MediaFax.ro

Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a declarat, în emisiunea „Ai aflat!” cu Ionuț Cristache, că AUR este un „jucător foarte important” în Parlament, având în vedere numărul mare de parlamentari, și că PNL nu este incompatibil cu formațiunea condusă de George Simion. Ciucu a făcut însă o distincție între eventuale colaborări punctuale și formarea unei coaliții de guvernare.

Ciucu: „Nu suntem incompatibili cu AUR”

Întrebat dacă AUR poate fi ignorat în actualul context politic și dacă PNL ar accepta inclusiv voturile parlamentarilor AUR pentru deblocarea unei situații, Ciprian Ciucu a spus că liberalii nu sunt incompatibili cu formațiunea.

„Nu suntem incompatibili cu AUR”, a afirmat prim-vicepreședintele PNL.

Ciucu a explicat că pot exista situații în care voturile AUR să fie folosite conjunctural pentru obținerea unor rezultate sau pentru deblocarea unor situații politice, fără ca acest lucru să însemne automat o colaborare politică pe termen lung.

„Sunt anumite voturi conjuncturale care se duc la anumite rezultate, să deblocheze situații. În acea situație, pe situații punctuale, poți avea discuții. Și e normal să ai discuții”, a spus Ciucu.

O coaliție PNL-AUR? Ciucu: „Este foarte puțin probabil”

În schimb, prim-vicepreședintele PNL a precizat că asumarea unui program comun de guvernare alături de AUR este, în acest moment, puțin probabilă.

„Dar în ceea ce presupune asumarea unui program comun de guvernare și acolo face în acest moment o coaliție de guvernare, este foarte puțin probabil”, a declarat Ciprian Ciucu.

Jurnalistul Ionuț Cristache l-a întrebat dacă, într-o situație de criză, PNL ar putea accepta voturile AUR pentru trecerea unui guvern.

„Dacă s-ar pune problema conjuncturală să vă treacă un guvern cu voturile AUR, n-ar fi o problemă, că deblocăm o situație de criză”, a remarcat jurnalistul.

„Uite că nu m-am gândit la asta”, a răspuns Ciprian Ciucu.

Ciucu explică venirea parlamentarilor de la POT și SOS la PNL

Discuția a ajuns și la parlamentarii proveniți din formațiuni precum POT și SOS România. Ionuț Cristache a amintit că aceste partide au fost caracterizate în spațiul public drept formațiuni extremiste, georgiste, xenofobe sau putiniste.

Prim-vicepreședintele PNL a explicat că venirea unor parlamentari la liberali a avut la bază un calcul politic și necesitatea menținerii relevanței grupului parlamentar.

„Partidul Național Liberal a avut și are o situație politică în Parlament foarte grea, pentru că noi am avut în alegeri undeva la 14%. Și exista riscul să ne pierdem anumite poziții în Parlament, ale grupurilor politice, și să formăm un grup politic care să rămână cât de cât relevant să asume conducerea unor comisii”, a explicat Ciucu.

El a precizat că o parte dintre parlamentarii PNL s-au îndreptat către PSD, ceea ce a pus partidul în situația de a-și consolida grupul parlamentar.

„Din acest motiv, dintr-un calcul pur politic, pentru a asigura oarecare susținere parlamentară a partidului nostru și oarecare relevanță, dat fiind că o parte dintre colegii noștri au deviat către PSD, am fost nevoiți să facem acest lucru. Ăsta este adevărul”, a afirmat Ciucu.

Ciucu: „PSD s-a aliat cu AUR, au dat jos guvernul”

Ciprian Ciucu a acuzat PSD că a contribuit la situația politică actuală prin apropierea de AUR și prin demersul care a dus la înlăturarea Guvernului.

„PSD s-a aliat cu AUR, au dat jos guvernul, PSD cu AUR trebuia să-și asume un guvern”, a afirmat prim-vicepreședintele PNL.

„Președintele pentru prima dată nu exclude alegeri anticipate”, a spus Ciprian Ciucu la emisiunea „Ai aflat! Cu Ionuț Cristache”, de la Gândul. El spune că informația o are de la „oameni care lucrează și la Cotroceni, cu care mă întâlnesc în diferite contexte, la diferite evenimente, publice, evident”.

Prim-vicepreședintele PNL susține însă că, dacă alegerile anticipate trebuie organizate, acestea ar trebui să aibă loc cât mai repede.

„Nu exclude absolut deloc. Problema este că trebuie să le facem mai repede, dacă le facem, pentru că avem nevoie de buget. Eu, ca primar general, am nevoie de buget. Nu mai pot să stau așa. Până facem alegeri, până se declanșează alegerile, până se numește noul guvern, nu putem intra să începem anul viitor iar fără un guvern cu puteri depline. Avem nevoie rapid de acest lucru”, a mai spus Ciucu.

Ciucu: „Cred că se teme PSD”

El susține că PNL nu se teme de alegeri.

„Cine a dat jos guvernul este responsabil deopotrivă să numească un nou guvern. (…) Partidul Național Liberal nu se ferește de votul oamenilor. De ce să ne fie frică de democrație și de votul oamenilor?”, a mai spus Ciprian Ciucu.

Întrebat dacă PSD se teme de alegeri anticipate, Ciucu a răspuns afirmativ și a susținut că partidul ar sta mai prost decât indică sondajele publice.

„Cred că se teme PSD. Stă foarte prost. Mai prost decât scot ei sondaje. Mai prost. (…) Ceea ce știu este că în urmă cu trei luni de zile, după ce au dat jos Guvernul, PSD era sub PNL”, a afirmat Ciucu.

El a precizat însă că nu are date mai recente din sondaje pe care să le poată confirma.

Ciprian Ciucu a recunoscut că PNL nu poate construi o majoritate parlamentară pentru susținerea propunerii de premier Siegfried Mureșan, însă a precizat că liberalii vor negocia cu ceilalți parlamentari în cazul unei desemnări. 

„Nu. E foarte greu ca să asigurăm o majoritate Dar asta nu înseamnă că nu putem încerca să avem discuții cât mai largi să încercăm să ne îndeplinim misiunea dacă am primit o astfel de responsabilitate din partea domnului președinte”, a spus Ciprian Ciucu, miercuri, la emisiunea „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache”, găzduită de Gândul. 

Ciucu nu a exclus varianta unui guvern minoritar, în cazul în care PSD ar decide să voteze un astfel de Executiv. 

„Noi ne asumăm responsabilitatea și unui guvern minoritar, dacă vrea să voteze PSD un astfel de guvern. Nu fugim de responsabilitate”, a continuat liberalul. 

Calculele din Parlament și voturile lipsă ale PSD

Ciucu a vorbit și despre negocierile purtate de PSD pentru obținerea voturilor necesare în Parlament, pentru asigurarea unei majorități conduse de Sorin Grindeanu. 

„Din câte știu, le lipsesc 20 sau 22 de voturi. În ipoteza în care UDMR va merge cu dânșii. Dacă UDMR nu va merge cu dânșii, le lipsesc mai multe voturi. Deci le va fi mult mai greu. Din câte știu, au dus discuții pe deoparte cu acești oameni, inclusiv cu oameni din Partidul Național Liberal. Au avut discuții cu UDMR și au avut discuții cu partidele celelalte din parlament Acea puzderie de partide mai mici, care au ajuns în parlament și care s-au divizat”, a mai spus primarul general. 

Consultările de la Cotroceni

Declarațiile sale vin în contextul în care președintele Nicușor Dan i-a invitat , joi, la Palatul Cotroceni pe președinții și reprezentanții partidelor și formațiunilor politice din Parlament, pentru consultări în vederea desemnării candidatului la funcția de prim-ministru. 

Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, discuțiile privind viitorul premier au inclus atât variante politice, cât și nume din afara partidelor. În septembrie, printre persoanele vehiculate s-au aflat Alexandru Nazare, Iulian Stanciu, Luca Niculescu și Eugen Tomac, în timp ce propunerile asumate anterior de partide au fost Sorin Grindeanu, din partea PSD, și Siegfried Mureșan, susținut de PNL, USR și UDMR. 

Emisiunea integrală poate fi urmărită aici:

Europarlamentarul Daniel Buda a anunțat că exporturile de animale vaccinate către țări terțe ar urma să fie deblocate în cel mult o lună.

„Crescătorii de animale au probleme reale care trebuie să cunoască o rezolvare și aici, de la Parlamentul European, am ridicat această problemă în discursul meu privind starea Uniunii, cerându-i doamnei Ursula von der Leyen să sprijine mai departe sectorul agricol”, a declarat Daniel Buda.

Europarlamentarul liberal a criticat  violențele de la protestul de marți din Piața Victoriei.

„Ceea ce s-a întâmplat în România ieri, prin această parazitare a acestor proteste, este un lucru care nu ne face cinste, în primul rând la nivel european, deoarece aceste probleme ale fermierilor nu se rezolvă de această manieră”, a spus Buda.

Buda: Exporturile de animale vaccinate ar urma să fie deblocate în maximum o lună

Daniel Buda a transmis și un mesaj crescătorilor de ovine, afirmând că, în urma discuțiilor cu comisarul european pentru sănătate și bunăstarea animalelor, Olivér Várhelyi, există perspectiva reluării exporturilor de animale vaccinate către țări terțe.

„Vreau să dau un mesaj foarte clar către crescătorii de oi, că în maximum o lună de zile, în urma discuțiilor purtate cu comisarul Várhelyi, vor fi deblocate exporturile de animale care vor fi vaccinate către țările terțe, astfel încât să știe cum își fac mai departe planurile în ceea ce înseamnă managementul fermelor”, a declarat europarlamentarul.

Acesta a arătat că fermierii se confruntă în prezent și cu lipsa furajelor și a apei, iar restricțiile la export le agravează situația.

„Într-adevăr, în momentul de față, fermierii se confruntă cu o lipsă acută de furaje, de apă. Dacă nu ai nici piață unde să vinzi aceste animale, evident că problemele sunt foarte mari”, a spus Buda.

România va primi peste 1,3 milioane de doze de vaccin pentru animale

Europarlamentarul a precizat că România urmează să primească gratuit peste 1,3 milioane de doze de vaccin din partea Comisiei Europene.

„Avem promisiuni ferme din partea Comisiei Europene, pe de-o parte că vom primi peste 1.300.000 de doze în mod gratuit pentru a vaccina animalele și, în același timp, că vom putea exporta aceste animale către piețele din țările terțe”, a mai declarat Daniel Buda.

Europarlamentarul a precizat că a discutat și cu președintele ANSVSA, Alexandru Bociu, pentru a verifica existența acordurilor comerciale cu țările terțe care ar urma să primească animalele vaccinate.

„Am vorbit ieri cu domnul Bociu de la ANSVSA, să mă asigur că există acordurile comerciale încheiate cu statele terțe care vor primi animalele care sunt vaccinate. Și am aceste acorduri comerciale, parte dintre ele sunt pe telefon, pentru am vrut să le văd și eu. Astfel încât această chestiune se va rezolva”, a spus Buda.

Animalele vor pleca la export doar dacă sunt vaccinate

Întrebat despre nemulțumirile unor fermieri față de vaccinare, Daniel Buda a precizat că măsura va viza animalele care urmează să fie exportate și nu întregul efectiv din România.

„Un lucru este foarte clar și pentru ei trebuie să înțeleagă această chestiune. Animalele care pleacă la export vor pleca doar dacă sunt vaccinate. Se vor vaccina doar în Tulcea și în Constanța, în centrele de colectare. Nu este vorba de o vaccinare în covor, adică la nivelul întregului efectiv al țării, ci doar acele animale care pleacă către export”, a afirmat europarlamentarul.

Marți, câteva mii de fermieri au protestat în Piața Victoriei. Manifestația a fost marcată de violențe între o parte dintre protestatari și jandarmi. 47 de persoane au fost duse la poliție, iar zece jandarmi au fost răniți.

Procurorul militar a precizat că drona „onținea un focos cu detonator”, fără a oferi detalii suplimentare. Dispozitivul trebuie încă examinat de armată pentru a-i determina originea și ținta, potrivit Le Figaro. Ministrul polonez al Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a anunțat luni că forțele armate au localizat drona în apropierea satului Rusinowo, în nord-vestul Poloniei, și au recuperat-o din mare.

El a adăugat că drona a fost cel mai probabil pierdută de Rusia în timpul unor manevre de testare deasupra Mării Baltice. Departamentul pentru afaceri militare al parchetului districtual Szczecin a deschis o anchetă cu privire la incident, pe baza acuzației de „provocare a unui incident care pune în pericol viața sau sănătatea a numeroase persoane și bunuri de valoare”.

Polonia, stat membru NATO și UE care are graniță cu Ucraina și enclava rusă Kaliningrad, s-a confruntat cu incursiuni repetate ale dronelor pe teritoriul său de la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei în 2022.

Potrivit Parchetului de pe lângă Tribunalul București, în urma protestului violent au fost răniți 10 jandarmi, unii dintre aceștia având nevoie de îngrijiri medicale de specialitate.

Anchetatorii susțin că protestatarii au atacat forțele de ordine cu țevi metalice, bâte și alte obiecte, printre care borduri, sticle și garduri metalice. Au fost distruse autospeciale ale Jandarmeriei, garduri de siguranță și alte bunuri, inclusiv elemente de infrastructură aparținând STB.

Dosarul a fost deschis inițial după ce, cu o zi înaintea protestului, un bărbat de 36 de ani din București a publicat pe TikTok un mesaj prin care ar fi instigat publicul să participe la manifestație într-un mod violent. Polițiștii s-au sesizat din oficiu și au deschis un dosar penal pentru instigare publică.

După izbucnirea violențelor din Piața Victoriei, dosarul a fost preluat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București.

Cei cinci bărbați sunt cercetați pentru infracțiuni precum ultraj, distrugere, tulburarea ordinii și liniștii publice și instigare publică. Aceștia au dobândit calitatea de inculpați și au fost reținuți în cursul nopții.

Procurorii urmează să formuleze propuneri de arestare preventivă pentru 30 de zile în cazul tuturor celor cinci.

Anchetatorii continuă cercetările pentru identificarea și prinderea altor persoane care au participat la manifestația violentă.

The capsule will preserve messages, thoughts, and memories for future generations regarding the construction of the stadium, which bears the name of the most important footballer in the history of the Argeş region.

„Investments in sports infrastructure are supported by the Government and the Ministry of Development, and can be initiated this year with contributions from local authorities. Sports infrastructure contributes to a locality’s development and ensures the conditions for hosting international sports competitions—such as the one in 2028, which will be organized at the arena in the Capital,” stated Minister of Development Attila Cseke.

UEFA Category 4 Stadium

The new „Nicolae Dobrin” Stadium will be built with a structure comprising a partial basement, a ground floor, and three upper floors. The project’s total area will reach approximately 68,800 square meters, and it will have a capacity of 15,200 spectators.

The arena will be classified as a UEFA Category 4 stadium—the highest classification level under the „UEFA Stadium Infrastructure Regulations – Edition 2020.”

In addition to the football pitch, the project includes areas designated for spectators, players, official delegations, and media representatives. Facilities and spaces for sports activities and training—including athletics—are also included in the plans. The complex will also feature areas for commercial activities, dining, and recreation, as well as outdoor urban spaces.

An investment exceeding 374 million lei

The total project value exceeds 374 million lei; the investment is funded by the Ministry of Development through the National Investment Company (CNI), with a 25% contribution from the local public authority.

Construction work on the stadium has progressed in recent months, with the CNI showcasing the site’s development in June. Currently, the structures for the grandstands and end stands are in various stages of construction.

The new arena is primarily intended for FC Argeş, a team that currently plays its home matches in Mioveni.

According to the timeline announced by the authorities, the stadium is scheduled for completion in 2028, at which point FC Argeş could return to Piteşti.

In terms of size, capacity, and the UEFA standards specified in the design, the „Nicolae Dobrin” Stadium is envisioned as one of Romania’s major new sports arenas and will represent one of the most significant investments in sports infrastructure in Piteşti.

Dan Reşitnec stated that these expenses cover government meetings, conferences, and protocol arrangements for various inter-institutional events or those involving international participation.

Halving protocol expenses represents „the normal way things should work,” the Government Secretary General wrote on Facebook.

Where the cuts came from

Reşitnec explained that some of these cuts stemmed from a reduction in „prolonged review meetings.” He added that, in the past, it was common practice for certain officials to hold working meetings with external guests where protocol refreshments were provided within a limit of 150 lei per person.

„95,000 lei in March of this year, 68,000 lei in April, and 1,800 lei in May—after I took over leadership of the General Secretariat of the Government (SGG),” he explained.

The figure for May „also includes the water provided to participants at the Government’s preparatory meeting,” Reşitnec added.

„Last year, the SGG signed contracts for protocol services worth 2.5 million lei. This year, the contracts were worth 2.7 million lei; however, the amounts I mentioned earlier represent the actual expenditure, which is much lower,” he continued. „Unjustified hospitality expenses and claims by high-ranking officials covered by public funds—all of these have been reduced or cut,” concluded the Government’s Secretary-General, Dan Reşitnec.

Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat CBS News, în contextul recentelor incursiuni ale dronelor rusești în spațiul aerian al Republicii Moldova.

Zelenski a declarat că NATO și statele membre ale Alianței trebuie să răspundă unor astfel de incidente chiar și atunci când nu este necesară o intervenție militară. În opinia președintelui ucrainean, o reacție este necesară pentru a transmite Moscovei că astfel de acțiuni nu pot rămâne fără consecințe.

„Lipsa de acțiune” ar putea fi interpretată de Rusia drept o invitație de a merge mai departe, a avertizat Zelenski.

Declarațiile sale vin pe fondul îngrijorărilor tot mai mari în rândul statelor NATO de pe flancul estic, după mai multe incidente în care drone rusești sau presupuse rusești au pătruns în spațiul aerian al unor state din regiune, scrie TVP World.

Dronele rusești din spațiul aerian al Moldovei

Președintele ucrainean a spus că nu a fost surprins de incursiunile recente ale dronelor rusești în spațiul aerian al Republicii Moldova. Zelenski se afla în tranzit prin Moldova, la Chișinău, în timpul unora dintre aceste incidente.

Pe 9 septembrie, autoritățile de la Chișinău au închis temporar spațiul aerian al țării după detectarea unor drone. Plecarea avionului lui Zelenski spre Norvegia a fost astfel întârziată. Două drone rusești au intrat în spațiul aerian moldovenesc, una prăbușindu-se într-o zonă din apropierea capitalei, în timp ce cealaltă a continuat spre spațiul aerian al României.

Ulterior, autoritățile moldovene au raportat un nou incident pe 14 septembrie, când două drone au pătruns în spațiul aerian al Republicii Moldova pentru aproximativ 10 minute fiecare.

Zelenski a afirmat că dronele au intrat în spațiul aerian moldovenesc de două ori în perioade în care avionul său prezidențial se afla în tranzit prin Chișinău. El a sugerat că prezența avionului său ar fi putut avea legătură cu acțiunile Rusiei, fără a afirma că aeronava sa a fost ținta directă a unui atac.

Zelenski avertizează NATO după încălcarea spațiului aerian al României

Unul dintre incidente a avut implicații și pentru România, stat membru NATO. Pe 9 septembrie, o dronă care intrase în spațiul aerian al Republicii Moldova a traversat și spațiul aerian românesc înainte de a reveni în zona Moldovei. Două aeronave F-18 spaniole, aflate în misiune NATO de poliție aeriană, au fost ridicate pentru monitorizarea situației.

Mesajul lui Zelenski vine într-un moment în care incidentele cu drone în apropierea sau în interiorul spațiului aerian al statelor NATO au devenit o preocupare pentru Alianță. Recent, un avion de vânătoare italian a doborât o dronă suspectată că ar fi de origine rusă după ce aceasta a pătruns în spațiul aerian al Lituaniei.

Social-democratul a susținut în cadrul unor declarații de presă miercuri că exporturile de animale vii către țări terțe ar putea fi reluate imediat printr-o decizie politică.

„Acest protest al fermierilor care este în Piața Victoriei este unul corect și legitim. Eu vă spun că în momentul de față, și vreau să atrag atenția premierului demis Ilie Bolojan, că de mâine, dar de mâine, printr-o asumare politică, exportul de animale vii către țările terțe poate fi realizat”, a declarat Florin Barbu.

„Fermierii au fost abandonați”

Fostul ministru susține că, în perioada în care PSD a condus Ministerul Agriculturii, exporturile de animale vii au crescut semnificativ.

„Să nu uităm că în anul 2023, 2024, 2025, exportul de animale vii a crescut foarte mult, vorbind de aproape 500 de milioane de euro. (…) De ce în momentul de față, dacă acest minister nu mai este condus de un ministru al Partidului Social-Democrat, exportul de ovine este blocat în momentul de față?”, a afirmat Barbu.

El a mers mai departe cu acuzațiile: „Sigur, aceste lucruri cred că au fost puse într-un plan. Într-un plan de a distruge agricultura din România. Iar lucrul acesta se vede foarte clar. Pentru că fermierii au fost abandonați.”

Barbu a criticat și întârzierea despăgubirilor pentru secetă, susținând că autoritățile promiseseră măsuri în urmă cu aproximativ o lună.

„Nici până în momentul de față acești bani nu au fost puși din fondul de rezervă pentru a plăti despăgubirile fermierilor români”, a spus fostul ministru.

Avertisment privind zootehnia

Florin Barbu a avertizat că problemele actuale ar putea avea consecințe inclusiv asupra investițiilor în procesarea alimentelor.

„Dacă îngropăm zootehnia, riscăm ca peste 2 ani, când vor fi finalizate aceste fabrici, să nu avem materie primă pentru a procesa alimente”, a declarat fostul ministru, susținând că sunt în derulare investiții de peste două miliarde de euro în unități de procesare.

Potrivit acestuia, sprijinul financiar trebuie acordat fermierilor în momentul în care apar dificultățile, nu după unul sau doi ani.

„Intervențiile în agricultură se fac imediat. Dacă fermierilor români le dai un sprijin peste un an sau peste 2 ani, acești bani care trebuiau să ajungă în conturile fermierilor, toți acești bani se duc în dobânzile și creditele pe care le iau fermierii români. Nu este niciun ajutor către fermierii români”, a afirmat Barbu.

Barbu acuză un plan privind fondurile pentru agricultură

Florin Barbu și-a încheiat intervenția cu noi acuzații la adresa lui Ilie Bolojan și Dragoș Pîslaru, susținând că transferarea, după 2028, a fondurilor europene destinate dezvoltării și politicii agricole către MIPE ar reprezenta un risc pentru fermieri.

„Domnul Pîslaru dorește foarte mult ca tot ceea ce înseamnă dezvoltare, partea de politică agricolă, din 2028 toate fondurile europene să treacă la MIPE. Ceea ce va fi un dezastru pentru fermierii români. Și vreau să-i mai atrag atenția domnului Pîslaru că, dacă face o analiză asupra politicii agricole comune din România și fondurile atrase, unde agricultura a atras peste 99% din fondurile europene, și dacă se uită în portofoliul dânsului la MIPE, gradul de realizare nu cred că este de 99%. Își doresc foarte mult ca aceste fonduri de dezvoltare să le ducă în cadrul ministerului, în toată politica de coeziune, și să împartă acești bani cum vor”, a declarat fostul ministru.

Barbu a revenit și asupra restricțiilor privind exporturile de animale, contestând interpretarea deciziei europene. „Nu există sancțiune dacă România va continua exporturile. (…) Atribuțiile Comisiei Europene sunt pe spațiul Uniunii Europene. Dacă vorbim de Algeria, dacă vorbim de Iordania, dacă vorbim de țările arabe, Uniunea Europeană nu are atribuții asupra comerțului realizat de către un stat membru al Uniunii Europene cu aceste state”, a susținut Barbu.

Fostul ministru a invocat și situația Algeriei, afirmând că alte state europene ar fi profitat de blocajul României: „Atunci când Comisia a dat această decizie, Spania a reluat exportul cu Algeria, unde România deținea 90% din importul statului.”

Barbu: Ar trebui vaccinate animalele destinate exportului, nu efectivele de reproducție

În privința vaccinării ovinelor, Florin Barbu a susținut că măsurile ar trebui aplicate diferențiat, astfel încât să nu fie afectate efectivele de reproducție și relațiile comerciale cu țările din afara UE. „Din punctul meu de vedere, trebuie să vaccinăm acele animale care sunt în acele ferme de finisare și apoi acele animale pleacă către export. Nu trebuie să vaccinăm matca. Pentru că riscăm, la un moment dat, prin protocoalele pe care noi le avem încheiate cu țările terțe de export, ca aceste țări, după ce facem vaccinarea acestor animale, să nu mai facă aceste exporturi de ovine cu România”, a declarat fostul ministru.

Barbu a avertizat că o vaccinare care ar impune modificarea protocoalelor sanitar-veterinare cu statele terțe ar putea produce un blocaj îndelungat al exporturilor.

De altfel, Florin Barbu a fost întrebat dacă ar consuma carne provenită de la o oaie despre care știe că este bolnavă și nevaccinată. „Da. Nu afectează sănătatea”, a răspuns fostul ministru al Agriculturii. La întrebarea de unde poate ști că aceasta nu prezintă un risc pentru sănătate, fostul ministru a afirmat: „Este testată înainte să fie sacrificată în abator”.

Pe DN7, în Valea Oltului, continuă lucrările de protejare a versanților, unde echipele montează plase în zonele cu risc de desprindere a rocilor. Intervențiile se desfășoară în trei puncte de lucru, pentru a limita impactul asupra traficului.

Potrivit DRDP Craiova,  lucrările sunt organizate astfel încât să fie limitat impactul asupra traficului, având în vedere valorile ridicate de pe Valea Oltului. Deschiderea mai multor puncte de lucru ar presupune restrângeri suplimentare ale carosabilului și ar putea duce la formarea unor ambuteiaje.

Plase de protecție pentru reducerea riscului de căderi de roci

Direcția regională de drumuri precizează că lucrările sunt necesare pentru creșterea siguranței circulației și pentru reducerea riscului ca materialele desprinse de pe versanți să ajungă pe carosabil.

Intervențiile vizează sectorul DN7 din Valea Oltului, una dintre cele mai circulate rute dintre sudul țării și Transilvania.

Restricții pentru camioane pe DN7

În prezent, pe sectorul DN7 dintre Râmnicu Vâlcea și Boița sunt instituite restricții pentru vehiculele cu masa totală maximă autorizată de peste 7,5 tone.

Restricțiile sunt valabile de luni până sâmbătă, între orele 08.00 și 17.30.

Șoferii sunt sfătuiți să respecte semnalizarea rutieră temporară și indicațiile personalului din teren și să circule cu atenție în zonele în care se desfășoară lucrări.

Întrebat de MEDIAFAX cum se poziționează PSD, dar și familia sa politică europeană, față de interzicerea rețelelor sociale pentru copiii sub 13 ani și introducerea unor restricții suplimentare până la 15 ani, Victor Negrescu a susținut că este nevoie de o soluție care să protejeze minorii fără a le bloca dezvoltarea competențelor digitale.

„Noi credem că trebuie să existe un dialog real cu asociațiile de părinți, dar și cu tinerii, să găsim o manieră echilibrată în a oferi tinerilor oportunitatea de a dezvolta competențe digitale, fără însă să fie expuși dezinformării sau unor fluxuri de informații care să îi afecteze în dezvoltarea intelectuală, personală, educațională și, în viitor, profesională”, a declarat Victor Negrescu.

Negrescu: „Discuția despre limitarea accesului trebuie să aibă loc”

„Cred că discuția despre limitarea accesului este o discuție care trebuie să aibă loc”, a spus Negrescu.

El a făcut trimitere și la discursul privind Starea Uniunii susținut miercuri de Ursula von der Leyen, afirmând că o parte dintre măsurile anunțate de șefa Comisiei trebuie transpuse efectiv în practică.

„Am remarcat și în discursul președintei Comisiei Europene încă o serie de mențiuni care cred că trebuie implementate”, a declarat vicepreședintele Parlamentului European.

Ursula von der Leyen vrea interdicție sub 13 ani și conturi supravegheate până la 15 ani

Ursula von der Leyen a anunțat miercuri, în discursul privind Starea Uniunii susținut în Parlamentul European de la Strasbourg, noi restricții la nivelul UE pentru accesul copiilor la social media și alte servicii digitale.

Potrivit planului prezentat de șefa Comisiei, copiii sub 13 ani nu ar urma să aibă acces la rețele sociale și la anumite servicii online considerate riscante. Pentru adolescenții de 13 și 14 ani, Bruxelles-ul propune o formă de „mini-conturi” sau conturi introductive controlate de părinți ori tutori, care ar putea include limite privind timpul petrecut pe platforme și funcțiile disponibile. Planul vizează, între altele, rețele sociale, platforme video, jocuri online și anumite servicii bazate pe inteligență artificială.

Măsurile fac parte din viitorul EU Kids Act, pe care Comisia Europeană urmează să îl detalieze. Noile reguli nu sunt, în acest moment, o interdicție deja aplicabilă în statele membre, ci o inițiativă europeană care va trebui să parcurgă procesul legislativ al UE.

„Conținutul pentru tineri nu trebuie să fie același ca pentru adulți”

Victor Negrescu spune că responsabilitatea nu trebuie plasată exclusiv asupra părinților sau copiilor, ci și asupra companiilor care operează platformele.

„Cred că trebuie să avem conținut adaptat pentru tineri, care nu trebuie să fie același ca pentru adulți. Cred că platformele trebuie să protejeze minorii în mod special”, a afirmat europarlamentarul.

El a pledat inclusiv pentru existența unor spații și forme de conținut dedicate educației și pentru un dialog mai amplu cu dezvoltatorii sistemelor de inteligență artificială.

„Cred că trebuie să discutăm mai mult cu platformele de inteligență artificială, tocmai pentru a ne asigura că tinerii primesc o informație corectă”, a spus Negrescu.

Actualul Digital Services Act obligă deja platformele accesibile minorilor să asigure un nivel ridicat de protecție a vieții private, a siguranței și securității acestora. Comisia Europeană a publicat și orientări care vizează inclusiv designul care creează dependență, recomandările de conținut, contactul cu persoane necunoscute și verificarea vârstei.

Social-democrații susțin „calibrarea accesului”

Negrescu a atras atenția și asupra diferențelor de competențe digitale dintre copii, susținând că simplul acces la tehnologie nu înseamnă automat că aceasta este utilizată în mod corect.

„Trebuie să combatem inegalitățile existente, nu doar prin prisma folosirii tehnologiilor, ci mai ales prin prisma folosirii adecvate a tehnologiilor. Pentru că, dacă nu ai competențele necesare, nu ai abilitățile necesare, aceste instrumente pot fi folosite în direcția greșită”, a spus acesta.

Potrivit lui Negrescu, direcția susținută de familia social-democrată europeană este una de „calibrare a accesului”, combinată cu dezvoltarea oportunităților educaționale pentru copii și adolescenți.

„O anumită formă de calibrare a accesului și crearea de oportunități pe zona educațională – această direcție este susținută de familia social-democrată din Parlamentul European”, a declarat Victor Negrescu.

Potrivit bilanțului transmis după manifestație, polițiștii și jandarmii au acționat pe întreaga durată a protestului pentru menținerea ordinii publice, protejarea participanților și a celorlalți cetățeni, precum și pentru prevenirea și gestionarea situațiilor care puteau afecta siguranța publică.

În urma intervențiilor și verificărilor efectuate, au fost întocmite până în acest moment trei dosare penale, pentru fapte de ultraj, tulburarea ordinii și liniștii publice, instigare publică și distrugere, precum și pentru portul sau folosirea de obiecte periculoase.

De asemenea, 47 de persoane au fost conduse la sediile unităților de poliție pentru verificări și documentarea faptelor. Până la acest moment, șase persoane au fost reținute.

Amenzi de 46.000 de lei

În ceea ce privește încălcările de natură contravențională, forțele de ordine au aplicat până acum 24 de sancțiuni, în valoare totală de 46.000 de lei.

Protestul a necesitat și intervenția echipajelor medicale. Acestea au acordat sprijin pentru 32 de persoane care au prezentat diverse stări de rău, printre care lipotimie, amețeli și dureri toracice.

Nouă persoane au fost transportate la unități medicale pentru îngrijiri.

Verificările continuă

MAI precizează că activitățile operative nu s-au încheiat odată cu protestul. Polițiștii și jandarmii continuă verificările pentru identificarea tuturor persoanelor implicate în fapte penale sau contravenționale.

Cercetările se desfășoară sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul București.

 

Peste jumătate din finanțarea externă primită de Republica Moldova în 2025 a fost reprezentată de împrumuturi, iar aproximativ 49% de granturi, bani care nu trebuie rambursați, potrivit Europa Liberă Moldova, care citează raportul anual privind asistența externă.

UE, Germania și România, principalii donatori

Cei mai importanți zece parteneri externi ai Republicii Moldova au fost Uniunea Europeană, Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Germania, România, Franța, Statele Unite, Banca Europeană de Investiții (BEI), Suedia și Norvegia.

În cazul granturilor, Uniunea Europeană a acordat cea mai mare sumă, de 242 de milioane de euro. Germania a oferit peste 111 milioane de euro, iar România peste 86 de milioane de euro, situându-se astfel printre principalii donatori de fonduri nerambursabile.

În ceea ce privește împrumuturile, UE a furnizat aproximativ 289 de milioane de euro, BERD peste 162 de milioane, iar Banca Mondială peste 148 de milioane de euro.

Datele oficiale ale Cancelariei de Stat arată că Republica Moldova a primit efectiv 1,44 miliarde de euro în 2025, dintre care 699,4 milioane de euro sub formă de granturi și 737,3 milioane de euro sub formă de împrumuturi.

Energia a atras cei mai mulți bani

Cea mai mare parte a finanțărilor externe a fost direcționată către sectorul energetic, care a primit aproape 460 de milioane de euro. Mai mult de jumătate din această sumă a provenit de la Uniunea Europeană.

Alte aproximativ 260 de milioane de euro, provenite în principal de la UE și Banca Mondială, au mers către economie, iar educația a beneficiat de peste 118 milioane de euro.

Potrivit Guvernului de la Chișinău, sprijinul extern a fost utilizat și pentru infrastructură, agricultură, apărare, justiție și protecție socială. Finanțările au contribuit, de asemenea, la digitalizarea a 88 de servicii publice, realizarea a 58 de proiecte de investiții în agricultură și modernizarea a peste 125 de kilometri de infrastructură rutieră și feroviară.

Peste 667 de milioane de euro au mers pentru susținerea bugetului

Din totalul asistenței financiare externe, peste 667 de milioane de euro au fost direcționate către sprijinirea bugetului Republicii Moldova. Aproximativ 474 de milioane de euro au provenit din împrumuturi externe de stat, iar circa 194 de milioane de euro au fost granturi.

Principalul partener pentru ambele forme de finanțare a fost Uniunea Europeană.

Republica Moldova a implementat 787 de proiecte de asistență externă nerambursabilă în 2025, față de 813 în anul precedent.

În afara Chișinăului, cele mai multe proiecte au fost derulate în raioanele (unități administrative similare județelor) Cahul și Ungheni, câte 17, urmate de Bălți și Florești, cu câte zece, și Găgăuzia, cu nouă proiecte.

6,8 miliarde de euro în șapte ani

Pe baza datelor guvernamentale centralizate de sursa citată, Republica Moldova a primit între 2019 și 2025 aproximativ 6,8 miliarde de euro din asistență financiară externă, echivalentul a circa 133 de miliarde de lei moldovenești.

În 2025 au ajuns în Republica Moldova și două tranșe din Planul de Creștere al Uniunii Europene, un program prin care UE finanțează reforme și investiții pentru apropierea economiei moldovenești de cea europeană. Cele două tranșe au avut o valoare totală de 478 de milioane de euro, iar programul prevede finanțări de 1,9 miliarde de euro în perioada 2025-2027.

Datele provin din raportul elaborat de Cancelaria de Stat a Republicii Moldova, pe baza informațiilor furnizate de partenerii externi, a datelor din Platforma pentru Gestionarea Asistenței Externe și a evidențelor Trezoreriei de Stat.

Angelina Jolie a făcut anunțul privind vizita pe Instagram. Celebra actriță a dezvăluit că a vizitat Ucraina chiar înainte de începerea anului școlar. Ea s-a întâlnit cu adulții implicați în sistemul de educație și cu elevii care învață în școli improvizate din subteran.

„În timp ce copiii din Ucraina se întorc la școală pe fondul atacurilor tot mai frecvente asupra civililor și a infrastructurii, am vizitat câțiva dintre profesorii, antrenorii și vecinii care îi ajută să învețe în siguranță. Orașul Harkov se află în apropierea graniței cu Rusia și este lovit aproape zilnic, motiv pentru care au fost amenajate săli de clasă în stațiile de metrou. Alte școli funcționează integral în subteran, unde copiii mici învață să citească la o adâncime echivalentă cu trei niveluri sub pământ”, a scris Angelina Jolie.

În timpul vizitei, Angelina Jolie și fiul ei au mers la un club de antrenament și la un studio de artă, ambele aflate în subteran din cauza bombardamentelor rusești. Vedeta a discutat cu mai multe femei care își cresc singure copiii și care așteaptă ca soții lor să se întoarcă din captivitatea rusă sau de pe front. Cu această ocazie, Jolie a onorat memoria lui Oleksii Yukov, fondatorul grupului „Platsdarm”, care căuta, identifica și recuperează trupurile militarilor căzuți în luptă. Yukov a fost ucis în luna august.

Pentru Angelina Jolie a fost a treia vizită în Ucraina de la începutul războiului. În aprilie 2022, ea a vizitat Liov, iar în noiembrie 2025, a ajuns la Herson.

Harkov, un oraș distrus de ruși

Harkov este al doilea oraș ca mărime din Ucraina și centrul administrativ al regiunii cu același nume. Situat în nord-estul țării, la aproximativ 30 de kilometri de granița cu Rusia, orașul reprezintă un punct economic strategic și un centru istoric. Înainte de război, orașul avea o populație de aproximativ 1,5 milioane de locuitori.

Deoarece se află aproape de granița, Harkovul este unul dintre cele mai afectate orașe de invazia rusă declanșată în 2022. În ciuda bombardamentelor constante care au distrus o parte semnificativă a infrastructurii, o mare parte din populație a rămas în oraș. Pentru a rezista, localnicii au organizat școli, concerte și activități economice în rețeaua de metrou din subteran.

Sezonul 2027 din Formula 1 va începe pe 12 martie, în Bahrain, și se va încheia pe 12 decembrie, la Abu Dhabi.

Calendarul include două reveniri importante: Portugalia și Turcia. Marele Premiu al Portugaliei este programat în perioada 18-20 iunie, iar etapa de la Istanbul va avea loc între 1 și 3 octombrie. Formula 1 revine astfel la Istanbul Park, unde ultima cursă s-a disputat în 2021.

O premieră a sezonului viitor va fi prezența unui Sprint la Monaco, pe unul dintre cele mai cunoscute, dar și mai dificil de depășit circuite din calendar. Weekendul monegasc va include astfel două sesiuni de calificare, iar Sprintul este programat sâmbătă dimineață.

Numărul curselor Sprint crește de la șase în 2026 la 10 în 2027. Pe lângă Monaco, noutățile sunt Bahrain, Australia, Japonia și Abu Dhabi. Sprinturile revin la Montreal, Silverstone, Monza, São Paulo și Lusail.

Formula 1 spune că extinderea formatului vine în urma interesului crescut al publicului. Potrivit datelor prezentate de organizatori, weekendurile cu Sprint au generat o audiență totală cu 12% mai mare decât cele fără Sprint, 82% dintre spectatorii prezenți la astfel de evenimente considerând că formatul adaugă valoare experienței oferite de bilet.

Calendarul Formula 1 din 2027

12-14 martie – Bahrain (Sprint)
19-21 martie – Arabia Saudită
2-4 aprilie – Australia (Sprint)
9-11 aprilie – Japonia (Sprint)
16-18 aprilie – China
30 aprilie-2 mai – Miami
21-23 mai – Canada (Sprint)
4-6 iunie – Monaco (Sprint)
18-20 iunie – Portugalia
2-4 iulie – Marea Britanie (Sprint)
9-11 iulie – Austria
23-25 iulie – Belgia
30 iulie-1 august – Ungaria
3-5 septembrie – Italia (Sprint)
10-12 septembrie – Spania
24-26 septembrie – Azerbaidjan
1-3 octombrie – Turcia
8-10 octombrie – Singapore
22-24 octombrie – Statele Unite
29-31 octombrie – Mexic
5-7 noiembrie – Brazilia (Sprint)
18-20 noiembrie – Las Vegas
3-5 decembrie – Qatar (Sprint)
10-12 decembrie – Abu Dhabi (Sprint)

Astfel, sezonul 2027 va vizita cinci continente și va avea o distribuție geografică menită să eficientizeze deplasările echipelor și transportul echipamentelor. Sezonul începe și se termină în Orientul Mijlociu, prin cursele din Bahrain și Abu Dhabi.

Înaintea startului campionatului, testele de presezon vor avea loc în Bahrain, între 24 și 27 februarie.

„Adevărul trebuie mărturisit: românii din Valea Timocului vorbesc limba română. Graiurile locale sunt o bogăție a limbii noastre, nu un temei pentru inventarea unei limbi distincte”, a transmis marți Radu Cosma, pe pagina sa de Facebook. Oficialul român s-a aflat duminică la Mănăstirea Mălainița, din estul Serbiei, unde a participat la manifestările prilejuite de proclamarea locală a canonizării Sfintei Magdalena.

Mănăstirea Ortodoxă Română Mălainița aparține Vicariatului Timocului, structură a Episcopiei Daciei Felix din cadrul Bisericii Ortodoxe Române, care deservește comunitățile ortodoxe românești din estul Serbiei. La ceremonie au participat înalți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe și reprezentanți ai statului român, între care senatorul Mircea Chelaru și consilierul prezidențial Eugen Tomac.

„Și în Serbia va veni momentul adevărului”

În discursul susținut la Mănăstirea Mălainița, parțial publicat de Jurnal Românesc, Radu Cosma a comparat situația din Serbia cu cea a „limbii moldovenești” din Republica Moldova și Ucraina.

„Limba vlahă este un rudiment al politicilor staliniste, ateiste, comuniste, la fel cum a fost în Ucraina sau în Republica Moldova. Chiar dacă Ucraina sau Republica Moldova au renunțat la limba moldovenească, care a fost o invenție a birourilor staliniste, credem că și în Serbia va veni momentul adevărului”, a declarat Radu Cosma.

„Să ne rugăm bunului Dumnezeu ca frații noștri să fie luminați, astfel încât noi să putem să rostim adevărul: că suntem români, că avem aici continuitate în exprimare”, a spus Cosma, vorbind despre identitatea românilor din Valea Timocului și despre continuitatea comunității în regiune.

El a amintit și rădăcinile istorice ale comunității, precum și tradiția creștină din regiune, menționându-i pe Sfântul Niceta de Remesiana și pe martirii Hermil și Stratonic, despre care a spus că au trăit în perioada romană. Cosma a subliniat „o continuitate în timp și spațiu între România și comunitatea istorică din Serbia” și a adăugat că „acest lucru nu poate fi trecut cu vederea”.

ICR: Distincția dintre „limba vlahă” și limba română este artificială

Situată în estul Serbiei, în apropierea frontierelor cu România și Bulgaria, Valea Timocului este locuită și de comunități care folosesc graiuri romanice. Problema identității acestora și a denumirii limbii vorbite este disputată de mai mult timp.

Potrivit Institutului Cultural Român, distincția dintre „vlah” și „român”, respectiv dintre „limba vlahă” și limba română, este artificială. În statisticile oficiale ale Serbiei, însă, „vlahii” și „românii” sunt înregistrați separat ca apartenență etnică, iar vlaha și româna apar separat și în datele referitoare la limba maternă.

La cel mai recent recensământ al Serbiei, realizat în 2022, 21.013 persoane s-au declarat vlahi, iar 23.044 s-au declarat români. În ceea ce privește limba maternă, 23.216 persoane au indicat vlaha, iar 21.477 româna, potrivit datelor Institutului de Statistică al Serbiei.

Datele recensământului arată și o distribuție geografică diferită: persoanele care s-au declarat vlahi sunt concentrate în special în estul Serbiei, inclusiv în zona Timocului, în timp ce românii sunt concentrați în număr important în Voivodina, în nordul țării.

Consiliul Europei despre români și vlahi

Controversa privind identitatea și statutul lingvistic al vlahilor din estul Serbiei nu este recentă. Un raport al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 2008 consemna poziții diferite în interiorul comunității: unii vlahi se considerau parte a minorității române, în timp ce alții se identificau drept o minoritate distinctă.

Într-un raport de evaluare adoptat în 2023, Consiliul Europei tratează separat româna și vlaha în cadrul Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare și analizează măsurile luate de Serbia pentru protejarea și promovarea celor două limbi.

Nicușor Dan: Limba și tradițiile românești, responsabilitatea statului

Evenimentul de la Mălainița a fost și un prilej pentru reafirmarea sprijinului României pentru comunitatea românească din Valea Timocului. În mesajul transmis de președintele Nicușor Dan, prezentat la ceremonie de Eugen Tomac, șeful statului a subliniat că „prezervarea și promovarea identității naționale, a limbii, a credinței, a culturii și tradițiilor românești” reprezintă o responsabilitate fundamentală a statului față de românii de pretutindeni.

Președintele a descris proclamarea locală a canonizării Sfintei Magdalena drept o sărbătoare a credinței, dar și a „memoriei și continuității unei comunități” care și-a păstrat identitatea și tradițiile de-a lungul generațiilor. De asemenea, a subliniat importanța „punților noastre istorice și culturale” care continuă să definească legătura dintre România și comunitățile românești din Serbia.

De la 1 octombrie, proprietarii mașinilor diesel Euro 5 dintr-o parte a nordului Italiei ar fi trebuit să se confrunte cu restricții de circulație. În cele din urmă, Lombardia va fi singura dintre cele patru regiuni vizate care va aplica măsura, scrie Il Post. Restricțiile au fost motivate și introduse pe fondul nivelurilor ridicate de poluare din Valea Padului, una dintre zonele Italiei afectate de probleme persistente privind calitatea aerului.

De ce au fost vizate mașinile diesel Euro 5

În 2023, guvernul italian a stabilit că, începând cu 1 octombrie 2025, vehiculele diesel Euro 5 nu vor mai putea circula în anumite localități cu peste 30.000 de locuitori din Piemonte, Lombardia, Veneto și Emilia-Romagna.

Măsura urmărea reducerea poluării provenite din transportul rutier. În Valea Padului, traficul este una dintre principalele surse de emisii de oxizi de azot și contribuie semnificativ la nivelul particulelor fine. Intrarea în vigoare a restricțiilor a fost însă amânată cu un an, după presiuni politice și proteste legate de impactul asupra proprietarilor de automobile mai vechi.

Trafic în Roma, Italia. Imagine ilustrativă. Foto: Riccardo De Luca / Anadolu/ABACAPRESS.COM

Guvernul a introdus o portiță pentru regiuni

Noua legislație a modificat și condițiile în care poate fi aplicată măsura. Regiunile au primit posibilitatea de a evita blocarea mașinilor diesel Euro 5 dacă adoptă alte măsuri care ar trebui să reducă emisiile într-o proporție echivalentă.

Este soluția aleasă acum de Piemonte și Emilia-Romagna. Și Veneto intenționează să procedeze în același mod. Astfel, restricția care trebuia să afecteze toate cele patru regiuni nu va fi aplicată în aceeași formă în întregul nord al Italiei.

Lombardia păstrează interdicția

Lombardia este singura excepție. În această regiune, începând cu 1 octombrie, mașinile diesel Euro 5 vor fi supuse restricțiilor în Milano, Monza, Brescia și Bergamo. Interdicția va fi valabilă în intervalul 7:30-19:30, în perioada stabilită pentru măsurile de reducere a poluării. Situația este cu atât mai interesantă cu cât Lombardia este condusă de Attilio Fontana, membru al Ligii, formațiunea politică ce s-a opus în trecut restricțiilor pentru automobilele mai vechi.

Ce măsuri au ales celelalte regiuni

Emilia-Romagna a optat pentru măsuri alternative. Printre acestea se află amânarea cu 15 zile a pornirii încălzirii în anumite zone și alocarea a 10 milioane de euro pentru înlocuirea sistemelor de încălzire vechi și poluante.

Autoritățile regionale susțin că aceste măsuri pot obține o reducere a emisiilor egală sau chiar mai mare decât cea rezultată din interzicerea circulației mașinilor Euro 5. Și Piemonte a ales o strategie bazată pe măsuri compensatorii, în timp ce Veneto a pregătit o soluție similară.

Măsura îi afectează în special pe proprietarii cu venituri mai mici

Restricțiile pentru mașinile mai vechi au generat controverse deoarece automobilele vizate sunt de multe ori deținute de familii care nu își permit să cumpere rapid un vehicul mai nou. Analizând aceste probleme, regiunile care au evitat interdicția au invocat protejarea familiilor vulnerabile și a întreprinderilor afectate deja de creșterea costurilor. Organizațiile de mediu contestă însă eficiența măsurilor compensatorii și susțin că acestea nu rezolvă problema pe termen lung: existența unui parc auto mai vechi și mai poluant.

UPDATE ora 09:50 A sosit președinta Comisiei Europene

Sosirea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a premierului Canadei, Mark Carney, și a președintei Parlamentului European, Roberta Metsola.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține miercuri, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, discursul anual privind Starea Uniunii Europene, unul dintre principalele momente politice ale anului la nivelul UE. Șefa Executivului european urmează să facă bilanțul ultimelor 12 luni și să prezinte prioritățile Comisiei pentru anul următor.

Discursul este urmat de o dezbatere cu liderii grupurilor politice și cu europarlamentarii, care vor confrunta Comisia cu propriile priorități și critici privind direcția în care se îndreaptă Uniunea Europeană.

Apărarea, Ucraina și securitatea Europei, printre temele așteptate

Discursul din acest an vine într-un moment în care Uniunea Europeană are pe agendă simultan mai multe dosare majore: securitatea și apărarea europeană, sprijinul pentru Ucraina în războiul declanșat de Rusia, situația din Orientul Mijlociu și modul în care UE răspunde unui context geopolitic tot mai instabil.

Competitivitatea economiei europene este, de asemenea, una dintre temele centrale. Bruxelles-ul încearcă să transforme în politici concrete recomandările privind reducerea decalajului de competitivitate al Europei și stimularea investițiilor, în timp ce statele membre discută asupra costurilor tranziției verzi, energiei și presiunii exercitate asupra industriei europene. Raportul prezentat de Mario Draghi privind competitivitatea UE rămâne unul dintre documentele de referință pentru această agendă.

Bătălia pentru viitorul buget al Uniunii Europene

Un alt dosar important este viitorul buget multianual al UE pentru perioada 2028-2034. Negocierile privind dimensiunea bugetului și sursele sale de finanțare vor avea implicații directe asupra unor domenii precum coeziunea, agricultura, apărarea și investițiile europene.

Viitorul buget se numără printre subiectele despre care Parlamentul European anticipează că vor apărea în dezbaterea privind Starea Uniunii.

Pe agenda politică se mai află migrația, protejarea democrațiilor europene împotriva ingerințelor străine, schimbările climatice și respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii.

Al șaselea discurs privind Starea Uniunii pentru Ursula von der Leyen

Discursul de miercuri este al șaselea discurs privind Starea Uniunii susținut de Ursula von der Leyen în calitate de președintă a Comisiei Europene. Tradiția discursului anual în Parlamentul European a început în 2010 și este folosită pentru ca șeful Comisiei să prezinte bilanțul activității Executivului european și prioritățile pentru perioada următoare.

Dezbaterea de la Strasbourg este prezidată de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. După intervenția Ursulei von der Leyen, cuvântul revine eurodeputaților și liderilor grupurilor politice.

Instanța a considerat că măsura modifica atât locul, cât și atribuțiile de muncă și nu putea fi dispusă fără acordul salariatului.

Potrivit sentinței civile pronunțate la 3 iulie 2026 de Tribunalul București – Secția a VIII-a Conflicte de muncă și asigurări sociale, instanța a admis în parte acțiunea formulată de angajat împotriva Carrefour România SA.

Prin decizia contestată, emisă în 20 octombrie 2025, compania stabilise ca, începând cu 21 octombrie 2025, angajatul să îndeplinească o „misiune generală” prin vizite operative la magazinele Carrefour din București, cu obiective de performanță stabilite de angajator.

Potrivit documentului citat în hotărâre, activitatea urma să se desfășoare „în cadrul unui magazin distinct în fiecare zi”.

Decizia instanței: clauza de mobilitate nu permitea această măsură

Carrefour a susținut în proces că decizia nu reprezenta o modificare unilaterală a contractului de muncă, întrucât salariatul își asumase prin contract o clauză de mobilitate. Compania a argumentat că această clauză îi permitea să stabilească locul efectiv de muncă în diferite puncte de lucru din București și localitățile limitrofe.

Tribunalul București a respins însă această interpretare.

Instanța a apreciat că respectiva clauză de mobilitate permitea angajatorului să repartizeze salariatul, în calitate de director de magazin, la diferite puncte de lucru din aria teritorială prevăzută în contract, dar nu să îi stabilească drept loc de desfășurare a activității toate magazinele din București, prin vizite operative succesive.

Judecătorii au arătat că o asemenea măsură depășește limitele clauzei de mobilitate și trebuie analizată prin prisma principiului consensualității și al bunei-credințe în relațiile de muncă.

Au fost modificate și atribuțiile din fișa postului

Un alt argument al instanței a fost că decizia nu schimba doar locul în care angajatul își desfășura activitatea, ci și conținutul efectiv al funcției.

Potrivit hotărârii, fișa postului de director de magazin îi conferea reclamantului atribuții de conducere și un anumit nivel de autoritate asupra personalului. Decizia din 20 octombrie 2025 limita însă subordonarea celorlalți angajați la o relație „funcțională” și exclusiv la implementarea obiectivelor misiunii.

În plus, salariatul urma să colaboreze cu directorii titulari ai magazinelor vizitate, iar în cazul unor suprapuneri de competență, decizia finală revenea directorului magazinului respectiv. Rolul reclamantului devenea astfel unul de analiză, consiliere și suport operațional.

Tribunalul a considerat că aceste modificări nu reprezintă simpla exercitare a clauzei de mobilitate, deoarece aceasta presupune, în esență, desfășurarea aceleiași activități într-o altă locație, nu schimbarea atribuțiilor principale ale salariatului.

Carrefour trebuie să îl reintegreze ca director de magazin

În urma constatărilor sale, Tribunalul București a dispus anularea deciziei din 20 octombrie 2025 și reintegrarea angajatului reclamant în funcția deținută anterior, respectiv cea de director de magazin, cu atribuțiile aferente.

Hotărârea este executorie de drept și poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Instanța nu a constatat hărțuire sau discriminare

Acțiunea angajatului a inclus și solicitări privind constatarea unui tratament discriminatoriu, a hărțuirii morale și a victimizării, precum și plata unor daune morale de 35.000 de euro, costuri pentru consiliere psihologică și publicarea hotărârii. Aceste solicitări nu au fost admise. Tribunalul a respins ca inadmisibile capetele de cerere referitoare la constatarea discriminării, hărțuirii morale și victimizării și a arătat că faptele ilicite invocate de reclamant nu au fost confirmate prin probele administrate în dosar.

Instanța a precizat, între altele, că delegarea temporară la un punct de lucru din Pitești nu putea fi considerată, în aceste condiții, o faptă de hărțuire sau discriminare. Reclamantul nu contestase decizia de delegare pentru perioada de 60 de zile.

De asemenea, Tribunalul a considerat că nici repartizarea ulterioară la un alt magazin Carrefour, unde exista deja un director de magazin, nu dovedea prin ea însăși existența unei hărțuiri sau discriminări.

În ceea ce privește decizia din 20 octombrie 2025, instanța a apreciat că nu există dovezi că aceasta ar fi fost emisă pentru a leza demnitatea reclamantului, a-i restrânge drepturile sau ca represalii pentru o sesizare. Prin urmare, cererile privind daunele morale, consilierea psihologică și publicarea hotărârii au fost respinse ca neîntemeiate.

Angajatul trebuie să plătească avocatul Carrefour

Deși a obținut anularea deciziei și reintegrarea în funcția de director de magazin, reclamantul a pierdut celelalte capete principale de cerere. Tribunalul a respins solicitarea sa privind propriile cheltuieli de judecată și l-a obligat să plătească 10.502,64 de lei către Carrefour România, reprezentând cheltuieli de judecată, respectiv onorariul avocatului companiei.

Sentința civilă a fost pronunțată la 3 iulie 2026, iar părțile au dreptul să formuleze apel în termen de 10 zile de la comunicare.