„Astăzi, la Ministerul Sănătății, l-am primit pe Excelența Sa, domnul Giles Portman, ambasadorul Marii Britanii în România, pentru o discuție despre dezvoltarea serviciilor medicale și consolidarea colaborării dintre cele două țări”, a scris Alexandru Rogobete miercuri, pe Facebook.
Potrivit Ministrului Sănătății, discuțiile s-au axat pe trei direcții importante pentru sistemul de sănătate din România.
Una dintre aceste direcții o reprezi”tă dezvoltarea serviciilor de îngrijiri paliative, „pentru a oferi pacienților cu afecțiuni grave sau cronice îngrijire specializată, demnitate și sprijin adaptat nevoilor lor”, afirmă Rogobete.
Cea de a doua o reprezintă extinderea și modernizarea serviciilor de recuperare medicală, „astfel încât pacienții să beneficieze de continuitatea tratamentului și de șanse mai bune de recuperare”, continuă el.
A treia direcție este atragerea investițiilor britanice în sistemul de sănătate din România, „inclusiv prin proiecte dezvoltate în regim de parteneriat public-privat (PPP), pentru modernizarea infrastructurii și extinderea serviciilor medicale”, potrivit ministrului.
Totodată, în cadrul discuțiilor, Alexandru Rogobete spune că au vorbit și despre schimbul de experiență, transferul de expertiză și valorificarea modelelor de bună practică din Marea Britanie.
„Cred că România are nevoie de investiții, parteneriate solide și deschidere către experiența internațională. Colaborarea cu partenerii britanici poate contribui la dezvoltarea unor servicii medicale moderne, accesibile și adaptate nevoilor pacienților”, a spus acesta.
„Îi mulțumesc ambasadorului Giles Portman pentru deschidere și pentru dialogul constructiv. Continuăm să construim parteneriate care să aducă rezultate concrete pentru pacienții din România”, a conchis Alexandru Rogobete.Un zbor al companiei aeriene Air Serbia, care decolase marți seară din Belgrad cu destinația Moscova, a fost întrerupt după aproximativ o oră și jumătate. Potrivit Current Time, la bord se aflau mai mulți politicieni sârbi, printre care Aleksandar Vulin, liderul Mișcării Socialiștilor, și Nenad Popović, liderul Partidului Popular Sârb, două formațiuni cunoscute pentru orientarea lor pro-rusă. Printre pasageri se afla și directorul companiei de stat Srbijagas, care se ocupă de aprovizionarea Serbiei cu gaze naturale.
Avionul a fost întors deasupra LituanieiDecizia de întoarcere a fost luată după ce autoritățile aeroportuare din Belgrad au primit informații că unul dintre pasageri a urcat în avion fără să treacă prin verificările obligatorii de securitate.
Directorul de securitate al aeroportului din Belgrad, Milan Kuč, a ordonat echipajului să revină la aeroportul de pe care plecase, în timp ce aeronava se afla deasupra teritoriului Lituaniei.
În asemenea situații, compania aeriană aplică proceduri de securitate similare celor utilizate atunci când există o amenințare cu bombă la bord.
După aterizarea la Belgrad, toți pasagerii și bagajele au fost supuse unor noi controale. Verificările au durat câteva ore.
Un fost șef al serviciilor de informații, în centrul incidentuluiPasagerul care a evitat controlul de securitate este Aleksandar Vulin, fost șef al serviciului de informații al Serbiei și lider al Mișcării Socialiștilor, apropiat de Aleksandar Vučić. Politicianul sârb a fost ajutat de o persoană a cărei identitate nu a fost dezvăluită să se îmbarce fără verificările de securitate obligatorii.
Vulin a negat că a evitat controlul de securitate, susținând că acuzațiile fac parte dintr-o campanie politică împotriva sa. El a declarat că se deplasa la Moscova să discute despre extinderea acordului privind livrările de gaze naturale din Rusia către Serbia.
Avionul a ajuns ulterior la MoscovaDupă încheierea verificărilor de securitate, pasagerii s-au îmbarcat din nou, iar aeronava și-a reluat zborul. Avionul a aterizat miercuri dimineață la Moscova, cu aproximativ șapte ore întârziere.
Dušan Bajatović, directorul companiei de stat Srbijagas, a confirmat că se afla la bord. Acesta a explicat că deplasarea sa în Rusia era legată de aprovizionarea Serbiei cu gaze naturale și de problemele apărute în efectuarea plăților după închiderea băncii sârbe Alta Bank.
Banca Centrală a Serbiei a retras licența Alta Bank pe 30 octombrie, după ce a constatat o deteriorare gravă a situației financiare a instituției și riscul ca aceasta să nu își mai poată îndeplini obligațiile față de clienți.
Bajatović a precizat că nu cunoștea motivele pentru care ceilalți doi politicieni călătoreau la Moscova.
Autoritățile verifică împrejurările incidentuluiParchetul din Belgrad a anunțat miercuri că verifică modul în care unul dintre pasageri a trecut prin zona de control însoțit de un angajat al serviciului sârb de informații BIA, fără să fie supus verificărilor obligatorii.
Dintr-un prim raport al poliției reiese că alarma de securitate s-a declanșat la trecerea pasagerului, însă acesta nu a fost verificat suplimentar.
Procurorii au cerut documentele și înregistrările camerelor de supraveghere, urmând să stabilească dacă au fost comise infracțiuni.
Într-un mesaj publicat pe Facebook, cântărețul a criticat politicile administrației americane și a avertizat că pierderea controlului asupra Congresului ar putea accentua comportamentul autoritar pe care i-l atribuie liderului de la Casa Albă.
În mesajul său, Tudor Chirilă a salutat victoria democraților, care au obținut majoritatea în Senat și Camera Reprezentanților, interpretând rezultatul drept o sancțiune electorală aplicată lui Donald Trump.
„Clovnul portocaliu a primit un șut în fund de la America și mai ales de la votanții lui republicani. Democrații i-au spulberat și au câștigat congresul la scor de neprezentare”, a scris artistul.
Chirilă a pus rezultatul alegerilor pe seama nemulțumirilor provocate, în opinia sa, de politicile economice și externe ale administrației Trump.
El a criticat creșterea prețurilor, măsurile împotriva imigrației, introducerea tarifelor comerciale și implicarea Statelor Unite în conflicte militare, acuzându-l totodată pe președintele american că ar favoriza interesele propriei familii și ale unor oameni de afaceri influenți.
„Mai nimic pentru America, totul pentru «famiglia»”, a afirmat Tudor Chirilă.
„Farul extremismului american pâlpâie”Artistul a remarcat că republicanii au pierdut teren inclusiv în state considerate tradițional favorabile partidului, menționând Texas, Ohio și Kansas.
În opinia sa, aceste rezultate reflectă nemulțumirea unei părți a electoratului care îl susținuse anterior pe Trump.
Chirilă a susținut că nici sumele investite de Elon Musk în sprijinirea candidaților republicani nu au reușit să împiedice înfrângerea electorală.
„Farul extremismului american – de la care își ia lumină cel european – pâlpâie și probabil că nici magaioții noștri nu se simt prea fericiți”, a scris cântărețul, făcând referire și la simpatizanții europeni ai mișcării MAGA.
Avertisment privind reacția lui Trump după pierderea CongresuluiTudor Chirilă consideră însă că rezultatul alegerilor nu va determina neapărat o schimbare de atitudine a președintelui american.
„Din contră, reflexele lui autoritare se vor accentua”, a avertizat artistul.
Acesta a anticipat o posibilă intensificare a confruntărilor politice din Statele Unite, folosind termeni duri pentru a descrie comportamentul pe care îl așteaptă din partea lui Trump.
„S-ar putea să vedem mai multă nebunie, mai mult absurd, mai multă răutate și, desigur, mai mult narcisism. Deocamdată, America i-a dat peste bot”, a transmis Chirilă.
Critici și la adresa democrațilorDeși a salutat înfrângerea republicanilor, artistul a subliniat că victoria nu îi absolvă pe democrați de responsabilitatea pentru problemele societății americane.
„Asta nu înseamnă că democrații au un cec în alb. Ei nu sunt deloc străini de situația în care se află America”, a afirmat el.
Chirilă și-a exprimat speranța că liderii democrați vor învăța din evoluțiile politice recente, precizând însă că nu consideră acest lucru o certitudine.
Mesajul artistului vine după alegerile americane de la jumătatea mandatului prezidențial, în urma cărora Partidul Democrat a câștigat controlul ambelor camere ale Congresului, potrivit rezultatelor anunțate miercuri.
La întâlnirea de la Palatul Victoria au participat miniștrii Finanțelor, Alexandru Nazare, Externelor, Danuț Neculăescu, Energiei, Dumitru Chisăliță, Muncii, Florin Manole, Sănătății, Alexandru Rogobete, Mediului, Natalia Intotero, și Digitalizării, Bogdan Dumitru, precum și șeful Cancelariei Prim-Ministrului, Oleg Ungureanu.
Premierul le-a mulțumit investitorilor pentru rolul important în dezvoltarea României și a subliniat necesitatea reconstruirii încrederii, împreună cu instituțiile statului și companiile românești, pentru identificarea celor mai bune soluții destinate mediului de afaceri.
„Semnalul bun din aceste zile, când România a atras 4,5 miliarde de euro de pe piețele financiare internaționale este confirmarea faptului că depășirea blocajului politic de la București a generat creșterea credibilității externe. Repornirea motoarelor economiei prin noi investiții poate genera noi locuri de muncă și oportunități mai ales pentru tineri”, a declarat Niculescu.
Ce își propune ExecutivulÎn cadrul discuțiilor, premierul a prezentat direcțiile pe care Guvernul intenționează să le urmeze pentru îmbunătățirea mediului de afaceri. Printre acestea se numără o abordare mai articulată a diplomației economice, creșterea eficienței măsurilor de combatere a evaziunii fiscale și debirocratizarea.
Potrivit Guvernului, obiectivul este implementarea standardelor economiilor dezvoltate și adaptarea măsurilor la nevoile investitorilor.
De asemenea, aderarea României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) a fost menționată ca un obiectiv esențial pentru creșterea profilului țării și atragerea de capital. În acest context, premierul a amintit dialogul avut marți cu secretarul general al OCDE, Mathias Cormann.
Reprezentanții investitorilor străini au prezentat o serie de propuneri concrete pentru stimularea economiei.
Pentru facilitarea dialogului cu mediul de afaceri, Luca Niculescu i-a cerut șefului Cancelariei Prim-Ministrului să pregătească întâlniri trimestriale la care să participe reprezentanții Guvernului.
Predoiu consideră că asemenea declarații sunt nepotrivite pentru un politician român și cere clarificări privind relația dintre PNL și USR.
Într-un mesaj publicat miercuri, 4 noiembrie, pe Facebook, Cătălin Predoiu a reacționat la afirmațiile lui Dominic Fritz, acuzându-l că preia retorica disputelor politice interne din Statele Unite.
„Dl Fritz preia limbajul politic al democraților americani în disputa lor cu președintele Trump, repetând o greșeală pe care o fac și alți politicieni români: importă în România «războaiele» politice interne din alte țări, confundă propriile simpatii ideologice cu interesul național”, a scris Predoiu.
Acesta susține că afirmațiile despre președintele american depășesc limitele unei simple dispute politice.
„O astfel de afirmație nu se face din partea unui șef de partid dintr-o țară parteneră. Nu este doar un afront la adresa unei persoane, este un afront la adresa SUA, pentru că Președintele SUA, indiferent cine este acesta, reprezintă SUA”, a afirmat el.
„Relația cu Statele Unite este o chestiune de interes național”Predoiu a invocat situația de securitate din regiunea Mării Negre și războiul din Ucraina pentru a argumenta necesitatea unei abordări prudente a relației cu Washingtonul.
„România se află într-o regiune afectată direct de războiul din Ucraina, de amenințări hibride și de competiția strategică din zona Mării Negre. În acest context, relația cu Statele Unite nu poate fi tratată ca un exercițiu de retorică politică. Este o chestiune de interes național”, a transmis Predoiu.
El a susținut că Parteneriatul Strategic trebuie consolidat prin investiții americane, proiecte energetice, infrastructură, tehnologii și cooperare în industria de apărare.
Predoiu îi cere lui Bolojan să clarifice relația politică dintre PNL și USRCriticile au vizat și perspectiva unei apropieri politice și electorale între cele două partide.
„PNL, condus de dl președinte Ilie Bolojan, trebuie să clarifice ce viziune comună asupra politicii externe și a Parteneriatului Strategic cu SUA poate construi alături de USR”, a afirmat Predoiu.
Acesta a susținut că liberalii riscă să se „topească ideologic” în USR și a cerut explicații privind eventualele consecințe ale unei alianțe.
În finalul mesajului, Predoiu a răspuns și unei declarații atribuite lui Fritz, potrivit căreia liderul USR nu ar dori „să se lipească de Predoiu”.
„Pentru un șef de partid, respectiv pentru dl Fritz, întrebarea esențială ar fi: cu ce se «lipește» dânsul de istoria țării, cu ce serviciu făcut țării, cu ce realizare concretă?”, a scris Predoiu.
El a adus în discuție și situația golirii a două baraje, despre care a afirmat că a lăsat populația din trei județe fără apă, solicitând explicații privind responsabilitatea administrativă.
Într-o postare încărcată miercuri pe Facebook, Daniel Zamfir a anunțat că a participat la Târgul Internațional de Turism de la Londra.
În cadrul acestui eveniment, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului a precizat că s-a întâlnit cu miniștrii turismului din Arabia Saudită și Qatar.
„Am avut două întâlniri extrem de productive cu ministrul Turismului din Arabia Saudită, Ahmed Al Khateeb, și cel al Qatarului, Saad bin Ali Al Kharji”, a specificat Daniel Zamfir.
Ministrul a scris că cei doi „au fost deschiși pentru a investi in infrastructura de turism din România”.
Zamfir precizează că este vorba despre „zona parcurilor de distracții și a turismului balnear”.
În perioada 3-5 noiembrie, România este prezentă la World Travel Market Londra 2026, unul dintre cele mai importante târguri internaționale de turism.
Delegația este condusă de ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Daniel Zamfir, și reunește 35 de coexpozanți.
„După șase ani sau chiar mai bine de atât, România participă din nou la World Travel Market Londra la nivel de ministru”, a declarat anterior Zamfir, care a spus că țara noastră urmărește să atragă parteneri și investitori pentru dezvoltarea turismului.
Ducele și ducesa de Sussex vor ajunge la sediul Parlamentului European pentru a aborda problema siguranței minorilor pe internet, relatează publicația POLITICO, citând două persoane familiarizate cu pregătirile vizitei.
Informația a fost publicată miercuri, 4 noiembrie, însă detaliile privind programul celor doi și persoanele cu care urmează să se întâlnească nu au fost precizate.
Nu este clar, deocamdată, dacă Harry și Meghan vor participa la o reuniune oficială, la un eveniment tematic sau la discuții cu membri ai Parlamentului European.
Siguranța copiilor pe internet, tema centrală a viziteiPotrivit informațiilor disponibile, principalul subiect al deplasării va fi protejarea copiilor în mediul digital.
Tema este relevantă în contextul preocupărilor europene privind riscurile la care sunt expuși minorii pe platformele online, inclusiv accesul la conținut dăunător, hărțuirea cibernetică și utilizarea datelor personale.
La nivelul Uniunii Europene, siguranța utilizatorilor, inclusiv a copiilor, este abordată prin reglementări precum Regulamentul privind serviciile digitale (Digital Services Act), care stabilește obligații pentru platformele online.
O vizită cu vizibilitate internaționalăPrezența prințului Harry și a lui Meghan Markle la Parlamentul European ar putea atrage atenția asupra dezbaterilor referitoare la responsabilitatea platformelor digitale și la măsurile necesare pentru protejarea utilizatorilor minori.
Subiectul are relevanță pentru statele europene, unde normele europene privind serviciile digitale se aplică, iar protejarea copiilor în mediul online reprezintă o preocupare pentru părinți, școli și autorități.
Prințul Harry, fiul regelui Charles al III-lea, și Meghan Markle, fostă actriță americană, nu mai îndeplinesc atribuții oficiale în cadrul familiei regale britanice, după retragerea lor din rolurile de membri activi ai acesteia.
Vizita anunțată pentru 10 noiembrie ar urma să se concentreze asupra unei teme de interes public, însă eventualele rezultate sau angajamente concrete ale discuțiilor nu au fost încă anunțate.
Hegseth, fost prezentator Fox News devenit șef al Pentagonului, a promovat în ultimul an reforme controversate în armată, de la lansarea unor atacuri în Iran fără aprobarea Congresului până la înlăturarea a zeci de ofițeri de rang înalt și introducerea unor noi standarde de pregătire fizică.
Cu toate acestea, agenda sa militară nu a reușit să îi protejeze pe republicani de înfrângerea electorală, democrații recâștigând controlul Congresului, potrivit The Independent.
Presiuni pentru demiterea șefului PentagonuluiHegseth se confruntă cu nemulțumiri tot mai mari inclusiv în interiorul Partidului Republican, în contextul blocajelor privind finanțarea apărării și al unui posibil vot de impeachment.
Senatorul republican Thom Tillis a avertizat că Hegseth va trebui „să dea socoteală”, acuzându-l că este unul dintre responsabilii pentru dificultățile privind aprobarea fondurilor destinate armatei.
„Hegseth va trebui să dea socoteală. Este unul dintre motivele pentru care nu avem finanțarea sau garanțiile pentru apărare de care avem nevoie”, a declarat Tillis pentru CBS News.
Blocajul vizează inclusiv o solicitare de finanțare de urgență în valoare de 70 de miliarde de dolari, formulată de administrație în iunie, pe fondul operațiunilor militare americane din Iran.
Tillis, care a votat pentru confirmarea lui Hegseth în ianuarie 2025, a numit ulterior această decizie cel mai mare regret al carierei sale și i-a cerut lui Trump să îl demită.
„Nu am fost niciodată martorul unei conduceri atât de incompetente a bărbaților și femeilor curajoase care servesc țara noastră”, a scris senatorul pe X.
Mai multe acuzațiiSecretarul Apărării riscă și un vot privind punerea sa sub acuzare, după ce congresmanul republican Thomas Massie a introdus, pe 15 septembrie, opt articole de impeachment.
Acestea îl acuză pe Hegseth de desfășurarea unor operațiuni militare împotriva Iranului fără aprobarea Congresului, capturarea președintelui venezuelean Nicolas Maduro fără autoritate constituțională și uciderea unor presupuși traficanți de droguri în Caraibe fără respectarea procedurilor judiciare.
„Încălcările Constituției comise de secretarul Hegseth depășesc războiul ilegal din Iran”, a declarat Massie, acuzându-l că abuzează de puterea funcției sale.
Congresmanul intenționează să forțeze un vot în Camera Reprezentanților chiar de săptămâna viitoare.
„Există o șansă destul de mare să treacă de Cameră și cred că acest lucru i-ar păta reputația. Dacă se gândește să plece, acesta ar fi un moment potrivit”, a declarat Massie pentru The Washington Post.
Între timp, democrații pregătesc investigații privind operațiunile militare, politizarea forțelor armate și posibile acte de corupție în contractele de apărare, după preluarea controlului Congresului în ianuarie.
Trump îl apără pe HegsethÎn ciuda presiunilor, oficialii Pentagonului susțin că Hegseth nu intenționează să demisioneze.
Purtătorul de cuvânt Sean Parnell a declarat că secretarul Apărării este „100% dedicat” continuării mandatului până la încheierea mandatului prezidențial al lui Trump și că „nu va ceda” în fața investigațiilor pe care le consideră motivate politic.
Președintele american și-a exprimat, la rândul său, sprijinul pentru șeful Pentagonului.
„Tot ce fac este să vorbească despre punerea sub acuzare a tuturor. El face o treabă excelentă. Este un mare luptător. Cred că este cel mai bun în funcția sa din ultimii foarte mulți ani și mulți oameni sunt de acord cu asta”, a declarat Trump pe 28 octombrie.
Potrivit serviciului grec de urgență medicală, persoanele rănite nu se află în stare critică. Autoritățile nu au oferit alte detalii despre natura leziunilor.
Poliția a deschis o anchetă pentru identificarea celor implicați și stabilirea motivelor atacului. Deocamdată, nu au fost raportate arestări. Potrivit informațiilor preliminare, unii dintre agresori ar fi purtat căști de protecție în timpul incidentului, scrie The Independent.
Ministerul Educației din Grecia a condamnat ferm agresiunea, precizând că aceasta „a insultat comunitatea academică și a subminat libertatea de exprimare”.
Tensiuni în mediul universitar, pe fondul protestelor studențeștiAtacul are loc într-un context marcat de nemulțumiri în rândul studenților și cadrelor didactice din Grecia. Pe 21 octombrie, mii de studenți și profesori au participat la manifestații în capitala Atena, solicitând locuințe studențești accesibile și investiții publice mai mari în educație.
Proteste similare au fost organizate și în alte orașe grecești, printre care Salonic și Patras, dar și în alte țări europene, precum Italia și Franța.
Participanții au afișat pancarte prin care au atras atenția asupra problemelor din sistemul de învățământ. Unul dintre mesajele afișate în timpul manifestațiilor a fost: „Din Grecia până în Franța, dați bani pentru educație”.
Studenții au criticat măsurile guvernamentale privind sprijinul financiar pentru chirii, considerând că acestea sunt insuficiente în raport cu costurile ridicate ale vieții.
Panagiotis Moschonas, un student la Inginerie în vârstă de 20 de ani, a criticat guvernul conservator pentru lipsa unor măsuri eficiente de sprijin. Acesta a menționat că subvenția pentru chirie, în valoare de 120 de euro pe lună, nu acoperă nici măcar jumătate din costul unei chirii și este acordată abia la sfârșitul anului.
Profesorii reclamă deteriorarea condițiilor din școliNemulțumirile au fost exprimate și de cadrele didactice, care au organizat o grevă pe 21 octombrie, deși unele școli au rămas deschise.
Profesorul Ioannis Rompas a explicat că protestul a fost determinat de creșterea cheltuielilor pentru familii și de deteriorarea continuă a condițiilor din sistemul de învățământ.
„Facem grevă pentru că această situație nu mai poate continua pentru familiile noastre, cu costurile ridicate, cu dificultățile de a ajunge de la o lună la alta și cu situația din școli, care se deteriorează exponențial de la an la an”, a declarat acesta.
Proteste sub supravegherea polițieiManifestațiile din Grecia au fost marcate și în trecut de episoade violente. În timpul protestelor de luna trecută, magazinele și cafenelele de pe traseul marșului și-au coborât obloanele metalice pentru a preveni spargerea geamurilor.
Forțele de ordine au supravegheat îndeaproape manifestațiile, iar polițiștii au efectuat controale și verificări ale bagajelor persoanelor care se îndreptau spre protest.
Grupurile studențești au anunțat noi manifestații pentru această lună. Deocamdată, nu este clar dacă atacul asupra adunării studențești are vreo legătură cu protestele.
Universitatea Națională și Kapodistriană din Atena, unde s-a produs incidentul, este cea mai veche instituție publică de învățământ superior din Grecia modernă, fiind fondată la 3 mai 1837.
„Orice bomboană care este în mod evident modificată trebuie păstrată în ambalajul său și raportată”, a transmis poliția din Austria într-un comunicat.
Autoritățile au lansat o anchetă după ce au primit 13 raportări privind prezența unor obiecte metalice mici, cum ar fi cuie și ace, în dulciurile primite de copii de Halloween, potrivit AFP.
Polițiștii le-au transmis părinților și copiilor să „verifice cu atenție” bomboanele înainte de a le consuma.
În nord-estul Austriei, au fost raportate trei astfel de cazuri. Printre acestea, unul în care o fetiță de 10 ani a suferit o leziune minoră la gură după ce a mușcat dintr-o ciocolată care conținea un ac.
Alte trei cazuri au fost raportate în nordul țării. Printre acestea, se numără un tată care a descoperit cuie în dulciurile date copiilor săi de Halloween, iar o mamă a descoperit ace în bomboane colectate de fiica ei de 11 ani.
Alte șase cazuri au fost înregistrate în sud-estul Austriei, unde printre obiectele găsite s-au numărat un ac, două ace metalice și o capsă. Un al treisprezecelea caz a fost raportat în regiunea Salzburg, potrivit sursei citate.
Un proiect legislativ depus în Parlament propune ca stimulentul de inserție să fie egal cu indemnizația pe care părintele ar fi primit-o dacă rămânea în concediu.
Stimulentul de inserție ar putea crește de la 650 de lei la aproximativ 4.000 de leiPropunerea legislativă L604/2026, inițiată de senatoarea Gabriela Horga și deputații Raluca Turcan, Robert Sighiartău și Ionel Bogdan, urmărește eliminarea diferențelor financiare care îi descurajează pe părinți să revină mai devreme pe piața muncii.
Potrivit unui comunicat al PNL, proiectul prevede ca stimulentul de inserție să fie stabilit la nivelul indemnizației pentru creșterea copilului de care ar fi beneficiat părintele în cazul continuării concediului.
În prezent, stimulentul este de 1.500 de lei lunar pentru părinții care reiau activitatea profesională înainte ca bebelușul să împlinească șase luni și de 650 de lei pentru cei care revin ulterior.
Prin comparație, indemnizația medie pentru creșterea copilului este de aproximativ 4.000 de lei lunar, potrivit datelor prezentate de inițiatori.
Astfel, pentru un părinte care ar fi avut dreptul la o indemnizație de 4.000 de lei, stimulentul ar urma să ajungă la aceeași valoare, dacă modificarea legislativă va fi adoptată.
Părinții ar putea reveni la muncă fără să piardă sprijinul financiarInițiatorii susțin că actualul sistem determină numeroși părinți să amâne reluarea activității profesionale, deoarece întoarcerea la serviciu presupune reducerea sprijinului financiar acordat de stat.
Noua formulă ar permite părinților să decidă momentul revenirii la muncă în funcție de nevoile familiei și de oportunitățile profesionale, fără ca stimulentul să fie inferior indemnizației la care ar fi avut dreptul.
Proiectul păstrează și stimulentul de 650 de lei acordat după împlinirea vârstei de doi ani a copilului, respectiv trei ani în cazul copiilor cu dizabilități, până la vârsta de trei ani, respectiv patru ani.
Natalitatea în România, la un nivel minim istoricPropunerea este justificată și prin situația demografică a României. Potrivit datelor invocate în comunicat, în 2025 s-au născut 145.725 de copii, cel mai redus număr înregistrat din 1930.
De asemenea, între recensămintele din 2011 și 2021, populația țării s-a diminuat cu peste un milion de locuitori.
Inițiatorii atrag atenția că părinții cu doi sau trei copii pot petrece șase ani sau chiar mai mult în afara pieței muncii, ceea ce poate afecta evoluția profesională și perspectivele de angajare.
Modificările propuse nu sunt încă în vigoare, fiind necesară parcurgerea procedurii parlamentare și adoptarea legii pentru ca noile reguli să poată fi aplicate.
Primăria Municipiului București a organizat primele întâlniri dedicate reamenajării zonei dintre Piața Universității și Piața Romană. La discuții participă reprezentanți ai instituțiilor publice și ai asociațiilor profesionale, iar opiniile bucureștenilor vor fi luate în considerare la pregătirea unui concurs internațional de soluții pentru transformarea zonei.
Primele discuții despre reamenajarea Bulevardului MagheruPrimele două mese rotunde au fost programate miercuri, la ARCUB. La prima întâlnire au participat reprezentanți ai Universității din București, Universității de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu”, Academiei de Studii Economice, Teatrului Național, Sălii Dalles și Muzeului Municipiului București.
De asemenea, la discuții au participat și reprezentanți ai Băncii Mondiale, Metrorex, Primăriei Sectorului 1, ai departamentelor de urbanism din Primăria Capitalei și ai Ordinului Arhitecților din România, partener în pregătirea concursului internațional.
„Am discutat despre nevoile fiecăruia, ce consideră că îi lipsește zonei care leagă Piața Universității de Piața Romană, ce își doresc, ce așteptări au”, a transmis Primăria Capitalei.
A doua întâlnire a fost dedicată asociațiilor profesionale, iar alte două mese rotunde sunt programate joi.
Bucureștenii pot trimite propuneri până pe 21 noiembriePrimăria Capitalei îi invită și pe locuitorii orașului să participe la consultări, prin completarea unui chestionar public disponibil până pe 21 noiembrie.
„În paralel, vă invităm în continuare, pe fiecare dintre voi, să vă spuneți părerea. Până pe 21 noiembrie, puteți completa un chestionar public în care să ne spuneți ce nevoi și ce așteptări aveți de la zona vizată”, a transmis instituția.
Răspunsurile vor fi analizate împreună cu propunerile formulate în cadrul întâlnirilor cu instituțiile și asociațiile profesionale, iar informațiile obținute vor sta la baza cerințelor pentru concursul internațional de soluții.
Consultările se încheie în decembrieConsultările se vor încheia la începutul lunii decembrie, printr-o dezbatere publică deschisă bucureștenilor.
„Vom prezenta atunci, împreună cu OAR, sinteza rezultatelor chestionarului public, concluziile meselor rotunde, precum și direcțiile principale ale temei de proiectare”, a precizat Primăria Capitalei.
Herzog a avertizat că formațiunile politice trebuie să facă compromisuri pentru a evita organizarea unui nou scrutin.
Rezultatele oficiale ale alegerilor au fost prezentate miercuri dimineață de președintele Comitetului Electoral Central, judecătorul Noam Sohlberg, în cadrul unei ceremonii desfășurate la Ierusalim, scrie BBC.
Potrivit datelor finale, partidul Likud, condus de premierul Benjamin Netanyahu, împreună cu aliații săi de extremă dreapta și ultraortodocși, a obținut 53 de mandate din totalul celor 120 ale Knessetului.
De cealaltă parte, partidul centrist Yashar, condus de Gadi Eisenkot, alături de alte trei formațiuni evreiești din blocul opoziției, a câștigat 48 de locuri.
Cele două alianțe conduse de partide arabe, Lista Arabă Unită și Lista Comună, au obținut împreună 19 mandate, un rezultat fără precedent, pe fondul creșterii participării la vot în rândul alegătorilor arabi.
Partidele arabe ar putea decide viitoarea majoritateRezultatul electoral plasează formațiunile arabe într-o poziție-cheie în negocierile pentru formarea viitorului guvern. Cu toate acestea, aproape toate partidele evreiești au promis înaintea alegerilor că nu vor colabora cu acestea pentru constituirea unei coaliții guvernamentale.
În acest context, formarea unei majorități parlamentare se anunță dificilă, iar negocierile vor necesita compromisuri între liderii politici.
Președintele Isaac Herzog a anunțat că va începe consultările cu reprezentanții partidelor miercuri seară și le-a transmis acestora că nu toate promisiunile electorale vor putea fi respectate.
„Pentru a preveni o nouă rundă de alegeri și pentru a construi aici un guvern stabil și bun pentru poporul Israelului, mă aștept ca facțiunile și reprezentanții lor să înțeleagă că, în realitatea actuală, nu toate angajamentele și promisiunile pot fi îndeplinite”, a declarat Herzog.
Președintele are la dispoziție mai multe opțiuniDeși funcția de președinte al Israelului are în principal un caracter ceremonial, după alegeri șeful statului are responsabilitatea de a desemna un membru al Knessetului pentru formarea noului guvern.
Persoana desemnată va avea la dispoziție 28 de zile pentru a obține sprijinul necesar constituirii unei coaliții, cu posibilitatea unei prelungiri de 14 zile.
Președintele are libertatea de a desemna parlamentarul pe care îl consideră cel mai capabil să formeze o majoritate, fără a fi obligat să aleagă liderul partidului care a obținut cele mai multe mandate.
Acuzații de interferență electorală și anchetă a serviciului de securitateAnunțarea rezultatelor oficiale a fost precedată de controverse și acuzații de fraudă electorală. Reprezentanții Comitetului Electoral Central au precizat că nu există dovezi privind nereguli și că acuzațiile neconfirmate formulate de tabăra lui Netanyahu, potrivit cărora partidele conduse de arabi ar fi „furat” alegerile, nu justifică amânarea validării rezultatelor.
În paralel, serviciul israelian de securitate internă, Shin Bet, investighează suspiciuni privind o posibilă ingerință străină în procesul electoral. Cu toate acestea, conducerea Comitetului Electoral Central a subliniat că eventualele concluzii ale anchetei nu ar modifica în mod fundamental rezultatul scrutinului.
Președintele Comitetului Electoral Central, Noam Sohlberg, a avertizat asupra pericolului contestării nejustificate a rezultatelor.
„Una dintre fundamentele democrației este posibilitatea unui transfer pașnic al puterii. Acest lucru pornește de la înțelegerea faptului că voința electoratului ne obligă pe toți”, a declarat oficialul.
Biroul Național Anticorupție al Ucrainei (NABU) a anunțat miercuri, 4 noiembrie, că investighează implicarea unor angajați de rang înalt ai Serviciului de Securitate al Ucrainei (SBU), Poliției Naționale și Parchetului General într-o schemă de fraudă, potrivit agenției Reuters.
Anchetatorii suspectează că funcționarii ar fi primit bani pentru a permite funcționarea unui centru de apeluri implicat în înșelăciuni, ai cărui operatori ar fi păcălit victime din Ucraina și din alte țări.
Investigația, făcută publică inițial în septembrie, a provocat deja consecințe la nivelul conducerii sistemului judiciar. Fostul procuror general Ruslan Kravchenko a demisionat după ce un subordonat al său a fost acuzat de implicare în administrarea rețelei.
Kravchenko nu a fost pus sub acuzare în acest dosar.
Percheziții la SBU și polițiști suspendați din funcțieServiciul de Securitate al Ucrainei a confirmat că anchetatorii efectuează percheziții care îi vizează pe unii dintre angajații instituției și a transmis că oferă sprijin investigației.
La rândul său, Poliția Națională a anunțat suspendarea agenților cercetați, solicitând însă evitarea concluziilor premature privind vinovăția acestora.
Parchetul General și-a exprimat disponibilitatea de a coopera cu autoritățile anticorupție, precizând că nu avea cunoștință despre eventuale activități ilegale ale angajaților menționați de NABU.
Ancheta este desfășurată de Biroul Național Anticorupție împreună cu Parchetul Specializat Anticorupție (SAPO), instituții care au investigat în ultimii ani mai multe cazuri importante de corupție.
Peste 111 milioane de dolari și 12 milioane de euro, într-un alt dosar de corupțieSeparat, NABU a anunțat miercuri finalizarea investigației într-unul dintre cele mai importante dosare de corupție deschise în timpul războiului, care vizează o presupusă schemă de spălare a banilor în sectorul energetic.
Potrivit anchetatorilor, organizatorii ar fi solicitat comisioane ilegale unor contractori ai companiilor energetice de stat, inclusiv ai operatorului nuclear Energoatom.
Sumele spălate ar depăși 111 milioane de dolari și 12 milioane de euro, iar autoritățile încearcă în continuare să recupereze fondurile.
Dosarul a vizat inclusiv un fost vicepremier, un fost ministru al Energiei și a determinat plecarea din funcție a fostului șef de cabinet al președintelui Volodimir Zelenski. Persoanele implicate au negat acuzațiile.
Combaterea corupției, esențială pentru aderarea Ucrainei la UENoile investigații apar într-un moment în care Ucraina încearcă să avanseze în procesul de integrare europeană și să mențină sprijinul financiar internațional necesar continuării rezistenței împotriva invaziei ruse.
Combaterea corupției la nivel înalt reprezintă una dintre condițiile importante pentru apropierea de Uniunea Europeană, dar și pentru păstrarea încrederii partenerilor occidentali.
Potrivit celui mai recent Indice de Percepție a Corupției realizat de Transparency International, Ucraina ocupă locul 104 din 182 de țări analizate.
Într-o postare pe Facebook, Sorin Costreie a precizat că marți, împreună cu Sorin-Gabriel Ionescu, ministrul delegat pentru învățământul preuniversitar, a avut prima întâlnire cu liderii federațiilor sindicale din învățământul preuniversitar și superior.
„Să ascultăm. Cu gândul acesta am început, ieri, prima întâlnire cu liderii federațiilor sindicale din învățământ (preuniversitar și superior), împreună cu ministrul delegat Sorin-Gabriel Ionescu. Ce am auzit? Preocupări legitime, în spatele multor întrebări care pot părea «mici»…”, a scris ministrul.
Discuții despre salariile profesorilor și reducerea birocrațieiUna dintre principalele teme ale întâlnirii a fost salarizarea cadrelor didactice, în contextul pregătirii bugetului pentru anul 2027.
„Cât prețuim munca profesorului? Am vorbit despre salarizare și despre bugetul pentru 2027. Vom căuta soluții împreună cu Guvernul și cu Ministerul Finanțelor și îmi doresc ca sindicatele să fie la masă cu noi pe tot acest drum. Vom susține împreună cauza unui profesor bine plătit, ca să fie bine motivat”, a spus Sorin Costreie.
Ministrul a abordat și problemele legate de violența din școli și de birocrația cu care se confruntă profesorii.
„Ce fel de școală vrem? Una în care niciun copil și niciun profesor nu rămâne singur în fața violenței. Tot aici intră și întrebarea despre hârtii: câte dintre ele servesc la ceva și câte doar ne țin departe de elevi? Subiectul este o preocupare și pentru mine: am anunțat deja un studiu despre debirocratizare, pentru a vedea de unde vine încărcarea profesorilor. Am citit și comentariile dumneavoastră și vă mulțumesc pentru ele. Cred că trebuie să ne gândim serios și la ipoteza birocrației defensive: unele hârtii sunt făcute nu pentru că este nevoie de ele, ci pentru că «ne acoperă»”, a explicat acesta.
Ministrul Educației consideră că unele măsuri ar trebui reanalizateÎn cadrul întâlnirii au fost discutate și norma didactică, numărul elevilor din clase, plata cu ora, bursele, naveta profesorilor și pregătirea viitoarelor cadre didactice.
„Legat de prima de carieră didactică: vom transmite clarificări în zilele următoare. În ceea ce privește măsurile din Legea 141, și eu consider că unele dintre ele ar trebui reanalizate și acest lucru apare explicit și în programul de guvernare. Nu voi promite cifre pe care nu le pot garanta, dar nici nu le voi ocoli. Pentru că în spatele cifrelor sunt, mereu, niște oameni. Cred că dialogul începe cu disponibilitatea de a admite că propria perspectivă poate fi incompletă. Iar atunci când iei decizii care afectează viețile altora, această disponibilitate devine o responsabilitate”, a mai transmis ministrul Educației.
Acțiunea s-a desfășurat în cadrul unui dosar penal aflat sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6. Polițiștii au pus în executare șapte mandate de percheziție domiciliară și 16 mandate de aducere.
Potrivit anchetatorilor, faptele ar fi avut loc în perioada septembrie-octombrie 2025. Patru dintre persoanele bănuite, care lucrau ca dealeri într-un studio fizic al unui operator din domeniul jocurilor de noroc cu transmisii online, ar fi influențat în mod fraudulos rezultatele unor jocuri.
Cărți și bile manipulate pentru obținerea unor câștiguriConcret, suspecții ar fi recurs la manipularea bilei și la aranjarea preferențială a cărților de joc, astfel încât rezultatele să fie favorabile anumitor participanți.
Câștigurile obținute în urma acestor intervenții ar fi fost în beneficiul celor patru dealeri, dar și al altor cinci persoane, considerate instigatori în cauză.
Prejudiciul estimat de anchetatori se ridică la aproximativ un milion de lei.
16 persoane, duse la audieriÎn urma operațiunii, 16 persoane urmează să fie conduse la sediul structurii de poliție pentru audieri. Este vorba despre nouă persoane bănuite de comiterea faptelor și șapte martori.
Cercetările continuă pentru stabilirea întregii activități infracționale și a contribuției fiecărei persoane implicate.
MAE a transmis, miercuri, că urmărește toate declarațiile publice relevante referitoare la comunitățile românești din străinătate, inclusiv din Germania. Poziția vine după ce Alice Weidel, președinta partidului Alternativa pentru Germania (AfD), i-a acuzat pe români că „jefuiesc” sistemul social german.
„MAE are în atenție toate pozițiile publice relevante care vizează comunitatea românească din străinătate, inclusiv din Germania. Aceasta are o contribuție economică și socială majoră, fiind apreciată în cadrul comunităților în care trăiesc compatrioții noștri, de către autoritățile germane și de către angajatori”, transmite MAE.
Totodată, ministerul „respinge orice instrumentare în scop politic a prezenței cetățenilor români în țările Uniunii Europene”.
Reprezentanții MAE subliniază și rolul dialogului diplomatic în astfel de situații.
„Folosim dialogul diplomatic permanent cu autoritățile publice, inclusiv pentru a transmite reacția la declarațiile discriminatorii”, mai arată instituția.
Alice Weidel i-a acuzat pe români că „jefuiesc” sistemul social germanReacția MAE vine după declarațiile făcute pe 28 octombrie de Alice Weidel, copreședinta partidului Alternativa pentru Germania (AfD), referitoare la românii stabiliți în Germania.
„Alocații pentru copii, ajutor social de bază, asistență medicală: tot mai mulți migranți din România ne jefuiesc sistemul social. Numai în Magdeburg, cheltuielile au crescut de 20 de ori, ajungând la trei milioane de euro pe an”, a scris Weidel pe platforma X.
Lidera AfD a distribuit și un material despre un documentar realizat de televiziunea publică regională MDR, care prezintă situația unor imigranți din România și Bulgaria, precum și posibile abuzuri în accesarea ajutoarelor sociale din Germania.
Noi informații privind eșecul injecției letale administrate Christei Pike au reapărut dintr-un document depus la instanță în ianuarie, în care avocații ei au avertizat că numărul de trombocite al acesteia era semnificativ crescut.
Numărul crescut al trombocitelor ar putea fi cauzat de o formă rară de cancer al sângelui numită „tulburare mieloproliferativă”, notează Daily Mail.
Echipa juridică a lui Pike a susținut că o injecție „era foarte probabil să ducă la durere și suferință, teroare și rușine”.
Neoplasmul mieloproliferativ (NMP) este o afecțiune în care organismul produce prea multe globule roșii, leucocite sau trombocite. Christa Pike a fost diagnosticată cu trombocitoză asociată cu NMP, ceea ce înseamnă că are un număr crescut de trombocite.
Avocații ei au declarat că această afecțiune îi crește șansele de edem pulmonar, o acumulare de lichid în plămâni.
Anterior, ea solicitase un pluton de execuție format exclusiv din femei în loc de o injecție letală, temându-se de complicații. Cu toate acestea, oficialii din Tennessee nu au autorizat cererea, deoarece nu este o metodă de execuție aprobată legal în stat.
În urma execuției eșuate de la începutul lunii octombrie, Christa Pike a fost transportată la o unitate medicală, aflându-se în stare critică.
Christa Pike a fost condamnată la moarte pentru uciderea lui Colleen Slemmer, în vârstă de 19 ani. Crima a avut loc când Pike avea 18 ani, într-un centru de pregătire profesională pentru tineri, unde se afla împreună cu iubitul său.
Cazul a atras atenția la nivel național după ce trupul victimei a fost descoperit cu un pentagramă crestată în zona pieptului, simbol asociat frecvent cu satanismul.
Șeful statului a anunțat, într-o postare pe Facebook, că discuțiile cu reprezentantul administrației americane au vizat situația de securitate din regiunea Mării Negre, riscurile generate de războiul din Ucraina și necesitatea consolidării cooperării transatlantice.
„Am discutat despre securitatea din regiunea Mării Negre, eforturile României de a promova stabilitatea în această regiune expusă riscurilor, precum și necesitatea unei acțiuni transatlantice comune pentru a face față amenințărilor complexe cu care ne confruntăm”, a transmis Nicușor Dan.
Președintele a mulțumit Statelor Unite pentru contribuția la securitatea României și a reafirmat angajamentul Bucureștiului față de Parteneriatul Strategic bilateral.
Acesta a subliniat rolul României în descurajarea amenințărilor regionale și în susținerea prezenței strategice americane în zona Mării Negre.
Nicușor Dan a atras atenția asupra diversificării amenințărilor la adresa securității naționale, care nu se limitează la riscurile militare convenționale.
„România se confruntă cu întregul spectru al amenințărilor hibride, de la atacuri cibernetice și acte de sabotaj, până la incursiuni ale dronelor aeriene și maritime, provocări și campanii intense de dezinformare”, a precizat președintele.
Potrivit acestuia, situația din Marea Neagră s-a deteriorat considerabil pe fondul războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei.
„În prezent, Marea Neagră este una dintre cele mai periculoase și instabile regiuni maritime din punct de vedere strategic, confruntându-se cu o escaladare serioasă a tensiunilor și cu o expunere semnificativă la efectele de propagare ale războiului declanșat de Rusia împotriva Ucrainei”, a avertizat șeful statului.
România solicită consolidarea prezenței economice și militare americanePreședintele a evidențiat eforturile și resursele alocate de România pentru gestionarea amenințărilor, în special în ceea ce privește libertatea de navigație și protejarea infrastructurii energetice critice.
Nicușor Dan a insistat asupra importanței continuării sprijinului american și a cooperării cu aliații NATO, într-un context regional marcat de instabilitate.
„În același timp, contăm pe angajamentul constant al Statelor Unite și al aliaților noștri. O prezență economică și militară americană mai puternică în România are o importanță strategică și va contribui la consolidarea legăturii transatlantice”, a transmis președintele.
Directorul general al TAROM Tehnic, Florin Trăilă, detaliază de ce nu se pune problema declanșării unei greve la nivelul companiei pe care o conduce, dar și de ce nu se consideră într-o poziție de incompatibilitate, așa cum susțin reprezentanții salariaților din cadrul Sindicatului Unit Tarom (SUT), în documentele transmise acționarului unic.
Reporter: Care e situația TAROM tehnic și dacă este vreun risc să se declanșeze o grevă care ar putea afecta zborurile oamenilor obișnuiți cu compania TAROM?
Florin Trăilă: Nu, nu se pune problema de niciun fel de grevă, pentru ca sindicatul să poată să intre în grevă, înseamnă că noi, ca și companie, nu ne afiliem și nu ne respectăm angajații. Motivul pentru care dânșii vor să intre în grevă este pentru nesemnarea contractului colectiv de muncă, însă semnarea contractului colectiv de muncă nu ține nici de noi, și nici de dânșii. În momentul de față, chiar astăzi le-am trimis răspuns celor de la sindicat (SUT – n.r.) pentru că mi-a trimis o altă hârtie prin care m-au notificat că nu am semnat contractul colectiv de muncă, iar noi le-am dat răspuns că, neavând bugetul de venituri și cheltuieli aprobat în momentul de față, nu putem să purtăm negocieri. Adică nu putem negocia pe niște sume pe care nici noi nu le știm dacă sunt aprobate, nu sunt aprobate. Când vor veni aprobate de la Ministerul de Finanțe, cu siguranță, o să începem toate demersurile să putem să semnăm un contract colectiv de muncă pentru toți angajații TAROM Tehnic.
Reporter: Deci în situația actuală este clar, nu sunt premisele pentru declanșarea unui conflict, din moment ce nu s-a depășit această etapă procedurală, da?
Florin Trăilă: Exact, din punct de vedere legal, noi nu putem să începem să începem negocierile, pentru că nu ai cum, scrie în lege.
Reporter: Și a doua solicitare a SUT, separată, viza demiterea dumneavoastră, care ați fi într-o stare de incompatibilitate, iar în paralel, Sindicatul tehnic a transmis Tribunalului Buftea un memoriu privind susținerea pe care v-o acordă. Puteți să îmi detaliați, vă rog, situația?
Florin Trăilă: Nu știu ce au făcut cei de la Sindicatul TAROM Tehnic, am văzut acea adresă trimisă către media, nu știu ce s-a întâmplat cu adresa, dacă a fost depusă, n-a fost depusă, dacă Judecătoria Buftea știe de ea sau nu știe. Astea sunt lucruri care țin de sindicat. Eu nu mă bag în sindicat, eu sunt de partea managementului. Din punctul meu de vedere, sindicatul și managementul trebuie să fim mână în mână pentru dezvoltarea companiei, păstrarea unui statut economic în creștere.
Reporter: Dar sunteți într-o situație de incompatibilitate? Care e miza, de ce vă acuză Sindicatul Unit de această stare sau dacă puteți să emiteți o ipoteză a bazei acestui conflict?
Florin Trăilă: Ipoteze sunt multe, stări de fapt sunt altele. Ei spun că sunt în incompatibilitate, pentru că eu vin din domeniul aviației, vin de la vârsta de 18 ani în aviația română, din 2016 am lucrat foarte mult pentru companii din afara României, dar eu am lucrat – eu personal, Florin Trăilă – am lucrat ca și contractor, ca să spunem așa, unde am facturat pe firma mea ceea ce am lucrat eu ca inginer sau consilier și am în spate o societate la care sunt administrator, care același cod CAEN ca TAROM Tehnic.
Acum nu am cum să fiu într-o incompatibilitate, pentru că eu sunt eu – unul singur, și vorbim de TAROM Tehnic, care are hangar, are o organizație Part-145, sunt niște certificări în spate care sunt oferite de Autoritatea Aeronautică Civilă. Deci, eu, ca entitate, nu am cum să fiu la fel de bun, la fel de mare ca TAROM Tehnic. Deci este doar strict din punct de vedere cod CAEN.
Reporter: Deci nu puteți să luați nici contractele TAROM Tehnic pe firma dvs.
Florin Trăilă: Absolut deloc! Cum să le iau, că nu am cum să le iau? Eu sunt, eu, nu am cum să lucrez eu pentru 280 de oameni. Este absolut imposibil. Singura chestie de care, să spunem, te-ai fi putut lega era codul CAEN, ca împărțim același cod CAEN. Dar, așa cum am informat și asociatul unic, am depus în data de 14 octombrie către ONRC (Oficiul Național al Registrului Comerțului – n.r.) modificarea codului CAEN, ca să nu mai existe vreun conflict din punctul ăsta de vedere. Dar incompatibilitatea eu n-o văd, asociatul unic nu o vede, avocații nu o văd.
Reporter: Bun, deci după ce se aprobă bugetul, bănuiesc că o să îi chemați la discuții pe reprezentanții angajaților, da?
Florin Trăilă: Da, 100%, 100% vor fi primii informați că s-a aprobat bugetul. Adică nu ne ferim, nu ne ascundem, noi suntem în creștere, în dezvoltare. Singura problemă, și nici de CCM (contractul colectiv de muncă – n.r.) nu ar fi vorba, este vorba doar de programul de lucru, de eficientizarea și acordarea oamenilor a drepturilor egale de muncă, încărcarea oamenilor în mod egal, cumva aici e destul de complicat, sunt multe ore pe care le pierdem, pentru că nu putem să alocăm oamenii acolo unde unde ard.
Reporter: Am înțeles. Rămâne atunci de discutat când se aprobă bugetul și să urmărim dacă ei sunt de acord sau dacă chiar o să se declanșeze oficial o grevă, un conflict de muncă la momentul respectiv.
Florin Trăilă: Repet, nu avem de ce, pentru că noi, ca și companie, pentru că reprezint compania TAROM tehnic, ne dorim continuare, ne dorim CCM, ne dorim drepturile pentru oameni. Adică, Doamne ferește, nu se pune problema!
Ce contracte are în derulare și în plan TAROM TehnicPotrivit raportului de activitate actualizat după 13 luni de activitate, pus la dispozișie de Forin Trăilă, angațații TAROM Tehnic lucrează în prezent pentru Wizz Air, HiSky, Griphon și FlyLili, iar în hangarul TAROM Tehnic au fost finalizate lucrări la patru aeronave HiSky.
„Pe partea de negocieri, rămân deschise baza de mentenanță de la Brașov pentru Wizz Air, linia de mentenanță A320 pentru Heavitech, pachetul de lucrări HiSky pentru februarie 2027 și cele două check-uri Supernova Cargo”, se arată în documentul semnat de directorul general.
Indicatorii economico – financiari cuprinși în proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2026 al Societății Tarom Tehnic SRL, publicat în transparență decizională de Ministerul Transporturilor în luna august, au următoarele valori:
Potrivit proiectului, rezultatul brut este profit și a fost estimat în valoare de 181,85 mii lei, în procent de 36,96% față de rezultatul brut preliminat de la finele anului 2025, care a fost în valoare de 492 mii lei.
Societatea a prevăzut repartizarea profitului net în valoare de 274 mii lei, preliminat la finele anului 2025, pentru acoperirea pierderilor contabile preluate în urma divizării, conform prevederilor Ordonanței Guvernului nr. 64/2001 privind repartizarea profitului la societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi la regiile autonome cu modificările și completările ulterioare.
Sursele necesare finanțării investițiilor pentru anul 2026 sunt estimate în valoare de 3.464 mii lei și au fost prevăzute integral din surse proprii din amortizare.
Cheltuielile pentru investiții sunt programate în valoare de 3.464 mii lei și reprezintă investițiile care urmează a fi efectuate de societate pentru desfășurarea activităților necesare conform obiectului de activitate.
Proiectul bugetului de venituri și cheltuieli pe anul 2026 al Societății Tarom Tehnic SRL a fost avizat de către membrii consiliului de administrație prin hotărârea nr. 15 din 10.04.2026 și stabilit prin decizia asociatului unic din data de 11.06.2026.
De amintit că TAROM Tehnic este inclus în programul de guvernare aprobat după ce a fost propus de premierul desemnat Luca Niculescu. Conform programului, Cabinetul Niculescu ar urma să creeze un Grup Aeronautic Național, după modelul ROMARM, urmând să reunească sub o guvernanță comună patru operatori din industria aeronautică: TAROM Tehnic, ROMAERO, IAR Ghimbav și Avioane Craiova.
