Priveliști spectaculoase, plaje exotice, servicii impecabile, nisip și ape extrem de curate, condiții ideale pentru sporturi nautice sau plaje izolate, toate acestea sunt elemente care au influențat clasamentul, notează La Vanguardia.
Cerințele utilizatorilor atunci când aleg o plajă în detrimentul alteia sunt foarte variate. În alegere intervine inevitabil și subiectivitatea, astfel că nu există două clasamente identice. Totuși, atunci când foarte mulți oameni ajung la aceeași concluzie despre un loc, este un semn clar că vorbim despre o destinație de coastă cu adevărat specială.
Ediția din acest an a clasamentului Best of the Best, ajunsă la a paisprezecea ediție, a desemnat drept câștigătoare plaja Isla Pasión din Cozumel, în Caraibele mexicane. Aceasta a detronat plaja Elafonisi Beach din Creta, care anul acesta s-a clasat pe locul al doilea.
Două plaje din Spania apar și ele în topul mondial din 2026. Este vorba despre Playa de Muro, situată pe insula Mallorca, care ocupă locul 12, și despre Playa de Maspalomas, din Gran Canaria, clasată pe poziția 20. În clasamentul european, cele două plaje se află pe locurile 6 și 9.
În acest an, Tripadvisor a introdus și o categorie nouă, numită „Unică în felul ei”, care premiază plajele ce oferă experiențe speciale dincolo de tradiționalul soare și nisip. Distincția a fost acordată plajei Boulders Beach din Cape Town, în Africa de Sud, cunoscută pentru colonia sa de pinguini.
În același top special de 20 de plaje se regăsesc și La Concha Beach din San Sebastián și Valdevaqueros Beach din Tarifa.
„În fiecare an, toate cele 32 de țări membre NATO, la începutul anului, aprobă propunerea Comandantului Suprem al Armatei NATO, de a gestiona forțele de reacție rapidă pe teritoriul național. Despre asta este punctul 2 de pe ordinea de zi de astăzi. Cu privire la ceea ce se pune la vot, la punctul 3 astăzi, nu este vorba nici de a băga România în război, nu este vorba nici de a deveni țintă, nu este vorba nici de a deveni mai slabi. Probabil că de asta sunteți dumneavoastră de la AUR, SOS supărați astăzi”, a spus Radu Miruță.
El a spus că ceea ce se supune la vot este „o sporire a capacității de apărare a României: „Pentru a deveni mai puternici, pentru a descuraja mai mult, nu este nevoie doar de militari, nu este nevoie doar de soldați, ci este nevoie și de capacități tehnice de apărare. Capacitățile tehnice de apărare care vor veni în România în perioada următoare, după ce Parlamentul va vota asta, ridică gradul de descurajare al celor care se uită cu ori sticloși spre România”.
„Probabil că cei de la AUR. de asta sunt deranjați, pentru că devin inconsecvenți (…) România nu este țara care să lase capacitatea de apărare pe mâna gălăgiei. Suntem foarte fermi, suntem într-o relație de parteneriat strategic și sporirea capacității de apărare este o responsabilitate și nu este un moft”, a mai spus Miruță.
„Ce faceți astăzi? Demonstrați o incapacitate de a înțelege, vă bateți joc de români fugind de momentul în care puteți să decideți și dați apă la moară celor care vă susțin din afara României”, a mai spus el.
„Încurcă apusul cu răsăritul, asta voia dumnealui să spună, nu știe că NATO nu are comandant suprem, nu știe niște chestiuni care sunt de bază”, a fost replica lui George Simion. Acesta a spus că românii merită mai mult.
Camera Deputaților și Senatul au votat în ședință comună cererea venită din partea președintelui Nicușor Dan ca Statele Unite ale Americii să disloce temporar pe teritoriul României echipamente militare și forțe americane, în contextul războiului în desfășurare din Iran.
„Este o zi foarte bună pentru România și sunt fericit că suntem aici. Este ziua în care vedem cine sunt trădătorii și cine sunt adevărații patrioți. Este o zi în care vedem cine ține cu Washington și cine ține cu Moscova”, a declarat deputatul USR, Alexandru Dimitriu, al cărui discurs a fost întrerupt de vuvuzele și de proteste, dar și de Sorin Grindeanu, care îndemna la păstrarea liniștii în sală.
„Este o zi în care vedem cine ține cu Trump și cine ține cu Putin. Voi, din nefericire, țineți cu Putin”, a continuat Dimitriu, al cărui discurs a continuat să stârnească vuvuzele din partea opozanților politici.
Deputatul USR afirmă că România își respectă cuvântul dat, dar și că este un partener al Washingotnului.
„România își respectă cuvântul dat. Și da, de fiecare dată vom răspunde afirmativ în momentul în care partenerul nostru strategic ne va cere ajutorul. Pentru că, cu o prezență a Statelor Unite aici, noi vom reuși să avem securitatea pe care șefii voștri, auriștilor și esoiștilor (n.r. – S.O.S, partidul Dinaei Șoșoacă) de la Kremlin, tremură. Nu-și doresc ca noi să avem trupe americane aici și de aceea vă comportați în modul acesta sălbatic”, a declarat Dimitriu în cadrul discursului său.
„Aici este locul în care americanii ne ajută să trăim mai bine”În discursul său, el a formulat un mesaj dur la adresa opoziției: „Parlamentul este locul unde se fac lucruri bune pentru România. Lucruri bune pentru români. Și da, cu toată răspunderea vă spun, plecați din România înapoi la rușii voștri. Aici este locul în care americanii, europenii ne ajută să trăim mai bine”, a declarat Dimitriu.
Deputatul USR face acuze la adresa lui Simion: „Ați venit și ați spus de fiecare dată că țineți cu MAGA. Și acum domnul Simion își bate joc de Trump, își bate joc de America. A hăcuit Groenlanda și acum are tupeu să vin aici în Parlamentul României și să ne spună nou că nu avem nevoie de americani”, a declarat Dimitriu.
Acesta a conchis acuzând că „AUR este cu adevărat o trădare națională”.
„Este momentul în care toată țara vă vede, este momentul în care Statele Unite vă văd, momentul în care Trump își dă seama că AUR este cu adevărat o trădare națională”, a conchis Dimitriu, al cărui discurs, care a fost aplaudat de susținători și întâmpinat cu vuvuzele de opozanți.
Parlamentul a adoptat miercuri după-amiza solicitarea SUA privind dislocarea temporară pe teritoriul României a unor capabilități militare. Hotărârea a fost adoptată cu 272 de voturi.
Marina iraniană a poziționat nave în porturile civile de-a lungul Strâmtorii Hormuz, iar civilii ar trebui „să evite imediat” zona, deoarece acestea devin „ținte legitime”, a avertizat Comandamentul Central al SUA, potrivit Sky News.
Centcom susține că Iranul folosește porturile „pentru a desfășura operațiuni militare care amenință transportul maritim internațional”.
„Această acțiune periculoasă pune în pericol viața unor oameni nevinovați. Porturile civile utilizate în scopuri militare își pierd statutul de protejat și devin ținte militare legitime în temeiul dreptului internațional”, a precizat Centcom.
Americanii i-au îndemnat pe civilii iranieni să „evite imediat toate instalațiile portuare în care operează forțele navale iraniene”, adăugând că „docherii iranieni, personalul administrativ și echipajele navelor comerciale ar trebui să evite navele și echipamentele militare iraniene”.
Armata americană „nu poate garanta siguranța civililor”, dar va lua „toate măsurile de precauție posibile” pentru a minimiza daunele, a adăugat Centcom.
Centcom a anunțat marți seara că armata SUA a lovit 16 ambarcațiuni iraniene „de plasare a minelor” în apropierea Strâmtorii Ormuz.
Camera Deputaților și Senatul s-au reunit miercuri în ședință comună pentru a discuta și vota cererea venită din partea Statelor Unite privind dislocarea temporară pe teritoriul României a unor echipamente militare și forțe americane.
În intervenția din plen, liderul AUR, George Simion, a criticat procedura și a anunțat că parlamentarii formațiunii nu își vor da acordul pentru această decizie.
„O decizie luată pe genunchi care afectează destinul unei națiuni. Jurământul nostru de credință a fost și este față de poporul român și nu față de vreo altă entitate. Alegem să rămânem loiali acestui jurământ și anunțăm că nu putem vota și nu ne dăm acordul pentru scrisorile și garanțiile lui Nicușor Dan, venite de la domnul Grindeanu și din alte părți insalubre ale politicii românești”, a spus Simion.
„Nu avem garanția că scopul și intențiile sunt doar defensive”Acesta a afirmat că parlamentarii nu au suficiente informații despre implicațiile deciziei.
„Nu avem garanția că scopul și intențiile sunt doar defensive. Nu avem garanția că cineva va apăra aceste baze militare. Nu știm câți soldați rămân și nu știm multe, multe alte lucruri. Doar 64 de parlamentari au consultat acel document clasificat”, a declarat liderul AUR.
Simion a susținut că România trebuie să rămână o țară sigură și a cerut o analiză de risc privind eventuale amenințări la adresa securității țării.
„Avem răspunderea față de poporul român ca niciun cetățean să nu fie supus riscurilor. România trebuie să rămână o țară sigură. Da, noi prețuim parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii, avem însă datoria și responsabilitatea de a feri românii de război”, a spus el.
Mesajul transmis ambasadorului SUA la BucureștiÎn discursul său, liderul AUR a transmis și un mesaj ambasadorului Statelor Unite la București, recitând un fragment din Scrisoarea III a poetului Mihai Eminescu.
„Vrem să transmitem un mesaj excelenței sale, Darryl Nirenberg, ambasadorul Statelor Unite în România, citându-l pe poetul nostru național Mihai Eminescu: «cât suntem încă pe pace, vă spunem bine ați venit». Poporul român este un popor iubitor de Dumnezeu și de pace”, a afirmat Simion.
El a mai spus că românii „vor să știe ce votează Parlamentul”.
„Alegerile ne-au fost anulate și decizia de astăzi este luată de o putere ilegitimă, rezultată în urma furtului votului românilor în decembrie 2024”, a declarat liderul AUR.
Comisia Europeană a decis să deschidă procedura de infringement, respectiv de constatare a neîndeplinirii obligațiilor, prin trimiterea unei scrisori de punere în întârziere către Austria și România (INFR(2026)2033), deoarece acestea nu au transmis încă toate informațiile solicitate în Planurile lor naționale integrate în domeniul energiei și schimbărilor climatice (PNIESC), care trebuiau depuse acum un an, respectiv până la 15 martie 2025, arată un comunicat transmis miercuri de reprezentanții Comisiei.
Ce înseamnă de fapt PNIESCComisia Europeană a publicat Planul naţional integrat în domeniul energiei şi schimbărilor climatice (PNIESC) al României în octombrie 2024, în timpul mandatului lui Sebastian Burduja ca ministru al Energiei.
În temeiul articolului 17 din Regulamentul privind guvernanța uniunii energetice și a acțiunii climatice (Regulamentul (UE) 2018/1999), statele membre sunt obligate să raporteze Comisiei la fiecare doi ani progresele realizate în ceea ce privește implementarea planurilor lor naționale integrate privind în domeniul energiei și schimbărilor climatice.
Până la 15 martie 2025, statele membre trebuiau să își raporteze progresele înregistrate în ceea ce privește implementarea PNIESC-urilor pentru perioada 2021-2030 și, în special, în ceea ce privește obiectivele, țintele și contribuțiile lor în cele cinci dimensiuni ale uniunii energetice (decarbonizare, eficiență energetică, piața internă a energiei, securitate energetică, cercetare, inovare și competitivitate).
Ce urmeazăPotrivit Comisiei, cerințele precise privind conținutul acestor rapoarte sunt stabilite în diverse articole din Regulamentul (UE) 2018/1999, precum și în Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2022/2299 al Comisiei și în Legea europeană privind clima (Regulamentul (UE) 2021/1119).
„Prezentarea PNIESC-urilor este considerată completă atunci când sunt furnizate toate informațiile necesare. PNIESC-urile sunt cruciale, deoarece demonstrează modul în care guvernele naționale își îndeplinesc obiectivele energetice și climatice, așa cum sunt exprimate în planurile lor naționale integrate în domeniul energiei și schimbărilor climatice, în toate dimensiunile uniunii energetice. Acestea sunt esențiale pentru ca Comisia să poată urmări progresele Uniunii în direcția atingerii obiectivelor sale comune. Având în vedere că Austria și România nu și-au îndeplinit obligația până la termenul legal, Comisia a decis să le trimită o scrisoare de punere în întârziere, solicitându-le să își prezinte NECPR-ul complet fără întârzieri nejustificate”, au transmis oficialii de la Bruxelles.
În această fază România și Austria au acum la dispoziție două luni pentru a răspunde. În absența unui răspuns satisfăcător, Comisia poate decide să emită un aviz motivat, după care, poate sesiza Curtea de Justiție a Uniunii Europene, ai cărei judectori pot decide aplicarea unor sancțiuni care pot fi semnificative.
Deciziile luate miercuri de Comisie în cadrul pachetui actual de constatare a neîndeplinirii obligațiilor includ în total 35 de scrisori de punere în întârziere și 16 avize motivate. De asemenea, Comisia a decis să sesizeze Curtea de Justiție a Uniunii Europene cu privire la 2 cazuri. În plus, Comisia a decis să închidă 44 de cazuri în care statele membre în cauză, în cooperare cu Comisia, au pus capăt unei neîndepliniri a obligațiilor și au asigurat respectarea legislației UE, arată oficialii de la Bruxelles.
Prețul benzinei a crescut cu încă 4 cenți pe galon, conform ultimelor date AAA publicate de CNN. Prețul mediu a ajuns la 3,58 dolari pe galon, cel mai ridicat din ultimele 21 de luni.
Prețul mediu a urcat cu 38 de cenți în ultima săptămână și cu 64 de cenți în ultima lună. Acestea sunt cele mai mari creșteri săptămânale și lunare de la începutul lunii martie 2022, la scurt timp după ce invazia Rusiei în Ucraina a declanșat sancțiuni împotriva țării producătoare de petrol.
Creșterea din ultima perioadă este o reacție la războiul din Iran și la amenințarea cu închiderea circulației prin Strâmtoarea Ormuz. Prin zonă tranzitează în mod normal 20% din petrolul mondial.
Criza a fost amplificată de atacurile Iranului asupra instalațiilor petroliere ale vecinilor săi bogați în petrol, cum ar fi Emiratele Arabe Unite, Qatar, Kuweit și Arabia Saudită.
Prețul motorinei în SUA a crescut și mai rapid. Prețul mediu al motorinei a crescut cu 5 cenți, ajungând la 4,89 dolari pe galon. Creșterea a fost de 79 de cenți doar în ultima săptămână.
Prețurile ar putea oscila în continuare în funcție de evoluția de pe piețele internaționale.
În cadrul emisiunii Ziua Live, primarul municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, a anunțat că proiectul centurii metropolitane a Clujului va fi licitat pe șase tronsoane. Licitația va fi reluată întrucât contractul anterior pentru tronsonul doi, atribuit către asocierea Dimex-Hydrostroy-Integral a fost denunțat unilateral de municipalitate în urma unor suspiciuni de „fraudă și furt de identitate electronică la licitație pentru adjudecare”.
„În cazul centurii metropolitane, noi am avut de confruntat o problemă care nu a mai fost în România. Este vorba de o suspiciune de fraudă și furt de identitate electronică la licitație pentru adjudecare. (…) legea nouă ne permite că atunci când ai aceste suspiciuni majore să denunți unilateral un contract”, a spus Boc în cadrul emisiunii.
Împărțirea proiectului centurii metropolitane în mai multe segmente a fost propusă de specialiști pentru a crește șansele ca licitațiile să genereze un interes mai mare în rândul constructorilor, inclusiv a celor mai mici.
„Noi am mai încercat varianta aceasta când am avut-o pe două loturi și n-a mers. Specialiștii au venit și au spus să nu facem pe două loturi, ci pe un singur lot. Am făcut pe un singur lot. Prima dată n-a venit nimeni. După aia a venit această licitație și așa mai departe. Acum, după ce am cântărit toate opțiunile cu specialiștii, recomandarea care a venit a fost să facem pe loturi”, a explicat Emil Boc.
Când va fi reluată licitațiaPotrivit edilului, licitația va fi reluată în 19 martie, cu primul tronson. Ulterior vor fi scoase la licitație și celelalte segmente.
„Reluarea licitației se va face pe tronsoane. (…) vor fi șase tronsoane. (…) În data de 19 martie, cel puțin un tronson, dacă nu două chiar, vor fi scoase la licitație (…). după care periodic tot la o săptămână, la două, vor fi și celelalte tronsoane lansate la licitație să mergem mai departe”, a spus Emil Boc în cadrul emisiunii Ziua Live.
Primarul orașului susține că noua licitație nu va fi afectată chiar dacă firma câștigătoare din procedura anterioară va decide să conteste decizia în instanță.
„În paralel, vom vedea dacă vor ataca în instanță cei de la Dimex. Ne vom apăra juridic cu argumentele legale pe care le avem. (…) Sunt separate alea își urmează calea lor juridică și noi ne ducem cu proiectul și îl facem mai departe”, a conchis Emil Boc.
Aceste anunțuri „individuale” făcute de doi membri ai acestui forum al națiunilor bogate „reflectă, fără îndoială, o abordare extrem de coordonată”, a comentat ministrul francez al Economiei, Roland Lescure, sugerând că o decizie mai amplă ar putea rezulta din videoconferința șefilor de stat și de guvern convocată de Emmanuel Macron, potrivit Le Figaro.
Acesta este primul summit G7, care reunește statele puternic industrializate, Statele Unite, Franța, Germania, Regatul Unit, Italia, Japonia și Canada la nivel de conducere pentru a discuta conflictul. Potrivit Franței, acesta își propune să abordeze „consecințele economice” ale conflictului și „măsurile de atenuare a acestora”, în special în ceea ce privește energia, potrivit guvernului.
Creștere bruscă a prețului barilului de petrolRăzboiul, care a început pe 28 februarie cu atacuri israeliano-americane asupra Iranului, a dus la închiderea de facto a Strâmtorii Ormuz din Golf – prin care trece, în timp de pace, o cincime din producția mondială de petrol și gaze naturale lichefiate. Acest lucru a dus la o creștere bruscă a prețului barilului de petrol și, în consecință, a prețurilor combustibililor la pompă.
Prim-ministrul japonez Sanae Takaichi a fost primul care a acționat, anunțând că Tokyo a „decis să ia inițiativa de a relaxa cererea și oferta pe piața internațională a energiei prin eliberarea rezervelor sale strategice începând cu 16 luni”, adică luni. Acest lucru a fost făcut „fără a aștepta o decizie oficială” din partea Agenției Internaționale a Energiei (AIE). Aproape simultan, ministrul german al Economiei, Katherina Reichedes, a declarat că Berlinul a decis, de asemenea, să elibereze o parte din stocurile sale. Potrivit acesteia, aceasta a fost o „contribuție” ca răspuns la „cererea” AIE către statele sale membre „de a elibera rezerve de petrol în valoare de 400 de milioane de barili – puțin peste 54 de milioane de tone”.
G7, gata să ia toate măsurile necesareReuniunile miniștrilor finanțelor de luni și ale miniștrilor energiei de marți nu au dus la o decizie finală. Miniștrii energiei din G7 au declarat că sunt „gata” să ia „toate măsurile necesare ”, în coordonare cu Agenția Internațională a Energiei (AIE), într-un comunicat publicat miercuri, a doua zi după reuniunea lor. „Susținem în principiu implementarea unor măsuri proactive pentru a aborda situația, inclusiv utilizarea rezervelor strategice de petrol”, au afirmat ei. Conform informațiilor relatate marți seara de Wall Street Journal , AIE propune o utilizare „fără precedent” a rezervelor strategice pentru a limita creșterea prețurilor.
Această eliberare propusă ar depăși cele 182 de milioane de barili de petrol lansate pe piață de țările membre ale AIE în două faze în 2022, în momentul invaziei Ucrainei de către Rusia, potrivit cotidianului economic american, care citează oficiali apropiați situației. Contactată de AFP, AIE nu a răspuns imediat. „Trebuie să transmitem un mesaj foarte clar: dacă nu putem redeschide Strâmtoarea Ormuz, o vom înlocui cu alt petrol care va veni din altă parte și va circula în întreaga lume”, a avertizat Roland Lescure miercuri.
Emmanuel Macron și alți lideri au declarat că lucrează la soluții pentru a asigura o redeschidere viitoare a Strâmtorii Ormuz, recunoscând totodată că acest lucru nu ar fi posibil cât timp războiul se află în faza actuală de atacuri neîncetate. După câteva zile de creștere a prețurilor – ajungând la aproape 120 de dolari pe baril luni – prețurile țițeiului au scăzut marți în urma declarațiilor lui Donald Trump care a susținut că războiul cu Iranul.
Spania și-a retras oficial ambasadorul în Israel, marcând o nouă răcire a relațiilor diplomatice dintre cele două țări, potrivit Al Jazeera.
Decizia a apărut miercuri în Monitorul Oficial al Spaniei, confirmând o hotărâre luată de guvern cu o zi înainte. Ambasada Spaniei la Tel Aviv nu se va închide, dar va funcționa de acum încolo sub conducerea unui însărcinat cu afaceri.
Madridul a decis să-și recheme ambasadorul încă din septembrie anul trecut, după ce tensiunile dintre cele două guverne au escaladat. Disputa a fost amplificată de criticile lansate de oficialii israelieni cu privire la o serie de măsuri anunțate de premierul spaniol Sanchez.
Premierul spaniol a fost printre politicienii care au condamnat ceea ce ei au numit „genocidul” din Gaza.
Iranul a spus că SUA ar trebui să se „pregătească” pentru ca prețul petrolului să ajungă la 200 de dolari pe baril deoarece perturbă transportul maritim prin Golful Persic, potrivit Sky News.
Amenințarea care vizează întreaga lume a fost lansată de comandantul militar al Iranului. El a spus că prețurile nu pot fi controlate cu „măsuri artificiale”. De asemenea, comandantul a subliniat faptul că Iranul nu va opri atacurile aeriene.
Războiul din Iran a provocat o creștere bruscă a costurilor petrolului, apropiindu-se de 120 de dolari pe baril luni pentru prima dată în aproape patru ani. Ulterior, prețul a scăzut și acum se situează la aproximativ 91 de dolari.
Criza a fost amplificată de decizia Iranului de a bloca Strâmtoarea Ormuz, care gestionează o cincime din comerțul mondial cu petrol.
Prețul record pentru barilul de țiței Brent a fost de 147,50 dolari. Acesta a fost atins în iulie 2008.
The Minister of Foreign Affairs, Oana Țoiu, announced that a new flight from the Middle East is planned for Thursday. „We will have an evacuation flight tomorrow night through the RESCUE mechanism,” Oana Țoiu said on Wednesday.
The Minister of Foreign Affairs specified that there will be an evacuation flight dedicated to the last citizens who are in vulnerable categories in the areas of Abu Dhabi, Dubai and Oman. The quota allocated for this evacuation flight is 130 seats.
„At this moment, colleagues from the consular teams in the respective spaces are contacting those who have registered on the formal platforms announced by the Ministry of Foreign Affairs with details regarding this degree of vulnerability.” Children, minors, especially young minors, remain a priority in terms of medical cases, said Oana Țoiu. „We still have a limited number of medical cases that were not included in the previous flights. Of course, the number of notifications, alerts and requests for consular assistance continues, especially since Dubai is also a transit point for a good part of citizens returning from Asia and looking for a flight back home,” the head of the MFA also said.
„The second item on the agenda targeted the economic situation and the economic consequences of the war, the increase in prices on the international oil market. Here we had a presentation by the Minister of Energy on the general situation and discussions with the Prime Minister, the Minister of Energy, the Minister of Finance on the different scenarios that we can expect and what the Romanian state’s reaction will be depending on these scenarios,” said the president.
The president also made a delimitation between the oil market and the gas market, where control measures already exist.
„As you know, regarding gas, not oil, regarding gas, the government has already adopted a capping scheme, controlling prices, starting from April 1st, so that the population and companies are not affected.”
The meeting of the Supreme Council of National Defense ended after three hours of debate. Another important topic on the agenda is the analysis of the temporary deployment of military capabilities on Romanian territory.
Cererea administrației SUA de găzduire de forțe și echipamente în România, în contextul războiului din Iran a fost clasificată la regim „secret” de către autoritățile române.
Solicitarea CSAT a ajuns la Parlament, dar documentul nu va fi postat pe site-ul Legislativului, așa cum se obișnuiește în asemenea situații.
Cererea de 2 pagini poate fi „consultată” însă în comisiile de apărare ale Parlamentului de către aleși.
La ora 14.30 au fost deja convocate Birourile Permanente Reunite pentru ca cererea să ajungă spre aprobarea plenului Parlamentului, astăzi, după ora 17.00.
Pe ordinea de zi a Birourilor Permanente, cererea SUA este la punctul 3 (document mai jos), și se numește „Scrisoare din partea domnului Nicuşor-Daniel Dan, Preşedintele României privind încuviinţarea, de către Parlamentul României, în temeiul art. 4 alin. (2) din Legea nr. 291/2007, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, a unor solicitări ale Prim ministrului României, după consultarea Consiliului Suprem de Apărare a Țării în data de 11 martie 2026„.
Președintele Nicușor Dan a spus, de la Palatul Cotroceni, că solicitarea Pentagonului se referă la „avioane de realimentare, echipamente de monitorizare, comunicații satelitare în corelare cu scutul de la Deveselu”, în general fiind vorba despre „echipamente defensive”.
„Nu sunt înzestrate cu armament propriu zis, sunt echipamente non cinetice”, a anunțat Dan.
Birourile Permanente ale Parlamentului au primit însă alte 2 cereri din partea Președintelui Nicușor Dan, arată surse parlamentare.
Prima se referă la intrarea și staționarea în România a Forței de Reacție NATO pe 2026. (document mai jos)
A doua cerere vizează misiunile Ministerului de Interne care vor fi trimise în 2026 în afara teritoriului național (document mai jos)
În ceea ce privește solicitarea SUA, potrivit legii, după ce Parlamentul aprobă cererea CSAT, găzduirea de forțe și echipamente SUA în România devine efectivă.
Într-un comunicat, Marina Regală Thailandeză afirmă că la bord se aflau 23 de membri ai echipajului thailandez, potrivit BBC.
Marina din Oman a salvat 20 de membri ai echipajului și este „în curs de salvare” a celor trei rămași, au declarat autoritățile thailandeze.
Marina thailandeză declară că oficialii au primit un raport inițial despre incident în jurul orei 11:00, dar nu specifică fusul orar. Se spune că nava a fost atacată după ce a plecat din portul Khalifa, Emiratele Arabe Unite, cu câteva ore mai devreme.
Cauza atacului este încă în curs de investigare, se arată în comunicat.
După ce a scăzut marți, în urma declarațiilor liniștitoare ale lui Donald Trump și a perspectivei eliberării rezervelor strategice de țiței ale Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), prețul barilului de Brent din Marea Nordului era de 5,05% în jurul orei 9:40 GMT (10:40 la Paris), ajungând la 92,23 dolari, potrivit Le Figaro.
Echivalentul său american, barilul de West Texas Intermediate, a câștigat 5,91%, ajungând la 88,38 dolari.
Războiul din Orient rămâne un aspect central în determinarea valorii petrolului. Pe de o parte SUA au anunțat că loviturile aeriene lansate marți de Statele Unite și Israel asupra Iranului au fost cele mai intense de la începutul războiului, dar și că elimină mine marine din Strâmtoarea Ormuz.
Anterior, Donald Trump a afirmat că războiul cu Iran se apropie de final, însă Garda Revoluționară Islamică a replicat, susținând că „Iranul va decide când se va termina războiul” și că în cazul continuării acțiunilor ofensive, Teheranul va bloca Strâmtoarea Orrmuz: „Iranul nu va permite exportul niciunui litru de petrol din regiune”.
Controversa a apărut după intervenția susținută de Ursula von der Leyen la conferința anuală a ambasadorilor. Ea a afirmat că Europa nu mai poate fi „custodele vechii ordini mondiale”, într-un context global tot mai tensionat, scrie Euronews.
Declarația a fost interpretată diferit în rândul liderilor europeni. Susținătorii săi au spus că discursul reflectă realismul geopolitic actual. Criticii au avertizat însă că astfel de afirmații ar putea sugera că Europa ar fi dispusă să ignore încălcări ale dreptului internațional.
Reacții critice au venit în special din Spania, unde premierul Pedro Sánchez a respins ideea unei schimbări de paradigmă. „Dilema nu este între o ordine veche și una nouă, ci între ordine internațională și dezordine internațională”, a declarat Sánchez într-un interviu.
Von der Leyen: UE rămâne fidelă dreptului internaționalÎn fața Parlamentului European de la Strasbourg, Ursula von der Leyen a încercat să clarifice mesajul. Ea a insistat că valorile fundamentale ale Uniunii Europene nu sunt puse sub semnul întrebării. „A vedea lumea așa cum este nu diminuează în niciun fel determinarea noastră de a lupta pentru lumea pe care o dorim”, a declarat Von der Leyen.
Președinta Comisiei a subliniat că angajamentul UE față de pace, Carta ONU și dreptul internațional rămâne central pentru proiectul european.
Războiul din Orientul Mijlociu amplifică tensiunile politiceDisputa politică vine într-un moment în care războiul din Orientul Mijlociu a divizat statele membre ale UE. Astfel, s-au amplificat criticile la adresa activității diplomatice a Ursulei von der Leyen. Unii lideri europeni au acuzat-o că ar fi depășit limitele mandatului său în gestionarea poziției Uniunii față de conflictul regional. În acest context, declarațiile despre „vechea ordine mondială” au fost interpretate de unii drept o schimbare de ton în politica externă europeană.
Viitorul politicii externe a UEVon der Leyen a folosit intervenția din Parlamentul European și pentru a cere o reflecție mai profundă asupra modului în care funcționează politica externă a Uniunii. În prezent, deciziile în acest domeniu trebuie adoptate prin unanimitate, ceea ce permite fiecărui stat membru să blocheze inițiativele comune.
Această regulă complică uneori deciziile majore, cum este cazul pachetului de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. Decizia este blocată momentan de veto-ul Ungariei. Președinta Comisiei a sugerat că UE trebuie să analizeze dacă actualul sistem, bazat pe consens și compromis, este suficient pentru a face din Uniune un actor geopolitic credibil.
În paralel, președintele Consiliului European, António Costa, a subliniat că într-o lume multipolară soluțiile trebuie să rămână multilaterale și bazate pe respectarea dreptului internațional.
Ministrul de Externe, Oana Țoiu, ar fi trebuit să fie prezentă de la ora 12.00 la audierile din Comisia de Politică Externă a Camerei Deputaților pe tema repatrierii românilor din Orientul Mijlociu.
Țoiu nu a putut ajunge la ora 12.00, întrucât este membru în CSAT, iar la acea oră ședința era în desfășurare.
Astfel, audierile vor începe la ora 13.30.
Situația repatrierii cetățenilor români din Orientul Mijlociu a generat schimburi de replici în interiorul coaliției de guvernare.
Liderul PSD Sorin Grindeanu a susținut că este necesară clarificarea urgentă a modului în care a fost gestionat procesul de repatriere, afirmând că este în joc credibilitatea Guvernului. El i-a propus premierului Ilie Bolojan trimiterea Corpului de Control la Ministerul Afacerilor Externe (MAE). Premierul Ilie Bolojan ar fi respins însă propunerea, afirmând că „nu este momentul” pentru o astfel de verificare.
În discuție a intervenit și liderul USR, Dominic Fritz, care a susținut că ministrul de Externe, Oana Țoiu, este dispusă să ofere explicații publice.
Grindeanu a replicat că, în opinia sa, există riscul ca subiectul să fie „îngropat”, adăugând că ministrul de Externe va fi audiat oricum în Parlament.
La rândul său, liderul UDMR, Kelemen Hunor, ar fi apreciat că explicațiile oferite de ministrul de Externe într-o conferință de presă anterioară au fost „neconvingătoare” și că sunt necesare clarificări suplimentare.
Dominic Fritz a argumentat însă că momentul nu este potrivit pentru o astfel de dezbatere. Întrebat când ar trebui discutat subiectul, Fritz ar fi răspuns: „Acum este război”.
Grindeanu a insistat că tocmai contextul actual impune verificări suplimentare. Potrivit surselor MEDIAFAX, el ar fi afirmat că trebuie garantat că nu există abuzuri în procesul de repatriere și că toți cetățenii români sunt tratați egal.
„Situația aceasta nu trebuie lăsată așa. Am înțeles, vreți să îngropați. Vă promit că eu nu voi lăsa lucrurile așa”, ar fi spus Grindeanu în finalul discuției.
Suspecții au fost arestați sub acuzația de furnizare de materiale de contrabandă unui deținut, primire de contrabandă către un deținut, pilotare a unei aeronave deasupra zonelor restricționate și distrugere și ascundere a unei infracțiuni, potrivit Le Figaro.
Se pare că trei deținuți au primit colete de contrabandă în timp ce se aflau încarcerați. Un pistol a fost descoperit în timpul unei percheziții la domiciliul unei persoane asociate cu unul dintre deținuți.
Aceasta vine după descoperirea, relatată inițial de La Voix du Nord și confirmată de Parchetul Național Antiterorist, a unui vehicul parcat în apropierea închisorii Longuenesse, marți dimineață devreme. Vehiculul și cei doi ocupanți ai săi au fost opriți de polițiști de la secția Saint-Omer.
În timpul percheziției, au fost descoperite un pistol încărcat, o sticlă de acid clorhidric și un steag al organizației teroriste Statul Islamic. Cei doi ocupanți au fost imediat reținuți. Conform informațiilor Le Figaro, era vorba de doi frați născuți în 2003, respectiv 2005. Acest atac dejucat, dacă va fi confirmat, este fără precedent, având în vedere materialul găsit, numărul de persoane implicate și stadiul avansat al proiectului terorist.
Guvernatorul Băncii Franței, François Villeroy de Galhau, a lansat un avertisment dur în legătură cu solicitările unor politicieni privind reducerea efectelor scumpirilor din stațiile de carburanți, potrivit Le Figaro.
„Noi, francezii, nu mai avem bani”, a spus guvernatorul, miercuri, în timpul unui interviu acordat postului de radio RTL.
El a mai spus că orice subvenție îi va afecta în viitor pe toți francezii.
„Dacă vom crește și mai mult deficitele și datoria, acest lucru îi va penaliza pe francezi înșiși. Aceasta se traduce printr-o creștere a ratelor dobânzilor pe termen lung. (…) Și asta este rău pentru francezii cu ipoteci”, a adăugat François Villeroy de Galhau.
Pe măsură ce prețurile petrolului cresc vertiginos, opoziția din Franța a solicitat măsuri de urgență. Unii politicieni vorbesc despre o reducere a taxelor, alții solicită înghețarea prețurilor la combustibil.
