MediaFax.ro

Polițiștii din Bistrița au luat noi măsuri după un atac cu cuțitul, înregistrat luni la o școală din oraș.

„Polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Bistrița au emis ordine de protectie provizorii extinse, cu monitorizare electronică, cu privire la 7 persoane, profesoara și 6 elevi”, a transmis miercuri IPJ Bistrița-Năsăud.

Ordinele au fost emise în cursul zilei de marți.

De asemenea, polițiștii anunță că suspectul în acest caz de atac, elevul de 13 ani, se află în continuare internat la o clinică de specialitate.

Luni dimineața, adolescentul de 13 ani, elev în clasa a VII-a a atacat cu un cuțit o profesoară și un coleg.

Cei doi au fost duși la spital. Elevul de 12 ani a primit îngrijiri medicale și a fost externat.

Profesoara de 28 de ani a fost operată. Marți, reprezentanții Spitalului Clinic Județean de Urgență au anunțat că aceasta este internată la Secția Chirurgie generală și că este stabilă. „Pacienta este conștientă, cooperantă, cu evoluție favorabilă și beneficiază de tratament și supraveghere medicală”, potrivit sursei citate.

Incidentul a provocat reacții în România. Fostul ministru al Educației, Mihai Dimian, a cerut protecție penală specială pentru profesorii agresați, iar sindicatele au solicitat măsuri urgente pentru creșterea siguranței în școli.

După nouă ani de autoexil la Waterloo (Belgia), fostul președinte al Generalitat se poate întoarce fără riscul de a fi arestat, ca urmare a ridicării mandatului de arestare de către judecătorul Pablo Llarena și a validării legii amnistiei de către Tribunalul Constituțional.

Deși Puigdemont intenționează să renunțe la mandatul de deputat în Parlamentul Catalan, legislația Cataloniei îi garantează o serie de drepturi financiare și logistice viagere rezervate foștilor șefi ai executivului regional.

Conform legislației catalane, statutul de fost președinte al Generalitat include beneficii financiare semnificative, calculate în raport cu salariul președintelui în funcție (Salvador Illa, de la Partidul Socialist). Citește știrea completă pe MEDIAFAX SPANIA.

 

 

Acțiunile Netflix au înregistrat o scădere de peste 5% marți, după ce publicarea rezultatelor financiare trimestriale nu a reușit să calmeze îngrijorările investitorilor cu privire la încetinirea interesului spectatorilor și a creșterii veniturilor, informează Euronews. 

„Știm că există o oarecare îngrijorare în rândul investitorilor cu privire la creșterea numărului de ore de vizionare”, a declarat compania într-o scrisoare adresată investitorilor, referindu-se la modul în care aceasta măsoară gradul de implicare, și a adăugat că este „încrezătoare” că va putea accelera această creștere.

Gigantul de streaming cu sediul în California s-a confruntat cu dificultăți în a îndeplini așteptările investitorilor de câteva trimestre încoace, pe fondul concurenței din partea altor platforme de streaming cum ar fi cele dedicate jocurilor video sau evenimentelor sportive.

Performanțe „sub așteptări” în ultimul an

Netflix „a înregistrat performanțe semnificativ sub așteptări în ultimele 6-12 luni”, iar investitorii sunt îngrijorați „de tendințele slabe ale angajamentului utilizatorilor, de încetinirea creșterii veniturilor, de perspectivele mai modeste privind creșterea marjelor de profit și, mai recent, de schimbările la nivelul conducerii departamentului de conținut”, a declarat pentru AFP, John Belton, manager de portofoliu la Gabelli Funds, potrivit comunicatului publicat.

În al treilea trimestru, încheiat în septembrie, Netflix a înregistrat venituri de 12,87 miliarde de dolari, adică 11,09 miliarde de euro și un profit net de 3,7 miliarde de dolari, adică 3,19 miliarde de euro, depășind așteptările investitorilor, potrivit FactSet.

Compania nu a furnizat cifre globale privind numărul de ore de vizionare ale abonaților în acest trimestru, dar a menționat că, în India, acest indicator a crescut cu 24% față de aceeași perioadă a anului trecut.

În iulie, Netflix a declarat că abonații au petrecut 97 de miliarde de ore vizionând conținut în prima jumătate a anului, o creștere de 2% față de prima jumătate a anului 2025.

Compania a încetat să mai raporteze numărul de abonați în prima jumătate a anului 2025.

Concurența din partea altor platforme de streaming a obligat Netflix să depună eforturi suplimentare pentru a atrage și a păstra atât abonații.

Compania s-a orientat din ce în ce mai mult către transmisiunile sportive în direct, prin acorduri de difuzare a unor evenimente majore precum Jocurile Olimpice și Cupa Mondială. În afară de jocurile video și conținutul de scurtă durată (videoclipuri scurte), cunoscutele NFL și WWE au început și ele să transmită evenimente în direct.

Totuși, televiziunea și filmul rămân un clasic

„Este foarte important să reținem că aproximativ 95% din cheltuielile noastre și aproape toate veniturile noastre se concentrează pe acest nucleu de activitate, unde vedem un potențial semnificativ de creștere pe termen lung”, a declarat Sarandos în cadrul conferinței telefonice de marți, subliniind angajamentul companiei față de conținutul tradițional de televiziune și film.

De asemenea, compania nu a îndeplinit așteptările privind creșterea veniturilor din publicitate.

„În prezent, suntem puțin în urma obiectivului nostru ambițios pentru acest an. Cu toate acestea, continuăm să înregistrăm o creștere” în domeniul publicității, a declarat codirectorul executiv, Greg Peters în cadrul conferinței telefonice.

Discrepanța dintre cifrele oficiale și economia reală

Cristian Socol consideră că solicitarea lui Sorin Grindeanu vine pe fondul discrepanței între comunicarea Guvernului Bolojan și și informațiile transmise de mediul de afaceri, sindicate, administrațiile locale și ordonatorii principali de credite.

„Patronii se plâng, pe bună dreptate, că sunt facturi neplătite, probleme la concediile medicale, rambursări de TVA,  datorii aruncate în viitor etc – estimare minimum 4 miliarde euro; sindicatele se plang despre nevoia unei rectificări deoarece salariile și cheltuielile curente nu ajung nici până la finalul lunii septembrie – pe bună dreptate, vezi de exemplu situația din Sănătate. Primarii se plâng de neplata facturilor pentru programele de investiții publice locale, pe bună dreptate, vezi declarația ministrului Cseke pe temă. Principalii ordonatori de credite se plâng, pe bună dreptate, că bugetul este nerealist, nu le ajung banii nici măcar pana la final de septembrie”, a transmis economistul, printr-un mesaj publicat pe Facebook. 

Noi presiuni asupra bugetului: PNRR, SAFE și deciziile instanțelor

Economistul susține că situația bugetară s-a agravat în septembrie și octombrie, când presiunile pentru o rectificare bugetară de amploare au crescut, necesarul identificat pentru SAFE fiind estimat la circa 6 miliarde de lei, iar cel pentru PNRR la aproximativ 8 miliarde de lei. 

Socol a mai enumerat alți factori care pun presiune pe finanțele publice amintind de obligațiile plăților salariale către magistrați în urma deciziei instanței supreme, facturile neachitate din construcții și scăderea veniturilor din muncă. 

„Octombrie 2026 – situația se acutizează, necesarul minim pentru rectificare este cifrat la 12-15 miliarde lei. Magistrații câștigă în instanță plata imediată a peste 5 miliarde lei, în total datorii aruncate in viitor de 12 miliarde lei. Nevoile pentru Saligny estimate a fi cuprinse între 1,5 si 4 miliarde lei. Facturile neplătite către constructori se confirma la minimum 3,5 miliarde euro. Minusuri estimate la contribuții de 2,5-3 miliarde lei, din cauza pierderii a 20 mii de salariați fata de dec 2025 și 73.200 în ultimul an. Fostul ministru de finanțe AC posteaza ca MF are la 9 luni venituri totale mai mici cu 35 miliarde lei și cheltuieli neefectuate cu 61 miliarde lei față de programat”, a mai susținut profesorul universitar. 

Fundația viitorului program de guvernare

În opinia lui Cristian Socol, stabilirea unor măsuri de protejare a puterii de cumpărare a populației vulnerabile și de relansare economică depinde de cunoașterea exactă a resurselor disponibile.

„Noul PM desemnat Niculescu si PSD trebuie să propună măsuri pentru protejarea puterii de cumpărare a populatiei vulnerabile și relansarea economica. Nu știe nimeni ce anvelopa și ce date sa treaca pentru ca nimeni nu cunoaste situatia reala a finantelor publice. Disonanta comunicare publică Guvern – informațiile venite din economia reală și analiza execuției bugetare ajunge la cote record. Nu poți construi nimic dacă nu știi care este fundația pe care te așezi.  Cât să fie datoriile aruncate în viitor? 30, 35, 45, peste 50 miliarde lei? Programarea bugetară realista este proxy relevant pentru măsurile concrete pe care Guvernul României trebuie să le implementeze. Altfel, cum ar putea începe să lucreze serios noul Guvern?”, a conchis economistul. 

Mesajul lui Cristian Socol vine după ce președintele PSD, Sorin Grindeanu, i-a cerut noului premier Luca Niculescu să să prezinte situația reală a finanțelor publice și să identifice facturile neachitate și investițiile blocate.

Atacul s-a produs luni, 19 octombrie, în jurul orei 11:00, în zona pieței Amiet, situată la nord de orașul Abyei, potrivit agenției Associated Press. Yohanna Akol Ngor, ministrul interimar al Informațiilor din administrația locală, a declarat că numărul morților continua să crească, în timp ce incendiul declanșat de explozie ardea încă marți. Depozitul lovit aproviziona cu combustibil întreprinderile și comercianții din regiune. „Este o situație îngrozitoare și șocantă”, a declarat oficialul pentru AP.

Armata sudaneză recunoaște atacul, dar contestă că ar fi vizat civili

Un ofițer superior al armatei sudaneze a confirmat, sub protecția anonimatului, că forțele militare au efectuat luni un atac cu dronă. Potrivit acestuia, țintele ar fi fost autocisterne venite din Sudanul de Sud, care transportau combustibil destinat Forțelor de Sprijin Rapid (RSF), gruparea paramilitară aflată în război cu armata sudaneză.

Ofițerul a susținut că persoanele ucise erau membri RSF sau persoane implicate în contrabanda cu combustibil. „Nu vizăm civili”, a declarat acesta. Associated Press precizează că nu a putut verifica independent identitatea victimelor sau natura țintelor atacate.

A drone strike near a market in Abyei has killed at least 150 people.

Fighting between Sudan and the paramilitary Rapid Support Forces (RSF) has intensified in recent days, as Khartoum accuses the RSF of hiding in the disputed region near South Sudan. https://t.co/dN3xcIqZPM

— Al Jazeera English (@AJEnglish) October 21, 2026

Ministerul de Externe din Sudanul de Sud a acuzat, la rândul său, armata sudaneză că a lovit mai multe zone ale pieței, provocând victime civile și distrugeri importante. Autoritățile de la Juba l-au convocat pe ambasadorul Sudanului pentru a protesta față de incident.

ONU confirmă victime civile și avertizează că bilanțul ar putea crește

Secretarul general al ONU a condamnat marți atacurile cu drone din apropierea pieței Amiet și a localității Todach. Organizația a anunțat că zeci de civili, inclusiv femei și copii, au fost uciși, iar numeroase alte persoane au fost rănite. ONU nu a atribuit oficial responsabilitatea atacurilor uneia dintre părțile implicate în conflict.

De asemenea, mai multe persoane sunt încă dispărute, ceea ce ar putea duce la creșterea bilanțului victimelor. Forța ONU de menținere a păcii din Abyei (UNISFA) a mobilizat echipe medicale, pompieri și unități de intervenție rapidă pentru evacuarea răniților și limitarea incendiului.

Răniți cu arsuri grave, tratați de Medici Fără Frontiere

Organizația Medici Fără Frontiere (MSF) a anunțat că peste 20 de răniți au fost transportați la Spitalul Ameth Bek. Printre pacienți se află persoane în stare critică și victime cu arsuri.

„Până acum am primit peste 20 de pacienți, inclusiv mai multe cazuri critice. Au fost internați și pacienți cu arsuri”, a declarat medicul Christian Lindauer, responsabil pentru activitățile medicale ale MSF în spital. Organizația umanitară a cerut încetarea atacurilor împotriva civililor și infrastructurii civile, avertizând asupra dificultăților de acces la servicii medicale în regiune.

Disputa pentru regiunea Abyei

Abyei este o regiune bogată în petrol, aflată la granița dintre Sudan și Sudanul de Sud. Statutul teritoriului a rămas nerezolvat după acordul de pace din 2005 și după obținerea independenței Sudanului de Sud, în 2011.

Populația Ngok Dinka susține, în majoritate, alipirea regiunii la Sudanul de Sud, în timp ce comunitățile nomade Misseriya favorizează apartenența la Sudan. Piața Amiet reprezintă un important centru comercial pentru ambele comunități.

Atacul intervine pe fondul războiului început în aprilie 2023 între armata sudaneză și Forțele de Sprijin Rapid, conflict care a devastat zone întinse ale Sudanului și a destabilizat regiunile de frontieră.

Într-o postare pe Facebook, șeful statului a precizat că marți a avut loc o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic, în urma discuțiilor pe care le-a purtat săptămâna trecută, la Bruxelles, cu secretarul general al NATO, Mark Rutte, și premierul Bulgariei, Rumen Radev.

„Consiliul Nord-Atlantic s-a reunit ieri pentru a evalua ultimele evoluții din Marea Neagră și pentru a discuta măsuri concrete de consolidare a securității și de protejare a navigației, a comerțului și a infrastructurii energetice”, a transmis Nicușor Dan.

România cere NATO mai mult sprijin pentru securitatea Mării Negre

Președintele a precizat că România a solicitat mai mult sprijin din partea Alianței.

„România a transmis mesajul direct că așteptăm un sprijin mai puternic prin capacități suplimentare de combatere a dronelor, de supraveghere, recunoaștere și expertiză, precum și o postură NATO adaptată și consolidată în regiune”, a scris acesta.

Nicușor Dan a amintit și incidentul din 17 octombrie, când două avioane F-16 românești au doborât două drone care intraseră în spațiul aerian al României, în apropiere de Sulina.

„Ambele au fost neutralizate în câteva minute de la pătrunderea în spațiul nostru aerian. Îi felicit pe piloții noștri pentru profesionalismul și viteza lor de reacție. Răspunsul României va rămâne ferm, ne vom apăra spațiul aerian și apele teritoriale în orice moment, alături de aliați”, a adăugat președintele.

Șeful statului a subliniat că securitatea Mării Negre este importantă pentru întreaga Europă și pentru comerțul internațional.

„Securitatea Mării Negre este esențială nu doar pentru România și statele riverane, ci și pentru întreaga Europă și pentru comerțul internațional. O concluzie clară a ședinței de ieri este că solidaritatea aliaților este de neclintit. Angajamentul de a apăra fiecare teritoriu aliat, inclusiv apele și spațiul nostru aerian, este împărtășit de întreaga Alianță”, a afirmat Nicușor Dan.

„Nimeni nu se atinge de Pilonul 2 de pensii. Sunt aproximativ 20% din produsul intern brut, sunt economiile a milioane de români acolo”, a afirmat Luca Niculescu, întrebat dacă banii din Pilonul 2 ar putea fi folosiți în alte scopuri.

„Unul dintre cuvintele de ordine pe care România trebuie să le aibă este predictibilitate. Pilonul 2 există și va exista exact așa cum este”, a adăugat acesta.

Declarațiile au fost făcute miercuri dimineața, la preluarea mandatului de la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene (MIPE), unde Luca Niculescu a evidențiat și importanța atragerii fondurilor europene.

Printre prioritățile menționate se numără finalizarea PNRR până la sfârșitul anului, clarificarea sumelor care mai pot fi atrase și accelerarea absorbției fondurilor de coeziune.

Potrivit acestuia, aproximativ 3 miliarde de euro ar putea ajunge în economia României prin PNRR.

Un număr tot mai mare de români, în creștere semnificativă față anul trecut, încasează banii acumulați în contul de pensie obligatorie administrată privat, Pilonul 2, cont în care au virat cota aferentă în fiecare lună de activitate, după cum datele oficiale ale Autorității de Supraveghere Financiară (ASF), cuprinse în raportul sistemului de pensii private pe semestrul 2 din 2026.

Potrivit anunțului făcut miercuri de reprezentanții Consiliului Județan Cluj, noile zboruri vor fi operate în zilele de luni, joi, vineri și sâmbătă, cu aeronave ATR 72, care au o capacitate de 72 de locuri.

Noua rută va permite pasagerilor din Cluj-Napoca și din regiunea Transilvaniei să ajungă la destinații internaționale deservite de Air Serbia prin intermediul aeroportului din Belgrad.
Printre acestea se numără New York, Chicago, Miami, Toronto și Shanghai.

Compania aeriană națională a Serbiei operează zboruri regulate, sezoniere și charter către peste 100 de destinații din Europa, regiunea mediteraneeană, America de Nord, Asia și Africa.

Președintele Consiliului Județean Cluj, Alin Tișe, a declarat că introducerea zborurilor directe spre Belgrad poate contribui la dezvoltarea relațiilor economice, comerciale și turistice dintre județul Cluj, regiunea Transilvaniei și Serbia.

Aeroportul din Cluj a înregistrat în această săptămână 3 milioane de pasageri de la începutul anului. Este pentru al patrulea an consecutiv în care se atinge o astfel de performanță.

În 2025, aeroportul clujean a înregistrat un record de trafic. Peste 3,5 milioane de pasageri au trecut prin aeroport, o creștere de aproximativ 10% față de 2024.

Într-o postare publicată pe Facebook înaintea reuniunii CSAT convocate de președintele Nicușor Dan, Mihai Fifor atrage atenția asupra amenințărilor reprezentate de drone aeriene și maritime, minele în derivă, posibilele acte de sabotaj asupra infrastructurii submarine și vulnerabilitățile navigației comerciale.

El spune că această reuniune intervine într-un moment în care evoluțiile de securitate din Marea Neagră impun mai mult decât o evaluare a riscurilor imediate: „Reuniunea CSAT ar putea avea, din această perspectivă, o semnificație care depășește gestionarea incidentelor recente. Ar putea reprezenta momentul unei abordări integrate a securității maritime a României, adaptate unei realități strategice profund schimbate”.

Zona economică exclusivă

Deputatul arată că una dintre cele mai importante vulnerabilități ale României rămâne insuficient discutată: regimul juridic și securitatea efectivă a zonei economice exclusive din Marea Neagră.

„Hotărârea Curții Internaționale de Justiție de la Haga din 2009, în disputa cu Ucraina, a reprezentat un succes major al diplomației românești, consolidând fundamentul juridic al drepturilor noastre maritime. Delimitările cu Bulgaria și Turcia nu sunt însă integral finalizate, o particularitate care trebuie integrată în evaluările strategice, fără a fi confundată cu existența unor dispute ostile. Vulnerabilitatea principală nu este însă una de delimitare. Este diferența dintre drepturile suverane recunoscute internațional și capacitatea efectivă de a le apăra într-un mediu de securitate ostil”, spune social-democratul.

Mihai Fofor adaugă că zona economică exclusivă nu reprezintă teritoriu național în sensul juridic al mării teritoriale și că România exercită aici drepturi suverane asupra resurselor, însă nu beneficiază de aceeași suveranitate deplină.

„Un incident împotriva unei instalații energetice din ZEE nu atrage automat mecanismele de apărare colectivă aplicabile unui atac asupra teritoriului național. Această particularitate nu exclude o reacție aliată, dar introduce un grad de complexitate juridică și politică susceptibil de a fi exploatat prin acțiuni hibride, sabotaje sau atacuri greu de atribuit”, mai spune Fifor.

Miza reuniunii CSAT

Conform acestuia, această problemă capătă o dimensiune nouă odată cu dezvoltarea proiectului Neptun Deep: „Exploatarea gazelor naturale din Marea Neagră va transforma România într-un actor energetic regional important, dar va extinde considerabil și responsabilitățile statului în materie de securitate. Platformele offshore, conductele submarine și infrastructura de transport energetic vor constitui obiective strategice a căror protecție nu poate fi concepută exclusiv în termenii apărării convenționale”.

„Convocarea CSAT este mai mult decât oportună și importantă. Ar putea marca trecerea de la gestionarea reactivă a incidentelor la construirea unei abordări strategice, anticipative și credibile a securității maritime a României”, mai adaugă Mihai Fifor.

El transmite că miza reuniunii CSAT nu ar trebui să fie doar evaluarea a ceea ce se întâmplă astăzi în Marea Neagră, ci definirea modului în care România va fi capabilă să răspundă provocărilor de mâine.

Președintele Nicușor Dan va convoca joi, 22 octombrie, o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT), în contextul atacurilor asupra mai multor nave comerciale din Marea Neagră, potrivit surselor Mediafax.

„A fost o discuție pozitivă, nimic neașteptat, nimic surprinzător; iar acum, cu aceste idei, el poate merge la Sankt Petersburg, le poate prezenta părții ruse și putem vedea dacă reușim să facem niște progrese”, a transmis Marco Rubio, despre întâlnirea de marți, notează AFP. 

„A fost o discuție pozitivă, nimic neașteptat, nimic surprinzător; iar acum, cu aceste idei, el poate merge la Sankt Petersburg, le poate prezenta părții ruse și putem vedea dacă se pot înregistra progrese”, a spus liderul diplomației americane. 

Miercuri, Witkoff este așteptat în Rusia, la Sankt Petersburg pentru discuții cu oficiali ruși privind încheierea conflictului.

Tensiuni între Washington și Kiev

Inițiativa diplomatică are loc după o săptămână de tensiuni între administrația Trump și președintele Zelenski. 

Ruptura a început să se resimtă după ce președintele Trump a anunțat o înțelegere cu Rusia pentru livrarea de motorină, dar și după ce a suspendat temporar legea care îi permite să sancționeze Rusia și statele care importă energie de la Moscova. 

Liderul de la Kiev a reclamat probleme și privind livrarea rachetelor interceptoare pentru sistemele Patriot, accesul la Starlink și întreruperea accesul la informații.  

„Președintele nu are nicio legătură cu deciziile luate de Starlink și Starshield, precum și de domnul Musk. Este o companie privată; președintele nu conduce această companie și nu îi poate ordona să facă nimic. Vă spun, nu a existat nicio cunoaștere prealabilă”, a mai spus Marco Rubio. 

„A fost o onoare să fiu prim-ministrul României. Am dovedit că se poate guverna și altfel, fără minciună, cu respect pentru banul public și pentru cetățeni. Cred că am dat o speranță românilor care își doresc o Românie corectă”, a scris Ilie Bolojan într-o postare pe Facebook.

Bolojan le-a mulțumit românilor pentru înțelegerea de care au dat dovadă în timpul mandatului său.

„Am încercat să fac tot ce a fost omenește posibil pentru țara noastră. Mulțumesc colegilor, colaboratorilor și partenerilor. Mulțumesc tuturor românilor pentru înțelegerea de care au dat dovadă în fața greutăților prin care a trebuit să trecem”, a transmis acesta.

Bolojan a subliniat că, deși nu mai conduce Guvernul, responsabilitatea sa față de țară rămâne.

„Mandatul meu s-a încheiat, dar responsabilitatea față de România, nu. Am încredere în țara noastră. Dumnezeu să-i aibă în pază pe toți românii!”, a mai scris Bolojan.

Guvernul condus de Luca Niculescu a primit marți votul de învestitură în Parlament, cu 280 de voturi pentru și 58 împotrivă. Membrii noului Cabinet au depus jurământul la Palatul Cotroceni în prezența președintelui Nicușor Dan. Ulterior, noul Executiv a avut prima ședință de guvern la Palatul Victoria.

Potrivit unui raport al Programului ONU pentru Mediu (UNEP), citat de The Guardian, guvernele nu reușesc să transforme angajamentele climatice pe termen lung în măsuri concrete și suficient de rapide.

Deși emisiile globale au rămas în 2025 la niveluri apropiate de cele din anul precedent, experții avertizează că este prea devreme pentru a considera că acestea au atins nivelul maxim. Consumul de combustibili fosili rămâne ridicat, în ciuda dezvoltării accelerate a energiei regenerabile.

ONU: Șansa de a menține încălzirea globală sub 1,5°C a fost pierdută

Inger Andersen, directoarea executivă a UNEP, a declarat că obiectivul menținerii temperaturilor globale sub pragul de 1,5°C, stabilit prin Acordul de la Paris, nu mai poate fi atins fără o depășire temporară. „Am amânat, iar acum spunem că această fereastră s-a închis”, a explicat oficialul ONU.

Totuși, Andersen susține că obiectivul nu trebuie abandonat. Reducerea rapidă a emisiilor ar putea limita durata și amploarea depășirii pragului climatic. Potrivit UNEP, o reducere a emisiilor cu 18% până în 2030 și cu 45% până în 2045 ar oferi șanse bune de limitare a încălzirii globale la aproximativ 1,7°C față de perioada preindustrială.

New @UNEP report warns that global temperatures are likely to exceed the 1.5°c target in the coming years.

Executive Director Inger Andersen stressed that the focus must now be on limiting how high temperatures rise and bringing them back down as quickly as possible. https://t.co/ypdBWBl9Ze

— UN News (@UN_News_Centre) September 3, 2026

Chiar și în acest scenariu, valurile extreme de căldură ar deveni mai frecvente, însă efectele ar putea fi mai puțin severe decât în cazul unei încălziri mai mari.

Temperatura globală ar putea crește cu 2,8°C dacă politicile rămân neschimbate

Raportul evidențiază diferența dintre promisiunile guvernelor și politicile aplicate efectiv. Dacă toate angajamentele climatice actualizate ar fi îndeplinite, temperatura medie globală ar putea crește cu aproximativ 2,6°C. În schimb, menținerea politicilor actuale ar conduce la o încălzire estimată la 2,8°C față de nivelurile preindustriale.

Experții avertizează că fiecare cinci ani în care emisiile rămân la nivelurile actuale adaugă aproximativ 0,1°C la proiecțiile privind încălzirea globală. Depășirea tot mai accentuată a pragului de 1,5°C ar putea crește inclusiv riscul declanșării unor schimbări climatice ireversibile, cunoscute drept puncte critice.

SUA sunt criticate pentru retragerea din Acordul de la Paris

Raportul apare într-un context politic complex si complicat. Sub administrația Donald Trump, Statele Unite, al doilea cel mai mare emițător de gaze cu efect de seră după China, s-au retras din Acordul de la Paris. Bill Hare, directorul organizației Climate Analytics, a criticat marile state producătoare de combustibili fosili, inclusiv SUA și Arabia Saudită.

Potrivit acestuia, cele două țări reprezintă împreună aproximativ 20-25% din producția mondială de combustibili fosili și ar trebui să accelereze reducerea dependenței de aceste resurse. La summitul climatic COP30, organizat anul trecut în Brazilia, guvernele au prezentat angajamente de reducere a emisiilor, însă acestea au fost considerate insuficiente de experții ONU.

SUA și Arabia Saudită dețin aproximativ 20-25% din producția mondială de combustibili fosili. Imagine ilustrativă. Sursa foto: Pexels

Energia regenerabilă avansează, dar măsurile politice rămân în urmă

Mohamed Adow, directorul organizației Power Shift Africa, susține că tehnologiile necesare reducerii emisiilor există deja. Energia solară și cea eoliană se dezvoltă mai rapid decât anticipau experții, însă guvernele continuă să susțină utilizarea combustibililor fosili. La rândul său, climatologul Johan Rockström, directorul Institutului Potsdam pentru Cercetarea Impactului Climatic, avertizează asupra diferenței dintre țintele asumate și reducerile necesare.

Dacă angajamentele actuale vor fi respectate, emisiile globale ar putea ajunge la aproximativ 50 de gigatone de CO₂ echivalent anual în 2035, deși ar trebui să scadă sub 35 de gigatone. UNEP indică și reducerea emisiilor de metan drept una dintre măsurile care ar putea limita mai rapid încălzirea globală. Metanul are un efect de încălzire mult mai puternic decât dioxidul de carbon pe termen scurt.

Următoarea evaluare globală a progreselor climatice în cadrul Acordului de la Paris este programată pentru 2028. Procesul este însă afectat de incertitudinile privind calendarul următorului raport al Grupului interguvernamental privind schimbările climatice (IPCC).

Summitul UE-Canada, programat pentru 29-30 octombrie, și summitul UE-Marea Britanie, din 20 noiembrie, vor oferi Bruxellesului ocazia de a aborda această problemă la cel mai înalt nivel. În condițiile în care nevoile de finanțare ale Kievului sunt în creștere, iar sprijinul american rămâne incert, UE încearcă să convingă aliații din afara blocului comunitar să contribuie cu sume mai mari, au declarat pentru Politico mai mulți oficiali europeni și diplomați.

Uniunea Europeană și statele sale membre asigură 80% din ajutorul extern acordat Ucrainei, a declarat vineri președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

„Avem nevoie urgentă ca și alți parteneri să își intensifice eforturile”, a spus aceasta.

Sprijinul financiar pentru Ucraina, sub așteptările UE

UE s-a angajat să ofere Ucrainei un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru perioada 2026-2027, destinat să acopere aproximativ două treimi din necesarul de finanțare al țării. UE se aștepta ca alți parteneri, printre care Canada, Japonia, Coreea de Sud, Australia și Norvegia, să contribuie cu încă 45 de miliarde de euro.

Cu toate acestea, o mare parte din fondurile respective întârzie să ajungă la Kiev, deoarece alte guverne nu au confirmat încă sprijinul financiar anticipat de Bruxelles sau nu au transferat sumele promise.

Necesarul de finanțare al Ucrainei pentru 2027 a crescut pe fondul intensificării atacurilor rusești și al costurilor tot mai mari provocate de războiul dintre SUA, Israel și Iran.

UE nu va condiționa cooperarea cu aliații de sprijinul financiar pentru Ucraina

UE se pregătește să negocieze consolidarea relațiilor economice și a cooperării în domeniul apărării cu Londra și Ottawa.

Un diplomat european de rang înalt a explicat că UE „nu va proceda ca Trump” și nu va condiționa în mod explicit acordarea unor avantaje de contribuțiile financiare pentru Ucraina.

Oficialii europeni au subliniat că aceste demersuri nu reprezintă o critică la adresa Marii Britanii sau a Canadei, două țări care oferă deja un sprijin important Ucrainei. Problema este că nevoile financiare ale Kievului au crescut.

Marea Britanie afirmă că a alocat în total 25 de miliarde de lire sterline pentru Ucraina, în timp ce Canada a promis asistență militară echivalentă cu 5,4 miliarde de euro și sprijin financiar direct de 8,2 miliarde de euro.

De la începutul invaziei rusești pe scară largă, UE și statele sale membre au contribuit cu peste 231 de miliarde de euro pentru sprijinirea Ucrainei, inclusiv prin ajutor militar, sprijin financiar și asistență pentru refugiații ucraineni, potrivit datelor prezentate de Bruxelles.

UE încearcă să obțină mai mult sprijin financiar și din partea Japoniei

UE încearcă, de asemenea, să convingă Japonia să își majoreze contribuțiile. Un oficial european de rang înalt a afirmat că Tokyo a rămas în urmă cu sprijinul financiar acordat în 2026.

O persoană familiarizată cu poziția guvernului japonez a respins ideea că Japonia nu contribuie suficient, subliniind că Tokyo a oferit deja aproximativ 20 de miliarde de dolari pentru Ucraina. Totuși, aceasta a precizat că ar putea exista posibilitatea acordării unui sprijin suplimentar, dacă Ucraina îl va solicita.

În același timp, Tokyo încearcă să obțină garanții că firmele japoneze își vor păstra accesul la piața europeană, pe fondul îngrijorărilor că preferințele pentru produsele „fabricate în Europa”, prevăzute în viitoarea legislație industrială, le-ar putea dezavantaja.

Extinderea liniei de tramvai 17, care leagă Geneva de localități din Franța, a fost inaugurată la sfârșitul săptămânii trecute. Traseul a fost prelungit cu 1,2 kilometri și cu trei noi stații în orașul francez Annemasse, potrivit Le Dauphiné Libéré.

Călătoria de la punctul de frontieră Moillesulaz, dintre Elveția și Franța, până la noul capăt de linie durează aproximativ 12 minute.

Linia 17 este operată de Transporturile Publice Geneveze (TPG) și a trecut pentru prima dată frontiera franco-elvețiană în decembrie 2019.

Înainte de noua extindere, aceasta transporta aproximativ 11.000 de călători pe zi.

Proiectul urmărește îmbunătățirea transportului public în zona transfrontalieră și reducerea dependenței de mașinile personale. Noua extensie facilitează legăturile cu rețeaua locală de autobuze și cu centrul orașului Annemasse.

Autoritățile au prevăzut și amenajarea unui parcări de tip park-and-ride la noul capăt al liniei de tramvai, conform Consiliului Departamental Haute-Savoie.

În România, dezvoltarea transportului feroviar urban și metropolitan este avută în vedere și prin proiectul primei rețele de tram-tren din țară, de la Oradea, pentru care compania Stadler și-a exprimat interesul de a livra 14 vehicule.

Rodolfo Delgado a anunțat că instituția pe care o conduce a înregistrat puțin peste 10.500 de condamnări de la debutul măsurilor excepționale, menținute în ultimii patru ani. Prin urmare, marea majoritate a deținuților își așteaptă încă procesul, notează AFP. 

Procuratura a obținut 13 condamnări la închisoare pe viață pentru apartenența la organizații teroriste, omoruri și femicide, precum și 244 de achitări și 10 dosare clasate. 

Scăderea criminalității și acuzațiile de încălcare a drepturilor omului

Campania împotriva bandelor criminale, lansată de Nayib Bukele după preluarea puterii în 2019, a contribuit la reducerea criminalității la niveluri istorice scăzute în El Salvador. 

Cu toate acestea, măsurile adoptate de guvern au fost criticate de organizațiile neguvernamentale și de un grup de experți ai Organizației Națiunilor Unite, care au semnalat posibile încălcări grave ale drepturilor omului, inclusiv detenții arbitrare și decese în închisori.

Potrivit organizației umanitare Socorro Jurídico, o treime dintre cei arestați sub starea de urgență ar fi nevinovați. Președintele Nayib Bukele a recunoscut deja că administrația sa a eliberat aproximativ 8.000 de persoane reținute, fără a clarifica dacă acestea mai sunt puse sub acuzare, oficialii guvernamentali catalogând aceste cazuri drept o „marjă de eroare”. 

Săptămâna trecută, șeful statului a declarat că are în vedere un program de eliberare timpurie și condiționată pentru aproximativ 5.000 de presupuși colaboratori ocazionali ai bandelor. 

Noul Executiv a depus jurământul marți, 20 octombrie, după ce a primit votul de încredere al Parlamentului, cu 280 de voturi pentru și 58 împotrivă. Diplomatul independent Luca Niculescu, în vârstă de 55 de ani, a fost a patra propunere de premier formulată de președintele Nicușor Dan după prăbușirea fostei coaliții de guvernare. Deși votul de învestitură a fost confortabil, publicațiile internaționale subliniază că noul guvern nu dispune de o majoritate proprie stabilă.

Euronews: Criza s-a încheiat, dar liniștea ar putea fi de scurtă durată

În analiza situației politice din România, Euronews evidențiază caracterul provizoriu al înțelegerii care a permis instalarea noului guvern. Niculescu a obținut sprijinul social-democraților și al altor formațiuni parlamentare, însă acordul politic ar urma să asigure susținerea Executivului pentru numai șase luni.

Premierul Luca Niculescu si membrii Cabinetului sau depun juramantul de investitura in fața presedintelui Nicusor Dan, in cadrul unei ceremonii oficiale organizate la Palatul Cotroceni din Bucuresti, marti, 20 octombrie 2026. ALEXANDRU NECHEZ / MEDIAFAX FOTO

În acest interval, partidele trebuie să negocieze o formulă de colaborare pe termen mai lung. Experții citați de Euronews avertizează că tensiunile politice ar putea reapărea rapid. Publicația amintește că România traversează o perioadă prelungită de instabilitate, începută după anularea alegerilor prezidențiale din decembrie 2024 și agravată de căderea Guvernului Ilie Bolojan, în mai 2026.

Reuters: România riscă o retrogradare a ratingului de țară

Reuters pune accentul pe consecințele economice ale instabilității politice. Agenția internațională avertizează că noul guvern trebuie să pregătească și să obțină adoptarea unui buget pentru 2027 care să reducă deficitul. Dacă planul bugetar nu va trece de Parlament în decembrie, România riscă o nouă retrogradare a ratingului suveran, potrivit avertismentelor agențiilor de evaluare financiară.

Țara se află deja la limita inferioară a categoriei recomandate investițiilor, iar criza politică a afectat încrederea investitorilor. Reuters notează că Niculescu trebuie să reducă unul dintre cele mai mari deficite bugetare din Uniunea Europeană, într-o economie aflată în dificultate. Misiunea este complicată de presiunile pentru majorarea pensiilor, înghețate în ultimii doi ani, și de solicitările privind eliminarea unei taxe suplimentare aplicate cifrei de afaceri a companiilor.

Financial Times: Reformele rămân incerte, iar PSD poate decide viitorul guvernului

Financial Times descrie noul Executiv drept o soluție la impasul politic, dar atrage atenția asupra compromisurilor care au făcut posibilă învestirea. PSD deține majoritatea portofoliilor ministeriale, în timp ce unele domenii importante sunt conduse de independenți.

Alte partide proeuropene au refuzat să intre în guvern, preferând să ofere sprijin parlamentar condiționat. Potrivit publicației financiare britanice, această configurație ridică semne de întrebare asupra capacității Cabinetului de a adopta reforme economice dificile.

Social-democrații urmează să reevalueze sprijinul acordat premierului după șase luni, ceea ce limitează predictibilitatea politică a Executivului. Presa internațională semnalează și riscul ca prelungirea instabilității să favorizeze partidul AUR, în perspectiva alegerilor parlamentare din 2028.

Primele teste: investițiile, bugetul și acordul politic pentru următoarele șase luni

La prezentarea programului de guvernare, Luca Niculescu a promis un Executiv orientat spre atragerea fondurilor și investițiilor. „Un guvern care aduce fonduri și investiții în țară”, a declarat noul premier, potrivit Euronews. El le-a cerut parlamentarilor să ofere României posibilitatea de a avea un guvern cu puteri depline după lunile de criză.

Prima încercare majoră va fi adoptarea bugetului pentru 2027, în condițiile presiunilor pentru reducerea deficitului și ale angajamentelor politice asumate de partidele care susțin Cabinetul. În paralel, formațiunile parlamentare trebuie să negocieze un acord de susținere mai durabil, înainte de expirarea înțelegerii inițiale de șase luni.

MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României postdecembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.

2019 a fost un an cu trei evenimente momente importante pentru România, atât pe scena politică și religioasă, cât și în sport. Papa Francisc a venit pentru prima dată într-o vizită oficială în România, liderul PSD Liviu Dragnea a fost condamnat definitiv la închisoare cu executare în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman, iar Simona Halep câștiga pentru prima dată un turneu la Wimbledon.

Pentru MEDIAFAX, 2019 a însemnat relatări în timp real despre fiecare dintre aceste momente, de la pregătirea vizitei Papei Francisc și până la transmiterea, în regim de live text, a condamnării lui Liviu Dragnea și a finalei câștigate de Simona Halep. Într-un an în care viteza transmiterii informației era esențială, agenția a urmărit evenimentele și a oferit cele mai importante detalii publicului.

Papa Francisc vine pentru prima dată în România

Între 31 mai și 2 iunie 2019, Papa Francisc a efectuat prima sa vizită în România. A fost, în același timp, o vizită de stat, pastorală și ecumenică, desfășurată sub motto-ul „Să mergem împreună!”. Era prima vizită a unui papă în România după cea a Papei Ioan Paul al II-lea din 1999. 

MEDIAFAX a anunțat încă din luna ianuarie 2019, citând comunicatul Administrației Prezidențiale, că Papa Francisc urma să vină peste câteva luni.

MEDIAFAX a anunțat încă din ianuarie 2019, citând un comunicat al Administrației Prezidențiale, că Papa Francisc urma să viziteze România. În martie, agenția a publicat programul complet al vizitei, imediat după ce acesta a fost comunicat de Biserica Catolică, prezentând orașele în care urma să ajungă Suveranul Pontif și principalele momente ale vizitei.

„Biserica Catolică din România a anunţat, luni, programul Papei Francisc în vizita din România, care va avea loc în perioada 31 mai – 2 iunie 2019. În Bucureşti se estimează că pe străduţele de lângă „Sfântul Iosif” vor fi cel puţin 20.000 de pelerini, iar Suveranul Pontif va merge cu papa-mobilul”, a scris MEDIAFAX pe 25 martie 2019.

În zilele premergătoare vizitei, agenția a publicat și materiale informative pentru pelerinii care urmau să participe la evenimentele religioase, inclusiv despre regulile de acces la liturghia de la Blaj.

„Reguli stricte pentru pelerinii care vor participa la liturghia pe care Papa Francisc o va oficia, în 2 iunie, pe Câmpia Libertăţii din Blaj. Potrivit organizatorilor, accesul se va face doar pe baza invitaţiilor, după un control de securitate. Pelerinii vor putea avea la ei apă în pet-uri, scaun pliabil, umbrelă, un rucsac mic, sandwich-uri, iar pentru copiii sub 3 ani este permis accesul în cărucior”, a scris MEDIAFAX pe 30 mai 2019, cu o zi înainte de sosirea Papei în România.

Vizita a început pe 31 mai 2019, la București. Papa Francisc a fost întâmpinat pe Aeroportul „Henri Coandă” de președintele Klaus Iohannis și de soția acestuia, după care Suveranul Pontif s-a deplasat la Palatul Cotroceni. Acolo a avut întâlniri cu președintele, cu premierul de la acea vreme, Viorica Dăncilă, cu reprezentanții autorităților, ai societății civile și ai corpului diplomatic.

Papa Francisc soseste pentru o vizita de 3 zile in Romania, vineri 31 mai 2019, pe aeroportul Henri Coanda din Bucuresti. EDUARD VINATORU / MEDIAFAX FOTO

MEDIAFAX a transmis în regim live text sosirea Papei Francisc, întâlnirea cu oficialitățile de la aeroport și primul său discurs de la Palatul Cotroceni.

„Adresez salutul meu cordial şi mulţumirile mele domnului preşedinte şi doamnei premier pentru invitaţia de a vizita România. Îl salut pe membrii corpului diplomatic şi pe membri societăţii civile. Pe fratele meu Daniel ţin să îl salut cu iubire frăţească. (…) Îl salut cu drag pe episcopi, preoţii şi toţi membrii Bisericii Catolice. Sunt bucuros să mă găsesc în frumoasa dumneavoastră ţară, la 20 de ani de la vizita Papei Ioan Paul al II- lea şi când ţara dvs deţine preşedinţia Consiliului UE, la 30 de ani când ţara dvs s-a eliberat de la regimul comunist》, a declarat Papa Francisc, într-un discurs ţinut la Palatul Cotroceni”, a scris MEDIAFAX la acel moment.

Un moment important al primei zile a fost întâlnirea cu Patriarhul Daniel și cu Sinodul Permanent al Bisericii Ortodoxe Române. Papa Francisc a mers apoi la Catedrala Națională, unde s-a rugat alături de Patriarhul Daniel, un moment simbolic pentru relațiile dintre Biserica Romano-Catolică și Biserica Ortodoxă Română.

Papa Francisc si Patriarhul Daniel sosesc impreuna pentru a oficia o rugaciune comuna, la Catedrala Neamului din Bucuresti, in prima zi a vizitei suveranului pontif in Romania, vineri 31 mai 2019. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO

Și acest moment a fost transmis de MEDIAFAX în regim de live text. Agenția relata că Papa Francisc a transmis un mesaj de unitate și i-a îndemnat pe oameni să nu cedeze „seducţiei unei culturi a urii, a unei culturi a individualismului”.

La finalul primei zile a vizitei Papei în România, MEDIAFAX a publicat și un reportaj video cu principalele momente de peste zi.

A doua zi, 1 iunie, a fost dedicată în principal comunităților catolice din Moldova și Transilvania. Papa a mers la Șumuleu-Ciuc, unde a celebrat Sfânta Liturghie la sanctuarul marian, unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj catolic din România.

Pe 1 iunie, Papa Francisc a mers la Șumuleu-Ciuc, unde a celebrat Sfânta Liturghie la sanctuarul marian, unul dintre cele mai importante locuri de pelerinaj catolic din România. MEDIAFAX a urmărit vizita moment cu moment, în regim de live text.

„Papa Francisc a îndemnat zecile de mii de oameni care au venit la slujba susţinută la Şumuleu Ciuc să convieţuiască în pace şi să transforme resentimentele în ceva pozitiv.《Să parcurgem căile împăcării ca Maria》, a spus Suveranul Pontif”, nota MEDIAFAX. 

Papa Francisc, copleșit de primirea sa la Iași

Papa Francisc a ajuns apoi la Iași, unde s-a întâlnit cu tinerii și familiile în fața Palatului Culturii. MEDIAFAX a relatat și momentele emoționante de la Catedrala Catolică din Iași, unde Suveranul Pontif a salutat credincioșii, a binecuvântat copii bolnavi și a mers către oamenii aflați în zona delimitată pentru bolnavi și vârstnici.

„Momente emoţionante s-au desfăşurat în Catedrala Catolică din Iaşi, unde Papa Francisc salută cele peste 800 de persoane prezente în biserică. De asemenea, Suveranul Pontif a sărutat pe frunte şi a binecuvântat copiii bolnavi. Papa Francisc a dat jos lanţurile care delimitau zona în care stăteau bolnavii şi bătrânii şi, cu zâmbetul pe buze, a a dat mâna cu zeci de oameni. După ce a dat mâna cu credincioşii, a urmat un moment de rugăciune al Suveranului Pontif”, scria MEDIAFAX la momentul respectiv. 

In jur de 150.000 de pelerini l-au intampinat pe Papa Francisc la Iasi, in a doua zi a vizitei suveranului pontif in Romania, sambata 1 iunie 2019. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

Ultima zi a vizitei, 2 iunie, a avut o încărcătură istorică deosebită. La Blaj, Papa Francisc a celebrat Sfânta Liturghie și a beatificat șapte episcopi greco-catolici români martiri, persecutați și închiși în timpul regimului comunist.

Momentul a fost relatat pe larg, în regim de live text, de jurnaliștii MEDIAFAX, de la momentul sosirii Papei Francisc la Blaj, până la încheierea ceremoniei.

„Cei şapte episcopi greco-catolici români au fost beatficaţi de Papa Francisc în cadrul ceremoniei de pe Câmpia Libertăţii din Blaj. 《Să fie de acum înainte numiţi Fericiţi şi să li se poată celebra sărbătoarea în locurile şi după legile prevăzute de dreptul canonic, în fiecare an la 2 iunie》. (…) Suveranul Pontif a vorbit şi despre curajul celor şapte episcopi martiri, de a accepta cruzimi de tot felul în loc să renege Biserica”, informa MEDIAFAX.

La Blaj, Papa Francisc s-a întâlnit și cu membri ai comunității rome, transmițând un mesaj despre necesitatea depășirii discriminării și a diviziunilor.

Zeci de mii de pelerini s-au strans pe Campia Libertatii din Blaj, pentru a participa, in ultima zi a vizitei pe care Papa Francisc o face in Romania, la ceremonia de beatificare a sapte episcopi greco-catolici martiri, oficiata de catre insusi Suveranul Pontif, duminica 2 iunie 2019. LUCIAN DANCIU / MEDIAFAX FOTO

După plecarea din România, Papa Francisc a transmis un mesaj în limba română pe rețelele sociale, în care i-a încredințat pe români protecției Fecioarei Maria. Mesajul a fost redat și de MEDIAFAX.

„《Fecioara Maria să-şi întindă ocrotirea ei de mamă peste toţi cetăţenii României care, în decursul istoriei, şi-au pus întotdeauna încrederea în mijlocirea ei. Fecioarei Maria vă încredinţez pe voi toţi şi mă rog pentru ca ea să vă călăuzească pe calea credinţei. #ApostolicJourney》, a scris Suveranul Pontif, pe Twitter”, a scris agenția atunci.

Liviu Dragnea, condamnat definitiv și încarcerat

Cu doar câteva zile înainte de vizita Papei, România a trecut printr-unul dintre cele mai importante momente politice ale anului.

Pe 27 mai 2019, Înalta Curte de Casație și Justiție l-a condamnat definitiv pe Liviu Dragnea, la acea vreme președintele PSD și președintele Camerei Deputaților, la 3 ani și 6 luni de închisoare cu executare, în dosarul angajărilor fictive de la DGASPC Teleorman.

O persoana flutura o pereche de catuse in fata presedintelui PSD, Liviu Dragnea, care sustine o declaratie de presa, marti, 3 octombrie 2017, la sediul Inaltei Curti de Casatie si Justitie (ICCj) din Bucuresti, unde a sosit pentru a fi prezent la primul termen in dosarul in care este judecat pentru instigare la abuz in serviciu si instigare la fals intelectual, alaturi de fosta sa sotie si de fosti angajati ai DGASPC Teleorman, dupa ce procesul a fost reluat de la zero. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO

MEDIAFAX a transmis în regim de live text informațiile și reacțiile din ziua pronunțării sentinței și a prezentat pedepsele primite de persoanele implicate în dosar.

„Liderul PSD Liviu Dragnea a fost condamnat la închisoare de 3 ani şi 6 luni cu executare, în dosarul angajărilor fictive de la Direcţia de Protecţie a Copilului Teleorman. Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este definitivă. (…) În primă instanţă, Liviu Dragnea fusese condamnat la 3 ani şi 6 luni de închisoare cu executare, dar a atacat sentinţa”, a scris MEDIAFAX pe 27 mai 2019.

Condamnarea din 27 mai a venit după ce, în iunie 2018, aceeași instanță îl condamnase la aceeași pedeapsă. În 2019, ÎCCJ a menținut sentința, transformând-o în decizie definitivă. Unul dintre cei cinci judecători a formulat opinie separată, considerând că dosarul trebuia trimis spre rejudecare.

Imediat după pronunțarea sentinței, MEDIAFAX a centralizat și reacțiile politice. Mai mulți politicieni PSD și-au exprimat susținerea pentru Liviu Dragnea și au criticat decizia instanței.

„Deputatul PSD Liviu Pleşoianu a declarat, luni, pentru MEDIAFAX, după condamnarea lui Liviu Dragnea la ÎCCJ, că această sentinţă este 《absolut aberantă》, fiind un mesaj al instituţiilor de forţă. (…) Liderul PSD Sector 5, Daniel Florea, i-a transmis luni lui Liviu Dragnea, după ce a fost condamnat la închisoare de 3 ani şi 6 luni, 《să fie tare》, apreciind că niciun social-democrat 《nu ar trebui să se dezică de preşedintele alături de care obţinut cele mai bune rezultate din istoria partidului》”, a scris MEDIAFAX la acel moment. 

În același timp, politicieni din alte partide au salutat decizia instanței. Dan Barna declara, potrivit MEDIAFAX, că prin sentință „se încheie epoca Liviu Dragnea”.

„Prin decizia de astăzi a ICCJ se încheie epoca Liviu Dragnea, una din cele mai negre perioade politice din ultimii 30 de ani. România se însănătoşeste”, scria Dan Barna după sentința primită de Liviu Dragnea, după cum nota MEDIAFAX.

Dragnea a fost dus la Penitenciarul Rahova în aceeași zi. Și acest moment a fost urmărit de jurnaliștii MEDIAFAX în regim de live text.

„Maşina în care se află Liviu Dragnea, însoţit de doi poliţişti, a ajuns, la ora transmiterii ştirii, la Penitenciarul Rahova. Preşedintele PSD a fost huiduit de câteva zeci de protestatari, care l-au aşteptat la Penitenciarul Rahova”, a scris MEDAFAX la momentul respectiv, atașând inclusiv un videoclip cu momentul în care mașina ajunge.

Reprezentantii presei incearca sa surprinda momentul in care presedintele Partidului Social Democrat (PSD), Liviu Dragnea, paraseste domiciliul pentru a se prezenta la penitenciarul Rahova, luni 27 mai 2019, in Bucuresti. Fostul demnitar a primit o pedeapsa de 3 ani si 6 luni cu executare, in procesul dosarului angajarilor fictive la Protectia Copilului. ALEXANDU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

Momentul a fost reflectat și de presa internațională, iar MEDIAFAX a reunit într-un material reacțiile publicațiilor străine.

„Cel mai puternic om din România merge la închisoare pentru corupţie”, scria Bloomberg, notează MEDIAFAX.

Momentul a avut consecințe politice importante, întrucât Liviu Dragnea era atunci una dintre cele mai puternice figuri politice din România și conducea PSD. Condamnarea sa definitivă a venit imediat după alegerile europarlamentare din 26 mai 2019, în urma cărora PSD obținuse un rezultat mult mai slab decât la precedentele alegeri parlamentare.

După condamnare, Dragnea a pierdut conducerea politică a partidului, iar PSD a intrat într-o perioadă de schimbări interne.

Simona Halep câștigă Wimbledon pentru prima dată

Dacă politica a adus în 2019 unul dintre cele mai tensionate momente, sportul românesc a avut parte de o performanță istorică.  Pe 13 iulie 2019, Simona Halep a câștigat pentru prima dată turneul de la Wimbledon, unul dintre cele patru turnee de Grand Slam.

Calificându-se în finală, Simona Halep a întâlnit-o pe Serena Williams, fost lider mondial și una dintre cele mai importante jucătoare din istoria tenisului.

MEDIAFAX a urmărit parcursul Simonei Halep până în finală și a relatat reacțiile sportivei după calificarea în ultimul act.

„E o senzaţie uimitoare, mă simt foarte bine, dar sunt emoţionată. E unul dintre cele mai bune momente din viaţa mea. Vreau să mă bucur de tenis, sunt fericită că am ajuns în finală. N-a fost chiar atât de uşor pe cât o arată scorul”, a spus Halep la acel moment, potrivit MEDIAFAX. 

Simona Halep a prezentat trofeul castigat la turneul de tenis de la Wimbledon, al doilea de Grand Slam din cariera sa, in fata a peste 30.000 de suporteri, miercuri 17 iulie 2019, pe Arena Nationala din Bucuresti. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

Presa internațională a remarcat, la rândul său, calificarea româncei, iar MEDIAFAX a sintetizat reacțiile publicațiilor străine într-un material publicat pe 11 iulie.

„Presa internaţională a lăudat jocul româncei, după calificarea în ultimul act. (…) ESPN:《Halep se califică în finala de la Wimbledon pentru prima oară. Fostul lider mondial a învins-o pe Elina Svitolina, scor 6-1, 6-3, pe Central, iar acum se pregăteşte pentru finala de sâmbătă》”, a scris MEDIAFAX la momentul respectiv.

Două zile mai târziu, pe 13 iulie, MEDIAFAX a transmis în format live text întreaga finală. 

Românca a câștigat meciul într-o manieră categorică: 6-2, 6-2, în mai puțin de o oră.

„Simona Halep (7 WTA) a învins-o, sâmbătă, pe Serena Williams (10 WTA), scor 6-2, 6-2 şi a câştigat turneul de Mare Şlem de la Wimbledon. Finala feminină a durat doar 55 de minute. Simona Halep a început excelent ultimul act de la Wimbledon, câştigând primele patru game-uri ale jocului în doar 15 minute”, a scris MEDIAFAX imediat după încheierea partidei.

La scurt timp după victoria obținută, Halep declara că a fost cel mai bun meci al carierei sale.

„Niciodată nu am jucat un meci mai bun. A fost cel mai bun meci. Serena a fost mereu o inspiraţie, aşa că mulţumesc mult pentru asta. (…) Nu mă întrebaţi dacă am avut emoţii”, a scris MEDIAFAX  după performanța lui Halep la Wimbledon, redând prima ei reacție.

Victoria a reprezentat al doilea titlu de Grand Slam din cariera Simonei Halep, după cel de la Roland Garros din 2018. A fost însă primul său trofeu la Wimbledon și, totodată, prima victorie a unei românce în proba de simplu feminin la Wimbledon.

2019, un an relatat în timp real de MEDIAFAX

Vizita Papei Francisc, condamnarea definitivă a lui Liviu Dragnea și victoria Simonei Halep la Wimbledon au fost trei evenimente foarte diferite, dar fiecare a avut un puternic impact asupra României și asupra modului în care acestea au fost reflectate în spațiul public.

Pentru MEDIAFAX, 2019 a însemnat din nou viteză, informație transmisă în timp real, live text, declarații, reacții și materiale care au urmărit evenimentele de la primele informații până la deznodământul lor.

De la vizita istorică a unui papă în România, la condamnarea definitivă a unuia dintre cei mai puternici lideri politici ai momentului și până la triumful Simonei Halep pe iarba de la Wimbledon, jurnaliștii MEDIAFAX au fost acolo și au transmis informația către public.

MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo încă de la început, în mijlocul evenimentelor care au făcut prima pagină a ziarelor, au deschis jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.

35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.

Înseamnă 35 de ani în care MEDIAFAX a fost acolo.

În mijlocul evenimentelor. În mijlocul istoriei.

Potrivit The Guardian, suplimentarea resurselor militare a fost anunțată după o reuniune a Consiliului Nord-Atlantic, în cadrul căreia ambasadorii statelor membre au discutat despre securitatea Mării Negre.

Desfășurarea va include și personal pentru analiza criminalistică a explozibililor, în contextul atacurilor care au vizat nave comerciale ce transportau cereale și alte mărfuri agricole din porturile Ucrainei.

Decizia a fost luată după ce alte cinci nave au fost atacate. Armata rusă a declarat că a lovit trei nave de marfă în portul ucrainean Reni și alte două nave aflate în drum spre Odesa.

Atacurile au amplificat îngrijorările privind siguranța navigației comerciale în apropierea statelor NATO.

„Pe fondul creșterii accentuate a numărului de victime în rândul marinarilor civili, care a transformat rutele din Marea Neagră în cele mai periculoase din lume, NATO a anunțat că alianța militară defensivă va suplimenta mijloacele de supraveghere din regiune”, scriu jurnaliștii britanici.

Publicația mai scrie că România a înregistrat 35 de incursiuni neautorizate ale dronelor în acest an, față de nouă în 2025. Forțele armate române au doborât șase drone în 2026, comparativ cu niciuna în anul precedent.

Compania de asigurări maritime și de analiză a riscurilor Ambrey a declarat că nu se întrevede sfârșitul amenințărilor la adresa transportului maritim de mărfuri pe Marea Neagră, inclusiv a cerealelor și a petrolului, și că prețurile asigurărilor pentru traversarea acestor ape au crescut vertiginos.

Tomas Alexa, analist senior la Ambrey, a declarat săptămâna trecută că firma sa a constatat o creștere bruscă a ritmului atacurilor începând din luna iulie. Se estimează că forțele ruse sunt responsabile pentru 80% dintre acestea.

Declarațiile vin după ce Trump a folosit în repetate rânduri violențele din Franța pentru a critica imigrația și stânga politică din Statele Unite, înaintea alegerilor pentru Congresul american, programate pentru luna noiembrie, scrie AFP.

„Ei bine, nu o cunosc, nu am întâlnit-o, dar cred că a fost tratată foarte nedrept”, a declarat Trump în Biroul Oval, întrebat de un jurnalist AFP dacă o va susține pe Le Pen.

Trump a spus că i se pare că justiția a fost folosită ca armă politică împotriva lui Le Pen.

Marine Le Pen, în vârstă de 58 de ani, a fost condamnată de o instanță franceză în martie 2025 pentru fapte de corupție. Inițial, i s-a interzis să ocupe funcții publice timp de cinci ani, însă o instanță de apel i-a deschis anul acesta calea pentru a candida la alegerile prezidențiale din 2027, când se va încheia mandatul lui Emmanuel Macron.

„Mi se pare că ea conducea în sondaje. Dar după toate acestea (revolte – n.r.), este cu siguranță vocea conservatoare”, a declarat Trump.

Trump a continuat să promoveze poziția administrației sale cu privire la protestele din Franța, pe care Casa Albă le-a pus în mare parte pe seama imigrației masive.

„Nu a fost o revoltă minoră, nu a fost un simplu protest. A fost o adevărată revoluție, care continuă”, a declarat Trump.

Luni, în timpul unui miting electoral din statul Kansas, Trump a criticat dur situația din Franța, afirmând că țara este „cucerită, jefuită și incendiată de migranți, jihadiști și comuniști”.

Mesajul de alertă aeriană Ro-Alert a fost emis miercuri dimineața în jurul orei 3.30.

Acesta viza posibile incursiuni de drone.

Mesajul a vizat populația din nord-estul județului Tulcea.

„Păstrați-vă calmul! Adăpostiți-vă în beciuri sau adăposturi de protecție civilă, În lipsa unui adăpost rămâneți în interiorul casei, departe de geamuri și pereți exteriori”, se arată în mesaj.

Potrivit ISU Tulcea, nu au fost înregistrate apeluri la 112.

Mai multe mesaje de alertă aeriană au fost emise în județul Tulcea în ultimele luni în contextul războiului din Ucraina și al riscului ca drone să pătrundă în spațiul aerian al României.

Potrivit MApN, în 2026, au fost înregistrate 39 de atacuri în apropierea frontierei României. De asemenea, au fost 35 de pătrunderi neautorizate pe teritoriul țării, iar 6 drone au fost doborâte. În total, au fost găsite 44 de fragmente de drone și două mine marine.