MediaFax.ro

Un plan de rezervă pentru a asigura că Europa se poate apăra folosind structurile militare existente ale NATO în cazul plecării SUA câștigă teren în Europa după ce a obținut sprijinul Germaniei, relatează The Wall Street Journal.

Oficialii care lucrează la planuri, pe care unii oficiali le numesc un „NATO european”, încearcă să atragă mai mulți europeni în rolurile de comandă și control ale alianței și să suplimenteze resursele militare americane cu propriile lor resurse.

Planurile – care avansează informal în cadrul Organizației Tratatului Atlanticului de Nord și în jurul acesteia – nu sunt menite să rivalizeze cu alianța actuală, au declarat participanții.

Oficialii europeni urmăresc să mențină descurajarea împotriva Rusiei, continuitatea operațională și puterea nucleară, chiar dacă Washingtonul își retrage forțele din Europa sau refuză să o apere, așa cum a amenințat președintele Trump .

Planurile, concepute inițial anul trecut, subliniază profunzimea îngrijorării europene cu privire la fiabilitatea SUA.

Planurile s-au accelerat după ce Trump a amenințat că va prelua Groenlanda de la Danemarca, membră a NATO, și acum capătă o urgență sporită pe fondul impasului privind refuzul Europei de a sprijini războiul Americii în Iran .

Un aspect crucial este acela că schimbarea percepției de la Berlin accelerează situația.

Timp de decenii, Germania a rezistat insistențelor Franței pentru o mai mare suveranitate europeană în apărarea sa, preferând să păstreze America drept garant suprem al securității europene. Acest lucru se schimbă acum sub cancelarul german Friedrich Merz, din cauza îngrijorărilor legate de fiabilitatea SUA ca aliat în timpul președinției Trump și ulterior, potrivit unor persoane familiarizate cu gândirea sa.

Provocarea este enormă, relatează WSJ. Întreaga structură a NATO este construită în jurul conducerii americane la aproape fiecare nivel, de la logistică și informații până la comanda militară superioară a alianței.

Europenii încearcă acum să își asume mai multe dintre aceste responsabilități, pe care Trump le-a cerut de mult timp. Alianța va fi „mai condusă de Europa”, a declarat recent secretarul general Mark Rutte.

Diferența acum este că europenii iau măsuri din proprie inițiativă, din cauza ostilității crescânde a lui Trump , ca urmare a declarațiilor SUA.

În ultimele zile, Trump i-a etichetat pe aliații europeni drept „lași” și a numit NATO un tigru de hârtie, adăugând că președintele rus Vladimir Putin: „Și Putin știe asta”.

„O mutare a poverii dinspre SUA către Europa este în curs de desfășurare și va continua… ca parte a strategiei de apărare și securitate națională a SUA”, a declarat președintele Finlandei, Alexander Stubb, unul dintre liderii implicați în aceste planuri.

„Cel mai important lucru este să înțelegem că are loc și, de asemenea, să o facem într-un mod foarte gestionat și controlabil, în loc ca [SUA] să se retragă rapid”, a spus Stubb într-un interviu.

Stubb este unul dintre puținii lideri europeni care au menținut o relație strânsă cu Trump , iar țara sa are una dintre cele mai puternice forțe armate de pe continent și cea mai lungă graniță cu Rusia.

La începutul acestei luni, Trump a amenințat că va părăsi NATO din cauza refuzului aliaților de a-i sprijini campania în Iran, spunând că mișcarea este deja „dincolo de orice reconsiderare”. Orice retragere din alianță ar necesita aprobarea Congresului, dar președintele ar putea în continuare să mute trupe sau active din Europa sau să-și retragă sprijinul, folosindu-și autoritatea de comandant suprem.

Imediat după amenințarea lui Trump, Stubb l-a sunat pe președinte pentru a-l informa despre planurile Europei de a-și consolida propria apărare.

„Mesajul fundamental pentru prietenii noștri americani este că, după toate aceste decenii, este timpul ca Europa să își asume mai multă responsabilitate pentru propria securitate și apărare”, a declarat Stubb.

Schimbarea decisivă pentru Europa a fost răzgândirea istorică a Berlinului, țară care deține arme nucleare americane și a evitat mult timp să pună la îndoială rolul Americii ca garant al securității europene.

Germanii și alți europeni se temeau că promovarea conducerii europene în cadrul NATO ar putea oferi SUA o scuză pentru a-și reduce rolul – un rezultat de care se temeau mulți europeni.

Totuși, la sfârșitul anului trecut, Merz a început să reevalueze această opinie de lungă durată după ce a ajuns la concluzia că Trump era pregătit să abandoneze Ucraina, potrivit unor surse. Merz era îngrijorat că Trump îi confunda pe victimă cu agresorul în război și că nu mai existau valori clare care să ghideze politica SUA în cadrul NATO, au spus sursele.

În ciuda acestui fapt, liderul german nu a dorit să pună la îndoială public alianța, ceea ce ar fi periculos, au spus sursele. În schimb, europenii ar trebui să își asume un rol mai important. În mod ideal, SUA ar rămâne în alianță, dar cea mai mare parte a apărării ar fi lăsată în seama europenilor, au spus sursele.

Ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, a declarat că discuțiile actuale din cadrul NATO nu sunt întotdeauna ușoare, dar dacă acestea vor duce la decizii, acest lucru ar crea o oportunitate pentru Europa. El a numit NATO „de neînlocuit atât pentru Europa, cât și pentru SUA”.

„Dar este, de asemenea, clar că noi, europenii, trebuie să ne asumăm mai multă responsabilitate pentru apărarea noastră și chiar facem asta”, a spus Pistorius. „NATO trebuie să devină mai europeană pentru a rămâne transatlantică.”

Schimbarea de poziție a Germaniei a deblocat un acord mai larg printre altele, inclusiv Marea Britanie, Franța, Polonia, țările nordice și Canada, care prezintă acum planul de contingență ca o coaliție a voluntarilor în cadrul NATO, potrivit oficialilor implicați.

„Luăm măsuri de precauție și purtăm discuții informale cu un grup de aliați care împărtășesc aceleași idei și vom contribui la umplerea golului din cadrul NATO atunci când va fi necesar”, a declarat ambasadorul Suediei în Germania, Veronika Wand-Danielsson.

Abia după ce Berlinul a intervenit, planurile de contingență s-au transformat în abordarea unor chestiuni militare practice, cum ar fi cine ar conduce apărarea antiaeriană și antirachetă a NATO, coridoarele de întărire către Polonia și statele baltice, rețelele logistice și exercițiile regionale majore în cazul în care ofițerii americani s-ar retrage. Acestea rămân cele mai mari provocări, au declarat oficialii.

Oficialii spun că reintroducerea recrutării militare este un alt aspect esențial pentru succesul planului. Multe națiuni l-au abandonat după Războiul Rece. „Nu voi da sfaturi niciunei țări europene, dar în ceea ce privește educația civică, identitatea națională și unitatea națională, probabil că nu există nimic mai bun decât serviciul militar obligatoriu”, a spus Stubb. Finlanda a păstrat recrutarea.

Oficialii implicați vor să accelereze producția europeană de echipamente vitale în domenii în care Europa este în urma SUA, inclusiv războiul antisubmarin, capacitățile spațiale și de recunoaștere, realimentarea în zbor și mobilitatea aeriană. Oficialii indică anunțul făcut luna trecută de Germania și Marea Britanie privind un proiect comun de dezvoltare a rachetelor de croazieră stealth și a armelor hipersonice ca exemplu al noii inițiative.

Deși efortul european marchează o schimbare fundamentală de gândire, realizarea ambiției va fi dificilă. Comandantul Suprem al Forțelor Aliate pentru Europa este întotdeauna american, iar oficialii americani au declarat că nu au nicio intenție să renunțe la acest post.

Niciun membru european nu are putere suficientă în cadrul NATO pentru a înlocui SUA ca lider militar, în parte pentru că numai SUA pot oferi umbrela nucleară la nivel continental care stă la baza principiului fondator al alianței de descurajare reciprocă prin putere.

Europenii își asumă tot mai multe roluri de conducere, dar încă nu au capacități esențiale din cauza anilor de cheltuieli insuficiente și a dependenței de SUA.

O europenizare a NATO „ar fi trebuit să aibă loc mai devreme”, a declarat amiralul american în retragere James Foggo, care a deținut funcții de conducere în cadrul NATO și a avut legături cu aceasta. El a spus că membrii europeni au mulți ofițeri și lideri foarte profesioniști.

„Cred că au capacitatea. Au o parte din hardware”, dar trebuie să investească și să dezvolte capabilități mai rapid, a spus Foggo.

Tranziția este deja în curs de desfășurare. Un număr tot mai mare de posturi cheie de comandă NATO sunt acum deținute de europeni, iar multe exerciții majore desfășurate recent sau programate în lunile următoare vor fi conduse de forțe europene – în special în regiunea nordică, unde alianța se învecinează cu Rusia.

O lacună deosebit de mare este în domeniul informațiilor și al descurajării nucleare. Oficialii europeni spun că nicio reorganizare a trupelor nu poate înlocui rapid sistemele americane de satelit, supraveghere și avertizare antirachetă care formează coloana vertebrală a credibilității NATO, punând Franța și Marea Britanie sub presiune pentru a-și extinde atât rolurile de informații nucleare, cât și cele strategice.

Schimbarea de poziție a Germaniei a deschis calea către cel mai sensibil element al apărării suverane europene: înlocuirea umbrelei nucleare americane. După ce Trump a amenințat că va invada Groenlanda, Merz și președintele francez Emmanuel Macron au deschis apoi discuții despre posibilitatea extinderii descurajării nucleare a Franței pentru a acoperi și alte națiuni europene, inclusiv Germania.

Însuși Trump a părut să recunoască faptul că Groenlanda devenise un punct de cotitură.

„Totul a început cu, dacă vreți să știți adevărul, Groenlanda”, a spus el despre amenințarea sa de a părăsi NATO. „Vrem Groenlanda. Nu vor să ne-o dea și am spus: «Bine, pa pa».”

Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a întărit miercuri ideea nemulțumirii partidului său față de actualul premier. Într-un mesaj public, el a susținut că România are nevoie „urgent de o resetare” și a invocat trei semnale negative: creșterea inflației, scăderea consumului și reducerea prognozei de creștere economică de către Fondul Monetar Internațional.

Calculele din Parlament arată că actualul nucleu format din PNL și USR adună împreună 132 de parlamentari. Cu sprijinul UDMR și al grupului minorităților naționale, totalul ajunge la 181 de voturi, mult sub pragul de 233 necesar pentru susținerea unui guvern în Parlament.

Potrivit structurii actuale a Parlamentului PNL, USR, UDMR și grupul minorităților ar reuni 181 de voturi: 51 de deputați PNL, 40 USR, 22 UDMR și 17 din grupul minorităților în Camera Deputaților, la care se adaugă 22 de senatori PNL, 19 USR și 10 UDMR în Senat. Totalul rămâne sub pragul de 233 necesar pentru susținerea unui guvern în Parlament.

O eventuală ieșire a PSD din coaliție lasă în urmă un vid de susținere parlamentară care ar trebui acoperit prin alianțe noi sau printr-o formulă excepțională de guvern minoritar.

În paralel, AUR a exclus o colaborare cu partidele aflate acum la putere înainte de alegeri. Senatorul Petrișor Peiu a declarant recent că AUR nu vede nicio formulă de înțelegere cu PSD, PNL, USR sau UDMR, cu o singură excepție: un guvern cu termen limitat, de câteva luni, care să aibă strict mandatul de a organiza alegeri anticipate. De menționat este însă că AUR nu a depus încă în acestă sesiune parlamentară o moțiune de cenzură și pare că așteptă rezultatul consultării de luni din PSD.

Și spațiul de manevră al PSD în raport cu actualii parteneri s-a îngustat. PNL a transmis că îl susține în continuare pe premierul Ilie Bolojan și că nu acceptă ca PSD să decidă cine este premier din partea liberalilor. Mai mult, PNL a avertizat că, dacă PSD va provoca o criză guvernamentală, liberalii nu vor mai putea rămâne în coaliție cu social-democrații. În aceeași logică, USR a transmis că nu va mai negocia o altă formulă de guvernare cu PSD dacă social-democrații contribuie la răsturnarea Cabinetului Bolojan.

Primul scenariu este o renegociere a majorității, fără ieșirea imediată a PSD din zona puterii. Acesta ar presupune o formulă de guvernare reconfigurată, eventual cu un nou echilibru între partide sau cu alte condiții politice. Conducerea PSD ar putea primii pe 20 aprilie un mandat din partea membrilor partidului pentru a negocia eventuale concesii de la premierul Bolojan ce să satisfacă filialele din țară ale social-democraților.

Al doilea scenariu, considerat potrivit surselor Mediafax cel mai serios în PSD, este retragerea miniștrilor social-democrați din Cabinetul Bolojan. În acest caz, compoziția politică a Guvernului s-ar schimba, iar premierul Bolojan ar trebui să ceară aprobarea Parlamentului pentru noua formulă, potrivit articolului 85 alineatul (3) din Constituție. Dacă ar obține votul de încredere, Ilie Bolojan ar putea continua la Palatul Victoria; dacă nu, s-ar deschide formal negocierile pentru un nou executiv.

Al treilea scenariu este intrarea într-o criză politică deschisă, fie prin eșecul unui nou vot de încredere, fie printr-o eventuală moțiune de cenzură. Într-o asemenea situație, președintele Nicușor Dan ar chema partidele la consultări și ar desemna un candidat pentru funcția de prim-ministru, care ar trebui apoi să caute majoritatea parlamentară necesară învestiturii. Șeful statului a evitat până acum să intre în scenarii și a spus că actuala conjunctură parlamentară obligă partidele să colaboreze.

Dincolo de scenariul ieșirii PSD de la guvernare, în discuțiile politice a început să circule în ultima săptămână și o altă variantă: aceea în care PNL renunță nu la funcția de prim-ministru, ci la Ilie Bolojan, pentru a păstra coaliția în viață și pentru a evita intrarea într-o criză parlamentară fără ieșire clară. Acordul politic semnat în iunie 2025 prevede oricum că funcția de premier revine PNL până în aprilie 2027, astfel că, teoretic, liberalii ar putea schimba titularul fără să piardă șefia Guvernului.

Numirea unui alt premier PNL nu ar întâmpina mari obstacole de la Cotroceni. În intervențiile sale publice, președintele Nicușor Dan a lăsat de înțeles că stabilitatea coaliției este mai importantă ca numele premierului.

În această formulă, liberalii ar încerca să păstreze controlul asupra Palatului Victoria, dar cu un alt nume în fruntea Executivului, mai acceptabil pentru PSD. În ultimele săptămâni, în spațiul public au fost vehiculate, pe surse, numele lui Cătălin Predoiu și Alexandru Nazare drept posibile variante de premier liberal. Întrebat direct despre aceste două nume, Sorin Grindeanu a evitat să le valideze, dar nici nu a tăiat discuția, spunând doar că nu este rolul PSD să aleagă premierii PNL. Mircea Abrudean, șeful senatului și lider PNL, a spus explicit că nu este normal ca PSD să impună premierul susținut de PNL și a catalogat informațiile despre astfel de negocieri drept „speculații”.

Pentru PNL, însă, acceptarea unui alt premier ar trebui compensată prin câștiguri concrete în interiorul guvernului. Aici intră în discuție formula unui cabinet fără USR sau cu un USR marginalizat, în care liberalii să primească mai multe portofolii. În actuala structură, PNL are patru ministere, la fel ca USR, în timp ce PSD are șase, iar UDMR două. Dacă USR ar ieși din ecuație, cele patru portofolii ale sale ar trebui redistribuite, iar liberalii ar avea un argument puternic să ceară o parte importantă din ele în schimbul sacrificării lui Bolojan.

Transferul reprezintă singura soluție regulamentară pentru aducerea unui jucător în afara perioadei oficiale de mercato. Conducerea clubului a apelat la o variantă deja testată, Christian Fromm fiind unul dintre jucătorii de bază din sezonul trecut.

Campion al României alături de Dinamo în sezonul trecut, internaționalul german poate evolua chiar de miercuri seară, în confruntarea cu Corona Brașov.

Cele două formații se întâlnesc, pe terenul campioanei, de la ora 17:00, în meciul decisiv al duelului din sferturile de finală. În primele două partide, fiecare echipă a câștigat pe teren propriu.

Branimir Grozdanov devenise unul dintre jucătorii de bază ai echipei dinamoviste, după sosirea sa în ianuarie, de la CSKA Sofia.

Internaționalul bulgar s-a accidentat, însă, chiar la startul în play-off-ul campionatului.

Christian Fromm, în vârstă de 35 de ani, revine la Dinamo, după ce a evoluat în acest sezon pentru clubul Olympiakós, din Grecia.

„Jalonul 4 din PNRR prevede adoptarea unei legi prin care România introduce un nou mecanism economic pentru resursele de apă. Mai concret, statul este obligat să aplice principiul „recuperării costurilor”, adică să acopere investițiile în infrastructura de apă – estimate la peste 23 de miliarde de lei – prin tarife, contribuții și penalități aplicate utilizatorilor. Problema nu este reforma în sine, ci modul brutal în care Guvernul vrea să o aplice: direct pe spinarea românilor și a economiei”, a declarat deputatul AUR.

În acest context, responsabilitatea politică revine direct miniștrilor implicați în acest proces, respectiv Dragoș Pîslaru și Diana Buzoianu, care coordonează implementarea jaloanelor din PNRR și reforma sistemului de gospodărire a apelor.

„USR încearcă să prezinte această măsură ca pe o obligație externă, inevitabilă. Adevărul este că Jalonul 4 nu obligă România să aplice șocuri tarifare. Acesta prevede o reformă echilibrată, etapizată și adaptată realităților sociale. Alegerea de a împovăra cetățenii aparține integral Guvernului și miniștrilor care gestionează acest proces.”

Potrivit deputatului AUR, interpretarea actuală a Guvernului transformă o obligație tehnică într-o explozie de tarife, cu efecte în lanț asupra întregii economii.

„Creșterea prețului la apa brută va lovi direct în producătorii de energie, precum Hidroelectrica și Nuclearelectrica. De aici, efectul este inevitabil: crește costul energiei, cresc facturile pentru populație și scade competitivitatea economiei românești.”

Deputatul AUR atrage atenția că Guvernul ignoră complet componenta de „suportabilitate” prevăzută chiar în logica Directivei Cadru Apă și în documentele de fundamentare ale reformei. „Nu poți vorbi despre reformă când ignori impactul social. Nu poți cere sacrificii românilor fără să tai risipa din sistem. Iar astăzi, în loc de responsabilitate, vedem doar o fugă de răspundere și o transferare a costurilor către cetățeni.”

• Aplicarea etapizată a Jalonului 4, pe o perioadă extinsă, astfel încât impactul asupra populației și economiei să fie minim și controlabil;
• Protejarea sectoarelor strategice, prin tarife diferențiate și plafonate pentru producătorii de energie și agricultură, pentru a evita scumpiri în lanț;
• Finanțarea mixtă a investițiilor în apă, prin fonduri europene, buget de stat și parteneriate, nu exclusiv prin creșteri de tarife suportate de cetățeni.

„Nu putem transforma PNRR într-un instrument de taxare masivă a românilor. Reforma apei trebuie făcută inteligent, nu prin șocuri economice. Apa este o resursă vitală, nu o sursă de profit bugetar”, a subliniat Valeriu Munteanu.

AUR va solicita transparență totală asupra proiectului legislativ și va interveni ferm în Parlament pentru a corecta orice prevedere care riscă să transforme această reformă într-o povară insuportabilă pentru cetățeni.

„TVA-ul este 21%. Este o taxă pe consum care îți ia direct din fiecare cumpărătură. Practic un furt! Dar nu este singura.

Mai există una, aproape la jumătate din ea, pe care nu o votează nimeni și nu o vezi nicăieri: inflația. Aproape 10%. De unde vine această inflație? Din energie.

În ultimul an, prețurile la energie au crescut masiv, pe anumite segmente chiar spre 50–60%. Iar energia, în România, nu este o piață liberă.

Statul este jucător dominant în producție. Statul stabilește regulile. Statul controlează, în mare măsură, distribuția. Statul este prezent pe tot lanțul și încasează din fiecare verigă.

Mai mult decât atât, statul este acționar în marile companii din energie. Asta înseamnă că o parte din aceste prețuri mai mari se întorc direct la buget sub formă de dividende. Practic, statul își plătește singur venituri din scumpirile suportate de populație și de firme.

În paralel, aceste companii funcționează cu salarii ridicate și costuri administrative mari, susținute tot din aceste încasări crescute.

Când energia crește cu 60%, nu crește doar factura la curent. Crește tot. Transportul devine mai scump. Producția devine mai scumpă. Serviciile cresc. Alimentele urcă. Energia este baza costurilor din economie. De aici se propagă inflația de aproape 10%.

21% TVA, aproape 10% inflație și până la 60% creștere la energie.

Toate înseamnă același lucru: mai mulți bani scoși din economie și direcționați către stat.

Mecanismul este simplu. Când energia se scumpește, cresc costurile. Când cresc costurile, cresc prețurile. Când cresc prețurile, crește automat și TVA-ul colectat de stat. În același timp, statul încasează mai mult și din dividendele companiilor energetice în care este acționar.

Nu este o întâmplare. Este un sistem. Rezultatul se vede zilnic. Plătești mai mult pentru aceleași lucruri. Cumperi mai puțin cu aceiași bani.

Când statul nu își reduce cheltuielile, nu face reforme și nu taie risipa, face exact acest lucru: lasă prețurile să crească și încasează diferența.

Asta nu mai este doar inflație! Este o formă de taxare ascunsă, construită pe energie și transferată direct către populație”, a declarat Eduard Koler, deputat AUR.

Autoritățile israeliene au anunțat inculparea unei femei din Nazaret, identificată ca Shomua Abu Abed, pentru activități de spionaj în favoarea Iranului, relatează The Times of Israel. 

Potrivit poliției și serviciului de securitate internă Shin Bet, femeia a fost reținută în luna martie, după ce ar fi început colaborare cu serviciile de informații ale Teheranului în luna octombrie. 

În urma cercetărilor, s-a aflat că femeia ar fi primit criptomonede în schimbul informațiilor furnizate. Printre activitățile sale se numără fotografierea unor obiective sensibile din Israel, inclusiv baze ale armatei și rafinăria din Haifa.

În plus, aceasta ar fi transmis date despre un cetățean israelian, fost oficial în domeniul securității.

Autoritățile israeliene din domeniul securității și siguranței publice au arestat peste 50 de persoane suspectate de colaborare cu serviciile de informații de la Teheran în ultimii doi ani. 

Anunțul a fost făcut marți seară, la CinemaCon, în Las Vegas, unde producția a fost inclusă în planurile studioului Warner Bros. pentru 2027 și anii următori, conform Variety.

Primele informații despre film au apărut luna trecută.

Filmul va spune povestea lui Aegon I Targaryen, conducătorul care a unit regatele din Westeros. Aegon Cuceritorul este una dintre figurile centrale din istoria creată de George R.R. Martin și povestea lui este spusă în cartea „Foc și sânge”.

Aegon a cucerit mare parte din Westeros cu ajutorul dragonilor și al surorilor sale, Visenya și Rhaenys. Tot el este cel care a creat Tronul de Fier, realizat din armele topite ale dușmanilor învinși.

„Game of Thrones: Aegon’s Conquest” va fi scris de Beau Willimon, fost producător al serialului Netflix „House of Cards” și scenarist al serialului Disney+ „Andor”.

Universul „Game of Thrones” va continua în această vară cu sezonul trei al serialului „House of the Dragon”, iar HBO a aprobat deja și sezonul al doilea pentru „A Knight of the Seven Kingdoms”.

„Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor a pus în consultare publică proiectul de ordin pentru aprobarea Ghidului privind promovarea, selecția, evaluarea și integrarea soluțiilor bazate pe natură și a infrastructurii verzi în proiectele de gestionare a riscului la inundații, adaptat situației din România”, se arată în comunicatul de presă emis de minister. 

Legat de acest ghid, Diana Buzoianu, ministrul Mediului a transmis: „Ghidul pus în transparență oferă exemple de intervenții aplicabile în România, precum refacerea zonelor umede, împădurirea terenurilor vulnerabile, reconectarea râurilor la luncile inundabile sau amenajarea unor zone de retenție naturală a apei, toate având rolul de a reduce volumul și viteza scurgerii apei în perioadele de precipitații extreme”. 

Ghidul propune o schimbare de paradigmă, în care prevenția joacă un rol central, utilizând ecosistemele pentru a diminua impactul precipitațiilor extreme, în paralel cu modernizarea infrastructurii existente.

Ghidul oferă autorităților criterii de selecție, metode de evaluare economică și modele de implementare a soluțiilor verzi în proiectele de investiții. 

„Ghidul promovează o abordare integrată, în care soluțiile bazate pe natură nu înlocuiesc lucrările hidrotehnice clasice, ci le completează, asigurând un echilibru între intervențiile cu efect imediat și cele cu beneficii pe termen lung”, se mai arată în comunicatul de presă. 

În plus, inițiativa se aliniază cu politicile europene privind gestionarea resurselor de apă și adaptarea la schimbările climatice, facilitând accesul la finanțări pentru diferite proiecte. 

„România se alătură comunității europene în efortul de a sprijini umanitar populația civilă din Liban, care se confruntă cu o criză umanitară”, se arată în comunicatul oficial. Ajutorul constă în alimente, corturi și echipamente de cazarmament – inclusiv saci de dormit, perne, pături și lenjerie – din rezervele naționale de stat. Transportul este realizat cu două aeronave militare, un C-130 Hercules și un Spartan C-27J, care au decolat în dimineața zilei de 15 aprilie de la Baza 90.

Potrivit autorităților, ajutoarele vor ajunge mai întâi în Amman, urmând să fie transportate ulterior către Beirut, în cadrul unui convoi umanitar multinațional. Decizia de acordare a sprijinului a fost luată de Comitetul Național pentru Situații de Urgență (CNSU), convocat de prim-ministrul Ilie Bolojan, ca răspuns la o solicitare transmisă României prin Mecanismul european de Protecție Civilă. Acțiunea este coordonată la nivel european, iar „Protecția Civilă Europeană finanțează 75% din costul transportului”, se mai precizează în comunicat.

În perioada 1 ianuarie-28 februarie 2026, comparativ cu perioada similară din 2025, producţia industrială a scăzut atât ca serie brută cu 2,6%, cât și ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate cu 2,5%.

Datele INS arată că, în februarie 2026, producţia industrială, ca serie brută, a crescut faţă de luna precedentă cu 9,3%.

S-au înregistrat creșteri în industria prelucrătoare (+14,5%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat și industria extractivă au scăzut cu 9,3%, respectiv cu 4,0%.

Ca serie ajustată, producţia industrială a fost mai mică faţă de luna precedentă cu 0,4%.

Faţă de luna corespunzătoare din anul precedent, producţia industrială ca serie brută a scăzut cu 1,8%. Sunt scăderi în industria extractivă (-3,5%) și industria prelucrătoare (-2,8%).

Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 4,5%.

În primele două luni ale anului, comparativ cu perioada 1 ianuarie–28 februarie 2025, producţia industrială, serie brută, a scăzut cu 2,6%, ca urmare a scăderilor înregistrate de industria prelucrătoare (-4,4%) și industria extractivă (-2,7%). Producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat a crescut cu 7,6%.

Ca serie ajustată, producţia industrială a fost mai mică cu 2,5%.

Eliberarea tinerei a venit după ce doi cetățeni francezi acuzați de infracțiuni de securitate au primit permisiunea să părăsească Iranul, după trei ani și jumătate de detenție, notează Reuters.

Esfandiari, care a fost condamnată la sfârșitul lunii februarie pentru glorificarea terorismului în postări anti-Israel de pe rețelele de socializare, a fost eliberată după ce a ispășit aproape un an de închisoare.

„Cred că este clar pentru toată lumea că nu există libertate de exprimare, cel puțin nu în Franța, unde m-am aflat. Hotărârea instanței a fost foarte nedreaptă”, a declarat studenta la Televiziunea Iraniană de stat.

Cei doi cetățeni francezi care au fost eliberați din Iran au ajuns în Franța în 8 aprilie sunt Cecile Kohler cu vârsta de 41 de ani și partenerul său, Jacques Paris, în vârstă de 72 de ani. Aceștia au fost arestați în Iran în 2022, în timpul unei vacanțe. Aceștia au fost acuzați de spionaj în numele Franței și a Israelului și au primit sentințe lungi de închisoare, potrivit BBC.

Autoritățile franceze au reușit să-i scape pe cei doi, în urma unei înțelegeri cu autoritățile iraniene de a-i da la schimb pe cei doi prizonieri pentru studenta iraniană.

Agenția de știri judiciară iraniană Mizan a anunțat că unul dintre acuzați a fost condamnat la șase ani de închisoare pentru spionaj în favoarea Franței, la cinci ani pentru conspirație împotriva securității naționale și la 20 de ani de exil pentru „cooperare în domeniul informațiilor” cu Israelul.

Celălalt a fost condamnat la 10 ani de închisoare pentru spionaj în favoarea Franței, la cinci ani pentru conspirație împotriva securității naționale și la 20 de ani de exil pentru complicitate la cooperarea în domeniul informațiilor cu Israelul.

Cu 25 de ani în urmă, s-a întâmplat ceva de neimaginat: un grup extremist puțin cunoscut până atunci a transformat avioane civile, cu pasageri nevinovați, în arme cu care a atacat obiective din Statele Unite. Era 11 septembrie 2001. Lumea, stupefiată, a apelat la media tradițională pentru informații, dar și la internet, acea sursă de cunoaștere relativ nouă și mai personalizată, care permitea chiar să pui întrebări, deși existau puține răspunsuri, scrie BBC.

Doar că, la acel moment, webul nu era pregătit să gestioneze niveluri ridicate de trafic: acea zi a fost atât de copleșitoare încât rețeaua a devenit practic inutilizabilă. Sunil Nakrani a fost unul dintre mulții care s-au întrebat de ce internetul a colapsat. Dar, fiind inginer electrician care își făcea doctoratul la Universitatea Oxford din Anglia, avea instrumentele necesare pentru a înțelege problema și dorința de a o rezolva.

Pe scurt, problema era că toate site-urile erau găzduite pe servere, iar acestea, la rândul lor, în centre de date mari. Proprietarii acestor site-uri estimau câți oameni vor accesa conținutul și plăteau în funcție de această prognoză.

Când cineva dorea să vadă un conținut și dădea click, serverul primea cererea și trimitea informația. Totul funcționa bine dacă cererea era cea anticipată, dar dacă brusc apărea un val de solicitări pentru același conținut, serverul nu mai făcea față, iar tot mai mulți utilizatori trebuiau să aștepte, chiar dacă existau alte servere disponibile și neutilizate.

Nu ar fi mai bine ca serverele inactive să poată ajuta pe cele supraîncărcate? Dacă răspunsul era „da”, întrebarea era „cum”: care este cea mai eficientă și rentabilă metodă de a distribui serverele pentru traficul de internet, aflat în continuă schimbare?

Nakrani, care călătorea frecvent la Atlanta deoarece soția sa lucra acolo, s-a gândit să consulte experți de la Institutul de Tehnologie din Georgia, iar unul dintre ei l-a invitat la o discuție: Craig Tovey, specialist în inginerie industrială și sisteme. Acea întâlnire avea să transforme internetul, folosind o cercetare pe care unii ar fi considerat-o capricioasă, deoarece era ghidată de curiozitate și până atunci nu avusese nicio aplicație practică.

După ce l-a ascultat pe Nakrani câteva minute, Tovey și-a dat seama că răspunsul ar putea veni de la albinele melifere, care au evoluat pentru a prospera într-o lume incertă.

Pentru stup, este esențial să adune toată mierea necesară pentru a supraviețui iernii, ceea ce presupune colectarea nectarului din sute de milioane de flori. Însă în natură, câmpurile de flori nu sunt distribuite uniform, nu toate florile înfloresc în același timp sau în aceeași perioadă a zilei, iar alte viețuitoare concurează pentru același nectar. Astfel, albinele trebuie să fie eficiente și chiar sunt, fără ca vreuna să conducă procesul.

Acest lucru se datorează „înțelepciunii stupului”, potrivit specialistului în albine Tom Seeley, biolog la Universitatea Cornell. Cu ani în urmă, Tovey, împreună cu alți doi cercetători curioși – colegii săi ingineri de la Georgia Tech, John J. Bartholdi III și John Hagood Vande Vate – colaboraseră cu Seeley pentru a înțelege modul în care albinele rezolvă o problemă atât de complexă.

Cercetarea a inclus experimente precum transportul a 4.000 de albine, fiecare marcată cu numere și culori diferite pentru identificare, la o stație biologică cu surse artificiale de nectar, pentru a le observa și a verifica dacă modelul teoretic corespunde realității. (Dacă te întrebai cum se marchează mii de albine: sunt imobilizate prin scăderea temperaturii corporale și cu ajutorul multor studenți.) Cercetarea a fost un succes în ceea ce privește cunoașterea, dar până la întâlnirea lui Nakrani cu Tovey, era genul de studiu pe care criticii finanțării științei l-ar fi considerat „inutil”.

Rezultatul colaborării dintre Nakrani și Tovey a fost aplicarea algoritmului inspirat de albine în lumea digitală, care ajută la gestionarea vârfurilor de trafic și evită apariția acelui simbol enervant de încărcare.

În 2016, această cercetare a primit Golden Goose Award („Premiul Gâsca de Aur”), creat pentru a evidenția „studii aparent obscure care au dus la progrese majore și au avut un impact social semnificativ”.

Premiul a fost creat de congresmanul democrat Jim Cooper pentru a contracara moștenirea senatorului William Proxmire, critic dur al cheltuirii banilor publici, care între 1975 și 1988 acorda lunar Golden Fleece Awards („Premiile Lâna de Aur”), prin care ridiculiza cercetarea științifică finanțată public.

Aceste premii „reflectau o neînțelegere profundă a modului în care funcționează știința și a modului în care astfel de cercetări pot deveni extrem de importante (…) Natura cercetării științifice face ca impactul ei să fie greu de anticipat”, se arată pe site-ul Golden Goose Award.

„Știința este un proces de a învăța și înțelege lumea în care trăim și, din decenii de investiții, am învățat că nu știm de unde vor veni descoperirile, dar știm că ele vor veni”, a declarat Joanne Padrón Carney, directoare de relații guvernamentale la AAAS și membră a comitetului Golden Goose Award.

Premiul, a adăugat ea, „arată că uneori descoperirile necesită timp, iar aplicarea unor cercetări care păreau absurde sau obscure poate avea un impact uriaș asupra societății, chiar și după decenii”.

În spatele acestor cercetări „obscure sau aparent inutile” se află adesea simplul fapt că vrem să aflăm lucruri fără un motiv concret.

„Natura umană de bază este că suntem curioși, ne entuziasmează explorarea și înțelegerea, să vedem lucruri nemaivăzute și să facem descoperiri noi”, spune Joanne.

„Este unul dintre motivele pentru care investim în știință.”

Dar când fondurile sunt limitate, ca aproape peste tot, ele sunt direcționate spre ceea ce se numește „cercetare de tip misiune”.

„Investim în agricultură pentru a avea aplicații și beneficii în acel domeniu, în securitate națională, apărare sau sănătate publică… există anumite obiective de atins. Însă acest lucru este echilibrat de obicei cu investiții în știința fundamentală, pentru a împinge limitele cunoașterii, fără o aplicație specifică în minte, pentru că nu știm de unde vor veni beneficiile.”

Această investiție în știința fundamentală este în scădere în unele țări, uneori drastic. Dacă ar fi nevoie de un exemplu pentru a contracara această tendință, Joanne are mai multe.

„Lumea este acum foarte concentrată pe inteligența artificială. Și totuși, baza inteligenței artificiale nu vine de la informaticieni, ci mai degrabă din neuroștiință. În anii ’70, câțiva cercetători au dezvoltat o metodă de măsurare a rețelelor neuronale. Mai târziu, alți cercetători au folosit acel cadru pentru a modela mai bine cogniția și înțelegerea, ceea ce a devenit baza a ceea ce numim astăzi inteligență artificială.”

„De fapt, unul dintre acești cercetători (Geoffrey Hinton) a primit Premiul Golden Goose și a câștigat Premiul Nobel în 2024. Au trecut decenii până când valoarea muncii sale a fost recunoscută.”

Hinton, împreună cu James L. McClelland și David E. Rumelhart, au pornit de la curiozitatea de a înțelege mai bine funcțiile cognitive ale creierului uman.

Această cercetare fundamentală a stat la baza revoluției în învățarea automată și inteligența artificială.

„Unul dintre exemplele mele preferate este că avem o întreagă industrie biotehnologică dezvoltată doar pentru că am investit în doi oameni de știință care au vrut să înțeleagă de ce bacteriile pot supraviețui în izvoarele termale”, spune entuziasmată Joanne.

În anii ’60, microbiologul Thomas Brock și asistentul său Hudson Freeze au mers în Parcul Național Yellowstone pentru a studia nămolul verde din izvoarele fierbinți.

Au descoperit bacteria Thermus aquaticus, care nu doar supraviețuia temperaturilor extreme, ci prospera în ele. Cum putea ceva să trăiască în apă atât de fierbinte? Brock a recunoscut ulterior că „nici măcar nu se gândea la utilizări industriale” când a studiat-o. Era pură curiozitate.

Decenii mai târziu, biochimistul Kary Mullis și-a dat seama că o enzimă a acelei bacterii (Taq polimeraza) putea rezista procesului PCR (reacția de polimerizare în lanț), care permite multiplicarea rapidă a ADN-ului. Poate nu îți amintești numele, dar îți amintești aplicația: testele PCR pentru COVID-19, esențiale în medicină, genetică și criminalistică.

Totul a pornit de la studierea nămolului din Yellowstone, cu un grant de 80.000 de dolari. Impactul a fost uriaș: vieți salvate și industrii create. Mullis a câștigat Premiul Nobel, iar Brock și Freeze au primit Premiul Golden Goose.

La mijlocul anilor ’60, biofizicianul Barnett Rosenberg și colegii săi studiau modul în care câmpurile electrice afectează bacteriile E. coli. Întrebarea lor pornea de la observația că celulele în diviziune aveau un model similar cu pilitura de fier din jurul unui magnet. Dar s-a întâmplat ceva neașteptat: bacteriile au încetat să se mai dividă și au început să crească în forme alungite și bizare. Inițial s-a presupus că vinovat era câmpul electric.

În realitate, electrozii de platină eliberau compuși care împiedicau diviziunea celulară. Această descoperire aproape întâmplătoare a dus la dezvoltarea cisplatinului, unul dintre cele mai importante medicamente chimioterapeutice, aprobat în 1978.

În 2025, cei trei cercetători au primit postum Premiul Golden Goose. Nu căutau să vindece cancerul. Voiau doar să înțeleagă natura. Uneori, atât este suficient.

În februarie 2026, câştigul salarial mediu brut a fost 9.272 lei, cu 52 lei, adică 0,6%, mai mare decât cel înregistrat în luna ianuarie 2026. Câştigul salarial mediu net a fost 5.557 lei, în creştere cu 39 lei, adică 0,7%, față de luna ianuarie 2026.

Valorile cele mai mari ale câştigului salarial mediu net s-au înregistrat în activităţi de programare și activități de consultanță în tehnologia informaţiei (12.952 lei) și în fabricarea produselor din tutun (11.920 lei), iar cele mai mici în pescuitul şi acvacultura (2.884 lei) și în alte activităţi de servicii (2.887 lei).

Potrivit INS, în februarie 2026, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut comparativ cu luna ianuarie 2026, ca urmare a acordării de prime ocazionale (prime trimestriale, anuale, pentru performanțe deosebite sau al 13-lea salariu), drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri (inclusiv bilete de valoare).

De asemenea, creșterile câştigului salarial mediu net au fost determinate de realizările de producţie ori încasările mai mari (în funcţie de contracte/proiecte).

Cele mai mari creșteri s-au înregistrat:

-cu 24,7% în fabricarea produselor din tutun, respectiv cu 23,4% în activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii (cu excepţia celor din sistemul public de asigurări sociale);
-între 7,0% și 13,0% în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii, fabricarea calculatoarelor şi a produselor electronice şi optice, fabricarea autovehiculelor de transport rutier, a remorcilor şi semiremorcilor, activităţi ale direcţiilor (centralelor), birourilor administrative centralizate; activităţi de management şi de consultanță în management, fabricarea altor produse din minerale nemetalice, activităţi juridice şi de contabilitate, extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale, activităţi de editare, activităţi şi servicii de decontaminare;
-între 3,0% și 6,5% în telecomunicaţii, lucrări de geniu civil, publicitate, activităţi de studiere a pieţei și relaţii publice, alte activităţi extractive, activităţi de producţie cinematografică, video şi de programe de televiziune; înregistrări audio şi activităţi de editare muzicală, activităţi de arhitectură şi inginerie; activităţi de testări şi analiză tehnică, activităţi ale agenţiilor turistice şi a tur-operatorilor; alte servicii de rezervare şi asistenţă turistică, fabricarea băuturilor.

Scăderi s-au înregistrat în:

-între 7,0% și 10,5% în extracţia minereurilor metalifere, activităţi de jocuri de noroc şi pariuri, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, activităţi de servicii anexe extracţiei, depozitare şi activităţi auxiliare pentru transporturi;
-între 2,5% și 5,0% în activităţi de investigații şi protecţie, restaurante şi alte activităţi de servicii de alimentaţie, tranzacţii imobiliare, pescuitul şi acvacultura, transporturi aeriene, colectarea, tratarea şi eliminarea deşeurilor; activităţi de recuperare a materialelor reciclabile, activităţi de închiriere şi leasing.

În sectorul bugetar s-au înregistrat uşoare creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în învăţământ (+0,5%), respectiv în administraţia publică (+0,2%). În sănătate şi asistență socială, câştigul salarial mediu net a scăzut uşor comparativ cu luna precedentă (-1,8%)

Xi Jinping a declarat că cele două state trebuie să își consolideze încrederea reciprocă, să își ofere sprijin și să își apere interesele comune, evidențiind că stabilitatea relațiilor bilaterale reprezintă un factor esențial într-un context internațional marcat de incertitudine. 

„În fața unei schimbări care se întâmplă o dată la un secol, China și Rusia trebuie, printr-o cooperare strategică mai strânsă și mai robustă, să apere cu fermitate interesele legitime ale ambelor țări, să susțină unitatea Sudului Global și să demonstreze simțul responsabilității așteptat de la marile puteri și membrii permanenți ai Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite”, a transmis liderul de la Beijing, potrivit agenției Xinhua, citată de Reuters.

De asemenea, Xi este așteptat să se întâlnească cu omologul său rus  în cursul acestui an, pentru a reafirma parteneriatul strategic și a marca diverse aniversări, inclusiv tratatul de prietenie sino-rus semnat în 2001.

Declarațiile vin într-un moment în care China își extinde relațiile diplomatice cu alte state. În 2026, mai mulți lideri occidentali, inclusiv prim-miniștrii Spaniei, Marii Britanii și Canadei, au vizitat Beijingul pentru a consolida legăturile bilaterale.  

Cercetarea, publicată în Journal of Affective Disorders, a analizat datele a peste 460.000 de persoane incluse în UK Biobank, cu vârste între 40 și 69 de ani, mai arată Euronews. Participanții au raportat obiceiurile zilnice de consum de cafea, inclusiv tipurile consumate. Evoluția lor a fost monitorizată pe o perioadă medie de 13,4 ani. Rezultatele indică un model de tip „J”: cei care consumă moderat cafea au un risc mai redus de tulburări mintale. În același timp, consumul foarte scăzut sau excesiv nu oferă aceleași beneficii.

Studiul arată că persoanele care consumă cinci sau mai multe cești de cafea pe zi pot avea un risc crescut de probleme de sănătate mintală. În schimb, intervalul optim pare să fie de două până la trei cești zilnic. Iar efectul este mai pronunțat în rândul bărbaților. Cafeaua conține peste o mie de compuși bioactivi, inclusiv cofeină, polifenoli și alți antioxidanți. Cercetătorii sugerează că efectele antiinflamatorii ale acestor substanțe, în special ale cofeinei și acidului clorogenic, pot contribui la reducerea riscului de tulburări mintale. Cofeina acționează și asupra sistemului nervos, influențând mecanisme asociate cu stresul și starea de spirit.

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, peste un miliard de oameni suferă de tulburări mintale la nivel global. Afecțiuni precum anxietatea și depresia reprezintă una dintre principalele cauze ale dizabilității pe termen lung. Autorii studiului subliniază nevoia unor strategii de prevenție, inclusiv prin dietă și stil de viață, pentru a combate creșterea acestor probleme la nivel global.

Atletico Madrid a pierdut cu 2-1 manșa secundă a sferturilor, pe teren propriu, însă rezultatul a fost suficient pentru calificare, scor 3-2 la general, după victoria cu 2-0 obținută săptămâna trecută pe Camp Nou.

Atletico, care nu a câștigat niciodată competiția, va întâlni în semifinale pe Arsenal sau Sporting Lisabona.

„Vom intra cu toată speranța noastră, cu încredere totală. Știm care ne sunt punctele forte și defectele”, a spus Simeone.

„Suntem pregătiți. Vom merge după ceea ce urmărim de mulți ani”, a adăugat antrenorul lui Ateltico.

Simeone a condus-o pe Atletico în finala Ligii Campionilor în 2014 și 2016, ambele încheiate cu înfrângeri dureroase în fața rivalei din oraș, Real Madrid.

Ultima dată când madrilenii au ajuns în semifinale a fost în 2017.

„Sunt deja 14 ani aici și încă mă entuziasmează să văd că echipa continuă să lupte. Jucătorii s-au schimbat, a trebuit să o luăm de la capăt de multe ori, iar acum suntem din nou printre cele mai bune patru echipe din Europa”, a spus tehnicianul argentinian.

Veteranul lui Atletico, Antoine Griezmann, a spus că echipa sa a crezut mereu că poate reveni după cele două goluri rapide marcate de Barcelona.

Lamine Yamal și Ferran Torres i-au dus pe catalani în avantaj, însă Ademola Lookman a redus din diferență pentru Atletico, iar golul s-a dovedit decisiv.

„Cu fanii noștri și cu valoarea pe care o avem, știam că putem marca”, a declarat Griezmann.

El a adăugat: „A fost o dublă frumoasă și dificilă, împotriva unei echipe care joacă foarte bine. A fost foarte greu, dar am trecut mai departe”.

Antrenorul Barcelonei, Hansi Flick, a declarat că echipa sa ar fi meritat să ajungă în semifinale, dar trebuie să învețe din această eliminare.

„Am făcut o primă repriză fantastică, dar trebuia să marcăm mai multe goluri. Era cu adevărat posibil, însă am primit un gol pe care nu îl așteptam în acel moment. Dacă privești ambele meciuri, meritam să ajungem în semifinale. Mentalitatea și atitudinea arătate pe teren mă fac foarte mândru”, a spus Flick.

Barcelona a terminat ambele partide în 10 oameni, după ce tânărul fundaș Pau Cubarsí a fost eliminat pe Camp Nou, iar Eric García a văzut cartonașul roșu marți, în capitala Spaniei.

Ca urmare a detectării unei grupări de drone care evolua în proximitatea spațiului aerian românesc, pe direcția Vâlcove, Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență pentru instituirea măsurilor de alertare a populației din nordul județului Tulcea. Un mesaj RO-Alert a fost transmis populației la ora 02.37.

În acest context, două aeronave F-16 ale Forțelor Aeriene Române, aflate în Serviciul de luptă Poliție Aeriană, au decolat de la Baza 86 Aeriană Fetești, iar sistemele de apărare antiaeriană au fost trecute în stare de pregătire pentru tragere.

La câteva ore distanță, un nou grup de drone a fost detectat în evoluție către zona Ismail, situație care a determinat transmiterea unui al doilea mesaj RO-Alert, la ora 05.08.

Autoritățile precizează că nu au fost raportate pătrunderi neautorizate în spațiul aerian național. Starea de alertă aeriană a fost ridicată la ora 05.42.

Ministerul Apărării Naționale anunță că forțele sale mențin măsurile de supraveghere și coordonare necesare pentru protejarea populației și a teritoriului României, în contextul evoluțiilor de securitate din regiune.

Reacția lui Vance vine după ce Suveranul Pontif a afirmat că Iisus „nu este niciodată de partea celor care folosesc sabia sau aruncă bombe”. Vicepreședintele american a contestat această idee, invocând exemple istorice precum implicarea SUA în Al Doilea Război Mondial. El a susținut că intervențiile americane, inclusiv eliberarea Franței și a lagărelor naziste, pot fi considerate acțiuni justificate, mai transmite NBC News.

Vance, care este catolic, a precizat că apreciază implicarea Papei în teme precum imigrația sau avortul, dar consideră că există limite. „Este important ca și Papa să fie atent când vorbește despre teologie”, a spus acesta. Vance a mai subliniat că astfel de opinii trebuie să fie „ancorate în adevăr”. El a adăugat că, la fel cum liderii politici trebuie să fie precauți în declarațiile publice, și liderii religioși au o responsabilitate similară.

Schimbul de replici vine într-un context tensionat între Papa Leon al XIV-lea și administrația condusă de Donald Trump. Suveranul Pontif a criticat recent războiul cu Iranul și a făcut apeluri repetate la pace. La rândul său, Trump l-a descris pe Papă drept „slab” și „ineficient în politica externă”.

Declarațiile liderilor politici au generat reacții în rândul comunității catolice din Statele Unite. Mai mulți reprezentanți ai clerului au apărat pozițiile Papei și au criticat atacurile venite din zona politică. În același timp, Papa a transmis că nu se teme de criticile administrației americane și că va continua să promoveze mesajul de pace bazat pe Evanghelie. Disputa reflectă tensiunile tot mai vizibile dintre discursul religios și cel politic într-un context internațional marcat de conflicte și polarizare.

Potrivit șefului diplomației sud-coreene, incidentul diplomatic este considerat închis.

Controversa a izbucnit după ce președintele Lee a publicat pe platforma X un mesaj în care a comparat acțiunile militare ale Israelului împotriva palestinienilor cu Holocaustul. Afirmațiile au provocat reacții dure din partea autorităților israeliene, care au respins categoric paralela făcută, considerând-o inacceptabilă și ofensatoare din punct de vedere istoric.

Pe plan intern, declarațiile președintelui sud-coreean au generat critici și dezbateri aprinse, atât din partea opoziției politice, cât și a unor segmente ale opiniei publice. Ministerul de Externe de la Seul a intervenit ulterior pentru a clarifica poziția oficială a Coreei de Sud și pentru a limita impactul diplomatic al mesajului, eforturi care, potrivit lui Cho Hyun, au dus la detensionarea relațiilor cu Israelul.

Fost medic în cadrul marinei, Schwartz a fost adjunct al chirurgului general al SUA în timpul primului mandat al președintelui Donald Trump. Sean Slovenski, un fost director executiv al Walmart, este, de asemenea, avut în vedere ca adjunct principal al lui Schwartz, în așteptarea aprobării lui Trump, a adăugat ziarul.

Casa Albă și Departamentul Sănătății și Serviciilor Sociale (HHS), care supraveghează CDC, nu au răspuns imediat la solicitarea Reuters de a comenta.

Vestea numirii lui Schwartz vine în urma unor remanieri la conducerea CDC, după ce Trump a demis-o pe directoarea Susan Monarez în august anul trecut, din cauza obiecțiilor acesteia față de modificările politicii de vaccinare planificate de secretarul Sănătății, Robert F. Kennedy Jr.

Ea a fost înlocuită de secretarul adjunct al HHS, Jim O’Neill, care a fost succedat în februarie de Jay Bhattacharya, directorul Institutelor Naționale de Sănătate din SUA.

O’Neill, care a deținut funcția de director interimar al CDC pe lângă postul său de la HHS începând din august, a renunțat la ambele funcții în februarie și i s-a oferit postul de director al Fundației Naționale pentru Știință.

De asemenea, în cursă pentru funcții de conducere la CDC se află comisarul pentru sănătate din Texas, Jen Shuford, și înaltul oficial al FDA, Sara Brenner, a scris Dan Diamond, reporter al ziarului, pe X, citând surse.