MediaFax.ro

San Antonio Spurs s-a impus cu scorul de 115-111, după ce pierduse primele două partide pe teren propriu.

Într-o atmosferă electrizantă la Madison Square Garden, Spurs au început excelent și au condus cu 33-21 încă din primul sfert. Deși Knicks au revenit în joc printr-un sfert secund excelent, în care au înscris 42 de puncte, formația din Texas a răspuns după pauză și a controlat momentele decisive ale confruntării.

Marele protagonist al serii a fost Victor Wembanyama, care a obținut prima victorie din carieră într-o finală NBA. Starul francez a încheiat partida cu 32 de puncte, 8 recuperări, 6 pase decisive și 3 capace, oferind una dintre cele mai complete prestații ale sale din acest sezon.

În ultimele minute, coșurile importante reușite de Stephon Castle și De’Aaron Fox au securizat victoria oaspeților. Castle a încheiat meciul cu 23 de puncte și a avut o contribuție esențială în momentele-cheie.

De partea cealaltă, Jalen Brunson a marcat 32 de puncte pentru Knicks, în timp ce OG Anunoby a adăugat 28.

Eșecul a pus capăt unei serii impresionante de 13 victorii consecutive în play-off pentru New York, a doua cea mai lungă din istoria NBA în play-off. De asemenea, Knicks au suferit prima înfrângere după 46 de zile, ultimul lor eșec datând din 23 aprilie, în meciul 3 al seriei din primul tur împotriva Atlanta Hawks.

Victoria este extrem de importantă pentru Spurs, care au evitat să ajungă la 0-3 în serie, un deficit din care nicio echipă nu a revenit vreodată pentru a câștiga titlul NBA. Formația din San Antonio va avea acum șansa de a egala scorul finalei în meciul 4, programat miercuri seară la New York, înainte ca seria să revină în Texas pentru meciul 5 de sâmbătă.

Potrivit Il Post, aproximativ 20.000 de muncitori sezonieri lucrează în fermele din Basilicata, în sudul Italiei, la recoltarea fructelor și legumelor. Potrivit estimărilor sindicatului Flai-CGIL, aproape jumătate dintre aceștia riscă să fie victime ale exploatării prin intermediul rețelelor de „caporali”, persoane care recrutează muncitori și controlează accesul acestora la locurile de muncă.

Munci agricole, Italia. Sursa foto: X

Fenomenul a revenit în centrul atenției după anchetele legate de moartea a patru muncitori agricoli care și-au pierdut viața într-un incendiu izbucnit într-un microbuz din Calabria. Procurorii susțin că victimele ar fi încercat să se opună condițiilor de exploatare și să obțină contracte legale de muncă.

Mai multe mărturii prezentate de presa italiană descriu situații în care muncitori veniți din India au plătit sume de până la 13.000 de euro pentru a ajunge la lucru în Italia. Odată ajunși, aceștia ar fi rămas fără documente și au fost obligați să muncească în condiții dificile pentru salarii foarte mici.

Potrivit declarațiilor făcute în cadrul anchetelor, unii lucrători au muncit aproximativ 12 ore pe zi și au locuit în clădiri degradate, fără condiții adecvate. O mare parte din veniturile lor era reținută pentru chirie, transport sau pentru recuperarea datoriilor acumulate înainte de plecare. Procurorii din Potenza susțin că unele victime au fost supuse unei forme de constrângere economică și psihologică. Teama de a pierde locul de muncă sau dreptul de ședere în Italia le-ar fi împiedicat să denunțe situația.

Investigațiile au fost accelerate după accidentul produs în octombrie 2025, când un microbuz care transporta muncitori migranți s-a ciocnit cu un camion. Patru persoane au murit, iar alte șase au fost rănite grav. Ancheta a dus la arestarea unor presupuși intermediari și la verificarea mai multor exploatații agricole. Potrivit autorităților, muncitorii erau plătiți cu aproximativ 40-45 de euro pentru zile de lucru care depășeau frecvent 12 ore.

Organizațiile care monitorizează fenomenul spun că lipsa controalelor și folosirea abuzivă a sistemului de recrutare pentru muncitori străini permit menținerea unor practici ilegale. În multe cazuri, lucrătorii rămân dependenți de intermediari pentru locuință, transport și acces la muncă. Cazurile investigate în Basilicata evidențiază una dintre cele mai sensibile probleme ale agriculturii europene: dependența de forța de muncă migrată și riscul ca lipsa protecției efective a lucrătorilor să favorizeze forme moderne de exploatare.

Beneficiare ale unui wildcard, Williams și Mboko vor înfrunta în primul tur cuplul format din Erin Routliffe și Nicole Melichar-Martinez, cap de serie numărul trei al competiției. Turneul de la Queen’s reprezintă unul dintre cele mai importante teste înaintea startului turneului de Grand Slam de la Wimbledon.

Partida este programată după ora 19:30.

Deținătoare a 23 de titluri de Grand Slam la simplu, Serena Williams, în vârstă de 44 de ani, nu a mai jucat într-un meci oficial din 2022, când și-a anunțat retragerea progresivă din tenis după participarea la US Open.

Sportiva a explicat că principalul motiv al revenirii este dorința ca fiicele sale, Olympia și Adira, să o vadă concurând la cel mai înalt nivel înainte de a pune definitiv punct carierei.

„Este vorba în mare parte despre copii și despre faptul că vreau să mă vadă jucând. Olympia este deja mai mare, iar Adira este încă foarte mică”, a declarat Williams luni, într-o conferință de presă.

După competiția de la Londra, americanca este programată să participe și la turneul de la Berlin, tot în proba de dublu.

La Queen’s Club va evolua și Sorana Cîrstea, locul 18 mondial, care va încerca să profite de sezonul pe iarbă pentru a acumula puncte importante în clasamentul WTA.

Românca își începe aventura londoneză în primul tur al competiției, într-un turneu care marchează revenirea tenisului feminin la Queen’s după mai bine de jumătate de secol.

Cîrstea o va întâlni pe australianca Maddison Inglis, locul 151 mondial, venită din calificări.

Cele două jucătoare nu s-au mai întâlnit până acum în circuitul WTA.

Meciul este programat de la ora 13:00. Câștigătoarea va juca în turul secund împotriva învingătoarei dintre Emma Răducanu și Anna Blinkova.

Luni, manifestanții au atacat forțele de ordine cu petarde, pietre și bastoane în orașul Cochabamba din Bolivia, iar poliția a răspuns cu gaze lacrimogene. Zeci de persoane au fost arestate în timpul confruntărilor, care au izbucnit după ce șeful statului a promulgat o lege ce facilitează instituirea stării de urgență.

Noua legislație îi oferă guvernului mai multă flexibilitate pentru declararea stării de urgență, măsură care ar permite suspendarea unor drepturi constituționale și desfășurarea armatei pentru deblocarea drumurilor și reprimarea protestelor. Pentru intrarea în vigoare a măsurii este necesar însă un decret separat al președintelui.

Într-un discurs susținut după semnarea legii, Rodrigo Paz a acuzat că în spatele revoltelor se află „narco-teroriști” și a avertizat că „zilele lor sunt numărate”, potrivit AFP.

„Securitatea noastră este pusă în pericol atunci când narco-terorismul și prioritățile anumitor actori nu sunt aliniate cu democrația și constituția noastră. Ei își pun propriile interese mai presus de cele ale societății boliviene”, a declarat liderul de la La Paz.

Protestele sunt alimentate de nemulțumirea față de eliminarea subvențiilor la combustibili, inflația ridicată și lipsa unor soluții la criza economică ce afectează țara. Sindicatele, organizațiile de fermieri și grupurile indigene au instituit aproximativ 90 de blocaje rutiere pe principalele căi de transport, izolând orașe importante și provocând penurii de alimente, carburanți și medicamente.

Potrivit unui raport al Avocatului Poporului, între 1 mai și 2 iunie, protestele s-au soldat cu 10 morți, 37 de răniți și 365 de arestări. Autoritățile afirmă că șapte dintre decese au fost cauzate de lipsa accesului la servicii medicale, însă toate cazurile sunt investigate.

Poliția a folosit gaze lacrimogene pentru a încerca să îndepărteze baricadele, însă în unele zone forțele de ordine au fost nevoite să se retragă după ce asupra lor s-a tras cu arme de foc. Mai mulți polițiști au fost răniți, iar Avocatul Poporului a raportat cel puțin 14 civili răniți în timpul violențelor.

La scurt timp după discursul lui Paz, protestatari au luat cu asalt sediul unui sindicat al transportatorilor din El Alto, pe fondul nemulțumirilor generate de lipsa combustibilului. Poliția a anunțat arestarea a 28 de persoane.

În Cochabamba, fermierii au încercat să blocheze un pod strategic care leagă regiunea de vestul țării, iar poliția a reținut alte 23 de persoane după intervenția pentru dispersarea mulțimii.

Pe de altă parte, sute de locuitori ai capitalei La Paz au ieșit în stradă cu steaguri albe, cerând încetarea blocajelor.

Rodrigo Paz a ajuns la putere în noiembrie anul trecut, promițând să rezolve cea mai gravă criză economică a Boliviei din ultimele decenii. Totuși, reformele sale economice și incapacitatea de a răspunde revendicărilor sociale au alimentat nemulțumirea populației.

Guvernul susține că protestele sunt încurajate de fostul președinte Evo Morales și de susținătorii săi din rândul cultivatorilor de coca. Morales, care se ascunde pentru a evita arestarea într-un dosar legat de o relație cu o minoră, respinge acuzațiile.

Pe plan extern, administrația lui Paz a primit sprijin din partea alianței regionale anti-cartel, susținută de președintele american Donald Trump și din care fac parte mai multe guverne pro-occidentale din America Latină.

Partida se va disputa, de la ora 22:00, pe legendarul stadion Estadio Azteca, devenit primul stadion din istorie care găzduiește trei meciuri de deschidere de la Cupa Mondială.

Turneul organizat în premieră de trei țări – Mexic, Statele Unite ale Americii și Canada – va reuni 48 de echipe și va cuprinde 104 meciuri, fiind cea mai mare ediție a Cupei Mondiale de până acum. Competiția se va desfășura între 11 iunie și 19 iulie 2026.

Meciul de deschidere va avea loc pe stadionul din capitala Mexicului, arenă care a găzduit și partidele inaugurale ale Mondialelor din 1970 și 1986. Estadio Azteca este unul dintre cele mai emblematice stadioane din lume, fiind locul unde au evoluat legende precum Pelé și Diego Maradona.

Organizatorii au pregătit și un amplu spectacol de deschidere înaintea meciului dintre Mexic și Africa de Sud. Pe scena de la Estadio Azteca vor urca artiști internaționali precum Shakira și Burna Boy, care vor interpreta în premieră piesa oficială a Cupei Mondiale 2026, „Dai Dai”.

Din program mai fac parte și nume precum J Balvin, Alejandro Fernández, Belinda, Tyla, Maná și Los Ángeles Azules. FIFA a anunțat că ceremonia va combina muzica, cultura și tradițiile celor trei țări gazdă, marcând startul oficial al celui mai mare Campionat Mondial din istorie.

După startul dat de duelul Mexic – Africa de Sud, Cupa Mondială va continua cu meciurile de debut ale celorlalte două țări gazdă. Canada va juca pe 12 iunie la Toronto, iar Statele Unite își vor disputa primul meci în aceeași zi, la Los Angeles.

Finala Cupei Mondiale 2026 este programată pe 19 iulie și va avea loc pe stadionul New York/New Jersey, în SUA.

Trump a ajuns la arena din New York înaintea începerii meciului și a urmărit partida dintr-o lojă protejată cu panouri de sticlă, alături de proprietarul clubului Knicks, James Dolan, mai mulți membri ai administrației sale și nepoata sa, Kai Trump.

În timpul intonării imnului național, Trump s-a ridicat în picioare și a salutat drapelul american. Apariția sa pe ecranul arenei a fost întâmpinată atât cu aplauze, cât și cu huiduieli din partea unor spectatori.

Prezența președintelui a determinat măsuri de securitate excepționale. Serviciile Secrete americane și poliția din New York au instituit un perimetru extins în jurul arenei, iar toți spectatorii, jucătorii și angajații au trecut prin controale similare celor din aeroporturi, potrivit AP.

Comisarul NBA, Adam Silver, a declarat anterior că Trump este „un fan autentic al echipei Knicks” și că este binevenit la meciurile ligii. El a subliniat că sportul poate reprezenta un element de unitate într-o perioadă marcată de diviziuni politice.

Antrenorii celor două echipe, Mike Brown și Mitch Johnson, au minimizat impactul vizitei prezidențiale asupra pregătirii meciului, deși jucătorii și oficialii au fost nevoiți să ajungă mai devreme la arenă pentru a trece de filtrele de securitate.

Printre personalitățile prezente la meci s-au numărat și Derek Jeter, Spike Lee, Timothée Chalamet, Ben Stiller și Tina Fey.

Recomandările medicale privind alimentația bebelușilor s-au schimbat radical în ultimii ani, iar noile dovezi sugerează că această schimbare produce rezultate importante. Un studiu realizat în Australia și publicat luni în JAMA Pediatrics arată că introducerea ouălor în alimentația copiilor până la vârsta de șase luni este asociată cu o reducere de peste 17% a prevalenței alergiei la ou.

Cercetarea a analizat datele a peste 7.000 de copii cu vârste între 11 și 15 luni și a comparat situația dinaintea și după actualizarea ghidurilor de alimentație pentru sugari. Proporția copiilor care au primit ouă până la șase luni a crescut de la aproximativ 25% la 57%, în timp ce rata alergiilor la ou a scăzut de la 9,2% la 7,6%.

Efectele au fost și mai pronunțate în cazul copiilor cu eczemă, considerați cu risc mai mare de alergii alimentare. În această categorie, prevalența alergiei la ou a scăzut de la 34,6% la 21,9%.

„Aceste rezultate arată că modificările ghidurilor bazate pe dovezi solide pot duce la reduceri semnificative ale alergiilor alimentare”, a declarat Jennifer Koplin, coordonatoarea studiului și cercetătoare la Universitatea Queensland.

Timp de mulți ani, părinții au fost sfătuiți să evite introducerea alimentelor alergene, precum ouăle, în primii ani de viață ai copilului. Însă cercetările ulterioare au demonstrat că expunerea timpurie ajută sistemul imunitar să recunoască și să tolereze aceste alimente, reducând riscul dezvoltării alergiilor.

Specialiștii subliniază totuși că introducerea ouălor și a altor alergeni trebuie făcută doar după ce copilul este pregătit din punct de vedere al dezvoltării pentru consumul de alimente solide și în urma consultării medicului pediatru.

Autorii studiului consideră că rezultatele oferă una dintre cele mai clare dovezi de până acum că introducerea timpurie a ouălor poate contribui la prevenirea alergiilor alimentare la nivelul întregii populații.

Xi Jinping a fost primit cu o ceremonie de amploare pe aeroportul internațional din Phenian, fiind întâmpinat de Kim Jong Un și de soția sa, Ri Sol Ju. Ceremonia a inclus gardă de onoare, mii de participanți, bannere, drapele și portrete ale celor doi lideri.

În cadrul discuțiilor, Xi a declarat că Beijingul este dispus să extindă cooperarea în domenii precum comerțul, agricultura, construcțiile și tehnologia. El a subliniat necesitatea consolidării cooperării strategice și a protejării intereselor de securitate ale ambelor state, potrivit presei de stat chineze, citată de Associated Press.

La rândul său, Kim Jong Un a afirmat că vizita lui Xi demonstrează caracterul „de neclintit” al relației bilaterale și a descris consolidarea prieteniei dintre cele două țări drept o „alegere strategică neschimbată” pentru Phenian.

Liderul nord-coreean a reiterat și sprijinul pentru principiul „o singură Chină”, referindu-se la poziția Beijingului privind Taiwanul, a transmis agenția oficială nord-coreeană KCNA.

Întâlnirea are loc pe fondul încercărilor Chinei de a-și reafirma influența asupra Coreei de Nord, într-un context regional marcat de tensiuni cu Statele Unite ale Americii și de apropierea Phenianului de Rusia. China rămâne principalul partener economic și diplomatic al Coreei de Nord. Analiștii spun că Beijingul ar putea folosi cooperarea extinsă ca instrument de influență în negocierile geopolitice mai largi.

Oleh Syniehubov a anunțat că trei persoane au fost ucise în urma unui atac rusesc asupra orașului Chuhuiv din nord-estul Ucrainei, în regiunea Harkov. Mai multe persoane au fost rănite sau au suferit reacții acute de stres în orașul Harkov, unde au fost raportate incendii și pagube materiale.

Potrivit autorităților locale, victimele din Chuhuiv sunt doi bărbați de 70 și 56 de ani și o femeie de 70 de ani. Inițial, au fost raportate mai multe variante privind identitatea victimelor, însă datele au fost ulterior clarificate de administrația regională.

Guvernatorul Syniehubov a mai precizat că doi copii, de 11 și 16 ani, au suferit reacții acute de stres, alături de alți civili răniți sau afectați psihologic în urma exploziilor. Mai multe persoane au fost transportate la spital.

În capitala regională Harkov, situată în apropierea frontierei cu Rusia, șase persoane au fost rănite în urma bombardamentelor, iar mai multe incendii au fost raportate în oraș. De asemenea, o clădire de utilități a fost avariată, a declarat primarul Ihor Terehov.

Noua opțiune face parte din suita Apple Intelligence și extinde funcționalitățile existente care detectează parolele slabe sau expuse în breșe de securitate.

Potrivit companiei, sistemul va putea utiliza capabilități de inteligență artificială pentru a accesa site-urile web relevante, a autentifica utilizatorul și a genera o nouă parolă în locul celei compromise. Parola actualizată va fi salvată automat în aplicația Passwords a Apple.

Până acum, utilizatorii trebuiau să schimbe manual parolele pentru fiecare cont afectat, un proces care putea deveni dificil mai ales în cazul conturilor protejate prin autentificare în doi pași.

Noua funcție reprezintă unul dintre cele mai concrete exemple de utilizare a inteligenței artificiale de tip „agentic”, capabilă să efectueze acțiuni în numele utilizatorului. Apple susține că tehnologia poate interveni direct pentru a remedia o problemă de securitate imediat după identificarea unei parole compromise.

Analiștii din domeniul tehnologiei consideră că funcția ar putea avea un impact semnificativ asupra securității cibernetice a utilizatorilor obișnuiți, în condițiile în care reutilizarea parolelor și întârzierea schimbării acestora după o breșă de date rămân practici frecvente.

Noua opțiune diferențiază Apple de alte companii tehnologice. Deși managerii de parole ai unor platforme concurente pot identifica parole slabe sau compromise, aceștia nu pot, în prezent, să le schimbe automat în numele utilizatorului.

Apple nu a anunțat deocamdată calendarul complet de implementare a funcției. Aceasta face parte din noua generație de instrumente Apple Intelligence prezentate în cadrul WWDC 2026.

„FIFA confirmă că arbitrul Omar Abdulkadir Artan nu va putea nici să se antreneze, nici să arbitreze la Cupa Mondială 2026, după ce i-a fost refuzată intrarea în Statele Unite”, a transmis FIFA într-un comunicat.

Organizația a precizat că a fost informată de autoritățile americane că statutul arbitrului nu va fi modificat în perioada următoare.

„FIFA nu intervine în procedurile de imigrare ale țării gazdă, inclusiv în acordarea vizelor. În conformitate cu practica aplicată la competițiile anterioare organizate de FIFA, guvernul țării gazdă este cel care decide în ultimă instanță cui îi este acordată viza și cine este admis pe teritoriul său”, se mai arată în comunicat.

Motivele pentru care arbitrului somalez i-a fost refuzată intrarea în Statele Unite nu au fost făcute publice.

Artan, care a sosit sâmbătă pe aeroportul internațional din Miami, a fost împiedicat să intre pe teritoriul american și, în consecință, a fost eliminat de pe lista oficialilor de meci ai competiției găzduite de Statele Unite, Canada și Mexic.

El ar fi fost primul arbitru somalez care ar fi oficiat la o ediție a Cupei Mondiale.

Cazul intervine în contextul în care cetățenii somalezi se numără printre cei vizați de restricțiile de călătorie impuse de administrația președintelui american Donald Trump. La sfârșitul anului trecut, liderul de la Casa Albă a anunțat intenția de a înăspri politica privind imigrația din Somalia și de a elimina statutul special care proteja anumite categorii de cetățeni somalezi de expulzare.

Artan făcea parte din grupul celor 52 de arbitri selectați de FIFA pentru Cupa Mondială din 2026. El activează în competițiile interne din Somalia din 2018, anul în care a obținut ecusonul FIFA, și a arbitrat la turneul final al Cupei Africii pe Națiuni din 2023.

În 2025, Confederația Africană de Fotbal l-a desemnat arbitrul anului în fotbalul masculin.

În aprilie, președintele Somaliei, Hassan Sheikh Mohamud, a salutat desemnarea lui Artan pentru Cupa Mondială, afirmând că acesta „a devenit un simbol al inspirației pentru noua generație de somalezi” datorită profesionalismului și integrității sale.

„O conversație foarte pozitivă. Sunt recunoscător pentru disponibilitatea de a lucra cât mai activ în săptămânile următoare pentru a da un nou impuls diplomației în vederea încheierii războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, a scris Zelenski pe Telegram.

Liderul ucrainean se întorcea la Kiev după întrevederi la Londra cu liderii Marii Britanii, Franței și Germaniei, consacrate modalităților de avansare a negocierilor pentru încheierea conflictului declanșat de Rusia în urmă cu peste patru ani.

În cadrul discuțiilor de la Londra, liderii europeni și-au exprimat sprijinul pentru organizarea unei întâlniri directe între Zelenski și președintele rus Vladimir Putin, în încercarea de a obține o încetare a focului.

Negocierile mediate de Statele Unite și coordonate de Witkoff și Kushner, ginerele președintelui american Donald Trump, au înregistrat progrese limitate în ultimele luni, în contextul în care atenția Washingtonului s-a concentrat tot mai mult asupra evoluțiilor din Orientul Mijlociu și a dosarului iranian.

Zelenski a afirmat că, deși o mare parte a atenției internaționale este îndreptată către situația din Iran, „obiectivul nostru comun privind pacea în Europa rămâne pe agendă”.

Președintele ucrainean a precizat că discuțiile cu emisarii americani au vizat și perspectivele unor contacte diplomatice în marja summitului G7 care va avea loc la Evian, în Franța, și a mulțumit Statelor Unite pentru ceea ce a numit „evaluarea pozitivă a poziției Ucrainei”.

După convorbirea cu emisarii americani, Zelenski a spus că a discutat telefonic și cu președintele francez Emmanuel Macron, cu care a coordonat următorii pași diplomatici privind războiul din Ucraina.

„Am avut o conversație foarte consistentă cu președintele Franței. Am revenit asupra principalelor puncte discutate cu o zi înainte la Londra și ne-am coordonat pașii următori. De asemenea, am discutat detaliile convorbirii cu emisarii președintelui Statelor Unite. Trebuie să folosim fiecare oportunitate disponibilă pentru a revitaliza diplomația și pentru a apropia sfârșitul războiului Rusiei împotriva Ucrainei”, a transmis Zelenski.

Liderul ucrainean a precizat că pregătirile pentru reuniunea liderilor G7 de la Evian sunt în desfășurare și a subliniat importanța obținerii unor rezultate concrete. „Ne pregătim pentru formatul G7 din Franța și este important să existe rezultate puternice. Mulțumesc, Emmanuel!”, a adăugat președintele ucrainean.

Juristul britanic se confruntă de peste doi ani cu acuzații de comportament sexual necorespunzător formulate de o fostă colaboratoare, potrivit AP.

Khan a respins în mod constant toate acuzațiile și susține că nu a comis nicio faptă ilegală.

Decizia finală privind viitorul său în funcție revine acum organismului care supraveghează activitatea Curții Penale Internaționale.

Acesta urmează să convoace o sesiune specială în cadrul căreia va decide dacă Karim Khan poate continua să ocupe funcția de procuror-șef al instanței internaționale cu sediul la Haga.

Suspendarea intervine într-un moment sensibil pentru Curtea Penală Internațională, instituție responsabilă de investigarea și judecarea celor mai grave crime internaționale, inclusiv genocid, crime de război și crime împotriva umanității.

Programul, denumit „America’s Workforce Academy” (AWA), va fi lansat inițial în statele Louisiana, Ohio, Indiana și Texas, ca proiect-pilot în cursul acestui an.

Potrivit companiei, inițiativa reprezintă cea mai mare investiție privată din istoria Statelor Unite ale Americii într-un program de formare pentru meserii specializate care include garanția angajării absolvenților.

Participanții vor obține o certificare emisă de Centrul Național pentru Educație și Cercetare în Construcții, precum și un certificat propriu al programului AWA, documente care vor putea fi utilizate la angajare în diverse sectoare economice și la diferiți angajatori.

„Statele Unite vor avea nevoie de sute de mii de lucrători calificați pentru a construi infrastructura necesară astfel încât țara să rămână lider în domeniul inteligenței artificiale. Oamenii trebuie să aibă acces la educație și la oportunitățile care le permit să ocupe aceste locuri de muncă. Credem că viitorul trebuie să fie accesibil tuturor. Dorim să oferim superinteligență personală pentru fiecare persoană și vrem ca un număr cât mai mare de oameni să contribuie la construirea acestui viitor alături de noi”, a afirmat Mark Zuckerberg, fondatorul și directorul executiv al Meta.

„Revoluția inteligenței artificiale aduce schimbări, dar și oportunități istorice. O nouă generație de muncitori va construi infrastructura și rețelele care vor susține puterea economică a Americii în această nouă eră”, a declarat și Dina Powell McCormick, vicepreședinte al Meta.

Compania a explicat că decizia de a lansa programul este legată de creșterea accelerată a investițiilor în infrastructura pentru inteligență artificială și în centrele de date, domenii care necesită un număr tot mai mare de electricieni, tehnicieni de fibră optică, mecanici și alți lucrători specializați.

„Infrastructura AI pe care o construim astăzi necesită o forță de muncă extraordinară pentru a deveni realitate. America are nevoie de sute de mii de lucrători calificați, iar acest program creează căi clare și accesibile către aceste cariere”, a afirmat Rachel Peterson, vicepreședinte responsabil de centrele de date ale Meta.

Un element distinctiv al programului este faptul că participanții vor fi plătiți în timpul perioadei de pregătire și nu vor suporta costuri de școlarizare sau datorii educaționale.

Compania, evaluată la aproximativ 852 miliarde de dolari după cea mai recentă rundă de finanțare, a precizat că nu a luat încă o decizie privind momentul listării, însă depunerea documentelor îi oferă flexibilitatea de a deveni companie publică într-un interval mai scurt dacă va considera oportun acest pas.

„Am depus recent un formular S-1 confidențial. Nu am decis încă momentul listării; este posibil să mai dureze, deoarece există lucruri pe care dorim să le facem și care sunt probabil mai ușor de realizat ca societate privată”, a transmis compania într-un comunicat.

Procedura confidențială permite companiilor să prezinte situațiile financiare și alte documente autorităților de reglementare înainte ca acestea să fie făcute publice investitorilor.

Compania intenționează, de asemenea, să faciliteze o ofertă prin care angajații să poată vinde o parte din acțiunile deținute la evaluarea actuală, măsură care ar putea reduce presiunea pentru obținerea de lichidități înaintea listării.

Fondată ca laborator de cercetare în domeniul inteligenței artificiale, OpenAI a cunoscut o expansiune accelerată după lansarea chatbotului ChatGPT în 2022. Potrivit companiei, platforma are în prezent peste 900 de milioane de utilizatori activi săptămânal.

Anunțul vine într-un context de competiție intensă în industria inteligenței artificiale. Cu o săptămână înainte, rivalul Anthropic a anunțat la rândul său depunerea confidențială a documentelor pentru listare, după o rundă de finanțare care a evaluat compania la aproximativ 965 miliarde de dolari. În paralel, compania aerospațială SpaceX se pregătește de debutul pe piața publică.

Directorul general al OpenAI, Sam Altman, a afirmat că firma intră într-o „a treia fază” a dezvoltării sale. După etapa de cercetare și cea de transformare într-o companie de produse, obiectivul actual este extinderea accesului la inteligența artificială avansată.

„Economia începe să se restructureze în jurul inteligenței artificiale. Întrebarea centrală este cum putem face AI-ul avansat abundent, accesibil, sigur și util pentru fiecare persoană și organizație”, a spus Altman.

În pofida creșterii rapide și a finanțărilor masive atrase, OpenAI continuă să investească semnificativ în infrastructura necesară dezvoltării și operării modelelor de inteligență artificială, ceea ce menține presiunea asupra profitabilității companiei.

O eventuală listare a OpenAI, alături de cele pregătite de Anthropic și SpaceX, ar putea marca una dintre cele mai importante perioade pentru piața ofertelor publice inițiale din sectorul tehnologic.

Franța a învins Irlanda de Nord cu scorul de 3-1, luni seara, la Villeneuve-d’Ascq, într-un meci de pregătire pentru Cupa Mondială 2026. Meciul a fost decis de atacantul Michael Olise, autorul tuturor golurilor formației pregătite de Didier Deschamps.

După o primă parte lipsită de claritate în jocul ofensiv, „Les Bleus” au deschis scorul chiar înainte de pauză, prin Olise (43). Jucătorul lui Bayern München și-a trecut în cont alte două reușite în partea secundă, în minutele 49 și 75, completând un hat-trick spectaculos. Unicul gol al nord-irlandezilor a fost înscris de Patrick Kelly (64).

Deși au controlat partida, francezii au arătat din nou vulnerabilități defensive, după ce fuseseră învinși săptămâna trecută de Coasta de Fildeș (1-2).

Printre aspectele pozitive ale francezilor s-au numărat revenirea fundașului William Saliba, care a evoluat jumătate de meci, dar și prestația promițătoare a tânărului Désiré Doué. În schimb, Kylian Mbappé și Ousmane Dembélé au avut evoluții sub așteptări.

Franța va debuta la Cupa Mondială săptămâna viitoare împotriva Senegalului.

Într-un alt meci de pregătire, Țările de Jos au învins Uzbekistanul cu 2-1 la New York, într-o partidă decisă în minutele de prelungire.

Cody Gakpo a deschis scorul din penalty în minutul 31, însă olandezii au ratat numeroase ocazii și au fost egalați în minutul 90+1 prin Sergeev. Formația antrenată de Ronald Koeman a obținut victoria la ultima fază a meciului, când Gakpo a transformat un nou penalty, în minutul 90+7.

Succesul a fost umbrit de accidentarea portarului Bart Verbruggen, titularul postului de portar, care a părăsit terenul în minutul 67. Starea sa fizică ridică semne de întrebare înaintea debutului la Cupa Mondială, programat pe 14 iunie, împotriva Japoniei.

Deși a câștigat, echipa din Țările de Jos a evidențiat probleme de eficiență în fața porții, după ce a dominat partida și și-a creat numeroase ocazii de gol.

Aflată pe locul 38 în clasamentul mondial, Jaqueline Cristian a gestionat cu succes condițiile de joc și a obținut victoria după o oră și 48 de minute de la reluarea meciului. Partida a fost suspendată la scurt timp după debut, din cauza ploii, și a fost reluată după mai bine de două ore.

Românca a reușit primul break al meciului la scorul de 2-2 în setul inaugural și și-a conservat avantajul până la final, adjudecându-și primul act cu 6-4. În setul secund, cele două jucătoare și-au câștigat serviciul fără să cedeze vreun break, astfel că disputa a fost decisă în tiebreak, unde Cristian s-a impus cu 7-4.

La finalul meciului, sportiva română a declarat că succesul are o semnificație specială, având în vedere dificultățile întâmpinate de-a lungul carierei pe iarbă.

„Mă așteptam să fie dificil pe iarbă, mai ales că este primul meci pe această suprafață. Am o relație complicată cu această suprafață și înseamnă mult această victorie. Pentru mine nu este ușor pe iarbă pentru că sunt operată la genunchi. Anul acesta mă simt mai bine și vreau să mă bucur mai mult”, a afirmat Jaqueline Cristian.

Victoria de la Queen’s a îmbunătățit bilanțul direct al româncei în confruntările cu Zheng la 3-2. Totodată, succesul reprezintă doar a doua victorie din cariera sa pe iarbă la nivel de circuit WTA și prima după cea obținută în fața italiencei Lucia Bronzetti la Wimbledon în 2023.

În turul al doilea, Jaqueline Cristian o va întâlni pe învingătoarea partidei dintre britanica Katie Boulter și canadianca Leylah Fernandez, meci întrerupt din cauza polii.

Turneul WTA 500 de la Queen’s Club Championships se desfășoară în perioada 8-14 iunie la Londra și marchează începutul sezonului pe iarbă înaintea turneului de Grand Slam de la Wimbledon.

Eugen Tomac a spus, luni seara, la Antena 3 CNN, că este încrezător că în ziua votului, peste 233 de membri al Parlamentului României, îi vor acorda încrederea pentru a forma Guvernul.

„Doresc mâine (marți – n.r.) să închei consultările cu toți actorii politici și, evident, undeva pe miercuri vom stabili calendarul final, dar cel mai probabil la începutul săptămânii viitoare vom fi în măsură să ne prezentăm în fața Parlamentului pentru acele voturi”, a spus Eugen Tomac.

Întrebat despre un plan B în condițiile în care partidele, precum PNL sau USR nu vor dori să voteze acest guvern tehnic în Parlament, premierul desemnat a spus că nu are plan B.

De asemenea, a spus că nu va intra în dialog cu AUR: „Nu am de ce să discut cu partide care votează împotriva interesului național al României. Și aici vreau să fiu foarte clar. Eu respect opinia și votul fiecărui cetățean român. Este fiecare liber în această țară să voteze așa cum simte. Însă nu voi accepta niciodată și nu voi înțelege niciodată partidele care, prin gesturi concrete, acționează împotriva interesului național. Și AUR a avut un asemenea comportament de mai multe ori. Și chestiunea aceasta, evident, nu este negociabilă”.

Întrebat, însă, dacă va sta de vorbă cu parlamentari din aceste separat, „la bucată”, Tomac a spus că nu a avut dialog și nici nu a fost contactat, dar nici nu a fost interesat să intre în contact până acum.

„Dar evident, pentru mine fiecare vot va fi important”, a mai spus Tomac.

Într-un interviu acordat Antena 3 CNN, Tomac a declarat că actuala situație politică obligă la găsirea rapidă a unei soluții pentru depășirea blocajului.

„Alternativa este destul de periculoasă pentru țara noastră. Traversăm o perioadă extrem de complicată, cu presiuni economice și riscuri de securitate la granița României”, a afirmat premierul desemnat.

Întrebat dacă Executivul pe care încearcă să îl formeze va reprezenta un nou „guvern al președintelui”, după modelul asociat fostului președinte Klaus Iohannis, Tomac a respins această interpretare.

„Eu cred că dacă nu am fi avut această abordare rigidă a partidelor politice, președintele niciodată nu și-ar fi dorit să se implice în găsirea unei astfel de soluții”, a declarat acesta.

Potrivit premierului desemnat, propunerea actuală a apărut după săptămâni de negocieri fără rezultat între formațiunile parlamentare.

„Această soluție vine după o lungă perioadă de discuții între partide, care nu au venit până la urmă cu o majoritate care să deblocheze situația”, a spus Tomac.

El a subliniat că obiectivul principal rămâne formarea unui guvern funcțional și reducerea tensiunilor politice.

„Avem nevoie în momentul de față de mai multă claritate și de un mesaj care să ne ajute pe toți să depășim acest moment tensionat”, a afirmat premierul desemnat.

Tomac a comentat și declarațiile fostului președinte Traian Băsescu, care a susținut recent că, în eventualitatea în care va conduce Guvernul, acesta ar fi un „premier surogat”.

Premierul desemnat a evitat să intre într-o polemică publică cu Băsescu.

„Pe domnul președinte Băsescu îl respect. Am luat notă de poziția domniei sale. Nu am ce să comentez”, a declarat Tomac.

Premierul desemnat a insistat că va continua consultările cu partidele parlamentare pentru obținerea sprijinului necesar învestirii Guvernului.

„Sunt pregătit, sunt dispus, sunt hotărât să discut atât timp cât este nevoie”, a afirmat acesta.

Tomac a adăugat că societatea este obosită de conflictele politice și că România are nevoie de „mai mult echilibru” și de „mai mult dialog așezat”.

Declarațiile au fost făcute în contextul negocierilor pentru formarea unei majorități parlamentare care să susțină noul Executiv și după apariția în spațiul public a unor acuzații privind o posibilă creștere a influenței președintelui asupra viitorului Guvern.

Ca și în cazul Groenlandei, ideea cumpărării teritoriului de către Statele Unite se lovește de opoziția localnicilor.

„Insulele Chagos nu sunt de vânzare și nu ar trebui cedate”, a declarat liderul guvernului chagosian în exil, Misley Mandarin, într-un interviu acordat publicației britanice The Independent, referindu-se la informațiile potrivit cărora administrația președintelui american Donald Trump ar fi luat în calcul cumpărarea arhipelagului.

Arhipelagul Chagos este format din peste 60 de insule situate în centrul Oceanului Indian, la aproximativ 2.000 de kilometri sud de India. În prezent, teritoriul este administrat de Regatul Unit, însă Mauritius, un stat insular situat în Oceanul Indian, la est de Madagascar, revendică de decenii suveranitatea asupra sa.

Miza principală a disputei este insula Diego Garcia, unde se află una dintre cele mai importante baze militare operate în comun de Statele Unite și Regatul Unit. Baza are un rol strategic pentru operațiunile militare desfășurate în Orientul Mijlociu, Asia și Oceanul Indian.

Potrivit sursei citate, la Washington a fost analizată inclusiv posibilitatea ca Statele Unite să cumpere arhipelagul. În același timp, guvernul britanic negociază transferul suveranității asupra teritoriului către Mauritius, stat insular din Oceanul Indian care revendică de decenii arhipelagul.

Misley Mandarin, liderul guvernului chagosian în exil, a declarat că atât o eventuală vânzare a insulelor către Statele Unite, cât și transferul acestora către Mauritius sunt inacceptabile.

Potrivit acestuia, singura soluție acceptabilă este revenirea comunității chagosiene pe insulele din care locuitorii au fost strămutați în urmă cu mai multe decenii.

„Singura opțiune viabilă este reinstalarea chagosienilor britanici în Teritoriul Britanic din Oceanul Indian”, a declarat acesta.

Guvernul chagosian în exil reprezintă o parte a comunității originare din arhipelag. Locuitorii insulelor au fost evacuați de autoritățile britanice în anii 1960 și 1970 pentru a permite construirea bazei militare de la Diego Garcia. De atunci, mulți dintre aceștia trăiesc în Regatul Unit, Mauritius și Seychelles și solicită dreptul de a reveni pe insulele de origine.

Mandarin se află deja într-un litigiu cu guvernul britanic privind viitorul arhipelagului și drepturile comunității chagosiene.

Disputa a început după ce guvernul lui Keir Starmer a anunțat că intenționează să transfere suveranitatea asupra Insulelor Chagos către Mauritius, păstrând în același timp funcționarea bazei de la Diego Garcia printr-un acord de închiriere pe termen lung.

Executivul britanic susține că acordul este necesar după ce Curtea Internațională de Justiție a emis un aviz consultativ favorabil revendicărilor Mauritiusului asupra arhipelagului.

Criticii planului spun însă că Londra nu este obligată să renunțe la teritoriu și avertizează asupra unor posibile consecințe pentru securitatea occidentală în regiune.

În Camera Lorzilor a fost depus un proiect de lege care ar bloca cedarea sau vânzarea insulelor. Documentul prevede că orice schimbare a statutului arhipelagului ar necesita aprobarea Parlamentului britanic, acordul reprezentanților comunității chagosiene și organizarea unui referendum în rândul acesteia.

Cumpărărea Insulelor Chagos de către Statele Unite a fost una dintre opțiunile discutate pentru a evita transferul suveranității arhipelagului către Mauritius.

„A fost una dintre opțiunile analizate pentru a reduce efectele acordului foarte prost dintre Regatul Unit și Mauritius”, a declarat o sursă. „Nu mai este pe masă.”

Subiectul amintește de interesul manifestat în trecut de Donald Trump pentru cumpărarea Groenlandei, teritoriu autonom aflat sub suveranitatea Danemarcei, pe care liderul american l-a descris în repetate rânduri drept esențial pentru interesele strategice și de securitate ale Statelor Unite.

În cazul Insulelor Chagos, reprezentanții comunității locale au transmis imediat un mesaj clar: arhipelagul nu trebuie nici vândut, nici transferat altui stat, iar prioritatea ar trebui să fie revenirea locuitorilor originari pe insulele din care au fost strămutați în urmă cu mai bine de jumătate de secol.