MediaFax.ro

AUR a prezentat duminică un plan propriu în zece puncte privind „reducerea cheltuielilor administrative şi reformarea instituţiilor publice”.

Printre măsurile propuse se numără reducerea anuală a cheltuielilor cu 1% din PIB în următorii patru ani, limitarea numărului de ministere și agenții, dar și sistarea acordării de ajutoare externe.

Formațiunea susține totodată că vânzarea companiilor strategice de stat „este exclusă”. Reprezentanții partidului afirmă că „un viitor premier propus de AUR va corecta erorile guvernării Bolojan”.

„După luni în care Guvernul Bolojan a tăiat de la categoriile vulnerabile, în loc să înceapă cu privilegiile, sinecurile şi risipa din aparatul de stat, AUR propune un set de soluţii pentru reducerea cheltuielilor administrative şi reformarea instituţiilor publice. Un viitor premier propus de AUR va corecta erorile guvernării Bolojan şi va construi un stat mai eficient, prin reducerea birocraţiei, eliminarea structurilor inutile, protejarea companiilor strategice şi folosirea banului public în interesul românilor”, a transmis AUR într-un comunicat de presă.

Pachetul prezentat de AUR conține zece măsuri principale.

Prima dintre acestea vizează diminuarea cheltuielilor administrative cu 1% din PIB anual, în următorii patru ani.

„Propunem un stat mai eficient, reducerea cu 1% din PIB, în următorii 4 ani, a cheltuielilor administrative. Nu mă refer la profesori, nu mă refer la medici, mă refer la birocraţia locală şi centrală”, a declarat George Simion.

Formațiunea propune și reducerea numărului de parlamentari la 300.

„Noi propunem un Parlament format din 300 de parlamentari, ca un semnal şi ca un model pentru toate instituţiile statului”, a afirmat liderul AUR.

În plan mai sunt incluse un Guvern format din cel mult 10 ministere și 50 de secretari de stat, precum și comasarea sau desființarea agențiilor și autorităților până la un număr total de 20.

AUR propune, de altfel, și reducerea cu 50% a funcțiilor de conducere din instituțiile publice.

„Reducerea cu 50% a funcţiilor de conducere va fi exact semnalul că se începe cu strângerea curelei de sus în jos”, a declarat George Simion.

Documentul mai prevede o reformă administrativă adaptată „realităţilor anului 2026”.

Un alt punct important al programului vizează oprirea acordării de ajutoare financiare externe până când deficitul bugetar va ajunge la 3% din PIB.

„Orice asistenţă financiară internaţională acordată de România va fi sistată până atingem deficitul bugetar de 3%. E vorba de Ucraina, dar nu doar de Ucraina. În momentul în care noi sărăcim, în momentul în care este criză economică, în momentul în care trei trimestre la rând vorbim despre recesiune, nu poţi să iei de la gura copiilor tăi, să impozitezi mamele, să nu ai suflet şi să dai altor state”, susține liderul AUR.

În ceea ce privește companiile de stat, formațiunea propune criterii de competență pentru conducere și reorganizarea societăților neperformante.

Totodată, partidul AUR afirmă că „vânzarea companiilor strategice este EXCLUSĂ”.

AUR susține și încurajarea dezvoltării companiilor prin majorări de capital și emiterea de acțiuni noi pe bursă, cu prioritate pentru cetățeni și fondurile autohtone.

„Noi vedem capitalizarea acestor companii pentru noi obiective prin listarea la bursă, prin metoda IPO. Nu suntem izolaţionişti, nu refuzăm investiţiile, inclusiv străine, atâta timp cât se fac în condiţii corecte”, a adăugat George Simion.

Potrivit Reuters, cele două mari puteri încearcă să stabilizeze relațiile bilaterale, însă analiștii internaționali nu se așteaptă la acorduri majore. Totuși, întâlnirea dintre Trump și Xi Jinping la Beijing ar putea produce unele compromisuri economice și diplomatice importante.

Una dintre principalele teme ale discuțiilor dintre Trump și Xi Jinping la Beijing va fi comerțul bilateral. Washingtonul încearcă să obțină concesii economice din partea Chinei înaintea alegerilor americane din noiembrie.

Printre propunerile analizate se numără angajamentul Chinei de a cumpăra produse agricole americane, inclusiv carne de vită, carne de pasăre și aproximativ 25 de milioane de tone de soia anual în următorii trei ani. De asemenea, administrația americană dorește ca Beijingul să achiziționeze aeronave produse de compania Boeing, dar și resurse energetice precum petrol, gaze naturale și cărbune din SUA.

Surse din industrie susțin că negocierile dintre China și Boeing includ un posibil acord pentru aproximativ 500 de aeronave 737 MAX și zeci de avioane de mari dimensiuni.

Un alt subiect important în cadrul întâlnirii Trump și Xi Jinping la Beijing îl reprezintă restricțiile tehnologice. China solicită relaxarea măsurilor americane privind exporturile de semiconductori avansați și echipamente pentru producția de cipuri.

În paralel, Statele Unite cer Chinei să permită exporturile de metale rare și minerale esențiale către companiile americane. Restricțiile impuse de Beijing au afectat puternic industriile auto și aerospațiale din SUA.

Tensiunile economice dintre cele două state au crescut și după sancțiunile impuse de Washington unor companii chineze implicate în achiziționarea de petrol iranian.

Problema Taiwan rămâne unul dintre cele mai sensibile subiecte dintre cele două state. Ministrul chinez de Externe, Wang Yi, a descris Taiwanul drept „cel mai mare factor de risc” în relația dintre SUA și China.

Beijingul ar fi transmis administrației Trump solicitarea de a modifica formularea oficială privind independența Taiwanului. În prezent, poziția Washingtonului este că „nu susține” independența insulei, însă China dorește o opoziție explicită față de aceasta.

În plus, liderii vor discuta și despre războiul din Iran și securitatea traficului maritim prin Strâmtoarea Ormuz. Administrația americană încearcă să convingă China să sprijine eforturile internaționale pentru stabilizarea regiunii.

Întâlnirea Trump și Xi Jinping la Beijing este considerată una dintre cele mai importante reuniuni diplomatice ale anului și ar putea influența semnificativ relațiile geopolitice globale.

Un armistițiu umanitar fragil, stabilit pentru trei zile, a fost încălcat de continuarea atacurilor rusești, după ce mai multe drone au lovit teritorii din Ucraina, sâmbătă, 9 mai, provocând mai multe victime, inclusiv copii, scrie Kyiv Post.

Acordul de încetare temporară a focului, negociat de Statele Unite pentru a facilita un schimb amplu de prizonieri, câte 1.000 de persoane de fiecare parte, era oficial în vigoare în momentul producerii atacurilor.

Sâmbătă seară, dronele rusești au lovit cartierul industrial din Harkov. Guvernatorul regional Oleh Synyehubov a declarat că o dronă FPV a lovit etajul tehnic al unui bloc rezidențial cu nouă etaje.

În urma atacului, cel puțin cinci persoane au fost rănite.

Printre victime s-au aflat doi băieți în vârstă de 8 ani, diagnosticați cu reacții acute de stres după explozie. Atacul a provocat avarii la puțul liftului și a distrus aproximativ treizeci de ferestre ale clădirii.

Anterior, în cursul zilei de sâmbătă, mai multe drone rusești au atacat localități din regiunea Dnipropetrovsk, în ciuda declarațiilor făcute de Vladimir Putin privind respectarea unui „armistițiu” de sărbători.

Printre alte victime se numără și o femeie de 46 de ani, care și-a pierdut viața într-un atac cu drone.

Loviturile asupra localităților Nikopol, Myrivska și Chervonohryhorivka au avariat un liceu și un bloc de apartamente, iar o femeie de 87 de ani a fost transportată la spital în stare moderată.

Parchetul regional din Dnipropetrovsk a deschis o anchetă penală în legătură cu aceste incidente, pe care le-a calificat drept crime de război.

Până în dimineața zilei de duminică, 10 mai, Forțele Aeriene Ucrainene au anunțat că au interceptat sau neutralizat toate cele 27 de drone-momeală de tip „Shahed”, „Gerbera”, „Italmas” și „Parody”, lansate de pe teritoriul Rusiei după miezul nopții.

În timpul valului de atacuri de duminică dimineață nu au fost raportate noi lovituri.

Atacurile au venit după o dimineață plină de atacuri în regiunea Zaporijia, unde un bărbat de 67 de ani a murit după ce mașina sa a fost lovită de o dronă FPV în districtul Polohy.

În fiecare an, această zi este celebrată în numeroase țări din lume pentru a evidenția importanța taților în educația, protecția și dezvoltarea copiilor.

În România, Ziua Tatălui este sărbătorită în a doua duminică a lunii mai, conform Legii nr. 319/2009, alături de Ziua Mamei. În 2026, sărbătoarea este marcată pe 10 mai și reprezintă un moment special pentru familii, care aleg să petreacă timp împreună și să își exprime recunoștința față de părinți.

Tot mai mulți români aleg să transforme această zi într-o ocazie de a oferi cadouri simbolice, mesaje emoționante sau experiențe memorabile pentru tați.

Specialiștii spun că rolul tatălui este esențial în dezvoltarea emoțională și socială a copiilor. Prezența activă a unui tată contribuie la creșterea încrederii în sine, la dezvoltarea echilibrului emoțional și la formarea valorilor personale.

Ziua Tatălui vine și ca un prilej de reflecție asupra implicării tot mai mari a taților în viața de familie. În ultimii ani, societatea modernă a schimbat modul în care este perceput rolul patern, iar mulți tați sunt astăzi implicați activ în educația și îngrijirea copiilor.

Psihologii consideră că aprecierea și timpul petrecut împreună sunt mai importante decât orice cadou material. Chiar și un mesaj simplu sau o activitate în familie poate transforma această zi într-o amintire specială.

De Ziua Tatălui, multe persoane aleg să transmită urări emoționante sau să organizeze surprize pentru cei dragi. Printre cele mai populare idei se numără mesele în familie, excursiile scurte, cadourile personalizate sau mesajele de mulțumire.

Iată câteva exemple de mesaje care pot fi trimise de Ziua Tatălui:

• „La mulți ani celui mai bun tată! Îți mulțumesc pentru tot sprijinul și iubirea oferită.”
• „Tată, ești modelul meu în viață și omul pe care mă pot baza mereu.”
• „Îți doresc sănătate, bucurii și cât mai multe momente frumoase alături de familie.”

Aceste arme de mare precizie permit lovirea unor ținte aflate la peste 1.000 de kilometri distanță și sunt considerate esențiale pentru descurajarea unui conflict cu Rusia, scrie FT.

Planul convenit în timpul administrației Biden prevedea desfășurarea în Europa a unor rachete Tomahawk și a sistemelor hipersonice Dark Eagle. Aceste arme ar fi oferit NATO capacitatea de a lovi baze militare, silozuri de rachete sau infrastructură strategică aflată adânc pe teritoriul Rusiei.

Experții în securitate consideră că sistemele DPS sunt importante din trei motive majore: descurajarea unui atac prin amenințarea infrastructurii critice a adversarului, posibilitatea unui răspuns convențional fără escaladare nucleară și capacitatea de a neutraliza ținte strategice înainte ca acestea să intre în acțiune.

Țările europene din NATO au mizat timp de decenii pe protecția oferită de Statele Unite și au evitat dezvoltarea unor sisteme terestre cu rază lungă de acțiune pentru a nu încălca Tratatul INF privind forțele nucleare intermediare.

În prezent, Germania și Spania dețin rachete Taurus, iar Franța și Marea Britanie utilizează rachetele Scalp și Storm Shadow. Totuși, aceste arme au o rază de aproximativ 500 de kilometri și sunt lansate din aer, ceea ce înseamnă că NATO ar avea nevoie de superioritate aeriană pentru a le folosi eficient împotriva Rusiei.

Franța și Marea Britanie dispun și de rachete cu rază lungă lansate de pe submarine, precum Tomahawk sau MdCN, însă acestea sunt limitate numeric și nu pot acoperi nevoile defensive ale întregului continent european.

Pentru a reduce dependența de Washington, Germania, Franța, Polonia și Italia au lansat în 2024 programul european Elsa, destinat dezvoltării unei noi generații de rachete cu rază lungă de acțiune. Ulterior, Marea Britanie și Suedia s-au alăturat inițiativei.

Cu toate acestea, majoritatea proiectelor sunt încă în faze incipiente, iar primele rezultate concrete sunt așteptate abia după 2030. Specialiștii în apărare susțin că Europa trebuie să găsească rapid soluții temporare pentru a acoperi deficitul militar.

Una dintre variantele analizate este adaptarea rachetei franceze MdCN pentru lansare de la sol. În paralel, companii europene precum Destinus produc deja mii de rachete de croazieră anual, unele fiind utilizate și în Ucraina.

Germania intenționează să colaboreze și cu Ucraina pentru dezvoltarea unor noi tehnologii de atac la distanță. Kievul a dezvoltat în ultimii ani sisteme capabile să lovească ținte aflate la peste 3.000 de kilometri, inclusiv racheta Flamingo.

Nava de croazieră lovită de focarul de hantavirus a ajuns duminică dimineață în apropierea portului Granadilla din Tenerife, potrivit imaginilor difuzate de Reuters.

Vasul urmează să ancoreze pentru evacuarea pasagerilor și a unei părți a echipajului.

Autoritățile spaniole au anunțat că pasagerii, dintre care niciunul nu a prezentat simptome de infectare, vor fi testați de serviciile sanitare pentru a se confirma că rămân asimptomatici. Ulterior, aceștia vor fi transportați la țărm cu ambarcațiuni de mici dimensiuni.

După debarcare, pasagerii vor fi transferați cu autobuze izolate către aeroportul principal al insulei spaniole, aflat la aproximativ 10 minute distanță, de unde vor pleca spre țările lor de origine.

Agenția europeană de sănătate publică a transmis sâmbătă seara, în cadrul consultanței științifice rapide, că toți pasagerii aflați la bordul navei MV Hondius sunt considerați contacte cu risc ridicat, ca măsură de precauție.

Potrivit autorităților spaniole, evacuarea este programată să înceapă între orele 7:30 și 8:30 dimineața (06:30-07:00 GMT). Oficialii guvernamentali au precizat sâmbătă că cetățenii spanioli vor debarca primii, iar persoanele de alte naționalități vor coborî ulterior, în grupuri organizate.

Treizeci de membri ai echipajului vor rămâne la bordul navei, care își va continua drumul către Țările de Jos, unde urmează să fie dezinfectată.

Nava a plecat miercuri spre Spania de pe coastele Capului Verde, după ce Organizația Mondială a Sănătății și Uniunea Europeană au cerut autorităților locale să gestioneze evacuarea pasagerilor în urma depistării focarului de hantavirus.

Directorul general al OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a ajuns sâmbătă seara în Tenerife, în Insulele Canare, alături de miniștrii spanioli ai internelor și sănătății, dar și de ministrul politicii teritoriale, pentru a coordona sosirea navei.

OMS a anunțat vineri că opt persoane s-au îmbolnăvit, dintre care trei au murit, un cuplu olandez și un cetățean german. Potrivit organizației, șase dintre persoanele afectate au fost confirmate cu virusul, iar alte două sunt considerate cazuri suspecte.

Hantavirusul se transmite, de regulă, prin intermediul rozătoarelor, însă în situații rare poate fi transmis și de la om la om.

OMS a precizat că riscul pentru populația globală rămâne unul destul de scăzut, însă pentru pasagerii și echipajul navei nivelul de risc este considerat moderat.

România sărbătorește, pe 10 mai 2026, Ziua Independenței Naționale, una dintre cele mai importante date din istoria modernă a țării.

Ziua are o puternică încărcătură simbolică și istorică, pentru că reunește trei evenimente fundamentale pentru formarea și consolidarea statului român modern: sosirea principelui Carol I în România, proclamarea și oficializarea Independenței de Stat, dar și proclamarea Regatului României.

Totodată, ziua de 10 mai este asociată cu Ziua Regalității, având o importanță aparte în evoluția politică și instituțională a țării.

Potrivit Legii nr. 189/2021, promulgată și publicată în Monitorul Oficial în anul 2021, data de 10 mai a fost declarată oficial Ziua Independenței Naționale a României. Conform actului normativ adoptat de Parlament, această zi este sărbătoare națională, însă nu este considerată zi liberă legală.

Semnificația zilei de 10 mai este strâns legată de unele dintre cele mai importante momente din istoria modernă a României.

Primul dintre acestea a avut loc în anul 1866, când Carol I a venit în România și a depus jurământul ca domnitor al Principatelor Unite.

Evenimentul a reprezentat începutul dinastiei de Hohenzollern-Sigmaringen și debutul unei bune perioade de modernizare administrativă, militară și politică a statului român.

A doua mare semnificație este legată de anul 1877. În contextul războiului ruso-turc, România a decis să își afirme independența față de Imperiul Otoman.

La 9 mai 1877, ministrul de externe Mihail Kogălniceanu a proclamat în Parlament independența de stat a României, iar pe 10 mai actul a fost promulgat oficial de domnitorul Carol I, dobândind astfel valoare juridică și simbolică drept act fundamental al statului român.

Cea de-a treia semnificație istorică este legată de anul 1881, moment în care România a fost proclamată Regat, iar Carol I a devenit primul rege al României.

În perioada monarhiei, 10 mai a devenit Ziua Națională a României și una dintre cele mai importante sărbători oficiale ale statului.

Independența României nu a fost doar rezultatul unui act politic, dar mai ales consecința unei confruntări militare care a rămas în istoria țării. În timpul Războiului de Independență din 1877-1878, armata română a luptat alături de trupele ruse împotriva Imperiului Otoman.

Printre cele mai importante confruntări s-au numărat Asediul Plevnei, luptele de la Grivița și operațiunile militare desfășurate pe linia Dunării.

Implicarea armatei române a avut un mare rol în desfășurarea campaniei militare și a arătat cât de puternică este capacitatea statului român de a-și apăra independența prin organizare proprie și forță militară.

Victoria din război a fost urmată de recunoașterea internațională a independenței României în cadrul Congresului de la Berlin din 1878.

Prin Tratatul de la Berlin, marile puteri europene au recunoscut oficial România ca stat independent și suveran, consfințind, deci, pe plan internațional, procesul început prin proclamarea independenței și susținut ulterior pe câmpul de luptă.

Ceremonia militară organizată la București cu ocazia sărbătoririi Zilei Independenței Naționale a României, a Zilei Victoriei în Europa și a Zilei Europei/Zilei Uniunii Europene va avea loc duminică, 10 mai, începând cu ora 10.00, la Monumentul Eroilor Patriei, amplasat în fața Universității Naționale de Apărare „Carol I”.

Astfel de activități vor fi organizate, în colaborare cu autoritățile locale, și în municipiile reședință de județ, dar și în alte localități din țară unde sunt amplasate monumente dedicate acestor evenimente istorice

Vacanțele de vară vin la pachet cu timpi mai mari de așteptare în aeroporturi, întrucât și fluxul de călători diferă de cel înregistrat în celelalte perioade din an. În acest context, cel mai enervant aspect al călătoriilor cu avionul este să afli că zborul tău a fost amânat și să fii nevoit să petreci câteva ore în aeroport.

Există câteva trucuri de care poți ține cont pentru a atenua cât mai mult acest inconvenient atunci când decizi să pleci într-o vacanță și trebuie să mergi cu avionul.

Un renumit expert în călătorii, Mark Wolters, a dezvăluit, într-un videoclip recent publicat pe canalul său de YouTube, secretul pentru a evita întârzierile din aeroport.

Totul stă în rezervarea zborurilor dimineața devreme, când fluxul de pasageri este unul mai redus, dar și optarea pentru zboruri care pleacă exclusiv de la terminale internaționale, în loc de cele care gestionează atât zboruri interne, cât și intercontinentale, relatează Express.

„Secretul de aeroport pe care îl folosesc cel mai des când călătoresc este să iei zborurile de dimineață devreme dacă vrei să ai cât mai puține bătăi de cap. Dacă iei zborul acela de dimineață devreme, de obicei avionul tău a aterizat cu o seară înainte, așa că nu ai parte de întârzieri”, a spus Mark.

Potrivit acestuia, cozile la controlul de securitate vor fi inevitabil mult mai lungi la terminalele unde zborurile sunt atât pe rute externe, cât și interne.

„De exemplu, când merg la Chicago, știu că dacă zbor din Terminalul Cinci, terminalul internațional, va fi mult mai rapid decât dacă zbor din Terminalul Doi, care are multe zboruri interne. E o idee bună să verifici orarul, pentru că te-ar putea ajuta să economisești timp, mai ales dacă ești în întârziere și trebuie să ajungi la aeroport”, a mai spus expertul în călătorii.

El a subliniat și un alt avantaj privind rezervarea zborurilor de dimineață.

„Când te duci să faci check-in-ul, nu sunt 3.000 de persoane în plus acolo. Sunt doar pasagerii primelor zboruri. Așadar, de obicei treci mai repede de controlul de securitate, te înregistrezi mai repede și ajungi mai repede la poarta de îmbarcare, ceea ce te scutește de o mare parte din stres”, a afirmat Mark Wolters.

În prima parte a zilei, sunt posibile mici întârzieri în funcție de circumstanțe, însă pe măsură ce ziua avansează, ele se acumulează, iar asta determină ca zborurile programate spre seară să fie mult mai susceptibile la perturbări.

„Așadar, dacă pleci în vacanță sau ceva de genul acesta, nu lua zborul de după-amiază”, a conchis expertul în călătorii.

Israelul a înființat un avanpost militar în deșertul irakian pentru a-și susține campania aeriană împotriva Iranului. De asemenea, trupele irakiene care erau pe punctul de a descoperi punctul militar au fost atacate de Israel, au declarat surse pentru The Wall Street Journal (WSJ).

Baza construită de Israel găzduia forțe speciale, echipe de căutare și salvare poziționate pentru a asista orice piloți israelieni prinși în incidente și servea drept centru logistic pentru forțele aeriene ale țării, cu știința Washingtonului, chiar înainte de izbucnirea războiului, mai scrie WSJ.

Punctul militar construit de Israel era pe punctul de a fi descoperit de trupele irakiene la începutul lunii martie, respectiv în primele zile ale războiului. Totul a plecat de la faptul că un cioban a semnalat activități militare neobișnuite în zonă, inclusiv zboruri cu elicopterul. Drept urmare, armata irakiană a trimis trupe în zona pentru a investiga cele sesizate.

Israelul a ripostat cu atacuri aeriene, pentru ca trupele irakiene să nu ajungă să vadă baza militară. În urma acelui episo, guvernul irakian a condamnat atacul, iar un soldat irakian și-a pierdut viața.

Într-o plângere depusă ulterior în martie la Națiunile Unite, Irakul a susținut că atacul a implicat forțe străine și lovituri aeriene, atribuindu-l Statelor Unite. Totuși, Statele Unite nu au fost implicate în atac, a declarat o sursă pentru WSJ.

Baza din Irak a permis Israelului să se apropie de câmpul de luptă. Israelul a desfășurat acolo echipe de căutare și salvare, putând să intervină mai rapid în cazul unor misiuni urgente.

Departamentul de Stat al SUA a anunțat că sancțiunile vizează entități din China, pentru furnizarea de imagini din satelit care au permis Iranului să efectueze atacuri militare împotriva forțelor americane din Orientul Mijlociu.

„Printre măsurile luate astăzi se numără mai multe entități cu sediul în China care furnizează imagini din satelit pentru a facilita atacurile militare ale Iranului împotriva forțelor americane din Orientul Mijlociu (…) Măsura trage la răspundere entitățile cu sediul în China pentru sprijinul acordat Iranului. Statele Unite vor lua toate măsurile necesare de care dispun pentru a viza entitățile și persoanele fizice din țări terțe care ajută armata și baza industrială de apărare a Iranului”, se arată în anunțul Departamentului de Stat al SUA.

Potrivit Financial Times, una dintre entitățile vizate de sancțiuni este The Earth Eye, o companie specializată în stații terestre de satelit pe care Washingtonul a acuzat-o că a furnizat imagini din satelit către Teheran.

Celelalte entități din China vizate de sancțiuni sunt MizarVision, o firmă de informații geospațiale, și Chang Guang Satellite Technology, care a ajutat Iranul prin furnizarea de imagini din satelit ale unor instalații militare operate de SUA.

Anunțul privind sancțiunile vine cu câteva zile înainte ca președintele american Donald Trump să plece într-o vizită de stat în China. Se așteaptă ca liderul de la Casa Albă și omologul său chinez, Xi Jinping, să poarte discuții despre situația din Orientul Mijlociu, inclusiv despre închiderea Strâmtorii Ormuz.

În ultimele săptămâni, oficialii americani au îndemnat Beijingul să depună mai multe eforturi pentru a exercita presiuni asupra Teheranului pentru a ajunge la un acord care să consolideze încetarea focului.

Nava de croazieră MV Hondius va ancora în apropierea insulei Tenerife duminică dimineața, iar țările s-au pregătit să-și evacueze cetățenii cu zboruri speciale.

Franța, Germania, Belgia, Irlanda și Țările de Jos vor trimite avioane pentru a-i repatria pe cei de pe nava de croazieră afectată de un focar de hantavirus.

În plus, Uniunea Europeană va trimite două avioane suplimentare pentru restul cetățenilor europeni, a anunțat ministrul spaniol de Interne, Fernando Grande-Marlaska, în cadrul unei conferințe de presă la Madrid, scrie POLITICO.

Marea Britanie și SUA  pregătesc avioane și planuri de urgență pentru cetățenii din țări din afara UE, care nu pot asigura zboruri de repatriere.

Nava de croazieră va ancora în largul insulei Tenerife, fără a acosta. Pasagerii navei vor fi transportați cu feribotul către portul industrial din Granadilla, apoi transportați în „vehicule sigilate și păzite, printr-un coridor complet izolat”, înainte de a fi repatriați direct în țările lor de origine, potrivit directorului general al OMS.

În acest moment, nicio persoană care se află la bordul navei Hondius nu prezintă simptome ale virusului.

Hantavirusul se răspândește de obicei prin inhalarea excrementelor de rozătoare contaminate și nu se transmite ușor între oameni. Cu toate acestea, tulpina Andes, detectat în focarul de pe vasul de croazieră, se poate răspândi între oameni în cazuri rare. Simptomele apar de obicei între una și opt săptămâni după expunere.

Potrivit ultimului bilanț comunicat de OMS, sunt șase cazuri confirmate cu varianta Andes a hantavirusului, precum și două cazuri probabile.

În ultimii ani, marile companii tehnologice și-au majorat masiv cheltuielile de capital pentru dezvoltarea inteligenței artificiale. Potrivit estimărilor, Alphabet, Amazon, Microsoft și Meta ar urma să investească împreună aproximativ 700 de miliarde de dolari în acest an în infrastructură AI și data center-e. În schimb, Apple și-a redus cu 36% cheltuielile de capital în ultimul an, scrie Il Post. Compania a ales să nu dezvolte masiv propriile modele lingvistice și nici să construiască infrastructura uriașă necesară pentru antrenarea acestora. Inclusiv platforma „Apple Intelligence”, lansată în 2024, se bazează parțial pe tehnologia OpenAI, iar recent Apple a anunțat și un acord cu Google pentru integrarea modelului Gemini în Siri și alte servicii.

Spre deosebire de rivalii săi, Apple continuă să își bazeze modelul de business în principal pe vânzarea de hardware – în special iPhone și Mac. Compania pare să considere că utilizatorii vor accesa oricum servicii AI prin dispozitivele sale, indiferent cine dezvoltă tehnologia din spate.
Strategia funcționează, cel puțin deocamdată. Apple a raportat recent o creștere anuală de 17% a vânzărilor nete, susținută inclusiv de succesul noului MacBook Neo. „Cererea a fost extrem de mare”, a declarat Tim Cook, care urmează să fie înlocuit în septembrie de John Ternus.

În timp ce competitorii investesc sume uriașe în GPU-uri și centre de date, Apple continuă programul masiv de răscumpărare a propriilor acțiuni. Compania a anunțat recent un nou program de buyback în valoare de 100 de miliarde de dolari. Este o practică pe care o folosește de peste un deceniu pentru a crește valoarea acțiunilor și randamentele pentru investitori. Mișcarea este văzută ca un semn că Apple are mai multă încredere în actualul său model de business decât în boom-ul AI.

Unii analiști cred că Apple evită astfel riscul unei eventuale bule speculative în jurul inteligenței artificiale. Investițiile în AI sunt extrem de costisitoare, iar plăcile grafice necesare dezvoltării modelelor își pot pierde rapid valoarea, uneori în mai puțin de doi ani. Totuși, există și voci care avertizează că Apple ar putea repeta greșelile unor foști giganți precum Nokia sau Motorola, care nu au anticipat revoluția smartphone-urilor și au fost depășiți chiar de iPhone.

Potrivit unor informații apărute în presa americană, Apple lucrează deja la dispozitive noi dedicate erei AI, inclusiv ochelari inteligenți și dispozitive purtabile. Concurența este însă puternică. OpenAI colaborează cu fostul designer Apple Jony Ive la produse similare, iar Meta are deja succes cu ochelarii smart realizați împreună cu EssilorLuxottica. Sub viitorul CEO John Ternus, Apple ar putea totuși să își schimbe strategia. Compania a raportat deja o creștere puternică a investițiilor în cercetare și dezvoltare, cheltuielile urcând de la 8,5 la 11,4 miliarde de dolari într-un singur an, pe fondul proiectelor legate de inteligența artificială.

Peter Magyar este oficial, începând de sâmbătă, premier al Ungariei. În primul său discurs după depunerea jurământului, acesta i-a cerut președintelui țării, Tamas Sulyok, să demisioneze, spunând că acesta nu a reușit să se pronunțe împotriva eșecurilor guvernului anterior, relatează Bloomberg.

„Este timpul să pleci cu demnitate, cât încă mai este posibil”, i-a spus Magyar lui Sulyok, dându-i termen până pe 31 mai să demisioneze. El a afirmat că „în niciun caz” nu ar putea reprezenta maghiarii în calitate de șef al statului.

Noul premier al Ungariei și-a continuat discursul acuzându-l pe Sulyok că nu a apărat statul de drept și grupurile vulnerabile în ultimii ani de guvernare ai lui Orbán.

„După atâta lașitate, după ce ați închis ochii și ați mințit, cum ați putea să întruchipați unitatea acestei frumoase națiuni? Domnule președinte, e timpul să plecați, cu capul sus, cât puteți de mult”, a spus Magyar în timpul discursului său, potrivit Index.hu.

Imediat după învestirea sa în funcție, Peter Magyar a declarat în fața parlamentarilor că își va exercita mandatul cu responsabilitate și modestie.

„Nu voi domni asupra Ungariei, dar îmi voi servi țara. O voi servi atât timp cât serviciile mele vor fi utile și națiunea va avea nevoie. Încrederea pe care am primit-o este o onoare și o obligație morală”, a spus noul premier ungar.

Țările NATO din Europa se așteaptă ca președintele american Donald Trump să retragă mai multe forțe de pe continent, după anunțul privind retragerea a aproximativ 5.000 de soldați americani din Germania.

Diplomați de rang înalt din rândul aliaților NATO sunt de părere că liderul de la Casa Albă va anunța și alte retrageri, posibil inclusiv din Italia, au declarat surse familiarizate cu subiectul, sub protecția anonimatului, pentru Bloomberg.

Un alt scenariu vizează încetarea participării SUA la anumite exerciții militare, precum și redirecționarea forțelor din țările față de care Trump este nemulțumit către altele considerate mai favorabile acestuia, au mai afirmat sursele.

Informația vine în contextul în care Trump a declarat, într-un interviu telefonic pentru publicația italiană Corriere della Sera, că SUA „încă analizează” dacă să retragă trupele americane din bazele italiene. Președintele american a subliniat că Statele Unite au fost întotdeauna alături de Italia, în timp ce „Italia nu a fost acolo când am avut nevoie de ea”.

Bloomberg notează că astfel de măsuri ar constitui un semnal suplimentar al nemulțumirii lui Trump față de unii aliați NATO, precum Germania și Spania, pe care îi consideră că nu oferă suficient sprijin în războiul SUA-Israel împotriva Iranului.

„Am avea de suferit la fel de mult sau chiar mai mult decât țările europene pe care le-am identifica ca ținte pentru pedepsire dacă am încerca să ne reducem semnificativ forțele sau prezența”, a declarat, pentru Bloomberg, Gordon Davis, general-maior în rezervă și fost înalt oficial NATO.

Încă de la revenirea sa la Casa Albă, Donald Trump a amenințat de mai multe ori că ar putea retrage SUA din NATO și a cerut aliaților să majoreze cheltuielile de apărare de la 2% la 5% din PIB.

În prezent, în Europa sunt staționați aproximativ 85.000 de soldați americani, iar acest număr fluctuează pe măsură ce unitățile se întorc acasă sau SUA își consolidează prezența pentru exerciții militare.

Cel puțin 15 persoane au fost rănite, sâmbătă, în urma unei „posibile” explozii a unei ambarcațiuni în apropiere de Miami Beach.

Concret, este vorba despre o ambarcațiune charter care se afla în Biscayne Bay, lângă bancul de nisip Haulover, când a avut loc o explozie la bord, potrivit informațiilor preliminare furnizate de Comisia pentru Conservarea Peștilor și Faunei Sălbatice din Florida, scrie The New York Times.

Agenția Miami-Dade Fire Rescue a anunțat că echipajele de urgență au intervenit rapid în urma producerii incidentului. De asemenea, Paza de Coastă a SUA s-a numărat printre echipajele de urgență care au intervenit la fața locului.

Peste douăzeci de unități de salvare au intervenit la incident în jurul orei locale 12:48 și „au găsit mai mulți pacienți care aveau nevoie de îngrijiri medicale”, a declarat Miami-Dade Fire Rescue într-un comunicat.

Potrivit Reuters, momentan, 11 persoane au fost transportate la spital. Nu se cunosc detalii suplimentare privind starea celor răniți, iar autoritățile nu au dezvăluit cauza incidentului.

Consumul alimentelor mai grase sau mesele luate la ore târzii au un impact asupra digestiei, întrucât multe persoane ajung să se culce cu o senzație de greutate. Cu toate acestea, există un obicei simplu care poate fi făcut după cină și care ajută la o digestie mai bună.

În timpul digestiei, mușchii tractului gastro-intestinal se contractă pentru a propulsa alimentele, însă atunci când contracțiile sunt prea puternice, ele pot duce la disconfort acut.

Totuși, nutriționiștii dezvăluie care este băutura care vine în ajutor într-o astfel de situație.

Este vorba despre consumul de ceai de mentă, făcând digestia mai ușoară. Un alt beneficiu îl reprezintă proprietățile sale de relaxare musculară, care s-au dovedit a reduce crampele și durerile din sistemul digestiv, scrie elEconomista.

În cazul în care simți greață după masă copioasă, ceaiul de mentă poate ajuta la calmarea stomacului.

Nutriționiștii mai subliniază că este ideal să optăm întotdeauna pentru băuturi fără cofeină și cu ingrediente calmante, printre care mușețelul sau ghimbirul.

În cazul persoanelor predispuse la balonare, se recomandă evitarea consumului de băuturi acidulate, întrucât acestea pot crește presiunea stomacală sau refluxul gastroesofagian.

O dronă a fost găsită prăbușită pe un câmp în apropierea graniței cu exclava rusă Kaliningrad, anunță autoritățile poloneze.

Potrivit DPA, care citează poliția militară poloneză, ar fi vorba despre o dronă militară „care a fost utilizată în scopuri de supraveghere, dar care nu era pregătită pentru luptă”.

Alarma privind găsirea unui obiect zburător pe un câmp din apropierea orașului Bartoszyce, la aproximativ 20 de kilometri de graniță, a fost dată în cursul dimineții de sâmbătă.

Momentan, autoritățile nu au oferit informații concrete privind originea dronei, notează TVP World.

În luna septembrie a anului trecut, aproximativ 20 de drone rusești au pătruns în spațiul aerian al Poloniei, determinând avioanele de vânătoare poloneze și ale NATO să doboare câteva dintre ele.

Femeia în vârstă în 32 de ani, internată într-un spital din Alicante, Spania, din cauza suspiciunii de hantavirus, care s-a aflat în același avion cu femeia decedată la Johannesburg (Africa de Sud), a ieșit negativă la testul PCR efectuat de Centrul Național de Microbiologie.

Acest lucru a fost confirmat pentru El Economista de surse din cadrul Ministerului Sănătății din Spania. În continuare, „în conformitate cu protocolul stabilit”, ea va fi supusă unui al doilea test PCR în următoarele 24 de ore. În cazul în care acest test iese pozitiv, ea ar urma să fie transferată la Spitalul Gómez Ulla din Madrid.

Femeia din Spania prezintă simptome respiratorii ușoare, iar vineri, secretarul de stat pentru sănătate din Spania, Javier Padilla, a precizat că aceasta stătea cu două rânduri în spatele pasagerului infectat în timpul zborului. Contactul dintre cei doi a fost scurt, pasagerul aflându-se la bord pentru o perioadă limitată, conform Reuters.

Între timp, autoritățile regionale din Valencia urmăresc persoanele cu care femeia a intrat în contact în ultimele zile.

Un document judiciar publicat sâmbătă de Curtea Supremă din Brazilia menționează că judecătorul Alexandre de Moraes a decis suspendarea proiectului de lege privind reducerea drastică a pedepsei de 27 de ani de închisoare a fostului președinte Jair Bolsonaro.

Acesta este acuzat de complot în vederea unei lovituri de stat după ce a pierdut alegerile din 2022.

Potrivit Reuters, anunțul vine după ce două partide politice din Brazilia și asociația de presă ABI au contestat separat, în cursul acestei săptămâni, proiectul de lege care ar duce la eliberarea înainte de termen a lui Bolsonaro.

Proiectul de lege a fost aprobat anul trecut și, în forma în care este redactat, ar reduce pedeapsa cu închisoarea a lui Bolsonaro la puțin peste doi ani.

În motivarea deciziei, judecătorul Alexandre de Moraes a afirmat că proiectul de lege nu ar trebui pus în aplicare până când Curtea Supremă a Braziliei nu va încheia lucrările în două proceduri judiciare în care reclamanții au solicitat anularea măsurii, pe care au calificat-o drept neconstituțională.

Pe de altă parte, vineri, avocații fostului președinte brazilian au depus o cerere de revizuire penală la Curtea Supremă pentru a anula sentința privind închisoarea.

În prezent, fostul președinte brazilian Jair Bolsonaro își ispășește pedeapsa în arest la domiciliu, din cauza sănătății precare, a decis în luna martie un judecător.

Premierul slovac Robert Fico a mers la Moscova în acest weekend ca urmare a invitației lansate de Kremlin de a lua parte la festivitățile care marchează victoria Uniunii Sovietice asupra Germaniei naziste în cel de-al Doilea Război Mondial.

În acest sens, Vladimir Putin l-a primit la Kremlin pe Robert Fico, iar în cadrul întâlnirii dintre cei doi, liderul rus i-a dat asigurări premierului slovac că Rusia va face tot posibilul pentru a satisface cererea de energie a Slovaciei.

„Vom face tot posibilul pentru a satisface nevoile Slovaciei în materie de resurse energetice”, i-a spus Putin lui Fico, potrivit Reuters.

Premierul slovac Robert Fico nu a participat la parada de Ziua Victoriei din Piaţa Roşie, deşi anterior, presa de stat rusă a relatat că el urma să ia parte.

Aceasta a fost a doua participare a lui Fico la evenimentele organizate la Moscova cu ocazia Zilei Victoriei.

Slovacia primește petrol rusesc prin conducta Drujba, în timp ce gazul natural din Rusia este livrat prin conducta TurkStream.