Cooperarea industrială, securitatea energetică, reconstrucția infrastructurii și dezvoltarea tehnologiilor s-au numărat printre principalele teme abordate în cadrul celei de-a V-a ediții a Rebuilding Ukraine Forum 2026 & SECURE REBUILD RO-UA EXPO, desfășurată în 9 noiembrie, la Palatul Parlamentului din București.
Evenimentul a reunit reprezentanți ai instituțiilor guvernamentale, ai misiunilor diplomatice, ai mediului de afaceri și ai organizațiilor internaționale, oferind un cadru de dialog pentru identificarea unor oportunități concrete de cooperare între România și Ucraina, în contextul procesului de reconstrucție și al consolidării securității regionale.
Un loc important în cadrul discuțiilor a fost acordat industriei de apărare, domeniu în care experiența acumulată de Ucraina în condiții de război poate constitui o resursă valoroasă pentru dezvoltarea capacităților industriale și tehnologice din România și din Uniunea Europeană.
Răzvan Pîrcălăbescu, directorul Romarm și președintele Organizației Patronale Industria de Apărare (OPIA) a evidențiat necesitatea consolidării parteneriatului dintre industria de apărare românească și cea ucraineană, subliniind că apropierea geografică și interesele comune de securitate trebuie valorificate prin proiecte industriale și colaborări concrete.
„Doar împreună, ca buni vecini, putem să dezvoltăm o astfel de structură”, a declarat Răzvan Pîrcălăbescu, referindu-se la posibilitatea unei cooperări între structurile militare și industriale din România și Ucraina.
Acesta a arătat că parteneriatul bilateral poate depăși cadrul finanțărilor naționale, prin utilizarea instrumentelor europene disponibile, inclusiv a mecanismelor SAFE și a fondurilor destinate cercetării și dezvoltării. Printre direcțiile de colaborare menționate se numără achizițiile comune de echipamente militare, dezvoltarea tehnologiilor cu utilizare duală și transferul de soluții tehnologice.
Directorul Romarm a insistat, totodată, asupra importanței valorificării experienței ucrainene în dezvoltarea și implementarea sistemelor de apărare, în condițiile presiunii generate de conflictul militar.
„Cel mai important este să învățăm din experiența Ucrainei, cum au reușit să-și implementeze toate sistemele de care au nevoie, cu o presiune pusă asupra lor”, a subliniat acesta.
În opinia sa, dezvoltarea industriei de apărare trebuie să țină cont nu doar de cerințele producției în condiții de pace, ci și de capacitatea de adaptare și de creștere rapidă a producției în situații de criză. Experiența Ucrainei în acest domeniu poate oferi exemple relevante pentru consolidarea rezilienței industriale europene.
Un alt subiect evidențiat de Răzvan Pîrcălăbescu a fost deschiderea către parteneriate tehnologice internaționale. Acesta a susținut necesitatea integrării unor sisteme și tehnologii provenite din mai multe state, precum Marea Britanie, Statele Unite, Franța și Germania, considerând că industria românească trebuie să depășească limitele colaborărilor tradiționale și să valorifice oportunitățile oferite de partenerii internaționali.
Agenda forumului a inclus și teme privind reconstrucția infrastructurii critice, securitatea energetică, accesul la resurse, securitatea cibernetică și inteligența artificială, domenii considerate esențiale pentru dezvoltarea unor economii reziliente și pentru consolidarea cooperării regionale.
Potrivit unui comunicat de presă emis marți, Guvernul României, prin Ministerul Finanțelor, a încasat suma de 4,5 miliarde de euro aferentă celei de-a doua emisiuni de euroobligațiuni din acest an.
Finanțarea a fost structurată în trei tranșe: 1,25 miliarde de euro cu maturitate de patru ani și scadență în 2030, două miliarde de euro cu maturitate de opt ani și scadență în 2034 și 1,25 miliarde de euro reprezentând euroobligațiuni verzi, cu maturitate de 12 ani și scadență în 2038.
Potrivit Ministerului Finanțelor, tranzacția a atras un interes semnificativ din partea investitorilor, în ciuda volatilității pieței. Ordinele totale au depășit 9 miliarde de euro în cursul după-amiezii, reprezentând o suprasubscriere de peste două ori valoarea ofertei. După stabilirea marjelor și alocările finale, valoarea totală a ordinelor s-a situat la aproximativ 7 miliarde de euro, echivalentul unei suprasubscrieri de 1,6 ori.
Structura finală a costurilor se prezintă astfel:
Ministerul Finanțelor a subliniat că tranzacția a beneficiat de o diversificare geografică și sectorială extinsă. Aproximativ 49% din tranșa verde, cu maturitate de 12 ani, a fost alocată investitorilor responsabili din punct de vedere social (SRI) și celor cu mandate specifice ESG sau verzi.
În privința distribuției geografice, investitorii din Europa de Vest au reprezentat 69% din alocările aferente tranșei de patru ani, în timp ce Marea Britanie și Irlanda au avut o pondere de 47% în tranșa de opt ani și de 45% în cea verde, cu maturitate de 12 ani.
Administratorii de active au reprezentat principala categorie de investitori, cu ponderi de 69% pentru tranșa de patru ani, 72% pentru cea de opt ani și 60% pentru euroobligațiunile verzi. Fondurile speculative au avut o pondere de 24% în tranșa verde.
„Cea de-a doua emisiune de euroobligațiuni a României pe piețele internaționale de capital din anul 2026 s-a bucurat de un interes mare din partea investitorilor și a reconfirmat încrederea de care se bucură țara noastră în urma implementării unui program ambițios de consolidare fiscală. Suma atrasă va contribui, alături de fondurile europene (CFM, PNRR, SAFE) și împrumuturile de la instituții financiare internaționale, la îndeplinirea necesarului de finanțare de pe piețele externe pentru acest an, precum și la consolidarea rezervelor noastre în valută” , a afirmat ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare.
Tranzacția a fost intermediată de BofA Securities Europe SA, Citigroup Global Markets Europe AG, Deutsche Bank Aktiengesellschaft, ING Bank N.V., JP Morgan SE și Société Générale.
Cancelarul german Friedrich Merz și-a reiterat poziția de a condiționa următorul buget al UE de obținerea unui sprijin unanim pentru un împrumut de mai multe miliarde de euro acordat Ucrainei, în ciuda faptului că premierul slovac Robert Fico a calificat această cerere drept „șantaj clasic”.
Potrivit POLITICO, sprijinirea Ucrainei „este o responsabilitate europeană comună, nu a statelor membre individuale”, a declarat Merz jurnaliștilor în cadrul unei conferințe de presă susținută împreună cu prim-ministrul ungar Peter Magyar.
„De aceea, chestiunea modului în care vom finanța Ucraina în anii următori, dacă va fi necesar, se înscrie în mod firesc în contextul acestor negocieri bugetare.”, a spus acesta.
Propunerea cancelarului german, pe care acesta a prezentat-o și într-o scrisoare trimisă vineri președintelui Consiliului European, Antonio Costa, a stârnit reacții negative.
Premierul slovac Robert Fico a respins ideea și l-a acuzat pe Friedrich Merz că încearcă să facă presiuni asupra statelor membre.
„Ceea ce face cancelarul german este un șantaj clasic, iar eu îl resping”, a declarat Fico marți, la Bratislava, în timpul unei întâlniri cu premierul ceh Andrej Babiš, potrivit presei slovace.
UE și partenerii săi discută în prezent despre un nou împrumut în valoare de 70 de miliarde de euro pentru a sprijini Ucraina în anul următor în fața atacurilor susținute ale Rusiei.
Uniunea vrea să acopere aproximativ 45 de miliarde de euro din acest împrumut, în timp ce alți aliați, precum Marea Britanie, Canada și Japonia, sunt așteptați să contribuie cu restul de 25 de miliarde de euro.
Friedrich Merz a explicat că nu dorește repetarea situației de anul trecut, când un alt împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina a fost convenit pe baza unor garanții financiare și angajamente asumate de majoritatea statelor membre.
La acel moment, trei țări, Cehia, Ungaria și Slovacia, au obținut o clauză prin care au fost exceptate de la participarea la acest angajament.
„În opinia mea, continuarea pe această cale nu este o soluție bună. Trebuie să integrăm pe deplin politica privind Ucraina în bugetul UE”, a afirmat Merz.
Poziția sa nu este însă împărtășită de premierul ungar Peter Magyar. Acesta a venit la Berlin alături de patru miniștri și un secretar de stat, pentru discuții despre o cooperare mai bună între Germania și Ungaria.
Vizita este, de fapt, o apropiere între cele două țări, după ani în care relațiile au fost foarte reci în timpul mandatului fostului premier ungar Viktor Orban.
„Aș dori să menționez aici, în mod diplomatic și cu tot respectul cuvenit, în calitate de prim-ministru al Ungariei, că nu consider neapărat o abordare corectă ca bugetul european, care este, de fapt, destinat unei perioade de șapte ani și Europei, să fie «legat de alte chestiuni»”, a declarat Peter Magyar.
Parlamentul a reluat procedura de numire a conducerilor Televiziunii Române și Radioului Public, după ce Curtea Constituțională a anulat, în aprilie 2026, hotărârile anterioare privind componența Consiliilor de Administrație. Două nume au fost în centrul negocierilor politice: Sorina Matei, propusă pentru TVR, și Răzvan Ioan Dincă, susținut pentru Radio România.
Sorina Matei a beneficiat de sprijinul AUR, în timp ce Răzvan Dincă a fost susținut de PSD.
Cei doi au fost numiți în septembrie în funcții interimare, pentru o perioadă de 60 de zile.
Cine este Sorina MateiSorina Matei este jurnalistă și are o experiență de aproape trei decenii în presa românească. Și-a început cariera în 1997, la publicația „Jurnalul Național”, iar din 2003 a trecut în televiziune.
De-a lungul timpului, a lucrat la Antena 1, Antena 3, B1 TV, România TV, Digi24, Aleph News și Mediafax. A activat în special în domeniile politic și justiție, fiind reporter și coordonator al secției Politic.
Unul dintre cele mai importante capitole ale carierei sale a fost activitatea de jurnalist acreditat la Palatul Cotroceni, unde a relatat timp de aproximativ 12 ani, în timpul mandatelor prezidențiale ale lui Emil Constantinescu, Ion Iliescu și Traian Băsescu.
În octombrie 2025, Sorina Matei s-a alăturat echipei Gândul-Mediafax.
În septembrie 2026, a fost numită director general interimar al Televiziunii Române, la propunerea AUR.
Într-o declarație publică despre perspectiva conducerii televiziunii publice, jurnalista a afirmat că își dorește să pună accentul pe jurnalism și pe un conținut echidistant și echilibrat.
Cine este Răzvan Ioan DincăRăzvan Ioan Dincă este regizor, producător de spectacole muzicale și manager cultural, cu experiență în conducerea unor instituții importante din domeniul artistic.
Și-a început activitatea de manager cultural în 2002, la Teatrul „George Ciprian” din Buzău, pe care l-a condus până în 2006.
Ulterior, a ocupat funcția de director general al Teatrului Național de Operetă „Ion Dacian” din București, în perioada 2006-2012. Între 2012 și 2015 a fost director și producător general al Operei Naționale București.
În perioada 2021-2025, Răzvan Dincă a condus Societatea Română de Radiodifuziune, în funcția de președinte-director general. În septembrie 2026, a revenit la conducerea instituției, de această dată ca director general interimar, fiind susținut de PSD.
Pe lângă activitatea managerială, este implicat în producția și regia unor spectacole de teatru și musical. Printre producțiile la care a lucrat se numără „Mamma Mia!”, „My Fair Lady”, „Fantoma de la Operă” și „Shrek, Musicalul”. Este și autorul a două volume de poezie.
Cum au ajuns cei doi în funcțiile interimareNumirile Sorinei Matei și ale lui Răzvan Dincă au venit după ce Curtea Constituțională a admis sesizările AUR privind modul în care Parlamentul repartizase locurile din Consiliile de Administrație ale TVR și Radioului Public.
În urma deciziei CCR din 29 aprilie 2026, procedura anterioară de numire a conducerilor celor două instituții a fost anulată. În septembrie, Parlamentul a desemnat conduceri interimare, pentru 60 de zile.
Deputații și senatorii s-au reunit marți, 10 noiembrie, în ședință comună pentru desemnarea noilor membri ai Consiliilor de Administrație. După această etapă, din rândul membrilor consiliilor urmează să fie desemnați președinții-directori generali ai celor două instituții.
Numirile sunt urmărite și prin prisma susținerii politice de care beneficiază cei doi candidați: AUR pentru Sorina Matei, la TVR, și PSD pentru Răzvan Dincă, la Radio România.
Separat, numirea Sorinei Matei în funcția de director general interimar al TVR a fost contestată de PNL și USR la Curtea Constituțională, care urmează să analizeze sesizarea pe 18 noiembrie 2026.
Rafinăria Petrotel este pregătită să înceapă procesul de repornire efectivă, după o lună în care echipele tehnice au lucrat intens la verificarea și pregătirea instalațiilor. Potrivit informațiilor exclusive obținute de Mediafax, compania a informat Ministerul Energiei că un transport de țiței este programat să ajungă în Portul Constanța până la 20 noiembrie 2026 și consideră că următoarea perioadă este importantă pentru coordonarea operațională cu Oil Terminal și CONPET pentru ca acest transport să ajungă în siguranță la rafinărie.
Dan Dănulescu, inginer-șef în cadrul Petrotel Lukoil, afirmă că primul pas pentru relansarea activității rafinăriei este complet, fiind pornit CET-ul, instalațiile sunt revizuite și recalibrate în parametri, iar obiectivul curent este ca repornirea integrală să înceapă înainte de venirea perioadei de îngheț.
„Timp de o lună, colegii noștri au lucrat la pregătirea instalațiilor și la toate verificările care țin de această etapă. Astăzi, rafinăria este pregătită să înceapă procesul de repornire. CET Petrotel a fost deja pornită, iar din punct de vedere tehnic este important ca următoarele etape să poată continua înainte de venirea înghețului”, a declarat Dan Dănulescu.
Un transport de țiței este așteptat până la 20 noiembrieConducerea Petrotel a informat Ministerul Energiei că un transport de țiței urmează să ajungă în Portul Constanța până la data de 20 noiembrie. Țițeiul este de origine kazahă, în deplină legalitate cu toate condițiile impuse de sancțiunile internaționale, atât ale Uniunii Europene, cât și sancțiunile emise de Trezoreria americană și Trezoreria britanică. În plus, fondurile și resursele utilizate în aceste demersuri nu sunt de origine și nu vor avea destinație în Federația Rusă.
Pentru ca materia primă să poată ajunge la rafinărie sunt necesare coordonarea operațională și contractuală cu Oil Terminal, pentru preluarea și descărcarea transportului, și cu CONPET, operatorul sistemului prin care țițeiul de import este transportat către rafinăriile din România. Ambele companii sunt în subordinea Ministerului Energiei.
Petrotel consideră că există premisele pentru identificarea unei soluții prin dialog între companie, Ministerul Energiei, Oil Terminal și CONPET. Cele două societăți strategice, în care statul român este acționar majoritar prin Ministerul Energiei, au un rol esențial în lanțul logistic necesar alimentării rafinăriei.
„Avem încredere în echipa Ministerului Energiei și în conducerile CONPET și Oil Terminal. Suntem convinși că toate instituțiile și companiile implicate înțeleg importanța acestui moment și că, prin cooperare, pot fi stabilite soluțiile operaționale necesare pentru ca țițeiul să ajungă la rafinărie și procesul de repornire să poată continua”, a afirmat inginerul-șef al Petrotel.
Compania precizează că informațiile referitoare la starea tehnică a rafinăriei, pregătirea instalațiilor și pașii necesari reluării activității au fost deja transmise Ministerului Energiei. Petrotel rămâne disponibilă să furnizeze clarificări și documente suplimentare, dacă acestea vor fi necesare.
Petrotel dorește aprofundarea dialogului deja începutReprezentanții companiei susțin că există deja un dialog cu Ministerul Energiei și cu celelalte entități implicate, însă consideră utilă aprofundarea discuțiilor tehnice și operaționale în perioada imediat următoare.
Petrotel nu solicită soluții în afara cadrului legal și nici luarea unor decizii fără verificările necesare. Compania își dorește o discuție aplicată, în care toate părțile să poată corela calendarul transportului de țiței cu procedurile de descărcare, transport și alimentare a rafinăriei.
„Am transmis și am descris deja Ministerului Energiei informațiile privind situația tehnică a rafinăriei și pregătirea pentru relansare. Rămânem disponibili să completăm aceste informații ori de câte ori va fi necesar. Credem că o discuție mai aprofundată, la nivel tehnic și operațional, ar fi utilă pentru ca toate părțile implicate să aibă aceeași imagine asupra calendarului și a pașilor care trebuie parcurși”, a explicat Dan Dănulescu.
Potrivit acestuia, compania își dorește ca dialogul să continue într-o manieră constructivă și în ritmul necesar pentru clarificarea tuturor aspectelor operaționale.
„Nu dorim să punem presiune asupra partenerilor instituționali și înțelegem responsabilitatea fiecărei companii implicate. În același timp, perioada următoare este importantă pentru rafinărie. Ne dorim să găsim împreună soluția care să permită continuarea în siguranță a procesului de repornire”, a adăugat inginerul-șef.
CET Petrotel a fost pornităCompania a pus deja în funcțiune centrala de cogenerare a rafinăriei, CET Petrotel, ca parte a pregătirilor pentru reluarea activității. Centrala asigură energia electrică și termică necesare proceselor tehnologice de pe platformă.
Potrivit oficialilor, pornirea CET și pregătirea celorlalte instalații presupun utilizarea resurselor și a stocurilor disponibile pe platformă. În lipsa unei alimentări cu țiței care să permită continuarea etapelor de repornire, activitățile începute nu pot fi susținute pe termen lung, iar rafinăria ar putea fi nevoită să reintre într-un regim prelungit de conservare.
„Pornirea CET Petrotel a fost un pas necesar și arată că rafinăria este pregătită să avanseze. Am mobilizat oamenii și resursele, am pregătit instalațiile și suntem gata să trecem la etapele următoare. Pentru ca acest efort să poată continua, avem nevoie ca materia primă să ajungă la rafinărie. Din punct de vedere tehnic, obiectivul nostru este să începem repornirea înainte de îngheț”, a declarat Dan Dănulescu.
Acesta a subliniat că relansarea va fi realizată etapizat, cu toate verificările de siguranță necesare. Pregătirea rafinăriei nu presupune pornirea simultană și imediată a tuturor instalațiilor, ci începerea unui proces tehnic controlat.
Relațiile cu subcontractorii au fost relansateÎn perspectiva reluării activității, Petrotel a reactivat și relațiile de lucru cu subcontractorii și furnizorii implicați în funcționarea și mentenanța platformei.
Compania arată că impactul unei eventuale noi amânări nu s-ar limita la angajații rafinăriei. În jurul Petrotel funcționează o rețea de companii care asigură lucrări de mentenanță, servicii tehnice, transport, logistică, securitate industrială și alte activități necesare procesului de producție.
O parte dintre aceste companii și-au mobilizat deja personalul și resursele în perspectiva relansării. Menținerea lor în acest proces depinde de existența unui calendar operațional suficient de clar.
„Nu vorbim numai despre angajații Petrotel. Repornirea rafinăriei înseamnă activitate pentru zeci de parteneri, furnizori și subcontractori români. Am reușit să relansăm aceste relații și să remobilizăm o parte importantă a ecosistemului economic din jurul rafinăriei. Este important ca acest efort comun să poată continua”, a precizat Dan Dănulescu, în declarația pentru Mediafax.
Care este mizaOprirea Petrotel a redus capacitatea internă de producție a carburanților, iar volumele care nu au mai fost produse în România au fost compensate prin importuri. Reluarea activității ar readuce în circuit o capacitate industrială importantă și ar susține activitatea infrastructurii naționale de transport și depozitare.
Conducerea Petrotel consideră, conform declarațiilor transmise Mediafax, că relansarea rafinăriei ar contribui la securitatea energetică a țării, la păstrarea locurilor de muncă specializate și la susținerea companiilor românești din lanțul industrial.
Petrotel se află în procedura generală a insolvenței din august, iar repornirea activității este considerată un element important pentru reorganizarea companiei și pentru protejarea angajaților, a creditorilor și a relațiilor comerciale.
„Există astăzi o rafinărie pregătită pentru relansare, o echipă calificată, subcontractori remobilizați și un transport de materie primă care poate susține acest proces. Avem încredere că Ministerul Energiei, CONPET și Oil Terminal vor continua dialogul cu noi și că vom putea transforma această oportunitate într-o poveste de succes pentru industria și economia României”, a conchis Dan Dănulescu, în exclusiviate pentru Mediafax.
Sportiva în vârstă de 16 ani a încheiat cursa cu timpul de 1:00.771, într-o finală câștigată de sud-africana Megan Nieman, care a fost cronometrată în 57.757 secunde.
Medalia de argint i-a revenit elvețiencei Mina Hirsbrunner, cu 57.846 secunde, în timp ce podiumul a fost completat de columbianca Michell Carolina Gomez, cu 58.905 secunde.
Românca ajunsese în finală după ce terminase pe locul al patrulea în prima semifinală, cu timpul de 1:01.640. În cursa decisivă, ea și-a îmbunătățit astfel performanța cu aproape nouă zecimi de secundă.
Delia Aștefănoaie este legitimată la Clubul Sportiv Municipal Bacău și a fost una dintre cele trei reprezentante ale României în concursurile de atletism de la Dakar 2026.
Amelia Negulescu a participat la triplusalt, la care a obținut medalia de argint. Liviu Isache a concurat la proba de 3.000 de metri, situându-se pe locul 10.
Întrecerile de atletism de la Jocurile Olimpice de Tineret s-au desfășurat în perioada 8-10 noiembrie, pe stadionul Iba Mar Diop din capitala Senegalului.
Delegația României are patru medalii, în total, ocupând locul 16 în clasamentul general pe medalii.
Pe lângă medalia de argint obținută de Negulescu, România a mai punctat prin înotătoarea Daria Silișteanu, care a câștigat două medalii de aur și una de argint.
Un polițist de 24 de ani a fost rănit, marți, într-un accident rutier produs în jurul orei 15:40, pe DN 39A, pe podul Apolodor, la Agigea. Autospeciala de poliție în care se afla agentul a intrat în coliziune cu remorca unui TIR. Potrivit ISU, victima este inconștientă.
Polițiștii din cadrul Serviciului Siguranță Rutieră au fost sesizați cu privire la producerea accidentului. Din primele verificări a reieșit că agentul era singur în autospecială, se afla în exercitarea atribuțiilor de serviciu și se deplasa fără semnalele acustice și luminoase în funcțiune.
Polițistul este încadrat la Serviciul Siguranță Transporturi – T.F./T.N. Agigea și face parte din promoția iunie 2024.
La locul accidentului au fost trimise o autospecială de stingere, o autospecială de descarcerare, un echipaj SMURD C și unul SMURD B.
Victima este transportată la spitalul județean Constanța de SMURD C, inconștientă.
Constructorul își propune finalizarea ambelor tronsoane până la sfârșitul anului 2026, însă respectarea termenului depinde de asigurarea fondurilor necesare și de condițiile meteorologice, a anunțat directorul general al CNAIR, Cristian Pistol.
Primul lot a ajuns la 80%, iar al doilea la 65%Potrivit informațiilor publicate de Cristian Pistol, pe Facebook, lucrările pe cele două tronsoane ale Autostrăzii Moldovei continuă, constructorul fiind mobilizat pentru finalizarea proiectelor în acest an.
Lotul 1, Săucești – Trifești, are o lungime de 30,3 kilometri și a ajuns la un stadiu fizic de execuție de 80%.
Pe lotul 2, Trifești – Gherăești, cu o lungime de 18,99 kilometri, progresul lucrărilor este de 65%.
Împreună, cele două sectoare însumează aproximativ 49,3 kilometri din Autostrada Bacă – Pașcani, parte a proiectului Autostrăzii Moldovei (A7).
„Loturile 1 și 2 ale Autostrăzii Bacău – Pașcani, în total 49,3 km, avansează constant”, a transmis directorul general al Companiei Naționale de Administrare a Infrastructurii Rutiere.
1.000 de muncitori și 800 de utilaje, mobilizate pe șantiereConstructorul român UMB a mobilizat aproximativ 1.000 de muncitori și 800 de utilaje pentru a accelera execuția celor două tronsoane.
Activitățile desfășurate în această perioadă includ realizarea structurii rutiere, lucrări la poduri și amenajarea spațiilor de servicii.
În paralel, echipele lucrează la instalarea sistemelor inteligente de transport (ITS), montarea parapetelor de protecție și executarea marcajelor rutiere.
Aceste intervenții fac parte din etapele necesare pentru finalizarea infrastructurii și pregătirea sectoarelor pentru circulația rutieră.
Valoarea cumulată a contractelor pentru cele două loturi este de 2,92 miliarde de lei, fără TVA.
Finalizarea în 2026 depinde de alocarea fondurilor de la bugetUnul dintre principalele elemente care pot influența calendarul lucrărilor este finanțarea.
Potrivit directorului CNAIR, fondurile din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) au acoperit lucrările executate până la 31 august 2026.
Pentru continuarea proiectelor, compania a solicitat alocarea sumelor necesare de la bugetul de stat.
„Finanțarea prin PNRR a acoperit lucrările executate până la 31 august 2026, iar pentru continuarea acestora CNAIR a solicitat alocarea sumelor necesare de la bugetul de stat”, a precizat Cristian Pistol.
Șeful CNAIR a avertizat că termenul de finalizare rămâne condiționat atât de disponibilitatea finanțării, cât și de evoluția vremii în următoarele săptămâni.
„Finalizarea în 2026 depinde acum de asigurarea finanțării și de condițiile meteorologice din perioada următoare”, a subliniat acesta.
În consecință, deși constructorul urmărește încheierea lucrărilor până la sfârșitul anului, deschiderea celor două loturi nu poate fi considerată certă în acest moment.
Finalizarea tronsoanelor Săucești – Trifești și Trifești Gherăești ar reprezenta un nou pas în dezvoltarea Autostrăzii Moldovei, proiect de infrastructură destinat îmbunătățirii legăturilor rutiere din estul României.
Edenred, liderul pieţei de beneficii extrasalariale, anunță rezultatele Global Workplace Joy Index, primul studiu de amploare care a măsurat bucuria la locul de muncă în rândul a 17.450 de angajați și 8.920 de lideri HR din 27 de țări.
Studiul a analizat experiența zilnică la locul de muncă, pe baza a 10 indicatori, printre care mândria, sensul și valoarea muncii, relațiile cu colegii, recunoașterea din partea managerilor, implicarea, oboseala și frustrările de la locul de muncă. Pe baza răspunsurilor, cu scoruri între 0 la 100, au fost identificate trei categorii de angajați: cu un nivel scăzut al bucuriei (scoruri între 0 și 49,5), cu un nivel mediu (scoruri între 50 și 74,5) și cu un nivel crescut (scoruri între 75 și 100).
În clasamentul general, România obține un scor de 64 din 100, peste media globală de 63. Astfel, românii sunt mai bucuroși la locul de muncă decât angajați din țări precum Spania, Germania sau Italia și s-au situat la egalitate cu cei din Franța și Suedia. Dacă topul bucuriei este dominat de India, Mexic și Peru, la finalul clasamentului, se situează Cehia, Portugalia și Japonia.
Contextul economic schimbă așteptările angajaților
Prin Global Workplace Joy Index, compania Edenred, prezentă în 44 de țări, a obținut o imagine actuală, de ansamblu, despre cum se simt angajații în piețe și economii foarte diferite. Astfel, pe piețele cu creștere rapidă, optimismul este alimentat de avântul economic, de șansa de a urca social și de creșterile salariale reale solide (majorări medii de aproximativ 9,1%, față de o inflație de 4–4,5%). În economiile mature, angajații au așteptări de bază mai ridicate, iar contextul economic este mai dificil: creșterea reală a salariilor a încetinit la 1,8–2,2%.
„Mult timp, succesul unei organizații a fost evaluat în primul rând prin indicatori financiari. Astăzi, devine tot mai clar că performanța sustenabilă nu poate fi separată de experiența oamenilor care o construiesc. Joy Index ne oferă o perspectivă nouă, bazată pe date, asupra acestei relații și confirmă că bucuria la locul de muncă este mult mai mult decât o aspirație individuală. Este o componentă strategică a unui business sănătos și competitiv. La Edenred, credem că viitorul muncii aparține liderilor de business care integrează această bucurie în obiectivele lor de afaceri și inițiază acțiuni concrete, care să răspundă nevoilor reale ale angajaților și să creeze valoare pe termen lung pentru companie” a declarat Görkem Oran, CEO Edenred România. Citeşte comunicatul integral AICI:
Ambasadorul Iranului a fost convocat marți în Franța, după ce Teheranul a fost acuzat că se află în spatele atacului cibernetic care a provocat defectarea frigiderelor din sute de supermarketuri.
„Convocarea ambasadorului iranian, anunțată ieri de ministru, a avut loc în această dimineață”, a precizat Ministerul Afacerilor Externe într-un comunicat de presă, potrivit Reuters.
Într-o intervenție la FranceInfo, ministrul francez de Externe, Jean-Noel Barrot a afirmat că țara va insista pentru impunerea de sancțiuni la nivelul UE ca răspuns la atacul cibernetic asupra sistemelor de refrigerare din mai multe supermarketuri.
Franța „nu va exclude nicio opțiune și va lua toate măsurile — inclusiv cele pe care s-ar putea să nu le dezvăluim public — pe care le considerăm proporționale și necesare pentru a descuraja orice alte atacuri”, a precizat Barrot, potrivit France24.
Franța acuză Iranul că se află în spatele atacului cibernetic care a afectat sistemele de refrigerare din supermarketuriLuni, Franța a acuzat oficial Iranul că se află în spatele atacului cibernetic din luna octombrie, când temperatura din frigidere și congelatoare din mai multe supermarketuri din țară a crescut.
El a anunțat că vor fi consecințe pentru Iran.
„Datorită muncii remarcabile a departamentelor guvernamentale, pot confirma că responsabilitatea pentru acest atac revine Gărzii Revoluționare Iraniene. Vom impune sancțiuni la nivel european împotriva celor responsabili”, a declarat Barrot luni jurnaliștilor, în cadrul unei reuniuni a G7 la Paris, potrivit POLITICO.
În replică, ministerul Afacerilor Externe al Iranului a respins ca fiind „nefondate și ostile” acuzațiile potrivit cărora Garda Revoluționară ar fi în spatele atacurilor.
Ministrul Justiției a dezvăluit marți, 10 noiembrie, că suspectul accesase site-uri dedicate autorului atentatelor din Norvegia, soldate cu 77 de morți în 2011.
Atacatorul din Cracovia accesase site-uri despre Anders BreivikMinistrul polonez al Justiției, Waldemar Żurek, a declarat marți, la Radio Kraków, că anchetatorii au identificat indicii care ar putea susține ipoteza unei motivații extremiste în cazul atacului armat de sâmbătă.
Potrivit Reuters, ministrul a precizat că suspectul, identificat de procurori drept Michał Oksiński, un muncitor de 24 de ani, consultase pagini de internet referitoare la Anders Behring Breivik.
Ministrul a apreciat că există indicii puternice privind o posibilă influență a extremismului de dreapta asupra comportamentului atacatorului.
Breivik a ucis 77 de persoane în Norvegia, în iulie 2011. Opt victime au murit în urma exploziei unei mașini-capcană la Oslo, iar alte 69, majoritatea adolescenți, au fost împușcate într-o tabără de tineret a Partidului Laburist, pe insula Utøya.
Deocamdată, autoritățile poloneze nu au stabilit oficial că Oksiński l-a considerat pe Breivik un model sau că atacul de la Cracovia a fost inspirat direct de crimele acestuia.
Șase persoane ucise în Piața Centrală din CracoviaAtacul s-a produs sâmbătă, în Piața Centrală din Cracovia, una dintre cele mai cunoscute atracții turistice ale Poloniei.
Potrivit poliției, suspectul a deschis focul dintr-un autoturism, provocând moartea a șase persoane.
Forțele de ordine au intervenit la scurt timp, iar atacatorul a fost împușcat și reținut. Acesta a murit luni, la spital, în urma rănilor suferite.
Ministrul Justiției a anunțat că în vehiculul folosit de suspect a fost descoperit și un amortizor pentru armă.
În aceeași zi în care s-a produs atacul, autoritățile au găsit în locuința familiei cadavrele tatălui, mamei și surorii suspectului.
Anchetatorii consideră că și aceste trei persoane ar fi fost ucise de Oksiński, însă circumstanțele deceselor sunt în continuare investigate.
Simboluri asociate extremei drepte, descoperite de anchetatoriUn alt element analizat de autorități este un steag galben, cu imaginea unui șarpe și inscripția „Don’t tread on me”, descoperit în camera suspectului.
Cunoscut drept steagul Gadsden, simbolul a fost utilizat de-a lungul timpului în diferite contexte politice americane, inclusiv de unele grupări de extremă dreapta.
Ministrul Justiției a precizat că și anumite simboluri identificate la locul de muncă al atacatorului ar putea avea relevanță pentru această direcție a investigației.
Prezența acestor elemente este analizată împreună cu activitatea online a suspectului, fără ca anchetatorii să fi anunțat o concluzie definitivă privind mobilul crimelor.
Scandal politic în Polonia pe tema motivației ataculuiIpoteza unei motivații extremiste a provocat o dispută între guvern și opoziția naționalistă.
Ministrul de Interne, Marcin Kierwiński, a afirmat încă de sâmbătă, la câteva ore după atac, că suspectul ar fi fost influențat de ideologia extremei drepte.
Declarația a fost respinsă categoric de liderul partidului de opoziție Lege și Justiție (PiS), Jarosław Kaczyński, care a calificat-o drept o minciună evidentă.
La rândul său, deputatul PiS Michał Wójcik s-a declarat indignat de afirmațiile ministrului Justiției și a acuzat reprezentanții guvernului că prezintă incorect situația comunității internaționale.
Marți, ministrul de Interne a precizat că își menține declarațiile inițiale, dar așteaptă concluziile oficiale ale anchetei.
În Polonia a fost instituit doliu național în zilele de 8 și 9 noiembrie, iar la Cracovia perioada de doliu se prelungește până pe 11 noiembrie.
Triplu campion olimpic și de patru ori campion mondial și european, fostul internațional francez a participat marți la o întâlnire organizată în cadrul evenimentului „Demain Le Sport”, unde a povestit cum s-a adaptat la viața de după Jocurile Olimpice de la Paris din 2024.
„La început, ceea ce îmi doream era să nu fac absolut nimic. Când eram copil, voiam să devin cel mai bun handbalist din lume. De-a lungul carierei, singurul meu obiectiv a fost să intru în istoria sportului meu și a sportului francez. Nu mă gândeam deloc la ce urma după retragere. Când m-am oprit, mă gândeam doar să mă bucur de viață și să trăiesc într-un ritm mai lent. Voiam doar să încetinesc ritmul”, a declarat Karabatic.
Planurile fostului handbalist au fost însă rapid înlocuite de numeroase solicitări pentru proiecte media, de afaceri și caritabile.
„A trebuit să învăț să spun nu. Nu mai aveam scuza unui sportiv profesionist, cu antrenamente și meciuri”, a explicat fostul inter.
Karabatic este implicat în mai multe proiecte antreprenoriale. Alături de fostul rugbist Benjamin Kayser participă la fondul de investiții Teampact. Iar împreună cu fratele său, Luka, a lansat un fond cu scop caritabil, a deschis o sală de padel și analizează posibilitatea lansării unui canal de YouTube.
Presiunea performanței și relația cu fiul săuKarabatic a explicat că retragerea l-a ajutat să renunțe la obsesia de a fi permanent cel mai bun, obiectiv care i-a marcat întreaga carieră.
O accidentare gravă la genunchi, suferită înaintea Jocurilor Olimpice de la Tokyo din 2021, precum și o perioadă de epuizare l-au determinat să descopere meditația și să privească diferit sportul, acceptând inclusiv ideea de a juca din plăcere, nu doar pentru victorie.
„Timp de peste 24 de ani, am fost concentrat pe un singur lucru: să devin cel mai bun handbalist din lume. Am reușit să mă detașez de această mentalitate. Dorința de a fi cel mai bun aduce o presiune enormă. Acum, în proiectele mele, nu mai am acest obiectiv. Vreau doar să fac lucruri în care mă regăsesc și să fiu cât mai autentic. Sincer, nu mă mai interesează dacă oamenii mă consideră cel mai bun sau nu”, a mărturisit francezul.
Fostul handbalist a povestit și despre relația cu fiul său, Alek, căruia încearcă să îi transmită o perspectivă diferită asupra performanței.
„Într-o zi, m-a întrebat: «Tată, crezi că într-o zi voi putea fi la fel de bun ca tine?». A fost un moment dificil pentru mine. Știu că astfel de momente pot marca un copil, îl pot motiva sau îl pot descuraja”, a relatat Karabatic.
„Important este să ai visuri, să ai ambiție și să îți dorești să ajungi acolo. Totul este posibil în viață. Ai capacitatea necesară, trebuie doar să te antrenezi și să te bucuri de ceea ce faci. Vreau să îi transmit că are dreptul să viseze și să își atingă întregul potențial”, a explicat fostul campion.
Karabatic a recunoscut totuși că are o temere legată de viitorul fiului său: „Sunt tatăl care a reușit. Mi-e teamă că, dacă va alege același drum, va fi judecat permanent în comparație cu mine”.
Visul de a deveni selecționerul FranțeiKarabatic a dezvăluit că își dorește ca într-o zi să preia conducerea echipei naționale a Franței din postura de selecționer, deși nu intenționează să înceapă prea curând o carieră de antrenor.
„Cred că, undeva în interiorul meu, există dorința ca într-o zi să devin selecționerul echipei naționale a Franței”, a afirmat fostul handbalist.
„Ca jucător, te plângi întotdeauna de antrenor și nu înțelegi anumite decizii. Aș vrea să văd cum este să fii de cealaltă parte. Bineînțeles, există și dorința de a transmite mai departe ceea ce am învățat. Dar nu în viitorul apropiat. Dacă voi face acest lucru, vreau să fie din motivele potrivite. Sper să o fac pentru ceilalți, pentru jucători, nu pentru mine”, a completat Karabatic.
Francezul este însă conștient de responsabilitățile unei asemenea funcții și de presiunea pe care o presupune activitatea de antrenor.
„Știu că viața de antrenor sau de selecționer este la fel ca viața unui sportiv, poate chiar mai complicată, cu mult mai multă presiune, mult mai puțin timp liber și o încărcătură mentală mult mai mare”, a spus fostul campion.
Nikola Karabatic s-a retras în vara anului 2024, după Jocurile Olimpice de la Paris, încheind una dintre cele mai impresionante cariere din handbalul mondial.
Comisia Europeană colaborează cu autoritățile de la Kiev pentru a identifica cele mai urgente nevoi ale Ucrainei, prin intermediul Mecanismului de protecție civilă al Uniunii Europene.
Purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Eva Hrncirova, a declarat marți, în cadrul unui briefing de presă la Bruxelles, că ajutorul va fi direcționat către zonele și persoanele care au cea mai mare nevoie de sprijin.
„Vom ține luminile aprinse în Ucraina, vom asigura funcționarea spitalelor și a serviciilor esențiale. Acest lucru este deja prevăzut în planul pe care îl avem pentru această iarnă și pe care președinta von der Leyen l-a anunțat în februarie”, a afirmat Hrncirova, potrivit Ukrainska Pravda.
UE pregătește transferul echipamentelor unei centrale electrice în UcrainaPurtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene a anunțat că Uniunea Europeană a demontat o întreagă centrală electrică, ale cărei echipamente urmează să fie transportate în Ucraina și folosite pentru asamblarea infrastructurii energetice necesare.
Componentele centralei vor contribui astfel la refacerea infrastructurii energetice ucrainene, afectate de atacurile rusești.
„Vrem să livrăm ajutorul potrivit, în locul potrivit, oamenilor potriviți și la momentul potrivit. Nu este vorba doar despre furnizarea de asistență, ci despre direcționarea acesteia astfel încât să aibă un impact asupra ucrainenilor”, a precizat Hrncirova.
Comisia Europeană evaluează nevoile urgente ale UcraineiComisarul european Hadja Lahbib a discutat luni cu premierul ucrainean Serhii Koretskyi despre nevoile specifice ale țării. O nouă convorbire între cei doi oficiali era programată marți, pentru o evaluare detaliată a necesarului de ajutor.
„Astăzi va avea loc o nouă convorbire între comisarul Lahbib și premierul Koretskyi, în cadrul căreia ne așteptăm să primim deja o evaluare detaliată a ceea ce este necesar și unde este nevoie de ajutor în Ucraina. Apoi, pe baza acesteia, putem pregăti detaliile tehnice și putem livra ajutorul solicitat de Ucraina”, a declarat purtătoarea de cuvânt.
Aproape 1,5 miliarde de euro, ajutor umanitar european pentru UcrainaDe la începutul războiului, Uniunea Europeană a alocat aproape 1,5 miliarde de euro pentru ajutor umanitar destinat Ucrainei.
În septembrie, Comisia Europeană a anunțat un sprijin suplimentar de 52 de milioane de euro. Astfel, valoarea totală a ajutorului umanitar alocat pentru acest an depășește 200 de milioane de euro.
Zelenski a convenit activarea mecanismului european de urgențăReprezentanții Comisiei Europene și cei ai Ucrainei au avut luni o reuniune pentru a identifica nevoile urgente ale țării, în urma atacurilor rusești asupra infrastructurii critice.
Tot luni, președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că a convenit cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, activarea unui mecanism special al UE pentru acordarea de ajutor de urgență Ucrainei.
Deputatul AUR Mohammad Murad ar lua în calcul să îi propună lui Călin Georgescu să preia conducerea partidului, potrivit unor surse politice citate de Mediafax.
Potrivit surselor, acesta ar aduce ca argument întâlnirile aproape zilnice pe care George Simion le-ar fi avut cu Georgescu, pe care l-ar considera „liderul suprem” al mișcării suveraniste. Propunerea ar fi ca acesta să ocupe funcția de președinte executiv al AUR.
„Din ce am auzit și chiar mi-a zis personal, George Simion a avut întâlniri aproape zilnic cu domnul Georgescu. Eu, ca urmare, am zis: domnule, mi se pare foarte corect. Dacă așa stau lucrurile, hai să-l invităm pe domnul Georgescu să fie președintele partidului”, a declarat Mohammad Murad, potrivit Mediafax.
În schimb, liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu, a declarat pentru Digi24.ro că nu știa despre existența unei astfel de propuneri. El a spus că George Simion a fost ales președintele partidului în urmă cu un an și că mandatul său este în vigoare până în 2030.
„Nu știam, am aflat și eu odată cu toată lumea. Orice partid își alege președintele la un Congres, dintre candidații înscriși în competiție. Deocamdată, până în 2030 postul de președinte AUR este ocupat de George Simion, care a fost ales acum un an la Congres. Un alt președinte se poate alege doar la vacantarea postului”, a transmis Petrișor Peiu pentru Digi24.ro.
Și reprezentanții AUR au oferit un punct de vedere cu privire la posibilitatea ca lui Călin Georgescu să i se propună să preia conducerea partidului.
Aceștia au spus că nu este vorba despre o intenție reală, amintind că Georgescu a spus el însuși că nu dorește să facă parte dintr-o formațiune politică.
„Noi am fi bucuroși, dar nu e cazul, ci avem o altă încercare de diversiune. În ceea ce privește apartenența dlui Georgescu la un partid, acesta și-a exprimat foarte clar punctul de vedere că nu vrea să fie parte dintr-un partid, iar partidul domniei sale este doar poporul român. Din câte știm, lucrurile nu s-au schimbat”, este poziția transmisă de AUR pentru Digi24.ro.
Reuniunea cu liderii statelor nordice are loc în aceeași zi în care Ucraina și Rusia au început negocieri directe, mediate de Statele Unite, la Abu Dhabi.
Danemarca oferă fonduri pentru apărare și infrastructura energeticăNoul pachet de sprijin militar anunțat de autoritățile daneze se ridică la 4,8 miliarde de coroane, echivalentul a aproximativ 643 de milioane de euro, potrivit Euronews.
Ministrul danez de Externe, Lars Løkke Rasmussen, a precizat că Danemarca va aloca separat 150 de milioane de coroane, aproximativ 20 de milioane de euro, pentru susținerea sectorului energetic ucrainean.
Anunțul vine pe fondul continuării atacurilor rusești asupra infrastructurii civile și energetice din Ucraina, în apropierea sezonului rece.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a sosit marți la Copenhaga pentru discuții privind securitatea regională și continuarea sprijinului acordat Kievului.
Premierul danez Mette Frederiksen a salutat vizita liderului ucrainean și a reafirmat susținerea țării sale pentru Ucraina.
„Sunt mândră să îi primesc în Danemarca pe președintele Zelenski și pe liderii nordici. Lupta ucrainenilor pentru o Ucraină liberă și o Europă liberă continuă”, a transmis Frederiksen.
Liderii nordici discută sprijinul pentru Kiev, în paralel cu negocierile de paceLa reuniunea de la Copenhaga erau așteptați și premierul Suediei, Ulf Kristersson, premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, și premierul Finlandei, Petteri Orpo.
Întâlnirea are loc într-un moment important pentru eforturile diplomatice de încheiere a războiului, în condițiile în care delegațiile Ucrainei și Rusiei au început marți discuții directe la Abu Dhabi, cu medierea Statelor Unite.
Țările nordice se numără printre principalii susținători europeni ai Ucrainei, atât prin asistență militară, cât și prin sprijin financiar și diplomatic.
Mette Frederiksen a subliniat că atacurile asupra populației civile și a infrastructurii esențiale continuă, în ciuda eforturilor diplomatice.
Premierul danez a atras atenția că, la aproape cinci ani de la declanșarea invaziei rusești la scară largă, sunt vizate în continuare centre de ajutor umanitar și instalații de alimentare cu apă și căldură.
Discuțiile cu Putin au provocat tensiuni între aliații nordiciReuniunea are loc și pe fondul unor divergențe diplomatice între statele nordice privind contactele directe cu Moscova.
La sfârșitul lunii octombrie, Zelenski a vizitat Oslo, unde s-a întâlnit cu emisari americani.
Ulterior, premierul norvegian Jonas Gahr Støre și președintele finlandez Alexander Stubb au purtat o convorbire telefonică de aproximativ 90 de minute cu Vladimir Putin.
Stubb a descris discuția drept una sinceră și substanțială, însă premierul danez a criticat inițiativa, susținând că aceasta nu fusese coordonată cu celelalte state nordice.
Măsuri sporite de securitate la CopenhagaVizita președintelui ucrainean a determinat consolidarea măsurilor de securitate în capitala daneză.
În zona sediului premierului danez a fost desfășurat un dispozitiv important de poliție, iar autoritățile au anunțat restricții suplimentare pentru zilele următoare.
Poliția din Copenhaga a precizat că zborurile dronelor deasupra capitalei vor fi interzise până pe 12 noiembrie.
Noul angajament financiar al Danemarcei confirmă continuarea sprijinului militar pentru Ucraina, în paralel cu negocierile diplomatice care urmăresc identificarea unei soluții pentru încetarea războiului.
Reprezentanții europeni și Statele Unite au convenit să reanalizeze arhitectura de securitate a Europei după războiul din Ucraina, cu scopul de a reduce tensiunile dintre Rusia și statele membre NATO, potrivit POLITICO.
Acordul a fost anunțat în prima zi a celei mai recente runde de negocieri de pace privind Ucraina, desfășurată la Abu Dhabi.
Potrivit a două declarații aproape identice, una transmisă de emisarul american Steve Witkoff și cealaltă de Consiliul European, Ucraina și partenerii săi europeni au convenit cu SUA că este „esențial” să fie abordate „preocupările de securitate postbelice” și să fie redus „riscul de conflict” în regiune.
„Obiectivul comun este dezvoltarea unui cadru de securitate practic, care să se consolideze reciproc, menit să întărească securitatea pe termen lung a Ucrainei și să clădească încrederea necesară pentru a ajunge la o soluție negociată”, se arată în cele două declarații.
Discuțiile au vizat și modul în care instituțiile și acordurile de securitate europene existente ar putea fi folosite după terminarea conflictului.
Înaintea întâlnirii dintre delegațiile Ucrainei și Rusiei, marți dimineață au avut loc discuții pregătitoare la Abu Dhabi, la care au participat reprezentanți ai puterilor europene, ai Ucrainei și ai echipei americane, conform aceleiași surse.
Doi oficiali anonimi, familiarizați cu negocierile, au descris primele întâlniri drept substanțiale, afirmând că atmosfera a fost pozitivă.
Europa se teme că SUA ar putea reduce sprijinul pentru securitatea continentuluiViitoarea arhitectură de securitate a Europei este un subiect extrem de important în acest moment pentru guvernele europene.
Acestea se tem că președintele Donald Trump ar putea reduce semnificativ sprijinul american pentru securitatea continentului, după ce a criticat în repetate rânduri aliații din NATO.
Rusia a cerut să aibă un cuvânt de spus în privința limitării activităților NATO în Europa, insistând în mod repetat ca Ucraina să nu adere niciodată la Alianță. Poziția este în contradicție cu cea susținută de Kiev și de cei mai apropiați aliați ai săi.
O întrebare importantă este dacă un eventual acord privind securitatea europeană va fi inclus în tratatul final de pace pentru Ucraina sau dacă subiectul va fi discutat separat, după încheierea războiului.
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski și unii dintre susținătorii Ucrainei au spus că Rusia nu are dreptul să ceară schimbarea arhitecturii de securitate europene și a relației dintre Europa și NATO drept condiție pentru oprirea războiului.
Prima rundă de negocieri trilaterale după o pauză de nouă luniDiscuțiile de la Abu Dhabi reprezintă prima ocazie din ultimele nouă luni în care negociatorii din Ucraina și Rusia s-au întâlnit cu reprezentanți ai SUA pentru negocieri trilaterale privind pacea.
Delegația americană este condusă de Jared Kushner, ginerele președintelui Donald Trump, și de emisarul Steve Witkoff. Cei doi susțin extinderea negocierilor, astfel încât acestea să includă și viitorul securității europene, dar și participarea Europei la discuțiile privind încheierea războiului.
De când Donald Trump a revenit la Casa Albă anul trecut, administrația sa a criticat, atât în public, cât și în privat, europenii pentru că nu fac suficient pentru a-și asuma responsabilitatea pentru propria apărare.
Sub presiunea Statelor Unite, aliații din NATO au convenit asupra unor noi obiective de creștere a cheltuielilor pentru securitate și apărare la 5% din PIB până în 2035.
Mai mult decât atât, oficialii administrației Trump au anunțat deja că Statele Unite vor reduce numărul trupelor americane desfășurate în Europa.
Oficiali europeni, americani și reprezentanți NATO au discutat la Abu DhabiÎnaintea negocierilor trilaterale cu Rusia, delegațiile americană și ucraineană s-au întâlnit la Abu Dhabi cu reprezentanți europeni.
La discuții au participat oficiali de rang înalt din cadrul Comisiei Europene, Consiliului European, Regatului Unit, Germaniei, Franței și Italiei, precum și reprezentanți ai NATO.
Unul dintre obiectivele întâlnirii a fost stabilirea unor măsuri prin care să fie evitate escaladarea conflictului și apariția unor noi riscuri de securitate.
„Aceștia au discutat despre modalitățile de a asigura mecanisme solide pentru gestionarea riscurilor și evitarea unei escaladări periculoase”, se arată în cele două declarații.
„Participanții și-au reafirmat angajamentul comun față de o arhitectură și niște aranjamente solide de securitate europeană postbelică și au subliniat clar că o alianță NATO puternică va rămâne un element central al apărării colective euro-atlantice”, se mai arată în declarații.
Cine sunt principalii negociatori ai Ucrainei, Rusiei și SUA la discuțiile de pace de la Abu DhabiDelegația Ucrainei:
Delegația Rusiei:
Delegația Statelor Unite:
Scandal în Marea Britanie, după ce o anchetă privind abuzurile asupra copiilor a descoperit că elevii unei cunoscute școli private din Edinburgh au fost supuși unor abuzuri fizice și emoționale timp de patru decenii.
Profesorii au agresat copii între anii 1950 și 1980, în timp ce conducerea instituției a ignorat sesizările și a încercat să-și protejeze reputația, potrivit SkyNews.
Lady Smith, președinta anchetei scoțiene privind abuzurile asupra copiilor (Scottish Child Abuse Inquiry), a constatat că unii elevi care locuiau în internatul școlii Edinburgh Academy trăiau într-o „stare permanentă de teamă”.
„Timp de decenii, școala nu a reușit să se privească printr-o lentilă realistă și critică”, a declarat Lady Smith.
Aceasta a precizat că instituția a pornit de la presupunerea că abuzurile nu aveau și nu puteau avea loc. Atunci când acestea s-au produs, conducerea nu a acceptat că s-au întâmplat, nu a intervenit și nu a recunoscut riscul ca agresiunile să continue.
„Semnelor evidente de abuz”„Atunci când au fost făcute plângeri, acestea au fost fie necrezute, fie lăsate fără rezolvare. Angajații au ales să nu observe și au evitat intervenția sau investigarea, în ciuda semnelor evidente de abuz”, a mai spus aceasta.
Lady Smith a identificat patru presupuși agresori în serie. Printre aceștia se numără Hamish Dawson, fost responsabil al internatului și profesor în cadrul școlii, decedat în 2009, și John Brownlee, fost responsabil al internatului și director adjunct al școlii primare.
Un alt profesor menționat în raport este William Bain, profesor de fizică și infractor sexual condamnat de două ori. Acesta și-a început istoricul îndelungat de abuzuri la Edinburgh Academy, înainte de a agresa copii și în alte școli. Ancheta a identificat și un al patrulea angajat implicat în abuzuri.
Printre foștii elevi care au oferit mărturii s-a numărat prezentatorul Nicky Campbell, care a studiat la Edinburgh Academy între 1966 și 1978. Acesta a povestit că amintirile din perioada școlii îl bântuie inclusiv în timpul nopții.
Homofobie în instituțieRaportul a evidențiat și existența homofobiei în instituție, în timp ce rasismul era prezent inclusiv în școala pregătitoare. Unii elevi au fost agresați pentru că erau evrei sau din cauza culorii pielii.
După introducerea învățământului mixt în ultimul an de studiu, fetele au fost supuse unor manifestări de misoginie abuzivă.
Un fost elev, care a depus mărturie sub pseudonimul Henry, a descris cum era considerat normal ca băieții de 11 ani să fie ademeniți cu jeleuri și apoi molestați în fața altor persoane.
„Era normal să lovești, să izbești și să strangulezi copii de 10 ani până când își pierdeau cunoștința. Era normal să aplici pedepse fizice cu o scândură de lemn, fără niciun motiv întemeiat”, a declarat acesta.
În 2024, un tribunal a stabilit că John Brownlee, care avea atunci 89 de ani, a comis acte de abuz fizic și emoțional asupra elevilor școlii între 1967 și 1991. Acesta a fost considerat inapt din punct de vedere medical pentru a fi judecat și nu a primit o condamnare.
Reacția conducerii școliiBarry Welsh, rectorul Edinburgh Academy, a declarat că instituția își menține angajamentul de a recunoaște greșelile trecutului și a reiterat scuzele adresate tuturor celor afectați de abuzurile care au avut loc în școală.
„Raportul este o lectură sumbră și subliniază curajul remarcabil al foștilor noștri elevi care au depus mărturie. Ne reiterăm scuzele sincere față de toți cei afectați de orice formă de abuz care a avut loc în școala noastră”, a transmis acesta.
Conducerea a precizat că, deși trecutul nu mai poate fi schimbat, instituția continuă să îi sprijine pe supraviețuitori și susține că elevii actuali sunt educați într-un mediu sigur, bazat pe grijă și sprijin.
Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a declarat marți, în prima conferință de presă după o perioadă îndelungată, că demersul republicanilor de a-l pune sub acuzare este „un spectacol politic”, relatează Sky News.
„Ceea ce încearcă un congresman nemulțumit și învins nu ține de supraveghere și nici de asumarea responsabilității. Este un spectacol politic, un manifest personal alimentat de ego și resentimente. Este momentul în care un om, aflat în ultimele sale zile în Congres, încearcă să aducă prejudicii acestui președinte, acestei țări și, în mod extrem de iresponsabil, soldaților care o apără”, a spus Hegseth în cadrul conferinței de la Pentagon, potrivit The Guardian.
El a continuat spunând că niciun secretar al apărării nu a fost până acum supus procedurii de destituire din cauza operațiunilor militare controversate ale SUA din Liban, Kosovo, Irak și Siria.
Hegseth s-a apărat afirmând că Operațiunea Epic Fury împotriva Iranului a fost o victorie militară istorică și a subliniat că președintele american Donald Trump „a luat măsura dură, dar corectă” pentru „siguranța și securitatea” Americii, scrie BBC.
În ce constă procesul de destituire a lui HegsethReacția lui Hegseth vine după ce luni, republicanul Thomas Massie a prezentat articolele de destituire a lui Hegseth și a declanșat astfel termenul de două zile până la votul din Camera Reprezentanților.
Acuzațiile care i se aduc lui Hegseth vizează declanșarea războiului împotriva Iranului fără aprobarea Congresului, dar secretarul de stat american este bănuit și de alte abuzuri de putere.
România este în pragul unei ierni complicate, astfel că principalele priorități sunt în prezent securitatea alimentării cu energie și prețuri suportabile, prin măsuri de sprijin pentru populație, dar și consumatorii non casnici, după cum a declarat ministrul Energiei, Dumitru Chisăliță, la deschiderea celei de-a VIII-a ediții a Romanian International Energy Conference (RIEC).
De amintit că Unitatea 1 de la Cernavodă a fost oprită luni, de la ora 17:57, neplanificat, din cauza defectării sistemului de control vid la condensatorul turbinei, la trei zile după ce a fost resincronizată la sistemul energetic național, după ce fusese oprită pe 28 iulie, din cauza secetei care a afectat nivelul Dunării la gura de captare pentru răcirea instalațiilor. Din această cauză, pe 1 august, România a intrat în stare de alertă energetică, prelungită inclusiv în această lună. Pe 13 august a fost oprită și a doua unitate.
În mixul de producție de la ora 15:25 nu contribuia deloc energia nucleară, potrivit datelor publicate cu un ecart de 15 minute de Transelectrica.
Consum la această oră era de 7.376 MW, iar producția de 5.020 MW, astfel că diferența de 2.356 MW este acoperită din importuri.
Total 5020 MW – Productia in 10-11-2026 ora 15:25
„Suntem în situația de a găsi soluții și a traversa această iarn㔄Suntem în situația în care, într-adevăr, avem o iarnă complicată, pe care o așteptăm să vină. Și această iarnă complicată are la bază o serie de elemente care provin din zona noastră, din România. Altele sunt tributare unor activități din afara României. Practic, suntem în situația de a găsi soluții și a traversa această iarnă, fiind elementul numărul unu care ne preocupă în momentul de față”, a afirmat ministrul Energiei.
Potrivit lui Dumitru Chisăliță, autoritățile urmăresc evoluțiile internaționale și regionale, inclusiv cele ale prețurilor energiei, pentru identificării unor măsuri aplicabile pe piața românească.
„Cred că este foarte important să înțelegem că avem nevoie de mai multă producție de energie. Vorbim de energie electrică, de gaze naturale. Această producție vine să asigure cererea de energie și de aici și evoluțiile în ceea ce privește prețurile pe această piață”, a declarat Chisăliță.
Ministrul Energiei a precizat că măsurile gândite trebuie să răspundă atât nevoilor consumatorilor casnici, cât și celor ale mediului de afaceri. „La nivelul unei persoane este foarte important să existe energie și această continuitate în alimentarea cu energie, dar să existe și o suportabilitate a prețului”, a explicat Dumitru Chisăliță.
Totodată, ministrul Energiei a atras atenția asupra dificultăților cu care se confruntă companiile ca urmare a evoluțiilor de pe piețele energetice, precum și asupra necesității implementării unor măsuri care să faciliteze continuarea activității în România.
„Societățile comerciale, în momentul de față, se confruntă cu aceste evoluții pe care le vedem și, ca atare, e foarte important să venim cu măsuri care să permită acestor societăți comerciale continuitatea funcționării lor și, în același timp, să poată să își desfășoare în continuare activitatea în România, ținând seama de provocările pe care le au”, a precizat acesta.
În acest context, autoritățile au întâlniri atât la nivel interguvernamental, cât și cu participanții la piață, pentru identificarea soluțiilor care pot fi implementate, cu respectarea legislației naționale și europene în domeniul energiei electrice și gazelor naturale, a arătat Dumitru Chisăliță, cu ocazia evenimentului RIEC.
„Îmi doresc ca soluțiile care sunt prezentate aici să vină cu idei practice, concrete și efective, de așa natură încât să ne fie de folos și nouă în măsurile pe care urmează să le îndeplinim”, a declarat ministrul Energiei.
Discuții despre noi scheme de sprijinDumitru Chisăliță a confirmat, la întrebările jurnaliștilor, că a avut, luni, o întâlnire cu furnizorii de energie și gaze la Ministerul Energiei, în care s-a discutat chiar și problema prețurilor, dar și o schemă pentru vulnerabili.
„Ieri a fost o întâlnire informală în care am prezentat punctul nostru de vedere pentru măsurile care urmează să se aplice în perioada imediat următoare. Așteptăm din partea lor feedback cât se poate de repede. În funcție și de acest feedback, o să continuăm discuțiile cu celelalte instituții, în speță Consiliul Concurenței, Ministerul Finanțelor, ANRE, pentru a putea să mergem mai departe”, a declarat Dumitru Chisăliță.
Ministrul a menționat și termenele pe care le estimează pentru aplicarea acestor scheme. „De la caz la caz, pentru consumatorul vulnerabil, schema va fi de la 1 ianuarie 2027, pentru consumatorii non casnici încercăm să venim mai devreme. Nu vă pot da, în momentul de față o dată, pentru că trebuie să ne punem de acord cu toate celelalte elemente. Dorința mea ar fi 1 decembrie”, a spus Dumitru Chisăliță.
Ministrul nu a confirmat creșterea pragului de venit la 2.500 de lei în cazul schemei de ajutor la facturile de energiei, precizând că așteaptă ca celelalte ministere să se pronunțe asupra propunerilor trimise, dar a menționat că voucherul va fi cel puțin 50 de lei.
Radu Oprea a explicat marți către care ministere vor merge banii pe care statul îi va primi de la Uniunea Europeană, pentru a-și consolida hub-ul de securitate de la Marea Neagră.
Ministrul Apărării spune că instituția pe care o conduce va sprijini Ministerul Afacerilor Interne.
„Alocarea a 50 de milioane de euro pentru dezvoltarea Centrului de Securitate Maritimă la Marea Neagră și a altor 10 milioane de euro pentru consolidarea capacităților de căutare și salvare reprezintă un pas concret în întărirea securității regionale”, a transmis Radu Oprea.
Ministru: Securitatea la Marea Neagră să fie mai bunăMinistrul Apărării spune că colaborarea interministerială ar asigura investițiile în:
„Vizita președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, în România reconfirmă importanța strategică a țării noastre în arhitectura de securitate europeană”, a mai declarat ministrul social-democrat, într-o postare pe Facebook.
Ce a anunțat Ursula von der Leyen, de la BucureștiPreședinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat luni, la conferința de presă susținută alături de președintele Nicușor Dan, la Palatul Cotroceni, că România va primi peste 16 miliarde de euro prin programul SAFE, iar alte 21 de miliarde de euro sunt disponibile pentru statele membre ale Uniunii Europene.
„România va primi mai bine de 16 miliarde de euro în cadrul programului SAFE și alte 21 de miliarde sunt disponibile pentru statele membre și încurajez România să profite. Acestea pot fi folosite pentru a construi capacități de producție de drone și contradrone pentru a vă proteja porturile și infrastructura critică în cooperare strânsă cu alte state membre UE. Acest lucru este foarte important”, a anunțat Ursula von der Leyen.
