MediaFax.ro

În momentul lansării, motoare ale rachetei NASA au răsunat cu putere, iar racheta s-a înălțat în spațiu cu succes. Momentul decolării a fost privit de mii de oameni, atât cei care au fost prezenți fizic la lansarea rachetei care a avut loc la Centrul Spațial Kennedy din statul Florida, SUA, dar și curioșii care au privit cu nerăbdare lansarea online, prin intermediul transmisiunii live realizată de NASA.

Racheta Artemis II a dispărut în cer, iar reprezentanții NASA tocmai au declarat că funcționează „conform specificațiilor”. Acesta este un semn clar că totul a decurs bine. Racheta depășește în prezent viteza de aproximativ 8.046 de kilometri pe oră, potrivit Sky News.

Comandantul misiunii Artemis II, Reid Wiseman, a comunicat echipei NASA de la sol că pot vedea destinația. „Avem un răsărit de lună minunat, ne îndreptăm direct spre el”, a spus el.

La scurt timp după aceea, treapta superioară a rachetei, împreună cu capsula Orion, s-au separat de restul rachetei.

NASA a anunțat apoi că echipajul misiunii Artemis a intrat pe orbită la nouă minute de la începerea misiunii.

La puțin timp peste 11 minute de la începerea zborului către lună, cei patru astronauți au putut să își ridice vizierele. Echipajul a început să se deplaseze în interiorul capsulei și să verifice sistemele de la bordul rachetei.

La aproximativ 49 de minute după decolare, motorul etajului superior se va aprinde pentru a propulsa capsula care transportă echipajul la o altitudine sigură de 160.934 de kilometri deasupra Pământului.

Aproximativ o oră mai târziu, motorul se va aprinde din nou pentru a ridica nava spațială și mai sus, pe o orbită terestră înaltă.

După aceea, membrii echipajului Artemis II vor petrece următoarele 23 de ore testând toate sistemele Orion în timp ce orbitează în jurul Pământului.

Astronauții vor verifica, de exemplu, dacă distribuitorul de apă de la bord funcționează corespunzător și dacă sistemul de purificare a aerului elimină dioxidul de carbon din aer.

Membrii echipajului vor rearanja, de asemenea, părți din interiorul capsulei pentru a-și asigura mai mult spațiu de locuit și de lucru în următoarele 10 zile.

NASA a descris misiunea drept una istorică. Cei patru astronauți de la bordul rachetei Artemis II vor efectua un zbor de 10 zile în spațiu. Aceștia vor zbura în jurul Lunii, pentru prima dată după mai bine de jumătate de secol.

Problema a survenit la sistemul de abandon al rachetei, care este crucial pentru astronauți. Se află în vârful rachetei și o poate distruge în cazul în care aceasta deviază de la traiectorie și reprezintă o amenințare la adresa siguranței, notează Sky News.

„Este o componentă de siguranță foarte importantă, în ceea ce privește modul în care baza asigură siguranța publicului de aici”, a declarat un comentator al NASA în transmisiunea live a agenției.

Descoperirea a fost făcută în timpul unor de revizii realizate înainte de lansare. Inginerii au reutilizat echipamente existente în Clădirea de Asamblare a Vehiculelor NASA.

Problema a fost remediată la scurt timp după apariția acesteia.

NASA anunțat: „S-a efectuat un test de verificare pentru a ne asigura că echipamentul este pregătit pentru lansarea de astăzi.”

Racheta Artemis II este programată să decoleze la ora 01:24, ora României. Misiunea este una deosebită. Cei patru astronauți s-au îmbarcat deja la bordul rachetei și și-au pus centurile: Christina Koch, Jeremy Hansen, Reid Wiseman și Victor Glover. Dacă totul va merge bine, Artemis II va face un în jurul lunii, iar misiunea va dura 10 zile.

Mesajul a fost publicat cu doar câteva ore înainte ca președintele american Donald Trump să susțină un discurs despre războiul cu Iranul, prezentat de Casa Albă drept o „actualizare importantă”, conform The New York Times.

Pezeshkian nu a anunțat măsuri concrete pentru reducerea tensiunilor, însă tonul scrisorii a fost unul conciliant.

„Astăzi, lumea se află la o răscruce. Alegerea dintre confruntare și dialog este atât reală, cât și decisivă; rezultatul acesteia va modela viitorul generațiilor viitoare”, a transmis liderul iranian.

Nu este clar dacă mesajul reflectă poziția întregii conduceri de la Teheran. Purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a declarat că afirmația lui Trump potrivit căreia Iranul caută o încetare a focului este „falsă și lipsită de temei”.

În scrisoarea publicată în engleză și persană, Pezeshkian a alternat apelul la dialog cu pasaje mai ferme, în care a susținut că Iranul nu a început niciodată un război, dar s-a apărat de fiecare dată când a fost atacat.

În același timp, președintele Iranului a făcut o distincție clară între administrația americană și populația SUA.

„Poporul iranian nu nutrește niciun sentiment de ostilitate față de alte națiuni, inclusiv față de cetățenii Statelor Unite, ai Europei sau ai țărilor vecine. Chiar și în fața intervențiilor și presiunilor externe repetate de-a lungul istoriei sale, Iranul a făcut întotdeauna o distincție clară între guverne și popoarele pe care acestea le conduc. Acesta este un principiu adânc înrădăcinat în cultura iraniană și în conștiința colectivă, nu o poziție politică de moment”, a transmis Masoud Pezeshkian.

El a afirmat în scrisoare că prezentarea Iranului drept o amenințare „nu corespunde nici realității istorice, nici faptelor care pot fi observate în prezent”.

În Iran, deciziile majore sunt luate însă de liderul suprem, ayatollahul Mojtaba Khamenei, care are ultimul cuvânt în probleme precum negocierile cu Washingtonul sau condițiile de încheiere a războiului.

Zelenski a transmis pe platforma X că la discuții au participat emisarul special Steve Witkoff, Jared Kushner, ginerele lui Trump, senatorul american Lindsey Graham și secretarul general al NATO, Mark Rutte.

„Am convenit să consolidăm garanțiile de securitate și am dat deja instrucțiuni echipei noastre să actualizeze rapid documentele, astfel încât garanțiile de securitate pentru Ucraina să fie solide, perspectivele reconstrucției postbelice să fie reale, iar totul să să fie realizabil”, a scris Zelenski.

Președintele ucrainean a insistat că prioritatea absolută rămâne obținerea unor garanții credibile, care să arate clar cum vor reacționa partenerii occidentali în cazul unei noi agresiuni ruse.

Zelenski a mai spus că în zilele următoare echipele vor continua negocierile pentru a obține progrese concrete.

În ultima perioadă, administrația Trump a acordat mai puțină atenție războiului din Ucraina, pe fondul conflictului cu Iranul.

Înaintea apelului cu oficialii americani, Zelenski a discutat și cu premierul britanic Keir Starmer și cu premierul norvegian Jonas Gahr Støre.

Companiile aeriene se confruntă cu o penurie de combustibil și prețuri ridicate, după blocarea strâmtorii Ormuz pe fondul războiului din Orientul Mijlociu, scrie Reuters.

„Dacă acest conflict continuă până la sfârșitul lunii aprilie, ne confruntăm cu un risc privind aprovizionarea la începutul lunii iunie. Dacă se prelungește până în mai, atunci nu știm ce se va întâmpla”, a declarat Michael O’Leary într-o conferință de presă la Londra.

El adaugă că, dacă există riscuri pentru aprovizionarea cu combustibil în iunie, iulie sau august, „atunci noi și alte companii aeriene va trebui să începem să luăm în considerare anularea unor zboruri sau reducerea capacității”.

Directorul a precizat că transportatorul low-cost va decide săptămânal unde să reducă zborurile.

Și compania Lufthansa se pregătește pentru o posibilă penurie de combustibil în afara Europei, potrivit CEO-ulului Carsten Spohr.

Asociația Internațională de Transport Aerian estimează că aproximativ 25% până la 30% din cererea europeană de combustibil pentru avioane provine din Golf, ceea ce, a avertizat aceasta, o plasează printre regiunile cele mai expuse.

Ada Lupu Hausvater a fost desemnată câștigătoarea concursului de proiecte de management organizat pentru Teatrul Naţional „I. L. Caragiale” din Bucureşti.

Ea urmează să preia conducerea instituției pentru un mandat de cinci ani.

Ada Lupu Hausvater a avut un singur contracandidat – pe regizorul Boris Focșa.

Din comisia de evaluare au făcut parte actorul Adrian Găzdaru, regizoarea Theo Herghelegiu, regizorul Hunor Horváth, criticul de teatru Ludmila Patlanjoglu, coregrafa Vava Ștefănescu și Carmen Croitoru, specialist în management cultural, Director General al Institutului Național pentru Cercetare și Formare Culturală, profesor și expert în politici și strategii culturale.

Finalizarea concursului marchează atât încheierea unei proceduri desfășurate în condiții de transparență administrativă, cât și începutul unei noi etape pentru Teatrul Național București, una dintre cele mai importante instituții culturale din România.

Reprezentanții instituției subliniază că noul mandat presupune gestionarea echilibrată a dimensiunii artistice și a celei manageriale, în acord cu așteptările publicului și ale mediului cultural.

Ada Lupu Hausvater are o experiență importantă în management de teatru.

Ea a condus timp de aproape 20 de ani Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara – a avut, prin urmare, unul dintre cele mai longevive mandate de management din teatrul românesc, cu rezultate măsurabile: a crescut masiv numărul de spectatori, a dezvoltat noi spații artistice, practic a imprimat teatrului o dimensiune culturală de anvergură.

În calitate de regizor, a montat, printre altele, Hamlet, O scrisoare pierdută, Anna Karenina.

Ca stil artistic, îi place să experimenteze piese clasice într-o cheie modernă, anorată în prezent.

Este conferențiar la Universitatea de Vest din Timișoara, unde insistă mult pe relația dintre teatru și societate și pe educația gustului artistic la tineri.

În lumea teatrului, Ada Lupu Hausvater este văzută ca un manager puternic și stabil, capabil să construiască nu doar artistic, ci și instituțional (printre altele, a fost o critică vocală a practicii directorilor interimari în instituțiile de cultură, pe care o consideră „o strategie defectuoasă”).

Proiectele de management depuse în cadrul concursului pot fi consultate public, conform anunțului oficial, pe site-ul MInisterului Culturii.

Nimeni nu știe exact câți imigranți ilegali se află în Marea Britanie: probabil în jur de 1 milion. Ambele mari partide de dreapta, conservatorii și Reform UK, susțin acum deportări în masă. Planurile lor, însă, sunt superficiale. „Operation Restoring Justice” al Reform, care vizează deportarea a 600.000 de persoane în cinci ani, există doar sub forma unui PDF de șase pagini pe site-ul partidului. Jumătate din document sunt imagini, scrie The Economist.

Planul BORDERS al conservatorilor (pentru expulzarea a 750.000 de persoane în aceeași perioadă), de 15 pagini, este doar puțin mai detaliat. Ambele partide consideră că principalele obstacole sunt de natură legală. Dar deportarea a peste 120.000 de persoane pe an reprezintă la fel de mult o provocare logistică cât și legislativă.

Datele de la Home Office sunt incomplete. Guvernul are documente doar despre maxim 300.000 dintre aceștia. Asta nu înseamnă că i-ar putea localiza. Cum să găsească restul de 300.000? Schimbul de date și recunoașterea facială, foarte promovate de conservatori și Reform, nu sunt suficiente. Reform ar putea crea noi imigranți ilegali prin respingerea retroactivă a cererilor de azil acceptate anterior. „Nu exclud nimic“, spune Zia Yusuf, purtător de cuvânt pentru probleme interne al partidului.

Ambele partide mizează pe crearea unui departament în stilul American Immigration and Customs Enforcement (ICE), care să înlocuiască ramura Immigration Enforcement (IE) din cadrul Home Office. Deportările la această scară ar necesita raiduri în masă la locurile de muncă (care deja au crescut cu 77% de când Laburștii au venit la putere) și practici de control și oprire asemănătoare cu cele ale ICE.

În 2024, Marea Britanie a înregistrat aproximativ 34.000 de deportări. Aproximativ 75% au fost „voluntare”, nu forțate. Se speră că acest raport 3:1 se va menține. Mai probabil, o proporție mai mare va trebui să vină din deportări forțate, mult mai costisitoare. Ambele partide speră că dublarea celor 7.000 de angajați ai IE va fi suficientă. În realitate, ar putea fi nevoie să fie triplat acest personal, ceea ce înseamnă găsirea și instruirea a 14.000 de noi recruți pentru un job dificil.

Marea Britanie are capacitate de detenție pentru mai puțin de 3.000 de migranți. Reform promite să crească acest număr la 24.000 în primele 18 luni de guvernare – echivalentul unei creșteri cu aproape 25% a capacității închisorilor din țară. Guvernele succesive au încercat și eșuat să mărească această capacitate din cauza costurilor ridicate și a reglementărilor de urbanism.

Unde să fie trimiși aceștia? Ambele partide promit să încheie acorduri de returnare cu țările de origine, cum este cel de succes cu Albania. Marea Britanie are deja astfel de acorduri cu Bangladesh și Pakistan, dar acestea nu au avut până acum un impact semnificativ asupra numărului de deportări. Trimiterea unei persoane înapoi implică obținerea documentelor necesare (adesea fără consimțământul lor) pentru a demonstra originea, lucru adesea complicat.

Peste 30% dintre cei care ajung pe bărci mici vin din Afganistan și Iran, țări în care Marea Britanie nu poate efectua deportări. Nigel Farage, liderul Reform, spune că nu exclude negocierile cu talibanii. Dacă nu reușește să obțină acordul liderului suprem Haibatullah Akhunzada, va avea nevoie de alte destinații pentru mii de oameni. Conservatorii au pus la punct un program cu Rwanda, care în final a primit doar patru migranți și a costat 700 milioane de lire sterline (aproximativ 930 milioane de dolari).

În ciuda retoricii agresive, Marea Britanie este foarte bună în a integra imigranți și a le permite să prospere. Un guvern determinat să hărțuiască imigranții nu doar că este improbabil să atingă țintele nerealiste, dar va afecta și unul dintre cele mai mari puncte forte ale țării.

„Pe 1 aprilie 1941, trupele sovietice au masacrat mii de români din Bucovina care fugeau de teroarea ocupației, dorind doar să se întoarcă acasă.

Înarmați doar cu icoane, cruci și steaguri albe, aproximativ 3.000 de bunici și străbunici de-ai noștri au pornit într-un marș pașnic spre granița cu țara mamă, România. Visul lor s-a frânt la doar 3 kilometri de libertate, în poiana Varnița”, se arată în mesajul publicat miercuri pe Facebook de Mircea Abrudean.  

Oficialul român a condamnat ferm actul trupelor sovietice și a făcut apel pentru menținerea memoriei colective: „A fost un act de genocid planificat împotriva identității noastre naționale. Sângele celor uciși în pădurea Varnița ne obligă să nu mai permitem niciodată ca istoria să fie rescrisă prin tăcere sau frică. Demnitatea și adevărul istoric sunt singurele arme împotriva uitării”. 

Petrecut la 1 aprilie 1941, aproximativ 3.000 de persoane care încercau să treacă granița în România pentru a scăpa de sub regimul sovietic de ocupație instituit în Bucovina de Nord, a fost ucise de trupele NKVD, serviciul sovietic de informații. 

Astăzi Luna Plină în Balanță îți activează sectorul relațiilor și parteneriatelor, aducând la suprafață adevăruri pe care nu mai poți să le ignori. Este un moment în care dinamica dintre tine și cei apropiați cere clarificare, iar comunicarea sincera poate aduce atât rezolvări, cât și concluzii necesare. În plan personal, recunoașterea propriilor nevoi în raport cu ceilalți poate fi o lecție valoroasă. În relațiile profesionale, ai șansa să ajustezi modul în care colaborezi cu partenerii, iar flexibilitatea și răbdarea te vor ajuta să găsești soluții echilibrate și constructive.

Energia zilei te aduce în fața unor alegeri legate de resurse, valori și finanțe personale. Luna Plină iluminează nevoia de a echilibra ceea ce dai și ceea ce primești, fie că este vorba de bani, fie de resurse emoționale. Este un moment bun pentru a încheia capitole financiare sau pentru a încheia tranzacții importante care ți‑au ocupat gândurile. În relațiile apropiate, arată deschidere spre dialog și fii atent la modul în care reacționezi când te simți provocat. Prioritizează înțelepciunea și răbdarea în deciziile care implică securitatea ta materială.

Tema zilei se concentrează pe creativitate, dragoste și felul în care te exprimi în fața lumii. Luna Plină în casa a cincea îți poate evidenția relațiile romantice sau legate de proiecte personale, aducând la lumină dorințe și nevoi pe care le‑ai ținut în umbră. Poți simți impulsul de a te afirma mai clar, de a te conecta emoțional sau de a te bucura de activități care îți aduc plăcere și inspirație. Lasă‑ți curiozitatea să te ghideze și găsește un echilibru sănătos între ceea ce vrei și ceea ce oferi celorlalți.

Influența Lunii Plină îți poate aduce în prim‑plan nevoia de a găsi un echilibru între viața personală și cea profesională. Poate fi un prilej să reevaluezi modul în care îți organizezi timpul și să faci ordine în proiectele începutedupă mult efort. Emoțional, ai ocazia să reflectezi la ceea ce înseamnă stabilitatea pentru tine și cum îți poți arăta mai clar nevoile celor dragi. O conversație deschisă, în care asculți cu răbdare, poate dezamorsa tensiuni și te poate ajuta să construiești încredere și sprijin reciproc.

Comunicarea și modul în care îți exprimi ideile sunt în centrul atenției în această zi. Energia Lunii Pline în Balanță îți poate aduce surprize prin conversații neașteptate sau informații care îți schimbă perspectiva. În relațiile personale sau profesionale, ai șansa de a descoperi clar ce anume contează cu adevărat pentru tine și de a regla tonul discuțiilor astfel încât să fii mai ascultat și mai înțeles. Îmbrățișează flexibilitatea în dialog și fii atent la detalii pentru a evita neînțelegerile.

Luna Plină îți luminează zona valorilor personale și a resurselor, ceea ce te poate pune în fața unor decizii importante privind modul în care îți administrezi resursele și timpul. Poate fi un moment de încheiere a unui ciclu legat de surse de venit sau de sprijin extern. Gândurile tale pot fi clare și bine organizate, dar și provocate să se adapteze la schimbări neașteptate. Rămâi deschis la noi informații și folosește‑ți pragmatismul pentru a face alegeri realiste care te ajută să avansezi.

Această zi este foarte puternică pentru tine, deoarece Luna Plină în semnul tău aduce clarificări despre cine ești, ce vrei și cum te raportezi la ceilalți. Poți simți intens nevoia de echilibru în relații și tendința de a pune ordine în acele domenii ale vieții tale care au fost neglijate. Este o oportunitate de a te afirma cu mai multă autenticitate, de a renunța la compromisuri care nu te mai servesc și de a construi conexiuni mai echilibrate cu cei din jur. Ascultă‑ți intuiția și fii deschis la schimbări care îți pot deschide noi perspective.

Astăzi emoțiile tale pot să iasă la suprafață și te pot provoca să te confrunți cu adevăruri ascunse despre tine sau despre relațiile tale. Energia Lunii Pline îți activează zona intimității și subconștientului, ceea ce te poate ajuta să te eliberezi de modele vechi, dar poate genera și vulnerabilitate. Acordă‑ți spațiul necesar pentru introspecție și găsește moduri sănătoase de a exprima ceea ce simți. Intuiția ta este puternică și te poate ghida spre conexiuni mai profunde și experiențe mai autentice.

Ziua poate aduce revelații legate de modul în care te conectezi cu ceilalți și de modul în care îți trăiești bucuriile personale. Luna Plină îți poate evidenția dorința de libertate și aventura, dar și nevoia de a găsi sens în ceea ce faci. Comunicarea deschisă și flexibilă te poate ajuta să clarifici așteptările într‑un proiect sau într‑o relație, iar o perspectivă pozitivă și realistă te poate conduce spre soluții constructive. Fii atent la impulsurile de moment și încearcă să echilibrezi entuziasmul cu planificarea.

Este o zi în care sfera relațională și nivelul tău de angajament îți pot aduce clarificări importante. Sub influența Lunii Pline în Balanță, ai ocazia să vezi ce funcționează și ce nu în colaborările tale, fie că este vorba de proiecte profesionale sau relații personale. Poți simți o nevoie mai puternică de stabilitate și un impuls de a restructura ceea ce nu mai este sănătos pentru tine. Cu răbdare și atenție la detalii, poți găsi modalități eficiente de a construi echilibru și siguranță în viața ta.

Comunicarea și interacțiunile cu ceilalți sunt esențiale astăzi, iar energia Lunii Pline îți poate aduce perspective noi asupra modului în care te conectezi la nivel intelectual și social. Poți avea idei care îți redefinesc modul de gândire sau te pot inspira să cauți soluții creative în relațiile apropiate. În același timp, flexibilitatea și deschiderea la opiniile altora te pot ajuta să construiești dialoguri mai profunde și să găsești echilibrul între autonomia ta și nevoile celor din jur.

Sensibilitatea ta este accentuată astăzi, iar Luna Plină îți poate aduce clarificări legate de ceea ce contează cu adevărat pentru tine în plan emoțional și relațional. Este un moment bun pentru reflecție și pentru a‑ți ordona gândurile înainte de a lua decizii importante. Comunicarea clară și ascultarea atentă a intuiției îți pot oferi perspective valoroase, iar dacă simți tensiune sau neliniște, încearcă să te ancorezi în activități care îți aduc liniște și sens.

Strâmtoarea Ormuz a fost practic închisă de Iran după ce SUA și Israelul au atacat republica islamică la sfârșitul lunii februarie, blocând o rută prin care trece în mod obișnuit aproximativ o cincime din petrolul mondial.

Luna trecută, președintele american a cerut ca forțele navale ale statelor NATO să contribuie la redeschiderea Strâmtorii Ormuz, însă solicitarea a fost respinsă de mai multe capitale europene, care au spus că acest lucru este imposibil cât timp conflictul continuă, unele subliniind și că „nu este războiul nostru”.

Trei oficiali familiarizați cu discuțiile au spus pentru Financial Times că Trump a răspuns amenințând că va opri livrările către PURL, inițiativa NATO de achiziție de armament pentru Ucraina finanțată de statele europene.

La insistențele secretarului general al NATO, Mark Rutte, mai multe state, printre care Franța, Germania și Regatul Unit, au emis în grabă, pe 19 martie, o declarație comună. În document se arată: „Ne exprimăm disponibilitatea de a contribui la eforturi adecvate pentru a asigura trecerea în siguranță prin Strâmtoare”.

„Rutte a insistat pentru această declarație comună deoarece Trump amenințase că se retrage din PURL și, în general, din sprijinul pentru Ucraina. Declarația a fost apoi redactată rapid, iar alte țări s-au alăturat ulterior, deoarece nu a existat suficient timp pentru ca toate să fie invitate să semneze imediat”, a declarat un oficial pentru cotidianul Financial Times.

Un alt oficial a spus că Rutte le-a explicat Franței, Germaniei și Regatului Unit că Trump era „destul de isteric” din cauza refuzului europenilor de a contribui la protejarea Strâmtorii Ormuz.

Trump și-a exprimat în repetate rânduri nemulțumirea față de aliații europeni, acuzându-i că nu fac suficient pentru a sprijini SUA în războiul cu Iranul.

„Noi suntem acolo să protejăm NATO, să îi protejăm de Rusia. Dar ei nu sunt acolo să ne protejeze pe noi. Este ridicol”, a spus Trump la ședința de guvern de săptămâna trecută.

Trump a declarat pentru Reuters că intenționează să spună într-un discurs televizat miercuri seară că ar lua în calcul retragerea din NATO.

Între timp, premierul britanic Keir Starmer a anunțat că va găzdui în această săptămână discuții între cei 35 de semnatari ai declarației pentru formarea unei coaliții care să redeschidă Strâmtoarea Ormuz „după încetarea luptelor”.

Vlad Voiculescu, fost ministru al Sănătății, a reacționat după conferința de presă a actualului ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, pe tema procesului pierdut de România cu Pfizer.

„A spus că în Mai 2021 când Florin Cîțu a decis în ședință de guvern să facă acea comandă de vaccinuri, campania de vaccinare mergea prost și românii deja nu se mai vaccinau. E pur și simplu fals. Românii se vaccinau mai mult decât media europeană, SUA, UK sau chiar Israel”, a scris pe Facebook Vlad Voiculescu.

În opinia lui, rata de vaccinare a scăzut mult „odată cu anunțul președintelui Iohanis cum că ar fi învins pandemia și urmează marea relaxare”.

„A mai spus domnul Rogobete că România nu ar fi trebui să facă acea comandă de vaccinuri. Că dânsul ar fi făcut procedat poate altfel. Mai întâi de toate, dacă ar fi fost ministru atunci – în locul doamnei Mihăilă, decizia tot la Florin Cîțu ar fi fost. Deci opinia dânsului ar fi contat probabil tot cât a contat și a mea când în ședințele de guvern din 10 și 18 martie l-am întrebat pe Superman cum a luat deciziile și de ce Ministerul Sănătății află abia după semnarea contractului de achiziția de vaccinuri”, mai scrie Voiculescu.

El mai adaugă că alocarea dozelor de vaccin se făcea în funcție de populație și că niciun stat membru al UE nu a refuzat acel contract.

Fostul ministru spune că România nu a avut o problemă cu cantitatea de vaccinuri comandate și că a comandat (mult) sub media europeană.

El adaugă că România a avut trei probleme mari:

„-campania de vaccinare condusă de un militar (dl. Valeriu Gheorghiță – acum șef spital SRI) sub bagheta domnului Cîțu (Superman) a dus la cea mai mică rată de vaccinare din Europa (sub 40%)
– domnul Rafila a refuzat oferta Pfizer și nu a negociat nimic; idem cu Ungaria lui Orban; despre asta să ne spună mai multe cei care erau la putere atunci. Noi nu știm decât ce scrie Pfizer în chemarea în judecată: că ei au venit cu oferte de reducere a mai mult de jumătate din sumă și România nu a răspuns nimic. 24 de state europene au răspuns și nu sunt acum în procese cu Pfizer.
– nimeni nu se mai vaccinează anti-Covid în România din 2023 încoace. Suntem singura țară din UE care nu mai pune la dispoziție vaccinul. În Belgia, Irlanda, Olanda, Norvegia de pildă, cam 50% dintre persoanele vulnerabile (peste 70 de ani) sunt vaccinate anti-Covid”.

El susține că eșecul campaniei de vaccinare nu costă România doar bani și amintește de luna octombrie 2021: „cea mai neagră lună din istoria postbelică a României, cu un total oficial de 10.532 decese din cauza COVID-19 și un exces de decese de 22.980 față de media anilor 2011-2019, în luna octombrie”. Majoritatea celor decedați și internați în stare gravă erau, evident, persoane nevaccinate, adaugă fostul ministru.

„Ce este greșit, din punctul meu de vedere, este acea cantitate uriașă care a fost semnată în mai 2021, care nu avea nicio legătură cu realitatea, care nu are nicio estimare medicală sau în directă legătură cu sănătatea publică sau cu rata de vaccinare”, a spus miercuri seara, într-o conferință de presă, Alexandru Rogobete.

Un tribunal belgian a obligat Polonia să plătească  1.3 miliarde de euro către Pfizer după ce Polonia a refuzat să mai respecte contractul privind livrarea de doze de vaccin, invocând schimbarea contextului pandemic și izbucnirea războiului din Ucraina. 

Premierul Donald Tusk a reacționat miercuri la decizia tribunalului, acuzând partidul de opoziție Lege și Dreptate (PiS) pentru gestionarea deficitară a pandemiei, notează TVP World. 

„Guvernul Morawiecki a comandat vaccinuri anti-COVID pe care nu le-a ridicat și pentru care nu a plătit. Polonia, deci noi toți, va trebui să plătească peste 6 miliarde de zloți (1.3 mld. eur) drept penalizare pentru această prostie extremă a PiS. Și, din păcate, aceasta nu este o păcăleală de 1 aprilie”, se arată în mesajul publicat de Tusk pe X. 

Ministerul Sănătății din Polonia a anunțat că va face apel împotriva deciziei.

Conflictul a început la începutului anului 2022 după ce Varșovia a anunțat atât Comisia Europeană, cât și pe Pfizer că nu va mai accepta și nu va achita dozele comandate în mai 2021.

Autoritățile poloneze au invocat surplusul semnificativ de vaccinuri, estimat la peste 20 de milioane de doze neutilizate, dar și începerea Războiului din Ucraina în urma căruia guvernul a redirecționat resurse pentru susținerea statului vecin. 

Gazdele serii au fost  Excelența Sa Domnul Giles Portman, Ambasadorul Regatului Unit al Marii Britanii în România, și Doamna Lucie Portman, un neobosit prieten al României și al cauzelor sociale legate de copiii în dificultate. E.S. Giles Portman: “Tradițiile balneoclimaterice ale României, combinate cu tehnologia medicală modernă, pot oferi rezultate remarcabile în sănătatea copiilor. Ambasada Regatului Unit este onorată să fie partener diplomatic în acest proiect și ne dorim ca oamenii buni să vină alături de noi, să ofere sprijin pentru copiii României.”

Evenimentul a fost organizat de Fundația Scheherezade, care, de mai bine de două decenii, derulează în România campanii publice de strângere de fonduri pentru dotarea instituțiilor pediatrice și se implică în parteneriate public-privat pentru susținerea cauzelor sociale. Doamna Wajiha Haris, președinte și fondator al Fundației: “România are în lacul Techirghiol o comoară balneară care trebuie exploatată la maxim pentru binele oamenilor. Visul nostru este să creăm condițiile necesare ca natura să fie completată de tehnologii medicale de ultimă generație, totul în sprijinul copiilor cu nevoi speciale. Am găsi în Ambasada Britanică la București și Ministerul Sănătății parteneri minunați, iar în participanții la eveniment un sprijin generos și emoționant.”

Ministrul Sănătății, domnul Alexandru Rogobete, a subliniat importanța unor astfel de inițiative, care vin în completarea eforturilor statului de a asigura condiții bune de tratament și recuperare pentru copii:” „Proiectul Life@Teki este un pas înainte pentru modernizarea serviciilor de recuperare pediatrică din România și arată cât de importantă este colaborarea dintre sectorul public, mediul privat și societatea civilă. Cred în aceste parteneriate, pentru că ele sunt cele care duc lucrurile mai departe.”

Vremea londoneză care a survolat în permanență seara de gală a fost în mod fericit contrastantă cu atmosfera solară și căldura diplomaților britanici, gazde perfecte pentru un spectacol de binefacere care a emoționat întreaga asistență.

Prietenii Fundației Scheherezade și ai Ambasadei Britanice la București s-au bucurat de un eveniment plin de culoare, cu trei prezentări de modă oferite cu noblețe și altruism de designeri faimoși ai industriei europene. Pe podiumul serii au strălucit colecții semnate de Pinko, Gérard Darel și Doina Levintza, branduri care au ales să își prezinte creațiile în serviciul unei cauze unice.

Momentul de vârf al serii a fost prezentarea marca Doina Levintza, susținută magistral de eterna doamnă a modei și scenografiei românești, cea care nu încetează să surprindă și să înalțe neîncetat ștacheta creativității în multiple domenii. Prezentă la eveniment cu o energie debordantă, Doina Levintza a stârnit aplauze la scenă deschisă, dovedind încă o dată că rămâne un punct de reper în tot ceea ce înseamnă design rafinat și bun gust desăvârșit.

Grădina selectă a reședinței a găzduit personalități din lumea modei și a televiziunii, reprezentanți ai autorităților, oameni de afaceri și figuri centrale ale peisajului public din România.

Evenimentul a fost posibil datorită sprijinului necondiționat al partenerilor și sponsorilor – Rețele Electrice, Aqua Carpatica, Domeniile Sâmburești, Alexandrion Group, Retail 365, Festivalul trufelor, PRIA Events, Davidoff, Obsentum, Ginissima  – care au înțeles că a fi alături de o cauză nobilă este cea mai bună formă de implicare activă în comunitate.

Fundația Scheherazade invită companii, fundații și donatori individuali să contribuie la proiectul Life@Teki. Donațiile pot fi făcute în conturile dedicate ale fundației, cu mențiunea “Life@Teki. Fiecare contribuție, mare sau mică, se adaugă la efortul de a construi la Techirghiol o bază modernă de tratament medical și balnear de care copiii grav bolnavi au extrem de multă nevoie.

Acesta a menționat că există un dialog politic direct între China și Iran pentru a permite trecerea unui anumit număr de nave, însă a pus sub semnul întrebării eficiența acestor demersuri, susținând că ar fi nevoie de o implicare mai activă din partea autorităților chineze. 

„Nu am văzut marina chineză intervenind pentru a redeschide strâmtoarea. Pe de altă parte, există un dialog politic direct între autoritățile chineze și iraniene pentru a se asigura că un anumit număr de nave pot trece. Va fi suficient acest lucru pentru a restabili fluxurile normale de trafic? Nu cred. Prin urmare, China va trebui probabil să se implice mai direct în dezbatere și să-și arate nerăbdarea față de faptul că strâmtoarea rămâne închisă”, a declarat amiralul Nicolas Vaujour, citat de Reuters. 

Comandantul francez a mai anunțat că Parisul a început demersuri pentru a reuni mai multe state cu scopul de a stabili condițiile unei redeschideri durabile a Strâmtorii. 

În plus, Vaujour a spus că armatele evaluează posibilitatea existenței unor mine maritime în regiune, care ar trebui eliminate înainte de reluarea traficului. 

„Aceasta nu este o problemă doar pentru Franța. Problema privește toate țările partenere, statele din Golf, Statele Unite și alte țări europene. Dar este în mod clar o problemă la care lucrăm, în cazul în care se va confirma exploatarea minieră, care, până în prezent, nu a fost stabilită”, mai spune oficialul francez. 

Ministerul Educației și Cercetării anunță că începe plata diferențelor salariale și a dobânzilor stabilite prin hotărâri judecătorești pentru personalul din învățământul preuniversitar, în baza unui ordin emis în februarie 2026.

Ministerul anunță că, în luna februarie 2026, au fost deja achitate tranșele aferente anului de plată 2025, în valoare totală de aproximativ 244 de milioane de lei.

Începând cu salariile aferente lunii martie, autoritățile au demarat plata tranșelor corespunzătoare anului 2026, proces care urmează să fie finalizat până la 31 decembrie 2026.

Un moment important este programat pentru luna iunie, când profesorii vor primi a cincea tranșă, însemnând 35% din totalul diferențelor salariale stabilite prin Ordonanța de Urgență nr. 48/2022.

Valoarea acestei plăți este estimată la circa 326 de milioane de lei.

Ministerul precizează că sumele stabilite prin hotărâri judecătorești vor fi plătite eșalonat pe o perioadă de cinci ani, după cum urmează:

• 5% în primul an de la rămânerea definitivă a hotărârii
• 10% în al doilea an
• 25% în al treilea an
• 25% în al patrulea an
• 35% în al cincilea an

Măsura vizează diferențele salariale plus dobânzile aferente, rezultate din decizii definitive ale instanțelor.

Aceste plăți reprezintă sume de bani pe care profesorii le-au câștigat în instanță fie pentru salarii plătite incorect, fie pentru neacordarea la timp a sporurilor (sau acordarea lor incorectă), fie pentru alte drepturi salariale care nu au fost plătite integral.

Aceste sume vin la pachet cu dobânzile aferente întârzierilor, deci efortul bugetar al statului va fi semnificativ.

Important de amintit, cele mai multe dintre cazurile aduse în instanță vin din interpretări diferite ale legii salarizării, din aplicarea neuniformă a grilelor de salarizare, din tăieri sau înghețări salariale din trecut.

Statul român trebuie să achite suma de 600 de milioane de euro pe care Tribunalul francofon de primă instanță din Bruxelles  a decis ca România trebuie să o achite către Pfizer pentru dozele de vaccin anti-COVID pe care a refuzat să le mai preia în 2023. Chiar dacă nu este definitivă, hotărârea este executorie, iar în prezent, suma nu este bugetată, a spus ministrul Alexandru Rogobete în conferința de presă de miercuri seara.

La întrebarea jurnaliștilor privind banii disponibili pentru plată și procedura de achitare, ministrul a declarat că decizia este executorie, iar suma nu este bugetată la Ministeru Sănătății.

„Am fost în contact în în permanență cu ministrul Finanțelor. Sigur că banii vor veni, cel mai probabil din bugetul de stat, prin Ministerul Sănătății sau prin Ministerul Finanțelor. Ăsta, este un detaliu, mecanism financiar care urmează să fie stabilit ulterior. Nu, astăzi, Ministerul Sănătății nu are această sumă în bugetul de stat. Este o măsură executorie. Indiferent dacă se face apel sau nu se face apel, România va trebui să plătească această sumă. Dacă se câștigă în recurs, în forma de apel, sigur că banii vor vor fi reîntoși către către către România, dar, da, este o măsură executorie”, a declarat ministrul Sănătății.

„Doar ce s-a pronunțat decizia curții de la Bruxelles, urmează acum, în perioada imediat următoare, să analizăm toate aceste date, detaliile, cât înseamnă penalitățile, cum se vor calcula și, sigur, modul în care lucrurile se vor desfășura în viitorul apropiat. Mâine voi avea o întâlnire cu ministrul Finanțelor -evident că și astăzi am avut o discuție lungă pe acest subiect – încercăm și vom încerca să găsim cele mai bune soluții pentru România în momentul de față. Este evident că această sumă va fi, va trebui să fie plătită către compania Pfizer. Vom încerca să găsim soluțiile astfel încât efectele negative să fie minimizate cât se poate de mult”, a spus Alexandru Rogobete.

La întrebarea jurnaliștilor, el și-a exprimat convingerea că specialiștii și avocații, cei care reprezintă România în acest proces, vor veni cu toate scenariile posibile și în funcție de rezultatele acestor scenarii se va lua o decizie care să fie în favoarea României.

Alexandru Rogobete a explicat că principalul motiv al eșecului campaniei de vaccinare din România a fost faptul că mesajele publice despre imunizare au fost asumate de politicieni, nu profesioniști din sănătate.

„Politicienii s-au gândit să promoveze ei vaccinarea în locul profesioniștilor din sănătate. Dacă vedeam în spațiul public medici, doctori, oameni care aveau argumente medicale și încrederea necesară pentru a promova vaccinarea, probabil că România era altundeva”, a declarat Rogobete.

Potrivit acestuia, apariția în spațiul public a unor clipuri cu politicieni aflați la guvernare în acel moment a alimentat reacția opoziției și a contribuit la apariția unui curent antivaccinare puternic.

„În momentul în care politicienii s-au apucat, vă aduceți aminte, erau acele clipuri scurte cu tot felul de politicieni de la vremea respectivă, membri ai guvernului care promovau vaccinarea. În imediata perioadă a apărut efectul care era, din punct de vedere politic, evident, și anume opoziția a speculat mesajele politicienilor din momentul acela și așa s-a născut curentul de antivaccinare în România, care a atins conte alarmante și pe care încă nu reușim să îl scădem suficient de mult”, a mai spus ministrul Sănătății.

Ministru Sănătății punctat faptul că volumul de doze contractate de la producătorul Pfizer este disproporționat față de nevoile reale ale cetățenilor.

„Se vede de la distanță că dozele de vaccin, doar de la Pfizer, depășesc cu mult populația României, inclusiv cu rapelul”, a declarat Alexandru Rogobete, subliniind că deciziile luate în perioada 2020-2021 fac acum obiectul unei analize politice și administrative riguroase.

În ceea ce privește latura juridică a litigiului de la Bruxelles, ministrul a explicat că statul român nu are opțiunea de a amâna plata, chiar dacă va ataca decizia. Deși Ministerul Sănătății nu are în prezent aceste sume prevăzute în buget, se poartă discuții constante cu Ministerul Finanțelor pentru identificarea mecanismului de plată.

„Este o măsură executorie. Indiferent dacă se face apel sau nu, România va trebui să plătească această sumă. Dacă se câștigă în recurs, banii vor fi returnați, dar acum trebuie să analizăm toate datele, inclusiv penalitățile. (…) Sigur că banii vor veni, cel mai probabil, din bugetul de stat, prin Ministerul Sănătății sau prin Ministerul Finanțelor. Acesta este un detaliu, un mecanism financiar care urmează să fie stabilit ulterior”, a mai precizat ministrul.

România a pierdut procesul cu Pfizer la Bruxelles și este obligată să plătească aproximativ 600 de milioane de euro pentru dozele de vaccin refuzate. Deși decizia va fi atacată, aceasta este executorie, obligând Ministerul Sănătății să achite suma din bugetul de stat în perioada imediat următoare.

Ministrul Rogobete a criticat comanda de vaccinuri din mai 2021, susținând că a fost făcute fără fundamente demografice. 

„Este adevărat că în mai 2021 nu știam în ce direcție va merge sau nu pandemia, dar este evident că în mai 2021 știam sigur că populația țării nu se va dubla. Pentru că aceste doze de vaccin și vorbim aici de 29 de milioane de doze comandate în mai 2021, suplimentar față de celelalte doze și vorbim de aproape 30 de milioane de doze deja contractate. Practic s-a dublat cantitatea de vaccin într-un mod care nu ține cont nici de demografie și nu ținea cont nici de rata de vaccinare”, a declarat Rogobete miercuri. 

Referitor la posibilitatea guvernului de a renegoica o flexibilizare a comenzii, ministrul Sănătății, a explicat că întregul proces nu ar fi adus un avantaj consistent din punct de vedere fiscal României. 

„Renegocierea nu însemna că nu mai primim dozele. Renegocierea era că le achiziționăm cu un procent mai redus. Practic ar fi trebuit să achiziționăm cele 29 de milioane de doze, să le depozităm și să plătim și costul distrugerii dozelor respective. Deci nu era neapărat un avantaj fiscal la momentul respectiv acea renegociere”, susține ministrul Rogobete. 

România a pierdut în prima instanță procesul cu Pfizer și trebuie să plătească 600 de milioane de euro sau aproximativ trei miliarde de lei pentru dozele de vaccin  pe care a refuzat să le mai preia în 2023. 

„Decizia Tribunalului de la Bruxelles se referă strict la cele 29 de milioane de doze care nu au mai fost comandate și care nici nu au fost livrate în România, dar ele sunt parte din contractul semnat în anul 2021, luna mai. Nu aveam obligație să le comandăm, dar făceau parte din acel contract”, a spus Alexandru Rogobete.

El spune că dozele fac parte din a treia comandă lansată de România.

„Înseamnă că s-a pus o a treia comandă, deși în România exista un stoc încă de doze de vaccin neutilizate și asta s-a dovedit în momentul în care ele au fost distruse și vorbim aici de 3,5 milioane de doze”, a explicat ministrul.

El arată că prin decizia Tribunalului România are de achitat suma de 3 miliarde de lei fără penalități calculate: „Penalitățile urmează acum să fie calculate și ne vor fi comunicate într-o perioadă imediat următoare”.

Ministrul Sănătății spune că procesul a început în 2022.

„COVID-ul nu mai era la aceeași intensitate ca în anul 2020 și 2021, deci prezența acestor multe milioane, vorbesc de 29 de milioane de doze, nu mai era absolut, nu mai era necesară din punctul de vedere al sănătății publice. Nu vreau să zic că este corect sau că este greșit. Vă spun cum arată cifrele, cum s-a întâmplat și cum am ajuns aici. Ce este greșit, din punctul meu de vedere, este acea cantitate uriașă care a fost semnată în mai 2021, care nu avea nicio legătură cu realitatea, care nu are nicio estimare medicală sau în directă legătură cu sănătatea publică sau cu rata de vaccinare”.