Guvernul urmează să aprobe în zilele următoare hotărârea prin care exploatarea de grafit de la Baia de Fier va putea fi redeschisă. Proiectul a trecut deja de mai multe etape de avizare. Autoritățile spun că exploatarea ar putea deveni din nou funcțională în următorii ani.
Potrivit unui comunicat de presă, vicepremierul și ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a spus că exploatarea de la Baia de Fier se afla până acum pe „o listă a exploatărilor închise”.
„Exploatarea de grafit de la Baia de Fier era pe o listă a exploatărilor închise, exista și o hotărâre de guvern în acest sens. Acum, din Ministerul Economiei a ieșit hotărârea de guvern, pe care am semnat-o și eu ca vicepremier, pentru deschiderea exploatării de la Baia de Fier”, a declarat Radu Miruță, într-o conferință de presă susținută împreună cu ministrul interimar al Economiei, Irineu Darău.
Exploatarea ar putea începe în 2028Ministrul Economiei a anunțat că proiectul se află în ultimele etape de avizare. Autoritățile au obținut deja avizul Ministerului Mediului și mai sunt necesare aprobările Ministerului Finanțelor și Ministerului Justiției.
După adoptarea hotărârii de Guvern, va fi organizată o licitație internațională pentru realizarea documentațiilor necesare, inclusiv studiile de prefezabilitate și fezabilitate.
„Am obținut, de curând, și avizul de la Ministerul Mediului, suntem pe etapele finale de avizare la Ministerul Finanțelor Publice și Ministerul Justiției, pentru ca acest proiect de HG să fie adoptat. Este deschiderea lacătului pentru ca exploatarea grafitului de la Baia de Fier să devină realitate. Urmează o licitație internațională pentru a pregăti tot ce înseamnă prefezabilitate, fezabilitate etc. Sperăm ca în 2028 să poată începe primele activități de exploatare. Arătăm că se poate, că de la situații de stagnare sau chiar regres să ajungem la reînvierea unor industrii”, a afirmat Irineu Darău.
Potrivit ministrului, proiectul presupune mai multe etape. Pentru prima dintre acestea a fost deja depus un proiect. În această perioadă există discuții cu Comisia Europeană privind posibilitatea obținerii unei finanțări.
Miruță acuză fostul Guvern că a prezentat informații falseÎn timpul conferinței, Radu Miruță a vorbit și despre declarațiile făcute de fostul Guvern Ciolacu în martie 2025, când autoritățile de la acea vreme au anunțat că exploatarea grafitului ar fi fost finanțată.
„A fost o minciună cântată în campania electorală de domnii Marcel Ciolacu și Bogdan Ivan. În prima zi când am ajuns la Ministerul Economiei, am căutat proiectul și am constatat că nasul lui Pinocchio era cât clădirea ministerului. Am început demersurile pentru a garanta, în primul rând, că licența de exploatare aparține statului român, pentru că existau preocupări ca alții să preia acest drept. Hotărârea de guvern în acest sens a fost adoptată în august 2025”, a precizat Radu Miruță.
Turista, identificată în recenzie drept Daniela, spune că a rezervat pentru trei nopți o cameră dublă superioară cu vedere la mare. Potrivit acesteia, experiența a început cu o cazare întârziată, atitudinea respingătoare a personalului, dar și de refuzul de a i se elibera la timp documentele fiscale.
Nereguli cu documentele fiscale„Cazarea târzie, ora 16. Obositoare experiență la cazare, atât din cauza recepționerului, cât și din cauza parcării. Recepționerul lipsit de amabilitate, vorbește pe ton ridicat. Nu ne-a dat factura fiscală pentru cazare, deși am achitat la Booking în avans, înainte de sosire, și nici factura pentru taxa de stațiune, apa și un suc cumpărate de la barul de pe plajă. Am insistat ulterior, am sunat, am cerut pe mail facturile, le-au trimis cu greutate, bonul fiscal solicitat în două e-mailuri nici acum nu mi l-au dat”, se arată în recenzia turistei, citată de publicația Gândul.
Plajă murdară și personal pasivTurista a reclamat și condițiile de plajă ale hotelului, criticând lipsa de igienă și pasivitatea personalului hotelului.
„Pe plaja hotelului, angajatul dimineața aruncă plictisit saltelele, seara, la plecare, te pândește să smulgă saltelele. Trec pe plajă tot soiul de căutători de sticle goale, care scuipă pe nisip lângă șezlonguri, vorbesc tare și urât, angajații hotelului stau în pasivitate și se uită la ei, nu intervin și nu iau nicio măsură. Nu e plaja în care să te simți în siguranță, foarte murdare șezlongurile și măsuța și plaja. Nisipul e plin de scoici care înțeapă la picioare, nu poți merge pe plajă sau spre mare fără papuci. Intrarea în mare e abruptă și marea e plină de alge”, spune Daniela.
Un incident neplăcut la psicină. „Ne-a fost pusă în pericol integritatea corporalăCu toate acestea, cel mai grav incident s-a petrecut la piscină, din cauza personalului care nu respecta propriul regulament.
„La piscina exterioară a fost un incident grav din cauza angajaților hotelului, care nu au respectat propriile lor reguli afișate chiar la intrarea în piscină. Ne-a fost pusă în pericol sănătatea și integritatea corporală”, a notat Daniela.
„Nu recomandăm și nu ne mai întoarcem aici”, a conchis turista, în urma experienței de pe litoral.
Autoritățile indoneziene au salvat, miercuri, 172 de persoane, după ce un feribot care plecase de pe insula turistică Bali a luat foc în apele din largul insulei Lombok.
Potrivit agenției Reuters, feribotul KM Putri Yasmin a plecat din portul Padangbai din Bali către portul Lembar din Lombok, în provincia Nusa Tenggara de Vest. Incidentul s-a produs în primele ore ale dimineții de miercuri.
O persoană și-a pierdut viața în urma incendiului izbucnit la feribot.
„Am mobilizat câteva ambarcațiuni pentru a efectua evacuarea și pentru a coordona acțiunile cu alte ambarcațiuni aflate în apropierea locului incidentului”, a declarat, potrivit Reuters, șeful agenției locale de salvare.
A passenger ferry caught fire early Wednesday in the Lombok Strait between Bali and Lombok, triggering a major rescue operation by Indonesian authorities.
The KMP Putri Yasmin was sailing from Padang Bai port in Bali to Lembar port on Lombok when the blaze broke out around 4:15… pic.twitter.com/7uOwsCnkWg
— Vitamvivere (@Vitamvivere) August 12, 2026
El a afirmat că peste 200 de membri ai personalului au fost mobilizați pentru a gestiona operațiunea.
Dintre supraviețuitori, unul era australian, iar restul erau indonezieni.
Pentru moment, nu este clar cum a izbucnit incendiul pe feribot sau dacă supraaglomerarea a fost un factor determinant.
Incidentul a avut loc la mai puțin de o lună după ce un alt feribot, KM Mutiara Sentosa 2, a luat foc în largul insulei Madura, provocând moartea a cinci persoane. Nava transporta mai multe persoane decât indica lista de pasageri.
Președintele României a trimis Parlamentului spre reexaminare Legea pentru completarea art. 56¹ din OUG 57/2007 privind regimul ariilor naturale protejate și pentru modificarea Legii 292/2018 privind evaluarea impactului anumitor proiecte asupra mediului.
Miza actului normativ este importantă pentru sectorul energetic: legea permite ca, la solicitarea unui „beneficiar”, Ministerul Mediului să modifice limitele unor arii naturale protejate și să scoată suprafețe din interiorul acestora dacă, la 29 iunie 2007, pe terenurile respective existau proiecte hidroenergetice aprobate prin hotărâri de Guvern sau decrete de stat și lucrările fuseseră deja începute.
Practic, legea creează o cale specială pentru continuarea unor amenajări hidroenergetice vechi care au ajuns între timp în interiorul unor zone cu regim de protecție.
Nicușor Dan cere Parlamentului să decidă din nou dacă derogarea mai este justificatăUna dintre cele mai importante solicitări ale președintelui este ca Parlamentul să nu se limiteze la mici modificări de redactare, ci să reanalizeze necesitatea, oportunitatea și eficiența întregii soluții legislative.
Administrația Prezidențială arată că justificarea inițială a proiectului se baza în mare parte pe explozia prețurilor la energie din 2021 și pe concluziile unei comisii parlamentare constituite atunci. Între timp, legea a fost adoptată abia în octombrie 2025, iar reexaminarea are loc în august 2026.
Președintele susține că simplul fapt că o hidrocentrală a fost aprobată printr-un act normativ înainte de 29 iunie 2007 nu demonstrează automat că proiectul mai este astăzi fezabil tehnic, rentabil economic sau justificat din punct de vedere energetic.
În forma adoptată, legea nu obligă la verificarea:
Mai mult, se preciează în comunicatul administrației prezidențiale, derogarea nu are un termen-limită, astfel că, teoretic, ar putea fi invocată și în viitor pentru proiecte aprobate cu zeci de ani în urmă.
O lege care a fost respinsă inițial și de Senat, și de GuvernPreședinția pune pe masă și traseul neobișnuit al proiectului.
Propunerea a fost respinsă de Senat în decembrie 2022, Guvernul a transmis un punct de vedere negativ în aprilie 2023, iar comisiile parlamentare sesizate în fond au propus, la rândul lor, respingerea în aprilie 2024.
Situația s-a schimbat în octombrie 2025: raportul suplimentar favorabil a fost depus chiar în ziua în care legea a fost adoptată, fără ca fundamentarea inițială, bazată în principal pe situația din 2021-2022, să fie actualizată corespunzător, susține Administrația Prezidențială.
Ce cere concret Nicușor Dan să fie schimbatCererea de reexaminare identifică mai multe puncte pe care Parlamentul ar trebui să le modifice.
În primul rând, președintele cere definirea clară a „beneficiarului”. În prezent, legea spune că modificarea limitelor ariei protejate se face la solicitarea beneficiarului, dar nu precizează cine poate avea această calitate. Administrația Prezidențială avertizează că lipsa unei definiții poate duce la practici administrative diferite sau chiar la aplicarea discreționară a legii.
În al doilea rând, Nicușor Dan cere introducerea unor garanții de mediu explicite, astfel încât respectarea Directivelor europene privind păsările și evaluarea impactului asupra mediului să nu rămână doar în sarcina interpretării autorităților. Ar putea fi introdusă, de exemplu, obligația unei consultări sau a unui aviz al structurii de specialitate înainte ca o suprafață să fie scoasă din aria protejată.
Situație specială pentru Natura 2000Un alt punct important privește siturile Natura 2000.
CCR a stabilit că mecanismul din lege se referă la ariile naturale protejate de interes național, nu la cele de interes comunitar din rețeaua Natura 2000. Problema indicată de Președinție este însă că această delimitare nu apare explicit în text.
Mai mult, în practică, aceeași suprafață poate aparține atât unei arii protejate naționale, cât și unui sit Natura 2000.
Nicușor Dan cere, prin urmare, ca legea să spună expres că suprafețele care se suprapun integral sau parțial cu siturile Natura 2000 sunt excluse de la mecanismul special de modificare a limitelor.
Președintele cere studii și avize înainte de scoaterea terenurilor din ariile protejateAdministrația Prezidențială semnalează și ceea ce consideră a fi un paradox al legii.
În prezent, chiar și modificarea limitei unei arii protejate pentru corectarea unei simple erori tehnice presupune studiu științific, avize de specialitate, inclusiv al Academiei Române în condițiile prevăzute de lege, și aprobarea Guvernului.
În schimb, noua derogare pentru proiectele hidroenergetice permite ca Ministerul Mediului să modifice limita în 60 de zile de la cererea beneficiarului, fără ca textul să impună aceleași garanții științifice și procedurale.
Președintele solicită ca și pentru aceste investiții să fie introduse garanții tehnice și de specialitate comparabile.
O altă problemă: centralele și rețelele existente ar putea fi exceptate de la evaluarea de mediuLegea nu se referă numai la hidrocentralele începute înainte de 2007.
Articolul II introduce și o derogare pentru capacitățile existente de producere sau transport al energiei electrice aflate în arii protejate asupra cărora se fac lucrări de mentenanță, retehnologizare sau modernizare.
Președinția avertizează că formularea este foarte largă. O simplă lucrare de mentenanță poate să nu producă un impact suplimentar asupra mediului, însă o retehnologizare sau modernizare poate presupune lucrări de construcție, creșteri de putere, modificarea debitelor sau extinderea infrastructurii.
De aceea, Nicușor Dan cere reanalizarea acestei exceptări, inclusiv posibilitatea eliminării sau restrângerii ei și introducerea unei verificări preliminare pentru intervențiile care pot avea efecte semnificative asupra mediului.
Hidrocentralele vechi care sunt deja pe o listă specială a statuluiDisputa se suprapune peste o altă legislație adoptată pentru accelerarea unor investiții energetice.
OUG 175/2022 stabilește deja un regim special pentru mai multe proiecte considerate importante pentru sistemul energetic. Lista oficială cuprinde, între altele, amenajarea hidroenergetică Livezeni-Bumbești, Cornetu-Avrig, Pașcani, Răstolița, Surduc-Siriu, Cosmești-Movileni, Cerna-Motru-Tismana, hidrocentrala Islaz și Cerna-Belareca.
Președinția nu afirmă că toate aceste proiecte ar intra automat sub incidența noii legi. Dimpotrivă, tocmai existența mai multor regimuri juridice paralele este invocată în cererea de reexaminare: pentru același proiect se pot suprapune legislația specială privind hidroenergia, normele de securitate națională, regimul ariilor protejate, procedura de evaluare a impactului asupra mediului, Natura 2000, legislația apelor și noile reguli privind zonele prioritare pentru biodiversitate.
Administrația Prezidențială avertizează că rezultatul ar putea fi, în locul simplificării, apariția unor competențe suprapuse, a unor acte administrative greu de corelat și a unor noi litigii.
CCR a respins deja sesizarea lui Nicușor DanEste a doua intervenție a președintelui în procedura de adoptare a acestei legi.
După ce Parlamentul i-a trimis legea pentru promulgare la 25 octombrie 2025, Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională pe 11 noiembrie. Printre argumente s-au numărat riscul modificării limitelor ariilor protejate fără suficiente evaluări, derogările de la evaluarea de mediu și probleme privind competențele CSAT și procedura parlamentară.
CCR a respins însă obiecția prin Decizia 735/2026 și a constatat că legea este constituțională în raport cu criticile formulate. Curtea a considerat, între altele, că mecanismul pentru hidrocentrale vizează ariile protejate de interes național și nu siturile Natura 2000 și că desemnarea anumitor proiecte prin hotărâri CSAT nu reprezintă atribuirea unei competențe noi Consiliului.
Ce urmeazăCererea de reexaminare trimite legea înapoi în Parlament, care poate modifica prevederile contestate sau poate menține soluția legislativă.
Constituția îi permite președintelui să ceară reexaminarea unei legi o singură dată. După finalizarea procedurii parlamentare și retrimiterea actului la Cotroceni, regulile constituționale privind promulgarea se aplică în termenul redus prevăzut de articolul 77.
Colegiul Farmaciștilor din România și principalele asociații din sectorul farmaceutic avertizează, într-un comunicat transmis miercuri, că scăderea numărului de specialiști și prăbușirea interesului pentru Facultățile de Farmacie pot ajunge să afecteze nu doar farmaciile de cartier, ci și spitalele, industria medicamentelor, cercetarea și instituțiile publice din sănătate.
Ritmul scăderii este unul care arată dimensiunea problemei: România a pierdut 1.478 de farmaciști între 2022 și 2025, potrivit datelor INS citate de organizațiile profesionale din domeniu. Raportat la cei trei ani, înseamnă o scădere medie de aproximativ 1,35 farmaciști pe zi sau, altfel spus, câte un farmacist la aproximativ 18 ore. În aceeași perioadă, numărul farmaciilor, drogheriilor și oficinelor locale de distribuție a crescut cu 208 unități, ceea ce pune și mai multă presiune pe resursa umană disponibilă.
Problema este cu atât mai importantă cu cât, spre deosebire de alte activități comerciale, o farmacie comunitară nu poate funcționa pur și simplu cu personal necalificat în locul farmacistului. Legea farmaciei prevede expres că farmacia comunitară funcționează numai în prezența a cel puțin unui farmacist, care nu poate fi înlocuit de o persoană cu o altă profesie.
107 candidați pentru Farmacie, într-o universitate cu aproape 7.000 de înscrișiCifrele admiterii din această vară arată ruptura dintre interesul uriaș pentru unele profesii medicale și situația de la Farmacie.
La Universitatea de Medicină și Farmacie „Carol Davila” din București au fost înscriși în total 6.916 candidați în 2026, un record pentru universitate. Dintre aceștia, 2.727 au ales Medicina și 800 Medicina Dentară.
La Farmacie au fost însă numai 107 candidați, pentru o ofertă de 114 locuri – 94 finanțate de la buget și 20 cu taxă. Universitatea confirmă oficial aceste cifre.
Potrivit comunicatului organizațiilor din sector, dintre cei 107 candidați au fost admiși 83.
Diferența este spectaculoasă chiar în interiorul aceleiași universități: aproximativ 2,8 candidați pentru fiecare loc la Medicină, față de mai puțin de un candidat raportat la numărul total de locuri oferite la Farmacie.
Situație și mai gravă la Iași: 23 de candidați pe 124 de locuriLa UMF „Grigore T. Popa” din Iași, situația prezentată de organizațiile farmaceutice este și mai severă: 124 de locuri au fost scoase la concurs, dar s-au înscris numai 23 de candidați, iar 14 au fost admiși.
Listele oficiale publicate de universitate după contestații confirmă numărul extrem de redus al celor admiși: 13 candidați apar pe lista locurilor fără taxă, iar unul pe lista locurilor cu taxă.
La Cluj-Napoca au existat 29 de candidați pentru 30 de locuri bugetate, dintre care 28 au fost admiși, potrivit comunicatului. La Timișoara au fost 68 de candidați pentru 43 de locuri, iar la Târgu Mureș au rămas neocupate locuri atât la buget, cât și la taxă.
Excepția indicată de organizațiile din domeniu este UMF Craiova, unde 117 candidați au concurat pentru 30 de locuri la buget și 55 cu taxă, oferta fiind ocupată aproape integral.
De ce nu mai vor tinerii să devină farmaciștiColegiul Farmaciștilor și asociațiile din industrie susțin că una dintre cauzele principale este dezechilibrul dintre nivelul de pregătire și responsabilitate cerut farmacistului și atractivitatea financiară și profesională a meseriei.
Organizațiile reclamă faptul că farmacistul este încă perceput în România în principal ca persoana care eliberează medicamente, deși poate avea atribuții în prevenție, vaccinare, monitorizarea tratamentelor și educație pentru sănătate.
În același timp, sectorul reclamă costurile administrative tot mai mari și presiunea financiară asupra farmaciilor. Comunicatul subliniază inclusiv faptul că mecanismul de reglementare a marjelor din domeniu nu a mai fost modificat din 2009.
Primele probleme ar putea apărea în mediul ruralOrganizațiile avertizează că mediul rural riscă să resimtă primul lipsa de personal, acolo unde recrutarea este deja mai dificilă, iar farmacia poate reprezenta unul dintre puținele puncte rapide de acces la consiliere medicală și medicamente.
Pe termen mai lung, deficitul nu ar urma să se limiteze la farmaciile comunitare. Ar putea fi afectate și farmaciile din spitale, industria farmaceutică, laboratoarele de analiză, cercetarea, universitățile, precum și instituții precum Agenția Națională a Medicamentului și Direcțiile de Sănătate Publică.
Riscul pentru farmaciile propriu-zise este amplificat de obligația legală privind prezența farmacistului: în lipsa unui specialist, o farmacie comunitară nu poate funcționa legal.
Farmaciștii cer intervenția GuvernuluiColegiul Farmaciștilor și organizațiile din domeniu cer Ministerului Sănătății, Ministerului Educației și celorlalte instituții implicate deschiderea unui dialog național.
Printre măsurile solicitate se numără finanțarea unor servicii farmaceutice suplimentare, integrarea farmacistului în programele de prevenție și vaccinare, corelarea numărului de locuri din universități cu necesarul real de personal, reducerea birocrației și măsuri care să permită farmaciilor să atragă și să păstreze personal calificat.
Semnalul transmis de admiterea din 2026 este însă unul care se va vedea cu întârziere pe piața muncii: mai puțini studenți care intră acum la Farmacie înseamnă mai puțini farmaciști disponibili peste câțiva ani, într-un moment în care numărul specialiștilor existenți este deja în scădere.
Președintele Senatului, Mircea Abrudean, a afirmat miercuri, într-o postare pe Facebook, că scăderea inflației la 8,2% în luna iulie, potrivit datelor INS, indică faptul că măsurile de stabilizare economică adoptate de autorități „încep să producă efecte”, în pofida contextului internațional dificil.
El a susținut că România a fost confruntată în ultimele luni cu „provocări majore”, între care criza energetică, tensiunile din Orientul Mijlociu și incertitudinile regionale.
„În ultimele luni, România a fost pusă în fața unor provocări majore: criza energetică, tensiunile din Orientul Mijlociu și incertitudinile regionale. Răspunsul corect nu a fost populismul, ci responsabilitatea. Faptul că Fitch și Moody’s au menținut ratingul de țară, că deficitul bugetar este în scădere, că inflația continuă să se reducă, iar dobânzile care influențează ratele românilor merg și ele în jos arată că România începe să recâștige încrederea piețelor și a investitorilor”, a afirmat Abrudean.
El a punctat faptul că aceste evoluții sunt rezultatul „disciplinei bugetare, al continuării reformelor și al deciziei de a evita promisiunile fără acoperire”.
„Cea mai mare provocare de acum este să păstrăm această direcție. România are nevoie de stabilitate, de un guvern care continuă reformele și reduce deficitul”, a mai transmis președintele Senatului.
Rata anuală a inflației a scăzut, pentru prima dată în ultimele 12 luni, sub pragul de 10%. Potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației a ajuns la 8,2% în luna iulie.
Europarlamentarul Siegfried Mureșan a criticat miercuri, într-un mesaj publicat pe pagina sa de Facebook, modul în care PSD a gestionat reforma salarizării din sectorul public, una dintre condițiile asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).
Acesta susține că PSD „pune acum condiții” pentru se ajunge la adoptarea legii salarizării, după ce a „condus Ministerul Muncii aproape patru ani și jumătate”.
„Cronologia eșecului PSD pe Legea salarizării, jalon PNRR de 770 de milioane de euro”, a punctat Mureșan în mesajul său transmis pe rețelele de socializare.
Potrivit acestuia, reforma salarizării era inclusă în PNRR încă din momentul aprobării planului României de către Consiliul Uniunii Europene, în octombrie 2021.
Reforma se afla în responsabilitatea Ministerului Muncii, iar primul termen important pentru îndeplinirea jalonului a fost 30 iunie 2023. Acesta a precizat că, între noiembrie 2021 și iulie 2023, Ministerul Muncii a fost condus de PSD prin Marius Budăi.
În această perioadă, termenul inițial din PNRR pentru intrarea în vigoare a noului cadru privind salarizarea a expirat, fără ca legea să fie adoptată.
Potrivit lui Siegfried Mureșan, cronologia este aceasta:
Europarlamentarul susține că situația s-a schimbat după instalarea Guvernului condus de Ilie Bolojan. Potrivit acestuia, în doar câteva luni, „Guvernul condus de Ilie Bolojan și ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, au pus pe masă un proiect al Legii salarizării care corectează inechitățile din sistemul public, vine în sprijinul angajaților cinstiți din sectorul public și ne permite să obținem cele 770 de milioane de euro din PNRR”.
Siegfried Mureșan a făcut apoi un apel către reprezentanții PSD să susțină proiectul și să trateze „cum ar trebui să îl trateze un partid social-democrat, nu unul populist”.
Adormirea Maicii Domnului, sărbătorită în fiecare an pe 15 august și cunoscută popular drept Sfânta Maria Mare, este prevăzută expres de articolul 139 din Codul muncii printre zilele de sărbătoare legală în care, ca regulă, nu se lucrează. În 2026, data de 15 august cade sâmbătă.
Coincidența cu weekendul creează însă două situații foarte diferite: cea a angajatului care oricum avea sâmbăta liberă și cea a salariatului care, prin natura activității sau prin programul în ture, trebuie să muncească în această zi.
Dacă ai program de luni până vineri, nu primești automat liber luniPentru un angajat care lucrează în mod obișnuit de luni până vineri și are repausul săptămânal sâmbătă și duminică, faptul că Sfânta Maria cade anul acesta sâmbătă nu generează automat dreptul la o altă zi liberă, de exemplu luni, 17 august.
Codul muncii stabilește zilele de sărbătoare legală, dar nu instituie un mecanism general prin care o astfel de zi să fie reportată atunci când coincide cu sâmbăta sau duminica. Cu alte cuvinte, pentru majoritatea angajaților cu program clasic, 15 august se suprapune pur și simplu peste o zi care era deja liberă.
Pentru personalul bugetar, legislația permite Guvernului să stabilească în anumite situații zile lucrătoare suplimentare care să fie acordate libere înaintea sau după sărbătorile legale, cu recuperarea ulterioară a timpului de muncă. Nici această regulă nu înseamnă însă că orice sărbătoare care cade în weekend este mutată automat în prima zi de luni.
Ce se întâmplă dacă lucrezi chiar sâmbătă, de Sfânta MariaLucrurile se schimbă pentru cei care trebuie să fie la serviciu pe 15 august.
Codul muncii permite continuarea activității în anumite domenii în care aceasta nu poate fi întreruptă. Sunt vizate, între altele, unitățile sanitare și cele de alimentație publică, dar și locurile de muncă unde oprirea activității nu este posibilă din cauza procesului de producție sau a specificului activității.
Pentru salariații care muncesc de Sfânta Maria, articolul 142 din Codul muncii stabilește mecanismul de compensare.
Prima variantă este acordarea de timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile.
Dacă, din motive justificate, angajatorul nu poate acorda acest timp liber, salariatul trebuie să primească un spor la salariul de bază de cel puțin 100% pentru munca prestată în ziua de sărbătoare legală.
Asta înseamnă că sporul de 100% nu este automat prima soluție prevăzută de lege. Regula este compensarea cu timp liber, iar sporul de minimum 100% intervine atunci când acel liber nu poate fi acordat din motive justificate. Contractul individual sau contractul colectiv de muncă poate, desigur, să prevadă condiții mai favorabile pentru salariat.
Faptul că este și sâmbătă nu anulează dreptul pentru sărbătoarea legalăUn aspect important este că 15 august rămâne sărbătoare legală chiar dacă pică sâmbătă.
Prin urmare, un angajat care este efectiv programat și lucrează în acea zi într-un domeniu în care activitatea poate continua nu pierde drepturile prevăzute pentru munca în zilele de sărbătoare legală doar pentru că este weekend.
Separat, Codul muncii garantează salariaților un repaus săptămânal de 48 de ore consecutive, de regulă sâmbăta și duminica. Dacă, din cauza activității, repausul nu poate fi acordat în weekend, acesta poate fi stabilit în alte zile, iar angajații beneficiază și de un spor stabilit prin contractul colectiv sau individual de muncă.
Prin urmare, trebuie făcută distincția între compensarea pentru munca într-o zi de sărbătoare legală și regulile referitoare la repausul săptămânal. În funcție de program, de contract și de situația concretă, unui salariat i se pot aplica concomitent mai multe reguli privind timpul de muncă și de odihnă.
Cine poate lucra de Sfânta MariaPrintre activitățile pentru care munca nu se oprește automat de sărbătorile legale se numără serviciile sanitare și activitățile de alimentație publică. Codul muncii prevede, de asemenea, excepția generală pentru locurile în care activitatea nu poate fi întreruptă din cauza caracterului procesului de producție sau a specificului activității.
În practică, aici pot intra activități care trebuie asigurate continuu, însă simplul fapt că un angajator dorește să își desfășoare activitatea în ziua respectivă nu înlătură obligațiile privind compensarea salariaților.
Inspecția Muncii a explicat în informările sale că angajații care muncesc în aceste situații trebuie să primească fie timp liber corespunzător în următoarele 30 de zile, fie, dacă acesta nu poate fi acordat din motive justificate, sporul de minimum 100%.
Ce riscă angajatorul dacă nu respectă regulileÎncălcarea de către angajator a prevederilor referitoare la sărbătorile legale și la compensarea muncii prestate în aceste zile constituie contravenție.
Forma actualizată pentru 2026 a articolului 260 din Codul muncii prevede pentru încălcarea articolelor 139 și 142 o amendă cuprinsă între 5.000 și 10.000 de lei.
În plus, nerespectarea regulilor privind repausul săptămânal reprezintă o contravenție distinctă, Codul muncii stabilind separat obligația de a acorda cele 48 de ore consecutive de repaus.
Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis o atenționare hidrologică Cod galben de inundații, valabilă miercuri, 12 august, de la ora 13:00 până joi, 13 august, la ora 09:00. Sunt vizate râuri din bazinele hidrografice Jiu, Olt, Argeș și Ialomița.
Ca urmare a precipitațiilor prognozate și a propagării, se pot produce scurgeri importante pe versanți, torenți și pâraie, viituri rapide pe râurile mici și inundații locale. Hidrologii avertizează, de asemenea, asupra creșterilor de debite și niveluri, cu posibile depășiri ale cotelor de atenție.
Șapte județe, sub Cod galben de inundațiiAtenționarea vizează anumite sectoare de râuri din județele Hunedoara, Gorj, Sibiu, Vâlcea, Argeș, Dâmbovița și Prahova.
Potrivit INHGA, fenomenele hidrologice pot apărea ca urmare a precipitațiilor prognozate, iar probabilitatea și intensitatea acestora pot fi mai mari pe unele cursuri de apă din Argeș și Dâmbovița.
Recomandări pentru populațieHidrologii recomandă populației să evite traversarea cursurilor de apă și a zonelor inundate, să își protejeze bunurile și să urmărească permanent comunicările oficiale.
De asemenea, este recomandată respectarea indicațiilor autorităților locale și ale structurilor responsabile cu gestionarea situațiilor de urgență.
După perioadele de caniculă și deficit de apă, ploile torențiale pot schimba rapid situația, însă precipitațiile abundente într-un timp scurt nu înseamnă neapărat refacerea rezervelor de apă și pot favoriza, în schimb, apariția viiturilor și a inundațiilor locale.
Ilie Bolojan, premierul interimar al României, anunță inaugurarea unei noi creșe, în Cluj. Spațiul destinat preșcolarilor este și clădirea cu numărul 100 dintr-un program de investiții al Guvernului, finanțat din fonduri europene, dar și cu bani de la bugetul de stat.
Premierul a subliniat că noua creșă poate găzdui până la 110 copii și are o eficiență crescută din punct de vedere energetic. Locația modernă este dotată și cu spații pentru nevoile copiilor și familiilor.
Șeful executivului a anunțat că în următoarele săptămâni urmează să fie inaugurate încă 10 astfel de spații, prin același program guvernamental de construire a creșelor, cu sprijinul Ministerului Dezvoltării și al autorităților locale.
Planul, denumit „Seven Major SEED”, include șapte proiecte majore în domenii precum energia nucleară, fuziunea, calculul cuantic, explorarea spațială și biotehnologia.
Strategia a fost prezentată în cadrul unei reuniuni desfășurate la Casa Albastră și prezidate de președintele Lee Jae Myung.
Autoritățile sud-coreene urmăresc astfel să creeze noi motoare de creștere economică, dincolo de industriile în care țara este deja un actor important, precum semiconductorii și inteligența artificială, scrie Reuters.
Coreea de Sud vrea reactoare nucleare modulare până în 2035Unul dintre obiectivele centrale ale strategiei „Seven Major SEED” este dezvoltarea și implementarea comercială a unor reactoare nucleare modulare de mici dimensiuni (SMR) produse în Coreea de Sud. Guvernul își propune ca aceste tehnologii să ajungă la utilizare comercială până în 2035.
Planul include, de asemenea, dezvoltarea energiei prin fuziune nucleară și a unor tehnologii de nouă generație pentru producerea energiei regenerabile.
Autoritățile consideră că investițiile în aceste domenii pot contribui la reducerea dependenței economiei sud-coreene de sectoarele tradiționale și pot consolida poziția țării în competiția globală pentru tehnologii avansate.
Coreea de Sud își propune să ajungă pe Lună până în 2030Un alt obiectiv important al strategiei „Seven Major SEED” este programul spațial. Coreea de Sud își propune să realizeze o aterizare pe Lună până în 2030, în cadrul eforturilor de dezvoltare a capacităților naționale în domeniul spațial și aerospațial.
Strategia include și dezvoltarea unor tehnologii avansate pentru sectorul spațial și aeronautic, pe fondul competiției internaționale tot mai intense în acest domeniu.
În paralel, guvernul de la Seul vrea să dezvolte până în 2029 un computer cuantic autohton de 100 de qubiți, ceea ce ar reprezenta un pas important pentru industria tehnologică a țării.
Coreea de Sud investește în calcul cuantic și biotehnologieUn alt obiectiv al strategiei „Seven Major SEED” este comercializarea unor produse bazate pe interfețe creier-computer (BCI) până în 2035. Tehnologia permite conectarea sistemului nervos la dispozitive electronice și este considerată un domeniu cu potențial important pentru medicină și tehnologiile asistive.
Cele șapte direcții prioritare stabilite de guvernul sud-coreean sunt: reactoare modulare mici, energia prin fuziune, surse de energie regenerabilă de nouă generație, tehnologia cuantică, sectorul spațial și aerospațial, biotehnologia avansată și lanțurile de aprovizionare pentru minerale și materiale critice.
Ministrul Științei, Bae Kyung-hoon, a declarat că strategia urmărește să pregătească țara pentru o perioadă de creștere economică mai lentă și pentru intensificarea competiției globale în domeniul tehnologiilor emergente.
„Vom ajuta aceste semințe să crească și vom construi o Coree de Sud pe care nimeni nu o poate rivaliza peste 10 sau 20 de ani”, a declarat ministrul.
Rata anuală a inflației a scăzut, pentru prima dată în ultimele 12 luni, sub pragul de 10%. Potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației a ajuns la 8,2% în luna iulie.
„Indicele prețurilor de consum în luna iulie 2026 comparativ cu luna iunie 2026 a fost 100,58%. Rata inflației de la începutul anului (iulie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 4,4%. Rata anuală a inflației în luna iulie 2026 comparativ cu luna iulie 2025 a fost 8,2%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2025 – iulie 2026) față de precedentele 12 luni (august 2024 – iulie 2025) a fost 9,8%”, se arată în comunicatul INS.
Cele mai mari creșteri de prețuriCele mai mari creșteri de preţuri s-au înregistrat la servicii, respectiv cu 13,67%. În acelaşi interval de timp, preţurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 7,93%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 5,03%, potrivit datelor publicate miercuri de INS.
La alimente, cele mai mari majorări de preţuri s-au menţinut la cafea, prețul acesteia majorându-se într-un an cu 19,47%. Alte majorări de preț la alimente s-au înregistrat la pâine, cu 7,93%, la pește proaspăt, cu 7,54%, dar și la conservele din carne, cu 6,77%.
La mărfurile nealimentare, cele mai însemnate creşteri din iulie sunt de această dată la motorină, (+30,7%), urmate de cele la benzină (+23,15%).
În categoria serviciilor, cele mai mari creșteri de prețuri în iulie 2026 comparativ cu iulie 2025 s-au înregistrat la chirii, acestea majorându-se cu 42,48%, urmate de tarifele la apă, canal și salubritate, cu 15,99%.
În luna iunie 2026, rata anuală a inflației scăzuse ușor, la 10,4%. În luna mai 2026, rata era de 10,9%, după ce în aprilie indicatorul urcase deja la 10,7%.
Când va începe să scadă puternic inflația? Anunțul BNRConsiliul de administrație al BNR a analizat în ședința de luni Raportul asupra inflației. Potrivit prognozei, rata anuală a inflației va cunoaște „o corecție descendentă substanțială în trimestrul III 2026”, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor.
În plus, BNR estimează „o evoluție ușor fluctuantă” în trimestrul IV din 2026.
Apoi, rata anuală a inflației este așteptată să descrească gradual, reintrând la finele anului 2027 în interiorul intervalului țintei BNR.
Claudia Fuentes Julio, subsecretar general adjunct al ONU pentru drepturile omului, a prezentat estimările în cadrul unei reuniuni informale a Consiliului de Securitate convocată de Letonia și Marea Britanie, arată Euronews.
Peste 95% dintre prizonierii de război intervievați au raportat abuzuriPotrivit oficialului ONU, peste 16.000 de civili ucraineni sunt în continuare reținuți de Rusia. Mulți dintre aceștia ar fi ținuți fără posibilitatea de a comunica cu exteriorul și din motive considerate contrare dreptului internațional. De la începutul invaziei pe scară largă, în februarie 2022, reprezentanții ONU pentru drepturile omului au intervievat 910 prizonieri de război ucraineni și 403 civili după eliberarea acestora. Peste 95% dintre foștii prizonieri de război intervievați au declarat că au fost torturați sau supuși unor rele tratamente. În cazul civililor, proporția a fost de aproximativ 85%. Mărturiile au inclus acuzații privind violențe sexuale, lipsa alimentelor și condiții medicale necorespunzătoare.
Repatrierea a 197 de prizonieri de război ucraineni – dintre care 22 sunt grav răniți – în cadrul unui schimb cu Rusia. 19 martie 2025. Fotografie: Președintele Ucrainei, via ABACAPRESS.COM.
ONU documentează decese și execuții în detențieONU afirmă că a documentat execuția a 129 de prizonieri de război ucraineni la începutul perioadei de captivitate. Alți 48 de prizonieri au murit în detenție, potrivit datelor prezentate de oficialul ONU. Decesele au fost asociate cu tortura, lipsa îngrijirilor medicale sau alte condiții inumane de detenție. Organizația Națiunilor Unite precizează însă că nu a primit acces la centrele de detenție din Rusia. Din acest motiv, estimarea privind numărul civililor reținuți nu poate fi verificată direct prin vizite în aceste facilități.
Mărturia unui soldat ucrainean ținut 1.183 de zileÎn fața Consiliului de Securitate au vorbit și foști deținuți. Khuan Leyva Garsiya, militar ucrainean care s-a aflat printre apărătorii combinatului Azovstal din Mariupol, a petrecut 1.183 de zile în captivitate. El a povestit că a fost torturat, bătut și umilit în perioada detenției. Garsiya a arătat reprezentanților Consiliului o fotografie realizată în perioada captivității, în care cântărea aproximativ 55 de kilograme. Un alt fost deținut, activista pentru drepturile tătarilor crimeeni Leniie Umerova, a descris la rândul său aproape doi ani de detenție în Rusia.
ONU raportează abuzuri și asupra unor militari rușiOficialul ONU a prezentat și date privind militarii ruși capturați de Ucraina. Monitorii ONU au intervievat 816 ruși și 57 de prizonieri din alte țări care au luptat în armata rusă în Ucraina. Aproximativ jumătate dintre aceștia au relatat că au fost torturați sau supuși unor rele tratamente, în special în primele etape ale capturării și interogatoriilor. Potrivit ONU, condițiile din centrele ucrainene de detenție respectă în general dreptul internațional umanitar și s-au îmbunătățit față de situația din 2022.
Rusia a respins acuzațiile și a susținut că armata sa respectă dreptul internațional umanitar. Reprezentanta adjunctă a Moscovei la ONU, Maria Zabolotskaya, a acuzat statele NATO că folosesc reuniunea ca parte a unei campanii de dezinformare împotriva Rusiei. Ucraina a cerut, la rândul său, accelerarea procesului de returnare a prizonierilor de război și a civililor reținuți, inclusiv a copiilor ucraineni despre care afirmă că au fost răpiți.
Declarațiile au fost făcute de Cristian Ghinea în podcastul „Autorul PNRR: Confesiunea finală”, realizat de Comunitatea Liberală 1848, în timp ce fostul ministru vorbea despre proiectele dedicate memoriei victimelor regimurilor totalitare pe care a insistat să le introducă în Planul Național de Redresare și Reziliență.
„Am avut o obsesie cu memoria. Eu cred că reziliența unei societăți nu constă doar în autostrăzi și centrale electrice, ci și în memorie”, a afirmat Ghinea.
Fostul ministru a enumerat proiectele privind memorialele anticomuniste de la Sighet, Râmnicu Sărat sau Fortul 13 Jilava și a estimat că, dintre cele zece proiecte prevăzute inițial, aproximativ șase ar mai putea fi finalizate.
Ghinea: „Ăsta a fost un proiect sabotat personal de Nicușor Dan”. Ghinea: „Unii dintre oamenii implicați au zis: «Ăsta-i antisemit»”Ghinea s-a oprit însă în mod special asupra Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România, proiect care trebuie realizat în București, pe Calea Victoriei nr. 218.
„Muzeul Holocaustului din București. Nu-mi e clar dacă se mai întâmplă. Ăsta a fost un proiect sabotat personal de Nicușor Dan, când era primarul Capitalei”, a afirmat Cristian Ghinea.
El susține că problemele s-au concentrat asupra avizelor urbanistice necesare pentru transformarea clădirii.
Potrivit lui Ghinea, proiectul rezultat în urma unui concurs internațional presupunea păstrarea exteriorului clădirii și modificarea substanțială a interiorului pentru funcțiunea de muzeu.
„Și n-a vrut Nicușor Dan și cu arhitectul-șef al Capitalei. «Nu, nu. Trebuie să păstrăm scările din interior, că e monument»”, a relatat fostul ministru.
Ghinea afirmă că disputa administrativă ar fi întârziat proiectul aproximativ doi ani.
„Deci unii dintre oamenii implicați în povestea aia au zis: «Bă, ăsta-i antisemit. Nu vrea»”, a mai declarat Ghinea.
Ghinea mai susține că la un moment dat a intervenit și Cătălin Drulă, pe atunci președinte al USR.
„A trebuit să intervină Drulă, când era președinte la USR, să-l roage: «Hai, domnule, dă avizele, că pierde bani din PNRR»”, a spus fostul ministru.
Nicușor Dan a respins în trecut acuzația: Proiectul nu respecta regulamentul zonei protejateNicușor Dan a oferit, însă, în 30 iulie 2025, propria versiune asupra blocajului, după ce a fost întrebat despre situația Muzeului Holocaustului.
Actualul președinte al României a spus că Institutul „Elie Wiesel” organizase o achiziție publică în care tema inițială prevedea restaurarea clădirii și transformarea ei în muzeu. Potrivit lui Nicușor Dan, proiectul prezentat Primăriei în 2022 ar fi ajuns însă să prevadă demolarea clădirii și construirea unui nou imobil.
„Spre stupoarea noastră, în anul 2022, a venit cu o propunere în care, nerespectând tema de proiect și nerespectând valoarea arhitecturală a respectivului imobil, a propus demolarea lui și construirea în loc a unui imobil singur, cu care nu am fost de acord, pentru că încălca regulamentul zonei protejate”, explica Nicușor Dan.
Potrivit șefului statului, în 2023 s-ar fi ajuns la o soluție de compromis, care presupunea conservarea unor părți ale clădirii, inclusiv fațade și elemente interioare. Ulterior însă, proiectanții ar fi revenit cu o documentație care solicita demolări suplimentare.
Nicușor Dan a invocat și o a doua problemă, independentă de urbanism: regimul de proprietate.
El a afirmat că anumite părți ale construcției aparțineau altor proprietari, printre care Transelectrica, iar fără acordul acestora Primăria nu putea emite legal autorizația de construire.
„Atât timp cât nu există acordul proprietarului, autorizația nu poate să fie emisă și problema asta de proprietate aparent banală nu a fost rezolvată încă de Guvernul României, până în momentul în care eu am plecat din poziția de primar”, spunea Nicușor Dan.
Proiect de peste 268 de milioane de leiMuzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România este prevăzut să fie amenajat în Calea Victoriei nr. 218, în București.
Guvernul a aprobat în noiembrie 2023 indicatorii tehnico-economici ai investiției. Valoarea totală estimată atunci era de 268,28 milioane de lei, inclusiv TVA, la prețurile din mai 2022, iar durata de execuție prevăzută era de 36 de luni. Beneficiarul investiției este Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.
Finanțarea urma să provină atât din fondurile asociate PNRR, cât și de la bugetul de stat și din alte surse legal constituite.
Presiunea asupra proiectelor rămase în PNRR este cu atât mai mare cu cât 31 august 2026 este termenul-limită stabilit la nivel european pentru îndeplinirea jaloanelor și țintelor finanțate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. Cererile finale de plată și documentele justificative trebuie trimise până la 30 septembrie, iar Comisia Europeană trebuie să efectueze ultimele plăți până la sfârșitul anului.
„Nu-mi e clar dacă se mai întâmplă”, a spus Ghinea despre Muzeul Holocaustului, în contextul acestei curse contra cronometru.
Ghinea: Fără memorie, „degeaba vom avea autostrăzi”Fostul ministru spune că introducerea memorialelor antitotalitare în PNRR este una dintre componentele de care este cel mai mândru.
„O societate care nu are memoria valorilor democratice și antitotalitare, degeaba va avea autostrăzi. Până la urmă, tot se va prăbuși în sine însăși, în dictatură, în autoritarism”, a declarat Cristian Ghinea.
El a admis însă că bilanțul final al acestor investiții îi lasă „un gust amar”, susținând că pentru unele dintre proiectele incluse în PNRR nu a existat suficientă voință administrativă pentru a fi duse la capăt.
MAE a emis o atenționare de călătorie pentru românii care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Comunitatea Autonomă Valenciană, Spania. Guvernul regional a instituit pentru 12 august 2026, ziua eclipsei solare, nivelul maxim de prealertă pentru risc de incendii forestiere pe întreg teritoriul Comunității Valenciene.
Nivelul maxim de prealertă vine în contextul în care se preconizează că un număr mare de persoane se vor întruni spontan în anumite zone pentru observarea eclipsei.
Ce măsuri au fost luateMAE informează că autoritățile spaniole au luat o serie de măsuri în acest sens, respectiv:
Totodată, pentru zilele de 11 și 12 august 2026 este interzisă camparea în următoarele zone: El Molinillo (Titaguas), Jórgola (Domeño), Fuente Muñoz (Benagéber), Fuente de Don Guillén (Puebla de San Miguel), El Remedio (Utiel), Porta Coeli (Serra) și El Planàs (Vistabella). Tot în aceste două zile, în zonele de agrement și în celelalte zone de campare situate pe terenuri forestiere, sunt interzise activitățile sportive și recreative în afara spațiilor special amenajate.
Totodată, potrivit MAE, autoritățile spaniole recomandă alegerea cu prioritate a zonelor urbane și, acolo unde există puncte oficiale de observare, utilizarea acestora pentru urmărirea eclipsei în condiții de siguranță.
MAE recomandă cetățenilor români să evite deplasarea în zonele restricționate, să respecte cu strictețe instrucțiunile autorităților locale și să consulte în permanență informațiile publice comunicate de către autoritățile spaniole.
Eclipsa de Soare are loc astăziEclipsă totală de Soare va traversa, pe 12 august 2026, regiuni din Arctica și din vestul Europei, oferind locuitorilor și turiștilor din Islanda și Spania unul dintre cele mai spectaculoase fenomene astronomice.
Fenomenul se produce atunci când Luna trece între Pământ și Soare și acoperă complet discul solar pentru observatorii aflați în interiorul unei benzi înguste, cunoscută drept traseul totalității, relatează Starlust.
Eclipsa totală va putea fi urmărită din Groenlanda, vestul Islandei, nordul Spaniei, nordul Rusiei și dintr-o zonă restrânsă a Portugaliei.
În România, fenomenul astronomic va putea fi văzut parțial și din unele orașe.
Potrivit informațiilor publicate de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, acoperirea maximă a Soarelui se va produce în nord-vestul țării, fiind de aproximativ 34% pentru orașul Carei și localitățile învecinate.
Eclipsa va începe în jurul orei 20.20 și are maximul în preajma momentului de apus al Soarelui.
Pe lângă eclipsa de Soare, cerul nopții va oferi un alt spectacol: curentul de meteori Perseide, al cărui maxim de activitate este programat pentru 13 august 2026, în jurul orei 06:00.
Perseidele sunt considerate unul dintre cele mai spectaculoase fenomene astronomice ale anului. Potrivit NASA, acest curent de meteori este observat de peste două milenii și reprezintă unul dintre cele mai cunoscute evenimente astronomice recurente.
Ce sunt și de unde provin meteoriiPerseidele își primesc numele de la constelația Perseu, din zona căreia par să provină meteorii atunci când sunt priviți de pe Pământ. Fenomenul este asociat cu particulele lăsate în urmă de o cometă, care pătrund în atmosfera terestră cu viteze foarte mari și se încălzesc, producând dârele luminoase observate pe cer.
Unele dintre particulele care generează Perseidele au dimensiuni foarte mici, chiar sub un milimetru. La intrarea în atmosferă, interacțiunea cu aerul provoacă ionizare și produce lumina caracteristică meteorilor.
Curentul Perseidelor este cunoscut și pentru apariția unor bolizi, adică meteori extrem de strălucitori, care pot lăsa în urma lor dâre luminoase vizibile pe cer.
Când pot fi văzute cel mai bineCea mai bună perioadă pentru observarea Perseidelor în 2026 va fi în noaptea de 12 spre 13 august, în special după miezul nopții și până în zorii zilei. Maximul curentului de meteori este estimat pentru 13 august, la ora 06:00.
Un avantaj important în acest an este reprezentat de faza Lunii. Luna Nouă are loc pe 12 august, la ora 20:37, astfel încât lumina Lunii nu va afecta observațiile în timpul nopții de maxim.
Potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din București, în condiții ideale, prognozele pentru 2026 indică până la 100 de meteori pe oră. În practică, numărul observat este de regulă mai mic, iar în timpul maximului poate fi văzut, în medie, aproximativ un meteor pe minut.
În zonele urbane, iluminatul artificial reduce considerabil numărul meteorilor vizibili. Din orașe pot fi observați aproximativ 10-20 de meteori pe oră.
Unde se văd cel mai binePentru a vedea cât mai multe Perseide, este recomandată alegerea unui loc întunecat, departe de luminile orașelor. Zonele rurale și regiunile montane oferă condiții mai bune de observare, însă și localitățile aflate la marginea marilor orașe pot fi potrivite.
Observatorul Astronomic din București recomandă evitarea zonelor puternic iluminate și alegerea unui loc cu cer cât mai curat și lipsit de lumini parazite.
Nu este nevoie de telescop sau de alte instrumente astronomice pentru a observa Perseidele. Pentru o experiență cât mai bună, este recomandat un șezlong sau un sac de dormit, astfel încât observatorul să poată sta întins și să privească o suprafață cât mai mare a cerului.
De asemenea, chiar dacă este vară, nopțile pot fi răcoroase, astfel că este utilă îmbrăcămintea mai groasă. Astronomii recomandă ca observațiile să dureze cel puțin o oră: cu cât este privit cerul mai mult timp, cu atât cresc șansele de a vedea mai mulți meteori.
Primul pas este curățarea suprafeței. Apa și săpunul îndepărtează murdăria, grăsimea și microorganismele de pe suprafețe, iar în numeroase situații acest lucru este suficient. Dezinfectantul are un alt rol: distruge microorganismele rămase pe suprafață. Problema apare atunci când produsul este aplicat direct peste murdărie, mai scrie CNN.
Curățarea și dezinfectarea nu sunt același lucru„Dezinfectantul nu intră în contact direct cu microbul, deoarece acesta este protejat de murdărie”, explică Alicia McCarthy, specialist în chimie mai sigură la Toxics Use Reduction Institute al Universității din Massachusetts Lowell. Un exemplu este o suprafață pe care a fost preparată carne crudă. În acest caz, suprafața trebuie mai întâi curățată temeinic, iar apoi dezinfectată. În schimb, pentru multe dintre petele și resturile obișnuite din locuință, săpunul și apa sunt suficiente.
Suprafața pe care a fost preparată carne crudă trebuie mai întâi curățată temeinic, iar apoi dezinfectată. Sursa foto: Mediafax Foto
O altă greșeală: dezinfectantul este șters prea repedeChiar și atunci când dezinfectarea este necesară, există o greșeală frecventă: produsul este pulverizat și șters imediat. Specialiștii atrag atenția că dezinfectantul trebuie să rămână umed pe suprafață pentru timpul indicat pe etichetă. În funcție de produs, acest interval poate fi cuprins între unul și 10 minute. Dacă suprafața este ștearsă imediat, substanța poate să nu aibă suficient timp pentru a acționa.
De ce folosirea excesivă poate fi o problemăUnele dintre cele mai utilizate substanțe din produsele dezinfectante sunt compușii cuaternari de amoniu, cunoscuți sub abrevierea QAC. Studii de laborator și pe animale au ridicat în ultimii ani semne de întrebare privind posibile efecte asupra inflamației, sistemului imunitar și respirator, dezvoltării creierului, hormonilor reproductivi și fertilității. Cercetările au identificat, de asemenea, compuși QAC în probe de sânge, lapte matern, urină și materii fecale.
Aceste rezultate nu înseamnă că orice utilizare a unui dezinfectant provoacă probleme de sănătate. Specialiștii subliniază însă importanța folosirii acestor produse doar atunci când sunt necesare și conform instrucțiunilor producătorului. Utilizarea excesivă poate avea și consecințe asupra mediului și poate contribui la problema rezistenței antimicrobiene.
Când este suficient să cureți și când trebuie să dezinfecteziÎn cazul unei suprafețe obișnuite, curățarea cu apă și săpun este, de regulă, primul pas și adesea singurul necesar. Dezinfectarea devine mai importantă atunci când în locuință există o persoană cu o boală contagioasă sau după prepararea cărnii crude, când există riscul contaminării cu bacterii. Pentru anumite situații pot fi folosite și alternative precum alcoolul, acidul citric, peroxidul de hidrogen sau sistemele cu abur uscat. Eficiența acestora depinde însă de concentrație, suprafață și timpul de contact.
Atenție la timpul de acțiune și la amestecarea substanțelorÎn cazul alcoolului, sursa recomandă o concentrație de 70% și menținerea suprafeței umede timp de cel puțin un minut. Pentru peroxidul de hidrogen de 3%, timpul indicat pentru distrugerea microbilor este de aproximativ cinci minute. Un avertisment important vizează înălbitorul pe bază de clor. Acesta nu este destinat curățării obișnuite și nu trebuie amestecat cu oțet, amoniac sau alcool, deoarece pot rezulta gaze toxice. Regula simplă este: curăță mai întâi, dezinfectează doar când este necesar și respectă întotdeauna timpul de acțiune indicat pe produs.
CCR se reunește miercuri, la ora 12:00, pentru a analiza sesizările de neconstituționalitate formulate față de legea privind modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul integrităţii.
USR și PNL au atacat la CCR Legea IntegritățiiActul normativ a fost atacat la Curte printr-o acțiune comună a senatorilor USR și a opt senatori PNL. Sesizarea vizează cele două amendamente care au ridicat, încă din timpul dezbaterilor în comisiile parlamentare, serioase suspiciuni că ar încălca Legea fundamentală.
„Am atacat la CCR, împreună cu PNL, articolele neconstituționale introduse de PSD și AUR împotriva lui Dominic Fritz și Mirabelei Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan. Într-o democrație nu se dau legi împotriva adversarilor politici, ca în dictatură, nici legi retroactive. Dacă excepția de neconstituționalitate va fi admisă în următoarele săptămâni de CCR, avem șansa să salvăm Legea ANI și jalonul PNRR. Nici nu mai știi când e PSD mai rău: când era pe cai mari, cu procente aproape majoritare, sau acum, când se apropie fundul sacului cu voturi și se agață disperat de putere”, a afirmat Sorin Șipoș, liderul senatorilor USR, potrivit unui comunicat de presă emis de formațiune.
PSD atacă USR și PNL după sesizarea CCR: „Au pus în pericol 771 de milioane de euro pentru a-l salva pe Dominic Fritz”Ulterior, PSD a acuzat USR și PNL că au pus în pericol 771 de milioane de euro din fondurile europene alocate României, prin contestarea la Curtea Constituțională a Legii Integrității.
Social-democrații susțin că demersul celor două partide urmărește să îl protejeze pe liderul USR, Dominic Fritz, de sancțiunile generate de constatarea definitivă a unui conflict de interese.
„PSD denunță acțiunea comună a USR și PNL de a suspenda 771 de milioane de euro din fondurile destinate României. Totul în tentativa de a salva un președinte de partid de sancțiunile legale”, se arată într-un comunicat transmis joi de social-democrați.
Și președintele Nicușor Dan a atacat legeaÎn paralel, și șeful statului, Nicușor Dan, a sesizat CCR în privința modificărilor aduse noii legi ANI, contestând mai multe prevederi referitoare la declarațiile de avere și de interese.
Potrivit sesizării, actualizarea legislației privind integritatea este necesară și reprezintă inclusiv un angajament al României prin PNRR, însă forma adoptată de Parlament este arbitrară și contravine Constituției.
Una dintre principalele modificări contestate extinde obligația depunerii declarațiilor de avere și de interese la „soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” cu președintele României, parlamentari, premierul, membri ai Guvernului și alte categorii de demnitari și oficiali.
Președinția reclamă în special lipsa unei definiții clare pentru relațiile „asemănătoare acelora dintre soți”. În sesizarea adresată CCR se arată că legea nu stabilește criterii obiective precum durata relației, conviețuirea, interdependența economică sau asumarea publică a acesteia.
Șeful statului a invocat, în sesizare, și dreptul la viață privată, argumentând că persoanele respective nu ocupă o funcție publică și nu exercită prerogative de autoritate.
Nicușor Dan a contestat și pierderea automată a mandatuluiÎn plus, Nicușor Dan a contestat și sancțiunile aplicabile persoanelor pentru care a fost constatată definitiv o incompatibilitate sau un conflict de interese.
Potrivit sesizării, noua lege transformă interdicția de până la trei ani de a ocupa o funcție publică, care producea efecte pentru viitor, într-un mecanism care poate conduce la încetarea unei funcții sau a unui mandat aflat deja în exercitare.
Președinția susține că o asemenea soluție încalcă principiul constituțional al neretroactivității legii. Sesizarea argumentează că unei situații juridice stabilite definitiv sub vechea legislație i-ar fi atașată, prin noua lege, o consecință care nu exista anterior.
Legea integrității, jalon din PNRRLegea integrităţii reprezintă un jalon important din PNRR şi trebuie promulgată până la 31 august.
Ea a fost adoptată săptămâna trecută de Senat, Cameră decizională. Au fost 105 de voturi pentru, 8 împotrivă și 7 abțineri, iar doi senatori nu au votat.
Legea, care modifică mai multe acte normative referitoare la ANI, incompatibilități, conflicte de interese și declarațiile de avere și de interese, fusese transmisă președintelui pentru promulgare pe 7 august.
Ucraina a transmis Statelor Unite propuneri concrete pentru încheierea războiului, a declarat marți, 11 august, președintele Volodimir Zelenski. Liderul de la Kiev a spus însă că eforturile diplomatice trebuie să însemne în egală măsură și întărirea apărării Ucrainei, potrivit Kyiv Post.
„A existat un raport din partea echipei noastre de negociere. Am transmis propunerile noastre părții americane”, a spus Volodimir Zelenski în discursul său de marți seară.
Președintele ucrainean nu a oferit alte detalii despre conținutul propunerilor transmise Washingtonului, dar a precizat că Statele Unite pot avea un rol important atât în negocieri, cât și în consolidarea capacității de apărare a Ucrainei.
„America poate contribui la consolidarea apărării noastre, în primul rând prin apărare aeriană, și poate pune presiune pe Rusia astfel încât planurile sale să se schimbe – de la prelungirea războiului la pregătirea pentru încheierea acestuia”, a adăugat el.
În tot acest timp, Washingtonul încearcă să relanseze negocierile dintre Kiev și Moscova. Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner sunt așteptați să se implice în discuțiile cu reprezentanții celor două țări.
Kievul a transmis de multe ori că este pregătit să negocieze și să accepte un armistițiu necondiționat. Totodată, autoritățile ucrainene spun că orice acord de pace trebuie să includă garanții de securitate pentru a asigura Ucraina că este calea sigură.
„America poate contribui la consolidarea apărării noastre, în primul rând prin apărare aeriană”, a declarat Volodimir Zelenski.
Ucraina a cerut în mod repetat Statelor Unite și celorlalți parteneri occidentali sisteme de apărare aeriană și rachete interceptoare, pentru a se putea apăra. Între timp, Rusia continuă atacurile cu rachete și drone asupra orașelor și infrastructurii ucrainene.
Autoritățile canadiene au anunțat că un incendiu de pădure din vestul țării s-a intensificat peste noapte chiar și fără vânturi puternice, potrivit AP.
Aproximativ 20.000 de oameni au trebuit să fugă din calea flăcărilor.
Intensificarea incendiului a pus sub semnul întrebării eforturile de a-l ține sub control și de a evalua pe deplin pagubele.
193 de pompieri încearcă să stingă incendiulO sută de pompieri din Mexic s-au alăturat efortului de stingere a flăcărilor. Astfel, numărul pompierilor care luptă împotriva incendiilor ajungând la 193.
Incendiul a distrus case și alte proprietăți din apropierea lacului Okanagan, a ucis o femeie de 80 de ani și a cuprins zonele din apropierea orașului Summerland. Acesta are o comunitate cu aproximativ 12.000 de locuitori, situată la aproximativ 300 de kilometri est de Vancouver.
Cliff Chapman, directorul operațiunilor provinciale al Serviciului de Incendii de Pădure din Columbia Britanică, a declarat că s-a înregistrat o „creștere destul de semnificativă” a flăcărilor în unele zone peste noapte, chiar și fără vânturi puternice.
El a adăugat că echipele lucrează non-stop pentru a asigura siguranța întoarcerii acasă a locuitorilor evacuați, potrivit sursei.
A fost solicitat ajutorul guvernului federalPe lângă cei deja forțați să fugă, alte 10.000 de persoane au fost anunțate să fie pregătite să plece în cel mai scurt timp. Peste 100 de incendii de vegetație ardeau în provincie. Oficialii au avertizat că fulgerele ar putea declanșa noi incendii în zona Central Interior și Okanagan. Provincia a solicitat, de asemenea, ajutor guvernului federal pentru extinderea cazărilor pentru persoanele evacuate.
Poliția Canadiană din Columbia Britanică (RCMP) investighează dacă activitatea criminală a jucat un rol în incendiu. Chapman a declarat că aproximativ 4% din incendiile de vegetație din Columbia Britanică din ultimul deceniu au fost suspectate ca fiind declanșate intenționat. Cu toate acestea, oficialii nu au declarat că incendiul din Bald Range a fost declanșat intenționat.
