Luca Niculescu, premierul desemnat, s-a întâlnit joi și cu liderii PNL, după discuțiile cu social-democrații. Acesta spune că le-a prezentat liberalilor prioritățile viitorului Guvern, dintre cele pe care le-a conturat până acum.
„Am spus de ce este important să avem un guvern cu puteri depline, cât mai rapid, susținut de o majoritate parlamentară care să fie cât mai solidă. Creionarea unui buget pentru 2027. Am vorbit, de asemenea, despre consolidarea fiscală, despre importanța respectării angajamentelor asumate de România și că orice măsură de relaxare fiscală se înscrie în acest cadru pe care România l-a discutat. Am vorbit, evident, și despre securitatea României”, a declarat Luca Niculescu, la ieșirea din sediul PNL.
Premierul desemnat analizează în aceste zile propunerile partidelor, urmând ca după ce încheie toate întrevederile cu liderii, să își finalizeze atât programul de guvernare, cât și lista de miniștri.
Cum a reacționat PNL la propunerile venite dinspre PSDLuca Niculescu le-a prezentat liberalilor și propunerile venite dinspre PSD. Premierul desemnat spune că liderii PNL nu au fost foarte deschiși la acestea, însă nici nu i-au impus condiții suplimentare.
„Au ascultat propunerea care venise de la Partidul Social-Democrat și am discutat cu pe marginea ei. Nu pot spune că este vorba neapărat de condiții, dar nu mi s-a părut că este o propunere pe care o primesc cu cea mai mare deschidere”, a mai declarat Niculescu.
Pozițiile partidelor nu sunt flexibile, însă Luca Niculescu este optimist. El spune că este doar începutul discuțiilor. Despre varianta unui executiv tehnocrat, cu care Sorin Grindeanu deja nu a fost de acord, Luca Niculescu spune acum că și liberalii ar fi fost reticenți.
„Niciodată nu iau primul răspuns ca fiind ultimul răspuns, dar există în continuare toate variantele pe masă, dar, într-adevăr, nu a fost propunerea cu care să fie de acord, cel puțin astăzi”, a mai explicat premierul desemnat.
Concluziile discuțiilor cu Bolojan. Cum se modifică programul de guvernareLuca Niculescu spune că va prelua în continuare idei de la toate partidele, dar și din programele de guvernare ale premierilor desemnați anterior și care nu au trecut de votul din Parlament.
„Am încrederea că, după cum am spus și mai devreme, voi păstra ideile bune și voi încerca să îmbunătățesc ceea ce poate fi îmbunătățit. Evident că ideile bune nu au un singur genitor. Pot veni din multe părți și sunt convins că toate partidele dau dovadă de deschidere pentru a încerca să găsească o soluție la această criză politică și economică, pentru că să nu uităm în ce situație ne aflăm din punct de vedere economic”, a concluzionat premierul desemnat.
Javonte Smart a înscris 26 de puncte, a reușit 9 recuperări și a încheiat partida cu un indice al eficienței (PIR) de 29.
MVP-ul etapei a fost desemnat Thomas Kennedy, de la London Lions, care a avut 26 de puncte și 8 recuperări în victoria echipei engleze împotriva formației La Laguna Tenerife. Alți trei jucători, Tony Perkins, de la Riga Zelli, Marko Simonovic, de la Roma Basketball, și Timmy Allen, de la Manresa, au avut indici de eficiență de peste 30.
Site-ul oficial al competiției îi menționează și pe Justin Gorham, de la Derthona Tortona, și Javonte Smart, de la U-BT Cluj-Napoca, ambii cu un PIR de 29.
U-BT Cluj-Napoca a obținut astfel prima victorie din actualul sezon de EuroCup, după ce a revenit spectaculos în meciul cu Venezia. Echipa clujeană era condusă cu 10 puncte la pauză, dar a câștigat partida cu 98-92.
Smart a fost desemnat și MVP-ul partidei de la Cluj.
În etapa a treia din EuroCup, clujenii vor juca, pe 14 octombrie, în deplasare, cu Siauliai Basketball.
Până atunci însă, duminică, 11 octombrie, U-BT Cluj-Napoca joacă pe teren propriu cu Dubai Basketball, în runda a treia a Ligii Adriatice.
Premierul Marii Britanii spune că întâlnirea cu cancelarul Germaniei Friedrich Merz de la Berlin are loc înainte de summitul Regatul Unit-UE de la sfârșitul acestui an, la sfârșitul lunii noiembrie și afirmă că este „foarte angajat să asigure o cooperare mai profundă” cu UE la summit, relatează The Guardian.
Andy Burnham vrea să vadă „dacă putem aduce Regatul Unit mai aproape de Europa, în special în interesul creșterii economice și al colaborării în domeniul migrației ilegale”, spune el.
În ceea ce privește gesturile mai simbolice, el spune că va participa la discuții cu lideri de afaceri germani mai târziu astăzi și speră să-i găzduiască în Regatul Unit anul viitor – alături de întregul cabinet german pentru a demonstra că „acest tratat nu este doar cuvinte pe o pagină, lăsate pe un raft”, ci un document semnificativ.
Modernizarea capacităților de producție, înlocuirea flotelor cu vehicule electrice, dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare și investițiile în stocarea energiei se află printre direcțiile susținute prin programele de finanțare dedicate mediului de afaceri. De la granturile pentru microîntreprinderile din Regiunea Nord-Est până la ajutoarele de stat pentru proiecte industriale de amploare, companiile au la dispoziție mecanisme cu sume, beneficiari și condiții de accesare diferite.
HG nr. 486/2026: investiții în industria prelucrătoare
Prima sesiune de depunere se desfășoară între 15 octombrie și 25 noiembrie 2026, cu închidere la ora 17:00 în ultima zi. Cererile de acord pentru finanțare și documentele justificative se transmit exclusiv online. Bugetul alocat acestei sesiuni este de 759 de milioane de lei.
Schema instituită prin HG nr. 486/2026 urmărește stimularea investițiilor pentru realizarea de produse cu deficit comercial din industria prelucrătoare. Bugetul maxim este de 5,313 miliarde de lei, echivalentul de referință prevăzut de schemă fiind de aproximativ 1,05 miliarde de euro.
Programul se adresează IMM-urilor și întreprinderilor mari care realizează investiții inițiale în sectoarele eligibile. Valoarea cheltuielilor eligibile trebuie să fie de minimum 50 de milioane de lei, iar sprijinul se acordă, în funcție de opțiunea solicitantului, sub formă de grant nerambursabil sau credit fiscal.
Intensitatea finanțării diferă în funcție de amplasament și poate ajunge la 70% din costurile eligibile. În zonele pentru care este prevăzută această intensitate, plafonul maxim al ajutorului poate atinge 57,75 milioane de euro, cu respectarea regulilor de calcul aplicabile proiectelor mari de investiții. Acest plafon nu este disponibil automat pentru orice proiect sau în orice județ.
Investițiile pot include înființarea unei unități noi, extinderea capacității unei unități existente, diversificarea producției sau schimbarea fundamentală a procesului de producție. Sunt avute în vedere construcții noi, instalații tehnice, utilaje, echipamente și active necorporale, în limitele stabilite prin ghid. Simpla înlocuire a unor echipamente nu constituie, în sine, o investiție inițială eligibilă.
Pentru companiile care aleg creditul fiscal, sprijinul se utilizează pentru diminuarea impozitului pe profit datorat, conform mecanismului prevăzut de schemă. Alegerea între grant și credit fiscal trebuie analizată înainte de solicitarea finanțării, deoarece forma aprobată nu poate fi schimbată după emiterea acordului pentru finanțare.
Pentru aceste programe, valoarea maximă a finanțării este doar unul dintre elementele care trebuie analizate. Încadrarea activității, drepturile asupra amplasamentului, documentațiile tehnice, condițiile de racordare, structura costurilor și resursele necesare implementării pot determina eligibilitatea și sustenabilitatea proiectului. Verificarea lor înainte de asumarea unor cheltuieli sau angajamente contractuale este esențială, inclusiv din perspectiva regulilor privind demararea investiției.
Programul Regional Nord-Est: între 100.000 și 300.000 de euro pentru modernizarea microîntreprinderilor
Cererile de finanțare pentru Apelul 2 se depun între 28 septembrie 2026, ora 14:00, și 28 octombrie 2026, ora 14:00, exclusiv online.
Prin apelul „Investiții pentru modernizarea microîntreprinderilor”, companiile eligibile pot solicita finanțări nerambursabile între 100.000 și 300.000 de euro, reprezentând până la 90% din valoarea cheltuielilor eligibile. Contribuția proprie este de minimum 10%, la care se adaugă cheltuielile neeligibile. Bugetul alocat apelului este de aproximativ 20,37 milioane de euro, iar sprijinul se acordă sub formă de ajutor de minimis.
Investițiile trebuie implementate în județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui, în mediul urban sau rural. Programul susține dezvoltarea și diversificarea capacităților de producție ori de prestare a serviciilor, implementarea tehnologiilor noi și automatizarea activității. Pot fi finanțate echipamente tehnologice, utilaje, instalații de lucru, dotări și, în condițiile ghidului, construirea, extinderea sau modernizarea spațiilor aferente investiției. Proiectele pot include și active necorporale, soluții pentru utilizarea energiei regenerabile, marketing, branding și digitalizare pentru valorificarea produselor sau serviciilor.
Selecția este competitivă, cu un prag minim de 70 de puncte, iar finanțarea se acordă în ordinea descrescătoare a punctajului, în limita bugetului disponibil. Domeniul de activitate, performanța financiară, contribuția proprie și impactul investiției asupra ocupării sunt elemente relevante în evaluare.
e-DRIVE: sprijin pentru înlocuirea flotelor și pentru transportul rutier de pasageri
Schema e-DRIVE are un buget total de 56,9 milioane de euro și cuprinde două măsuri, cu beneficiari și modalități diferite de calcul al finanțării.
Măsura 1 se adresează microîntreprinderilor și întreprinderilor mici și mijlocii pentru înlocuirea vehiculelor din flota proprie, în condițiile schemei. Sprijinul poate ajunge la 300.000 de euro pentru o întreprindere unică, în orice perioadă de trei ani, cu respectarea plafonului de minimis disponibil. Pentru un vehicul din categoria M1, finanțarea este limitată la 30.000 de euro. În cadrul acestei măsuri, ajutorul se raportează la costul total eligibil de achiziție, fără a putea depăși plafoanele aplicabile.
Măsura 2 vizează operatorii eligibili de transport rutier de pasageri, inclusiv întreprinderile mari, și permite acordarea unui ajutor de până la 4 milioane de euro per beneficiar. Diferența esențială este că sprijinul finanțează costul suplimentar al vehiculului electric față de un vehicul convențional echivalent, nu întregul preț de achiziție al vehiculului electric.
Pregătirea proiectului presupune verificarea categoriei vehiculelor, a activității desfășurate, a condițiilor aplicabile flotei înlocuite și a obligațiilor de casare. Cele două măsuri nu trebuie confundate nici din perspectiva beneficiarilor, nici a cheltuielilor care pot fi decontate.
e-Mobility RO: până la 30 de milioane de euro pentru infrastructura publică de reîncărcare
Schema e-Mobility RO cuprinde două submăsuri și susține dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare pentru vehicule electrice pe autostrăzi, drumuri expres și drumuri naționale eligibile aflate în administrarea CNAIR. Bugetul total este de 299 de milioane de euro, iar plafonul finanțării poate ajunge la 30 de milioane de euro per beneficiar, cu o intensitate de până la 100% din cheltuielile eligibile. Schema se adresează întreprinderilor de toate dimensiunile care îndeplinesc condițiile de eligibilitate.
Submăsura 1 finanțează construirea, instalarea, modernizarea sau extinderea infrastructurii de reîncărcare, inclusiv lucrările de racordare și adaptările terestre necesare. Această componentă vizează investițiile în infrastructura de reîncărcare, fără pachetul integrat de producție a energiei regenerabile și stocare prevăzut de Submăsura 2.
Cererile de finanțare pentru Submăsura 1 se depun între 28 septembrie și 27 noiembrie 2026, exclusiv online, iar bugetul acestui apel este de 49,5 milioane de euro.
Evaluarea proiectelor din Submăsura 1 acordă până la 85 de puncte pentru valoarea ajutorului solicitat pe kW instalat și până la 15 puncte pentru puterea totală instalată a infrastructurii de reîncărcare. Un ajutor solicitat mai mic pe kW și o putere instalată mai mare conduc la punctaje mai ridicate, potrivit formulelor din grilă. Clasamentul final se stabilește după închiderea sesiunii de depunere, iar ofertele conforme sunt finanțate în ordinea descrescătoare a punctajului, în limita bugetului disponibil.
Submăsura 2 finanțează proiecte integrate care includ obligatoriu toate cele trei componente: infrastructura de reîncărcare, producerea la fața locului a energiei electrice din surse regenerabile și sistemele de stocare a energiei. Această submăsură permite dezvoltarea infrastructurii de reîncărcare împreună cu propriile capacități de producție și stocare. Perioada de depunere este stabilită separat, iar calendarul menționat pentru Submăsura 1 nu se aplică automat acestei componente.
Pentru ambele submăsuri, infrastructura de reîncărcare finanțată trebuie să fie accesibilă publicului, cu acces permanent și nediscriminatoriu, 24 de ore din 24, șapte zile pe săptămână. Eligibilitatea amplasamentului se verifică prin raportare la harta aferentă ghidului, iar proiectul trebuie să respecte cerințele privind puterea instalată, racordarea și accesul rutier.
e-MOVE RO: până la 25 de milioane de euro pentru reîncărcarea flotelor și infrastructura accesibilă publicului
Cu un buget de 262 de milioane de euro, schema e-MOVE RO permite finanțări de până la 25 de milioane de euro per întreprindere, cumulat în cadrul sesiunilor de ofertare concurențială. Intensitatea sprijinului poate ajunge la 100% din cheltuielile eligibile.
Programul acoperă infrastructura de reîncărcare destinată exclusiv flotelor întreprinderilor, infrastructura accesibilă publicului și configurațiile mixte. În funcție de submăsura aleasă, investiția poate integra producția de energie electrică din surse regenerabile și stocarea acesteia, împreună cu lucrările și instalațiile necesare conectării componentelor.
Delimitarea față de e-Mobility RO este importantă: infrastructura finanțată prin e-MOVE RO nu trebuie să se afle pe rețeaua de autostrăzi, drumuri expres și drumuri naționale TEN-T administrate de CNAIR, cu excepțiile prevăzute de schemă. Modificările publicate în septembrie 2026 au eliminat excluderea bazată exclusiv pe amplasarea la cel mult trei kilometri de o ieșire de autostradă sau drum expres. Prin urmare, încadrarea unui amplasament trebuie analizată pe baza regulilor actualizate, nu doar a distanței față de infrastructura rutieră principală.
Stocarea autonomă în baterii: până la 15 milioane de euro per întreprindere
Cererile de finanțare se depun între 1 septembrie 2026, ora 12:00, și 30 octombrie 2026, ora 14:00, exclusiv online, în cadrul unei proceduri de ofertare concurențială.
Pentru sectorul energetic, finanțarea destinată dezvoltării instalațiilor autonome de stocare în baterii are un buget de 150 de milioane de euro, prin Fondul pentru modernizare. Ajutorul poate ajunge la 15 milioane de euro per întreprindere, indiferent de numărul proiectelor depuse, cu un plafon suplimentar de 69.000 de euro pentru fiecare MWh de stocare instalat. Intensitatea maximă este de 100% din cheltuielile eligibile.
Programul vizează instalații noi, autonome, de tip stand-alone, conectate la rețeaua publică de transport sau distribuție. Acestea trebuie să aibă racord și contorizare dedicate și să preia energia electrică din rețeaua publică, respectiv să o livreze în aceasta. Nu este o finanțare generală pentru adăugarea unei baterii la instalația fotovoltaică a unei companii sau pentru stocarea destinată exclusiv consumului propriu.
Pot fi finanțate echipamentele noi și construcțiile aferente proiectului. Puterea instalată trebuie să fie de minimum 1 MW, iar raportul dintre capacitatea de stocare și putere trebuie să permită o durată de descărcare de cel puțin două ore. Solicitanții trebuie să îndeplinească inclusiv cerințele privind activitățile din domeniul energiei electrice înscrise în actul constitutiv.
Selecția se realizează prin ofertare concurențială, pe baza ajutorului solicitat pentru fiecare MWh instalat: proiectele care solicită o subvenție unitară mai mică obțin un punctaj mai bun.
InAfaceri.ro oferă consultanță pentru identificarea finanțării potrivite, analiza eligibilității, pregătirea și depunerea documentației, precum și pentru managementul proiectelor pe parcursul implementării. Sprijinul urmărește corelarea investiției propuse cu cerințele programului și cu obligațiile pe care compania le va avea după obținerea finanțării.
Prin platforma digitală proprie, clienții InAfaceri.ro pot urmări etapele proiectului, documentele, termenele și solicitările de clarificări, într-un spațiu centralizat de lucru și comunicare cu echipa de consultanță.
Companiile care pregătesc investiții pot contacta echipa InAfaceri.ro pentru analiza eligibilității, alegerea programului de finanțare potrivit și pregătirea și depunerea proiectelor.
BNR avertizează că rata inflației ar putea reveni pe o traiectorie ascendentă până la sfârșitul anului, pe fondul scumpirii carburanților, energiei și altor materii prime.
Consiliul de administrație al BNR a decis menținerea dobânzii pentru facilitatea de creditare (Lombard) la 7,50% pe an și a dobânzii pentru facilitatea de depozit la 5,50% pe an. Au fost menținute, de asemenea, nivelurile actuale ale rezervelor minime obligatorii pentru pasivele în lei și în valută ale băncilor.
Decizia vine după o scădere substanțială a inflației în trimestrul al treilea. Rata anuală a inflației a coborât la 8,16% în iulie și la 6,17% în august, de la 10,42% în iunie.
BNR explică reducerea în principal prin epuizarea efectelor de bază generate de eliminarea plafonului la prețul energiei electrice și de majorarea TVA și a accizelor, măsuri care au influențat puternic inflația în aceeași perioadă a anului trecut.
Și inflația de bază, CORE2 ajustat, a înregistrat o scădere importantă, ajungând la 6,2% în august, față de 8,3% în iunie. Potrivit BNR, evoluția a fost susținută de efectele de bază asociate majorării impozitelor indirecte, dar și de scăderea cotațiilor unor produse agroalimentare și de slăbirea cererii de consum.
Economia a stagnat în trimestrul al doileaPe partea economică, BNR constată o evoluție slabă. Activitatea economică a stagnat în trimestrul al doilea din 2026, după o contracție de 0,1% în primul trimestru.
Față de aceeași perioadă din 2025, economia s-a contractat cu 0,4% în trimestrul al doilea, o evoluție totuși mai bună decât scăderea de 1,2% înregistrată în primele trei luni ale anului.
Consumul populației continuă să scadă, iar exportul net a redevenit un factor de contracție. În același timp, deficitul comercial și deficitul de cont curent au înregistrat creșteri în trimestrul al doilea, după mai multe trimestre în care se aflau pe o traiectorie descendentă.
Datele disponibile indică o posibilă redresare a activității economice în trimestrul al treilea, inclusiv datorită rezultatelor din agricultură. BNR avertizează însă că, în raport cu aceeași perioadă a anului trecut, evoluția PIB s-ar putea deteriora.
BNR se așteaptă la creșterea inflației până la finalul anuluiDeși inflația a scăzut puternic în vară, banca centrală estimează că aceasta va reveni pe o traiectorie ascendentă până la sfârșitul lui 2026.
Principalele riscuri sunt reprezentate de prețurile combustibililor și energiei, creșterea cotațiilor altor materii prime, inclusiv a produselor agroalimentare, seceta severă din acest an și evoluția cursului de schimb al leului.
BNR menționează, de asemenea, conflictul din Orientul Mijlociu și criza energetică drept surse importante de incertitudine. Acestea pot afecta puterea de cumpărare a populației, încrederea consumatorilor și activitatea companiilor, dar și costurile de finanțare ale României.
Pe termen mai lung, banca centrală vede însă presiuni dezinflaționiste din partea cererii agregate. Acestea sunt asociate cu consolidarea bugetară începută în 2025 și continuată în acest an.
Situația fiscală și politică rămâne o sursă de incertitudineBNR subliniază că există în continuare incertitudini importante legate de măsurile care ar putea fi adoptate pentru continuarea consolidării bugetare după 2026.
Banca centrală consideră esențială absorbția și utilizarea la maximum a fondurilor europene, pentru a contrabalansa parțial efectele negative ale consolidării bugetare, ale războiului din Ucraina și ale conflictului din Orientul Mijlociu.
BNR atrage atenția și asupra deciziilor de politică monetară ale Băncii Centrale Europene și ale Rezervei Federale americane, precum și asupra politicilor adoptate de celelalte bănci centrale din regiune.
„Mixul echilibrat de politici macroeconomice și implementarea de reforme structurale”, inclusiv prin folosirea fondurilor europene, sunt considerate de BNR esențiale pentru stabilitatea macroeconomică și pentru creșterea potențialului economiei românești.
Următoarea ședință a Consiliului de administrație al BNR dedicată politicii monetare este programată pentru 12 noiembrie 2026.
Ministrul interimar al Apărării Naționale, Radu Miruță, a participat joi, la cea de-a treia ediție a Moldova Security Forum, desfășurată la Chișinău, la invitația omologului său din Republica Moldova, Anatolie Nosatîi.
Potrivit unui comunicat de presă transmis de Ministerul Apărării Naționale, în intervenția susținută în cadrul sesiunii plenare dedicate cooperării în domeniul apărării și securității pe Flancul Estic, Radu Miruță a evidențiat importanța consolidării cooperării în domeniul apărării pentru creșterea rezilienței regionale, în actualul context de securitate, marcat inclusiv de încălcările repetate ale spațiului aerian românesc și de incidentele generate de drone.
Ministrul Radu Miruță a subliniat că România, în calitate de vecin direct al Republicii Moldova și stat membru al Uniunii Europene și NATO, acordă o importanță deosebită securității, stabilității și rezilienței democratice a Republicii Moldova. În acest context, a salutat eforturile autorităților de la Chișinău pentru consolidarea instituțiilor și modernizarea sectorului de securitate și apărare.
Miruță a prezentat, totodată, măsurile adoptate la nivel național, în cadru aliat și în cooperare cu Uniunea Europeană pentru întărirea securității și consolidarea rezilienței în regiunea Mării Negre și pe Flancul Estic. În comunicat se mai menționează că ministrul a evidențiat atât necesitatea creșterii investițiilor în apărare și a accelerării înzestrării cu tehnică modernă, cât și importanța revitalizării și dezvoltării capacităților locale de producție pentru apărare, astfel încât modernizarea forțelor armate să fie susținută de o bază industrială mai solidă și mai adaptată noilor cerințe de securitate.
Sprijin pentru integrarea europeană a Republicii MoldovaOficialul român a reafirmat sprijinul României pentru integrarea europeană a Republicii Moldova și a evidențiat necesitatea aprofundării cooperării regionale prin schimb de informații și lecții învățate, dezvoltarea de capabilități și coordonarea răspunsului la provocările de securitate.
În încheiere, ministrul Miruță a încurajat continuarea dialogului regional într-o manieră pragmatică și orientată spre viitor, cu accent pe inițiative concrete care răspund nevoilor imediate de securitate și contribuie la consolidarea stabilității regionale.
Discuții despre cooperarea în domeniul securitățiiSesiunea „Consolidarea cooperării în domeniul apărării pentru un flanc estic mai rezilient” a reunit experți și oficiali din Republica Moldova, România, Statele Unite ale Americii și Europa, pentru a discuta modalitățile prin care cooperarea în domeniul securității și apărării poate contribui la întărirea rezilienței statelor din regiunea Mării Negre și de pe Flancul Estic.
Moldova Security Forum 2026 se desfășoară în perioada 8-9 octombrie, la Chișinău, sub tema „Consolidarea rezilienței democratice și a securității prin viziune strategică și cooperare multilaterală”. Evenimentul reunește peste 90 de experți din 20 de țări, alături de oficiali, diplomați și lideri de opinie.
The ruling is expected on Thursday following six postponements and one day after the Constitutional Court of Romania (CCR) rejected the Government’s petition regarding the existence of a legal conflict of a constitutional nature between the Executive and the supreme court.
The financial stake in the case is approximately 4.8–5 billion lei, an amount representing outstanding salary entitlements resulting from retroactive pay increases established by court rulings.
The case reached the High Court of Cassation and Justice (ÎCCJ) following the decision of the Bucharest Court of Appeals
The dispute is currently in the appeal phase, after the Bucharest Court of Appeals, on May 5, upheld the High Court’s petition and ordered the Government and the Ministry of Finance to secure the necessary funds to pay the judges’ outstanding salary entitlements, including through a budget amendment.
The Bucharest Court of Appeals ruled that the obligations must be fulfilled within 10 days of the decision becoming final. In the event of a delay, the court imposed penalties of 1% for each day of delay, as well as a fine of 20% of the national minimum gross wage for each day of delay.
In the lawsuit filed in court, signed by the institution’s president, Lia Savonea, the High Court argued that the non-payment of these amounts infringes upon the property rights of judges who hold enforceable judgments that have remained unpaid for more than ten years. At the same time, the court cited a violation of the principle of separation of powers and an undermining of the authority of court rulings.
The government challenged the decision and requested the intervention of the Constitutional CourtThe government and the Ministry of Finance filed an appeal against the ruling of the Bucharest Court of Appeals.
The executive branch argued that a court cannot compel the government to allocate additional funds through a budget amendment and, during the proceedings, requested that the case be referred to the Constitutional Court and the Court of Justice of the European Union.
In July, Acting Prime Minister Ilie Bolojan announced that the government was referring the matter to the Constitutional Court to resolve a legal conflict of a constitutional nature with the High Court. The government’s argument was that the court had overstepped the authority of the executive and legislative branches regarding the drafting and execution of the state budget.
The CCR Rejected the Government’s PetitionThe Constitutional Court dismissed as inadmissible the petition filed by Ilie Bolojan regarding the existence of a legal conflict of a constitutional nature between the Government and the High Court of Cassation and Justice (ÎCCJ).** The petition had been filed on July 2 and concerned precisely the dispute over the payment of back wages.
The CCR’s decision came one day before the deadline set by the High Court of Cassation and Justice (ÎCCJ) for ruling on the appeal.
The High Court welcomed the CCR’s decision, arguing that it confirms the position that there was no legal conflict of a constitutional nature between the two authorities. The Supreme Court also noted that the dispute over the payment of salary entitlements must be resolved within the proceedings pending before the High Court of Cassation and Justice.
Where Do the Nearly 5 Billion Lei Come From?The amounts claimed by the judges stem from salary entitlements established by court rulings, including as a result of retroactive increases.
According to information presented in the case file, in 2023 the High Court and the General Prosecutor’s Office decided to increase the salaries of judges and prosecutors by 25%, following court rulings, with retroactive effect starting in 2018.
Some of these payments were subsequently deferred due to budgetary constraints and government decisions regarding the allocation of funds.
For 2026, the amount in dispute is estimated at approximately 4.8 billion lei, according to data presented by Acting Prime Minister Ilie Bolojan.
Six Postponements of the RulingThe High Court of Cassation and Justice (ICCJ) has postponed the ruling in this case six times. The latest postponement was decided on September 17, when the court set October 8 as the date for announcing its decision.
Thursday’s ruling is important both for the state budget and for how any obligations definitively imposed on the government and the Ministry of Finance will be fulfilled.
If the Bucharest Court of Appeals’ ruling is upheld, the obligation to secure funds for the payment of arrears will become final, under the conditions set by the court. If the government’s appeal is granted, the payment situation and the effects of the Bucharest Court of Appeals’ decision will be reassessed based on the High Court of Cassation and Justice’s ruling.
Membri de rang înalt ai coaliției de guvernare din Germania s-au angajat să implementeze rapid reformele, potrivit unui mesaj adresat parlamentarilor și consultat joi de Reuters.
În acest moment, guvernul german are cote de popularitate foarte scăzute, iar partidul de extremă dreapta AfD este în ascensiune.
„Coaliția a convenit că creșterea economică, locurile de muncă sigure și coeziunea socială se vor afla în centrul agendei”, se arată în mesajul semnat de liderii grupurilor parlamentare ale blocului conservator și ai social-democraților de centru-stânga.
Oficiali de rang înalt ai coaliției, printre care cancelarul Friedrich Merz și ministrul de Finanțe Lars Klingbeil, au discutat despre politicile guvernului la Cancelarie, miercuri seara.
Reuniunea s-a desfășurat într-o „atmosferă bună și constructivă”, potrivit mesajului transmis parlamentarilor.
Noua demonstrație de unitate are loc în contextul în care coaliția se confruntă cu presiuni tot mai mari din cauza ascensiunii AfD.
Rezultatele bune obținute de partidul de extremă dreapta la recentele alegeri regionale au dus la creșterea îngrijorărilor partidelor tradiționale, formând tensiuni în cadrul alianței de guvernare.
„Suntem conștienți că democrația noastră trece printr-un test istoric în aceste vremuri”, se mai precizează în mesaj.
Totodată, sistemul german de protecție socială este supus unor presiuni tot mai mari din cauza îmbătrânirii populației și a creșterii costurilor pentru sănătate și îngrijirea persoanelor vârstnice.
Guvernul german trebuie, de asemenea, să găsească resurse financiare pentru a susține investițiile tot mai mari în apărare și infrastructură.
Niculescu also spoke about the possibility of Alexandru Nazare joining the future government team, describing him as a competent minister and a figure respected internationally.
When asked whether he had decided to keep Alexandru Nazare in the government or whether he already had another name in mind for the future executive branch, Luca Niculescu stated that it is too early to discuss the Cabinet’s composition.
Luca Niculescu: “We don’t even know yet what the government will look like”The prime minister-designate noted that even the political or technocratic nature of the future Cabinet is yet to be determined following negotiations.
“We don’t even know yet what the government will look like—whether it will be technocratic or more political. As I said, the PSD representatives came forward with a proposal. Mr. Alexandru Nazare is a competent minister,” Luca Niculescu stated.
The prime minister-designate went on to highlight Alexandru Nazare’s experience and how he is perceived in relations with foreign partners.
“He has demonstrated this on several occasions, both in discussions (…) where, together with his colleagues at the National Bank, they achieved excellent results, and in the discussions we’ve had at the OECD. He is a man who is respected internationally as well. He is someone who could have a place in a government, but, once again, it is too early to discuss this,” Niculescu stated.
How Future Ministers Will Be SelectedLuca Niculescu was also asked what criteria he would use to select his ministers and whether he would accept nominations from political parties.
The prime minister-designate directly linked the selection process to the political composition of the future government.
“It depends on what kind of government it will be. If it’s a technocratic government, it will be one way. If it’s a government with a political majority or a government with political representation, obviously you have to take into account the proposals from the parties that support you,” said Luca Niculescu.
Following discussions with Prime Minister-designate Luca Niculescu, the PSD leader stated that his party is not interested in positions and warned that the Social Democrats will not support a government if their demands regarding the governing program and the political majority are not met.
Grindeanu stated that the discussions with Luca Niculescu had two components: the future government’s program and the political framework on which it will be based.
Grindeanu: Niculescu assured us that key PSD ideas will be included in the programAccording to the PSD leader, the prime minister-designate gave assurances that some of the measures supported by the Social Democrats will be included in the future Cabinet’s program.
“Mr. Niculescu, the prime minister-designate, assured us that key ideas from the PSD’s program will be reflected in his governing program. We are waiting for this governing program to take shape so that we can ultimately see the solutions for the people and the solutions for the economy. We have expressed our willingness and conveyed to Mr. Niculescu that some of our colleagues who worked on the governing program are ready to play an active role in the coming days, through ongoing dialogue, until this program is finalized,” stated Sorin Grindeanu.
The Social Democratic leader specified that the second component of the negotiations concerns the formation of the majority that would support the new Executive.
“We want a committed majority, and we are not interested in positions.”
Grindeanu maintained that the PSD is not making its participation in the future political structure contingent on obtaining positions in the Executive.
“The second issue relates to the political aspect. Specifically, from the outset, I told the prime minister-designate that we want a committed majority and that we are not interested in positions,” stated the PSD president.
In this context, Grindeanu issued an explicit appeal to the PNL and the UDMR.
“That is why I am appealing in particular to the PNL and the UDMR to demonstrate political maturity and to pitch in to build a transparent majority, if they want the PSD to participate in the government or in this joint effort. If we are not included in this economic plan (…) and there is no clear commitment from the other parties, the Social Democratic Party will not hesitate to say ‘no’ to this political initiative,” Grindeanu stated.
Grindeanu: “Normally, the PSD should have received the mandate”The PSD president argued that, in his opinion, the mandate to form a majority should have gone to the Social Democrats, but he emphasized that Luca Niculescu’s appointment is a reality from which the current negotiations must proceed.
“Normally, the PSD should have received the mandate to form a majority to invest a government. And we could have built a majority, if you will, around the idea of change, because 80% of Romanians are asking us for this change, and lawmakers, after all, cannot ignore this demand. However, we have a nomination in the person of Mr. Niculescu. That is why my appeal is directed at the parties,” said Sorin Grindeanu.
The PSD leader called on the other parties to reduce political tensions and focus on economic and social solutions.
“Let them set aside their political egos and think more about the people—especially those who are watching us and expecting solutions from us. The real confrontation should not be on the political front between parties at this time. I believe the real confrontation should be over the solutions each of us presents to resolve the problems and hardships faced by Romanians,” Grindeanu continued.
“What’s at stake these days is not a political victory”The PSD president insisted that negotiations to form the new government should not be turned into a contest for political gain between parties.
“What is at stake these days is not a political victory of one party over another. What is at stake for all of us, ultimately, must be raising the standard of living for Romanians and breaking this political deadlock. Hence my appeal to the political parties—and, in particular, as I said, to the PNL and the UDMR—to play an active and committed role in this effort,” stated Sorin Grindeanu.
He reiterated his appeal to the parliamentary parties, asking that recent disputes be set aside.
“I am making this appeal in good faith—after all, on behalf of the parliamentary parties—that during these days we set aside the political conflicts which, thank God, have been more than, shall we say, the necessary amount of dynamism on the political scene. They have reached a level that, ultimately, no normal person would want. So let’s set these things aside and think about the people who voted for us,” said the PSD leader.
The PSD’s Condition for Voting on the Future GovernmentIn closing, Grindeanu stated that the PSD’s support for the future Cabinet depends on the fulfillment of the two conditions presented following the meeting with Luca Niculescu: the inclusion in the government program of measures deemed essential by the Social Democrats and the existence of a committed political majority.
“So, our proposal is this: if the Social Democratic Party is to be part of the government, these two conditions must be met. Otherwise, obviously, we will not vote for a government that does not include these two elements I have announced,” stated Sorin Grindeanu.
Sorin Grindeanu clarified that Ilie Bolojan’s presence at the helm of the PNL does not pose an obstacle to a potential coalition government with the Liberals and the UDMR. When asked whether the PSD would be willing to form a government with the PNL and the UDMR—and thus alongside Ilie Bolojan—the Social Democratic leader replied:
“Yes, Ilie Bolojan is not a problem for Sorin Grindeanu at this time. Ilie Bolojan is the president of the PNL. It’s not my place to tell the PNL what to do. It’s up to them how they manage their affairs. What am I supposed to say about whether Ilie Bolojan is a good PNL president or not? Because we have a prime minister-designate, Luca Niculescu,” Grindeanu stated.
Conform ANRE, reglementarea stabilește un cadru unitar, simplu și transparent pentru preluarea, înregistrarea, analizarea și soluționarea plângerilor, precum și pentru informarea clienților asupra modului de rezolvare.
Principala noutate este Indicele de Gestionare a Plângerilor (IGP), pe baza căruia furnizorii vor fi clasificați în funcție de modul în care își gestionează relația cu clienții.
Cum este determinat indiceleIndicele se determină pentru fiecare furnizor, raportat la numărul total al clienților săi, în funcție de:
Raportarea plângerilor către ANRE, publicarea acestora pe paginile de internet ale furnizorilor și determinarea IGP se vor realiza trimestrial.
„Până acum, consumatorul putea compara prețuri. De acum va putea compara și comportamente. Prețul contează, dar contează la fel de mult ce se întâmplă după ce ai devenit client: cât de repede ți se răspunde și dacă problema ta chiar se rezolvă”, a transmis George Niculescu, președintele ANRE.
„Comisia Europeană a anunțat un cod voluntar de bune practici pentru furnizori. România face pasul următor: nu le cerem furnizorilor să promită că își tratează bine clienții, ci măsurăm dacă o fac și arătăm rezultatul public. Nu este o sancțiune, este transparență: furnizorii care își respectă clienții trebuie să poată fi diferențiați de cei care nu o fac”, a continuat acesta.
„Semaforului” furnizorilor de energieÎn funcție de valoarea IGP, fiecărui furnizor i se atribuie o culoare:
Culorile vor fi afișate în comparatoarele puse gratuit la dispoziție consumatorilor de către ANRE: „Comparator oferte-tip de furnizare a energiei electrice” și „Comparator oferte-tip de furnizare a gazelor naturale”.
Până la dezvoltarea acestor funcționalități, ANRE va publica valorile IGP pentru fiecare furnizor pe pagina proprie de internet.
Această măsură este în linie cu Pachetul privind energia pentru cetățeni (Citizens Energy Package), prezentat de Comisia Europeană în martie 2026.
Pachetul urmărește mai multă transparență, oferte mai ușor de comparat și întărirea încrederii consumatorilor, inclusiv prin gestionarea eficientă a plângerilor de către furnizori. În acest context, clasificarea prin IGP oferă consumatorilor un criteriu suplimentar, pe lângă preț, atunci când își aleg furnizorul.
Executivul comunitar menționează în mod special pagubele majore produse la Salina Praid, unde apele râului Corund au afectat infrastructura hidrotehnică.
Comisia Europeană a decis acordarea unei finanțări totale de 134,8 milioane de euro pentru România și Spania, în urma dezastrelor naturale care au afectat cele două state membre anul trecut.
14,3 milioane de euro pentru RomâniaDin suma totală, România va beneficia de 14,3 milioane de euro, după inundațiile severe care au lovit regiunile Centru, Sud-Muntenia și Nord-Est între sfârșitul lunii mai și începutul lunii iunie 2025.
Comisia Europeană amintește că fenomenele extreme au produs pagube importante și la Salina Praid. Apele râului Corund au erodat o parte a albiei, au avariat infrastructura hidrotehnică și au provocat întreruperi extinse ale alimentării cu energie electrică.
Fondurile europene sunt destinate să acopere o parte din costurile operațiunilor de urgență și ale intervențiilor pentru refacerea zonelor afectate.
România a solicitat sprijin din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene în cursul anului 2025. Decizia Comisiei vine după ce propunerea privind mobilizarea fondurilor a primit aprobarea Parlamentului European și a Consiliului Uniunii Europene.
Executivul comunitar precizează că plata celor 14,3 milioane de euro către România va fi efectuată în curând.
Aproape 135 de milioane de euro pentru România și SpaniaCea mai mare parte a pachetului financiar aprobat acum de Bruxelles merge către Spania. Statul iberic va primi 120,5 milioane de euro după o vară marcată de secetă prelungită, valuri extreme de căldură și trei valuri majore de incendii de vegetație.
Cel mai grav dintre acestea a început la 8 august 2025, provocând moartea a opt persoane și evacuări în masă. Spania a primit deja, în mai 2026, un avans de 30,1 milioane de euro, urmând ca diferența de 90,4 milioane de euro să fie transferată în perioada următoare.
Peste 11 miliarde de euro acordate de UE din 2002Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene a fost creat în 2002 pentru a oferi sprijin financiar statelor afectate de dezastre majore.
De la înființarea sa, mecanismul european a furnizat peste 11 miliarde de euro pentru intervenții în cazul a 150 de dezastre. Dintre acestea, 130 au fost dezastre naturale, iar alte 20 au fost urgențe sanitare.
Sprijinul a ajuns în 25 de state membre ale Uniunii Europene, precum și în Regatul Unit și în șase țări aflate în proces de aderare.
Ca răspuns, un manager de cercetare OpenAI a declarat că este „pe deplin de acord” cu recomandările lor: posibilitatea de a verifica pas cu pas modul în care modelele ajung la o decizie este „de cea mai mare importanță”, a scris el într-o notă internă distribuită parțial AFP, relatează Le Figaro. Jasmine Wang, Tomek Korbak și Mikita Balesni, specialiști în securitatea inteligenței artificiale a căror demitere a fost dezvăluită pe 1 octombrie, sunt acuzați de OpenAI că au transmis informații sensibile, inclusiv către un grup extern de examinare, fără a urma procedurile adecvate.
Critici privind cultura de risc insuficientăÎn decurs de o lună, alți doi cercetători au demisionat, denunțând riscurile legate de inteligența artificială: Jacob Coxon, care a trecut de la OpenAI la rivalul său, Anthropic, a demisionat în septembrie, acuzând ambele companii că „se joacă cu viețile noastre”, iar David Robinson a demisionat de la OpenAI săptămâna trecută, criticând cultura de risc insuficientă a acesteia. Aceste avertismente vin în urma unei lungi serii de incidente din timpul verii cauzate de modele de inteligență artificială de la OpenAI, Anthropic și Meta care au scăpat din mediile lor de testare controlate și uneori chiar au piratat alte organizații, inclusiv platforma Hugging Face.
În scrisoarea lor către consiliul de administrație al OpenAI, cei trei cercetători afirmă că au acționat în limitele atribuțiilor lor și consideră că concedierea lor „este îngrozitoare pentru cei care rămân” în cadrul companiei, potrivit Wall Street Journal. „Nu concediem angajați pentru că își exprimă îngrijorări”, susține directorul OpenAI. Extrasul din nota sa nu menționează presupusa abatere de la lege a angajaților concediați. Scrisoarea lor se concentrează pe problema textului produs de inteligența artificială pentru a descrie raționamentul lor înainte de a acționa: acest text, pe care cercetătorii îl examinează cu atenție pentru a identifica potențiale erori, riscă să devină opac pentru un supervizor uman.
Mai mulți lideri din industrie au cerut o încetinire a dezvoltării inteligenței artificialeLa începutul lunii septembrie, Jakub Pachocki, directorul științific al OpenAI, a recunoscut că raționamentul modelului său emblematic, GPT-6 Astra, era mai dificil de monitorizat decât cel al predecesorului său. Mai mulți lideri din industrie, inclusiv Sam Altman (OpenAI) și Dario Amodei (Anthropic), au cerut o încetinire a dezvoltării inteligenței artificiale. Administrația Trump și unii competitori, precum Mark Zuckerberg (Meta), se opun acestui lucru.
Într-o postare încărcată pe Facebook, Siegfried Mureșan a refuzat scenariul în care PSD ar ajunge la guvernare alături de PNL.
„Pesediștii ne tot invită la guvernare alături de ei. Nu, mulțumim!”, a scris europarlamentarul.
El afirmă că Partidul Social-Democrat „a generat criza acum cinci luni, cu ajutorul AUR”, iar în tot acest timp „ține țara în criză, fiindcă prioritatea PSD nu este binele României, ci binele partidului și al clientelei de partid”.
În perioada de criză, PNL și-a asumat guvernarea și a rezolvat problemele României prin măsurile Guvernului Bolojan”, precizează acesta.
„Am fost dispuși să ne asumăm și acum această responsabilitate, dar PSD s-a opus din nou”, continuă Mureșan.
„PNL este în totală antiteză cu PSD, fiindcă PNL dorește soluționarea problemelor României, iar PSD dorește doar supraviețuirea sa ca partid și a clientelei sale politice”, adaugă el.
Potrivit europarlamentarului, „România nu are nevoie de un guvern controlat de PSD cu responsabilitatea aruncată pe umerii altor partide”.
„România are nevoie de un guvern dispus și capabil să rezolve problemele urgente ale României”, a conchis Siegfried Mureșan.
Rareș Bogdan a ajuns la sediul DNA Iași în jurul orei 13.00.
Europarlamentarul a fost citat la DNA Iași în dosarul în care procurorii investighează presupusele demersuri făcute de Fănel Bogos pentru schimbarea din funcție a lui Mihai Ponea, șeful Direcției Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (DSVSA) Vaslui.
„Spre deosebire de premierul demis, eu o să vin să vorbesc cu voi”, le-a spus Rareș Bogdan jurnaliștilor înainte de a intra în sediul DNA Iași.
Întrebat dacă va merge să se închine la moaștele Sfintei Parascheva, întrucât a început pelerinajul, Bogdan a spus: „Cred că da. Este și vreme bună”.
Și Ilie Bolojan a fost audiatAudierea lui Rareș Bogdan are loc la câteva zile după ce Ilie Bolojan a fost audiat la DNA Iași, tot în calitate de martor, în legătură cu întâlnirea pe care a avut-o cu Fănel Bogos. Potrivit Guvernului, audierea premierului interimar s-a referit la circumstanțele audienței acordate omului de afaceri.
Fănel Bogos ar fi încercat să obțină schimbarea din funcție a conducerii DSVSA Vaslui, apelând la persoane cu influență politică și administrativă. În dosar sunt cercetate și alte persoane, între care fostul președinte al PNL Vaslui Mihai Barbu și Cristina Trăilă, fost secretar general adjunct al Guvernului.
Fănel Bogos este cercetat pentru instigare la șantaj și cumpărare de influență.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat joi, după negocierile cu premierul desemnat Luca Niculescu privind programul de guvernare, că social-democrații vor continua să ceară președintelui Nicușor Dan mandatul pentru formarea Guvernului, dar nu exclud nici varianta alegerilor anticipate.
Întrebat ce strategie va avea PSD în situația în care Guvernul propus de Luca Niculescu nu va trece de Parlament, Sorin Grindeanu a venit cu o dublă variantă.
„Și și. Și știți de ce acest răspuns? Pentru că l-am cerut mandatul… Cred că Marian Neacșu a fost cu mine la ultimele consultării de la Cotroceni. Nu l-am cerut. Am solicitat mandatul, ăsta a fost verbul folosit, mandatul de prim-ministru”, a spus liderul PSD.
„Noi la PSD, eu fiind cel desemnat de către colegii mei, dacă exista o altă propunere din interiorul PSD, evident că stăteam la masă și discutam, așa că v-am dat răspunsul cu și și, fiindcă nu depinde doar de noi”, a afirmat Sorin Grindeanu.
Președintele PSD a precizat însă că alegerile anticipate nu trebuie excluse din scenariile luate în calcul.
„Dar nu trebuie să excludem, și vreau să fiu foarte clar, nu trebuie să excludem scenariul anticipatelor, fiindcă pare că în acest moment în interiorul unei anumite foste majorități, la care putem să adăugăm poate și o zonă de neafiliați, care între timp, de la alegerile din 2024, au ieșit și s-au dus într-o zonă din aceasta neafiliată, pare că nu se coagulează o majoritate”, a declarat Grindeanu.
„Și atunci soluția anticipatelor poate să fie una care să rămână valabilă, evident”, a spus Sorin Grindeanu.
Președintele PSD, Sorin Grindeanu, a declarat joi că i-a transmis premierului desemnat că social-democrații resping varianta unui guvern tehnocrat, pe care îl consideră incapabil să gestioneze provocările economice și politice din perioada următoare.
„Noi nu susținem, și am transmis prim-ministrului desemnat, varianta de guvern tehnocrat. Mi se pare un guvern slab, un guvern care nu poate să ducă la îndeplinire și să atingă țintele, nici măcar pe termen scurt, pe care și le-ar propune orice guvern”, a declarat Sorin Grindeanu, după discuțiile cu premierul desemnat, Luca Niculescu.
Liderul social-democrat a atras atenția că viitorul Executiv va trebui să realizeze rectificarea bugetară și să pregătească bugetul, iar un guvern fără o susținere politică solidă ar putea întâmpina dificultăți în adoptarea acestor măsuri.
Grindeanu invocă precedentul Guvernului CioloșPreședintele PSD a făcut referire la experiența guvernului tehnocrat condus de Dacian Cioloș, susținând că acesta și-a pierdut rapid sprijinul politic, deși fusese învestit cu voturile unei largi majorități parlamentare.
„Un guvern tehnocrat care, din experiența trecută a noastră, de acum 10 ani, a fost votat de aproape tot Parlamentul atunci, dar care de a doua zi a fost guvernul nimănui”, a afirmat Grindeanu.
„Un guvern de acest tip, și mă refer la Guvernul Cioloș, un guvern de acest tip care trebuie să vină în fața Parlamentului, de exemplu, cu bugetul, nu-l văd având forța necesară să și treacă măsuri de acest tip”, a adăugat liderul PSD.
PSD cere o majoritate politică asumatăSorin Grindeanu a insistat că România are nevoie de un guvern susținut de o majoritate politică transparentă și stabilă, precizând că PSD nu va participa la o eventuală majoritate de conjunctură.
„Trebuie să existe o soluție politică, o soluție politică asumată, pe o majoritate asumată, așa cum am spus, transparentă. Poate să existe o majoritate de conjunctură. Nu suntem parte a unei eventuale soluții de acest tip sau nu vom fi parte a unei eventuale soluții de acest tip”, a declarat acesta.
Întrebat dacă susținerea politică ar putea viza un guvern minoritar, format dintr-un singur partid sau din mai multe partide, Grindeanu a precizat că pot exista și acorduri parlamentare, cu condiția ca acestea să garanteze stabilitatea viitorului Executiv până în 2028.
„Sigur, poate să existe și varianta legată de acorduri parlamentare, acorduri care țin de o susținere, și aș insista să spun, o susținere până în 2028, astfel încât să avem credibilitate până la urmă, sau guvernul viitor să aibă credibilitate pe tot ceea ce înseamnă demersuri, fie dacă vorbim de cele legate de buget”, a explicat președintele PSD.
O nouă ședință a conducerii PSD, convocată pentru ora 17:00Sorin Grindeanu a convocat pentru joi, de la ora 17:00, o nouă reuniune a Biroului Politic Național al PSD, în cadrul căreia își va informa colegii despre discuțiile purtate cu premierul desemnat.
Premierul desemnat Luca Niculescu a început joi consultările cu partidele parlamentare pentru formarea noului Guvern și obținerea sprijinului necesar în Parlament. Prima rundă de discuții a avut loc cu PSD. Tot joi, urmează discuții cu PNL și UDMR.
Sorin Grindeanu a precizat ulterior că prezența lui Ilie Bolojan la conducerea PNL nu reprezintă un obstacol pentru o eventuală guvernare alături de liberali și UDMR. Întrebat dacă PSD ar fi dispus să intre într-o guvernare cu PNL și UDMR, implicit alături de Ilie Bolojan, liderul social-democrat a răspuns:
„Da, Ilie Bolojan nu e o problemă în acest moment pentru Sorin Grindeanu. Ilie Bolojan e președintele PNL. N-am ce să-i fac eu ordine în PNL. E treaba lor cum își gestionează lucrurile. Ce să spun eu dacă e bun Ilie Bolojan ca președinte PNL sau nu? Fiindcă avem un prim-ministru desemnat, Luca Niculescu”, a declarat Grindeanu.
Știrea inițială:După discuțiile cu premierul desemnat Luca Niculescu, liderul PSD a susținut că partidul său nu este interesat de funcții și a avertizat că social-democrații nu vor susține un Executiv dacă revendicările lor privind programul de guvernare și majoritatea politică nu vor fi îndeplinite.
Grindeanu a declarat că discuțiile cu Luca Niculescu au avut două componente: programul viitorului Executiv și construcția politică pe care se va baza acesta.
Grindeanu: Niculescu ne-a asigurat că idei esențiale ale PSD se vor regăsi în programPotrivit liderului PSD, premierul desemnat a dat asigurări că o parte dintre măsurile susținute de social-democrați vor fi incluse în programul viitorului Cabinet.
„Domnul Niculescu, domnul prim-ministru desemnat, ne-a dat asigurări că idei esențiale din programul PSD se vor oglindi în programul său de guvernare. Așteptăm coagularea acestui program de guvernare, să vedem, până la urmă, soluțiile pentru oameni și soluțiile pentru economie. Ne-am arătat disponibilitatea și i-am transmis domnului Niculescu disponibilitatea noastră ca parte din colegii care au lucrat la programul de guvernare să fie parte activă în zilele următoare, într-un dialog continu, până la definitivarea acestui program”, a declarat Sorin Grindeanu.
Liderul social-democrat a precizat că a doua componentă a negocierilor privește formarea majorității care ar urma să susțină noul Executiv.
„Ne dorim o majoritate asumată și nu ne interesează funcțiile”Grindeanu a susținut că PSD nu condiționează participarea la viitoarea construcție politică de obținerea unor funcții în Executiv.
„Cea de-a doua este cea legată de partea politică. Și anume, din start i-am spus primului-ministru desemnat că ne dorim o majoritate asumată și că nu ne interesează funcțiile”, a afirmat președintele PSD.
În acest context, Grindeanu a adresat un apel explicit către PNL și UDMR.
„De aceea fac un apel în special la PNL și UDMR să dea dovadă de maturitate politică, să pună umărul la construirea unei majorități transparente, dacă se dorește participarea PSD la guvernare sau la acest demers comun. Dacă nu ne vom găsi în acest proiect pentru economie (…) și nu vom avea o asumare clară de către celelalte partide, Partidul Social-Democrat nu va ezita să spună «nu» acestui demers politic”, a declarat Grindeanu.
Grindeanu: „În mod normal, PSD ar fi trebuit să primească mandatul”Președintele PSD a susținut că, în opinia sa, mandatul pentru formarea unei majorități ar fi trebuit să revină social-democraților, dar a subliniat că desemnarea lui Luca Niculescu este o realitate de la care trebuie să pornească actualele negocieri.
„În mod normal, PSD ar fi trebuit să primească mandatul pentru a forma o majoritate care să învestească un Guvern. Și am fi putut construi o majoritate, dacă vreți, și în jurul ideii de schimbare, pentru că 80% dintre români ne cer această schimbare, iar parlamentarii, până la urmă, nu pot ignora această cerere. Avem însă o desemnare în persoana domnului Niculescu. De aceea apelul meu se îndreaptă către partide”, a spus Sorin Grindeanu.
Liderul PSD le-a cerut celorlalte formațiuni să reducă tensiunile politice și să se concentreze asupra soluțiilor economice și sociale.
„Să lase orgoliile politice, să se gândească mai mult la oameni și mai ales la oamenii care ne privesc și așteaptă soluții de la noi. Adevărata confruntare nu trebuie să fie pe frontul politic dintre partide în această perioadă. Adevărata confruntare cred că trebuie să fie cu soluțiile pe care le prezentăm fiecare dintre noi pentru rezolvarea problemelor și greutăților românilor”, a continuat Grindeanu.
„Miza acestor zile nu este o victorie politică”Președintele PSD a insistat că negocierile pentru formarea noului Executiv nu ar trebui transformate într-o confruntare pentru câștig politic între partide.
„Miza acestor zile nu este o victorie politică a unui partid împotriva unui alt partid. Miza noastră, a tuturor, trebuie să fie, până la urmă, creșterea nivelului de trai al românilor și ieșirea din acest blocaj politic. De aici acest apel al meu către partidele politice și, în special, așa cum am spus, către PNL și UDMR, să fie parte activă și asumată în acest demers”, a declarat Sorin Grindeanu.
El și-a reluat apelul către formațiunile parlamentare, cerând ca disputele din ultima perioadă să fie lăsate în plan secund.
„Fac acest apel cu bună-credință, până la urmă, pentru partidele parlamentare, ca în aceste zile să lăsăm deoparte conflictele politice care, slavă Domnului, au fost mai mult decât, să spunem, necesarul de dinamică pe scena politică. Au ajuns la un nivel pe care, până la urmă, orice om normal nu și-l dorește. Deci să lăsăm deoparte aceste lucruri și să ne gândim la oamenii care ne-au acordat votul”, a afirmat liderul PSD.
Condiția PSD pentru a vota viitorul GuvernLa final, Grindeanu a transmis că susținerea PSD pentru viitorul Cabinet depinde de îndeplinirea celor două condiții prezentate după întâlnirea cu Luca Niculescu: includerea în programul de guvernare a măsurilor considerate esențiale de social-democrați și existența unei majorități politice asumate.
„Așa că, ceea ce este propunerea noastră, dacă se dorește ca Partidul Social Democrat să facă parte din Guvern, trebuie să se întâmple cele două componente. Altfel, evident că nu vom vota un Guvern care să nu conțină aceste două lucruri anunțate de mine”, a declarat Sorin Grindeanu.
Doi experți ONU în inteligență artificială, din New York și Singapore, vor veni la București între 10 și 12 noiembrie pentru a le explica deputaților, senatorilor și angajaților Parlamentului cum funcționează AI și ce riscuri implică. Inițiativa a primit în aceste zile aprobarea finală a Birourilor permanente ale Camerei Deputaților și Senatului, a anunțat pe Facebook Andrei Baciu, care a inițiat proiectul în urmă cu jumătate de an.
Ce vor învăța parlamentariiProgramul este organizat de ONU, cu sprijinul Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare (UNDP), și va trata, în mod practic, funcționarea inteligenței artificiale, oportunitățile și riscurile utilizării ei, implicațiile etice și de securitate, reglementarea și supravegherea sistemelor de AI și rolul parlamentelor în adoptarea unor politici publice responsabile.
„Nu putem legifera responsabil o tehnologie pe care nu o înțelegem suficient”, a scris Baciu. El a precizat că discuțiile cu reprezentanții ONU și UNDP au avut loc la New York și Geneva. Le-a mulțumit, printre alții, lui Amandeep Singh Gill, secretar general adjunct al ONU și trimis special pentru tehnologiile digitale și emergente, și lui Robert Opp, directorul pentru transformare digitală al UNDP.
UNDP a mai organizat astfel de cursuri pentru parlamentarii din Armenia și Uruguay și colaborează, la nivel mondial, cu parlamente din peste 60 de țări.
Ce urmeazăBaciu consideră programul un prim pas. Următorul ar fi înființarea unei comisii parlamentare pentru AI, care să capete expertiză și apoi să poată analiza rapid procesul legislativ din perspectiva inteligenței artificiale. Deputatul spune că a propus deja oficial acest demers.
Reactorul 6 al centralei nucleare Kozlodui, cu o capacitate de aproximativ 1.000 MW, intră joi în revizia anuală. Lucrările presupun verificarea și întreținerea instalațiilor, precum și reîncărcarea cu combustibil nuclear pentru următorul ciclu de funcționare.
Ministerul Energiei din Bulgaria a anunțat miercuri că oprirea a fost stabilită în prealabil cu operatorul sistemului energetic național. Reactorul 5 va continua să funcționeze, însă puterea acestuia va fi adaptată în funcție de nivelul Dunării și de cantitatea de apă disponibilă pentru instalațiile centralei.
Președintele Asociației Energia Inteligentă (AEI), Dumitru Chisăliță, a atras atenția că oprirea temporară a reactorului poate pune presiune asupra pieței regionale de electricitate, tocmai într-o perioadă în care consumul crește odată cu scăderea temperaturilor. România ar putea fi afectată în special în orele de seară, când producția internă nu acoperă întotdeauna necesarul de consum.
Cum afectează România oprirea reactorului din BulgariaRomânia produce o mare parte din energia electrică pe care o consumă, dar există intervale în care centralele din țară nu pot acoperi întreaga cerere, iar în aceste situații diferența trebuie asigurată prin importuri.
Oprirea reactorului de la Kozlodui reduce temporar producția de electricitate din Bulgaria cu aproximativ 1.000 MW. Acest lucru poate limita cantitatea de energie disponibilă pentru export, mai ales dacă și consumul intern al Bulgariei crește.
Însă România nu este singura țară care depinde de importuri în anumite intervale. Ungaria, Serbia și alte state din regiune pot avea nevoie de energie în aceleași ore, ceea ce înseamnă o concurență mai mare pentru cantitățile disponibile.
„Problema este că vecinii pot avea nevoie de energie în aceleași ore în care avem nevoie și noi”, a explicat Dumitru Chisăliță, consultant și expert tehnic în domeniul energiei.
Bulgaria va putea continua să exporte electricitate și cu reactorul 6 oprit, însă cantitatea disponibilă va depinde de producția celorlalte centrale și de consumul propriu.
De asemenea, „dacă răcirea vremii cuprinde simultan România, Ungaria și Balcanii, cererea regională crește. Dacă se adaugă vânt slab și indisponibilități la centrale, surplusurile disponibile pentru export se reduc. În aceste condiții, importul devine mai scump și mai greu de asigurat”, a precizat Dumitru Chisăliță.
România ar putea avea nevoie de importuri de până la 2.700 MW în anumite seriPentru a explica riscurile, Dumitru Chisăliță a prezentat un scenariu în care consumul de electricitate al României ajunge seara la 7.600 MW, în timp ce producția internă este de numai 4.900 MW.
Pentru a acoperi diferența într-o asemenea situație, România ar avea nevoie de importuri de 2.700 MW.
Dacă ar putea importa doar 2.500 MW, ar rămâne un necesar neacoperit de 200 MW. Acesta ar trebui compensat prin creșterea producției interne, utilizarea rezervelor disponibile sau reducerea consumului.
Potrivit datelor Transelectrica pentru octombrie 2025, în intervalul orar 20.00-21.00, consumul mediu de electricitate a fost de 7.248 MW, iar producția internă medie, de 6.726 MW. Pornind de la consumurile înregistrate anul trecut și luând în calcul indisponibilitatea unei capacități de producție de la Cernavodă, expertul în energie citat estimează că necesarul de import ar putea ajunge, în anumite seri, la aproximativ 2.700 MW.
Valoarea nu reprezintă efectul exclusiv al opririi reactorului bulgăresc, ci rezultatul unui scenariu care ia în considerare mai multe condiții nefavorabile pentru sistemul energetic românesc.
O parte din costurile suplimentare ar putea ajunge în facturile românilorDumitru Chisăliță avertizează că furnizorii care cumpără electricitate la prețuri ridicate ar putea transfera ulterior o parte din aceste costuri către consumatori.
Totuși, oprirea reactorului de la Kozlodui nu înseamnă că facturile românilor vor crește imediat. Eventualele scumpiri depind de evoluția prețurilor pe piață și de contractele de furnizare.
Există riscul unor întreruperi de curent în România?Dumitru Chisăliță consideră că România poate acoperi necesarul de electricitate în majoritatea serilor din octombrie. Problemele ar putea apărea dacă se produc avarii suplimentare, iar sistemul energetic nu dispune de suficiente rezerve pentru a compensa pierderile.
„Oprirea Kozlodui 6 crește presiunea asupra acestei marje; singură, nu justifică anticiparea unor întreruperi generalizate”, a precizat expertul.
România trebuia să fie pregătită pentru oprirea reactorului bulgarPreședintele Asociației Energia Inteligentă consideră că autoritățile române ar trebui să prezinte public date despre producția disponibilă, posibilitățile de import și rezervele care pot fi folosite în cazul unor avarii.
„Revizia de la Kozlodui era cunoscută. Tocmai de aceea, România trebuia să se fi pregătit pentru ea”, a transmis Dumitru Chisăliță.
Expertul subliniază că România trebuie să poată acoperi consumul și în orele dificile, fără costuri prea mari pentru consumatori.
