Potrivit anunțului CNAIR, în zilele de 06.02.2026 și 07.02.2026, în intervalul orar 23:00 – 04:00, se instituie restricții de trafic pe Șoseaua București – Ploiești (DN1), în Pasajul Băneasa.
În data de 06.02.2026 se va închide traficul rutier pe banda 1 în Pasajul Băneasa, pe sensul către București;
În data de 07.02.2026 se va închide traficul rutier pe banda 1 în Pasajul Băneasa, pe sensul către Otopeni.
Restricțiile de trafic se vor aplica la ora 23:00 și se vor încheia în jurul orei 04:00.
Aceste restricții sunt necesare pentru demontarea unor echipamente de monitorizare existente în Pasajul Băneasa.
Mesajul lui Vlad Gheorghe a fost publicat pe Facebook.
„Eu i-am făcut plângerea penală pentru că a construit ilegal drumuri în beneficiul imperiului imobiliar Negoiță. Mă bucur că procurorii se mișcă, în sfârșit. Spun „în sfârșit” pentru că i-am mai făcut plângeri penale lui Negoiță și în trecut — și nu s-a întâmplat nimic. Sunt 4 ani de când au murit doi muncitori într-un șantier ilegal ordonat de Negoiță. E bine că presiunea numirii noului procuror-șef la Direcția Națională Anticorupție a generat o hărnicie pe care nu am mai văzut-o de mulți ani. Altfel, nu se mișca nimic”, a comentat consilierul premierului.
El le-a solicitat procurorilor să-și extindă cercetările.
„Dacă tot sunt procurorii la Negoiță, să se uite și după: legăturile cu Parcul IOR, achizițiile pentru Hala Laminor, achizițiile de pavele și multe, multe altele. Toate sunt deja în plângerile depuse la DNA. Nu trebuie să caute departe”, a mai scris Vlad Gheorghe.
Anunțul DNA despre operațiunea de joiDNA a anunțat oficial că joi face percheziții în 11 locuri în cazul Robert Negoiță. Faptele investigate ar fi fost comise de funcționari publici, cu sprijinul unor complici și vizează lucrări de construire și asfaltare a mai multor străzi din Sectorul 3 al municipiului București, ce ar fi fost realizate fără documente legale.
„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea, în perioada 2017–2025, a unor infracțiuni asimilate celor de corupție. În cursul zilei de 5 februarie 2026, în baza autorizațiilor emise de instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 11 locații situate pe raza municipiului București și a județului Ilfov, dintre care două sunt sediile unor instituții publice, iar restul sunt domiciliile unor persoane fizice sau sediile/punctele de lucru ale unor societăți comerciale”, se arată în comunicatul DNA.
Robert Negoiță a reacționat, joi, în urma perchezițiilor procurorilor DNA la Primăria Sectorului 3, în vizorul anchetatorilor anticorupție fiind chiar acesta.
Negoiță a negat faptul că ar fi construit drumuri din bani publici pentru fratele său și a afirmat că dacă va fi chemat la audieri, acesta se va conforma.
„Nu cred că am greșit, dar dacă am greșit, vom vedea. (…) Nu i-am construit niciodată nimic cu bani publici fratelui meu. Am construit exclusiv drumuri publice pentru cetățenii din sectorul 3, cetățenii din București și toți cei care au nevoie de acele drumuri, pentru că sunt drumuri publice”, a spus Robert Negoiță.
Aducându-i-se în atenție faptul că un drum public se află pe un teren deținut de o firmă controlată de fratele său și fiind întrebat dacă nu i-a creat acestuia un avantaj în acest caz, Robert Negoiță a spus: „Nu, i-am creat un deserviciu, pentru că de aceea legea prevede că atunci când ocupi cu utilități publice, proprietate privată, legea prevede despăgubire. Ceea ce nu s-a întâmplat, pentru că nu am avut posibilitatea legală să fac treaba asta”.
UPDATE 10.12. Primele imagini de la perchezițiile din dosarul DNA care-i vizează pe Robert Negoiță. Procurorii ridică documente din 11 locații din București și Ilfov. Robert Negoiță asistă la percheziții din sediul Primăriei Sectorul 3, relatează reporterii Mediafax. După percheziții, primarul va fi adus la audieri la DNA. UPDATE 9.56. DNA anunță oficial că face percheziții în 11 locații, în cazul Robert Negoiță„Procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secția de combatere a infracțiunilor asimilate infracțiunilor de corupție efectuează cercetări într-o cauză penală ce vizează suspiciuni privind săvârșirea, în perioada 2017–2025, a unor infracțiuni asimilate celor de corupție.
Faptele investigate ar fi fost comise de funcționari publici, cu sprijinul unor complici și vizează lucrări de construire și asfaltare a mai multor străzi din Sectorul 3 al municipiului București, ce ar fi fost realizate fără documente legale.
În cursul zilei de 5 februarie 2026, în baza autorizațiilor emise de instanța competentă, sunt efectuate percheziții domiciliare în 11 locații situate pe raza municipiului București și a județului Ilfov, dintre care două sunt sediile unor instituții publice, iar restul sunt domiciliile unor persoane fizice sau sediile/punctele de lucru ale unor societăți comerciale”, se arată în comunicatul DNA.
UPDATE 9.00. DNA LA PRIMĂRIA SECTORULUI 3. Momentul când procurorii DNA au intrat în Primăria Sectorului 3, însoțiți de Brigada Specială de Intervenție a Jandarmeriei. Procurorii DNA desfășoară la această oră percheziții de amploare la Primăria Sectorului 3 și la domiciliul primarului Sectorului 3, în vizorul anchetatorilor anticorupție fiind chiar Robert Negoiță.
Știrea inițială: Procurorii DNA desfășoară la această oră percheziții de amploare la Primăria Sectorului 3, în vizorul anchetatorilor anticorupție fiind chiar primarul sectorului 3, Robert Negoiță.
DNA suspectează săvârșirea mai multor fapte de corupție, procurorii deschizând o urmărire penală in rem încă din 2025 pentru un potențial abuz în serviciu.
În principal, primarul sectorului 3, Robert Negoiță este bănuit că a construit un drum din bani publici pentru fratele său, dezvoltatorul Ionuț Negoiță.
Situația a fost descrisă și într-o anchetă Recorder publicată în august 2025, jurnaliștii relatând că, sub bagheta primarului sectorului 3, muncitorii Primăriei au construit de la zero, un drum de 1 kilometru, în spatele Halei Laminor din București, și au și asfaltat – pe un teren care era, la acea vreme, proprietatea lui Ionuț Negoiță, fratele primarului, prin societatea Future Business Ideas SRL. Fratele primarului ridica atunci un complex rezidențial în acea zonă.
Potrivit legii, autoritățile centrale și locale nu pot să finanțeze sau să reabiliteze drumuri aflate în proprietăți private. Pentru ca astfel de activități să poată fi desfășurate, terenurile trebuie să fie deja în domeniu public.
La acea vreme, primarul Robert Negoiță a recunoscut că lucrurile așa s-au întâmplat, dar a avut o altă abordare:
„Este conflict de interese în sensul în care am încălcat o proprietate să facem un drum public. Dacă dumneavoastră considerați că am creat un avantaj fratelui meu, aveți o abordare foarte greșită”.
Procurorii DNA s-au sesizat la acea vreme din oficiu, au stat cu ochii pe primar, au ridicat de-a lungul timpului documente iar astăzi au decis să facă percheziții în toate locațiile unde primarul desfășoară activități.
După percheziții, Robert Negoiță va fi adus la sediul DNA, arată surse judiciare.
Robert Negoiță (54 de ani) este președinte al PSD Sector 3 și primar al Sectorului 3 din 10 iunie 2012. În prezent este la al 4-lea mandat de primar în fruntea sectorului 3, fiind reales în iunie 2024 cu 53,94% (82.381 de voturi).
Robert Negoiță a reacționat, joi, în urma perchezițiilor procurorilor DNA la Primăria Sectorului 3, în vizorul anchetatorilor anticorupție fiind chiar acesta.
Negoiță a negat faptul că ar fi construit drumuri din bani publici pentru fratele său și a afirmat că dacă va fi chemat la audieri, acesta se va conforma.
„Nu cred că am greșit, dar dacă am greșit, vom vedea. (…) Nu i-am construit niciodată nimic cu bani publici fratelui meu. Am construit exclusiv drumuri publice pentru cetățenii din sectorul 3, cetățenii din București și toți cei care au nevoie de acele drumuri, pentru că sunt drumuri publice”, a spus Robert Negoiță.
Aducându-i-se în atenție faptul că un drum public se află pe un teren deținut de o firmă controlată de fratele său și fiind întrebat dacă nu i-a creat acestuia un avantaj astfel, Robert Negoiță a spus: „Nu, i-am creat un deserviciu, pentru că de aceea legea prevede că atunci când ocupi cu utilități publice, proprietate privată, legea prevede despăgubire. Ceea ce nu s-a întâmplat, pentru că nu am avut posibilitatea legală să fac treaba asta”.
„Atâta vreme cât drumul pe care noi l-am construit este public, liber pentru a fi folosit de orice cetățean care are nevoie de el, eu consider că este absolut normal ca drumurile publice să fie construite din bani publici. Faptul că noi nu i-am plătit niciun fel de contravaloare a faptului că i-am ocupat teren privat, într-adevăr am făcut un deserviciu acelui proprietar”, a mai afirmat Robert Negoiță.
Edilul Sectorului 3 mai susține că documentațiile de urbanism sunt blocate de Primăria Generală a Capitalei.
„De mai bine de patru ani, și suntem în instanță cu Primăria Generală care ne blochează orice documentație de urbanism, nu am avut posibilitatea să parcurgem etapele legale pentru a face treaba asta. Chiar și așa, cetățenii mi-au solicitat de nenumărate ori, iar acel drum despre care vorbiți de altfel nu e singurul drum”, a mai adăugat Robert Negoiță.
Percheziții la Primăria Sectorului 3Joi dimineață, procurorii DNA au desfășurat percheziții de amploare la Primăria Sectorului 3, în vizorul anchetatorilor anticorupție fiind chiar primarul sectorului 3, Robert Negoiță.
DNA suspectează săvârșirea mai multor fapte de corupție, procurorii deschizând o urmărire penală in rem încă din 2025 pentru un potențial abuz în serviciu.
În principal, primarul sectorului 3, Robert Negoiță este bănuit că a construit un drum din bani publici pentru fratele său, dezvoltatorul Ionuț Negoiță.
„În prezent, ne aflăm în modul de supraviețuire, sub presiune. Nu ne putem permite un sistem al drepturilor omului în criză”, a declarat Türk, într-un discurs susținut joi la Geneva.
Oficialul a făcut apel pentru strângerea a 400 de milioane de dolari necesari continuării activității instituției, suma solicitată pentru acest an fiind cu 100 de milioane de dolari mai mică decât cea cerută anul trecut, ca urmare a restrângerii operațiunilor în mai multe zone.
Anul trecut, instituția s-a confruntat cu un deficit de aproximativ 90 de milioane de dolari, ceea ce a dus la desființarea a 300 de posturi și a afectat direct capacitatea de intervenție și documentare a încălcărilor drepturilor omului, relatează Reuters.
Printre exemplele menționate, programul ONU din Myanmar a fost redus cu peste 60%, limitând sever colectarea de dovezi, iar o anchetă privind posibile crime de război în Republica Democratică Congo întâmpină dificultăți majore din cauza lipsei de resurse.
Potrivit oficialului ONU, activitățile destinate prevenirii violenței bazate pe gen și protejării drepturilor persoanelor LGBTQ+ au fost reduse cu până la 75%. „Asta se traduce prin mai multe mesaje de ură și atacuri, dar și prin mai puține legi care să le oprească”, a spus Türk.
Atacul de marți asupra satului Woro a fost cel mai sângeros din acest an în statul care se învecinează cu Nigerul, o zonă fierbinte în care Provincia Statului Islamic din Africa de Vest și alte grupuri armate au intensificat atacurile asupra satelor și răpirile în masă, scrie Reuters.
Violențele accentuează temerile că facțiunile jihadiste din nord se îndreaptă spre sud, de-a lungul axei Niger-Kwara, către pădurea Kainji, care, potrivit avertismentelor analiștilor de securitate, ar putea deveni următorul lor bastion.
Nigeria a ajuns în centrul atenției după ce președintele american Donald Trump a acuzat-o anul trecut că nu a reușit să protejeze creștinii în contextul atacurilor islamiste și răpirilor în masă. Forțele americane au lovit ceea ce au descris ca fiind ținte teroriste pe 25 decembrie.
Abuja afirmă că colaborează cu Washingtonul pentru a îmbunătăți securitatea și neagă orice persecuție sistematică a creștinilor.
Tinubu a declarat că noua unitate militară va împiedica noi atacuri și va proteja comunitățile izolate. El a condamnat atacul ca fiind „laș și barbar”, afirmând că atacatorii au vizat sătenii care au respins încercările de a impune un regim extremist.
„Este lăudabil faptul că membrii comunității, chiar dacă sunt musulmani, au refuzat să fie recrutați într-o credință care promovează violența în detrimentul păcii”, a declarat Tinubu într-un comunicat.
Locuitorii au declarat pentru Reuters că atacatorii erau jihadiști care predicau de mult timp în sat, îndemnând localnicii să abandoneze statul nigerian și să adopte legea Sharia. Când sătenii au refuzat, militanții au deschis focul.
Aproximativ 38 de case au fost distruse, a declarat Saidu Baba Ahmed, un parlamentar care reprezintă districtul în adunarea statală. Într-un atac separat în nordul statului Katsina, marți, oameni înarmați au ucis cel puțin 21 de persoane, mergând din casă în casă pentru a-și împușca victimele, au declarat locuitorii și poliția locală.
Primele bancnote euro destinate Bulgariei au intrat în circulație la începutul anului 2026, fiind livrate prin intermediul Eurosistemului, în limitele cotei stabilite de Banca Centrală Europeană (BCE).
Anunțul a fost făcut de Iliya Lingorski, membru al Consiliului de Administrație al Băncii Naționale a Bulgariei (BNB), potrivit agenției Novinite.
Odată cu avansarea procesului de tranziție la euro, autoritățile monetare au demarat retragerea definitivă a monedei naționale, leva. La 1 februarie 2026, leva a fost retrasă oficial din circulație, după o perioadă de tranziție în luna ianuarie, în care cetățenii au putut utiliza simultan leva și euro. În paralel, Banca Națională a Bulgariei a început distrugerea vechilor monede leva prin topire.
Volumul total de monede retras este considerabil, depășind 10.527 de tone. Până la finalul lunii ianuarie, peste 3,3 miliarde de monede, de diferite valori nominale, au fost colectate din circulație.
Schimbul levalei rămâne posibil pe termen nelimitatReprezentanții Băncii Naționale a Bulgariei au subliniat că populația nu trebuie să se grăbească în ceea ce privește schimbarea monedelor leva rămase. Tranziția la euro se desfășoară într-un cadru flexibil, care protejează cetățenii. Schimbul levalei la BNB va fi posibil pe termen nelimitat și fără comisioane, în timp ce băncile comerciale vor accepta schimbul până la data de 30 iunie 2026.
„Chiar dacă cineva descoperă după un deceniu monede leva, BNB le va schimba gratuit”, a declarat Iliya Lingorski, oferind asigurări privind stabilitatea și transparența procesului.
Odată cu acest pas, Bulgaria se apropie de nucleul zonei euro. În prezent, statele membre ale Uniunii Europene care nu au adoptat încă moneda unică sunt România, Polonia, Cehia, Ungaria, Suedia și Danemarca.
Lucrătorul feroviar în vârstă de 36 de ani a fost lovit violent în cap de pasagerul pe care încerca să-l coboare din tren după ce a constatat că acesta nu avea bilet, luni, la Landstuhl, lângă Kaiserslautern (vestul Germaniei). El a murit miercuri din cauza rănilor suferite, potrivit Deutsche Bahn, relatează Le Figaro.
„Aceasta este o zi neagră pentru toți lucrătorii feroviari din țară”, a subliniat directoarea companiei, Evelyn Palla, denunțând numărul tot mai mare de acte de violență care vizează personalul. Sindicatul lucrătorilor feroviari, EVG, a cerut prezența personalului de securitate la bordul trenurilor. Atacatorul, în vârstă de 26 de ani, a fost arestat și plasat în arest preventiv, a declarat parchetul.
Ca răspuns la această tragedie, ministrul german al transporturilor, Patrick Schnieder, și directorul de resurse umane al Deutsche Bahn, Martin Seiler, au reacționat imediat și au ținut un moment de reculegere la gara principală din Berlin, Hauptbahnhof, miercuri, 4 februarie. Li s-au alăturat alți lucrători feroviari, colegi ai conductorului de tren decedat, pentru un minut de reculegere.
Un medicament experimental în formă de pastilă, conceput pentru a scădea nivelul colesterolului, ar putea deveni o opțiune terapeutică esențială pentru milioane de oameni expuși riscului de infarct sau accident vascular cerebral. Acestea sunt concluziile unui studiu recent publicat în New England Journal of Medicine. Substanța activă, denumită enlicitide, a demonstrat o scădere semnificativă a colesterolului LDL (numit și colesterol „rău”). Ea s-a dovedit eficientă inclusiv în rândul pacienților care urmează deja un tratament maxim cu statine, mai scrie AP.
Statinele reprezintă terapia standard pentru colesterolul crescut, acționând prin blocarea parțială a producerii de colesterol la nivelul ficatului. Cu toate acestea, pentru persoanele cu un risc cardiovascular foarte mare, aceste medicamente nu sunt întotdeauna suficiente pentru a atinge țintele terapeutice recomandate. Este vorba de pragul de 70 mg/dl sau valori chiar mai mici în cazurile severe.
Rezultate pozitive și eficiență ridicatăÎn cadrul cercetării, peste 2.900 de pacienți cu risc înalt au fost împărțiți aleatoriu în două grupuri: unul a primit zilnic enlicitide în plus față de tratamentul standard, iar celălalt a primit un placebo. După șase luni, grupul tratat cu noua pastilă a înregistrat o reducere a colesterolului LDL de până la 60%. Acest rezultat este comparabil cu eficiența medicamentelor injectabile de ultimă generație, obținută până acum doar prin administrare parenterală.
„Există și alte pastile care pot fi adăugate tratamentului cu statine, dar niciuna nu se apropie de amploarea reducerii colesterolului observată cu enlicitide”, a declarat coordonatoarea studiului, cardiologul Ann Marie Navar de la UT Southwestern Medical Center.
Efectul terapeutic s-a menținut constant și după un an de tratament. Cercetătorii nu au observat diferențe semnificative de siguranță între pacienții care au luat medicamentul și cei din grupul placebo. Singura condiție importantă este ca pastila să fie administrată pe stomacul gol.
Costuri ridicate pentru injecțiile inhibatoareBolile cardiovasculare rămân principala cauză de deces la nivel mondial. Un nivel ridicat de colesterol LDL este unul dintre factorii de risc majori. Deși injecțiile care inhibă proteina PCSK9 sunt foarte eficiente în eliminarea colesterolului din sânge, acestea sunt utilizate de un număr redus de pacienți din cauza costurilor ridicate, a administrării prin injecție și a complexității procedurilor de prescriere.
Enlicitide funcționează printr-un mecanism similar, ajutând organismul să elimine colesterolul în exces, dar sub formă de comprimat oral. Acest lucru ar putea crește semnificativ aderența pacienților la tratament.
Studiul a fost finanțat de compania Merck, care a anunțat că datele obținute sunt suficiente pentru a solicita aprobarea Administrației pentru Alimente și Medicamente din SUA (FDA). Agenția a inclus deja medicamentul într-un program de evaluare accelerată.
Rezultate impresionante însă mai este nevoie de timpSpecialiștii avertizează însă că, deși rezultatele privind scăderea colesterolului sunt impresionante, nu există încă dovezi directe că tratamentul reduce efectiv riscul de infarct, accidente vasculare cerebrale sau decese. Pentru a demonstra acest lucru sunt necesare studii pe termen lung. Merck desfășoară deja o cercetare extinsă, cu peste 14.000 de pacienți, care urmează să clarifice acest aspect.
Dacă va primi aprobarea, enlicitide ar putea reprezenta un pas important către tratamente mai simple și mai accesibile pentru controlul colesterolului și prevenirea bolilor cardiovasculare.
Finlanda, unul dintre cei mai noi membri ai NATO, a lansat acest avertisment prin intermediul unei telegrame trimise în 20 ianuarie, sugerând îngrijorarea unor cercuri cu privire la etichetele utilizate în timpul negocierilor de pace dintre Kiev și Moscova.
Telegrama a fost trimisă de Ambasada SUA la Helsinki către Washington și, potrivit acesteia, ministrul finlandez de externe Elina Valtonen a discutat problema pe 19 ianuarie cu reprezentanții SUA Jack Bergman și Sarah Elfreth, ambii membri ai Comitetului pentru servicii armate al Camerei Reprezentanților.
Potrivit POLITICO, Valtonen a evidențiat poziția Finlandei potrivit căreia Rusia reprezintă o „amenințare strategică pe termen lung”.
Totodată, oficialul finlandez a avertizat împotriva oricăror sugestii de garanții de securitate „de tipul articolului 5” într-o Ucraină postbelică, subliniind că acest lucru riscă să confunde garanțiile articolului 5 al NATO cu orice promisiuni bilaterale făcute Ucrainei.
Îngrijorări crescândeȘi alți lideri finlandezi sunt îngrijorați de această situație, punctând faptul că deși doresc să ajute Ucraina ca să se protejeze, conceptul de „garanție” de securitate este o chestiune mai serioasă, pe care nu sunt încă pregătiți să o accepte.
Totodată, și foști oficiali NATO și analiști au declarat că telegrama trimisă la Washington reflectă îngrijorările din ce în ce mai mari în rândul mai multor capitale privind modul în care implicarea în Ucraina postbelică ar putea afecta pe termen lung fiecare țară în parte.
Edward Wrong, fost oficial NATO, a declarat pentru POLITICO faptul că una dintre potențialele probleme este că „utilizarea termenului articolul 5 în alte contexte sugerează implicarea NATO, care de fapt nu face parte din niciunul dintre aceste acorduri propuse”. „Finlanda și mulți alți membri NATO doresc să se asigure că se înțelege că articolul 5 este specific NATO”, a mai menționat acesta pentru sursa citată.
Articolul 5 din Tratatul NATO prevede că un atac armat asupra unui membru al alianței formate din 32 de state va fi tratat ca un atac asupra tuturor membrilor. Acest articol a fost invocat o singură dată, de SUA, după atacurile asupra Turnurilor Gemene din 11 septembrie 2001.
Potrivit unei ample investigații publicate de cotidianul francez Le Parisien, mii de pagini din arhivele FBI și DOJ conțin referințe recurente la Rusia, la oficiali ruși de rang înalt și chiar la numele liderului de la Kremlin.
Cazul Epstein, care continuă să dezvăluie conexiuni la cel mai înalt nivel al politicii, afacerilor și monarhiilor europene, capătă astfel o nouă dimensiune geopolitică, la peste șase ani de la moartea acestuia într-o închisoare din New York.
Premierul Poloniei, Donald Tusk, a declarat că informațiile apărute sugerează că rețeaua Epstein ar fi putut fi utilizată sau chiar co-organizată de agenți externi, inclusiv din Federația Rusă.
În acest context, guvernul polonez a anunțat constituirea unui grup special format din procurori, polițiști și reprezentanți ai serviciilor de securitate, care va analiza documentele declasificate pentru a identifica eventuale riscuri de securitate națională.
Investigații similare sunt în curs sau în pregătire în mai multe state occidentale, pe fondul suspiciunilor că Epstein ar fi orchestrat o vastă operațiune de șantaj de tip „kompromat”, metodă asociată tradițional serviciilor secrete ruse.
Printre persoanele din nou vizate se află fostul prinț britanic Andrew, ale cărui legături cu Jeffrey Epstein sunt documentate în e-mailuri, fotografii și corespondență internă. În urma noilor dezvăluiri, acesta a părăsit reședința din Windsor și s-a mutat pe domeniul regal Sandringham, după ce titlurile princiare i-au fost retrase.
Documentele publicate includ referiri la femei de origine rusă, prezentate unor membri ai elitei occidentale, dar și invitații adresate lui Epstein la Palatul Buckingham pentru discuții private.
Mii de referiri la KremlinPotrivit investigațiilor jurnalistice, arhivele conțin aproape 10.000 de mențiuni ale Rusiei și peste 1.000 de referiri directe la Vladimir Putin. Epstein se lăuda în mod repetat cu existența unui „prieten al lui Putin”, oferindu-se să faciliteze vize, întâlniri sau contacte la nivel înalt.
Printre numele vehiculate se află Serghei Beliakov, fost viceministru rus cu legături documentate cu structuri ale serviciilor secrete, care ar fi colaborat cu Epstein inclusiv în gestionarea unor situații sensibile legate de șantaj și imigrație.
Deși noile documente alimentează suspiciuni majore privind amploarea influenței lui Epstein și posibilele sale legături cu serviciile rusești, anchetatorii subliniază că multe afirmații nu sunt încă susținute de dovezi definitive.
Publicarea parțial cenzurată a celor aproximativ trei milioane de documente nu reușește să elimine toate zonele de umbră ale unuia dintre cele mai controversate scandaluri ale ultimelor decenii.
Călin Popescu Tăriceanu a participat la cursa de la Monte Carlo în calitate de membru al echipei „Memorial Petre Cristea Rally Team – 90 de ani”. Fostul premier al României a condus o mașină Lancia Fulvia fabricată în 1974. Competiția a fost rezervată automobilelor fabricate înainte de 1986. Tăriceanu a dezvăluit că a fost nevoit să abandoneze din cauza problemelor tehnice.
„Din păcate, aventura noastră la Raliul Monte Carlo Historique s-a încheiat mai devreme decât ne-am fi dorit. Ieri seară, pe întuneric, am făcut două pene de cauciuc, iar noi aveam o singură roată de rezervă. A fost nevoie să așteptăm asistența după încheierea probei speciale, ceea ce ne-a costat enorm de mult timp. În plus, aparatul de navigație nu a funcționat, lucru care ne-a obligat să mergem, practic, „à l’aveugle”. Nici intercom-ul nu a funcționat, astfel că pe probele speciale abia ne auzeam între noi. În aceste condiții, cursa devenise un chin, iar noi am venit aici pentru plăcerea de a concura, nu pentru frustrare. De aceea, am hotărât să abandonăm. Păcat… pentru că era frumos”, a transmis, pe Facebook, Călin Popescu Tăriceanu.
Cursa de la Monte Carlo a fost câștigată de un român în urmă cu 90 de aniÎn 1936, românul Petre Cristea a reușit o performanță excepțională, câștigând Raliul Monte Carlo la volanul unui Ford V8 modificat. Victoria obținută cu mijloace modeste a rămas unică în istoria sportului automobilistic românesc și continuă să fie un reper în sportul internațional. Pentru a marca performanța remarcabilă de la Monte Carlo din urmă cu 90 de ani, cinci echipaje românești cu experiență în curse moderne și istorice s-au înscris la ediția 2026 a Monte Carlo Historique.
Echipa României este alcătuită din: Adrian Anton Georgescu – Ștefan Marinescu — Renault 5 Alpine (1981), Adrian Nicolau – Levente Kovács — Ford Escort Mk1 (1968), Viorel Ognean – Florin Mitea — Ford Escort Mk2 (1976), Alexis Bizzarilli – Ioan Plămădială — Fiat X1/9 (1979) și Călin Popescu-Tăriceanu – Radu Dumitrescu — Lancia Fulvia 1.3 S (1974).
Organizat de Automobile Club de Monaco (ACM), Monte Carlo Historique reunește anual sute de echipaje internaționale și recreează atmosfera competițiilor de altădată. Startul se dă din cinci orașe europene (Monaco, Torino, Reims, Bad Homburg și John O’Groats), iar traseul urmează drumuri spectaculoase și dificile, cu sosirea la Monaco. În 2026, raliul are loc între 29 ianuarie și 5 februarie, marcând ediția cu numărul 93. Raliul nu s-a disputat în perioada 1940–1948.
Această lege avea scopul de a păstra importante protecții ale vieții private pentru victimele lui Epstein. Se presupunea că numele lor au fost înnegrite în documente. Fețele și corpurile lor ar fi trebuit să fie ascunse în fotografii.
Greșelile, însă, au fost omniprezente. O analiză realizată de Associated Press și alte organizații de știri a descoperit nenumărate exemple de redactări neglijente, inconsistente sau inexistente care au dezvăluit informații private sensibile.
O fotografie a unei fete minore când a fost angajată să-i ofere masaje cu tentă sexuală lui Epstein în Florida a apărut într-un dosar al presupuselor sale victime. Rapoartele poliției cu numele mai multor victime ale sale, inclusiv unele care nu au ieșit niciodată în evidență pentru a se identifica public, au fost publicate fără nicio redactare.
În ciuda eforturilor Departamentului de Justiție de a remedia omisiunile, un selfie făcut de o femeie goală într-o baie și un altul de o femeie topless au rămas pe site, vârstele lor fiind necunoscute, dar fețele lor fiind complet vizibile, până miercuri seara.
Unii acuzatori și avocații lor au cerut săptămâna aceasta Departamentului de Justiție să desființeze site-ul și să numească un observator independent pentru a preveni alte erori.
Prejudiciu „permanent și ireparabil”Un judecător a programat o audiere pentru miercuri la New York pe această temă, apoi a anulat-o după ce unul dintre avocații victimelor a menționat progrese în rezolvarea problemelor. Însă avocata respectivă, Brittany Henderson, a declarat că încă analizează „toate căile de atac potențiale” pentru a aborda prejudiciul „permanent și ireparabil” cauzat unor femei.
„Eșecul de aici nu este doar tehnic”, a spus ea într-un comunicat de miercuri. „Este un eșec în protejarea ființelor umane cărora guvernul nostru le-a promis protecție. Până când fiecare document nu va fi redactat în mod corespunzător, acest eșec va continua.”
Departamentul de Justiție a dat vina pe erori tehnice sau umane pentru probleme și a declarat că a eliminat multe dintre materialele problematice și că lucrează la republicarea versiunilor redactate corespunzător.
Sarcina de revizuire și cenzurare a milioane de pagini de înregistrări s-a desfășurat într-un interval de timp comprimat. Președintele Donald Trump a semnat legea care impune divulgarea documentelor pe 19 noiembrie. Legea respectivă a acordat Departamentului de Justiție doar 30 de zile pentru a publica dosarele. Departamentul a ratat acest termen, în parte pentru că a declarat că are nevoie de mai mult timp pentru a se conforma protecției vieții private
Jeffrey Epstein i-a sprijinit pe Woody Allen și Soon-Yi Previn în perioada în care una dintre fiicele lor depunea dosare pentru admiterea la universitate, scrie The New York Times.
Potrivit unor e-mailuri făcute publice de Departamentul de Justiție, Epstein a facilitat legătura dintre familie și președintele Bard College, Leon Botstein, o persoană pe care o cunoștea de mult timp.
Președintele Bard, Leon Botstein, a acceptat să le îi ajute pe cei doi. Bechet Allen, fiica cuplului, a urmat cursurile Bard College și a terminat studiile în mai 2021, conform profilului său de LinkedIn.
Într-un mesaj trimis lui Epstein pe data de 11 ianuarie 2017, acesta îi mulțumea pentru intervenție.
„Nu vă pot mulțumi îndeajuns pentru că ați adus-o pe Bechet la Bard”, se arată în e-mail.
Mesajul a fost transmis de pe contul lui Woody Allen, însă conținutul pare scris de Soon-Yi Previn, care îl menționează pe Allen.
Din corespondență reiese că Bechet Allen nu știa că părinții ei au cerut ajutor extern.
„Cred că este mai bine ca Bechet să se chinuie și să nu știe dinainte că a fost admisă, astfel încât atunci când va intra la Bard să fi muncit din greu și să-și dorească cu adevărat să meargă”, a mai scris cel ce a trimis e-mailul.
„Vă mulțumim că ați venit pentru noi. Woody a spus că atunci când Bechet va da foc școlii, vă vor mulțumi vouă.”, mai este menționat.
Woody Allen și Soon-Yi Previn nu au oferit un răspuns la solicitările de comentarii transmise printr-o purtătoare de cuvânt. Nici Bechet Allen nu a răspuns mesajelor primite.
David Wade, purtătorul de cuvânt al lui Leon Botstein, a declarat că Epstein era „un mincinos în serie care, aparent, și-a asumat meritul pentru răsăritul soarelui în fiecare zi”.
În aceeași declarație se precizează: „Candidata menționată în e-mailuri a fost acceptată pe baza propriilor calificări pentru admitere”.
Totodată, David Wade a spus că „Bard oferise deja o comunitate primitoare pentru doi foști membri ai familiei și nu a fost nevoie de nicio prezentare din partea unor persoane ca Epstein.”
Bard College admite aproximativ 40% dintre candidați. Reprezentantul instituției a mai spus că Dr. Botstein „adesea liniștește părinții și familiile anxioase care navighează prin procesul de admitere și răspunde la zeci de solicitări în fiecare an pentru tururi sau conversații despre admitere din partea absolvenților, susținătorilor și a persoanelor din comunitatea largă, așa cum a făcut-o de-a lungul a cincizeci de ani”.
E-mailurile fac parte dintr-un set de aproximativ trei milioane de pagini de documente strânse de Departamentul de Justiție în ancheta lungă privind activitatea infractorului Jeffrey Epstein.
Dosarele conțin informații noi despre relațiile sale cu persoane cunoscute, printre care Donald Trump și Bill Clinton, și despre influența sa în mediul universitar.
Documentele arată și relația apropiată dintre Epstein și Woody Allen. Cei doi, împreună cu Soon-Yi Previn, se întâlneau frecvent la reședința lui Epstein din Upper East Side.
Alte e-mailuri indică faptul că Epstein a încercat să îl ajute pe Woody Allen și în proiecte cinematografice.
„Woody Allen caută o fată frumoasă cu vârste cuprinse între 0 și 24 de ani pentru a juca rolul unei studente într-o comedie. Ce părere aveți?”, i-a scris Epstein unui fotograf.
Epstein îl cunoștea de mult timp pe Leon Botstein. Într-un interviu acordat The New York Times în 2023, Botstein a spus că a încercat să obțină donații pentru colegiu din partea lui Epstein.
„Capitalismul este un sistem dur”, a declarat acesta atunci.
Discuțiile despre admiterea lui Bechet Allen au avut loc în 2016. Epstein i-a scris lui Botstein la începutul lunii noiembrie, când i-a spus că tânăra e interesată de Bard College.
„Vă mulțumesc foarte mult pentru oferta de a o ajuta pe fiica noastră, Bechet Allen, să fie admisă la Bard College. Voi accepta oferta dumneavoastră. ;)”, a transmis Soon-Yi Previn.
Atunci, Botstein a răspuns că ar fi „încântat să îi ajute” și a stabilit o vizită.
Două luni mai târziu, Woody Allen i-a trimis un e-mail lui Botstein în care menționa că Bard College este prima opțiune a lui Bechet Allen și a redirecționat mesajul către Epstein.
Botstein a spus că va comunica acest lucru comisiei de admitere.
Fața premierului italian Giorgia Meloni, pictată pe o frescă a unei biserici din Roma în urma unei renovări, a fost, în cele din urmă, ștearsă.
O pictură reprezentând un heruvim cu o față care semăna izbitor cu cea a premierului italian Giorgia Meloni a atras mulțimi numeroase la Bazilica San Lorenzo in Lucina, una dintre cele mai vechi bazilici din Roma.
Restaurarea frescei a fost realizată de pictorul Bruno Valentinetti, pe care o pictase pentru prima dată la începutul anilor 2000. Zilele trecute, în urma acestei restaurări, s-a observat că una dintre figurile din fresca restaurată avea o asemănare izbitoare cu Giorgia Meloni.
Potrivit unui articol publicat miercuri în ziarul La Repubblica, pictorul a declarat că a pictat peste chip marți seara. „Asta a vrut Vaticanul”, a spus pictorul pentru sursa citată. Valentinetti a admis că fresca restaurată avea chipul Giorgiei Meloni.
„Da, este chipul prim-ministrului, dar bazat pe pictura anterioară”, a spus pictorul pentru publicația italiană, potrivit POLITICO.
Miercuri, ministerul Culturii din Italia a venit și cu precizări în urma ștergerii chipului.
„Orice lucrare de restaurare necesită o cerere de autorizare adresată Fondului pentru Clădiri Religioase al Ministerului de Interne, care deține proprietatea, precum și Vicariatului și Superintendenței Speciale din Roma, însoțită de o schiță a imaginii”, se arată în comunicatul citat de POLITICO.
Giorgia Meloni a reacționat pe rețelele sociale după apariția imaginilor în care se vedea chipul său pe fresca renovată. „Nu, cu siguranță că nu arăt ca un înger!”, a scris aceasta.
Președintele Donald Trump a anunțat că a vorbit cu jurnalista Savannah Guthrie despre dispariția mamei sale, Nancy Guthrie. Trump a mai transmis pe rețeaua Truth Social că a cerut tuturor forțelor de ordine să se implice în operațiunea de căutare a femeii.
„Am vorbit cu Savannah Guthrie și am anunțat-o că solicit tuturor forțelor de ordine federale și forțelor de ordine locale să fie la dispoziția familiei imediat. Implementăm toate resursele pentru a o aduce acasă pe mama ei în siguranță. Rugăciunile națiunii noastre sunt alături de ea și familia ei”, a scris Donald Trump pe propria rețea de socializare.
Familia jurnalistei: „Suntem gata să discutăm”Savannah Guthrie și frații ei au publicat miercuri un mesaj video emoționant, cerând celor care o țin pe mama lor, Nancy Guthrie, să ofere dovezi că este în viață. Asta deoarece anchetatorii din Tucson, Arizona, continuă să trateze dispariția femeii în vârstă de 84 de ani ca pe o răpire. Mesajul familiei a fost „Suntem gata să discutăm” și a venit ca urmare a apariției unei cereri de răscumpărare. Totuși, oficialii spun că solicitarea este evaluată și nu se știe dacă este reală.
Nancy Guthrie a fost văzută ultima dată la domiciliul ei din Tucson sâmbătă seara, pe 31 ianuarie 2026. Dispariția ei a fost anunțată a doua zi. Autoritățile spun că dovezile de la reședința femeii sugerează că a fost luată din casă împotriva voinței sale.
Savannah Guthrie este o jurnalistă de radio și televiziune. Ea a devenit cunoscută în 2007 atunci când a fost corespondentă la Casa Albă. A fost prezentatoare pentru NBC News. Ca membră a echipei Today de la NBC a câștigat un premiu Emmy pentru cea mai bună emisiune matinală în 2020.
Noile investiții de capital includ construirea de centre de date, achiziția de servere și dezvoltarea tehnologiilor care permit funcționarea sistemelor de inteligență artificială.
Analiști americani din domeniul tehnologiei, citați de CNBC, au descris dimensiunea investiției drept una impresionantă: „Este o sumă incredibilă. Zâmbim pentru că această cifră este atât de bună pentru ecosistemul Google”.
Google alimentează cererea pentru cipurile NvidiaInvestițiile Google au dus la creșterea acțiunilor producătorului de cipuri Nvidia, una dintre cele mai importante companii din lume în domeniul hardware-ului pentru inteligență artificială.
Cipurile produse de Nvidia sunt folosite pentru antrenarea și rularea modelelor AI. Deși Google dezvoltă și tehnologii proprii, compania continuă să utilizeze și soluții Nvidia. „Probabil este bine și pentru Nvidia, deoarece Google va împărți investițiile, nu doar pentru propriile TPU-uri, ci și pentru Nvidia”, spun experții sursei citate.
Rolul Broadcom în dezvoltarea tehnologiei AIInvestițiile masive ale Google au dus și la creșterea acțiunilor companiei Broadcom, care ajută gigantul american să dezvolte cipuri personalizate pentru inteligență artificială. Google utilizează propriile unități de procesare (TPU), folosite inclusiv pentru dezvoltarea unor modele AI avansate, precum Gemini. Broadcom participă la producerea acestor cipuri.
Experții spun că astfel de cipuri personalizate sunt utilizate în principal de companiile tehnologice uriașe, care operează infrastructuri globale și centre de date de mari dimensiuni.
AI, noul câmp de luptă al giganților techGoogle face parte dintr-un grup restrâns de giganți tehnologici care investesc masiv în inteligență artificială pentru a-și extinde serviciile digitale. Alături de Google, companii precum Microsoft, Amazon sau Meta dezvoltă, la rândul lor, tehnologii similare.
Creșterea investițiilor arată că piața inteligenței artificiale devine una dintre cele mai importante zone de competiție globală, iar producătorii de cipuri și infrastructură tehnologică sunt printre principalii beneficiari.
Columbia își menține poziția de cel mai mare producător mondial de cocaină, responsabilă pentru aproximativ două treimi din oferta globală. De la începutul anului 2014, volumul produs a crescut constant, iar din 2022 aproape s-a dublat. Conform datelor ONU, în prezent circulă mai multă cocaină pe piață decât în orice alt moment al istoriei recente, inclusiv în comparație cu epoca în care cartelurile conduse de Pablo Escobar dominau industria, mai scrie Il Post.
Extinderea și eficiența cultivăriiCreșterea este alimentată atât de suprafețe mai mari cultivate cu coca, cât și de o productivitate sporită. În 2024, plantațiile acopereau peste 2.600 de kilometri pătrați, de patru ori mai mult decât în 2012. În același interval, producția anuală a crescut de nouă ori, depășind 3.000 de tone.
Noile soiuri de coca sunt mai rezistente și mai productive, iar densitatea culturilor a crescut spectaculos. Acolo unde în trecut se plantau 12.000 de plante pe suprafață, astăzi se pot cultiva până la 36.000. Acest progres tehnic explică de ce producția a explodat mult mai rapid decât suprafața cultivată.
Columbia plantație ilegală
Deși guvernul columbian, inclusiv președintele Gustavo Petro, contestă parțial estimările ONU, alte date confirmă amploarea fenomenului. Comparativ cu anul 1990, producția actuală ar fi de până la 20 de ori mai mare.
Răspunsul autorităților: intens, dar insuficientAutoritățile au intensificat operațiunile de combatere a traficului. În 2024 au fost confiscate aproximativ 900 de tone de cocaină, iar de la începutul mandatului lui Petro, peste 2.700 de tone. Forțele de securitate susțin că distrug un laborator de procesare la fiecare 40 de minute.
Cu toate acestea, producția crește mai repede decât capacitatea statului de a o stopa. Fragmentarea grupărilor criminale le face mai greu de eliminat: sunt mai mici, mai flexibile și rapid înlocuite atunci când sunt destructurate.
Narcotraficul rămâne un subiect sensibil în relația dintre Columbia și SUA de peste patru decenii. Washingtonul a investit aproximativ 14 miliarde de dolari în asistență militară și logistică, iar Columbia a fost mult timp principalul aliat al SUA în America de Sud.
Tensiuni diplomatice cu SUARecent, președintele Donald Trump a acuzat guvernul de la Bogotá că nu face suficient pentru a opri producția, în timp ce Petro respinge criticiile și invocă recordurile de confiscări. Aceste divergențe riscă să afecteze cooperarea bilaterală într-un moment delicat.
Între 2010 și 2015, producția a scăzut semnificativ datorită fumigațiilor aeriene cu glifosat. Această metodă a fost însă interzisă de Curtea Constituțională columbiană în 2015, din cauza riscurilor pentru sănătate și mediu.
Eradicarea manuală s-a dovedit periculoasă și ineficientă, lucrătorii fiind adesea atacați de grupările armate. Guvernul Petro s-a concentrat pe destructurarea rețelelor, cu rezultate mixte. În prezent, se analizează reluarea fumigațiilor cu ajutorul dronelor, o încercare de a ocoli restricțiile legale actuale.
Columbia, procesare cocaină
Creșterea grupărilor armateUn alt indicator alarmant este numărul membrilor grupărilor armate ilegale. În iulie 2025, autoritățile estimau aproape 22.000 de membri, cu 45% mai mult decât în 2022 și de aproape trei ori mai mult decât în 2018. Acest lucru semnalează un eșec parțial al programului „Paz Total”, strategia lui Petro de reconciliere națională.
Deși nu mai există carteluri uriașe precum cele din anii ’90, rețelele actuale sunt mai numeroase, dispersate și greu de controlat. Fiecare se ocupă de o verigă specifică: cultivare, procesare, transport sau protecția rutelor.
Controlul zonelor-cheie pentru coca alimentează conflicte armate locale, precum cele din regiunea Catatumbo, unde grupări disidente ale FARC se confruntă cu Armata de Eliberare Națională. Pentru aceste grupuri, cocaina rămâne principala sursă de finanțare.
Incidentul a atras atenția regulatorilor, mai ales că operatorul aerian se află deja sub presiune după accidentul aviatic major din anul 2025.
Potrivit unei scrisori trimise de Autoritatea britanică pentru Aviație Civilă (CAA), Air India trebuie să ofere, în termen de o săptămână, explicații detaliate despre incident. În caz contrar, britanicii iau în calcul măsuri de reglementare care ar putea viza compania și flota sa de aeronave.
Solicitarea face parte din procedurile standard de siguranță. „Este o practică obișnuită ca autoritățile să ceară informații după un incident aeronautic, în cadrul procedurilor de asigurare a siguranței zborului”, au transmis oficialii britanici, citați de Reuters.
Ce problemă a fost descoperităIncidentul a fost semnalat după aterizarea avionului în India. Pilotul a raportat un posibil defect la comutatorul care controlează alimentarea cu combustibil a motoarelor, un element esențial pentru funcționarea aeronavei.
Autoritățile indiene au menționat că echipajul a observat încă din Londra că sistemul nu a rămas fixat în poziția „run” (funcționare) la două încercări succesive de pornire a motoarelor. La a treia încercare, sistemul a funcționat normal, iar echipajul a decis să continue zborul spre India.
Londra solicită clarificăriUlterior, verificările tehnice au arătat că sistemul funcționa corespunzător, însă autoritățile britanice au cerut detalii suplimentare despre modul în care aeronava a fost declarată sigură pentru zbor. O defecțiune a acestui sistem ar fi putut afecta alimentarea cu combustibil a motoarelor și, implicit, siguranța zborului.
Britanicii au solicitat companiei indiene să prezinte „un raport detaliat privitor la toate operațiunile de mentenanță realizate pentru a asigura aeronavigabilitatea aeronavei”.
Verificări la întreaga flotăÎntr-un comunicat oficial, Air India a anunțat că a realizat verificări suplimentare la comutatoarele de combustibil ale tuturor aeronavelor sale Boeing 787 și că nu au fost descoperite probleme. Compania operează în prezent 33 de avioane din acest model.
Totuși, autoritățile britanice cer și o analiză completă a cauzelor incidentului, precum și un plan de prevenție pentru a evita situații similare în viitor.
Air India, sub controale stricte după tragedia din 2025Verificările sunt cu atât mai stricte cu cât sistemele de alimentare cu combustibil au fost implicate și în accidentul din 2025 al unui Dreamliner Air India, produs în statul Gujarat. În accidentul aviatic au murit 260 de persoane. Tragedia a determinat intensificarea supravegherii tehnice asupra companiei și a procedurilor sale de siguranță.
Air India este unul dintre cei mai mari operatori aerieni din țară și aparține grupului Tata, care a preluat controlul companiei de la statul indian în 2022. Compania operează zboruri interne și internaționale, inclusiv zboruri continentale spre Europa, SUA și Asia.
Potrivit Biroului Național Anticorupție din Ucraina (NABU), aceștia ar fi provocat pierderi de aproape 30 de milioane de hrivne – aproximativ 800.000 de dolari – după sustragerea unor cantități mari de floarea-soarelui și porumb.
Anchetatorii susțin că schema ar fi fost pusă în practică în mai multe etape, începând cu anul 2021, și ar fi implicat conducerea unor unități agricole aflate în subordinea Academiei Naționale de Științe Agrariene a Ucrainei.
Aproape 2.400 de tone de culturi deturnateProcurorii anticorupție au precizat că deputatul – care este deja judecat într-un alt dosar pentru o mită de 85.000 de dolari – a acționat împreună cu directorul unei ferme de cercetare și cu alți complici. Aceștia ar fi organizat recoltarea și transportul producției agricole către depozite private din regiunile Cernihiv și Poltava, situate în nordul și centrul Ucrainei, deși recolta ar fi trebuit să fie livrată către depozitele instituțiilor de stat.
„În total, au fost sustrase peste 990 de tone de semințe de floarea-soarelui și 1.400 de tone de porumb, cu o valoare estimată la 27,3 milioane de grivne”, au transmis anchetatorii.
Recoltele, disimulate prin acte falseAutoritățile susțin că schema a continuat și în 2022, când alte 203 tone de semințe de floarea-soarelui au fost transportate către depozite controlate de suspecți.
Pentru a ascunde faptele, volumul real al recoltei nu a fost trecut în documentele oficiale. „Pentru a disimula infracțiunea, cantitatea reală a producției agricole nu a fost reflectată în documentele de însoțire”, a comunicat NABU.
Delapidare de proporțiiÎn dosar sunt vizați deputatul ucrainean, un consilier al Consiliului Regional Kiev, doi directori ai unor întreprinderi de stat din domeniul agricol și un complice. Toți sunt cercetați pentru delapidare în proporții deosebit de mari și pentru complicitate la deturnarea producției agricole.
