Fum ridicându-se deasupra New York-ului, familii îndurerate și pompieri în acțiune: fostul președinte american George W. Bush a înfățișat aceste simboluri ale atacurilor din 11 septembrie în aproximativ cincisprezece picturi expuse în Dallas, Texas. La douăzeci și cinci de ani după atacuri, care au curmat viața a 2.977 de persoane, președintele proaspăt ales la acea vreme și-a împărtășit amintirile cu publicul, potrivit Le Figaro.
Expoziția, intitulată „În memoria zilelor de 11 septembrie” și găzduită în muzeul prezidențial, se deschide cu o reprezentare a orașului New York după prăbușirea turnurilor gemene, lovite de două avioane deturnate de jihadiști.
Pe celelalte pânze, George W. Bush a pictat „simbolurile, oamenii și gesturile de afecțiune care l-au însoțit de la acel moment crucial din istoria americană ”, explică expoziția. Fostul președinte s-a înfățișat și pe sine: în momentul în care a aflat de la șeful său de cabinet că un al doilea avion tocmai lovise World Trade Center sau din spate, consolează o familie, aplecându-se spre o mamă îndurerată.
„Acestea sunt momentele pe care președintele Bush a ales să le picteze pentru că sunt cele de care și le amintește cel mai viu – nu frica, ci determinarea; nu disperarea, ci instinctul americanilor obișnuiți de a se uni și de a se ajuta reciproc ”, explică imaginea.
George W. Bush era președintele Statelor Unite de mai puțin de opt luni în momentul atacurilor din 11 septembrie.
Adrian Agachi, purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române, a reacționat, joi, la inițiativa AUR privind Ziua Drapelului Național, care a fost adoptat tacit de Senat și a intrat, în această săptămână, în dezbaterea Camerei Deputaților.
Patriarhia Română susține că proiectul de lege referitor la Ziua Drapelului Național a fost elaborat fără o consultare prealabilă cu reprezentanții Bisericii Ortodoxe Române, deși documentul include prevederi referitoare la acte de cult.
„În mod regretabil, proiectul de lege referitor la Ziua Drapelului Național a fost realizat fără o consultare prealabilă cu Patriarhia Română. Dacă această consultare, incontestabil necesară, ar fi fost realizată, atunci proiectul actual nu ar fi conținut un text de rugăciune de binecuvântare a drapelului creat fără a se ține cont de recomandările și formele deja uzitate liturgic de Biserica Ortodoxă Română și, de asemenea, nu ar fi inclus propunerea total neîntemeiată ca această rugăciune și actul de binecuvântare a drapelului să poată fi împlinite (în eventuala absență a preotului!) și de profesorul de religie sau alt laic aflat la fața locului”, a scris Agachi în mesajul publicat pe Facebook.
Patriarhia critică în special propunerea ca rugăciunea și actul de binecuvântare a drapelului să poată fi realizate, în lipsa unui preot, de profesorul de religie sau de un alt laic prezent la ceremonie.
„Faptul din urmă denotă o necunoaștere a rolului și importanței slujirii clericale și a vieții liturgice a Bisericii”, a subliniat purtătorul de cuvânt al Patriarhiei Române.
Patriarhia Română: Sperăm ca viitoarele proiectele să fie elaborate în urma consultării cu instituția noastrăReprezentantul Patriarhiei consideră că, pe viitor, proiectele legislative care implică acte de cult sau participarea directă a clerului ar trebui elaborate în urma consultării cu Patriarhia Română.
„Sperăm că, pe viitor, eventualele proiecte de lege care implică acte de cult sau participarea directă a clerului să fie realizate în consultare și cu Patriarhia Română pentru a nu se mai ajunge la situația nedorită în care propunerile inițiale să fie neîntemeiate liturgic și canonic, iar modificările absolut necesare să poată fi aduse doar în faza finală a dezbaterilor. Experiența pastorală și liturgică a Bisericii trebuie valorificată, nu modificată arbitrar fără o consultare amănunțită și argumentată. Altfel, rezultatul final nu va fi deloc unul temeinic ancorat în viața și învățătura creștină”, a mai precizat Agachi.
Patriarhia Română va propune modificări ale proiectului de legePatriarhia Română anunță că va înainta propuneri de modificare a proiectului de lege, atât în ceea ce privește textul rugăciunii de binecuvântare a drapelului, cât și prevederea referitoare la posibilitatea ca aceasta să fie săvârșită de laici.
„Așadar, vor fi înaintate propuneri clare de modificare a proiectului de lege, respectiv a rugăciunii de binecuvântare a drapelului, precum și eliminarea prevederii ca această rugăciune și actul de binecuvântare să poată fi realizate și de laicii prezenți, în condițiile în care ambele pot fi împlinite doar de clerici”, a conchis Adrian Agachi.
Ce prevede proiectul AUR privind Ziua Drapelului NaționalUn proiect de lege inițiat de AUR, adoptat de Senat în 2023, a fost introdus pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților din această săptămână, deși comisiile de specialitate nu au întocmit încă raportul asupra propunerii.
Inițiativa privind proclamarea Zilei Drapelului Național al României prevede amenzi de până la 10.000 de lei pentru oficialii care refuză să sărute Drapelul Național și sancțiuni de 20.000 de lei pentru instituțiile media care nu alocă 30 de minute de emisie în ziua dedicată sărbătoririi drapelului.
De asemenea, proiectul mai prevede amenzi de până la 30.000 de lei pentru autoritățile locale care nu amenajează, în termen de 45 de zile de la promulgarea legii, un loc public care să poarte denumirea „Piața Tricolorului”.
În proiect este prevăzut și stabilește și textul rugăciunii care ar urma să fie rostită la ceremonii, fie de preoți, fie de persoane care nu aparțin clerului: „Dumnezeul nostru, Doamne Preaputernice, Cel ce binecuvântezi și sfințești toate, binecuvântează Drapelul Național al României! Că sfânt ești totdeauna, acum și pururea și în vecii vecilor. Amin!”.
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a transmis joi un mesaj în ajunul împlinirii a 25 de ani de la atentatele teroriste din 11 septembrie 2001, în care a vorbit, printre altele, despre victimele atacurilor și despre solidaritatea dintre Europa și Statele Unite.
Ea a amintit momentul în care lumea a urmărit cu groază prăbușirea Turnurilor Gemene din New York și i-a omagiat pe cei aproape 3.000 de oameni care și-au pierdut viața.
„Acum 25 de ani, lumea stătea în loc. Fixați pe ecrane, priveam cu groază și neîncredere cum Turnurile Gemene se prăbușeau. Astăzi, ne amintim. De cei aproape 3.000 de oameni care au plecat de acasă în acea dimineață și nu s-au mai întors. De pompierii, polițiștii și primii respondenți care au fugit în fum și praf și au salvat nenumărate vieți. De familiile care au purtat greutatea pierderii timp de un sfert de secol”, a transmis președinta Comisiei Europene.
Președinta CE a descris tragedia din 11 septembrie drept „cel mai important eveniment de la începutul secolului” și a spus că atacurile au readus în atenție importanța securității colective.
Potrivit acesteia, Europa a fost imediat alături de Statele Unite după atacuri, iar pentru prima și singura dată în istoria sa, NATO a activat Articolul 5, care prevede că un atac împotriva unui stat membru este considerat un atac împotriva tuturor.
„11 septembrie a fost cel mai important eveniment de la începutul secolului. Și a reînviat importanța alianțelor și a securității colective. Europa a știut imediat unde se află. Am fost alături de America. Pentru prima și singura dată în istoria sa, NATO a invocat Articolul 5. Un atac împotriva unuia era un atac împotriva tuturor. Am fost împreună în apărarea principiilor care ne unesc peste Atlantic: libertatea și democrația”, a afirmat Ursula von der Leyen.
Ea a susținut că autorii atentatelor au încercat să răspândească frica dincolo de New York, Virginia și Pennsylvania, însă obiectivul lor nu a fost atins.
„Cei care au comis atacurile au vrut să răspândească frica mult dincolo de New York, Virginia și Pennsylvania. 25 de ani mai târziu, știm că au eșuat. Democrațiile noastre au rezistat. Societățile noastre au rămas libere. Iar ideologia terorii nu a reușit să-și impună influența asupra lumii noastre”, a spus ea.
Von der Leyen a făcut și o paralelă între situația de acum și perioada de după atentatele din 11 septembrie. Ea a spus că amenințările cu care ne „confruntăm s-au schimbat” acum.
„Astăzi, amenințările cu care ne confruntăm s-au schimbat. Trăim din nou în ape geopolitice tulburi, marcate de rivalitatea dintre marile puteri, război și confruntări între state. Dar lecția de la 11 septembrie rămâne. În momentele de pericol, alianțele noastre contează. Unitatea noastră contează. Și valorile pe care alegem să le apărăm contează”, a transmis președinta Comisiei Europene.
„Acolo unde odinioară se aflau Turnurile Gemene, două coloane de lumină se ridică acum spre cerul New York-ului. Ele sfidează uitarea. Ele poartă amintirea celor pe care i-am pierdut. Și ne amintesc că lumina triumfă chiar și în cele mai întunecate zile”, a mai spus Ursula von der Leyen.
Armata ucraineană anunță că a lovit trei nave aflate în portul rusesc Novorossiisk din sud-vestul Rusiei. Potrivit Live Ukraine, este vorba despre fregata Admiral Essen, nava de debarcare Pyotr Morgunov și draga de deminare Zheleznyakov.
Cele trei nave rusești au fost lovite simultan, susțin ucrainenii. De asemenea, ucrainenii au confirmat atacul asupra instalațiilor de depozitare a petrolului din Novorossiisk.
Ucrainenii au lovit și portul MahacikalaStatul Major ucrainean a comentat și despre importanța atacului asupra portului rusesc Mahacikala. Acesta este singurul port adânc, fără gheață, de pe Marea Caspică și un important nod de transport.
Portul servește drept coridor Rusia-Iran, fiind folosit de Moscova pentru a ocoli sancțiunile occidentale. De exemplu, componente și drone Shahed sunt transportate din Iran către Rusia, în timp ce explozivi, piese de drone și muniție sunt transportate în direcția opusă. De asemenea, în apropiere se află o bază a Flotei Caspice ruse.
Președinta Băncii Centrale Europene (BCE), Christine Lagarde, a respins joi planul liderului francez de extremă stânga, Jean-Luc Mélenchon, de a anula o parte din datoria națională a Franței, considerând măsura „periculoasă din punct de vedere financiar” și imposibilă din punct de vedere legal în baza legislației Uniunii Europene.
Jean-Luc Mélenchon a propus anularea a 18% din datoria Franței, despre care susține că este deținută de Banca Franței, potrivit Reuters. Tot el spune că măsura ar elibera spațiu fiscal pentru cheltuieli sociale, în condițiile în care datoria Franței depășește 116% din producția economică a țării.
Întrebată despre această idee, Lagarde a spus că creditorii ar sancționa o astfel de mișcare.
Comparând datoria publică cu un împrumut personal, ea a spus că, dacă un împrumutat refuză să ramburseze și apoi solicită o nouă finanțare, „nu vă voi finanța”, adăugând că, în schimb, „ar crește semnificativ rata dobânzii” percepută.
„Chiar nu este o idee bună și o mare pierdere de timp, oricât de populară ar fi în orice stat membru din zona euro”, a declarat Christine Lagarde la conferința de presă a BCE, după majorarea ratelor dobânzilor.
Aceasta a mai spus că anularea datoriilor este interzisă de articolul 123 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, unul dintre tratatele fondatoare ale UE.
Ea a numit tratatul „un pilon de stabilitate”, declarând că orice încercare de a eluda regulile privind finanțarea datoriei „ar fi o pură încălcare a tratatului”.
Sancțiunea a fost anunțată joi de Compartimentul de Relații Publice al Inspectoratului de Poliție Județean Maramureș.
„La data de 22 august a.c., polițiștii din cadrul Serviciului Rutier Maramureș au aplicat Municipiului Baia Mare o sancțiune contravențională prevăzută în clasa a V-a de sancțiuni – 21 de puncte-amendă”, au transmis polițiștii.
Motivul sancțiunii: o pistă de bicicleteMotivul este amenajarea unei piste de biciclete fără acordul Poliției.
„Sancțiunea a fost aplicată pentru amenajarea, pe drumurile publice, a unor piste pentru biciclete fără avizul poliției rutiere, măsura vizând întregul tronson de piste pentru biciclete nou amenajat”, au mai arătat polițiștii.
Poliția și articolul de legeEi au prezentat și articolul de lege conform căruia a fost stabilită sancțiunea.
„Fapta a fost reținută prin raportare la prevederile art. 33 alin. (1) din O.U.G. nr. 195/2002 privind circulația pe drumurile publice, potrivit cărora: Semnalizarea și amenajările rutiere necesare pe drumurile publice se asigură de către administratorul drumului respectiv și se efectuează numai cu avizul poliției rutiere”, au precizat polițiștii.
Statele Unite au încercat să mobilizeze țările aliate din NATO într-o campanie menită să „desființeze sistematic” Curtea Penală Internațională (CPI), tensionând și mai mult relațiile transatlantice deja încordate.
Totul s-a întâmplat la jumătatea lunii iulie, în cadrul unei reuniuni cu ușile închise a celor 32 de ambasadori ai NATO. La momentul respectiv, trimisul SUA, Matthew Whitaker, a solicitat țărilor membre NATO sprijinul în desființarea CPI și le-a îndemnat să se retragă din documentul fondator al CPI, Statutul de la Roma, au declarat, sub protecția anonimatului, pentru POLITICO, trei diplomați NATO.
Cele trei surse au precizat că Whitaker și-a încheiat intervenția spunând: „Vom urmări cu atenție cine este de partea Americii”.
Amenințarea SUA la adresa CPIDe asemenea, în paralel cu declarațiile lui Whitaker, misiunea SUA a transmis delegațiilor NATO un document care preciza: „Statele Unite vor demonta sistematic capacitățile CPI… vă solicităm ferm să luați imediat măsuri pentru a vă retrage”.
De asemenea, administrația americană a făcut presiuni asupra aliaților să „examineze amenințarea” pe care o reprezintă CPI pentru propriile țări.
„Să punem capăt odată pentru totdeauna farsa numită CPI”, se menționează în document, potrivit POLITICO.
Alianța Nord-Atlantică nu este semnatară a Curții, însă toți membrii alianței, cu excepția Turciei și a SUA, fac parte din aceasta.
Campania împotriva CPI a fost lansată în această vară de secretarul de stat al SUA, Marco Rubio, care a acuzat curtea că încalcă suveranitatea SUA.
„CPI și susținătorii săi duc un război împotriva țării noastre, nu cu gloanțe sau rachete, ci cu legi, acorduri și forța așa-numitului drept internațional”, a spus, la momentul respectiv, Rubio.
Statele Unite au impus sancțiuni împotriva șefei CPI și a avocatului Abdoulaye Seye din Senegal. Măsura vine ca parte a campaniei administrației Trump împotriva a ceea ce aceasta numește un organism „corupt și fatal de politizat”.
În replică, președinta Curții Penale Internaționale, judecătoarea japoneză Tomoko Akane, a avertizat vineri că sancțiunile impuse de Washington împotriva sa ar putea reprezenta un pericol pentru ordinea juridică internațională. „Important este să nu lăsăm ca acest lucru să fie începutul declinului statului de drept internațional”, a spus Akane.
Curtea Penală Internațională, fondată în urmă cu peste două deceniiCurtea Penală Internațională a fost înființată în 2002 pentru a-i judeca pe cei acuzați de cele mai grave crime internaționale, inclusiv genocid și crime de război.
CPI a anchetat ultima oară acuzațiile împotriva unor oficiali americani în 2020, atunci când a deschis o anchetă privind presupuse crime de război comise de soldați americani în Afganistan.
De asemenea, Curtea a emis mandate internaționale de arestare pe numele președintelui rus Vladimir Putin, dar și pe numele premierului israelian Benjamin Netanyahu.
Polițiștii buzoieni de la Serviciul de Investigații Criminale au depistat un tânăr, de 26 de ani, din localitatea Topliceni, care era urmărit la nivel internațional.
Potrivit IPJ Buzău, pe numele lui, autorităţile judiciare din Danemarca au emis mandat european de arestare, pentru săvârșirea infracţiunilor de omor calificat și profanare de cadavre.
Tânărul a fost găsit de polițiști în comuna Topliceni și i-au adus la cunoștință conținutul semnalării introduse în Sistemul Informatic Schengen pe numele său. Bărbatul a fost prezentat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploieşti, context în care a fost dispusă măsura reținerii pentru o perioadă de 24 de ore.
Ulterior, acesta a fost prezentat judecătorului din cadrul Curţii de Apel Ploieşti care a dispus arestarea preventivă provizorie pentru 15 zile, procedurile fiind continuate în vederea extrădării.
Pentru a răspunde nevoii tot mai mari de abilități care susțin gândirea critică în mediul digital de astăzi, TikTok a colaborat cu Libertatea, Asociația SEXUL vs BARZA și Asociația Happy Minds, precum și cu o serie de creatori de conținut de încredere pentru a lansa inițiativa Resilient Minds în România. De la debutul său, în iunie 2026, inițiativa a ajuns deja la peste 5,8 milioane de persoane din România și a generat peste 45 de milioane de impresii pe TikTok prin intermediul a 18 videoclipuri educaționale dedicate gândirii critice și dezvoltării abilităților de evaluare a informațiilor despre sănătate. Aceste rezultate inițiale evidențiază vizibilitatea și amploarea primei etape a campaniei, aducând mai aproape de comunitatea TikTok din România conversații practice care încurajează gândirea critică și consumul responsabil de informații, inclusiv în domenii precum sănătatea, urmând ca inițiativa să continue și în perioada următoare cu noi materiale și teme dedicate.
Pentru a susține comunitatea de pe platformă și pentru a ajuta utilizatorii să dezvolte abilitățile de gândire critică necesare pentru a naviga cu mai multă încredere în mediul online, partenerii – alături de o serie de creatori de conținut de încredere – publică materiale educaționale dedicate, promovate activ de TikTok pe platformă.
Campania își propune să ofere oamenilor instrumentele și informațiile de care au nevoie pentru a interacționa cu conținutul online într-un mod mai conștient – știind unde să caute, ce să pună sub semnul întrebării și cum să evalueze conținutul pe care îl întâlnesc. Astfel, inițiativa se bazează pe două principii clare:
Pornind de la acest prim capitol, campania va continua să abordeze noi domenii, precum Career Acceleration și Financial Literacy, menite să îi ajute pe oameni să interacționeze cu conținutul online într-un mod mai conștient. Citeşte comunicatul integral AICI
Superputerea care solicită din nou modificarea hărții este Japonia. Conform Nexta, japonezii au făcut solicitarea ca urmare a modului în care sunt reprezentate insulele Kurile
Pe noua hartă adoptată săptămâna trecută, cele patru insule disputate, pe care Tokyo le numește „teritorii nordice”, sunt colorate în aceeași culoare ca Rusia.
Un reprezentant al guvernului japonez a declarat că imaginea contravine poziției Tokyo-ului. Japonia a trimis o notă de protest creatorilor hărții și a cerut modificarea acesteia.
Relațiile dintre Moscova și Tokyo s-au deteriorat brusc după prima vizită a președintelui rus Vladimir Putin pe insulele Kurile. Ulterior, acolo au avut loc exerciții militare, cu lansări de rachete.
Tensiunile s-au intensificat după inaugurarea unui monument în zonă, dedicat „victoriei asupra Japoniei militariste”. Pe monument, un soldat sovietic sparge cu țeava puștii un stâlp de frontieră cu o crizantemă, simbolul casei imperiale japoneze.
Japonezii au considerat că statuia reprezintă o insultă uriașă. În cultura asiatică, unde simbolurile și gesturile au o importanță deosebită, acțiunile Moscovei par a fi o demonstrație flagrantă de dispreț față de un simbol național.
Litigiul privind Insulele KurileLitigiul privind Insulele Kurile este un conflict teritorial vechi între Rusia și Japonia care blochează semnarea unui tratat de pace. Uniunea Sovietică a preluat insulele în anul 1945, la finalul celui de al Doilea Război Mondial. Japonezii de pe insule au fost obligați să plece.
Din cauza disputei, cele două state nu au semnat niciodată un acord de pace după război. Bineînțeles, Japonia revendică insulele, în timp ce Rusia susține că deținerea arhipelagului este legală și se bazează pe înțelegerile internaționale de la Yalta.
De ce s-a schimbat harta lumiiAdunarea Generală a ONU a adoptat recent o rezoluție care susține renunțarea treptată la celebra proiecție Mercator în favoarea unor hărți care redau mai fidel suprafața continentelor.
Schimbarea ar putea modifica inclusiv felul în care generațiile viitoare vor vedea harta lumii în școli și pe dispozitivele digitale.
Rezoluția a fost adoptată la sediul Organizației Națiunilor Unite din New York, după o campanie susținută de Togo în numele Uniunii Africane
Un număr de 164 de state au votat în favoarea documentului, șase s-au abținut, iar Statele Unite au fost singura țară care a votat împotrivă. Reprezentantul american a argumentat că rezoluția este inutilă.
Problema hărții Mercator vine din modul în care suprafața sferică a Pământului este transpusă pe un plan. Proiecția a fost introdusă în 1569 de cartograful flamand Gerardus Mercator, în primul rând pentru a facilita navigația maritimă. Modelul s-a răspândit ulterior și a devenit una dintre cele mai cunoscute reprezentări ale lumii.
Distorsiunile sunt însă considerabile. Regiunile situate la latitudini ridicate sunt reprezentate disproporționat de mari, în timp ce suprafețele din apropierea Ecuatorului par mai mici decât sunt în realitate.
Unul dintre cele mai spectaculoase exemple este comparația dintre Africa și Groenlanda. Pe o hartă Mercator, cele două teritorii pot părea apropiate ca dimensiune. În realitate, suprafața Africii este de aproximativ 14 ori mai mare decât cea a Groenlandei.
Adunarea Generală Extraordinară a Acționarilor Nuclearelectrica de joi, aflată la prima convocare, nu a putut să se desfășoare, în lipsa cvorumului, care n-a întrunit în absența acționarului majoritar, statul român, prin Ministerul Energiei.
Potrivit informării transmise de reprezentanții SNN la Bursa de Valori București (BVB), la AGEA de joi au fost prezenți sau reprezentați 54 de acționari, deținând 31.731.201 acțiuni, adică doar 10,51942% din capitalul social subscris și vărsat, reprezentând 10,51942% din totalul drepturilor de vot.
Din prezența anunțată reiese că statul Român, prin Ministerul Energiei, care deține pachetul majoritar, de 82,49%, nu a participat la ședință, astfel că s-a constatat neîndeplinirea cerințelor legale privind întrunirea cvorumului necesar validității deliberărilor adunării generale extraordinare a acționarilor.
„Având în vedere faptul că nu s-a întrunit cvorumul necesar pentru ținerea Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor SN Nuclearelectrica SA, la prima convocare fiind necesar prezența acționarilor reprezentând cel puțin ¼ din numărul total de drepturi de vot, AGEA se va întruni la cea de-a două convocare, respectiv in dată de 11.09.2026, la sediul Societății Naționale Nuclearelectrica SA”, au transmis reprezentanții companiei.
Principalul punct de pe ordinea de zi este „Nota de informare a acționarilor S.N. Nuclearelectrica S.A. privind elementele ce fac obiectul concluziilor și recomandărilor cuprinse în Raportul privind controlul efectuat la Societatea NUCLEARELECTRICA S.A., emis de către Corpul de Control al Prim-Ministrului, ca urmare a acțiunii de control derulate în perioada 15.10.2025-20.03.2026”.
Oficialii Ministerului Energiei nu au răspuns, până la ora publicării, la solicitările jurnaliștilor privind motivele absenței de la AGEA.
Ce a descoperit Corpul de control al premieruluiÎntrunirea este prima organizată după ce Cosmin Ghiță a anunțat, pe 25 august, că renunță la funcție, potrivit informării trimise la Bursa de Valori București (BVB). Ulterior a fost anunțată data de la care devine efectivă renunțarea la mandat și numele director general interimar, Mihai Laurențiu Gioară, care va prelua funcția din 3 octombrie.
Decizia lui Cosmin Ghiță a fost anunțată pe 25 august, în plină criză a energiei în România, când cele două reactoare de la Cernavodă, operate de companie, au fost oprite din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării. De asemenea, a fost făcută publică și la câteva săptămâni de la publicarea concluziilor raportului derulat de Corpul de control al premierului privind activitățile pentru dezvoltarea proiectului reactoarelor modulare mici (SMR) de la Doicești.
Cosmin Ghiță deține poziția de Director General în cadrul Nuclearelectrica din septembrie 2017. Potrivit Ministerului Energiei, acționar majoritar al companiei, plecarea din funcție a lui Cosmin Ghiță intervine în contextul unei noi oportunități profesionale.
Corpul de control al prim-ministrului a descoperit atât întârzieri, cât și creșteri semnificative ale costurilor față de proiectul inițial aprobat de acționari, pe lângă aspecte legate de partenerii de proiect. Acest anunț a fost făcut în contextul în care, pe 15 iulie, Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor Nuclearelectrica fusese convocată și a votat, cu 93,17% din voturile valabil exprimate, continuarea Strategiei inițiale de dezvoltare a Proiectului reactoarelor modulare mici (SMR), aprobate în septembrie 2022.
Sinteza verificărilor și recomandările Corpului de control al premierului a fost transmisă pe 27 iulie, la aproximativ două săptămâni după ce Nuclearelectrica anunțase că a recepționat, pe 14 iulie, de la Ministerul Energiei, acționarul majoritar, o solicitare de convocare a unei Adunări Generale Extraordinare a Acționarilor pentru a se lua act de o notă de informare a acționarilor Nuclearelectrica privind concluziile și recomandările cuprinse în acest raport. Pe 20 iulie, Nuclearelectrica a anunțat decizia de convocare a Adunării Generale Extraordinare a Acționarilor pentru data de 10 / 11 septembrie, având această notă de informare pe ordinea de zi.
Conducerea Nuclearelectrica a transmis de asemenea ulterior acționarilor, printr-o amplă informare la Bursa de Valori București, un punct de vedere față de constatările și recomandările Corpului de control al premierului.
Conform partenerilor, prin proiectul SMR, cu o durata de viață de peste 60 de ani, de la punerea în funcțiune, vor fi înlocuiți cei 600 MW instalați în fosta termocentrală de la Doicești cu 462 MW energie curată generată de șase reactoare modulare mici (SMR), o tehnologie a americanilor de la NuScale. Aceștia au anunțat că vor fi disponibile aproximativ 4.000 de locuri de muncă pe perioada dezvoltării: 200 de locuri de muncă permanente, 1.500 în timpul perioadei de construcție, 2.300 de locuri de muncă în producția și asamblarea componentelor, la care se adaugă dezvoltarea unei industrii conexe și atragerea de investiții asociate.
În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, Josef Mengele supranumit „Îngerul Morții” a fost medic cu grad de căpitan SS în lagărul de concentrare de la Auschwitz-Birkenau din Polonia ocupată de naziști, unde au fost uciși aproximativ 1,1 milioane de oameni, dintre care aproximativ 1 milion erau evrei. A devenit faimos pentru efectuarea unor experimente medicale brutale asupra deținuților, inclusiv a copiilor, sub pretextul cercetării științifice.
După război, Mengele a obținut un document de călătorie al Crucii Roșii sub o identitate falsă, permițându-i să părăsească Europa. Ca mulți foști oficiali naziști, a petrecut ani de zile ascuns în America Latină, fiind urmărit internațional pentru crimele sale. A murit în 1979, după ce s-a înecat în largul coastei statului São Paulo din Brazilia.
Documentele publicate de autoritățile elvețiene includ materiale furnizate poliției care sugerează că Mengele s-ar fi putut întoarce în Elveția după ce inițial a fugit din Germania sau că ar fi putut plănui să intre în țară sub un nume fals, potrivit agenției de știri germane dpa, relatează AP.
Istoricii care doreau să stabilească dacă Mengele a petrecut timp în Elveția în timp ce era urmărit ca criminal de război, fără ca autoritățile elvețiene să-l prindă, au solicitat de mult timp accesul la dosare.
Autoritățile voiau ca dosarul să rămână secret până în 2071Autoritățile elvețiene au susținut că documentele ar trebui să rămână sigilate până în 2071 din motive de securitate și pentru a proteja persoanele menționate în acestea.
Istoricul Gérard Wettstein a contestat cu succes aceste restricții în fața Curții Administrative Federale, ceea ce a dus la publicarea online. Autoritățile au declarat că unele secțiuni au fost redactate pentru a proteja sursele și datele cu caracter personal ale terților.
Dosarul a fost întocmit de serviciul de poliție al parchetului federal, un predecesor al serviciilor federale de informații ale Elveției, și transferat la Arhivele Federale în 2001.
Roborock anunță disponibilitatea în România a modelului F25 Ultra, cel mai avansat aspirator vertical pentru curățare umedă și uscată din portofoliul companiei. Echipat cu tehnologiile VaporFlow și WaveFlow, noul model combină curățarea cu abur și spălarea cu apă fierbinte pentru îndepărtarea petelor persistente, a grăsimii și a murdăriei uscate. Roborock F25 Ultra este disponibil la eMAG, la prețul de 3.399 Lei împreună cu un voucher cadou de 300 Lei.
Puterea aburului și a apei fierbinți
Tehnologia VaporFlow folosește abur generat la o temperatură de până la 180°C, distribuit prin șase orificii optimizate, pentru a înmuia și îndepărta murdăria uscată și petele persistente, fără utilizarea unor substanțe chimice agresive.
Valoarea de 180°C reprezintă temperatura măsurată la ieșirea vaporizatorului intern. Temperatura aburului la ieșirea din aparat este de aproximativ 99°C, iar la contactul cu suprafața podelei nu depășește 70°C.
Potrivit testelor realizate de TÜV SÜD, modul VaporFlow elimină peste 99,99% dintre bacteriile testate și reduce cu peste 99,9% nivelul alergenilor testați. Sistemul a fost verificat și pentru utilizarea pe podele din lemn, demonstrând un nivel redus de uzură chiar și după folosirea îndelungată.
Modul WaveFlow utilizează un flux continuu de apă fierbinte, generată la o temperatură de până la 86°C, pentru dizolvarea grăsimii și îndepărtarea murdăriei lipicioase. Testele TÜV SÜD confirmă eliminarea a peste 99,99% din murdăria uleioasă testată.
Pentru protejarea componentelor interne, Roborock F25 Ultra dispune de un sistem anticalcar în trei straturi și de un filtru integrat care protejează conductele împotriva blocării timp de până la trei ani, în condițiile de utilizare specificate de producător. Citeşte comunicatul integral AICI
Mihai Fifor, fost ministru PSD al Apărării și, în prezent, vicepreședinte al Comisiei pentru apărare din Camera Deputaților, dezminte un fake-news care a circulat în spațiul online și condamnă autorii acestei dezinformări.
Mesajul fals spunea că statul român ar trimite militari în Ucraina, când, de fapt, doar 20 dintre aceștia vor merge la un comandament în sprijinul Ucrainei, în destinații diametral opuse pe harta Europei: în Franța și Marea Britanie.
„Numai niște iresponsabili se pot juca în felul acesta cu temerile și așa uriașe ale românilor. Într-o societate deja tensionată, într-o perioadă în care războiul se află la granițele noastre de ani buni, ultimul lucru de care avem nevoie este să fabricăm spaime și să le prezentăm oamenilor drept realitate”, a transmis social-democratul, într-o postare pe Facebook.
Ce se întâmplă cu militarii româniLiderul PSD spune că niciun român nu va fi trimis pe frontul din Ucraina și explică contextul în care câțiva militari români pleacă la comandamentul din Franța și Regatul Unit.
„Prin această decizie, niciunul dintre acești militari nu este trimis să lupte în Ucraina. România nu trimite soldați pe front, nu intră în război cu Rusia și nu devine parte combatantă în conflictul ruso-ucrainean. Iar adevărul este acesta: dacă Parlamentul va încuviința solicitarea președintelui Dan, România va participa cu maximum 20 de militari la un comandament multinațional care funcționează în Franța și Regatul Unit. Nu va trimite trupe în Ucraina”, a mai precizat fostul ministru.
Reacție de la vârful statului, pentru a dezminte informațiile apăruteNu este prima reacție apărută în urma acestui fake-news. Administrația Prezidențială a transmis încă de miercuri că informațiile apărute pe acest subiect sunt false.
„Este o manipulare alarmistă care distorsionează deliberat o decizie administrativă cu scopul de a alimenta teoria nefondată a atragerii României în conflict”, a transmis Administrația Prezidențială pe Facebook.
Ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a calificat atacul rusesc asupra întreprinderii agricole Bunge din Dnipro drept parte a unei campanii sistematice a Moscovei împotriva întreprinderilor civile americane din Ucraina.
Declarațiile acestuia au fost făcute într-o postare pe pagina sa de X.
„Nu este o coincidență, ci face parte din campania sistematică de teroare a Moscovei împotriva întreprinderilor și intereselor economice americane. Acest atac survine la doar câteva săptămâni după un atac asupra unei alte companii deținute de americani din regiunea Sumy”, a declarat Sybiha.
Acesta spune că atacuri precum cel asupra fabricii de ulei de floarea-soarelui deținute de gigantul american din sectorul agroalimentar Bunge, care produce ulei sub marca „Oleina”, demonstrează că există o urgență majoră de consolidare a apărării ucrainene.
Ministrul a cerut, în mod insistent, creșterea presiunii asupra regimului rusesc pentru a-l determina să pună capăt războiului care continuă în Ucraina.
Potrivit surselor, armata rusească a lansat un al doilea atac asupra orașului Dnipro, lovind o fabrică de prelucrare a alimentelor. În urma atacului au fost raportate două victime.
Ceremonia a respectat ritualul antic al aprinderii flăcării cu ajutorul razelor soarelui, marcând începutul călătoriei spre Senegal, gazda Jocurilor Olimpice de Tineret din 2026.
La eveniment au participat președinta Comitetului Internațional Olimpic, Kirsty Coventry, aflată la prima ceremonie de aprindere a flăcării în această funcție, dar și președintele Asociației Comitetelor Olimpice Europene, Spyros Capralos, alături de numeroși oficiali ai Mișcării Olimpice.
Ritualul tradițional al preoteselor a fost condus de Marea Preoteasă, interpretată de actrița și dansatoarea greacă Katerina Misichroni. Imnul Olimpic a fost interpretat de artista anglo-greacă Athena Andreadis, iar imnul Greciei de corul de tineret ROSARTE.
Prima purtătoare a torței a fost atleta greacă Eleni Iakovaki, în vârstă de 17 ani, medaliată cu bronz la Campionatele Mondiale U20 în proba de 400 m garduri. Ea i-a predat flacăra baschetbalistului senegalez Branco Badio, medaliat cu bronz la FIBA AfroBasket 2025.
Flacăra ajunge în Senegal pe 12 septembrieFlacăra va rămâne în Grecia timp de două zile, după care va ajunge în Senegal pe 12 septembrie. Înainte de startul competiției, aceasta va traversa toate cele 14 regiuni ale țării, urmând un traseu prin orașe, școli și comunități locale.
Sub deviza „Pass the Energy” („Transmite energia”), ștafeta va implica sportivi, copii, tineri, artiști și comunități din întreaga țară, în peste 30 de ceremonii dedicate sosirii flăcării.
Totodată, centrele Olymafrica și peste 40 de Comitete Olimpice Naționale din Africa vor participa la o ștafetă continentală cu caracter educațional și sportiv, în cadrul căreia vor parcurge simbolic 30.500 de kilometri, echivalentul aproximativ al perimetrului continentului african.
La Dakar, pe 12 septembrie, flacăra va fi întâmpinată printr-o ceremonie ce va include „Marșul Linguères”, o procesiune simbolică a 100 de femei senegaleze, iar momentul culminant va fi aprinderea cazanului olimpic în Place du Souvenir.
Kirsty Coventry: „Flacăra îi apropie pe oameni”Președinta CIO, Kirsty Coventry, a descris momentul drept începutul unui nou capitol pentru Mișcarea Olimpică.
„Ca sportivă olimpică, cunosc sentimentul pe care îl poate crea Flacăra Olimpică. Aduce entuziasm. Îi apropie pe oameni. Și ne amintește că sportul are puterea de a ne inspira să visăm la lucruri mărețe”, a declarat Coventry.
La finalul ceremoniei, flacăra a fost preluată de Mamadou Diagna Ndiaye, președintele Comitetului de Organizare Dakar 2026, care o va duce în Senegal.
Dakar 2026, prima ediție olimpică organizată în AfricaJocurile Olimpice de Tineret Dakar 2026 se vor desfășura între 31 octombrie și 13 noiembrie și vor reuni peste 2.700 de sportivi din întreaga lume.
Competiția este rezervată tinerilor sportivi cu vârste cuprinse între 15 și 18 ani, în funcție de regulamentul fiecărei discipline sportive.
Din cauza pandemiei de COVID-19 din 2020, ediția Jocurilor Olimpice de Tineret Dakar, cea de-a patra din istorie, a fost amânată cu patru ani, pentru 2026.
România are un palmares consistent la Jocurile Olimpice de Tineret. La prima ediție de vară, Singapore 2010, sportivii români au cucerit nouă medalii – una de aur, patru de argint și patru de bronz. La Nanjing 2014, bilanțul a fost de șase medalii, trei de aur și trei de argint, iar la Buenos Aires 2018 România a încheiat competiția cu opt medalii – două de aur, trei de argint și trei de bronz.
Declarația agenției de spionaj de joi a fost probabil un răspuns la o știre recentă din presă conform căreia autoritățile de informații sud-coreene au stabilit că Kim Jong Un nu are niciun fiu cu soția sa, Ri Sol Ju. NIS a declarat că, chiar dacă există un fiu, acesta nu este în măsură să devină succesorul lui Kim, care a preluat frâiele guvernului Coreei de Nord după moartea tatălui său în 2011, potrivit AP.
Fiica lui Kim, despre care se pare că se numește Kim Ju Ae și are în jur de 13 ani, este probabil în linia de succesiune pentru a prelua conducerea Coreei de Nord de la tatăl ei, a declarat anterior agenția.
Kim Jong Un are și un copil mai mic al cărui sex nu a fost confirmatNIS a declarat că încă încearcă să verifice dacă fiica lui Kim are un frate mai mare, dar în circumstanțele actuale el nu poate fi moștenitorul tatălui său, chiar dacă acesta există. Agenția a precizat că Kim Jong Un are și un copil mai mic al cărui sex nu a fost confirmat.
Declarația de joi nu a detaliat evaluarea NIS privind statutul politic solid al lui Kim Ju Ae. Dar a citat anterior o analiză cuprinzătoare a activităților sale publice și a protocoalelor de stat care i-au fost furnizate.
De la sfârșitul anului 2022, fiica lui Kim l-a însoțit la numeroase evenimente importante, inclusiv lansări de rachete și parade militare de amploare. Presa de stat a declarat că este „cel mai iubit” sau „respectat” copil al tatălui ei și a publicat filmări și fotografii care dovedesc apropierea lor și creșterea statutului ei politic.
Dezvăluirea numelui ei se bazează pe o relatare a fostei vedete NBA Dennis Rodman, care și-a amintit cum a ținut-o în brațe pe fiica bebelușă a lui Kim Jong Un în timpul unei călătorii din 2013 la Phenian, capitala Coreei de Nord.
Problemă cheie în discuțiile externe despre potențialele planuri de succesiuneÎn 2023, un parlamentar sud-coreean a declarat că NIS a informat o comisie legislativă că Kim Ju Ae are un frate mai mare. Însă agenția ar fi clarificat că încă încearcă să verifice rapoartele conform cărora liderul nord-coreean ar avea un fiu.
Dacă are sau nu un frate mai mare este o problemă cheie în discuțiile externe despre potențialele planuri de succesiune ale Coreei de Nord, din cauza sistemului său adânc înrădăcinat de patriarhat și putere dominată de bărbați. De la înființarea sa în 1948, toți cei trei lideri ai Coreei de Nord au fost membri de sex masculin ai familiei Kim. Kim Jong Un a fost precedat de tatăl său, Kim Jong Il, și de bunicul său, Kim Il Sung.
Unii experți se îndoiesc că înalții oficiali nord-coreeni în vârstă ar accepta comanda unei femei. De asemenea, aceștia notează că ascensiunea la putere a lui Kim Ju Ae ar putea însemna în cele din urmă sfârșitul domniei familiei sale dacă se căsătorește cu un bărbat dintr-o altă familie și îi dă puterea copilului lor.
PNL a decis să nu susțină un guvern cu premier tehnocrat, chiar și condus de Luca Niculescu, dacă acesta va avea în componență miniștri din Partidul Social Democrat. Asta spun surse liberale pentru Mediafax, după cele mai recente discuții pe care le-au avut pe această temă.
Liberalii ar fi discutat dacă vor susține sau nu învestirea unui guvern cu puteri depline, dar în care fotoliul de premier să nu fie ocupat de un om politic.
Consilierul prezidențial pe relații externe este cea mai recentă variantă vehiculată pentru funcția de premier. Nicușor Dan încă nu a făcut o desemnare, dar a anunțat anterior că va face acest demers când găsește persoana care are o majoritate clară.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, și președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, au cerut Europei să își consolideze industria spațială, în a doua zi a summitului internațional dedicat spațiului, găzduit în comun de Franța și Germania la Grand Palais, în Paris.
În timp ce vorbea la summit, Macron a descris sectorul spațial european drept unul „fragil”, spunând că este necesară consolidarea capacităților acestuia, împreună cu o „guvernare partajată” a industriei, potrivit Euronews.
„Spațiul cosmic rămâne singurul bun comun global major care nu este supus unor reglementări care să corespundă mizelor. Guvernarea partajată este necesară pentru a aborda aceste provocări.”, a spus el.
El a mai declarat că „în doi ani, vreau să văd prima capsulă cargo europeană, Nyx, acostând la Stația Spațială Internațională; în cinci ani, primul modul lunar european, Argonaut, aterizând pe suprafața Lunii.”
„Și în 10 ani, prima capsulă europeană cu echipaj uman decolează de la Kourou cu astronauți europeni și din alte națiuni la bord”, a adăugat Macron, referindu-se la portul spațial european din Guyana Franceză.
Ursula von der Leyen a spus că este mare nevoie ca Europa să își consolideze capacitățile spațiale, precizând că domeniu are un rol important pentru explorarea științifică și pentru apărare.
„Capacitatea de a accesa și de a acționa în spațiu nu numai că stă la baza prosperității noastre, dar determină din ce în ce mai mult securitatea și independența noastră. Nicăieri acest lucru nu este mai clar decât în Ucraina.”, a spus ea.
Europa vrea să își reducă dependența de SUAEuropa își dezvoltă resursele spațiale, inclusiv cele militare, pe fondul războiului din Ucraina și al dorinței de a reduce dependența de SUA în acest domeniu.
Înaintea summitului, mai multe companii americane s-ar fi retras de la eveniment, pe fondul presiunilor venite de la Washington în legătură cu sprijinul pentru „pozițiile politice ale UE”.
Un purtător de cuvânt al Ministerului Învățământului Superior și Cercetării din Franța, instituție care supraveghează politica spațială națională, a declarat pentru AFP că SpaceX, Blue Origin, Stoke Space și Starcloud s-au retras de la eveniment, spunând că „este greu să nu faci legătura cu zvonurile privind presiuni din presă”.
Retragerile companiilor americane au fost relatate și în contextul summitului de la Paris.
Europa a investit aproximativ 0,07% din PIB în programe spațiale, față de 0,24% în SUA.
Anul 2025 a fost un punct de cotitură, după ce Agenția Spațială Europeană (ESA) a aprobat în noiembrie un buget record de 22,3 miliarde de euro pentru perioada 2026-2028, cu 35 de miliarde de euro alocate pentru spațiu, securitate și apărare.
„Securitatea pe Pământ depinde din ce în ce mai mult de securitatea noastră în spațiu”, a declarat Ursula von der Leyen.
Incidentul a avut loc în jurul orei locale 11:15 în orașul portuar și stațiunea de coastă cu aproximativ 10 milioane de locuitori, situată la aproximativ 550 km sud-est de capitala Beijing, a relatat agenția de știri Xinhua, citată de Le Figaro. „O navă cargo sub pavilion străin, aparținând companiei Beihai Shipbuilding Co., a luat foc” în timp ce „se afla în curs de întreținere” în Qingdao, a precizat aceasta.
„Nava avea 42 de persoane la bord. Doisprezece au fost evacuate în siguranță, cinci răniți au fost spitalizați”, iar 20 au fost găsiți „morți”, a relatat Xinhua, sugerând că cinci persoane sunt încă dispărute. Agenția oficială de știri a publicat o fotografie de la locul incidentului, care arată mai multe autospeciale de pompieri parcate în fața unei nave ancorate, fără daune aparente la cocă și purtând aparent inscripția „Ocean Melody”.
Misiunea de căutare și tragerea la răspundere a vinovaților, ordonată de președintele ChineiOcean Melody este o navă vrachier sub pavilion liberian, lungă de aproape 190 de metri și lățime de peste 32 de metri, potrivit site-ului de urmărire a navelor marinetraffic.com. Președintele chinez Xi Jinping a dat instrucțiuni pentru „căutarea urgentă a persoanelor dispărute, răspunsul corespunzător, identificarea rapidă a cauzelor și urmărirea penală a celor responsabili”, potrivit Xinhua.
Compania navală Qingdao Beihai este o filială a Corporației Navale de Stat din China. Fostă colonie germană, Qingdao, este un centru maritim internațional conectat la peste 700 de porturi din peste 180 de țări și regiuni, potrivit presei de stat chineze. De asemenea, este una dintre principalele stațiuni de pe litoralul Chinei, atrăgând numeroși turiști.
