Președintele României, Nicușor Dan, s-a întâlnit marți la Palatul Cotroceni cu șefii de misiuni diplomatice, șefii oficiilor consulare și directorii Institutelor culturale românești cu ocazia Reuniunii Anuale a Diplomației Române. La întâlnirea cu diplomații, președintele a vorbit despre problemele actuale de securitate, despre parteneriatele în care România este activă.
„Participăm în mod activ la Coaliția de Voință. În fiecare din aceste formate, exprimăm punctul de vedere al României pe chestiuni de securitate și suntem activi, așa cum ne dorim să fie și relația partenerilor înspre noi. Parteneriatul cu Statele Unite, foarte important pentru România. Aici, în opinia mea, am progresat și ne dorim o prezență economică, mai importantă a companiilor americane în România. Ne concentrăm în acest climat de securitate pe parteneriate bilaterale cu componente de apărare, care să consolideze securitatea pe care îl dă participarea în formate multilaterale, de amenințări hibride, atât partea mai cinetică cât și partea cyber și de dezinformare”, a declarat Nicușor Dan.
Președintele României a abordat și relația cu Uniunea Europeană din perspectiva adoptării unui buget european pentru următoarea perioadă. El a precizat că urmează să fie luate decizii majore la nivelul UE.
„În ceea ce privește relația noastră cu Uniunea Europeană, urmează un an important cu decizii majore care privesc cadrul financiar multianual. Sperăm să avem un buget european în 2028-2034 până la sfârșitul acestui an.Și aici vreau să remarc faptul că România a coordonat declarația comună a grupului Prietenii Coeziunii, 16 state care acționează împreună, înțelegând că au interese comune în ceea ce privește arhitectura viitorului buget european”, a mai spus șeful statului.
Nicușor Dan a abordat și subiectul războiului din Ucraina și sprijinul acordat în cadrul Uniunii pentru integrare.
„Ne interesează de asemenea să fim contributori în ceea ce privește presiunea hibridă, un fenomen în parte nou în care e important să colaborăm pentru a găsi soluțiile cele mai bune. Vecinătatea imediată, evident susținem, v-am menționat, Coaliția de Voință. Ne dorim o încetare cât mai rapidă a războiului din Ucraina și o pace solidă în regiune. Pentru asta sprijinim și bilateral și în formate multilaterale Ucraina și sprijinim formele de presiune special economică asupra Rusiei. Sprijinim procesul de integrare pentru Moldova, Ucraina, Balcanii de Vest fără să ne abatem de la principiul merit-based”, a declarat Nicușor Dan.
Șeful statului a abordat tema în discursul susținut la Palatul Cotroceni, cu ocazia primirii șefilor de misiuni diplomatice, a șefilor oficiilor consulare și a directorilor institutelor culturale românești, în cadrul Reuniunii Anuale a Diplomației Române.
Nicușor Dan a subliniat că relația cu românii din afara țării trebuie să rămână o componentă importantă a politicii externe a României și a evidențiat necesitatea unei prezențe active a personalului diplomatic în comunitățile românești.
„E important aici prezența personalului diplomatic în comunitățile românești, în special în țările în care avem comunități mari de români”, a declarat președintele.
În acest context, Nicușor Dan a menționat și evoluțiile înregistrate în relația cu Ucraina, inclusiv semnarea parteneriatului strategic și implicațiile acestuia pentru minoritatea românească.
Președintele a arătat că Ucraina marchează, începând de anul trecut, Ziua Limbii Române la 31 august și a apreciat că îngrijorările legate de școala în limba română s-au diminuat.
„Un progres important pe relația cu Ucraina, unde am semnat parteneriatul strategic și cu consecințe pentru minoritatea românească din Ucraina”, a spus Nicușor Dan.
El a adăugat că România trebuie să acorde atenție și modului în care sunt furnizate serviciile consulare românilor aflați în străinătate.
„Și e important să optimizăm serviciile consulare. Și o să revin la chestiunea asta”, a afirmat șeful statului.
Ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu, participă, în perioada 1-2 septembrie 2026, la reuniunea informală a miniștrilor de externe ai UE, organizată la Wicklow, în Irlanda, statul care deține Președinția Consiliului UE.
Potrivit unui comunicat al MAE, la discuții au fost invitați să participe și miniștrii de externe din Canada, Elveția, Islanda, Norvegia, Marea Britanie și Ucraina.
Știrea inițialăMiniștrii de externe ai Uniunii Europene se reunesc în zilele de 1 și 2 septembrie 2026, la Wicklow, în Irlanda, pentru o reuniune informală în format Gymnich. Întâlnirea este organizată de președinția rotativă irlandeză a Consiliului UE, potrivit chiar anunțului acestuia.
Reuniunea va fi găzduită de ministrul irlandez al afacerilor externe și comerțului, Helen McEntee TD, în cooperare cu Înalta Reprezentantă a UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, potrivit informațiilor publicate pe site-ul președinției Consiliului UE.
Printre principalele teme de discuție se află sprijinul Uniunii Europene pentru Ucraina în contextul războiului, situația din Orientul Mijlociu, inclusiv conflictul din Iran și zona Golfului, situația umanitară din Gaza și deteriorarea situației din Cisiordania.
Vor exista discuții, de asemenea, și despre situația actuală din Liban.
Ucraina și Orientul Mijlociu, principalele temeReuniunea aceasta de la Wicklow vine după întâlnirea miniștrilor de externe ai UE în format Gymnich, desfășurată în 27 și 28 mai 2026, la Limassol, în Cipru. Atunci, discuțiile s-au concentrat în principal pe evoluțiile din Orientul Mijlociu și războiul din Ucraina.
În cadrul reuniunii din Cipru, ministrul de externe Constantinos Kombos a declarat că este nevoie urgentă de consolidare a rolului pe care Uniunea Europeană îl are, ca actor geopolitic credibil.
În ceea ce privește Orientul Mijlociu, miniștrii au analizat impactul evoluțiilor asupra securității maritime, importanța respectării dreptului internațional și a libertății de navigație, alături de nevoia de consolidare a rezilienței lanțurilor de aprovizionare.
Discuțiile despre Ucraina au vizat războiul și poziționarea strategică a Uniunii Europene.
Ce este reuniunea GymnichReuniunea informală a miniștrilor de externe ai UE este cunoscută sub numele de „Gymnich”, după localitatea din Germania în care a avut loc prima întâlnire de acest tip, în 1974.
Reuniunile Gymnich au loc de două ori pe an și sunt găzduite de statul care deține președinția rotativă a Consiliului Uniunii Europene. Întâlnirile sunt prezidate de Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate.
Formatul include o serie de discuții despre subiecte importante de pe agenda internațională și despre dosarele de interes pentru Uniunea Europeană. Lista temelor este stabilită de Înaltul Reprezentant, în consultare cu statul care găzduiește reuniunea.
Patru surse au declarat pentru Reuters că administrația Trump intenționează să aloce patru milioane de dolari pentru a susține mass-media de dreapta din Europa. Acest lucru face parte dintr-un pachet mai amplu, în valoare de 25 de milioane de dolari, destinat grupurilor din societatea civilă care militează pentru cauze conservatoare în regiune.
Potrivit Reuters, Biroul pentru Democrație, Drepturile Omului și Muncă (DRL) al Departamentului de Stat al SUA susține că această finanțare este pentru consolidarea legăturilor transatlantice și promovarea libertății de exprimare.
Banii, alocați unui program pentru documentarea și analizarea „regresului democratic din Europa”Departamentul de Stat a notificat Congresul în legătură cu intenția de a aloca aceste fonduri pe 21 august, au spus sursele pentru Reuters. Potrivit acestora, trei milioane de dolari ar fi destinați unui program care trebuie să „documenteze și să analizeze regresul democratic din Europa în ceea ce privește migrația în masă și ilegală, peisajul mass-media independent și agendele legislative ale entităților supranaționale”.
Un alt milion de dolari este alocat pentru crearea unui consorțiu de jurnaliști independenți, iar aceștia trebuie să acopere teme precum suveranitatea națională, drepturile naturale și libertatea religioasă în Europa, au mai spus sursele pentru Reuters.
Informația vine în contextul în care vor fi alegeri în următorii doi ani în mai multe țări din Europa, iar administrația Trump susține deschis partidele populiste de dreapta din Europa.
Se preconizează că finanțarea va fi finalizată până la sfârșitul lunii septembrie, au adăugat sursele pentru Reuters.
Acest pas riscă să adâncească tensiunile dintre administrația americană și guvernele europene, întrucât unele dintre ele au acuzat deja Washingtonul că se amestecă în politica lor internă.
„În ceea ce privește un summit între Coreea de Nord și Statele Unite, o analiză sugerează că acesta ar putea avea loc oricând”, a declarat parlamentarul Youn Kun-young reporterilor, potrivit Le Figaro.
„Deși nu au fost prezentate fapte referitoare la contacte concrete între cele două părți, există semne de dialog”, a adăugat el după întâlnirea cu ușile închise cu liderii Serviciului Național de Informații (NIS). Președintele american Donald Trump, care s-a întâlnit cu Kim Jong-un de trei ori în timpul primului său mandat (2017-2021), i-a surprins pe mulți pe 19 august, declarând că se va întâlni din nou cu liderul nord-coreean înainte de sfârșitul anului.
Trump se laudă că are o relație strânsă cu Kim Jong-unÎn același timp, a scurtat exercițiile militare comune anuale cu Coreea de Sud, despre care a spus că au transmis „un semnal total nepotrivit și ostil” către Phenian. Donald Trump se laudă că are o relație strânsă cu Kim Jong-un, a cărui țară este considerată o amenințare majoră la adresa securității SUA de către serviciile secrete americane. Deocamdată, Coreea de Nord nu a dat nicio indicație publică că ar accepta această invitație la dialog.
La scurt timp după anunțul președintelui american, Kim Yo-jong, influenta soră a liderului nord-coreean, a declarat că nu are cunoștință de nicio comunicare dintre fratele ei și Donald Trump. Coreea de Nord a efectuat ulterior lansări de testare a aproximativ zece rachete balistice cu rază scurtă de acțiune și a condamnat drept „amenințare” exercițiile navale programate pentru septembrie între Statele Unite, Coreea de Sud și Japonia.
Fetele, aflate acum într-o tabără improvizată din Ceuta, spun că vor să-și continue studiile, să muncească și să aibă control asupra propriului viitor, relatează The Guardian.
Adolescentele din Maroc vor să-și continue studiile și să muncească în SpaniaUna dintre adolescente, Fatin, spune că decizia de a pleca din Maroc a început să prindă contur după ce a fost nevoită să renunțe la școală. Ea își dorea să-și continue studiile, însă familia se aștepta să se ocupe de treburile gospodărești.
Fatin se numără printre cele 29 de fete care au vorbit pentru The Guardian despre trecutul lor și despre speranțele pe care le au pentru viitor. Toate au participat la traversarea în masă din Maroc către Ceuta, la sfârșitul lunii iulie.
La aproape o lună de la traversare, adolescentele se află printre sutele de tineri marocani care dorm într-o tabără improvizată din El Príncipe, unul dintre cele mai sărace cartiere din Ceuta. Ele nu știu dacă autoritățile spaniole le vor permite să rămână în Spania sau dacă vor fi trimise înapoi în Maroc.
Fetele din Maroc vor un viitor în care să poată decide singureMărturiile adolescentelor, exprimate în arabă, darija, spaniolă, franceză și engleză, au un element comun: dorința de a avea mai mult control asupra propriilor vieți.
Unele vor să termine școala și să urmeze o profesie. Printre meseriile visate se numără cea de asistentă medicală, psiholog, bucătăreasă, fotbalistă sau antrenoare sportivă. Altele speră să muncească în Spania pentru a-și putea ajuta financiar familiile.
Malak, în vârstă de 17 ani, spune că problemele familiale au împiedicat-o să-și continue studiile. Încă din copilărie visa să lucreze în serviciile de informații, iar plecarea în Spania reprezintă pentru ea o șansă de a recupera un viitor despre care simțea că îi fusese refuzat.
O altă adolescentă spune că nu vrea ca familia să decidă cu cine se va căsători, ci își dorește să poată lua singură această decizie.
Adolescentele din Maroc se confruntă cu diferențe majore între femei și bărbațiSituația femeilor pe piața muncii din Maroc evidențiază o diferență semnificativă între sexe. În al doilea trimestru al anului 2026, doar 18,1% dintre femeile de vârstă activă făceau parte din forța de muncă, față de 66,5% dintre bărbați, potrivit Înaltului Comisariat pentru Planificare din Maroc.
Diferențele apar și în ceea ce privește munca domestică. Femeile și fetele de cel puțin 15 ani petrec 20,8% din timp în activități neremunerate de îngrijire și muncă domestică, în timp ce procentul este de 3% în cazul bărbaților și băieților, potrivit Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.
Wiam, în vârstă de 16 ani, spune că vrea să-și continue studiile și să urmeze o carieră în fotbal în Spania. În același timp, își dorește să-și ajute părinții și „să mai ia puțin din povara de pe umerii” lor.
Soraya, tot în vârstă de 16 ani, vrea să devină asistentă medicală. Alte adolescente vorbesc despre dorința de a avea „o viață sănătoasă și stabilă” sau „un viitor mai bun și o viață demnă”.
Adolescentele din Ceuta au nevoie de protecție și informațiiÎn prezent, problemele adolescentelor sunt însă mai urgente. Ele au nevoie de un loc sigur în care să locuiască, acces la servicii medicale, intimitate, educație și informații clare despre viitorul lor.
Ahmed Enfed-dal, președintele asociației de cartier din El Príncipe, spune că localnicii încearcă să creeze un spațiu cât mai sigur pentru fete. Potrivit acestuia, adolescentele sunt însoțite atunci când merg la toaletă sau la duș, pentru a evita situațiile periculoase.
Situația rămâne însă îngrijorătoare. Până la 17 august, procurorii din Ceuta înregistraseră 13 plângeri oficiale privind agresiuni sexuale comise de la începutul traversării în masă. Printre victime se aflau și trei minori.
Pentru adolescentele ajunse în Ceuta, traversarea nu a însemnat însă doar o încercare de a ajunge în Europa, ci și speranța unei vieți în care să poată studia, munci și lua singure decizii privind propriul viitor.
Parlamentul revine, marți, 1 septembrie, în sesiune ordinară, dar nu fără principala problemă politică nerezolvată: România nu are încă un Guvern cu puteri depline, după atâtea încercări de ieșire din criza politică. Țara este condusă de peste 130 de zile de un Guvern interimar, o perioadă record pentru un astfel de guvern în perioada postdecembristă.
În noua sesiune parlamentară, mult așteptată, partidele vin cu noi proiecte legislative și priorități proprii, dar cel mai important lucru, cu poziții diferite privind formarea viitorului Guvern.
Calculele făcute, în mod separat de partide, arată cam așa: PSD îl propune pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premier și susține fie un guvern minoritar social-democrat, fie un Guvern politic construit în jurul PSD. PNL și USR resping însă un guvern condus de social-democrați, în timp ce UDMR spune că își menține susținerea pentru candidatura lui Siegfried Mureșan.
În același timp, AUR cere alegeri parlamentare anticipate, iar președintele Nicușor Dan anunță reluarea consultărilor cu partidele la 1 septembrie.
Cum s-a ajuns la actualul blocajPrima încercare de deblocare a crizei a fost nominalizarea lui Eugen Tomac, pe data de 4 iunie. Propunerea a provocat imediat tensiuni în rândul PNL, după ce liderii liberali au acuzat că lista de miniștri favoriza PSD. Ilie Bolojan a respins public formula propusă, iar în lipsa susținerii PNL și USR, Eugen Tomac și-a retras mandatul pe 14 iunie.
Președintele Nicușor Dan l-a desemnat apoi pe Adrian Veștea pentru funcția de premier. Guvernul propus de acesta a fost însă respins de Parlament, cu 189 de voturi „pentru”, mult sub cele 233 necesare pentru învestire.
La acel moment, nominalizarea lui Adrian Veștea a adâncit și mai mult conflictul intern din PNL. Un grup de parlamentari liberali a susținut candidatura, în ciuda deciziei oficiale a partidului. Ulterior, unii dintre aceștia au contestat în instanță decizii ale propriei conduceri și au obținut suspendarea unor hotărâri ale liderilor PNL.
Concluzia până la acest moment, când România a intrat deja în toamnă, este că partidele intră în noua sesiune nu doar cu o agendă legislativă, ci și cu o criză politică pe care nu au reușit să o rezolve în timpul vacanței parlamentare.
PSD îl propune pe Sorin Grindeanu pentru funcția de premierDacă până ieri au existat nelămuriri cu privire la poziția PSD-ului privind nominalizarea pentru noul Guvern, partidul a venit cu clarificări. PSD a anunțat luni, 31 august, la Sinaia, cine este candidatul partidului pentru funcția de premier. În ședința Consiliului Politic Național, social-democrații au decis că Sorin Grindeanu este singura variantă pe care o susțin.
„Propunerea PSD pentru funcția de prim-ministru este luată de acum 3 luni. Nu s-a schimbat nimic. Noi nu ne schimbăm deciziile după cum bate vântul. Evident că-mi asum funcția de prim-ministru. Însă vă reamintesc că președintele e cel care face desemnarea”, a declarat luni Sorin Grindeanu.
„Ceea ce am stabilit noi astăzi, Partidul Social-Democrat, este cadrul politic în care PSD va susține viitorul guvern, iar variantele sunt fie guvern minoritar PSD, fie un guvern în jurul PSD. Spre deosebire de alții care confundă guvernul cu o primărie, eu știu ce înseamnă să fii premier”, a mai spus șeful partidului.
Secretarul general al PSD, Claudiu Manda, a afirmat încă de dimineață, la sosirea la Sinaia, că partidul nu își schimbă propunerea și că social-democrații consideră că există suficiente voturi pentru susținerea unui guvern minoritar.
După ce s-a încheiat ședința, Sorin Grindeanu a ieșit în fața jurnaliștilor și a confirmat că își asumă mandatul de premier. Liderul PSD a spus că își dorește ca România să aibă un nou Guvern până la data de 15 septembrie.
Dar rămâne însă imposibilitatea ca partidul să prezinte președintelui o majoritate parlamentară deja negociată, pentru că PSD are doar 127 de parlamentari și nu dispune singur de acea majoritate necesară pentru învestirea unui Guvern.
Partidul are pe masă două variante: un guvern minoritar format exclusiv din social-democrați sau un guvern politic construit în jurul PSD, cu miniștri și din alte partide. În ambele situații, condiția PSD este ca partidul să facă parte din Guvern.
PSD a adoptat, în Consiliul Politic Național de la Sinaia, și o rezoluție prin care propune partidelor parlamentare, sindicatelor, patronatelor, administrațiilor locale și societății civile un „Acord al celor zece priorități naționale”. Citește AICI care sunt acestea.
PNL rămâne divizat și respinge un Guvern condus de PSDÎn timp ce PSD și-a pus pe masă variantele de Guvern din care vrea să facă parte, PNL intră în sesiune cu propria agendă, dar și cu o problemă nerezolvată privind susținerea pentru un eventual Guvern.
Un grup de 17 parlamentari liberali refuză să mai susțină formula condusă de Ilie Bolojan. Situația actuală a slăbit varianta unui guvern minoritar PNL-USR-UDMR, care era susținută inițial de conducerea liberală.
Pe 19 august, Ilie Bolojan a spus că exclude susținerea unui Guvern condus de PSD, acuzând social-democrații că nu și-au respectat înțelegerile de guvernare de care erau obligați.
În ciuda discuțiilor interne care se propagă, PNL are însă și o listă de priorități legislative pentru sesiunea de toamnă, anunțată pe 27 august. Printre acestea se află reforma administrației publice centrale și a companiilor de stat, reorganizarea administrativ-teritorială, reducerea dimensiunii Parlamentului și a administrației locale, reforma finanțării sistemului de sănătate și aplicarea legii lustrației.
Premierul Ilie Bolojan a declarat, într-un interviu pentru Cotidianul, că perioada de provizorat a Guvernului s-a prelungit deja prea mult și că situația politică trebuie să fie deblocată cât mai repede.
„Acum, Partidul Național Liberal are o decizie luată anterior, și anume de a-l propune pe Siegfried Mureșan ca premier împreună cu USR și UDMR. Nu am luat o altă decizie de atunci, pentru că nu au mai fost consultări oficiale”, a transmis Bolojan. Liderul PNL a spus că partidul își menține și decizia de a nu intra la guvernare alături de PSD.
USR exclude un Guvern din care face parte PSDÎn același timp, USR vine cu același scenariu, deja anunțat: își păstrează poziția asumată și respinge orice formulă de guvernare în care este inclus PSD. Liderul partidului, Dominic Fritz, a repetat această certitudine de două ori săptămâna trecută, pe 27 și 29 august. USR lasă deschisă doar varianta unui Guvern minoritar alături de PNL și UDMR.
Partidul are însă și o problemă internă importantă de care trebuie să se ocupe în paralel. Curtea Constituțională a validat, la mijlocul lunii august, un amendament la legea ANI prin care o persoană declarată definitiv în conflict de interese își pierde automat mandatul.
Dominic Fritz a numit modificarea „legea anti-Timișoara”, după ce acesta a fost declarat în conflict de interese printr-o decizie definitivă a instanței încă din luna iunie.
Președintele Nicușor Dan a promulgat legea vineri, 28 august, invocând riscul pierderii a 770 de milioane de euro din fonduri europene. Termenul de 30 de zile după care mandatul lui Fritz încetează de drept a început deja să curgă.
Dar înainte să se retragă definitiv de la primărie, referitor la administrația Timișoarei, Fritz a anunțat că proiectele orașului vor continua sub coordonarea celor doi viceprimari USR.
UDMR spune că nu își schimbă pozițiaÎn tot acest haos politic, UDMR susține în continuare candidatura lui Siegfried Mureșan la funcția de premier, alături de PNL și USR.
Poziția a fost reafirmată de liderul UDMR, Kelemen Hunor, după apariția unor informații potrivit cărora formațiunea ar fi dispusă să susțină orice candidat desemnat de președintele Nicușor Dan.
Potrivit unor surse politice, Kelemen Hunor le-ar fi transmis lui Sorin Grindeanu și lui Ilie Bolojan că parlamentarii UDMR vor vota candidatul propus de președinte, indiferent cine va fi acesta. Președintele UDMR a negat însă această informație.
Kelemen Hunor a precizat că, până când Nicușor Dan nu desemnează un nou premier pentru fruntea Guvernului, formațiunea nu poate negocia cu PSD și nu are motive să renunțe la susținerea acordată în luna iunie lui Siegfried Mureșan. Tot ce a fost prezentat diferit în presă ar fi, potrivit lui Kelemen, doar „invenții, povești”.
Acesta a declarat, referitor la negocierile politice, că trebuie format un Guvern cu puteri depline imediat, despre care spune că este esențial pentru funcționarea țării, căci fără el, România își formează o reputație greșită. El a respins însă varianta alegerilor anticipate.
AUR cere alegeri anticipateAUR, SOS România, POT și grupul Pace-România Înainte nu participă la negocierile pentru formarea Guvernului, însă opoziția are împreună peste 130 de mandate și poate deveni importantă în orice calcul pentru un guvern minoritar.
Pe data de 30 august, la finalul Consiliului Național de Conducere de la Severin, AUR a adoptat o rezoluție prin care cere alegeri parlamentare anticipate.
Partidul susține că blocajul politic nu mai poate continua și propune inclusiv modificarea Constituției pentru a ieși din criza politică. Potrivit variantei prezentate de AUR, președintele ar trebui să numească premierul într-un termen fix, iar Parlamentul să fie dizolvat automat dacă niciun Guvern nu primește votul de încredere în termen de 60 de zile.
De altfel, liderul PSD, Sorin Grindeanu, întrebat luni dacă partidul este dispus să negocieze cu AUR pentru a obține susținerea necesară în Parlament, acesta a respins varianta, spunând că „poziția noastră nu s-a schimbat”.
„În ceea ce privește AUR poziția noastră NU s-a schimbat. Respect și respectăm alegătorii acestui partid, însă nu există perspectivă de a avea alianță de guvernare cu AUR”, a afirmat Grindeanu.
Nicușor Dan reia consultările de la 1 septembrieÎn acest moment, zarurile se află în mâinile lui Nicușor Dan. Președintele este cel care trebuie să desemneze următorul premier. În privința alegerilor anticipate, șeful statului a spus în repetate rânduri că acestea ar însemna pierderea mai multor luni fără garanția că rezultatul electoral ar fi diferit.
La 21 august erau îndeplinite formal două dintre cele trei condiții constituționale necesare pentru dizolvarea Parlamentului: depășirea celor 60 de zile de blocaj și respingerea unei prime propuneri de premier, respectiv Adrian Veștea, în luna iunie. Pentru declanșarea procedurii mai este necesară respingerea unei a doua propuneri de învestitură.
Surse politice din Parlament susțin însă că președintele Nicușor Dan nu intenționează să forțeze acest scenariu până la sfârșitul anului.
Președintele a confirmat pe 29 august că va relua consultările cu partidele la 1 septembrie. El a precizat că este chiar optimist privind negocierile și că, în urma discuțiilor, se poate contura o majoritate care să susțină un Guvern stabil.
Nicușor Dan a explicat și de ce nu a făcut o nouă nominalizare în timpul vacanței parlamentare: a vrut să evite riscul ca un nou premier desemnat să fie respins.
„După cele două nominalizări am realizat că nu există șanse de majoritate pe perioada vacanței parlamentare și atunci, inclusiv din perspectiva agențiilor de rating care urmau să vină să evalueze România, ar fi fost tare nefericit ca știrile din presa globală să fie «al treilea guvern n-a fost învestit, al patrulea guvern n-a fost învestit în România»”, a spus Nicușor Dan.
De asemenea, președintele a transmis că „în acest moment, nu văd susținere pentru un guvern cu miniștri tehnocrați. Deci este mult mai probabil un guvern cu miniștri politici. Înainte să venim cu nominalizare, nu cred că e util să facem discuția asta în spațiul public”.
Cum arată calculele pentru un Guvern construit în jurul PSDDin punct de vedere matematic, o formulă construită în jurul PSD, UDMR și al parlamentarilor liberali care nu îl mai susțin pe Ilie Bolojan ar porni de la 127 de parlamentari PSD, 31 UDMR, cel puțin 16 liberali disidenți și 15 dintre cei 17 parlamentari ai minorităților naționale.
În total, nucleul ar ajunge la 189 de voturi. Pentru învestirea Guvernului ar mai fi necesare 44 de voturi, până la pragul de 233. Este exact numărul de voturi pe care l-a avut în luna iunie Guvernul propus de Adrian Veștea, care a fost respins.
Diferența ar trebui obținută din alte grupuri parlamentare și din voturi individuale. Într-un scenariu destul de puțin posibil, având în vedere ultimele declarații ale liderului PSD, acesta din urmă ar putea încerca să obțină și voturi individuale din AUR.
Victima poate primi un mesaj, un apel sau o fereastră pop-up prin care este avertizată că telefonul ori computerul său ar fi fost infectat sau compromis, transmite Euronews. În unele cazuri, este afișat și un număr de telefon la care utilizatorul este îndemnat să sune urgent. La celălalt capăt al firului se află însă escrocii. Aceștia se prezintă drept reprezentanți ai unui serviciu de suport tehnic și îi cer victimei să instaleze un program care le permite accesul de la distanță la dispozitiv. De aici începe partea cea mai periculoasă a schemei. Odată ce au acces la computer sau telefon, infractorii pot observa activitatea victimei și pot pregăti următoarea etapă a fraudei.
„Banca” intervine în scenariuUn alt escroc poate contacta victima, de această dată pretinzând că este reprezentantul unei bănci. Mesajul este că cineva încearcă să îi fure banii și că trebuie să acționeze imediat. Uneori, numărul afișat pe telefon poate fi falsificat pentru a părea că apelul vine chiar de la o instituție legitimă. Victima este îndemnată să se conecteze la contul bancar pentru a verifica dacă banii sunt în siguranță.
Problema este că, în etapa anterioară, escrocii pot urmări ceea ce face utilizatorul pe dispozitiv. Apoi apare soluția aparent salvatoare: mutarea banilor într-un cont „sigur”. Contul sigur nu există. Este controlat de infractori. În alte variante, victimele sunt convinse să cumpere criptomonede sau chiar lingouri de aur pentru a-și proteja economiile.
De ce funcționează atât de bine?Schema nu se bazează neapărat pe spargerea unui sistem informatic. Miza este manipularea victimei. Escrocii construiesc o poveste în mai multe etape, în care fiecare apel pare să confirme informația primită anterior. Presiunea timpului este esențială: victima trebuie făcută să creadă că, dacă nu acționează imediat, își va pierde banii. În unele cazuri sunt folosiți chiar mai mulți falși specialiști – de la „suport tehnic” până la presupusul reprezentant al băncii sau al unei instituții guvernamentale.
Creșterea utilizării inteligenței artificiale complică și mai mult situația. Infractorii pot folosi informații publice pentru a construi profiluri ale victimelor, iar instrumentele AI pot contribui la imitarea vocilor și la realizarea unor interacțiuni mai convingătoare.
Regula care poate opri fraudaExistă câteva semnale de alarmă care ar trebui să ducă imediat la închiderea apelului. Nicio bancă, companie de tehnologie sau instituție guvernamentală legitimă nu îți va cere să îți muți economiile într-un cont „sigur” pentru a le proteja. De asemenea, nu este recomandat să instalezi programe de acces la distanță la solicitarea unei persoane care te contactează spontan și pretinde că există o problemă cu dispozitivul sau contul tău.
Dacă există suspiciuni că un cont bancar a fost compromis, verificarea trebuie făcută separat, prin contactarea băncii folosind numărul oficial de pe site-ul instituției sau de pe card.
O variantă diferită: „datoria fantomă”Escrocheriile „phantom” nu se limitează la presupusul hacker. O altă schemă este „phantom debt”, în care infractorii pretind că victima are o datorie veche sau inexistentă. Pentru a o face să plătească, pot folosi amenințări, presiuni și chiar documente sau mesaje formulate cu ajutorul modelelor de inteligență artificială.
În ambele situații, mecanismul rămâne asemănător: frica și urgența sunt folosite pentru a împiedica victima să se oprească și să verifice dacă povestea este reală.
Pe scurt: cum recunoști o „phantom scam”?Dacă apare una dintre aceste situații, cel mai sigur prim pas este să închizi apelul și să verifici problema printr-un canal oficial.
Una dintre cele mai cunoscute imagini ale verii din Dolomiți nu mai este cea a unui peisaj spectaculos, ci a unei cozi interminabile pentru o gogoașă, arată publicația Il Post. La refugiul Friedrich August, la aproximativ 2.300 de metri altitudine, sute de oameni au ajuns să aștepte ore întregi pentru celebrele krapfen, după ce locul a devenit viral pe Instagram și TikTok.
Fenomenul este atât de vizibil încât chiar și hotelierii și operatorii din turism, care ani la rând au susținut creșterea numărului de vizitatori, au început să vorbească despre „overtourism”, adică turismul dus dincolo de capacitatea pe care o poate suporta un loc.
Sute de oameni au ajuns să aștepte ore întregi pentru celebrele krapfen. Sursa foto: Tiktok
Potrivit datelor citate de Il Post, între 2022 și 2025 numărul turiștilor din Dolomiți a crescut cu aproximativ 30%, în timp ce numărul turiștilor străini a avansat cu peste 40%. Iar creșterea continuă: în iulie 2026, sosirile au fost cu aproape 6% mai mari decât în aceeași perioadă a anului precedent.
Cum au ajuns Dolomiții victimele propriului succesTransformarea nu a avut loc peste noapte. Timp de decenii, regiunea a investit masiv în hoteluri, drumuri, instalații de transport pe cablu și infrastructură turistică. Investițiile au adus locuri de muncă și venituri, iar succesul economic a alimentat la rândul său noi investiții. Apoi au venit recunoașterea UNESCO, pandemia și, mai recent, rețelele sociale.
Pe Instagram și TikTok, anumite locuri au devenit adevărate „obiective obligatorii”. Problema este că algoritmii nu distribuie turiștii uniform. Îi trimit în aceleași câteva puncte spectaculoase, prezentate în sute de videoclipuri.
Lacul Braies, Tre Cime di Lavaredo, Seceda și Lago di Carezza se numără printre locurile care au devenit extrem de populare. Uneori, turiștii nici măcar nu fac trasee montane propriu-zise. Ajung cu telecabina, merg câteva minute până la punctul devenit viral, fac fotografia și pleacă.
Antropologul Annibale Salsa, fost președinte al Clubului Alpin Italian, spune că o parte dintre vizitatori ajung să confunde „muntele virtual” văzut online cu muntele real, transformând peisajele într-o serie de imagini aproape interschimbabile.
De la fotografie la cozi, trafic și gunoiProblemele nu țin doar estetică. Presa locală a relatat în această vară despre deșeuri abandonate, focuri aprinse în zone cu risc de incendiu, graffiti pe copaci și stânci și refugii sau zone de campare lăsate în dezordine.
În același timp, traficul a devenit o problemă pentru localnici. În perioadele de vârf, drumurile către cele mai populare zone se blochează încă de dimineață, iar oamenii care locuiesc acolo și nu lucrează în turism ajung să petreacă mult mai mult timp pentru deplasările obișnuite.
Există și un risc mai puțin vizibil: siguranța turiștilor. Creșterea numărului de persoane fără experiență montană în zone care pot deveni rapid periculoase în condiții de vreme rea pune presiune suplimentară pe serviciile de salvare.
Acum se caută soluțiiUnele zone au introdus deja sisteme de rezervare și bilete de acces. La Lago di Braies și Tre Cime di Lavaredo există măsuri pentru controlul fluxurilor.
Propunerile pentru viitor sunt însă controversate. Printre ideile discutate se află limitarea închirierilor pe termen scurt și chiar introducerea unei taxe de acces în zona Dolomiților inclusă în patrimoniul UNESCO.
O altă idee este schimbarea strategiei de promovare: în loc ca toată lumea să fie trimisă către aceleași câteva obiective, turiștii ar putea fi orientați către văi și localități mai puțin cunoscute.
Este însă o dilemă complicată. Dacă aceste locuri sunt promovate intens pentru a distribui turiștii, există riscul ca ele să devină la rândul lor următoarele victime ale popularității online.
Un lucru este deja evident: Dolomiții nu mai au o problemă de promovare. Au o problemă de gestionare a succesului. Iar coada pentru o gogoașă la 2.300 de metri este doar imaginea cea mai ușor de înțeles a unei transformări mult mai profunde.
Armata rusă este blocată în mare parte pe front, iar războiul s-a transformat într-o confruntare costisitoare cu drone și rachete, care provoacă pierderi și pagube atât Ucrainei, cât și Rusiei. Cu toate acestea, Putin nu pare dispus să dea înapoi.
Potrivit The Economist, după mai multe săptămâni de analiză în timpul verii, surse apropiate Kremlinului cred că președintele rus a decis să intensifice războiul.
Dincolo de discursul geopolitic al Kremlinului, una dintre principalele motivații ale lui Putin este supraviețuirea propriului regim. În sistemul politic rus, liderul nu își poate permite să pară slab, iar renunțarea la război fără atingerea obiectivelor minime ar putea fi percepută drept un eșec.
Un membru al elitei ruse, citat de publicația britanică, a explicat că problema pentru Kremlin nu este doar economia sau lipsa succeselor militare, ci și faptul că războiul a consumat aproape cinci ani. „Țarul este gol”, este concluzia unui alt reprezentant rus.
Rusia ar putea trimite încă sute de mii de oameni pe frontRusia ar putea recurge la mai multe forme de presiune, de la intensificarea atacurilor hibride și a operațiunilor de sabotaj împotriva aliaților Ucrainei până la vizarea rutelor prin care Europa furnizează sprijin Kievului.
Serviciile occidentale de informații se tem inclusiv că Rusia ar putea ataca fabrici europene care produc echipamente pentru Ucraina. Totuși, acestea consideră că Putin nu își dorește o confruntare militară directă cu NATO.
În Ucraina, Moscova ar urma să intensifice acțiunile pe care le desfășoară deja. Ministerul rus al Apărării a anunțat duminică, 30 august, pregătirea unei lovituri masive asupra infrastructurii energetice ucrainene.
Putin este hotărât să trimită între 300.000 și 400.000 de oameni pe front, susține sursa citată. O nouă mobilizare oficială nu ar fi neapărat necesară, deoarece ordinul inițial de mobilizare nu a fost suspendat.
Atacurile ucrainene încep să afecteze RusiaUn alt factor care îl preocupă pe Putin este intensificarea atacurilor ucrainene cu drone asupra rafinăriilor și centrelor logistice din Rusia.
Pe 22 august, liderul rus a acuzat Ucraina că a deschis „cutia Pandorei” și a amenințat cu represalii asupra unor sectoare importante ale economiei ucrainene. În aceeași zi, Putin a respins ideea încheierii războiului, spunând că „operațiunea militară specială continuă” și că Rusia va merge „doar înainte”.
În interiorul Rusiei, însă, războiul începe să afecteze și imaginea de stabilitate pe care Kremlinul încearcă să o transmită. Sondajele indică o creștere a numărului rușilor care consideră situația tensionată, în timp ce încrederea în propaganda televizată este în scădere.
Semnale de îngrijorare în EuropaVizita surpriză la Moscova a directorului CIA, John Ratcliffe, pe 25 august a alimentat speculațiile privind mesajul transmis de administrația americană lui Vladimir Putin. Ratcliffe ar fi putut merge pentru a-i transmite liderului rus un avertisment privind eventuale atacuri asupra statelor NATO sau pentru a-l convinge să negocieze.
La trei zile după vizita lui Ratcliffe, Finlanda a cerut sprijinul Suediei pentru monitorizarea frontierei cu Rusia. Germania se pregătește, de asemenea, să acuze public Rusia pentru un atac cu drone asupra aeroportului din Leipzig și să impună noi sancțiuni.
România apare, de asemenea, în analiza The Economist privind riscurile extinderii conflictului. Publicația notează că, pe 20 august, autoritățile române au anunțat distrugerea unei drone navale rusești care a vizat o platformă de foraj din apele teritoriale ale României.
Retragerea, mai riscantă decât războiulIntensificarea conflictului nu va rezolva problemele Rusiei și riscă să crească presiunea asupra populației și instabilitatea atât în interiorul țării, cât și în afara ei.
Pentru Putin, însă, continuarea războiului consumă resurse și capital politic, în timp ce o retragere fără o victorie clară ar putea reprezenta un risc pentru propria poziție. În acest fel, menținerea presiunii militare poate părea pentru liderul rus o variantă mai puțin periculoasă decât renunțarea la război.
Cercetarea, prezentată la Congresul Societății Europene de Cardiologie (ESC) 2026, desfășurat la München, între 28 și 31 august, a analizat legătura dintre nivelurile de xilitol din sânge și riscul cardiovascular.
Potrivit Fox News, studiul a inclus peste 17.700 de participanți din Canada și Marea Britanie, împărțiți în două grupuri.
Zeci de ani de monitorizare. Ce au descoperit cercetătoriiPrimul grup a provenit din Studiul longitudinal canadian privind îmbătrânirea (Canadian Longitudinal Study on Aging – CLSA), o cercetare amplă care urmărește starea de sănătate a adulților din Canada pe măsură ce înaintează în vârstă.
Participanții au fost monitorizați timp de șase ani. Cei cu cele mai ridicate niveluri de xilitol în sânge au avut un risc cu 57% mai mare de deces, infarct miocardic sau accident vascular cerebral, comparativ cu persoanele cu cele mai scăzute niveluri.
Diferența s-a menținut și după ce oamenii de știință au luat în calcul factori cunoscuți de risc cardiovascular, printre care vârsta, sexul, indicele de masă corporală, hipertensiunea, diabetul și nivelurile lipidelor din sânge.
Cel de-al doilea grup a provenit din studiul european privind legătura dintre alimentație și cancer (European Prospective Investigation into Cancer – EPIC), realizat în Marea Britanie. Participanții au fost urmăriți nu mai puțin de 30 de ani.
În acest grup, persoanele cu cele mai ridicate niveluri de xilitol au avut un risc cu 18% mai mare de evenimente cardiovasculare majore.
În ambele grupuri, nivelurile mai ridicate de xilitol în sânge au fost asociate cu un risc cardiovascular mai mare.
Xilitolul favorizează formarea cheagurilor de sângeRezultatele vin în completarea unor cercetări anterioare care au indicat deja că xilitolul poate crește capacitatea trombocitelor de a forma cheaguri de sânge.
„Îndulcitorii artificiali sunt consumați de oameni care cred că sunt mai sănătoși decât zahărul și sunt, în general, considerați siguri de autoritățile de reglementare”, a explicat dr. Marco Witkowski, de la Spitalul Universitar Charité din Berlin, cel care a prezentat studiul.
Medicul spune că rezultatele obținute pe termen lung arată cât de puține lucruri se cunosc încă despre siguranța cardiovasculară a xilitolului. El consideră necesare studii suplimentare, mai ales că acesta este folosit în cantități tot mai mari.
Xilitolul este un îndulcitor cu puține calorii, folosit ca înlocuitor al zahărului. Se găsește în alimente și băuturi, dar și în guma de mestecat și în unele produse pentru igiena orală.
Substanța poate fi produsă și în mod natural de organism, în procesul de metabolizare a glucozei.
Rezultatele trebuie confirmate prin noi studiiAutorii atrag atenția asupra unei limite importante: studiul este observațional. Asta înseamnă că rezultatele arată o asociere între nivelurile ridicate de xilitol în sânge și riscul cardiovascular, dar nu demonstrează că îndulcitorul provoacă infarct sau accident vascular cerebral.
De asemenea, o concentrație ridicată de xilitol în sânge nu indică neapărat un consum alimentar mai mare, dat fiind faptul că această substanță poate fi produsă și de organism.
Sunt necesare noi studii pentru a stabili în ce măsură consumul de xilitol influențează direct riscul cardiovascular și care ar putea fi efectele utilizării sale pe termen lung.
Preluarea face parte din amplul acord petrolier cu Venezuela anunțat săptămâna trecută de președintele SUA Donald Trump, au declarat pentru Reuters doi oficiali americani.
NABEP a primit 14 contracte noi din partea autorităților venezuelene. Cinci dintre câmpurile incluse în aceste contracte au fost operate de companii chineze, iar unul de o companie rusă.
Compania americană urmează să controleze în total 17 proiecte petroliere în Venezuela, pe care intenționează să le dezvolte pentru a furniza în cele din urmă petrol Statelor Unite.
NABEP preia câmpuri operate de chinezi și rușiDouă dintre proiectele care vor ajunge la NABEP au fost operate de China Concord Resources, companie sancționată de Statele Unite în 2019 pentru implicarea în comerțul cu petrol iranian. Alte două proiecte au fost operate de giganții petrolieri de stat chinezi Sinopec și China National Petroleum Corporation (CNPC), potrivit surselor americane.
„Nu doar că deschidem noi oportunități de care să beneficieze guvernul SUA și operatorii americani, ci deschidem Statele Unite ca piață pentru acest petrol, care era trimis anterior în China”, a declarat unul dintre oficiali.
De asemenea, alte două dintre proiectele petroliere care urmează să fie preluate de NABEP au fost operate de companii asociate lui Alex Saab, apropiat al președintelui venezuelean Nicolás Maduro, aflat acum în custodia SUA. Oficialii americani au menționat și un alt câmp petrolier asociat unui nepot al Ciliei Flores, soția lui Maduro, fără să ofere alte detalii.
Acordul permite astfel companiilor americane să intre în unele dintre activele petroliere strategice ale Venezuelei, în timp ce interesele chineze și rusești, prezente de mult timp în sectorul energetic al țării, pierd teren.
Înțelegerea oferă Washingtonului și un rol direct în stabilirea companiilor care produc și comercializează petrolul Venezuelei, administrația Trump încercând să apropie uriașele rezerve ale țării de interesele economice și geopolitice americane.
Trump: Petrolul ajunge deja la rafinăriile americaneSăptămâna trecută, Trump a anunțat că Statele Unite au obținut, printr-un parteneriat cu sectorul privat, acces la aproximativ 64 de miliarde de barili din rezervele dovedite de petrol ale Venezuelei.
Președintele american a declarat luni că „milioane și milioane de barili de petrol” sunt deja transportați către rafinării din Texas și Louisiana, printre alte destinații.
Concesiuni pentru 100 de aniNABEP a fost deținută anterior de magnatul american al petrolului Harry Sargeant, iar în prezent este controlată de omul de afaceri venezuelean Alejandro Betancourt.
Potrivit informațiilor prezentate de Casa Albă și citate de Fox News, NABEP a primit concesiuni pentru 100 de ani pentru cele 17 câmpuri petroliere și ar urma să plătească autorităților venezuelene aproximativ 200 de miliarde de dolari, sub formă de redevențe și taxe, în primii 25 de ani.
Compania ar urma, de asemenea, să acorde Biroului pentru Capital Strategic (Office of Strategic Capital), structură a Pentagonului care sprijină investițiile importante pentru securitatea națională a SUA, o participație de 35% la compania-mamă a NABEP.
Negocieri cu fostul Parlament, nu cu cel aflat în funcțieAutoritățile interimare din Venezuela poartă discuții cu reprezentanții Adunării Naționale alese în 2015 pentru soluționarea problemelor juridice legate de tranziția politică a țării.
Administrația Trump consideră Adunarea aleasă în 2015 ultimul parlament venezuelean care a fost ales și a funcționat în conformitate cu Constituția. Unul dintre oficialii americani citați de Reuters a explicat că un acord cu reprezentanții acesteia ar putea oferi o bază legală pentru tranziția Venezuelei, inclusiv pentru deciziile economice privind relansarea industriei petroliere.
Venezuela are în prezent un alt Parlament, ales în 2025 și aflat în funcție. Washingtonul pune însă sub semnul întrebării legitimitatea instituțiilor rezultate din alegerile organizate în perioada în care Nicolás Maduro se afla la putere. Din acest motiv, pentru deciziile care trebuie să aibă o bază juridică în procesul de tranziție, administrația Trump urmărește obținerea unui acord și cu reprezentanții Adunării din 2015, în care opoziția față de Maduro câștigase majoritatea.
Trump a fost întrebat luni de un reporter, în timp ce răspundea întrebărilor presei în Biroul Oval, dacă exclude posibilitatea folosirii unei arme nucleare împotriva Iranului.
„Ei bine, în mod normal nu aș spune asta, dar răspunsul este da. Am exclus-o. Nu există niciun motiv pentru asta”, a răspuns președintele american, potrivit Fox News.
Trump a reacționat apoi mai dur la întrebare.
„Ce întrebare stupidă. Sunt complet învinși din punct de vedere militar! Deci îi înving și apoi ar trebui să mai folosesc și o armă nucleară împotriva lor? Ce întrebare stupidă”, a spus liderul de la Casa Albă.
Trump afirmase și în aprilie că nu intenționează să folosească arme nucleare împotriva Iranului, spunând atunci că acestea „nu ar trebui să fie folosite de nimeni niciodată”.
Trump: Iranul este un „stat eșuat”Întrebat dacă ultimele confruntări reprezintă o campanie militară limitată sau revenirea la un război la scară largă, Trump a minimalizat capacitatea militară actuală a Teheranului și a descris Iranul drept un „stat eșuat”.
„Au o inflație de 350%. Nu mai au monedă. Nu își plătesc soldații. Liderii lor sunt în mare parte morți. Marina lor nu mai există. Forțele lor aeriene nu mai există. Echipamentele lor de supraveghere au fost distruse aproape în totalitate”, a declarat Trump.
Președintele american nu a exclus însă noi atacuri convenționale asupra Iranului. „Asta nu înseamnă că nu-i vom lovi”, a adăugat el.
Potrivit liderului american, Washingtonul nu urmărește, cel puțin pentru moment, declanșarea unei noi ofensive militare de amploare împotriva Iranului, chiar dacă schimburile de atacuri dintre cele două țări au fost reluate.
Noi atacuri între SUA și IranTensiunile au crescut din nou în weekend, când forțele americane au atacat două lansatoare iraniene de rachete pe insula Larak, în Strâmtoarea Ormuz. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a susținut că forțele iraniene se pregăteau să lanseze în strâmtoare rachete care transportau mine marine.
Iranul a ripostat lansând cel puțin opt rachete balistice spre forțe americane aflate în Iordania. Majoritatea au fost interceptate, fără să fie raportate pagube semnificative. Emiratele Arabe Unite au anunțat, de asemenea, interceptarea unui proiectil iranian.
Trump a declarat imediat că Statele Unite vor răspunde atacului asupra forțelor americane. „Îi vom lovi dur. Va exista un răspuns”, a spus președintele.
În același timp, președintele SUA susține că oficialii iranieni își doresc reluarea negocierilor, dar și-a exprimat îndoiala că Washingtonul poate ajunge la un acord cu Teheranul.
În centrul confruntării, Strâmtoarea OrmuzTrump a vorbit și despre situația din Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul mondial de petrol, susținând că Statele Unite au situația „într-o stare extrem de bună”.
Președintele american a spus că numeroase nave au reușit să traverseze strâmtoarea cu ajutorul Marinei SUA și că o cantitate importantă de petrol continuă să ajungă pe piața mondială.
„De aceea nu ați văzut prețul petrolului crescând așa cum se credea că s-ar putea întâmpla”, a afirmat Trump.
Reluarea confruntărilor a provocat însă noi îngrijorări pe piețele internaționale. Prețul petrolului a crescut luni, în timp ce bursele americane au încheiat ședința în scădere.
Statele Unite și Iranul se află în continuare într-o situație care nu este nici de pace, nici de război la scară largă. Deși forțele militare iraniene au fost puternic afectate de conflict, Teheranul păstrează capacitatea de a ataca obiective americane din regiune și de a amenința navigația prin Strâmtoarea Ormuz.
În urmă cu aproximativ doi ani, în timp ce Bentley pregătea noua generație Continental GT cu sistem de propulsie hibrid, câțiva dintre inginerii companiei au început să se întrebe cum ar arăta mașina dacă ar renunța la o parte dintre elementele care îi adăugau greutate. Ideea era neobișnuită pentru o marcă asociată mai degrabă luxului, confortului și mașinilor impunătoare decât reducerii drastice a greutății.
Potrivit Ars Technica, primul vizat a fost sistemul hibrid. A urmat tracțiunea integrală, o caracteristică a tuturor noilor modele Bentley de stradă de la începutul anilor 2000. În cele din urmă, a dispărut chiar și bancheta din spate. Din această serie de renunțări s-a născut noul Supersports.
Cel mai ușor Bentley din 1941 încoaceSub capotă se află un V8 biturbo de 4,0 litri, într-o versiune modificată special pentru acest model. Motorul dezvoltă 657 CP și un cuplu de 800 Nm, iar întreaga putere este trimisă către roțile din spate.
Nu este cel mai puternic Bentley construit vreodată, dar nu acesta a fost scopul. Inginerii au urmărit să obțină o mașină care să răspundă mai bine comenzilor șoferului și să fie mai agilă.
Reducerea greutății a mers mult dincolo de eliminarea sistemului hibrid. În locul banchetei din spate se află acum compartimente din fibră de carbon, iar plafonul este realizat din același material.
Supersports cântărește astfel mai puțin de 1.999 de kilograme. Poate părea în continuare mult, dar este cu aproximativ 500 de kilograme mai ușor decât Continental GT, modelul grand tourer de lux al Bentley, în versiunea sa hibridă, și devine cel mai ușor Bentley din 1941 încoace.
Construit pentru performanță pe circuitReducerea greutății este doar o parte a transformării. Supersports are direcție și pe roțile din spate, diferențial electronic cu alunecare limitată și un sistem activ care reduce înclinarea caroseriei în viraje.
La exterior, schimbarea este imposibil de ratat. Mașina are un splitter frontal, elemente aerodinamice în jurul roților, un difuzor și un spoiler posterior generos, toate concepute pentru a ține mașina mai bine lipită de asfalt la viteze mari.
Bentley susține că noul pachet aerodinamic generează, la viteze mari, o forță suplimentară echivalentă cu cel puțin 300 de kilograme față de Continental GT Speed, ajutând mașina să rămână mai bine lipită de șosea.
Testat pe circuitul Laguna Seca din California, Supersports s-a dovedit a fi surprinzător de ușor de controlat pentru o mașină care încă se apropie de două tone, potrivit autorului testului. Direcția spate îi oferă agilitate în virajele lente, iar diferențialul electronic ajută mașina să își păstreze traiectoria atunci când șoferul accelerează.
A slăbit, dar a rămas BentleyInginerii puteau merge și mai departe cu reducerea greutății. Scaunele sport, de exemplu, sunt în continuare confortabile și reglabile electric, deși unele fixe, din fibră de carbon, ar fi fost mult mai ușoare.
O asemenea alegere ar fi însemnat însă sacrificarea uneia dintre trăsăturile care definesc marca: confortul, chiar și într-o mașină foarte performantă.
Supersports rămâne astfel o mașină pregătită pentru circuit, dar suficient de confortabilă pentru a fi condusă și pe șosea.
Toate exemplarele sunt vânduteBentley va construi doar 500 de exemplare Supersports. Prețul pornește de la 486.200 de dolari, înainte de adăugarea opțiunilor și a finisajelor speciale, astfel că un exemplar poate trece fără probleme pragul de o jumătate de milion de dolari.
Prețul nu pare să fi fost însă o problemă. Bentley a vândut deja toate cele 500 de exemplare.
Problema pe care încearcă să o rezolve Uniunea Europeană este creșterea rapidă a deșeurilor electronice. Potrivit datelor ONU, citate de The Conversation, volumul de deșeuri electronice generat la nivel mondial aproape s-a dublat între 2010 și 2022 și se așteaptă să crească cu încă 32% până în 2030.
În Uniunea Europeană, cantitatea de echipamente electrice și electronice introduse pe piață a crescut de la 7,6 milioane de tone în 2012 la 14,4 milioane de tone în 2023.
Reciclarea nu este însă singura soluție. UE urmărește ca produsele să fie păstrate în uz cât mai mult timp, iar una dintre cele mai importante condiții este ca acestea să poată fi reparate atunci când se defectează. În acest fel, un telefon sau un alt dispozitiv nu va trebui înlocuit cu totul pentru o problemă la o singură componentă.
Cum au devenit electronicele atât de greu de reparatÎn prezent, consumatorii se lovesc adesea de lipsa pieselor de schimb, a instrucțiunilor de reparație sau de costuri prea mari. În aceste situații, cumpărarea unui dispozitiv nou poate fi mai simplă și mai ieftină decât repararea celui vechi.
Situația este complicată și de modul în care sunt proiectate multe dintre produsele moderne. Componentele sunt foarte bine integrate, iar accesul la ele poate fi dificil.
Un exemplu este bateria telefoanelor mobile. Dacă înainte aceasta putea fi înlocuită relativ ușor de utilizator, până în 2020 telefoanele cu baterie detașabilă erau deja din ce în ce mai rare.
Defecțiunile tehnice au rămas astfel unul dintre principalele motive pentru care anumite produse sunt înlocuite înainte de sfârșitul duratei lor de utilizare.
Posibilitatea de reparare devine criteriu de proiectareRegulile europene privind proiectarea ecologică a produselor au fost extinse prin Regulamentul privind proiectarea ecologică pentru produse sustenabile, adoptat în 2024. Printre obiectivele noilor reguli se numără și faptul ca produsele să poată fi reparate mai ușor.
În cazul bateriilor, legislația europeană stabilește, de asemenea, cerințe privind posibilitatea de înlocuire a acestora.
Pentru a putea evalua cât de ușor poate fi reparat un produs, experții Centrului Comun de Cercetare (JRC) – serviciul științific și tehnic al Comisiei Europene – au dezvoltat o metodologie bazată pe mai mulți parametri.
Aceștia țin, pe de o parte, de proiectarea produsului – de exemplu, ce unelte și elemente de fixare sunt necesare pentru înlocuirea unei componente – și, pe de altă parte, de serviciile oferite de producător, precum disponibilitatea pieselor de schimb și a instrucțiunilor de reparație.
Pe baza acestei metodologii au fost dezvoltate și scoruri care indică cât de ușor poate fi reparat un produs, ajutând consumatorii să compare dispozitivele înainte de cumpărare.
Primele dispozitive pentru care au fost aplicate astfel de criterii sunt smartphone-urile și tabletele. În continuare, metodologia urmează să fie utilizată și pentru alte produse, inclusiv expresoare, aspiratoare și imprimante.
Schimbări în designul telefoanelorNoile reguli încep deja să se reflecte în modul în care sunt proiectate unele dispozitive.
În cazul telefoanelor au apărut soluții precum ecranele care pot fi demontate fără utilizarea adezivilor tradiționali, adezivi care pot fi îndepărtați prin metode speciale și capace posterioare care pot fi deschise mai ușor.
Ideea este ca un dispozitiv să poată fi reparat fără ca această caracteristică să însemne automat un compromis în ceea ce privește siguranța, rezistența la apă sau performanța.
Schimbările se extind și la laptopuri. Unele modele au început să includă tastaturi care pot fi înlocuite, baterii fixate cu puține șuruburi și componente de stocare sau memorie care pot fi schimbate ori actualizate.
Căștile și ceasurile inteligente devin mai ușor de reparatDispozitivele purtabile sunt mai dificil de reparat din cauza dimensiunilor reduse și a faptului că sunt purtate direct pe corp. Chiar și în acest caz au apărut însă soluții noi.
Unele căști wireless au baterii care pot fi scoase manual în câteva secunde, iar anumite ceasuri inteligente oferă acces mai ușor la componente și instrucțiuni pentru reparații, păstrându-și în același timp rezistența la apă.
De asemenea, producătorii de console portabile au anunțat modificări de design pentru a respecta noile cerințe europene și a putea continua să își comercializeze produsele pe piața UE.
UE nu stabilește cum trebuie să arate un telefon
Scopul legislației europene nu este ca Bruxellesul să stabilească fiecare detaliu al unui produs, ci să creeze un cadru care să îi determine pe producători să găsească soluții sustenabile.
În loc ca un dispozitiv să fie înlocuit atunci când o singură componentă se defectează, acesta ar trebui să poată fi reparat și utilizat în continuare.
O astfel de abordare ar putea reduce cantitatea de deșeuri electronice și emisiile asociate producției unor dispozitive noi. În același timp, consumatorii ar putea economisi bani, iar producătorii și firmele de reparații ar putea beneficia de noi oportunități de afaceri.
Ideea nu este nouă. Designerul industrial german Dieter Rams susținea încă din anii ’70 că un produs bine proiectat trebuie să fie durabil și să țină cont de impactul asupra mediului. La aproape jumătate de secol distanță, principiile sale ajung să influențeze tot mai mult modul în care sunt concepute produsele tehnologice.
Ministrul polonez al Apărării, Władysław Kosiniak-Kamysz, a anunțat că aeronava rusă a fost interceptată înainte de prânz, în timp ce zbura deasupra Mării Baltice.
„Rusia ne-a testat din nou sistemele de descurajare și apărare aeriană. Înainte de prânz, la 30 de kilometri nord de Łeba, avioanele noastre au interceptat un avion rusesc de recunoaștere Il-20”, a transmis oficialul, citat de Current Time.
Oficialul polonez a precizat că nu a existat o încălcare a spațiului aerian polonez.
Nu este primul incidentPolonia raportează în mod regulat interceptarea unor aeronave rusești în zona Mării Baltice. Pe 3 august, două avioane de vânătoare poloneze au interceptat, de asemenea, un Il-20 rusesc – avion specializat în recunoaștere electronică – care zbura cu transponderul oprit.
La acel moment, aeronava rusă se afla în spațiul aerian internațional, la aproximativ 60 de kilometri nord-vest de coasta Poloniei. Potrivit autorităților poloneze, avionul nu avea depus un plan de zbor și zbura cu transponderul oprit.
La 31 iulie, ministrul polonez al Apărării anunțase interceptarea unui alt avion rusesc de același tip. Cu o zi înainte, pe 30 iulie, o rachetă de croazieră rusească pătrunsese în spațiul aerian al Poloniei și explodase.
Aeronavele rusești de recunoaștere zboară frecvent deasupra Mării Baltice cu transponderele oprite și fără planuri de zbor. Practica îngreunează identificarea lor de la distanță și complică gestionarea traficului aerian din regiune. În astfel de situații, avioanele de vânătoare sunt trimise pentru identificarea și monitorizarea aeronavelor care prezintă un potențial risc pentru securitatea spațiului aerian.
Incidentele au loc într-o zonă strategică pentru NATO, în apropierea teritoriilor statelor membre ale Alianței. Polonia face parte din NATO și are un rol important în apărarea flancului estic al organizației.
Cele opt țări, printre care Germania și Franța, susțin că Uniunea Europeană trebuie să poată reacționa mai rapid la crizele internaționale. Inițiativa este cuprinsă într-o propunere comună, distribuită înaintea reuniunilor informale ale miniștrilor de Externe și ai Apărării din UE și consultată de Bloomberg.
Exemplul Ungariei: cum poate un singur stat să blocheze o decizie a tuturorÎn prezent, numeroase decizii importante de politică externă ale UE necesită acordul tuturor celor 27 de state membre. Asta înseamnă că opoziția unei singure țări poate împiedica adoptarea unei poziții comune.
Exemplul invocat este Ungaria, care și-a folosit în ultimii ani dreptul de veto pentru a bloca sau întârzia sancțiuni împotriva Rusiei și decizii europene privind sprijinul acordat Ucrainei.
Cele opt state nu propun însă eliminarea completă a consensului. Documentul susține păstrarea acestuia atunci când poate fi obținut, dar și găsirea unor soluții pentru situațiile în care un singur guvern se opune unei decizii susținute de celelalte țări.
„Abținerea constructivă”, o soluțieUna dintre soluțiile avute în vedere este folosirea mai frecventă a așa-numitei „abțineri constructive”.
Mecanismul există deja în regulile UE și îi permite unui stat să nu susțină o anumită decizie de politică externă fără să împiedice adoptarea acesteia de către celelalte țări. Statul respectiv își exprimă astfel dezacordul, dar nu recurge la veto pentru a opri întreaga Uniune.
O asemenea soluție ar permite Uniunii Europene să ia anumite decizii mai repede, fără ca toate cele 27 de guverne să fie obligate să susțină aceeași poziție.
Reforma, fără modificarea tratatelor UEAutorii inițiativei încearcă să găsească soluții care să poată fi aplicate în cadrul actualelor tratate europene. Modificarea acestora ar fi mult mai dificilă, deoarece ar necesita ea însăși acordul unanim al statelor membre.
Cele opt state susțin că situația internațională s-a schimbat fundamental și că UE trebuie să-și poată folosi mai rapid influența politică, economică și diplomatică în fața crizelor externe.
Separat, Germania propune și integrarea serviciului diplomatic al Uniunii Europene în Comisia Europeană, o schimbare care ar putea duce la o politică externă mai centralizată la nivelul blocului comunitar.
Dacă propunerile vor fi adoptate, UE va trebui să găsească un echilibru între luarea rapidă a deciziilor și dreptul fiecărui stat membru de a-și apăra propria poziție în politica externă.
Sistemul de propulsie care ar urma să permită aeronavei X-BAT să decoleze și să aterizeze vertical a fost deja testat în Statele Unite, potrivit FlightGlobal. X-BAT este dezvoltată de compania americană Shield AI, în colaborare cu producătorul de motoare GE Aerospace.
La baza tehnologiei se află un motor de avion de vânătoare prevăzut cu o duză specială (AVEN), capabilă să orienteze jetul motorului. Astfel, tracțiunea poate fi direcționată pentru a permite decolarea și aterizarea verticală.
Integrarea și pornirea motorului au fost realizate la centrul GE Aerospace din Peebles, Ohio, iar rezultatele au fost anunțate de cele două companii în luna iulie. Testele la sol continuă înainte de instalarea pe prototipul X-BAT.
De ce X-BAT nu are nevoie de pistă
Spre deosebire de un avion de vânătoare convențional, X-BAT este conceput să poată pleca în misiune din locuri în care nu există o pistă de aviație.
La decolare, motorul produce forța necesară pentru ridicarea verticală, iar duza specială direcționează jetul pentru a menține aeronava stabilă. La aterizare, direcția și intensitatea tracțiunii sunt ajustate permanent pentru a permite o coborâre controlată.
Potrivit companiei americane care le dezvoltă, decolarea și aterizarea verticală ar permite noilor drone de luptă să opereze de pe nave, insule, baze improvizate sau din zone izolate, fără infrastructura necesară avioanelor militare convenționale. Această caracteristică reduce dependența de bazele aeriene și de piste, care pot deveni ținte în timpul unui conflict.
Tehnologie testată pe F-16 în anii ”90Tehnologia folosită de sistemul AVEN nu este nouă. Dispozitivul montat în partea din spate a motorului, care permite schimbarea direcției jetului, a fost dezvoltat în anii ’90 și testat inclusiv pe un avion de luptă F-16.
În timpul testelor de atunci, sistemul a fost folosit timp de 135 de ore de zbor, în 95 de misiuni. Pentru X-BAT, vechiul echipament a fost recuperat, recondiționat și adaptat motorului folosit de noua aeronavă.
Rolul său este însă diferit. Pe F-16, vectorizarea tracțiunii era folosită pentru creșterea manevrabilității în zbor. În cazul X-BAT, duza devine esențială pentru decolarea și aterizarea verticală, fiind nevoită să facă ajustări rapide pentru a menține aeronava stabilă.
Pilotată de inteligența artificialăX-BAT folosește inteligența artificială și este concepută să poată executa misiuni autonom sau împreună cu alte aeronave.
Producătorul spune că drona va putea desfășura misiuni aer-aer și aer-sol, precum și operațiuni de război electronic. X-BAT este proiectată pentru o rază maximă de peste 2.000 de mile marine, aproximativ 3.700 de kilometri, și pentru zboruri la altitudini de peste 50.000 de picioare, circa 15.000 de metri. Poate transporta armament atât în compartimente interne, cât și pe puncte externe de acroșare.
Urmează testul decisivUn alt avantaj urmărit de constructor este posibilitatea folosirii unui număr mai mare de drone într-un spațiu restrâns. Potrivit producătorului, trei X-BAT ar ocupa pe puntea unei nave aproximativ spațiul necesar unui singur avion de vânătoare convențional.
Următoarea etapă va fi însă cea decisivă: testele de zbor trebuie să demonstreze că X-BAT poate face în aer ceea ce sistemul său de propulsie a demonstrat până acum doar la sol. Dacă decolarea și aterizarea verticală vor funcționa conform planului, drona va putea opera fără piste convenționale, principalul avantaj pe care constructorii încearcă să îl obțină prin acest proiect.
Meciul disputat în noaptea de luni spre marți, pe unul dintre terenurile exterioare ale complexului de la Flushing Meadows, din New York, a început mai echilibrat decât o arată rezultatul final. Grabher și-a câștigat primul game, iar Cîrstea a avut nevoie de câteva game-uri pentru a se desprinde.
De la 3-3 însă, Cîrstea a preluat controlul partidei, a câștigat următoarele trei game-uri și a închis primul set cu 6-3, după 51 de minute de joc.
Niciun game adversareiDiferența dintre cele două jucătoare a devenit evidentă în setul secund. Cîrstea a reușit rapid break-ul și a preluat complet controlul partidei. Grabher nu a mai câștigat niciun game, iar românca a închis setul cu 6-0.
Statisticile arată și ele superioritatea jucătoarei din România. Cîrstea a câștigat 69 de puncte, față de 42 ale adversarei, și a transformat șase dintre cele 11 oportunități de break. În același timp, a salvat nouă dintre cele 11 mingi de break avute de Grabher.
Cîrstea a comis și mult mai puține greșeli neforțate: 16, față de 27 ale austriecei. La serviciu, românca a reușit trei ași.
Ultimul Grand Slam din cariera Soranei CîrsteaMeciul are o semnificație aparte pentru Cîrstea. Jucătoarea de 36 de ani și-a anunțat retragerea la finalul sezonului 2026 și participă acum la ultimul turneu de Grand Slam al carierei.
Românca a ajuns la New York într-o formă excelentă, după ce în acest an a disputat sferturile de finală la Roland-Garros și a pătruns pentru prima dată în Top 20 mondial.
Performanța de la Paris a venit la 17 ani după precedentul sfert de finală jucat de Cîrstea la Roland-Garros, cea mai lungă perioadă dintre două prezențe în această fază a aceluiași turneu de Grand Slam în tenisul feminin din era Open.
Rezultatul cu Grabher continuă și o serie impresionantă la US Open: Sorana Cîrstea nu a fost eliminată în primul tur la niciuna dintre ultimele opt participări.
Înaintea partidei de la New York, Cîrstea câștigase toate cele zece meciuri disputate în acest sezon împotriva unor adversare din afara Top 100 WTA. De cealaltă parte, Grabher nu reușise să învingă niciodată o jucătoare din Top 20, pierzând toate cele nouă astfel de confruntări din carieră.
Cîrstea conduce cu 3-0 în confruntările cu GrabherVictoria de la US Open este cea de-a treia obținută de Sorana Cîrstea în fața Juliei Grabher. Cele două se mai întâlniseră de două ori. În 2020, la Linz, Cîrstea a câștigat după retragerea austriecei, iar în 2022 s-a impus la Istanbul cu 7-5, 6-1.
În turul al doilea de la US Open, Sorana Cîrstea o va întâlni pe Diane Parry. Franțuzoaica vine la New York după ce a câștigat la Monterrey – turneu WTA 500, primul titlu de simplu al carierei în circuitul WTA. În primul tur, Parry a învins-o pe Viktorija Golubic cu 7-5, 6-4.
După eliminarea Gabrielei Ruse, Cîrstea a rămas singura reprezentantă a României pe tabloul de simplu feminin de la US Open.
Generalul-locotenent în rezervă Richard Newton, fost adjunct al șefului Statului Major al Forțelor Aeriene ale SUA, a declarat pentru Fox News că, în ultimul an, „dinamica s-a schimbat în favoarea Ucrainei”.
Newton a indicat în special capacitatea Ucrainei de a lovi obiective aflate mult în interiorul teritoriului rus. Dronele ucrainene au vizat infrastructura energetică, lanțurile logistice și alte obiective importante pentru economia și capacitatea militară a Rusiei.
„Ucrainenii au demonstrat o reziliență și o capacitate extraordinare de a riposta împotriva Rusiei”, consideră expertul militar.
Infrastructura energetică, logistică și comercială, țintă în războiUcraina își intensifică atacurile cu drone asupra infrastructurii rusești, în timp ce Rusia continuă să lovească orașele și infrastructura ucraineană.
Potrivit liderului ucrainean, Volodimir Zelenski, Rusia a lansat aproape 1.500 de drone asupra Ucrainei în numai patru zile, mai mult de jumătate dintre acestea fiind propulsate cu motoare cu reacție. Atacurile asupra Kievului au intrat luni în cea de-a cincea zi consecutivă, afectând transportul public și activitatea cotidiană din capitală.
Și Rusia și-a intensificat atacurile asupra infrastructurii logistice și comerciale a Ucrainei, lovind, de asemenea, depozite și centre de distribuție ale marilor lanțuri comerciale.
În tot acest timp, Ucraina încearcă să ducă războiul pe teritoriul Rusiei. Dronele sale au lovit instalații petroliere, depozite și obiective logistice, vizând infrastructura importantă pentru economie și aprovizionare.
Lipsa rachetelor Patriot, vulnerabilitatea UcraineiGeneralul american avertizează însă că avantajul obținut de Ucraina nu elimină problemele grave cu care se confruntă armata ucraineană. „Provocarea actuală pentru Ucraina este lipsa interceptoarelor americane Patriot”, a declarat acesta.
Sistemele Patriot sunt esențiale pentru apărarea Ucrainei împotriva rachetelor și a altor amenințări aeriene. Armata ucraineană are nevoie de mai multe interceptoare pentru a face față atacurilor rusești, însă producția lor este limitată, iar SUA trebuie să asigure astfel de rachete atât pentru propriile nevoi, cât și pentru alți aliați.
Ce l-ar putea împiedica pe Putin să încheie războiulSpeculațiile privind posibilitatea încheierii războiului sunt tot mai numeroase, iar The Economist relatează că Vladimir Putin s-ar teme că încheierea conflictului fără ca Rusia să atingă ceea ce consideră obiectivul minim – controlul întregului Donbas – i-ar putea pune în pericol poziția și chiar siguranța personală.
Potrivit publicației britanice, referindu-se la posibilitatea unui final al războiului fără o victorie decisivă, Putin ar fi spus la un moment dat: „Mă vor spânzura”. Sursa citată precizează că nu a putut verifica independent această afirmație.
Rusia continuă să considere cucerirea întregului Donbas unul dintre obiectivele sale centrale, în timp ce Ucraina respinge retragerea din teritoriile pe care încă le controlează.
Războiul a intrat în al cincilea anInvazia pe scară largă a Ucrainei de către Rusia a început la 24 februarie 2022. După primele încercări de negocieri din primăvara acelui an, luptele au continuat, iar frontul s-a transformat într-un război de uzură în care ambele tabere folosesc tot mai mult drone, rachete și atacuri asupra infrastructurii.
Rusia controlează în continuare aproximativ o cincime din teritoriul Ucrainei, însă nu a reușit să ocupe în totalitate regiunile pe care le revendică, inclusiv Donbasul. În același timp, Ucraina și-a dezvoltat rapid propria industrie de drone și a început să lovească tot mai frecvent obiective aflate la mare distanță în interiorul Rusiei.
În ultimele luni au existat noi încercări de negociere, inclusiv demersuri susținute de administrația Trump, însă fără un acord de încetare a focului. Ucraina insistă asupra garanțiilor de securitate și refuză să cedeze teritorii pe care încă le controlează, în timp ce Moscova cere retragerea trupelor ucrainene din estul Donbasului.
Un oficial ucrainean a declarat recent că pot avea loc noi discuții tehnice, dar a avertizat că nu trebuie așteptată o soluție rapidă.
