accesul la resursele din America Latină – de la extinderea producției de petrol în Venezuela după intervenția militară americană din ianuarie, până la acorduri de minerale critice cu Brazilia.

Guyana, aflată în plin boom petrolier după descoperirea unor rezerve masive în ultimul deceniu, a dobândit o importanță geopolitică suplimentară în contextul crizei energetice globale provocate de războiul cu Iranul. Rezervele sale de bauxită – materia primă esențială pentru producerea aluminiului – sunt un alt activ strategic de prim rang.

Miza competiției este clară: în sectorul local al bauxitei, operatorul chinez Bosai Minerals este deja jucătorul dominant.

Oficialii guyanezi au recunoscut că firmele americane nu au fost „la fel de agresive” ca cele chineze, care oferă frecvent finanțare și soluții de forță de muncă pentru megaproiecte.

Helberg a recunoscut indirect această realitate, spunând că rezervele de bauxită sunt deja cunoscute și că SUA vor fi interesate de sector – un semnal că Washingtonul încearcă să recupereze terenul pierdut.

„SUA încearcă să învețe din greșelile din trecut, care au permis Chinei să câștige un punct de sprijin în regiune”, a declarat Jason Marczak, vicepreședinte al Centrului Adrienne Arsht pentru America Latină din cadrul Consiliului Atlantic.

Pe lângă bauxită, Helberg a sugerat că SUA ar putea ajuta Guyana să realizeze studii de înaltă tehnologie pentru a identifica alte minerale exploatabile în subsol.

Secretarul de externe al Guyanei, Robert Persaud, a confirmat interesul țării pentru investitori americani, dar a subliniat că Guyana urmărește valoare adăugată, nu doar extracție brută. „Suntem interesați de procesare și de îmbunătățiri în generarea de energie”, a declarat el pentru AP, adăugând că SUA rămân „partenerul strategic” al țării.

Analiștii confirmă că relația este solidă, dar că Guyana urmărește și diversificarea partenerilor. „Președintele Ali este foarte apropiat de Statele Unite și recunoaște importanța SUA ca partener cheie”, a spus Marczak.

Contextul regional întărește miza acestor discuții.

„În vremuri de penurie energetică la nivel global, accentul se pune mult mai mult pe America Latină ca sursă alternativă stabilă de aprovizionare”, a explicat Benjamin Gedan, director al programului pentru America Latină al Centrului Stimson. „Iar Guyana este liderul acestei povești.”

Andy Burnham, primarul comitatului Greater Manchester și considerat cel mai puternic rival al lui Keir Starmer, a primit aprobarea oficială a Comitetului Executiv Național al Partidului Laburist să candideze la alegerile parțiale din circumscripția Makerfield – primul pas concret al unui posibil traseu de întoarcere în Parlament și, potențial, spre șefia partidului, relatează news.sky.com.

„Organul de conducere al Partidului Laburist i-a dat astăzi permisiunea lui Andy Burnham să candideze în procesul de selecție a candidaților la următoarele alegeri parțiale pentru circumscripția Makerfield”, a declarat un purtător de cuvânt al partidului.

Burnham și-a confirmat deja intenția, spunând că vrea „să aducă schimbarea pe care am adus-o în Greater Manchester în întregul Regat Unit”.

Joi, Wes Streeting a demisionat din funcția de secretar al sănătății, înmânându-i premierului Sir Keir Starmer o scrisoare în care acuza guvernul de „derivă” și îl critica pe premier pentru că a lăsat un „vid” în conducere.

Streeting nu a declanșat imediat o cursă pentru șefia partidului, cerând în schimb o dezbatere „amplă” despre viitorul acestuia – dar aliații săi au confirmat că va candida la orice viitoare competiție pentru conducere.

Streeting l-a susținut public pe Burnham pentru Makerfield, scriind pe X: „Avem nevoie de cei mai buni jucători ai noștri pe teren.

Nu există nicio îndoială că Andy Burnham este unul dintre ei.”

Criza internă a laburiștilor a devenit vizibilă și prin declarațiile unui apropiat al lui Starmer: Steve Reed, secretarul pentru locuințe, a recunoscut vineri dimineață că premierul este „nepopular”, adăugând că „nu a fost o săptămână bună”.

Întrebat dacă schimbarea liderului ar fi necesară pentru a învinge Reform UK la viitoarele alegeri, Reed a evitat un răspuns direct, notând că „fiecare dintre ultimii patru prim-miniștri a fost, la rândul său, cel mai nepopular prim-ministru pe care l-am avut vreodată”.

Armata israeliană a efectuat vineri seară un atac aerian în orașul Gaza care l-a vizat pe Izz al-Din al-Haddad, liderul brigăzilor Qassam – aripa militară a Hamas -, au anunțat premierul Benjamin Netanyahu și ministrul Apărării, Israel Katz, potrivit AP.

Nu este clar dacă al-Haddad a fost ucis sau rănit. Hamas nu a comentat.

Vineri seară au avut loc cel puțin două atacuri israeliene în oraș: unul asupra unei clădiri rezidențiale și altul asupra unui vehicul.

Șapte persoane au fost ucise și zeci rănite, potrivit oficialilor medicali de la Spitalul de câmp Saraya al Societății Semilunii Roșii Palestiniene și de la spitalul Shifa.

Cetățenii palestinieni au raportat și alte atacuri aeriene ulterioare, ale căror ținte nu au fost imediat clare.

Netanyahu și Katz l-au descris pe al-Haddad drept „unul dintre arhitecții” atacului din 7 octombrie 2023, în care militanții Hamas au ucis aproximativ 1.200 de persoane și au luat 251 de ostatici. „Mai devreme sau mai târziu, Israelul vă va ajunge”, au transmis cei doi oficiali, amenințând că Israel va continua să îi urmărească pe toți cei implicați în acel atac.

Atacul de vineri vine în contextul unui armistițiu fragil încheiat în octombrie, pe care atât Israelul, cât și Hamas l-au acuzat reciproc că îl încalcă.

Gaza a fost lovită aproape zilnic, iar de la semnarea acordului au murit peste 850 de persoane, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza.

Ultimul precedent similar a fost atacul care l-a vizat pe fiul negociatorului principal al Hamas, Khalil al-Hayya.

De la declanșarea ofensivei israeliene ca răspuns la atacul Hamas din 2023, peste 72.700 de persoane au fost ucise în Gaza, conform acelorași surse medicale palestiniene – considerate în general fiabile de comunitatea internațională, în ciuda faptului că ministerul face parte din guvernul condus de Hamas.

Publicația bruxelleză Euractiv, specializată în politici europene, critică dur schimbarea de orientare politică a președintelui Nicușor Dan, pe care îl acuză acum că se apropie de forțele populiste pe care era chemat să le contracareze.

„Cândva favoritul UE, președintele român Nicușor Dan este acum criticat de foștii aliați, care îl acuză că exploatează – și chiar orchestrează – criza politică a României, adoptând în același timp o postură din ce în ce mai naționalistă, în stil MAGA.

Schimbarea marchează o inversare bruscă față de anul trecut, când Dan era perceput pe scară largă în UE drept candidatul prezidențial preferat pentru a contracara influența rusă și naționalismul de dreapta în ascensiune”, scrie Euractiv.

Cristian Ghinea, senator USR și fost aliat al lui Nicușor Dan, este una dintre vocile cele mai critice citate de Euractiv.

„Dan este un adevărat conservator și eurosceptic”, spune acesta, adăugând că președintele „curtează MAGA în detrimentul viitoarei noastre relații cu SUA după încheierea MAGA”.

„Președintele a fost ales pe un trend pro-UE și ca o respingere a extremei drepte, dar are o politică bizară de conciliere și ne ia pe noi, cei pro-UE, de la sine înțeleși”, a spus Ghinea pentru Euractiv.

Publicația evocă și anularea, săptămâna trecută, a unei recepții dedicate Zilei Europei la București, din cauza gazdei, Roberta Metsola, invocând faptul că trebuie să se concentreze pe votul de neîncredere din 5 mai, care a răsturnat guvernul României.

Președintele și-a justificat criticile la adresa UE pe ideea că Bruxelles-ul se bazează prea mult pe „sloganuri” și că a acționat „ideologic”, neglijând industria de apărare.

A insistat că rămâne un președinte neutru și că România va avea un „guvern pro-occidental”.

De asemenea, scrie Euractiv, „Acuzația de apropierea față de MAGA este susținută de politica externă a lui Nicușor Dan: el a fost singurul șef de stat al UE prezent la Reuniunea Consiliului pentru Pace al lui Trump din februarie, în plin conflict Washington-Bruxelles”.

Potrivit surselor Euractiv, „Dan ar fi evitat atacurile directe la adresa AUR tocmai din cauza legăturilor acestui partid cu cercurile trumpiste de la Washington”.

Publicația mai reține și că Nicușor Dan a ajuns la Cotroceni „cu sprijinul puternic al Partidului Popular European, după ce l-a învins pe George Simion, liderul AUR”, că victoria sa a venit după anularea alegerilor prezidențiale anterioare de la sfârșitul lui 2024, înainte de al doilea tur, de către Curtea Constituțională și că victoria sa „a fost salutată ca mesianică”, dar că „astăzi, profilul său pare mult mai ambiguu”.

Donald Trump și-a încheiat vizita la Beijing fără să ofere un răspuns clar privind vânzarea de arme către Taiwan, după o serie de întâlniri cu liderul chinez Xi Jinping dedicate unor dosare spinoase: războiul cu Iranul, comerțul, tehnologia și statutul regiunii, potrivit AP.

Cei doi lideri au declarat că au înregistrat progrese în stabilizarea relației dintre cele două mari puteri, însă diferențele profunde rămân.

Cel mai sensibil subiect a fost Taiwanul. Xi l-a avertizat în privat pe Trump că divergențele legate de insulă – pe care Beijingul o revendică drept propriul teritoriu – ar putea împinge SUA și China spre conflict.

Trump a răspuns că nu a decis încă dacă va aproba o vânzare majoră de armament către Taipei.

Pe dosarul iranian, Trump a transmis că Xi s-a angajat să ajute la negocierea unui acord de pace și la redeschiderea Strâmtorii Ormuz.

Liderul chinez l-ar fi asigurat, de asemenea, că Beijingul nu va furniza Iranului echipament militar – un angajament important pentru Washington, care încearcă să folosească influența Chinei asupra Teheranului, cel mai mare partener comercial al Iranului, pentru a-l determina să accepte condițiile americane de încetare a focului.

Vizita liderului american a avut loc într-un context tensionat, marcat de disputele comerciale dintre cele două state și de incertitudinile privind actualul armistițiu comercial care urmează să expire în noiembrie.

La finalul summitului, președintele Trump a anunțat că l-a invitat pe Xi Jinping la Casa Albă în septembrie, iar ministrul chinez de Externe, Wang Yi a confirmat că vizita va avea loc în toamna anului curent.

Vineri a fost o zi proastă pentru investitorii de pe bursele din întreaga lume.

După săptămâni în care piețele atinseseră recorduri pe bandă rulantă, alimentate de entuziasmul față de inteligența artificială, a venit și corecția – bruscă și generalizată, scrie AP.

Principalii indici americani au scăzut semnificativ față de maximele istorice atinse cu o zi înainte. S&P 500 a coborât cu 1,2%, Dow Jones a pierdut 537 de puncte (1,1%), iar Nasdaq – indicele dominat de companii tech – a scăzut cu 1,5%.

În Europa și Asia, scăderile au depășit 1,5% pe majoritatea piețelor. Bursa sud-coreeană a fost cea mai afectată, cu un minus de 6,1% într-o singură zi.

Cel mai vizibil perdant a fost Nvidia, compania care a devenit simbolul revoluției inteligenței artificiale: acțiunile sale au scăzut cu 4,4% vineri, deși rămân cu peste 26% în plus față de începutul anului.

Micron Technology a pierdut 6,6% într-o zi, în ciuda unui avans de aproape 154% de la 1 ianuarie.

Răspunsul scurt: petrolul și dobânzile.

Războiul cu Iranul continuă, iar Strâmtoarea Ormuz – o arteră vitală prin care trece o parte importantă din petrolul mondial – rămâne închisă pentru petroliere.

Asta a dus prețul barilului de țiței Brent la 109 dolari, față de aproximativ 70 de dolari înainte de conflict.

Petrolul mai scump înseamnă inflație mai mare. Iar inflația mai mare complică planurile Rezervei Federale americane (Fed), banca centrală a SUA, de a reduce dobânzile. Investitorii au renunțat practic la orice speranță că Fed va ieftini creditele în acest an – ba chiar au început să parieze că dobânzile ar putea fi majorate în 2026.

Această perspectivă a agitat puternic piața obligațiunilor.

Randamentul titlurilor de trezorerie americane pe 10 ani a urcat la 4,59%, față de 3,97% înainte de război, iar cel pe 30 de ani a ajuns la 5,13% – un nivel nevăzut din 2007, de dinainte de criza financiară globală.

Pentru cei mai puțin familiarizați cu aceste instrumente: când randamentele obligațiunilor cresc, creditele devin mai scumpe pentru toată lumea – rate ipotecare mai mari, împrumuturi mai costisitoare pentru companii, consum mai redus.

În plus, dobânzile mai mari fac ca acțiunile să pară mai puțin atractive față de obligațiuni, ceea ce tinde să ducă bursele în jos.

Companiile mici sunt cele mai vulnerabile în astfel de momente, pentru că depind mai mult de împrumuturi pentru a crește.

Indicele Russell 2000, care urmărește firmele mici americane, a scăzut cu 2,4% — dublu față de S&P 500.

Specialiștii avertizează că piețele, în special cele din tehnologie și inteligență artificială, crescuseră probabil prea mult, prea repede.

„Piețele au intrat în teritoriul supracumpărării”, a explicat Brian Jacobsen de la Annex Wealth Management, precizând totuși că fundamentele economiei americane rămân solide.

„Drumul nu va fi lin. Astfel de perioade necesită mai multă disciplină decât speranță”, a adăugat el.

Economia americană dă în continuare semne de rezistență – producția industrială a crescut peste așteptări luna trecută – dar consumatorii sunt tot mai îngrijorați de prețuri, război și taxe vamale. Combinația dintre o economie încă solidă și o inflație persistentă este exact scenarul cel mai dificil de gestionat pentru băncile centrale.

Șase pasageri de pe nava de croazieră MV Hondius, lovită de un focar de hantavirus soldat cu trei morți, au ajuns vineri în Australia, unde vor petrece cel puțin trei săptămâni în carantină – una dintre cele mai stricte măsuri de acest fel din lume, potrivit Associated Press.

Avionul care îi transporta din Olanda a aterizat la baza militară RAAF Pearce, lângă Perth, capitala statului Australia de Vest.

De acolo, cei cinci australieni și un cetățean neozeelandez au fost duși cu autobuzul la centrul de carantină Bullsbrook, o unitate construită în 2022 ca răspuns la pandemia de COVID-19 și rămasă în mare parte neutilizată de atunci.

Ministrul australian al Sănătății, Mark Butler, a justificat decizia de a impune o carantină mai lungă decât în alte țări prin dorința de a elimina orice risc de transmitere a virusului în comunitate. Pasagerii întorși în Statele Unite și în majoritatea țărilor europene petrec doar câteva zile în carantină înainte de a fi trimiși acasă.

Organizația Mondială a Sănătății a identificat o perioadă de incubație potențială de 42 de zile, iar Butler a precizat că nu s-a luat încă o decizie privind măsurile pentru restul acestui interval.

Toți șase au fost testați negativ pentru hantavirus înainte de a pleca din Olanda și au fost evaluați de un medic în timpul zborului.

Urmează să fie supuși unor analize medicale mai detaliate la Bullsbrook.

MV Hondius se afla într-o croazieră din Argentina spre Antarctica și mai multe insule izolate din Atlanticul de Sud când a fost identificat focarul.

Din cele 11 cazuri confirmate la bord, trei s-au soldat cu decese.

După evacuarea pasagerilor și a unei părți din echipaj, nava se întoarce acum în Olanda pentru curățare și dezinfecție.

În Statele Unite, cei doi pasageri aflați inițial la Atlanta au fost transferați joi la Centrul Național de Carantină din Omaha.

Unul dintre ei fusese plasat inițial în unitatea de bioizolare a Centrului Medical al Universității din Nebraska după un test pozitiv pe navă, dar a primit ulterior un rezultat negativ.

Președintele american Donald Trump se confruntă cu un val de critici după ce a ieșit la iveală că a efectuat tranzacții bursiere de sute de milioane de dolari în primele trei luni ale anului 2026, vizând companii cu care administrația sa a avut, în aceeași perioadă, relații de afaceri directe, relatează Forbes.

O declarație financiară publicată joi arată că Trump a cumpărat și vândut acțiuni ale unor companii precum Nvidia, Palantir, Meta sau Paramount Skydance între ianuarie și martie 2026.

Valoarea totală a tranzacțiilor se ridică, potrivit calculelor Reuters, între 220 și 750 de milioane de dolari.

Documentul nu precizează însă cine a efectuat efectiv tranzacțiile, tipul exact al titlurilor sau operațiunile sub 1.000 de dolari.

Cele mai mari achiziții individuale, evaluate între 1 și 5 milioane de dolari fiecare, au vizat companii precum Nvidia, Adobe, Oracle, Microsoft, Amazon, Apple, Boeing sau Uber.

Portofoliul include și acțiuni la Disney, Meta, Alphabet, Walmart, DoorDash sau Chipotle, printre altele.

Două cazuri au atras atenția în mod special. Trump ar fi cumpărat acțiuni Nvidia imediat înainte ca administrația sa să aprobe vânzarea de cipuri ale companiei către China — decizie anunțată în contextul recentei vizite a președintelui la Beijing, la care a participat și Jensen Huang, directorul executiv al Nvidia.

De asemenea, ar fi achiziționat acțiuni Palantir tocmai când compania semna un contract de 1 miliard de dolari cu Departamentul pentru Securitate Internă.

Senatoarea democrată Elizabeth Warren a fost printre primii care au semnalat public potențialele conflicte de interese, criticându-l pe Trump pentru că l-a inclus pe Huang în delegația oficială din China în timp ce deținea acțiuni ale companiei pe care acesta o conduce.

Eric Trump a reacționat vineri pe rețeaua X, susținând că afirmațiile sunt „o minciună și complet false”.

El a declarat că activele familiei sunt gestionate integral printr-un fond blind, iar titlurile de valoare sunt incluse în indici bursieri, ceea ce ar exclude orice decizie individuală de cumpărare sau vânzare din partea membrilor familiei.

Același mesaj a venit și din partea unui purtător de cuvânt al Organizației Trump, care a precizat că portofoliul președintelui „este gestionat exclusiv prin conturi discreționare, administrate independent de instituții financiare terțe”, iar Trump și familia sa „nu joacă niciun rol în selectarea, direcționarea sau aprobarea investițiilor specifice”.

Forbes estimează averea lui Trump la 6,2 miliarde de dolari, din care aproximativ 1,3 miliarde reprezintă active lichide, inclusiv titluri de valoare.

Pe lângă acțiuni, președintele continuă să acumuleze avere prin dețineri de criptomonede, acorduri de licențiere și alte afaceri – fără să fi renunțat la interesele sale private, situație care îi permite să profite, controversat, de pe urma mandatului său.

O lege care ar interzice președintelui și parlamentarilor să tranzacționeze acțiuni a avansat anul trecut dintr-o comisie a Senatului, dar a stagnat ulterior și are șanse reduse să treacă în Congresul controlat de republicani.

Când senatorul republican Josh Hawley a votat alături de democrați pentru menținerea interdicției și în cazul președintelui, Trump a reacționat furios pe Truth Social, acuzându-l că îl „țintește” pe „un senator de mâna a doua”.

O nouă declarație financiară, care va detalia și celelalte active ale președintelui, urmează să fie publicată în perioada imediat următoare.

Un incident complex, care a implicat violență domestică, amenințări cu suicidul și obstacole în calea intervenției polițiștilor, a avut loc joi seară pe strada Atomului din municipiul Timișoara, potrivit unui comunicat al Poliției.

La data de 15 mai 2026, în jurul orei 20:52, polițiștii au fost alertați printr-un apel la 112 că un bărbat de 36 de ani ar intenționa să își pună capăt vieții într-un apartament din zonă.

Ancheta preliminară a relevat că, pe fondul consumului de alcool și al unui conflict spontan, acesta lovise o femeie de 58 de ani.

Victima a refuzat să fie transportată la spital.

Ea a fost condusă la sediul poliției, unde a fost întocmit formularul de evaluare a riscului în vederea emiterii unui ordin de protecție provizoriu, conform Legii nr. 217/2003 pentru prevenirea și combaterea violenței domestice.

Bărbatul de 36 de ani a refuzat inițial orice contact cu echipajele de intervenție, manifestând un comportament agresiv verbal și neoprindu-se din spatele ușii încuiate.

În urma negocierilor purtate de polițiști, acesta a fost convins să deschidă ușa, după care a fost imobilizat și transportat la Clinica de Psihiatrie „Eduard Pamfil” din Timișoara pentru evaluare de specialitate.

La fața locului se afla și un al doilea bărbat, de 32 de ani, care, aflat în stare de ebrietate, a îngreunat intervenția forțelor de ordine prin comportamentul său agitat și agresiv.

Acesta a fost transportat la aceeași unitate medicală.

Polițiștii continuă cercetările pentru stabilirea tuturor împrejurărilor în care s-au produs evenimentele și pentru dispunerea măsurilor legale care se impun.

Trump scrie în cea mai recentă postare a sa pe Truth Social că atât SUA, cât și China vor ca războiul din Iran să se încheie și că, în același timp, nu vor ca Teheranul să dețină o armă nucleară, potrivit news.sky.com.

Între timp, SUA spun că Israelul și Libanul au convenit să prelungească armistițiul.

America oferă, de asemenea, o recompensă pentru informații despre producția de drone iraniană.

Știre în curs de actualizare

Vizita liderului american a avut loc într-un context tensionat, marcat de disputele comerciale dintre cele două state și de incertitudinile privind actualul armistițiu comercial care urmează să expire în noiembrie. 

La finalul summitului, președintele Trump a anunțat că l-a invitat pe Xi Jinping la Casa Albă în septembrie, iar ministrul chinez de Externe, Wang Yi a confirmat că vizita va avea loc în toamna anului curent. 

Deși Donald Trump a tot anunțat că în cadrul vizitei au fost semnate „acorduri comerciale fantastice, excelente pentru ambele țări”, nici Washingtonul, nici Beijingul nu au confirmat oficial semnarea unor înțelegeri majore. 

Trump a susținut că Beijingul ar fi de acord să cumpere 200 de avioane Boeing, cu posibilitatea unei comenzi suplimentare de încă 750 de aeronave, marcând prima mare vânzare a producătorului pe piața chineză într-un deceniu, din cauza tensiunilor comerciale dintre cele două state. 

De asemenea, liderul american a afirmat că țara asiatică va achiziționa produse agricole americane,  în valoare de miliarde de dolari, în special soia, însă autoritățile chineze nu au confirmat însă aceste informații. 

Un purtător de cuvânt al guvernului chinez a transmis că „Esența relațiilor economice și comerciale China-SUA este beneficiul reciproc și cooperarea reciproc avantajoasă” și că cele două state vor lucra pentru un mediu comerical mai stabil, potrivit BBC. 

În cadrul delegației american au fost incluși și directori executivi precum Elon Musk (Tesla) și Jensen Huang (Nvidia), întrucât  summitul a inclus și discuții despre tehnologie și inteligență artificială, în contextul rivalității tot mai accentuate. 

Pe componenta tehnologică, Trump a confirmat că a discutat cu Xi despre inteligența artificială, în special despre posibilitatea de a stabili linii directoare și bariere de siguranță. 

Un alt subiect sensibil al summitului a fost Taiwanul. Xi Jinping a avertizat că problema Taiwanului rămâne „cea mai importantă chestiune” în relațiile chino-americane și a spus că gestionarea greșită a acestei teme ar putea duce la conflict între cele două țări. 

În urma summitului, Trump a avertizat împotriva proclamării independenței de cătrei Taiwan și a spus că urmează să ia o decizie privind vânzare de armament către Taiwan. 

În ceea ce privește războiul din Iran și blocarea Strâmtorii Ormuz, Trump a cerut Chinei să își folosească influența pentru a susține deblocarea rutei. Potrivit președintelui SUA, Xi s-a arătat dispus să ajute pentru redeschiderea strâmtorii, însă diplomația chineză și-a reiterat mesajul prin care a cerut un armistițiu de durată și cuprinzător. 

Pentru a descoperi secretul acestor ape, însă, este nevoie de costum de neopren, ochelari de scufundare și de rezistență la cele 19 grade ale mării la început de mai. Dar merită. Sub suprafață se întinde o pajiște submarină de posidonia oceanica, iar alături de ea înoată cei care se ocupă de plantarea și îngrijirea „plămânului coastei mediteraneene”.

„Posidonia este o plantă extrem de importantă, atât în Formentera, cât și în întregul Mediteranei”, explică biologul marin Manu San Félix, fondatorul Asociației Vellmarí, după ce revine la țărm și își scoate costumul de neopren, notează EFE Verde.

Posidonia oceanica este endemică în Marea Mediterană și are un rol foarte asemănător cu cel al coralilor, deși, în mod curios, aceștia din urmă sunt mai cunoscuți. Asta în ciuda faptului că pajiștile dintre Ibiza și Formentera au fost incluse în Patrimoniul Mondial UNESCO încă din 1999.

Această plantă acvatică funcționează ca un dig natural care protejează plajele din Formentera, având „o capacitate extraordinară de a modela linia țărmului”. Până la 80% din nisip provine de la organismele care trăiesc în aceste pajiști.

În plus, un metru pătrat de posidonie eliberează aproximativ 20 de litri de oxigen pe zi, de aici și apa cristalină, și reprezintă cel mai eficient sistem natural de captare a dioxidului de carbon (CO₂). Se estimează că poate reține de până la 16 ori mai mult CO₂ decât o pădure amazoniană, fiind astfel un aliat esențial în lupta împotriva schimbărilor climatice.

Cu toate acestea, posidonia este în declin. În ultimii 50 de ani, pajiștile din vestul Mediteranei au pierdut 34% din suprafață, din cauza activităților umane, precum presiunea constantă a bărcilor sau creșterea temperaturii apei.

Situația este cu atât mai gravă cu cât planta crește extrem de lent. Pentru a combate acest fenomen, Asociația Vellmarí, cu sprijinul Fundației MSC, desfășoară un program de „grădinărit subacvatic”.

Proiectul presupune plantarea de posidonii cu ajutorul voluntarilor și conștientizarea publicului asupra importanței acestei plante.

„Nu vrem doar să refacem pajiștile, ci și să conectăm societatea cu marea și natura, iar plantarea posidoniei este o modalitate excelentă de a face acest lucru”, spune San Félix.

Biologul știe bine despre ce vorbește. A ajuns pe insulă la începutul anilor ’90 și, deși atunci credea că situația se va îmbunătăți, recunoaște că lucrurile s-au degradat. De aceea, Vellmarí a trecut de la o simplă școală de scufundări la un centru dedicat educației și conservării posidoniei.

Din 2021 până în prezent, au fost plantate peste 86.000 de plante, cu o rată de supraviețuire de peste 92%, restaurând aproape 3.000 de metri pătrați, cu ajutorul a peste 10.000 de voluntari. Pentru 2026, obiectivul este și mai ambițios: depășirea pragului de 100.000 de plante.

Metoda folosită presupune colectarea fragmentelor de rizom desprinse, deoarece plantele mai dezvoltate au șanse mai mari de supraviețuire. Acestea sunt apoi fixate pe un substrat potrivit, în principal rocă.

„Folosim un mic cui și un ciocan. Facem o perforație mică și fixăm planta cu un fir de aluminiu care se degradează ulterior, având un impact minim asupra mediului”, explică reprezentanții asociației.

După aproximativ șase luni, planta începe să dezvolte rădăcini, iar în circa un an se fixează complet.

Pe lângă rolul de restaurare, proiectul are și o componentă științifică importantă: dezvoltarea unei metode de plantare care să poată fi aplicată și în alte țări.

„Scopul este să creăm un model scalabil, care să poată fi replicat oriunde în lume”, explică Daniela Picco, director executiv al Fundației MSC.

Prin acest proiect, San Félix își propune și crearea unui curent pentru protejarea a 30% din Mediterana spaniolă, în linie cu obiectivul global de protejare a 30% din planeta până în 2030.

„Avem un vis: să ajutăm la refacerea Mediteranei. Și putem reuși dacă protejăm 30% din ea”, spune acesta.

În opinia sa, protecția este esențială: „Putem trăi așa cum ne place, dar fără să lăsăm aceeași amprentă negativă. Trebuie să facem lucrurile mai bine”.

De exemplu, oamenii se pot bucura de plimbările cu barca fără a ancora în zonele cu posidonie, evitând astfel degradarea ecosistemului.

„Problema este mare, deci și soluțiile trebuie să fie pe măsură”, afirmă San Félix, care consideră esențial rolul mass-mediei și al companiilor, dar și sprijinul instituțiilor.

În același timp, educația este cheia: copiii trebuie să învețe despre mare, să se conecteze cu știința și să nu repete greșelile generațiilor anterioare.

Un exemplu este grupul de elevi de clasa a patra care participă la o prezentare organizată de asociație.

Pentru San Félix, concluzia este simplă: „Schimbi viitorul prin educație, dar rezultatele se văd peste 10, 15 sau 20 de ani. Până atunci… plantăm posidonie.”

Potrivit ISU Satu Mare, pompierii au intervenit, vineri seara, pentru a stinge un incendiu, dintr-un apartament de la primul etaj al unui bloc situat pe strada Ozana din municipiu.

La fața locului au ajuns trei autospeciale de stingere cu apă și spumă, un echipaj de prim ajutor și terapie intensivă mobilă, precum și o autospecială pentru primă intervenție și comandă.

Pompierii au acționat pentru stingerea incendiului, împiedicând și extinderea fumului și a flăcărilor pe casa scării, evacuând și persoanele din bloc.

În locuință, pompierii au găsit-o pe femeie inconștientă, în stop cardio-respirator. Ea fost scoasă din apartament urgent și a ajuns pe mâna echipajelor medicale, care au reușit, la timp, să o resusciteze.

În apartament, soțul ei a fost găsit carbonizat de pompieri. Potrivit publicației Presa SM, bărbatul a fost găsit mort pe balcon. Publicația afirmă că nu sunt încă clare cauzele decesului. În ceea ce-o privește pe soție, ea se află în stare critică la spital.

Potrivit pompierilor, intervenția s-a desfășurat condiții dificile, din cauza degajărilor mari de fum și a riscului de extindere a incendiului către celelalte apartamente.

Intervenția a fost coordonată de inspectorul șef ISU Satu Mare. Pompierii au intervenit în condiții dificile, din cauza degajărilor mari de fum și a riscului de extindere a incendiului către celelalte apartamente.

Cauza incendiului urmează să fie stabilită, potrivit sursei citate.

Rapid a deschis scorul în minutul 36, prin Alexandru Pașcanu, care a marcat cu o lovitură de cap.

Giuleștenii și-au majorat avantajul în minutul 51, când Daniel Paraschiv a finalizat o fază construită împreună cu Christensen și Moruțan.

FC Argeș a redus din diferență în minutul 65, prin Bettaieb, care a reluat cu capul în poartă. Același jucător a restabilit egalitatea în minutul 72.

Gazdele au crezut că au dat lovitura în minutul 87, când Kevin Luckassen a înscris, însă golul a fost anulat după intervenția VAR, arbitrul semnalând un fault.

În prelungiri, FC Argeș a primit un penalty, însă Ricardo Matos a ratat în minutul 90+11, portarul Mihai Aioani reușind să apere lovitura de pedeapsă.

După acest rezultat, Rapid rămâne pe locul cinci în play-off, cu 33 de puncte, în timp ce FC Argeș este pe locul șase, cu 31 de puncte.

Unul dintre cei doi procurori i-ar fi promis lui Constantinescu că-i va urgenta activitățile de urmărire penală în dosarul ce viza mutarea sa la Ialomița.

Unul dintre procurorii din dosar i-ar fi promis lui Constantinescu că îl va pune în legătură cu avocatul său, Alexandru Petru Lisievici Brezeanu, și o va desemna procuroare de caz, Camelia Contoroș, pe care o descrie drept „serioasă, dar înceată”.

Potrivit datelor din dosar, o vi mai târziu, avocatul se prezintă la birou, iar procurorul își îndeplinește promisiunea făcută lui Horia Constantinescu, precizând că a vorbit cu cea de-a doua procuroare, mai sus numită „să urgenteze puțin”, după cum se menționează în procesul verbal de redare a înregistrării audio-video, întocmit organele de cercetare penală.

Potrivit datelor din dosar, avocatul este unul dintre cei trei care aveau rolul „de a negocia modalitatea în care vor fi primite foloasele materiale necuvenite pentru a se emite o soluție favorabilă în dosarele penale instrumentate de către procurorii Gigi-Valentin Ștefan și Niță Teodor”.

Înainte de a ocupa funcția de președinte al Comisariatului Județean pentru Protecția Consumatorului din Constanța, Constantinescu a fost președinte al ANPC din 2019 până în 2024.

Fratele lui Fidel Castro, care i-a urmat la șefia statului cubanez în 2011, este cercetat de Departamentul de Justiție al Statelor Unite pentru doborârea  a patru avioane în 1996, conform surselor citate de Associated Press. 

La momentul incidentului, Castro ocupa funcția de ministru al Apărării, iar aeronavele aparțineau grupului de exilați cubanezi Brothers to the Rescue, cu sediul la Miami.

Încă din luna martie a anului curent, autoritățile judiciare federale din Florida au constituit un grup special de procurori și agenți federali pentru a construi dosare împotriva unor oficiali cubanezi de rang înalt, pe fondul solicitărilor venite din partea mai multor politicieni republicani care cer reluarea investigației privind incidentul din 1996.  

Inculparea ar veni pe fondul presiunilor exercitate de Statele Unite asupra Cubei. Încă de la începutul anului Washingtonul a extins regimul de sancțiuni instituind o blocadă energetică. În plus, președintele Trump a vehiculat de mai multe ori ideea preluării controlului insulei.  

Joi, directorul CIA, John Ratcliffe, s-a întâlnit cu oficiali cubanezi, printre care și nepotul lui Raul Castro,  Raulito Rodriguez Castro, ministrul de interne Lazaro Alvarez Casas și șeful serviciilor de informații cubaneze. 

Acest lucru a fost evidențiat în cadrul Forumului EFE „Noile provocări ale sistemului sanitar: sănătate mintală, boli cronice și terapii avansate”, promovat de Johnson & Johnson, care a fost deschis de consilierul pentru Sănătate, Marciano Gómez.

Gómez a subliniat că sănătatea mintală „este un element-cheie” pentru Comunitatea Valenciană și a evidențiat Planul Valencian de Sănătate Mintală și Adicții 2024-2027, finanțat cu 724 de milioane de euro, precum și crearea Direcției Generale de Sănătate Mintală și Adicții, aflată în subordinea Consilieriei.

Eleonora Minissi, psiholog și cercetător la Institutul Universitar de Cercetare în Tehnologie Centrată pe Om al Universității Politehnice din Valencia (HumanTech UPV), a subliniat în cadrul întâlnirii importanța biomarkerilor digitali pentru îmbunătățirea proceselor de diagnostic și tratare a tulburărilor de sănătate mintală.

„Un biomarker este un concept relevant în medicina de precizie, reprezintă o caracteristică măsurabilă a prezenței potențiale a unui anumit tip de tulburare în sănătatea fizică sau mintală a unei persoane. Trecerea la digital are loc atunci când biomarkerul se manifestă sau se exprimă în timpul interacțiunii dintre pacient și tehnologie”, a explicat Minissi.

Cercetătoarea de la HumanTech UPV a subliniat că există „anumite tipare” în comportamentul utilizatorilor atunci când interacționează cu telefoanele mobile sau cu rețelele sociale, care „pot indica faptul că acea persoană suferă de un anumit tip de tulburare de sănătate mintală”.

În acest sens, Minissi a arătat că pacientul ar putea instala o aplicație pe telefon pentru a răspunde săptămânal la întrebări. „Pe baza răspunsurilor, cu ajutorul inteligenței artificiale, putem detecta biomarkeri digitali pe care medicul îi poate avea la dispoziție”, a precizat ea.

Acest lucru permite realizarea unui diagnostic diferențial, deoarece un triaj timpuriu prin utilizarea inteligenței artificiale, a afirmat Minissi, „poate ajuta la prioritizarea și organizarea cererii, astfel încât nimeni să nu fie exclus, dar acordând mai multă importanță cazurilor urgente”.

Psihologul a subliniat că acești indicatori trimit notificări și alerte personalului medical, care, datorită aplicației mobile, poate vedea dacă pacientul are nevoie de sprijin și „poate interveni fără a aștepta momentul consultației, când ar putea fi prea târziu”.

Minissi a evidențiat că există deja „cazuri de succes” și a menționat că la UPV s-a lucrat la detectarea riscului de tulburare de stres posttraumatic la minorii care trăiesc în zona zero a inundațiilor (dana) sau la identificarea tulburărilor din spectrul autist prin jocuri destinate copiilor.

Un alt instrument prezentat de Minissi la Forumul EFE este pacientul virtual, un produs dezvoltat în ultimii ani la UPV, care poate ajuta la formarea noilor generații de medici pentru a „exersa”.

Cu scopul de a evita ca aceștia să se confrunte pentru prima dată cu situații complexe într-o consultație reală, profesioniștii pot simula o vizită în care pot alege genul, vârsta, diagnosticul și chiar aspectul fizic al pacientului, astfel încât noii psihologi „să poată învăța să interacționeze fără a apela la actori”, a asigurat ea.

Psihologul a afirmat că acest instrument poate fi utilizat pentru ca viitorii specialiști să exerseze nu doar protocoalele de intervenție sau diagnosticele, ci și modul de interacțiune cu pacienții și de transmitere a „anumitor tipuri de vești”.

„Aceste instrumente nu își propun să înlocuiască medicul în procesul de diagnostic, ci să organizeze cererea și să acorde prioritate cazurilor care au nevoie de evaluare imediată”, a adăugat cercetătoarea.

„Cerem Uniunii Europene să intervină. Frontierele noastre maritime sunt și frontiere europene, iar dreptul mării se aplică tuturor”, a declarat ministrul grec al Transporturilor Maritime, Vasilis Kikilias, potrivit Politico.

Vasilis Kikilias a ridicat problema „comportamentului provocator al vecinilor noștri turci în ceea ce privește pescuitul ilegal, nerespectarea dreptului mării și contestarea drepturilor suverane” în timpul unei întâlniri desfășurate vineri, la Atena, cu comisarul european pentru Pescuit și Oceane, Costas Kadis.

Deși sunt aliați în NATO, Grecia și Turcia se află de decenii în conflict din cauza mai multor dispute bilaterale, printre care revendicările privind zonele maritime din Marea Egee și problema de lungă durată a Ciprului.

Grecia a stabilit mai multe zone de pescuit restricționat în Marea Egee, însă unele dintre acestea sunt contestate de Turcia, care susține că nu se află sub controlul Atenei.

Potrivit unui raport Bloomberg, guvernul turc pregătește un vot până în luna iunie asupra așa-numitei „Legi a Patriei Albastre”, care ar oficializa revendicările Ankarei asupra unor zone maritime din Marea Egee și estul Mării Mediterane.

Orice tentativă unilaterală de a aplica revendicări maritime în afara cadrului dreptului internațional „este, în esență, sortită eșecului”, a declarat joi ministrul grec de Externe, Giorgos Gerapetritis.

Această nouă performanță a avut loc între marți, 24, și miercuri, 25 martie, coincizând cu Ziua Națională a Transplantului, când solidaritatea familiilor spaniole și munca a sute de profesioniști au permis realizarea a 75 de transplanturi în două zile, a subliniat vineri Organizația Națională de Transplanturi (ONT) într-un comunicat, scrie EFE.

Astfel, în doar 48 de ore, un total de 39 de persoane au oferit șansa de a salva sau de a îmbunătăți calitatea vieții pentru 75 de pacienți, prin donarea de organe.

Dintre transplanturi, 49 au fost renale, 14 hepatice, 8 pulmonare, 2 cardiace și unul de pancreas-rinichi. Nu mai puțin de 46 de spitale din 10 comunități autonome – Andaluzia, Aragon, Castilla-La Mancha, Castilla și León, Catalonia, Comunitatea Valenciană, Extremadura, Galicia, Madrid și Murcia – au fost implicate în acest nou record.

Pentru transportul organelor și al echipelor de transplant, a fost necesară mobilizarea a 5 avioane private, cu implicarea aeroporturilor din Badajoz, Barcelona, Madrid, Murcia, Valencia și Zaragoza.

Printre persoanele transplantate s-au aflat patru pacienți incluși în Planul Național de Acces la Transplant pentru pacienți hiperimunizați (PATHI) al ONT, persoane cu dificultăți foarte mari în a primi un transplant din cauza caracteristicilor lor imunologice.

Întreaga activitate este comparabilă doar cu recordul anterior, înregistrat pe 17 aprilie 2024, când au fost realizate 48 de transplanturi în 24 de ore de la 19 donatori decedați.

Spania se menține de peste trei decenii lider mondial: în 2025 au fost realizate 6.334 de transplanturi de organe, ceea ce reprezintă o rată de 129 de transplanturi la un milion de locuitori, activitate posibilă datorită gestului celor 2.547 de persoane care au donat organe după deces și a celor 408 care au făcut acest lucru în viață.

Cu toate acestea, ONT amintește că, zilnic, peste 5.000 de persoane așteaptă un organ.

Judecătorul Curtis Farber a declarat anularea procesului după ce jurații au informat instanța că nu pot ajunge la o decizie unanimă în privința acuzației potrivit căreia Harvey Weinstein ar fi violat-o în 2013 pe actrița Jessica Mann, informează Associated Press. 

Deliberarea juriului a durat trei zile. După ce l-au anunțat pe judecător că au concluzionat că nu pot ajunge la un verdict comun, instanța le-a cerut inițial să continue deliberările, conform practicii judiciare din statul New York. 

O nouă audiere a fost programată pentru 24 iunie, când procurorii vor decide dacă vor solicita organizarea unui al patrulea proces în acest caz. 

Procurorul districtual din Manhattan, Alvin Bragg, a declarat că este dezamăgit de rezultat, dar că respectă decizia juriului. 

El a precizat că autoritățile vor discuta cu Jessica Mann înainte de a lua o decizie privind continuarea procedurilor. 

Procesul, anulat și în luna iunie a anului trecut, reprezintă o reluare a celui din 2020 care îl condamnase la 23 de ani de detenție, dar care a fost anulat de Curtea de Apel din New York în 2024, pe motiv că instanța inițială a acceptat mărturii nepermise. 

Tot în iunie 2025 Weinstein a fost găsit vinovat pentru agresarea fostei asistente de producție Miriam Haley în 2006 și achitat pentru o altă acuzație legată de Kaja Sokola. 

În ciuda impasului, Weinstein rămâne în detenție, fiind deja condamnat la 16 ani de închisoare în California pentru o altă faptă de viol.