MediaFax.ro

Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, a atras atenția, într-o postare pe Facebook, asupra necesității dezvoltării infrastructurii medicale pentru screeningul cancerului de sân, subliniind că achizițiile de echipamente realizate în ultimii ani nu sunt suficiente pentru a acoperi nevoile populației.

Potrivit acestuia, în perioada 2023-2026, România și-a extins semnificativ capacitatea de diagnostic prin mamografie, în urma unor proiecte finanțate din fonduri internaționale și europene.

„A vorbi despre screening pentru cancerul de sân nu înseamnă doar programe, strategii sau cursuri. Înseamnă, înainte de toate, să construiești infrastructura care face screeningul posibil”, a transmis Rogobete.

Peste 180 de mamografe la nivel național

Fostul ministru a precizat că, prin proiectul derulat cu Banca Mondială, au fost achiziționate 124 de aparate, iar investițiile din fonduri europene au contribuit la extinderea infrastructurii medicale.

Cu toate acestea, România continuă să se situeze în partea inferioară a clasamentului european în ceea ce privește numărul de mamografe raportat la 100.000 de locuitori.

„În perioada 2023-2026, prin proiectele cu finanțare internațională pe care le-am coordonat în sănătate, România și-a crescut semnificativ capacitatea de diagnostic prin mamografie. Prin proiectul derulat cu Banca Mondială au fost achiziționate 124 de aparate, iar investițiile realizate din fonduri europene au completat această infrastructură. Astăzi, la nivel național, vorbim despre peste 180 de mamografe”, a explicat Rogobete.

Acesta consideră că investițiile trebuie continuate, atât pentru achiziționarea de echipamente, cât și pentru asigurarea unei distribuții echilibrate a acestora la nivel național.

Rogobete: Bani investiți în sănătate și ani de viață

Fostul ministru a subliniat că dezvoltarea programelor de screening presupune și pregătirea personalului medical, facilitarea accesului femeilor la investigații și reducerea timpului dintre depistarea unei suspiciuni și începerea tratamentului.

„Avem nevoie de o viziune de ansamblu: aparatură suficientă și distribuită echilibrat în țară, personal medical pregătit, acces simplu pentru femei și un traseu rapid de la screening la diagnostic și, atunci când este necesar, la tratament”, a precizat acesta.

Rogobete a mai explicat că depistarea cancerului de sân într-un stadiu incipient crește șansele unui tratament eficient și poate reduce atât impactul asupra pacientelor, cât și costurile suportate de sistemul sanitar.

„De aceea, banii investiți în screening și diagnostic precoce nu trebuie priviți doar ca o cheltuială. Sunt o investiție în sănătate, în ani de viață și în capacitatea femeilor de a reveni cât mai repede la familie, la viața lor și la activitatea profesională”, a transmis fostul ministru.

Runda de finanțare a fost condusă de Andreessen Horowitz, unul dintre cele mai cunoscute fonduri de capital de risc din SUA, care a investit în Facebook, Instagram, GitHub, Coinbase și Slack, relatează TechCrunch.

Fondatorul, Zain Javaid, își descrie produsul drept un „creier într-o cutie”.

Introducing Core, The Personal Al Computer The most powerful technology humanity has built should belong to you Order today: https://t.co/tlNxSu5B5C https://t.co/C8Rqv4eHLl

— Zain Javaid (@zainmfj) October 5, 2026

 

Un computer care lucrează în locul tău

Spre deosebire de un computer obișnuit, Core este proiectat ca agenții AI să funcționeze fără pauză și să lege între ele datele din calculator, aplicații și dispozitivele inteligente din casă. Nu are ecran propriu și este controlat de pe telefon, printr-o aplicație care are și mod vocal.

Ideea pe termen lung, spune Javaid, este ca inteligența artificială să nu mai aștepte instrucțiuni, ci să recunoască singură situațiile în care poate ajuta. Ca exemplu, el a dat un scenariu în care Core leagă pulsul crescut al utilizatorului, nopțile lucrate până târziu și sezonul de gripă. Pe baza lor, aparatul îl avertizează că s-ar putea îmbolnăvi.

Toate datele sunt procesate pe dispozitiv, criptat, potrivit publicației pakistaneze de tehnologie TechJuice. „Utilizatorul deține totul”, a declarat Javaid, adăugând că aparatul funcționează și dacă Ghost își închide porțile.

Ce primești pentru 3.499 de dolari

Prețul include o placă grafică Nvidia RTX Pro 4000 SFF Blackwell, destinată rulării modelelor AI. Aparatul mai are un procesor AMD Ryzen 5 7600, 64 GB de memorie RAM și un SSD de 1 TB, notează publicația britanică International Business Times. Vine cu trei modele AI preinstalate, Qwen 3.8-Next, Qwen 3.8-27B și Gemma 4-31B, iar alte modele pot fi descărcate de pe Hugging Face.

Javaid a spus că prețul „reflectă hardware-ul și software-ul lui Core, construite special pentru a rula agenți AI”. Aparatele sunt asamblate în San Francisco, iar primele livrări sunt programate pentru sfârșitul lui octombrie.

De ce nu se teme de giganții tehnologiei

Javaid nu pare îngrijorat de concurența marilor companii. Faptul că au componentele necesare nu înseamnă că au construit deja același produs, a explicat el, potrivit Blic. Cea mai mare provocare nu este hardware-ul, ci software-ul care trebuie să permită modelului AI să înțeleagă viața utilizatorului, să rețină contextul și să acționeze singur.

Ghost mai are trei cofondatori: Nicholas Chua, tot de 19 ani, Yifei Chen, de 24, și Gautam Sharda, de 23.

Instanța a dispus ca aceasta să rămână în arest timp de o săptămână, în așteptarea continuării investigațiilor, relatează Euronews.

Banii ar fi trebuit folosiți pentru un spital

Shiranthi Rajapaksa a fost audiată miercuri de polițiști la domiciliul său, după care a fost prezentată în fața unei instanțe.

Anchetatorii o acuză că ar fi utilizat necorespunzător fonduri primite de organizația sa caritabilă de la o bancă de stat. Banii fuseseră acordați sub formă de donație și erau destinați achiziționării unui scanner pentru un spital public.

Fosta primă-doamnă a fost ulterior transportată la penitenciar. În imaginile surprinse la ieșirea din instanță, aceasta avea un ochi bandajat, în urma unei intervenții chirurgicale recente.

Fostul conducător al băncii implicate în transferul banilor a fost, de asemenea, arestat, fiind suspectat că ar fi ocolit procedurile atunci când fondurile au fost acordate organizației caritabile. Acesta a fost ulterior eliberat pe cauțiune.

Și fiul fostului cuplu prezidențial este în detenție

Problemele judiciare se extind și asupra altor membri ai familiei Rajapaksa. Namal Rajapaksa, fiul fostului președinte și actual parlamentar, se află la rândul său în detenție, fiind acuzat de luare de mită.

Familia Rajapaksa a exercitat timp de mai mulți ani o influență uriașă asupra vieții politice din Sri Lanka, mai mulți frați, copii, nepoți și alte rude ocupând funcții importante în aparatul de stat.

Mahinda Rajapaksa și fratele său, Gotabaya, au câștigat o popularitate considerabilă în rândul majorității budiste singaleze după campania militară care a dus, în 2009, la înfrângerea rebelilor Tigrii Tamili și la încheierea unui război civil care durase 26 de ani.

Ascensiunea și declinul familiei Rajapaksa

Popularitatea lui Mahinda Rajapaksa a început să scadă după realegerea sa din 2010, pe fondul acuzațiilor de corupție, mită și restrângere a libertăților. În 2015, acesta a pierdut alegerile în care încerca să obțină un al treilea mandat prezidențial.

Familia a revenit însă în prim-plan în 2019, după atentatele sinucigașe din duminica Paștelui, inspirate de gruparea Stat Islamic, în care au murit 267 de persoane. Pe fondul preocupărilor privind securitatea, Gotabaya Rajapaksa a câștigat alegerile prezidențiale.

Mandatul său a fost ulterior marcat de o criză economică severă, amplificată de pandemia de COVID-19, prăbușirea turismului și deciziile economice ale administrației. Protestele masive l-au obligat în cele din urmă să demisioneze și să părăsească țara.

Actualul președinte, Anura Kumara Dissanayake, a ajuns la putere în 2024 cu un program axat puternic pe combaterea corupției. În campania electorală, acesta a promis că autoritățile vor acționa inclusiv în cazurile în care suspiciunile vizează membri ai familiei Rajapaksa sau persoane din fostele administrații.

Donald Trump s-a aflat în San Antonio pentru a-i îndemna pe alegătorii din Texas să-l susțină pe candidatul la Senat, Ken Paxton, aflat în dificultate.

Cel puțin șase manifestanți l-au întrerupt pe președintele SUA în timpul discursului său, unii dintre ei fiind escortați afară de poliție.

Unul dintre ei a fost agresat fizic de un susținător mai în vârstă al lui Trump, în timp ce încerca să părăsească arena, notează The Guardian.

Trump s-a îndepărtat pentru scurt timp de microfon, după ce un protestatar a părut că se apropie de scenă.

„Se întoarce acasă la mama”, a spus președintele după ce bărbatul a fost dat afară.

„Dar ceea ce nu știe este că mama lui a votat pentru Trump”, a adăugat liderul de la Casa Albă.

Donald Trump a batjocorit apariția protestatarilor și a susținut fără dovezi că „sunt plătiți de dușmanii națiunii noastre”.

Președintele a folosit, de asemenea, mitingul pentru a răspunde comentariilor recente în care părea să sugereze că Iranul ar putea distruge Los Angeles sau San Diego. Această declarație a stârnit un val de reacții negative din partea democraților.

„Am spus-o zilele trecute, lasă-i să lovească cu o rachetă în San Diego sau Los Angeles. Lasă-i să lovească. Vrei să vezi un spectacol de groază? Vrei să vezi probleme? Lasă-i să lovească San Diego. Lasă-i să lovească Los Angeles și veți vedea niște lucruri rele întâmplându-se”, a spus președintele american.

„Vreți să vedeți o țară care ar fi în cădere liberă. Nu vom permite să se întâmple asta. Ne protejăm orașele, ne protejăm țara, nu vom permite să se întâmple asta. Și ar folosi și ei asta. Ar folosi asta”, a adăugat Donald Trump.

Destinațiile turistice angajează tot mai des creatori de conținut în locul campaniilor clasice de publicitate, iar proiectul din Florida este cel mai nou exemplu.

Deși oferta seamănă cu un concediu plătit, este vorba despre un program structurat, numit „SPC-Suite”, care are ca scop promovarea regiunii pe rețelele sociale.

Trei posturi, trei misiuni diferite

Directorul executiv al agenției, Brian Lowack, a subliniat că este vorba despre un angajament real. Cei aleși trebuie să trăiască destinația din plin și să-și împărtășească experiențele cu publicul. Au fost create trei posturi, cu titluri neobișnuite.

„Chief Vibes Officer”, directorul pentru atmosferă, va explora viața de noapte, scena muzicală, barurile, terasele de pe acoperișuri și localurile ascunse.

„Chief Flavor Explorer”, exploratorul gusturilor, va testa bucătăria locală, de la restaurantele recomandate de Ghidul Michelin și fructele de mare proaspete până la bistrourile de cartier și bucătăria internațională.

„Chief Sunset Curator”, curatorul apusurilor, se va ocupa de scena artistică. Postul presupune vizite la Muzeul Dalí și la Muzeul Mișcării Americane Arts and Crafts, la murale și ateliere locale, dar și apusuri de soare deasupra Golfului Mexic.

„Le vom da recomandări, dar sunt liberi să descopere ei înșiși comori ascunse”, a declarat Steve Grimes, directorul de marketing al agenției, pentru publicația locală St Pete Catalyst. Conținutul va fi în principal video, dar formatul poate fi adaptat abilităților fiecăruia, potrivit aceleiași surse.

Regiunea St. Pete-Clearwater este cunoscută pentru plajele cu nisip alb, precum celebra Clearwater Beach. Campania vrea însă să arate că zona are mai mult de oferit decât marea, adică o viață culturală, gastronomică și de divertisment bogată.

Cum te înscrii și ce condiții sunt

Înscrierile se fac pe site-ul spcsuite.com, până pe 22 octombrie 2026. Candidații trebuie să aibă cel puțin 21 de ani și să fie disponibili pentru zece zile în intervalul 6 – 22 noiembrie 2026, potrivit regulilor oficiale. Dosarul include un formular online și un interviu video, notează site-ul american Newser.

Un juriu format din angajați și conducerea agenției va evalua autenticitatea, creativitatea, talentul de povestitor și implicarea publicului pe conturile candidaților. Pe durata șederii, cei aleși trebuie să publice constant conținut despre locuri, gastronomie și oamenii care i-au impresionat.

Cei mai buni ar putea primi și alte colaborări în viitor, spun reprezentanții agenției.

Imaginile din satelit arată desfășurarea unor avioane ușoare de atac la o nouă instalație comună de antrenament a Chinei și Laosului, marcând o extindere importantă a prezenței militare a Beijingului în afara propriului teritoriu, relatează The Independent.

Cele mai recente imagini arată opt avioane de atac K-8 și peste 24 de vehicule de sprijin pe o pistă aflată încă în construcție, la aeroportul Ban Keun din Laos.

Baza, situată la aproximativ 50 de kilometri de capitala Vientiane, a fost inaugurată pe 29 septembrie de Ministerul chinez al Apărării, sub denumirea oficială de „centru comun de sprijin și antrenament”.

Avioane de atac, identificate la baza prezentată drept centru de antrenament

Potrivit analiștilor în securitate, aeronavele observate în imaginile din satelit par să fie avioane Hongdu JL-8, fabricate în China, cunoscute și sub denumirea K-8.

Acestea sunt aparate cu două locuri, utilizate pentru pregătirea piloților, dar care pot fi folosite și în misiuni de luptă, inclusiv pentru transportul și lansarea bombelor.

Laosul deține în prezent patru astfel de aeronave, potrivit Institutului Internațional pentru Studii Strategice din Londra. Modelul este utilizat atât de forțele aeriene chineze, cât și de cele laotiene.

Diplomați, analiști și reprezentanți politici din țările vecine urmăresc îndeaproape dezvoltarea bazei, încercând să identifice eventuale sisteme de apărare antiaeriană, depozite de muniție și combustibil sau instalații de supraveghere.

Prezența unor asemenea echipamente ar putea indica faptul că baza va îndeplini funcții militare mult mai ample decât cele de antrenament.

Pista ar putea permite operarea bombardierelor

China nu dispune de o rețea extinsă de baze militare în străinătate, iar instalația din Laos ar putea deveni prima sa bază externă din Asia de Sud-Est capabilă să găzduiască avioane de luptă.

În prezent, Beijingul dispune de o bază logistică în Djibouti și de acces la facilități portuare în Cambodgia, pe lângă instalațiile sale din Marea Chinei de Sud.

Potrivit Reuters, lucrările de construcție continuă la Ban Keun, iar imaginile din satelit arată că o parte importantă a proiectului vizează extinderea pistei.

Odată finalizată, aceasta ar putea permite operarea unor aeronave de dimensiuni mai mari, inclusiv bombardiere.

Analistul de securitate Alexander Neill, cercetător asociat la Pacific Forum, a explicat că aeroportul pare, deocamdată, relativ mic și lipsit de caracteristici îngrijorătoare, însă infrastructura ar putea fi adaptată pentru operațiuni militare mult mai complexe.

„Se pare că aerodromul a fost proiectat astfel încât să permită extinderea pistei, pentru operarea unor aeronave mai mari”, a declarat acesta.

Potrivit expertului, baza ar putea găzdui în viitor inclusiv avioane de interceptare a comunicațiilor și supraveghere electronică, extinzând astfel capacitățile Chinei în Asia de Sud-Est.

Experimentul, numit TEMPEST, a început în 2022 la Centrul Smithsonian pentru Cercetări de Mediu (SERC), pe malul golfului Chesapeake, relatează Blic. Oamenii de știință au vrut să reproducă, în condiții controlate, ce se întâmplă când apa mării pătrunde în păduri în timpul furtunilor și al inundațiilor.

Trei ani de inundații provocate

Pădurea a fost împărțită în trei parcele de câte 2.000 de metri pătrați, potrivit SERC. Una a primit apă sălcie, luată din râul Rhode, un afluent al golfului Chesapeake. A doua a fost inundată cu apă dulce, iar a treia a rămas neatinsă, ca reper. La fiecare inundație, pe o parcelă au fost pompate circa 80.000 de galoane, adică aproape 303.000 de litri. Cantitatea echivalează cu o ploaie de 15 centimetri, comparabilă cu cea adusă de uraganul Sandy.

În 2022, apa a curs o singură zi. În 2023, inundația a durat două zile, iar în 2024 trei zile la rând, pentru a simula furtuni tot mai dese.

Senzorii îngropați în sol au arătat cât de repede se schimbă lucrurile. Conductivitatea solului, un indicator al sării, a crescut de 19 ori, iar după cinci zile era încă de zece ori peste nivelul inițial. Oxigenul din sol a scăzut sub 1% în două zile și și-a revenit la trei zile după retragerea apei.

„Când inunzi solul și îl tai de atmosferă, rădăcinile devin vulnerabile, practic se sufocă”, a explicat biogeochimistul Pat Megonigal, de la SERC.

Copacii păreau perfect sănătoși

Din afară, pădurea arăta normal. Nu s-au uscat coroane și nu au căzut frunze în masă, notează Blic. Rezultatele, publicate în revista PNAS, arată că solul s-a schimbat profund, în timp ce majoritatea copacilor au dat doar semne slabe de stres.

Excepția a fost arborele-lalea (Liriodendron tulipifera). În apa sărată, seva lui a circulat mult mai greu, iar frunzele s-au înnegrit și au devenit maronii cu două luni mai devreme decât la celelalte specii. Fagul a fost cel mai rezistent, iar arțarul roșu s-a situat la mijloc.

Ce urmează

Scopul pe termen lung este stabilirea ordinii în care apar schimbările după pătrunderea apei sărate. Dacă specialiștii găsesc semne de avertizare sigure în sol, pădurile de coastă amenințate ar putea fi identificate cu mult înainte ca efectele să se vadă pe copaci. Cercetătorii vor să prevină apariția așa-numitelor „păduri-fantomă”, întinderi de copaci morți lăsate în urmă de apa sărată.

„Putem trece de la a reacționa la copaci morți la a ținti proactiv restaurarea”, a spus Peter Regier, autorul principal al studiului, de la Laboratorul Național Pacific Northwest (PNNL).

Fabien Roussel, candidatul Partidului Comunist Francez (PCF) la alegerile prezidențiale din 2027, a lansat acuzații grave la adresa guvernului israelian, pe care îl consideră responsabil pentru practicarea „terorismului de stat”.

„Există un alt tip de terorism care face ravagii, și anume terorismul de stat practicat de un guvern israelian de extremă dreapta, cel al domnului Netanyahu”, a spus Roussel, în cadrul unei intervenții la postul de televiziune LCI, potrivit Le Figaro.

Politicianul francez a condamnat și atacurile comise de Hamas la 7 octombrie 2023, pe care le-a descris drept „un act de terorism barbar”.

Candidatul la președintia Frantei a subliniat că „terorismul trebuie condamnat fără nicio ezitare”.

Roussel: Guvernul Netanyahu și Hamas distrug perspectivele păcii

Roussel a mers mai departe cu acuzațiile, comparând direct guvernul israelian cu gruparea Hamas. „Pun în paralel guvernul israelian al domnului Netanyahu și gruparea teroristă Hamas”, a declarat politicianul francez.

Acesta consideră că cele două părți contribuie la deteriorarea situației din regiune și împiedică găsirea unei soluții pașnice.

„Sunt ca într-o oglindă, își distrug propriile popoare și creează condițiile pentru ca pacea să nu fie posibilă în această regiune a lumii”, a adăugat Roussel.

„Vocile israeliene și palestiniene care cer pacea nu sunt auzite, deoarece, de ambele părți, există forțe extremiste care se confruntă și răspândesc ura”, a spus candidatul la președinția Franței, criticând faptul că vocile israelienilor și palestinienilor care susțin pacea nu sunt ascultate.

Trei ani de la atacurile Hamas asupra Israelului

Israelul a comemorat miercuri, 7 octombrie, trei ani de la atacul lansat de Hamas în 2023.
Considerat cel mai sângeros episod din istoria Israelului, acesta s-a soldat cu moartea a 1.221 de persoane, dintre care 51 de cetățeni francezi, conform unui bilanț al agenției AFP. Alte 251 de persoane au fost luate ostatice și duse în Fâșia Gaza.

Ofensiva militară lansată ulterior de Israel în Fâșia Gaza a provocat moartea a peste 74.200 de persoane, potrivit Ministerului Sănătății din teritoriul palestinian, ale cărui date sunt considerate credibile de ONU.

Premierul britanic Andy Burnham se află joi, 8 octombrie, la Berlin, unde urmează să aibă prima întâlnire față în față cu cancelarul german Friedrich Merz.

Cei doi lideri vor lansa cu această ocazie un parteneriat comun de securitate între Marea Britanie și Germania, potrivit informațiilor prezentate de Deutsche Welle.

Noua cooperare urmărește îmbunătățirea schimbului de informații și dezvoltarea unor capacități coordonate prin care activitățile ostile să poată fi identificate, descurajate și perturbate.

Printre amenințările vizate se numără atacurile asupra infrastructurii, operațiunile cibernetice și actele de sabotaj, într-un context european marcat de intensificarea riscurilor hibride.

Burnham: Atacurile nu reprezintă o amenințare îndepărtată

Înaintea vizitei la Berlin, premierul britanic a avertizat că asemenea operațiuni au consecințe directe asupra populației și economiei.

„Atacurile asupra infrastructurii, companiilor și democrațiilor noastre nu sunt o amenințare îndepărtată”, a declarat Andy Burnham.

Liderul de la Londra a arătat că astfel de acțiuni ajung să afecteze inclusiv locuințele și locurile de muncă ale cetățenilor și urmăresc slăbirea și divizarea societăților occidentale.

Germania și Marea Britanie intenționează, în consecință, să-și combine resursele pentru identificarea și contracararea acestor operațiuni.

Ucraina, pe agenda discuțiilor

Parteneriatul este lansat pe fondul preocupărilor crescânde din Europa privind amenințările hibride provenite din mai multe direcții, în special din Rusia.

Sprijinul acordat Ucrainei în războiul cu Rusia va fi, de altfel, unul dintre subiectele importante ale întrevederii dintre Burnham și Merz.

Cei doi șefi de guvern vor discuta și despre conflictul din Orientul Mijlociu și efectele economice produse de instabilitatea din regiune.

Noua apropiere dintre Londra și Berlin are și o semnificație politică mai largă, reprezentând un nou pas către intensificarea cooperării Marii Britanii cu partenerii europeni la mai mulți ani după Brexit.

Cooperarea se extinde și în economie

Vizita premierului britanic nu se limitează la securitate. Burnham și Merz urmează să convoace și un forum britanico-german dedicat dezvoltării regionale.

La reuniune sunt așteptați directori ai unor companii din cele două țări, obiectivul fiind stimularea investițiilor și consolidarea parteneriatelor industriale dintre cele două economii.

Apropierea dintre două dintre cele mai importante puteri europene vine într-un context în care securitatea nu mai este privită exclusiv prin prisma amenințărilor militare clasice. Atacurile informatice, sabotarea infrastructurii și operațiunile de influență au devenit componente importante ale confruntării dintre Rusia și statele occidentale, ceea ce determină guvernele europene să dezvolte mecanisme comune de prevenire și răspuns.

Odată cu vârsta scad în mod natural masa musculară, forța și viteza de reacție a mușchilor și nervilor, spune dr. Sergio López López, fizioterapeut și doctor în științele activității fizice la Universitatea San Jorge din Zaragoza, citat de Blic. Procesul nu este însă inevitabil și poate fi încetinit considerabil cu un exercițiu simplu, care se face acasă.

Mișcarea pe care toată lumea o uită

Când vine vorba de echilibru, sfaturile obișnuite se opresc la ridicarea pe vârfuri și la întărirea gambelor. Aproape nimeni nu se gândește la mișcarea opusă: ridicarea vârfului piciorului spre gambă, numită dorsiflexie. Ea ne permite să pășim peste denivelări fără ca degetele să se agațe de covor, de bordură sau de o groapă din trotuar.

„Pe măsură ce scade capacitatea de a ridica partea din față a piciorului, se reduce distanța de siguranță și crește riscul de împiedicare”, avertizează López.

Responsabil pentru această mișcare este mușchiul tibial anterior. El ține degetele ridicate în timp ce piciorul se avântă înainte și controlează coborârea lină a tălpii atunci când călcâiul atinge solul. Dacă te împiedici tot mai des de obstacole care înainte nu îți puneau probleme, mușchiul a slăbit și are nevoie de antrenament țintit, spune fizioterapeutul.

Miza este mare. Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, aproximativ 684.000 de oameni mor anual în urma căderilor, iar adulții de peste 60 de ani sunt cei mai afectați. Alte 37,3 milioane de căderi pe an sunt atât de grave încât necesită îngrijiri medicale.

Exercițiul care se face lângă un scaun

Exercițiul descris de López este simplu: stai lângă un scaun sau un perete, cu călcâiele lipite de podea, ridici partea din față a ambelor tălpi cât de mult poți, apoi o cobori încet. Recomandarea este de două-trei serii a câte 10–15 repetări, de două-trei ori pe săptămână. Când mișcarea devine ușoară, se poate adăuga o bandă elastică, notează și publicația spaniolă Trendencias.

Specialistul recomandă alternarea cu ridicarea pe vârfuri, astfel încât toate grupele de mușchi ale gleznei să fie întărite în mod echilibrat.

„Concentrați-vă pe calitatea mișcării, nu pe numărul de repetări”, sfătuiește fizioterapeutul. Trei lucruri merită urmărite: dacă ambele tălpi se ridică la fel de sus, dacă călcâiele rămân fixe pe podea și dacă o parte obosește mult mai repede decât cealaltă. O diferență de forță între piciorul stâng și cel drept este un semnal de alarmă.

Când trebuie mers la medic

Unele semne cer un consult de specialitate, nu doar exerciții, potrivit El Tiempo. Printre ele se numără o schimbare recentă sau progresivă în felul în care se ridică talpa, diferențele evidente între picioare și târșâitul repetat al unui picior. Furnicăturile, amorțeala sau un „picior căzut” pronunțat pot indica o problemă la nervi sau una neurologică.

Clarificarea vine după ce declarațiile sale recente au provocat îngrijorare printre fanii Queen. May spusese că a luat decizia de a nu mai pleca în turnee, după aproximativ 50 de ani petrecuți pe drumuri.

Pe 7 octombrie, muzicianul a publicat însă un mesaj pe site-ul său oficial în care susține că afirmațiile sale au fost interpretate greșit. „Nu am spus niciodată că Queen nu va mai pleca în turneu”, a precizat Brian May.

 De unde a pornit confuzia

Într-un interviu acordat publicației The Times și relatat de Rolling Stone, May a explicat că, în urmă cu aproximativ 18 luni, a luat decizia personală de a nu mai face turnee. Muzicianul a vorbit despre sacrificiile pe care le presupune viața petrecută pe drum și despre dorința de a avea mai multă libertate.

Un moment important a fost moartea unei persoane apropiate în timp ce May se afla într-un turneu în Statele Unite. Experiența l-a făcut să se gândească la cât de dificil este să fie departe atunci când familia trece prin momente importante. May a vorbit și despre timpul petrecut alături de soție și nepoți, dar și despre dorința de a se dedica altor pasiuni, inclusiv astrofizicii.

După cinci decenii de concerte, chitaristul sugera că perioada turneelor ar putea fi suficientă pentru el. Queen + Adam Lambert nu a mai susținut concerte după încheierea turneului Rhapsody, în februarie 2024.

 Brian May și Roger Taylor continuă să lucreze împreună

Clarificarea publicată ulterior de Brian May schimbă însă perspectiva asupra viitorului Queen. El precizează că decizia sa se referă la o pauză personală de la turnee, nu la închiderea definitivă a capitolului concertelor Queen.

Mai mult, May a dezvăluit că el și Roger Taylor continuă să lucreze împreună la diferite proiecte legate de formație. „Nu știu ce rezervă viitorul”, a transmis muzicianul. Prin urmare, May nu anunță o nouă serie de concerte, dar nici nu exclude posibilitatea unei reveniri pe scenă.

Queen ar putea încerca și un alt tip de spectacol

Există și o altă posibilitate pentru viitorul formației. May a vorbit despre ideea unei experiențe Queen imersive, inspirată inclusiv de spectacolele organizate la Sphere din Las Vegas.

Un asemenea proiect ar putea permite prezentarea muzicii și istoriei Queen într-un format diferit de turneele tradiționale. Chitaristul și-a exprimat însă rezervele privind folosirea inteligenței artificiale pentru recrearea artiștilor.

Hamilton a murit pe 30 septembrie 2026, potrivit Massachusetts Institute of Technology (MIT), dar informația a fost făcută publică pe 7 octombrie.

Numele ei a devenit cunoscut publicului larg mai ales datorită unei fotografii realizate în 1969, în care apare lângă teancurile de cod scris de echipa sa pentru programul Apollo.

Imaginea arată cât de vast era volumul de software necesar pentru misiunile spațiale, într-o perioadă în care computerele aveau o putere de calcul infimă față de standardele actuale.

Hamilton a ajuns la MIT în 1959, unde a început să lucreze în domeniul programării pentru predicția vremii, alături de meteorologul Edward N. Lorenz. Ulterior, la Lincoln Laboratory, a lucrat la sistemul american de apărare aeriană SAGE. Acolo a început să acorde o atenție specială fiabilității programelor și modului în care software-ul poate anticipa și gestiona erorile.

În 1965, a văzut un anunț prin care laboratorul de instrumentație al MIT căuta programatori pentru un proiect menit să trimită oameni pe Lună.

NASA contractase laboratorul pentru dezvoltarea software-ului de bord al programului Apollo.

Hamilton a fost angajată ca primul programator al proiectului Apollo la MIT și prima femeie programatoare din cadrul proiectului.

A început cu misiunile fără echipaj, apoi a ajuns să conducă echipele care dezvoltau software-ul pentru zborurile cu astronauți. Până în 1968, ea coordona echipa responsabilă de software-ul modulului de comandă și serviciu, într-un proiect la care lucrau peste 400 de persoane.

Codul care a salvat aselenizarea

Una dintre cele mai importante contribuții ale lui Hamilton a fost ideea că software-ul trebuie să fie pregătit pentru greșeli și situații neașteptate.

Un exemplu a apărut în timpul misiunii Apollo 8.

Fiica lui Hamilton, Lauren, activase din greșeală un program în simulatorul modulului de comandă, iar sistemul se blocase.

Hamilton a cerut o modificare care să împiedice repetarea erorii în timpul unui zbor real, însă propunerea a fost respinsă inițial, deoarece astronauții erau considerați suficient de bine pregătiți pentru a nu face aceeași greșeală.

În timpul Apollo 8, astronautul Jim Lovell a activat însă exact acel program. Datele de navigație au dispărut, iar Hamilton și echipa sa au fost chemați pentru a rezolva problema. După incident, modificările propuse de ea au fost introduse în software.

Momentul care avea să-i definească însă cariera a venit în timpul Apollo 11, în iulie 1969.

Cu doar câteva minute înainte ca modulul lunar Eagle să ajungă pe suprafața Lunii, computerul de bord a emis alarma 1202. Sistemul era suprasolicitat din cauza unei probleme hardware și exista riscul ca acesta să nu mai poată gestiona procedura complexă de aselenizare.

Software-ul proiectat de echipa lui Hamilton avea însă o caracteristică esențială: putea acorda prioritate sarcinilor importante și putea renunța temporar la activitățile mai puțin importante. Astfel, computerul a continuat să execute comenzile esențiale pentru aselenizare.

Controlul misiunii din Houston a decis să continue procedura. Neil Armstrong și Buzz Aldrin au ajuns pe Lună, iar software-ul lui Hamilton a trecut unul dintre cele mai dificile teste imaginabile.

Femeia care a dat un nume unei profesii

Hamilton a contribuit nu doar la programul Apollo, ci și la definirea domeniului în care lucra. Ea este creditată cu popularizarea expresiei „software engineering”, într-o perioadă în care programarea era privită mai degrabă ca o activitate secundară față de ingineria hardware.

După plecarea de la MIT, Hamilton a fondat două companii de software și a continuat să promoveze metode bazate pe prevenirea erorilor și creșterea fiabilității sistemelor complexe. A obținut peste 130 de publicații și a primit numeroase distincții.

În 2016, președintele Barack Obama i-a acordat Medalia Prezidențială a Libertății, cea mai înaltă distincție civilă a Statelor Unite.

Margaret Hamilton a rămas până la final una dintre figurile importante ale istoriei informaticii. Munca ei a început într-o perioadă în care calculatoarele ocupau încă încăperi întregi și a contribuit la o idee care astăzi pare firească: software-ul trebuie proiectat nu doar pentru situațiile ideale, ci și pentru momentul în care lucrurile merg prost.

Iar într-o noapte de iulie 1969, când un computer a avertizat că ceva nu este în regulă, acea idee a făcut diferența dintre o eroare și un pas istoric pe Lună.

Jeanne Shaheen și Roger Wicker susțin că intensificarea atacurilor rusești asupra Ucrainei și folosirea unor noi rețele pentru eludarea sancțiunilor justifică măsuri economice imediate, potrivit Kyiv INdependent.

Cei doi parlamentari au transmis o scrisoare secretarului de stat Marco Rubio și secretarului Trezoreriei, Scott Bessent, în care cer folosirea rapidă a instrumentelor prevăzute de Lindsey O. Graham Sanctioning Russia and Iran Act of 2026.

Trump a promulgat legea pe 18 septembrie, iar majoritatea prevederilor sale intră în vigoare pe 18 octombrie.

Ei spun că SUA nu ar trebui să aștepte

Shaheen, democrată din New Hampshire și membră de rang înalt a Comisiei pentru Relații Externe a Senatului, și Wicker, republican din Mississippi și președinte al Comisiei pentru Serviciile Armate, consideră că Washingtonul nu ar trebui să aștepte până la data limită pentru a pregăti și aplica noile măsuri.

Ei invocă atacurile rusești asupra populației civile și infrastructurii energetice din Ucraina, precum și noile desfășurări de trupe nord-coreene în sprijinul Moscovei.

Presiune asupra „flotei fantomă” a Rusiei

Una dintre principalele cereri vizează așa-numita „shadow fleet”, formată din petroliere folosite pentru transportul petrolului rusesc și pentru eludarea sancțiunilor occidentale.

Senatorii afirmă că Uniunea Europeană și Marea Britanie au sancționat împreună peste 600 de nave, în timp ce Statele Unite au inclus pe listele lor doar 216, dintre care majoritatea au fost sancționate la începutul lui 2025.

În opinia celor doi senatori, diferența lasă sute de petroliere capabile să transporte în continuare petrol rusesc către piețele internaționale.

Shaheen și Wicker cer ca Statele Unite să preia sancțiunile aplicate de UE, Marea Britanie și statele G7 drept punct de plecare și să sancționeze navele respective în mod individual.

Ei argumentează că măsurile americane au un efect suplimentar, deoarece pot limita accesul navelor la sistemul financiar bazat pe dolar și la serviciile maritime occidentale.

Rețele din Dubai și Hong Kong

Cei doi senatori cer și extinderea sancțiunilor asupra rețelelor care ajută Rusia să evite restricțiile financiare.

Washingtonul a impus în octombrie 2025 sancțiuni împotriva companiilor petroliere rusești Lukoil și Rosneft. Shaheen și Wicker afirmă că Rusia și-a adaptat ulterior mecanismele comerciale și a început să folosească mai multe companii intermediare, cu o concentrare importantă în Emiratele Arabe Unite și Hong Kong.

Senatorii cer sancționarea acestor companii-paravan și a operațiunilor financiare care permit petrolului provenit de la Lukoil și Rosneft să ajungă în continuare pe piețele internaționale.

China, Emiratele Arabe Unite și Turcia, în atenția Washingtonului

O altă direcție indicată în scrisoare este accesul Rusiei la tehnologii cu utilizare atât civilă, cât și militară. Senatorii susțin că firme din China, Emiratele Arabe Unite și Turcia funcționează ca puncte importante pentru livrarea unor componente către industria militară rusă.

Printre produsele menționate se află mașini-unelte CNC avansate, folosite în producția de muniție, și componente microelectronice necesare pentru fabricarea dronelor cu reacție. Shaheen și Wicker cer aplicarea unor sancțiuni secundare împotriva companiilor străine care contribuie la aceste livrări.

Presiuni asupra programului spațial rusesc

Senatorii cer sancțiuni și împotriva unor companii despre care afirmă că sprijină dezvoltarea rețelei rusești de sateliți Rassvet, aflată pe orbita joasă a Pământului.

Printre firmele menționate se află Bureau 1440, 5C Group și Eltex. Potrivit celor doi parlamentari, dezvoltarea acestei capacități ar putea îmbunătăți comunicațiile militare rusești și integrarea sistemelor de identificare a țintelor pe câmpul de luptă.

Legea limitează și investițiile americane în Rusia

Noua legislație prevede, printre altele, interzicerea noilor investiții americane în Rusia și restricții privind tranzacțiile cu datoria suverană rusă.

Shaheen și Wicker cer Trezoreriei să ofere rapid instrucțiuni clare pentru instituțiile financiare americane, inclusiv în contextul informațiilor despre o posibilă tranzacție de mai multe miliarde de dolari privind activele internaționale ale Lukoil.

Pentru administrația Trump, 18 octombrie reprezintă primul termen major pentru aplicarea noii legi.

Cei doi senatori vor ca Washingtonul să folosească instrumentele prevăzute de act înainte de această dată, în special împotriva veniturilor petroliere, rețelelor financiare

Creatina este unul dintre cele mai studiate suplimente pentru sport și este folosită de mult timp pentru susținerea performanței și a dezvoltării musculare.

Noul studiu sugerează că efectele sale ar putea fi importante și în perioada de mijloc a vieții, când organismul începe să piardă în mod natural masă musculară.

Ce au descoperit cercetătorii

Studiul, publicat în Journal of the International Society of Sports Nutrition, a inclus 73 de adulți sănătoși și sedentari. La final, 64 de persoane cu vârste între 45 și 65 de ani au finalizat protocolul și au intrat în analiza rezultatelor.

Participanții au primit zilnic fie creatină monohidrat, în doză totală de 10 grame, fie un placebo.

Participanții au avut posibilitatea să aleagă între două variante. Un grup a continuat cu stilul obișnuit de viață, fără un program de exerciții.

Celălalt a urmat un program de antrenament și o dietă cu deficit caloric.

Cercetătorii au evaluat compoziția corporală, forța, rezistența musculară, dar și mai mulți indicatori metabolici și cognitivi.

Rezultatele au arătat că persoanele care au luat creatină fără să facă antrenamente de forță au acumulat, în medie, aproximativ 1,1 kilograme, în cele 12 săptămâni. Cei care au combinat creatina cu exercițiile au câștigat aproximativ 1,3 kilograme.

Și forța musculară s-a îmbunătățit. Participanții care au primit creatină au avut rezultate mai bune la exerciții precum împinsul la aparat pentru picioare și împinsul de la piept.

Totuși, cei care au făcut și exerciții au obținut câștiguri mai mari.

De ce contează după 45 de ani

Pierderea masei musculare apare treptat odată cu înaintarea în vârstă. Fenomenul poate afecta forța, mobilitatea și capacitatea de a face activități obișnuite și poate crește riscul de fragilitate și accidentări.

Tocmai de aceea, cercetătorii sunt interesați de metode care pot ajuta oamenii să își păstreze masa musculară pe măsură ce înaintează în vârstă.

Studiul a identificat și unele modificări favorabile ale unor indicatori metabolici, printre care HbA1c și anumite valori ale grăsimilor din sânge. Cercetătorii au observat, de asemenea, unele semnale legate de memorie și funcția cognitivă, însă acestea trebuie interpretate cu prudență. Autorii subliniază că rezultatele cognitive sunt exploratorii și că sunt necesare cercetări suplimentare pentru concluzii ferme.

Creatina nu înlocuiește exercițiile

Rezultatele sunt interesante, dar nu înseamnă că persoanele de vârstă mijlocie pot obține aceleași beneficii dacă renunță la mișcare și iau doar creatină.

Studiul a fost relativ mic și a durat doar 12 săptămâni. În plus, persoanele care au combinat creatina cu exercițiile au avut rezultate mai bune în ceea ce privește forța musculară. Cercetătorii concluzionează că suplimentul ar putea ajuta adulții de vârstă mijlocie și mai în vârstă să își păstreze masa musculară și forța, cu sau fără exerciții, dar nu prezintă creatina drept un substitut pentru activitatea fizică.

Mesajul cel mai important al cercetării este, astfel, mai puțin spectaculos decât sugerează titlul și tocmai de aceea mai util: creatina ar putea fi un instrument suplimentar pentru menținerea masei musculare la vârsta mijlocie, inclusiv pentru persoanele care nu fac antrenamente de forță.

Deocamdată, președintele Donald Trump nu a luat o decizie finală, iar amploarea și țintele unei eventuale operațiuni rămân în discuție.

Planurile sunt elaborate de Comandamentul Central al SUA (CENTCOM), care coordonează operațiunile americane din regiune, potrivit The Atlantic.

Informația apare într-un moment în care Washingtonul analizează simultan continuarea presiunii militare și economice asupra Teheranului, dar și posibilitatea reluării negocierilor indirecte cu Iranul.

De ce ar putea avea loc loviturile înainte de alegeri

Potrivit oficialilor americani citați de The Atlantic, una dintre preocupările administrației este evoluția prețurilor la benzină în Statele Unite. Conflictul cu Iranul a contribuit la creșterea costurilor energiei, iar republicanii care candidează la alegerile din noiembrie se tem că această situație le poate afecta campaniile.

În acest context, o operațiune militară limitată ar putea fi prezentată de administrație drept o demonstrație de forță și drept un succes în conflict.

Susținătorii unei asemenea variante consideră că Trump ar putea intra în ultima parte a campaniei electorale cu un mesaj despre presiunea exercitată asupra Iranului.

Există însă o problemă importantă: chiar și oficialii care susțin o operațiune limitată recunosc că asemenea lovituri nu ar garanta nici revenirea Iranului la masa negocierilor, nici redeschiderea rapidă a strâmtorii Ormuz și nici o scădere imediată a prețurilor la benzină.

În plus, o nouă ofensivă ar putea avea efectul opus și ar putea readuce războiul în centrul campaniei electorale.

Pentagonul pregătește mai multe scenarii

În paralel cu planurile pentru o eventuală acțiune înainte de alegeri, Pentagonul a pregătit și scenarii pentru reluarea unor operațiuni mai ample după 3 noiembrie.

Potrivit The Atlantic, variantele analizate merg de la lovituri limitate până la atacuri de amploare, inclusiv asupra infrastructurii energetice iraniene.

Axios a relatat, la rândul său, că Pentagonul a cerut CENTCOM să finalizeze pregătirile pentru posibile operațiuni militare majore împotriva Iranului.

Trump a discutat în ultimele săptămâni despre posibilitatea reluării atacurilor după alegeri. În același timp, administrația continuă contactele indirecte cu Teheranul. Cele două părți au încă diferențe importante privind încetarea focului, sancțiunile americane, programul nuclear iranian și statutul strâmtorii Ormuz.

O nouă ofensivă ar expune trupele americane

O eventuală reluare a atacurilor ar implica riscuri importante pentru cei aproximativ 50.000 de militari americani aflați în regiune, precum și pentru aliații SUA din Golf. Iranul ar putea răspunde prin atacuri asupra bazelor americane, a Israelului sau a infrastructurii energetice și maritime din regiune.

Un alt risc îl reprezintă prețul petrolului.

Datele analizate de administrația americană arată că reluarea loviturilor poate împinge din nou în sus prețul țițeiului, ceea ce ar contrazice unul dintre obiectivele invocate pentru o eventuală operațiune înainte de alegeri: reducerea presiunii asupra prețurilor la pompă.

Cele două echipe și-au prezentat rezultatele în două studii publicate miercuri în revista Nature, citată de Reuters.

Ceasurile nu sunt încă mai precise decât cele mai bune ceasuri atomice existente, însă cercetătorii cred că au potențialul de a le depăși după ce tehnologia va fi perfecționată.

Iar miza nu ține doar de a măsura timpul cu o precizie și mai mare. Ceasurile nucleare ar putea avea aplicații în navigația prin satelit, comunicații, măsurători de mare precizie și chiar în căutarea unor fenomene pe care fizicienii încă nu le pot explica.

Ce este, de fapt, un ceas nuclear?

Numele poate suna ca și cum ceasul ar avea nevoie de o reacție nucleară pentru a funcționa. Nu este cazul.

Un ceas nuclear măsoară timpul prin modul în care un laser interacționează cu nucleul unui atom. Ambele dispozitive create la Viena și Beijing folosesc un izotop al toriului, numit toriu-229, prins în cristale solide de fluorură de calciu.

Pentru a înțelege diferența, trebuie să ne uităm puțin în interiorul atomului

Ceasurile atomice tradiționale folosesc lasere sau microunde pentru a determina schimbările de energie ale electronilor din jurul nucleului.

Aceste tranziții sunt extrem de regulate și pot servi drept „tic-tac” pentru un ceas.

Într-un ceas nuclear, laserul interacționează direct cu protonii și neutronii din nucleu și îi face să treacă între diferite niveluri de energie.

Nucleul atomului este mult mai mic decât învelișul în care se află electronii. Tocmai de aceea, cercetătorii cred că aceste tranziții ar putea permite, în cele din urmă, o măsurare și mai precisă a timpului.

De ce contează o precizie atât de mare?

Cele mai bune ceasuri atomice din prezent sunt atât de precise, încât ar pierde sau ar câștiga doar o secundă după miliarde de ani.

Această precizie nu este doar o curiozitate pentru fizicieni. Ea stă la baza unor tehnologii pe care le folosim în fiecare zi.

Sistemele de navigație prin satelit, comunicațiile prin internet, rețelele mobile și transmisiile prin fibră optică depind de sincronizări extrem de precise.

Un ceas nuclear perfecționat ar putea face aceste sisteme și mai precise.

Cercetătorii cred, de asemenea, că asemenea dispozitive ar putea fi mai mici și mai puțin sensibile decât unele dintre cele mai performante ceasuri atomice actuale.

Thorsten Schumm, fizician la Universitatea Tehnică din Viena și unul dintre coordonatorii echipei austriece, vede aplicații inclusiv în navigația prin satelit, sincronizarea transferurilor de date și domeniul măsurătorilor de mare precizie.

Viena și Beijing au ajuns la aceeași țintă

Faptul că două echipe au reușit aproape simultan este important.

Cercetătorul chinez Shiqian Ding, de la Universitatea Tsinghua, spune că rezultatul arată că ideea funcționează și nu depinde de o singură metodă experimentală.

Cele două echipe au folosit abordări diferite. Iar cercetătorii au observat deja că tehnologiile lor s-ar putea completa.

Ceasul de la Viena are cristale de toriu cu proprietăți optice mai bune și o concentrație mai mare. Echipa de la Beijing dispune însă de un laser mai puternic.

„Dacă punem aceste componente împreună, putem construi un ceas semnificativ mai bun”, a spus Schumm.

Un nou instrument pentru căutarea materiei întunecate

Poate cea mai spectaculoasă aplicație nu are legătură cu GPS-ul sau internetul.

Echipa de la Viena a folosit noul ceas într-un experiment care a încercat să detecteze materia întunecată, una dintre marile enigme ale Universului.

Materia întunecată pare să existe în cantități uriașe, dar nimeni nu a reușit până acum să o observe direct. Cercetătorii au căutat semnale foarte fine care ar putea indica interacțiunea ei cu materia obișnuită.

Experimentul nu a detectat materia întunecată. A arătat însă că ceasul nuclear poate face măsurători la nivelul celor mai bune ceasuri atomice existente.

Pentru cercetători, acesta este doar începutul

Ceasul nuclear este încă departe de performanța pe care și-o doresc fizicienii. Dar faptul că două echipe au reușit să construiască independent astfel de dispozitive schimbă statutul ideii: ceea ce timp de decenii a fost doar un vis al fizicienilor există acum în laborator.

„Ne oferă acces la un univers complet nou al fizicii”, spune Schumm.

Nu există un răspuns care să ofere garanții. Cancerul poate reveni chiar și după un tratament considerat reușit, iar acest lucru nu înseamnă că pacientul a făcut ceva greșit, arată un studiu publicat în New England Journal of Medicine.

Uneori, câteva celule canceroase rămân în organism, dar sunt prea puține pentru a putea fi detectate la controalele obișnuite.

În timp, ele se pot înmulți și pot forma din nou o tumoră.

Există însă lucruri pe care medicii le recomandă cu tot mai multă încredere. Iar unul dintre ele este mai simplu decât pare: mișcarea.

Un studiu important: exercițiul a redus riscul de recidivă

În 2025, revista New England Journal of Medicine a publicat rezultatele studiului clinic CHALLENGE, care a urmărit 889 de persoane cu cancer de colon în stadiul II cu risc ridicat sau în stadiul III. Toți participanții terminaseră operația și chimioterapia.

O parte dintre pacienți au primit informații despre un stil de viață sănătos.

Ceilalți au intrat într-un program de exerciții fizice structurat pe trei ani, cu sprijinul unor specialiști în activitate fizică.

Rezultatul a atras atenția oncologilor: după cinci ani, 80,3% dintre pacienții din grupul cu exerciții nu aveau o recidivă, un cancer nou sau nu muriseră, față de 73,9% în grupul care primise doar recomandări generale.

Asta înseamnă o diferență de 6,4 puncte procentuale.

Calculat ca risc relativ, programul de exerciții a fost asociat cu o reducere de 28% a riscului de recidivă, apariție a unui nou cancer sau deces.

Diferența s-a văzut și în supraviețuirea generală. La opt ani, 90,3% dintre pacienții din grupul cu exerciții erau în viață, față de 83,2% în grupul de control. Riscul de deces a fost cu 37% mai mic în grupul care a urmat programul de exerciții.

Este important însă ce nu spune studiul: nu demonstrează că sportul „vindecă” cancerul și nu înseamnă că orice persoană cu orice tip de cancer va avea aceeași reducere a riscului. Studiul a vizat un tip și anumite stadii de cancer de colon, iar programul a fost unul structurat și adaptat pacienților.

Totuși, rezultatele sunt importante pentru că provin dintr-un studiu randomizat, nu doar din observația că oamenii mai activi tind să fie mai sănătoși.

Nu trebuie să începi cu sala de fitness

Recomandările medicale nu spun că un pacient trebuie să alerge maratoane sau să facă antrenamente intense.

American Cancer Society recomandă, după evaluarea medicală și în funcție de starea fiecărui pacient, să se ajungă treptat la 150-300 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână sau la 75-150 de minute de activitate intensă.

Sunt recomandate și exercițiile pentru forță cel puțin două zile pe săptămână.

Activitatea moderată poate însemna, de exemplu, mers alert, ciclism ușor sau anumite forme de yoga.

Pentru cineva care se recuperează după tratament, începutul poate fi mult mai modest. Institutul Național pentru Cancer din SUA recomandă să se înceapă lent și să se crească treptat durata și intensitatea. Chiar și câteva minute de mișcare pot fi un început bun pentru o persoană care este foarte slăbită.

Aici există însă o regulă importantă: exercițiul trebuie adaptat pacientului. Unele tratamente pot afecta oasele, inima, nervii sau sistemul imunitar. De aceea, o persoană care a trecut prin cancer ar trebui să discute cu medicul înainte să înceapă un program nou de exerciții.

Ce rol are alimentația?

Nici aici nu există o „dietă anticancer” care să garanteze că boala nu va reveni.

Există însă suficiente dovezi pentru ca organizațiile medicale să recomande o alimentație sănătoasă după tratamentul oncologic.

American Cancer Society recomandă un model alimentar sănătos și pune accent pe alimente vegetale, cereale integrale și menținerea unei greutăți sănătoase. În cazul unor tipuri de cancer, există dovezi mai bune decât în cazul altora.

World Cancer Research Fund arată, de exemplu, că pentru persoanele care au avut cancer de sân există dovezi că o alimentație bogată în fibre poate avea beneficii, în timp ce pentru cancerul colorectal există indicii că un consum mai mare de cereale integrale și unul mai mic de băuturi îndulcite pot contribui la rezultate mai bune.

Mesajul important este să nu transformăm alimentația într-o listă de alimente „magice”. Nu există un suc, un supliment sau un aliment care să țină singur cancerul în remisie.

Greutatea contează, dar nu e momentul pentru cure drastice

Excesul de greutate este asociat cu un risc mai mare pentru mai multe tipuri de cancer și poate influența prognosticul. Totuși, legătura dintre slăbit după diagnostic și reducerea riscului de recidivă nu este la fel de clară pentru toate tipurile de cancer.

În timpul și după tratament, prioritatea poate fi mai degrabă păstrarea forței și a masei musculare decât o scădere rapidă în greutate.

De aceea, o dietă severă poate fi o idee proastă pentru un pacient care încă se recuperează. Alimentația trebuie adaptată tipului de cancer, tratamentului și stării generale.

Alcoolul? Cu cât mai puțin, cu atât mai bine

Alcoolul este legat de mai multe tipuri de cancer, iar American Cancer Society spune că evitarea lui este cea mai bună opțiune pentru prevenția cancerului. Pentru riscul de recidivă, situația diferă în funcție de tipul de cancer și nu este la fel de bine stabilită pentru toate formele bolii.

Pentru un pacient aflat în remisie, discuția despre alcool ar trebui, prin urmare, să facă parte din planul individual stabilit cu medicul.

Fumatul rămâne unul dintre cele mai importante lucruri de abandonat

Renunțarea la fumat este una dintre cele mai clare recomandări pentru supraviețuitorii cancerului.

Institutul Național pentru Cancer din SUA avertizează că fumatul după tratamentul oncologic poate crește riscul apariției unui alt cancer sau al unor probleme de sănătate. Renunțarea la fumat aduce beneficii chiar și după un diagnostic de cancer.

Controalele nu pot fi înlocuite de un stil de viață sănătos

Poate cea mai importantă regulă este și cea mai ușor de uitat: un stil de viață sănătos nu înlocuiește controalele oncologice.

După terminarea tratamentului, pacientul ar trebui să primească un plan de monitorizare. Acesta poate include consultații, analize și investigații, în funcție de tipul cancerului și de tratamentul primit.

Frecvența controalelor nu este aceeași pentru toată lumea. NCI subliniază că planul trebuie stabilit în funcție de cancerul avut, tratamentul primit și starea generală de sănătate.

Orice simptom nou sau persistent merită discutat cu medicul. Asta nu înseamnă automat că boala a revenit. Multe simptome după tratament au alte explicații, inclusiv efecte tardive ale terapiei.

Și sănătatea mintală face parte din recuperare

După cancer, frica de recidivă poate rămâne ani întregi. O durere de spate, o oboseală neobișnuită sau un rezultat medical poate readuce imediat teama că boala s-a întors.

A avea grijă de sănătate nu înseamnă doar să numeri pașii și să verifici ce ai în farfurie. Activitatea fizică poate reduce anxietatea, depresia și oboseala și poate îmbunătăți somnul și calitatea vieții.

Uneori, sprijinul unui psiholog sau al unui grup pentru supraviețuitorii cancerului poate fi la fel de important ca un plan de exerciții.

Ce putem spune, de fapt, despre „menținerea cancerului în remisie”?

Cel mai corect răspuns este că nimeni nu poate controla complet dacă un cancer va reveni.

Dar există o imagine tot mai clară a lucrurilor care pot ajuta după tratament, mișcare regulată, adaptată stării pacientului, menținerea sau recuperarea masei musculare, o alimentație echilibrată, cu multe alimente vegetale și, în funcție de cancer, accent pe fibre și cereale integrale, evitarea fumatului, limitarea sau evitarea alcoolului, menținerea unei greutăți sănătoase, fără cure drastice în perioada de recuperare, controale medicale regulate, conform planului oncologului, atenție la simptome noi sau persistente, grijă și pentru sănătatea mintală, nu doar pentru cea fizică.

Iar studiul CHALLENGE aduce o veste importantă: pentru anumite persoane care au trecut prin cancer de colon, exercițiul nu mai poate fi privit doar ca un sfat generic pentru „un stil de viață sănătos”. Într-un studiu clinic de mari dimensiuni, un program structurat de mișcare a fost asociat cu mai puține recidive și cu o supraviețuire mai bună.

Cercetătorii au comparat microbiomul intestinal al două populații care trăiesc la mii de kilometri distanță una de cealaltă: populația Tsimane din Bolivia și populația Hadza din Tanzania, arată un studiu publicat în Nature.

Strămoșii celor două grupuri s-au separat cu zeci de mii de ani în urmă, dar bacteriile din intestinele lor păstrează încă urmele unei istorii comune.

Rezultatul este surprinzător: oamenii din cele două populații au în comun 1.231 de specii de microorganisme. Majoritatea sunt rare sau chiar lipsesc din microbiomul oamenilor care trăiesc în societăți industrializate.

Bacterii care au făcut călătoria cu oamenii

Cercetătorii au analizat material genetic din probe prelevate de la 85 de adulți Tsimane din Bolivia și au comparat rezultatele cu date provenite de la 137 de membri ai populației Hadza din Tanzania.

Din probele Tsimane, echipa a identificat peste 12.700 de genomuri microbiene, care au reprezentat 1.408 de specii de bacterii și arhee. Când cercetătorii au comparat aceste date cu microbiomul Hadza, au găsit 1.231 de specii comune.

Pentru oamenii obișnuiți, cifrele pot părea abstracte. Ideea simplă este însă aceasta: unele dintre bacteriile din intestinul nostru sunt mult mai vechi decât civilizațiile pe care le cunoaștem.

Analiza genetică sugerează că multe dintre aceste microorganisme au rămas asociate cu oamenii în timp ce strămoșii lor au migrat din Africa spre alte regiuni ale lumii. În unele cazuri, bacteriile au continuat să fie transmise din generație în generație timp de peste 10.000 de ani.

Ce s-a întâmplat după apariția lumii moderne?

Aici apare partea care îi preocupă pe cercetători.

Dintre speciile comune populațiilor Tsimane și Hadza, aproximativ 60% sunt rare sau absente în populațiile din societăți industrializate. Studiul sugerează că unele dintre aceste microorganisme au dispărut pe măsură ce stilul de viață al oamenilor s-a schimbat.

Alimentația, urbanizarea și schimbările din mediul în care trăim au modificat profund microbiomul uman. Cercetătorii vor să afle dacă pierderea acestor bacterii are și consecințe asupra sănătății.

Deocamdată, studiul nu demonstrează că dispariția unei anumite bacterii provoacă o anumită boală. Este o distincție importantă. Autorii spun însă că pierderea unor microorganisme asociate de mult timp cu oamenii ar putea avea legătură cu schimbări ale sănătății metabolice și inflamatorii.

Un fel de „arhivă vie” a istoriei umane

Microbiomul intestinal poate spune, astfel, o poveste surprinzătoare despre trecutul nostru.

Cercetătorii nu au avut nevoie să găsească bacterii înghețate în fosile pentru a urmări această istorie. Au analizat diferențele genetice dintre bacteriile care trăiesc astăzi în intestinele oamenilor din populații foarte diferite.

În cazul Tsimane și Hadza, aceste diferențe se potrivesc cu momentele în care populațiile umane s-au separat și au pornit pe drumuri diferite. Bacteriile au păstrat, într-un fel, urmele acelor migrații.

„Arborele genealogic” al unor bacterii din intestin poate spune astfel ceva despre arborele genealogic al oamenilor.

Am putea recupera bacteriile pierdute?

Este una dintre întrebările care apar în urma studiului, dar cercetătorii sunt prudenți.

Dacă anumite bacterii au dispărut din microbiomul populațiilor industrializate, ar putea exista în viitor încercări de a le readuce. Pentru moment, însă, nu știm suficient despre rolul fiecărei specii pentru a spune că o astfel de intervenție ar fi benefică.

Autorii studiului spun că orice astfel de cercetare ar trebui să țină cont și de comunitățile indigene de la care provin datele.

Probele și informațiile despre microbiom nu sunt doar niște cifre într-o bază de date, iar comunitățile trebuie să aibă un rol în modul în care aceste date sunt folosite.

Precizările vin prin Comisia de Boli Infecțioase a Colegiului Medicilor, pe fondul informațiilor apărute în spațiul public despre această boală.

Pesta este provocată de bacteria Yersinia pestis și este o zoonoză, adică o infecție care poate trece de la animale la oameni.

Cum se transmite

Cel mai frecvent, bacteria ajunge la om prin înțepătura unui purice infectat, care a luat bacteria de la rozătoare, precum șobolanii.

Boala a rămas în istorie pentru cele trei mari pandemii pe care le-a provocat înainte de apariția antibioticelor.

Ciuma din Evul Mediu a ucis un număr uriaș de oameni, într-o perioadă în care medicina nu avea mijloace eficiente pentru combaterea infecției.

Astăzi, situația este foarte diferită.

Cum se manifestă

Cea mai frecventă cale de transmitere este prin înțepătura unui purice infectat.

Există însă și alte posibilități, inclusiv contactul direct cu o sursă infectată.

În cazul pestei pneumonice, bacteria afectează plămânii, iar boala se poate transmite de la o persoană la alta pe cale respiratorie.

Acest lucru face ca forma pulmonară să fie deosebit de periculoasă și să necesite intervenție medicală rapidă.

Trei forme principale ale bolii

Medicii disting trei forme principale de pestă.

Pesta bubonică este cea mai cunoscută. Ea provoacă inflamarea și durerea ganglionilor limfatici din zona în care bacteria a pătruns în organism, de obicei după înțepătura unui purice infectat. Fără tratament, această formă poate evolua către forme mai grave.

Pesta septicemică apare atunci când infecția se răspândește în întreg organismul.

Pesta pneumonică afectează plămânii și este forma care poate permite transmiterea directă între oameni.

Cât de mortală mai este ciuma?

Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, fără tratament, pesta bubonică are o rată a mortalității de aproximativ 30-60%.

Formele pneumonică și septicemică pot fi aproape întotdeauna mortale dacă pacientul nu primește tratament la timp.

Antibioticele schimbă povestea

„Pesta nu a dispărut însă și continuă să fie prezentă în anumite regiuni ale lumii, dar în prezent poate fi tratată eficient cu antibiotice, dacă este diagnosticată și tratată la timp”, a declarat prof. univ. dr. Simin Aysel Florescu, președinta Comisiei de Boli Infecțioase a Colegiului Medicilor din România.

Cu alte cuvinte, diagnosticul rapid poate face diferența dintre o infecție tratabilă și o boală cu risc foarte mare pentru viață.

Unde mai există pesta

Pesta nu a fost eradicată. Boala rămâne endemică în mai multe regiuni ale lumii și poate apărea sub forma unor cazuri izolate, dar și a unor focare sau epidemii.

Conform datelor OMS citate de Colegiul Medicilor, între 2019 și 2025, cele mai multe cazuri raportate au provenit din Republica Democratică Congo și Madagascar.

Asta nu înseamnă însă că lumea se află în fața unei noi pandemii de ciumă.

Spre deosebire de epocile în care boala făcea ravagii, medicina modernă dispune astăzi de antibiotice și de metode de diagnostic și control al infecțiilor.

De ce vorbește din nou Colegiul Medicilor despre ciumă

Colegiul Medicilor spune că vrea să ofere explicații medicale clare atunci când apar în spațiul public informații despre boli care pot stârni îngrijorare.

„Este important ca publicul să aibă acces la informații clare, validate medical și prezentate într-un mod responsabil”, a declarat prof. univ. dr. Cătălina Poiană, președinta Colegiului Medicilor din România.

Noile acuzații ar viza, potrivit unei relatări exclusive a CNN, presupusa implicare a lui Maduro și a soției sale în abuzurile comise împotriva unor americani aflați în închisorile venezuelene în perioada în care Maduro conducea regimul de la Caracas, au declarat surse informate despre investigație.

Anchetatorii au discutat, de asemenea, posibilitatea inculpării altor persoane despre care se presupune că au avut un rol în torturarea cetățenilor americani, potrivit uneia dintre sursele citate.

Maduro și Flores sunt deja judecați la New York

Maduro și Cilia Flores au fost capturați în luna ianuarie, în urma unei operațiuni militare americane desfășurate la palatul prezidențial din Caracas.

Cei doi au pledat nevinovat la acuzațiile de conspirație în scop de narcoterorism și la alte acuzații și sunt deținuți fără posibilitatea eliberării pe cauțiune în New York.

Flores este așteptată să apară joi în fața instanței, unde avocatul său va solicita ca aceasta să fie mutată în arest la domiciliu până la proces.

În paralel, avocatul lui Maduro contestă legalitatea capturării fostului președinte și susține că acesta ar trebui să beneficieze de imunitate pentru presupusele fapte comise în perioada în care se afla în funcție. Potrivit procurorilor, însă, guvernul venezuelean nu a formulat în numele lui Maduro o revendicare oficială a imunității.

Americani deținuți în Venezuela acuză torturi

Peste o duzină de cetățeni americani au fost reținuți de guvernul Maduro în ultimii ani.

Autoritățile americane și organizațiile pentru drepturile omului au acuzat regimul venezuelean că i-ar fi folosit pe unii dintre aceștia drept pioni politici.

Mai mulți dintre foștii deținuți au relatat ulterior despre tratamente extrem de dure în perioada petrecută în închisorile venezuelene.

Matthew Heath și Osman Khan, eliberați în cadrul unui schimb de prizonieri în octombrie 2022, au susținut într-un proces că au fost supuși unor metode precum simularea înecului prin waterboarding, electrocutarea, amenințări cu agresiunea sexuală, administrarea unor substanțe care le-ar fi afectat starea mentală și perioade de izolare.

Heath, fost pușcaș marin american, a încercat să se sinucidă în timpul detenției.

„CITGO 6”, deținuți aproape cinci ani

Printre americanii reținuți s-au numărat și cei șase directori ai companiei petroliere Citgo, cunoscuți drept „CITGO 6”. Aceștia au fost atrași în Venezuela în 2017 și apoi arestați.

Ei sunt ținuți în detenție de aproape cinci ani.

Tomeu Vadell, Alirio Jose Zambrano și Jose Luis Zambrano au afirmat, în procese intentate împotriva angajatorului lor, că au fost supuși torturii și unor condiții extrem de dure în timpul detenției.

O parte dintre acești deținuți au fost ținuți în sediile Direcției Generale de Contrainformații Militare (DGCIM), serviciul venezuelean de informații militare.

DGCIM în raportul ONU

Un raport al Organizației Națiunilor Unite a descris DGCIM drept responsabil pentru detenții arbitrare, rele tratamente și acte de tortură împotriva opozanților politici și a rudelor acestora.

Potrivit raportului ONU, autoritățile recurgeau în mod repetat la metode precum șocuri electrice, sufocare cu pungi de plastic, waterboarding, bătăi, violență sexuală, privarea de apă și hrană, menținerea deținuților în poziții dureroase și expunerea la temperaturi extreme.

Aceste metode ar fi fost folosite, potrivit raportului, pentru obținerea de informații și mărturisiri, intimidarea și pedepsirea deținuților.

Noi acuzații ar putea extinde dosarul împotriva lui Maduro

Dacă procurorii americani vor formula noile acuzații, acestea ar adăuga o nouă dimensiune extrem de gravă dosarului penal împotriva lui Maduro și Cilia Flores, aflat deja în fața instanțelor din New York.