MediaFax.ro

Joi seara, în jurul orei 22.30, polițiștii de frontieră din Giurgiu au oprit pe DN 5 un TIR înmatriculat în România. Acesta era condus de un cetățean român, în vârstă de 44 de ani care circula pe ruta Bulgaria-România și transporta, conform documentelor, citrice.

În urma verificărilor făcute, au fost descoperite, în interiorul remorcii, ascunse prin „metoda capac”, mai multe pachete de țigări pentru care șoferul nu deținea documente de proveniență. Acestea erau ascunse în aproximativ jumătate din compartimentul destinat mărfii transportate.

Polițiștii au stabilit că este vorba de de 359.989 de pachete de țigări, fără timbru de  acciză.

Întreaga cantitate de țigări, estimată la o valoare de peste 2.000.000 de euro, dar și TIR-ul, au fost indisponibilizate de către polițiștii de frontieră, în vederea continuării cercetărilor.

Vineri, suspectul va fi prezentat judecătorului de drepturi si libertăți cu propunere de arestare preventiva pentru 30 zile.

Procurorii DIICOT Suceava desfășoară o amplă operațiune într-un dosar de contrabandă cu produse aduse din Ucraina. Ancheta îi vizează atât pe presupusii traficanți, cât și pe polițiști de frontieră și lucrători vamali suspectați că ar fi facilitat introducerea ilegală a mărfurilor în țară, informează Monitorul de Suceava.

Anchetatorii fac percheziții în Punctul de Trecere a Frontierei Siret și Punctul de Trecere a Frontierei Vicovu de Sus, din județul Suceava, precum și în Punctul de Trecere a Frontierei Racovăț, din județul Botoșani.

Descinderi sunt făcute și la Sectorul Poliției de Frontieră Siret.

În dosar sunt vizați și mai mulți cetățeni ucraineni, suspectați că ar fi implicați în rețeaua de contrabandă, potrivit sursei citate.

La acțiune participă procurori DIICOT, polițiști de combatere a criminalității organizate, jandarmi și polițiști de frontieră.

Potrivit acordului, autoritățile americane vor analiza riscurile asociate noilor sisteme AI, inclusiv cele legate de securitate cibernetică, biosecuritate și potențiale utilizări în dezvoltarea armelor chimice. CAISI a transmis că evaluările vor include teste tehnice, cercetare comună și elaborarea unor bune practici pentru dezvoltarea modelelor comerciale de inteligență artificială, mai arată Euronews. „Măsurătorile independente și riguroase sunt esențiale pentru a înțelege impactul AI asupra securității naționale”, a declarat directorul CAISI, Chris Fall.

Decizia marchează o schimbare importantă de ton pentru administrația Donald Trump, care a susținut în repetate rânduri că reglementările excesive pot încetini inovația americană și pot oferi Chinei un avantaj strategic. În martie, Casa Albă a prezentat noul cadru național privind inteligența artificială, care prevede accelerarea adoptării AI și eliminarea obstacolelor birocratice pentru industrie. Documentul exclude însă crearea unei noi agenții federale dedicate exclusiv reglementării inteligenței artificiale.

Microsoft a anunțat că evaluările guvernamentale vor ajuta compania să identifice din timp riscurile asociate platformei Copilot, inclusiv posibile atacuri cibernetice bazate pe AI. În paralel, OpenAI a confirmat că a furnizat guvernului american modelul ChatGPT5.5 înainte de lansarea publică pentru testare de securitate națională. Compania dezvoltă și GPT-5.5-Cyber, un model specializat în apărare cibernetică, destinat unui grup restrâns de utilizatori instituționali.

CAISI susține că a realizat până acum aproximativ 40 de evaluări pentru modele AI, inclusiv pentru unele sisteme de ultimă generație care nu au fost încă lansate public. Autoritățile americane nu au precizat însă ce modele au fost testate sau ce modificări au fost negociate în noile acorduri semnate cu industria tech. Analiștii spun că inițiativa reflectă tot mai clar preocupările Washingtonului privind impactul strategic și militar al inteligenței artificiale, pe fondul competiției tehnologice dintre SUA și China.

Petrolierul „Odessa” a ajuns în apropierea orașului port Seosan, din vestul Coreei de Sud, după ce a traversat Strâmtoarea Ormuz la mijlocul lunii aprilie, pe fondul negocierilor pentru implementarea unui armistițiu, anunță compania HD Hyundai Oilbank, citată de Associated Press. 

Nava transportă aproximativ un milion de barili de țiței, cantitate care reprezintă între 35% și 50% din consumul zilnic de petrol al Coreei de Sud. 

Petrolierul urmează să acosteze la terminalul offshore al companiei pentru descărcarea încărcăturii, unde țițeiul va fi prelucrat în produse precum benzină, motorină sau naftă. 

Războiul prelungit al Statelor Unite împotriva Iranului a amplificat preocupările legate de o posibilă criză energetică în Coreea de Sud, economie puternic dependentă de importuri energetice.

Pe fondul crizei cauzate de războiul din Iran, autoritățile de la Seul au introdus măsuri de plafonare a prețurilor la carburanți, iar rafinăriile au fost instruite să redirecționeze către piața internă exporturile de nafta și să identifice surse alternative de aprovizionare și rute maritime mai sigure. 

În luna martie 2026, sosirile înregistrate în structurile de primire turistică, inclusiv apartamente și camere de închiriat), au ajuns la 779.100 persoane, în scădere cu 6,3% faţă de cele din luna martie 2025. Turiștii români au reprezentat 78,3%, iar cei străini 21,7%.

Înnoptările înregistrate au ajuns la 1.438.500, în scădere cu 8,6% faţă de cele din luna martie 2025.

Durata medie a şederii în luna martie 2026 a fost de 1,8 zile la turiştii români și de 2,1 zile la cei străini.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică, în luna martie 2026, a fost de 19,4%.

În primul trimestru al anului, au fost înregistrate 2.352.400 de sosiri, în scădere cu 5,8% faţă de perioada similară din 2025. Românii au reprezentat 80,5%, în timp ce sosirile turiştilor străini au reprezentat 19,5%.

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică au însumat 4.452.600, în scădere cu 6,7% faţă de cele din primul trimestru din 2025.

Durata medie a şederii a fost de 1,8 zile la turiştii români și de 2,2 zile la turiştii străini.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică a fost de 20,8%, în scădere cu 2,5 puncte procentuale.

Cei mai mulțu turiști au fost înregistrați în Bucureşti (413.400), Braşov (307.200) și Prahova (130.800).

Dintre turiștii străini, cei mai mulți au provenit din Italia (51.600), Germania (38.500) și Regatul Unit (33.800).

Această tehnologie a evoluat foarte mult de la primele imagini pe care le producea până la cele din prezent, făcând din ce în ce mai dificilă diferențierea între ceea ce este generat de AI și ceea ce este real. În multe cazuri, acest realism este extrem de benefic, însă, în practică, s-a dovedit că generarea de imagini cu ajutorul AI a devenit și o problemă, scrie El Economista.

Fotografii false folosite pentru răspândirea de informații eronate, imagini nud ale unor persoane fără consimțământul acestora și tot felul de înșelătorii care creează haos, mai ales pe rețelele sociale.

Aceste platforme lucrează pentru a identifica astfel de imagini și pentru a avertiza utilizatorii că respectivul conținut nu este real, însă de multe ori este dificil să detecteze și să marcheze toate materialele de acest tip.

Dar problema nu ține doar de etichetarea conținutului generat de AI, ci și de sancționarea celor care îl folosesc cu intenții rele. În Coreea de Sud s-a făcut un pas în această direcție, după ce un bărbat riscă o pedeapsă cu închisoarea și o amendă de 6.700 de euro pentru că a publicat o imagine generată cu inteligență artificială pe rețelele sociale.

Totul a început după ce a apărut informația că un lup a scăpat din grădina zoologică din orașul Daedeok, iar la scurt timp a început să circule o fotografie cu animalul pe străzile orașului.

Problema este că imaginea era falsă și fusese generată cu ajutorul AI, însă, din cauza riscului ca un lup să umble liber prin oraș, autoritățile au luat măsuri precum închiderea școlilor și trimiterea echipelor de intervenție pentru a patrula zona.

Autoritățile sud-coreene au explicat că „o singură imagine manipulată cu AI a întârziat capturarea lupului cu până la nouă zile” și că „mobilizarea prelungită a poliției și pompierilor a provocat perturbări semnificative în activitatea lor principală de protejare a populației”.

Din fericire, lupul a fost găsit în afara orașului fără să fi provocat probleme. În același timp, autoritățile au identificat sursa imaginii și au descoperit că aceasta fusese publicată de un bărbat de 40 de ani „în glumă”, însă această farsă îl poate costa scump, el confruntându-se acum cu o pedeapsă cu închisoarea și o amendă considerabilă.

Deși majoritatea fungilor sunt inofensivi, unele specii pot provoca infecții severe, în special în cazul persoanelor cu sistem imunitar slăbit. „Dintre milioanele de fungi care există, doar câteva sute pot duce la infecții la oameni”, a explicat Paul Verweij, profesor la Radboud UMC din Țările de Jos, pentru TEC.

Printre afecțiunile fungice comune se numără mătreața, piciorul atletului sau candidoza vaginală, însă formele severe pot deveni letale.

O cauză importantă a rezistenței este utilizarea fungicidelor în agricultură. Substanțele folosite pentru protejarea culturilor au ingrediente similare cu cele din medicamentele antifungice. Astfel, atunci când o ciupercă devine rezistentă la fungicide, poate deveni rezistentă și la tratamentele medicale.

Mai multe specii periculoase, deja rezistente la medicamente, se răspândesc în prezent la nivel global. Ratele de mortalitate asociate acestor infecții variază între 18% și 85%, în funcție de tipul ciupercii și de starea pacientului.

Una dintre cele mai îngrijorătoare este Aspergillus fumigatus, o ciupercă ale cărei spori se transmit prin aer și pot provoca infecții pulmonare mortale. Aceasta afectează în special pacienții vulnerabili. Cercetători de la Universitatea din Manchester estimează că răspândirea sa ar putea crește cu 77% în Europa din cauza crizei climatice, punând în pericol încă 9 milioane de europeni până în 2100. „În secțiile de terapie intensivă vedem deja această ciupercă tot mai des”, a spus Verweij.

O altă amenințare majoră este Candida auris, o ciupercă rezistentă la majoritatea tratamentelor. Aceasta poate infecta organele sau sângele și poate fi fatală pentru persoanele cu imunitate scăzută. Persoanele sănătoase pot avea simptome ușoare sau pot transmite ciuperca mai departe. Centrul European de Prevenire și Control al Bolilor o descrie drept „o amenințare serioasă atât pentru pacienți, cât și pentru sistemul de sănătate al continentului”.

Potrivit celor mai recente date ale ECDC, în 2023 au fost raportate 1.346 de cazuri de Candida auris în 18 țări europene. Creșterea este semnificativă în comparație cu cei zece ani anteriori, când au fost raportate aproximativ 4.000 de cazuri în total. Instituția avertizează însă că numărul real ar putea fi mai mare, deoarece nu toate țările au sisteme de supraveghere, ghiduri de prevenție sau obligații clare de raportare.

Specialiștii cer mai multă monitorizare, cercetare și prevenire. „În multe laboratoare, identificarea fungilor și a rezistenței la medicamente este limitată”, a declarat Verweij. „Ca urmare, în multe țări și regiuni nu știm ce fungi provoacă infecții și nici dacă sunt rezistenți.”

Dezvoltarea unor noi tratamente este dificilă, deoarece celulele fungilor sunt relativ asemănătoare cu cele umane, ceea ce crește riscul de efecte secundare. În plus, numărul medicamentelor antifungice disponibile este redus. Cercetătorii avertizează că, în timp, toate tipurile de fungi ar putea dezvolta rezistență, inclusiv cei care provoacă infecții mai comune ale pielii și unghiilor.

Verweij și colegii săi cer Organizației Mondiale a Sănătății să includă mai clar rezistența la antifungice în următoarea actualizare a planului de acțiune privind rezistența antimicrobiană.

Ei susțin, de asemenea, că evaluarea fungicidelor folosite în agricultură trebuie să ia în calcul riscul de rezistență la tratamentele medicale. „Accentul este pus adesea pe prevenirea și tratarea infecțiilor, în timp ce mediul și utilizarea fungicidelor joacă, de asemenea, un rol major”, a subliniat cercetătorul.

Se împlinește astăzi un an de la începutul pontificatului Papei Leon al XIV-lea.

Douăsprezece luni în care un singur cuvânt a dominat toate discursurile, toate binecuvântările, toate întâlnirile: „pace”.

Nu ca formulă diplomatică, nu ca deziderat vag, ci ca program asumat și repetat cu o consecvență aproape obsesivă – cuvântul apare de peste 400 de ori în discursurile rostite de Episcopul Romei în primul an al pontificatului său, notează vaticannews.va.

Totul a început chiar în seara de 8 mai 2025, când noul Papă și-a descris viziunea în două cuvinte: „Neînarmați și dezarmanți.” Nu era o metaforă. Era un manifest.

Leon al XIV-lea a ținut să precizeze de la bun început ce fel de pace are în minte – și, mai ales, ce fel nu.

Nu tăcerea armelor produsă de un armistițiu fragil, nu oboseala care îi face pe oameni să renunțe la voința de a rezista, nu reconcilierea de fațadă pe care geopolitica o etalează în comunicate.

În dimineața de Crăciun, distanțându-se explicit de acordurile internaționale, el a avertizat că tocmai această „mare oboseală” riscă să se infiltreze în inimi și în cuvintele goale de sens.

În locul ei, Papa a invocat imaginea unei „păci sălbatice”, inspirată din poetul Yehuda Amichai: o reconciliere care răsare brusc, precum florile sălbatice ce cresc prin crăpăturile betonului, cu o naivitate doar aparentă.

„Fie ca ea să vină”, a spus Leon, „pentru că câmpul are nevoie de ea.”

Pacea Papei Leon nu ocolește responsabilitățile.

Unul dintre laitmotivele primului an de pontificat a fost denunțarea directă a celor pe care îi numește „stăpânii războiului” – cei care se prefac că nu știu că „este nevoie doar de o clipă pentru a distruge, dar adesea nici măcar o viață întreagă nu este suficientă pentru a reconstrui.”

Paradoxul financiar al conflictelor i-a oferit Papei unele dintre cele mai tăioase formulări ale anului: „Banii care ar putea fi folosiți pentru a construi noi spitale și școli sunt folosiți în schimb pentru a le distruge pe cele care există deja.”

Rostite în fața reprezentanților agențiilor de ajutor pentru Bisericile Orientale, aceste cuvinte vizau deopotrivă războaiele din Europa și din Orientul Mijlociu.

Mesajul de pace al lui Leon al XIV-lea nu a rămas între zidurile Vaticanului.

Primul an de pontificat l-a purtat geografic de la Roma la Monaco, de la sediul FAO – unde a vorbit despre foamete ca efect secundar al conflictelor – până în inima Africii, la Bamenda, în Camerun, unde a participat la o întâlnire de reconciliere în Catedrala Sfântul Iosif.

Săptămâna Mare a marcat unul dintre momentele de vârf ale acestui prim an.

În Duminica Floriilor, Papa a tranșat o chestiune teologică sensibilă: nimeni nu poate justifica războiul în numele lui Dumnezeu.

„Mâinile vă sunt pline de sânge”, a citat el, adresându-se implicit celor care invocă religia pentru a legitima violența.

La un an de la începutul său, pontificatul lui Leon al XIV-lea se conturează ca unul al consecvenței mesajului, indiferent de audiență – jurnaliști, diplomați, credincioși sau lideri politici. Pacea nu ca slăbiciune, ci ca act de curaj.

Nu ca tăcere, ci ca refuz al idolilor puterii și ai banilor care, spune Papa, alimentează conflictele lumii contemporane.

Real Madrid a transmis că mijlocașul uruguayan a fost supus unor teste medicale și va avea nevoie de 10 până la 14 zile de repaus, conform protocoalelor medicale.

Altercația a izbucnit în timpul antrenamentului de joi, în urma unor intrări dure, la doar o zi după ce cei doi mijlocași fuseseră implicați într-un alt incident, potrivit ESPN.

Valverde a fost transportat la spital, unde a primit îngrijiri pentru o tăietură la frunte, a confirmat căpitanul Uruguayului, în vârstă de 27 de ani, într-un comunicat.

„Am avut un incident cu un coechipier pornit de la o fază din timpul antrenamentului. Oboseala și frustrarea au făcut ca situația să escaladeze”, a spus Valverde într-un comunicat.

Fotbalistul a afirmat că s-a lovit accidental de o masă în timpul disputei și că accidentarea nu a fost provocată intenționat de Tchouaméni.

Real Madrid a anunțat că a deschis proceduri disciplinare împotriva ambilor jucători.

Presa sportivă a relatat în ultimele luni despre mai multe conflicte în vestiarul lui Real Madrid, pe fondul rezultatelor slabe din acest sezon.

Meciul dintre Barcelona și Real Madrid se joacă duminică, iar formația catalană are nevoie de un egal pentru a câștiga titlul în LaLiga.

Un raport publicat în martie de agenția franceză pentru sănătate ANSES avertizează că aproximativ jumătate din populația Franței depășește doza la care cadmiul are efecte toxice dovedite asupra organismului uman.

Cadmiul este clasificat drept cancerigen pentru oameni. Potrivit autorității europene pentru siguranță alimentară EFSA, expunerea la acest metal greu poate provoca insuficiență renală și demineralizare osoasă și este asociată cu mai multe tipuri de cancer, inclusiv cancer pulmonar, de vezică urinară și de sân.

Principala sursă de expunere este alimentația, iar fumatul contribuie într-o măsură mai mică. Cadmiul ajunge în organism prin produse consumate frecvent, precum cerealele, grâul, orezul și cartofii.

Contaminarea are atât cauze naturale, cât și cauze provocate de activitatea umană. Cadmiul există în mod natural în soluri și se răspândește prin eroziune, însă sursele majore de poluare sunt mineritul, industria metalurgică și folosirea îngrășămintelor minerale pe bază de fosfați.

Uniunea Europeană se numără printre cei mai mari importatori de fosfați din lume, utilizați în principal pentru producerea îngrășămintelor agricole. Deși fertilizarea cu fosfor este mai redusă decât în anii 1970, când a atins un vârf, solurile europene continuă să aibă un surplus important de fosfor.

ANSES recomandă ca îngrășămintele fosfatice să nu depășească 20 de miligrame de cadmiu pe kilogram pentru a limita acumularea metalului în sol. În Franța, pragul este în prezent de 90 de miligrame pe kilogram, iar la nivelul Uniunii Europene limita este de 60 de miligrame pe kilogram. Potrivit legislației europene actuale, pragul de 20 de miligrame pe kilogram ar urma să intre în vigoare abia în 2032.

Specialiștii din domeniu recomandă reducerea folosirii îngrășămintelor și valorificarea fosfaților deja existenți în sol. Pentru reducerea expunerii prin alimentație, ANSES recomandă diminuarea consumului de produse pe bază de grâu și înlocuirea unei părți din acestea cu leguminoase.

Problema depășește însă granițele Europei. În 2025, Uniunea Europeană importa aproximativ 88% din îngrășămintele fosfatice din Maroc, unde nivelurile de cadmiu din mine sunt ridicate, potrivit unei investigații publicate de vert.eco.

Un studiu recent a identificat concentrații mari de cadmiu, plumb și zinc în zonele urbane și suburbane din Safi, unde se află principalele instalații de tratare a fosfaților ale companiei marocane OCP. Autorii studiului avertizează că aceste metale grele pot ajunge în lanțul alimentar.

Temperaturile medii la suprafața mării, excluzând regiunile polare, au atins aproape maximul istoric pentru 2024 în aprilie, potrivit raportului lunar Copernicus, potrivit Le Figaro.

„Este doar o chestiune de zile până când vom vedea din nou temperaturi record la suprafața mării” pentru luna mai, a declarat pentru AFP Samantha Burgess, responsabilă strategică pentru climă la Centrul European pentru Prognoze Meteorologice pe Termen Mediu, care include Copernicus. Martie este de obicei cea mai caldă lună la nivel global în oceane.

Valuri de căldură marine record se extind pe o vastă regiune care se întinde de la Pacificul ecuatorial central până la coasta de vest a Statelor Unite și a Mexicului.

El Niño este una dintre fazele unui ciclu natural din Oceanul Pacific, care începe de obicei primăvara și afectează treptat temperaturile, vânturile și clima de pe tot globul în lunile următoare. Pentru unele regiuni, acest lucru duce la secete, cum ar fi în Indonezia. Altele, precum Peru, vor trebui să se pregătească pentru ploi torențiale. Ultimul episod a avut loc în 2023/2024.

Organizația Meteorologică Mondială a avertizat, deși rămân unele incertitudini, că revenirea fenomenului El Niño este din ce în ce mai probabilă din mai până în iulie, în timp ce fenomenul opus, La Niña, se estompează. Aceste previziuni se bazează pe temperaturile observate într-o regiune a Oceanului Pacific.

Problema lumii de astăzi este că El Niño, deși apare în mod natural și regulat, contribuie acum la încălzirea cauzată de activitățile umane, prin arderea petrolului, cărbunelui și gazelor, care eliberează dioxid de carbon, creând un efect de seră.

Unele agenții meteorologice prevăd că următorul El Niño va fi mai puternic decât cel de acum trei ani, poate chiar rivalizând cu „super El Niño” din 1997/1998. Efectul asupra temperaturii medii globale se observă, în general, în anul următor apariției sale, ceea ce ridică îngrijorări cu privire la un 2027 foarte fierbinte. Zeke Hausfather, climatolog la Institutul independent Berkeley Earth, estimează acum că 2027 va doborî recordul anual stabilit în 2024. Samantha Burgess, la rândul ei, consideră că este încă prea devreme pentru a prezice cu certitudine intensitatea evenimentului, deoarece previziunile făcute în primăvară nu sunt încă foarte fiabile. Dar este de acord și că, indiferent de intensitatea sa, acest El Niño nu va trece neobservat, considerând „probabil ca 2027 să depășească 2024 și să devină cel mai fierbinte an înregistrat vreodată”.

Femeile, în vârstă de 53 și 31 de ani, se confruntă în Australia cu acuzații de crime împotriva umanității, inclusiv deținerea și utilizarea unui sclav în Siria, pedeapsă maximă de 25 de ani de închisoare. Ele au fost arestate pe aeroportul din Melbourne joi, la sosire, relatează CNN.

„Aceasta rămâne o anchetă activă asupra unor acuzații foarte grave”, a declarat Stephen Nutt, comisar adjunct al Poliției Federale Australiene pentru combaterea terorismului, într-un comunicat.

Ambele femei au călătorit în Siria în 2014 cu familiile lor și se presupune că au ținut o sclavă în casele lor, a declarat poliția.

Separat, o australiancă în vârstă de 32 de ani a fost arestată joi pe aeroportul din Sydney și acuzată de infracțiuni legate de terorism, inclusiv presupusa aderare la Statul Islamic. Acuzațiile se pedepsesc cu închisoarea până la 10 ani, iar ea urmează să se prezinte în fața unui tribunal din Sydney vineri.

Femeia a călătorit în Siria în 2015 pentru a se alătura soțului ei, care părăsise anterior Australia și se alăturase ISIS, a declarat poliția.

Guvernul a declarat la începutul acestei săptămâni că patru femei și nouă copii intenționează să se întoarcă în Australia din taberele siriene fără asistență oficială.

În urma înfrângerii teritoriale a ISIS, multe rude ale unor presupuși luptători au fost deținute în tabere siriene.

În ianuarie, Statele Unite au început să mute membrii ISIS reținuți din Siria după prăbușirea Forțelor Democratice Siriene conduse de kurzi, care păzeau zeci de unități care adăposteau luptători și civili afiliați, inclusiv străini.

Guvernul australian a repatriat patru femei și 13 copii din taberele siriene în 2022. Aproximativ 21 de australieni rămân în tabăra al-Roj, a relatat Australian Broadcasting Corp.

În hotărârea pronunțată joi de Tribunalul Covasna se arată că ordinul emis de prefect a avut în vedere ca bază de calcul a reducerii cu 30% numărul maxim de posturi stabilit pentru unităţile administrativ teritoriale din judeţ pentru anul 2025 potrivit Legii nr. 296/2023 (adică deja redus cu 10%) aplicând la acest număr maxim de posturi reducerea de 30% deşi expres şi neechivoc OUG nr.7/2026 indică ca baza de calcul la care se aplică reducerea de 30% să fie „numărul de posturi calculat, fără nici o referire la reducerea de 10% aplicată anterior la aceeaşi bază de calcul.

Disputa juridică privind reducerea de personal din primării urmează să fie tranșată în dosarul de fond a stabilit Tribulalul Covasna. „Tribunalul constată că această problemă de interpretare nu poate fi realizată în procedura sumară a verificării doar aparenţei de legalitate şi se conturează o îndoială asupra legalităţii actului administrativ ce trebuie tranşată în procedura contestării pe fond  a actului”.

Instanța a mai precizat că prin stabilirea unui număr de posturi neconform cu cel dispus de lege, se produce o pagubă persoanelor fizice vizate de reorganizarea aparatului de specialitate al primarului prin reducerea numărului de posturi şi modificarea structurii organizatorice, inclusiv sub aspectul stabilităţii funcţiei publice şi a raporturilor de muncă. Încetarea sau modificarea raportului de muncă şi modificarea organigramei necesită reconfigurare în cazul  anulării actului administrativ, ceea ce poate echivala cu perturbarea gravă a funcţionării unei autorităţi publice.

Prin urmare Tribunalul a dispus suspendarea ordinului de prefect, până la pronunţarea instanţei de fond. Hotărârea este executorie de drept și poate fi atacată cu recurs la Tribunalul Covasna.

„Trei distrugătoare americane de clasă mondială tocmai au tranzitat, cu mare succes, ieșirea din Strâmtoarea Hormuz, sub foc. Cele trei distrugătoare nu au suferit pagube, dar atacatorii iranieni au suferit pagube mari”, a scris Trump într-o postare pe Truth Social, relatează CNN.

„Au fost complet distruse, împreună cu numeroase ambarcațiuni mici, care sunt folosite pentru a lua locul Marinei lor complet decapitate”, a adăugat Trump.

„Rachetele au fost lansate asupra distrugătoarelor noastre și au fost ușor doborâte. În mod similar, au venit drone și au fost incinerate în timp ce se aflau în aer”, a continuat Trump. „În mod similar, au venit drone și au fost incinerate în timp ce se aflau în aer. Au căzut atât de frumos în Ocean, exact ca un fluture care cade în mormântul său!”

Președintele a avertizat Iranul împotriva escaladării tensiunilor, scriind că „dacă ar avea șansa de a folosi o armă nucleară, ar face-o, fără îndoială – Dar nu vor avea niciodată această oportunitate și, așa cum i-am eliminat din nou astăzi, îi vom elimina mult mai tare și mult mai violent în viitor, dacă nu semnează Acordul, REPEDE!”

Postarea lui Trump a venit după ce Comandamentul Central al Statelor Unite a declarat că forțele americane au atacat instalațiile militare iraniene responsabile de lansarea a ceea ce a descris ca fiind atacuri „neprovocate” cu rachete, drone și ambarcațiuni mici împotriva navelor de război americane care tranzitează strâmtoarea.

Platforma este un spațiu securizat unde profesorii din universități, personalul administrativ și studenții din fiecare facultate pot comunica, pot posta cursuri, teme, note, comentarii sau un calendar. Instructure, compania-mamă a Canvas, a indicat pe site-ul său web că Canvas este „în prezent inaccesibil”, potrivit Le Figaro.

Mai multe persoane care au încercat să se conecteze au raportat că au văzut un mesaj care indica faptul că serviciul fusese blocat de grupul de infractori cibernetici de cunoscut la mondial ShinyHunters. Grupul a îndemnat universitățile afectate să îi contacteze „pentru a negocia un acord”, sub amenințarea că va publica datele obținute de hackeri.

Canvas a informat Universitatea Stanford că numele, adresele de e-mail, numerele de identificare ale studenților și schimburile de mesaje au fost compromise.

Încă de la 1 mai, directorul IT al Instructure, Steve Proud, a raportat un „incident de securitate cibernetică comis de actori infracționali”. „Credem că incidentul este ținut sub control”, a scris el a doua zi, specificând că echipele sale au modificat anumite chei de securitate și au intensificat monitorizarea tuturor platformelor. Miercuri, Instructure asigurase că Canvas era „complet operațional” și nu mai observa „activitate neautorizată”, înainte ca platforma să fie blocată joi. Oficialii de la Universitatea din Berkeley au declarat că „explorau rute alternative de acces pentru informațiile de care au nevoie studenții și cadrele didactice”.

ShinyHunters și-a făcut un nume în special prin atacuri care au vizat specialistul în vânzarea de bilete Ticketmaster, operatorul de telefonie AT&T și gigantul de lux LVMH. Instructure este controlată din 2024 de mai multe firme de capital privat, inclusiv KKR.

„Trei drone care se îndreptau spre Moscova au fost distruse de forțele de apărare aeriană ale Ministerului Apărării”, a scris Serghei Sobianin pe rețeaua de socializare rusească Max, actualizând ulterior numărul dronelor doborâte pe parcursul nopții, ajungând la un total de 20, conform unui mesaj postat pe rețeaua de socializare, potrivit Le Figaro.

Atacurile au avut loc înainte de cea mai importantă sărbătoare laică a Rusiei, pe 9 mai, Ziua Victoriei, care marchează aniversarea înfrângerii Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial. Autoritățile ruse au declarat un armistițiu unilateral în Ucraina pentru vineri și sâmbătă.

Pe de altă parte, Ucraina a acuzat miercuri Rusia că a încălcat armistițiul propus de Kiev, prin desfășurarea a zeci de ofensive terestre, lovituri aeriene și atacuri cu drone, fapt pe care președintele Volodimir Zelenski l-a descris drept o „respingere evidentă” a păcii din partea Moscovei.

Forțele americane au vizat instalațiile militare iraniene responsabile de lansarea unei serii de atacuri „neprovocate” cu rachete, drone și ambarcațiuni mici împotriva navelor de război americane care tranzitează Strâmtoarea Ormuz, a anunțat joi Comandamentul Central al SUA.

„Forțele americane au interceptat atacuri iraniene neprovocate și au răspuns cu lovituri de autoapărare în timp ce distrugătoarele cu rachete ghidate ale Marinei SUA au traversat Strâmtoarea Hormuz către Golful Oman, pe 7 mai”, a declarat CENTCOM într-un comunicat de presă.

Facilitățile iraniene vizate de forțele americane au inclus „site-uri de lansare a rachetelor și dronelor, locații de comandă și control; și noduri de informații, supraveghere și recunoaștere”, potrivit CENTCOM.

Un oficial american a declarat pentru CNN că atacurile militare au fost efectuate în mai multe locații, inclusiv în Bandar Abbas și Qeshm.

„Forțele iraniene au lansat mai multe rachete, drone și ambarcațiuni mici în timp ce navele USS Truxtun (DDG 103), USS Rafael Peralta (DDG 115) și USS Mason (DDG 87) au traversat calea maritimă internațională. Nicio forță americană nu a fost lovită”, se arată în comunicatul CENTCOM.

Un purtător de cuvânt al forțelor armate iraniene a declarat că atacurile aeriene americane au lovit zone civile de-a lungul coastelor insulei Qeshm, Bandar Khamir și Sirik.

El a susținut, de asemenea, că SUA au încălcat armistițiul în curs, vizând un petrolier iranian care se îndrepta spre Strâmtoarea Ormuz.

Iranul a răspuns cu „acțiuni reciproce” atacând navele militare americane la est de strâmtoare și la sud de portul Chabahar, a declarat purtătorul de cuvânt într-o intervenție video difuzată de presa de stat.

Într-o hotărâre de 2-1, completul de judecători de la Curtea de Comerț Internațional a SUA a constatat că administrația nu avea justificarea de a adopta tarife vamale în temeiul unei legi comerciale din 1974, cunoscută sub numele de Secțiunea 122, relatează CNN.

Administrația Trump început să adopte aceste tarife vamale după ce o hotărâre a Curții Supreme de la începutul acestui an a declarat ilegale cele mai ample taxe vamale.

Hotărârea de joi solicită administrației să înceteze colectarea acestor tarife de la reclamanți și să ramburseze plățile anterioare. Deși se aplică doar reclamanților afectați, aceasta reprezintă un regres major pentru administrația Trump și capacitatea sa de a adopta tarife.

Proclamația prezidențială care a instituit tarifele nu identifică „deficite mari și serioase ale balanței de plăți a Statelor Unite”, așa cum a înțeles Congresul această sintagmă, notează hotărârea majorității.

Tarifele pot rămâne în vigoare pentru toți ceilalți importatori, în afară de reclamanți, până în iulie.

Singura pârghie tarifară majoră pe care administrația pare să o aibă în prezent în vigoare sunt tarifele specifice industriei. Cu toate acestea, administrația a început procesul de implementare potențială a unui set de tarife suplimentare la nivel național.

Se așteaptă ca administrația să facă apel la decizia de joi.

Efortul Iranului de a oficializa controlul asupra Strâmtorii Ormuz a stârnit noi îngrijorări cu privire la transportul maritim internațional, sute de nave comerciale fiind blocate în Golful Persic și incapabile să ajungă în largul mării, potrivit AP.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Iranului, Esmail Baghaei, a declarat că Republica Islamică analizează mesajele din partea Pakistanului, care mediază negocierile de pace, dar Iranul „nu a ajuns încă la o concluzie și nu a primit niciun răspuns părții americane”, a relatat televiziunea de stat iraniană.

Spre sfârșitul zilei, presa de stat iraniană a declarat că forțele armate ale țării au schimbat focuri cu „inamicul” pe insula Qeshm din Strâmtoarea Ormuz. Este cea mai mare insulă iraniană din Golful Persic, unde locuiesc aproximativ 150.000 de oameni. De asemenea, găzduiește o stație de desalinizare a apei.

Nu au fost raportate alte detalii. Casa Albă și Comandamentul Central al SUA nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii.

Separat, presa de stat iraniană a raportat zgomote puternice și focuri defensive în vestul Teheranului. În sudul Iranului, explozii au fost auzite în apropiere de Bandar Abbas, au declarat agențiile de știri semioficiale iraniene. Rapoartele agențiilor Fars și Tasnim nu au identificat sursa exploziilor.

Postul de radio de stat din Groenlanda, KNR, a relatat joi că un „american misterios”, care s-a prezentat drept „Cliff”, i-a oferit unui taximetrist din Nuuk, capitala Groenlandei, 200.000 de dolari pentru a semna petiția, relatează Le Figaro.

Taximetristul, Danny Brandt, a declarat postului de radio că a refuzat oferta. Brandt a relatat incidentul pe rețelele de socializare, iar în comentarii, un utilizator a indicat că și lui i s-au oferit bani pentru a semna petiția. Taximetristul a raportat incidentul poliției.

Poliția groenlandeză a declarat pentru AFP că a „primit rapoarte care nu pot fi excluse ca fiind legate de situația politică actuală”. Nu a specificat numărul de rapoarte primite, nici conținutul acestora. „Suntem o societate democratică. Viitorul nostru nu se negociază într-un taxi. Și nu poate fi cumpărat cu bani”, a subliniat prim-ministrul.

Președintele american Donald Trump a declarat în repetate rânduri că Statele Unite trebuie să anexeze teritoriul autonom danez pentru a-și asigura securitatea națională. În ianuarie, după săptămâni de retorică agresivă, Trump a dat înapoi și a anunțat că a ajuns la un acord-cadru privind Groenlanda cu secretarul general al NATO, dar detaliile acestui acord rămân neclare. Danemarca și Groenlanda poartă discuții cu Washingtonul privind viitorul insulei arctice.