MediaFax.ro

„În urma schimbului de informații realizat de Biroul Sirene din cadrul Centrului de Cooperare Polițienească Internațională – I.G.P.R., cu Biroul Sirene Italia, în seara zilei de 17 martie 2026, a fost prins, în Bologna, un tânăr în vârstă de 32 de ani, din județul Dolj, condamnat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc”, au transmis reprezentanții IPJ Dolj.

Tânărul a luat decizia să plece din țară, în 11 februarie, cât timp acesta se afla sub control judiciar fiind monitorizat pentru săvârșirea infracțiunii de de trafic de persoane. El și-a distrus brățara electronică de monitorizare și a fugit din țară. Apoi, polițiștii au solicitat înlocuirea măsurii controlului judiciar cu arestarea preventivă, măsură aprobată de instanța de judecată.

Tânărul, condamnat la închisoare pentru trafic de droguri

Ulterior, în 20 februarie, Tribunalul Dolj a emis pe numele tânărului mandat de executare a pedepsei închisorii, acesta fiind condamnat la pedeapsa de 3 ani şi 4 luni de închisoare cu executare, pentru săvârșirea infracțiunii de trafic de droguri de mare risc, o altă faptă pe care bărbatul a comis-o în 2022.

Pentru că bărbatul fugise din țară, polițiștii au transmis o alertă în Sistemul de Informații Shengen, pe numele tânărului, alertă la care au răspuns autoritățile italiene.

„Întrucât acesta s-a sustras executării pedepsei, la data de 25 februarie a.c., Biroul SIRENE Romania a introdus o semnalare în Sistemul de Informații Schengen pe numele tânărului de 32 de ani, din comuna Lipovu, județul Dolj, solicitându-se arestarea acestuia în vederea predării, în baza unui mandat european de arestare emis de către Tribunalul Dolj.

Biroul SIRENE România a efectuat schimb de informații cu SIRENE Italia beneficiind inclusiv de sprijinul Atașatului de Afaceri Interne din Italia, în legătură cu posibila locație a persoanei urmărite, iar aspectele transmise de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Dolj s-au confirmat”, au transmis polițiștii IPJ Dolj.

În prezent, sunt îndeplinite procedurile judiciare pentru punerea în executare a mandatului european de arestare.

Agenția EFE subliniază că acesta este primul proces penal legat de această pagină controversată din relațiile dintre Belgia și fosta sa colonie, Congo, devenită independentă în 1960 și redenumită Zair între 1971 și 1997.

Patrice Lumumba, primul premier al statului Congo independent, a fost îndepărtat de la putere printr-o lovitură de stat în septembrie 1960, după ce a început să se apropie de Uniunea Sovietică într-una dintre cele mai tensionate perioade ale Războiului Rece. Liderul congolez a fost arestat, închis și executat împreună cu doi dintre locotenenții săi pe 17 ianuarie 1961, într-o pădure, cu complicitatea unor ofițeri belgieni și, se pare, a unor agenți CIA, conform FT.

Detaliile macabre ale asasinării au fost dezvăluite decenii mai târziu. Corpul lui Lumumba a fost dezmembrat și dizolvat în acid, iar unul dintre agenții belgieni implicați a extras doi dinți ai liderului ca „trofeu de vânătoare”. Agentul și-a păstrat secretul până în 1999, când a mărturisit crima. Belgia și-a recunoscut oficial „responsabilitatea morală” și au început anchetele judiciare care au condus la actuala punere sub acuzare a lui Davignon.

Etienne Davignon, acum în vârstă de 93 de ani, este singura persoană încă în viață dintre cei 11 belgieni menționați în plângerea pentru crime de război depusă în 2011 de copiii lui Patrice Lumumba. Decizia de a-l aduce în fața instanței poate fi contestată în apel și vine după mai bine de zece ani de anchete complexe. Apărarea sa susține că termenul de prescripție a expirat, însă familia fostului lider consideră că este încă timp pentru judecarea unei „crime de stat”.

Procesul lui Etienne Davignon reprezintă o premieră în istoria relațiilor Belgia – Congo.

Gică Hagi a oferit un interviu în exclusivitate pentru Prosport, după ce zilele trecute a cedat statutul majoritar la Farul Constanța. Decizia sa de a renunța la pachetul majoritar de acțiuni a alimentat speculațiile privind o eventuală revenire a sa în calitate de selecționer al României.

În cadrul interviului pentru sursa citată, Hagi a vorbit despre legătura emoțională cu naționala, dar și despre propria viziune asupra rolului de antrenor al reprezentativei.

„Deci ce reprezintă pentru mine? (râde). Ce, vă faceți că nu știți? E totul pentru mine! Până la urmă, de când m-am apucat de fotbal, obiectivul, cred că nu doar al meu, al tuturor jucătorilor, e să ajungi în naționala României. Când ai ajuns acolo, să faci performanțe. (…)  Cred eu că nu există alt scop, alt obiectiv la niciun jucător. E maximum care se poate! Pentru că la echipa națională vii și joci cu inima, nu joci pentru nu știu ce… Joci pentru inimă! Joci pentru România și e onoarea cea mai mare să reprezinți România”, a spus Gică Hagi pentru Prosport, întrebat ce reprezintă naționala României pentru el.

Gică Hagi, pregătit să preia, în viitor, echipa națională a României?

În ceea ce privește posibilitatea de a prelua efectiv conducerea tehnică a selecționatei, Hagi a evitat să dea un răspuns ferm.

„Nu trebuie să discutăm așa… vom vedea! Deocamdată, Gică Popescu e responsabil de-acum, eu trebuie să îmi văd de meseria mea… Ați citit comunicatul, lucrurile sunt foarte simple. De-acum e responsabilitatea lui Gică, bineînțeles că sunt și eu puțin, că mai am, minoritar acolo, 10%…”, a afirmat Gică Hagi.

El a continuat spunând că își dorește să se concentreze pe activitatea de antrenorat.

„De-acum încolo vreau să mă canalizez pe lucrul care îmi place mie cel mai mult: să fiu antrenor. Manager, cum îmi place mie să spun, nu antrenor, ci manager. Să manageriez lucrurile tehnice. Tehnice, că sunt și administrative”, a explicat Hagi pentru Prosport.

Gheorghe Popescu devine acționar majoritar la Farul Constanța

Declarațiile sale vin după ce luni, Farul Constanța a anunțat că fostul internațional Gheorghe Popescu preia pachetul majoritar de acțiuni al echipei, după o decizie asumată de Gică Hagi.

„Farul are o identitate clară, o academie puternică și un model sănătos. A venit momentul să mă gândesc și la mine, la ceea ce simt că pot face cel mai bine, să antrenez. Farul merge mai departe pe mâini bune, iar Gică (Gheorghe Popescu – n.r.) este cel mai potrivit să devină acționar majoritar”, a transmis Gică Hagi.

Proiectele privind bugetul de stat și bugetul asigurărilor sociale ajung miercuri în dezbaterea comună a Camerei Deputaților și Senatului, începând cu ora 16:00, după parcurgerea etapelor din comisiile de specialitate și din cele de buget-finanțe.

Documentele, aprobate anterior de Guvern, au fost trimise Parlamentului la finalul săptămânii trecute. Termenul limită pentru depunerea amendamentelor a fost luni, la ora 13:00, iar o parte dintre acestea au fost acceptate ulterior în cadrul comisiilor reunite de buget-finanțe.

Luni seară, între orele 18:00 și 22:00, comisiile de specialitate s-au reunit pentru a analiza și aviza proiectul de buget, care a fost apoi transmis mai departe comisiilor de buget. În acest interval, fiecare ordonator principal de credite a fost audiat, iar documentul a primit avize favorabile.

Comisiile reunite de buget-finanțe au continuat dezbaterile marți și au aprobat alocările bugetare pentru fiecare ordonator de credite, urmând ca discuțiile să se finalizeze miercuri dimineață.

În prima zi a discuţiilor au fost aprobate bugetele unor instituţii precum Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea Constituţională, Consiliul Legislativ, CNSAS, Avocatul Poporului şi Consiliul Naţional al Audiovizualului.

După această etapă, proiectele intră în dezbaterea plenului comun, unde vor fi susținute amendamentele depuse. Ședința începe miercuri după-amiază și continuă joi, când este așteptat votul final.

Autoritățile germane au decis să introducă o taxă de vizitare a faimoasei Catedrale din Köln (Kölner Dom), potrivit Express. Obiectivul inclus pe lista UNESCO a putut fi vizitat gratuit timp de 146 de ani.

Propunerea autorităților a provocat controverse în rândul localnicilor, operatorilor din turism și turiștilor. Foarte mulți susțin că obiectivul ar trebui să rămână fără taxă de intrare. În replică, autoritățile bisericești au apărat ideea spunând că reprezintă o modalitate de acoperi costurile tot mai mari de întreținere și securitate. Catedrala din Köln, construită în 1880, atrage aproximativ șase milioane de turiști și pelerini pe an. De aceea, clădirea care este cea mai înaltă biserică cu două turle din lume necesită o întreținere constantă.

Oficialii locali au stabilit că biletele vor fi vândute din iulie, iar prețurile vor varia între 12 și 15 euro. Credincioșii care vor participa la slujbe vor fi scutiți de taxa de intrare. Totuși, unii consideră că prețul este prea mare și va îndepărta turiștii.

Catedrala din Köln se luptă de mult timp cu deficitul financiar. Costurile de întreținere anuale sunt evaluate la 16 milioane de euro depășind veniturile, în valoare totală de 14 milioane de euro, conform cifrelor din 2024. Pierderile financiare au început în 2019 și au fost agravate de pandemia COVID 19. Pierderile au fost acoperite din rezervele instituției care aproape s-au epuizat.

Catedrala din Köln este cunoscută și pentru piața de Crăciun. Evenimentul care atrage turiști din întreaga lume are loc anual din noiembrie până în decembrie. Aproximativ 150 de tarabe din lemn, un brad de Crăciun uriaș și numeroase luminițe sunt amplasate atunci în jurul catedralei.

Ambele părți au semnalat recent progrese în negocierile comerciale, după ce discuțiile anterioare dintre Australia și UE au eșuat în 2023, în mare parte din cauza dezacordurilor privind accesul produselor agricole, scrie Reuters.

UE a anunțat într-un comunicat că vizita lui von der Leyen va avea loc în perioada 23-25 martie pentru a „consolida legăturile UE cu un partener de încredere, cu viziuni similare, în regiunea Indo-Pacific, de importanță strategică vitală”.

Australia a solicitat cote mai mari pentru exporturile de carne de miel și de vită către Europa, în timp ce UE a insistat pentru un acces îmbunătățit la mineralele esențiale ale Australiei și pentru tarife mai mici la produsele manufacturate.

De la începutul conflictului, mai multe grupări apropiate de Iran au revendicat atacuri împotriva unor ținte din SUA și Israel. Un exemplu este atacul asupra companiei americane Stryker. Acolo hackerii au perturbat rețeaua globală și au afișat mesaje ale grupării pro-iraniene Handala pe sistemele interne. Aceeași grupare susține că ar fi șters date de pe sute de mii de dispozitive din zeci de țări, deși amploarea reală a atacului nu este confirmată oficial, mai scrie Euronews.

Grupări susținute de stat vizează infrastructura critică

Potrivit experților în securitate cibernetică, mai multe grupuri asociate cu Iranul – precum APT33, APT55 sau CyberAv3ngers – atacă sisteme industriale esențiale. Țintele lor includ rețele electrice, instalații de tratare a apei sau companii din sectorul energetic. În unele cazuri, hackerii folosesc parole implicite sau vulnerabilități simple pentru a obține acces și a instala programe malware.

Alte grupări, precum APT55 sau MuddyWater, se concentrează pe spionaj cibernetic. Acestea colectează parole și informații sensibile din sectoare precum apărare, telecomunicații sau energie, pe care le transmit ulterior serviciilor de informații iraniene.

SUA și Israel răspund în spațiul digital

De cealaltă parte, Statele Unite și Israelul folosesc la rândul lor arme cibernetice. Oficialii americani susțin că au reușit să perturbe rețelele de comunicații și sistemele de coordonare ale Iranului, reducând capacitatea acestuia de reacție. În plus, tehnologia AI este utilizată tot mai mult în operațiunile cibernetice.

Pe lângă actorii statali, conflictul implică și o rețea largă de hacktiviști (grupări de hackeri activiști, n.r.) Peste 60 de grupuri pro-iraniene s-au organizat într-o coaliție numită „Cyber Islamic Resistance”, coordonând atacuri prin canale online. În primele două săptămâni de conflict, aceste grupuri au revendicat peste 600 de atacuri cibernetice.

Spre deosebire de grupările controlate de stat, hacktiviștii acționează independent, ceea ce îi face mai imprevizibili. Experții avertizează că aceștia pot provoca daune semnificative, inclusiv asupra infrastructurii civile, fără constrângeri politice sau strategice.

Pe măsură ce războiul continuă, tot mai multe grupări internaționale se implică. Hackeri din Rusia, Irak sau alte regiuni au lansat atacuri asupra unor instituții guvernamentale, aeroporturi și companii din Orientul Mijlociu și nu numai. Conflictul din Iran demonstrează că războiul modern nu se mai poartă doar pe câmpul de luptă. Atacurile cibernetice devin o armă esențială, capabilă să afecteze economii, infrastructuri și milioane de oameni, fără a trage un singur foc de armă.

Bugetul pentru programele naționale de sănătate dedicate screeningului și prevenției ajunge în 2026 la 1,2 miliarde lei, față de 900 de milioane lei în 2025, a anunțat ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.

Într-o postare pe Facebook în care ministrul a precizat sumele alocate prevenției, el afirmă că este o creștere clară, necesară și asumată. Rogobete anunță că anumite programe de screening vor fi extinse.

„De ce? Pentru că știm foarte bine costul inacțiunii: diagnostice târzii, tratamente mai dificile, suferință care putea fi evitată.

Extindem programele de screening pentru cancerul de col uterin, cancerul de sân și cancerul colorectal. În același timp, facem un pas major în screeningul neonatal: de la 3 biomarkeri la 22 de biomarkeri, depășind media Uniunii Europene. Asta înseamnă depistare mai rapidă și șanse reale pentru copii încă din primele zile de viață.

Prevenția nu este un cost. Este cea mai corectă investiție în sănătate”, a transmis ministrul Sănătății.

Alexandru Rogobete a mai precizat că, în paralel, ministerul pe care îl conduce susține dezvoltarea ambulatoriilor, rolul medicilor de familie și se construiesc primele programe naționale finanțate predictibil, sustenabil, direct din bugetul de stat pentru această componentă esențială.

„Știu că nu suntem încă unde trebuie să fim. Dar direcția este clară, iar schimbările deja se văd”, concluzionat ministrul Sănătății.

 

Loviturile aeriene lansate miercuri de Israel asupra capitalei din Liban au provocat moartea a cel puțin șase persoane, potrivit autorităților libaneze, relatează Reuters.

Exploziile au afectat destul de grav centrul orașului Beirut, iar în paralel, ofensiva împotriva grupării Hezbollah se intensifică tot mai mult.

Ministerul Sănătății din Liban a confirmat bilanțul victimelor și a anunțat zeci de răniți după atacurile care au vizat mai multe zone ale capitalei. Bombardamentele au lovit și suburbiile sudice controlate de Hezbollah, anunță aceeași sursă.

În ultimele săptămâni, majoritatea operațiunilor militare israeliene s-au concentrat pe periferia sudică a orașului. Totuși, de la începutul lunii martie, loviturile au ajuns și în zonele centrale, ceea ce a crescut nivelul de panică în rândul populației.

Un prim atac, în jurul orei 01:30, a distrus mai multe etaje ale unui bloc de locuințe din cartierul Zuqaq al-Blat. La scurt timp, o altă lovitură a vizat o clădire din zona Basta, unde cel puțin două etaje au fost complet distruse. În jurul orei 05:30, un nou atac, mult mai puternic, a ras o clădire întreagă din cartierul Bachoura, situat aproape de centrul orașului.

Înaintea loviturii din Bachoura, armata israeliană a transmis un avertisment public pe rețelele sociale, în care a indicat o clădire considerată a fi asociată Hezbollah.

Nu au fost semnalate victime în urma acestui atac. În schimb, în cazul loviturilor din Zuqaq al-Blat și Basta nu a existat niciun avertisment prealabil, iar bilanțul a ajuns la șase morți și 24 de răniți.

Zonele vizate au fost atacate și în zilele precedente, inclusiv cartiere aflate în apropierea sediului guvernului libanez.

Potrivit autorităților libaneze, peste 900 de persoane au murit în urma atacurilor israeliene de la începutul lunii martie, iar peste un milion de locuitori au fost nevoiți să își părăsească locuințele.

În estul țării, patru persoane au murit într-un atac asupra orașului Baalbeck, iar în sud alte zece victime au fost raportate în urma altor lovituri.

De cealaltă parte, armata israeliană a anunțat moartea a doi soldați în sudul Libanului. În Israel nu au fost raportate victime civile în urma atacurilor cu rachete și drone lansate de Hezbollah.

Brigada Rutieră anunță că miercuri, în jurul orei 7.30, „a fost sesizată prin apel 112, cu privire la producerea unui accident de circulație pe Șoseaua Ștefan cel Mare, în zona Spitalului Clinic Colentina.”

Polițiștii rutieri au constatat că au fost implicate trei mașini aflate în mișcare și alte trei staționate. În urma impactului o mașină s-a răsturnat.

Șoferii implicați au fost testați cu aparatul Alcooltest, rezultatele fiind „zero”, transmit polițiștii.

O femeie în vârstă de 56 de ani, aflată la volan, a avut nevoie de îngrijiri medicale și a fost transportată la spital.

Polițiștii mai anunță că în zonă au fost aplicate restricții pe benzile 1 și 2 pe Șoseaua Ștefan cel Mare, în dreptul Spitalului Clinic Colentina, către strada Barbu Văcărescu.

Petrolierul Arctic Metagaz, supus sancțiunilor, este încărcat cu gaz natural lichefiat și a fost grav avariat în urma unui presupus atac cu drone marine în apropierea apelor malteze la începutul acestei luni. Acesta plutește în derivă și fără echipaj la bord, relatează BBC.

Nouă țări din UE, printre care și Italia, au adresat o scrisoare comună Comisiei Europene prin care au solicitat luarea de măsuri în privința acestei situații.

Într-o intervenție la Radio 24 din Italia, secretarul Consiliului de Miniștri al Italiei, Alfredo Mantovano, a atras atenția că riscurile pe care le prezintă petrolierul rus avariat sunt „enorme” și că acesta ar putea „exploda în orice moment”.

Un oficial din Roma a declarat pentru BBC că nava avea la bord cantități „semnificative” de gaz natural lichefiat, dar și 450 de tone de păcură și 250 de tone de motorină.

Potrivit BBC, petrolierul rus se îndreaptă acum spre sud, îndepărtându-se de apele italiene și de insula Lampedusa. Acesta este monitorizat de către autoritățile italiene și malteze.

Inițial, s-a raportat că nava se scufundase în urma atacurilor

Arctic Metagaz a plecat din portul rus Murmansk în februarie, iar la începutul lunii martie a luat foc. Președintele rus Vladimir Putin a acuzat Ucraina de producerea atacului, însă Kievul nu a venit cu o reacție în acest sens. Totuși, Ucraina consideră că astfel de petroliere rusești „fantomă” sunt ținte legitime. Echipajul aflat la bordul navei a fost localizat și salvat de paza de coastă libiană.

Inițial, însă, oficialii portuari libieni au declarat că petrolierul s-a scufundat, dar de atunci acesta plutește în derivă.

Fundația World Wildlife Fund se află în „alertă maximă” având în vedere situația petrolierului avariat. Fundația a avertizat că o eventuală scurgere ar putea provoca incendii și poluare de lungă durată într-o zonă de „valoare ecologică excepțională”.

Volodimir Zelenski a confirmat că este pregătit pentru discuții cu Benjamin Netanyahu, după ce liderul israelian ar fi solicitat negocieri în ultimele zile. „Are ceea ce am nevoie și eu am ceea ce are nevoie”, a spus Zelenski, sugerând posibilitatea unui schimb de expertiză sau sprijin, mai arată Euronews.

Interes pentru tehnologia ucraineană anti-drone

Potrivit presei israeliene, interesul principal al Israelului vizează dronele interceptoare dezvoltate de Ucraina. Acestea sunt considerate eficiente și mult mai ieftine în combaterea dronelor iraniene. Ele s-au dovedit eficiente în conflictul cu Rusia, unde Ucraina a fost nevoită să contracareze atacuri frecvente cu drone Shahed de proveniență iraniană.

Zelenski a subliniat limitele sistemelor tradiționale de apărare antiaeriană, inclusiv ale celor avansate. „Mii de rachete Patriot nu pot opri zeci de mii de drone Shahed”, a declarat liderul ucrainean. El a explicat că o dronă este de zeci de ori mai ieftină decât o rachetă de interceptare.

Zelenski: ucraina își exportă expertiza militară

Președintele ucrainean a precizat că Kievul a trimis deja echipe de experți militari în state din Golf, precum Qatar, Emiratele Arabe Unite și Arabia Saudită. De asemenea, Ucraina ar fi oferit sprijin inclusiv pentru protejarea bazelor americane din Iordania. Fostul președinte american Donald Trump a negat existența unei astfel de solicitări.

Relațiile dintre Kiev și Tel Aviv au fost, până acum, limitate. Zelenski și Netanyahu s-au întâlnit o singură dată de la începutul invaziei ruse din 2022. S-a întâmplat în cadrul  Adunării Generale ONU din 2023. Deși Israelul a oferit sprijin umanitar, nu a impus sancțiuni Rusiei și a menținut relații diplomatice cu Moscova, ceea ce a complicat cooperarea militară cu Ucraina.

Escaladarea conflictului din Iran a determinat creșterea prețurilor la combustibili în toată Europa, dar Germania a resimțit acest lucru mai acut decât majoritatea țărilor: benzina a crescut cu aproape 5% în ultimele săptămâni, cu mult peste media UE, scrie Euronews.

Contrastul cu țările vecine este izbitor. Franța și Austria au înregistrat creșteri de aproximativ 2%, Estonia 3,6%, Luxemburg 3,5%, în timp ce Slovacia și Ungaria au înregistrat creșteri de doar 0,1%.

Comisia Europeană, care publică date săptămânale în Buletinul său petrolier, a semnalat creșterile deosebit de abrupte din Germania, Țările de Jos, Danemarca și Finlanda.

Șoferii olandezi plătesc în prezent cele mai mari prețuri la benzină din Europa, cu o medie de 2,17 euro pe litru săptămâna trecută.

Germania se află la mică distanță, cu 2,08 euro, iar Finlanda se situează, de asemenea, în partea superioară a clasamentului, remarcându-se atât prin prețul ridicat al motorinei, cât și al benzinei.

De unde provin aceste diferențe de preț?

Cea mai mare diferență se datorează structurilor naționale de impozite și taxe.

Germania percepe în mod tradițional taxe energetice mai mari asupra combustibililor fosili, atât din motive de mediu, cât și pentru a finanța infrastructura, în timp ce taxează și consumul de CO2, ceea ce se reflectă în costurile totale.

Rezultatul este că germanii plătesc automat mai mult atunci când prețurile cresc.

În multe alte țări europene, TVA-ul, taxele pe petrol și pe CO2 sunt structural mai mici.

Cu toate acestea, recentul val de creșteri a fost considerat disproporționat de guvernul german, care a înființat un grup de lucru al coaliției pentru a analiza ce se poate învăța de la partenerii din UE.

Unele țări au luat deja măsuri. Croația și Ungaria au introdus ambele plafoane de preț la benzinării.

În Croația, prețurile au crescut inițial cu aproximativ patru cenți pe litru, dar plafonul va limita creșterile ulterioare și va fixa prețurile la 1,50 euro pe litru începând cu 23 martie.

În Ungaria, benzina este plafonată la 1,51 euro, iar motorina la 1,59 euro, deși măsura se aplică doar rezidenților, ceea ce înseamnă că turiștii cu plăcuțe de înmatriculare străine vor plăti mai mult.

În Austria se aplică o regulă diferită privind prețurile: benzinăriile au voie să-și majoreze prețurile doar o dată pe zi, la prânz. Pe de altă parte, reducerile sunt posibile în orice moment.

Acest lucru face situația mai clară și mai transparentă, dar rămâne de discutat dacă acest lucru duce într-adevăr la prețuri mai mici la benzină.

Politicienii critică companiile petroliere

Ministrul economiei, Katherina Reiche, a criticat prețurile combustibililor pentru că au crescut rapid pe fondul costurilor ridicate ale materiilor prime și apoi au scăzut doar lent, afirmând că guvernul dorește să „spargă acest mecanism”.

Ea a propus limitarea stațiilor de benzină la o singură majorare de preț pe zi.

Conducerea mașinii face parte din viața de zi cu zi a majorității germanilor, atunci când se deplasează la serviciu, fac cumpărături sau duc copiii la școală, astfel încât presiunea asupra guvernului de a acționa a crescut.

Un grup de lucru convocat ca răspuns la această situație s-a reunit luni sub președinția lui Sepp Müller, care a acuzat ulterior companiile petroliere de „speculații cu prețurile”.

Eleva de școală primară a fost dusă la spital după ce a fost lovită în zona gâtului de un obiect suspectat a fi un glonț.

Fetița a fost externată, au raportat mass-media locale, citate de BBC.

Terenul de joacă era situat la aproximativ 1,5 km distanță de un poligon militar, iar în momentul incidentului avea loc un exercițiu de tragere, au declarat autoritățile.

Oficialii spun că investighează dacă rănirea fetei s-a datorat exercițiului de tragere cu muniție reală.

Poligonul, construit în 1995, este echipat cu bariere de protecție pentru a opri gloanțele, potrivit site-ului de știri Korea Herald.

Exercițiile militare cu muniție reală desfășurate în Coreea de Sud s-au desfășurat în mare parte fără incidente – deși au existat cazuri rare de victime civile.

Anul trecut, armata sud-coreeană a suspendat, de asemenea, exercițiile cu muniție reală și zborurile de antrenament după ce avioane de vânătoare au aruncat accidental bombe asupra unui sat din orașul Pocheon, rănind aproape 30 de civili.

Secretarul Apărării, Pete Hegseth, a desemnat compania Anthropic, producătorul popularului asistent AI Claude, drept un risc pentru lanțul de aprovizionare în materie de securitate națională, pe 3 martie, după ce compania a refuzat să elimine măsurile de protecție împotriva utilizării tehnologiei sale pentru arme autonome sau supraveghere internă, relatează Reuters.

Documentul depus de administrația Trump afirmă că este puțin probabil ca Anthropic să aibă câștig de cauză în ceea ce privește afirmațiile sale că acțiunea SUA a încălcat protecția libertății de exprimare prevăzută de Primul Amendament al Constituției SUA, susținând că disputa provine din negocieri contractuale și preocupări legate de securitatea națională, nu din represalii.

„Abia când Anthropic a refuzat să renunțe la restricțiile privind utilizarea produselor sale – refuz care constituie o conduită, nu o exprimare protejată – președintele a ordonat tuturor agențiilor federale să înceteze relațiile comerciale cu Anthropic”, se arată în documentul juridic al administrației.

Documentul, emis de Departamentul de Justiție al SUA, precizează că „nimeni nu a pretins să restricționeze activitatea de exprimare a Anthropic”.

Procesul intentat de Anthropic la tribunalul federal din California solicită unui judecător să blocheze decizia Pentagonului pe durata desfășurării procesului.

Ce spun experții

Unii experți juridici afirmă că compania pare să aibă argumente solide în susținerea faptului că guvernul a depășit limitele.

Într-o declarație, Anthropic a afirmat că analizează documentația depusă de guvern. Compania a declarat că „solicitarea unei revizuiri judiciare nu schimbă angajamentul nostru de lungă durată de a valorifica IA pentru a proteja securitatea noastră națională, dar acesta este un pas necesar pentru a ne proteja afacerea, clienții și partenerii”.

Donald Trump a susținut decizia lui Hegseth, care exclude Anthropic dintr-un set limitat de contracte militare, dar ar putea afecta reputația companiei și provoca pierderi de miliarde de dolari în acest an, potrivit directorilor acesteia.

Desemnarea a venit după ce luni de negocieri între Pentagon și Anthropic au ajuns într-un impas, determinându-i pe Trump și Hegseth să denunțe compania și să o acuze că pune în pericol viețile americanilor prin restricțiile sale de utilizare.

Anthropic a contestat aceste afirmații și a declarat că IA nu este încă suficient de sigură pentru a fi utilizată în arme autonome. Compania a declarat că se opune supravegherii interne din principiu.

Drepturile „încălcate” la libertatea de exprimare

În procesul intentat pe 9 martie, Anthropic a afirmat că desemnarea „fără precedent și ilegală” i-a încălcat drepturile la libertatea de exprimare și la un proces echitabil, încălcând totodată o lege care impune agențiilor federale să urmeze proceduri specifice atunci când iau decizii.

Pentagonul a desemnat separat Anthropic ca reprezentând un risc pentru lanțul de aprovizionare în temeiul unei alte legi care ar putea extinde ordinul la întregul guvern.

Anthropic contestă această măsură într-un al doilea proces la o curte de apel din Washington, D.C.

Echipa de cercetători a evaluat peste 700 de ipoteze și a pus aceeași întrebare de 10 ori pentru fiecare dintre ele, pentru a măsura gradul de consecvență, arată ScienceDaily.

Când experimentul a fost realizat pentru prima dată în 2024, ChatGPT a răspuns corect în 76,5% din cazuri. Într-un test de urmărire din 2025, precizia a crescut ușor la 80%.

Cu toate acestea, odată ce cercetătorii au ajustat rezultatele pentru a ține cont de ghicirea aleatorie, rezultatele au părut mult mai puțin impresionante. Inteligența artificială (IA) a avut o performanță cu doar aproximativ 60% mai bună decât șansa, un nivel mai apropiat de un D scăzut decât de o fiabilitate puternică.

Sistemul a întâmpinat cele mai mari dificultăți în identificarea afirmațiilor false, etichetându-le corect doar în 16,4% din cazuri.

De asemenea, a prezentat o inconsistență notabilă. Chiar și atunci când i s-a dat exact aceeași solicitare de 10 ori, ChatGPT a produs răspunsuri consecvente doar în aproximativ 73% din cazuri.

Răspunsurile inconsistente ridică îngrijorări

„Nu vorbim doar despre acuratețe, vorbim despre inconsistență, pentru că dacă pui aceeași întrebare iar și iar, obții răspunsuri diferite”, a spus Cicek, profesor asociat la Departamentul de Marketing și Afaceri Internaționale din cadrul Carson College of Business al WSU și autor principal al noii publicații.

„Am folosit 10 solicitări cu exact aceeași întrebare. Totul era identic. Răspundea că este adevărat. Apoi, spune că este fals. Este adevărat, este fals, fals, adevărat. Au existat mai multe cazuri în care au fost cinci răspunsuri adevărate și cinci false”.

Concluziile subliniază importanța prudenței atunci când ne bazăm pe IA pentru decizii importante, în special cele care necesită un raționament nuanțat sau complex. Deși IA generativă poate produce un limbaj fluent și convingător, aceasta nu demonstrează încă același nivel de înțelegere conceptuală.

De ce experții îndeamnă la prudență în ceea ce privește IA

Pe baza acestor constatări, cercetătorii recomandă liderilor de afaceri să verifice informațiile generate de IA și să le abordeze cu scepticism. De asemenea, ei subliniază necesitatea formării pentru a înțelege mai bine ce pot și ce nu pot face eficient sistemele de IA.

Deși acest studiu s-a concentrat în mod specific pe ChatGPT, Cicek a remarcat că experimente similare cu alte instrumente de IA au produs rezultate comparabile. Lucrarea se bazează, de asemenea, pe cercetări anterioare care indică prudență în ceea ce privește entuziasmul excesiv legat de IA. Un sondaj național din 2024 a constatat că consumatorii erau mai puțin dispuși să cumpere produse atunci când acestea erau comercializate cu accent pe IA.

Într-un discurs adresat marți, la Londra, în fața a zeci de membri ai Parlamentului Regatului Unit, liderul ucrainean a spus că 201 de experți ucraineni în combaterea dronelor se află în regiune, iar alți 34 „sunt gata să fie mobilizați”, potrivit Al Jazeera.

„Aceștia sunt experți militari, experți care știu cum să ajute, cum să se apere împotriva dronelor Shahed”, a spus Zelenski, referindu-se la dronele „kamikaze” proiectate de Iran pe care Rusia le folosește în războiul său împotriva Ucrainei din 2022.

„Nu vrem ca teroarea regimului iranian să aibă succes”

„Echipele noastre se află deja în Emiratele Arabe Unite, Qatar, Arabia Saudită și sunt în drum spre Kuweit. Colaborăm cu mai multe alte țări – acordurile sunt deja în vigoare. Nu vrem ca această teroare a regimului iranian împotriva vecinilor săi să aibă succes”, a spus Zelenski.

Săptămâna trecută, liderul ucrainean a declarat că echipe militare au fost trimise în mai multe state din Golf și în Iordania.

Zelenski, care s-a întâlnit marți cu premierul britanic Keir Starmer și cu șeful NATO, Mark Rutte, a spus că Rusia a primit dronele Shahed-136 de la iranieni, care „au învățat Rusia cum să le lanseze și i-au oferit tehnologia necesară pentru a le produce”.

„Avem dovezi că dronele conțin componente rusești”

„Rusia le-a modernizat apoi. Și acum avem dovezi clare că dronele Shahed iraniene utilizate în regiune conțin componente rusești”, a spus Zelenski, descriind dronele ca fiind concepute pentru „distrugerea la cost redus a infrastructurii critice scumpe. Așadar, ceea ce se întâmplă astăzi în jurul Iranului nu este un război îndepărtat pentru noi, din cauza cooperării dintre Rusia și Iran. Regimurile din Rusia și Iran sunt frați în ură, și de aceea sunt frați în arme. Și vrem ca regimurile construite pe ură să nu câștige niciodată – în nimic”, a adăugat el.

Liderul ucrainean a abordat apoi abilitățile recent dezvoltate ale țării sale în războiul cu drone și în fabricarea acestora, susținând că 90% din pierderile rusești de pe liniile frontului din Ucraina sunt „cauzate de dronele noastre”.

Câți interceptori poate produce Ucraina pe zi

Ucraina a trecut de la fabricarea dronelor maritime și aeriene la producerea de interceptori care vizează dronele, a spus el, adăugând că Ucraina este capabilă să producă cel puțin 2.000 de interceptori pe zi – jumătate dintre aceștia fiind necesari pentru propria apărare, iar restul fiind disponibili pentru a fi folosiți de aliații de la Kiev.

„Dacă un Shahed trebuie oprit în Emiratele Arabe Unite – putem face asta. Dacă trebuie oprit în Europa sau în Regatul Unit – putem face asta. Este o chestiune de tehnologie, investiții și cooperare”.

În timp ce Ucraina a devenit unul dintre principalii producători mondiali de interceptori de drone sofisticați, testați pe câmpul de luptă, Donald Trump a declarat că nu are nevoie de ajutorul Ucrainei pentru a contracara dronele Teheranului care vizează ținte militare în Orientul Mijlociu.

După întâlnirea cu Zelenski la 10 Downing Street, Starmer a spus că Vladimir Putin „nu poate fi cel care beneficiază de conflictul din Iran, fie că este vorba de prețurile petrolului sau de ridicarea sancțiunilor”.

În timpul vizitei lui Zelenski de marți, Londra și Kievul au semnat un acord privind un „parteneriat de apărare”, despre care se spune că combină „expertiza Ucrainei și baza industrială a Regatului Unit pentru a fabrica și furniza drone și capacități inovatoare”.

Contractele futures pe Brent au scăzut cu 1,15 dolari, sau 1,11%, la 102,27 dolari pe baril la ora 01:08 GMT, în timp ce țițeiul West Texas Intermediate din SUA a scăzut cu 1,54 dolari, sau 1,6%, la 94,67 dolari, relatează Reuters.

Stocurile de țiței din SUA au crescut cu 6,56 milioane de barili în săptămâna încheiată la 13 martie, au declarat surse de pe piață, citând cifrele API de marți.

Un sondaj Reuters a arătat că se preconiza ca stocurile de țiței din SUA să fi crescut cu aproximativ 380.000 de barili în săptămâna care s-a încheiat pe 13 martie.

În ceea ce privește oferta, ministrul irakian al petrolului a declarat marți că guvernul irakian și Guvernul Regional al Kurdistanului au ajuns la un acord pentru reluarea exporturilor de petrol către centrul energetic Ceyhan din Turcia, începând de miercuri.

Fluxul de petrol

Se preconizează că fluxul de petrol din portul Ceyhan va începe miercuri la ora 10:00, ora locală (07:00 GMT).

Compania Națională de Petrol din Libia a declarat miercuri dimineață că fluxurile din câmpul petrolier Sharara au fost redirecționate treptat prin conducte alternative după izbucnirea unui incendiu, adăugând că producția rămâne în funcțiune și că nu au existat victime.

Șeful securității iraniene, Ali Larijani, a fost ucis de Israel, a confirmat Teheranul marți, acesta fiind cel mai înalt oficial vizat de la prima zi a războiului dintre SUA și Israel, în timp ce un înalt oficial iranian a declarat că noul lider suprem al Iranului a respins ofertele de dezamorsare a conflictului transmise de țările intermediare.

Armata Statelor Unite a declarat marți că a vizat obiective de-a lungul coastei Iranului, în apropierea Strâmtorii Hormuz, deoarece rachetele antinavale iraniene reprezentau un risc pentru transportul maritim internațional din zonă.

Moartea omului influent din Iran, Larijani, și atacurile armatei americane asupra pozițiilor de coastă iraniene din apropierea Strâmtorii Hormuz au trezit speranțe că conflictul s-ar putea încheia mai repede, a declarat Mingyu Gao, cercetător șef pentru energie și produse chimice la China Futures.

UPTADE: Garda Revoluționară Islamică afirmă că atacurile asupra Tel Avivului au fost o „răzbunare” pentru uciderea lui Larijani

Garda Revoluționară Islamică (IRGC) a transmis că rachetele sale au „lovit cu succes peste 100 de ținte militare și de securitate din inima” Israelului, ca răspuns la uciderea lui Larijani și a însoțitorilor săi.

UPTADE: Incendiu izbucnit în urma unui atac asupra unei baze irakiene din Kirkuk

Imaginile verificate de Al Jazeera arată flăcări pe cer în urma unui atac asupra bazei Imam Ali din orașul Kirkuk, situat în nord-estul țării.

Baza găzduiește trupe ale Forțelor de Mobilizare Populară (PMF). Cunoscută în arabă sub numele de Hashd al-Shaabi, PMF este o grupare umbrelă formată în principal din facțiuni paramilitare șiite, inclusiv mai multe grupuri aliniate cu Iranul, și face parte oficial din forțele de securitate ale Irakului.

Forțele americane și grupurile susținute de Teheran se angajează în schimburi de focuri de când a început războiul cu Iranul, cel puțin patru persoane fiind ucise marți într-un atac asupra unei clădiri folosite de PMF în Bagdad. Alte opt soldați ai PMF au fost uciși luni într-un atac asupra unui punct de control al PMF din provincia Anbar, în vestul Irakului.

UPTADE: Presa israeliană raportează „pagube materiale semnificative” în centrul Israelului

Postul de televiziune Channel 12 relatează că cel puțin patru locații au fost lovite în orașul Kafr Qassem, situat în centrul țării, în urma celui mai recent atac cu rachete din Iran, potrivit AlJazeera.

„Există pagube materiale semnificative”, a relatat postul. „Două persoane afectate de panică au fost îngrijite la unul dintre locurile incidentului.”

Anterior, am raportat că două persoane au fost ucise de răni provocate de șrapnel. Victimele se aflau în apropiere, în Ramat Gan.

UPTADE: Arabia Saudită afirmă că 13 drone au fost interceptate în ultimele ore

Ministerul Apărării al țării a declarat pe X că dronele au fost interceptate și distruse în provincia de est a țării.

Iranul a lansat atacuri cu drone și rachete asupra unor țări din regiunea Golfului, inclusiv Arabia Saudită, susținând că vizează obiective legate de armata americană, deși au fost lovite și infrastructuri civile.

UPTADE: Prețurile benzinei în SUA au atins cel mai ridicat nivel din toamna anului 2023

Datele au fost furnizate de Asociația Americană a Automobilelor, o organizație non-profit.

Pe fondul crizei energetice, prețul unui galon a ajuns la 3,79 dolari.

UPTADE: Atac de rachete din Iran – și în Dubai, Kuweit și Arabia Saudită în noapte de marți spre miercuri UPTADE: Agenția de știri Reuters raportează, citând martori oculari, despre „atacuri israeliene grele” în centrul Beirutului

UPTADE: Ambasada SUA din Bagdad a fost atacată cu drone, potrivit postului de televiziune Al Hadath. UPTADE: Portavionul american Gerald R. Ford va ajunge la baza navală de pe insula Creta după un incendiu la bord

Acest lucru a fost raportat de Reuters, care citează sursele.

Motivele intrării sale în port nu au fost menționate.

Incendiul la portavionul USS Gerald R. Ford nu a putut fi stins timp de peste 30 de ore, potrivit NYT.

Doi oameni care au participat la stingerea incendiului au fost răniți, iar zeci de persoane au fost intoxicate cu monoxid de carbon. În incendiu au ars paturile a peste 600 de marinari, care acum sunt nevoiți să doarmă pe podea și pe mese.

Pe 12 martie, Forțele Navale ale Statelor Unite au anunțat un incendiu pe portavionul USS Gerald R. Ford, aflat în Marea Roșie și care participa la operațiunile împotriva Iranului.

Atac masiv cu rachete balistice iraniene în centrul Israelului: Doi morți și pagube majore la infrastructură

Două persoane au fost ucise într-un atac cu rachete balistice iraniene, potrivit serviciului israelian de intervenție în situații de urgență, arată CNN.

Paramedicii de la Magen David Adom (MDA) au sosit la fața locului, în orașul Ramat Gan, și au constatat decesul unui bărbat și al unei femei care au suferit răni grave provocate de șrapnel.

Într-o declarație difuzată de agenția de știri Fars, IRGC a afirmat că aceste obiective au fost lovite din cauza „prăbușirii” „sistemului de apărare multistratificat și ultramodern” al Israelului, potrivit Al Jazeera.

IRGC a declarat că a folosit rachete Khorramshahr 4, Qadr, Emad și Khybershakan în atacul de „răzbunare”.

Serviciile de urgență din Israel au transmis că un bărbat și o femeie au fost uciși de fragmentele explozive căzute în Ramat Gan, în districtul Tel Aviv.

Presa de stat a anunțat, marți, că Ali Larijani, cel mai înalt oficial al securității naționale a Iranului, considerat și conducător de facto în timpul războiului, a fost ucis în bombardamente luni noapte.

Ali Larijani a fost un apropiat al ayatollahului Ali Khamenei, liderul suprem care a fost ucis într-un atac aerian israelian la începutul războiului, pe 28 februarie.