MediaFax.ro

Moscova și-a extins semnificativ capacitățile de falsificare a semnalelor, iar din acest motiv, în prezent, ele pot fi bruiate până adâncul Europei, pe o rază de până la 450 kilometri de Kaliningrad.

Darius Kuliesius, șef adjunct al autorității de reglementare în domeniul comunicațiilor din Lituania, a declarat pentru agenția Reuters că Rusia și-a mărit numărul de antene de „spoofing” GPS, cu ajutorul cărora induce în eroare alte sisteme de localizare.

Antenele sunt amplasate în Kaliningrad, o zonă puternic militarizată situată între Lituania și Polonia.

„Interferențele ocazionale au început odată cu summitul NATO din 2023 de la Vilnius. Acum au construit infrastructura, iar interferențele au devenit o provocare rusă sistemică, permanentă și nesfârșită la adresa securității europene”, a spus Kuliesius pentru Reuters.

Potrivit unei hărți prezentate de oficialul lituanian, semnalele GPS falsificate ar putea afecta statele baltice, cea mai mare parte a Poloniei, dar și parțial Finlanda, Suedia și Belarus.

Kuliesius a mai subliniat faptul că spoofingul și bruiajul ating niveluri maxime în timpul atacurilor cu drone ucrainene asupra Rusiei.

În toamna anului 2025, au avut loc două situații când semnalul GPS a fost bruiat. Un avion militar spaniol cu ministrul apărării al țării la bord a suferit o perturbare a semnalului GPS în apropierea orașului Kaliningrad.

De asemenea, în luna septembrie, Financial Times relata că avionul care o transporta pe Ursula von der Leyen la Plovdiv, în Bulgaria, a fost privat de mijloacele electronice de navigație în timp ce se apropia de aeroport. Aeronava a ajuns la sol după ce piloții au aterizat folosindu-se de hărți pe hârtie. La momentul respectiv, Bruxelles-ul a criticat evenimentul, confirmând „într-adevăr că a existat o bruiere a sistemului GPS, dar avionul a aterizat în siguranță în Bulgaria”.

De asemenea, și Estonia și Finlanda au acuzat Rusia că a bruiat dispozitivele de navigație GPS în spațiul aerian al regiunii.

Luni seara, la TVR Info, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a dezvăluit că avionul cu care s-a deplasat recent în Lituania a fost vizat de sisteme care bruiază semnalul GPS. 

„A fost bruiat semnalul, dar nu neapărat pentru avionul nostru, ci pentru zonă. Avionul fiind militar, are dispozitive anti-bruiaj. Am verificat și am avut un bruiaj foarte puternic. Au activat (piloții – n.red.) sistemul militar de navigație, și-au luat măsuri de protecție pentru a face un zbor către destinație în funcție de coordonatele pe care le au ca variantă adițională. Ne-am uitat unde ar putea fi poziționat avionul după informațiile GPS bruiate. A fost o întreagă discuție cu piloții în avion, pe măsură ce ne apropiam de Lituania”, a declarat Radu Miruță pentru sursa citată.

Ferrari a obținut prima sa victorie din istorie la Roma chiar în această zi, în anul 1947, când Ferrari 125 S a câștigat Gran Premio di Roma pe circuitul de la Termele lui Caracalla. În acea zi decisivă, pilotul Franco Cortese a pus în mișcare o legendă a succesului de neimaginat. La aproximativ 79 de ani distanță, Ferrari revine pentru a dezvălui un proiect care reafirmă angajamentul său neclintit de a redefini limitele posibilului.

Ferrari Luce marchează culminarea strategiei multi-energie a companiei din Maranello, anunțată în cadrul Capital Markets Day 2022 și confirmată ulterior în mai multe rânduri. În conformitate cu principiul neutralității tehnologice, electrificarea reprezintă doar unul dintre mijloacele aflate la dispoziția Ferrari pentru a-și extinde potențialul de dezvoltare în arhitectura produsului, performanță, design și experiența de condus, fără a înlocui motorizările existente.

Aprofundarea expertizei interne a Căluțului Cabrat în domeniul tehnologiei electrice deschide noi perspective pentru performanță și eficiență la nivelul întregului ecosistem Ferrari. Acest lucru include transferul de tehnologie între automobilele de serie și modelul 499P, care a triumfat în ultima ediție a Campionatului Mondial de Anduranță, precum și îndrăznețul proiect Ferrari Hypersail, un laborator unic de cercetare și inovare. Ferrari Luce extinde și mai mult expertiza mărcii din Maranello, deschizând un nou segment în deplină concordanță cu ADN-ul Ferrari, care îmbină performanța, implicarea emoțională și versatilitatea.

Citeşte comunicatul integral AICI

Anunțul a fost făcut de secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scrioșteanu, într-un videoclip publicat pe Facebook.

Tunelul Robești are o lungime de aproximativ 900 de metri și este format din două galerii, denumite „Sorana” și „Ilinca”, după tradiția deja folosită și la alte tuneluri construite pe traseul Autostrăzii Sibiu – Pitești.

Potrivit oficialului, firul de mers Pitești – Sibiu poartă numele „Sorana”, iar cel destinat circulației Sibiu – Pitești a fost denumit „Ilinca”.

Lucrările de excavare pentru cele două fire de tunel, cu o lungime totală de aproximativ 1,8 kilometri, au început în octombrie 2025 și au fost finalizate prin străpungeri succesive până în luna mai 2026. Pentru prima dată în construcția unui tunel de autostradă din România a fost utilizată metoda de excavare cu explozibil.

Reprezentanții proiectului susțin că lucrările au avansat într-un ritm bun, iar în prezent se lucrează simultan la patru tuneluri pe Autostrada Sibiu – Pitești, în timp ce pregătirile pentru cel de-al cincilea sunt deja în curs.

Străpungerea galeriei aferente sensului de mers Pitești – Sibiu a fost realizată la începutul lunii mai 2026, iar recent a fost finalizată și străpungerea celui de-al doilea fir.

Autostrada Sibiu – Pitești este unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din România și beneficiază de cofinanțare din fonduri europene.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că executivul lucrează în ritm alert pentru finalizarea renegocierii Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Scopul final este evitarea pierderii fondurilor europene, spune el.

Acesta a acuzat fostele guverne de întârzieri în implementarea reformelor și a proiectelor asumate.

Pîslaru a mai precizat că România încearcă să maximizeze absorbția banilor nerambursabili și să deblocheze aproximativ 4,9 miliarde de euro aflați în negociere cu Comisia Europeană.

Acesta a precizat că discuțiile tehnice cu reprezentanții Comisiei Europene sunt în desfășurare și că obiectivul principal este salvarea investițiilor care pot fi finalizate în termen.

„Este foarte important să discutăm cu colegii din comitetele de monitorizare care sunt datele-limită. Toată lumea știe de 31 august 2026, dar după aceea mai sunt termene care curg, inclusiv depunerea cererii finale de plată până la 30 septembrie”, a explicat Pîslaru.

Unele proiecte vor fi păstrate pe granturi, iar altele vor fi mutate pe împrumuturi, în funcție de stadiul lor, a declarat marți Dragoș Pîslaru.

„Anumite investiții care sunt pe grant vor fi diminuate pentru ca să fim siguri că tot ce rămâne pe grant se finalizează. În același timp, mutăm pe grant proiecte care sunt deja într-un stadiu foarte avansat și care pot fi terminate până pe 31 august 2026”, a declarat ministrul.

Întrebat cine este persoana responsabilă de aceste întârzieri, Pîslaru a declarat că „ai avut cinci ani să faci lucrurile și patru ani nu le-ai făcut. Totul a rămas pe ultimul an”.

El a adăugat că, la momentul preluării mandatului, situația proiectelor nu era clară.

„Știam că există o supracontractare de 47 de miliarde față de puțin peste 20 de miliarde cât avea PNRR-ul și era un haos total managerial”, a afirmat Pîslaru.

În ceea ce privește reforma salarizării din sectorul public, ministrul interimar al Muncii a declarat că aceasta a fost amânată prea mult.

„Nu era dorința mea în viață să mă apuc acum de salarizare în trei săptămâni, pe ultima sută de metri”, a declarat el.

Pîslaru susține că reforma a fost începută în 2022, dar ulterior abandonată și reluată târziu, iar acum este necesară pentru a evita pierderi de fonduri europene estimate la circa 770 de milioane de euro.

„Facem lucrurile pe repede înainte pentru că aceste reforme au fost evitate”, a spus ministrul.

Proiectul inaugurat marți a inclus construirea unei noi stații de 400 kV și retehnologizarea completă a nivelurilor de tensiune existente de 220/110 kV. Stația Reșița reprezintă un nod important al magistralei energetice de 400 kV din vestul țării – Axul Banat, asigurând tranzitul energiei electrice între Porțile de Fier, Reșița, Timișoara și Arad, arată oficialii Transelectrica.

Operatorul național de sistem și transport al energiei electrice este o companie controlată de stat, care deține, prin Secretariatul General al Guvernului, 58,68% din pachetul de acțiuni.

Acestă investiție ajută la intrarea în sistemul energetic național a energiei produse de hidrocecentala de pe Dunăre prin linia 400 kV Porțile de Fier – Anina – Reșița

Totodată, în această perioadă sunt în derulare, în diferite etape, proiecte importante pentru trecerea la tensiunea de 400 kV a axului Porțile de Fier – Reșița – Timișoara – Săcălaz – Arad.

Sursa: Transelectrica

Stația 400/220/110 kV Reșița are un rol strategic în Rețeaua Electrică de Transport, contribuind direct la creșterea siguranței în funcționare a Sistemului Electroenergetic Național și la consolidarea interconectărilor regionale.

„În ultimii ani, Transelectrica a derulat și încă derulează în zona de vest a țării investiții însumate la peste 600 de milioane de lei, pentru stabilitatea sistemului electroenergetic din această zonă a țării, pentru siguranța și continuitatea alimentării cu energie electrică, pentru creșterea cu 1000 MW a capacității de racordare atât a noilor mari consumatori, cât și a noilor producători, pentru creșterea capacității de schimb transfrontalier cu vecinii din Serbia, care a ajuns astfel până la 1000 MW.  Sunt investiții colosale care au avut nevoie de măiestrie inginerească, multă muncă, încăpățânare, puterea și perseverența de a înfrunta toate dificultățile întâmpinate pentru a deveni realitate. Și au devenit realitate: LEA 400 kV de interconexiune Reșița – Pancevo, LEA 400 kV Porțile de Fier – Anina – Reșița, una dintre cele mai spectaculoase și dificile construcții de infrastructură energetică majoră, Stația Electrica de Transformare Reșița, lucrare care a pus Reșița pe harta nodurilor «autostrăzii energetice» de 400 kV, dar și a nodurilor de interconexiune”, a declarat Ștefăniță Munteanu,CEO Transelectrica.

„În prezent, lucrăm intens la magistrala de 400 kV care va lega energetic în următoarea perioadă Reșița de Timișoara, pe noul Ax de 400 kv al Banatului, de la Reșița la Timișoara/ Săcălaz până la Arad. Este o lucrare finanțată din Fondul pentru Modernizare și care face parte din Inelul de 400 kV al României pe zona de vest. Transelectrica este o companie cu adevărat strategică pentru Statul Român. Investițiile pe care le face Transelectrica deschid ușa dezvoltării economice la nivel național. Recent, Adunarea Generală a Acționarilor a aprobat pentru acest an un buget de investiții de 914 milioane de lei,  cu 30% mai mare decât anul trecut. Iar ritmul va continua să crească. Ne propunem ca, în următorii ani, să ajungem progresiv la investiții anuale de până la 1,3 miliarde de lei”, a precizat șeful Transelectrica.

Sursa: Transelectrica

Trecerea la nivelul de tensiune de 400 kV răspunde cerințelor actuale de operare ale Sistemului Electroenergetic Național, crescând capacitatea, siguranța și flexibilitatea în exploatare. Investiția susține, totodată, alinierea rețelei de transport la standardele europene și la dinamica noilor fluxuri de energie.

Printre cele mai importante beneficii ale investiției din Stația Reșița se numără:

• Creșterea capacității de interconectare –  finalizarea stației de 400 kV Reșița a făcut posibilă operaționalizarea ambelor circuite ale LEA 400 kV de interconexiune Reșița – Pancevo, ceea ce conduce la creșterea cu până la 1000 MW a capacității de transport în relația România – Serbia. În același timp, finalizarea stației de 400 kV Reșița permite evacuarea puterii din stația Porțile de Fier la nivelul de tensiune de 400 kV, reprezentând un pas înainte pentru închiderea inelului de 400 kV – Axul Banat.
• Consolidarea rețelei de transport – optimizarea fluxurilor de putere și reducerea pierderilor tehnologice;
• Facilitarea integrării energiei regenerabile – crearea condițiilor pentru racordarea de noi capacități de producție din surse de energie regenerabilă.

Investiția face parte din Etapa I a programului amplu de dezvoltare și modernizare a Magistralei energetice de 400 kV din vestul țării – Axul Banat, susținut inclusiv prin Fondul pentru Modernizare, care va consolida infrastructura energetică din vestul României și va întări interconectarea cu rețeaua europeană ENTSO-E.

Potrivit companiei, lucrările au fost realizate de Asocierea Siemens Energy SRL (lider), Electrogrup SA, Retrasib SA și subcontractorul Energotech, precum și de Dacom Impex SRL și se înscriu în proiectul strategic „Trecerea la tensiunea de 400 kV a axului Porțile de Fier–Reșița–Timișoara–Săcălaz–Arad/ Stația 400/220/110 kV Reșița”.

Ceremonia de inaugurare a avut loc în prezența conducerii companiei, a Dispecerului Energetic Național (DEN), a autorităților locale și a contractorilor, dar și a 50 de studenți ai Facultății de Inginerie Electrică și Energetică din cadrul Universității Politehnice Timișoara.

Potrivit unui raport publicat de Greg Gillinger, fost ofițer american de informații spațiale din cadrul US Air Force, cel puțin patru sateliți rusești au fost aduși în apropierea satelitului ICEYE-X36, operat de compania finlandeză ICEYE, scrie TVP World.

Datele analizate din surse deschise arată că sateliții ruși Kosmos 2610, Kosmos 2611, Kosmos 2612 și Kosmos 2613 și-au modificat orbitele pentru a se sincroniza cu cea a satelitului ICEYE-X36.

Astfel, aceștia ajung să treacă frecvent în apropierea sistemului comercial care oferă imagini radar și informații strategice utilizate de Ucraina în războiul împotriva Rusiei.

Greg Gillinger a descris manevra drept „alarmantă”, susținând că repoziționarea sateliților ar putea face parte dintr-un plan mai amplu al Moscovei.

Potrivit expertului, sateliții ruși ar putea fi pregătiți pentru operațiuni de monitorizare sau chiar pentru atacuri asupra satelitului ICEYE-X36, fie prin metode kinetice, fie non-kinetice.

Specialistul a explicat că astfel de manevre sunt rare în industria spațială, deoarece consumă cantități foarte mari de combustibil.

De asemenea, sateliții comerciali sau cei utilizați pentru observații standard ale Pământului nu sunt, în mod normal, proiectați pentru asemenea modificări rapide și complexe de orbită.

Compania ICEYE, cofondată de antreprenorul polonez Rafał Modrzewski, operează cea mai mare constelație de sateliți SAR (Synthetic Aperture Radar) din lume.

Tehnologia SAR permite captarea imaginilor terestre indiferent de condițiile meteo sau de momentul zilei, deoarece utilizează unde radio în locul luminii convenționale.

În ultimii ani, Rusia și-a intensificat activitatea în domeniul spațial, încercând să își consolideze poziția strategică în raport cu NATO și statele occidentale. Luna trecută, generalul Stephen N. Whiting, comandantul US Space Command, a avertizat că Washingtonul este „foarte îngrijorat” de posibilitatea ca Moscova să dezvolte arme nucleare spațiale capabile să distrugă sateliți.

Trupa de muzică rock Metallica face un apel către fanii săi pentru donarea de sânge și plasmă, relatează Euronews.

Înainte de turneul din Marea Britanie, trupa a încheiat un parteneriat cu serviciile de donare de sânge.

Inițiativa este o extindere a activității depuse de organizația caritabilă All Within My Hands a trupei Metallica. Aceasta crește gradul de conștientizare cu privire la nevoia constantă de donare de sânge.

Sângele și plasma au un termen de valabilitate de doar 35 de zile. Așadar, sprijinul și conștientizarea continuă sunt vitale. Donațiile joacă un rol important în sprijinirea victimelor traumelor, a bolnavilor de cancer, a proaspetelor mame și a celor care trăiesc cu afecțiuni pe termen lung. Fiecare donație poate salva potențial până la trei vieți, mai arată sursa.

„Oriunde mergem în turneu, vrem să oferim ceva semnificativ comunităților care ne primesc”, a declarat un reprezentant al formației. „Am văzut în Statele Unite și Australia cum colaborarea cu serviciile de transfuzie de sânge poate contribui la creșterea gradului de conștientizare a donării de sânge. Colaborarea duce și la sprijinirea pacienților și suntem încântați să aducem aceeași abordare în Regatul Unit”.

„În timp ce încheiem etapa europeană a turneului «M72 World Tour» în Regatul Unit, le cerem fanilor să facă un pas înainte și să facă parte din ceva mai mare decât spectacolul. A avea grijă unii de alții și a-i sprijini pe cei care se bazează zilnic pe sângele donat este un act simplu care poate face o diferență puternică”, mai precizează sursa.

Alan Prosser, purtătorul de cuvânt al Serviciului Galez de Sânge, a declarat că „acesta este un moment cu adevărat unic pentru donarea de sânge în Regatul Unit. Parteneriatul cu o trupă de talia Metallica la nivel global ne permite să ne conectăm cu un public nou și să punem în lumină nevoia continuă de sânge”.

„Așa cum muzica metal curge puternic prin venele fanilor Metallica, la fel curge și sângele care dă puterea de a salva până la trei vieți cu fiecare donație. Donația este întotdeauna voluntară și neremunerată în Regatul Unit. Fiecare persoană care alege să doneze face o diferență reală pentru pacienții și familiile aflate în nevoie. Suntem mândri să facem parte dintr-o colaborare care aduce oamenii împreună pentru a salva vieți”, a mai precizat Prosser.

Comisia Europeană a încheiat în acest weekend, la Bruxelles, lucrările Grupului cetățenilor europeni privind pregătirea pentru situații de urgență.

După aproape trei luni de dezbateri și consultări, cei 150 de cetățeni selectați aleatoriu din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au formulat 20 de recomandări pentru întărirea capacității UE de a preveni și gestiona crizele.

Potrivit comunicatului de presă, recomandările au fost transmise oficial directorului general pentru protecție civilă și operațiuni umanitare europene, Maciej Popowski, urmând ca acestea să ajute la aplicarea Strategiei Uniunii pentru Pregătire.

Propunerile cetățenilor sunt împărțite în șase domenii principale: comunicarea riscurilor și a crizelor, integritatea informațiilor, incluziunea, autosuficiența, implicarea cetățenilor și educația.

Participanții au cerut măsuri pentru educarea populației în privința pregătirii pentru situații de urgență și îmbunătățirea sistemelor de avertizare și a comunicării în timpul crizelor.

De asemenea, recomandările au ca scop sprijinirea voluntariatului, creșterea autosuficienței și rezilienței europene, combaterea dezinformării și oferirea unui sprijin mai bun pentru persoanele vulnerabile din punct de vedere financiar și celor cu dizabilități.

Printre măsurile concrete propuse se numără distribuirea de broșuri către gospodării cu informații despre autosuficiența pentru 72 de ore în caz de criză, dar și organizarea de campanii de informare din ușă în ușă.

Participanții au recomandat și implicarea autorităților locale pentru ca mesajele să fie mai credibile.

O altă propunere anunțată este introducerea unui sistem standardizat de simboluri vizuale și sonore care să ajute oamenii să identifice rapid locațiile și serviciile în perioade de criză, oriunde în Uniunea Europeană.

Kremlinul le-a cerut diplomaților străini aflați în Kiev să părăsească de urgență capitala ucraineană, avertizând că vor fi lansate noi atacuri. În ciuda apelului, diplomații europeni rămân pe poziții.

„UE nu pleacă nicăieri. Rămânem la Kiev”, a declarat Katarína Mathernová, ambasadoarea UE în Ucraina.

De asemenea, un purtător de cuvânt al ministerului francez de Externe a declarat, pentru France Info, că „este exclusă evacuarea” personalului său din Kiev. Pe de altă parte, ministerul polonez de Externe a subliniat că orice atac asupra ambasadei sale din Kiev va fi „tratat ca un act ostil”.

Un oficial al ministerului german de Externe a declarat pentru POLITICO faptul că amenințarea Rusiei la adresa cetățenilor străini „arată că Rusia rămâne hotărâtă să escaladeze conflictul”.

Apelul Rusiei către cetățenii străini și personalul diplomat de a părăsi Kievul vine după ce în weekend, Moscova a lansat peste 80 de rachete asupra capitale. Mai multe clădiri au fost lovite, iar 87 de persoane au fost rănite în urma atacurilor, potrivit oficialilor ucraineni.

Acțiunile Rusiei au fost aspru criticate atât de președintele francez Emmanuel Macron, dar și de șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas.

„Rusia a ajuns într-un impas pe câmpul de luptă, așa că terorizează Ucraina cu atacuri deliberate asupra centrelor orașelor. Se pare că Moscova ar fi folosit rachete balistice cu rază intermediară de acțiune Oreșnik, sisteme concepute să transporte focoase nucleare, ca o tactică politică de intimidare și o manieră nucleară imprudentă, la limita pragului”, a spus Kaja Kallas într-un mesaj pe rețelele sociale. 

La începutul acestei săptămâni, diplomați din peste 70 de țări s-au alăturat ministrului ucrainean de externe, Andrii Sybiha, în cadrul unei vizite în locurile vizate de atacuri în weekend. La vizită au participat o serie de reprezentanți ai țărilor din UE, printre care oficiali din Suedia, Austria, Irlanda și Lituania.

„Prevederile proiectului de lege sunt de natură să aducă grave atingeri statutului procurorului, prin diminuarea drepturilor salariale și prin afectarea garanțiilor financiare asociate acestui statut, componente esențiale ale independenței sistemului judiciar”, anunță Parchetul General.

Anunțul Parchetului General vine după ce Consiliul Superior al Magistraturii a respins în bloc proiectul de lege.

Contrar a ceea ce se stipulează la art. 3 alin. (2) din Cap. VIII – Reglementări specifice personalului din sistemul justiţiei al Anexei nr. V a proiectului de act normativ în discuție, respectiv că salarizarea judecătorilor şi procurorilor trebuie să le asigure o reală independenţă economică, condiţie necesară pentru protecţia acestora împotriva oricărei atingeri aduse independenţei şi imparţialităţii lor în înfăptuirea actului de justiţie, prevederile proiectului sunt de natură a afecta chiar aceste garanții.

Independenţa justiţiei (corolar al principiului statului de drept) presupune, pe lângă alte garanții, asigurarea unui cuantum corespunzător al drepturilor salariale. Aceasta reprezintă o compensație a conditiilor de muncă, a riscurilor și a responsabilitătilor, interdicțiilor și incompatibilităților pe care le implică exercitarea profesiei de judecător și procuror.

În concret, proiectul conține dispoziții care conduc la reducerea veniturilor procurorilor într-o manieră care nu reflectă nivelul responsabilităților și rolul constituțional al acestora în cadrul autorității judecătorești.

Chiar dacă la art. 32 alin. (1) din proiectul de lege se prevede că ”începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi, în situația în care salariul lunar, solda lunară/salariul lunar determinat potrivit prezentei legi sunt mai mici decât salariul lunar, solda lunară/salariul lunar aferent lunii decembrie 2026, se acordă o diferență salarială tranzitorie ca drept salarial individual, calculată conform art. 7 lit. b), pe perioada în care persoana ocupă aceeași funcție și în măsura în care își desfășoară activitatea în aceleași condiții”, soluția tehnică identificată este criticabilă, crede PG.

„În acest sens, pe lângă faptul că această măsură are un caracter temporar, instituirea unei „diferenţe salariale tranzitorii” ca drept salarial individual suplimentar salariului lunar capătă valențele unui „favor”, fiind o noţiune ambiguă şi lipsită de previzibilitate, respectiv cu privire la care nu se precizează nici ce natură are şi nici dacă va intra în calculul drepturilor aferente la momentul pensionării.

Totodată, unele prevederi ale proiectului generează situații profund anacronice în plan profesional, inclusiv posibilitatea ca promovarea la un parchet de nivel superior să conducă la diminuarea drepturilor salariale. O atare situație este de natură a duce la blocarea activității instanțelor și parchetelor superioare, măsurile preconizate având ca potențial efect destabilizarea resurselor umane dintr-o dublă perspectivă, respectiv demotivarea personalului în funcție de a rămâne în sistem, precum și diminuarea „atractivității” profesiei pentru absolvenții de studii juridice”, arată PG.

„Deosebit de îngrijorătoare este situația procurorilor care vor intra în activitate după aprobarea acestui proiect de lege și care ar urma să aibă venituri semnificativ diminuate față de procurorii care au intrat în profesie cu doar un an înainte.

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție atrage atenția asupra impactului negativ pe care acest proiect legislativ îl poate avea asupra corpului profesional al procurorilor, în contextul actual caracterizat de un volum ridicat de activitate și de deficitul semnificativ de personal existent la nivelul Ministerului Public, cu riscul accentuării fenomenului de părăsire a profesiei.

În acest context, Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție se raliază poziției exprimate de Consiliul Superior al Magistraturii, urmând să fie analizate și identificate toate demersurile legale necesare pentru apărarea statutului procurorilor.

În consecință, în cazul magistraților, orice modificare adusă drepturilor salariale trebuie să fie rezultatul unei analize complexe care să aibă în vedere în mod necesar condițiile concrete în care se desfășoară activitatea instanțelor și a parchetelor, în special condițiile de muncă și încărcătura disproporționată, precum și regimul de incompatibilități și interdicții aplicabil acestora”, anunță PÎCCJ.

Cristina Chiriac anunță că Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție solicită public ca ordonatorii de credite din sistemul judiciar să participe la discuții și să fie consultați în cadrul dezbaterilor publice care au loc în această perioadă pe marginea Proiectului de Lege privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice.

Adoptarea proiectului de lege în forma actuală este de natură să producă efecte negative asupra funcționării sistemului judiciar și asupra capacității acestuia de a asigura un act de justiție eficient, predictibil și de calitate, în beneficiul cetățeanului, arată PÎCCJ.

Fjörd, filmul regizat de Cristian Mungiu, care a primit sprijin din partea UE pentru dezvoltare, a fost marele câștigător, primind prestigiosul premiu Palme d’Or. Alte două filme sprijinite de programul MEDIA au primit premii importante în cadrul concursului oficial: Das Geträumte Abenteuer („Aventura visată”) de Valeska Grisebach, care a beneficiat de sprijin pentru co-dezvoltare, a primit Premiul juriului, iar Notre salut (titlul în engleză: „A Man of His Time” – „Un om al timpurilor sale”) de Emmanuel Marre a câștigat Premiul pentru cel mai bun scenariu.

Coward („Lașul”) de Lukas Dhont, sprijinit prin programul de distribuție a filmelor, a luat acasă premiul pentru cel mai bun actor, acordat celor doi actori principali ai săi, Emmanuel Macchia și Valentin Campagne.

În secțiunea „Un Certain Regard”, Elephants in the Fog („Elefanți în ceață”) de Abinash Bikram Shah – un proiect sprijinit de MEDIA 360° – a câștigat Premiul juriului, iar Siempre soy tu animal materno („Sunt întotdeauna animalul tău matern”) de Valentina Maurel a câștigat Premiul pentru cea mai bună actriță, acordat celor trei actrițe principale ale sale.

„Felicitări tuturor producțiilor europene care s-au aflat în lumina reflectoarelor la ediția din acest an a Festivalului de film de la Cannes! Munca cineaștilor europeni scoate în evidență creativitatea, colaborarea și talentul. Sărbătorim aceste valori și sprijinim în permanență industriile creative ale Europei prin actualul program „Europa Creativă” – MEDIA și prin viitorul program AgoraEU””, a spus Henna Virkkunen, vicepreședinta executivă pentru suveranitate tehnologică, securitate și democrație.

Anul acesta, 19 filme finanțate de UE au fost nominalizate la Festivalul de film de la Cannes, șapte dintre ele concurând pentru Palme d’Or. Programul „Europa Creativă” – MEDIA a sprijinit aceste filme și distribuirea lor cu o sumă totală de 1,17 milioane EUR.

Programul MEDIA sprijină de 35 de ani conținutul audiovizual european, promovând diversitatea culturală a Europei și sporind competitivitatea industriei sale creative. Succesul programului MEDIA pregătește terenul pentru programul AgoraEU propus, care va continua să sprijine cineaștii și creatorii europeni și să contribuie la exprimarea diversității și a patrimoniului Europei.

„Amenințarea Rusiei la adresa cetățenilor străini și a diplomaților de a părăsi Kievul reprezintă o escaladare inacceptabilă”, a scris Anitta Hipper pe X.

Potrivit acesteia, Serviciul European de Acțiune Externă (EEAS) l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al Rusiei și a cerut Moscovei „să înceteze atacurile asupra civililor” și „să se angajeze în negocieri de pace reale, începând cu o încetare completă și necondiționată a focului”. EEAS, serviciul diplomatic al Uniunii Europene, este responsabil de politica externă și de delegațiile UE din afara blocului comunitar.

„Nicio misiune diplomatică nu poate fi vreodată ținta unor atacuri”, a transmis aceasta.

Hipper a subliniat că reprezentanții Uniunii Europene vor rămâne în capitala Ucrainei, în pofida avertismentelor venite de la Moscova.

Luni, Rusia a avertizat diplomații și cetățenii străini aflați la Kiev să părăsească orașul, susținând că armata rusă pregătește lovituri asupra unor ținte militare și a unor „centre de decizie” din capitala ucraineană.

Potrivit autorităților ruse, atacurile ar reprezenta un răspuns la „atacul ucrainean asupra unui cămin studențesc din Lugansk”, zonă din estul Ucrainei ocupată de ruși din 2014. Kievul respinge acuzațiile și susține că ținta loviturii ar fi fost un centru de comandă pentru dronele rusești.

Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov l-a informat telefonic pe secretarul de stat american Marco Rubio despre intenția Rusiei de a lansa aceste atacuri, a anunțat Moscova.

În același timp, șefa delegației UE la Kiev, Katarina Mathernova, a transmis că Uniunea Europeană „nu pleacă nicăieri” și că diplomații europeni își vor continua activitatea în capitala ucraineană.

Rusia a lansat în weekend unul dintre cele mai puternice bombardamente asupra Kievului de la începutul războiului și a folosit din nou racheta balistică Oreșnik, cu capacitate nucleară, potrivit autorităților ucrainene și surselor occidentale.

Înalta Curte de Casație și Justiție a publicat, marți, decizia, obligatorie, privind inprescribilitatea dreptului de deducere a taxei pe valoare adăugată.

„Admite recursul în interesul legii formulat de Colegiul de conducere al Curții de Apel Brașov și, în consecință, stabilește că:

În interpretarea și aplicarea unitară a dispozițiilor art. 1473 alin. (6) din Legea nr. 571/2003 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, și ale art. 303 alin. (7) din Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, cu modificările și completările ulterioare, stabilește că:

Dreptul persoanei impozabile de a reporta soldul sumei negative a TVA în decontul de TVA aferent perioadelor fiscale ulterioare nu este prescriptibil.

Obligatorie, conform art. 517 alin. (4) din Codul de procedură civilă.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 20 aprilie 2026”, se arată în motivarea Decizia nr. 6 din 20 aprilie  a Completului pentru Soluționarea Recursului în Interesul legii din cadrul Înaltei Curți de Casație și Justiție, publicată marți, în Monitorul Oficial Nr. 443.

Potrivit Codului de procedură civilă, decizia ÎCCJ este definitivă și obligatorie, după publicarea în Monitorul Oficial. Decizia se motivează în termen de cel mult 30 de zile de la pronunțare şi se publică în cel mult 15 zile de la motivare în Monitorul Oficial al României, și se poate aplica din acel moment.

Completul pentru soluționarea recursului în interesul legii, compus din 25 de judecători ai instanței supreme, se reunise pe 20 aprilie pentru a da o interpretare unitară privind aplicarea art 147 indice 3 din Codul fiscal și a decis că dreptul persoanei impozabile de a reporta soldul sumei negative a TVA în decontul de TVA aferent perioadelor fiscale ulterioare nu este prescriptibil.

Mai concret, conform deciziei ÎCCJ, contribuabil român care are de reportat sume de TVA pe care le-a plătit și pe care nu le poate compensa cu TVA datorat poate să facă acest lucru ulterior, până la încetarea activității, fără a i se putea opune prescripția.

Efectul deciziei ÎCCJ de luni este direct și obligatoriu în cazul firmelor care au litigii cu Agenția Națională de Administrare Fiscală (A.N.A.F.) explicau specialiștii din piață, contactați de Mediafax, 20 aprilie.

„Pentru firmele care au litigii cu ANAF pe TVA, efectul RIL este direct și obligatoriu. Acestea trebuie să invoce decizia ca temei în contestație, în întâmpinare sau în concluzii scrise. Pentru dosarele aflate pe rolul curților de apel sau ÎCCJ, se poate depune notă scrisă suplimentară imediat după publicarea în Monitor a considerentelor”, a precizat Dr. Cornelia Năstase, consultant fiscal, CEO CC Tax Advisory.

„De astăzi, TVA-ul plătit de o firmă nu mai poate expira. Dreptul de deducere este imprescriptibil. Este o decizie care reașează echilibrul dintre contribuabil și stat, în favoarea celui care a respectat regulile. Această decizie valorează, concret, milioane de euro pentru companiile românești care au acumulat solduri negative de TVA și le-au văzut amenințate de prescripție. ÎCCJ a oferit tipul de claritate juridică pe care o economie sănătoasă nu o garantează. Nu s-a publicat doar o decizie în Monitorul Oficial, ci d-a publicat un principiu: Dreptul de a recupera TVa nu poate fi ucis de timp. Este o clarificare pe care mediul de afaceri o aștepta de ani buni și care pune capăt unei practici ANAF prin care prescripția devenise instrument de confiscare disimulată”, a explicat Dr. Cornelia Năstase, CEO CC Tax Advisory, marți, într-o declarați pentru Mediafax.

Sursa: Monitorul Oficial

Decizia integrală,  AICI

Mai mulți tineri au construit o replică de mari dimensiuni a Turnului Eiffel într-un sat din vestul Kazahstanului, potrivit Kursiv Media. Este vorba despre absolvenții unei școli care au făcut cadou obiectivul comunității din satul Zhalpaktal.

Ei au construit o replică a Turnului Eiffel cu înălțimea de 30 de metri. Proiectul a costat aproximativ 100.000 de dolari americani, banii fiind obținuți din contribuțiile proprii ale foștilor colegi.

Oferirea de astfel de cadouri este o tradiție locală. În fiecare an, absolvenții ajută la înfrumusețarea satului lor natal. În trecut, ei au construit parcuri, fântâni și terenuri pentru sport.

Fotografiile și videoclipurile cu turnul s-au răspândit rapid pe rețelele de socializare. Unii utilizatorii au remarcat că turnul este impresionant seara, când este iluminat, și au estimat că va atrage turiști.

De altfel, autoritățile locale vor să permită alpinismul pe turn și să amenajeze zona înconjurătoare ca un spațiu recreativ și de fotografie.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat luni că nu îi va transmite lui lui Vladimir Putin apelul la pace făcut de cineastul Andrei Zviagintsev, relatează AFP.

Regizorul rus a făcut un apel la pace în cadrul primirii Marelui Premiu al Juriului de la Cannes.

„Singura persoană care poate pune capăt acestui masacru este președintele Federației Ruse. Puneți capăt acestui carnagiu; întreaga lume îl așteaptă” a transmis Zviagintsev sâmbătă.

Dmitri Peskov a fost întrebat de jurnaliști, luni, dacă a transmis apelul regizorului către liderul de la Kremlin.

„În ceea ce mă privește, nu voi face asta. Nu cred că o va face altcineva”, a fost răspunsul său. „Singurul lucru care contează pentru mine este că Zviagintsev nu a condamnat niciodată masacrul sângeros comis de regimul de la Kiev în Donbas din 2014, când a început războiul. Dacă ar fi făcut-o la momentul respectiv, ar fi avut, fără îndoială, ceva de spus. Dar nu mai are acest drept”, a adăugat Peskov, potrivit aceleiași surse.

Regizorul rus Andrei Zviagintsev a câștigat, sâmbătă, Marele Premiu al Juriului la Cannes, pentru filmul „Minotaur”.

Filmul este despre povestea unui cuplu rus din clasa de mijloc, care trece printr-o criză conjugală în contextul războiului din Ucraina, conform sursei.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului a declarat că se îndoiește că filmul său va fi vreodată proiectat în țara sa din cauza mesajului său anti-război. Însă, el crede că rușii care doresc să-l vadă ar putea recurge la piraterie.

De asemenea, Peskov a precizat că apariția filmului în cinematografele din Rusia „nu depinde neapărat de Kremlin. Ministerul Culturii este cel care emite licențele de distribuție”, potrivit aceleiași surse. 

Claudiu Năsui se arată rezervat față de legea salarizării.

„Aș spune că proiectul nu este neapărat nou, în sensul că noi am mai avut, am tot avut de-a lungul timpului legi ale salarizării unitare, au fost și pe vremea domnului Dragnea, apoi au mai fost multe modificări. Acum, noi nu facem această „între ghilimele” schimbare, modificare legislativă pentru că e nevoie, ci pentru că avem acest jalon, clasa politică a promis niște lucruri, nu le-a făcut în timp util, au tot întârziat și acum este totuși în grabă pe ultima sută făcută o lege care, dacă mă întrebați pe mine, cu siguranță și vom vedea, adică sper să nu am dreptate, va avea foarte multe modificări după aceea”, a spus Năsui la RFI.

Fostul ministru al Economiei consideră că unele salarii de la stat ar trebui să scadă.

„Eu cred că ar trebui să scadă, eu cred că trebuiau să scadă aceste salarii la stat, ele nu au scăzut. Ce s-a întâmplat chiar și în guvernarea domnului Bolojan este că au scăzut unele, au crescut altele și per total ele au crescut și dacă ne uităm la cheltuielile totale în statul român pe anul 2026, bugetul făcut de același Guvern Bolojan, avem cheltuieli mai mari cu 55 de miliarde de lei, asta în condițiile în care avem o creștere economică zero (…). Deci pe o economie cu creștere zero pe care ai crescut taxele vii acum cu o lege care este menită să crească din nou cheltuielile și în general tot timpul pentru aceiași, pentru cei care sunt mai apropiați de politică, aceiași care primesc în general privilegii și practic, e o consfințire a eternului principiu de cine împarte parte-și face”.

Claudiu Năsui crede că „anvelopa totală a salariilor de la stat nu trebuia să crească, nu într-un an în care s-a spus că o să strângem cureaua, în care au crescut taxele și în care deocamdată cureaua e strânsă numai în sectorul privat. La stat nu a fost strânsă, pe cifre, încă nici o curea”.

„De mâine dimineață, se închide circulația rutieră în zona fântânilor din Piața Unirii, pe sensul dinspre Parlament către Biblioteca Națională, urmând ca fluxul de trafic să fie mutat temporar pe laterala din dreapta a pieței, dinspre restaurantul Horoscop”, a scris Daniel Băluță, într-o postare pe Facebook.

Băluță a precizat că măsura a fost aprobată de Comisia de Circulație din cadrul Primăriei Municipiului București și că nu ar urma să afecteze semnificativ circulația.

„Măsura, aprobată de Comisia de Circulație din cadrul PMB, nu va afecta semnificativ circulația și va permite constructorilor care refac Planșeul Unirii să continue realizarea piloților și a altor lucrări specifice în zona a treia a proiectului. Vă rog, așadar, să circulați cu atenție și să respectați noua semnalistică rutieră!”, a mai transmis primarul Sectorului 4.

Lucrările la Planșeul Unirii au început în iunie anul trecut și ar urma să fie finalizate în vara anului 2027.

Prima etapă de refacere din temelii a Planșeului Unirii, din zona Hanului lui Manuc, s-a încheiat recent. Autoritățile spun că noul planșeu este gata în proporție de peste 60% și că lucrările sunt înaintea graficului.

Accidentul s-a produs în localitatea Buggenhout, în regiunea flamandă din nordul țării, iar autoritățile belgiene au confirmat existența mai multor victime, arată Euronews.

Potrivit operatorului feroviar belgian Infrabel, coliziunea a avut loc la o trecere la nivel cu calea ferată în jurul orei 08:08. Microbuzul transporta șapte copii și doi adulți, dintre care unul era șoferul, iar celălalt supraveghetor al elevilor. „Impactul a fost extrem de violent”, a declarat purtătorul de cuvânt al Infrabel, Frédéric Sacre. Autoritățile nu au comunicat încă bilanțul oficial al victimelor, însă surse citate de Reuters și presa belgiană vorbesc despre mai multe persoane decedate.

Accident feroviar în Belgia. Sursa foto: X

Primele informații din anchetă ridică întrebări importante despre modul în care s-a produs accidentul. Reprezentanții Infrabel spun că imaginile de supraveghere arată că barierele trecerii la nivel erau coborâte, iar semnalele luminoase erau roșii în momentul în care microbuzul a ajuns pe șine. „Nu știm cum a fost posibil acest accident. Poliția și procurorii vor trebui să stabilească exact ce s-a întâmplat”, a declarat Thomas Baeken, reprezentant al operatorului feroviar. Potrivit oficialilor, trenul se apropia deja de următoarea stație și frâna în momentul impactului, însă mecanicul nu a mai putut evita coliziunea, chiar după activarea frânei de urgență.

Ministrul belgian de Interne, Bernard Quintin, a reacționat rapid după accident. „Cu mare tristețe am aflat despre tragicul accident din Buggenhout, unde un autobuz școlar a fost lovit de un tren. Gândurile mele se îndreaptă către victime și familiile lor”, a scris oficialul pe rețeaua X. Zona a fost izolată complet, iar numeroase ambulanțe și echipaje de salvare au intervenit la fața locului.

Accident feroviar în Belgia. Sursa foto: X

Accidentul readuce în memoria belgienilor alte tragedii majore care au implicat transportul copiilor. Una dintre cele mai grave a avut loc în 2012, când 28 de persoane, majoritatea copii belgieni, au murit într-un accident de autocar produs într-un tunel din Elveția. Autoritățile belgiene au deschis acum o anchetă penală pentru a stabili responsabilitatea în cazul tragediei de la Buggenhout.

Cazul se concentrează asupra modului în care transportatorul structurează și prezintă tarifele pentru bagaje pe site-ul său web și în aplicația mobilă, autoritatea de reglementare susținând că pasagerilor li se oferea în mod sistematic o imagine distorsionată a ceea ce plăteau de fapt, potrivit Euronews. 

Potrivit datelor AGCM, compania de zbor italiană seta ca opțiune implicită un pachet ce includea bagajele de cală și echipamentul sportiv pentru călătoriile dus-întors și ar fi prezentat doar un preț mediu global pentru serviciul oferit, chiar și în cazul în care oamenii nu doreau să-l achiziționeze pentru ambele etape ale călătoriei.

Autoritatea de reglementare susține că orice persoană care dorea să adauge bagaje doar pentru o singură etapă a călătoriei era obligată să întrerupă procesul de rezervare pentru a modifica această setare, un pas pe care majoritatea consumatorilor ar fi puțin probabil să îl observe sau să îl parcurgă.

Ancheta va evalua dacă sistemul de rezervare al easyJet a creat condiții neclare de tarife și dacă a limitat capacitatea cetățenilor de a face alegeri pe deplin informate în ceea ce privește achiziționarea serviciilor.

Compania italiană easyJet a mai fost luată în vizor de autoritățile italiene și în anul 2021. Atunci, compania italiană a fost amendată de AGCM cu 2,8 milioane de euro, alături de companiile Ryanair și Volotea. Atunci, companiile au refuzat să ofere rambursări în numerar pentru zborurile anulate în momentul în care Italia a ridicat restricțiile de călătorie legate de COVID-19, emițând în schimb vouchere.

EasyJet a contestat decizia, însă Curtea Administrativă Regională din Lazio, cu sediul la Roma, a respins contestația în februarie 2025.

Execuția bugetului general consolidat în primele patru luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit diminuat semnificativ, de 23,95 miliarde de lei, care reprezintă 1,17% din PIB, comparativ cu deficitul de 55,97 de miliarde de lei (2,92% din PIB) înregistrat în aceeași perioadă a anului 2025. Astfel, arată oficialii MFP, deficitul bugetar s-a redus cu peste 32 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut, respectiv cu 1,75%, ca pondere în PIB, marcând una dintre cele mai importante ajustări bugetare din ultimii ani. Cu un an în urmă, la 30 aprilie 2024, deficitul era de 57,3 miliarde lei , respectiv 3,24% din PIB

Potrivit sursei citate, comparativ cu ultimii doi ani, execuția bugetară la patru luni indică o schimbare semnificativă de traiectorie în dinamica deficitului bugetar și în structura finanțelor publice, astfel că, după o perioadă în care ajustarea bugetară a fost limitată, execuția din 2026 marchează prima corecție fiscală de amploare, cu o reducere a deficitului de peste 32 miliarde lei față de aceeași perioadă a anului trecut și de peste 33 miliarde lei comparativ cu anul 2024.

„Execuția la patru luni confirmă intrarea României pe o traiectorie clară de consolidare fiscală, una dintre cele mai consistente corecții bugetare din Uniunea Europeană în această perioadă. Aceasta vine ca urmare a unui efort important, însă contextul actual solicită în continuare precauție și exigență în gestionarea fondurilor publice. Consolidarea fiscală are loc într-o economie cu cerere internă mai slabă și inflație ridicată, ceea ce impune un control strict al cheltuielilor curente și accelerarea absorbției fondurilor europene. În același timp, investițiile finanțate din fonduri europene și PNRR sunt cele care susțin economia în această perioadă de ajustare”, a declarat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare

„Reducerea deficitului a fost realizată fără blocarea investițiilor publice, ceea ce este esențial pentru menținerea creșterii economice și protejarea proiectelor strategice ale României. Acesta este echilibrul pe care trebuie să îl păstrăm: disciplină fiscală, absorbție accelerată de fonduri europene și protejarea proiectelor care susțin dezvoltarea. Pentru anul 2026, obiectivul rămâne reducerea deficitului bugetar la 6,2% din PIB în termeni cash, în linie cu angajamentele asumate în cadrul european. Menținerea acestei traiectorii este foarte importantă pentru reducerea vulnerabilităților macroeconomice, păstrarea încrederii investitorilor și crearea spațiului necesar pentru investiții”, a subliniat Alexandru Nazare.

Potrivit oficialilor MFP, execuția bugetară la patru luni din 2026 se situează inclusiv sub nivelul înregistrat în anul 2023, când deficitul bugetar anual a fost de 5,76% din PIB.

„Acest lucru confirmă o schimbare importantă de traiectorie fiscală, în condițiile în care presiunile asupra bugetului sunt astăzi semnificativ mai mari decât în urmă cu doi-trei ani.  Comparativ cu exercițiile bugetare din 2024 și 2025, când execuțiile finale au depășit nivelurile avute în vedere la construcția bugetară inițială, evoluția din primele patru luni ale anului 2026 indică o aliniere mai bună între execuția efectivă și obiectivul de consolidare fiscală asumat pentru acest an, respectiv ținta de 6,2% din PIB setată ca obiectiv în bugetul aprobat”, arată reprezentanții Finanțelor.

Conform sursei citate, comparativ cu anul 2023, structura bugetului suportă în prezent costuri mult mai ridicate cu dobânzile, pe fondul deficitelor acumulate în anii anteriori și al condițiilor mai restrictive de finanțare. În același timp, România trebuie să accelereze absorbția granturilor și împrumuturilor PNRR într-un ritm mult mai ridicat decât în 2023, având în vedere apropierea termenelor finale de implementare.

Totodată, ajustarea fiscală are loc în condițiile menținerii unui nivel record al investițiilor publice, în contextul în care, arată MFP, în anul 2023, investițiile publice totale au fost de aproximativ 100 miliarde lei, cu aproape 65 miliarde de lei mai puțin decât nivelul programat în prezent.

„Prin urmare, execuția bugetară din 2026 indică faptul că România încearcă să realizeze simultan trei obiective dificile: reducerea deficitului bugetar, menținerea unui nivel foarte ridicat al investițiilor publice și accelerarea absorbției fondurilor europene și PNRR, într-un context caracterizat de costuri mai ridicate de finanțare și presiuni economice mai mari decât în anii precedenți. Rezultatul reflectă două evoluții importante: creșterea veniturilor bugetare, susținută de măsurile fiscale adoptate anul trecut, și menținerea disciplinei pe cheltuielile curente, în special în zona cheltuielilor de personal și a asistenței sociale”, arată MFP.

Totodată arată MFP, investițiile publice au rămas la un nivel ridicat, ajungând la peste 31 miliarde lei în primele patru luni. Aproximativ trei sferturi din aceste investiții sunt finanțate din fonduri europene și PNRR, confirmând rolul fondurilor europene ca principal motor de susținere a economiei într-o perioadă de consolidare fiscală.

Potrivit MFT, plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene și PNRR au crescut cu peste 34% față de aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce arată accelerarea absorbției și schimbarea structurii investițiilor publice către proiecte susținute din resurse europene.

Potrivit execuției bugetare, veniturile totale au însumat 223,83 de miliarde de lei în primele patru luni al anului 2026, marcând o creștere de 12% față de aceeași perioadă din 2025. Exprimate ca pondere în PIB, veniturile au avansat cu 0,5%, susținute în principal de încasările din TVA, impozit pe salarii și venit și contribuții de asigurări.

Potrivit MFP, evoluția veniturilor indică atât efectele măsurilor fiscale adoptate în 2025, cât și o îmbunătățire graduală a colectării și a conformării fiscale.

„Creșterea veniturilor arată efectul măsurilor fiscale adoptate în 2025, însă menținerea acestei tendințe depinde de două elemente importante: evoluția economiei reale și îmbunătățirea colectării. Într-un context de consum mai slab, consolidarea administrației fiscale și creșterea conformării rămân esențiale. Veniturile fiscale cresc mai rapid decât economia: veniturile fiscale cresc cu 15,5%, TVA cu 22,4%, iar contribuțiile sociale cu 8,8%, peste dinamica masei salariale. Acest lucru sugerează atât efectul măsurilor fiscale adoptate în 2025, cât și prime semnale de îmbunătățire a colectării și conformării fiscale”, se arată în comunicatul MFP.

Impozitul pe salarii și venit a generat încasări de 23,89 de miliarde de lei, o creștere de 21,8%. Această dinamică a fost susținută de avansul semnificativ al impozitului pe dividende (+47%). Totodată, o evoluție semnificativă a fost înregistrată și în cazul încasărilor aferente Declarației unice (276%), având în vedere bonificația acordată plăților efectuate până la 15 aprilie. Avansul veniturilor din impozitul pe salarii (+7,1%) a fost influențat de efectul de bază generat de eliminarea facilităților fiscale în sectoarele construcții, agricultură, industria alimentară și IT.

Contribuțiile de asigurări au totalizat 73,66 de miliarde de lei, în creștere cu 8,8%, depășind dinamica fondului de salarii din economie. Evoluția reflectă atât  extinderea bazei de impozitare reglementată prin Legea nr. 141/2025, precum și încasările aferente Declarației unice.

Încasările din impozitul pe profit au însumat 9,73 de miliarde de lei, consemnând o creștere de 1,5% (an/an), susținută de avansul veniturilor din impozitul pe profit de la agenții economici (8,6%, an/an).

Încasările nete din TVA au atins 47,80 de miliarde de lei, în creștere cu 22,4% (an/an). Rezultatul a fost impulsionat de accelerarea încasărilor brute din TVA (+20,1% an/an), ca urmare a modificării cotelor de TVA, conform Legii nr. 141/2025. Totodată, restituirile de TVA au crescut la 12,4 de miliarde de lei, față de 11,06 de miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025.

„Creșterea puternică a încasărilor din TVA și contribuții sociale arată consolidarea bazei fiscale într-un context economic mai dificil, caracterizat de consum moderat și costuri ridicate de finanțare”, completează MFP.

Veniturile din accize au însumat 16,18 de miliarde de lei, consemnând o creștere de 1,7% (an/an), fiind susținute în special de avansul încasărilor din accizele pentru produsele energetice (+14,8% an/an).

Veniturile nefiscale au însumat 14,28 de miliarde de lei, consemnând o contracție de 10,7%, în condițiile unor încasările suplimentare în perioada similară a anului 2025 – veniturile din ajutoare de stat recuperate de 1,6 miliarde lei (Legea nr. 9/2025).

Sumele rambursate de Uniunea Europeană în contul plăților efectuate și donații au totalizat 17,83 de miliarde de lei, în creștere cu 26,4% (an/an).

„Această creștere este importantă deoarece finanțările europene reduc presiunea pe bugetul național și susțin investițiile într-un an în care economia are nevoie de un sprijin mai mare din partea proiectelor publice. Fondurile europene și PNRR contribuie direct la susținerea investițiilor și la limitarea presiunii asupra finanțării din resurse naționale, într-un context de consolidare fiscală și costuri ridicate ale dobânzilor”, precizează MFP.

Cheltuielile totale au însumat 247,79 de miliarde de lei, înregistrând o scădere nominală de 3,2% față de perioada similară a anului trecut. Ca pondere din PIB, cheltuielile s-au redus de la 13,4% la 12,1%, înregistrând o scădere de 1,24% după primele luni din 2026 față de același intervașl din 2025.

Potrivit MFP, ajustarea cheltuielilor s-a concentrat în principal pe limitarea cheltuielilor curente, cele de funcționare ale statului, fără afectarea investițiilor publice majore și a proiectelor finanțate din fonduri europene.

Cheltuielile de personal au fost de 54,66 de miliarde de lei, în scădere cu 1,9 de miliarde de lei față de primele patru luni din 2025. Reducerea a fost determinată de limitarea sporurilor și de limitarea cheltuielilor salariale în perioada 2025-2026, ponderea acestora în PIB scăzând la 2,7%, cu 0,3% mai mici față de aceeași perioadă a anului precedent.

Cheltuielile cu bunurile și serviciile au totalizat 32,14 de miliarde de lei, în creștere cu 5,3%, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, creștere determinată de plăți mai mari în domeniul sănătății.

Cheltuielile pentru investiții, care includ cheltuielile de capital, precum și cele aferente programelor de dezvoltare finanțate din surse interne și externe, au fost de 31,03 de miliarde de lei. Din totalul investițiilor, 75,58% reprezintă plăți pentru proiecte finanțate din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului 2021–2027, PNRR granturi și componenta de împrumut a PNRR.

„Structura investițiilor publice arată o reorientare puternică către finanțarea europeană, ceea ce permite menținerea unui nivel ridicat al investițiilor în paralel cu reducerea deficitului bugetar. Plățile pentru proiectele finanțate din fonduri europene și PNRR au crescut cu 5,99 miliarde lei, respectiv cu 34,32%, față de aceeași perioadă a anului trecut. Această evoluție compensează scăderea investițiilor finanțate din fonduri naționale, influențată de plățile excepționale efectuate la începutul anului 2025 pentru obligații restante aferente unor programe naționale de investiții, capitalizarea Societății Carpatica Feroviar România și alte plăți din domeniul apărări”, arată MFP.

Cheltuielile cu dobânzile s-au situat la 23,68 de miliarde de lei, cu 3,26 de miliarde de lei mai mari față de aceeași perioadă a anului trecut. Exprimate ca pondere în PIB, cheltuielile cu dobânzile și-au menținut aproximativ la același nivel de 1,16% din PIB în anul 2026 față de 1,07% din PIB aferentă aceleași perioade a anului precedent.

„Nivelul ridicat al dobânzilor reflectă costurile dezechilibrelor bugetare acumulate în anii anteriori și subliniază importanța continuării consolidării fiscale și a menținerii credibilității României pe piețele financiare”, precizează oficialii Finanțelor.

Cheltuielile cu asistența socială au fost de 84,25 de miliarde de lei în scădere cu 1,6% comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugetare. Cheltuielile cu asistența socială au fost influențate și de plățile suportate de la bugetul de stat pentru compensarea facturilor aferente consumului de energie electrică și gaze naturale: pe cele patru luni ale anului 2026 acestea au fost în sumă de 49,08 milioane de lei.

Cheltuielile cu subvențiile au fost de 3,57 de miliarde de lei, în principal, această sumă reprezintă subvenții pentru transportul de călători, sprijinirea producătorilor agricoli, precum și pentru schema de compensare pentru consumul de energie electrică și gaze naturale al consumatorilor noncasnici (28,46 milioane de lei).

Alte cheltuieli au fost de 4,05 de miliarde de lei, în scădere cu 2,40 de miliarde de lei față de aceeași perioadă a anului precedent, ținând cont de măsurile luate prin Legea nr. 141/2025 privind unele măsuri fiscal-bugere. Aceste cheltuieli conțin în principal burse pentru elevi și studenți, susținerea cultelor, alte despăgubiri civile și sumele aferente titlurilor de plată emise de Autoritatea Națională pentru Restituirea Proprietăților.

Cheltuielile privind proiectele finanțate din fonduri externe nerambursabile au fost de 21,84 de miliarde de lei care cuprind proiecte cu finanțare din fonduri externe nerambursabile aferente cadrului financiar 2014-2020 și cadrului 2021-2027, inclusiv subvențiile de la Uniunea Europeană aferente agriculturii, din fondul de modernizare, precum și proiecte cu finanțare din sumele reprezentând asistență financiară nerambursabilă aferentă PNRR.

„Execuția bugetară la patru luni transmite un semnal important către investitori, partenerii europeni și piețele financiare: România poate realiza consolidare fiscală fără blocarea investițiilor publice, într-un context economic și financiar încă dificil. Ajustarea deficitului are loc concomitent cu menținerea unui nivel ridicat al investițiilor și cu accelerarea absorbției fondurilor europene și PNRR, ceea ce reprezintă un element esențial pentru credibilitatea externă a României și pentru menținerea stabilității financiare”, au transmis oficialii MFP.

Potrivit sursei citate, România poate susține în 2026 una dintre cele mai ridicate ponderi ale investițiilor publice din Uniunea Europeană, chiar în condițiile unui proces de consolidare fiscal, dacă ritmul actual al absorbției fondurilor europene și PNRR se menține.

„Principala provocare pentru perioada 2026-2027 rămâne menținerea acestui echilibru între reducerea deficitului, controlul costurilor de finanțare și finalizarea accelerată a proiectelor europene înainte de expirarea termenelor PNRR. În acest context, continuarea consolidării fiscale, accelerarea absorbției fondurilor europene și păstrarea încrederii investitorilor și a piețelor financiare vor rămâne elemente esențiale pentru reducerea vulnerabilităților macroeconomice și susținerea dezvoltării economice pe termen mediu”, se arată în comunicatul transmis.

„Execuția arată începutul unei schimbări structurale importante: trecerea de la un model bazat pe consum și deficit ridicat către unul susținut mai mult de investiții europene și disciplină fiscală. Consolidarea rămâne însă fragilă și foarte dependentă de stabilitatea politică, absorbția fondurilor europene și păstrarea încrederii piețelor financiare”, au conchis oficialii MFP.