MediaFax.ro

„Ultimul weekend Străzi deschise – București! Ne vedem pentru o ultimă plimbare pe Calea Victoriei”, a transmis PMB, printr-un mesaj publicat pe Facebook. 

Programul de sâmbătă

Activitățile de sâmbătă au început de la ora 11:00 cu două evenimente paralele, o sesiune practică de educație rutieră în Piața Revoluției și un tur ghidat dedicat tranziției capitalei de la epoca regală la cea comunistă. 

Turul intitulat „De la Bucureștiul regal la Bucureștiul comunist”, este susținut de profesorul și  ghidul Florin Cristescu. Traseul a pornit de la Muzeul Național de Istorie a României și se va încheia la Palatul Știrbei.

În același interval (11:00-13:00) Asociația Coaliția pentru Economia Digitală susține un eveniment de educație rutieră dedicat bucureștenilor care merg pe trotinete electrice, cu demonstrații practice și sesiuni de informare privind regulile de circulație. 

Între orele 14:00 și 18:00, în apropierea statuii lui Iuliu Maniu, publicul va putea participa la o activare cinematografică dedicată filmului „Delta Sălbatică”, organizată alături de reprezentanții August Film. 

Programul de sâmbătă se va încheia cu un moment muzical susținut de Damian Drăghici & Brothers, între orele 17:00 și 18:00, pe traseul Cercul Militar Național – Piața Amzei.

Duminică încep Spotlight Festival

Duminică, între orele 16:00 și 18:00, este programat turul ghidat „Orașul construit și orașul pierdut”, susținut de Alexandru Binescu, pe traseul Piața Națiunilor Unite – Piața Revoluției. 

Tot duminică, de la ora 19:00, va începe festivalul Spotlight. 

România are deja o alocare de aproximativ 16,7 miliarde de euro prin programul SAFE, reprezentând peste 10% din bugetul total de 150 de miliarde de euro.

Italia și Ungaria renunță la o parte din fondurile solicitate inițial

O parte importantă din suma care urmează să fie redistribuită provine din reducerea cererilor de finanțare ale Italiei și Ungariei.

Italia, care solicitase inițial peste 14 miliarde de euro, și-a redus necesarul de finanțare la aproximativ 8 miliarde de euro.

Această modificare ar lăsa disponibile în jur de 6 miliarde de euro, care vor putea fi oferite altor state membre.

În cazul Ungariei, reducerea este și mai importantă. De la o solicitare inițială de aproximativ 16 miliarde de euro, autoritățile de la Budapesta au decis să coboare suma la aproximativ 5,4 miliarde de euro.

Diferența reprezintă alte 10–11 miliarde de euro care ar putea fi redistribuite.

Împreună cu sumele rămase neutilizate din alte alocări, fondurile disponibile ar urma să ajungă la aproximativ 20–21 de miliarde de euro.

O nouă rundă de finanțare va fi lansată până la sfârșitul anului

Comisia Europeană intenționează să lanseze o nouă invitație pentru solicitarea fondurilor rămase disponibile, în cadrul actualului program SAFE.

„Ceea ce se va întâmpla în continuare, tot anul acesta, pentru că suntem obligați din punct de vedere legal să facem acest lucru anul acesta, este că vom publica o nouă invitație, pentru aproximativ 20 de miliarde de euro”, a declarat Thomas Regnier, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru apărare, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliști români la Bruxelles.

Prin această procedură, statele membre vor avea posibilitatea să solicite împrumuturi suplimentare pentru proiectele de apărare.

Nu este vorba despre lansarea unui nou instrument financiar, ci despre utilizarea fondurilor neaccesate din bugetul actualului program SAFE.

„Să punem mai întâi pe deplin în funcțiune SAFE 1. Așa gândim lucrurile”, a precizat purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, întrebat despre posibilitatea unui SAFE 2.

România ar putea solicita bani în plus

România se numără printre statele care ar putea beneficia de noua rundă de finanțare.

„Să vedem dacă România va solicita bani suplimentari”, a declarat Regnier.

O eventuală creștere a alocării pentru România nu este însă garantată. Autoritățile de la București trebuie să decidă dacă participă la noua procedură și să prezinte proiectele pentru care solicită finanțare.

Polonia și-a manifestat deja interesul pentru accesarea unor sume suplimentare, potrivit oficialului european.

Printre prioritățile avute în vedere la nivelul Uniunii Europene se numără consolidarea flancului estic și dezvoltarea sistemelor de drone și antidronă.

România a primit deja prima tranșă din SAFE

România a încasat la 26 august 2026 prima tranșă din alocarea SAFE, în valoare de aproximativ 2,5 miliarde de euro.

Suma reprezintă prefinanțarea de 15% din totalul împrumuturilor aprobate.

Fondurile SAFE sunt destinate în principal achizițiilor comune și dezvoltării capacităților de apărare, inclusiv echipamente militare, muniții, sisteme de apărare aeriană și investiții în industria europeană de profil.

Următoarele plăți vor fi condiționate de implementarea proiectelor incluse în planul de investiții în apărare.

„Acum acordăm prefinanțarea tuturor statelor membre, de 15%. Acestea au fost cele 2,5 miliarde de euro. Acum România începe implementarea proiectelor”, a explicat Thomas Regnier, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru domeniul apărării, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliști români.

Potrivit reprezentantului Comisiei, mecanismul de plată seamănă cu cel utilizat în cazul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în sensul că transferurile suplimentare vor fi legate de demonstrarea progreselor.

„De două ori pe an vom primi rapoarte de progres din partea României privind modul în care aceste proiecte sunt implementate la nivel național, pe teren”, a precizat oficialul european.

România beneficiază de una dintre cele mai mari alocări din cadrul programului SAFE, instrumentul financiar european în valoare totală de 150 de miliarde de euro, destinat consolidării capacităților de apărare ale statelor membre.

România a primit deja 2,5 miliarde de euro. Ce urmează

Prima tranșă, de aproximativ 2,5 miliarde de euro, a fost transferată României la 26 august 2026. Suma reprezintă prefinanțarea de 15% din alocarea totală aprobată de Uniunea Europeană.

Următoarele plăți vor fi condiționate de implementarea proiectelor incluse în planul de investiții în apărare.

„Acum acordăm prefinanțarea tuturor statelor membre, de 15%. Acestea au fost cele 2,5 miliarde de euro. Acum România începe implementarea proiectelor”, a explicat Thomas Regnier, purtător de cuvânt al Comisiei Europene pentru domeniul apărării, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliști români.

Potrivit reprezentantului Comisiei, mecanismul de plată seamănă cu cel utilizat în cazul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), în sensul că transferurile suplimentare vor fi legate de demonstrarea progreselor.

„De două ori pe an vom primi rapoarte de progres din partea României privind modul în care aceste proiecte sunt implementate la nivel național, pe teren”, a precizat oficialul european.

Prima evaluare, în prima jumătate a anului 2027

Autoritățile române vor putea solicita noi tranșe pe baza rapoartelor de progres.

„De fiecare dată când există progrese, fiecare raport poate fi asociat cu o cerere de plată. Atunci vom acorda bani suplimentari, astfel încât proiectele să poată continua”, a declarat purtătorul de cuvânt.

Primul raport este așteptat în prima jumătate a anului viitor, ceea ce ar putea deschide calea pentru o nouă plată în această perioadă, dacă proiectele avansează conform cerințelor.

Nu a fost anunțată o dată exactă pentru transferul următoarei tranșe și nici suma care ar putea fi virată României.

Termenul indicat de Comisia Europeană pentru finalizarea finanțării prin SAFE este anul 2030.

Ce proiecte a inclus România în programul SAFE. Aproape 12,5 miliarde de euro pentru apărare și securitate

România a inclus în programul SAFE un total de 35 de proiecte, cu o valoare cumulată de 16,68 miliarde de euro.

Din această sumă, aproximativ 12,48 miliarde de euro sunt destinate achizițiilor de echipamente militare, proiectelor de ordine publică și protecție civilă, în timp ce 4,2 miliarde de euro sunt rezervate infrastructurii rutiere cu utilizare civilă și militară.

Printre cele mai importante investiții se numără modernizarea Forțelor Terestre, dezvoltarea apărării antiaeriene, achiziția unor nave militare și creșterea capacităților industriei de apărare din România.

Unul dintre cele mai mari proiecte este achiziția a 298 de mașini de luptă ale infanteriei pe șenile și a unor variante derivate. Acordul-cadru încheiat cu Rheinmetall Automecanica are o valoare de aproximativ 3,337 miliarde de euro.

Producția finală a vehiculelor ar urma să fie realizată la Mediaș, iar o parte importantă a componentelor, inclusiv elemente de protecție balistică și sisteme de armament, ar urma să fie produse în România.

Un alt proiect important vizează achiziția a patru nave militare, două nave de patrulare maritimă și două nave de intervenție pentru scafandri, în cadrul unui contract de aproximativ 920 de milioane de euro. Proiectul prevede realizarea unor lucrări de construcție și echipare la un șantier naval din România.

Sisteme antidronă, rachete Mistral, radare și elicoptere

O parte importantă a investițiilor este destinată consolidării apărării aeriene a României, în contextul războiului din Ucraina și al incidentelor cu drone înregistrate pe flancul estic al NATO.

În cadrul SAFE, România a contractat 11 sisteme de apărare antiaeriană, inclusiv șapte sisteme SKYNEX, două sisteme SKYRANGER și două sisteme navale Millennium. Contractul pentru aceste sisteme are o valoare de aproximativ 982 de milioane de euro.

Separat, a fost încheiat un contract de aproximativ 450 de milioane de euro pentru muniție antiaeriană de calibrul 35 mm, inclusiv de tip AHEAD.

Programul include și achiziția a 231 de sisteme portabile de apărare antiaeriană Mistral, împreună cu 934 de rachete, pentru aproximativ 626 de milioane de euro.

În domeniul dronelor, a fost semnat un contract cu producătorul Quantum Systems pentru 34 de sisteme de drone militare și 15 kituri Scorpion, în valoare de 30,7 milioane de euro.

La 17 iulie, Ministerul Apărării a semnat, prin intermediul autorităților franceze, două noi ordine de achiziție: unul pentru 12 elicoptere Airbus H225M Caracal, în valoare de aproximativ 757 de milioane de euro, și altul pentru 12 radare Ground Master 200 MM/A, în valoare de aproximativ 247 de milioane de euro.

Livrările pentru aceste două proiecte sunt programate etapizat, până în anul 2030.

Patru miliarde de euro pentru autostrăzile A7 și A8

Programul SAFE nu finanțează exclusiv tehnică militară. Aproximativ un sfert din alocarea României, respectiv 4,2 miliarde de euro, este destinat infrastructurii de transport cu utilizare duală, civilă și militară.

Sunt vizate în special două investiții strategice din regiunea Moldovei.

Prima este continuarea Autostrăzii A7 pe direcția Pașcani – Suceava – Siret, pentru îmbunătățirea conexiunii rutiere către frontiera cu Ucraina.

A doua este dezvoltarea Autostrăzii A8 pe traseul Târgu Neamț – Iași – Ungheni, care ar urma să asigure o legătură rutieră rapidă cu Republica Moldova.

Aceste proiecte sunt importante atât pentru circulația civilă și transportul de mărfuri, cât și pentru mobilitatea militară, prin facilitarea deplasării echipamentelor și trupelor pe flancul estic.

Aproape un miliard de euro pentru Ministerul de Interne

Din programul SAFE beneficiază și Ministerul Afacerilor Interne, care a anunțat încheierea unor contracte și acorduri-cadru de aproximativ un miliard de euro.

Investițiile includ două avioane tactice multirol C-27J Spartan destinate inclusiv evacuărilor medicale, 12 elicoptere Airbus H145 și H160, echipamente pentru gestionarea situațiilor de urgență și dezvoltarea comunicațiilor critice.

Sunt prevăzute și achiziții de autospeciale, ambarcațiuni pentru intervenții și salvare, echipamente pentru gestionarea evenimentelor cu victime multiple și soluții de securitate cibernetică.

Astfel, programul SAFE finanțează nu doar modernizarea Armatei României, ci și capacitatea statului de a interveni în situații de criză, dezastre sau incidente majore.

 

Președintele Nicușor Dan a declarat că evenimentul depășește semnificația unei simple comemorări de partid, reprezentând un secol din „conștiința națională și conștiința democratică” a României, evidențiind rolul istoric al țărăniștilor în episoadele importante din istoria națională. 

„Acești 100 de ani înseamnă, de fapt, mult din conștiința națională și din conștiința democratică. A acestui popor. Pentru că Partidul Național Țărănesc a fost, înainte de toate, un promotor al unor valori. Promotor al moralității, promotor al responsabilității, promotor al loialității față de statul român și promotor al demnității în viața politică”, a declarat Nicușor Dan. 

Moștenirea istorică: De la 1918 la Marea Unire, la UE și NATO

Nicușor Dan a amintit contribuția formațiunii la Marea Unire de la 1918, activitatea din perioada interbelică, precum și rezistența membrilor PNȚ în fața opresiunii comuniste. 

„Istoria lui începe înainte de cei 100 de ani cu lupta pentru românii din Transilvania și a avut o contribuție importantă la unirea de la 1918. Am avut apoi perioada partidului după fuziune cu liderii săi, Maniu și Mihalache, cu reformele pe care au reușit să le impună în societate. Atașamentul față de valori s-a dovedit în perioada represiunii comuniste, când mii de membri ai partidului au fost arestați, prigoniți, deportați, dar și-au păstrat valorile”, a mai spus șeful statului. 

Nicușor Dan a vorbit și despre rolul Partidului Național Țărănesc în crearea unor repere în perioada postdecembristă, și despre rolul avut în crearea curentului euro-atlantic. 

„A urmat perioada postcomunistă în care, din nou, România a avut nevoie de reconstrucție și pentru reconstrucție a avut nevoie de repere. exact acele valori pe care le-au promovat într-o luptă aparent pierdută sunt cele care definesc aspirațiile societății noastre de azi,și sunt cele care au definit realizările societății noastre în tot acest interval, inclusiv orientarea fermă euroatlantică”, a spus președintele. 

Avertisment privind fragilitatea democrației

Nicușor Dan a avertizat că democrația nu trebuie considerată un câștig definitiv și a făcut o paralelă între valorile țărăniste și provocările cu care se confruntă România în prezent. 

„În primul rând, democrația și e important să o reafirmăm pentru că mulți dintre noi am crezut că odată obținută o să o avem pentru totdeauna și vedem că azi este pusă în discuție, mai mult decât atât, dacă întrebăm în sondaje de opinie românii, vedem că nu e atât de evident că toți cetățenii români își văd viitorul bazat pe o societate democratică”, a spus Nicușor Dan. 

Președintele a susținut că societatea are nevoie de responsabilitate politică ca antidot la populismul tot mai vizibil, precum și de repere creștine bazate pe respect și empatie, menite să combată manifestările de ură, păstrând în același timp caracterul laic al statului. 

„Astea sunt valorile pentru care niște oameni au luptat, s-au sacrificat, și pentru care avem responsabilitatea să luptăm în continuare”, a conchis Nicușor Dan. 

„Am o întrebare pentru liberalii din PNL. Subliniez, LIBERALII! Voi sunteți mândri?”, a scris Alexandru Rogobete într-o postare pe Facebook.

Acesta l-a acuzat pe Ilie Bolojan că a respins din nou posibilitatea unui dialog politic și că preferă să întrețină conflictele.

„Ieri, Ilie Bolojan a închis din nou ușile dialogului politic. Cu aceeași îndârjire, a preferat să eticheteze oameni, să împartă România în buni și răi și să transforme orice invitație la responsabilitate într-un nou motiv de conflict. Dar România nu mai are nevoie de conflicte. Are nevoie de soluții!”, a subliniat Rogobete.

Fostul ministru al Sănătății consideră că problemele economice și dificultățile din sănătate, educație și administrație sunt inclusiv rezultatul politicilor adoptate în ultimul an, care nu au produs efectele promise.

„Iar când o direcție se dovedește greșită, responsabilitatea unui om de stat este să o corecteze, nu să o apere din orgoliu”, a adăugat acesta.

Rogobete, apel către liberali: PNL este mai mult decât Ilie Bolojan

Alexandru Rogobete s-a adresat direct membrilor PNL, în special primarilor și consilierilor locali, pe care i-a îndemnat să susțină dialogul politic.

„Mă adresez liberalilor din PNL, primarilor, consilierilor locali, oamenilor care au construit proiecte și au dezvoltat comunități. Celor care știu că administrația înseamnă muncă, dialog, compromis responsabil și rezultate. PNL este mai mult decât Ilie Bolojan! Chiar credeți că România poate fi redresată prin refuzul permanent al dialogului? Că economia poate fi repornită prin certuri politice? Că spitalele pot fi finanțate și investițiile continuate cu un guvern care astăzi primește votul Parlamentului, iar mâine este blocat de aceeași majoritate?”, a afirmat Rogobete.

„PSD nu caută un paravan politic”

În același mesaj, Alexandru Rogobete a afirmat că PSD își dorește o majoritate parlamentară și guvernamentală stabilă și este pregătit să își asume responsabilitatea guvernării.

„PSD nu caută un paravan politic. PSD caută o majoritate parlamentară și guvernamentală stabilă, transparentă și asumată. Suntem pregătiți să ne asumăm guvernarea, bugetul, reformele și deciziile dificile. Dar România nu are nevoie de un guvern de vitrină, susținut de o majoritate de carton”, a scris Rogobete.

Acesta a insistat asupra necesității reluării dialogului între partide, chiar și în condițiile unor opinii diferite.

„Nu trebuie să avem aceleași opinii. Dar avem obligația să stăm la aceeași masă atunci când interesul țării o cere. România nu poate rămâne prizoniera orgoliului unui singur om”, a concluzionat Alexandru Rogobete.

„S-a decis să nu continuăm colaborarea cu selecționerul nostru”, a transmis Federația Turcă de Fotbal (TFF) pe platforma X, potrivit AFP.

Turcia a pierdut toate cele patru meciuri disputate în Liga Națiunilor, împotriva Franței, Belgiei și Italiei, aceasta din urmă învingând-o de două ori.

Montella a preluat naționala Turciei în septembrie 2023 și a obținut rezultate bune la începutul mandatului. Sub conducerea sa, Turcia a ajuns până în sferturile de finală ale Campionatului European din 2024, unde a fost învinsă de Țările de Jos, cu 2-1.

Cu toate că dispune de jucători valoroși, precum Hakan Çalhanoğlu de la Inter Milano, Arda Güler de la Real Madrid, și Kenan Yildiz de la Juventus, naționala Turciei a înregistrat rezultate tot mai slabe în ultimele luni.

Turcia a fost prima echipă eliminată de la Cupa Mondială din această vară.

Următoarele meciuri ale Turciei sunt programate în Liga Națiunilor, pe 12 noiembrie, pe teren propriu, împotriva Belgiei, și pe 15 noiembrie, în deplasare, împotriva Franței.

Montella, în vârstă de 52 de ani, a antrenat anterior echipele italiene Fiorentina, Sampdoria și AC Milan, precum și formația spaniolă Sevilla.

Stare de urgență pe coastă

Centrul Național pentru Uragane (NHC) a anunțat că Isaias a ajuns pe uscat vineri seara, în Florida. Înainte de impact, rafalele puternice au fost resimțite în zona orașului Pensacola, unde au fost raportate acoperișuri smulse de pe locuințe și clădiri comerciale, informează AFP.  

Florida și Alabama s-au numărat printre statele care au declarat stare de urgență și au dispus evacuări în zonele de risc. Guvernatorul Floridei, Ron DeSantis, a declarat că autoritățile tratează situația cu maximă seriozitate și se așteaptă la pagube considerabile în zona de coastă din nord-vestul statului.

Două treimi din producția de petrol, oprite temporar

Trecerea uraganului a generat un impact economic imediat asupra sectorului energetic. Aproximativ două treimi din producția de petrol și peste jumătate din cea de gaze a regiunii au fost oprite temporar. Măsura a scos temporar de pe piața mondială aproape 1,5 milioane de barili de petrol pe zi.

Companii precum Chevron și Shell și-au retras personalul de pe platformele marine. 

Efectul schimbărilor climatice

Meteorologii au informat că uraganul ar urma să slăbească după ce a ajuns pe uscat, dar au avertizat populația să nu subestimeze pericolele.

Isaias este primul uragan care atinge teritoriul continental al Statelor Unite în ultimii doi ani. Climatologii au transmis că că temperaturile record înregistrate la suprafața apei din Golful Mexic, alimentate de schimbările climatice, au oferit energia necesară pentru ca Isaias să se intensifice rapid într-un uragan major. 

Creșterea salariilor profesorilor se numără printre revendicările sindicatelor care au organizat recent proteste în Franța, alături de suplimentarea personalului și îmbunătățirea condițiilor de muncă, relatează Euronews.

Nemulțumirile acestora reflectă o problemă mai amplă la nivel european: creșterea atractivității financiare a profesiei de profesor. Potrivit OCDE, profesorii sunt, în general, plătiți mai puțin decât angajații cu un nivel similar de educație, iar experții avertizează că salariile nu sunt suficient de competitive pentru a atrage și a păstra personalul didactic.

Potrivit raportului OCDE Education at a Glance 2026, salariile profesorilor variază considerabil în Europa. În cele 28 de sisteme de învățământ analizate, salariile efective ale profesorilor din învățământul primar au variat, în 2025, de la 18.669 de euro în Turcia până la 74.086 de euro în Danemarca.

Salariile efective reprezintă veniturile medii anuale, înainte de impozitare, ale profesorilor cu vârste cuprinse între 25 și 64 de ani, care lucrează cu normă întreagă. Acestea includ toate veniturile obținute din activitatea profesională, precum salariul de bază, bonusurile de performanță, plățile suplimentare pentru concedii și alte indemnizații.

Țările europene cu cele mai mari salarii pentru profesori

Danemarca ocupă primul loc în clasament, cu un salariu mediu anual de 74.086 de euro. Este urmată de Islanda (73.752 de euro), Irlanda (69.747 de euro), Germania (69.453 de euro) și Austria (65.851 de euro).

Salarii de peste 50.000 de euro anual sunt înregistrate și în Norvegia (59.453 de euro), Finlanda (52.272 de euro), precum și în Belgia și în Regatul Unit.

Dintre marile economii europene, Germania oferă cele mai mari salarii profesorilor. În Franța, venitul mediu anual este de 41.968 de euro, în timp ce în Italia ajunge la 32.100 de euro.

Pentru Spania nu sunt disponibile date.

România, printre țările cu cele mai mici salarii

În șapte dintre țările analizate, profesorii câștigă, în medie, sub 25.000 de euro pe an.

Este vorba despre Cehia (24.457 de euro), Ungaria (23.181 de euro), Slovacia (22.936 de euro), România (20.805 euro), Letonia (20.516 euro), Grecia (18.746 de euro) și Turcia (18.669 de euro).

Astfel, România are al patrulea cel mai mic salariu mediu anual dintre cele 28 de sisteme de învățământ analizate.

Sorin Grindeanu a făcut apel la asumare din partea premierului interimar Ilie Bolojan, subliniind că  măsurile adoptate de Guvern au afectat grav societatea. 

„Domnule Bolojan, blocajul din economie și lipsurile cu care se confruntă românii nu dispar pentru că alegeți să le tratați cu ironie. Nemulțumirea oamenilor față de direcția în care merge țara nu este o invenție a PSD. Scumpirile apasă pe bugetele familiilor, salariile nu mai țin pasul cu prețurile, iar firmele resimt tot mai puternic panta descendentă economică în care ne aflăm. Nu puteți să vă prefaceți că nu vedeți consecințele politicilor pe care le-ați susținut!”, a transmis Grindeanu pe Facebook. 

PSD cere schimbarea direcției, alături de PNL

Liderul PSD a cerut din nou ca PNL să își asume guvernarea, notând că este nevoie de un efort susținut pentru a redresa țara, atât politic, cât și economic. 

„Schimbarea de direcție nu înseamnă promisiunea că toate problemele se vor rezolva peste noapte. Înseamnă să recunoașteți că măsurile adoptate nu au dat rezultatele așteptate și să existe voința politică de a le corecta, printr-un program de guvernare realist, dar care protejează banii românilor. Participarea PNL la guvernare nu este un favor făcut PSD, ci decizia corectă pentru România”, a mai notat Grindeanu. 

Refuzul categoric al lui Ilie Bolojan

Noul apel către liberali vine după ce Ilie Bolojan a refuzat, vineri, categoric să intre la guvernare alături PSD, invocând „lecțiile învățate” și fuga social-democraților de răspundere. 

„PSD a demonstrat că are nevoie de parteneri mai degrabă pentru a avea pe cine să arunce vina.  De ce au nevoie de PNL? De ce trag de PNL „să le strice” schimbarea de direcție și soluțiile miraculoase? Fără PNL nu ar mai exista un paravan, iar PSD nu ar mai avea pe cine să dea vina atunci când promisiunile care nu pot fi onorate se vor dovedi vorbe goale”, nota Ilie Bolojan. 

Obiectivul este ca negociatorii americani, ucraineni și europeni să ajungă în următoarele săptămâni la un acord asupra unei propuneri comune pentru încheierea războiului din Ucraina, care să fie apoi prezentată Rusiei, în încercarea de a obține progrese înainte de venirea iernii, a precizat sursa, sub protecția anonimatului, pentru Reuters.

Discuțiile au avut loc în aceeași zi în care președintele american Donald Trump a anunțat că Rusia a acceptat să furnizeze motorină pe piețele internaționale, în încercarea de a reduce prețurile carburanților. În același timp, administrația sa a ridicat sancțiunile impuse combustibililor rusești, care aveau scopul de a priva Moscova de veniturile folosite pentru finanțarea războiului.

Zelenski critică acordul dintre Trump și Rusia privind motorina

Acordul a fost criticat de parlamentari americani și de președintele ucrainean Volodimir Zelenski.

„Toți acești bani merg către războiul împotriva oamenilor, împotriva Ucrainei, împotriva noastră, a tuturor. Cred că echipa noastră este pur și simplu folosită ca o perdea de fum. Iar acest lucru cu siguranță nu este corect”, a declarat Zelenski.

Președintele rus Vladimir Putin a afirmat, după o convorbire telefonică cu Trump, că reluarea imediată a negocierilor de pace este puțin probabilă, invocând atacurile cu drone lansate de Ucraina asupra Moscovei.

La discuțiile de la Miami au participat emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner, delegații din Ucraina, precum și reprezentanți europeni și din NATO.

Garanțiile de securitate și aderarea Ucrainei la UE, pe agenda negocierilor

Potrivit sursei Reuters, negociatorii au abordat o listă amplă de subiecte, inclusiv un pachet de măsuri pentru Ucraina după încheierea războiului, care ar urma să includă garanții de securitate din partea Statelor Unite și a Europei.

De asemenea, au fost discutate un plan economic pentru Ucraina în perioada postbelică și o posibilă cale de aderare a țării la Uniunea Europeană, a precizat sursa.

În ceea ce privește problema sensibilă a teritoriilor, delegațiile au discutat „unele idei”, a declarat sursa, fără a oferi detalii suplimentare.

Sursa a mai precizat că delegațiile au discutat și despre o arhitectură de securitate între Europa și Rusia, care ar putea pune bazele unei perioade de pace în anii următori. Nu au fost oferite alte detalii.

MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României postdecembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.

Pentru MEDIAFAX, 2009 a fost anul în care agenția a început să se adreseze tot mai direct publicului larg, prin mediul online, într-o perioadă în care informația circula tot mai rapid, iar site-ul MEDIAFAX devenea un punct de acces direct la știrile zilei. În anul 2009, jurnaliștii agenției au relatat despre principalele evenimente politice din România, printre care vizita vicepreședintelui american de la acel moment, Joe Biden, dar și confruntarea dintre Traian Băsescu și Mircea Geoană în finala prezidențială.

Vizita lui Joe Biden la București

Joe Biden, pe atunci vicepreședinte al Statelor Unite în administrația Barack Obama, a venit în România în octombrie 2009, în cadrul unui turneu în Europa Centrală care a mai inclus Polonia și Cehia, la scurt timp după decizia administrației Obama de a modifica planurile americane privind sistemul de apărare antirachetă din Europa Centrală.

La București, Biden s-a întâlnit cu Traian Băsescu, Emil Boc, Mircea Geoană și Crin Antonescu. Discuțiile au vizat relația strategică româno-americană, NATO, securitatea energetică, situația din regiune și cooperarea militară.

Vizita a avut loc chiar în perioada campaniei pentru alegerile prezidențiale din România. Biden a remarcat că România se afla în plină campanie electorală și a transmis că, indiferent de rezultatul alegerilor, relația dintre cele două țări urma să rămână una solidă.

MEDIAFAX a relatat pe larg vizita vicepreședintelui american, iar informațiile au ajuns direct la public prin site-ul agenției. În zilele premergătoare sosirii lui Biden, măsurile de securitate au fost intensificate în Capitală. Surse guvernamentale declarau atunci pentru MEDIAFAX că printre măsurile adoptate se numărau interzicerea parcării autovehiculelor, amplasarea lunetiștilor pe clădirile din jur și chiar plantarea unor arbuști la intrare, astfel încât locul în care Biden urma să coboare din mașină să nu fie vizibil de la distanță.

Presedintele Traian Basescu il primeste pe vicepresedintele SUA, Joe Biden, aflat in vizita oficiala in Romania, la Palatul Cotroceni din Bucuresti, joi, 22 octombrie 2009. ADRIANA NEAGOE / MEDIAFAX FOTO

După întrevederea dintre cei doi la Cotroceni, MEDIAFAX relata că Traian Băsescu a spus că în cadrul discuțiilor „s-a reafirmat că securitatea în NATO este indivizibilă, oficialul american mulţumind, la rândul său, pentru faptul că România susţine nou plan privind scutul antirachetă”.

Cu ocazia vizitei sale la București, Joe Biden i-a lăudat și pe militarii români din teatrele de operațiuni.

„Militarii noştri servesc împreună în Afganistan, în Irak, în zona Balcanică de vest. Eu vreau să spun poporului român cât de recunoscători suntem noi, poporul american, preşedintele Obama şi cu mine, pentru efortul depus de militarii români. Militarii dumneavoastră sunt extraordinari, luptă necondiţionat”, a declarat Joe Biden, după cum a relatat MEDIAFAX atunci.

MEDIAFAX continua să fie menționat, în paralel, și în articolele din ziare. După vizita lui Joe Biden în România, autoritățile române și cele americane au convenit să lanseze o campanie de informare privind vizele de intrare în SUA, potrivit informațiilor obținute de MEDIAFAX la momentul respectiv.

„Autoritățile române și cele americane au convenit, joi, cu prilejul vizitei vicepreședintelui Joe Biden, să lanseze o campanie de informare privind vizele pentru SUA, în scopul reducerii ratei de refuz la cererile de viză depuse de către cetățenii români, au declarat agenției MEDIAFAX surse oficiale”, a scris Gazeta de Nord-Vest în numărul din 24 octombrie 2009.

Vizita lui Joe Biden la București a fost urmărită și de presa internațională. MEDIAFAX a reunit reacțiile externe într-un material publicat la 22 octombrie 2009.

„Vizita de o zi în Bucureşti a vicepreşedintelui american, ca parte a unui turneu în Europa de Est, a fost menită să arate că angajamentul Statelor Unite în regiune rămâne puternic, notează Associated Press”, a scris MEDIAFAX la acel moment.

Băsescu vs Geoană – confruntarea care a dominat finalul anului

În plan intern, alegerile prezidențiale au fost evenimentul politic central al anului. Primul tur al alegerilor a avut loc la 22 noiembrie 2009. Traian Băsescu, candidatul PDL, a intrat în turul al doilea, alături de candidatul din partea PSD, Mircea Geoană. Miza lui Băsescu era aceea de a obține un al doilea mandat la Cotroceni, după primul mandat început în 2004.

Traian Basescu tine un discurs dupa aflarea exit-poll-ului, in Bucuresti, duminica, 22 noiembrie 2009. Traian Basescu si Mircea Geoana se vor confrunta in turul al doilea al alegerilor prezidentiale, ei obtinand la votul de duminica 32,8 la suta si, respectiv 31,7 la suta, potrivit exit-poll-ului INSOMAR. ANDREI PUNGOVSCHI / MEDIAFAX FOTO

Campania pentru turul al doilea a devenit extrem de tensionată. Băsescu și Geoană s-au confruntat direct în ultima dezbatere televizată, din 3 decembrie 2009, cu atacuri reciproce și dispute privind economia, politica externă, educația și reforma statului.

Unul dintre cele mai discutate momente ale campaniei a fost însă legat de Sorin Ovidiu Vântu. În dezbaterea finală, Băsescu l-a acuzat pe Geoană că are legături cu omul de afaceri și că s-a întâlnit cu acesta după arestarea lui Nicolae Popa, fost director al Gelsor. În cele din urmă, Geoană a recunoscut că avusese o întâlnire cu Vântu.

Episodul a devenit una dintre imaginile definitorii ale campaniei din 2009. În relatarea ulterioară a campaniei, vizita lui Geoană la Vântu a ajuns să fie asociată cu una dintre cele mai controversate și intens mediatizate seri ale alegerilor.

Băsescu câștigă al doilea mandat prezidențial la limită

Turul al doilea s-a desfășurat pe 6 decembrie 2009, iar rezultatul a fost extrem de strâns.

Potrivit rezultatului oficial stabilit de Curtea Constituțională, au fost exprimate 10,48 milioane de voturi valabile. Diferența dintre cei doi a fost de aproximativ 70.000 de voturi în favoarea lui Băsescu. Curtea Constituțională a validat ulterior alegerea lui Băsescu pentru un al doilea mandat.

Rezultatul a fost contestat de PSD, care a reclamat existența unor fraude electorale. În acele zile, surse social-democrate declarau pentru MEDIAFAX că „liderii PSD au decis să continue contestarea alegerilor în toate modurile posibile, inclusiv la BEC şi CC (Curtea Constituțională – n.r.), urmând să fie adunate probele necesare pentru demonstrarea fraudelor”.

După anunțarea rezultatelor, care îl dădeau câștigător în cele din urmă pe Traian Băsescu, Mircea Geoană susținea că alegerile au fost fraudate şi că adevăratul câştigător este el.

„Mulţi români erau fericiţi în urmă cu două zile pentru că pentru prima dată în ultimii douăzeci de ani stânga şi dreapta românească găsiseră un acord de colaborare, aveam o majoritate clară, un prim-ministru desemnat şi un program de guvernare pentru a scoate ţara din criză şi în numai câteva ore o maşină infernală de cumpărare şi de fraudare a votului a schimbat voinţa suverană a poporului român. (…) Alegerile acestea au fost câştigate de mine şi de cei care au crezut şi cred în mine”, a spus Geoană la acel moment.

Candidatul Aliantei Politice PSD+PC la Presedintie, Mircea Geoana, face o declaratie de presa, dupa anuntarea rezultatelor exit-poll-urilor, la sediul de campanie al PSD, in primul tur al alegerilor prezidentiale si la referendumul privind reducerea numarului de parlamentari si schimbarea structurii bicamerale a legislativului, in Bucuresti, duminica, 22 noiembrie 2009. BOGDAN STAMATIN / MEDIAFAX FOTO

Curtea Constituțională a analizat cererile de anulare a alegerilor, însă acestea au fost respinse. După reexaminarea și renumărarea buletinelor de vot nule, Curtea a menținut rezultatul și a constatat alegerea lui Traian Băsescu.

În acest sens, anul 2009 s-a încheiat cu Traian Băsescu reales pentru un al doilea mandat, după una dintre cele mai strânse confruntări prezidențiale din istoria electorală a României.

Criza economică se adâncește

În paralel cu lupta politică, România resimțea puternic efectele crizei financiare mondiale izbucnite în 2008.

Dacă în anii anteriori economia crescuse rapid, în 2009 contracția economică a devenit severă. Potrivit evaluării FMI din vara lui 2009, PIB-ul real al României scăzuse cu 7,6% în prima jumătate a acelui an, mult peste contracția anticipată inițial. Consumul intern s-a redus puternic, creditarea bancară s-a contractat, iar încrederea în economie a scăzut.

La acel moment, criza a afectat și finanțele publice. Scăderea activității economice a dus la încasări bugetare mai mici, determinând autoritățile să reducă temporar cheltuielile pentru a ține sub control deficitul.

Pentru România, 2009 a fost un an în care criza economică, măsurile de austeritate și instabilitatea politică s-au suprapus. Guvernul Emil Boc, care fusese instalat la sfârșitul lui 2008, a trebuit să gestioneze efectele recesiunii și acordul internațional de finanțare încheiat de România cu FMI și instituțiile europene.

Pentru MEDIAFAX, 2009 a însemnat relatarea uneia dintre cele mai dense perioade din istoria recentă a României: de la vizita vicepreședintelui american Joe Biden și evoluțiile de securitate din regiune până la campania prezidențială, controversata confruntare Băsescu-Geoană, rezultatul strâns al alegerilor și efectele recesiunii asupra economiei românești.

Totodată, informația transmisă de agenție ajungea tot mai direct la publicul larg prin mediul online, consolidând rolul MEDIAFAX nu doar ca furnizor de știri pentru presa română, ci și ca sursă accesibilă cititorului.

MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo încă de la început, în mijlocul evenimentelor care au făcut prima pagină a ziarelor, au deschis jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.

35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.

Înseamnă 35 de ani în care MEDIAFAX a fost acolo.

În mijlocul evenimentelor. În mijlocul istoriei.

Ministrul a transmis că România susține un acord european privind MISP, pachetul legislativ destinat integrării și supravegherii piețelor de capital.

„MISP – pachetul european pentru integrarea și supravegherea piețelor de capital. Este unul dintre cele mai tehnice și complexe dosare de pe agenda europeană. România susține nevoia unui acord la nivel european asupra acestui pachet. Am subliniat însă că succesul integrării nu trebuie măsurat doar prin cât de mult centralizăm regulile, ci prin oportunitățile reale de finanțare pe care le creăm în toate statele membre”, se arată în mesajul publicat de Nazare pe Facebook.  

Puteri sporite de control pentru autoritățile din România

În cadrul negocierilor, România a susținut consolidarea competențelor autorităților naționale de supraveghere.

„România a susținut și a obținut elemente importante. Autoritățile române vor avea o capacitate mai puternică de a interveni atunci când firme de investiții care operează în România încalcă regulile, fără ca reacția să depindă exclusiv de autoritatea din statul de origine”, a spus ministrul. 

În plus, autoritățile române vor avea acces la informații despre tranzacțiile investitorilor din România, inclusiv atunci când acestea sunt realizate pe piețele altor state membre ale Uniunii Europene.

„Un alt câștig important este accesul autorităților române la informații despre tranzacțiile investitorilor din România, inclusiv atunci când acestea au loc pe piețe din alte state membre. Într-o piață financiară tot mai integrată, supravegherea nu poate rămâne în urma capitalului”, a continuat Nazare. 

Contribuții proporționale la bugetul ESMA

De asemenea, ministrul Finanțelor a cerut o formulă echitabilă de calcul pentru contribuțiile pe care autoritățile naționale le achită către Autoritatea Europeană pentru Valori Mobiliare și Piețe (ESMA). 

„Este firesc ca aceste contribuții să reflecte mai bine dimensiunea și activitatea reală a pieței financiare din fiecare stat, nu o formulă istorică fără legătură cu realitatea actuală a piețelor”, a mai spus ministrul român.

„Copleșit de iubirea voastră, v-o întorc înmiit! Mulțumesc. Vă iubesc. Sus inimile!”, este mesajul publicat pe pagina de Facebook a lui Călin Georgescu.

Postarea a fost publicată în noaptea de vineri spre sâmbătă.

Mesajul vine după mai multe zile în care susținătorii fostului candidat la alegerile prezidențiale au organizat manifestații în fața Arestului Central al Poliției Capitalei și a sediului DIICOT.

În această săptămână, Călin Georgescu a fost dus patru zile consecutiv la sediul DIICOT, pentru percheziții informatice.

Călin Georgescu a fost arestat preventiv pentru 30 de zile, pe 29 septembrie, în urma unei decizii definitive a Curții de Apel București. Instanța a admis contestația formulată de procurorii DIICOT împotriva deciziei Tribunalului București.

Fostul candidat la alegerile prezidențiale este cercetat într-un dosar în care este acuzat că ar fi participat la înșelarea unui om de afaceri cu aproximativ 1,1 milioane de euro. În același dosar a fost arestat preventiv și omul de afaceri Ionel Rusen.

Prima țintă aeriană a fost detectată la aproximativ 20 de kilometri nord de localitatea Periprava, în proximitatea frontierei cu România. 

În noaptea de 9 spre 10 octombrie, sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale a detectat o țintă aeriană care evolua în spațiul aerian ucrainean, la aproximativ 20 km nord de localitatea Periprava, în proximitatea frontierei cu România.
Două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aflate în serviciul de luptă Poliție Aeriană Întărită, au decolat de la Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu.
Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență cu privire la instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea, iar la ora 00.17 a fost transmis un mesaj RO-Alert.
Alerta aeriană a încetat la ora 00.40.
Ulterior, sistemul de supraveghere radar al Ministerului Apărării Naționale a detectat o nouă țintă aeriană care evolua în spațiul aerian ucrainean, în zona localității Chilia, la aproximativ 15 km est de Vâlcove.
La ora 02.18, a fost transmis un nou mesaj RO-Alert pentru populația din nordul județului Tulcea.
Alerta aeriană a încetat la ora 03.13.
Nu au fost detectate pătrunderi în spațiul aerian național.

— MApN (@MApNRomania) October 10, 2026

Ca reacție, două avioane de vânătoare F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole, aduse în România pentru a participa la misiunile de poliție aeriană au decolat imediat pentru monitorizarea zonei.  

În urma acestei situații, Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), iar la ora 00:17 a fost transmis un mesaj RO-Alert pentru locuitorii din nordul județului Tulcea. 

Alerta aeriană a încetat la ora 00:40.

Ulterior, radarele MApN au detectat o nouă țintă aeriană în spațiul aerian ucrainean, în zona localității Chilia, la aproximativ 15 kilometri est de Vâlcove.

Un al doilea mesaj RO-Alert a fost transmis la ora 02:18, starea de alertă fiind menținută până la ora 03:13. 

„Nu au fost detectate pătrunderi în spațiul aerian național”, au mai transmis autoritățile. 

Heleana Tiburca, o creatoare de conținut din SUA care a trăit ani la rând între Statele Unite și România, a publicat pe Instagram o listă cu regulile nescrise ale românilor.

Prima dintre ele nu se negociază: pantofii se scot la ușă, chiar dacă gazda îți spune să rămâi încălțat.

Nu stai între două geamuri deschise, de frica curentului, iar în casă umbli doar în papuci, ca să nu răcești.

În vizită nu mergi cu mâna goală și nu refuzi mâncarea, nici a doua porție.

La nuntă, darul acoperă propriul meniu, apoi încă o dată pe atât.

Florile se dau doar în număr impar, iar pentru bârfele din cartier, sfatul americancei e să întrebi bătrânele de pe bancă.

Toate regulile nescrise de pe lista americancei în articolul complet de pe Mediafax Italia:

„Pare un cadou de ziua lui Putin. Arată absolut îngrozitor”, a declarat Zelenski într-un interviu acordat vineri publicației Axios.

Anunțul lui Trump, făcut după o convorbire telefonică cu Putin, a luat prin surprindere Ucraina și mai multe guverne europene.

Acordul a fost anunțat în timp ce emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner se întâlneau la Miami cu negociatorii ucraineni și cu diplomați din Germania, Franța, Regatul Unit, Uniunea Europeană și NATO, pentru a discuta noi propuneri privind încheierea războiului.

Zelenski: Nu este cinstit

Zelenski a explicat că partea americană nu a menționat în timpul discuțiilor posibilitatea unui acord cu Rusia privind motorina.

„Nu este cinstit, chiar nu este, pentru că am încercat să construim relațiile noastre în cel mai bun mod posibil”, a declarat președintele ucrainean.

„Se pare că au profitat de această ocazie pentru a se întâlni cu noi, pe de o parte, iar pe de altă parte, l-au sunat pe Putin și au negociat acest acord”, a adăugat el.

Zelenski a precizat că ar fi susținut relaxarea sancțiunilor asupra sectorului energetic rusesc dacă aceasta ar fi făcut parte dintr-un acord privind oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice din Ucraina și Rusia pe timpul iernii.

„Dacă prețul este un armistițiu în domeniul energetic, atunci această negociere este bună”, a spus el.

„Ce a obținut Trump? Că va avea mai multă motorină? Pentru cine? Mai multă motorină rusească pentru americani? Asta arată slăbiciunea lumii”, a continuat Zelenski.

Președintele ucrainean a comparat situația cu summitul dintre Trump și Putin desfășurat anul trecut în Alaska.

În ciuda criticilor, Zelenski a subliniat că Ucraina are în continuare nevoie de sprijinul Statelor Unite pentru încheierea războiului.

„Nu este simplu. Avem nevoie de americani. Avem nevoie ca americanii să încerce să oprească acest război”, a declarat el.

Totuși, liderul ucrainean consideră că acordul privind motorina nu va contribui la negocierile de pace.

„Această decizie nu ne va ajuta în niciun fel. Dar ceea ce este rău, cred eu, este că această decizie nu îi va ajuta nici pe americani”, a spus Zelenski.

Zacharia o va înlocui pe Karoline Leavitt, care a părăsit funcția la sfârșitul lunii august, și va fi a șasea persoană care ocupă acest post în cele două mandate prezidențiale ale lui Trump.

Trump a făcut anunțul vineri, într-un mesaj publicat pe platforma sa, Truth Social, în care a lăudat loialitatea lui Zacharia și sprijinul său pentru mișcarea politică MAGA („Make America Great Again”).

Președintele a descris-o drept „loială” și „o susținătoare și membră devotată a MAGA”, cu un istoric fără pată de susținere a sa.

„Sunt convins că Katie va obține rezultate importante pentru țara noastră în calitate de următoare purtătoare de cuvânt a Casei Albe”, a scris Trump pe Truth Social.

El a adăugat că Zacharia se bucură de respectul presei, al americanilor și al administrației sale și că va colabora foarte bine cu aceștia și nu a uitat să menționeze implicarea acesteia în campaniile sale electorale, în special în statele considerate decisive pentru rezultatul alegerilor.

Cine este Katie Zacharia

Katie Zacharia lucrează în prezent ca responsabilă de comunicare pentru Trump Media & Technology Group, compania care deține platforma Truth Social.

Ea este avocată și comentatoare politică, cunoscută pentru aparițiile sale în emisiuni ale unor posturi precum Fox News și Newsmax, unde a susținut în repetate rânduri pozițiile administrației Trump.

Zacharia a lucrat și în cadrul Departamentului pentru Securitate Internă al SUA (DHS), unde a ocupat o funcție de comunicare și a fost purtătoare de cuvânt.

Are un stagiu la Comitetul Național Republican

Activitatea sa în instituție a fost însă de scurtă durată: ea a părăsit postul în primăvara anului 2026, după aproximativ șase săptămâni.

Înainte de a ajunge în echipa de comunicare a companiei lui Trump, Zacharia a fost implicată în politica republicană și a lucrat în organizații conservatoare.

Ea a efectuat inclusiv un stagiu la Comitetul Național Republican în 2006, în timpul administrației George W. Bush.

Numirea sa o aduce în centrul comunicării administrației americane, într-un moment în care Casa Albă se confruntă cu dispute privind politica externă, imigrația și relația cu presa.

Karoline Leavitt a părăsit funcția în august

Katie Zacharia o va înlocui pe Karoline Leavitt, care a renunțat la funcția de purtătoare de cuvânt la sfârșitul lunii august, după nașterea celui de-al doilea copil. Postul a rămas vacant de atunci.

Leavitt, una dintre cele mai vizibile susținătoare ale lui Trump în spațiul public, ar urma să colaboreze cu Fox News, potrivit relatărilor din presa americană.

În timpul mandatului său, ea a susținut frecvent politicile președintelui și a avut confruntări cu jurnaliștii în briefingurile de la Casa Albă. Zacharia vine, la rândul său, din zona comentariului politic conservator și a comunicării în sprijinul administrației.

„Statele Unite ale Americii, reprezentate de mine în calitate de președinte, ar fi trebuit să primească Premiul Nobel pentru Pace, dar nu l-au primit. Este o pată de neșters asupra Norvegiei și asupra celor care au luat această decizie rușinoasă și jenantă”, a spus Trump.

Liderul de la Casa Albă a continuat atacurile la adresa comitetului Nobel, pe care l-a acuzat că a discreditat definitiv premiul printr-o decizie luată de persoane pe care le-a descris drept „ideologi radicali”, ostili democrației și civilizației, notează The Guardian.

„Nu vom uita, Norvegia, că nu ne-ați acordat acest premiu”, a afirmat Trump.

Trump susține că va încheia rapid războaiele din Iran și Ucraina

În timpul discursului, președintele american a enumerat mai multe conflicte despre care susține că le-a soluționat sau că a contribuit la încheierea lor. Unele dintre disputele menționate nu au fost războaie propriu-zise, iar altele nu sunt încă rezolvate.

Trump a afirmat că urmează să pună capăt rapid conflictelor din Iran și dintre Rusia și Ucraina.

„Iranul va fi rezolvat foarte repede, într-un fel sau altul: fie ne dau tot ce vrem, fie nu vor mai exista”, a spus președintele american, fără să ofere detalii despre ce ar presupune concret aceste condiții.

El a mai spus că a împiedicat Iranul să obțină o armă nucleară și că a salvat mai multe vieți decât oricine în istorie.

Afirmațiile sale privind programul nuclear iranian trebuie privite în contextul evaluărilor serviciilor de informații americane.

Un raport neclasificat din 2025 al comunității de informații a SUA arăta că Iranul își suspendase în 2003 programul de dezvoltare a armelor nucleare.

Cine a primit Premiul Nobel pentru Pace în 2026

Premiul Nobel pentru Pace din 2026 a fost acordat juristei sud-africane Navi Pillay, fost Înalt Comisar al ONU pentru Drepturile Omului, pentru contribuția sa la promovarea păcii și a dreptului internațional.

Comitetul Nobel a evidențiat activitatea sa îndelungată în domeniul drepturilor omului și al tragerii la răspundere pentru crime de război, crime împotriva umanității și genocid.

Pillay a condus comisia de anchetă a ONU care a concluzionat că Israelul a comis genocid în Gaza, o concluzie contestată de Israel.

Pillay – „o anonimă”

Trump a minimalizat meritele laureatei și a descris-o drept o persoană despre care, susține el, puțini oameni au auzit.

El a criticat și faptul că premiul a fost acordat unei persoane pe care a caracterizat-o drept liberală și apropiată de ONU.

Alegerea laureatei a fost anunțată vineri, 9 octombrie, de Comitetul Nobel norvegian.

Kamala Harris nu a anunțat dacă va încerca să obțină din nou nominalizarea Partidului Democrat, după ce a pierdut alegerile prezidențiale din 2024 în fața republicanului Donald Trump.

În ultimele luni, însă, fosta vicepreședintă a făcut mai mulți pași care ar putea pregăti terenul pentru o nouă campanie electorală.

Kamala Harris nu a decis dacă va candida în 2028

La un eveniment organizat de NAACP în Michigan, luna trecută, Harris a declarat că nu a luat încă o decizie privind o eventuală candidatură.

Ea a subliniat însă că alegerile parlamentare din noiembrie 2026 sunt esențiale pentru viitorul politic al democraților.

„Nu am decis dacă voi candida din nou”, a afirmat fosta vicepreședintă, potrivit relatării The Wall Street Journal.

Între timp, își consolidează echipa de consilieri

Harris a adăugat că rezultatul alegerilor din 2028 va depinde de ceea ce se întâmplă în 2026.

Între timp, ea a participat la întâlniri private cu donatori importanți, și-a consolidat echipa de consilieri și a mers în state-cheie pentru a sprijini candidații democrați înaintea alegerilor intermediare din noiembrie.

Potrivit publicației americane, Harris a participat și la mai multe evenimente de strângere de fonduri în California.

De asemenea, urmează să facă deplasări în Nevada și Georgia, unde va susține candidați democrați.

O nouă candidatură e privită cu scepticism de unii democrați

Rezervele atribuite lui Doug Emhoff apar într-un moment în care o parte dintre donatorii și reprezentanții Partidului Democrat își exprimă îndoielile cu privire la o nouă candidatură a fostei vicepreședinte.

Unii dintre aceștia consideră că Harris ar avea de înfruntat obstacole importante într-o nouă campanie și că partidul ar trebui să ia în calcul un candidat diferit pentru alegerile din 2028.

În același timp, mai multe personalități democrate își conturează propriile perspective prezidențiale.

Guvernatorul Californiei, Gavin Newsom, un posibil candidat, a declarat că nu ar intra în cursă dacă Harris ar decide să candideze, potrivit The Wall Street Journal.

Harris păstrează însă sprijinul unor segmente importante ale electoratului democrat, în special în rândul femeilor de culoare, și continuă să fie implicată în campaniile partidului.

Un purtător de cuvânt al fostei vicepreședinte a refuzat să comenteze informațiile despre poziția soțului său.

Presiunea campaniei din 2024 și viața personală

În memoriile sale, intitulate 107 Days, Kamala Harris a descris presiunea pe care campania prezidențială din 2024 a exercitat-o asupra vieții personale și asupra căsniciei sale, inclusiv în contextul atacurilor politice și al criticilor publice.

Doug Emhoff, avocat de profesie, și-a reluat activitatea juridică în Los Angeles după încheierea mandatului soției sale la Casa Albă. Cei doi au cumpărat și o locuință în Malibu.

Harris a fost candidata Partidului Democrat la alegerile prezidențiale din 2024, după retragerea lui Joe Biden din cursă. Ea a pierdut scrutinul în fața lui Donald Trump.

Medvedev a sugerat, de asemenea, că Moscova ar putea reține mai mulți cetățeni europeni și americani pentru a-i folosi în schimburi cu ruși deținuți în străinătate, potrivit Kyiv Post.

Declarațiile au fost publicate vineri, 9 octombrie, pe Telegram și pe platforma rusă MAX, după reținerea în Muntenegru a lui Mihail Zvincuk, fondatorul canalului pro-război Rybar de pe Telegram, a soției sale și a altor trei persoane.

Medvedev a susținut că în Europa a fost declanșată o campanie împotriva cetățenilor ruși. „Practic, a fost declarată o vânătoare asupra tuturor rușilor – subliniez, tuturor”, a scris acesta.

Medvedev spune că nici invitațiile, nici vizele nu oferă protecție

Medvedev a calificat drept o greșeală călătoriile rușilor în țările europene, chiar și atunci când au motive întemeiate sau obiective importante.

Potrivit lui Medvedev, vizele, invitațiile și alte garanții nu oferă protecție împotriva unei eventuale arestări.

El a susținut, fără a prezenta dovezi în declarațiile citate, că rușii ar putea deveni ținte în special dacă vorbesc despre ceea ce consideră a fi adevărul în legătură cu statele occidentale, Uniunea Europeană și conducerea Ucrainei, pe care a descris-o în termeni denigratori.

Medvedev sugerează reținerea unor cetățeni occidentali

Oficialul rus a mers mai departe și a propus extinderea grupului de persoane deținute de Rusia care ar putea fi folosite în schimburi pentru eliberarea cetățenilor ruși aflați în închisori în străinătate.

„Este foarte posibil să fie nevoie să completăm lista persoanelor disponibile pentru schimb cu europeni și americani”, a scris Medvedev, folosind un limbaj jignitor la adresa acestora.

El a susținut că aceasta ar fi singura modalitate de a obține eliberarea rușilor deținuți în alte țări.

Rusia a participat în trecut la schimburi de prizonieri cu state occidentale

În august 2024, un astfel de acord a dus la eliberarea jurnalistului Evan Gershkovich, de la The Wall Street Journal, și a fostului pușcaș marin american Paul Whelan, alături de mai mulți opozanți ruși.

Schimburile de acest tip au alimentat dezbaterile privind riscul ca folosirea cetățenilor străini în negocieri să încurajeze noi detenții motivate politic.

Declarațiile lui Medvedev au venit după reținerea lui Mihail Zvincuk și a altor patru persoane în Muntenegru.