MediaFax.ro

Cercetarea, publicată în revista Developmental Neuroscience și citată de Euronews, arată că expunerea la stres în timpul sarcinii poate influența dezvoltarea creierului copiilor. Studiul a analizat copii care au fost expuși în uter la uraganul Superstorm Sandy, considerat un model de stres prenatal generat de un dezastru natural.

Cercetătorii de la City University of New York au urmărit dezvoltarea copiilor între 2 și 6 ani, evaluând abilități precum comunicarea, comportamentul social și autonomia. La vârsta de 8 ani, aceștia au fost supuși unor scanări cerebrale. S-au efectuat și teste de recunoaștere a expresiilor faciale, relevante pentru procesarea emoțiilor. Rezultatele au indicat că acei copii expuși la stres prenatal prezentau, în medie, o activitate mai redusă în zonele creierului implicate în emoții.

Un aspect important al studiului este legătura dintre aceste efecte și abilitățile dezvoltate în copilăria timpurie. Copiii care au dobândit competențe adaptative – precum independența, interacțiunea socială și gestionarea situațiilor cotidiene – au prezentat o activitate cerebrală similară cu cea a copiilor care nu au fost expuși la stres prenatal. Aceste rezultate sugerează că intervențiile timpurii pot contribui la creșterea rezilienței creierului.

Cercetătorii subliniază capacitatea remarcabilă a creierului de a se adapta la condiții dificile. În schimb, copiii cu abilități adaptative mai scăzute au prezentat o activitate redusă în zone precum sistemul limbic. Acesta este responsabil de reglarea emoțiilor și formarea memoriei. Autorii studiului atrag atenția că frecvența tot mai mare a dezastrelor naturale ar putea expune un număr mai mare de femei însărcinate la stres. În acest context, dezvoltarea abilităților de bază în primii ani de viață ar putea deveni o strategie importantă pentru protejarea sănătății mentale a copiilor.

Studiul a fost realizat pe un eșantion redus și are caracter preliminar, fiind necesare cercetări suplimentare pentru confirmarea rezultatelor. Cu toate acestea, concluziile indică o direcție promițătoare pentru intervențiile timpurii.

Potrivit informațiilor publicate de site-ul specializat în aviație Simple Flying, costurile ridicate pentru kerosen și volatilitatea pieței energetice determină companiile să își regândească strategiile financiare și operaționale.

Directorul general al companiei aeriene Ryanair, Michael O’Leary, a lansat avertismente publice cu privire la situația financiară a unor operatori rivali. Acesta susține că operatorii Wizz Air și airBaltic ar putea întâmpina probleme de lichiditate până la finalul sezonului rece, în contextul creșterii accelerate a costurilor cu combustibilul.

Creșterea prețului combustibilului afectează companiile aeriene low-cost deoarece carburantul reprezintă unul dintre cele mai mari costuri operaționale pentru operatorii aerieni. În prezent, multe companii încearcă să își protejeze bugetele prin contracte de hedging, care fixează prețul combustibilului pentru o anumită perioadă.

Potrivit declarațiilor lui Michael O’Leary, Ryanair a reușit să își securizeze aproximativ 80% din necesarul de combustibil la un preț de 67 de dolari pe baril până în martie anul viitor. Restul de 20% este cumpărat la prețul pieței, care a depășit pragul de 150 de dolari pe baril. Diferența semnificativă de cost ar putea afecta companiile care nu și-au asigurat din timp protecție financiară.

În acest context, unele companii aeriene europene ar putea fi nevoite să introducă suprataxe de combustibil sau să majoreze prețul biletelor. În plus, analiștii avertizează că o eventuală prelungire a tensiunilor geopolitice din Orientul Mijlociu și o posibilă blocare a Strâmtorii Ormuz ar putea genera noi scumpiri.

Creșterea prețului combustibilului afectează companiile aeriene low-cost cu expunere ridicată la costurile pieței. În cazul companiei Wizz Air, reprezentanții operatorului au transmis că societatea dispune de o poziție financiară stabilă și de rezerve de lichidități care i-ar permite să funcționeze pentru o perioadă de cel puțin 18 luni.

Compania are o prezență puternică în România, operând zboruri pe 13 aeroporturi locale și având o cotă importantă în segmentul low-cost. În paralel, airBaltic asigură conexiuni directe între București și statele baltice, fiind un operator relevant pentru piața regională.

Totuși, potrivit unor evaluări financiare, airBaltic se confruntă cu un grad ridicat de vulnerabilitate. Un raport realizat de S&P Global sugerează că operatorul ar putea avea nevoie de restructurarea datoriilor pentru a evita probleme majore de cash-flow.

Creșterea prețului combustibilului afectează companiile aeriene low-cost într-un moment în care industria încearcă încă să își stabilizeze rezultatele financiare după perioade de volatilitate economică.

Dacă nivelul actual al prețurilor se menține pe termen lung, experții din domeniul aviației consideră că unele companii europene ar putea intra în insolvență sau ar putea reduce semnificativ operațiunile.

Piața aviatică europeană rămâne extrem de competitivă, iar operatorii cu rezerve financiare limitate sunt cei mai expuși riscurilor. În același timp, creșterea costurilor poate afecta direct pasagerii, prin bilete mai scumpe și o disponibilitate redusă a rutelor low-cost.

Filmul biografic despre Michael Jackson, intitulat „Michael”, a încasat 97 de milioane de dolari la box-office-ul intern și 217 milioane de dolari la nivel mondial în primul weekend, stabilind un nou record pentru un film biografic muzical, scrie The Independent.

Debutul producției cinematografice pe piața internă a depășit, în primul weekend de la lansare, recordurile stabilite de filmele biografice anterioare din America de Nord, inclusiv „Oppenheimer” (82 de milioane de dolari în 2023) și „Bohemian Rhapsody” (51 de milioane de dolari în 2018), potrivit The Guardian. 

Comparativ, filmul „Elvis” din 2022 a încasat puțin peste 31 de milioane de dolari pe piața internă în weekendul de lansare, iar filmul „Rocketman” din 2019, despre Elton John, a înregistrat încasări de peste25 de milioane de dolari, relevă sursa citată.

Filmul muzical a fost aspru comentat, mulți dintre critici susținând că pelicula a „înfrumusețat” moștenirea lui Michael Jackson prin faptul că povestea se încheie în 1988, cu ani înainte ca starul pop să fie ținta numeroaselor acuzații de abuz sexual asupra copiilor. Cu toate acestea, el a fost achitat în singurul său proces penal, în 2005.

Unii membri ai familiei Jackson s-au opus filmului: sora sa, Janet Jackson, nu a fost implicată și nu apare în film, în timp ce fiica lui Jackson, Paris, l-a numit „tărâmul fanteziei”.

După finalizarea filmărilor, producătorii și-au dat seama că au comis o greșeală costisitoare. Versiunea inițială a filmului includea referiri la acuzațiile de abuz sexual asupra unor minori formulate împotriva lui Michael Jackson în anii ’90. Povestea trebuia să înceapă cu o scenă plasată în 1993, anul în care cântărețul a fost acuzat pentru prima dată de abuz sexual asupra unui minor, Jordan Chandler, atunci în vârstă de 13 ani. Ulterior, producătorii au descoperit că în acordul de înțelegere încheiat cu familia Chandler exista o clauză care interzice menționarea cazului sau a numelui acestuia în orice producție cinematografică.

Din acest motiv, scenariul finalului filmului a trebuit rescris complet.

Autoritățile din Grecia au stabilit că numărul din ce în ce mai mare de turiști pune în pericol plajele sălbatice ale țării, potrivit Express. Pentru a combate turismul excesiv, oficialii greci au impus noi reguli stricte. Acestea vizează conservarea porțiunilor de coastă care până acum au scăpat de dezvoltarea în masă.

În conformitate cu noile reguli, vor fi impuse limite stricte privind activitățile comerciale din zona anumitor plaje. Este vorba despre amplasarea de șezlonguri și umbrele, în unele zone acestea fiind interzise. De asemenea, nu se poate construi pe plaje și în vecinătatea lor și nu este permisă utilizarea ambarcațiunilor cu motor care pot perturba ecosistemul.

Deși turismul rămâne o parte vitală a economiei țării, oficialii consideră că trebuie găsit un echilibru pentru a preveni daunele pe termen lung. Regulamentul se numește „Plaje neumblate” (Apatites Paralies) și modifică o decizie anterioară adăugând noi locuri pe lista cu zone protejate.

În prezent sunt 251 de plaje protejate. Lista acoperă și zone de coastă celebre din Creta, Corfu și Lefkada.

Potrivit IGSU, vântul puternic a afectat 72 de localități din 18 județe: Alba, Bacău, Botoșani, Brăila, Caraș-Severin, Cluj, Dâmbovița, Galați, Harghita, Hunedoara, Iași, Ilfov, Neamț, Prahova, Satu Mare, Suceava, Timiș și Vaslui, precum și Capitala.

Pompierii au intervenit la 99 de imobile, ale căror acoperișuri au fost afectate, dar și pentru degajarea a 106 copaci și 18 stâlpi de electricitate prăbușiți. În urma acestor evenimente, au fost afectate 15 autoturisme.

În ceea ce privește alimentarea cu energie electrică, s-au semnalat întreruperi în 138 de localități din județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui. Acestea au afectat peste 35.000 de consumatori. Luni dimineața, alimentarea a fost reluată integral.

Cel mai grav incident a avut loc în Huși, județul Vaslui, unde un bărbat a murit, după ce a fost lovit de un acoperiș dislocat de rafalele puternice de vânt. Echipajele de intervenție au găsit victima în stare de inconștiență, iar personalul medical a declarat decesul după efectuarea manevrelor de resuscitare.

În localitatea Târgu Frumos, județul Iași, un bărbat a fost lovit de o creangă ruptă de vânt. Victima a fost transportată la spital, conștientă.

În Timișoara, o femeie a fost rănită, după ce a fost lovită de o creangă. Victima a fost transportată la spital, conștientă, iar în București, în Parcul IOR din sectorul 3, un bărbat a fost rănit, după ce o creangă a căzut peste el. Victima a fost transportată la spital, conștientă.

În județul Bacău, în localitatea Furnicari, un copac a căzut peste un autoturism aflat în deplasare. Șoferul a reușit să se autoevacueze și nu a avut nevoie de îngrijiri medicale.

Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a ajuns luni la Sankt Petersburg, unde urmează să se întâlnească cu președintele rus Vladimir Putin, scrie Sky News.

Araghchi a declarat că vizita reprezintă „o bună oportunitate pentru noi de a ne consulta cu colegii noștri ruși cu privire la evoluțiile legate de război”, referindu-se la conflictul din Orientul Mijlociu.

Oficialul iranian a explicat că astfel de întâlniri sunt obișnuite între cele două state și vizează atât subiecte internaționale, cât și relațiile bilaterale.

„După cum știți, am avut întotdeauna întâlniri cu Rusia pentru a discuta probleme generale, în special chestiuni regionale și internaționale și, bineînțeles, multe probleme au fost întotdeauna ridicate și în relațiile noastre bilaterale”, a declarat acesta într-un interviu video publicat de presa de stat iraniană IRNA la scurt timp după aterizarea în Rusia.

Înainte de vizita sa în Rusia, Araghchi a avut discuții în Pakistan și Oman, unde s-a întâlnit cu mediatori implicați în relația dintre Iran și SUA.

În Pakistan, subiectul principal a fost reluarea negocierilor cu Washingtonul.

„Am analizat ce s-a întâmplat până acum în negocieri și condițiile în care acestea pot continua”, a spus el.

În Oman, ministrul iranian de externe a discutat despre situația din Strâmtoarea Ormuz și cât de importantă este securitatea din zona respectivă.

 „Trecerea în siguranță prin Strâmtoarea Ormuz este acum o problemă globală importantă și, în mod firesc, trebuie să ne angajăm în dialog cu statele de coastă ale acestei strâmtori, astfel încât interesele noastre comune să poată fi asigurate și să rămânem coordonați în orice acțiuni întreprinse”, a declarat acesta.

Pe lângă întâlnirea cu președintele rus Vladimir Putin, Abbas Araghchi urmează să discute și cu ministrul rus de externe, Serghei Lavrov.

La aproximativ doi kilometri de centrala nucleară de la Cernobîl se află un pod feroviar devenit celebru după accidentul din 26 aprilie 1986. Legenda spune că, în noaptea exploziei reactorului 4, zeci de locuitori din orașul Pripyat s-ar fi adunat pe pod pentru a privi incendiul și lumina neobișnuită venită dinspre centrală, mai arată Il Post. Potrivit acestui mit, toți cei prezenți ar fi murit ulterior din cauza expunerii la radiații, de unde și denumirea de „podul morții”.

Datele și mărturiile adunate ulterior contrazic însă această versiune. Explozia reactorului nu a fost suficient de puternică pentru a alerta imediat populația, iar majoritatea locuitorilor nu au realizat gravitatea situației în acea noapte. Mulți dintre cei care au observat fumul sau lumina au făcut-o de la distanță, inclusiv din apartamentele din Pripyat, fără a se deplasa spre pod. Cercetările ulterioare nu au identificat dovezi că zeci de persoane s-ar fi adunat pe pod sau că ar fi murit rapid după incident. Există mărturii despre câteva persoane care au trecut prin zonă, inclusiv un copil care a traversat podul cu bicicleta, dar acestea nu susțin scenariul unei expuneri fatale în masă. De asemenea, nivelul exact al radiațiilor în acel punct nu a fost măsurat la momentul respectiv, ceea ce face imposibilă confirmarea unor afirmații dramatice.

Confuzia din primele zile după accident, lipsa informațiilor oficiale și relatările indirecte au contribuit la apariția poveștii. Ulterior, mitul a fost amplificat de cultura populară, inclusiv de serialul Chernobyl, care a prezentat o scenă dramatică pe pod, cu zeci de oameni expuși la „ploaia” radioactivă. Creatorii producției au recunoscut că scena a fost intensificată pentru efect dramatic, nu ca o reconstrucție exactă. Accidentul de la Cernobîl rămâne cel mai grav din istoria energiei nucleare. Explozia reactorului a eliberat materiale radioactive în atmosferă, afectând Ucraina, Uniunea Sovietică și o mare parte din Europa. Evacuarea orașului Pripyat a avut loc abia după aproximativ 36 de ore, ceea ce a crescut expunerea populației.

Există un consens relativ privind aproximativ 30 de decese imediate cauzate de explozie și sindromul acut de radiații. În deceniile următoare, alte zeci de persoane au murit din cauza bolilor asociate expunerii, însă estimările totale variază de la câteva mii la zeci de mii de victime. Deși „podul morții” a devenit un simbol puternic al dezastrului, dovezile sugerează că povestea sa a fost exagerată. În schimb, tragedia reală a Cernobîlului rămâne mult mai complexă, marcată de erori tehnice, lipsă de transparență și reacții întârziate. La 40 de ani distanță, mitul continuă să existe, dar este tot mai des pus în contextul faptelor documentate.

Potrivit agenției oficiale KCNA, preluată de AP, ceremonia a avut loc duminică, la un an de la încheierea operațiunilor militare din regiunea rusă Kursk, unde forțe comune nord-coreene și ruse au respins o incursiune ucraineană.

La eveniment a participat liderul nord-coreean Kim Jong Un, alături de oficiali ruși de rang înalt, printre care Vyacheslav Volodin și ministrul Apărării Andrei Belousov.

În timpul ceremoniei, Kim Jong Un a depus flori și a participat la un ritual simbolic în memoria soldaților căzuți.

Liderul de la Phenian a declarat că aceștia vor rămâne „un simbol al eroismului poporului nord-coreean” și a lăudat cooperarea militară cu Rusia, descriind conflictul ca pe o confruntare cu „un complot hegemonic occidental”.

Într-un mesaj transmis de Vladimir Putin și citit de Volodin, liderul de la Kremlin a afirmat că muzeul reprezintă „un simbol clar al prieteniei și solidarității” dintre cele două țări și a exprimat convingerea că parteneriatul strategic va continua să se consolideze.

Separat, în cadrul unei întâlniri cu ministrul rus al Apărării, Kim a reafirmat sprijinul total pentru politica de securitate a Moscovei, în timp ce partea rusă a anunțat disponibilitatea de a semna un plan de cooperare militară pentru perioada 2027–2031.

Coreea de Nord și Rusia au confirmat în aprilie 2025 că militarii lor au luptat împreună în regiunea Kursk. Deși cifrele oficiale nu au fost făcute publice, serviciile de informații sud-coreene estimează că aproximativ 15.000 de soldați nord-coreeni au fost desfășurați, dintre care circa 2.000 ar fi fost uciși.

Experții militari susțin că trupele nord-coreene au suferit pierderi semnificative, mai ales din cauza lipsei de experiență pe câmpul de luptă și a expunerii la atacuri moderne, inclusiv drone și artilerie de precizie. Cu toate acestea, oficialii ucraineni consideră că prezența lor a contribuit la strategia Rusiei de a compensa pierderile prin trimiterea unui număr mare de combatanți.

De la începutul invaziei ruse în Ucraina, Phenianul a devenit un aliat tot mai activ al Moscovei, furnizând nu doar armament convențional, ci și personal militar. În schimb, analiștii cred că Rusia oferă sprijin economic și tehnologic.

Această apropiere ridică îngrijorări în rândul South Korea, United States și al aliaților lor, care se tem că Moscova ar putea transfera tehnologii sensibile ce ar accelera programele nucleare și balistice ale Coreei de Nord.

Deschiderea muzeului nu este doar un act comemorativ, ci și unul politic: o reafirmare vizibilă a unei alianțe care, dincolo de simboluri, capătă o dimensiune militară tot mai concretă.

De la „Emily in Paris” încoace, toată lumea a luat-o razna cu îmbrăcatul „șic”.

Alcătuiri vestimentare complicate, ore de căutat prin buticuri exclusiviste, ascunse cine-știe pe unde, sperând că dai de piesa aia pe care nu o mai are nimeni și, o, Doamne, bereta!

Dacă ai pus și tu mâna pe o carte în viața ta sau dacă ai văzut și alte filme decât alea cu bătăi, sigur că ți-ai făcut clișee în cap în ce privește frumusețea eternă a franțuzoaicei.

Ai crezut că e bereta și ți-ai burdușit șifonierul cu berete, dar nu era ea.

Ai crezut că sunt dungile albastre de marinar, dar nu, nu erau nici alea.

Dacă ești la Paris și te îmbraci ca „Emily in Paris”, toți parizienii or să-și dea seama că ești o turistă ruptă de realitate. „Departe, singură-n noapte”.

Și totuși, ceva există care să te facă să arăți ca o franțuzoaică adevărată. Este simplu, util și confortabil.

Un trench dă structură alcătuirii totale a vestimentației. Trench-ul este participantul activ la desăvârșirea operei de artă care este vestimentația ta.

Trench-ul, în orice culoare, este purtat cu naturalețe de orice franțuzoaică și este uluitor cum această „cârpiță” este în stare să-ți eleveze atât de mult ținuta.

Poți să-ți iei un trench cambrat, poți să-ți iei un trench extralarge, poți să-ți iei un trench în cea mai crazy culoare de pe lume.

Pune-l peste orice, este feminin, prietenos, îți completează personalitatea sau nu, mai bine zis, ți-o pune în valoare.

De la Catherine Deneuve la Audrey Hepburn, trench-ul este prietenul femeilor. Nu le lasă niciodată.

Oamenii pot să vină și să plece din viața ta, dar trench-ul, trench-ul trebuie să rămână.

Să ne-nțelegem: la franțuzoaice, trench-ul nu este vedeta, trench-ul nu strigă după atenție, trench-ul adaugă structură și echilibru.

E chestia aia care te face să pari că nu încerci prea tare (deși orice femeie știe că nicio alegere vestimentară nu e întâmplătoare).

Trench-ul e suficient de neutru încât să nu domine, dar suficient de puternic încât să dea formă, suficient de clasic, încât să fii sigură că nu dispare după o primăvară.

Trench-ul e fundalul inteligent al melodiei care ești. Este nota aia repetitivă și aparent anostă din piesele lui Jean-Michel Jarre, dar fără de care nu mai ai capodoperă.

Trench-ul este manifestul discret al nebunei care ești.

Ești selectivă, nu ești excesivă, ești naturală și paralelă cu perfecțiunea. Adică exact așa cum trebuie.

Deci, ca să răspundem la întrebare: de ce sunt franțuzoaicele atât de șic?

Pentru că nu depun efort. Și pentru că trench.

Președintele SUA, Donald Trump, a respins ferm acuzațiile apărute în mesajul atribuit atacatorului care a deschis focul asupra sa, în cadrul unui interviu acordat emisiunii „60 Minutes” de la CBS, difuzat după incidentul de sâmbătă seara.

Fragmente din interviu, realizat de jurnalista Norah O’Donnell, au început să apară în spațiul public, oferind primele reacții ale liderului american după tentativa de asasinat.

Un interviu în care s-a insistat mult pe scrisoarea atacatorului de la Cina Corespondenților, în care acesta își justifica gestul și făcea referiri directe la administrația americană.

„Așa numitul manifest e șocant de citit, domnule președinte, pentru că pare să ofere niște justificări”, spune jurnalista, care continuă: „El (atacatorul, n. red.) scrie că oficialii din administrație sunt țintele și, de asemenea, scrie asta: nu mai am de gând să permit unui pedofil, violator și trădător să-mi păteze mâinile cu crimele lui. Care este reacția dvs la asta?”.

„Nu sunt un violator. Nu am violat pe nimeni”, a declarat Trump, categoric.

Președintele a respins și celelalte acuzații, spunând că provin de la „o persoană bolnavă” și susținând că a fost „complet exonerat” în trecut de astfel de afirmații.

Potrivit informațiilor apărute anterior, suspectul ar fi trimis un mesaj familiei înainte de atac, în care menționa că oficiali ai administrației americane reprezintă ținte.

De asemenea, ar fi invocat motive ideologice și personale pentru acțiunile sale.

Trump a sugerat în interviu că astfel de acuzații fac parte dintr-un climat politic tensionat și a aruncat, la rândul său, critici către adversarii politici, făcând referire inclusiv la cazul Jeffrey Epstein, condamnat pentru infracțiuni sexuale.

Interviul vine la scurt timp după tentativa de asasinat care a avut loc în timpul unui eveniment oficial, incident ce a reaprins dezbaterea privind securitatea liderilor politici și radicalizarea discursului public în Statele Unite.

Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile încearcă să stabilească toate circumstanțele atacului și motivațiile exacte ale suspectului.

Un obiect științific spectaculos, considerat un adevărat „supercomputer” al epocii sale, va fi scos la licitație la Sotheby’s din Londra, pe 29 aprilie, potrivit BBC.

Este vorba despre un astrolab rar din secolul al XVII-lea, realizat din alamă și asociat cu familia regală din Jaipur, India.

Instrumentul, descris de experți drept „posibil cel mai mare astrolab existent”, nu a mai fost expus public până acum și este estimat la o valoare între 1,5 și 2,5 milioane de lire sterline.

Astrolabul este un dispozitiv complex folosit în trecut pentru măsurători astronomice și calcule diverse — de la stabilirea orei și poziției stelelor până la determinarea distanțelor sau chiar realizarea horoscoapelor.

„Este o proiecție bidimensională a universului tridimensional”, explică specialiștii, comparându-l cu un smartphone modern datorită multiplelor funcții pe care le îndeplinea.

Piesa scoasă la licitație impresionează nu doar prin vechime, ci și prin dimensiuni: cântărește peste 8 kilograme și este de aproape patru ori mai mare decât un astrolab obișnuit din acea perioadă.

Astrolabul a fost realizat în Lahore, un important centru de producție din Imperiul Mughal, de către doi meșteșugari renumiți, Qa’im Muhammad și Muhammad Muqim.

Este una dintre cele doar două piese cunoscute realizate de aceștia împreună.

Obiectul a fost comandat de un nobil influent și a ajuns ulterior în colecția regală a maharajahului Sawai Man Singh II din Jaipur, fiind moștenit apoi de soția sa, Gayatri Devi.

Ulterior, a intrat într-o colecție privată.

Instrumentul conține inscripții pentru 94 de orașe, cu latitudini și longitudini precise, precum și 38 de indicatoare stelare decorate elaborat.

Diviziunile sunt extrem de fine, permițând calcule astronomice de mare acuratețe.

Un detaliu aparte este caracterul intercultural al piesei: denumirile stelelor apar atât în persană, cât și în sanscrită, reflectând influențele multiple din lumea Mughal.

Starea excelentă de conservare și proveniența regală cresc considerabil atractivitatea obiectului pentru colecționari și muzee. Recordul actual pentru un astrolab este de aproape un milion de lire sterline, dar această piesă ar putea depăși semnificativ această sumă.

Astrolabul va fi expus publicului în galeriile Sotheby’s din Londra înainte de licitație – o rară ocazie de a vedea de aproape un instrument care, cu secole în urmă, funcționa ca un veritabil „google maps” al universului.

O vioară rară, realizată de celebrul lutier italian Antonio Stradivari, dispărută în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial, este posibil să fi reapărut recent în Franța, lucru ce stârnește entuziasm și optimism în recuperarea uneia dintre cele mai valoroase comori culturale pierdute ale Poloniei, relatează Le Parisien.

Instrumentul, cunoscut sub numele de „Lauterbach” și evaluat la aproximativ 10 milioane de euro, ar fi fost identificat de experți în cadrul unui concert organizat în orașul Colmar.

Potrivit organizației franceze Musique et Spoliations, vioara ar fi fost folosită în timpul unui recital neobișnuit de „vinuri și muzică”.

Vioara a fost construită în 1719 și a aparținut industriașului polonez Henryk Grohman, înainte de a fi donată Muzeul Național din Varșovia în 1939.

În timpul Revoltei de la Varșovia, personalul muzeului a încercat să o ascundă, însă instrumentul a fost descoperit și confiscat de trupele naziste.

De atunci, traseul viorii a rămas neclar.

Relatări istorice indică faptul că ar fi fost găsită ulterior în posesia unui fost membru SS și apoi confiscată de forțele americane, înainte de a reapărea sporadic în Germania și Franța, fără confirmări oficiale.

Cea mai recentă pistă a apărut după ce Pascale Bernheim, reprezentanta organizației Musique et Spoliations, a analizat un program de concert din Colmar.

Aceasta susține că una dintre viorile folosite de violonistul Emmanuel Coppey corespunde caracteristicilor instrumentului dispărut.

Totuși, organizatorii evenimentului resping această ipoteză.

Emmanuel Jaeger, implicat în organizarea recitalului, a declarat că vioara utilizată nu este instrumentul furat.

Cazul evidențiază dificultatea recuperării bunurilor culturale dispărute în timpul războiului, mai ales după decenii de incertitudine.

Experții spun că identificarea certă a viorii ar necesita analize tehnice complexe, inclusiv studii asupra lemnului.

„Lauterbach” este una dintre puținele viori fabricate în acel an de Stradivari și una dintre cele două considerate dispărute.

Pentru descendenții familiei Grohman, instrumentul a devenit aproape legendar.

Deocamdată, rămâne o întrebare deschisă: este vioara din Colmar, într-adevăr, una dintre cele mai căutate opere de artă dispărute din Europa sau doar o coincidență care a reaprins un mister vechi de aproape un secol?

Cel puțin 14 persoane, inclusiv doi copii și două femei, au fost ucise duminică în urma unor atacuri israeliene în Liban, potrivit Ministerului Sănătății de la Beirut, potrivit BBC.

Alte 37 de persoane au fost rănite, într-o nouă escaladare a violențelor, în pofida armistițiului aflat încă în vigoare.

Armata israeliană, Forțele de Apărare Israeliene (IDF), a emis anterior avertismente de evacuare pentru mai multe localități din sudul Libanului, susținând că zonele vizate sunt folosite de Hezbollah pentru pregătirea unor atacuri.

Ulterior, IDF a confirmat că a efectuat lovituri aeriene și de artilerie asupra unor „agenți și situri” ale grupării.

În paralel, Israelul a anunțat că un soldat de 19 ani a fost ucis și alți șase răniți într-un atac cu drone lansat de Hezbollah în Liban.

Armata israeliană a mai precizat că a interceptat trei drone trimise de grupare către teritoriul israelian.

Premierul Benjamin Netanyahu a declarat că armata „acționează cu forță” și a acuzat Hezbollah că subminează armistițiul.

Potrivit acestuia, Israelul își rezervă dreptul de a interveni nu doar ca răspuns la atacuri, ci și pentru a preveni amenințări iminente.

Armistițiul dintre Israel și Hezbollah, intrat în vigoare pe 16 aprilie și recent prelungit, rămâne extrem de fragil. Ambele părți s-au acuzat reciproc în mod repetat de încălcarea acordului.

Doar cu o zi înainte, cel puțin șase persoane au fost ucise în alte atacuri în sudul Libanului, după ce Netanyahu a ordonat intensificarea loviturilor asupra pozițiilor Hezbollah.

Escaladarea din Liban are loc pe fondul unor tensiuni mai largi în regiune, inclusiv negocierile dificile dintre Iran și Statele Unite. Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, se află într-un turneu diplomatic, în încercarea de a relansa dialogul cu Washingtonul.

Deși armistițiul dintre Israel și Hezbollah a fost extins pentru a permite negocieri mai ample în regiune, schimburile de focuri și atacurile continue arată cât de instabilă rămâne situația.

Conflictul riscă astfel să se reaprindă în orice moment, în condițiile în care niciuna dintre părți nu pare dispusă să facă un pas înapoi.

Un cutremur cu magnitudinea de 6,1 s-a produs luni dimineață în nordul Japoniei, a anunțat Serviciul de Proces Geologic al SUA, informează AP.

Nu au fost raportate imediat victime sau pagube.

Cutremurul a avut loc la 18 kilometri vest de orășelul Sarabetsu din Hokkaido, la o adâncime de 81 de kilometri, potrivit USGS.

Lunea trecută, un cutremur cu magnitudinea de 7,7 grade în largul coastei Japoniei a declanșat o alertă de tsunami de scurtă durată și o avertizare privind un risc ușor mai mare de cutremur în zonele de coastă.

Eforturile diplomatice pentru detensionarea conflictului dintre Iran și Statele Unite rămân fragile, în ciuda unui armistițiu prelungit, potrivit AP.

Ministrul iranian de Externe, Abbas Araghchi, a revenit pentru scurt timp la Islamabad, unde autoritățile pakistaneze încearcă să medieze reluarea negocierilor.

Vizita sa a venit într-un moment de incertitudine, după ce președintele american Donald Trump a anulat trimiterea unor emisari la discuții, invocând lipsa de progrese.

Liderul de la Casa Albă a sugerat însă că dialogul ar putea continua direct, prin telefon: „Dacă vor, putem vorbi”, a declarat acesta.

Discuțiile dintre cele două părți continuă indirect, prin intermediul Pakistanului, în condițiile în care Teheranul refuză contactul direct după experiențele anterioare.

Armistițiul convenit la începutul lunii aprilie a redus intensitatea conflictului, dar nu a dus la o soluție durabilă.

Un punct central al tensiunilor rămâne Strâmtoarea Ormuz, o arteră esențială pentru comerțul global, prin care trece aproximativ o cincime din petrolul mondial.

Iranul a restricționat traficul în zonă, iar SUA au impus o blocadă asupra porturilor iraniene.

Teheranul cere ridicarea blocadei înaintea oricărei noi runde de negocieri, în timp ce încearcă să obțină sprijinul Omanului pentru introducerea unui sistem de taxe pentru navele care tranzitează strâmtoarea.

În paralel cu eforturile diplomatice, ambele părți își mențin tonul dur. Iranul a avertizat că va răspunde ferm oricăror acțiuni militare americane, în timp ce Trump a ordonat armatei să intervină împotriva ambarcațiunilor suspecte din zonă.

Conflictul, început la sfârșitul lunii februarie, a avut deja un impact major: mii de victime și perturbări semnificative în comerțul global.

Închiderea aproape completă a Strâmtorii Ormuz a afectat transporturile de petrol, gaze și alte resurse esențiale.

Blocajul negocierilor se reflectă și pe piețele internaționale.

Prețul petrolului a crescut din nou: țițeiul american a ajuns la peste 96 de dolari pe baril, iar cel de referință internațional la peste 107 dolari — cu aproape 50% mai mult față de nivelurile de dinaintea conflictului.

În ciuda tensiunilor, analiștii spun că menținerea armistițiului este un semn pozitiv.

Totuși, diferențele majore dintre Washington și Teheran – inclusiv în privința programului nuclear iranian – fac improbabilă o rezolvare rapidă.

Deocamdată, negocierile continuă într-un echilibru fragil, între presiuni militare, interese economice globale și încercări diplomatice care înaintează lent.

Criza de securitate din Mali se adâncește, după ce șeful apărării, Sadio Camara, a fost ucis în urma unui atac coordonat al jihadiștilor și rebelilor separatiști, care au ocupat mai multe orașe și baze militare, relatează AP.

Anunțul a fost făcut de autoritățile de la Bamako, care au confirmat că generalul a murit după ce a fost rănit într-un atac asupra propriei reședințe.

Potrivit guvernului, locuința sa a fost vizată de un atentat sinucigaș, urmat de lupte intense cu atacatorii.

Camara ar fi reușit să neutralizeze o parte dintre aceștia înainte de a fi transportat la spital, unde a decedat.

Violențele de sâmbătă sunt considerate printre cele mai ample din ultimii ani.

Atacurile au vizat capitala Bamako și alte orașe importante, punând la încercare atât armata maliană, cât și sprijinul oferit de Rusia, prezentă în țară cu trupe și contractori militari.

Situația este cu atât mai gravă cu cât, pentru prima dată, grupările separatiste și jihadiștii au acționat împreună.

Coaliția rebelă, inclusiv Frontul de Eliberare Azawad și gruparea afiliată al-Qaida JNIM, a revendicat acțiuni coordonate în mai multe zone ale țării.

În nord, separatiștii susțin că au preluat controlul asupra orașului Kidal, un bastion istoric al rebeliunii.

Armata maliană a confirmat retragerea din zonă și repoziționarea forțelor în localitatea Anefis, la aproximativ 100 de kilometri distanță.

Kidal fusese recucerit în 2023 de forțele guvernamentale, cu sprijinul aliaților ruși, fiind considerat un simbol al controlului statului asupra nordului instabil.

Autoritățile nu au comunicat un bilanț complet al victimelor, dar au anunțat cel puțin 16 răniți, civili și militari.

În Capitală a fost impusă o interdicție de circulație pe timpul nopții.

În paralel, comunitatea regională ECOWAS a condamnat atacurile și a cerut o mobilizare comună împotriva grupărilor armate.

Conflictul din Mali durează de peste un deceniu și implică atât insurgenți islamiști afiliați al-Qaida și Statul Islamic, cât și rebeli separatiști care cer independența nordului.

După loviturile de stat din regiune, juntele militare din Mali, Niger și Burkina Faso s-au apropiat de Rusia, renunțând la sprijinul occidental.

Cu toate acestea, situația de securitate s-a deteriorat, iar atacurile recente ridică semne de întrebare inclusiv asupra eficienței parteneriatului militar cu Moscova.

Analiștii avertizează că, deși Capitala nu este în pericol imediat, intensificarea atacurilor și colaborarea dintre grupările armate marchează o nouă etapă periculoasă în conflictul din Mali.

Schimbarea de putere de la Budapesta, după victoria opoziției conduse de Péter Magyar, a declanșat nu doar reacții de bucurie în rândul populației, ci și o mișcare rapidă în cercurile apropiate fostului premier Viktor Orbán.

Mai mulți oameni de afaceri și oficiali asociați cu fostul regim încearcă să-și transfere averile în afara țării, potrivit The Guardian.

Surse citate de The Guardian susțin că avioane private ar fi decolat în mod repetat din Viena, transportând bunuri și capital aparținând unor persoane a căror avere a crescut semnificativ în cei 16 ani de guvernare ai lui Viktor Orbán.

În paralel, alte persoane ar fi început să investească în state precum Emiratele Arabe Unite, Arabia Saudită, Oman, dar și în Australia sau Singapore.

Noul premier, Péter Magyar, acuză deschis cercurile apropiate fostei puteri că încearcă să evite eventuale anchete sau măsuri legale.

Acesta susține că „oligarhii legați de Orbán transferă zeci de miliarde de forinți” către țări unde extrădarea ar fi dificilă, inclusiv SUA sau state din Orientul Mijlociu.

Magyar a cerut intervenția rapidă a autorităților — procurorul-șef, poliția și administrația fiscală — pentru a împiedica plecarea celor vizați și pentru a proteja activele care ar putea face obiectul unor investigații.

Printre cei menționați se află și familia lui Lőrinc Mészáros, unul dintre cei mai apropiați aliați ai lui Orbán și considerat cel mai bogat om din Ungaria, a cărui ascensiune spectaculoasă a fost legată de contracte publice și fonduri europene.

Potrivit liderului opoziției, unele familii influente ar fi părăsit deja țara, după ce și-au retras copiii de la școli și și-au organizat plecarea cu ajutorul unor servicii de securitate private.

În paralel, noul guvern acuză că, în ultimele săptămâni ale administrației Orbán, ar fi avut loc distrugeri de documente în ministere și instituții apropiate puterii.

Péter Magyar afirmă că există „rapoarte tot mai numeroase” privind eliminarea unor documente potențial incriminatoare.

Acuzațiile au fost respinse de fostul ministru de externe Péter Szijjártó, care a declarat că este vorba doar despre eliminarea unor copii pe hârtie ale documentelor deja arhivate digital.

Investigații ale jurnaliștilor independenți, inclusiv ale publicației Vsquare și site-ului 444.hu, indică faptul că transferurile de active ar fi început chiar înainte de alegeri, inclusiv către destinații precum Dubai.

Totuși, aceste eforturi ar putea fi îngreunate de existența unor funcționari și oficiali care dețin informații despre mecanismele financiare din perioada guvernării Orbán, deschizând calea unor posibile anchete de lungă durată.

Noul premier a promis măsuri ferme împotriva corupției și clientelismului, susținând că Ungaria a fost „jefuită, prădată și îndatorată” în ultimii ani.

El a calificat situația drept una critică, afirmând că țara a ajuns „cea mai săracă și mai coruptă din Uniunea Europeană”.

În acest context, tranziția de putere de la Budapesta nu pare să fie doar una politică, ci și începutul unei confruntări majore privind averile acumulate în perioada fostei guvernări – o confruntare care ar putea dura ani de zile.

O transmisiune live maraton, difuzată pe YouTube timp de nouă zile, s-a transformat într-un fenomen fără precedent în Europa, după cum relatează tvpworld.com.

Influencerul polonez Patryk Garkowski, cunoscut online drept „Łatwogang”, a reușit să strângă peste 250 de milioane de zloți (aproximativ 59 de milioane de euro) pentru copiii cu cancer, după ce, inițial, el își propusese un obiectiv de doar 500.000 de zloți (aproximativ 100.000 de euro).

Campania, dedicată sprijinirii fundației Cancer Fighters, a crescut rapid dintr-o inițiativă modestă într-un adevărat val de solidaritate națională, atrăgând milioane de spectatori și donații din întreaga lume.

La apogeu, transmisiunea a devenit cea mai urmărită la nivel global și a depășit succesiv praguri impresionante de donații până la suma finală atinsă chiar înainte de încheierea oficială.

Pe parcursul celor nouă zile, Garkowski a transmis non-stop dintr-un apartament modest, difuzând în buclă o singură melodie — o piesă interpretată de rapperul Bedoes alături de Maja Mecan, o fetiță de 11 ani bolnavă de cancer, a cărei poveste a stat la baza întregii campanii.

„Nu există nicio agendă ascunsă. Toți banii merg la copii”, a declarat influencerul în timpul transmisiunii.

Evenimentul a atras rapid nume mari din sport și divertisment.

Fotbalistul Robert Lewandowski a donat un milion de zloți (200.000 de euro), iar portarul Wojciech Szczęsny a contribuit la promovarea campaniei, inclusiv prin implicarea tânărului star Lamine Yamal într-un videoclip viral.

Jucătoarea de tenis Iga Świątek a donat 100.000 de zloți și a scos la licitație bilete la Wimbledon, iar solistul trupei Coldplay, Chris Martin, a apărut într-un moment special, cântând în limba poloneză într-un videoclip preînregistrat.

Donațiile au venit și din partea companiilor, inclusiv o contribuție de 5 milioane de zloți din partea unui sponsor major.

Donațiile au venit într-un val atât de mare, încât numărătorul de bani al stream-ului s-a stricat.

Transmisiunea s-a încheiat la ora 21:37, o referință simbolică la momentul morții Papa Ioan Paul al II-lea, un detaliu care a accentuat dimensiunea emoțională a evenimentului.

Decizia a fost primită cu reacții intense din partea publicului, iar în ultimele momente ale live-ului au răsunat scandări patriotice.

Pe lângă donații, transmisiunea a combinat momente emoționante cu episoade virale: vedete care și-au ras capul în semn de solidaritate, împăcări publice între celebrități și chiar confruntări improvizate.

În același timp, copiii bolnavi de cancer au fost prezenți în live, interacționând direct cu publicul.

Fondurile strânse vor fi folosite pentru tratament, reabilitare și sprijin zilnic pentru pacienți și familiile acestora.

În final, ceea ce a început ca un experiment online s-a transformat într-o demonstrație masivă de solidaritate și într-una dintre cele mai mari campanii caritabile din istoria internetului european.

Cel puțin 16 persoane au fost ucise în ultimele 24 de ore în urma unor atacuri desfășurate în Ucraina, în teritorii ocupate de Rusia și pe teritoriul rus, au anunțat autoritățile, într-un context simbolic marcat de împlinirea a 40 de ani de la catastrofa nucleară de la Cernobîl, relatează AP.

În Dnipro, atacurile rusești cu drone și rachete au ucis cel puțin nouă persoane, potrivit oficialilor locali.

Alte victime au fost raportate în zone controlate de Rusia și pe teritoriul Federației Ruse: un bărbat a murit la Sevastopol, în urma unui atac ucrainean, iar în regiunea Luhansk cel puțin cinci persoane și-au pierdut viața în atacuri cu drone.

O femeie a fost ucisă și în regiunea rusă Belgorod.

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a marcat aniversarea de la Cernobîl avertizând că atacurile rusești din apropierea instalațiilor nucleare riscă să provoace un nou dezastru.

El a acuzat Moscova că expune lumea la „terorism nuclear”, menționând inclusiv incidente în care drone au survolat sau au lovit structuri de protecție ale centralei.

Îngrijorările au fost reluate și de Rafael Grossi, șeful Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, aflat în vizită la Kiev.

Acesta a subliniat că structura de protecție a centralei de la Cernobîl a fost deja afectată de un atac anterior și are nevoie urgentă de reparații.

Costurile sunt estimate la cel puțin 500 de milioane de euro, în condițiile în care finanțările promise până acum sunt mult sub acest nivel.

Armata ucraineană a anunțat că a lovit o rafinărie de petrol din regiunea rusă Iaroslavl, declanșând incendii la o instalație strategică pentru aprovizionarea militară a Rusiei.

Pe fondul acestor evoluții, Moscova își consolidează alianțele externe.

Ministrul rus al Apărării, Andrei Belousov, s-a întâlnit cu liderul nord-coreean Kim Jong-un pentru a discuta extinderea cooperării militare.

Potrivit oficialilor ruși, colaborarea ar urma să devină una „pe termen lung”, în condițiile în care Phenianul a trimis deja trupe și armament în sprijinul Rusiei.

Războiul, aflat în al patrulea an, continuă astfel să producă victime și să alimenteze temeri tot mai mari privind riscurile extinderii conflictului și impactul asupra securității nucleare din regiune.

Un val tot mai vizibil de nemulțumire publică ia amploare în Marea Britanie, unde peste 229.000 de persoane au semnat petiții prin care cer guvernului să rupă legăturile cu gigantul american Palantir Technologies, invocând temeri legate de utilizarea datelor sensibile și de rolul companiei în instituțiile statului, potrivit The Guardian.

Cele două petiții vizează, pe de o parte, încetarea tuturor contractelor publice cu Palantir, iar pe de altă parte anularea acordului de 330 de milioane de lire încheiat cu sistemul public de sănătate NHS, care implică gestionarea datelor pacienților.

Îngrijorările vin din mai multe direcții. Criticii atrag atenția că tehnologia Palantir este utilizată în programe controversate, inclusiv de către agenția americană de imigrație ICE și de armata israeliană. În plus, compania are contracte extinse în Marea Britanie, în domenii sensibile precum sănătatea, poliția, armata și administrația locală.

Situația s-a tensionat suplimentar după ce presa britanică a dezvăluit că Metropolitan Police analizează posibilitatea de a folosi inteligența artificială a companiei pentru procesarea informațiilor sensibile din anchete penale. În paralel, un manifest publicat recent de companie — în care se susține că societățile democratice au nevoie de „putere coercitivă” pentru a funcționa — a fost criticat dur în spațiul politic, fiind descris de un parlamentar drept „divagațiile unui super-răufăcător”.

Campania împotriva Palantir este susținută de activiști, dar și de politicieni. Lideri ai Partidul Verde din Anglia și Țara Galilor și ai Partidul Liberal Democrat cer oprirea contractelor existente și blocarea altora noi.

Matthew McGregor, directorul organizației civice 38 Degrees, a rezumat nemulțumirea publică: sute de mii de oameni nu doresc ca o companie asociată cu operațiuni controversate să aibă acces la cele mai sensibile date ale lor.

La rândul său, activistul juridic Jolyon Maugham a ironizat situația într-o postare online, sugerând că este problematic ca o companie cu o imagine atât de controversată să ajungă în centrul sistemului medical britanic.

Miza este semnificativă: Palantir are contracte de aproximativ 600 de milioane de lire cu instituții publice britanice, inclusiv un acord de 240 de milioane cu Ministerul Apărării și colaborări cu mai multe forțe de poliție. Recent, compania și-a reînnoit și un contract cu administrația locală din Coventry.

Mai mult, discuțiile în curs cu Scotland Yard ar putea extinde considerabil rolul companiei în aplicarea legii, dacă vor fi finalizate.

În fața criticilor, reprezentanții Palantir resping acuzațiile și duc o campanie de imagine neobișnuită, inclusiv pe rețelele sociale.

Directorul companiei în Marea Britanie, Louis Mosley, a răspuns unor critici folosind meme-uri, sugerând că adversarii companiei promovează teorii conspiraționiste.

Dincolo de cifre și contracte, disputa scoate la iveală o întrebare mai profundă: cât de multă putere ar trebui să aibă companiile private asupra datelor publice?

Pentru moment, răspunsul nu este clar.

Cert este că presiunea publică crește, iar guvernul britanic trebuie să decidă între eficiența tehnologică și încrederea cetățenilor.