MediaFax.ro

Locuitorii arhipelagului Svalbard nu închid cu cheia ușile mașinilor și caselor de frica urșilor polari, potrivit Expres. Populația teritoriului norvegian este de doar 3.000 de oameni, fiind mai mică decât cea a numărului de urși polari.

Experții în turism spun că peisajul este spectaculos, dar periculos. Totuși, numeroși turiști ajung în zonă pentru a admira peisajele sălbatice. Cea mai mare localitate este Longyearbyen, un oraș minier care găzduiește cea mai mare parte a locuitorilor arhipelagului.

Zona este cunoscută drept ultima bucățică de civilizație înainte de Polul Nord. Arhipelagul se află la aproximativ 600 de kilometri în largul țărmurilor norvegiene. În decorul arctic trăiesc foarte multe animale, precum vulpile, reni și urșii polari.

Ușile nu se închid aproape niciodată

Animalele ajung frecvent și în zona locuită de oameni. Locuitorii din Longyearbyen nu își încuie casele sau mașinile ziua și noaptea tocmai de frica animalelor. Dacă se întâlnesc cu un urs polar, oamenii sunt nevoiți să caute de urgență un refugiu, iar o mașină parcată sau o casă sunt cele mai la îndemână.

„Interesant este că locuitorii din Svalbard nu își încuie ușile în cazul în care un urs polar flămând rătăcește în oraș, asigurându-se că oricine din afară are șansa de a căuta refugiu. Lucruri înfricoșătoare”, scrie pe portalul de călătorii Kandoo Adventures.

Ușile se închid doar când apar turiștii

Culmea este că unele uși se închid doar atunci când pe insulă ajung vase de croazieră. Acestea aduc până la 7.000 de turiști într-o singură escală, iar unii dintre aceștia profită de faptul că ușile nu sunt deschise pentru a vizita casele localnicilor ca la muzeu.

Toate excursiile de grup în Svalbard sunt dotate cu ghizi înarmați pentru a-i proteja pe turiști față de atacurile urșilor polari.

Termocentrale Constanța anunță că furnizarea apei calde va fi întreruptă începând din 16 august, de la ora 22.00, când va fi necesară oprirea totală a instalațiilor de producere.

Lucrările sunt realizate în cadrul proiectului „Sursă de producere energie utilă termică prin cogenerare de înaltă eficiență în municipiul Constanța”.

Reluarea furnizării apei calde este programată să înceapă în 23 august și se va face etapizat, după finalizarea lucrărilor.

Operatorul Termoficare Constanța a fost informat cu privire la programul de oprire.

Întreruperea furnizării apei calde are loc în plin sezon estival, când Constanța este una dintre principalele destinații turistice de pe litoralul românesc.

Europarlamentarul Siegfried Mureșan a transmis, luni, un mesaj la împlinirea a opt ani de la protestul din 10 august 2018, când sute de mii de români au ieșit în stradă pentru a protesta față de modificările din domeniul justiției și față de politicile PSD.

Siegfried Mureșan spune că la protest au participat atât români din țară, cât și români din diaspora, mulți dintre ei reveniți în România pentru a lua parte la manifestațiile din București.

„În urmă cu exact opt ani, pe 10 august 2018, sute de mii de români au ieșit din nou în stradă împotriva atacurilor PSD asupra justiției și statului de drept. Români din țară și din diaspora, veniți acasă din toate colțurile lumii, s-au adunat pentru a apăra democrația și statul de drept. 10 august a venit după un an și jumătate de proteste masive. În februarie 2017, peste 600.000 de oameni au protestat într-o singură seară, în București și în alte orașe, după adoptarea OUG 13, care dezincrimina corupția. Au urmat alte încercări de modificare a legilor justiției și a legislației penale și alte proteste ale oamenilor.”, a transmis Mureșan pe pagina sa.

Acesta mai precizează că „nu trebuie să uităm nici de unde a început totul: OUG 13 a fost adoptată de Guvernul condus de Sorin Grindeanu, actualul președinte al PSD. Astăzi, PSD vine din nou cu promisiuni și declarații despre interesul românilor. Dar România a văzut deja ce se întâmplă atunci când PSD are puterea. Fiecare om politic trebuie judecat după fapte, nu după promisiuni.”.

Radu Oprea o pune pe Oana Gheorghiu în centrul unui nou scandal. Fostul secretar general al guvernului îi răspunde și îi aduce luni o serie de acuzații, inclusiv pe tema banilor din PNRR, dar și a listării companiilor de stat, pentru care vicepremierul a fost personaj secundar în moțiunea pentru demiterea guvernului Bolojan.

Senatorul PSD o califică pe fosta co-fondatoare Dăruiește viață drept responsabilă pentru pierderea a 198 de milioane de euro din PNRR. Prin diluarea rolului AMEPIP, acesta spune ca vicepremierul a compromis fix jalonul guvernanței corporative a companiilor de stat, unde din 330 de milioane de euro, România a mai recuperat doar 132 de milioane de euro.

De asemenea, social-democratul mai spune că Oana Gheorghiu este vinovată și în scandalul Schwarz, iar numirile de consilieri făcute de aceasta ar justifica neperformanța executivului, a mai adăugat el.

Oana Gheorghiu, atacuri dure către social-democrați

Vicepremierul a criticat social-democrații pentru narativul anti-Bolojan din spațiul public, dar și pentru opoziția față de adoptarea legilor necesare pentru obținerea banilor din PNRR.

„Se comportă precum copiii din curtea școlii care fac bullying. Asta este o percepție pe care o am. […] Poți să faci politică, să joci politic anumite lucruri, dar sunt linii roșii pe care n-ar trebui să le treci pentru că ai tu un interes sau vrei tu să scapi de Dominic Fritz sau vrei să-i plătești lui Ilie Bolojan nu știu ce polițe”, a spus Oana Gheorghiu despre PSD, într-un interviu acordat Digi24.

Aceasta i-a ținut partea lui Ilie Bolojan și pe subiectul demiterii Guvernului, unde au mai apărut săgeți către social-democrați: „Cine a dat acest Guvern jos s-a jucat cu focul fără să se întrebe ce se întâmplă mai departe și ar trebui să fie puțin mai responsabil și să simtă această răspundere”.

Este vorba despre un cablu submarin și terestru în valoare de 430 de milioane de lire sterline, echivalentul a 502 milioane de euro, între Marea Britanie și Irlanda. Proiectul a fost redirecționat, după ce fanii lui Harry Potter au descoperit că traseul inițial ar fi afectat un altar dedicat personajului fictiv Dobby, elful de casă, potrivit Euronews. 

Cablul de înaltă tensiune Greenlink, cu o lungime de 190 km, destinat alimentării cu energie a Irlandei din Marea Britanie, urma să fie instalat între comitatul Wexford din Irlanda și plaja Freshwater West din Pembrokeshire, Țara Galilor.

Pe această plajă a fost filmată scena morții lui Dobby din filmul „Harry Potter și Talismanele Morții – Partea I”. De atunci, plaja a devenit un loc popular printre fani, care au ridicat un altar în cinstea lui Dobby și au început să lase pietre vopsite și șosete ca omagiu adus eroului căzut.

National Trust, cea mai mare organizație caritabilă din Europa dedicată conservării patrimoniului, a acceptat ca altarul să rămână la locul său în 2022, dar a îndemnat fanii să nu mai lase șosete acolo, din motive de protejarea mediului înconjurător.

Când au aflat că proiectul Greenlink urma să treacă prin zona memorialului lui Dobby, fanii s-au revoltat.

Sute de telefoane din partea fanilor Harry Potter

Simon Ludlam, directorul executiv al firmei de consultanță care se ocupă de proiect, Etchea Energy, a explicat că demersul a stârnit furie din partea fanilor, precizând că firma a primit „sute de telefoane” din partea iubitorilor francizei.

„Este un personaj fictiv dintr-o carte fictivă, totul este fictiv, despre ce tot vorbești?”, l-a întrebat Ludlam pe unul dintre colegii săi. El i-a spus despre valul de proteste și a precizat că problema era „foarte, foarte serioasă”. 

Cu toate acestea, directorul firmei de consultanță a făcut demersuri pentru a schimba ruta conductei.

„Am luat legătura din nou cu proiectanții și am discutat exact cum să redirecționăm cablul, astfel încât să nu mai trecem peste mormântul lui Dobby”, a declarat Ludlam, în cadrul unui interviu la podcastul „The Energy Revolution”.

„Și mulți oameni au fost foarte mulțumiți de asta și, știi, proiectul merge acum înainte, iar Dobby e fericit”, a conchis directorul executiv.

Proiectul a fost pus în funcțiune în 2025 și poate alimenta acum 380.000 de locuințe. Fără a profana mormântul lui Dobby.

Substanțele care fac unele dintre cele mai populare produse de curățenie atât de eficiente împotriva microbilor ar putea avea și efecte nedorite asupra organismului, scrie CNN. Este vorba despre compușii cuaternari de amoniu, cunoscuți sub denumirea de QAC. Aceștia se găsesc în numeroase produse dezinfectante, șervețele antibacteriene, săpunuri, produse de igienizare, dar și în unele produse de îngrijire personală.

Un semnal de alarmă de la cercetători

Cercetătorii atrag atenția că expunerea la aceste substanțe a crescut semnificativ în ultimii ani, iar studiile efectuate pe animale și celule umane ridică întrebări privind efectele asupra sistemului respirator, imunității și reproducerii. Totuși, nu există în prezent suficiente dovezi pentru a demonstra că utilizarea obișnuită a acestor produse provoacă aceleași efecte la oameni. Specialiștii subliniază că rezultatele studiilor pe animale trebuie interpretate în funcție de doză și de modul de expunere.

Substanțele sunt peste tot

QAC-urile sunt utilizate de mai multe decenii și au devenit extrem de răspândite în timpul pandemiei de COVID-19, când oamenii au început să își dezinfecteze frecvent mâinile, suprafețele și obiectele din jur. Astăzi, aceste substanțe pot fi întâlnite în produse pentru locuințe, școli, grădinițe, spitale, centre pentru persoane vârstnice și spații de lucru. Ele apar și în unele șervețele pentru bebeluși, odorizante, produse de spălat rufe, picături pentru ochi și spray-uri nazale. Unul dintre cei mai utilizați compuși este clorura de benzalconiu, cunoscută și sub denumirea BAC sau ADBAC. Un alt compus frecvent întâlnit este DDAC, care poate fi combinat cu BAC în aceeași formulă.

Substanțele pot apărea în diverse produse medicale. Imagine ilustrativă. Sursa foto: Pexels

Ce au descoperit cercetătorii

O parte importantă a îngrijorărilor vine din experimentele efectuate pe animale. Cercetătoarea Patricia Hunt de la Washington State University a observat în laboratorul său probleme reproductive la șoareci, după expunerea la QAC-uri. Într-un studiu realizat împreună cu cercetătoarea Terry Hrubec, șoarecii expuși timp de șase luni la aceste substanțe au prezentat o reducere importantă a capacității de a rămâne gestante și de a duce sarcina la termen.

De curănd au fost observate inclusiv probleme severe în dezvoltarea fetușilor. În studiile ulterioare, cercetătorii au identificat inflamații la nivelul placentei și au observat efecte asupra sistemului reproducător masculin la șoareci, inclusiv scăderea numărului și mobilității spermatozoizilor în unele experimente. Aceste rezultate nu demonstrează însă că aceleași efecte apar la oameni. „Aceasta este întotdeauna marea întrebare atunci când trecem de la studiile pe animale la oameni”, a explicat Terry Hrubec, citată de CNN.

QAC-urile au fost detectate și în organismul uman

O altă sursă de îngrijorare este faptul că acești compuși au fost identificați în probe biologice umane. Studii-pilot au detectat QAC-uri în sânge, lapte matern, urină și materii fecale. Cercetătorii investighează, de asemenea, posibilitatea ca unele dintre aceste substanțe să se acumuleze în organe precum plămânii, rinichii, inima și tractul digestiv. Alte cercetări au analizat efectele QAC-urilor asupra celulelor nervoase și a mielinei, substanța care acoperă fibrele nervoase și facilitează transmiterea semnalelor între neuroni.

Există și studii care indică posibile efecte asupra mitocondriilor, structurile celulare responsabile de producerea energiei. Specialiștii avertizează însă că prezența unei substanțe în organism nu înseamnă automat că aceasta provoacă o boală. Industria produselor de curățenie respinge comparația dintre QAC-uri și substanțe precum PFAS și susține că rezultatele studiilor de laborator nu pot fi transferate automat la utilizarea normală a produselor.

De ce expunerea poate fi mai mare decât pare

O problemă importantă este frecvența utilizării. În perioada pandemiei, cantitatea de QAC detectată în praful din locuințe a crescut cu 62% într-un studiu, iar nivelurile detectate în sânge au crescut cu 77% într-un alt studiu realizat într-un singur an. Expunerea poate fi mai ridicată în spațiile în care dezinfectarea se face foarte des. Un cercetător de la Emory University a găsit niveluri de QAC în praful din grădinițe și centre pentru persoane vârstnice de aproximativ trei ori mai mari decât în locuințele obișnuite. Acest lucru îi preocupă în special pe cercetători în cazul copiilor și al persoanelor care lucrează zilnic cu produse dezinfectante.

Nu trebuie dezinfectat totul

Una dintre concluziile importante ale specialiștilor este că curățarea și dezinfectarea nu sunt același lucru. Pentru multe situații cotidiene, apa și săpunul pot fi suficiente pentru îndepărtarea microbilor de pe suprafețe. Dezinfectarea devine mai importantă atunci când există un risc concret de transmitere a unei boli infecțioase.

„Mesajul nostru nu este să încetați să curățați sau să dezinfectați”, a declarat Amina Salamova, cercetătoare în domeniul sănătății mediului. „Mesajul nostru este să înțelegeți când puteți doar să curățați și când este nevoie să dezinfectați.” Experții recomandă, de asemenea, verificarea etichetelor produselor. Termeni precum „antibacterian”, „antimicrobian”, „dezinfectant”, „igienizant” sau „elimină microbii” pot indica prezența unor substanțe antimicrobiene.

Ce produse sunt recomandate de specialiști

Pentru situațiile în care dezinfectarea este necesară, cercetătorii citați de CNN indică produse pe bază de acid citric, peroxid de hidrogen sau alcool etilic drept alternative care pot evita QAC-urile. În acest moment, cercetarea privind efectele pe termen lung ale compușilor cuaternari de amoniu este încă în desfășurare. Îngrijorarea oamenilor de știință nu este că produsele dezinfectante ar fi automat periculoase, ci că expunerea repetată la substanțe foarte răspândite ar putea avea efecte care nu au fost încă suficient înțelese.

1 iulie 2026 nu a arătat la fel pentru toți canadienii. De fapt, unii dintre locuitorii de peste ocean aspiră la o regiune independentă, ghidată de un curent MAGA.

Jurnaliștii de la Politico au documentat cum au celebrat cetățenii din Mirror, Alberta. Separatiștii s-au adunat cu toții într-un local și au dat drumul manifestațiilor. Au ridicat pancarde cu inscripția „Ne-a ajuns” și au purtat șepci pe care scria „Trump 2024”.

Curentul MAGA, mai puternic ca niciodată în Alberta

La cafeneaua din Alberta nu veți găsi steagul arborat steagul național, în schimb oamenii s-au înfășurat în steagul provinciei și au strigat mai tare ca niciodată că vor să părăsească Canada.

Alberta este o regiune importantă pentru țară, o regiune bogată în petrol, dar pe care fostul premier al Canadei a numit-o punctul zero al mișcării separatiste. În perioada pandemiei de COVID, albertienii au refuzat să se conformeze măsurilor impuse de guvernul Canadian.

Internetul a devenit o sursă importantă pentru ei, cu care și-au hrănit ideologiile. Sandy Moore, o bătrânică din provincie, spune că concluzia ei este simplă: Trump este singurul care o poate salva. Intervievată de jurnaliștii de la Politico, a spus că face parte din această mișcare pentru a-și proteja nepoții de clasa politică, care, adaugă ea își propune „o nouă ordine mondială”.

Cum ar arăta Canada fără Alberta

Alberta este a patra cea mai mare regiune din Canada, cu o suprafață de peste 600.000 de km². Deși este localizată în vestul teritoriului, la graniță cu pământul american, Alberta ar fi un gol pe care canadienii l-ar resimți puternic.

Petrolul și gazele din Alberta reprezintă o monedă de schimb pentru separatiști. Ei își propun să devină al 51-lea stat din SUA, iar pentru asta sunt dispuși să pună pe masă averea pe care o moștenesc odată cu resursele care le sunt oferite de pământul băștinaș.

Guvernul Canadian vrea să-i întoarcă din drum tot prin această perspectivă economică. Deși este o investiție riscantă, avânt în vedere hotărârea cu care locuitorii regiunii spun că vor să plece, executivul a anunțat că va crea o conductă pentru exportul de petrol.

În timp ce prim-ministrul Canadei vorbește despre solidaritate în discursurile recente, pe 19 octombrie este programat un referendum neobligatoriu. Dacă trece, acesta ar reprezenta un prim pas pentru inițierea procesului de ieșire a Albertei din Canada.

Rusia a recrutat 459 de peruani pentru războiul împotriva Ucrainei, a anunțat Ministerul de Externe din Peru citat de Live Ukraine. Dintre aceștia, 11 au fost uciși și 114 sunt dați dispăruți. În plus, trei peruani au fost capturați de forțele ucrainene. De asemenea, patru peruani au fugit din Rusia după ce au fost recrutați. În total, 31 de cetățeni peruani au fost evacuați din Rusia: 28 s-au întors în Peru, în timp ce trei au rămas în Europa, a mai transmis ministerul țării sud-americane.

Peru a raportat, pentru prima dată, numărul de cetățeni recrutați. Totodată, Guvernul a trimis note diplomatice către Rusia, dar nu a primit niciun răspuns. Ca urmare, Lima a apelat la Comitetul Internațional al Crucii Roșii pentru asistență.

Campanie masivă de recrutare a cetățenilor străini pentru armata din Rusia

Rusia desfășoară o campanie masivă de recrutare a cetățenilor străini pentru a participa la războiul din Ucraina. Informații neconfirmate oficial vorbesc despre zeci de mii de recruți din peste 100 de țări din întreaga lume. Străinii sunt atrași în armata rusă prin promisiuni financiare tentante și prin acordarea cetățeniei ruse.

Mai multe organizații internaționale au avertizat că, frecvent, recrutările nu sunt transparente și se realizează prin abuzuri grave. Guvernele unor țări precum India, Nepal sau Cuba au cerut oficial Moscovei oprirea recrutării cetățenilor lor. Țările menționate au făcut anchete interne și au destructurat rețele locale de traficanți de persoane care colaborau cu armata rusă.

Războiul din Ucraina, rivalitatea dintre marile puteri și revenirea lui Donald Trump la Casa Albă au transformat extinderea într-o problemă de securitate și geopolitică, nu doar într-un proces politic și economic, potrivit unei analize Financial Times.

Extinderea UE, presată de schimbările geopolitice

După invazia Rusiei în Ucraina, extinderea UE a căpătat o importanță strategică pentru Bruxelles. Oficialii europeni consideră că apropierea de statele candidate poate consolida securitatea continentului și poate permite Uniunii Europene să concureze mai eficient cu marile puteri globale.

Muntenegru, Ucraina, Republica Moldova și Albania au înregistrat progrese importante în procesul de aderare. În același timp, Serbia, Macedonia de Nord, Bosnia și Herțegovina și Kosovo au avansat mult mai lent, iar în unele cazuri au existat chiar regrese.

„Extinderea nu mai este doar o cale pentru candidați să ne ajungă din urmă. Astăzi, este și o politică de securitate”, a declarat Marta Kos, comisarul european pentru extindere.

Dilema Ucrainei

Ucraina reprezintă una dintre cele mai complicate probleme pentru extinderea UE. Kievul solicită accelerarea procesului de aderare și speră ca integrarea europeană să avanseze rapid, inclusiv în contextul unui eventual acord de pace cu Rusia.

Oficialii europeni recunosc însă că Ucraina trebuie să facă progrese importante în domenii precum combaterea corupției, independența justiției și respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii.

Un diplomat european citat de Financial Times a descris situația drept o „dilemă complexă”: Bruxellesul nu poate ignora problemele structurale ale Ucrainei, dar nici nu își permite să lase țara fără o perspectivă europeană clară după anii de război.

Muntenegru ar putea fi primul test

Muntenegru este în prezent unul dintre cele mai avansate state candidate. Țara a îndeplinit cerințele pentru mai mult de jumătate dintre cele 33 de capitole de negociere, iar oficialii europeni speră că toate capitolele ar putea fi închise până la sfârșitul anului.

Premierul Irlandei, Micheál Martin, a sugerat că un eventual succes al Muntenegrului ar putea reprezenta un semnal puternic pentru celelalte state candidate.

„Dacă am putea aduce Muntenegru [în UE], ar fi un semn tangibil pentru toți ceilalți că procesul funcționează”, a declarat Martin pentru Financial Times.

Succesul Muntenegrului ar putea demonstra că procesul de aderare funcționează și ar putea determina Bruxellesul să accelereze discuțiile privind viitoarea extindere a UE.

Extinderea UE ar putea avea loc în etape

Una dintre principalele probleme discutate la Bruxelles este capacitatea Uniunii Europene de a funcționa cu un număr mai mare de membri. Franța și Germania au susținut ideea unei integrări în etape, prin care statele candidate să primească progresiv mai multe beneficii pe măsură ce implementează reformele necesare.

Modelul ar reprezenta o schimbare față de sistemul actual, în care avantajele apartenenței depline sunt obținute după finalizarea întregului proces de aderare.

Marta Kos consideră că metodologia actuală trebuie adaptată, întrucât aceasta este construită pe un model vechi de câteva decenii.

Propunerile au primit reacții diferite din partea statelor candidate. Ucraina s-a arătat reticentă față de compromisuri, în timp ce Serbia a transmis că este dispusă să accepte anumite condiții în schimbul accesului la piața unică și al unor beneficii concrete.

O miză pentru securitatea Europei

Oficialii și analiștii europeni avertizează că blocarea procesului de extindere a UE ar putea avea consecințe geopolitice. Dacă Bruxellesul nu oferă o perspectivă clară statelor din Balcanii de Vest și altor țări candidate, influența unor puteri rivale ar putea crește în regiune.

Lunile rămase din 2026 ar putea deveni, astfel, decisive pentru viitorul extinderii Uniunii Europene. Un progres în cazul Muntenegrului, combinat cu un acord asupra reformelor necesare pentru funcționarea unei Uniuni mai mari, ar putea deschide calea către o nouă etapă a integrării europene.

În schimb, dacă Bruxellesul nu reușește să ajungă la un acord, statele candidate și-ar putea pierde răbdarea, iar adversarii geopolitici ai Europei ar putea exploata această vulnerabilitate.

Pilonul 2 de pensii a depășit, pentru prima dată, pragul de 100 de miliarde de lei câștig net obținut pentru participanți, potrivit unui anunț făcut de Asociația pentru Pensiile Administrate Privat din România (APAPR).

La sfârșitul lunii iulie 2026, câștigul generat de fondurile de pensii private obligatorii a ajuns la 108,6 miliarde de lei, echivalentul a 20,7 miliarde de euro.

Potrivit calculelor APAPR, publicate pe pilonul2.ro, activele nete administrate de fondurile de pensii private au ajuns la 246,7 miliarde de lei, aproximativ 47 de miliarde de euro. Aceste sume sunt administrate în numele celor 8,5 milioane de participanți înscriși în sistem.

Fondurile de pensii private au făcut până acum plăți totale de 7,9 miliarde de lei, adică aproximativ 1,5 miliarde de euro, către peste 350.000 de participanți și beneficiari. APAPR spune că aceste plăți reprezintă o dovadă că sistemul produce rezultate și după perioada de acumulare.

„În spatele acestor cifre se află milioane de români care economisesc pentru viitorul lor. Depăşirea pragului de 100 de miliarde de lei câştig net obţinut pentru participanţi este cea mai clară dovadă că Pilonul 2 îşi îndeplineşte misiunea pentru care a fost creat: transformarea contribuţiilor lunare ale românilor în economii solide pentru viitor. Totodată, faptul că peste 350.000 de persoane au beneficiat deja de plăţi din fondurile de pensii private demonstrează că acest sistem produce rezultate concrete şi măsurabile şi după perioada de acumulare. După mai bine de 18 ani de funcţionare, Pilonul 2 este nu doar un mecanism de economisire pentru pensie, ci şi un pilon de stabilitate economică şi financiară pentru România”, a declarat Cristian Pascu, preşedintele APAPR.

Potrivit comunicatului, în prezent, 8,5 milioane de români sunt înscriși la fondurile de pensii private obligatorii, ceea ce reprezintă majoritatea populației active a țării.

Dintre aceștia, peste 4,6 milioane contribuie în mod regulat, în fiecare lună, cu 4,75% din venitul brut. Contribuția face parte din CAS, care este în total de 25%.

APAPR susține că Pilonul 2 reprezintă, în prezent, al doilea cel mai valoros activ financiar al populației, după depozitele bancare, și „principala sursă de economisire pe termen lung pentru români”, în special pentru cei cu venituri mici.

O mare parte din banii acumulați prin Pilonul 2 sunt investiți în România. Aproximativ 95% din activele fondurilor de pensii private sunt plasate pe piața locală, „ceea ce face din Pilonul 2 unul dintre cei mai importanţi investitori instituţionali ai economiei româneşti”.

Circa două treimi din active sunt „plasate în titluri de stat, iar peste un sfert sunt investite în companii listate la Bursa de Valori Bucureşti”.

Potrivit APAPR, prin aceste investiții, fondurile de pensii „contribuie atât la finanţarea sustenabilă a statului român, cât şi la dezvoltarea companiilor locale, la creşterea economică şi la crearea de locuri de muncă, menţinând în acelaşi timp un profil de risc prudent.”.

Asociația susține că, după mai bine de 18 ani de funcționare, Pilonul 2 a devenit o „componentă esenţială a sistemului de pensii din România”.

Reprezentanții asociației mai precizează că românii pot verifica în orice moment la ce fond de pensii private contribuie. Pe portalul pilonul2.ro, utilizatorii pot afla fondul la care sunt înscriși și își pot deschide un cont online pe site-ul administratorului pentru a vedea suma acumulată, istoricul contribuțiilor și alte informații despre propriul cont.

Ancheta privind atacul armat de la o școală din apropierea Bangkokului scoate la iveală noi informații despre comportamentul adolescentului acuzat că și-a ucis bunicii și apoi a deschis focul asupra colegilor și personalului școlii, transmite CNN. Poliția spune că băiatul, în vârstă de 14 ani, manifesta de aproximativ unul-două ani un interes pentru folosirea armelor de foc și că a urmărit pe rețelele sociale conținut violent. Autoritățile thailandeze nu au stabilit însă, până în acest moment, că adolescentul ar fi exersat efectiv folosirea unei arme.

Poliția a găsit conținut violent pe calculator

Atthapol Anusit, adjunct al comisarului Regiunii de Poliție 1, a declarat că anchetatorii au analizat calculatorul personal al adolescentului. „După examinarea PC-ului, s-a constatat că acest copil urmărea pe rețelele sociale conținut care implica violență”, a declarat oficialul. Poliția susține, de asemenea, că adolescentul folosise rețelele sociale pentru a învăța cum să folosească o armă de foc. Anchetatorii au audiat până acum 17 martori și au ridicat mai multe probe de la locurile asociate atacului, inclusiv arma de foc, tuburi de cartușe și un cuțit găsit în geanta adolescentului.

Un profesor îi confiscase un pistol BB cu un an înainte

Un alt detaliu important al anchetei este legat de un incident petrecut anul trecut. Un profesor îi confiscase atunci adolescentului un pistol BB, un tip de armă cu aer comprimat, după ce acesta îl adusese la școală. Poliția spune că adolescentul locuia de aproximativ 12 ani împreună cu bunicii săi, după separarea părinților. Mama lui a declarat pentru Reuters că nu observase semne care să indice că fiul ei ar fi avut probleme. „Era un copil inteligent și vesel”, a spus femeia. Ea susține că l-a întrebat inclusiv dacă fusese victima bullyingului, însă adolescentul îi răspunsese că nu exista nimic neobișnuit.

Thailanda: suspectul de 14 ani al atacului armat urmărea pe rețelele sociale materiale despre arme și conținut violent și învăța cum să folosească o armă de foc. Sursa foto: X

Autoritățile schimbă regulile de securitate în școli

Atacul a determinat Ministerul Educației din Thailanda să anunțe un nou set de măsuri pentru școli. În următoarele trei luni, autoritățile intenționează să introducă evaluări privind sănătatea mintală, mecanisme prin care persoanele considerate vulnerabile să poată fi trimise către specialiști și exerciții pentru situații de urgență. Planul include și măsuri împotriva bullyingului, precum și proceduri mai stricte pentru depistarea obiectelor care nu ar trebui să ajungă în școli. Decizia vine după cel mai grav atac armat în masă produs în Thailanda din 2022. Peste 20 de persoane au fost rănite în atac, iar victimele au inclus șase persoane ucise în incinta școlii. Înainte de a ajunge la școală, adolescentul și-ar fi ucis bunicii.

Ulterior, băiatul s-a sinucis.

Mama adolescentului spune că nu a bănuit nimic Mama adolescentului a povestit că a aflat despre implicarea fiului său în atac abia după ce a auzit despre incident. Ea spune că a încercat să îl contacteze prin mesaje și telefon. „I-am spus doar: dacă este ceva în neregulă, contactează-mă, sunt îngrijorată”, a relatat femeia. Ea și-a cerut scuze pentru faptele fiului său și a spus că familia este devastată. „Nimeni nu s-a gândit că acest lucru se va întâmpla”, a afirmat mama adolescentului. Ancheta continuă, iar poliția încearcă să stabilească exact cum a intrat adolescentul în posesia armei și în ce măsură comportamentul său anterior putea indica un risc.

Fostul ministru atrage atenția asupra tratatului semnat recent de Turcia, Arabia Saudită și Pakistan la Mecca și consideră că acesta reprezintă un semnal important privind schimbarea echilibrelor de putere din Orientul Mijlociu.

Mihai Fifor: „România nu mai contează în politica externă mare”

Fifor afirmă că România „nu mai contează în politica externă mare” și acuză guvernele succesive că au schimbat constant prioritățile de politică externă, fără să construiască și să urmărească obiective strategice pe termen lung.

În opinia sa, această lipsă de consecvență a dus la „diluarea până aproape de dispariție a relevanței României ca actor regional”.

„România e pe nicăieri”, scrie fostul ministru al Apărării, înainte de a critica modul în care Bucureștiul și-ar fi ratat șansa de a avea un rol mai important în regiune.

Critici la adresa politicii externe de la București

Fifor susține că România ar fi trebuit să își consolideze sistematic relațiile cu Varșovia și Ankara, pe care le consideră esențiale pentru o construcție regională serioasă pe Flancul Estic și la Marea Neagră.

„Bucureștiul a luat o pauză de la a conta”, afirmă Fifor, descriind situația drept o „dulce derivă dâmbovițeană”.

El avertizează că lumea se schimbă rapid, iar statele care nu își construiesc propriile relații strategice riscă să își piardă influența.

Alianța Turcia-Arabia Saudită-Pakistan, analizată de Fifor

Fostul ministru se referă apoi la tratatul semnat la Mecca de Turcia, Arabia Saudită și Pakistan, despre care spune că nu trebuie privit doar ca o apropiere între statele lumii musulmane.

În opinia sa, cele trei țări sunt unite mai degrabă de o nevoie pragmatică de securitate, într-un moment în care garanțiile tradiționale nu mai par la fel de sigure.

Fifor consideră că fiecare dintre cele trei state aduce elemente diferite în această ecuație. Turcia dispune de forță militară, experiență operațională și o industrie de apărare tot mai autonomă, Arabia Saudită vine cu resurse financiare, energie și influență regională, iar Pakistanul cu o armată numeroasă și capacitate nucleară.

„Adevărata întrebare nu este cine se află la masă, ci cine lipsește”

Unul dintre punctele centrale ale analizei lui Fifor este absența Iranului din această formulă.

„Iranul”, răspunde el la întrebarea privind cine lipsește de la masa negocierilor, susținând că apariția unui pol de putere construit fără Teheran reprezintă o schimbare importantă pentru echilibrul regional.

Fifor avertizează că această construcție nu trebuie interpretată exclusiv prin raportarea la Iran. În ecuație se află și Israelul, întrucât apropierea dintre Turcia, Arabia Saudită și Pakistan poate modifica balanța regională.

Fifor: Arabia Saudită își caută „alternative” la garanțiile SUA

Postarea lui Mihai Fifor se concentrează și asupra rolului Statelor Unite în Orientul Mijlociu.

El amintește atacurile din 2019 asupra instalațiilor petroliere saudite de la Abqaiq și Khurais și susține că episodul a arătat Riyadhului diferența dintre a fi protejat de SUA și a avea certitudinea că Washingtonul va interveni militar atunci când interesele saudite sunt atacate.

Fifor consideră că Arabia Saudită își diversifică astfel opțiunile strategice. Riyadhul își dezvoltă relațiile cu China, discută cu Rusia, s-a reconciliat cu Iranul prin medierea Beijingului și își consolidează relația militară cu Pakistanul și Turcia.

„Își transformă dependențele în opțiuni”, afirmă Fifor.

„Nu asistăm la nașterea unei lumi antiamericane”

În viziunea lui Fifor, schimbările din Orientul Mijlociu nu înseamnă apariția unei lumi antiamericane, ci sfârșitul confortului oferit de ordinea unipolară.

El susține că state precum Turcia, India și Arabia Saudită își construiesc relațiile într-o manieră flexibilă, putând fi simultan aliați, competitori sau parteneri economici, în funcție de domeniu.

Mesaj pentru România: „Nu putem externaliza securitatea”

Fifor leagă schimbările geopolitice de situația României și susține că NATO trebuie să rămână fundamentul securității naționale, iar parteneriatul strategic cu Statele Unite este vital.

În același timp, avertizează că România nu își poate externaliza complet securitatea. Articolul 5 al NATO, spune el, nu poate produce muniție în fabricile românești, nu poate asigura securitatea energetică și nu poate înlocui o strategie națională sau o industrie proprie de apărare.

Relația cu Turcia și Polonia, esențială pentru București

Fostul ministru al Apărării insistă asupra importanței relației cu Turcia, despre care spune că ar fi trebuit să fie unul dintre pilonii strategiei României la Marea Neagră.

„Turcia nu este doar un aliat NATO aflat pe celălalt mal al Mării Negre”, afirmă Fifor, subliniind forța militară a Ankarei, industria sa de apărare și influența regională în creștere.

În același timp, el susține că Bucureștiul ar fi trebuit să construiască mai consecvent relația cu Varșovia, pe axa nord-sud a Flancului Estic.

„Alianțele nu înlocuiesc puterea unui stat”

În încheiere, Fifor spune că România trebuie să își folosească poziția geografică și alianțele pentru a-și consolida propria capacitate strategică.

„Alianțele nu înlocuiesc puterea unui stat, ci o multiplică, dacă acea putere există”, afirmă el.

Fostul ministru încheie într-o notă critică la adresa Bucureștiului, avertizând că România riscă să rămână în afara noilor configurații geopolitice.

„Lumea nu ne așteaptă. Iar de data asta, miza nu este să prindem poza, ci să nu rămânem în afara ei”, conchide Fifor.

Ucraina este în mare măsură dependentă de sistemul american Patriot PAC-3 pentru interceptarea rachetelor balistice rusești. Unele companii ucrainene încearcă să-și procure propria tehnologie antirachetă. De asemenea, se discută despre acordarea permisiunii privind producerea de către ucraineni a rachetelor americane Patriot.

Președintele american Donald Trump s-a întâlnit cu liderul ucrainean Volodimir Zelenski la începutul lunii iulie, în timpul summitului NATO de la Ankara, Turcia. Trump l-a anunțat pe Zelenski în fața jurnaliștilor că va permite Ucrainei să producă rachete Patriot.

„Îi vom da o licență pentru a produce Patriots. În acest fel, el nu se va mai putea plânge că nu îi oferim suficient. Fă-le tu însuți”, a transmis Donald Trump.

Rachetele Patriot: De ce ezită americanii

Ulterior, liderul SUA și-a nuanțat poziția. O decizie nu a fost luată în ciuda negocierilor intense între cele două părți. Se pare că una dintre probleme este că producătorii Patriot se tem că Ucraina ar putea produce rachete mai repede și mai ieftin decât SUA.

Un reprezentant al Partidului Republican, care a preferat să rămână anonim, a declarat pentru publicația The Atlantic motivele pentru care Washingtonul nu a transferat încă Ucrainei licența de producție a rachetelor interceptoare pentru sistemul Patriot.

Potrivit acestuia, companiile Raytheon și Lockheed Martin se tem că inginerii ucraineni ar putea perfecționa tehnologia. În plus, ucrainenii ar putea organiza producția în masă, mai rapid și semnificativ mai ieftin decât o fac fabricile americane.

Forțele rusești au atacat orașul Sumî cu cinci bombe aeriene ghidate, în urma atacurilor fiind rănite cinci persoane, potrivit agenției de presă Ukrinform. Mai multe locuințe și blocuri au fost avariate.

Informația a fost transmisă de Serhii Kryvosheyenko, șeful Administrației Militare a orașului Sumî, într-un mesaj publicat pe pagina sa de Telegram. Potrivit acestuia, atacurile au vizat trei zone din districtele Zarichne și Kovpakivka ale orașului.

„Rapoartele preliminare indică faptul că cinci persoane au fost rănite. Informațiile privind victimele sunt verificate”, a scris oficialul.

În urma bombardamentelor au fost afectate multe case, clădiri de apartamente și obiective de infrastructură. Autoritățile verifică în continuare cât de serioase sunt pagubele produse de atacuri.

Serhii Kryvosheyenko a precizat că informațiile privind victimele și pagubele sunt în continuare analizate, iar bilanțul ar putea fi actualizat.

Potrivit informațiilor, în ultimele 24 de ore, 21 de persoane, printre care și un copil, au fost rănite în regiunea Sumî în urma atacurilor rusești.

Solicitarea vine într-un moment tensionat,  în care administrația Donald Trump încearcă să respingă public informațiile privind o posibilă criză a munițiilor americane, transmite AP. În urmă cu câteva zile, președintele SUA afirma că țara are „cantități uriașe” de muniții și că producția continuă să crească. În același timp, Pentagonul confirmă că încearcă să accelereze semnificativ producția de armament.

Companiile de apărare au primit un termen de 21 de zile

Secretarul adjunct al Apărării, Steve Feinberg, le-a transmis miercuri liderilor industriei de apărare că trebuie să prezinte, în cel mult 21 de zile, planuri pentru livrări mai rapide și creșterea producției pentru sistemele considerate esențiale. „Ciclurile de dezvoltare care durează ani nu sunt acceptabile”, a scris Feinberg într-un document obținut de The Washington Post.

 

Pentagon – Noua emblemă a Departamentului de Război SUA. Sursa foto: Hepta/Mediafax Foto

Pentagonul vrea astfel să reducă timpul necesar pentru producerea și livrarea armamentului, dar și să extindă capacitatea industriei americane de apărare. Purtătorul de cuvânt al Pentagonului, Sean Parnell, a confirmat sâmbătă că documentul este autentic. El a precizat că măsurile vor contribui la bugetul pentru anul fiscal 2028 și fac parte din eforturile administrației de reconstruire a bazei industriale de apărare a Statelor Unite.

Stocurile de rachete Patriot au scăzut cu cel puțin 65%

Problema este deosebit de importantă în cazul sistemelor de apărare antiaeriană. Potrivit unei analize a Center for Strategic and International Studies (CSIS), armata americană avea înainte de războiul cu Iranul aproximativ 2.330 de interceptori Patriot. Numărul acestora a scăzut la aproximativ 1.030 în momentul încetării focului din aprilie. După reluarea recentă a luptelor, estimarea indică între 759 și 827 de interceptori disponibili. Asta înseamnă o reducere de cel puțin 65% față de nivelul de dinaintea conflictului.

Situația este similară în cazul sistemului THAAD, utilizat pentru interceptarea rachetelor balistice. Stocul american este estimat în prezent la între 234 și 278 de interceptori, cu cel puțin 38% mai puține decât înainte de război. Reducerea stocurilor poate obliga Statele Unite și aliații lor din Orientul Mijlociu să fie mai selectivi în folosirea sistemelor de apărare. În anumite situații, acest lucru ar putea însemna lansarea unui număr mai mic de interceptori împotriva dronelor și rachetelor iraniene, crescând riscul ca unele dintre acestea să își atingă țintele.

Trump susține că SUA au suficiente muniții

Presiunea pusă acum pe industria de apărare vine după ce Donald Trump a respins public informațiile privind diminuarea rezervelor americane. Președintele a afirmat joi, pe platforma Truth Social, că Statele Unite dispun de „cantități uriașe” de muniții și că noi arme sunt produse și livrate către armata americană. Administrația sa a negat, de asemenea, informațiile potrivit cărora lipsa anumitor arme ar fi influențat deciziile militare în conflictul cu Iranul. Totuși, documentul Pentagonului arată că autoritățile americane consideră necesară o accelerare substanțială a producției.

Finanțarea apărării – un subiect sensibil în SUA

Solicitarea a fost făcută într-un moment în care Congresul SUA nu a reușit încă să deblocheze un nou proiect major de finanțare a apărării. Administrația Trump a cerut creșterea bugetului Pentagonului la aproximativ 1.500 de miliarde de dolari, de la circa 900 de miliarde de dolari în anul precedent. Miza nu este doar refacerea stocurilor consumate în conflictul cu Iranul. Pentagonul încearcă să își consolideze capacitatea de producție într-un moment în care Statele Unite se confruntă simultan cu mai multe provocări militare și strategice.

Cotațiile Brent au crescut cu 91 de cenți (1.09%), ajungând la 84.46 dolari pe baril, în timp ce petrolul american West Texas Intermediate (WTI) s-a apreciat cu 61 de cenți (0.78%), atingând valoarea de 78.79 dolari pe baril, informează Reuters. 

Această evoluție vine după ce ambele repere scăzuseră cu peste 7% săptămâna trecută, în urma declarațiilor făcute de secretarul american al Trezoreriei, Scott Bessent. 

„Există posibilitatea să ajungem astăzi sau mâine la un acord pentru deschiderea Strâmtorii și pentru revenirea la o situație mai normală în acest conflict”, spunea marți oficialul american. 

Condițiile Iranului pentru deblocarea Strâmtorii

Iranul a declarat duminică faptul că un acord cu Omanul se află în „etapele finale”, dar a reiterat că redeschiderea căii maritime depinde și de îndeplinirea altor condiții de către Washington. 

Printre cerințele Teheranului se numără acordarea de compensații, încetarea amenințărilor americane la adresa Iranului, oprirea agresiunilor împotriva Iranului și a aliaților săi din Liban, Palestina, Yemen și Irak, ridicarea blocadei navale și a sancțiunilor impuse Iranului și deblocarea activelor iraniene.   

Riscurile pentru aprovizionarea cu petrol au crescut și după un atac asupra unei instalații petroliere din Arabia Saudită. Gruparea Houthi din Yemen, aliată a Iranului, a afirmat că a lovit duminică rafinăria Jazan a companiei Aramco. 

Temperatura măsurată la observatorul meteorologic din Hong Kong a ajuns la 36,9 grade Celsius, stabilind un nou record pentru oraș, potrivit serviciului meteorologic local. Este cea mai ridicată valoare înregistrată oficial în Hong Kong de la începutul măsurătorilor, în 1884, mai scrie The Guardian. Recordul anterior era de 36,6 grade Celsius și fusese stabilit pe 22 august 2017, înaintea taifunului Hato.

Aproape 40 de grade în nordul orașului

Temperatura de la observator reprezintă valoarea oficială utilizată pentru stabilirea recordurilor din Hong Kong. În alte zone ale orașului, temperaturile au fost însă și mai ridicate. O stație meteorologică din Sheung Shui, în nordul teritoriului, a înregistrat 39,8 grade Celsius. Este cea mai ridicată temperatură măsurată în Hong Kong de când au fost introduse stațiile meteorologice automate, în anii 1980. Autoritățile au emis o avertizare privind vremea extrem de caldă și le-au recomandat locuitorilor să consume suficientă apă și să evite activitățile fizice intense în aer liber.

Taifunul a amplificat căldura

Recordul de temperatură a fost înregistrat în timp ce taifunul Dolphin se deplasa spre estul Chinei. Serviciul meteorologic din Hong Kong a explicat că aerul descendent asociat periferiei ciclonului tropical a contribuit la menținerea temperaturilor extrem de ridicate. „Dolphin” a ajuns duminică pe coasta Chinei, în apropiere de Yuhuan, în provincia Zhejiang, la aproximativ 1.000 de kilometri nord-est de Hong Kong. În momentul în care a atins uscatul, taifunul avea viteze susținute ale vântului de aproximativ 151 km/h, echivalentul unui uragan de categoria 1 pe scara Saffir-Simpson.

Efectele taifunului Doplhin în China. Sursa foto: X

Căldura extremă afectează regiunea

Taifunul a provocat perturbări importante înainte de a ajunge pe continent. Mai multe zboruri au fost anulate, iar autoritățile au dispus evacuări în zone de pe coasta de est a Chinei. În Hong Kong, vremea extrem de caldă este așteptată să continue cel puțin până marți, potrivit prognozelor serviciului meteorologic. Recordul înregistrat în acest weekend vine într-un moment în care temperaturile extreme au devenit tot mai frecvente la nivel mondial.

Claudia Sheinbaum a propus schimbarea denumirii în timpul unui eveniment organizat chiar în această zonă, relatează AFP. 

„Paso de Cortés” este un pas montan situat în centrul Mexicului, între vulcanii Popocatépetl și Iztaccíhuatl. 

Locul poartă numele conchistadorului spaniol Hernán Cortés, care a trecut prin această zonă în secolul al XVI-lea înainte de cucerirea orașului Tenochtitlán, capitala Imperiului Aztec. 

„Cu ocazia Zilei Internaționale a Popoarelor Indigene, am propus, în numele dreptății, schimbarea numelui „Paso de Cortés” în „Paso de los Pueblos Indígenas” – origine și sursă a valorilor noastre”, a transmis președinta, printr-un mesaj publicat pe X. 

En el Día Internacional de los Pueblos Indígenas, propusimos, por justicia, cambiar el nombre de Paso de Cortés por Paso de los Pueblos Indígenas, origen y fuente de nuestros valores.

Hoy también realizamos la Jornada Nacional de Reforestación. Recordamos que honrar nuestras… pic.twitter.com/ZjUrsbhGJ4

— Claudia Sheinbaum Pardo (@Claudiashein) August 9, 2026

Sheinbaum a susținut astfel de inițiative și în perioada în care era primar al capitalei mexicane. Atunci, ea a promovat schimbarea denumirii unui arbore cunoscut ca „Arborele Nopții Triste”, în apropierea căruia, potrivit legendei, Hernán Cortés ar fi plâns după o înfrângere. 

Locul este cunoscut în prezent drept „Arborele Nopții Victorioase”. 

În ultimii ani, relațiile bilaterale dintre Mexic și Spania au fost caracterizate prin dezbateri despre moștenirea cuceririi spaniole.

În 2019, fostul președinte Andrés Manuel López Obrador a trimis o scrisoare Spaniei prin care solicita monarhiei spaniole să prezinte scuze pentru Conchistei spaniolă, care a deschis calea unei perioade de aproximativ 300 de ani de colonizare.  

Claudia Sheinbaum a reluat ulterior solicitarea, cerând la rândul său scuze oficiale din partea Spaniei, ceea ce a contribuit la tensionarea relațiilor bilaterale. 

Abia în luna martie a acestui an, regele Felipe al VI-lea a recunoscut existența unor „ abuzuri” comise în timpul cuceririi spaniole a Americilor în secolul al XVI-lea.

Trupele taiwaneze din cadrul Comandamentului Primului Teatru de Operații au desfășurat luni un exercițiu pe o plajă din insulele Penghu, notează Reuters. 

Militarii au utilizat tancuri M60A3, piese de artilerie și tunuri antiaeriene pentru a simula respingerea unei debarcări rapide. 

Militarii au simulat o tactică defensivă „pe mai multe niveluri”, menită să împiedice un inamic să stabilească rapid un cap de pod pe coastă.

Locația exercițiilor a fost aleasă având în vedere poziția strategică a insulelor Penghu. Potrivit Taipeiului, în cazul unei invazii, forțele chineze ar putea încerca să preia controlul asupra insulelor și să le utilizeze ulterior ca bază pentru atacuri cu rachete și drone asupra Taiwanului. 

La exercițiu au participat și rezerviști din Penghu, întrucât armata încearcă să integreze mai bine forțele de rezervă în planificarea operațională. 

Test de apărare civilă: Limitarea vitezei de internet mobil

În plan civil, autoritățile taiwaneze vor încetini luni, în centrul insulei, viteza internetului mobil. Este pentru prima dată când o astfel de măsură este inclusă în exercițiile anuale. 

Testul urmărește să evalueze modul în care populația ar putea comunica într-o situație de criză. 

Guvernul a precizat că serviciile esențiale, inclusiv bancomatele, semafoarele și apelurile de urgență către serviciile de ambulanță, nu vor fi afectate. De asemenea, serviciile de telefonie fixă și conexiunile fixe la internet vor funcționa normal. 

Populația a fost anunțată încă de vineri de desfășurarea exercițiului, prin alerte transmise pe telefoanele mobile și mesaje pe rețele de socializare. 

Exercițiile sunt desfășurate pe fondul tensiunilor generate de pretențiile teritoriale ale Chinei. Beijingul consideră Taiwanul drept un teritoriu separatist și nu a exclus utilizarea forței pentru a realiza reunificarea cu marea Chină. Taipeiul a respins categoric poziția statului chinez. 

Daniel Kinahan, în vârstă de 49 de ani, a fost extrădat din Dubai în Irlanda, după ce a fost arestat în aprilie în baza unui mandat emis de autoritățile irlandeze. Toate contestațiile sale împotriva extrădării au fost respinse, informează AFP. 

Avionul care l-a transportat pe Kinahan a aterizat la baza militară Casement, în vestul Dublinului. 

Kinhan va fi judecat de o instanță specială

După sosirea în Irlanda, Kinahan a fost prezentat în fața Curții Penale Speciale din Dublin, instanță care judecă în special cazuri de terorism și criminalitate organizată.

El a fost acuzat de conducerea unei organizații criminale și plasat în arest preventiv până la următoarea audiere, programată pentru 5 octombrie. 

Kinahan este acuzat că a coordonat activitățile grupării KOCG în perioada octombrie 2015 – aprilie 2017. Organizația, cunoscută și sub denumirea de „mafia irlandeză”, este acuzată de Statele Unite și Uniunea Europeană de crimă organizată, inclusiv trafic de droguri și spălare de bani. 

Autoritățile de la Dublin consideră că averea grupării este estimată la peste un miliard de euro, ceea ce o face una dintre cele mai puternice organizații criminale din Irlanda. 

Kinahan urmează să fie ținut în penitenciarul de maximă securitate Portlaoise, din centrul Irlandei, unde sunt încarcerați unii dintre cei mai cunoscuți infractori din țară.  

Kinahan se mutase în Dubai în 2016, după ce unul dintre partenerii săi de afaceri a fost ucis, iar el însuși a fost ținta unei tentative de asasinat într-un hotel din Dublin.  

Ministrul irlandez al Justiției, Jim O’Callaghan, a afirmat că extrădarea transmite un mesaj clar că infractorii „nu se pot ascunde de justiție”. 

A doua extrădare de rang înalt din Dubai

Kinahan este al doilea membru de rang înalt al grupării KOCG extrădat din Dubai. Sean McGovern a fost extrădat în Irlanda în 2025. După ce și-a recunoscut vinovăția, a fost condamnat în iunie la 24 de ani de închisoare.