MediaFax.ro

Tranzacțiile realizate în urmă cu câțiva ani cu numerar sau cu carduri fizice sunt tot mai rar folosite. Schimbarea a fost accelerată de apariția instrumentelor fintech, precum cardurile digitale și conturile multicurrency, care permit plăți și transferuri rapide, conversii valutare și soluții de economisire.

Aceste aplicații oferă control în timp real asupra tranzacțiilor și posibilitatea de a gestiona mai multe valute dintr-un singur loc.

Ce înseamnă plățile moderne și cum funcționează un card digital

Cardul digital este versiunea virtuală a cardului bancar fizic și este disponibil utilizatorului prin aplicații mobile. Avantajul lor este că pot fi folosite pentru plăți online sau în magazine prin portofele digitale. Diferența principală dintre cardul clasic și cel digital este nivelul de flexibilitate și control. Cardul fizic oferă funcționalități limitate, cel digital îți permite să blochezi instant tranzacțiile, să setezi limite sau să verifici fiecare plată în timp real. Integrarea lor cu aplicațiile mobile face ca gestionarea banilor să fie simplă, iar nivelul de securitate îmbunătățit.

Soluțiile moderne includ și conturi multicurrency, tranzacții internaționale rapide și opțiuni de cashback pentru cumpărături. Cu acestea, utilizatorii pot gestiona mai multe valute, pot face plăți în diferite țări fără complicații și pot primi bani înapoi pentru anumite tranzacții, toate direct din aceeași aplicație mobilă. Aceste soluții sunt moderne pentru că sunt adaptate nevoilor unei economii globale și digitale.

Card de plată – un exemplu de soluție pentru plăți digitale

Card de plată oferă utilizatorilor acces la soluții moderne complet digitalizate. Cu acesta se pot efectua plăți online, în magazine sau prin portofele digitale, dintr-un singur ecosistem.

Funcționalitățile principale includ controlul instant al tranzacțiilor, plăți rapide și integrarea cu aplicații mobile. În viața de zi cu zi, cardul poate fi folosit pentru cumpărături online, abonamente digitale sau plăți contactless în magazine. Experiența este gândită pentru cei care au nevoie de soluții intuitive.

Pot plăti online și în magazine cu cardul?

Da, cardul este acceptat atât online, cât și în locații fizice.

Cashback – cum funcționează și de ce este popular în plățile moderne

Unul dintre beneficiile plăților moderne este programul cashback, adică posibilitatea de a primi înapoi un procent din banii cheltuiți după efectuarea unei cumpărături. Practic, tranzacțiile pe care le faci generează o mică recompensă care se întoarce în contul tău.

Instant cashback-ul funcționează automat. După ce plătești online sau în magazin, sistemul calculează procentul eligibil și îl returnează în cont. Spre deosebire de programele clasice de loialitate, unde primești puncte sau reduceri limitate, cashback-ul oferă bani reali. Instant Cashback este excelent deoarece oferă recompense rapide și transparente pentru plățile realizate în aplicație.

Ce înseamnă Instant cashback la plăți?

Este o recompensă financiară primită după o tranzacție.

Cum pot obține cashback la cumpărături online?

Folosind cardul de plată sau aplicația care includ această funcție în magazinele partenere.

Merită programele de cashback?

Da, deoarece transformă fiecare plată într-o oportunitate de economisire.

Cont multicurrency și transferuri valutare în era plăților digitale

Contul multicurrency este o altă soluție modernă care permite gestionarea mai multor monede în același loc. Pentru persoanele care călătoresc sau lucrează internațional, acest tip de cont simplifică foarte mult administrarea banilor.

Cel mai mare beneficiu este că oferă posibilitatea de a păstra și utiliza mai multe valute fără a deschide conturi separate. Transferurile valutare sunt rapide și transparente, iar costurile sunt mai reduse decât în sistemele bancare tradiționale.

Ce este un cont multicurrency și la ce folosește?

Este un cont care îți permite să gestionezi mai multe monede într-o singură aplicație.

Cum funcționează transferurile valutare moderne?

Prin conversii rapide realizate direct în platformă.

Se pot economisi bani folosind un cont cu mai multe valute?

Da, deoarece vei evita conversiile repetate și comisioanele mari.

Soluțiile de plăți moderne oferă flexibilitate, viteză și control total asupra banilor. Cardurile digitale și conturile multicurrency transformă modul în care gestionezi finanțele personale.

Acestea, când sunt completate de programele de economisire sunt instrumente de bază pentru cei care doresc soluții de economisire și gestionare bună a banilor.

La patru decenii de la cel mai grav accident nuclear din istorie, președintele bielorus Alexandr Lukașenko insistă că țara sa trebuie să „reînvie” terenurile contaminate de dezastrul de la Cernobîl și să le readucă în circuitul agricol — indiferent de consecințe.

Poziția sa contrazice avertismentele experților în radioprotecție și ale grupurilor de mediu, potrivit tvpworld.com.

„Trebuie să reînviem aceste pământuri, indiferent de cost”, a declarat Lukașenko în timpul unei vizite la o fermă de stat din regiunea Gomel, în sudul Bielorusiei, la o zi după comemorarea a 40 de ani de la explozia din 26 aprilie 1986.

„Trebuie să recuperăm pământurile pe care le aveam în timpul erei sovietice. Și putem face asta”, a adăugat el, potrivit publicației regionale poloneze Centrum Europy.

O moștenire radioactivă uriașă

Pe 26 aprilie 1986, reactorul nr. 4 al centralei nucleare de la Cernobîl — situată pe teritoriul Ucrainei de astăzi — a explodat în timpul unui test, eliberând în atmosferă cantități masive de materiale radioactive.

Bielorusia a suportat o parte disproporționată din consecințe: aproximativ 23% din teritoriul său a rămas contaminat, inclusiv circa 1,8 milioane de hectare de teren agricol.

Autoritățile au instituit o rețea de zone afectate de radiații și de excludere în sudul țării, în apropierea graniței cu Ucraina, scoțând din circuit peste 265.000 de hectare agricole.

Accidentul de la Cernobîl este considerat cel mai grav dezastru nuclear din istorie. Sute de mii de oameni au fost relocați, iar milioane de locuitori ai fostei Uniuni Sovietice au fost afectați de consecințele sale pe termen lung.

Reabilitare graduală, accelerată acum

Bielorusia a început treptat să reintroducă în uz agricol zonele mai puțin contaminate încă din 1993.

În prezent, aproximativ 20.500 de hectare sunt cultivate, potrivit oficialilor bieloruși. Procesul s-a accelerat recent: în 2025, aproximativ 875 de hectare excluse după 1986 au fost readuse în circuitul agricol în regiunea Gomel, iar în primele patru luni ale anului 2026, alte 1.319 de hectare au fost restaurate.

Documentele pentru încă 300 de hectare sunt în curs de depunere, potrivit Irinei Romanchuk, reprezentantă a departamentului de siguranță nucleară din Bielorusia.

Lukașenko a anunțat că guvernul introduce un nou sistem de evaluare a fiecărui district și fiecărei parcele, cu intenția de a construi ferme de produse lactate în jurul cărora terenul să poată fi utilizat în siguranță pentru producția de furaje. Președintele a susținut că problema a fost cândva „politizată” atunci când terenurile au fost scoase din uz și că acum este dificil să se inverseze aceste decizii.

Avertismentele experților sunt ignorate

Entuziasmul lui Lukașenko contrastează puternic cu poziția comunității științifice.

Cercetătorii avertizează că anumite părți din zona de excludere extinsă a Cernobîlului nu vor fi complet sigure timp de mii de ani, chiar dacă nivelurile de radiații se vor reduce semnificativ în următoarele secole, pe măsură ce radionuclizii cheie se vor dezintegra.

Experții și grupurile de mediu atrag atenția că returnarea prematură a terenurilor în scopuri agricole sau forestiere ar putea redistribui particulele radioactive și răspândi contaminarea în zone anterior mai puțin afectate, prezentând riscuri atât pentru sănătatea umană, cât și pentru ecosisteme.

Declarațiile lui Lukașenko vin în contextul în care Bielorusia traversează o perioadă de deschidere diplomatică față de Occident, după ani de izolare internațională — iar recuperarea terenurilor agricole pierdute după Cernobîl pare să devină, pentru liderul de la Minsk, și un proiect cu miză politică internă.

254 de parlamentari, majoritatea PSD și AUR, au semnat moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Ilie Bolojan, ceea ce reprezintă un număr record de semnături strânse în Parlamentul României în ultimii 10 ani.

În ultimul deceniu, doar patru premieri au fost demiși în România prin moțiune de cenzură: Sorin Grindeanu (PSD), Viorica Dăncilă (PSD), Ludovic Orban (PNL) și Florin Cîțu (PNL).

Prin comparație, Ilie Bolojan a strâns un număr record de semnături împotriva sa:

• În 2017, moțiunea de cenzură împotriva lui Sorin Grindeanu a fost semnată de 222 de parlamentari și a fost votată de 241.
• În 2019, moțiunea de cenzură împotriva Vioricăi Dăncilă a fost semnată de 237 de parlamentari și a trecut, fiind votată de 238 de aleși.
• În 2020, moțiunea de cenzură împotriva lui Ludovic Orban a fost semnată de 208 parlamentari și a fost votată de 261 de aleși.
• În 2021, moțiunea de cenzură împotriva Guvernului Florin Cîțu a fost semnată de 122 de deputați și senatori USR PLUS și AUR și a fost votată în final de 281 de parlamentari.

Moțiunea PSD – AUR numită „Stop planului Bolojan de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului” are un număr suficient de semnături (254) ca să demită Guvernul Bolojan. Sunt cu 21 de semnături mai multe, decât cele 233, necesare pentru demiterea Guvernului.

Citirea moțiunii miercuri, 29 aprilie, la ora 12.30. Votul pe moțiunea de cenzură – marți, pe 5 mai

Moțiunea de cenzură, înregistrată marți, la Birourile Permanente ale Camerei Deputaților și Senatului, va fi citită mâine, la ora 12.30, în plenul Parlamentului. Guvernul și Ilie Bolojan nu sunt obligați să participe. Dezbaterea și votul asupra moțiunii de cenzură PSD – AUR va avea loc marți, săptămâna viitoare.

Premierului Ilie Bolojan îi sunt rezervate 30 de minute pentru exprimare în cadrul dezbaterii, iar timpii parlamentari, alocați sunt următorii: PSD poate vorbi 15 minute, AUR – 11 minute, PNL – 9 minute, USR- 7 minute, UDMR – 4 minute, minoritățile naționale – 2 minute, parlamentarii POT – 2 minute, parlamentarii SOS- 2 minute, parlamentarii PACE – 1 minute și neafiliații 2 minute.

În total, sunt alocate 55 de minute pentru dezbaterile asupra moțiunii de cenzură împotriva premierului Bolojan.

După dezbateri, votul va fi exprimat secret, cu bile, 233 de voturi fiind necesare pentru demiterea Guvernului Ilie Bolojan.

Guvern interimar, maximum 45 de zile. Ce nu poate să facă Ilie Bolojan

Dacă moțiunea trece, obține voturile a 233 de parlamentari, potrivit Constituției, Guvernul Ilie Bolojan este considerat legal demis, Parlamentul retrăgându-i încrederea acordată la învestitură.

Constituția României. Art 114. (2) Guvernul este demis dacă o moţiune de cenzură, depusă în termen de 3 zile de la prezentarea programului, a declaraţiei de politică generală sau a proiectului de lege, a fost votată în condiţiile Art.ui 113.

După demitere, premierul și Guvernul Ilie Bolojan rămân interimare, încetarea efectivă a mandatului urmând să se petreacă în maximum 45 de zile. În cele 45 de zile, Guvernul interimar Bolojan (cel al cărui mandat a încetat conform Constituției) are competențe limitate și nu poate adopta ordonanțe de urgență (OUG), ordonanțe simple, nu poate iniția proiecte de lege și nici nu poate promova politici noi, potrivit prevederilor Codului Administrativ.

Constituția României. Art. 110 – Încetarea mandatului (2) Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate sau dacă primul-ministru se află în una dintre situaţiile prevăzute la Art. 106, cu excepţia revocării, ori este în imposibilitatea de a-şi exercita atribuţiile mai mult de 45 de zile.

Rolul unui Guvern interimar este strict de a administra treburile publice, de a emite actele necesare pentru administrarea treburilor curente – acte cu caracter individual sau normativ de nivel secundar, cum sunt Hotărârile de Guvern. Interdicția reflectă principiul conform căruia un Guvern care nu mai are sprijin politic parlamentar ( demis) nu mai poate modifica legislația primară a României, prin legi și ordonanțe.

Președintele Nicușor Dan convoacă consultări, desemnează un nou prim ministru

În urma unei eventuale demiteri a Guvernului Ilie Bolojan de către Parlament, președintele Nicușor Dan este obligat de textul constituțional să convoace consultările formale la Palatul Cotroceni.

Astfel, se intră pe textul constituțional al articolului 103 – Învestitura. Președintele României urmează să desemneze un nou candidat pentru funcția de prim ministru care să obțină votul de încredere al Parlamentului.

(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament.

(2) Candidatul pentru funcţia de prim-ministru va cere, în termen de 10 zile de la desemnare, votul de încredere al Parlamentului asupra programului şi a întregii liste a Guvernului.

(3) Programul şi lista Guvernului se dezbat de Camera Deputaţilor şi de Senat, în şedinţă comună. Parlamentul acordă încredere Guvernului cu votul majorităţii deputaţilor şi senatorilor.

După votul de învestitură, potrivit art. 104 – jurământul de credinţă, primul-ministru, miniştrii şi ceilalţi membri ai Guvernului vor depune individual, în faţa Preşedintelui României, jurământul. Iar Guvernul în întregul său şi fiecare membru în parte îşi exercită mandatul, începând de la data depunerii jurământului.

Jurnalistul Andrzej Poczobut, corespondent al influentului cotidian polonez Gazeta Wyborcza și laureat al Premiului Saharov acordat de Uniunea Europeană, a fost eliberat din închisoarea din Bielorusia în cadrul unui schimb de prizonieri cu Polonia, au anunțat marți oficiali din ambele țări, preluați de AP.

Schimbul a implicat în total zece prizonieri din mai multe state: trei polonezi și doi moldoveni au fost eliberați de autoritățile belaruse, potrivit trimisului special al administrației Trump pentru Bielorusia, John Coale, care a confirmat operațiunea într-o postare pe platforma X, în care mulțumește inclusiv României pentru implicare:

„Mulțumim Poloniei, Moldovei și României pentru sprijinul lor neprețuit în acest efort, precum și pentru disponibilitatea președintelui Lukașenko de a continua o colaborare constructivă cu Statele Unite.”.

Polonia a trimis la rândul său trei prizonieri în Bielorusia, restul schimbului implicând și alte țări partenere.

Un simbol al rezistenței

Poczobut, figură proeminentă a minorității poloneze din Belarus, fusese arestat în 2021 și condamnat la opt ani de închisoare, într-un dosar catalogat pe scară largă drept motivat politic. Cazul său stârnise critici ferme în toată Europa, iar în semn de recunoaștere a curajului său, Parlamentul European i-a decernat Premiul Saharov — cea mai prestigioasă distincție europeană pentru drepturile omului.

Ministrul polonez de externe, Radek Sikorski, l-a descris pe jurnalist drept un simbol al luptei pentru libertate în Belarus, dar și o dovadă a capacității statului polonez de a nu-și lăsa cetățenii în urmă.

Context diplomatic

Eliberarea lui Poczobut se înscrie într-o serie mai largă de gesturi de deschidere ale Minskului față de Occident, în contextul celui de-al doilea mandat al președintelui american Donald Trump.

În luna martie, liderul autoritar Alexander Lukașenko ordonase deja eliberarea a 250 de prizonieri politici, ca parte a unui acord cu Washingtonul care a condus la ridicarea unor sancțiuni americane.

Bielorusia, aliat apropiat al Rusiei, s-a aflat timp de ani de zile sub presiunea izolării internaționale. Lukașenko conduce cu mână de fier țara de 9,5 milioane de locuitori de peste trei decenii, iar regimul său a fost sancționat în mod repetat de statele occidentale — atât pentru reprimarea drepturilor omului în interior, cât și pentru că a permis Moscovei să folosească teritoriul bielorus ca platformă de lansare a invaziei la scară largă a Ucrainei, în 2022.

Invitat marți în emisiunea Ai aflat! Cu Ionuț Cristache, senatorul AUR a precizat că moțiunea a strâns 253 de semnături, peste pragul necesar pentru depunere, dar și că sprijinul a venit din mai multe zone politice.

„Semnăturile au venit din mai multe direcții. Au fost mai multe grupuri și formațiuni de parlamentari neafiliați, mulți dintre ei rămași în afara partidelor lor”, a declarat Petrișor Peiu.

Sprijin dincolo de PSD și AUR

Potrivit liderului grupului AUR din Senat, moțiunea a fost susținută și de parlamentari din grupul parlamentar „PACE – Întâi România”, format în principal în foști membri SOS și POT.

Petrișor Peiu a explicat că moțiunea a fost semnată și de parlamentari din grupul parlamentar „PACE – Întâi România” din Senat, format în principal din foști membri SOS și POT.
Potrivit acestuia, documentul a avut sprijinul acestui grup încă de la început, membrii săi semnând și urmând să voteze moțiunea, iar ulterior au fost atrase semnături și de la parlamentari neafiliați și de la membri ai Partidului Oamenilor Tineri.

„Cu doamna Diana Șoșoacă nu am avut o discuție directă. Cu doamna Anamaria Gavrilă am vorbit și ieri, și astăzi. Până la urmă am reușit să găsim o soluție astfel încât și semnăturile celor de la Partidul Oamenilor Tineri să fie incluse”, a spus Peiu.

„Stop Planului Bolojan”

Moțiunea depusă poartă titlul „Stop Planului Bolojan de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”.

Senatorul AUR a precizat că depunerea moțiunii a fost făcută de echipele tehnice ale partidelor, în baza unei înțelegeri între formațiuni, nu de către parlamentari inițiatori.

„A fost o înțelegere ca să se depună nu de către politicieni, ci de staffurile tehnice”, a spus Peiu.

Marian Neacșu a fost întrebat marți la „Ai aflat! Cu Ionuț Cristache” de la Gândul, dacă PSD are un scenariu în care moțiunea susținută de AUR și PSD nu trece.

„Evident. Și cu acest lucru n-am spune că suntem neapărat confortabili cu acest lucru. În principiu este un demers, așa cum v-am spus, unul de rezultat, nu de parcurs. Dacă vreți opinia mea este că sunt șanse foarte, foarte mari și am trecut prin vreo șase moțiuni care s-au sfârșit prin plecarea primului ministru până acum. Eu cred că va trece moțiunea de cenzură, din umila mea experiență de care aminteați un pic mai devreme”, a spus Marian Neacșu.

În cazul în care moțiunea nu trece, Marian Neacșu spune că PSD va merge în opoziție.

„În măsura în care nu va trece moțiunea de cenzură, noi suntem pregătiți să mergem în opoziție și lucrul ăsta a fost afirmat în nenumărate rânduri și a ieșit și din discuțiile pe care le-am avut cu colegii noștri în parcursul celor opt întâlniri regionale pe care le-am avut în ultima lună”, a mai spus el.

„Republica Moldova a reușit să elibereze și să aducă acasă doi cetățeni moldoveni aflați în captivitate în Rusia. Ambii, fiind angajați ai Serviciului de Informații și Securitate, au fost eliberați și reîntorși autorităților noastre într-un schimb internațional de persoane. Îi mulțumesc Președintelui Trump pentru implicarea sa și a administrației SUA în succesul acestei acțiuni. Le mulțumesc tuturor partenerilor – din SUA, Polonia și România, pentru implicare la fiecare etapă a procesului și pentru sprijinul acordat autorităților noastre. Le sunt recunoscătoare tuturor instituțiilor noastre pentru profesionalism și cooperarea internațională realizată la cel mai înalt nivel care a făcut posibilă salvarea ofițerilor noștri. Această operațiune este în desfășurare de multe luni, sub coordonarea Serviciului de Informații și Securitate, iar anumite detalii nu au putut fi oferite în public pentru a nu pune în pericol toată operațiunea, dar și viața celor doi cetățeni moldoveni. Pentru a-i putea readuce acasă, în urma unei operațiuni complexe, cei 2 ofițeri au fost schimbați, după cum s-a solicitat de cealaltă parte, cu alte două persoane: un cetățean al Federației Ruse, Popova Nina, care acționa împotriva statului Republica Moldova, și Alexandru Bălan, cetățean al Republicii Moldova, acuzat de trădare de țară în interesul KGB-ului din Belarus, care a fost grațiat pentru a putea pleca în Belarus. Pentru țara noastră este un câștig care nu poate fi măsurat printr-o simplă ecuație matematică – noi am readus acasă doi cetățeni care lucrează pentru Republica Moldova renunțând, în schimb, la 2 deținuți care au lucrat împotriva Republicii Moldova. Ofițerii noștri sunt în drum spre casă și îi așteptăm să ajungă cu bine! Este important ca ofițerii să treacă toate testele medicale – prioritatea noastră este să ne asigurăm că sunt sănătoși și primesc, în caz de necesitate, tratamentele de care au nevoie”, este mesajul președintelui Republicii Moldova, Maia Sandu. Fostul director adjunct al Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) al Republicii Moldova, Alexandru Bălan, a fost escortat vineri, până la un punct de trecere a frontierei cu Republica Moldova, în vederea executării unei pedepse privative de libertate. În urma activităților desfășurate de către polițiștii Direcției de Combatere a Criminalității Organizate din cadrul Inspectoratului General al Poliției Române, împreună cu procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizata și Terorism – Structura Centrală, la data de 9 septembrie 2025, a fost dispusă reținerea acestuia și ulterior arestarea preventivă, fiind cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la trădare prin transmitere de informații secrete de stat, în forma continuată. Ancheta, desfășurată sub egida EUROJUST, a beneficiat de sprijinul serviciilor de informații din România, Ungaria și Cehia, precum și de sprijinul procurorilor din Ungaria, Cehia și Republica Moldova.

Fostul ofițer al Serviciului de Informații și Securitate din Republica Moldova, Alexandru Bălan, este acuzat că a transmis informații secrete de stat către ofițeri KGB din Belarus, în întâlniri desfășurate la Budapesta.

Potrivit anchetatorilor, începând cu 2024 și până în prezent, bărbatul, fost ofițer cu funcții de conducere în cadrul Serviciului de Informații și Securitate al Republicii Moldova, ar fi divulgat informații clasificate unor reprezentanți ai unei puteri străine.

„Am avut suficiente moțiuni încât să știm ce avem de făcut”, a spus Abrudean.

Întrebat dacă PNL va găsi susținerea pentru Ilie Bolojan, Abrudean a spus că PNL și-a arătat susținerea pentru Ilie Bolojan în repetate rânduri, prin voturi succesive în forurile de conducere.

„În continuare vom face tot ceea ce este posibil pentru a bloca această moțiune de cenzură, așa cum, de altfel, este normal să se întâmple. Nu sunt motive, din punctul nostru de vedere, pentru această criză politică și guvernamentală generată de PSD cu sprijinul AUR”, a mai spus președintele Senatului.

Abrudean a mai spus că dacă această moțiune de cenzură va trece, „evident că este responsabilitatea PSD și a AUR să propună o formulă de guvernare și să obțină o susținere parlamentară în acest sens”.

„Pentru că asta este regula în democrație: cine dărâmă un guvern trebuie să pună ceva în loc, adică să vină și cu soluția. Nu e suficient să generezi o criză politică economică și să atragi toate riscurile asupra României, pentru că aici suntem, în această situație suntem. Într-o perioadă în care avem și un eveniment de politică externă extrem de important, aici avem Summit-ul B9 pe 13 mai, când vor veni lideri politici și lideri ai țărilor de pe flancul estic, inclusiv secretarul general NATO, noi să fim într-o situație de instabilitate politică arată, cred eu, iresponsabilitate și până la urmă vor trebui să vină și cu soluție”, a spus ircea Abrudean.

Chestionar asupra posibilității de a exista un guvern nou până la summit-ul B9, Abrudean a răspuns că „tehnic este posibil”, dar nu crede că acest lucru se va întâmpla.

„Sigur că pe calendar acest lucru este posibil. După cum știți, dacă guvernul pică la moțiune, există o perioadă de interimat până când se găsește o nouă majoritate, președintele desemnează un prim-ministru care trebuie să-și obțină un vot în Parlament. Tehnic este posibil, practic nu cred că se va întâmpla acest lucru”, a răspune președintele Senatului.

Întrebat direct de un jurnalist dacă PSD mai este „un partid corupt”, George Simion a refuzat să răspundă tranșant.

„Nu vreau, în momentul acesta, în care avem de votat căderea guvernului Bolojan, să fac remarci la adresa PSD-ului”, a spus liderul AUR.

Jurnalistul a insistat, amintindu-i că el însuși a făcut anterior astfel de afirmații despre social-democrați. „Da, nu vreau să revin la ele”, a replicat Simion.

Întrebat care este motivul pentru care nu vrea să revină asupra declarațiilor despre PSD, liderul AUR a invocat votul asupra moțiunii de cenzură.

„Motivul este faptul că marți avem un vot și mă concentrez pe acest guvern, din care PSD-ul a făcut parte”, a spus Simion.

Întrebat dacă se teme că PSD „îl va trăda” la moțiunea de cenzură, liderul AUR a răspuns: „E treaba lor. Eu am 90 de parlamentari, datoria mea este să am 90 de semnături și 90 de voturi. Eu îmi fac datoria, nu mă bag în alte partide.”

Jurnaliștii a revenit cu întrebarea: „Deci mai este corupt sau nu?”. Simion a evitat din nou un răspuns clar: „V-am spus că nu fac acum referințe cu privire la ei.”

Schimbul de replici a continuat, jurnalistul întrebându-l pe liderul AUR „cât de naivi” îi consideră pe alegătorii partidului, în condițiile în care AUR a acuzat constant PSD că este parte a „sistemului” și că ar fi „distrus România în ultimii 35 de ani”.

„Am răspuns la această întrebare, mulțumesc”, a spus Simion.

Simion respinge, cel puțin pe moment, o coaliție cu PSD

În aceeași conferință, liderul AUR a respins ideea că depunerea moțiunii de cenzură alături de PSD ar reprezenta o alianță politică. Simion a susținut că declarațiile sale anterioare, potrivit cărora AUR nu va „bate palma” cu PSD, ar fi fost scoase din context.

„Nu mi-am înșelat alegătorii. În ultimele 24 de ore circulă pe rețelele de socializare un clip în care eu spun că nu voi face o coaliție de guvernare cu PSD. Prin depunerea acestei moțiuni de cenzură încearcă unii și alții să acrediteze că, iată, s-au pupat mirii. Asta este propaganda lor. La noi, la AUR, este cu familia tradițională și nu are cum să se pupe mirele cu mirele”, a declarat George Simion.

El a mai spus că, în acest moment, AUR nu discută despre o coaliție de guvernare cu PSD.

„Nu avem ce să discutăm în acest moment despre o coaliție de guvernământ cu PSD. Eu mi-am onorat promisiunea”, a adăugat liderul AUR.

Declarațiile vin după ce, în 2024, George Simion afirma la Prima TV că nu va face alianță cu PSD și că și-ar da demisia dacă AUR ar intra la guvernare cu social-democrații. „George Simion nu bate palma cu PSD-ul, George Simion nu face alianță cu PSD-ul”, spunea atunci liderul AUR.

Anunțul a fost făcut prin intermediul unui comunicat de presă.

„PSD a reușit să asigure sprijinul unei majorități parlamentare pentru moțiunea de cenzură împotriva prim-ministrului Ilie Bolojan. Astfel, PSD va realiza o schimbare profundă în modul de guvernare, așa cum a solicitat marea majoritate a cetățenilor români. PSD subliniază că depunerea și adoptarea unei moțiuni de cenzură împotriva unui premier lipsit de legitimitate și fără sprijin parlamentar reprezintă un proces democratic, reglementat la nivel constituțional. Acest mecanism a fost prevăzut în Constituția României tocmai pentru a preveni un blocaj guvernamental provocat de refuzul premierului de a accepta o realitate politică ce nu-i mai permite să își exercite funcția de conducere a Guvernului”, a transmis PSD.

În comunicat, PSD mai menționează „incapacitatea premierului Ilie Bolojan de a-și respecta partenerii de guvernare și de a fi receptiv la problemele și îngrijorările românilor a afectat semnificativ actul de guvernare și a produs numeroase blocaje instituționale.”

„Din cauza orgoliilor și încăpățânării politice a premierului, România a ajuns în recesiune, consumul s-a prăbușit, producția a scăzut, iar inflația a retezat puterea de cumpărare a cetățenilor. Ar fi fost iresponsabil din partea PSD să nu intervină pentru a opri acest declin economic și social! Dincolo de discursul demagogic, premierul Bolojan nu a reușit să implementeze nicio reformă autentică în cele 10 luni în care a condus Guvernul României. Insinuarea că a reformat România prin tăieri de venituri, prin creșteri de taxe, prin sărăcirea populației și prin sufocarea fiscală a IMM-urilor și a antreprenorilor români denotă o înțelegere rudimentară a mecanismelor economice și o deconectare totală de la realitățile din România”, a adăugat PSD.

Ce urmează după moțiune

Totodată, PSD a arătat ce ar putea urma după demiterea Guvernului Bolojan.

„Retragerea sprijinului politic al premierului Ilie Bolojan și demiterea sa prin mecanismul democratic al moțiunii de cenzură deschid calea pentru formarea unui guvern funcțional, care să fie condus de un premier capabil de colaborare. În contextul geopolitic complicat în care ne aflăm, România are nevoie urgent de o conducere coerentă, fără blocaje și fără orgolii politice, care să poată asigura buna administrare și relansarea economică”, a precizat Biroul de Presă al PSD.

Moțiunea de cenzură inițiată împreună cu parlamentarii AUR și ai Grupului PACE a strâns 253 de semnături. Pentru demiterea Guvernului sunt necesare 233 de voturi.

Deputatul PNL Ionuț Stroe a atras atenția marți, într-o postare pe Facebook, că discuțiile despre un posibil guvern PSD-AUR nu reprezintă „un scenariu care poate fi tratat lejer sau cu jumătăți de măsură”.

El a subliniat că există „un risc real de derapaj de la direcția pe care România și-a asumat-o de ani de zile: una clar pro-occidentală și euroatlantică”.

În mesajul transmis pe rețelele sociale, Ionuț Stroe a făcut apel la dialog între formațiunile pro-occidentale, pentru păstrarea „unei majorități funcționale, credibile și ancorate în valorile europene”.

„Cred că e momentul unei reveniri rapide la aceeași masă a partidelor pro-occidentale. Sub nicio formă nu ne putem permite un guvern în care extremismul intră pe ușă, fie direct, fie prin susținere. Nu e timp de orgolii, calcule mărunte sau jocuri tactice. Da, știu: politica înseamnă compromis, dar nu orice compromis! Pentru mine, există o linie roșie: orientarea pro-occidentală a țării noastre și reputația României”, a scris Stroe pe Facebook.

Deputatul liberal a mai pledat pentru „maturitate politică”, avertizând că „orice altă variantă ne duce într-o zonă de risc pe care nu ne-o permitem”.

Mesajul său vine în contextul în care săptămâna trecută, în urma unui referendum intern, PSD a retras sprijinul politic premierului Ilie Bolojan. Ulterior, miniștrii PSD și-au depus demisiile, portofoliile lor fiind preluate, interimar, de alți miniștri din cabinetul Bolojan.

Luni, PSD și AUR au anunțat că vor iniția împreună o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Marți, cele două formațiuni au finalizat textul moțiunii, care face referire la „distrugerea economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului” de către actualul Executiv. Marți după-amiază, PSD și AUR au depus și înregistrat moțiunea de cenzură la Biroul Permanent. George Simion, liderul AUR, a anunțat că a depus moțiunea cu 253 de semnături, cu 20 de semnături în plus față decât cele necesare (233) pentru demiterea actualului Executiv.

Parlamentul European a votat marți ca următorul buget pe șapte ani al blocului comunitar să fie cu 10% mai mare decât propunerea Comisiei Europene, ceea ce ar ridica cheltuielile UE la peste 2 trilioane de euro, anunță Politico. Într-un vot la Strasbourg, deputații europeni au susținut consolidarea fondurilor UE prin cheltuirea a 200 de miliarde de euro suplimentare pentru fermieri, regiuni și competitivitate industrială. O majoritate covârșitoare a deputaților europeni a aprobat moțiunea, cu 370 de voturi pentru, 201 împotrivă și 84 de abțineri. Votul pregătește terenul pentru negocieri tensionate cu guvernele naționale. Țări membre precum Olanda și Germania au declarat deja că doresc ca bugetul să fie mai mic decât propunerea Comisiei. Parlamentul a solicitat, de asemenea, o alocare mai mare de fonduri pentru programele UE și impunerea de noi taxe la nivelul UE asupra jocurilor de noroc online, giganților tehnologici precum Amazon și Google și firmelor de criptomonede. Propunerea Comisiei pentru perioada 2028-2034 prevede 1,8 trilioane de euro pentru cheltuieli în domenii precum subvențiile pentru fermieri, dezvoltarea industrială și schemele de ajutor internațional. În plus, aceasta alocă aproximativ 165 de miliarde de euro pentru a rambursa datoria comună emisă pentru a finanța pachetul de redresare post-Covid al UE – o măsură care crește bugetul total la 1,984 trilioane de euro. Parlamentul solicită extinderea bugetului total la 2 trilioane de euro, excluzând rambursările datoriei legate de Covid. Aceasta ar însemna, practic, o creștere a bugetului cu 10%. „Credem că nu putem face mai mult cu mai puțin, acesta este un mit”, a declarat Siegfried Mureșan din partea Partidului Popular European (PPE), care este negociatorul principal pe probleme de buget al Parlamentului, alături de Carla Tavares din partea Socialiștilor și Democraților.

Liderul AUR, George Simion, a respins marți, într-o conferință de presă, acuzațiile potrivit cărora ar fi încălcat promisiunile făcute alegătorilor în ceea ce privește o eventuală colaborare cu PSD.

Înainte de alegerile parlamentare din 2024, George Simion afirma că exclude orice înțelegere cu social-democrații și că, în cazul unei guvernări comune, și-ar da demisia din funcțiile publice.

El a declarat: „Nu bat palma cu PSD, eu sunt singurul capabil să termin cu PSD-ul în România. Dacă intrăm la guvernare cu PSD, îmi dau demisia din toate funcțiile”.

Întrebat dacă și-a „încălcat cuvântul” după ce anterior a spus că nu va colabora cu PSD, liderul AUR a spus că susține ceea ce a declarat și că nu există o coaliție de guvernare.

„Am văzut pe toate paginile de Facebook și în toate rețelele și la posturi de televiziune o declarație a mea din 2024 în campania pentru alegerile prezidențiale în care, dacă vă veți uita atent, am spus că nu vom face o coaliție de guvernare. Nu, nu mi-am înșelat alegătorii și alegătorii noștri sunt în spatele nostru.”, a spus Simion.

Acesta a susținut că anumite declarații sunt scoase din context și folosite în scop politic.

„În ultimele 24 de ore, circulă pe rețelele de socializare un clip în care eu la Sebastian Zachman spun că nu voi face o coaliție de guvernare cu PSD-ul. Spun chestiunea asta suficient de clar încât să înțeleagă toată lumea și prin depunerea acestei moțiuni încearcă unii și alții să acrediteze că iată, s-au pupat mirii. Asta este propaganda lor.”

„Nu avem ce să discutăm în acest moment despre o coaliție de guvernământ cu Partidul Social-Democrat. Respectiv, eu mi-am onorat promisiunea.”, a continuat Simion.

În același timp, liderul AUR a declarat că și alte formațiuni politice, dând exemplu de USR, ar trebui să dea explicații privind guvernarea.

„Ar fi bine ca cineva să se ducă către domnul Ilie Bolojan, să se ducă către USR, pentru că ei au fost în pact în ultimele zece luni și să explice oamenilor că ei au compus o coaliție de guvernământ.”, a spus el.

Totodată, George Simion a explicat și motivul pentru care AUR a decis să susțină moțiunea de cenzură împreună cu PSD.

„AUR este un partid democratic care are, după lovitura de stat din 6 decembrie 2024, intenția să folosească toate pârghiile posibile și imposibile ca România să revină la democrație.”

„A acuza AUR că a depus o moțiune de cenzură când și-a pus semnătura că a inițiat acest act este o mojicie. Repet, nu ne este frică și avem proprietatea termenilor.”

Într-un schimb tensionat cu presa, Grindeanu a fost întrebat dacă apropierea politică dintre PSD și AUR reprezintă o legitimare a extremismului, în condițiile în care social-democrații au catalogat în repetate rânduri AUR drept un partid radical și au exclus public orice alianță.

Jurnaliștii au readus în discuție și angajamentul exprimat anterior de liderul PSD, potrivit căruia ar urma să renunțe la funcția de președinte al Camerei Deputaților dacă actuala coaliție nu mai există.

„Ați promis asta public într-o conferință de presă”, i s-a transmis lui Grindeanu, în timp ce reporterii au insistat asupra faptului că declarația fusese formulată fără echivoc.

În răspunsul său, liderul PSD a invocat protocolul politic convenit între partidele aflate la guvernare.

„Nu dau înapoi la nimic, atât timp cât exista un protocol în care se spunea că premierul își dă demisia, că Senatul și Camera Deputaților sunt parte a acelui protocol. Lucrurile trebuie discutate în același mod”, a declarat Grindeanu.

Discuția s-a mutat apoi asupra unei declarații făcute de Grindeanu la Bruxelles, în 26 martie, în fața socialiștilor europeni, când ar fi garantat că nu va exista nicio colaborare politică între PSD și AUR.

Reporterii au invocat inclusiv o postare publică în care liderul PSD afirma că partidul nu va construi alianțe cu formațiunea condusă de AUR.

„Ați mințit atunci?”, a fost întrebarea adresată lui Grindeanu.

Acesta a evitat un răspuns direct și a făcut trimitere la discuțiile purtate cu liderii grupurilor politice europene.

În ultimii ani, PSD a susținut constant că nu va colabora politic cu AUR, pe care l-a descris drept partid extremist.

Conform datelor Kpler, nava Mubaraz, o navă GNL controlată de compania petrolieră națională din Emiratele Arabe Unite, Adnoc, a părăsit Golful în aprilie cu 132.890 m³ de  GNL la bord, prin această trecere care găzduiește aproximativ 20% din comerțul mondial cu GNL în timp de pace, potrivit Le Figaro.

Nava a fost încărcată pe insula Das, în Emiratele Arabe Unite.

Strâmtoarea Ormuz – prin care circulă aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale lichefiate la nivel mondial – s-a confruntat cu perturbări majore de la începutul lunii martie, după ce SUA și Israelul au lansat o ofensivă comună împotriva Iranului pe 28 februarie.

Vicepremierul Tanczos Barna a susținut marți o conferință de presă cu ocazia preluării mandatului interimar de ministru al Agriculturii. Acesta a vorbit și despre actuala situație politică din țară, în contextul în care săptămâna trecută, PSD a decis retragerea sprijinului politic pentru premierul Ilie Bolojan, iar la începutul acestei săptămâni, PSD și AUR au anunțat că vor depune o moțiune de cenzură împotriva Guvernului.

Tanczos Barna a afirmat că săptămâna viitoare există o mare probabilitate ca moţiunea de cenzură să treacă, Guvernul să fie schimbat şi apoi vor începe negocierile pentru formarea unei noi majorităţi.

„Săptămâna viitoare avem moţiune de cenzură cu certitudine. Cu mare probabilitate moţiunea de cenzură o să treacă, Guvernul o să fie schimbat. Avem un anunţ din partea celor mai mari două partide cu privire la un demers comun, ca să nu folosesc o expresie care a fost negată ieri toată ziua. Deci un demers comun, PSD – AUR, pentru a trece o moţiune de cenzură. Prin această moţiune de cenzură, Guvernul Bolojan o să fie schimbat”, a afirmat Tanczos Barna în cadrul conferinței de presă.

Tanczos Barna: toate variantele sunt posibile

Vicepremierul a adăugat că în cazul în care moțiunea va trece, noua majoritate poate fi cea creată pentru a dărâma Guvernul sau poate fi alta, adăugând că toate variantele sunt posibile în acest moment.

„Încep negocierile pentru formarea unei noi majorităţi. Acea nouă majoritate poate să fie majoritatea care s-a creat pentru a pica Guvernul Bolojan sau poate să fie o altă majoritate. Depinde foarte mult de timpul care va curge din momentul trecerii moţiunii şi până la formarea unei coaliţii care asigură o majoritate sau soluţia politică pentru un guvern minoritar. Cred că, în momentul de faţă, toate opţiunile sunt pe masă şi toate variantele sunt posibile. Vedem ce se va întâmpla săptămâna viitoare”, a explicat Tanczos Barna.

Luni, PSD și AUR au anunțat că vor iniția împreună o moțiune de cenzură împotriva Guvernului Bolojan. Marți, cele două formațiuni au finalizat textul moțiunii, care face referire la „distrugerea economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului” de către actualul Executiv. Textul integral al moțiunii poate fi citit AICI.

„Cupa internațională Nadia Comăneci – Perfect 10” va fi o competiție de gimnastică feminină dedicată tinerelor sportive, care va avea loc la Sala Polivalentă Nadia Comăneci. Vor participa peste 200 de sportivi juniori din România, SUA, Canada, Hong Kong, Italia, Franța, Norvegia, Nigeria și Malta.

Pe 31 mai, „Gala Campioanelor” de pe stadionul Carom va fi momentul culminant al evenimentelor, o celebrare a perfecțiunii la care vor fi prezente marile gimnaste ale României care și-au început cariera și s-au format la Onești.

„Onești va fi mereu acasă pentru Nadia și o așteptăm cu nerăbdare ca să o sărbătorim. Cei 50 de ani scurși de la Jocurile Olimpice de la Montreal, unde a scris istorie, sunt ocazia ideală pentru a-i arăta cât de mult este iubită aici. Nadia a avut dintotdeauna la Onești o familie care a însoțit-o de-a lungul vieții. Va fi un moment de celebrare a talentului și, totodată, o întâlnire simbolică a generațiilor în locul în care s-a născut perfecțiunea și în care continuăm să clădim talente de talie internațională”, a declarat Ingrid Istrate, directoarea CSM Onești.

Nadia Comâneci, masterclass la Cluj

Nadia Comăneci este invitata specială a Sports Festival 2026. Campioana care a schimbat istoria sportului prin primul 10 perfect obținut la Jocurile Olimpice va susține, în cadrul evenimentului, un masterclass. Acesta va avea loc duminică, 14 iunie, de la ora 13.00, la BTarena din Cluj- Napoca.

„Uneori este nevoie de doar câteva secunde pentru a schimba o viață. 17 secunde. Atât a durat exercițiul care mi-a schimbat viața și istoria gimnasticii mondiale. Dar în spatele celor 17 secunde au stat milioane de secunde de antrenamente. Pentru mine, sportul a însemnat mai mult decât primul 10, mai mult decât medaliile obținute. A fost despre disciplină, curaj și dorința de a deveni mai bună în fiecare zi. Vă aștept la Masterclass-ul din cadrul Sports Festival unde vă voi dărui mult mai multe secunde de mărturisi, lecții și învățături din sport și experiențele personale, care pot fi aplicate în orice domeniu. Va fi o întâlnire sinceră, un dialog deschis și, sper, o sursă de inspirație și motivație pentru toți cei care cred în puterea visurilor construite prin muncă și pasiune”, a declarat Nadia Comâneci.

Masterclass-ul programat la Cluj-Napoca va aduce publicului ocazia unei întâlniri directe cu sportiva care a devenit un reper pentru generații întregi. Evenimentul va pune în prim-plan teme care depășesc performanța sportivă propriu-zisă: disciplina, presiunea marilor competiții, echilibrul, motivația și parcursul din spatele unei cariere construite la cel mai înalt nivel.

Tinerii antreprenori cu vârste între 20 și 29 de ani reprezintă aproximativ 8% din forța de muncă la nivelul Uniunii Europene, adică peste două milioane de persoane. Cele mai ridicate ponderi sunt înregistrate în Slovacia (12%), Malta (10,5%) și România, cu aproximativ 10%, scrie Euronews. Acest nivel plasează România în grupul statelor fruntașe din UE în ceea ce privește antreprenoriatul în rândul tinerilor. Alte țări precum Cehia, Franța, Olanda, Letonia, Belgia sau Polonia au valori cuprinse între 8% și 10%, în timp ce Irlanda, Bulgaria și Spania se află la coada clasamentului, cu procente între 5% și 6%.

Crește și numărul antreprenorilor adolescenți

Pe lângă cei peste două milioane de tineri antreprenori, în Uniunea Europeană există aproximativ 69.000 de antreprenori adolescenți, cu vârste între 15 și 19 ani. Acest segment a crescut cu 10% din 2022 până în prezent. Fenomenul este dominat de băieți – aproximativ 47.000, comparativ cu 22.000 de fete. Cele mai multe astfel de cazuri sunt înregistrate în Olanda (aproximativ 12.000) și Italia (circa 11.000). În afara UE, Turcia înregistrează un nivel și mai ridicat, cu aproape 33.000 de adolescenți implicați în afaceri.

România: potențial antreprenorial, dar provocări pe piața muncii

Deși România se remarcă printr-o pondere ridicată a tinerilor antreprenori, situația generală a ocupării în rândul tinerilor rămâne modestă. Aproximativ 66% dintre tinerii europeni cu vârste între 20 și 29 de ani sunt angajați, însă România și Bulgaria se situează la coada clasamentului, cu rate de ocupare de puțin peste 50%. Această combinație indică faptul că, în România, antreprenoriatul poate reprezenta o alternativă la oportunitățile limitate de pe piața muncii.

Diferențe majore între statele europene

Peisajul antreprenorial din UE este divers, fiecare țară oferind avantaje diferite. Estonia este considerată una dintre cele mai prietenoase economii pentru afaceri. Aici există posibilitatea de a înființa firme complet online și taxe zero pe profitul reinvestit. Irlanda rămâne atractivă datorită impozitului redus pe profit și facilităților pentru cercetare, iar Portugalia oferă proceduri simple și costuri reduse pentru deschiderea unei firme. În același timp, state precum Lituania sunt atractive pentru IMM-uri, datorită taxelor reduse și costurilor operaționale scăzute. Datele arată că antreprenoriatul în rândul tinerilor este în creștere la nivel european, inclusiv în rândul adolescenților. Pentru România, poziționarea în topul acestui clasament indică un potențial antreprenorial ridicat, dar și necesitatea unor politici care să susțină dezvoltarea afacerilor și integrarea tinerilor pe piața muncii.

Datele arată că plățile flexibile sunt folosite în principal pentru cumpărături online cu valori mici și medii. Astfel, 26% dintre consumatorii online aleg BNPL pentru achiziții între 250 și 999 de lei, iar 24% pentru tranzacții sub 250 de lei. În același timp, 9% dintre respondenți spun că utilizează această metodă și pentru cumpărături care depășesc 3.000 de lei.

Cei mai activi utilizatori sunt tinerii între 20 și 29 de ani, dintre care 20% folosesc frecvent serviciile BNPL, iar alți 20% ocazional.

În acest context, PayU România anunță extinderea parteneriatului cu fintech-ul suedez Klarna în România și Ungaria. Integrarea permite consumatorilor acces la opțiuni precum plata în 30 de zile sau în trei rate fără dobândă, direct în procesul de checkout al magazinelor online.

Potrivit reprezentanților companiei, comercianții care oferă soluții BNPL pot înregistra o creștere a frecvenței cumpărăturilor cu până la 46% și o majorare a valorii coșului mediu cu 40%.

Piața BNPL din Europa este estimată la circa 191 de miliarde de euro în 2025, cu perspective de creștere până la aproape 294 de miliarde de euro în 2030.

Ziua de 28 aprilie marchează, la nivel global, Ziua Internațională a Securității și Sănătății în Muncă, o inițiativă a Organizației Internaționale a Muncii menită să atragă atenția asupra prevenirii accidentelor de muncă și a bolilor profesionale, comunică Institutul Național de Sănătate Publică.

Este o zi dedicată „promovării prevenirii accidentelor de muncă și a bolilor profesionale la nivel global”, într-un context în care mediile de lucru devin tot mai complexe, iar riscurile pentru angajați sunt din ce în ce mai diversificate.

Lucrătorii sunt expuși unor riscuri multiple

Organizația Internațională a Muncii, înființată în 1919, are ca obiectiv „promovarea unor condiții de muncă sigure, echitabile și sănătoase pentru toți lucrătorii”.

În prezent, lucrătorii sunt expuși „unor riscuri multiple – biologice, fizice, chimice, ergonomice și psihosociale – care pot avea un impact semnificativ asupra sănătății și securității acestora”.

Milioane de victime anual

Datele globale citate în comunicat evidențiază amploarea fenomenului.

„Aproximativ 2,93 milioane de lucrători își pierd viața anual ca urmare a accidentelor de muncă și a bolilor profesionale”, dintre care „peste 2,6 milioane sunt atribuite bolilor profesionale, iar aproximativ 330.000 accidentelor de muncă”.

În plus, la nivel mondial au loc anual „circa 395 de milioane de accidente de muncă nefatale”, ceea ce reflectă „dimensiunea extinsă și impactul sistemic al acestui fenomen”.

În România, rata accidentelor raportate este sub media europeană

La nivelul Uniunii Europene, datele Eurostat pentru 2023 arată „aproximativ 2,83 milioane de accidente de muncă nefatale și peste 3.200 de accidente mortale”, ceea ce indică nevoia unor măsuri de prevenție mai eficiente.

În România, deși rata accidentelor raportate este sub media europeană, persistă probleme în sectoare precum construcțiile, agricultura și industria prelucrătoare.

Conform comunicatului, „aproximativ 2,2% dintre lucrători au declarat că au suferit un accident de muncă într-un interval de 12 luni”.

Pentru anul 2024, au fost înregistrate „5.347 de accidente de muncă, dintre care 108 mortale”, ceea ce menține România „în rândul statelor cu un nivel relativ ridicat al riscurilor profesionale”.

Prevenția, esențială

Specialiștii subliniază că evaluarea riscurilor profesionale este „fundamentul unui management eficient al securității și sănătății în muncă” și „un instrument esențial în prevenirea accidentelor de muncă și a îmbolnăvirilor profesionale”.

Totodată, „asigurarea unor locuri de muncă sigure și sănătoase presupune crearea unui mediu în care lucrătorii își pot desfășura activitatea fără riscuri pentru sănătate”, fiind necesare condiții care să susțină inclusiv „bunăstarea fizică, mentală și socială”.

„UN apel la acțiune”

Comunicatul atrage atenția și asupra schimbărilor aduse de noile tehnologii: „dezvoltarea inteligenței artificiale și automatizării” transformă mediul de lucru.

Aduce oportunități, dar și riscuri noi, care necesită adaptarea constantă a măsurilor de protecție.

În acest context, marcarea acestei zile este „un apel la acțiune pentru toate părțile implicate – autorități, angajatori și lucrători – în vederea construirii unui mediu de muncă sigur, sănătos și sustenabil”.

Campaniile de informare și conștientizare derulate cu această ocazie urmăresc „educarea și responsabilizarea” tuturor actorilor implicați, dar și consolidarea unei „culturi a prevenirii” în domeniul securității și sănătății în muncă.