The PSD leader announced that he has convened a meeting of the Standing Bureau of the Chamber of Deputies for Wednesday at 12:00 p.m., during which he will request an extraordinary session beginning Monday, July 27.
He has asked Mircea Abrudean, the president of the Senate, to do the same.
“At the same time, I am asking the President of the Senate to do the same so that an extraordinary session can be convened simultaneously in the upper chamber of Parliament as well. I emphasize that most of the bills we need to pass—both those related to the National Recovery and Resilience Plan (PNRR) and the urgent ones needed to get the country moving again—are first referred to the Senate,” said Sorin Grindeanu.
He maintains that he wants to see a sense of responsibility and “for us to be able to put political disputes on hold, if you will, so that Romania can get through this complicated phase.”
Grindeanu also said that on Tuesday he sent a letter to all party leaders in Parliament inviting them to help address the country’s urgent problems.
He proposes forming an informal working group comprising representatives from all parliamentary groups.
“Under these critical circumstances, I propose establishing a crisis committee at the parliamentary level, composed of representatives from all parliamentary groups. I emphasize that this is strictly an informal working group and not a traditional parliamentary procedure. We need a temporary working mechanism through which we can identify and prepare, on an emergency basis, the amendments and legislative solutions necessary to resolve these situations,” states the letter signed by Sorin Grindeanu.
Acting Prime Minister Ilie Bolojan announced on Tuesday that Romgaz and OMV Petrom have completed the installation of the production platform for natural gas extraction in the Black Sea. According to him, work will continue over the coming months, and gas production is scheduled to begin next year.
“Yesterday, Romgaz and OMV Petrom completed the installation of the production platform for natural gas extraction in the Black Sea, Romania’s largest natural gas project,” the acting prime minister said.
He noted that the platform’s support structure has already been assembled and secured to the seabed.
“The platform’s support structure has been installed and secured to the seabed. It has a total height of over 220 meters and weighs over 16,000 metric tons, having been transported and installed using specialized vessels over the past few months,” he said.
Essential stages of the projectThe prime minister stated that the installation of the platform and the 160-kilometer pipeline connecting it to the shore “are essential stages of the project.”
“The installation of the platform and the 160-kilometer pipeline connecting it to the shore are essential stages of the project. Work will continue in the coming months with the completion of all connections and will conclude with the testing of the facilities, so that gas production can begin next year,” said Ilie Bolojan.
“Black Sea gas production is a strategic energy project for our country. The new gas supplies will enable industrial revitalization, ensure the availability of domestically produced fertilizers for agriculture (from the Azomureș plant) under favorable conditions for farmers, and guarantee the gas needed for residential consumption at a stable price in the coming years,” he said.
He said the project will strengthen Romania’s position in the European energy market.
“The exploitation of Black Sea gas transforms Romania into a key player in ensuring energy security in the region and into the largest gas producer in the European Union,” the interim prime minister added.
Cercetătorii au analizat date din Studiul Global al Poverii Bolilor 2023, publicate în perioada 1990-2023. Ei au urmărit 12 factori de risc pentru boala cardiacă ischemică. Printre aceștia se numără colesterolul LDL ridicat, fumatul și poluarea cu particule, arată Medical News Today.
În 2023, boala a provocat 473.000 de decese în Statele Unite. Cifra reprezintă o scădere de 58,7% față de anul 1990.
Trei factori domină riscul de decesTensiunea arterială sistolică ridicată a fost principalul factor de risc în 2023.
Ea a fost urmată de alimentația nesănătoasă și de colesterolul LDL crescut. Acești trei factori au fost responsabili pentru aproape jumătate din decese. Potrivit autorului principal Gregory Roth, mulți dintre acești factori nu provoacă simptome vizibile. Boala poate fi prevenită, iar riscurile ei sunt modificabile, a subliniat el.
Obezitatea și glicemia, riscuri în creștereDecesele legate de un indice de masă corporală ridicat au crescut cu 12,5% din 1990. Glicemia ridicată pe nemâncate a înregistrat o creștere de 10,5% în aceeași perioadă.
Cardiologul Carlos Alfonso, neimplicat în studiu, confirmă aceste tendințe din practica medicală zilnică. El subliniază legătura tot mai puternică dintre obezitate, diabet și riscul cardiovascular. Un alt specialist, Cheng-Han Chen, spune că bolile cardiace rămân principala cauză de mortalitate în SUA.
Ce recomandă medicii pentru prevențieExperții recomandă o dietă săracă în grăsimi saturate și alimente procesate.
Exercițiile fizice zilnice ajută la menținerea unei greutăți corporale sănătoase. Controlul colesterolului cu ajutorul statinelor este util pentru reducerea riscului. Cardiologul Renato Apolito recomandă și controlul glicemiei, alături de renunțarea la fumat. Verificările medicale regulate permit depistarea timpurie a acestor factori de risc. Cunoașterea propriilor valori medicale este esențială pentru prevenție, spun specialiștii.
Romanian President Nicușor Dan announced on Tuesday that the LPG Gas Lisbon, flying the Liberian flag, was struck overnight outside Romanian territorial waters, approximately 20 nautical miles from the coast.
The head of state stated that the entire crew was safely evacuated and that Romanian authorities intervened immediately to manage the situation.
Last night, the Liberian-flagged LPG Gas Lisbon was struck outside Romanian territorial waters, approximately 20 nautical miles off the Romanian coast.
In a message posted on Platform X, the president explained that the incident occurred off the Black Sea coast and that Romanian rescue crews responded quickly.
“Last night, the Liberian-flagged LPG Gas Lisbon was struck outside Romanian territorial waters, approximately 20 nautical miles off the Romanian coast,” Nicușor Dan stated.
The president noted that two vessels from the Romanian Agency for the Safety of Human Life at Sea were immediately dispatched to the scene of the incident and managed to evacuate everyone on board, including three crew members who were injured.
„Everyone was brought safely ashore”“Shortly after the incident, two vessels from the Romanian Agency for the Safety of Human Life at Sea arrived at the scene and evacuated the entire crew, including the three injured members. Everyone was brought safely ashore,” the head of state said.
Authorities also dispatched a tugboat to the area to prevent “the vessel from drifting and posing an additional danger to navigational safety.”
He stated that Romanian authorities are now investigating the circumstances surrounding the incident.
“State institutions are on high alert and will clarify the circumstances, causes, and responsibilities related to this serious incident, which is most likely part of the Russian Federation’s illegal war of aggression against Ukraine,” the president said.
President Nicușor Dan also noted that the vessel had departed from the port of Alexandria, Egypt, and was headed for the Ukrainian port of Reni.
The GAS LISBON, IMO number 9267974, is a liquefied petroleum gas (LPG) tanker built in 2002 in Japan. The vessel is approximately 120 meters long, has a capacity of over 8,000 cubic meters, and sails under the Liberian flag.
Over the past year, the vessel has repeatedly made voyages between ports in the Eastern Mediterranean and the Black Sea, with stops in Alexandria, Aspropyrgos, Baniyas, Burgas, and Sulina. Its recent history also includes voyages to Tulcea and Galați.
E principala schimbare pe care Complice.ro, curator și furnizor de experiențe pentru companii și persoane fizice, o vede în datele din prima jumătate a lui 2026. Astfel, compania a înregistrat în prima jumătate a lui 2026 o cifră de afaceri de peste 500.000 de euro, în creștere cu 88% față de aceeași perioadă a anului trecut.
Corporate: experiențele trec trec din zona de recompensare în zona de loializare
Bugetul pentru o experiență de echipă a stat, ani la rând, la capitolul reward: un gest frumos, dar opțional, printre primele tăiate când bugetele se restrâng. Datele Complice.ro din prima jumătate a lui 2026 arată că această logică s-a schimbat: tot mai multe companii tratează experiențele ca pe un instrument de retenție, atât a angajaților, cât și a partenerilor și clienților.
Astfel, creșterea din zona corporate vine în principal din partea clienților existenți ai Complice.ro, care au alocat bugete pentru experiențele pentru echipe și parteneri de business. Evoluția contrastează cu tendința generală de pe piață, unde majoritatea companiilor din România și-au redus sau reorganizat cheltuielile pe acest segment: evenimente mai puține, mai scurte, cu un număr mai mic de participanți, iar unele companii au renunțat temporar la astfel de inițiative.
„Contextul e același pentru toată lumea: bugete mai mici, incertitudine, presiune pe orice cost care nu e strict critic. Diferența e cum reacționează fiecare companie la asta. Mulți dintre clienții noștri sunt companii mari, din IT, retail, imobiliare sau financiar-bancar, care simt mai puțin criza și care au ales să lucreze cu mai puțini furnizori, dar de încredere, în loc să împartă bugetul. Practic, am devenit partenerul lor pentru astfel de decizii, dincolo de furnizorul de experiențe. Și mai vedem ceva concret: companiile care au introdus deja aceste experiențe în strategia de retenție nu le taie din buget la prima presiune, pentru că știu exact cât costă să înlocuiești un angajat bun pe care dorești să îl ții aproape”, mai spune Oana Pascu.
Totodată, tipul de proiecte implementate s-a schimbat și el. Dacă în anii anteriori majoritatea inițiativelor corporate erau punctuale, legate de un eveniment sau o ocazie specială, în prima jumătate a lui 2026 companiile au comandat mai des proiecte integrate în programe recurente, cu tradiție, nu doar pentru un singur eveniment izolat. Practic, decizia de a investi într-o experiență pentru echipă nu mai vine dintr-un calendar de evenimente, ci dintr-o strategie de HR ori marketing. Citeşte comunicatul integral AICI
Terminalul Consorțiului Conductelor din Marea Caspică (Caspian Pipeline Consortium – CPC), singurul care transportă țiței kazah către UE, și-a oprit operațiunile pe fondul unor atacuri cu drone asupra navelor civile care operau în terminal, după cum au transmis responsabilii kazahi citați de presa internațională.
Este vorba de două petroliere, ASIA și NISSOS IOS, au fost atacate, atacate în timpul operațiunilor de încărcare, la terminalul Consorțiului Conductei Caspiene (CPC) de pe coasta Mării Negre a Rusiei, după cum a anunțat CPC duminică, adăugând că operațiunile de încărcare cu petrol au fost suspendate.
Petrolierul ASIA a luat foc, care a fost ulterior stins. Atacurile nu s-au soldat cu răniți sau decese în rândul personalului sau contractorilor CPC și nici nu a existat o deversare de petrol, navele rămânând la suprafață, potrivit Reuters.
Ministerul Energiei din Kazahstan a declarat că instalațiile Single Point Mooring (SPM), SPM-1 și SPM-3, nu au fost avariate.
„În prezent, operațiunile de încărcare a țițeiului la terminal au fost suspendate în așteptarea unei evaluări complete a consecințelor incidentului”, a precizat acesta într-un comunicat citat de Reuters.
La data menționată, CPC nu a identificat nicio parte responsabilă pentru incident. Potrivit sursei citate, în ultimele zile s-a înregistrat o escaladare accentuată a atacurilor atât ale Rusiei, cât și ale Ucrainei asupra navelor maritime din Marea Neagră și Marea Azov.
MAE Kazah condamnă atacurile asupra unei infrastructuri civileMinisterul Afacerilor Externe al Republicii Kazahstan condamnă cu fermitate atacurile cu dispozitive aeriene fără pilot (UAV) efectuate în zilele de 17 și 19 iulie 2026 împotriva navelor civile din Marea Neagră, angajate în transportul comercial legitim de petrol prin infrastructura Consorțiului Conductelor din Marea Caspică (CPC), potrivit comunicatului transmis duminică de Ministerului Afacerilor Externe al Republicii Kazahstan.
„Considerăm că astfel de atacuri constituie o încălcare inacceptabilă a intereselor economice ale Republicii Kazahstan, precum și acte deliberate menite să destabilizeze comerțul internațional legal și piețele energetice globale și să submineze securitatea lanțurilor globale de transport și de aprovizionare logistică. Un motiv de îngrijorare deosebită îl reprezintă faptul că mecanismul convenit anterior de toate părțile implicate pentru schimbul de informații privind navele civile care intră în apele Mării Negre pentru a încărca petrol la terminalele CPC a fost ignorat în mod deliberat, punând astfel în pericol viața și siguranța echipajelor de la bordul acestor nave”, se arată în comunicat.
Conform sursei citate, Kazahstanul solicită încetarea imediată a acestor atacuri și adoptarea unor măsuri cuprinzătoare pentru a asigura securitatea infrastructurii utilizate pentru exportul de hidrocarburi kazahe.
„Îndemnăm cu fermitate țările noastre partenere să condamne fără echivoc aceste atacuri și invităm toate părțile implicate să elaboreze măsuri concrete. Credem cu tărie că numai respectarea strictă a dreptului internațional poate preveni repetarea unor astfel de incidente. Republica Kazahstan efectuează în prezent o evaluare cuprinzătoare a pagubelor cauzate. La finalizarea acestei evaluări, Kazahstanul își rezervă toate drepturile prevăzute de dreptul internațional pentru a-și proteja interesele legitime, inclusiv solicitarea unei despăgubiri integrale pentru pagubele cauzate”, a transmis MAE kazah.
„Republica Kazahstan subliniază că nu există nicio alternativă la soluționarea pașnică a conflictelor și își reafirmă angajamentul față de principiile dreptului internațional, libertatea de navigație și asigurarea funcționării fiabile a rutelor internaționale de transport, logistică și energie”, potrivit reprezentanților diplomației din Kazahstan.
Consorțiului Conductelor din Marea Caspică (CPC)CPC este o conductă petrolieră cu o lungime de 1.510 de kilometri, care leagă zăcămintele de petrol din Kazahstan de la Marea Caspică cu portul rusesc Novorossiisk de la Marea Neagră. Petrolul încărcat la Novorossiisk este apoi transportat cu nave petroliere către piețele mondiale, inclusiv în Uniunea Europeană. CPC transportă aproximativ 80% din exporturile de petrol ale Kazahstanului.
CPC este deținut de un consorțiu de companii și state, în care Federaţia Rusă deține 31% din, restul participației fiind împărțit între Kazahstan, Chevron și alte companii.
UE importă aproape tot țițeiul său. Odată cu înlocuirea celei mai mare părți a importurilor sale din Rusia, țițeiul kahaz a urcat pe locul 2 în topul statelor de import, după SUA și la egalitate cu Norvegia.
De ce trebuie UE să importe petrol?Petrolul reprezintă o mare parte din energia consumată în UE, dar statele membre ale UE nu dețin rezerve mari de petrol. Acesta este motivul pentru care UE importă aproape tot țițeiul său (aproximativ 97% în 2024). Deși UE se află în tranziție de la combustibilii fosili, aceasta este încă foarte dependentă de importurile de petrol. În 2025, UE a importat aproximativ 435 de milioane de tone de țiței, în valoare de peste 212 miliarde de euro, potrivit datelor UE.
Principalii trei parteneri de import ai UE în 2025 au fost Statele Unite, Kazahstan și Norvegia, toți trei furnizând între 12% și 15% din importurile de petrol ale UE (în ceea ce privește cantitățile importate).
Al patrulea partener de import al UE a fost Libia, cu o cotă de peste 9%, urmată de Arabia Saudită (6,8%) și Nigeria și Irak (ambele cu o cotă de 5,8%). Aproximativ 7% din importurile de petrol ale UE în 2025 au provenit din țările Consiliului de Cooperare al Golfului (CCG): Bahrain, Kuweit, Oman, Qatar, Arabia Saudită și Emiratele Arabe Unite.
După declanșarea războiului din Ucraina, implicit eliminarea importurilor de țiței din Rusia din mixul UE, cea mai mare pondere a importurilor de țiței a revenit SUA și Kazahstanului. Ponderea Rusiei în importurile de petrol ale UE a scăzut de la 25,8% în 2021 la 2,2% în 2025. Această scădere a fost compensată în principal de creșterea importurilor din SUA, Norvegia și Kazahstan.
Numai anul trecut, volumele livrate de Kazahstan către Uniunea Europeană aproape că s-au dublat, ajungând la 55,8 milioane de tone în 2025. Per ansamblu, potrivit presei de specialitate Kazahstanul a exportat aproximativ 76 milioane de tone de țiței și produse petroliere în 2025, Uniunea Europeană fiind principala destinație (55,8 milioane de tone), ceea ce a dus la poziționarea Kazahstanului drept al doilea cel mai mare furnizor de țiței al UE, cu aproximativ 12% din totalul importurilor, după Statele Unite.
Mai ales în contextul creșterii globale a presiunilor pe prețul barilului de petrol, pe fondul celui de-al doilea conflict în derulare, din Iran, UE solicită Kazahstanului volume chiar mai mari de țiței, în ciuda limitelor impuse de acordul OPEC+ după cum a declarat recent ministrul kazah al Energiei, Erlan Akkenzhenov, citat de Reuters.
„Știm că lumea are nevoie de petrolul Kazahstanului, iar noi suntem un furnizor foarte de încredere pentru partenerii noștri. În lumina restricțiilor din Strâmtoarea Ormuz, partenerii noștri ne cer să mărim livrările”, a spus demnitarul kazah. „Știm că lumea are nevoie de petrolul Kazahstanului și suntem un furnizor foarte fiabil pentru partenerii noștri. Având în vedere restricțiile din Strâmtoarea Hormuz, partenerii noștri ne cer să creștem livrările”, a declarat Akkenzhenov reporterilor.
„Ei cer maximul. Bineînțeles, avem constrângeri de infrastructură în limitele nivelurilor actuale de producție ale Kazahstanului”, a spus Akkenzhenov.
Pentru a stimula producția și livrările de petrol, Kazahstanul a amânat lucrările de întreținere la câmpul petrolier Kashagan până în 2027. Kazahstanul este pregătit să crească volumul de petrol transportat prin conducta Baku-Tbilisi-Ceyhan (BTC) de la 1,5 milioane de tone planificate la 2,2 milioane de tone pe an și chiar mai mult, potrivit Reuters.
Austria și România sunt țările cele mai expuse întreruperilorConform cifrelor oficiale, Kazahstanul are o cotă de aproximativ 52–56% din importurile de țiței ale Austriei (7,5 mil. tone importate în 2024), iar estimările mai recente indică o creștere până la aproximativ 60%.
Și pentru România țițeiul din Kazahstan are o pondere de aproximativ 60% din importuri, acesta ajungând la rafinăriile Petromidia, cea mai mare din România, operată de Rompetrol.
Conform logicii economice, o eventuală întreruperi pe termen lung a livrărilor de țiței kazah prin CPC către Europa nu poate decât să crească impactul pe preț, în lipsa unei soluții rapide de suplinire a cererii.
Per ansamblul anului trecut, România a consumat 11,4 milioane de tone de petrol, din care 8,9 milioane de tone au fost importate, restul de 2,9 milioane tone de petrol fiind acoperit prin producţia internă, după cum arată datele pe anul trecut furnizate de Institutul Naţional de Statistică la solicitarea ZF.
Cel mai important partener comercial al României era pentru importurile de petrol este Kazahstanul, de unde a importat anul trecut circa 5,5 milioane de tone de petrol (aprox 62%) pentru care a plătit circa 2,5 miliarde de euro. Azerbaidjanul era pe locul doi, iar al treilea, Libia. Factura pentru tot anul trecut plătită de companiile din România pentru importurile de petrol s-a ridicat la 4,1 miliarde de euro, arătau datele INS pe anul trecut.
Din totalul de 8,9 milioane de tone de țiței, Rompetrol, care operează cea mai mare rafinărie din țară, Petromidia Năvodari, a importat și a procesat 5,37 de milioane de tone, potrivit datelor companiei. Acționarii semnificativi ai Rompetrol Rafinare SA sunt KMG International (54,63% – direct și indirect) și statul român, prin Ministerul Energiei (44,7%).
Țițeiul importat ajunge aici prin Oil Terminal și prin terminalul offshore operat de Midia Marine Terminal, aflat la 8,6 de kilometri în largul Mării Negre, care este de tip Single Point Mooring (sistem singular de legare) şi este compus dintr-o parte statică, fixată de fundul mării printr-un sistem de ancore şi o a doua parte, la care se conectează nava, care poate gira liber în jurul părţii statice, în funcţie de vânt, curent şi valuri. Debitul maxim de operare este de 7.000 m³/h, ceea ce înseamnă că o navă care transportă între 80.000 şi 160.000 de tone poate fi descărcată într-un interval de 24-36 de ore, potrivit datelor companiei.
Principala sursă a importurilor a fost Kazahstan și în primele două luni de la începutul acestui an, la fel ca și anul trecut, cu o pondere ușor mai scăzută, de la 65% la 63%.
Calculate pe primele trei luni, importurile de ţiţei au scăzut și mai abrupt în primul trimestru în 2026 – care includ și momentul escaladării tensiunilor din Orientul Mijlociu și consecințele acestui conflict asupra aprovizionării și pe burse – față de cel similar din 2025
Astfel, în primul trimestru al acestui an, importurile au fost de 1.576 de mii tone echivalent petrol, fiind cu 694,2 milioane tone echivalent petrol mai reduse, ceea ce înseamnă cu 30,6%, față de cele din ianuarie – martie 2025.
Potrivit raportului Rompetrol Rafinare pe primul trimestru din 2026, în primele trei luni din 2026, Petromidia a procesat aproape 1,2 milioane de tone de materii prime, preponderent țiței kazah (KEBCO și CPC) furnizat cu sprijinul KazMunayGas, compania națională de petrol și gaze din Kazahstan.
Rafinăria din Năvodari a obținut aproape un milion de tone de carburanți – 330.000 de tone de benzine, respectiv 614.000 de tone de motorină, volume semnificative, având în vedere perioada de circa trei săptămâni în care procesele operaționale din Petromidia au fost sistate pentru lucrările de revizie.
Nava de război rusă Neustrashimy a efectuat luni un exercițiu de artilerie cu foc real, care a durat aproximativ 30 de minute, la circa 40 de mile marine sud de orașul Plymouth.
Operațiunea s-a desfășurat în ape internaționale și a fost monitorizată îndeaproape de Marina Regală britanică, în contextul intensificării activităților navale ruse în apropierea Regatului Unit în ultimele luni, scrie TVP World.
Potrivit informațiilor prezentate de BBC, fregata rusă Neustrashimy a fost urmărită pe întreaga durată a misiunii de nava britanică HMS Tyne, care a supravegheat desfășurarea exercițiului.
Înainte de începerea tragerilor, echipajul rus a informat nava britanică despre intenția de a desfășura un exercițiu de artilerie și a solicitat acesteia să se îndepărteze la o distanță considerată sigură pentru evitarea oricărui incident.
Exercițiul cu foc real s-a desfășurat fără incidente, iar HMS Tyne a continuat să monitorizeze activitatea navei ruse pe întreaga perioadă.
Franța a cerut explicații prin radioPe durata exercițiului, un avion militar francez aflat în zonă a contactat prin radio fregata rusă pentru a solicita informații privind intențiile și desfășurarea activității militare.
Ministerul britanic al Apărării a transmis că Marina Regală urmărește permanent activitatea navelor militare ruse din apropierea Regatului Unit și este pregătită să intervină pentru protejarea securității naționale.
„Royal Navy continuă să urmărească îndeaproape activitatea navei și este pregătită să protejeze securitatea națională a Regatului Unit”, au transmis reprezentanții Ministerului Apărării.
Intensificarea activităților navale ruseExercițiul militar a avut loc chiar în prima zi de mandat a noului prim-ministru britanic, Andy Burnham. Autoritățile britanice nu au indicat însă că alegerea momentului ar avea vreo semnificație politică sau militară.
Incidentul se înscrie într-un context mai amplu al intensificării prezenței navale ruse în apropierea coastelor britanice.
În luna iunie, o altă fregată rusă a tras focuri de avertisment în apropierea unui iaht britanic care naviga prin Canalul Mânecii, iar pușcașii marini britanici au urcat la bordul unui petrolier asociat unor interese rusești și aflat sub sancțiuni.
Autoritățile britanice continuă să monitorizeze cu atenție activitatea militară rusă din regiune, în contextul tensiunilor persistente dintre Rusia și statele membre NATO.
Scandalul dintre administrația Trump și The New York Times a stârnit un val de nemulțumire în rândul grupurilor din SUA care susțin libertatea presei, protejată de Constituție. Totul a pornit de la o dezvăluire a jurnaliștilor de la The New York Times care au relatat despre deficiențele de securitate ale noului avion prezidențial Air Force One, un cadou pentru Trump din Qatar, motiv pentru care liderul SUA s-a întors de la Summitul NATO de la Ankara cu avionul său obișnuit.
Furia lui Trump în ceea ce privește relatarea The New York Times a făcut ca o parte din telefoanele oficialilor SUA din avion să fie verificate iar, ulterior, administrația a dorit să afle și sursele confidențiale ale presei care au dezvăluit informațiile despre deficiențele de securitate ale aeronavei.
Citații pentru interceptări ale jurnaliștilor și rudelor acestoraThe New York Times relatează Administrația Trump a căutat înregistrările telefonice ale mai multor jurnaliști de la New York Times și ale rudelor acestora – inclusiv ale mamei unui reporter – în efortul său de a demasca sursele confidențiale care furnizaseră informații pentru articole despre capacitățile de securitate ale noului avion Air Force One al președintelui Trump.
Departamentul de Justiție a declarat pentru ziar la sfârșitul săptămânii trecute că a emis citații către furnizori terți de servicii telefonice, solicitând înregistrările telefonice și de mesaje text ale mai multor jurnaliști. Acest efort s-a adăugat citațiilor emise pe 10 iulie, care urmăreau să oblige reporterii să depună mărturie în fața unui mare juriu federal.
„Acțiunile guvernului echivalează cu o încercare extraordinar de agresivă și neortodoxă a administrației Trump de a descoperi sursele confidențiale ale jurnaliștilor independenți ale căror reportaje l-au înfuriat pe președinte”, notează ziarul.
Citațiile suplimentare — care vizau și informații despre apelurile și mesajele de pe telefoanele a două dintre soțiile reporterilor — au fost descrise într-o moțiune depusă sâmbătă de avocații ziarului The Times, care solicită anularea cererilor . Moțiunea a fost respinsă luni dimineață de judecătorul Arun Subramanian de la Curtea Districtuală a SUA din Manhattan.
O purtătoare de cuvânt a Departamentului de Justiție, Kiersten Pels, a declarat: „Orice citație emisă de Departamentul de Justiție se face în deplină conformitate cu legislația federală și politica internă a departamentului”.
The New York Times a relatat la începutul acestei luni că oficialii federali aveau îngrijorări semnificative cu privire la capacitățile de securitate ale noului avion Air Force One al lui Trump, donat de Qatar. Trump a fost înfuriat de această relatare, iar Casa Albă i-a ordonat directorului FBI, Kash Patel, să supravegheze ancheta .
Președintele a zburat în Turcia cu avionul construit în Qatar, lăudându-i reporterilor interiorul aurit, dar apoi a plecat cu mai vechiul Air Force One la îndemnul Serviciilor Secrete. Întrebat despre problemele de securitate, Donald Trump a spus că noul avion va fi „la capacitate maximă” în „aproximativ o lună”.
Toate citațiile au fost suspendate până când judecătorul Subramanian se pronunță asupra moțiunii de anulare cerută de ziarul. O audiere pe această temă este programată joi, la Manhattan.
The Times a precizat că două dintre citațiile guvernului au vizat înregistrări telefonice datând din 1 ianuarie, cu multe luni înainte ca The Times să relateze despre preocupările legate de securitatea zborului Air Force One. „
Această perioadă sugerează cu tărie că departamentul folosește această anchetă nu pentru a se concentra asupra presupuselor preocupări care decurg din articolele din 8 și 9 iulie, ci pentru a căuta informații despre relațiile jurnaliștilor cu sursele lor, într-un sens mai larg”, a scris ziarul.
The Times și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la încercarea guvernului de a extrage înregistrările telefonice ale rudelor jurnaliștilor săi. Ziarul relatează că mama unui reporter care s-a dorit interceptată era specializată în probleme de sănătate mintală, iar soția unui alt reporter era angajată într-un post de conducere la o importantă firmă de avocatură.
„Această succesiune de evenimente și momentul în care guvernul a făcut dezvăluirile sunt profund tulburătoare din motive evidente”, a scris The Times în moțiunea sa. „Ele ridică întrebări presante cu privire la desfășurarea acestei presupuse anchete de securitate națională și confirmă absența oricărei regularități în utilizarea marelui juriu de către departament în acest caz. De asemenea, ele subliniază de ce este necesară urgent intervenția acestei instanțe”, arată ziarul.
Operațiunea a fost desfășurată în portul Vado Ligure, unde un container frigorific sosise dintr-unul dintre principalele porturi ale Ecuadorului. Transportul a fost supus unui control de către Garda Financiară și Agenția Vamală și a Monopolurilor, notează publicația Il Sole.
În urma verificărilor, autoritățile au descoperit 650 de pachete care conțineau, împreună cu ambalajele, peste 770 de kilograme de cocaină de înaltă puritate.
Potrivit anchetatorilor, cantitatea are o valoare de vânzare estimată la 250 de milioane de euro.
Drogurile erau ascunse printre zeci de paleți încărcați cu banane. Capturarea transportului este rezultatul unei activități extinse de analiză și monitorizare a rutelor comerciale care leagă America de Sud de portul Vado Ligure.
Acesta a devenit în ultimii ani un nod logistic important pentru mărfurile destinate Europei, dar și o țintă pentru rețelele internaționale de trafic de droguri.
Operațiunea a rezultat într-una dintre cele mai importante capturi de droguri realizate în ultimii ani în portul Vado Ligure și vine la doar câteva săptămâni după o altă operațiune în urma căreia au fost confiscate peste 300 de kilograme de cocaină de înaltă puritate.
DE fapt confuzia a apărut după adoptarea noului Regulament privind ambalajele și deșeurile de ambalaje (Packaging and Packaging Waste Regulation – PPWR), una dintre măsurile prin care Uniunea Europeană încearcă să reducă volumul de deșeuri și să crească reciclarea ambalajelor, arată Euronews.
De unde a pornit informațiaPrintre cei care au susținut că baxurile de apă vor fi interzise s-a numărat eurodeputata franceză Virginie Joron, membră a grupului Patrioți pentru Europa. Aceasta a afirmat că noile reguli europene îi vor obliga pe consumatori să cumpere și să transporte sticlele individual, fără ambalajele clasice din folie de plastic. Mesajul a fost distribuit pe scară largă, însă interpretarea nu reflectă conținutul regulamentului european.
Ce intră în vigoare din 12 augustO parte dintre prevederile regulamentului vor începe să se aplice din 12 august 2026, însă acestea nu prevăd interzicerea baxurilor de apă îmbuteliată. Primele măsuri vizează în principal limitarea utilizării PFAS, un grup de substanțe chimice cunoscute și sub denumirea de „substanțe chimice eterne”, deoarece se degradează foarte greu și se pot acumula în mediu și în organism. Aceste restricții se aplică anumitor materiale de ambalare care intră în contact cu alimentele.
Regulamentul urmărește reducerea deșeurilor din ambalajeNoile reguli fac parte din strategia Uniunii Europene de reducere a cantității de ambalaje generate anual și de creștere a reutilizării și reciclării acestora. Obiectivul Comisiei Europene este ca, până în 2030, toate ambalajele introduse pe piața europeană să fie reciclabile sau reutilizabile. Potrivit datelor Eurostat, în 2023 statele membre au generat aproape 80 de milioane de tone de deșeuri din ambalaje, dintre care aproximativ 35 de kilograme de ambalaje din plastic pentru fiecare locuitor.
Comisia Europeana. Imagine cu caracter ilustrativ. Sursa foto: X
Sunt vizate baxurile de apă?Regulamentul introduce într-adevăr restricții pentru anumite ambalaje din plastic folosite pentru gruparea mai multor produse, inclusiv pentru unele multipack-uri. Totuși, regulile nu se aplică automat tuturor ambalajelor de acest tip. Textul regulamentului prevede excepții atunci când ambalajul este necesar pentru manipularea și transportul în siguranță al produselor.
În cazul baxurilor de apă îmbuteliată, acestea sunt considerate, în principiu, necesare pentru transportul unor încărcături grele, ceea ce înseamnă că este de așteptat să beneficieze de această excepție. Comisia Europeană nu a publicat încă ghidul oficial de aplicare, care va clarifica exact ce tipuri de ambalaje vor intra sub incidența noilor reguli.
Ce produse sunt vizate în principalRestricțiile urmăresc în special reducerea ambalajelor din plastic de unică folosință folosite exclusiv pentru promovarea vânzării mai multor produse împreună. Printre exemplele vizate se numără anumite ambalaje din folie care grupează doze de băuturi sau alte produse comercializate în multipack-uri fără ca ambalajul suplimentar să fie necesar pentru transport.
Comisia Europeană urmează să publice până în februarie 2027 un ghid de implementare care va stabili în detaliu ce tipuri de ambalaje intră sub incidența regulamentului și în ce situații se aplică excepțiile. Până atunci, afirmațiile potrivit cărora Uniunea Europeană interzice din august baxurile de apă îmbuteliată nu sunt susținute de textul actual al regulamentului.
Noul premier al Marii Britanii, Andy Burnham, a anunțat marți că va elimina TVA-ul din facturile de electricitate ale gospodăriilor din Marea Britanie. Măsura va intra în vigoare de la 1 octombrie și reprezintă prima decizie majoră de când a preluat mandatul.
Burnham a declarat că măsura le va „oferi oamenilor un răgaz” și va „lăsa mai mulți bani în buzunarele oamenilor”, potrivit The Guardian.
Estimările guvernului britanic arată că prin implementarea acestei măsuri, factura unei gospodării medii ar urma să scadă cu 53 de euro pe an.
În plus, măsura va costa în acest an bugetul de stat un miliard de euro şi va fi finanţată din fondurile disponibilizate prin renunţarea la proiectul cărţii de identitate digitală.
Marile averi ar putea fi vizate de un impozitTotodată, un grup de economiști au cerut introducerea unui impozit pe avere aplicat celor mai bogate gospodării din Marea Britanie, care ar putea aduce bugetului 10 miliarde de lire sterline pe an, scrie The Guardian.
Această sumă ar putea fi obținută prin aplicarea unei taxe minime de 2% gospodăriilor cu averi de peste 100 de milioane de lire sterline. Măsura ar afecta mai puțin de o mie dintre cele mai bogate gospodării din Marea Britanie.
Claudiu Năsui: Prima acțiune a noului premier al Regatului Unit este corectăFostul ministru al Economiei Claudiu Năsui a venit cu o reacție în privința măsurii anunțate de Burnham, subliniind că aceasta este una „corectă”.
„E încă prea devreme să ne dăm seama de ce va face, dar prima acțiune a noului premier al Regatului Unit este corectă: reduce TVA-ul la electricitate. Astfel Regatul Unit se alătură țărilor europene care au mai tot scăzut TVA-ul. Finlanda a scăzut TVA-ul la alimente, medicamente și o serie de produse la 13.5%. Germania a scăzut TVA-ul în Horeca de la cota lor standard de 19%, la 7%. Irlanda a scăzut TVA-ul tot în Horeca la 9%. Austria a scăzut TVA-ul la mâncare la 4.9% și a făcut TVA zero pentru produse de igienă și sănătate. Suedia a redus TVA-ul la alimente la 6%”, a scris deputatul USR pe Facebook.
El a mai punctat faptul că, între timp, „România tot anunță noi scheme de ajutor de stat de miliarde de euro, naționalizează combinate și pune încă un miliard de euro în noua bancă de stat, a 3-a bancă de stat. Iar unii numesc asta liberalism”.
Scandalul a izbucnit după publicarea celui mai recent raport al Office for Budget Responsibility – OBR, instituția independentă care verifică prognozele și politicile bugetare ale guvernului britanic.
În document, OBR afirmă că vârsta pentru obținerea pensiei de stat ar urma să ajungă la 68 de ani între 2037 și 2039, calendar pe care Trezoreria l-ar fi confirmat drept „poziția actuală de politică” a guvernului. Legea aflată în vigoare prevede însă că majorarea la 68 de ani trebuie să aibă loc abia între 2044 și 2046.
Diferența de șapte ani este uriașă pentru persoanele născute în prima jumătate a anilor 1970. Potrivit calendarului propus inițial în 2017, cei născuți între 6 aprilie 1970 și 5 aprilie 1978 ar putea fi obligați să aștepte între o lună și un an suplimentar înainte de a primi pensia de stat. Propunerea nu a fost însă transformată în lege și ar avea nevoie de aprobarea Parlamentului britanic.
Ministrul britanic al Pensiilor, Torsten Bell, a respins, totuși, informațiile potrivit cărora actualul guvern ar fi decis deja grăbirea calendarului.
Miza financiară: șase miliarde de lire pentru fiecare an de amânarePresiunea pentru creșterea vârstei de pensionare este alimentată de costurile tot mai mari ale îmbătrânirii populației.
OBR estimează că menținerea calendarului prevăzut de lege – pensionarea la 68 de ani abia începând din 2044 – ar costa bugetul britanic, în medie, cu șase miliarde de lire sterline în plus pentru fiecare an în care majorarea ar fi amânată față de intervalul 2037-2039.
Cheltuielile cu pensia de stat ar putea crește de la aproximativ 5% din PIB în 2030 la 9% din PIB până în 2075, pe fondul îmbătrânirii populației și al mecanismului „triple lock”, prin care pensiile sunt majorate anual cu cea mai mare valoare dintre inflație, creșterea salariilor și 2,5%.
Marea Britanie a început deja, în aprilie 2026, creșterea treptată a vârstei de pensionare de la 66 la 67 de ani. Procesul se va încheia în aprilie 2028.
Măsura lovește însă diferit populația. O comisie a Parlamentului britanic a constatat că 57% dintre oameni nu mai au un loc de muncă plătit în anul anterior atingerii vârstei de pensionare. Persoanele cu probleme de sănătate, cele care au muncit în profesii solicitante fizic sau provin din zone sărace riscă să rămână fără salariu și fără pensie pentru o perioadă mai lungă.
Creșterea anterioară a vârstei de pensionare, de la 65 la 66 de ani, a dus la mai mult decât dublarea ratei sărăciei în rândul persoanelor de 65 de ani, potrivit aceleiași analize parlamentare.
De ce îi privește direct pe românii care muncesc în Marea BritanieOrice modificare va afecta și o parte importantă a comunității românești din Regatul Unit.
La recensământul din 2021, aproximativ 539.000 de locuitori ai Angliei și Țării Galilor declaraseră că s-au născut în România, iar 550.000 de persoane dețineau pașaport românesc. Numărul celor născuți în România crescuse de aproape șapte ori în numai un deceniu, în special după eliminarea restricțiilor de pe piața muncii în 2014.
Migrația continuă și după Brexit. Românii au reprezentat cea mai numeroasă naționalitate din UE în rândul imigranților care au venit pe termen lung în Regatul Unit în anul încheiat în decembrie 2025.
Pentru românii care au lucrat legal în Marea Britanie, anii de contribuții la National Insurance sunt luați în calcul pentru pensia britanică. Perioadele de contribuții din România și din alte state ale Spațiului Economic European pot fi folosite pentru îndeplinirea condiției minime de eligibilitate, însă suma efectiv plătită de Londra este calculată în funcție de anii de contribuții realizați în sistemul britanic. Pentru noua pensie de stat sunt necesari, în general, cel puțin zece ani eligibili.
Pensia britanică poate fi încasată și după revenirea în România, iar plățile sunt indexate anual pentru beneficiarii care locuiesc într-un stat al Spațiului Economic European.
Dacă vârsta de pensionare ar fi ridicată mai devreme la 68 de ani, românii din generațiile afectate ar trebui să aștepte mai mult pentru partea de pensie cuvenită din Marea Britanie, chiar dacă între timp s-au întors în țară.
România se confruntă cu aceeași problemă demograficăDiscuția britanică este și un avertisment pentru România, unde sistemul public funcționează tot pe principiul solidarității între generații: contribuțiile plătite de actualii angajați finanțează pensiile aflate în plată.
Comisia Europeană avertizează în raportul său din 2026 că sistemul românesc de pensii este afectat de evoluțiile demografice și de reducerea capacității de contribuție. Numărul persoanelor de cel puțin 65 de ani ar urma să crească de la 3,7 milioane la 4,3 milioane, în timp ce populația cu vârste între 20 și 64 de ani ar putea scădea cu 30%, până la numai 7,8 milioane în 2070.
Problema este amplificată de emigrație. Comisia Europeană estimează că 2,5 milioane de cetățeni români de vârstă activă locuiau într-un alt stat al Uniunii Europene în 2025. Aceștia contribuie la sistemele de pensii din țările în care muncesc, nu la bugetul public de pensii din România.
Noua lege a pensiilor încearcă să limiteze dezechilibrul. Vârsta standard este de 65 de ani pentru bărbați, iar pentru femei va crește treptat până la 65 de ani în 2035. După finalizarea acestei etapizări, vârsta de pensionare și stagiile de cotizare pot fi majorate, cel puțin o dată la trei ani, în funcție de evoluția speranței de viață.
Proiecțiile Comisiei arată că reforma ar putea reduce pe termen lung cheltuielile publice cu pensiile ca pondere în PIB. Ajustarea are însă și un cost social: rata brută de înlocuire a salariului prin pensie este estimată să scadă cu 3,6 puncte procentuale până în 2040, ceea ce înseamnă că pensiile viitoare ar putea reprezenta o proporție mai mică din veniturile obținute înainte de retragerea din activitate.
Un incendiu a izbucnit în noaptea de 21 iulie la mai multe instalații industriale din orașul Lipetsk, în vestul Rusiei, după ce localnicii au raportat câteva explozii și un posibil atac cu drone, potrivit Kyiv Post.
Informațiile au fost publicate de canale locale de monitorizare și de presa independentă rusă.
Potrivit locuitorilor, în oraș s-au auzit mai multe explozii, iar pe cer au fost observate flăcări și un incendiu de proporții. Mai mult, în regiune era în vigoare o alertă de rachetă, au relatat publicațiile independente Astra și Exilenova.
Guvernatorul regiunii Lipetsk, Igor Artamonov, a confirmat izbucnirea incendiului la instalațiile industriale, însă a spus că autoritățile încă verifică cauza producerii acestuia. El nu a confirmat informațiile privind un atac cu drone.
Imaginile și înregistrările video distribuite pe rețelele sociale de locuitori arată un incendiu în apropierea uzinei Novolipetsk Steel, dar și în zona centralei termoelectrice Lipetsk CHPP-2, potrivit Astra.
Sursa foto: ASTRA / Telegram
Sursa foto: ASTRA / Telegram
Uzina NLMK este cel mai mare producător de oțel din Rusia și asigură aproximativ 20% din producția totală de oțel a țării. Fabrica se află la circa 400 de kilometri de granița cu Ucraina și, potrivit publicației Astra, furnizează produse siderurgice companiilor implicate în producția de rachete a Rusiei.
Centrala Lipetsk CHPP-2 are, de asemenea, un rol important în alimentarea orașului și a zonelor industriale din apropiere cu energie electrică și căldură.
La rândul său, Ministerul rus al Apărării a anunțat că sistemele de apărare antiaeriană au interceptat peste noapte 209 drone ucrainene deasupra mai multor regiuni ale Rusiei, deasupra Crimeei ocupate, Mării Negre și Mării Azov.
Instituția nu a precizat câte dintre acestea ar fi fost doborâte în regiunea Lipetsk. Până în acest moment, autoritățile rusești nu au raportat victime.
„Este foarte probabil să asistăm la un eveniment de albire masiv, foarte grav și la scară largă pe Marea Barieră de Corali”, a declarat Morgan Pratchett, cercetător în ecologie la Universitatea James Cook din Australia, la o conferință organizată la Auckland, Noua Zeelandă, relatează Le Figaro.
Potrivit cercetătorului, cauza este fenomenul „extrem” El Nino, care este în curs de desfășurare, deosebit de îngrijorător pentru această destinație turistică populară, considerată cea mai mare structură vie din lume.
El Nino este o variație naturală a climei care încălzește temperaturile la suprafață în centrul și estul Oceanului Pacific ecuatorial. Marea Barieră de Corali, care găzduiește o biodiversitate incredibilă, a suferit deja un eveniment dramatic de albire în 2024-2025. „Nu este exclus ca următoarea perturbare majoră să ducă la extincții localizate ale speciilor (…) și la colapsul pe scară largă al ecosistemului”, a avertizat Morgan Pratchett.
Inacțiunea guvernelor amenință viitorul recifelor de coraliSupraviețuirea coralilor depinde de relația lor cu un tip de alge care trăiește în structura pe care o construiesc și, la rândul lor, le furnizează nutrienți prin fotosinteză. Dar acest sistem se prăbușește atunci când apa mării se încălzește excesiv: algele dispar, chiar dacă acest organism conferă coralului culorile sale caracteristice. Lasă în urmă o structură albicioasă din ce în ce mai lipsită de nutrienți și, prin urmare, pe cale de dispariție.
La conferința de la Auckland, profesorul de studii marine Ove Hoegh-Guldberg de la Universitatea din Queensland, Australia, a avertizat că inacțiunea guvernelor amenință viitorul recifelor de corali din întreaga lume. „Acesta ar putea fi preludiul dispariției omenirii”, a insistat el, comparând situația actuală cu scufundarea Titanicului. „Nava începe să se scufunde foarte clar, iar noi nu vedem asta.”
DIICOT a anunțat că marți a pus în executare două mandate europene de arestare, emise pe numele unor suspecți, un bărbat și o femeie, cetățeni români, membri marcanți ai unei grupări infracționale din municipiul Timișoara. Ar fi vorba de clanul Cârpaci, potrivit unor surse.
Aceștia sunt acuzați că au ținut un bărbat, tot român, în stare de sclavie.
Victima a fost adăpostită în locuința celor doi din Munchen, unde suspecții i-au reținut actele de identitate și au izolat-o de orice contact cu propria sa familie.
Rinichi donat la o clinică din GermaniaDe asemenea, bărbatul a fost obligat să muncească fără să fie plătit, să semneze contracte de vânzare-cumpărare a unor mașini, iar apoi, sub amenințarea uciderii părinților săi din România, a fost obligată să accepte donarea unui rinichi.
Donarea a fost realizată la o clinică medicală situată tot pe teritoriul Germaniei, unde persoana vătămată a declarat în mod nereal că ar fi nepotul suspectului.
Cei doi suspecți au fost prinși marți în municipiul Caransebeș și urmează să fie prezentați în fața judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Curții de Apel Timișoara cu propunere de arestare preventivă în vederea extrădării.
Liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a afirmat marți, într-o postare pe Facebook, că formațiunea sa nu va încheia nicio înțelegere politică, „de niciun fel”, cu PSD, atât timp cât Sorin Grindeanu va conduce partidul.
De asemenea, el susține că, în cazul în care în Parlament ar fi supusă la vot schimbarea lui Grindeanu din funcția de președinte al Camerei Deputaților, aleșii AUR ar susține o astfel de inițiativă.
Răspunsul logic la perorațiile brânzovenești ale lui Grindeanu este scurt și la obiect: AUR nu va mai putea face nicio înțelegere politică, de niciun fel, cu PSD, cât timp Sorin Grindeanu este președinte al acelui partid, de vreme ce acestuia îi repugnă cei 90 de parlamentari ai noștri; Dacă vreodată cineva va supune la vot înlocuirea lui Grindeanu de la conducerea Camerei Deputaților, parlamentarii AUR vor avea tendința naturală de a vota acest lucru; motivul? Este greu de apărat un om cu atâtea carențe morale”, a scris Peiu într-un mesaj publicat pe Facebook.
Critici lansate de Peiu la adresa lui GrindeanuLiderul senatorilor AUR l-a acuzat pe liderul PSD de ipocrizie și îi reproșează criticile adresate AUR pe tema valorilor europene.
„Sorin Grindeanu reproșează AUR că nu a votat guvernul Veștea, un guvern făcut printr-o șobolăneală greu de acceptat, adică prin racolarea unui grup de parlamentari de la un alt partid. De altfel, aceeași șobolăneală o încearcă ridicolul Grindeanu și cu AUR, atunci când anunță că ar primi voturile unor parlamentari AUR, dar îi put «liderii partidului»”, a mai scris Peiu.
Liderul senatorilor AUR respinge, de asemenea, afirmațiile potrivit cărora parlamentari ai formațiunii ar putea susține PSD și susține că aceștia nu au motive să părăsească partidul.
„Poate l-ar ajuta pe Grindeanu să știe că toți parlamentarii AUR sunt propuși să ocupe aceleași poziții ca cele actuale și pe listele de la alegerile următoare”, afirmă Peiu, adăugând că, în opinia sa, doar AUR le poate garanta acestora un nou mandat, potrivit sondajelor.
„Cât privește pretinsele deviații ale AUR de la valorile «europene», să îi reamintim lui Sorin Grindeanu și faptul, ușor de verificat, că AUR susține ferm apartenența României la UE și NATO”, a conchis acesta.
Președintele României, Nicușor Dan, a anunțat marți că nava LPG Gas Lisbon, sub pavilion liberian, a fost lovită în timpul nopții în afara apelor teritoriale ale României, la aproximativ 20 de mile marine de țărm.
Șeful statului a precizat că întregul echipaj a fost evacuat în siguranță, iar autoritățile române au intervenit imediat pentru gestionarea situației.
În cursul nopții trecute, nava LPG Gas Lisbon, sub pavilion liberian, a fost lovită în afara apelor teritoriale ale României, la aproximativ 20 de mile marine în largul țărmului românesc.
⁰La scurt timp după incident, două nave ale Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe…
— Nicușor Dan (@NicusorDanRO) July 21, 2026
Într-un mesaj publicat pe platforma X, președintele a explicat că incidentul s-a produs în largul Mării Negre și că echipajele române de salvare au intervenit rapid.
„În cursul nopții trecute, nava LPG Gas Lisbon, sub pavilion liberian, a fost lovită în afara apelor teritoriale ale României, la aproximativ 20 de mile marine în largul țărmului românesc”, a transmis Nicușor Dan.
Președintele a precizat că două nave ale Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare au fost trimise imediat în zona incidentului și au reușit să evacueze toate persoanele aflate la bord, inclusiv trei membri ai echipajului care au fost răniți.
„La scurt timp după incident, două nave ale Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare s-au deplasat la fața locului și au evacuat întregul echipaj, inclusiv cei trei membri răniți. Toți au fost aduși în siguranță la țărm”, a precizat șeful statului.
Autoritățile au trimis în zonă și un remorcher pentru a preveni ca „nava nu intră în derivă și că nu reprezintă un pericol suplimentar pentru siguranța navigației”.
Acesta a declarat că instituțiile române analizează acum circumstanțele producerii incidentului.
„Instituțiile statului sunt în alertă și vor clarifica circumstanțele, cauzele și responsabilitățile aferente acestui grav incident, cel mai probabil parte a războiul ilegal de agresiune al Federației Ruse împotriva Ucrainei”, a afirmat președintele.
Președintele Nicușor Dan a mai precizat că nava plecase din portul Alexandria, din Egipt, și avea ca destinație portul ucrainean Reni.
Nava GAS LISBON, cu numărul IMO 9267974, este un transportor de gaz petrolier lichefiat (LPG tanker), construit în 2002 în Japonia. Nava are aproximativ 120 de metri lungime, o capacitate de peste 8.000 de metri cubi și navighează sub pavilionul Liberiei.
În ultimul an, nava a efectuat în mod repetat curse între porturi din Mediterana de Est și Marea Neagră, cu escale la Alexandria, Aspropyrgos, Baniyas, Burgas și Sulina. În istoricul său recent apar și deplasări către Tulcea și Galați.
Potrivit anchetatorilor, unul dintre ei ar fi implantat, timp de patru ani, dispozitive cardiace extrase de la persoane decedate sau cu proveniență necunoscută, fără informarea pacienților și cu încălcarea legislației.
Procurorii: 185 de pacienți ar fi primit dispozitive cardiace reutilizateProcurorii au anunțat marți că au finalizat ancheta și au dispus trimiterea în judecată, în stare de libertate, a unui medic primar pentru 185 de acte materiale de abuz în serviciu și luare de mită, precum și a unui al doilea medic, acuzat de complicitate la abuz în serviciu în 24 de acte materiale.
Conform rechizitoriului, în perioada aprilie 2018 – mai 2022, medicul primar din cadrul Clinicii de Cardiologie a unui spital din Iași ar fi implantat 185 de stimulatoare și defibrilatoare cardiace de unică folosință, extrase de la cadavre sau a căror proveniență nu putea fi stabilită.
Dispozitivele ar fi fost reutilizate și resterilizate, deși legislația și indicațiile producătorilor interzic această practică.
Prejudiciu de peste 2 milioane de lei și pacienți puși în pericolAnchetatorii susțin că faptele au produs un prejudiciu de 2.076.505,62 lei spitalului din Iași, au afectat dreptul pacienților la sănătate și au încălcat dreptul acestora de a fi informați cu privire la intervențiile medicale. Mai mulți pacienți s-au constituit părți civile în dosarul penal.
Potrivit procurorilor, cel de-al doilea medic, cardiolog la un spital din Brașov, ar fi trimis de 24 de ori dispozitive medicale de unică folosință nesterilizate, expirate sau cu proveniență necunoscută, pentru a fi implantate pacienților.
O parte dintre intervenții nu aveau justificare medicalăRechizitoriul arată că primul inculpat ar fi coordonat o rețea de cadre medicale care îi furnizau dispozitive cardiace, inclusiv unele extrase de la persoane decedate, fără acordul acestora exprimat anterior decesului sau al aparținătorilor.
Dispozitivele nu erau înregistrate în gestiunea spitalului și nu existau documente privind proveniența, garanția sau sterilizarea lor.
Anchetatorii mai susțin că o parte dintre intervenții nici măcar nu erau necesare din punct de vedere medical, fiind recomandate în baza unor diagnostice fictive sau după administrarea unor tratamente care provocau simptome specifice.
În unele cazuri, defibrilatoarele ar fi fost implantate fără justificare clinică, expunând pacienții la riscul unor complicații grave sau chiar al decesului.
Consimțământul pacienților ar fi fost modificat după semnareDe asemenea, procurorii afirmă că formularele de consimțământ informat ar fi fost modificate după semnarea lor de către pacienți, prin adăugarea unor mențiuni potrivit cărora aceștia și-ar fi dat acordul pentru implantarea unor dispozitive extrase de la cadavre.
Pacienții și familiile donatorilor nu ar fi fost informați despre proveniența dispozitivelor și nici despre riscurile procedurii.
Medicul este acuzat și de luare de mităÎn același dosar, medicul primar este acuzat și de luare de mită, după ce, potrivit procurorilor, ar fi primit 100 de lei de la o pacientă consultată în cabinetul său din spital, în noiembrie 2022.
Procurorul de caz a propus menținerea măsurilor asigurătorii asupra bunurilor celor doi inculpați, iar rechizitoriul a fost trimis Tribunalului Iași. PÎCCJ subliniază că trimiterea în judecată reprezintă o etapă a procesului penal și nu înlătură prezumția de nevinovăție.
Controversa a pornit de la un proiect publicat de Ministerul Mediului pentru modificarea mai multor acte normative, inclusiv Legea apelor nr. 107/1996. Documentul urmărește transpunerea Directivei europene 2024/1203 privind combaterea criminalității de mediu și introduce pedepse mai severe pentru poluare, distrugerea ecosistemelor și exploatarea ilegală a resurselor naturale.
Important este că vorbim, în acest moment, despre un proiect, nu despre o lege intrată în vigoare. Ministerul Mediului l-a pus în dezbatere publică la 18 iunie 2026, iar perioada de consultare a fost prelungită. Ulterior, instituția a anunțat că proiectul urma să fie promovat după instalarea unui Guvern cu atribuții depline.
De unde a pornit controversaProiectul prevede că poate constitui infracțiune captarea ilegală a apelor de suprafață sau subterane atunci când fapta este susceptibilă să producă daune semnificative stării ecologice a unui corp de apă sau rezervelor subterane.
Formularea a fost desprinsă din context și prezentată în mediul online ca o incriminare generală a săpării unei fântâni. În câteva zile, au apărut mesaje despre „prigoana fermierilor”, „pușcărie pentru fântâna din curte”, „contoare obligatorii”, „sigilarea fântânilor” și chiar pedepse pentru colectarea apei de ploaie.
Claudiu Târziu a susținut în mediul online că proiectul ar putea aduce „zece ani de pușcărie pentru că ai săpat o fântână în curtea ta”. Alte postări au vorbit despre pedepse de până la 20 de ani. Un consilier local AUR a afirmat că vor fi montate contoare pe fântâni, iar într-o emisiune online moderată de Dan Diaconescu a fost vehiculată teoria potrivit căreia fântânile ar urma să fie sigilate de la 1 august. .
Niciuna dintre aceste măsuri – contorizarea generală, sigilarea fântânilor gospodărești sau interzicerea colectării apei de ploaie – nu apare însă în proiectul publicat de Ministerul Mediului.
Ce spune legea despre fântânile din gospodăriiRegimul fântânilor gospodărești nu este creat de noul proiect. El este prevăzut deja de articolul 9 din Legea apelor nr. 107/1996.
Legea stabilește că apele de suprafață sau subterane pot fi folosite liber pentru băut, adăpatul animalelor, udat, spălat, îmbăiat și alte nevoi gospodărești, cu respectarea normelor sanitare și de protecție a apei. Condiția este să nu fie folosite instalații sau să fie utilizate instalații de capacitate mică, de cel mult 0,2 litri pe secundă, destinate exclusiv gospodăriei proprii.
Pragul de 0,2 litri pe secundă înseamnă o capacitate de aproximativ 12 litri pe minut, 720 de litri pe oră sau 17,28 metri cubi într-o zi, în ipoteza unei funcționări continue. Este un debit considerabil mai mare decât consumul obișnuit al unei gospodării.
Pentru folosirea apei în aceste condiții nu este necesar avizul de gospodărire a apelor. Mai mult, articolul 81 din aceeași lege exceptează persoanele fizice care folosesc apa potrivit articolului 9 alineatul 2 de la sistemul de contribuții, plăți, tarife și penalități specifice gospodăririi resurselor de apă.
Administrația Națională „Apele Române” a transmis explicit că oamenii pot construi și folosi în continuare fântâni pentru nevoile gospodăriei proprii și că proiectul nu modifică aceste drepturi.
Când este necesară autorizareaSituația se schimbă în cazul captărilor de capacitate mai mare, folosite pentru activități economice, irigații extinse, industrie, comercializarea apei sau alte operațiuni care depășesc nevoile unei gospodării.
Legea în vigoare stabilește deja că dreptul de folosință asupra apelor de suprafață sau subterane se exercită, ca regulă, pe baza autorizației de gospodărire a apelor. Excepția o reprezintă folosirea gospodărească în condițiile articolului 9 alineatul 2.
Această diferență este esențială: una este o fântână din care o familie scoate apă pentru consum și grădină, alta este o instalație care extrage volume mari dintr-un acvifer, eventual în scop comercial, afectând nivelul apei și accesul celorlalți utilizatori.
Apa este definită de legislația românească drept o resursă naturală vulnerabilă și limitată, care face parte din domeniul public al statului. Proprietatea asupra terenului nu oferă un drept nelimitat de exploatare a rezervelor subterane aflate sub acel teren.
Ce pedepse introduce proiectulPotrivit proiectului, captarea apelor cu încălcarea dispozițiilor legale ar putea fi pedepsită cu închisoarea de la unu la cinci ani dacă este susceptibilă să producă daune semnificative stării ecologice a apelor de suprafață sau stării cantitative a apelor subterane.
Dacă daunele semnificative s-au produs efectiv, pedeapsa ar urma să fie cuprinsă între doi și șapte ani. În situațiile în care sunt provocate daune pe scară largă, ireversibile sau de lungă durată, pedeapsa poate ajunge la trei până la zece ani.
Pentru aplicarea prevederilor penale trebuie să existe, cumulativ, încălcarea normelor aplicabile captării și riscul producerii unor daune semnificative sau producerea efectivă a acestora.
Pedepsele de până la 20 de ani, invocate în unele postări, reprezintă limita maximă propusă pentru infracțiunile grave de mediu care provoacă moartea unei persoane. Ministerul propune pedepse între 10 și 20 de ani numai atunci când o infracțiune de mediu are drept consecință decesul unei persoane.
De ce modifică România legislațiaProiectul nu a fost inițiat special pentru fântânile din România, ci pentru transpunerea Directivei UE 2024/1203 privind protecția mediului prin intermediul dreptului penal.
Directiva stabilește reguli minime privind definirea infracțiunilor de mediu și a pedepselor aplicabile în statele membre. Documentul european a fost adoptat la 11 aprilie 2024, a intrat în vigoare la 20 mai 2024 și trebuia transpus în legislațiile naționale până la 21 mai 2026.
Scopul declarat este combaterea faptelor cu impact major: poluări industriale, deversări ilegale, distrugerea ecosistemelor, transporturi și depozitări ilegale de deșeuri sau exploatarea abuzivă a resurselor naturale.
Proiectul românesc introduce un sistem gradual de sancțiuni, în funcție de gravitatea și consecințele faptei: de la pericolul producerii unor daune semnificative până la distrugeri ireversibile ori pierderi de vieți omenești.
Ce este adevărat și ce nuEste fals că fiecare fântână va trebui contorizată. Proiectul nu introduce o asemenea obligație pentru gospodării.
Este fals că apa din fântână va fi taxată. Persoanele fizice care o folosesc în limitele stabilite pentru necesitățile gospodăriei sunt exceptate în continuare de la plata contribuțiilor către Apele Române.
Este fals că fântânile vor fi sigilate de la 1 august. Proiectul nu conține o asemenea dată sau măsură și nici nu este, în prezent, o lege intrată în vigoare.
Este fals că simpla colectare a apei de ploaie va fi pedepsită cu închisoarea. Textul publicat de Ministerul Mediului nu introduce o astfel de infracțiune.
Este însă adevărat că extragerea unor cantități mari de apă, în afara cadrului legal și cu efecte semnificative asupra unui râu, lac sau acvifer, poate atrage sancțiuni. Astfel de captări sunt deja supuse autorizării, iar proiectul propune pedepse mai severe atunci când exploatarea ilegală produce sau poate produce daune importante.
Peste 6.300 de cadre didactice au promovat examenul de Definitivat 2026, cu aproape 10% mai multe decât anul trecut, în timp ce 40 de profesori au obținut media maximă, a anunțat luni ministrul Educației și Cercetării, Mihai Dimian.
„6.345 de cadre didactice au promovat examenul și, implicit, au obținut definitivarea în învățământ, cu aproximativ 10% mai mulți decât anul trecut, când rezultatele inițiale indicau 5.784 promovați. 40 de cadre didactice au promovat examenul cu media 10”, a transmis ministrul, într-o postare publicată pe Facebook.
Totodată, Mihai Dimian le-a urat succes candidaților care susțin proba scrisă a concursului național de Titularizare 2026.
„Celor care urmează să susțină astăzi proba scrisă în cadrul concursului național de ocupare a posturilor didactice/catedrelor din unitățile de învățământ preuniversitar le doresc mult succes, încredere în propriile forțe și rezultate pe măsura muncii depuse”, a scris ministrul.
Proba scrisă a concursului național de Titularizare 2026, prin care sunt ocupate posturile din învățământul preuniversitar, are loc marți, 21 iulie, conform calendarului stabilit de Ministerul Educației și Cercetării.
La examen participă 37.385 de profesori și viitoare cadre didactice, potrivit datelor Ministerului Educației și Cercetării. Numărul candidaților este cu aproape 6% mai mic decât anul trecut, când 39.737 de persoane aveau dreptul să susțină proba scrisă, conform datelor oficiale.
Ce presupune promovarea examenuluiPotrivit Ministerului Educației și Cercetării, pentru promovarea examenului de Definitivat este necesară obținerea unei medii de minimum 8, calculată din nota de la proba scrisă și rezultatele inspecțiilor la clasă.
Candidații care nu ating această medie pot fi încadrați doar pe perioadă determinată, își păstrează statutul de profesor debutant, dar nu pot avansa în cariera didactică.
Peste 9.200 de candidați au susținut proba scrisăMinisterul Educației a precizat că la proba scrisă din cadrul examenului național de definitivare în învățământ 2026 au participat 9.269 de candidați, adică 96,4% dintre cei 9.615 care aveau drept de participare.
Totodată, 318 candidați s-au retras din motive personale, în condițiile prevăzute de metodologie, 346 nu s-au prezentat la examen, iar alți trei au fost eliminați pentru tentativă de fraudă.
