Acesta încerca să intre în România prin Punctul de Trecere al Frontierei Siret cu 100 de piei de jder, pentru care bărbatul nu a putut prezenta actele. Pieile au fost confiscate, informează Poliția de Frontieră.
„În data de 15 iunie a.c., în jurul orei 01:30, în Punctul de Trecere a Frontierei Siret s-a prezentat pentru a intra în România un cetățean ucrainean, în vârstă de 34 de ani. Acesta se afla la volanul unui microbuz înmatriculat în Ucraina și se deplasa pe ruta Ucraina – România”, transmit polițiștii.
Pieile erau ascunse în bagajele personale și într-o față de pernă. Jderii sunt specie de animale protejată de lege. Acestea u fost ridicate pentru continuarea cercetărilor.
Persoana în cauză nu a putut prezenta documentele necesare, respectiv certificat CITES sau autorizație specială emisă de autoritatea pentru protecția mediului, potrivit polițiștilor de frontieră.
În continuare, polițiștii fac cercetări pentru deținerea, transportul, vânzarea sau oferirea spre schimb a exemplarelor luate din natură, în oricare dintre stadiile ciclului lor biologic, și tentativă la contrabandă calificată, urmând ca, la finalizarea acestora să fie dispuse măsurile legale care se impun, mai infomează polițiștii de frontieră suceveni.
În perioada ianuarie-aprilie 2026, datoria externă totală a crescut cu peste 1 miliard de euro, până la 229,5 miliarde de euro.
Astfel, datoria externă pe termen lung a însumat 182,7 miliarde de euro la 30 aprilie 2026, în creștere cu 1,4 la sută față de 31 decembrie 2025. Datoria externă pe termen scurt a înregistrat la 30 aprilie 2026 nivelul de 46,7 miliarde de euro, în scădere cu 2,8 la sută față de 31 decembrie 2025.
Rata serviciului datoriei externe pe termen lung a fost 14,9 la sută în perioada ianuarie-aprilie 2026, comparativ cu 18,4 la sută în anul 2025. Gradul de acoperire a importurilor de bunuri și servicii la 30 aprilie 2026 a fost de 6,2 luni, comparativ cu 6,0 luni la 31 decembrie 2025.
Gradul de acoperire a datoriei externe pe termen scurt, calculată la valoarea reziduală, cu rezervele valutare la BNR la 30 aprilie 2026 a fost de 105,0 la sută, comparativ cu 104,4 la sută la 31 decembrie 2025.
BNR mai arată că, în perioada ianuarie-aprilie 2026, contul curent al balanţei de plăţi a înregistrat un deficit de 7,9 miliarde de euro, comparativ cu 9,1 miliarde în perioada ianuarie-aprilie 2025. În structura acestuia, balanţa bunurilor a consemnat un deficit mai mic cu 698 milioane euro, balanța serviciilor a înregistrat un excedent mai mare cu 197 milioane euro, balanța veniturilor primare a înregistrat un deficit mai mare cu 204 milioane euro, iar balanța veniturilor secundare a adus o contribuție pozitivă de 430 milioane euro.
Investiţiile directe ale nerezidenţilor în România au însumat 1,5 miliarde de euro, comparativ cu 2,232 miliarde de euro în perioada ianuarie – aprilie 2025.
„Cooperările externe esențiale sunt blocate, nu poți reprezenta interesele țării la nivelul JAI, al parteneriatelor guvernamentale și ministeriale și al diverselor formate de lucru cu un ministru demis sau interimar, investitorii locali sau străini au oprit planurile de investiții pentru că vor să vadă cât mai rapid un guvern și un program de guvernare aprobate de Parlament, avem nevoie de fluxuri de capital care să intre în țară, nu să iasă, nu se poate continua cu situația de interimat fără să riscăm o recesiune economică severă”, a scris Cătălin Predoiu într-o postare pe Facebook.
Prim-vicepreședintele PNL spune că ieșirea din impasul politic trebuie să se facă printr-un „compromis politic rezonabil”.
„Fiecare crede în argumentele și soluțiile lui. Un compromis politic rezonabil este cel în care nu compromiți principiul, așa cum spunea Corneliu Coposu, fiecare «lasă de la el» și toată lumea câștigă câte puțin”, a transmis acesta.
Soluția propusă de Cătălin Predoiu: guvern Veștea și refacerea coalițieiPredoiu susține că acest compromis ar trebui să însemne instalarea unui guvern Veștea și refacerea coaliției pentru o perioadă limitată.
„Eu cred că soluția ieșirii din impasul politic este un astfel de compromis politic rezonabil, prin instalarea unui guvern Veștea și refacerea Coaliției cu un termen-limită precis, până în iunie 2027, când expiră termenul până la care inițial PNL și-a asumat conducerea guvernului, cu un program clar și ferm și cu precizarea că încălcarea lui de către PSD sau orice alt membru al Coaliției va fi sancționată cu plecarea imediată a PNL în opoziție”, a afirmat Cătălin Predoiu.
El a mai spus că PNL ar putea susține guvernarea pentru a scoate țara din criză, urmând să își pună ulterior în aplicare propriile strategii din opoziție.
„PNL se achită astfel de sarcina scoaterii țării din criză și își poate vedea apoi și de propriile strategii din opoziție, așa cum a decis. Aceasta nu ar fi o abdicare de la deciziile luate, ci o adaptare la contextul prezent, care reclamă cu urgență un guvern politic”, a scris Predoiu.
Liberalul a invocat și decizia anterioară a PNL privind trecerea în opoziție, despre care spune că a fost luată într-un alt context politic.
„Chiar așa și spune, textual, decizia luată de PNL acum câteva săptămâni: «în contextul politic actual», se merge în opoziție. Acum e alt context, în care e nevoie urgentă de guvern, iar în opoziție putem merge și peste un an, după ce redresăm situația”, a transmis Cătălin Predoiu.
Declarațiile lui Cătălin Predoiu vin în ziua în care Biroul Politic Național al PNL a fost convocat pentru a discuta poziția partidului după desemnarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru.
Premierul pakistanez Shehbaz Sharif, mediator în discuțiile dintre Washington și Teheran, a anunțat că acordul prevede „încetarea imediată și permanentă a operațiunilor militare pe toate fronturile, inclusiv în Liban”.
Cu toate acestea, în sudul Libanului, unde forțele israeliene controlează o zonă de securitate, autoritățile locale au transmis mesaje prin care îi îndeamnă pe cetățeni să amâne întoarcerea acasă, informează Reuters.
Libanul a fost atras în conflictul mai larg din regiune, după ce Hezbollah a lansat atacuri asupra Israelului ca ripostă pentru eliminarea fostului lider suprem al Iranului, ayatollahul Khamenei.
În urma operațiunilor israeliene în Liban, mii de persoane au fost ucise și 1.2 milioane au fost strămutate.
Israelul refuză retragerea din LibanReacția statului libanez vine după ce ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a declarat: „Prim-ministrul Benjamin Netanyahu și cu mine conducem o politică clară care stabilește că IDF va rămâne în zonele de securitate din Liban, Siria și Gaza, fără nicio limită de timp, pentru a proteja, de acolo, granița și comunitățile israeliene împotriva elementelor jihadiste”, în urma anunțului privind acordului de pace.
Inițiativa aparține grupului argentinian Newsan, proprietarul brandului de electronice Noblex, potrivit The Independent. Campania se adresează persoanelor cărora le-a fost respinsă cererea de viză americană în prima jumătate a acestui an.
Televizoare oferite în schimbul dovezii refuzuluiCompania a anunțat că va distribui televizoare gratuite primelor 100 de persoane care pot demonstra că au primit un răspuns negativ la solicitarea de viză pentru SUA.
Oferta a atras rapid interesul fanilor. La sediul companiei din Buenos Aires s-au format cozi după lansarea campaniei pe rețelele sociale.
Mesajul promoțional a fost unul direct: persoanele care prezintă dovada refuzului de viză pot pleca acasă cu un televizor nou.
Fanii sperau să îl vadă pe Messi la ultimul său MondialPrintre cei care au beneficiat de campanie se numără și Tomas Vageller, un jucător profesionist de sporturi electronice în vârstă de 24 de ani.
Acesta a explicat că și-a dorit să călătorească în Statele Unite pentru a urmări naționala Argentinei și, mai ales, pe căpitanul echipei, Lionel Messi.
Mulți suporteri consideră că turneul din 2026 ar putea reprezenta ultima apariție a starului argentinian la o Cupă Mondială.
Vageller a declarat că este dezamăgit că nu va putea fi prezent în tribune, însă apreciază gestul companiei care a decis să îi recompenseze pe cei aflați în aceeași situație.
Entuziasm mai redus decât la Mondialul din QatarPresa locală remarcă faptul că atmosfera din Argentina este mai puțin efervescentă decât înaintea ediției din 2022.
La acel moment, mulți suporteri considerau că era ultima șansă pentru Messi de a cuceri trofeul mondial.
Argentina a câștigat atunci competiția organizată în Qatar, după o finală spectaculoasă împotriva Franței. Sud-americanii s-au impus la loviturile de departajare, după un meci încheiat la egalitate, 3-3.
La ediția din acest an, Argentina va evolua în Grupa J, alături de Algeria, Austria și Iordania.
Problemele cu vizele afectează și alte delegațiiDificultățile privind obținerea documentelor de intrare în Statele Unite nu îi vizează doar pe suporteri.
Potrivit mai multor relatări din presa internațională, jucători, oficiali și reprezentanți ai unor federații au întâmpinat probleme similare înaintea turneului.
Printre cei afectați se numără membri ai delegațiilor din Iran, Haiti și Irak.
În unele cazuri, cererile de intrare au fost respinse, iar alte delegații au fost nevoite să își modifice planurile logistice înainte de startul competiției.
Problema de fond pe care tabăra Ilie Bolojan vrea să o aducă în atenția CCR este desemnarea lui Adrian Veștea (PNL) drept premier, în condițiile în care președintele Nicușor Dan nu a mai organizat consultări, după retragerea lui Eugen Tomac, potrivit art.103 din Constituție.
Articolul 103 din Constituție, numit și Învestitura, statuează: „(1) Preşedintele României desemnează un candidat pentru funcţia de prim-ministru, în urma consultării partidului care are majoritatea absolută în Parlament ori, dacă nu există o asemenea majoritate, a partidelor reprezentate în Parlament„.
Pe de altă parte, susținătorii lui Nicușor Dan spun că desemnarea lui Adrian Veștea drept premier s-a petrecut în cadrul aceleiași proceduri, Eugen Tomac depunându-și mandatul de premier desemnat.
Nici Constituția, nici CCR nu au stabilit până în prezent dacă președintele României poate desemna un candidat pentru funcția de prim ministru, în cazul în care un premier desemnat anterior își depune mandatul.
Însă, o serie de decizii ale Curții Constituționale ale României din ultimii 12 ani stabilesc clar cât este sfera de influență a Președintelui României în desemnarea unui premier al României, raportat la art. 103 din Constituție.
CCR: „Premierul desemnat nu este alegerea exclusivă a Președintelui României. Constituția nu permite exercitarea discreționară a competenței Președintelui României”Ultima decizie a Curții Constituționale pe tema desemnării premierului este cea din 2020, pe un conflict juridic de natură constituțională dintre Președintele României (Klaus Iohannis) și Parlament, când fostul președinte l-a desemnat premier al României pe Ludovic Orban, după ce a fost demis prin votul aceluiași Parlament. Iată ce scrie în decizia CCR:
„Potrivit jurisprudenței Curții Constituționale referitoare la aceste dispoziții, ”candidatul desemnat de Președinte la funcția de prim-ministru nu reprezintă alegerea exclusivă a Președintelui, ci reprezintă rezultatul unor consultări și/sau negocieri dintre acesta și partidul politic care are majoritatea absolută în Parlament sau a celor parlamentare, dacă nu există o atare majoritate”. (Decizia nr.875 din 19 decembrie 2018, precitată, par.65)
Ca urmare, chiar dacă, așa cum s-a observat și din punctele de vedere exprimate în prezenta cauză, procedura reglementată de art.103 alin.(1) din Constituție este una flexibilă, ea nu permite exercitarea discreționară a competenței Președintelui României.
În cadrul său ”nu se poate ignora nici rezultatul electoral al competitorilor electorali, dar nici finalitatea procedurii, respectiv desemnarea unui candidat care să poată asigura coagularea unei majorități parlamentare în vederea obținerii votului de încredere.” (Decizia nr.80 din 16 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr.246 din 7 aprilie 2014, par.318)
De aceea, ”Președintele României, neputând avea rol de decident în această procedură, ci de arbitru și mediator între forțele politice, are doar competența de a desemna drept candidat pe reprezentantul propus de alianța politică sau partidul politic care deține majoritatea absolută a mandatelor parlamentare sau, în cazul în care nu există o asemenea majoritate, pe reprezentantul propus de alianța politică sau partidul politic care poate asigura susținerea parlamentară necesară obținerii votului de încredere al Parlamentului.” (Decizia nr.80 din 16 februarie 2014, precitată, par.319)
Aceste considerente, reținute de Curtea Constituțională în contextul examinării unei inițiative de revizuire a Constituției, sunt general obligatorii.
Ele se referă la interpretarea și aplicarea cadrului constituțional în vigoare, fundamentând, cu raportare la art.152 din Constituție, constatarea neconstituționalității dispozițiilor referitoare la procedura de învestitură și numire a Guvernului pe care inițiatorii legii de revizuire a Constituției doreau să le introducă. (a se vedea paragraful 326 al deciziei menționate)
Astfel, ținând seama de motivarea respectivă, prin Decizia nr.80 din 16 februarie 2014, definitivă și general obligatorie, Curtea Constituțională a constatat neconstituționalitatea ”modificării aduse art.103 alin.(1) şi (3) din Constituţie, precum şi a completării art.103 din Constituţie cu trei noi alineate, alin. (31 )-(33 ), referitoare la modalitatea de desemnare de către Preşedintele României a candidatului la funcţia de prim-ministru”, întrucât ”încalcă limitele revizuirii prevăzute de art.152 din Constituție”. (art.II pct.19 din dispozitiv)”, arată CCR.
Așa cum spune și Curtea Constituțională, aceleași concluzii se regăsesc și în deciziile din 2018 (conflict juridic între Președinte și Premier), dar și în decizia 80 din 2014, pe propunerea de revizuire a Constituției, unde considerentele sunt obligatorii, litera și spiritul art 103 fiind acela că președintele României, în desemnarea premierului, nu se poate „rupe” de partidele parlamentare, rezultate în urma alegerilor democratice.
Președintele Donald Trump a avertizat că Franța trebuie să renunțe la taxa de 3% aplicată marilor companii de tehnologie. În caz contrar, Statele Unite ar putea impune tarife de 100% pentru vinurile și șampania franțuzești, a relatat luni New York Post.
„I-am cerut (președintelui Macron – n.r.) să nu taxeze companiile americane, iar dacă o face, nu am de ales decât să impun un tarif de 100% pentru toate șampaniile și toate vinurile care vin din Franța”, a declarat Trump pentru NY Post.
„Tot ce trebuie să facă este să elimine taxa pe vânzări, și nu ar mai fi supus unei astfel de presiuni”, a adăugat liderul de la Casa Albă.
Declarația a fost făcută înaintea summitului G7, care are loc în perioada 15-17 iunie, la Évian-les-Bains, în Franța. Reuniunea vine pe fondul unor tensiuni între Statele Unite și aliații săi.
Taxa pe serviciile digitale, aprobată de parlamentarii francezi în 2019, prevede o taxă de 3% pe veniturile brute generate în Franța de marile companii de tehnologie, inclusiv de giganți americani precum Amazon, Meta și Alphabet.
Exporturile către SUA reprezintă aproximativ o cincime din vânzările globale totale ale industriei franceze a vinului, adică aproximativ 2 miliarde de dolari anual.
INS arată luni că principalele resurse de energie primară, în perioada 1 ianuarie-30 aprilie 2026, au totalizat 10.482,4 mii tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 356,7 mii tep față de perioada similară din 2025.
Producţia internă a însumat 5.498,6 mii tep, în scădere cu 83,9 mii tep (-1,5%) faţă de aceeași periodă din 2025, iar importul a fost de 4.983,8 mii tep, în scădere cu 272,8 mii tep (-5,2%).
În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 23.834,3 milioane kWh, în creștere cu 570,6 milioane kWh față de perioada 1.I-30.IV.2025.
Producţia din termocentrale a fost de 5.783,7 milioane kWh, în scădere cu 214,7 milioane kWh (-3,6%), cea din hidrocentrale a fost de 5.119,3 milioane kWh, în creștere cu 1225,6 milioane kWh (+31,5%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 3.820,5 milioane kWh, în scădere cu 115,5 milioane kWh (-2,9%).
Producţia din centralele electrice eoliene a fost de 2.391,7 milioane kWh, în creștere cu 265,1 milioane kWh, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 1.432,0 milioane kWh, în creștere cu 298,9 milioane kWh.
Consumul final de energie electrică în această perioadă, a fost de 16.533,0 milioane kWh, cu 2,7% mai mic față de perioada 1 ianuarie-30 aprilie 2025, consumul final de energie electrică în economie a scăzut cu 0,4%, iluminatul public a crescut cu 0,8%, iar consumul populației a scăzut cu 10,1%.
Exportul de energie electrică a fost de 5148,8 milioane kWh, în creștere cu 708,7 milioane kWh.
Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 2152,5 milioane kWh, în creștere cu 325,4 milioane kWh.
Rata şomajului în trimestrul I din 2026 a fost de 6,5%, în creștere cu 0,2 puncte procentuale față de cea ȋnregistrată în trimestrul IV al anului trecut.
Valorile ratei şomajului au fost egale, 6,5%, atât la bărbaţi, cât și la femei.
În ceea ce privește mediile rezidenţiale, ecartul a fost de 6,8 puncte procentuale (10,3% în mediul rural, faţă de 3,5% în mediul urban).
Pe grupe de vârstǎ, rata şomajului a atins nivelul cel mai ridicat (27,4%) în rândul tinerilor de 15-24 ani.
Datele INS arată că rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost în trimestrul I al anului 2026, de 62,6%, valoare egală cu cea înregistrată în trimestrul IV 2025.
Rata de ocupare a fost mai mare la bărbaţi (71,0%, faţă de 53,9% la femei) şi la persoanele din mediul urban (69,5% faţă de 55,3% în mediul rural).
Rata de ocupare a tinerilor (15-24 ani) a fost de 16,5%.
„Salut acordul încheiat între SUA și Iran, în urma eforturilor diplomatice susținute depuse de mai mulți parteneri. Prioritatea acum este implementarea sa rapidă și deplină de către toate părțile. Acest acord ar trebui să permită redeschiderea imediată a Strâmtorii Hormuz. Libertatea navigației trebuie restabilită fără taxe. Acest lucru este esențial pentru stabilitatea regională și economia globală”, se arată în mesajul publicat pe X de șefa executivului european.
I welcome the agreement reached between the US and Iran, following sustained diplomatic efforts by several partners.
The priority now is its swift and full implementation by all parties.
This agreement should allow for the immediate reopening of the Strait of Hormuz.
Freedom…
— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) June 15, 2026
Reacția vine după ce Statele Unite și Iranul au convenit duminică acordul-cadru pentru încheierea războiului început la finalul lunii februarie care prevede încetarea operațiunilor militare, redeschiderea Strâmtorii Ormuz și ridicarea blocadei americane asupra porturilor iraniene.
Calea spre stabilitate regională și conflictul din LibanLidera de la Bruxelles a susținut că acest acord poate crea condițiile necesare pentru negocieri mai ample privind pacea și securitatea în regiunea Orinetului Mijlociu, reiterând pretențiile UE privind programul nuclear iranian și amintind de ofensiva Israelului în sudul Libanului.
„(N.r. Acordul) Deschide ușa către negocieri mai ample privind pacea și securitatea în Orientul Mijlociu. Și ar trebui să pună capăt programelor nucleare și balistice ale Iranului și activităților sale destabilizatoare în regiune. Și, bineînțeles, nu poate exista pace în Orientul Mijlociu atâta timp cât Libanul este în flăcări. Încă o dată, Europa face apel la toate părțile să respecte suveranitatea și integritatea teritorială a Libanului și să pună în aplicare un armistițiu autentic”, mai transmite Ursula von der Leyen.
Libanul se afla sub atacuri continue ale Ierusalimului, după ce gruparea militantă Hezbollah a lansat atacuri asupra Israelului, ca ripostă la operațiunile care au dus la eliminarea fostului lider suprem al Iranului, ayatollahul Khamenei.
Von der Leyen a evidențiat și lecțiile economice ale războiului care au arătat vulnerabilitățile pieței energetice, făcând și apel pentru diversificarea rutelor de aprovizionare care să ocolească Strâmtoarea Ormuz.
„Această criză ne dă și o lecție clară. Încă o dată, dependențele energetice au fost transformate în arme. Trebuie să diversificăm rutele noastre de aprovizionare și să dezvoltăm coridoare de export alternative pentru a ne diversifica, îndepărtându-ne de blocajul reprezentat de Ormuz”, conchide șefa Comisiei.
Cercetarea, publicată în revista științifică Remote Sensing și citată de Euronews, a analizat două dintre cele mai vulnerabile localități din Parcul Național Cinque Terre – Monterosso și Vernazza – folosind cele mai recente scenarii climatice elaborate de Grupul Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC). Potrivit autorilor, nivelul mării ar putea crește cu între 60 de centimetri și 1,17 metri până la mijlocul secolului următor, ceea ce ar amplifica semnificativ riscul de inundații în zonele de coastă.
Porturi, plaje și infrastructură turistică, printre cele mai expuseCercetătorii avertizează că cele mai afectate ar putea fi plajele mici, porturile și docurile folosite de turiști și pescari. În scenariile climatice cele mai pesimiste, furtunile puternice ar putea genera valuri de peste 13 metri înălțime. Aceste fenomene ar putea amenința inclusiv linia feroviară care traversează Cinque Terre și care reprezintă una dintre principalele căi de acces pentru milioane de turiști care vizitează anual regiunea.
Autoritățile pregătesc măsuri de adaptareÎn fața acestor perspective, specialiștii recomandă măsuri de adaptare care să reducă vulnerabilitatea zonei. Printre soluțiile propuse se numără modernizarea sistemelor de drenaj, ridicarea infrastructurii portuare și protejarea obiectivelor turistice. Parcul Național Cinque Terre lucrează deja la un plan de adaptare la schimbările climatice. O atenție specială este acordată conservării zidurilor de piatră tradiționale care susțin terasele agricole și contribuie la stabilitatea versanților.
Cinque Terre reunește cinci sate de coastă construite pe stânci de-a lungul coastei ligurice. Este unul dintre cele mai emblematice și fotografiate peisaje ale Italiei. Sursa foto: X
Cinque Terre este una dintre cele mai fotografiate regiuni ale Italiei și atrage anual milioane de turiști din întreaga lume. Noile date arată însă că efectele schimbărilor climatice ar putea transforma radical acest peisaj celebru în următoarele decenii, dacă măsurile de protecție nu vor ține pasul cu evoluția fenomenelor extreme.
În noaptea de 14 spre 15 iunie un bombardament rusesc a incendiat Catedrala Adormirii Maicii Domnului, relatează presa de la Kiev, care speculează că monumentul a fost o țintă directă, nu colaterală unui alt atac.
Potrivit Kyiv Independent, este vorba de un bombardament cu 27 de rachete și drone, asupra regiunii Kiev, în decurs de o oră, soldat, după estimările preliminare, cu moartea a patru persoane și rănirea a cel puțin 23 de persoane, printre care un copil și o femeie însărcinată.
Călugării au încercat să salveze cele mai prețioase odoare din biserica medievală a complexuluiIncendiul a cuprins acoperișul Catedralei Adormirii Maicii Domnului, biserica medievală principală a complexului, construită în secolul al XI-lea.
Călugării au scos icoane antice, antimisuri și alte obiecte de „valoare națională și universală”, spune starețul Lavrei, episcopul Avraamii.
Curentul electric a fost întrerupt pentru aproximativ 140.000 de locuitori. Mai multe blocuri rezidențiale au fost, de asemenea, afectate.
În aceeași noapte au avut loc bombardamente și în regiunea Harkov, declanșând incendii în tot orașul.
„Una dintre cele mai grave crime împotriva patrimoniului cultural mondial”Atacul asupra acestei catedrale este cu atât mai simbolic cu cât lavra este un sit al Patrimoniului Mondial al UNESCO și beneficiază de protecție sporită în temeiul celui de-al Doilea protocol la Convenția de la Haga din 1954 – un statut menit să împiedice astfel de locuri să fie incluse pe orice listă de obiective.
Lovirea acesteia este „una dintre cele mai grave crime împotriva patrimoniului cultural mondial”, a spus Tatiana Berejna, viceprim-ministrul Ucrainei pentru politica umanitară și ministrul Culturii.
Lavra este mai veche decât orașul al cărui fondator o adăpostește.
Fondată în 1051, este anterioară cu aproape un secol primei mențiuni a Moscovei – din 1147.
Catedrala a mai suferit distrugeri în 1941UNESCO a înscris mânăstirea în Patrimoniul Mondial în 1990 și a adăugat-o pe Lista Patrimoniului Mondial în Pericol în 2023.
Catedrala Adormirii Maicii Domnului a mai suferit o distrugere în 1941.
Ultima oară a fost reconstruită de Ucraina în anul 2000.
În ianuarie, o dronă rusească a avariat intrarea în Peșterile Departe și o biserică din apropiere – prima dată de la al Doilea Război Mondial când o structură a mănăstirii a fost lovită, potrivit oficialilor complexului.
„Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, oprește-l pe Irod!”Mitropolitul Epifanie, conducătorul Bisericii Ortodoxe a Ucrainei, a scris pe rețelele de socializare:
„Ca urmare a bombardamentelor rusești care au loc chiar acum, în noaptea de 15 iunie, acoperișul unuia dintre cele mai sfinte locuri din lumea creștină – Catedrala Adormirii Maicii Domnului din Lavra Kiev – Pechersk – este în flăcări.”
Vă cerem rugăciunile pentru salvarea acestui loc sfânt de la distrugere.
Încă o crimă rusească împotriva umanității, împotriva istoriei, împotriva creștinismului.
Ce altceva trebuie să facă Anticristul Kremlinului pentru ca lumea să realizeze că trebuie să acționeze decisiv pentru a pune capăt terorii rusești împotriva Ucrainei și împotriva însuși principiilor păcii?
„Preasfântă Născătoare de Dumnezeu, oprește-l pe Irod!”, scrie acesta.
„Ce dezastru și aici, și în mintea noastră!”Andrei Caramitru a comentat pe contul său de Facebook:
„Rușii au atacat și parțial distrus catedrala Lavra, din 1051, cea mai veche și importantă catedrală ortodoxă, fondată cu mult înaintea apariției Moscovei ca oraș.
Așa ca să mă lase toți care zic ca rușii sunt creștini, ortodocși, și că Putin e bun. Mă întreb ce o să zică BOR, AUR, PSD, zuzuranistii. Nimic, evident.
Ce dezastru și nenorocire și acolo, și aici, și în mintea noastră”.
Nu le-ai spune niciodată: „aveți puțină răbdare, să vedem cum ies calculele după ce aplicăm formula gândită de Casa Națională de Asigurări de Sănătate,,.
Știu că ați ridicat o sprânceană, neînțelegând nimic din tot ce ați citit până acum. Ce calcule, ce formule, când noi vorbim despre o cursă contra cronometru cu moartea?
Când ești pacient, cinismul birocrației se simte ca o mână învizibilă ce te împinge în prăpastie, pentru că, în loc să speri că te vei însănătoși, trebuie să te îngrijorezi că nu găsești la timp un loc în spital, că nu există tratament disponibil, că personalul medical e din ce în ce mai rarefiat, că odată intrat în spital riști să dobândești și alte boli.
Dar stați puțin, nu aveți ca pacienți și opțiunea de a vă trata gratuit la un spital privat? Principiul că banii urmează pacientul nu se mai aplică în România? Statul nu vă mai acoperă cheltuielile cu tratamentul oncologic dacă alegeți mediul privat ?
Prima tentație ar fi să răspund afirmativ la toate întrebările de mai sus, însă există un mare dar….
OPINIE. Eliza Ene Corbeanu: Cancerul nu este o formulă matematicăUn nou proiect al Casei Naționale de Asigurări de Sănătate stârnește multă nemulțumire în rândul celor interesați de subiectul sănătate publică, pentru că mută în mod brutal accentul de la pacient la instituție și de la tratament la proceduri birocratice.
Pe scurt, proiectul introduce o formulă obligatorie pentru a stabili dacă furnizorii privați mai pot intra în programele naționale de sănătate pentru bolile cronice, inclusiv oncologia, pe care v-o redau doar de dragul discuției, pentru că nu veți înțelege mare lucru din ea : E = P(%) × Pop + ΣBi – Be – min(NBE, NBD); dacă E > 0, casele de asigurări pot contracta furnizori privați, dacă E ≤ 0, nu mai pot.
Tradus în limba română, sună cam așa: CNAS ia prevalența sau incidența națională a bolii, o raportează la populația județului, adaugă pacienții veniți din alte județe, îi scade pe cei plecați în alte județe și, la final, scade „acoperirea” furnizorilor publici, calculată ca minim între numărul de bolnavi tratați efectiv și numărul de bolnavi pe care furnizorii publici declară că îi pot trata.
Tradus pe înțelesul celor interesați, șansa unui bolnav oncologic de a se trata într-un spital privat, din banii programului național, depinde de o formulă matematică ce nu ține cont dacă mai ai timp de așteptat, nu te întreabă cât ai așteptat efectiv, nici cât de repede poți începe tratamentul, nici dacă boala ta mai are răbdare.
Dreptul pacientului de a-și alege furnizorul devine, astfel, o noțiune abstractă, atâta timp cât un spital public cu dotări îndoielnice și aparatură învechită sau neperformantă are privilegiul de a-și exclude competitorii privați de la accesul acestora la programele finanțate din contribuțiile tuturor asiguraților.
Pentru CNAS, pacientul oncologic care începe tratamentul acum și pacientul care îl începe după luni de așteptare par să fie egali în ecuația minune, însă diferențele sunt colosale și le putem enumera cinic și scurt : supraviețuire, dizabilitate sau moarte.
OPINIE. Eliza Ene Corbeanu: Cancerul nu este o formulă matematicăÎn oncologie, timpul înseamnă totul, în neurologie, întârzierea poate însemna funcții pierdute ireversibil, în patologia cardiovasculară, o investigație făcută prea târziu poate însemna infarct, accident vascular cerebral sau insuficiență cardiacă, iar pacientul român le experimentează pe toate.
În tot acest timp, sistemul medical privat asigură aproximativ 78,5% din furnizorii de servicii clinice de specialitate, 82,89% din furnizorii de servicii paraclinice și imagistică, 89% din serviciile de dializă, 100% din serviciile private de îngrijiri medicale la domiciliu, 100% din serviciile private de ambulanță și aproximativ 43% din personalul medical al României.
Asta înseamnă clădiri noi, aparatură de ultimă generație, laboratoare, imagistică, centre oncologice, paturi, echipamente, personal, investiții de sute de milioane de euro în infrastructură medicală modernă.
Și atunci, dacă tariful este același, pacientul este același, boala este aceeași, protocolul este același, iar sursa de finanțare este aceeași, de ce este exclus furnizorul privat? De ce un pacient român, nu poate opta pentru un spital privat, fără ca această opțiune să-l coste suplimentar?
De unde s-a născut ideea că mediul privat are voie să intre în programele naționale doar dacă statul admite, în prealabil, că nu mai face față?
Ca și cum pacientul ar trebui să aștepte ca spitalul public să-și declare oficial neputința înainte de a primi dreptul de a merge în altă parte, ca și cum boala ar trebui ținută pe loc până când se întrunește o comisie, se semnează un proces-verbal și ies calculele.
Dacă ne-ar preocupa cu adevărat starea de sănătate a populației, criteriul excedentului (adică acela în care un spital public declară că nu face față în tratarea la timp și eficient a tuturor pacienților) ar trebui eliminat.
Soluția firească ar fi o piață cu reguli egale, în care spitalul public și furnizorul privat să stea în fața pacientului cu aceleași drepturi și cu aceleași obligații, iar omul bolnav să decidă singur unde vrea să se trateze.
OPINIE. Eliza Ene Corbeanu: Cancerul nu este o formulă matematicăConcurența reală în sănătate stimulează reducerea timpilor de așteptare, investițiile în tehnologie, dezvoltarea infrastructurii, atragerea personalului calificat și îmbunătățirea experienței pacientului.
Un sistem deschis ar obliga spitalul public să se doteze, să investească, să își păstreze medicii, să își respecte programările.
În fond, este vorba despre dreptul nostru de a alege între un spital de stat și o clinică privată fără să fim pedepsiți financiar pentru această alegere și despre obligația statului de a folosi toate resursele disponibile pentru a câștiga timp, sănătate și viață.
Și acum, dacă ați ajuns la sfârșitul acestui articol, gândiți-vă ce i-ați spune unui bolnav de cancer care știe unde ar putea fi tratat la timp, dar află că statul nu-i dă voie să ajungă acolo din banii pe care i-a plătit toată viața?
Timpul nu are niciodată răbdare…
În cadrul unui teledon național – program de difuzare unificat al televiziunilor ucrainene, ce transmit informații despre război și pentru securitatea populației 24 din 7, reprezentantul Marinei ucrainene, a prezentat în detaliu eficacitatea „blocajului logistic” impus de Ucraina în Crimeea ocupată de Rusia.
Întrebat ce efect au perturbările armatei asupra rutelor de transport rusești din regiunile ocupate Kherson și Zaporojie. Pletenchuk, reprezentantul marinei ucrainene a precizat că interdicțiile impuse de ucraineni au determinat rușii să adopte tehnici de camunflaj pentru a proteja convoaiele de combustibil ce se deplasează autostrăzile de pe rutele respective, potrivit Kyiv Post.
„S-a ajuns la punctul în care construiesc deja suprastructuri false peste camioanele de combustibil, deghizându-le în mașini civile. Avem informații că au început să folosească vehicule destinate transportului de produse alimentare – de exemplu, cisterne de lapte – pentru a transporta combustibil”, a declarat Dmytro Pletenchuk, purtătorul de cuvânt al Marinei ucrainene.
Armata rusă a ales să deghizeze camioanele de combustibil tocmai pentru că nu există alte rute de transport greu.
Pletenchuk a precizat că armata rusă refuză să traverseze cu trenul podul peste Strâmtoarea Kerci pentru a ajunge în Crimeea. Și feriboturile, folosite înainte de kremlin, rămân rute de transport ce nu se pot utiliza din cauza avariilor structurale generate în urma ultimelor atacuri cu rachete ucrainene.
Mașinăria de război a Rusiei nu s-a opritReprezentantul marinei Ucrainene avertizează, însă că „mașinăria de război” a Rusiei nu s-a oprit încă. Pletenchuk a recunoscut că infrastructura militară extrem de dezvoltată și complexă a Kremlinului din Crimeea dispune încă de rezerve strategice suficiente pentru operațiuni imediate.
Potrivit lui, avioanele tactice– respectiv cele cu rază scurtă de acțiune – dar și aeronavele strategice –cele cu rază lungă de acțiune – rămân active în bazele aeriene din Crimeea. De asmenea, pe mare, navele de patrulare și corvetele rusești continuă să efectueze ieșiri scurte în Marea Neagră.
„Este un joc pe termen lung. În orice caz, sunt sigur că, în timp, vom putea observa o scădere a activității inamice direct în Crimeea ocupată temporar. Singura întrebare este cum se va manifesta exact acest lucru”, a concluzionat Pletenchuk, purtătorul de cuvânt al Marinei ucrainene.
Biroul Politic Național al PNL a fost convocat la ora 17.00 de președintele partidului, Ilie Bolojan, pentru a discuta despre nominalizarea lui Adrian Veștea pentru funcția de prim-ministru.
Ședința are loc după ce președintele Nicușor Dan l-a desemnat premier pe Adrian Veștea, lider liberal și fost ministru al Dezvoltării.
Nicușor Dan a anunțat duminică faptul că Eugen Tomac și-a depus mandatul și a afirmat că, în acest moment, „este clar că o soluție politică este cea potrivită”. Președintele a spus despre Adrian Veștea că este „o persoană categoric pro-occidentală”, cu experiență administrativă și cu responsabilitatea gestionării bugetelor.
Desemnarea lui Veștea a provocat însă tensiuni în PNL. Ilie Bolojan a declarat că decizia președintelui a fost luată fără consultarea conducerii partidului și a calificat-o drept „un act ostil” și „o încercare de rupere a PNL”.
Bolojan a criticat faptul că șeful statului a ales un membru al partidului pentru funcția de premier fără o discuție prealabilă cu conducerea formațiunii.
„Încercarea de a impune unui partid un premier din rândurile sale, fără a avea măcar o consultare prealabilă și după toate deciziile luate în unanimitate de forurile partidului, încalcă orice principiu de colaborare politică loială”, a declarat președintele PNL.
Adrian Veștea a susținut, duminică seara, că își dorește să conducă un guvern susținut de întreg Partidul Național Liberal și a respins ideea unei rupturi interne.
„Eu cred că mâine voi avea forța de a-i putea convinge, de a pune țara pe primul plan, de a trata cu responsabilitate acest moment și de a-mi fi alături”, a declarat acesta.
Premierul desemnat a mai spus că România nu își permite instabilitate politică și că este nevoie de o majoritate solidă pentru continuarea reformelor.
ISU Suceava au intervenit în noaptea de duminică spre luni cu trei autospeciale de stingere și o ambulanță SMURD la un incendiu izbucnit la o gospodărie din localitatea Dolheștii Mari, comuna Dolhești.
La sosirea echipajelor, ardeau mai multe construcții anexe, printre care și o bucătărie de vară, cu pericol de propagare la întreaga gospodărie. Din primele informații, într-o cameră de locuit s-ar fi aflat o persoană surprinsă de incendiu. Informația s-a confirmat, iar după localizarea flăcărilor pompierii au pătruns în interior și au identificat trupul carbonizat al proprietarului, un bătrân în vârstă de 90 de ani.
Bucătăria de vară și camera de locuit, cu bunuri din interior, au ars pe o suprafață de aproximativ 80 mp. Cel mai probabil, flăcările au izbucnit din cauza jarului căzut din sobă, transmit pompierii.
Arheologii știu exact unde se află mormântul, însă până astăzi nu au intrat niciodată în camera funerară principală. Motivul este simplu: tehnologia actuală nu poate garanta că vestigiile din interior vor fi protejate, transmite Il Post.
Un mausoleu uriaș ascuns sub un deal artificialMormântul se află la aproximativ 30 de kilometri de orașul Xi’an și face parte dintr-un complex funerar impresionant construit între anii 246 î.Hr. și 208 î.Hr. În centrul complexului se află un tumul în formă de piramidă, care inițial depășea 100 de metri înălțime. Astăzi este acoperit de vegetație, dar dimensiunile sale continuă să impresioneze. Baza construcției este mai mare decât cea a unor monumente celebre ale Antichității, inclusiv Marea Piramidă de la Gizeh.
Armata de teracotă de lângă Xi’an, 8.000 de statui de războinici din lut îngropate pentru a păzi mormântul primului împărat al Chinei, Qin Shi Huang. Sursa foto: X
În jurul mormântului au fost descoperite numeroase camere subterane și artefacte, inclusiv celebra „armată de teracotă”, formată din mii de soldați, cai și care de luptă realizate în mărime naturală.
De ce nu este deschis mormântulExperiențele din trecut îi fac pe specialiști extrem de atenți. Când armata de teracotă a fost descoperită accidental în 1974, multe dintre statuile colorate și-au pierdut pigmenții originali în doar câteva minute după contactul cu aerul și lumina. Un alt exemplu este mormântul împăratului Wanli, excavat în anii 1950. Din cauza tehnologiilor insuficient dezvoltate la acea vreme, numeroase obiecte valoroase au fost deteriorate sau pierdute definitiv. După acel episod, China a adoptat o abordare mult mai prudentă față de marile morminte imperiale.
Legenda râurilor de mercurUna dintre cele mai fascinante teorii despre interiorul mausoleului provine din scrierile istoricului Sima Qian, care a trăit la aproximativ un secol după moartea împăratului. Potrivit acestuia, constructorii ar fi creat o replică în miniatură a imperiului lui Qin Shi Huang. Mările și râurile ar fi fost reprezentate cu mercur lichid, iar tavanul ar fi ilustrat cerul, în timp ce podeaua reproducea teritoriile imperiului.
Qin Shi Huang a fost primul împărat al Chinei și a fondat dinastia Qin. Sursa foto: X
Deși relatarea este veche de peste 2.000 de ani, cercetările moderne au identificat concentrații neobișnuit de ridicate de mercur în solul din jurul tumulului, oferind un posibil indiciu că povestea ar putea avea un sâmbure de adevăr. Dacă în interior există într-adevăr cantități mari de mercur, deschiderea mormântului ar putea reprezenta un risc atât pentru artefacte, cât și pentru cercetători.
Posibile capcane și comori neatinseTextele antice susțin că mormântul ar conține copii ale palatelor imperiale, turnuri, funcționari reprezentați în miniatură, obiecte rare și comori de o valoare istorică incalculabilă. Aceleași surse menționează existența unor mecanisme și capcane menite să împiedice accesul intrușilor. Nu există însă dovezi directe care să confirme aceste informații. Pentru moment, autoritățile chineze și comunitatea științifică preferă să aștepte dezvoltarea unor tehnologii mai avansate înainte de a lua în calcul deschiderea mormântului.
La peste 2.200 de ani de la moartea lui Qin Shi Huang, camera funerară a primului împărat al Chinei rămâne unul dintre cele mai mari mistere ale lumii antice. Arheologii cred că interiorul ar putea conține informații capabile să schimbe înțelegerea istoriei Chinei, însă deocamdată preferă să păstreze secretul intact decât să riște distrugerea unor comori care au supraviețuit timp de două milenii.
Într-un comunicat comun publicat duminică, federațiile din Capul Verde, Republica Democrată Congo, Curaçao, Haiti, Iordania, Uzbekistan, Algeria, Egipt, Ghana, Coasta de Fildeș, Maroc, Senegal, Africa de Sud și Tunisia au transmis că „resping cu respect, dar ferm” comentariile oficialului UEFA.
Turneul din 2026 este primul organizat în format extins, cu 48 de echipe participante, față de 32 la edițiile precedente. Pentru mai multe dintre statele semnatare, actuala ediție reprezintă o premieră sau o revenire după decenii de absență de la competiția supremă a fotbalului.
Capul Verde, Curaçao, Iordania și Uzbekistan s-au calificat în premieră la Cupa Mondială, în timp ce Republica Democrată Congo și Haiti au revenit la turneul final pentru prima dată din 1974.
Șeful UEFA: multe meciuri neinteresante
Potrivit Al Jazeera, Ceferin ar fi declarat la o conferință organizată la Ljubljana că există „un număr foarte mare de meciuri complet neinteresante” în noul format al competiției. În același timp, președintele UEFA a recunoscut că extinderea turneului permite și țărilor mici „să simtă pulsul Cupei Mondiale”.
„Fotbalul nu aparține unui grup select de națiuni”Federațiile semnatare spun că niciun meci de la Cupa Mondială nu poate fi considerat lipsit de importanță. „Pentru țările noastre, nu există meciuri neimportante la Cupa Mondială. Fotbalul nu aparține unui grup select de națiuni. Forța sa vine din caracterul său universal”, au transmis acestea.
Semnatarii au explicat că, pentru multe state, participarea la Cupa Mondială depășește dimensiunea sportivă: „Este un moment care inspiră o generație, accelerează dezvoltarea fotbalului și creează amintiri pentru o viață întreagă”.
„Revenirea pe cea mai mare scenă a fotbalului are o semnificație specială pentru milioane de suporteri care au așteptat ani, iar în unele cazuri decenii, acest moment”, se arată în declarația comună, cu referire la Republica Democrată Congo și Haiti.
Federațiile cer respect pentru toate echipele calificateReprezentanții federațiilor au evidențiat faptul că în spatele fiecărei calificări se află ani de investiții și eforturi colective. „În spatele fiecărei echipe naționale stau comunități întregi și milioane de oameni care văd în fotbal o sursă de mândrie, speranță și unitate”.
„A sugera că aceste meciuri sunt cumva mai puțin importante este profund dezamăgitor și nu recunoaște eforturile, sacrificiile și aspirațiile jucătorilor, antrenorilor, cluburilor, conducătorilor din fotbal și suporterilor din întreaga lume”, au mai transmis semnatarii.
„Fiecare suporter are dreptul să viseze”Totodatăm oficialii au făcut apel la respectarea meritului sportiv: „Fiecare echipă și-a câștigat locul pe merit. Fiecare suporter are dreptul să viseze. Fiecare meci are semnificație pentru milioane de oameni din întreaga lume”.
Imaginile distribuite pe rețelele sociale îi arată pe suporterii niponi adunând ambalaje și resturi în saci de gunoi, continuând o tradiție care i-a făcut celebri la marile competiții internaționale.
„Fie că înving, pierd sau termină la egalitate, suporterii Japoniei lasă mereu o impresie pozitivă”, a remarcat un utilizator pe X.
Alți internauți au evidențiat contrastul dintre cele două galerii după încheierea partidei: „Fanii Olandei au sărbătorit și au plecat acasă. Dar suporterii Japoniei au rămas în tribune. Cu zâmbetul pe buze și saci în mâini, au curățat stadionul după meci”.
FIFA laudă gestul fanilor japoneziGestul suporterilor japonezi a fost remarcat inclusiv de FIFA, care a scris pe rețeaua X: „Fanii Japoniei fac ceea ce știu ei mai bine. După remiza incredibilă, 2-2, cu Olanda, suporterii Samurai Blue au demonstrat încă o dată manierele lor impecabile, făcând curățenie în tribune înainte de a părăsi stadionul din Dallas”.
O tradiție începută la Cupa Mondială din 1998Fanii japonezi au fost observați pentru prima dată curățând tribunele la Cupa Mondială din 1998, găzduită de Franța. De atunci, gestul s-a repetat la fiecare ediție a turneului final, dar și la Jocurile Olimpice și alte competiții internaționale.
La Cupa Mondială din Qatar, în 2022, suporterii niponi au atras atenția după ce au rămas să curețe tribunele chiar și după victoria surprinzătoare cu 2-1 în fața Germaniei. Unii dintre ei au fost văzuți strângând gunoaiele inclusiv la meciul de deschidere al turneului, dintre Qatar și Ecuador, deși nu echipa lor era pe teren.
De ce fac curat fanii Japoniei?Explicația ține de educație și cultură. În Japonia, elevii sunt obișnuiți încă din copilărie să își curețe singuri sălile de clasă și holurile școlilor, responsabilitatea pentru spațiul comun fiind considerată parte a procesului educativ.
„Aceste obiceiuri devin reflexe pentru mulți japonezi”, explica într-un interviu acordat BBC în 2018, citat de ESPN, profesorul de sociologie Scott North, de la Universitatea din Osaka.
Potrivit acestuia, „pe lângă conștientizarea importanței curățeniei și reciclării, curățarea spațiilor la evenimente precum Cupa Mondială este o modalitate prin care fanii japonezi își arată mândria față de stilul lor de viață și îl împărtășesc cu restul lumii”.
„Lasă locul așa cum l-ai găsit”În cultura japoneză există și expresia „Tatsu tori ato wo nigosazu”, care poate fi tradusă prin „O pasăre nu lasă nimic în urmă” sau, mai liber, „Lasă locul așa cum l-ai găsit”.
Pentru suporterii niponi, curățarea tribunelor nu este un gest făcut pentru camerele de filmat sau pentru aplauze, ci o expresie a respectului față de ceilalți și față de spațiul public.
După aproape 30 de ani de la primul astfel de episod consemnat la un Mondial, suporterii japonezi continuă să arate că spiritul de respect poate fi văzut și în tribune, nu doar pe teren. Iar imaginile cu ei curățând tribunele continuă să facă înconjurul lumii, amintind că fair-play-ul nu se oprește la fluierul final.
În fața a peste 68.000 de spectatori și cu englezul Michael Oliver la centru, cele două echipe au oferit un meci echilibrat, cu numeroase ocazii, dar fără goluri timp de 89 de minute.
Naționala Ecuadorului, pregătită de argentinianul Sebastián Beccacece, a fost aproape de deschiderea scorului încă din prima repriză. Atacantul John Yeboah, legitimat la Venezia, a lovit bara în minutul 24, iar Alan Minda, extrema formației Atlético Mineiro, a trimis în transversală șase minute mai târziu.
După pauză, sud-americanii au fost din nou aproape de gol, însă șutul căpitanului Enner Valencia, atacantul formației Pachuca, din minutul 46 a lovit bara stângă a porții apărate de Yahia Fofana.
Eroul ivorienilor: Amad DialloIvorienii pregătiți de Emerse Faé au avut și ei ocazii importante. Bazoumana Touré, mijlocașul lui Hoffenheim, a ratat singur cu portarul în minutul 17, iar Elye Wahi, atacantul legitimat la Nice, a zguduit transversala în minutul 52.
Intrat pe teren în repriza secundă, Amad Diallo, extrema lui Manchester United și unul dintre cei mai valoroși jucători ai Coastei de Fildeș, a înscris golul victoriei în minutul 90. Wilfried Singo, fundașul lui Galatasaray, a contribuit decisiv la faza golului, pasându-i lui Diallo, care l-a învins pe portarul Hernán Galíndez cu un șut plasat în colțul din stânga jos.
Final tensionat la PhiladelphiaÎn cele șapte minute de prelungire, Ecuador a încercat să egaleze prin lovituri de colț și centrări în careu, însă defensiva ivoriană a rezistat. Moisés Caicedo, mijlocașul lui Chelsea și cel mai valoros jucător al Ecuadorului, a trimis mai multe mingi periculoase în careu în ultimele minute, fără rezultat însă.
Un pas spre optimiVictoria le aduce ivorienilor primele trei puncte în Grupa E și cântărește cu atât mai mult cu cât Coasta de Fildeș, aflată la al patrulea turneu final, nu a trecut niciodată de faza grupelor și a ratat ediția precedentă a Cupei Mondiale.
Pentru Ecuador, ocupanta locului 23 în clasamentul FIFA, înfrângerea este cu atât mai greu de digerat cu cât sud-americanii au lovit bara de trei ori și au primit gol chiar în ultimul minut al timpului regulamentar.
