MediaFax.ro

„Ministerul Sportului, Tineretului și Vieții Comunitare a luat cunoștință de o încălcare a securității datelor provenită de la unul dintre sistemele sale informatice”, a anunțat departamentul guvernamental într-un comunicat vineri, citat de Le Figaro.

Potrivit ministerului, „3,5 milioane de persoane” sunt afectate și „se lucrează pentru a le oferi recomandări și îndrumări de securitate”.

Săptămâna trecută, Ministerul de Interne a fost ținta unui atac cibernetic . Un suspect în vârstă de 22 de ani  a fost arestat la Limoges  de Brigada de Cercetare și Intervenție (BRI) miercuri. „Imediat ce incidentul a fost detectat, echipele tehnice specializate ale ministerului au fost mobilizate pentru a verifica natura și amploarea datelor implicate și pentru a implementa măsuri de securitate adecvate pentru a opri orice scurgeri de date”, a declarat Ministerul Sportului.

Într-un interviu pentru NBC News, liderul de la Casa Albă a vorbit despre ofensiva sa împotriva Venezuelei, despre planul său privind sistemul de sănătate, dar și perspectivele sale pentru alegerile de la jumătatea mandatului.

„Nu exclud această posibilitate, nu”, a declarat Trump, întrebat dacă exclude varianta unui război cu Venezuela.

Afirmația lui Trump vine în contextul în care tensiunile dintre SUA și Venezuela sunt în continuă creștere. Marți, Trump a ordonat „blocarea” petrolierelor sancționate care vin și pleacă din Venezuela, crescând presiunea asupra președintelui țării, Nicolás Maduro. Recent, Washingtonul a confiscat și un petrolier capturat în apropierea Venezuelei.

Totodată, Washingtonul a lansat mai multe atacuri asupra navelor din Venezuela, Campania administrației a dus deja la 28 de atacuri asupra navelor, fiind ucise peste 100 de persoane.

În interviul acordat NBC News, Trump a spus că nu discută dacă exclude posibilitatea ca astfel de acțiuni să ducă la război.

În plus, Trump nu a precizat, în cadrul interviului pentru sursa citată, dacă înlăturarea lui Maduro era obiectivul său final.

„El știe exact ce vreau. El știe mai bine decât oricine”, a răspuns Trump.

Joi, Trump a afirmat că nu are nevoie de autorizația Congresului SUA pentru a lansa potențiale atacuri împotriva Venezuelei.

„Nu m-ar deranja să le spun… Nu sunt obligat”, a afirmat președintele SUA când un reporter l-a întrebat dacă intenționează să solicite aprobarea Congresului pentru a lansa atacuri terestre în Venezuela.

Actul normativ creează cadrul legal pentru stabilirea unor zone-pilot în care nu se va mai folosi ciocanul de marcat. Se vor utiliza alte echipamente moderne și mai eficiente.

„Aceste dispozitive de marcat sunt moderne, sunt mai sigure. Sunt utilizate deja în majoritatea statelor europene. Și, foarte important: vor fi mijloace ce ne vor ajuta în lupta împotriva tăierilor ilegale. Nu se va mai întâmpla ca acum, în unele cazuri, în care se falsifică ciocanul de marcat și sunt tăiați arbori fără a avea acest drept”, a spus ministra Diana Buzoianu.

Zone-pilot cu supraveghere video

Vor fi zone-pilot unde se vor folosi aceste echipamente. Va exista supraveghere video, control 24/24h. „Vom folosi metode moderne pentru a administra pădurile. Astfel, tăierile ilegale pot fi oprite, iar birocrația silvică va fi redusă”, declară Buzoianu.

Dispozitivele speciale de marcat sunt instrumente cu regim special. Se folosesc de personalul silvic pentru marcarea arborilor destinați recoltării. Sunt folosite și pentru marcarea cioatelor arborilor tăiați ilegal.

Cum se stabilesc zonele-pilot

Ocoalele silvice care doresc să testeze diferite variante de marcare vor putea veni cu propuneri concrete. O prevedere importantă este că ieșirile auto ale acestor suprafețe trebuie securizate. Trebuie să fie supravegheate video.

Documentația pregătită de ocoalele silvice se depune la gărzile forestiere. Aceștia o vor aproba.

Memoriul tehnic conține: delimitarea clară a zonei-pilot, lista unităților amenajistice cu specificarea proprietarului, coordonatele geografice ale punctelor de ieșire auto, dovada monitorizării video permanente cu termen de stocare de minim 3 luni.

Vor exista suprafețe de pădure în țară în care nu se va mai căuta amprenta ciocanului de marcat. Acest lucru împovărează sistemul silvic din România.

Alte prevederi

În pădurile productive se vor identifica arborii de viitor. În jurul acestora va fi gospodărită pădurea pentru următoarele decenii.

Va exista un element de securitate în plus la fișetele în care se păstrează ciocanele de marcat. Se simplifică utilizarea ciocanelor de marcat pentru Garda Forestieră. Se reduce astfel birocrația.

Sistemul actual presupune utilizarea unui ciocan care ștanțează un indicativ pe arbori. Amprenta este greu de descifrat. Poate fi foarte ușor de imitat prin ciocane falsificate.

Identificarea exactă a fiecărui arbore marcat va reduce fenomenul tăierilor ilegale. Va sprijini organele de anchetă în cazul producerii unor prejudicii fondului forestier.

Populația și firmele moldovene au reușit să depășească criza declanșată de atacurile din zilele de la începutul lunii asupra sistemului energetic al Ucrainei cu ajutorul României, potrivit conducerii Ministerului Energiei al Republicii Moldova

Informațiile concrete și concise au fost trimis la solicitarea Mediafax privind evoluțiile recente din sectorul electroenergetic al Republicii Moldova, urmare a atacurilor militare asupra infrastructurii energetice din Ucraina, care au vizat obiective de infrastructură critică de producere și transport ale energiei electrice, în limita competențelor funcționale.

Solicitarea a venit Moldelectrica, operatorul sistemului de transport al energiei electrice din Republica Moldova, anunțase pe 6 decembrie că a solicitat României ajutor de avarie pentru câteva ore în contextul în care un grup energetic important a fost deconectat în urma atacurilor asupra sistemului energetic al Ucrainei, iar liniile de interconexiune era încărcate aproape de limită.

Ce permite legea

La întrebările jurnaliștilor, autoritățile de la București au detaliat la acea dată procedura, dar fără să dea detalii privind cantitățile de energie care au trecut granița.

Potrivit Ministerului român al Energiei, prin art. 25^1 din Ordonanţa de urgenţă nr. 19/2025 privind modificarea şi completarea unor acte normative, pe timpul crizelor energetice, România a instituit măsura de sprijin adresată Republicii Moldova în contextul crizelor succesive care au afectat-o pe fondul războiului din Ucraina, introdusă inițial de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 119/2022 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 27/2022 privind măsurile aplicabile clienţilor finali din piaţa de energie electrică şi gaze naturale în perioada 1 aprilie 2022-31 martie 2023.

În forma actuală, conținutul art. 25^1 este următorul: „în cazurile în care Republica Moldova nu poate să îşi asigure consumul naţional de energie electrică prin producţie proprie, producătorii de energie electrică au obligaţia să încheie contracte bilaterale, în limita cantităţilor disponibile, cu traderi/furnizori de energie electrică desemnaţi de către Guvernul Republicii Moldova în acest sens, la preţul de referinţă prevăzut în anexa nr. 6 la prezenta ordonanţă de urgenţă, la care se adaugă costul certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră, după caz. Energia electrică vândută în aceste condiţii acoperă exclusiv necesarul de consum al consumatorilor finali din Republica Moldova”.

Ca atare, explicau oficialii de la București, acest ajutor acoperă exclusiv necesarul de consum al consumatorilor finali, adică se interzice valorificarea economică ulterioară a acestor cantități. Pentru mai multe informații de interes public referitoare la furnizarea și distribuția energiei electrice către Republica Moldova, Ministerul român al Energiei îndrumase jurnaliștii se de adreseze Compania Națională de Transport al Energiei Electrice Transelectrica, operatorul de transport și de sistem din România, care administrează și operează sistemul electric de transport.

La ce oră a fost activat ajutorul și câtă energie a fost importată

Potrivit răspunsului semnat de Dorin Junghietu pentru Mediafax, în contextul încărcării aproape de limita tehnică a liniei electrice aeriene de 400 kV Isaccea–Vulcănești, la 6 decembrie 2025, ÎS „Moldelectrica” în calitate de operator al sistemului de transport a energiei electrice a solicitat preluarea energiei electrice din Sistemul Electroenergetic al României în baza Contractului de asistență de urgență încheiat cu CNTEE „Transelectrica” SA, în scopul prevenirii suprasarcinilor în sistemul electroenergetic.

Astfel, arată demnitarul moldoveam, a fost activat ajutorul de avarie pentru intervalul orelor 13:00–16:00, pentru o cantitate totală de aproximativ 270 MWh. Suplimentar, pentru funcționarea în condiții de siguranță a sistemului electroenergetic, au fost instituite regimuri insularizate pe liniile electrice aeriene (LEA) de interconexiune 110 kV Cioara–Huși, Costești–Stînca și Ungheni–Țuțora.

„Având în vedere evoluțiile din sectorul electroenergetic al Ucrainei, pentru data de 8 – 9 decembrie 2025, ÎS „Moldelectrica” a solicitat repetat activarea Contractelor privind asistența de urgență, prin preluarea energiei electrice de avarie din România pentru intervale orare cu consum ridicat de energie electrică, preluând din sistemul electroenergetic al României aproximativ 930 MWh de energie electrică, cantitate ce reprezintă circa 0,2% din consumul total lunar de energie electrică al Republicii Moldova”, a trasmis Dorin Junghietu pentru Mediafax.

Astfel, importurile de energie electrică în perioada 5-9 decembrie 2025 au constituit aproximativ 60–70% din consumul zilnic de energie electrică de 15 000 MWh.

„Astfel, în perioada menționată nu a fost înregistrată o majorare a consumului de energie electrică, cauza activării Contractelor privind asistența de urgență fiind necesitatea menținerii stabilității sistemului electroenergetic. În contextul celor menționate, evocăm asupra faptul că operatorul sistemului de transport a energiei electrice din Republica Moldova a utilizat mecanismele instituționale de monitorizare și coordonare necesare pentru asigurarea funcționării sigure a sistemului electroenergetic național, asigurând astfel stabilitatea operațională și continuitatea alimentării cu energie electrică”, a conchis ministru Dorin Junghietu.

„Până acum, selecția pentru participarea la târgurile internaționale de turism funcționa, în practică, după un principiu simplu: cine trimite primul un e-mail prinde loc. Un astfel de mecanism nu poate produce rezultate reale pentru promovarea României, așa că schimbăm folosofia. De la «primul venit» la «cel mai potrivit». Introducem criterii măsurabile, evaluare în două etape și sistem de punctaj tocmai pentru a scoate din zona de arbitrar un proces care trebuie să fie transparent, predictibil și orientat spre performanță”, a declarat Ministrul Economiei, Radu Miruță.

Potrivit noului proiect de ordin, firmele care aplică pentru ajutorul de minimis în vederea participării la târguri internaționale vor fi evaluate și selectate de o comisie formată din responsabili de stand, care va fi stabilită anual. Procesul de selecție a firmelor care pot beneficia de ajutorul de minimis pentru prezența la târguri internaționale se va realiza în două etape: verificarea eligibilității și selecția pe bază de punctaj. Criterii de selecție cu caracter eliminatoriu Criteriile de eligibilitate vor avea caracter eliminatoriu. Firmele trebuie să dețină licență de turism sau certificat de clasificare; să nu aibă datorii la bugetul general consolidat. Firmele trebuie să nu aibă situații de insolvență ori de suspendare a activității. De asemenea, firmele trebuie să se încadreze în plafonul de ajutor de minimis oferit de stat îl ultimii trei ani, dar și să nu aibă sancțiuni pentru neparticiparea la târguri după semnarea acordurilor de finanțare în vederea participării. Firmele vor fi evaluate pe baza unui punctaj

În cea de-a doua etapă, firmele eligibile vor fi evaluate „pe baza unui sistem de punctaj care reflectă performanța și capacitatea de promovare pe piețele externe”.

Criteriile de evaluare includ numărul total de turiști străini atrași în ultimele 12 luni, numărul de turiști proveniți din țara în care are loc târgul, activitatea de promovare internațională și nivelul de inovare și digitalizare.

Vor fi luate în considerare și experiența profesională și nivelul de specializare al reprezentantului firmei care va participa la târgul internațional.

Proiectul de ordin pentru modificarea și completarea Ordinului nr. 330/2023 privind aprobarea Schemei de ajutor de minimis poate fi consultat pe site-ul Ministerului Economiei, iar cei care doresc să contribuie pot trimite opinii, propuneri și sugestii în termen de 10 zile de la publicarea acestuia.

 

Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, arată că după ani în care s-a vorbit despre nevoi, planuri și întârzieri, astăzi există rezultate concrete care schimbă realitatea medicală pentru oameni. „Pentru mine, acest moment spune foarte mult despre direcția în care mergem în sănătate”, precizează ministrul.

Foto: Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete / Facebook

Investiție de peste 606 milioane de lei

Noul corp de clădire al Spitalului Județean de Urgență Bistrița-Năsăud este cel mai mare proiect de sănătate realizat prin Planul Național de Redresare și Reziliență în județ. Este una dintre cele mai mari investiții din fonduri europene nerambursabile pentru sănătate la nivel național.

Cu o investiție totală de peste 606 milioane de lei, spitalul are 235 de paturi. Aduce și o organizare medicală construită logic. Include secții esențiale, bloc operator modern, cardiologie intervențională cu sală hibridă de angiografie. De asemenea, are neurochirurgie, neurologie, gastroenterologie intervențională, ginecologie, ORL, hemodializă și recuperare neurologică.

Foto: Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete / Facebook

Este un spital construit pentru a face față cazurilor complexe, pentru intervenții rapide și pentru siguranța pacientului. Extinderea blocului operator, circuitele corecte, spațiile dedicate formării profesionale și dotările moderne reduc riscurile și cresc calitatea actului medical.

Digitalizare integrată din start

Digitalizarea este integrată din start. Paturile sunt conectate la un sistem informatic care permite acces rapid la datele pacientului. Sistemul permite monitorizare la distanță și colaborare medicală în timp real, inclusiv pentru obținerea unei a doua opinii în cazurile critice.

Foto: Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete / Facebook

În paralel, corpul vechi de clădire a trecut printr-un amplu proces de modernizare: reabilitarea clădirilor existente, dotarea cu echipamente moderne și digitalizarea fluxurilor medicale.

240 de medici aleg să lucreze la Bistrița

240 de medici profesează aici. Au ales să lucreze în Bistrița-Năsăud pentru că există infrastructură, stabilitate și respect pentru actul medical.

„Acesta este, poate, cel mai clar semn că investițiile făcute corect schimbă sistemul, nu doar clădirile”, a declarat ministrul Rogobete.

Foto: Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete / Facebook

„Cunosc acest proiect încă din perioada în care eram secretar de stat și coordonam PNRR în sănătate, când era doar pe hârtie, într-o listă de investiții care părea imposibil de dus la capăt. Astăzi, când am văzut clădirea nouă finalizată – prima din PNRR – am stat câteva secunde și mi-am amintit toți anii de muncă, presiune și responsabilitate care au făcut posibil acest rezultat”, a precizat Rogobete.

Foto: Ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete / Facebook

Ministrul a mulțumit echipei sale care timp de aproape patru ani a ales să spună „da” și să refuze ferm clasicul „nu se poate”. A mulțumit și lui Emil Radu Moldovan, președintele Consiliului Județean Bistrița-Năsăud, pentru asumare și consecvență. De asemenea, i-a mulțumit Roxanei Mînzatu, vicepreședinte executiv al Comisiei Europene, pentru sprijinul acordat României în modernizarea sistemului de sănătate.

ONG-urile au termen până pe 31 decembrie pentru a se înregistra în conformitate cu noul cadru, despre care Israelul susține că nu își propune să împiedice distribuirea ajutoarelor, ci să prevină „actorii ostili sau susținătorii terorismului” să opereze în teritoriile palestiniene.

Controversa vine din cauza faptului că Gaza, care nu are apă curentă și electricitate, se confruntă încă cu o criză umanitară chiar și după armistițiul din octombrie, mediat de SUA, în războiul dintre Israel și Hamas, declanșat de atacul grupării militante palestiniene asupra Israelului din 7 octombrie 2023.

Ministerul israelian pentru Afacerile Diasporei și Combaterea Antisemitismului a declarat pentru AFP că, până în noiembrie 2025, fuseseră depuse aproximativ 100 de cereri de înregistrare și „doar 14 cereri de organizare au fost respinse… Restul au fost aprobate sau sunt în prezent în curs de examinare”.

Ajutoarele livrate de ONG-uri sunt insuficiente

Cererile sunt respinse pentru „organizațiile implicate în terorism, antisemitism, delegitimizarea Israelului, negarea Holocaustului, negarea crimelor din 7 octombrie”, se arată în comunicat.

Cantitatea de ajutoare care intră în Gaza rămâne insuficientă. Deși acordul de încetare a focului din 10 octombrie prevedea intrarea a 600 de camioane pe zi, doar între 100 și 300 transportă ajutoare umanitare, potrivit ONG-urilor și Națiunilor Unite.

Printre ONG-urile cărora le sunt interzise noile reguli se numără Save the Children, una dintre cele mai cunoscute și mai vechi din Gaza, unde ajută 120.000 de copii, și American Friends Service Committee (AFSC).

Li se acordă 60 de zile pentru a-și retrage tot personalul internațional din Fâșia Gaza, Cisiordania ocupată și Israel și nu vor mai putea oferi niciun ajutor.

Impact catastrofal

Forumul care reunește agențiile ONU și ONG-urile care lucrează în zonă a emis joi o declarație prin care îndeamnă Israelul să „ridice toate impedimentele”, inclusiv noul proces de înregistrare, care „riscă eșecul răspunsului umanitar”.

Echipa umanitară de țară din Teritoriul Palestinian Ocupat (HCT) a avertizat că zeci de ONG-uri riscă să fie radiate și că, deși unele au fost înregistrate, „aceste ONG-uri reprezintă doar o fracțiune din răspunsul din Gaza și nu sunt nici pe departe numărul necesar doar pentru a satisface nevoile imediate și de bază”.

„Retragerea înregistrării ONG-urilor din Gaza va avea un impact catastrofal asupra accesului la servicii esențiale și de bază”, se arată în raport.

ONG-urile contactate de AFP, dintre care mai multe au refuzat să fie citate public din cauza sensibilității problemei, spun că au respectat majoritatea cerințelor Israelului de a furniza un dosar complet.

Potrivit comunicatului publicat, vineri, ANOFM va organiza în luna ianuarie un număr de 66 de noi cursuri pentru formare profesională, de care ar putea beneficia un număr de 1.157 de persoane eligibile pentru cursurile gratuite.

Cursurile, organizate la nivel național, sunt organizate de agențiile județene pentru ocuparea forței de muncă, dar și a municipiului București.

Programele de formare profesională cu cele mai multe locuri disponibile sunt valabile pentru calificări precum: lucrător comercial – 140 de locuri, agent de securitate – 123 de locuri, operator introducere, validare și prelucrare date – 118 de locuri; ajutor bucătar – 104
de locuri.

Mai sunt disponibile și alte tipuri de calificări, precum:  coafor – 81 de locuri; contabil – 73 de locuri; referent resurse umane, 70 de locuri,  instalator instalații tehnico-sanitare și de gaze – 48 de locuri; maseur– 45 de locuri sau bucătar – 39 de locuri.

Cele mai multe cursuri de calificare profesională se vor organiza în Brașov, pentru un număr de 150 de participanți, în județul Suceava, pentru 84 de participanți, dar și în județul Dâmbovița, pentru 75 de participanți.

 

Instituțiile europene (EBA, EIOPA și ESMA) au emis aceste fișe informative pentru a promova transparența și echitatea, subliniind că „fraudele și înșelătoriile on-line nu reprezintă o noutate, dar odată cu dezvoltarea de tehnologii cum ar fi inteligența artificială (IA) și blockchain, ele devin mult mai convingătoare și greu de detectat”.

Autoritățile avertizează că atacatorii folosesc acum voci și imagini generate prin IA care „dau impresia celor ce le recepționează că acestea reprezintă sau, respectiv, aparțin unor persoane cunoscute”, scopul fiind „pierderi financiare, furt de identitate, probleme juridice și stres emotiv”, potrivit Opinii BNR.

Pentru a se proteja, consumatorii sunt sfătuiți să identifice semnalele de alarmă din timp, precum promisiunile de randament garantat sau presiunea de a acționa imediat sub pretextul unor oferte limitate.

În contextul investițiilor într-un mediu tehnologizat, AES recomandă prudență față de solicitările de plată netrasabile (cripto, gift cards), accesarea de link-uri, coduri QR sau descărcarea de fișiere suspecte (.exe, .zip, .docm). Este esențială evitarea platformelor necunoscute, a site-urilor fără date de contact oficiale și protejarea cheilor private ale portofelelor digitale. Totodată, investitorii trebuie să identifice semnele manipulării digitale, precum URL-urile incorecte sau anomaliile vizuale și sonore din mesajele video și vocale, unde intonația sau mișcările feței par nenaturale.

În situația în care înșelătoria s-a produs deja, autoritățile europene recomandă un set de acțiuni urgente, începând cu „încetarea imediată a transferurilor către conturi suspecte pentru limitarea pierderilor” și schimbarea parolelor pe toate dispozitivele.

Victimele sunt sfătuite să contacteze furnizorul de servicii financiare pentru a explora opțiuni de înghețare a tranzacțiilor și să raporteze incidentul la poliție.

Totodată, instituțiile avertizează asupra riscului de re-victimizare, precizând că ofertele de recuperare a fondurilor pierdute contra unui comision reprezintă, de fapt, „o încercare de nouă fraudă (așa-zisa «recovery–room fraud»)”.

Grindeanu a declarat că pentru el de azi începe o nouă etapă la București, una care va fi dificilă.

„Am venit în 2012 la București, odată cu Marcel. Eu viceprimar la Timișoara, Marcel fost viceprimar la Buzău. Din aceeași funcție am venit atunci, și după aceea am cam avut același traseu în cariera politică, ne-am sprijinit reciproc”, a spus Grindeanu.

Grindeanu a explicat că va începe o perioadă dificilă fiindcă „Marcel nu mai e acolo, lângă, cum a fost în toți acești 12-13 ani”.

A precizat însă că este convins că va începe o perioadă foarte bună pentru județul Buzău.

Marcel Ciolacu, „cel mai experimentat om politic din Buzău”

„Nu aveți în județul Buzău un om cu experiență politică mai mare și administrativă mai mare decât Marcel Ciolacu. Faptul că a fost votat de peste 50% din buzăieni arată încrederea de care se bucură Marcel Ciolacu. Este un lider care știe să asculte fiecare voce și să transforme ideile bune în soluții concrete”, a spus Grindeanu.

Autostrada Moldovei, exemplu de colaborare

Președintele PSD a exemplificat colaborarea cu Marcel Ciolacu prin proiectul Autostrăzii Moldovei. „Am pornit împreună la finalul anului 2021 un proiect la care ținem amândoi la fel de mult. Autostrada Moldovei. Astăzi se circulă până la Focșani. De marți o să se circule de la Focșani până după Adjud. La anul o să se circule până la Pașcani”, a anunțat Grindeanu.

Acesta l-a invitat pe Marcel Ciolacu să meargă împreună după ceremonie pe șantierul autostrăzii. „Să vedem lucrurile bune pe care tu în mandatul de prim-ministru și eu ca ministru al transporturilor am reușit să le facem”, a spus Grindeanu.

Grindeanu: Impactul economic al autostrăzii

„Odată cu construcția Autostrăzii A7 toată această regiune va exploda. Vă spune un om care a fost președinte de Consiliu Județean la Timiș în vest. Până avea autostrada construită, județul Timiș era împărțit în două părți. O parte mai dezvoltată, cea din vestul județului aflată la granița cu Ungaria și cu Serbia și o parte mai săracă. Odată cu construcția autostrăzii la fiecare ieșire au apărut fabrici, șomajul a dispărut”, a explicat Grindeanu.

El a subliniat că impactul economic este unul major, dincolo de confortul de a conduce pe autostradă.

Grindeanu: Promisiuni pentru proiectele locale

„Vom continua la București să ne batem pentru proiectele atât naționale cât și locale. Sunt importante și lucrările din Anghel Saligny, câte au mai rămas din PNDL sau din CNI”, a precizat Grindeanu.

Liderul PSD a anunțat că în aceste zile vor fi plătite toate facturile. „S-a reușit să fie plătite toate facturile de anul acesta pe CNI, pe Anghel Saligny și ce au mai rămas din PNDL, astfel încât în 2026 să nu se intre cu datorii”, a spus Grindeanu.

La final, Grindeanu s-a declarat convins că județul Buzău va intra într-o nouă etapă cu Marcel Ciolacu la conducerea Consiliului Județean. „Una în care stabilitatea și seriozitatea vor fi coordonatele principale pentru a livra comunităților locale rezultate concrete”, a conchis Grindeanu.

Procurorii DIICOT au dispus reținerea a patru inculpați, cu vârste cuprinse între 21 și 40 de ani, cercetați pentru trafic internațional de droguri de risc.

Reținerile au fost dispuse după ce miercuri, în două acțiuni simultane, inculpații au fost prinși în flagrant, în București, în timp ce dețineau și transportau aproximativ 20 de kilograme de canabis.

Drogurile, ambalate în 20 de pungi, au fost ascunsă în două trolere introduse în țară din Spania, prin intermediul unei firme de curierat internațional.

Judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului București a dispus arestarea preventivă a inculpaților pentru o perioadă de 30 de zile.

Florin Manole, ministrul Muncii, a declarat: „Definim un pic ce înseamnă un șomer care primește și indemnizație de șomaj. Este un om care a muncit, a contribuit luni de zile, ani de zile și care, în virtutea contribuțiilor sale, în momentul în care rămâne fără să vrea, fără un loc de muncă, primește în virtutea contribuțiilor sale primește un sprijin, un sprijin care este mult mai mic decât veniturile sale anterioare”, vineri, la B1. 

Ministrul a subliniat că indemnizația de șomaj este considerabil mai mică decât veniturile anterioare: „ dacă un om a lucrat, a avut un anumit nivel de trai decent și rămâne în șomaj, primește mult mai puțin decât câștiga în mod obișnuit, vă dați seama că nu se mulțumește cu acel mult mai puțin, pentru că el continuă să aibă credite, continuă să aibă familie, copii, cheltuieli”. 

„Șomajul nu este o bucurie”

Florin Manole a insistat că șomajul este o situație dificilă pentru oricine: „Șomajul nu este vreo bucurie pentru nimeni, șomajul este o problemă cu care se confruntă angajații. De aceea sunt ei sprijiniți, pentru că au muncit și pentru că au contribuit”, adăugând că orice muncitor care a ajuns șomer își dorește să revină în câmpul muncii: „Un om care a lucrat toată viața sau mulți ani de zile și a ajuns în șomaj își dorește să se întoarcă la muncă”. 

Acesta a respins ideea că oamenii care beneficiază de ajutor de șomaj ar fi leneși,  afirmând: „eu cred că noi trebuie să sprijinim industriile care au probleme, trebuie să sprijinim șomerii care își doresc să se întoarcă la muncă și să nu privim acest beneficiu ca fiind unul nemeritat”. 

În plus, privind indemnizația, Manole a subliniat că în state precum Germania, ajutorul de șomaj este mai consistent decât cel din România: „Mă refer la procente, nu la sume, din venitul pe care l-a avut, o să vedeți că este mare diferență în favoarea lucrătorului din Germania”. 

Declarațiile lui Florin Manole vin după ce premierul Ilie Bolojan a afirmat că ar fi nevoie de o reducere a ajutoarelor de șomaj și a perioadei de încasare a indemnizației. 

 

 

Ministrului Dezvoltării, Cseke Attila, a declarat, la inaugurare, că traseul este compus din cinci tronsoane și este amenajat pe diguri. Acesta a fost finalizat în doar șapte luni.

„În mai 2025, am promis că vom finaliza lucrările până la finalul anului. Astăzi, proiectul este finalizat. Siguranța la inundații a fost sporită prin consolidarea digurilor și au fost create trasee cicloturistice pentru familii, pentru a ne putea bucura de natură și peisaj”, a spus Cseke Attila.

Investiția a fost finanțată de Ministerul Dezvoltării, prin Planul Național de Redresare și Reziliență. Valoarea totală a proiectului este de 92 de milioane de lei.

Traseul cicloturistic are 191,325 km și este primul sistem de mobilitate verde realizat pe digurile din România, un model de urmat pentru toată țara, a arătat ministrul.

Conducerea și sindicatele Luvrului au anunțat vineri suspendarea grevei personalului. Potrivit instituției, vizitatorii sunt așadar primiți „normal”. Muzeul, închis luni din cauza grevei, se redeschisese deja parțial miercuri, potrivit Le Figaro.

„Reunit astăzi în adunare generală, personalul Muzeului Luvru a decis în unanimitate să își întrerupă eforturile de mobilizare pentru a permite muzeului să se redeschidă și să primească publicul”, au explicat sindicatele într-un comunicat.

„Această decizie vine în urma a cinci întâlniri cu serviciile ministerului, al căror progres rămâne insuficient, în special în ceea ce privește locurile de muncă și salariile. Sindicatele denunță, de asemenea, lipsa unor răspunsuri concrete privind planul general de securitate și viitorul instituției, într-un context de îmbătrânire a infrastructurii și deteriorare a condițiilor de muncă”, au adăugat reprezentanții personalului.

Greva de la Luvru, rediscutată în ianuarie

Sindicatele au subliniat, de asemenea, „tăcerea președintelui muzeului, care nu s-a întâlnit nici cu personalul, nici nu a transmis vreun mesaj pe parcursul întregii mobilizări”. Personalul este invitat să se întâlnească din nou pe 5 ianuarie pentru o altă adunare generală, pentru a decide dacă va continua greva.

Muzeul Luvru din Paris s-a închis luni, după ce angajații au votat în favoarea declanșării unei greve, cauzate de nemulțumiri legate de salarii și condiții de muncă, afectând accesul a zeci de mii de vizitatori.

Sindicatele au atras atenția asupra condițiilor de muncă și lipsa de personal, susținând că angajații sunt supuși unui volum de muncă tot mai mare și unor „instrucțiuni contradictorii”.

În plus, greviștii cer angajarea de personal permanent suplimentar, în special în domeniile securității și serviciilor pentru vizitatori, precum și îmbunătățirea condițiilor de lucru.

Aceștia se opun și creșterii prețului biletelor cu 45% pentru cetățenii din afara Uniunii Europene, măsură luată cu scopul de a finanța renovările.

Vladimir Putin a criticat UE pentru intenția sa de a utiliza activele înghețate ale Rusiei pentru a finanța Ucraina, afirmând că „furtul nu este o definiție potrivită pentru acest lucru”.

„Furtul se face în secret… aici se face la vedere”, a spus el.

UE a aprobat aseară un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru finanțarea apărării Ucrainei.

Totuși, mulți lideri europeni ce au stat peste 14 ore în ședința noaptea trecută au dorit să utilizeze direct activele rusești înghețate în țările UE – în valoare de aproape 200 de miliarde de euro – pentru a finanța Ucraina. Însă preocupările juridice ale Belgiei, unde se află majoritatea activelor, au determinat blocul comunitar să aprobe în schimb împrumutul.

Putin a declarat că eforturile UE de a finanța inamicul său vor avea „consecințe grave”, comparând țările implicate cu „hoți” pentru că vizează activele rusești.

„Este un furt… consecințele sunt foarte grave pentru hoți”, a spus el.

Va fi „foarte dificil” pentru țările UE care adaugă sarcini suplimentare bugetelor lor, prin împrumutul acordat Ucrainei, a adăugat Putin.

Rusia se va apăra în instanță, într-o jurisdicție care nu depinde de decizii politice, a spus Putin.

El a afirmat că Europa va trebui, mai devreme sau mai târziu, să restituie “ceea ce fură” din activele Rusiei.

Liderul rus a susținut, de asemenea, că finanțele țării sale sunt într-o stare mai bună decât cele ale Franței, în ceea ce privește datoria națională.

Putin, declarație completă pe subiect

„Nu este ușor să iei decizii legate de furtul banilor altora. Dar există și alte consecințe mai grave pentru cei care încearcă să facă acest lucru. Nu este doar o lovitură pentru imagine – în acest caz, subminează încrederea în zona euro, deoarece, desigur, multe țări, nu doar Rusia, își păstrează rezervele de aur și valută în zona euro.

„Pe lângă pierderile de imagine, pot exista pierderi directe legate de fundamentele ordinii financiare mondiale moderne. De aceea nu este ușor.

„Și cel mai important: indiferent ce fură și cum o fac, în cele din urmă vor trebui să le restituie.

„Printre altele, ne vom apăra interesele, în primul rând în instanțele de judecată. Vom încerca să găsim o jurisdicție independentă de deciziile politice.”

Pețul mediu al benzinei a ajuns în România la 7,36 lei pe litru pe 17 decembrie, cel mai scăzut nivel de după iulie 2025, când a fost atins un prag de 6,98 lei pe litru. La 1 august a fost consemnată o creștere a prețurilor, determinată de majorarea accizelor, de la 2,53 lei pe litru la 2,78 lei pe litru.

În prezent, aproximativ 55% din prețul benzinei și 50% din cel al motorinei reprezintă taxe colectate de stat, respectiv TVA și accize.

Analistul XTB România, Radu Puiu, arată că, în pofida scăderii prețului barilului de petrol, este de așteptat ca prețurile la pompă să nu urmeze aceeași traiectorie.

Începutul anului viitor va aduce o nouă majorare a accizelor. Ministerul Finanțelor a anunțat că, de la 1 ianuarie, acciza pentru benzină va crește la 3,06 lei pe litru, iar pentru motorină la 2,80 lei pe litru, de la nivelul actual de 2,54 lei.

Aceste măsuri vor determina o scumpire suplimentară estimată la 30–40 de bani pe litru, aplicabilă încă din noaptea de Revelion, de la ora 00.00.

Ce a dus la acest scenariu?

De la începutul acestui an, prețul barilului de petrol Brent, principalul etalon de referință la nivel global, a înregistrat o scădere de aproximativ 20%, atingând un minim anual de 59,50 dolari pe baril în decembrie. Acest nivel este comparabil cu cel din aprilie și reprezintă, totodată, cel mai scăzut prag din ianuarie 2021, precizează analistul.

Presiunea asupra prețurilor este alimentată de creșterea producției de petrol atât din partea OPEC, cât și a Statelor Unite, într-un context în care costurile de rafinare scad sezonier. Rafinarea este, în general, mai ieftină în timpul iernii, ceea ce contribuie suplimentar la reducerea prețurilor combustibililor.

În plan geopolitic, evoluțiile legate de Venezuela și posibilitatea reintroducerii sancțiunilor americane împotriva Rusiei pot genera episoade de volatilitate pe termen scurt. Cu toate acestea, aceste elemente nu modifică fundamentele pieței și nu schimbă tendința generală de scădere, caracterizată de o stare de supravânzare.

Presiuni pe termen lung

Agenția Internațională pentru Energie (AIE) estimează că, în 2026, surplusul de petrol ar putea ajunge la până la 4 milioane de barili pe zi, ceea ce ar reprezenta cel mai mare și mai persistent excedent din ultimul deceniu. Administrația pentru Informații Energetice din SUA (EIA) anticipează, la rândul său, un surplus important, de aproximativ 2 milioane de barili pe zi. În acest context, sancțiunile impuse Venezuelei sau Rusiei au un impact limitat asupra echilibrului global al pieței, explică Radu Puiu.

Creșterea sezonieră a călătoriilor determină o cerere mai mare de benzină, în timp ce oferta rămâne relativ constantă, făcând din cerere principalul factor de influență pe termen scurt. Acest fenomen este explicat prin elasticitatea redusă a cererii pentru benzină. Fiind un bun esențial, cererea nu scade odată cu creșterea prețurilor, întrucât transportul rămâne indispensabil pentru majoritatea consumatorilor. Atâta timp cât vehiculele cu motoare pe combustibili fosili domină piața, consumatorii vor continua să suporte costuri mai ridicate.

Perspectivele indică menținerea unor prețuri scăzute ale combustibililor pe parcursul unei mari părți a anului 2026, pe fondul surplusului global de țiței. Un potențial acord de pace între Rusia și Ucraina ar putea amplifica această tendință, prin reintrarea pe piața globală a unor volume suplimentare de petrol rusesc, mai adaugă Radu Puiu.

Protestul spontan întins pe trei zile de la CT Bus s-a sfârșit vineri dimineață, odată cu ieșirea autobuzelor pe traseu, se arată într-un comunicat al societății de transport public Constanța.

„De vineri, 19 decembrie, de la ora 05.15, autobuzele CT Bus revin pe trasee. Programul de transport se va desfășura normal”, arată comunicatul.

Liderul Sindicatului Profesional al Transportatorilor și Activităților Conexe Constanța arată, însă că cele trei zile de protest nu a adus nicio rezolvare a tensiunilor dintre angajați și conducere, căreia I s-a cerut demisia fără s-o obțină.

„Nu am ajuns la o înțelegere, însă riscurile sunt mari, existând posibilitatea desfacerii contractului de muncă. Ne-am gândit și la cetățenii orașului”, a declarant Bogdan Gheorghe.

Angajații societății de transport public Constanța și-au reluat, așadar, activitatea, fără ca doleanțele lor să fie luate în seamă.

Informații de context

Ei au protestat încă de mați împotriva conducerii pe care au acuzat-o de proaste practici manageriale, au protestat, de asemenea, împotriva tăierii sau eliminării primelor de Crăciun și a amenințărilor de concedieri massive.

Decizia de a înceta protestul a venit oarecum surprinzător, mai ales că reprezentanții protestatarilor au dat asigurări că nu vor înceta protestul decât după demisia directorului general, Fănel Popa și a celui economic, Inna Bela, asta în ciuda a 600 de semnături strânse, dintr-un total de 700 de angajați.

În tot acest timp, constănțenii au fost nevoiți să recurgă la metode alternative de transport, care i-a costat în două zile dublul abonamentului pe o lună.

Un nou protest este anunțat pentru marți, 23 decembrie, la ora 14.00, în fața Primăriei Constanța.

Potrivit Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), aeronava face parte dintr-o flotă strategică europeană distribuită în mai multe state membre, compusă din 5 elicoptere mediu-grele și 10 aeronave de tip „Canadair”, destinată asigurării unui răspuns rapid și eficient la dezastre la nivel european.

Elicopterul va putea fi mobilizat, la solicitarea Uniunii Europene, pentru misiuni de sprijin în alte state membre sau în țări terțe afectate de dezastre majore, în spiritul solidarității europene, costurile operaționale fiind acoperite prin programul rescEU.

„În perioada imediat următoare, va fi constituită o comisie de recepție, care va derula procedurile specifice, incluzând verificări tehnice amănunțite, inspecția dotărilor medicale și a echipamentelor de stingere a incendiilor, precum și zboruri de verificare, pentru confirmarea conformității cu specificațiile contractuale și cu standardele europene de siguranță”, transmite DSU.

Aeronava este echipată cu sistem „Bambi Bucket”, având o capacitate de peste 3.000 de litri de apă, și poate fi utilizată pentru stingerea incendiilor forestiere, misiuni de căutare-salvare, inclusiv prin utilizarea troliului pentru extragerea victimelor din zone greu accesibile sau din mediul maritim, și pentru evacuare și transport medical de urgență (MEDEVAC), inclusiv pentru pacienți în stare critică, cu echipamente de terapie intensivă la bord.

Elicopterul are specificații identice cu cele ale aeronavelor Black Hawk aflate deja în dotarea Inspectoratului General de Aviație.

„Aterizarea acestui elicopter marchează trecerea de la planificare la o capacitate operațională reală. După finalizarea procedurilor de recepție, această aeronavă va fi gata să decoleze pentru a salva vieți, oriunde în Europa, sub egida solidarității europene”, a declarat șeful DSU, Raed Arafat.

În cadrul programului rescEU, Uniunea Europeană finanțează și pune la dispoziția statelor membre capacități comune de intervenție, incluzând elicoptere și aeronave specializate pentru stingerea incendiilor forestiere, aeronave pentru evacuare și transport medical de urgență și alte resurse esențiale pentru protecția civilă.

Propunerea legislativă a fost anunțată recent în Parlamentul sud-coreean și ar extinde asigurarea publică de sănătate pentru a acoperi mai multe tipuri de tratamente decât cele deja disponibile pentru pierderea părului, potrivit The Guardian.

Coreea de Sud oferă, în prezent, asigurare medicală doar pentru chelirea survenită în urma unor motive medicale, precum boala autoimună „Alopecia areata”. Celelalte tipuri de căderi de păr nu sunt acoperite de tratamente.

„S-ar putea ca unii tineri să considere nedrept faptul că plătesc doar primele de asigurare și nu pot beneficia de prestații”, a declarat președintele sud-coreean, menționând că sentimentul de „marginalizare” în rândul acestora a devenit puternic.

Profesioniștii din domeniul medical critică inițiativa

Profesioniștii din domeniul medical privesc cu scepticism propunerea președintelui sud-coreean.  Asociația Medicală Coreeană a criticat inițiativa, afirmând că „în loc să se investească fondurile asigurărilor de sănătate în acoperirea tratamentelor împotriva căderii părului”, ar trebui ca asigurările să acorde prioritate „acoperirii cancerului și a altor boli grave, mai în concordanță cu principiile asigurărilor de sănătate”.

Coreea de Sud, o țară cu standarde aspre de frumusețe

Propunerea evidențiază accentul cultural intens al standardelor aspre de frumusețe din Coreea de Sud. Potrivit unui sondaj realizat în 2024, 98% dintre tinerii adulți din Coreea de Sud consideră că persoanele atractive beneficiază de avantaje sociale.

Pentru femei, așteptările sunt stricte în ceea ce privește machiajul, forma siluetei sau aspectul pielii. Pentru bărbați însă, chestiunea este mai puțin discutată în mod deschis, însă cei care se confruntă cu cădere părului, fie își lasă breton pentru a acoperi chelirea, fie urmează tratamente costisitoare pentru creșterea părului.

Piața tratamentelor împotriva căderii părului din Coreea de Sud era estimată la aproximativ 188 miliarde de woni (peste 109 milioane de euro) în 2024, iar grupurile industriale susțin că 10 milioane de bărbați, dintr-o populație totală de 51 de milioane de locuitori, suferă de căderea părului, deși aceste date nu au fost niciodată verificate.

O sursă din rândul forțelor de ordine a declarat pentru The Toronto Sun că majoritatea presupușilor membri ai bandei sunt refugiați români. Doi dintre cei 21 de suspecți au fugit deja din țară, notează Toronto Sun.

Proiectul Sommes a fost inițiat de Poliția din Hamilton și a implicat ulterior polițiști din Peel, York, Waterloo, precum și Serviciul de Informații Criminale din Ontario. Ancheta a fost lansată în august, pe fondul unei creșteri explozive a furturilor din retail.

Potrivit poliției, până în prezent au fost formulate 175 de capete de acuzare împotriva celor 21 de suspecți. „Majoritatea” se aflau deja sub ordine de eliberare sau aveau mandate restante.

Turiști ai crimei?

Șeful Poliției din Hamilton, superintendentul Ryan Diodatti, a declarat că banda a furat bunuri în valoare de „milioane de dolari” în urma unor raiduri rapide asupra magazinelor de retail, în principal unități Shopper’s Drug Mart. El a descris ancheta drept „complexă și de amploare”, adăugând că „infracționalitatea nu cunoaște granițe”.

Rețeaua de hoți a fost descrisă ca fiind „tranzitorie” și ar fi comis jafuri bine planificate, în plină zi, asupra comercianților. După fiecare lovitură, potrivit poliției, hoții se întâlneau într-o locație din Mississauga, iar bunurile erau expediate către AG Liquidation, un mare depozit comercial de lichidări din Brampton, precum și către alți angrosiști.

Anchetatorii au recuperat o cantitate semnificativă de bunuri furate, cu o valoare estimată preliminar la peste 1 milion de dolari. De asemenea, au fost confiscate șase vehicule.

În luna august, detectivii din cadrul Unității de Informații a Poliției din Hamilton au identificat persoane de interes legate de o serie de furturi organizate de amploare, care vizau mai multe magazine Shoppers Drug Mart din Hamilton.

Poliția a aflat că suspecții ar fi făcut parte dintr-o organizație criminală internațională care trafica bunuri furate încă din februarie 2024.

Autoritățile susțin că organizația este responsabilă pentru sute de furturi înregistrate în Ontario.

Poliția colaborează în prezent cu Service de Police de la Ville de Montréal, deoarece gruparea ar fi fost activă și în zona Montrealului.

Marți, Poliția din Hamilton, cu sprijinul Poliției Regionale Peel, al Poliției Regionale York și al Poliției Regionale Waterloo, a pus în aplicare 16 mandate de percheziție la trei proprietăți comerciale, șase locuințe și șapte vehicule, în cadrul proiectului.

Legături de familie

Anchetatorii au mai descoperit că doi dintre suspecți au zburat în weekend la Vancouver, unde ar fi comis noi furturi, vizând din nou magazine Shopper’s Drug Mart de pe Coasta de Vest. Poliția din Vancouver i-a arestat și i-a trimis înapoi în Ontario.

„Erau toți membri ai aceleiași familii sau prieteni apropiați”, a declarat superintendentul Marty Schulenberg, adăugând că Agenția pentru Servicii de Frontieră a Canadei investighează „statutul de imigrare al persoanelor”.

Una dintre dificultățile cu care se confruntă poliția în ultimul deceniu este un sistem de eliberare pe cauțiune foarte permisiv. Vor fi eliberați acuzații din Proiectul Sommes pentru a comite alte infracțiuni?

„Fără îndoială, aceasta este o îngrijorare”, a spus Schulenberg, explicând că, în trecut, abordarea fragmentată a unor investigații similare a fost un eșec. În loc să fie analizat ansamblul faptelor, fiecare infracțiune era tratată ca un incident izolat, nu ca parte a unei conspirații criminale extinse.

„Abordare de tip criminalitate organizată”

Acest lucru se schimbă acum.

„Adoptăm o abordare specifică criminalității organizate, iar aceste persoane sunt acuzate de participare la un grup infracțional, iar toate dosarele lor vor fi judecate la Hamilton.”

Majoritatea celor arestați se confruntă cu acuzații de furt, deținere de bunuri obținute prin infracțiune, nerespectarea condițiilor de probațiune, nerespectarea angajamentelor judiciare și comiterea de infracțiuni în cadrul unei organizații criminale, printre altele.

Au fost acuzați:

Vijay Aggerwal, 75 de ani, din Brampton;
Stefan Bogdan, 41 de ani, din North York;
Andrei Burtea, 22 de ani, Hamilton Vaughan, șapte capete de acuzare pentru nerespectarea condițiilor;
Diana Burtea, 19 ani, Hamilton Vaughan, căutată și pentru furt în Windsor și aflată sub acuzație și eliberare pentru furt în York, London și comitatul Essex;
Voicu Constantin, 48 de ani, din North York;
Nicusor Corcoveanu, 28 de ani, Hamilton Vaughan, aflat sub acuzație și eliberare pentru agresiune cauzatoare de vătămări corporale și conducere sub influența alcoolului, căutat pentru furt în Windsor și aflat sub acuzație și eliberare pentru furt în London;
Thi Dinh, 39 de ani, din Oakville;
Aurelian Alexandru Dragan, 37 de ani, din North York;
Diana Georgiana Dragan Mandoiu, 34 de ani, din North York;
Marieta Dragomir, 37 de ani, căutată și în Waterloo, Halton, Windsor, Niagara și Windsor;
Florin Dragomir, 46 de ani, Hamilton Vaughan;
Alexandru Iordache, 33 de ani, din North York;
Chiara Strassl, 21 de ani;
Andreea Alina Toma, 20 de ani, Hamilton Vaughan;
Claudia Toma, 19 ani, din Vaughan;
George Toma, 45 de ani, din Vaughan;
Raluca Madalina Veliscu, 31 de ani, din North York;
Van Phuc Vu, 29 de ani, din Mississauga;
doi băieți de 15 și 17 ani din Hamilton Vaughan și o fată de 16 ani din Vaughan.

Investigația a beneficiat de finanțare din partea Guvernului provinciei Ontario, prin Ministerul Procurorului General, cu sprijinul Serviciului de Informații Criminale din Ontario.