MediaFax.ro

Demonstrațiile împotriva turiștilor au devenit violente la Mallorca, potrivit Express. Localnicii au distrus anvelopele unor mașini de închiriat folosite de turiști și au scris mesajul „Turiști, plecați acasă” pe pereții unor clădiri.

Incidentele s-au produs la Artà, un orășel situat pe coasta de nord-est a insulei Mallorca. Localitatea este căutată de turiști datorită peisajelor sale fermecătoare și a atmosferei relativ liniștite, comparativ cu stațiunile mult mai animate ale insulei.

Primarul din Artà a condamnat „actele de vandalism”, iar poliția a început o anchetă.

Protestele provocate de turismul excesiv s-au înmulțit în Spania după pandemia COVID 19. Anul trecut, în doar două luni de vară Spania a primit peste 22 de milioane de turiști. Autoritățile locale au încercat să ia diferite măsuri în favoarea localnicilor care se plâng de aglomerație, de poluare și mai ales de chiriile în creștere.

În Insulele Baleare au fost introduse restricții privind consumul de alcool și petrecerile cu barca. De asemenea, se vorbește despre reducerea numărului de vapoare de croazieră care au voie să intre în porturi și despre eliminarea din sistem a zeci de mii de locuințe de închiriat.

Având în vedere volatilitatea pieței generată de conflictul din Orientul Mijlociu și de închiderea strâmtorii Ormuz, Comisia Europeană le solicită statelor membre să facă pregătiri coordonate și în timp util pentru a asigura aprovizionarea cu petrol și cu produse petroliere rafinate în UE, se arată în comunicatul de marți.

De amintit că România a instituit, joia trecută situația de criză pe piața carburanților, din 1 aprilie și până la 31 iunie.

Uniunea Europeană este bine pregătită, datorită obligației impuse statelor membre de a menține stocuri de petrol și de a avea planuri de urgență ca răspuns la incidentele legate de securitatea aprovizionării. De asemenea, statele membre ale UE contribuie, în proporție de aproximativ 20 %, la eliberarea a peste 400 de milioane de barili din stocurile petroliere de urgență, sub coordonarea Agenției Internaționale a Energiei (AIE).

„Securitatea aprovizionării Uniunii Europene este în continuare garantată. Dar trebuie să fim pregătiți pentru o perturbare posibil mai de durată a comerțului internațional cu energie. Acesta este motivul pentru care trebuie să acționăm deja de pe acum. Și trebuie să acționăm împreună, ca o Uniune veritabilă. Doar lucrând împreună putem fi mai puternici și ne putem proteja cu mai multă eficacitate cetățenii și întreprinderile”, a declarat Comisarul pentru energie și locuințe, Dan Jørgensen.

Într-o scrisoare adresată tuturor miniștrilor energiei din UE, comisarul a îndemnat statele membre să utilizeze pe deplin reuniunile din cadrul Grupului de coordonare pentru petrol și al Grupului operativ pentru securitatea uniunii energetice în scopul asigurării unei bune coordonări, precum și să ia în considerare promovarea unor măsuri de reducere a cererii, acordând o atenție deosebită sectorului transporturilor, astfel cum a recomandat AIE în planul său în 10 puncte pentru reducerea utilizării petrolului.

O monitorizare robustă, mecanisme de schimb rapid de informații și coordonarea rămân esențiale. Orice riscuri de urgență sau modificări semnificative ale aprovizionării cu petrol și ale condițiilor din industrie, inclusiv a stocurilor comerciale, ar trebui urmărite și notificate Comisiei pentru a se asigura o evaluare continuă și măsuri coordonate.

Conform sursei citate, în același spirit, statele membre ar trebui să se abțină de la a lua măsuri care ar putea crește consumul de combustibil, ar putea limita libera circulație a produselor petroliere sau ar putea descuraja producția rafinăriilor din UE. De asemenea, ele ar trebui să se consulte cu statele membre învecinate și cu Comisia, pentru a menține coerența la nivelul UE și funcționarea pieței interne.

Pentru a garanta disponibilitatea produselor petroliere pe piața UE, orice operațiune de întreținere a rafinăriilor care nu este urgentă ar trebui amânată. În același timp, sporirea gradului de utilizare a biocombustibililor ar putea contribui la înlocuirea produselor petroliere fosile și la atenuarea presiunii asupra pieței, au transmis oficialii de la Bruxelles.

Selecționata României, pregătită de Ion Marin, avea nevoie de un rezultat de egalitate pentru a-și asigura primul loc în grupă, după victoriile clare din precedentele partide, 3-1 cu Andorra și 11-0 cu Liechtenstein.

Partida a început echilibrat, însă Danemarca a fost mai periculoasă în prima parte a jocului, având două bare.

România a deschis scorul în minutul 40 prin Fernando Pellegrini, care a reluat în plasă după o fază în care a mai ratat inițial.

Oaspeții au întors rapid rezultatul, marcând prin Pimpong (44) și Rutkjaer (45+2), însă finalul a aparținut tricolorilor.

În minutul 90, Andrei Roateș a înscris golul egalizator, stabilind scorul final și rezultatul care a adus calificarea României.

După acest rezultat, România își asigură promovarea în Liga A, urmând să evolueze în faza a doua a calificărilor pentru turneul final din 2027, unde vor fi repartizate în grupe mai puternice, alături de selecționate de top ale Europei.

Noua formulă de calificare la turneul final presupune trei runde preliminare pentru a accede la competiția finală, organizată în Republica Cehă.

Potrivit Ministerului Justiției, în cadrul discuțiilor au fost abordate prioritățile privind consolidarea cooperării dintre România și Statele Unite ale Americii în domeniul justiției.

Au fost analizate aspecte care vizează combaterea criminalității informatice și a traficului de persoane, precum și recuperarea prejudiciilor și identificarea activelor provenite din infracțiuni.

În ceea ce privește reformele din sistemul judiciar, au fost prezentate direcții precum „asigurarea unei justiții eficiente, accesibile și independente”, „reducerea duratei de soluționare a cauzelor”, „modernizarea infrastructurii instanțelor și accelerarea digitalizării sistemului judiciar” și „consolidarea cadrului legislativ și a capacității instituționale”.

Un alt punct al discuțiilor a fost cooperarea în combaterea corupției și a criminalității transfrontaliere. Ministerul precizează că „România continuă demersurile pentru aderarea la OCDE, înregistrând progrese importante în alinierea la standardele internaționale”.

Referitor la viitoarea Strategie Națională Anticorupție 2026–2030, „a fost demarat procesul de elaborare a documentului strategic pe baza unor analize aprofundate și a unei evaluări independente, similar exercițiilor strategice anterioare”, iar partea română și-a exprimat interesul pentru valorificarea expertizei americane, în special în mecanismele de coordonare interinstituțională.

Totodată, Ministerul Justiției a subliniat importanța colaborării cu Office of Overseas Prosecutorial Development, Assistance and Training în vederea consolidării cooperării pentru implementarea Convenției anti-mită a OCDE și pentru întărirea capacității instituționale de prevenire și combatere a corupției.

Potrivit Ministerului Justiției, întâlnirea „reconfirmă angajamentul comun al României și Statelor Unite ale Americii pentru consolidarea statului de drept, promovarea valorilor democratice și întărirea cooperării judiciare bilaterale”.

De Ziua Internațională a Apei, Philip Morris România aduce în primplan o temă esențială pentru industrie: transformarea modului în care resursele de apă sunt gestionate și valorificate sustenabil. În cadrul Philip Morris International (PMI), atingerea a 100% circularitate a apei până în 2033 reprezintă un angajament strategic de trecere de la un model liniar de consum la un sistem circular, în care apa este utilizată responsabil, pierderile sunt reduse la minimum, iar apele uzate sunt tratate, reutilizate și reintroduse în procesele interne sau în ecosisteme, generând beneficii măsurabile pentru comunități și mediu.

În România, compania transpune această viziune prin implementarea principiilor Alliance for Water Stewardship (AWS), un cadru internațional recunoscut care promovează utilizarea sustenabilă a apei, menținerea calității acesteia și colaborarea responsabilă cu actorii locali. Adoptarea politicii AWS nu este doar o formalitate, ci un element integrat în deciziile operaționale ale fabricii: optimizarea consumului, protejarea resurselor și dezvoltarea de proiecte comune în zonele unde gestionarea apei este critică.

Rolul Philip Morris România devine cu atât mai important în contextul pilotului internațional derulat de PMI în România, Italia, Grecia, Turcia și Indonezia, un program care testează soluții avansate, de la reutilizare tehnologică și recuperarea apelor tratate, până la restaurarea hidrologică și transferul beneficiilor către comunitățile locale (water restoration). Prin participarea sa, PMR furnizează date tehnice necesare pentru modelarea fluxurilor de apă, pentru evaluarea calității și pentru identificarea oportunităților concrete de reutilizare. Aceste contribuții stau la baza definirii cerințelor minime care vor fi aplicate tuturor fabricilor PMI, accelerând astfel tranziția întregului grup către un model industrial circular.

În operațiunile de zi cu zi, fabrica din România desfășoară deja acțiuni esențiale pentru a reduce presiunea asupra resurselor. Analize detaliate privind reutilizarea apelor uzate epurate, în deplină aliniere cu reglementările aplicabile, au fost integrate în procesele interne, demonstrând interesul pentru valorificarea apei la nivel de amplasament. În paralel, Philip Morris România evaluează continuu oportunitățile de eliminare a pierderilor și de optimizare a consumului, rezultatele fiind incluse în evaluările de risc și în planurile de management pentru apă și biodiversitate. Monitorizarea riguroasă a calității apelor uzate și conformarea strictă cu normele privind epurarea și evacuarea în sistemul public completează acest set de măsuri, confirmând o abordare responsabilă și predictibilă.

Un pas decisiv în această direcție a fost studiul de circularitate a apei, realizat, la finalul anului 2025, pentru Philip Morris România, de Universitatea Tehnică de Construcții București, Facultatea de Hidroinginerie și Managementul Resurselor de Apă, în colaborare cu Green Academy. Documentul oferă o radiografie completă a modului în care resursa este utilizată, tratată și reintrodusă în fluxurile operaționale și analizează simultan starea corpurilor de apă din bazinul hidrografic și riscurile asociate, precum poluarea, perioadele de secetă, episoadele de inundații sau limitările infrastructurii locale. Studiul identifică și potențialul real de reutilizare a apelor tratate, de la utilizări tehnologice la completarea unor necesități interne, și evaluează, în același timp, riscurile și măsurile tehnice necesare pentru o implementare în siguranță. Dimensiunea colaborativă nu este ignorată: gradul de implicare al factorilor interesați și potențialele proiecte comune sunt analizate ca elemente cheie pentru evoluția viitoare a fabricii și a ecosistemului local.

Concluziile studiului arată că Philip Morris România poate avea un impact semnificativ în zona de calitate a apei, reducerea consumului și stimularea parteneriatelor public–private. Reutilizarea apelor tratate devine un element central în demonstrarea conceptului de „beneficial wastewater”, criteriu esențial în arhitectura de circularitate a PMI și un pilon al tranziției către un model industrial care valorifică integral resursele disponibile. În esență, apa nu este doar un input de producție, ci un capital natural care trebuie returnat mediului într-o formă mai bună decât a fost preluat – una dintre ideile majore care guvernează proiectele aflate în curs și planificate pentru anii următori.

Prin direcțiile asumate, PMR își consolidează poziția ca actor industrial responsabil, contribuind la modelarea unui viitor în care eficiența proceselor va merge mână în mână cu protejarea resurselor de apă. Circularitatea nu este o opțiune, ci o necesitate, ar putea rezuma, în linii mari, filosofia companiei. Iar în contextul accelerării schimbărilor climatice și presiunii tot mai mari asupra resurselor naturale, astfel de inițiative nu doar că sunt binevenite, ci devin indispensabile pentru sustenabilitatea pe termen lung a comunităților și industriilor.

Înregistrările conversațiilor dintre Serghei Lavrov și Peter Szijjarto ar arăta că ministrul maghiar era pregătit să promoveze interesele Moscovei în cadrul UE, potrivit Nexta.

Într-una dintre discuții, Lavrov a solicitat ridicarea sancțiunilor împotriva unei rude a oligarhului Alisher Usmanov. Szijjarto a răspuns că Ungaria, împreună cu Slovacia, pregătește deja o propunere corespunzătoare. Ulterior, ruda a fost eliminată de pe lista sancțiunilor.

La sfârșitul uneia dintre conversațiile înregistrate și publicate, Peter Szijjarto a menționat o vizită la noul sediu al Gazprom adăugând că „Înregistrările conversațiilor dintre Serghei Lavrov și Peter Szijjarto”.

Conform unor oficiali europeni, stilul de comunicare al lui Szijjarto cu Lavrov amintește mai mult de un contact între o „sursă și un intermediar” decât de o conversație între politicieni egali.

Anterior, s-a mai relatat că Ungaria ar fi putut transmite Moscovei detalii despre discuții închise în UE.

Inițiativa vine la două luni după ce compania anunțase intenția de a experimenta noi modele de abonamente pe Instagram, Facebook și WhatsApp, într-un context de diversificare a surselor de venit.

Noul abonament Instagram Plus le oferă utilizatorilor acces la o serie de funcții premium concentrate în special pe Stories. Printre cele mai discutate opțiuni se numără posibilitatea de a vizualiza un Story fără ca autorul să fie notificat. De asemenea, abonații pot vedea câte persoane le-au revăzut propriile Stories, o funcție indisponibilă până acum utilizatorilor standard.

Tot în cadrul Instagram Plus, utilizatorii pot crea un număr nelimitat de liste de audiență pentru Stories, extinzând conceptul de „Close Friends”. Astfel, distribuirea conținutului devine mai personalizată, permițând selectarea mai multor grupuri distincte de urmăritori.

Abonamentul Instagram Plus permite și extinderea duratei unui Story cu încă 24 de ore, precum și evidențierea acestuia o dată pe săptămână, prin aducerea lui în fața listei de Stories a urmăritorilor. În plus, utilizatorii pot trimite „Superlike-uri” animate și pot căuta rapid în lista celor care le-au vizualizat Story-ul.

Deși Meta nu a comunicat oficial lista completă a țărilor, informații apărute pe rețelele sociale indică faptul că Instagram Plus este testat în Mexic, Japonia și Filipine. Prețurile diferă în funcție de piață, pornind de la aproximativ 1 dolar pe lună în Filipine și ajungând la puțin peste 2 dolari în Mexic și Japonia.

Meta subliniază că Instagram Plus este diferit de Meta Verified, abonamentul destinat creatorilor de conținut și companiilor. Noul serviciu este orientat către utilizatorii obișnuiți, însă reacțiile inițiale sunt mixte, mulți invocând oboseala față de numărul tot mai mare de abonamente digitale.

Cu toate acestea, exemple precum Snapchat și X arată că există o piață pentru astfel de servicii, Snapchat+ depășind recent 25 de milioane de abonați. Meta a anunțat că va continua testele înainte de o eventuală lansare globală.

Filmul „Dinți de lapte” este urmat, pe lista nominalizărilor anunțate marți de organizatori, de producțiile „Nu mă lăsa să mor” (9 nominalizări) și „Cravata Galbenă” (8 nominalizări).

Câștigătorii la Premiile Gopo 2026 vor fi anunțați pe 4 mai, în cadrul Galei Aniversare dedicate celei de-a 20-a ediții.

Evenimentul este organizat de Asociația pentru Promovarea Filmului Românesc. Nominalizările au fost stabilite după ce două jurii au analizat 124 de producții românești lansate în 2025, în cinematografe, la festivaluri sau pe platforme de streaming.

Peste 700 de profesioniști din industria cinematografică vor vota în continuare pentru stabilirea câștigătorilor.

Cel mai bun film de lungmetraj

Comatogen – producător: Cristian Gugu | Quantum Media Creative
Dinți de lapte – producători: Radu Stancu, Ioana Lascăr | deFilm
Kontinental ’25 – producător: Alex Teodorescu | Saga Film
Nu mă lăsa să mor – producători: Ana Gheorghe, Alex Teodorescu | Saga Film
Tata – producător: Monica Lăzurean-Gorgan | Manifest Film

Cea mai bună regie

Igor Cobileanski (Comatogen)
Mihai Mincan (Dinți de lapte)
Radu Jude (Kontinental ’25)
Andrei Epure (Nu mă lăsa să mor)
Tudor Giurgiu (Pădurea de molizi)

Cel mai bun actor în rol principal

Daniel Popa – Clasat (rolul Gabriel Vânătoru)
Andrei Aradits – Comatogen (rolul Pavel)
Ben Schnetzer – Cravata Galbenă (rolul Sergiu Celibidache)
Mircea Andreescu – Pădurea de molizi (rolul Gheorghe Holovati)

Cea mai bună actriță în rol principal

Daniela Nane – Comatogen (rolul Alina Zlot)
Ilinca Hărnuț – Ink Wash (rolul Lena)
Eszter Tompa – Kontinental ’25 (rolul Orsolya)
Cosmina Stratan – Nu mă lăsa să mor (rolul Maria Laurint)
Coca Bloos – Pădurea de molizi (rolul Minodora)

Cel mai bun actor în rol secundar

Theodor Șoptelea – Comatogen (rolul Radu Zlot)
István Téglás – Dinți de lapte (rolul Valentin Prisecaru)
Andrei Mateiu – Duel în trei (rolul Mândru)
Adonis Tanța – Kontinental ’25 (rolul Fred)
Gabriel Spahiu – Kontinental ’25 (rolul Sandu)

Cea mai bună actriță în rol secundar

Dana Marineci – Clasat (rolul Andreea Mitu)
Alexandra Lupu – Comatogen (rolul Mihaela)
Marina Palii – Dinți de lapte (rolul Cezaria Lucaciu)
Ana Radu – Duel în trei (rolul Safta)
Katia Pascariu – Interior zero (rolul Liliana)
Ozana Oancea – Nu mă lăsa să mor (rolul Nadia Gămăneci)

Cel mai bun scenariu

Horia Cucută, George ve Gänæaard – Clasat
Igor Cobileanski, Alin Boeru – Comatogen
Mihai Mincan – Dinți de lapte
Radu Jude – Kontinental ’25
Andrei Epure, Ana Gheorghe – Nu mă lăsa să mor

Cea mai bună imagine

George Dăscălescu – Catane
Peter Menzies Jr. ACS – Cravata Galbenă
George Chiper-Lillemark RSC – Dinți de lapte

Potrivit declarațiilor făcute de Florin Ciuleanu, inspector principal de poliție în cadrul IGPR, Direcția Rutieră, în cadrul podcastului „Podcast cu Prioritate” realizat de ProMotor, sesizările pot fi analizate și transformate în sancțiuni doar dacă sunt complete și conforme cu cerințele legale.

Concret, autoritățile cer ca sesizarea să fie adresată Poliției Rutiere competente, adică unității pe raza căreia a avut loc incidentul. În plus, persoana care face reclamația trebuie să furnizeze datele de identificare și de contact și să completeze o declarație pe propria răspundere.

Această declarație confirmă faptul că imaginile transmise reflectă realitatea și nu au fost modificate. Fără acest document, sesizarea nu poate fi procesată. Practic, responsabilitatea pentru autenticitatea materialului revine celui care îl transmite.

În plus, filmarea trebuie să surprindă clar momentul în care este comisă fapta și să permită identificarea vehiculului implicat. Numărul de înmatriculare trebuie să fie vizibil, iar imaginile trebuie să includă și elemente care ajută la stabilirea locului unde s-a produs incidentul.

Citește articolul integral pe ProMotor. 

Forța interimară a ONU în Liban (UNIFIL) a anunțat că doi militari au murit luni într-o explozie care a distrus un vehicul în apropierea satului Bani Hayyan. Alte două persoane au fost rănite în același incident. Un al treilea soldat a murit cu o zi înainte, după ce un proiectil a lovit poziția unității sale. Autoritățile ONU au precizat că originea exploziei și a proiectilului nu este deocamdată stabilită. Incidentele sunt în curs de investigare, mai arată Euronews.

Potrivit responsabilului ONU pentru operațiuni de menținere a păcii, Jean-Pierre Lacroix, cei trei militari uciși făceau parte din armata Indoneziei. Moartea lor ridică la 97 numărul membrilor UNIFIL uciși în urma unor acte violente de la înființarea misiunii în 1978. În total, peste 330 de membri ai misiunii au murit în timpul serviciului. Este cel mai mare bilanț dintre toate operațiunile de menținere a păcii ale ONU. Ministrul de externe al Indoneziei a condamnat atacurile, pe care le-a descris drept „odioase”, și a cerut o anchetă rapidă și transparentă.

Incidentul are loc pe fondul intensificării confruntărilor dintre Israel și gruparea Hezbollah în sudul Libanului. Conflictul s-a extins după ce Hezbollah a lansat rachete asupra Israelului la începutul lunii martie, în contextul tensiunilor regionale generate de războiul dintre Israel, Statele Unite și Iran. Armata israeliană a lansat numeroase atacuri aeriene asupra sudului Libanului și asupra suburbiilor Beirutului. În același timp, mii de soldați israelieni au fost trimiși peste frontieră pentru operațiuni terestre.

Potrivit coordonatorului special al ONU pentru Liban, impactul umanitar al conflictului a devenit devastator. În ultimele zile, trei militari ONU și nouă paramedici libanezi au fost uciși, iar bilanțul total al victimelor a depășit 1.240 de morți. În același timp, peste un milion de persoane au fost nevoite să își părăsească locuințele din cauza luptelor. Oficialii ONU avertizează că, pe măsură ce conflictul se prelungește, șansele unei soluții negociate devin tot mai reduse, iar stabilitatea regiunii este pusă în pericol.

În ultimii ani, articolele publicate de proiectul Vanishing & Appearing Sources during a Century of Observations (VASCO) au stârnit curiozitatea unor entuziaști ai OZN-urilor, iar pe cea a oamenilor de știință, într-o măsură mai mică, dar însoțită de mult scepticism, potrivit IFL Science.

Un nou articol, care analizează plăcile astronomice arhivate de la un alt observator, pare să susțină ideea că evenimentele tranzitorii observate sunt fenomene reale sau, cel puțin, o eroare care a fost constantă în toate observatoarele înainte de 1957.

Echipa a fost interesată de identificarea surselor de lumină care au apărut sau au dispărut de-a lungul secolului trecut. Aceasta este o sarcină destul de utilă pentru astronomi. Pe scurt, dacă o stea apare sau dispare brusc, putem studia orice proces este implicat.

Studiul care a stârnit curiozitatea oamenilor a analizat observațiile vechi de la Palomar Observatory Sky Survey (POSS-I), care a scanat cerul între 19 noiembrie 1949 și 28 aprilie 1957.

„Aceste fenomene tranzitorii de scurtă durată (care durează mai puțin de o expunere de 50 de minute) […] sunt absente din imaginile realizate cu puțin timp înainte de apariția lor și din toate imaginile din studiile ulterioare”, a scris echipa într-un studiu din 2025.

„[În] unele cazuri, mai multe fenomene tranzitorii apar într-o singură imagine, prezentând caracteristici care nu pot fi ușor explicate prin explicații prozaice (de exemplu, lentile gravitaționale, explozii de raze gamma, asteroizi care se fragmentează, defecte ale plăcilor)”.

Echipa a prezentat și alte rezultate enigmatice: o mică corelație între fenomene tranzitorii și teste nucleare, fenomenele tranzitorii fiind cu 45% mai susceptibile de a fi observate în perioadele în care aveau loc teste nucleare.

În plus, echipa a descoperit o asociere mai slabă între observarea fenomenelor aeriene neidentificate (UAP) și observarea fenomenelor tranzitorii, asocierea fiind mai puternică atunci când erau capturate mai multe fenomene tranzitorii.

Deși au fost sugerate câteva ipoteze, una dintre ele a trezit interesul entuziaștilor de obiecte zburătoare neidentificate (OZN) și UAP.

Prima, inspirată în mare parte din tradiția OZN, este ipoteza extrem de improbabilă (având în vedere că nu avem dovezi ale existenței vieții extraterestre, cu atât mai puțin a unei vieți extraterestre care ne-ar putea vizita) că acestea sunt obiecte reale surprinse pe plăci fotografice și că ar putea fi UAP-uri atrase pe Pământ de testele cu arme nucleare.

O a doua ipoteză, mai plauzibilă, este că au surprins un fenomen atmosferic neobișnuit și necunoscut asociat cu testele cu arme nucleare.

Sclipirile de pe o placă nu înseamnă că extratereștrii ne-au vizitat în timpul testelor nucleare, explicații precum baloanele de mare altitudine și erorile de placă fiind încă mai probabile, iar fenomenele atmosferice rezultate din testele nucleare fiind, de asemenea, posibile.

Compania Nebius a anunțat planurile de construire a uneia dintre cele mai mari unități de inteligență artificială din Europa, potrivit CNBC. Centrul de date va fi amplasat în Finlanda, a transmis compania olandeză.

Noua unitate va avea sediul în orașul finlandez Lappeenranta. Acesta va avea o capacitate de până la 310 MW. Nebius a declarat că se așteaptă ca centrul de date să funcționeze în 2027.

Anunțul apare pe fondul unei accelerări a investițiilor în infrastructura IA din Europa. Europenii încearcă să reducă decalajul în domeniu față de alte zone ale lumii.

Startup-ul francez Mistral a anunțat luni că a obținut o finanțare de 830 de milioane de dolari pentru a opera un centru de date lângă Paris. Aceeași companie a dezvăluit în februarie un plan de 1,2 miliarde de euro pentru construirea de centre de date în Suedia.

Startup-ul britanic Nscale a anunțat că a strâns 2 miliarde de dolari la începutul acestei luni, având intenția de a dezvolta centre de date IA în Europa și SUA.

În 2025, MGX, Bpifrance, Mistral și Nvidia au anunțat că vor construi un centru IA în Franța, iar Brookfield a transmis că va investi până la 9,9 miliarde de dolari într-un centru de date în Suedia. OpenAI a anunțat anul trecut că va lansa un centru de date în Norvegia, în parteneriat cu Nscale.

În luna februarie 2026 s-au eliberat 2386 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale,
în creştere cu 35,0% faţă de luna ianuarie 2026. De asemenea, s-au eliberat 488 autorizaţii de construire pentru clădiri nerezidențiale, în creștere cu 29,4% faţă de luna ianuarie 2026.

Se înregistrează o scădere a numărului de autorizații de construire eliberate pentru clădiri rezidențiale (-8,8%) şi o creștere a suprafeței utile totale (+8,7%) comparativ cu luna
februarie 2025.

În ceea ce privește numărul de autorizaţii de construire eliberate pentru clădiri nerezidenţiale s-a înregistrat, de asemenea, o scădere de 3,9%.

În primele două luni din 2026 s-au eliberat 4154 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidenţiale, în scădere cu 8,4% faţă de perioada similară din 2025. Scăderi s-au înregistrat în următoarele regiuni de dezvoltare: Vest (-130 autorizaţii), Sud-Est (-120), Nord-Vest (-63), Centru şi Bucureşti-Ilfov (-43 fiecare) şi Nord-Est (-32). Creşteri s-au înregistrat în regiunile de dezvoltare Sud-Vest Oltenia (+29 autorizaţii) şi Sud-Muntenia (+21).

Un atac atribuit Statelor Unite a lovit marți dimineață orașul iranian Isfahan, provocând o explozie masivă și o minge de foc vizibilă pe cer. Zona vizată găzduiește una dintre instalațiile nucleare importante ale Iranului, unde ar putea fi depozitate cantități de uraniu îmbogățit. Președintele american Donald Trump a distribuit imagini video cu atacul, în care se văd explozii puternice în apropierea unor poziții militare din zona muntelui Soffeh. Iranul nu a confirmat oficial lovitura până în acest moment, mai scrie AP.

This is NOT what people think it is.

The U.S. just dropped 2,000-lb bunker busters on Iran…

But it wasn’t a “missile city.”

• Donald Trump shared footage of massive explosions
• Strike hit a large ammunition depot in Isfahan
• Secondary explosions = stored weapons… pic.twitter.com/4XR8jbwot9

— welomoney (@finscann) March 31, 2026

Imagini satelitare realizate înainte de izbucnirea conflictului sugerau că Iranul ar fi mutat o parte din stocul său de uraniu îmbogățit într-un tunel al centrului nuclear din Isfahan.

La scurt timp după atacul asupra Isfahanului, un petrolier kuweitian complet încărcat a fost lovit de o dronă iraniană în apele din apropierea Dubaiului. Nava a luat foc, însă incendiul a fost stins ulterior, potrivit autorităților din Emiratele Arabe Unite. Resturi provenite de la o dronă interceptată au căzut într-o zonă rezidențială din Dubai, rănind patru persoane. În paralel, Bahrainul a activat sirenele de raid aerian, iar Arabia Saudită a anunțat că a interceptat trei rachete balistice lansate spre capitala Riad.

În paralel cu escaladarea conflictului, situația de securitate din regiune rămâne extrem de tensionată. Israelul a anunțat moartea a patru soldați în luptele din Liban, unde armata israeliană se confruntă cu gruparea Hezbollah. În mai puțin de 24 de ore au fost uciși și trei membri ai forțelor de menținere a păcii ale ONU, determinând convocarea unei reuniuni de urgență a Consiliului de Securitate.

Potrivit datelor oficiale, peste 1.900 de persoane au murit în Iran de la începutul conflictului. În Israel au fost raportate 19 victime, iar în Liban peste 1.200 de oameni au fost uciși, în timp ce peste un milion au fost nevoiți să își părăsească locuințele.

Decizia a fost luată luni, iar măsurile includ interdicții de călătorie și înghețarea activelor pentru persoanele și entitățile vizate, precum și interzicerea exportului către Iran de echipamente care ar putea fi utilizate pentru represiune internă sau pentru monitorizarea comunicațiilor.

În plus, cetățenilor și companiilor din UE le este interzis să pună la dispoziție fonduri celor incluși pe listă. În urma ultimei revizuiri, lista cuprinde 262 de persoane și 53 de entități.

Regimul de sancțiuni al UE, introdus în 2011 și prelungit anual, vizează persoane și instituții considerate responsabile pentru încălcări grave ale drepturilor omului, inclusiv detenții arbitrare, tortură, violențe și restrângerea libertății de exprimare.

Pe listă se regăsesc în special membri ai aparatului de securitate și ai sistemului judiciar din Iran, precum structuri ale Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC), poliția moralității, oficiali ai forțelor de ordine și judecători implicați în condamnări controversate.

De-a lungul timpului, UE a inclus pe listă și oficiali de rang înalt, precum Ebrahim Raisi, dar și foști miniștri, șefi ai poliției și comandanți ai IRGC, structura-cheie de securitate a regimului, implicați în represiune și încălcări ale drepturilor omului.

Din 2022, Uniunea Europeană a extins semnificativ aceste măsuri, prin mai multe pachete succesive de sancțiuni, pe măsură ce au crescut îngrijorările legate de acțiunile autorităților iraniene.

„Condamnăm utilizarea violenței, detențiile arbitrare și tacticile de intimidare folosite de forțele de securitate împotriva demonstranților”, se arată în declarația transmisă în numele Uniunii Europene de înaltul reprezentant al UE pentru afaceri externe, Kaja Kallas, în ianuarie 2026.

Oficialii europeni au cerut eliberarea imediată a tuturor persoanelor reținute pentru exercitarea drepturilor fundamentale. De asemenea, au insistat asupra obligației autorităților iraniene de a respecta libertatea de exprimare, de asociere și dreptul la protest pașnic, precum și accesul la informații, inclusiv prin restabilirea internetului.

Uniunea Europeană leagă sancțiunile nu doar de situația drepturilor omului, ci și de riscurile de securitate generate de Iran în regiune.

„UE a adoptat sancțiuni ample ca răspuns la reprimarea brutală și încălcările drepturilor omului, dar și la amenințările la adresa securității regionale”, se arată într-o altă declarație a Consiliului UE din luna martie, care face referire inclusiv la programele nuclear și balistic ale Iranului.

Oficialii europeni avertizau încă de atunci asupra consecințelor majore economice în cazul escaladării tensiunilor și subliniau importanța evitării perturbării rutelor strategice, precum Strâmtoarea Hormuz.

„UE își exprimă solidaritatea cu poporul iranian, care își exprimă aspirațiile legitime pentru o viață mai bună, libertate și demnitate”, se arată în declarațiile oficiale.

Mai multe state europene din afara UE, inclusiv Albania, Bosnia și Herțegovina, Islanda, Liechtenstein, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Norvegia, Serbia și Ucraina, s-au aliniat acestei poziții.

Procurorii DNA fac percheziții în această dimineață la Autoritatea Rutieră Română, suspectând săvărșirea mai multor fapte de corupție.

Faptele suspectate a fi săvârșite sunt trafic de influență, cumpărare de influență, dare de mită și grup infracțional organizat.

În atenția procurorilor se află chiar directorul ARR, Cristian Anton.

Anchetatorii suspectează că examenele în cadrul ARR, din mai multe județe, se dădeau fie de alte persoane, fie cu răspunsurile oferite în timpul examenului, contra unor sume de bani. Sumele ar fi variat între 600 și 1500 de euro pentru un examen.

DNA lucrează de mai mult timp în acest dosar, așa că procurorii cred că situația a ajuns la nivel de fenomen, fiind regăsită nu numai în București ci și în județe ca Mehedinți și Arad.

Perchezițiile DNA se desfășoară la instituții și la domiciliul unor persoane fizice, suspecții urmând să fie aduși la București.

La domiciliile unor persoane, procurorii DNA au găsit deja sume de bani.

Știre în curs de actualizare

În Europa, patru selecționate își vor asigura calificarea la Cupa Mondială de fotbal în urma unor dueluri decisive.

Kosovo primește vizita Turciei, gazdele sperând să obțină prima calificare din istorie la un turneu final mondial. Turcia, care a trecut în semifinala play-off-ului de România, nu s-a mai calificat de la ediția din 2002.

Într-un alt meci cu miză uriașă, Italia este obligată să învingă, în deplasare, Bosnia și Herțegovina pentru a evita ratarea prezenței la cel de-al treilea Campionat Mondial consecutiv.

Alte confruntări din barajele europene programează duelurile Suedia – Polonia și Cehia – Danemarca.

Toate partidele sunt programate de la ora 21:45.

În paralel, ultimele două locuri la Cupa Mondială de fotbal vor fi decise în barajele intercontinentale.

Congo primește replica formației din Jamaica, de la ora 0:00. Iar Irak se va duela cu Bolivia, miercuri dimineață, de la ora 6:00, pe teren neutru, în Mexic.

Irak nu a mai participat la Campionatul Mondial din 1986, Congo (fostul Zair) din 1974, iar Bolivia din 1994.

Schimbarea necesită semnătura Administrației Federale a Aviației (FAA), iar procedurile administrative sunt încă în curs, potrivit Le Figaro.

„Schimbarea numelui unui aeroport ține de competența locală, iar FAA nu aprobă schimbările de nume ale aeroporturilor”, a indicat agenția într-un comunicat, confirmând totuși că trebuie să îndeplinească o serie de formalități pentru a valida această schimbare.

De la revenirea sa la putere în 2025, Donald Trump și-a pus amprenta asupra unor locuri emblematice din Statele Unite.

Astfel, el și-a adăugat numele la prestigiosul centru de spectacole Kennedy Center, a cărui program cultural l-a modificat, anulând în special evenimentele LGBT+.

Semnătura sa va apărea pe viitoarele bancnote ale țării, o premieră pentru un președinte în exercițiu, iar lucrările sale pentru o sală de bal la Casa Albă au fost larg criticate.

Declarația premierului a fost făcută la evenimentul „Masa rotundă a Guvernului României – Următorul salt al Europei de Sud-Est”.

„Nicio zonă care nu are o anumită siguranță nu va beneficia de investiții masive care să genereze siguranță și prosperitate pentru locuitorii ei. Nici o zonă care nu are o infrastructură corespunzătoare, o combinație de infrastructură civilă și militară, care nu are o industrie minimal dezvoltată care să asigure o portanță pentru apărare, nu poate fi apărată în mod sigur. Din punctul acesta de vedere, combinația de dezvoltare economică și de întărire a apărării este cea mai sigură cale pentru ca frontiera de est să fie una mai puternică”, a spus Ilie Bolojan.

El a vorbit și despre extinderea Uniunii Europene, care, susține el, a contribuit și va contribui la creșterea competitivității. Șeful Guvernului a amintit în acest context piețele extinse, consumatorii, forța de muncă, extinderea lanțurilor valorice ale industriei europene.

„Extinderea Uniunii a fost pentru țările în care Uniunea s-a extins, și cred că ar fi și pentru țările în care noi susținem să ne extindem, un factor stimulativ pentru buna guvernare a acestor țări.
Rămânerea în urmă a țărilor din Europa de Est, în afară de contextul istoric și geografic, este și o cauză a unui deficit de bună guvernare. Și toate țările care au intrat în Uniunea Europeană, doar prin practicile de bună guvernare, doar prin regulile Uniunii Europene, au cunoscut, indiferent de coloraturi politice sau de cicluri de guvernare, o îmbunătățire a calității guvernării, care a stimulat dezvoltarea economică, care a îmbunătățit calitatea vieții și care a crescut standardele oamenilor”, a mai spus premierul.

El a spus că România este un astfel de exemplu și că țara noastră „și-a îmbunătățit mult calitatea vieții, indicatorii, produsul intern brut, zona de convergență, de la aderarea la Uniune din 2007 și până astăzi”.

Șeful Guvernului crede că „extinderea Uniunii nu este doar un act de generozitate, așa cum s-ar putea interpreta dintr-o anumită perspectivă, ci este o decizie strategică, importantă, pe care noi o susținem. Cred că nu este doar o cheltuială, așa cum s-ar putea registra într-o formulă contabilă simplistă, ci este o investiție în dezvoltarea Uniunii Europene în anii următori și un pas important pentru competitivitate, pentru o zonă sigură în această parte de lume, pentru piețe mai mari și pentru o Uniune Europeană mai puternică”.

Președintele american Donald Trump le-ar fi spus consilierilor săi că este dispus să pună capăt campaniei militare împotriva Iranului chiar dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne în mare parte închisă, relatează The Wall Street Journal.

Administrația SUA a ajuns la concluzia că o misiune de redeschidere a căii navigabile ar prelungi durata misiunii dincolo de termenul stabilit de acesta, de patru până la șase săptămâni, relatează Wall Street Journal , citând oficiali ai administrației.

Sursele au adăugat că totul se va concentra pe dezarmarea Iranului, distrugerea rachetelor și a marinei iraniene, înainte de a încerca să facă presiuni diplomatice asupra Iranului pentru a redeschide Strâmtoarea.

Teheranul a blocat în mare parte ruta vitală a strâmtorii Ormuz, ca represalii pentru atacurile americano-israeliene, ceea ce a dus la creșterea prețurilor globale la energie.

Prețul mediu național de vânzare cu amănuntul al benzinei din SUA a depășit luni 4 dolari pe galon pentru prima dată în mai bine de trei ani, arată datele serviciului de urmărire a prețurilor GasBuddy, în contextul în care războiul americano-israelian cu Iranul continuă.

Luni, Trump a vorbit despre „progrese mari” în negocierile pentru un acord care să pună capăt războiului, dar a avertizat că, dacă nu se ajunge la un acord și Strâmtoarea Ormuz nu este „imediat «deschisă pentru afaceri»”, atunci SUA vor continua „să arunce în aer și să distrugă complet toate centralele lor electrice, sondele de petrol și insula Kharg (și, eventual, toate instalațiile de desalinizare!), pe care, în mod intenționat, nu le-am «atins» încă”.

În ciuda insistențelor lui Trump că este probabil să se ajungă la un acord, SUA au desfășurat mii de soldați în regiune în ultima săptămână, în pregătirea unei potențiale operațiuni terestre.

Rapoartele au sugerat că pregătirile pentru o operațiune terestră ar putea fi o încercare de a presa Teheranul să accepte termenii americani de a pune capăt războiului.

Complicând și mai mult eforturile de a pune capăt războiului, New York Times a relatat că decapitarea conducerii Iranului de către americani și israelieni de la izbucnirea războiului a împiedicat capacitatea Teheranului de a lua decizii.

Uciderea a zeci de lideri iranieni complică, de asemenea, eforturile Washingtonului de a negocia cu oficialii de la Teheran care rămân, a relatat The Times, adăugând că negociatorii iranieni ar putea avea puține cunoștințe despre ceea ce guvernul lor este dispus să cedeze.

Cu toate acestea, vizarea conducerii a împiedicat, de asemenea, capacitatea acestora de a coordona atacuri majore de represalii, se arată în raport, citând oficiali anonimi familiarizați cu evaluările serviciilor secrete americane și occidentale.

Oficialii americani au declarat pentru The Times că asasinatele au generat o mai mare putere pentru cei din linia dură a Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice.

Raportul a venit după ce Trump a confirmat că persoana cu care SUA interacționau era, de fapt, președintele parlamentului iranian de linie dură, Mohammad Bagher Ghalibaf. Anterior, el a declarat că SUA negociază cu o conducere „nouă și mai rezonabilă” în Iran.

Ghalibaf și-a menținut o personalitate combativă prin intermediul contului său X în timpul războiului, batjocorindu-i pe americani și lansând amenințări. Fostul comandant al Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice și-a văzut profilul crescând pe măsură ce membri superiori ai teocrației au fost uciși.

PM: Nu există un calendar cu privire la momentul în care se va încheia războiul din Iran, dar peste jumătate din misiunile noastre au fost îndeplinite. Între timp, prim-ministrul Benjamin Netanyahu a declarat luni că războiul împotriva Iranului și-a atins mai mult de jumătate din obiective, fără a stabili un calendar cu privire la momentul în care acesta se va încheia.

„Cu siguranță a trecut de jumătatea drumului. Dar nu vreau să pun un program fix”, a declarat Netanyahu pentru postul de radio conservator american Newsmax.

El a adăugat că se referă la faptul că războiul este mai mult de jumătatea drumului „în ceea ce privește misiunile, nu neapărat în ceea ce privește timpul”.

Netanyahu a spus că războiul a atins obiective, inclusiv uciderea a „mii” de membri ai Gărzilor Revoluționare iraniene.

Israelul și Statele Unite sunt, de asemenea, „aproape de a distruge industria de armament [a Iranului]”, a adăugat el.

„Doar întreaga bază industrială – distrugerea… uzinelor întregi și a programului nuclear în sine”, a spus el.

Netanyahu și-a exprimat, de asemenea, încrederea că Republica Islamică va cădea.

„Cred că acest regim se va prăbuși intern. Dar, în acest moment, ceea ce facem este doar să le degradăm capacitatea militară, să le degradăm capacitatea de rachete, să le degradăm capacitatea nucleară și, de asemenea, să îi slăbim din interior”, a spus Netanyahu.