MediaFax.ro

Banca Mondială (BM) a publicat un raport privind perspectivele economice globale pentru 2026. Aceasta și-a retrogradat previziunea de bază privind creșterea PIB-ului global de la 2,6% la 2,5%, menționând că aceasta ar fi cea mai slabă rată de creștere a PIB-ului de la pandemia de COVID-19.

Revizuirea previziunilor se datorează impactului negativ al războiului din Iran asupra economiei globale. Există, de asemenea, scenarii mai pesimiste: dacă perturbările severe ale aprovizionării cu energie cauzate de război continuă, creșterea PIB-ului ar putea ajunge la doar 1,3%.

Prognoza de bază a Băncii Mondiale estimează, de asemenea, că prețul mediu al țițeiului Brent în acest an va fi de 96 de dolari pe baril – cu 36% mai mare decât în ​​2025. Banca Mondială preconizează că inflația globală în 2026 va fi de 4% în scenariul de bază. În cel mai pesimist scenariu, țițeiul Brent va costa 115 dolari pe baril, iar inflația va ajunge la 4,4%.

Analiștii băncilor se așteaptă ca creșterea PIB-ului să revină la 2,8% până în 2027–2028, ceea ce este, însă, sub nivelul mediu din anii 2010. Potrivit economistului senior Indermit Gill la Banca Mondială, acest lucru se datorează mai multor factori – încetinirea creșterii populației, scăderea investițiilor private și publice, creșterea datoriei guvernamentale în diferite țări și o creștere mai scăzută a comerțului. „Economia globală este acum mult mai puțin rezistentă decât era în 2008 sau chiar în 2018”, a remarcat el.

ELKO Romania, parte a ELKO Group, unul dintre principalii distribuitori de produse, soluții IT și electronice de consum din regiune, prezintă partenerilor locali cele mai noi camere i-PRO X-Series Fisheye, primele modele ale producătorului care integrează AI generativă direct la nivel edge. Noile echipamente permit interacțiunea cu fluxurile video live prin limbaj natural și susțin scenarii de monitorizare, detecție și alertare în timp real, fără dependență de servicii cloud sau servere externe.

Această lansare marchează o nouă etapă în strategia i-PRO de integrare a AI generative în soluțiile de securitate video. După introducerea capabilităților de analiză video forensic cu AI generativă în 2025, i-PRO extinde acum aceste funcționalități de la analiza post-eveniment către operațiuni zilnice de securitate, monitorizare live și reacție rapidă la incidente.

Prin intermediul portofoliului i-PRO, ELKO Romania pune la dispoziția integratorilor locali soluții de supraveghere video avansate, construite în jurul procesării la nivel edge, al securității cibernetice enterprise-grade și al arhitecturilor deschise, ușor de integrat în infrastructuri existente.

Citeşte comunicatul integral AICI

Președintele Donald Trump a recunoscut în timpul unui interviu acordat Fox News că americanii le-au furnizat arme kurzilor. Aceștia nu le-au folosit pentru a-i ataca pe iranieni. Ne-au trădat, este o rușine, dar nu voi uita, a spus Trump.

„De fapt. ca să fiu sincer, le-am trimis arme kurzilor și am fost foarte dezamăgit de kurzi. Kurzii ne-au trădat. Cred că și-au păstrat armele pentru ei. Este o rușine. Dar îmi voi aminti asta”, a spus Donald Trump.

Trump confirmă unele zvonuri din luna martie

În luna martie, au apărut informații privitoare la un atac terestru al kurzilor în Iran. Conform informațiilor de atunci, kurzii au trecut frontieră venind din Irak și au ocupat mai multe poziții într-o zonă montană.

Sursele susțineau că americanii vor să ajute diferite grupări dispuse să lupte cu iranienii.

Până în prezent Casa Albă nu a confirmat planul de a înarma grupurile kurde și nici intenția de a lansa cu ajutorul kurzilor o ofensivă terestră în Iran.

Întrebat dacă Partidul Național Liberal ar susține prin vot un eventual guvern monocolor PSD, Ciucu a evitat un refuz categoric, dar a transmis că social-democrații trebuie mai întâi să demonstreze că pot construi o majoritate și un executiv funcțional.

„E foarte greu să vă răspund. Nu-mi place, de fapt, să zic din prima nu”, a afirmat liderul liberal.

Liderul liberal susține este relativ simplu să dărâmi un guvern atunci când există nemulțumiri și când se formează majorități conjuncturale, însă adevărata provocare este construirea unei alternative viabile.

„Pe un fond de nemulțumire, te aduni acolo, cu extremiștii, funcționezi ca o mulțime comună și îți dai jos guvernul. Dar aici întrebarea este: poți să pui altul în loc?”, spune liderul liberal.

„Ai dat jos guvernul? Fă-ți altul”

Ciucu a sugerat că acesta ar fi trebuit să fie și mesajul transmis de președintele Nicușor Dan către PSD după după căderea guvernului.

„Ai dat jos guvernul? Hai, fă-ți un guvern”, a transmis prim-vicepreședintele PNL București, susținând că responsabilitatea de a veni cu o majoritate și cu o formulă de guvernare funcțională aparține celor care au contribuit la înlăturarea executivului.

Ciucu: Nu merită votul PNL

Liderul liberal a adăugat însă că nu poate garanta sprijinul PNL pentru o asemenea formulă și că inclusiv acordarea unui simplu vot de investitură este puțin probabilă.

„Nu spun că vom vota un asemenea guvern. În cel mai bun caz, pentru ei, doar un vot de investitură, dar mi-e greu să cred și că acest vot ar putea să fie dat. Pentru că nu merită”, a declarat Ciprian Ciucu.

„Două mari poluri politice în viitor”

Liberalul consideră că PSD va continua să se erodeze electoral, iar o parte importantă a electoratului său va fi preluată de AUR în viitor.

„Cel mai probabil PSD va fi din ce în ce mai mic (…), iar tipul de electorat care votează PSD va fi preluat de AUR. Vor fi două poluri, un pol de tip AUR – Georgescu, Simion și această categorie de oameni – și un alt pol mai civic, rațional, format în jurul PNL și USR. Așa văd lucrurile pe viitor”, a declarat Ciprian Ciucu.

Potrivit șefei diplomației române, conversația a avut loc după discuțiile dintre miniștrii apărării și contactele la nivel prezidențial.

„Am avut o conversație necesară cu Andrii Sîbiha”, a transmis Oana Țoiu.
Ea a precizat că cele două părți au convenit asupra priorității protejării cetățenilor.

„Am convenit că mandatul suprem și imperativ al fiecărui stat este protejarea vieții și siguranței propriilor cetățeni”, a afirmat ministrul român.

Vecinii și partenerii strategici construiesc relații mai puternice prin dialog deschis și acțiuni coordonate de prevenție pentru a gestiona situațiile de criză.

Am avut o conversație necesară cu @andrii_sybiha, ca urmare a discuțiilor dintre miniștrii apărării și a contactelor… pic.twitter.com/LhAiHq5hLj

— Toiu Oana (@oana_toiu) June 11, 2026

În cadrul discuției, Oana Țoiu a reiterat poziția României privind războiul din Ucraina.
„Am reiterat condamnarea de către România a războiului ilegal de agresiune purtat de Rusia”, a spus ea.

Ministrul a subliniat și angajamentul comun pentru obținerea unei încetări a focului și a unei păci durabile.

Totodată, partea română și-a exprimat preocuparea față de efectele conflictului asupra populației și regiunii.

Potrivit Oanei Țoiu, războiul produce efecte grave asupra comunităților afectate și a statelor vecine.

Cooperare în domeniul securității

Șefa diplomației române a anunțat că a primit asigurări din partea Kievului privind cooperarea în domeniul securității.

„Am primit din partea omologului meu asigurarea deplină a angajamentului Ucrainei de a depune toate eforturile necesare pentru gestionarea comună a riscurilor transfrontaliere generate de agresiunea rusă”, a declarat ea.

Cei doi miniștri au discutat și despre consolidarea mecanismelor de avertizare timpurie.
Pe agenda convorbirii s-au aflat și schimbul de informații și monitorizarea situației operative.
Oana Țoiu a arătat că România și Ucraina împărtășesc responsabilitatea menținerii securității în regiunea Mării Negre.

De asemenea, cele două state urmăresc protejarea infrastructurii strategice, a coridoarelor umanitare și a rutelor navigabile.

„Vom continua să colaborăm atât în format bilateral, cât și în cadrul formatelor internaționale, pentru a construi un viitor sigur și realizabil”, a transmis ministrul român de Externe.

Adrian Papahagi anunță că nu mai vrea să facă parte din Guvernul Eugen Tomac, susținut de Nicușor Dan: „La rugămintea premierul desemnat, Eugen Tomac, am acceptat în principiu să fac parte, ca ministru al culturii, dintr-un guvern tehnocrat, iar numele meu a circulat public. Nu am confirmat și nu am dezmințit public, nu am comentat nimic în aceste zile, din loialitate față de premierul desemnat, cu care am o lungă relație de colegialitate, și care a fost mereu onest cu mine (lucru rar în politică). Nu am dorit să afectez prin declarații mai încinse negocierile pentru sprijinul parlamentar al noului guvern și am vrut să las până în ultima clipă totală libertate premierului desemnat în configurarea echipei guvernamentale. Nu mai sunt de peste un deceniu în logică politică, nu doresc să mai fac politică activă de partid. Am acceptat un potențial rol într-un guvern tehnic, în înțelegerea că sprijinul parlamentar fusese negociat în luna de consultări dintre președinte și partide, și că partidele, incapabile să ofere o majoritate pentru un guvern politic, erau pregătite să accepte această soluție oferită de președintele Nicușor Dan. Speram să pot face câteva lucruri bune într-un mandat pe care îl bănuiam scurt, alături de oameni perfect onorabili ca Sorin Costreie, cu care fusesem coleg la NEC, sau Eugen Tomac, alături de care fondasem PMP. Aș fi impulsionat renovările câtorva instituții majore de cultură prin programul „Temelii culturale” (în special aș fi sprijinit draga mea Biblioteca Batthyaneum), aș fi încercat să găsim un loc și să lansăm proiectul unei mari săli de spectacole în capitală, în beneficiul Festivalului Enescu, al premierelor naționale ale filmelor românești și al altor mari manifestări culturale. Aș fi făcut tot posibilul pentru a readuce TVA pe carte la 5%. Aveam o listă cu 10 puncte pe care i-am trimis-o domnului Tomac. În actualul context politic, nu sunt dispus să fiu parte într-un conflict politic și instituțional care mă depășește și pe care nu mi-l doresc. Lupta politică a partidelor și planurile lor electorale sunt legitime, dar nu doresc să fiu prins la mijloc între o tabără pe care o simpatizez, dar care azi e divizată, și una pe care am combătut-o mereu. Am avut o convorbire cu premierul desemnat în acest sens. Rămân așadar un simplu universitar și cetățean interesat de viața cetății, liber în exprimare. Nu voi comenta însă actualitatea până când noul guvern se prezintă în parlament. Zilele care au trecut mi-au confirmat calitatea umană a lui Eugen Tomac și mi-au revelat destui falși prieteni. Îi urez deci succes premierului desemnat în sarcina extrem de grea care i-a fost încredințată”, a anunțat Papahagi.

Canada a propus interzicerea rețelelor sociale pentru copiii și adolescenții cu vârsta sub 16 ani. Însă, spre deosebire de alte legi similare, companiile din domeniul tehnologiei ar putea evita interdicția canadiană dacă demonstrează că dispun de politici menite să reducă la minimum riscurile pentru minori.

Legea include măsuri ample de reglementare a chatbot-urilor bazate pe inteligență artificială și de limitare a „conținutului dăunător” online, potrivit BBC.

Aceasta ar crea o autoritate de reglementare care să asigure respectarea legii de către companiile din domeniul tehnologiei. Unele grupuri care militează pentru libertatea de exprimare au avertizat că aceasta ar extinde cenzura.

Măsura vine pe fondul apelurilor din partea părinților și a susținătorilor pentru consolidarea siguranței copiilor online.

Legea este propusă înaintea viitorului summit G7 din Franța de săptămâna viitoare, unde se așteaptă ca liderii mondiali să discute și să emită declarații privind IA și protejarea copiilor împotriva pericolelor online.

Alte țări au adoptat deja legi similare, printre care Marea Britanie, cu Legea privind siguranța online, precum și Franța și Noua Zeelandă.

Nu există însă un consens general cu privire la oportunitatea adoptării de către Canada a unei legislații privind prejudiciile online.

Unele grupuri care militează pentru libertatea de exprimare au susținut că problema ar trebui abordată în cadrul legilor existente din Codul penal al Canadei.

Textul noului proiect de lege C-34 enumeră șapte categorii de „conținut dăunător”, care includ materialele care hărțuiesc un copil, sau care incită la ură sau la violență.

Amenzi de până la 32 de milioane de dolari

Legea interzice persoanelor sub 16 ani să-și creeze un cont nou pe platforme precum Instagram, Facebook și TikTok. De asemenea, a dezactivat conturile existente.

Companiile de social media riscă amenzi de până la 32 milioane de dolari americani pentru încălcări grave sau repetate.

Legea impune firmelor să ia „măsuri rezonabile” pentru a ține copiii departe de platformele lor și să utilizeze multiple tehnologii de verificare a vârstei, precum actele de identitate, recunoașterea facială sau vocală.

Însă, într-un sondaj recent realizat în rândul părinților, aproximativ 70% au declarat că copiii lor sunt încă pe rețelele de socializare. Mulți au mai spus că platformele nu le-au cerut copiilor să-și verifice vârsta după ce legea a intrat în vigoare.

Campionatul Mondial începe astăzi, iar BBC a publicat un top al celor mai mari jucători din istoria competiției. Clasamentul include fotbaliști care au marcat turneul final prin trofee, goluri decisive și momente intrate în istorie.

Pe primul loc se află Pelé, singurul fotbalist care a câștigat de trei ori Cupa Mondială, în 1958, 1962 și 1970. Brazilianul a impresionat încă de la 17 ani, când a marcat în semifinala și finala turneului din Suedia, iar în 1970 a fost liderul echipei Braziliei considerate printre cele mai spectaculoase din istoria fotbalului.

Al doilea în clasament este Diego Maradona, campion mondial cu Argentina în 1986. BBC amintește turneul din Mexic drept momentul definitoriu al carierei sale, cu cele două goluri celebre marcate împotriva Angliei în sferturile de finală și cu victoria Argentinei în finala contra Germaniei de Vest.

Podiumul este completat de Ronaldo Nazario, campion mondial cu Brazilia în 1994 și 2002. Atacantul brazilian este prezentat ca simbol al revenirii spectaculoase, după finala pierdută în 1998 și accidentările grave care i-au pus cariera în pericol. În 2002, Ronaldo a marcat de opt ori, inclusiv de două ori în finala cu Germania.

Lionel Messi ocupă locul patru, deși a câștigat Cupa Mondială în 2022, la al cincilea turneu final din carieră. Starul Argentinei a marcat de șapte ori în Qatar și a fost decisiv în finala cu Franța.

Pe locul cinci se află Franz Beckenbauer, campion mondial cu Germania de Vest în 1974. Fostul mare fundaș a câștigat apoi trofeul și ca selecționer, în 1990.

Topul este completat de Kylian Mbappe, Zinedine Zidane, Paolo Rossi, Cafu și Sir Geoff Hurst.

BBC notează că din top lipsesc nume uriașe ale Cupei Mondiale, printre care Miroslav Klose, cel mai bun marcator din istoria competiției, Garrincha, Roberto Baggio, Just Fontaine, Johan Cruyff, Eusebio și Gerd Muller.

Clasamentul BBC:

1. Pelé
2. Diego Maradona
3. Ronaldo Nazario
4. Lionel Messi
5. Franz Beckenbauer
6. Kylian Mbappe
7. Zinedine Zidane
8. Paolo Rossi
9. Cafu
10. Sir Geoff Hurst

„La un moment dat, într-un viitor nu foarte îndepărtat, vom lua Kharg Island și alte puncte de infrastructură petrolieră și vom prelua controlul total asupra piețelor lor de petrol și gaze, la fel cum am făcut cu Venezuela”, a scris Trump pe Truth Social.

Declarația vine pe fondul unui nou schimb de atacuri între Statele Unite și Iran. Forțele americane au lansat în ultimele zile lovituri asupra unor ținte iraniene, în timp ce Iranul a răspuns prin atacuri asupra unor obiective asociate prezenței americane în regiune.

Comandamentul Central al SUA a afirmat că atacurile americane au vizat capacități militare iraniene, inclusiv sisteme de supraveghere, comunicații și apărare antiaeriană, susținând că acestea reprezentau o amenințare pentru forțele americane și pentru navele comerciale din zonă. De partea cealaltă, Ministerul iranian de Externe a acuzat Washingtonul că a golit de conținut armistițiul fragil convenit anterior.

Miza energetică este una majoră. Insula Kharg, aflată în Golful Persic, este considerată coloana vertebrală a exporturilor petroliere iraniene, fiind punctul prin care trece cea mai mare parte a țițeiului vândut de Teheran pe piețele externe. Orice atac sau tentativă de ocupare a insulei ar putea provoca turbulențe puternice pe piața petrolului și ar putea amplifica riscul extinderii conflictului regional.

Tensiunile sunt accentuate și de situația din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului. Prin această zonă trec zilnic volume uriașe de țiței și produse petroliere, iar amenințările iraniene privind restricționarea traficului au alimentat deja îngrijorări privind securitatea aprovizionării globale.

Negocierile continuă în ciuda atacurilor

În paralel, negocierile indirecte dintre Washington și Teheran par să continue, în ciuda violențelor. Surse citate de presa internațională susțin că discuțiile vizează inclusiv deblocarea unor fonduri iraniene înghețate și garanții legate de programul nuclear al Iranului. Totuși, noua amenințare a lui Trump reduce semnificativ spațiul diplomatic și ridică riscul unei confruntări directe mai ample.

Oficialul BNR a trimis mai multe clarificări, considerate necesare, după decizia plenului Consiliului Concurenței, anunțată duminică, de sancționare a 10 bănci cu amenzi în valoare totală de 3,73 miliarde lei (710 milioane euro), cea mai mare amendă din istoria instituției, pentru încălcarea normelor de concurență, respectiv legea concurenței și Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene, prin coordonarea comportamentului în cadrul procedurii de stabilire a ROBOR.

Băncile participante la stabilirea ROBOR și-au urmărit cotațiile și, chiar dacă nu au avut o înțelegere de timp cartel, comunicările dintre ele au dus la vicierea indicelui, ceea ce are un impact asupra creditelor în lei, a explicat, luni, președintele Consiliului Concurenței, Bogdan Chirițoiu, într-o conferință de presă privind decizia plenului.

Amenzile au fost aplicate celor 10 bănci, care au început luni să anunțe că le vor contesta, astfel:

• Banca Comercială Română SA: 577,36 milioane lei;
• BRD-Groupe Société Générale SA: 412,47 milioane lei;
• Banca Transilvania S.A.: 875,74 milioane lei;
• Banca Transilvania SA (pentru fapta realizată de OTP Bank România SA): 85,03 milioane lei;
• ING Bank N.V. Amsterdam Sucursala București: 405,91 milioane lei;
• Raiffeisen Bank România SA: 442,49 milioane lei;
• Exim Banca Românească  SA: 96,49 milioane lei;
• CEC Bank SA: 332,98 milioane lei;
• UniCredit Bank SA: 431,03 milioane lei;
• Banca Comercială Intesa Sanpaolo România SA: 28,1 milioane lei;
• Libra Internet Bank SA: 45,86 milioane lei.

ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare ce influențează calculul dobânzilor pentru creditele acordate persoanelor juridice (inclusiv entități ale statului, precum autorități publice locale), dar și calculul dobânzilor pentru persoanele fizice care au credite acordate anterior anului 2019 și nu au făcut cerere să treacă la IRCC

Poziția integrală a purtătorului de cuvânt al băncii centrale

„Decizia Consiliului Concurenței legată de activitatea bancară pe piața monetară, care vizează o procedură tehnică, greu de înțeles inclusiv de către specialiști, are nevoie de o serie de clarificări pentru a nu genera confuzii suplimentare, așteptări nerealiste sau acuze nefondate cu efecte asupra stabilității financiare.

În primul rând, trebuie spus că investigația nu se referă în niciun aspect la Banca Națională a României ca administrator al sistemului de tranzacționare și generator de norme și regulamente de funcționare. Cel puțin așa precizează comunicatul Consiliului Concurenței: «decizia nu a vizat reglementările sau politicile din sectorul bancar». Dar, chiar dacă nu este vizată BNR, o serie de aspecte importante din perspectiva funcției BNR trebuie clarificate, mai ales că în informațiile publice care au precedat atât decizia, cât și în comentariile ulterioare au apărut o serie de afirmații neclare și s-au ridicat întrebări legate de investigație. Acesta a fost motivul pentru care Guvernatorul BNR și alți membri ai Consiliului de administrație au căutat să clarifice o parte din aceste chestiuni apărute în raportările intermediare din timpul investigației, ca urmare a colaborării cu inspectorii de concurență.

De asemenea clarificări este nevoie în continuare pentru a nu lăsa ca neclarități să genereze atât controverse neîntemeiate, așteptări nerealiste sau, chiar mai grav, efecte asupra stabilității financiare și asupra politicilor de creditare, importante atât pentru persoanele fizice, cât și din perspectiva economiei ca atare, prin acuze dincolo de realitatea situației. De exemplu, președintele Consiliului Concurenței, dl. Bogdan Chirițoiu, a precizat că decizia Consiliului (neconfirmată de instanțe) consideră că (eventuala) diferență luată în discuție în ceea ce privește cotația ROBOR este de fracțiuni de procent față de un nivel presupus corect. Cu toate acestea, în diverse intervenții și comentarii din spațiul public, deja și în anumite inițiative legislative, se vorbește de diferențe de procente, cu așa zisa motivație că ROBOR ar fi crescut prea mult, prea brusc, de la 1,25% la 8,1% în doi ani. BNR a prezentat de-a lungul timpului, cât și recent, numeroase materiale care arată că, dincolo de faptul că ROBOR variază plus/minus un punct în jurul ratei de politică monetară, creșterea, e drept, spectaculoasă, din acei ani nu poate fi imputată băncilor, cât unei situații complexe generatoare de inflație globală care a impus la rândul ei  creșteri de rate de dobândă pentru toate valutele sau monedele regionale. (A se consulta Rapoartele de asupra inflației din perioada 2021-2023, https://www.bnr.ro/12051-rapoarte-asupra-inflatiei, https://opiniibnr.ro/sine-ira-et-studio-fara-furie-si-ambitie/,  sau chiar materiale jurnalistice mai recente ca https://opiniibnr.ro/cand-urca-inflatia-urca-si-dobanzile-povestea-pe-care-o-spune-orice-grafic-inaintea-oricarei-anchete/ ).

Alte neînțelegeri au luat amploare în discuția publică după recenta decizie de amendare a băncilor participante la fixingul ROBOR. Pentru corecta informare a opiniei publice este necesară clarificarea în continuare de către Consiliul Concurenței cel puțin a următoarelor aspecte de consistență logică:

1. Dacă, așa cum susține comunicatul Consiliului din 7.06.2026, regulamentul și normele care se aplică la nivelul pieței monetare și procedurii de fixing sunt corecte, iar băncile au respectat aceste prevederi, este nevoie să se arate care sunt aspectele încălcate în Legea Concurenței și legislația internațională, maniera în care au fost nerespectate, cum s-au manifestat și dacă aceste prevederi nu intră până la urmă în conflict cu normele și regulamentele în funcțiune. Altfel, se subînțelege că regulamentul și normele conțin prevederi în contradicție cu legile respective și deci declarația legată de corectitudinea regulamentelor e de neînțeles.
2. Conform declarațiilor președintelui Consiliului Concurenței, «nu spunem că a avut loc un cartel clasic, că băncile s-au întâlnit între ele, s-au hotărât într-o după-amiază care să fie nivelul ROBOR». Dacă ar fi fost vorba de așa ceva, aceste situații ar fi fost ușor de înțeles de oricine. Dar argumente legate de «schimb de informații confidențiale și strategice, în special referitoare la preț» sau de «transparența prea mare» a tranzacțiilor sunt cel puțin contradictorii, fără alte explicații cu declarația citată inițial. Ar reieși în mod paradoxal că prea multă informație și prea multă transparență sunt considerate elemente care determină un comportament anticoncurențial. Or este cunoscut faptul că tocmai nivelul scăzut de informații și lipsa de transparență sunt considerate elemente care alterează climatul concurențial.
3. În legătură cu «fracțiunile de procent» evocate de conducerea Consiliului și considerate suspecte în calculul ROBOR ca fiind determinate de comportamente neconcurențiale care au dus indicele la niveluri mai înalte, trebuie clarificat cum s-a făcut această apreciere și care ar fi nivelul ROBOR presupus a fi corect, față de cel publicat? De ce această judecată nu s-ar aplica și pentru scăderea ROBOR – consistentă și îndelungată în anumiți ani în perioada investigată? Pe această judecată se poate aprecia că în anumite perioade nivelul ROBOR publicat a fost prea mic față de cel considerat corect! Această clarificare este cu atât mai necesară cu cât se acceptă faptul evidențiat prin nivelul cotațiilor, că evoluțiile indicelui se înscriu de regulă în intervalul de plus/minus un procent în jurul dobânzii de politică monetară. Chiar dacă legislația permite Consiliului să evite asemenea evaluări, gravitatea deciziilor luate și comunicate cere ca opinia publică să aibă parte de aceste clarificări suplimentare.

Banca Națională a României a susținut demersul Consiliului Concurenței punând la dispoziție documentele solicitate și explicând pe larg rolul și implicarea Direcției Operațiuni de Piață în administrarea și buna funcționare a pieței monetare (și valutare, acestea fiind strâns legate) în procesul de stabilire a ROBOR (și a cursului valutar). Monitorizarea pieței monetare și valutare și publicarea nivelurilor de referință ale cursurilor valutare și ale ROBOR/ROBID sunt în atribuțiile acestei direcții.

De asemenea, s-a explicat rolul Direcției Supraveghere și modul de intervenție al acesteia, dacă variațiile ROBOR sunt mai mari de plus/minus un punct procentual față de dobânda de politică monetară pentru o perioadă mai consistentă de timp – ceea ce ar indica o disfuncție la nivelul managementului lichidității în bănci și deci posibile probleme prudențiale. Abaterile de scurtă durată, care fac parte din fluctuațiile pieței, sunt de regulă corectate prin alte instrumente cum sunt cele verbale – care și ele fac parte din inventarul intervenționist de politică monetară (moral suasion) – așa cum s-a întâmplat cu mult prea invocata declarație a Guvernatorului BNR din data de 9 august 2022, «băncile au sărit calul în privința ROBOR». Aceste clarificări ar trebui să nu mai lase loc speculațiilor că declarația ar fi o dovadă a suspiciunilor BNR în privința pieței monetare! A fost un instrument legitim de reglaj, care a funcționat vizibil, și nimic mai mult!

Deciziile Consiliului Concurenței sunt extrem de importante și pot avea implicații foarte serioase asupra stabilității financiare și apetenței pentru creditare, cu consecințe numeroase. Pentru a fi acceptate, corectate sau respinse – după cum va fi cazul – ele trebuie însă cât mai bine clarificate. Prea multă informație în legătură cu aceste subiecte, orice s-ar spune, nu are cum să nu fie binevenită!”, a transmis Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al Băncii Naționale a României.

Mircea Abrudean scrie, joi, pe Facebook, că decizia PNL este clară, dupa votul dat în unanimitate în forul de conducere al partidului: „nu susținem şi nu votăm Guvernul Eugen Tomac”.

„Este o construcție fără forța reală de a face reforme”, spune președintele Senatului.

Potrivit acestuia, România are nevoie de stabilitate şi de asumare politică, „cu atât mai mult cu cât nu ar fi corect ca eforturile românilor să fie în van”.

 

Banca Centrală Europeană a majorat joi ratele dobânzilor cu un sfert de punct, la 2,25%, devenind prima bancă centrală din G7 care majorează costurile de împrumut ca răspuns la șocul energetic din Orientul Mijlociu, relatează Financial Times.

Decizia așteptată pe scară largă marchează prima majorare a BCE din septembrie 2023 și readuce ratele la un nivel înregistrat ultima dată în urmă cu un an. „Războiul din Orientul Mijlociu generează presiuni inflaționiste”, a declarat banca la anunțul deciziei.

„Perspectivele rămân incerte, existând riscuri în creștere pentru inflație și riscuri în scădere pentru creșterea economică.”

BCE a adăugat că creșterea ratei înseamnă că este „bine poziționată pentru a naviga prin incertitudinea cauzată de război”, adăugând că va „monitoriza îndeaproape situația”. Banca centrală și-a majorat, de asemenea, perspectivele privind inflația pentru acest an și anul următor și și-a redus proiecțiile de creștere.

Euro a fost stabil după decizia privind rata dobânzii, schimbându-se puțin față de dolar în cursul zilei, la 1,154 dolari.

Traderii pariază că BCE va realiza cel puțin încă o creștere a ratei dobânzii cu un sfert de punct până la sfârșitul anului, în timp ce factorii de decizie politică se confruntă cu presiunile asupra prețurilor alimentate de perturbările infrastructurii energetice din Orientul Mijlociu și de blocadele Strâmtorii Ormuz de la începutul conflictului.

În mai, prețurile de consum au crescut la 3,2%, situându-se peste ținta de 2% a BCE pentru a treia lună consecutiv. Banca Japoniei este singura altă bancă centrală majoră despre care se așteaptă să urmeze exemplul BCE cu o creștere a ratei dobânzii în această lună. Economiștii chestionați de Reuters se așteaptă ca Banca Japoniei să majoreze ratele dobânzii cu un sfert de punct, până la 1%.

Creșterea ratei dobânzii este un pas decisiv în contracararea unora dintre consecințele economice ale războiului, care a închis Strâmtoarea Ormuz, calea navigabilă esențială pentru energie și alte mărfuri în largul coastei de sud a Iranului, timp de mai bine de trei luni.

În luna mai, rata inflației în zona euro a fost de 3,2%, determinată de prețurile mai mari la energie și cu mult peste obiectivul băncii centrale de 2%. Înainte de război, rata inflației era puțin sub 2%.

În ultimul an, Banca Centrală Europeană a menținut ratele dobânzilor la 2%, un nivel menit nici să stimuleze, nici să restricționeze economia. În timp ce Europa se luptă cu modalitățile de a îmbunătăți competitivitatea și de a genera o creștere susținută, factorii de decizie politică se așteptau ca menținerea unor rate dobânzi la un nivel scăzut, pe termen scurt, să sprijine economia prin creșterea cheltuielilor de consum și a investițiilor întreprinderilor, arată The New York Times.

În schimb, conflictul din Orientul Mijlociu a dat rapid peste cap aceste așteptări. Creșterea prețurilor la energie a adăugat incertitudine și imprevizibilitate. Economiștii, analizând o serie de scenarii din ce în ce mai adverse, au început să prevadă o inflație

Gazonul artificial conține 400 de substanțe chimice legate de cancer și perturbarea hormonilor, potrivit unui studiu realizat în California și citat de Live Science.

Cercetarea a ținut 10 ani, dar nu a identificat riscuri serioase pentru jucători. Totuși, oamenii aflai în conducerea fotbalului nu au fost convinși de argumentele cercetătorilor. În plus gazonul artificial îi poate răni pe jucători în special în perioadele caniculare.

Fără gazon artificial la Cupa Mondială

De aceea, organizatorii Cupei Mondiale de Fotbal au decis să înlocuiască gazonul sintetic de pe toate arenele competiției. FIFA, organizația care supraveghează Cupa Mondială, a interzis utilizarea gazonului sintetic, în principal din cauza riscului crescut de accidentare a jucătorilor.

Partida SUA-Paraguay de la Cupa Mondială se va disputa pe stadionul SoFi din Los Angeles, pe 12 iunie. Echipele vor juca pe o suprafață de iarbă naturală care, cu o lună mai devreme, a fost așezată peste un teren de gazon artificial.

Potrivit protocoalelor de siguranță aplicate în Statele Unite pentru evenimentele sportive desfășurate în aer liber, un meci trebuie suspendat imediat dacă sunt detectate fulgere în apropierea stadionului. Regulile prevăd o pauză obligatorie de cel puțin 30 de minute, chiar și în absența ploii, însă aceasta se poate prelungi considerabil.

Dacă în intervalul de 30 de minute este observată o nouă descărcare electrică, cronometrul se resetează și perioada de așteptare începe din nou de la zero. Astfel, o serie de descărcări electrice succesive poate transforma o întrerupere de jumătate de oră într-o amânare de una sau chiar mai multe ore.

Orașele-gazdă sunt expuse furtunilor de vară

Cele mai multe dintre orașele care găzduiesc meciuri la Cupa Mondială se află în regiuni unde furtunile de vară sunt frecvente. În plus, doar o parte dintre arene au acoperiș fix sau retractabil, ceea ce înseamnă că multe partide rămân vulnerabile la condițiile meteorologice.

Riscul nu este unul teoretic. La Cupa Mondială a Cluburilor din 2025, disputată tot în Statele Unite, meciul dintre Chelsea și Benfica a fost întârziat cu aproximativ două ore din cauza fulgerelor detectate în apropierea stadionului.

Primul avertisment pentru FIFA

Problema a apărut chiar înainte de startul Cupei Mondiale. Meciul amical dintre Anglia și Costa Rica, disputat miercuri în Florida, a fost amânat cu aproximativ o oră din cauza fulgerelor, potrivit publicației britanice LADbible.

Pentru FIFA, eventualele întreruperi prelungite ar putea crea dificultăți logistice importante într-un calendar deja foarte încărcat. În același timp, întârzierile ar afecta nu doar jucătorii și antrenorii, ci și milioanele de suporteri care urmăresc meciurile în întreaga lume.

În cazul partidelor programate târziu în America de Nord, orice întrerupere cauzată de furtuni poate împinge finalul meciurilor spre primele ore ale dimineții în Europa, complicând și mai mult experiența fanilor.

„Subiectul principal a fost atitudinea PNL față de învestirea guvernului Eugen Tomac. Analizând contextul politic, PNL a luat decizia să nu susțină învestirea acestui guvern”, a declarat Ilie Bolojan, după ședința BPN.

Premierul demis a precizat că, în urma acestei decizii, parlamentarii liberali nu vor vota Cabinetul Tomac.

„Ca efect a acestei decizii, grupurile parlamentare nu vor participa la vot sau vor fi prezent, nu votez”, a spus Bolojan.

Argumentele lui Bolojan împotriva Guvernului Tomac

Liderul PNL a explicat că decizia a fost luată pentru că un guvern fără susținere politică și parlamentară explicită nu poate continua reformele necesare României.

„De ce am luat această decizie? În primul rând, pentru că dat fiind situația în care avem un guvern fără o susținere politică explicită, deci fără o susținere parlamentară explicită, acest guvern nu are puterea să continue reformele necesare pentru România și deci nu este o soluție guvernamentală în momentul de față. Un guvern fără susținere politică nu poate spera decât la supraviețuire. Un guvern fără o susținere politică și parlamentară este mai slab decât un guvern minoritar”, a declarat Ilie Bolojan.

Bolojan a susținut că un astfel de guvern ar rămâne singur în momentul în care ar trebui să își asume măsuri dificile, inclusiv cele legate de deficit.

„În condițiile în care un astfel de guvern va veni cu o măsură, cum sunt multe dintre cele pe care orice guvern care vine va trebui să le pună în practică ca urmare a deficitelor, a angajamentelor pe care le are România și a situației noastre economice, care va fi dificil de asumat, acest guvern va rămâne singur pentru că nimeni nu-l va susține”, a subliniat liderul PNL.

„Atunci când în comisiile parlamentare vor fi subiecte propuse de parlamentari transpolitic, care vor da bine în ochii electoratului, dar care vor însemna efecte, din păcate, de creșteri de cheltuieli sau de scăderi de venituri ale bugetului de stat, vor fi susținute de către o bună parte din parlamentari și nimeni nu va fi la răspundere, dar toți vor fi la beneficii. Ca urmare, este foarte probabil ca în această situație să ne trezim cu propuneri parlamentare care sunt total diferite de ceea ce inițiază Guvernul”, a mai spus Bolojan.

Allen Coliban și-a denumit postarea „de ce tace Nicușor Dan despre anticipate. Și de ce are dreptate, momentan, să tacă”. Liderul USR a analizat apoi tăcerea președintelui Dan, fostul său coleg de partid: „Am încercat să înțeleg de ce anticipatele nu au apărut între opțiunile discutate la Cotroceni. Răspunsul este banal de simplu și se regăsește într-o decizie CCR din 2020 (decizia 85/2020, link în comentarii), dată când Iohannis l-a propus din nou ca premier pe Ludovic Orban, proaspăt demis: Constituția nu îi permite Președintelui să ia în calcul anticipatele mai devreme de momentul respingerii celei de-a doua nominalizări. Cu alte cuvinte, dacă Nicușor Dan ar spune azi că vrea anticipate, CCR l-ar obliga să reia procedura de la zero, fix cum l-a obligat pe Iohannis în 2020. Iată ce scrisese CCR atunci: desemnarea unui candidat la funcția de prim-ministru „cu scopul de a provoca o criză politică de natură să conducă la alegeri anticipate (…) contravine în mod flagrant spiritului Constituției și loialității constituționale.”. În argumentație au fost preluate declarațiile Președintelui de la acea vreme, interpretate că „(…) demonstrează intenția de a declanșa procedura de dizolvare a Parlamentului, în vederea organizării alegerilor anticipate.” Ironia istoriei: Klaus Iohannis declara că e „adeptul alegerilor anticipate”, că „soluția cea mai corectă pentru România este întoarcerea la electorat.” și că „este inadmisibil să pierdem timpul și nervii pentru că avem în continuare un PSD care nu dorește reforme! PSD să stea în opoziție, să-și revină”. Câți nu ne-am fi dorit să auzim ceva similar acum, cu săgeți clare la PSD? (Bine, ce a făcut Iohannis în anii următori cu această convingere declarată e o altă discuție, de unde ironia menționată la începutul paragrafului) Revenind la prezent, Nicușor Dan nu tace despre anticipate din lipsă de curaj sau de opinie. Tace pentru că nu are voie să vorbească, nu încă. Procedura constituțională trebuie parcursă în integralitate înainte ca dizolvarea Parlamentului să devină o opțiune legală. Ceea ce înseamnă că există o singură cale de a evita anticipatele și haosul economic care le însoțește: PSD să renunțe la tupeu, să își înlocuiască leadershipul care i-a băgat în gard și să nu mai blocheze reformele pe care România le are nevoie. Nu e musai să le facă ei, e suficient să nu îi mai saboteze pe cei care le fac. E foarte puțin probabil să se întâmple asta. Dar e singura opțiune care ne ferește de luni de criză și de o factură plătită, din nou, de fiecare român”.

„În această dimineață mi-am înaintat demisia din Forța Dreptei. Am decis acest lucru deoarece nu împărtășesc ideea că ce se întâmplă acum în România depășește limitele democrației. Eu cred că ne aflăm în cadrul democrației. PARLAMENTUL ESTE SUVERAN (ca reprezentant al poporului). Președintele face o desemnare de prim-ministru. Poate desemna pe cine vrea, chiar pe cineva din afara Parlamentului. Cândva a fost desemnat domnul Mugur Isărescu, care a plecat de la BNR, a condus guvernul, după care s-a întors la BNR. În alt moment a fost desemnat domnul Lucian Croitoru, care nu a trecut votul Parlamentului. Acum a fost desemnat Eugen Tomac. Foarte bine. Parlamentul poate decide să îl învestească. Foarte bine. Parlamentul poate decide să nu îi acorde votul de încredere. Foarte bine. Parlamentul poate decide să susțină un al doilea prim-ministru desemnat. Foarte bine. Sau poate să nu-l susțină nici pe acesta, ceea ce este tot bine. Este posibil să ajungem la alegeri anticipate. Foarte bine. Este posibil să nu ajungem acolo. Forte bine. Indiferent de cum decurg lucrurile, ne aflăm în cadru democratic. Aceasta este democrația, așa funcționează conform Constituției noastre. Toate variantele sunt democratice. În același timp, fiecare variantă are niște consecințe. Orice acțiune umană, orice decizie și orice politică guvernamentală au consecințe, au avut consecințe până acum și vor avea consecințe și de acum încolo”, a scris Bogdan Glăvan pe rețelele de socializare.

Ucraina a fost ținta unui atac aerian de amploare în cursul nopții, Rusia lansând peste 220 de drone și rachete balistice de tip Iskander-M, potrivit Forțelor Aeriene Ucrainene. Atacul a vizat infrastructura din regiunile Konotop, Dnipropetrovsk și Odesa, rănind și ucigând civili și perturbând serviciile publice, precum rețelele de gaze, electricitate și alimentare cu apă, potrivit KyivPost. 

Conform raportului publicat pe Telegram, de Forțele Aeriene ale Ucrainei, atacul a pornit miercuri seara, după ora 18:00, ora Kievului.

Două rachete și 221 de drone

Potrivit sursei citate, Rusia a lansat două rachete Iskander-M din regiunea Belgorod, dar și 221 de drone de diferite tipuri, printre care Shahed, Gerbera, Italmas și vehicule aeriene fără pilot (UAV) de tip momeală „Parody”.

Apărarea aeriană ucraineană a răspuns folosind aviația, unități de rachete antiaeriene, sisteme de război electronic, platforme fără pilot și grupuri mobile de foc. Până joi dimineață, la ora 07:30, 195 de drone fuseseră doborâte sau neutralizate în nordul, sudul și estul țării, potrivit sursei citate.

Cu toate acestea, rachete și dronele care nu au putut fi doborâte au lovit 8 locații, iar în alte opt zone s-au semnalat căderi de resturi.

Infrastrustura din oraș, lovită de drone rusești

În Konotop, regiunea Sumî, drone rusești au lovit infrastructura, joi dimineața. Primarul, Artem Semenikhin, a precizat că atacul a avariat rețeaua de alimentare cu gaz a orașului, lăsând unele zone fără gaz.

Au fost lovite și clădiri rezidențiale și infrastructura de transport. O femeie de 42 de ani a fost rănită de șrapnel, dar primește îngrijiri medicale în regim ambulatoriu.

Un alt atac, joi dimineață

Ulterior, potrivit autorităților, orașul Konotop a rămas fără electricitate și apă, aprovizionarea cu apă fiind raționalizată. La ora 9:12, primarul din Konotop a precizat că orașul este, din nou, atacat.

„Un atac asupra infrastructurii civile. La locul impactului se aflau oameni. Până în acest moment, se știe că doi civili au fost răniți – suferind arsuri și răni provocate de șrapnel. Unul dintre ei se află în stare critică. Operațiunea de salvare este în curs de desfășurare”, a scris Artem Semenikhin, primarul orașului Konotop.

Ulterior, primarul a raportat că o femeie de 41 de ani, care lucra ca menajeră, a decedat.

Serviciul de Stat pentru Situații de Urgență (DSNS) a declarat că două comunități din districtul Synelnykove, regiunea Dnipropetrovsk, au fost, de asemenea, lovite. Atacul s-a soldat cu un mort, dar și 3 răniți. S-au înregistrat pagube în mai multe locații civile precum un magazin, mai multe locuințe, o ferimă, anexe, dar și mașini, în timp ce pompierii au stins incendiile izbucnite în urma atacurilor.

Parisul, Berlinul și alte capitale europene discută propuneri care includ retragerea competențelor de la șefa diplomației blocului, Kaja Kallas, și de la Serviciul de Acțiune Externă (SEAE) al acesteia, și redarea acestora Comisiei Europene și statelor membre.

Cinci surse care cunosc subiectul au declarat pentru Financial Times că propunerea este una dintre mai multe opțiuni incluse într-o evaluare a guvernului francez împărtășită cu alte state din blocul comunitar.

„Este clar că [SEAE] nu funcționează așa cum ar trebui în lumea de astăzi. Este disfuncțional. Problema este structurală, așa că structura trebuie reconstruită”, a declarat una dintre surse pentru FT.

Informația vine în contextul în care UE a fost afectată în ultimii ani atât de situația războiului din Ucraina, cât și de conflictul din Iran, dar și de amenințările președintelui american Donald Trump privind politicile tarifare, mulți punând la îndoială capacitatea SEAE de a coordona răspunsuri eficiente.

Nemulțumiri legate de șefa diplomației, Kaja Kallas

Una dintre propunerile Parisului o vizează pe șefa diplomației UE, Kaja Kallas, și prevede o limitare a autonomiei acesteia și o slăbire a controlului asupra rețelei de peste 140 de delegații pe care SEAE le gestionează în țări din întreaga lume.

Sursele citate de FT au precizat că mai multe state membre UE au susținut în privat că există o lipsă de coordonare între SEAE, ministerele de externe naționale și direcțiile de relații externe ale Comisiei și Consiliului.

În plus, unele țări sunt nemulțumite și de faptul că șefa diplomației, Kaja Kallas, pare să-și exprime propriile opinii cu privire la chestiuni precum relațiile UE-China sau a avansat propuneri fără aprobarea statelor UE.

Transferul competențelor SEAE către alte entități europene ar genera și economii prin reducerea unor posturi

Trei dintre oficiali au declarat pentru FT că reorganizarea SEAE ar putea fi influențată și de discuțiile în curs privind următorul buget comun al blocului.

În plus, transferul competențelor SEAE către alte entități europene ar putea genera inclusiv economii prin reducerea posturilor. De exemplu, realizarea listelor de sancțiuni și a propunerilor pentru misiuni militare ar putea fi transferată Consiliului, în timp ce diplomația de zi cu zi ar fi supravegheată de Comisie.

Potrivit FT, evaluarea guvernului francez are un caracter preliminar, însă este discutată la nivel înalt între guvernele UE. Cu toate acestea, Parisul a subliniat că toate opțiunile de pe masă prezintă avantaje și dezavantaje.

Președintele Executiv eMag, Iulian Stanciu, anunță vânzarea participației pe care o deținea în grup către compania Prosus (anterior, Naspers).

Este o mișcare-șoc pe piața de capital, prin care Prosus își consolidează poziția asupra eMag și care-l transformă pe Iulian Stanciu din antreprenor în investitor.

Unul dintre cei mai puternici antreprenori din România, Iulian Stanciu deținea 11,77% din acțiunile eMag. El este cel care a transformat eMAG dintr-un magazin online local într-un gigant regional.

Iulian Stanciu spune că în viitor se va concentra pe investiții și pe susținerea antreprenoriatului local.

Ce va face Prosus cu eMag

La rândul său, Prosus anunță că își va continua planurile de investiții, bugetul pentru actualul an fiscal fiind de 1,2 miliarde de lei pentru tehnologie, logistică și servicii financiare.

Într-un mesaj transmis odată cu anunțul tranzacției, Iulian Stanciu a declarat că noua etapă profesională va fi orientată către investiții în companii și proiecte din România, cu accent pe acces la capital, mentorat și dezvoltarea antreprenoriatului.

Printre domeniile vizate pentru viitoare investiții se numără energia, serviciile medicale, industria și tehnologia. Acesta a precizat că va continua să investească și în fonduri sau platforme care susțin companiile locale.

Fabricio Bloisi, CEO al Prosus, a declarat că grupul va continua colaborarea cu echipa de management a eMAG și va susține dezvoltarea companiei în regiune.

eMAG operează pe mai multe piețe din Europa de Est și activează în comerț online, logistică și servicii financiare.

Cine este Prosus

Grup internațional de investiții în tehnologie și ecommerce, cu sediul în Amsterdam, controlat de compania sud-africană Naspers.

Compania este listată la bursa Euronext Amsterdam și deține participații în companii din ecommerce, plăți digitale, livrări, educație online și platforme de anunțuri.

În România, Prosus este cunoscută mai ales ca acționar majoritar al eMAG și al OLX România.

În 2012, Naspers (actualmente Prosus) a cumpărat 70% din eMAG.

În 2019, Naspers și-a listat activele internaționale de tehnologie în noua companie, Prosus.

Ulterior, Prosus a devenit vehiculul principal prin care grupul administrează investițiile globale în tehnologie și ecommerce.

Prosus investește în mai multe domenii: e-commerce, platforme de anunțuri, fintech și plăți digitale, food delivery, edtech și AI.

Printre cele mai importante participații ale grupului se numără: Tencent (China), OLX, PayU, iFood, Stack Overflow, eMAG.

În ultimii ani, compania a încercat să se transforme dintr-un simplu fond de investiții într-un operator activ de platforme digitale și e-commerce.