Anunțul a fost făcut joi, chiar în timpul ședinței de guvern în care se discută proiectul de buget.
„Reprezentanții PSD din Guvern vor aviza, cu obiecții, proiectul de buget pentru a depăși blocajul provocat de premierul Bolojan, în elaborarea acestui act normativ esențial pentru economia românească. Mutarea dezbaterii la nivel parlamentar va permite partidelor din Coaliție să transpună în Legea Bugetului toate elementele respinse în mod nejustificat de către șeful Executivului”, a transmis PSD.
Social democrații l-au atacat pe premierul Ilie Bolojan acuzându-l că blochează adoptarea bugetului.
„În contextul turbulențelor economice globale, întârzierea adoptării bugetului de stat reprezintă o vulnerabilitate majoră pentru stabilitatea economică a țării. România nu își permite perpetuarea acestei stări de incertitudine, din cauza blocajului provocat de un singur om! În aceste momente dificile, statul român are nevoie de o conducere coerentă și constructivă pentru a putea reacționa rapid la provocările din piețele internaționale”, a precizat PSD.
Iranul primește ajutor medical din partea Rusiei, după ce Moscova a decis să trimită un transport umanitar de medicamente care va ajunge în țară prin Azerbaidjan. Anunțul a fost făcut joi, de într-o Ministerul rus pentru Situații de Urgență, care a precizat că transportul include peste 13 tone de medicamente.
„Livrarea medicamentelor către Republica Azerbaidjan a fost organizată pentru transferul ulterior către reprezentanții autorizați ai guvernului Republicii Islamice Iran”, se arată într-un comunicat al ministerului, citat de Izvestia.
Ordinul, venit de la PutinPotrivit instituției, ordinul pentru trimiterea ajutorului umanitar a fost dată chiar de Vladimir Putin, iar ministrul pentru Situații de Urgență, Aleksandr Kurenkov, a dispus doar punerea în aplicare a acestuia.
Transportul umanitar va fi efectuat cu un avion Il-76 al Ministerului rus pentru Situații de Urgență.
Ajutorul rusesc vine la câteva zile după ce Azerbaidjanul a trimis la rândul său sprijin umanitar în Iran. Marți, autoritățile de la Baku au expediat aproximativ 30 de tone de produse alimentare și materiale medicale, după o convorbire telefonică dintre președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, și președintele Iranului, Masoud Pezeshkian.
Viktor Orban și aliații săi par să folosească disputa pentru a obține câștiguri politice maxime înainte de alegerile de luna viitoare, care ar putea pune capăt guvernării de 16 ani a guvernului său naționalist, relatează The Guardian.
Orban a publicat miercuri seară o înregistrare video în care pretinde că vorbește la telefon cu fiicele sale. „Sunt sigur că veți vedea la știri că ucrainenii m-au amenințat nu doar pe mine, ci și pe dumneavoastră”, a spus el, aparent emoționat. „Copiii mei și nepoții mei… Trebuie să luăm asta în serios, dar nu trebuie să ne fie frică.”
Se pare că Orban răspundea la cuvintele lui Hrihoriy Omelchenko, un politician pensionar care a servit în serviciul de securitate SBU al Ucrainei în anii 1990. El l-a amenințat pe Orban într-un interviu televizat din această săptămână, sugerând că forțele de ordine l-ar putea vâna pe liderul maghiar dacă nu își schimbă poziția anti-ucraineană.
Anterior, Volodimir Zelenski amenințase că „va da adresa acestei persoane forțelor noastre armate” în timp ce vorbea despre Orban, comentarii care i-ar fi determinat pe aliații europeni să-i ceară președintelui ucrainean să-și modereze retorica.
Viktor Orban, relații complicate cu KievulOrban a fost mult timp cel mai pro-rus lider al națiunilor UE, ceea ce a dus la relații complicate cu Kievul, dar, întrucât sondajele îl plasează cu până la 20 de puncte în spatele contracandidatului său Péter Magyar înainte de alegerile parlamentare de luna viitoare, campania anti-Ucraina din Ungaria a intrat în plină desfășurare.
Declanșatorul ultimei runde de tensiuni a fost afirmația Ucrainei că va dura câteva săptămâni pentru a repara o conductă de petrol care transportă petrol rusesc în Ungaria, conductă care ar fi fost avariată într-un atac cu drone rusești.
În practică însă, discuțiile interne arată diferențe de interpretare între factorii politici de decizie și reprezentanții industriei privind modul în care vor fi utilizate fondurile și cât va beneficia în mod real industria națională de apărare.
Ministerul Apărării: SAFE ar putea revitaliza industria de apărareReprezentanții Ministerului Apărării consideră că instrumentul european ar putea deveni o oportunitate pentru modernizarea industriei de apărare din România. „Războiul din Ucraina a generat deja multe schimbări”, a declarat Miruță, reprezentant al Ministerului Apărării, în cadrul unei conferințe dedicate sectorului de apărare. „Trebuie să recunoaștem care este problema și să înțelegem că există multe aspecte de rezolvat.”
Potrivit acestuia, conflictul din apropierea României a evidențiat legătura directă dintre capacitatea militară și capacitatea industrială. „În ultimele zile am văzut că nu poate exista capacitate militară fără capacitate industrială.” În acest context, Ministerul Apărării consideră că fondurile SAFE ar trebui folosite pentru revitalizarea capacităților industriale.
Oficialul a subliniat și faptul că mecanismele de achiziții comune la nivel european pot aduce beneficii suplimentare. „Achizițiile comune care au fost deja realizate înseamnă livrări mai rapide și prețuri mai mici.”
General-maior (r) Dan Grecu, președintele AORR, consideră însă că astfel de rezultate depind în mare măsură de modul în care sunt structurate procedurile de achiziție. Potrivit lui, termenele mai scurte de livrare și costurile mai mici pot fi obținute doar dacă cadrul asigură o competiție reală între furnizori. „După cum s-a menționat, dacă se dorește cu adevărat livrare mai rapidă și prețuri mai mici, cadrul de bază trebuie structurat astfel încât licitația competitivă și estimarea comparativă să fie obligatorii, nu să fie analizată doar o singură companie sau un singur produs”, a declarat Grecu.
El a mai observat că mecanismul SAFE face referire la termene de livrare care pot ajunge până în 2030, ceea ce ridică întrebări despre viteza reală de implementare a anumitor programe.
SAFE și dimensiunea strategică a industriei de apărareAdministrația Prezidențială pune un accent mai mare pe rolul strategic al acestor programe în consolidarea poziției României în cadrul NATO. „Trebuie să dezvoltăm capabilități la standard NATO care să asigure coerență și interoperabilitate”, a declarat Vlad Ionescu, consilier de stat în cadrul Administrației Prezidențiale.
Potrivit acestuia, parteneriatele industriale rezultate din programele de apărare vor avea un rol strategic în regiunea Mării Negre. „Parteneriatele industriale pe care România le va stabili vor consolida prezența NATO la Marea Neagră”, a afirmat Ionescu.
În acest context, apare clară necesitatea unor eforturi proactive pentru a asigura capabilități industriale pe termen lung prin cadrul SAFE. În final, acest lucru ar putea permite României să devină un stat capabil să își exercite o voce mai puternică în NATO.
Parlamentul cere claritate privind impactul economicPe lângă aceste mesaje oficiale, Parlamentul a început să solicite analize mai detaliate privind modul în care programul SAFE va influența industria națională de apărare.
Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei pentru Apărare din Senat, consideră că programul ar trebui evaluat nu doar prin prisma capabilităților militare, ci și a impactului economic. „Programul SAFE nu înseamnă doar achiziția de capabilități militare, ci și dezvoltarea industriei naționale”, a declarat aceasta. În opinia sa, industria de apărare trebuie tratată ca parte a strategiei mai largi de securitate a țării. „Pentru noi, industria de apărare nu este doar un subiect; este parte a strategiei naționale de securitate și reziliență.” Pauliuc consideră că mecanismul european ar trebui folosit pentru sprijinirea redresării industriale. „SAFE trebuie utilizat ca mecanism de redresare economică și industrială.”
Totuși, rămân întrebări privind distribuția concretă a beneficiilor economice. „Cât din finanțarea SAFE va rămâne în România, câți ingineri vor fi plătiți aici și câte soluții ‘made in Romania’ vom avea?” Ea a subliniat, de asemenea, că România are una dintre cele mai mari alocări din Uniunea Europeană. „SAFE este o oportunitate istorică. Nu este un bilet rezervat.”
Industria: lipsa dezbaterii și incertitudini privind implementareaCriticile sunt mai directe din partea reprezentanților industriei de apărare. Constantin Manole, reprezentând asociația industriei de apărare PATROMIL, subliniază că SAFE implică de fapt trei actori principali, Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiții și statele membre, ceea ce complică procesul de decizie. „Puțini menționează că în SAFE avem de fapt trei actori: Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiții și statele membre”, a spus el.
Manole a semnalat și o problemă procedurală. „Din păcate, cele 21 de propuneri nu au beneficiat de o dezbatere parlamentară.” Un alt aspect sensibil este calendarul de implementare. Programul este prevăzut să ruleze până în 2030, iar întârzierile pot avea consecințe directe asupra finanțării. „Problema vitezei nu este discutată suficient. Programul se derulează până în 2030. Ce se întâmplă dacă obținem anumite împrumuturi, dar livrarea nu se face la timp și pierdem finanțarea?” a întrebat el. De asemenea, a avertizat că mediul de securitate evoluează rapid. „De multe ori, natura amenințării se schimbă.”
General-maior (r) Dan Grecu, președintele AORR, atrage atenția că procedurile de achiziție pot influența atât prețul, cât și rezultatul operațional. „Absența competiției nu garantează cel mai mic preț. Una este un proces de achiziție bazat pe licitație competitivă, cu preț și condiții, și alta este atribuirea directă. Într-un proces competitiv, toate companiile își prezintă cele mai bune oferte și poți alege dintre ele”, a spus el. Potrivit acestuia, deciziile de achiziție implică adesea considerente politice, în timp ce finanțarea provine în final din bugetul național. „În termeni simpli, sistemele achiziționate trebuie să răspundă cerințelor operaționale ale utilizatorilor. Dacă apar diferențe, atunci utilizatorii trebuie consultați, deoarece ei trebuie să analizeze concret dacă acele modificări răspund cerințelor operaționale.”
Producția locală, testul real al SAFEDincolo de dezbaterea politică, întrebarea esențială rămâne câtă producție militară va avea efectiv loc în România. Această discuție este deosebit de relevantă în două programe majore de achiziție: vehiculele de luptă ale infanteriei (IFV) și elicopterele militare. În cazul IFV, există deja pe piață o propunere publică care oferă un nivel de localizare de peste 80%. Un astfel de nivel ar presupune producție substanțială în România, transfer de tehnologie și implicarea furnizorilor locali.
În paralel, România are deja capacități industriale în sectorul aerospațial. Facilitatea din Brașov dispune de infrastructura necesară pentru producția și integrarea elicopterelor, ceea ce ar putea permite realizarea unei părți semnificative a programului în țară. General-maior (r) Dan Grecu, președintele AORR, consideră că în programele de achiziții cerințele operaționale trebuie să aibă prioritate față de deciziile politice. „Dacă aceste cerințe nu sunt îndeplinite, atunci fie militarii acceptă soluția, ceea ce înseamnă că cerințele operaționale nu vor fi respectate, fie furnizorul trebuie schimbat”, a spus el.
El consideră, de asemenea, că interesul național ar trebui să fie extinderea capacităților de producție interne în întregul sector de apărare. „Interesul național ar trebui să fie să producem cât mai mult în România, fie că vorbim de echipamente, sisteme de artilerie, tancuri, vehicule blindate sau muniții. Mai ales în ceea ce privește sistemele și munițiile pentru forțele terestre, ar trebui să dezvoltăm un ecosistem complet capabil să asigure pregătirea în orice situație.” Fără astfel de componente industriale, există riscul ca marile programe de achiziții să rămână simple achiziții externe, cu un impact economic limitat în România.
O dezbatere abia la începutProgramul SAFE oferă României acces la resurse financiare semnificative pentru modernizarea apărării. În același timp, el deschide o dezbatere mai amplă despre rolul industriei naționale de apărare în programele de achiziții militare. Pe de o parte, autoritățile susțin că mecanismul european poate ajuta la revitalizarea capacităților industriale existente. Pe de altă parte, parlamentarii și reprezentanții industriei cer mai multă transparență, proceduri competitive de achiziție și o strategie mai clară privind producția locală.
Diferența dintre aceste abordări va deveni probabil vizibilă în modul în care vor fi structurate marile programe de achiziții în anii următori. Fără decizii clare privind producția în România, oportunitatea economică asociată programului SAFE ar putea rămâne limitată.
„Astăzi, multe țări, în primul rând SUA, încep să înțeleagă mai bine rolul cheie și sistemic al petrolului și gazelor rusești în asigurarea stabilității economiei globale, precum și ineficiența și natura distructivă a sancțiunilor împotriva Rusiei”, a transmis Dmitriev pe Telegram, potrivit CNN.
Comentariile lui Dmitriev au venit în contextul în care prețurile petrolului au depășit din nou 100 de dolari pe baril în timpul tranzacțiilor nocturne, pe fondul continuării războiului dintre SUA și Israel cu Iranul, care afectează aprovizionarea globală cu combustibil.
Ca urmare a penuriei, SUA au acordat Indiei o derogare de 30 de zile pentru a cumpăra petrol rusesc, în ciuda campaniei de presiune îndelungate a lui Trump asupra New Delhi pentru a renunța la petrolul rusesc.
Dmitriev a declarat că el și reprezentanții administrației Trump au discutat despre proiecte care ar putea „contribui la restabilirea relațiilor ruso-americane și la criza actuală de pe piețele globale de energie”.
Apropiați și membri ai familiei muzicianului au făcut joi tristul anunț pe rețele de socializare. Iulian Vrabete a fost cunoscut ca basist al trupei Holograf, una dintre cele mai populare formații rock din România. De-a lungul anilor, el a participat la numeroase concerte, turnee și înregistrări care au marcat istoria trupei. Holograf s-a impus încă din anii ’80 ca una dintre cele mai importante trupe rock din țară, cu hituri care au rămas în repertoriul muzicii românești și au adunat generații de fani.
Pe parcursul carierei sale, Iulian Vrabete a colaborat cu numeroși artiști și a participat la proiecte muzicale importante, fiind apreciat pentru stilul său de interpretare și pentru contribuția la dezvoltarea scenei rock din România. Dispariția sa reprezintă o pierdere pentru lumea muzicală românească și pentru publicul care a crescut cu muzica trupei Holograf.
Știrea este în curs de actualizare.
Tema costurilor a fost abordată de mai mulţi oficiali Renault la evenimentul futuREady 2026, unde grupul francez şi-a prezentat noul plan strategic de dezvoltare până în 2030.
Fabrice Cambolive, CEO al mărcii Renault, a transmis un mesaj direct atunci când a fost întrebat despre viitorul uzinei de la Mioveni şi despre posibilitatea alocării unui nou proiect industrial. „Băieţi, trebuie să scădeţi costurile”, a spus acesta în cadrul evenimentului de marți, citat de Ziarul Financiar.
Mioveni, peste 1.000 de maşini pe ziExecutivii Renault au subliniat că fabrica din Mioveni rămâne una dintre cele mai performante unităţi industriale ale grupului. Thierry Charvet, responsabil pentru industrie şi calitate în cadrul Renault Group, a arătat că uzina produce constant peste 1.000 de maşini pe zi, ajungând frecvent la aproximativ 1.300 de vehicule zilnic.
„Este o maşinărie foarte, foarte bună de producţie. Competenţele oamenilor sunt foarte ridicate”, a declarat Charvet.
Costurile s-au dublatÎn acelaşi timp, acesta a avertizat că presiunea costurilor a crescut semnificativ în ultimii ani. „Inflaţia a fost cea mai mare din ultimii cinci ani. Costurile s-au dublat – salariul minim, costul energiei, toate au crescut. Poate deveni o problemă. Tendinţa este îngrijorătoare”, a spus oficialul Renault.
Dacia Striker va fi produsă în TurciaGrupul Renault a confirmat că noul model Dacia Striker, primul model al mărcii din segmentul C – un model de familie cu design de SUV, lung de aproximativ 4,62 metri – va fi produs la uzina din Bursa, în Turcia, şi nu la Mioveni. Turcia devine astfel a patra ţară care produce modele Dacia, după România, Maroc şi China.
Mioveni, la capacitate maximăKatrin Adt, directorul general al mărcii Dacia, a subliniat că decizia nu reprezintă o retragere a investiţiilor din România. „România este un pilon esenţial pentru Dacia. Dacia vine din România şi va rămâne un pilon foarte important”, a declarat aceasta.
Potrivit explicaţiilor oferite de executiv, în momentul luării deciziei uzina de la Mioveni funcţiona deja la capacitate maximă, iar alte fabrici ale grupului aveau disponibilitate pentru integrarea noului model. „Nu a fost o decizie împotriva României, ci o decizie pentru competitivitate şi pentru a exploata cât mai mult activele existente ale grupului”, a spus Adt.
Oficialii Renault au mai menţionat că Dacia a întâmpinat dificultăţi de producţie în primele luni ale anului, în contextul schimbării tuturor motoarelor din gamă.
Producţia auto a scăzut în 2025În paralel, industria auto din România a încheiat anul 2025 cu o cifră de afaceri în scădere, de la 34 la 32 de miliarde de euro, pe fondul creşterii costurilor energetice şi al presiunilor fiscale asupra sectorului. Energia este aproape de trei ori mai scumpă decât în 2020, iar impozitul pe cifra de afaceri este considerat de industrie un factor care descurajează investiţiile.
În total, uzinele auto din România – Mioveni şi Craiova – au produs 545.510 vehicule în 2025, cu 2,6% mai puţin decât nivelul record din 2024. În februarie 2026, uzina Ford Otosan de la Craiova a depăşit producţia lunară a Dacia cu 299 de automobile.
Mesajul transmis de conducerea Renault este că fabrica din Mioveni rămâne una dintre cele mai solide unităţi industriale ale grupului, însă menţinerea competitivităţii costurilor va fi decisivă pentru atragerea unor proiecte noi în viitor.
O sursă familiarizată cu concluziile a declarat că „o multitudine” de rapoarte ale serviciilor de informații oferă „o analiză consistentă conform căreia regimul nu este în pericol” să cadă și „păstrează controlul asupra populației iraniene”, potrivit Al Jazeera.
Cea mai recentă evaluare a fost finalizată în ultimele zile, a adăugat sursa.
Serviciile de informații subliniază reziliența conducerii politice a Iranului chiar și după uciderea liderului suprem Ali Khamenei pe 28 februarie, prima zi a atacurilor americane și israeliene.
Reuters a citat un înalt oficial israelian care a afirmat că oficialii israelieni au recunoscut, de asemenea, că nu există certitudinea că războiul va duce la prăbușirea guvernului iranian.
Potrivit agenției oficiale Korean Central News Agency, citată de AP, Kim Jong Un a inspectat o fabrică ce produce pistoale și alte arme ușoare și a analizat un model nou de pistol intrat recent în producție. După ce a testat arma la poligon, liderul nord-coreean ar fi evaluat-o drept „excelentă”. În imaginile publicate de presa de stat apare și fiica sa, care trage cu pistolul alături de oficiali militari de rang înalt.
Kim a subliniat că fabrica este esențială pentru aprovizionarea armatei și a forțelor de securitate cu arme ușoare. El a cerut extinderea capacităților de producție și modernizarea liniilor industriale.
Fiica liderului apare tot mai des în publicAdolescenta, despre care se crede că se numește Kim Ju Ae, ar avea aproximativ 13 ani. Ea a început să apară public alături de tatăl său în noiembrie 2022, la un test de rachetă balistică. De atunci, ea l-a însoțit la numeroase evenimente oficiale, inclusiv la demonstrații militare, inaugurări de fabrici și la o vizită în Beijing, unde Kim Jong Un s-a întâlnit cu liderul chinez Xi Jinping.
Aparițiile frecvente ale fetei la evenimente militare și politice au determinat analiști și oficiali din Coreea de Sud să speculeze că liderul nord-coreean ar putea să o pregătească pentru a continua dinastia familiei Kim într-o a patra generație. Luna trecută, presa de stat a difuzat imagini în care adolescenta testa o pușcă de lunetist, după ce Kim Jong Un a oferit arme unor oficiali în urma unui congres al partidului de guvernământ.
Modernizarea armatei și accent pe armamentVizita la fabrica de pistoale a avut loc la scurt timp după ce Kim Jong Un și fiica sa au asistat la lansarea de teste a unor rachete de croazieră cu capacitate nucleară de pe un distrugător al marinei. Liderul nord-coreean a cerut accelerarea programului de înarmare nucleară a flotei, în timp ce regimul continuă să își modernizeze atât forțele nucleare, cât și armamentul convențional.
Duminică, 15 martie, de la ora 18:30, Opera Națională București invită publicul la o seară plină de vervă și ironie românească, odată cu spectacolul ”D’ale Carnavalului”, o operă semnată de Dan Dediu, pe un libret de Ștefan Neagrău, inspirat din celebra piesă omonimă a lui I.L. Caragiale. Este vorba despre o creație savuroasă, o bijuterie muzical-teatrală în două acte (prolog și trei tablouri), care aduce în contemporaneitate spiritul inconfundabil al comediei românești.
Prin această adaptare ingenioasă, Dan Dediu transformă tipologiile caragialiene într-un spectacol sonor plin de culoare și ritm. Muzica, bogată în nuanțe și surprize, reușește să împletească umorul, sarcasmul și absurdul social într-o partitură modernă, dar profund ancorată în esența românească, în timp ce personajele familiare, Nae Girimea, Didina, Mița Baston, Pampon și Crăcănel devin eroi lirici care, între o arie și un recitativ, poartă publicul într-un carusel al farselor și încurcăturilor amoroase.
Spectacolul reușește să îmbine perfect satira lui Caragiale cu energia muzicii contemporane, într-o viziune scenică plină de dinamism și inventivitate. Publicul va fi cucerit atât de comicul de situație și de replicile spumoase, cât și de orchestrația vibrantă și de momentele pline de teatralitate care transformă scena într-un adevărat carnaval al emoțiilor și al contrastelor.
”D’ale Carnavalului” este spectacolul ideal pentru cei care iubesc arta autentic românească, o combinație între operă, teatru și comedie de geniu. O seară în care umorul, muzica și ironia se întâlnesc pe aceeași scenă – pregătește-te să râzi, să fii uimit și să aplauzi, un spectacol care va demonstra că și râsul poate fi… o formă de operă!
Duminică, 15 martie, de la ora 18:30, trăiți magia unei seri în care Caragiale, muzica și satira devin spectacol total în opera ”D’ale Carnavalului”, pe scena Operei Naționale București!
IMEI înseamnă International Mobile Equipment Identity. Este un cod numeric unic din 15 cifre, specific fiecărui smartphone, notează El Economista.
Nu depinde de operatorul de telefonie și nu se schimbă. Este atribuit dispozitivului din fabrică. Majoritatea utilizatorilor nu știu că îl au. De obicei, află de existența lui abia când au nevoie urgentă de el.
Principala utilizare a codului IMEI este pentru cazurile de furt. Cunoscând acest număr, poliția și operatorul de telefonie pot identifica și bloca dispozitivul. Nimeni nu îl mai poate folosi după blocare. Este util și dacă doriți să deblocați telefonul de la un operator. De asemenea, poate fi solicitat dacă predați dispozitivul unui service tehnic autorizat.
Cum afli codul IMEI în câteva secundeMetoda cea mai rapidă: deschideți aplicația de apeluri și tastați *#06#. Codul IMEI apare automat pe ecran, fără să apăsați butonul de apel. Faceți o captură de ecran sau notați-l. O altă opțiune: verificați cutia originală a telefonului. Există un autocolant cu toate informațiile despre dispozitiv, inclusiv IMEI-ul.
Ce fac utilizatorii Android dacă telefonul a fost deja furatDacă telefonul a fost furat și nu aveți cutia originală, există o soluție pentru Android. Accesați Panoul de control Google și conectați-vă cu contul asociat dispozitivului. În secțiunea Android găsiți informații despre smartphone, inclusiv numărul IMEI. Este important să faceți acest lucru cât mai repede după furt.
Povestea, inspirată din episoade biblice, aduce pe scenă confruntarea dintre credință și ispită, dintre forță și slăbiciune umană, într-un spectacol în care muzica, emoția și drama se împletesc într-o experiență artistică profundă.
Într-o piață din Gaza, învăluită de întunericul nopții, evreii își strigă disperarea și se roagă pentru eliberarea de sub jugul filistenilor. În mijlocul lor se ridică Samson, simbol al speranței și al credinței neclintite. Încurajările sale sunt însă întrerupte de apariția crudă a guvernatorului filistin Abimeleh, care îi umilește și îi amenință, proclamând superioritatea zeului Dagon.
Curajul lui Samson aprinde scânteia revoltei: într-o confruntare dramatică, eroul îl ucide pe Abimeleh chiar cu propria sabie, dar victoria este amară, temători de represalii, evreii fug și îl lasă singur. În fața templului lui Dagon, Marele Preot jură răzbunare și pune la cale un plan perfid: frumusețea Dalilei va deveni arma care îl va doborî pe invincibilul Samson.
Seducția care zdruncină credințaLa răsăritul zilei, în timp ce evreii se roagă cu umilință, apare Dalila, însoțită de preotesele lui Dagon. Primăvara pare să învăluie lumea într-o promisiune seducătoare, iar Dalila îl atrage pe Samson cu vorbe dulci și priviri mistuitoare. Un cor al bătrânilor evrei îl avertizează asupra pericolului, însă farmecul Dalilei devine tot mai puternic. Dansul ei, acompaniat de sunetul tamburinei, transformă scena într-o vrajă hipnotică, iar Samson luptă cu sine, între credință și dorință. La căderea cortinei, privirile lor se întâlnesc, iar destinul începe să se scrie.
Trădarea care distruge un erouÎn Valea Sorek, Dalila își dezvăluie adevărata intenție: nu iubirea, ci dorința de răzbunare și loialitatea față de zeii filistenilor o conduc. Samson, venit să-și ia rămas bun și să redevină conducătorul poporului său, cade însă în capcana seducției. Ignorând avertismentul divin simbolizat de un tunet puternic, eroul cedează rugăminților Dalilei și îi dezvăluie secretul puterii sale: părul său netuns. Profitând de somnul său, Dalila îl trădează, îi taie părul și cheamă gărzile. Samson este capturat, orbit și condamnat la umilință.
Sacrificiul final și renașterea prin credințăOrbit și înlănțuit, Samson este silit să învârtă roata unei mori, în timp ce filistenii își sărbătoresc victoria într-o ceremonie dedicată zeului Dagon. În templu, între dansuri sălbatice și batjocura mulțimii, eroul își înțelege greșeala și se roagă pentru iertare. Conduși de un copil spre stâlpii templului, pașii lui Samson devin pașii destinului. Într-o ultimă rugăciune, îi cere lui Dumnezeu puterea de altădată pentru o clipă. Forța divină îi răspunde: împingând stâlpii, templul se prăbușește peste el și peste dușmanii săi. Astfel, prin sacrificiul suprem, Samson își răscumpără greșeala și devine din nou simbolul credinței și al libertății.
Spectacolul ”Samson și Dalila” este o meditație profundă asupra slăbiciunilor umane, puterii credinței și prețului sacrificiului, iar muzica monumentală a lui Saint-Saëns, scenele dramatice și emoția interpretării transformă fiecare moment într-o experiență intensă. Joi, 12 martie, de la ora 18:30, la Opera Națională București, publicul va avea ocazia să trăiască o poveste în care destinul unui om devine destinul unui popor, iar când ultimul acord se va stinge, în sală va rămâne ecoul unei întrebări tulburătoare: cât de puternică este credința atunci când inima este pusă la încercare?
Concluzia aparține prof. Justin Stebbing, oncolog consultant și profesor de științe biomedicale la Universitatea Anglia Ruskin.
Iaurtul conține culturi vii de bacterii benefice care modifică microbiomul intestinal, reducând inflamația și întărind sistemul imunitar, potrivit Daily Express.
Studiul a monitorizat peste 150.000 de participanți timp de câteva decenii. Cercetătorii au chestionat participanții la fiecare doi ani despre consumul de iaurt. Au măsurat și cantitatea de Bifidobacterium în țesutul tumoral al 3.079 de persoane diagnosticate cu cancer colorectal.
Concluzia: iaurtul nu reduce riscul pentru toate tipurile de cancer colorectal. Efectul protector apare specific pentru cancerul de colon proximal Bifidobacterium-pozitiv. Acesta se dezvoltă în partea dreaptă a colonului și are una dintre cele mai scăzute rate de supraviețuire.
De ce iaurtul influențează microbiomul intestinalIaurtul conține culturi vii de bacterii benefice. Printre acestea: Lactobacillus bulgaricus și Streptococcus thermophilus. Aceste bacterii ajută la menținerea echilibrului microbiomului intestinal.
„Microbiomul intestinal joacă un rol crucial în sănătatea generală, influențând digestia, funcția imunitară și riscul de cancer”, explică prof. Stebbing. Un dezechilibru al bacteriilor intestinale poate contribui la inflamație și, implicit, la dezvoltarea cancerului.
Câte cazuri de cancer intestinal pot fi preveniteÎn Marea Britanie sunt înregistrate aproape 45.000 de cazuri de cancer intestinal anual. Este al patrulea cel mai frecvent tip de cancer la nivel național și al treilea la nivel mondial. Conform Cancer Research UK, 54% dintre cazuri ar putea fi prevenite printr-un stil de viață mai sănătos. Factorii de risc includ fumatul, sedentarismul, consumul de alcool, carnea procesată și alimentația nesănătoasă. Cazurile în rândul persoanelor sub 55 de ani s-au dublat la nivel global în ultimii ani.
Ce spun alți experți despre consumul de iaurtProf. Tim Spector, specialist în nutriție, consumă iaurt în majoritatea zilelor săptămânii. El evită variantele fără grăsimi. „Alegând iaurturi cu grăsimi, mă simt sătul mai mult timp și prefer gustul lor”, spune Spector.
Iaurtul conține și calciu, benefic pentru oase și prevenirea osteoporozei. Consumul regulat a fost asociat și cu scăderea tensiunii arteriale și reducerea riscului cardiovascular.
Într-un articol publicat în cotidianul german Frankfurter Allgemeine Zeitung, liderii Serbiei și Albaniei au prezentat ceea ce au numit o „cale realistă către Uniunea Europeană”. Propunerea lor prevede o integrare graduală în piața unică europeană și în spațiul Schengen, înainte de aderarea deplină la UE, arată Euronews.
În această etapă intermediară, cele două state nu ar avea însă comisari europeni, eurodeputați în Parlamentul European sau drept de veto în deciziile Uniunii. Toate aceste drepturi sunt acordate doar statelor membre cu statut deplin.
O încercare de relansare a extinderii UEProcesul de aderare al țărilor din Balcanii de Vest la Uniunea Europeană stagnează de mai mulți ani. Principală problemă este progresul lent în domenii precum statul de drept, combaterea corupției, libertatea presei și reforma sistemului judiciar. Vučić și Rama consideră că un model de integrare graduală ar putea revigora procesul de extindere al UE și ar contribui la stabilitatea regiunii. În opinia lor, Balcanii de Vest reprezintă „o nouă linie de front pentru investiții în consolidarea Uniunii Europene”.
Liderii celor două state susțin că integrarea treptată a țărilor pregătite în piața unică și în spațiul Schengen ar putea întări poziția economică și geopolitică a UE. Potrivit acestora, această abordare ar permite extinderea cooperării fără a afecta mecanismele decizionale ale Uniunii.
Negocierile de aderare rămân blocateSerbia a depus cererea de aderare la UE încă din 2009, însă negocierile au stagnat în ultimii ani. Bruxellesul a exprimat în repetate rânduri îngrijorări legate de statul de drept, libertatea presei și politica externă a Belgradului, inclusiv relațiile cu Rusia. În cazul Albaniei, autoritățile de la Tirana speră să finalizeze negocierile de aderare în următorii ani și să devină membru cu drepturi depline al Uniunii până în 2030. Premierul Edi Rama a declarat anterior că această dată nu este „un vis”, ci un obiectiv realist, bazat pe progresele făcute în reforme și în lupta împotriva corupției.
Guvernul de la Madrid a anunțat oficial demiterea ambasadoarei Spaniei în Israel, Ana Sálomon, printr-un decret publicat în jurnalul oficial al statului. Decizia a fost aprobată în cadrul ultimei ședințe a Consiliului de Miniștri. Astfel se confirmă faptul că ambasada Spaniei la Tel Aviv va funcționa fără ambasador. Misiunea diplomatică va fi condusă de acum înainte de un însărcinat cu afaceri, rang diplomatic inferior, arată Euronews.
O măsură considerată reciprocă față de IsraelHotărârea este interpretată ca un gest de reciprocitate după ce Israelul a adoptat o măsură similară în relația cu Madridul. Israelul nu mai are ambasador în Spania din 2024, după ce guvernul israelian și-a retras reprezentantul diplomatic de la Madrid în urma deciziei Spaniei de a recunoaște statul palestinian. De atunci, misiunea diplomatică israeliană din capitala spaniolă este condusă de un însărcinat cu afaceri. Ana Sálomon fusese rechemată la Madrid pentru consultări în septembrie 2025. La acea dată, premierul spaniol Pedro Sánchez a anunțat măsuri pentru a opri ceea ce el a descris drept un „genocid în Gaza”.
În acel moment, relațiile dintre cele două state s-au deteriorat puternic.
Relațiile dintre Madrid și Tel Aviv, la un nivel foarte scăzutDupă declarațiile lui Sánchez, ministrul israelian de externe Gideon Saar l-a acuzat pe premierul spaniol de antisemitism. Apoi a interzis accesul în Israel pentru doi miniștri spanioli. Aceste măsuri au amplificat tensiunile diplomatice dintre cele două țări, deja afectate de pozițiile divergente privind conflictul israeliano-palestinian. În prezent, relațiile dintre Spania și Israel se află la unul dintre cele mai scăzute niveluri din ultimii ani, ambele state menținând reprezentarea diplomatică doar la nivel de însărcinat cu afaceri.
Partea română a precizat că discuția dintre cei doi lideri „va include teme care să faciliteze consolidarea unei relații bilaterale cuprinzătoare, constructive, orientate spre viitor”.
„Discuțiile se vor axa pe dezvoltarea dialogului politic, intensificarea cooperării economice, cooperarea sectorială în domenii precum energia și industriile de apărare, dezvoltarea conectivității și de proiecte transfrontaliere, și pe rolul României în procesul de reconstrucție a Ucrainei”, se mai arată în comunicatul Cotroceniului.
Administrația Prezidențială a spus că între Nicușor Dan și Volodimir Zelenski va avea loc și „un schimb de opinii privind aspecte de actualitate, precum procesul de extindere a Uniunii Europene, relația transatlantică, situația de securitate în regiunea Mării Negre și evoluțiile de ultimă oră la nivel regional și global”.
„În egală măsură, Președintele României se va referi la necesitatea avansării dialogului bilateral în domeniul respectării drepturilor persoanelor aparținând minorității române din Ucraina, inclusiv dreptul la educație în limba maternă”, mai notează Cotroceniul.
Întâlnire și cu BolojanPreședintele Ucrainei se va întâlni la București și cu premierul Ilie Bolojan, a precizat Guvernul României. „Pe agenda discuțiilor se vor afla teme care privesc cooperarea bilaterală și în plan european”, conform comunicatului.
Vizita președintelui ucrainean în România va avea loc la o zi după ce Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) a aprobat solicitarea Statelor Unite de a trimite în România trupe suplimentare, avioane de realimentare și echipamente de monitorizare. Anunțul a fost făcut de Nicușor Dan, care a spus că aceste echipamente sunt defensive și i-a asigurat „pe români că nu au motive de îngrijorare”.
Vizita lui Zelenski are loc într-un moment cu puternică încărcătură simbolică, războiul din Ucraina se apropie de pragul de 1.500 de zile, care va fi atins la începutul lunii aprilie.
Ideea orei de vara a apărut pentru prima oară în anul 1784 la propunerea celebrului om de știință Benjamin Franklin. Acesta a scris un eseu în care a expus câteva idei pentru economisirea uleiului folosit la lămpile de iluminat. Una din metode era adaptarea timpului pe parcursul verii.
Ora de vară este valabilă din ultima duminică a lunii martie până în ultima duminică din octombrie, atunci când se revine la ora de iarnă, ora oficială standard. Această practică, aplicată din 1932 și folosită de peste 100 de țări, are ca scop economisirea energiei electrice prin utilizarea optimă a luminii naturale. De-a lungul anilor au existat discuții privind renunțarea la această schimbare. Totuși, nu a fost luată o decizie oficială.
România va trece la ora de vară în noaptea de 28 spre 29 martie 2026. Trecerea se va face în noaptea de sâmbătă spre duminică, iar ora 3.00 va deveni ora 4.00. Măsura are o lungă istorie și stârnește numeroase controverse.
Povestea orei de varăPe când se află la Paris, la vârsta de 78 de ani, Franklin a studiat modul în care lămpile cu ulei produceau lumină și cât de eficiente erau acestea. Se spune că într-o dimineață de vara, Benjamin Franklin s-a trezit la ora 6.00 surprins de cât de multă lumina îi întra în camera. La început a crezut că lumina puternică provenea de la lămpile cu ulei, dar apoi a observat că Soarele tocmai răsărea.
Ideea lui Franklin a fost preluată de către William Willett, un constructor britanic. El a propus într-un pamflet din 1907 să se adauge 20 de minute în fiecare duminică din aprilie, și să se scadă aceste minute în duminicile lunii septembrie. În anul 1908 s-a încercat introducerea acestei reguli, în Marea Britanie, dar ideea a fost respinsă.
Ideea orei de vară a fost propusă și în 1898 de neo-zeelandezul George Hudson. Scopul său era asemănător: alinierea activităților umane cu lumina naturală pentru a reduce consumul de energie pentru iluminat.
Începuturile orei de varăPrimii care au introdus ora de vara au fost germanii, în anul 1916. Au urmat britanicii care au introdus ora de vara tot în 1916, dar într-o perioadă diferită. Alte țări care au introdus ora de vara au fost Belgia, Danemarca, Franța, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia și Tasmania.
Pe 19 martie 1918, măsura s-a introdus și în Statele Unite dar a fost folosită doar până în 1919. Din cauza opoziției fermierilor s-a renunțat la ora de vară. Cea mai mare confuzie a fost în SUA unde fiecare stat avea propria regulă de introducere a orei de vară, situație ce s-a menținut până în 1966.
În prezent ora de vară nu este folosită în țările de la Ecuator și de la tropicul Capricornului. De asemenea, două țări importante, Japonia și China, nu folosesc ora de vară.
În România a fost introdusă prima oară în 1932 între 22 mai și 2 octombrie. Din 1933 și până în 1940 s-a renunțat la acest obicei. Ulterior, ora de vară a fost introdusă în prima duminică din aprilie până în prima duminică a lui octombrie. Forma actuală a regulii orei de vară este în vigoare din 1997.
Potrivit Reuters, Brent a ajuns joi la 99,03 dolari pe baril, în timp ce țițeiul american WTI a urcat la 93,80 dolari, după noi informații privind atacuri asupra navelor din Strâmtoarea Hormuz și din apele irakiene. Mișcarea vine după o volatilitate accentuată la începutul săptămânii, când piețele au oscilat între speranțele unei dezescaladări și teama că blocajele asupra transportului maritim se vor adânci.
Escaladarea a avut loc în ciuda deciziei IEA de a elibera 400 de milioane de barili din stocurile strategice, un volum fără precedent. Statele Unite vor contribui cu 172 de milioane de barili, iar Japonia a anunțat că va începe rapid propriile livrări din rezerve. Totuși, analiștii avertizează că acest volum acoperă doar circa 20 de zile din pierderile de aprovizionare asociate perturbărilor din Hormuz și că petrolul va ajunge pe piață doar treptat, în săptămânile și lunile următoare.
Iranul a transmis că piața trebuie să se pregătească pentru un petrol la 200 de dolari pe baril, după atacurile asupra unor petroliere și asupra altor nave din apropierea Strâmtorii Hormuz. Coridorul maritim de pe coasta iraniană este crucial pentru comerțul mondial cu energie, fiind ruta prin care trece aproximativ o cincime din petrolul global. Până acum, nu există semne clare că navele pot traversa din nou în siguranță zona.
Corecții și pe bursrePe piețele financiare, reacția a fost imediată. Bursa japoneză a coborât, iar indicele Nikkei a pierdut 1,6%, în timp ce investitorii au redus expunerea pe active riscante din cauza temerilor legate de inflație și de costurile mai mari ale energiei. Contractele futures de pe Wall Street și din Europa au indicat, la rândul lor, o deschidere mai slabă, iar randamentele obligațiunilor au crescut, pe fondul așteptărilor că băncile centrale ar putea avea mai puțin spațiu pentru reduceri de dobândă.
Contextul geopolitic rămâne confuz. Miercuri, Donald Trump declara că în Iran „nu a mai rămas aproape nimic” de lovit și că războiul s-ar putea încheia curând. La doar câteva ore distanță, tot el a spus că Statele Unite trebuie să „termine treaba”, în timp ce Teheranul a continuat să semnaleze că este pregătit să provoace un șoc economic global prin destabilizarea rutelor energetice.
Problema rămâneEliberarea rezervelor strategice poate tempera temporar presiunea, dar nu rezolvă problema de fond. Atât timp cât Strâmtoarea Hormuz rămâne nesigură, iar conflictul nu dă semne reale de încheiere, petrolul va continua să includă o primă de risc ridicată, iar bursele asiatice și globale vor rămâne vulnerabile la noi episoade de volatilitate
Discursul comisarului Mark Rowley mută accentul de la imaginea clasică a hoțului de stradă la un lanț infracțional transnațional. Potrivit Met, ceea ce pare un simplu smuls de telefon este, în realitate, poarta de intrare într-o afacere de sute de milioane, alimentată de export, revânzare și reactivare peste hotare. Poliția londoneză spune că în unele dosare a găsit copii de 14 ani recrutați pe rețele sociale pentru a fura telefoane, iar anul trecut a destructurat o rețea legată de trimiterea a până la 40.000 de aparate pe an către China și Hong Kong.
În acest sens, cazul britanic nu este o excepție, ci un simptom european. Europol descrie furturile organizate și spargerile din UE drept activități dominate de grupări mobile de crimă organizată, care se deplasează din țară în țară, iar un alt raport al agenției arată că state precum Franța, Italia, Malta, Portugalia și Spania sunt printre cele mai afectate de rețelele implicate în furturi și spargeri. În 2021, o operațiune coordonată de Europol în 17 țări împotriva „mobile criminality” s-a soldat cu 228 de arestări după verificarea a circa 70.000 de persoane, semn că fenomenul este tratat deja la scară continentală, nu doar locală.
De altfel, Europa discută problema de peste două decenii. Într-un raport al Comisiei Europene din 2003, furtul de telefoane mobile era deja descris ca o problemă globală, iar instituția observa că soluțiile naționale sunt doar parțial eficiente, deoarece aparatele trec rapid granițele. Același document nota că blocarea prin IMEI depinde de baze de date voluntare, aplicate inegal, și că multe IMEI-uri puteau fi reprogramate ușor. Comisia avertiza încă de atunci că miza va crește odată ce telefonul mobil devine și instrument de plată, transfer financiar și comerț digital.
Aici se află și miezul disputei actuale cu Apple, Google și Samsung. Producătorii au deja mecanisme solide pentru protecția datelor și blocarea accesului: Apple folosește Activation Lock, Google a extins funcții precum Theft Detection Lock și Remote Lock, iar Samsung oferă localizare, blocare și ștergere la distanță. Însă cererea Londrei merge mai departe decât protejarea conturilor sau a fotografiilor: Met vrea un mod de blocare imposibil de ocolit, activare imposibilă oriunde în lume, integritate IMEI „by design”, resetări mai greu de abuzat și componente care să nu mai poată fi revândute separat pe piața neagră.
Londra nu deschide doar un nou front cu marile companii de tehnologie, ci repune pe agenda europeană o întrebare veche: cine oprește furtul, poliția sau designul produsului? Dacă răspunsul britanic va produce reguli sau standarde noi, efectul nu se va opri la Westminster. Ar putea deveni model pentru marile capitale europene, acolo unde telefonul nu mai este doar un obiect scump, ci cheia de acces la bani, identitate și viața digitală a utilizatorului.
Una dintre surse a declarat, sub protecția anonimatului, că o „multitudine” de rapoarte de informații oferă o analiză „consistentă”, potrivit căreia regimul de la Teheran „nu este în pericol” de prăbușire și „își menține controlul asupra populației iraniene”. Aceeași sursă a precizat că cel mai recent raport a fost finalizat în ultimele zile.
Evaluările serviciilor americane vin într-un moment în care presiunea politică asupra președintelui Donald Trump este în creștere, pe fondul exploziei prețurilor la petrol. Liderul de la Casa Albă a sugerat că cea mai amplă operațiune militară americană din 2003 ar putea fi încheiată „în curând”. Totuși, găsirea unei ieșiri acceptabile din conflict ar putea fi dificilă dacă liderii duri ai Iranului își păstrează pozițiile.
Potrivit acelorași informații, evaluările americane subliniază coeziunea conducerii clericale iraniene, chiar și după uciderea liderului suprem, ayatollahul Ali Khamenei, în prima zi a loviturilor americane și israeliene.
Și oficiali israelieni ar fi recunoscut, în discuții private, că nu există nicio certitudine că războiul va duce la prăbușirea guvernului clerical de la Teheran, a declarat pentru Reuters un oficial israelian de rang înalt.
Sursele citate au atras însă atenția că situația din teren rămâne fluidă, iar dinamica internă din Iran se poate modifica rapid.
