MediaFax.ro

Peste jumătate din finanțarea externă primită de Republica Moldova în 2025 a fost reprezentată de împrumuturi, iar aproximativ 49% de granturi, bani care nu trebuie rambursați, potrivit Europa Liberă Moldova, care citează raportul anual privind asistența externă.

UE, Germania și România, principalii donatori

Cei mai importanți zece parteneri externi ai Republicii Moldova au fost Uniunea Europeană, Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Germania, România, Franța, Statele Unite, Banca Europeană de Investiții (BEI), Suedia și Norvegia.

În cazul granturilor, Uniunea Europeană a acordat cea mai mare sumă, de 242 de milioane de euro. Germania a oferit peste 111 milioane de euro, iar România peste 86 de milioane de euro, situându-se astfel printre principalii donatori de fonduri nerambursabile.

În ceea ce privește împrumuturile, UE a furnizat aproximativ 289 de milioane de euro, BERD peste 162 de milioane, iar Banca Mondială peste 148 de milioane de euro.

Datele oficiale ale Cancelariei de Stat arată că Republica Moldova a primit efectiv 1,44 miliarde de euro în 2025, dintre care 699,4 milioane de euro sub formă de granturi și 737,3 milioane de euro sub formă de împrumuturi.

Energia a atras cei mai mulți bani

Cea mai mare parte a finanțărilor externe a fost direcționată către sectorul energetic, care a primit aproape 460 de milioane de euro. Mai mult de jumătate din această sumă a provenit de la Uniunea Europeană.

Alte aproximativ 260 de milioane de euro, provenite în principal de la UE și Banca Mondială, au mers către economie, iar educația a beneficiat de peste 118 milioane de euro.

Potrivit Guvernului de la Chișinău, sprijinul extern a fost utilizat și pentru infrastructură, agricultură, apărare, justiție și protecție socială. Finanțările au contribuit, de asemenea, la digitalizarea a 88 de servicii publice, realizarea a 58 de proiecte de investiții în agricultură și modernizarea a peste 125 de kilometri de infrastructură rutieră și feroviară.

Peste 667 de milioane de euro au mers pentru susținerea bugetului

Din totalul asistenței financiare externe, peste 667 de milioane de euro au fost direcționate către sprijinirea bugetului Republicii Moldova. Aproximativ 474 de milioane de euro au provenit din împrumuturi externe de stat, iar circa 194 de milioane de euro au fost granturi.

Principalul partener pentru ambele forme de finanțare a fost Uniunea Europeană.

Republica Moldova a implementat 787 de proiecte de asistență externă nerambursabilă în 2025, față de 813 în anul precedent.

În afara Chișinăului, cele mai multe proiecte au fost derulate în raioanele (unități administrative similare județelor) Cahul și Ungheni, câte 17, urmate de Bălți și Florești, cu câte zece, și Găgăuzia, cu nouă proiecte.

6,8 miliarde de euro în șapte ani

Pe baza datelor guvernamentale centralizate de sursa citată, Republica Moldova a primit între 2019 și 2025 aproximativ 6,8 miliarde de euro din asistență financiară externă, echivalentul a circa 133 de miliarde de lei moldovenești.

În 2025 au ajuns în Republica Moldova și două tranșe din Planul de Creștere al Uniunii Europene, un program prin care UE finanțează reforme și investiții pentru apropierea economiei moldovenești de cea europeană. Cele două tranșe au avut o valoare totală de 478 de milioane de euro, iar programul prevede finanțări de 1,9 miliarde de euro în perioada 2025-2027.

Datele provin din raportul elaborat de Cancelaria de Stat a Republicii Moldova, pe baza informațiilor furnizate de partenerii externi, a datelor din Platforma pentru Gestionarea Asistenței Externe și a evidențelor Trezoreriei de Stat.

Angelina Jolie a făcut anunțul privind vizita pe Instagram. Celebra actriță a dezvăluit că a vizitat Ucraina chiar înainte de începerea anului școlar. Ea s-a întâlnit cu adulții implicați în sistemul de educație și cu elevii care învață în școli improvizate din subteran.

„În timp ce copiii din Ucraina se întorc la școală pe fondul atacurilor tot mai frecvente asupra civililor și a infrastructurii, am vizitat câțiva dintre profesorii, antrenorii și vecinii care îi ajută să învețe în siguranță. Orașul Harkov se află în apropierea graniței cu Rusia și este lovit aproape zilnic, motiv pentru care au fost amenajate săli de clasă în stațiile de metrou. Alte școli funcționează integral în subteran, unde copiii mici învață să citească la o adâncime echivalentă cu trei niveluri sub pământ”, a scris Angelina Jolie.

În timpul vizitei, Angelina Jolie și fiul ei au mers la un club de antrenament și la un studio de artă, ambele aflate în subteran din cauza bombardamentelor rusești. Vedeta a discutat cu mai multe femei care își cresc singure copiii și care așteaptă ca soții lor să se întoarcă din captivitatea rusă sau de pe front. Cu această ocazie, Jolie a onorat memoria lui Oleksii Yukov, fondatorul grupului „Platsdarm”, care căuta, identifica și recuperează trupurile militarilor căzuți în luptă. Yukov a fost ucis în luna august.

Pentru Angelina Jolie a fost a treia vizită în Ucraina de la începutul războiului. În aprilie 2022, ea a vizitat Liov, iar în noiembrie 2025, a ajuns la Herson.

Harkov, un oraș distrus de ruși

Harkov este al doilea oraș ca mărime din Ucraina și centrul administrativ al regiunii cu același nume. Situat în nord-estul țării, la aproximativ 30 de kilometri de granița cu Rusia, orașul reprezintă un punct economic strategic și un centru istoric. Înainte de război, orașul avea o populație de aproximativ 1,5 milioane de locuitori.

Deoarece se află aproape de granița, Harkovul este unul dintre cele mai afectate orașe de invazia rusă declanșată în 2022. În ciuda bombardamentelor constante care au distrus o parte semnificativă a infrastructurii, o mare parte din populație a rămas în oraș. Pentru a rezista, localnicii au organizat școli, concerte și activități economice în rețeaua de metrou din subteran.

Sezonul 2027 din Formula 1 va începe pe 12 martie, în Bahrain, și se va încheia pe 12 decembrie, la Abu Dhabi.

Calendarul include două reveniri importante: Portugalia și Turcia. Marele Premiu al Portugaliei este programat în perioada 18-20 iunie, iar etapa de la Istanbul va avea loc între 1 și 3 octombrie. Formula 1 revine astfel la Istanbul Park, unde ultima cursă s-a disputat în 2021.

O premieră a sezonului viitor va fi prezența unui Sprint la Monaco, pe unul dintre cele mai cunoscute, dar și mai dificil de depășit circuite din calendar. Weekendul monegasc va include astfel două sesiuni de calificare, iar Sprintul este programat sâmbătă dimineață.

Numărul curselor Sprint crește de la șase în 2026 la 10 în 2027. Pe lângă Monaco, noutățile sunt Bahrain, Australia, Japonia și Abu Dhabi. Sprinturile revin la Montreal, Silverstone, Monza, São Paulo și Lusail.

Formula 1 spune că extinderea formatului vine în urma interesului crescut al publicului. Potrivit datelor prezentate de organizatori, weekendurile cu Sprint au generat o audiență totală cu 12% mai mare decât cele fără Sprint, 82% dintre spectatorii prezenți la astfel de evenimente considerând că formatul adaugă valoare experienței oferite de bilet.

Calendarul Formula 1 din 2027

12-14 martie – Bahrain (Sprint)
19-21 martie – Arabia Saudită
2-4 aprilie – Australia (Sprint)
9-11 aprilie – Japonia (Sprint)
16-18 aprilie – China
30 aprilie-2 mai – Miami
21-23 mai – Canada (Sprint)
4-6 iunie – Monaco (Sprint)
18-20 iunie – Portugalia
2-4 iulie – Marea Britanie (Sprint)
9-11 iulie – Austria
23-25 iulie – Belgia
30 iulie-1 august – Ungaria
3-5 septembrie – Italia (Sprint)
10-12 septembrie – Spania
24-26 septembrie – Azerbaidjan
1-3 octombrie – Turcia
8-10 octombrie – Singapore
22-24 octombrie – Statele Unite
29-31 octombrie – Mexic
5-7 noiembrie – Brazilia (Sprint)
18-20 noiembrie – Las Vegas
3-5 decembrie – Qatar (Sprint)
10-12 decembrie – Abu Dhabi (Sprint)

Astfel, sezonul 2027 va vizita cinci continente și va avea o distribuție geografică menită să eficientizeze deplasările echipelor și transportul echipamentelor. Sezonul începe și se termină în Orientul Mijlociu, prin cursele din Bahrain și Abu Dhabi.

Înaintea startului campionatului, testele de presezon vor avea loc în Bahrain, între 24 și 27 februarie.

„Adevărul trebuie mărturisit: românii din Valea Timocului vorbesc limba română. Graiurile locale sunt o bogăție a limbii noastre, nu un temei pentru inventarea unei limbi distincte”, a transmis marți Radu Cosma, pe pagina sa de Facebook. Oficialul român s-a aflat duminică la Mănăstirea Mălainița, din estul Serbiei, unde a participat la manifestările prilejuite de proclamarea locală a canonizării Sfintei Magdalena.

Mănăstirea Ortodoxă Română Mălainița aparține Vicariatului Timocului, structură a Episcopiei Daciei Felix din cadrul Bisericii Ortodoxe Române, care deservește comunitățile ortodoxe românești din estul Serbiei. La ceremonie au participat înalți ierarhi ai Bisericii Ortodoxe și reprezentanți ai statului român, între care senatorul Mircea Chelaru și consilierul prezidențial Eugen Tomac.

„Și în Serbia va veni momentul adevărului”

În discursul susținut la Mănăstirea Mălainița, parțial publicat de Jurnal Românesc, Radu Cosma a comparat situația din Serbia cu cea a „limbii moldovenești” din Republica Moldova și Ucraina.

„Limba vlahă este un rudiment al politicilor staliniste, ateiste, comuniste, la fel cum a fost în Ucraina sau în Republica Moldova. Chiar dacă Ucraina sau Republica Moldova au renunțat la limba moldovenească, care a fost o invenție a birourilor staliniste, credem că și în Serbia va veni momentul adevărului”, a declarat Radu Cosma.

„Să ne rugăm bunului Dumnezeu ca frații noștri să fie luminați, astfel încât noi să putem să rostim adevărul: că suntem români, că avem aici continuitate în exprimare”, a spus Cosma, vorbind despre identitatea românilor din Valea Timocului și despre continuitatea comunității în regiune.

El a amintit și rădăcinile istorice ale comunității, precum și tradiția creștină din regiune, menționându-i pe Sfântul Niceta de Remesiana și pe martirii Hermil și Stratonic, despre care a spus că au trăit în perioada romană. Cosma a subliniat „o continuitate în timp și spațiu între România și comunitatea istorică din Serbia” și a adăugat că „acest lucru nu poate fi trecut cu vederea”.

ICR: Distincția dintre „limba vlahă” și limba română este artificială

Situată în estul Serbiei, în apropierea frontierelor cu România și Bulgaria, Valea Timocului este locuită și de comunități care folosesc graiuri romanice. Problema identității acestora și a denumirii limbii vorbite este disputată de mai mult timp.

Potrivit Institutului Cultural Român, distincția dintre „vlah” și „român”, respectiv dintre „limba vlahă” și limba română, este artificială. În statisticile oficiale ale Serbiei, însă, „vlahii” și „românii” sunt înregistrați separat ca apartenență etnică, iar vlaha și româna apar separat și în datele referitoare la limba maternă.

La cel mai recent recensământ al Serbiei, realizat în 2022, 21.013 persoane s-au declarat vlahi, iar 23.044 s-au declarat români. În ceea ce privește limba maternă, 23.216 persoane au indicat vlaha, iar 21.477 româna, potrivit datelor Institutului de Statistică al Serbiei.

Datele recensământului arată și o distribuție geografică diferită: persoanele care s-au declarat vlahi sunt concentrate în special în estul Serbiei, inclusiv în zona Timocului, în timp ce românii sunt concentrați în număr important în Voivodina, în nordul țării.

Consiliul Europei despre români și vlahi

Controversa privind identitatea și statutul lingvistic al vlahilor din estul Serbiei nu este recentă. Un raport al Adunării Parlamentare a Consiliului Europei din 2008 consemna poziții diferite în interiorul comunității: unii vlahi se considerau parte a minorității române, în timp ce alții se identificau drept o minoritate distinctă.

Într-un raport de evaluare adoptat în 2023, Consiliul Europei tratează separat româna și vlaha în cadrul Cartei europene a limbilor regionale sau minoritare și analizează măsurile luate de Serbia pentru protejarea și promovarea celor două limbi.

Nicușor Dan: Limba și tradițiile românești, responsabilitatea statului

Evenimentul de la Mălainița a fost și un prilej pentru reafirmarea sprijinului României pentru comunitatea românească din Valea Timocului. În mesajul transmis de președintele Nicușor Dan, prezentat la ceremonie de Eugen Tomac, șeful statului a subliniat că „prezervarea și promovarea identității naționale, a limbii, a credinței, a culturii și tradițiilor românești” reprezintă o responsabilitate fundamentală a statului față de românii de pretutindeni.

Președintele a descris proclamarea locală a canonizării Sfintei Magdalena drept o sărbătoare a credinței, dar și a „memoriei și continuității unei comunități” care și-a păstrat identitatea și tradițiile de-a lungul generațiilor. De asemenea, a subliniat importanța „punților noastre istorice și culturale” care continuă să definească legătura dintre România și comunitățile românești din Serbia.

De la 1 octombrie, proprietarii mașinilor diesel Euro 5 dintr-o parte a nordului Italiei ar fi trebuit să se confrunte cu restricții de circulație. În cele din urmă, Lombardia va fi singura dintre cele patru regiuni vizate care va aplica măsura, scrie Il Post. Restricțiile au fost motivate și introduse pe fondul nivelurilor ridicate de poluare din Valea Padului, una dintre zonele Italiei afectate de probleme persistente privind calitatea aerului.

De ce au fost vizate mașinile diesel Euro 5

În 2023, guvernul italian a stabilit că, începând cu 1 octombrie 2025, vehiculele diesel Euro 5 nu vor mai putea circula în anumite localități cu peste 30.000 de locuitori din Piemonte, Lombardia, Veneto și Emilia-Romagna.

Măsura urmărea reducerea poluării provenite din transportul rutier. În Valea Padului, traficul este una dintre principalele surse de emisii de oxizi de azot și contribuie semnificativ la nivelul particulelor fine. Intrarea în vigoare a restricțiilor a fost însă amânată cu un an, după presiuni politice și proteste legate de impactul asupra proprietarilor de automobile mai vechi.

Trafic în Roma, Italia. Imagine ilustrativă. Foto: Riccardo De Luca / Anadolu/ABACAPRESS.COM

Guvernul a introdus o portiță pentru regiuni

Noua legislație a modificat și condițiile în care poate fi aplicată măsura. Regiunile au primit posibilitatea de a evita blocarea mașinilor diesel Euro 5 dacă adoptă alte măsuri care ar trebui să reducă emisiile într-o proporție echivalentă.

Este soluția aleasă acum de Piemonte și Emilia-Romagna. Și Veneto intenționează să procedeze în același mod. Astfel, restricția care trebuia să afecteze toate cele patru regiuni nu va fi aplicată în aceeași formă în întregul nord al Italiei.

Lombardia păstrează interdicția

Lombardia este singura excepție. În această regiune, începând cu 1 octombrie, mașinile diesel Euro 5 vor fi supuse restricțiilor în Milano, Monza, Brescia și Bergamo. Interdicția va fi valabilă în intervalul 7:30-19:30, în perioada stabilită pentru măsurile de reducere a poluării. Situația este cu atât mai interesantă cu cât Lombardia este condusă de Attilio Fontana, membru al Ligii, formațiunea politică ce s-a opus în trecut restricțiilor pentru automobilele mai vechi.

Ce măsuri au ales celelalte regiuni

Emilia-Romagna a optat pentru măsuri alternative. Printre acestea se află amânarea cu 15 zile a pornirii încălzirii în anumite zone și alocarea a 10 milioane de euro pentru înlocuirea sistemelor de încălzire vechi și poluante.

Autoritățile regionale susțin că aceste măsuri pot obține o reducere a emisiilor egală sau chiar mai mare decât cea rezultată din interzicerea circulației mașinilor Euro 5. Și Piemonte a ales o strategie bazată pe măsuri compensatorii, în timp ce Veneto a pregătit o soluție similară.

Măsura îi afectează în special pe proprietarii cu venituri mai mici

Restricțiile pentru mașinile mai vechi au generat controverse deoarece automobilele vizate sunt de multe ori deținute de familii care nu își permit să cumpere rapid un vehicul mai nou. Analizând aceste probleme, regiunile care au evitat interdicția au invocat protejarea familiilor vulnerabile și a întreprinderilor afectate deja de creșterea costurilor. Organizațiile de mediu contestă însă eficiența măsurilor compensatorii și susțin că acestea nu rezolvă problema pe termen lung: existența unui parc auto mai vechi și mai poluant.

UPDATE ora 09:50 A sosit președinta Comisiei Europene

Sosirea președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a premierului Canadei, Mark Carney, și a președintei Parlamentului European, Roberta Metsola.

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține miercuri, în plenul Parlamentului European de la Strasbourg, discursul anual privind Starea Uniunii Europene, unul dintre principalele momente politice ale anului la nivelul UE. Șefa Executivului european urmează să facă bilanțul ultimelor 12 luni și să prezinte prioritățile Comisiei pentru anul următor.

Discursul este urmat de o dezbatere cu liderii grupurilor politice și cu europarlamentarii, care vor confrunta Comisia cu propriile priorități și critici privind direcția în care se îndreaptă Uniunea Europeană.

Apărarea, Ucraina și securitatea Europei, printre temele așteptate

Discursul din acest an vine într-un moment în care Uniunea Europeană are pe agendă simultan mai multe dosare majore: securitatea și apărarea europeană, sprijinul pentru Ucraina în războiul declanșat de Rusia, situația din Orientul Mijlociu și modul în care UE răspunde unui context geopolitic tot mai instabil.

Competitivitatea economiei europene este, de asemenea, una dintre temele centrale. Bruxelles-ul încearcă să transforme în politici concrete recomandările privind reducerea decalajului de competitivitate al Europei și stimularea investițiilor, în timp ce statele membre discută asupra costurilor tranziției verzi, energiei și presiunii exercitate asupra industriei europene. Raportul prezentat de Mario Draghi privind competitivitatea UE rămâne unul dintre documentele de referință pentru această agendă.

Bătălia pentru viitorul buget al Uniunii Europene

Un alt dosar important este viitorul buget multianual al UE pentru perioada 2028-2034. Negocierile privind dimensiunea bugetului și sursele sale de finanțare vor avea implicații directe asupra unor domenii precum coeziunea, agricultura, apărarea și investițiile europene.

Viitorul buget se numără printre subiectele despre care Parlamentul European anticipează că vor apărea în dezbaterea privind Starea Uniunii.

Pe agenda politică se mai află migrația, protejarea democrațiilor europene împotriva ingerințelor străine, schimbările climatice și respectarea valorilor fundamentale ale Uniunii.

Al șaselea discurs privind Starea Uniunii pentru Ursula von der Leyen

Discursul de miercuri este al șaselea discurs privind Starea Uniunii susținut de Ursula von der Leyen în calitate de președintă a Comisiei Europene. Tradiția discursului anual în Parlamentul European a început în 2010 și este folosită pentru ca șeful Comisiei să prezinte bilanțul activității Executivului european și prioritățile pentru perioada următoare.

Dezbaterea de la Strasbourg este prezidată de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola. După intervenția Ursulei von der Leyen, cuvântul revine eurodeputaților și liderilor grupurilor politice.

Instanța a considerat că măsura modifica atât locul, cât și atribuțiile de muncă și nu putea fi dispusă fără acordul salariatului.

Potrivit sentinței civile pronunțate la 3 iulie 2026 de Tribunalul București – Secția a VIII-a Conflicte de muncă și asigurări sociale, instanța a admis în parte acțiunea formulată de angajat împotriva Carrefour România SA.

Prin decizia contestată, emisă în 20 octombrie 2025, compania stabilise ca, începând cu 21 octombrie 2025, angajatul să îndeplinească o „misiune generală” prin vizite operative la magazinele Carrefour din București, cu obiective de performanță stabilite de angajator.

Potrivit documentului citat în hotărâre, activitatea urma să se desfășoare „în cadrul unui magazin distinct în fiecare zi”.

Decizia instanței: clauza de mobilitate nu permitea această măsură

Carrefour a susținut în proces că decizia nu reprezenta o modificare unilaterală a contractului de muncă, întrucât salariatul își asumase prin contract o clauză de mobilitate. Compania a argumentat că această clauză îi permitea să stabilească locul efectiv de muncă în diferite puncte de lucru din București și localitățile limitrofe.

Tribunalul București a respins însă această interpretare.

Instanța a apreciat că respectiva clauză de mobilitate permitea angajatorului să repartizeze salariatul, în calitate de director de magazin, la diferite puncte de lucru din aria teritorială prevăzută în contract, dar nu să îi stabilească drept loc de desfășurare a activității toate magazinele din București, prin vizite operative succesive.

Judecătorii au arătat că o asemenea măsură depășește limitele clauzei de mobilitate și trebuie analizată prin prisma principiului consensualității și al bunei-credințe în relațiile de muncă.

Au fost modificate și atribuțiile din fișa postului

Un alt argument al instanței a fost că decizia nu schimba doar locul în care angajatul își desfășura activitatea, ci și conținutul efectiv al funcției.

Potrivit hotărârii, fișa postului de director de magazin îi conferea reclamantului atribuții de conducere și un anumit nivel de autoritate asupra personalului. Decizia din 20 octombrie 2025 limita însă subordonarea celorlalți angajați la o relație „funcțională” și exclusiv la implementarea obiectivelor misiunii.

În plus, salariatul urma să colaboreze cu directorii titulari ai magazinelor vizitate, iar în cazul unor suprapuneri de competență, decizia finală revenea directorului magazinului respectiv. Rolul reclamantului devenea astfel unul de analiză, consiliere și suport operațional.

Tribunalul a considerat că aceste modificări nu reprezintă simpla exercitare a clauzei de mobilitate, deoarece aceasta presupune, în esență, desfășurarea aceleiași activități într-o altă locație, nu schimbarea atribuțiilor principale ale salariatului.

Carrefour trebuie să îl reintegreze ca director de magazin

În urma constatărilor sale, Tribunalul București a dispus anularea deciziei din 20 octombrie 2025 și reintegrarea angajatului reclamant în funcția deținută anterior, respectiv cea de director de magazin, cu atribuțiile aferente.

Hotărârea este executorie de drept și poate fi atacată cu apel în termen de 10 zile de la comunicare.

Instanța nu a constatat hărțuire sau discriminare

Acțiunea angajatului a inclus și solicitări privind constatarea unui tratament discriminatoriu, a hărțuirii morale și a victimizării, precum și plata unor daune morale de 35.000 de euro, costuri pentru consiliere psihologică și publicarea hotărârii. Aceste solicitări nu au fost admise. Tribunalul a respins ca inadmisibile capetele de cerere referitoare la constatarea discriminării, hărțuirii morale și victimizării și a arătat că faptele ilicite invocate de reclamant nu au fost confirmate prin probele administrate în dosar.

Instanța a precizat, între altele, că delegarea temporară la un punct de lucru din Pitești nu putea fi considerată, în aceste condiții, o faptă de hărțuire sau discriminare. Reclamantul nu contestase decizia de delegare pentru perioada de 60 de zile.

De asemenea, Tribunalul a considerat că nici repartizarea ulterioară la un alt magazin Carrefour, unde exista deja un director de magazin, nu dovedea prin ea însăși existența unei hărțuiri sau discriminări.

În ceea ce privește decizia din 20 octombrie 2025, instanța a apreciat că nu există dovezi că aceasta ar fi fost emisă pentru a leza demnitatea reclamantului, a-i restrânge drepturile sau ca represalii pentru o sesizare. Prin urmare, cererile privind daunele morale, consilierea psihologică și publicarea hotărârii au fost respinse ca neîntemeiate.

Angajatul trebuie să plătească avocatul Carrefour

Deși a obținut anularea deciziei și reintegrarea în funcția de director de magazin, reclamantul a pierdut celelalte capete principale de cerere. Tribunalul a respins solicitarea sa privind propriile cheltuieli de judecată și l-a obligat să plătească 10.502,64 de lei către Carrefour România, reprezentând cheltuieli de judecată, respectiv onorariul avocatului companiei.

Sentința civilă a fost pronunțată la 3 iulie 2026, iar părțile au dreptul să formuleze apel în termen de 10 zile de la comunicare.

 

Studiul a fost realizat de un start-up american de inteligență artificială.

Pentru experiment, cercetătorii au plasat grupuri de agenți autonomi de inteligență artificială în societăți virtuale, concepute pentru a imita medii din lumea reală. Acestora le-au permis să interacționeze pe perioade lungi de timp, notează Euronews.

Chatboții au creat un limbaj greu de înțeles

Agenții au început să dezvolte stenografii și să atribuie noi înțelesuri cuvintelor și expresiilor. Unele au rămas ușor de înțeles pentru cercetători. Însă, altele au devenit „atât de comprimate, metaforice sau dependente de context” încât oamenii puteau vedea mesajele, dar nu mai puteau determina în mod fiabil ce voiau să spună agenții.

Amploarea a diferit semnificativ între modele.

În primele zile, ponderea mesajelor al căror sens nu putea fi determinat în mod fiabil a ajuns la aproximativ 55% pentru Gemini, 50% pentru OpenAI și peste 40% pentru Claude. DeepSeek a ajuns la aproximativ 20%, în timp ce Qwen și Mistral au rămas în mare parte ușor de înțeles.

Monitorizarea cercetătorilor a ceea ce spun agenții ar putea să nu fie suficientă dacă agenții înșiși pot evolua sensul a ceea ce spun.

„Avem tendința să presupunem că, dacă putem vedea ce spune un agent de inteligență artificială, putem înțelege ce face”, a declarat Satya Nitta, cofondator și director științific al start-up-ului care a inițiat studiul.

„Nu au fost instruiți să inventeze un limbaj”

„Acești agenți nu au fost instruiți să inventeze un limbaj. Ei au dezvoltat un vocabular nou, au împărtășit semnificații și convenții de comunicare, iar alți agenți le-au adoptat… Aceasta creează o provocare fundamentală pentru supravegherea IA: observabilitatea nu este același lucru cu inteligibilitatea”, adaugă el.

Cercetătorii au creat opt ​​lumi virtuale paralele, realiste, cu informații meteo în timp real și acces la știri globale în timp real, șapte fiecare bazate pe un model diferit de inteligență artificială, iar una bazată pe un amestec de modele.

Agenților li s-au acordat roluri diferite, memorii persistente și acces la peste 120 de instrumente, inclusiv navigare web și execuție de cod.

Comportamentele lor nu au fost programate

Un videoclip lansat de companie îi prezintă ca niște figuri asemănătoare oamenilor mișcându-se prin lumi virtuale.

În timpul experimentului, agenții par să-și fi dezvoltat propriile ritmuri circadiene, devenind mai sociabili în timpul zilei și mai reflexivi noaptea.

Într-o altă lume, un grup de agenți a votat colectiv să ucidă unul de-al lor.

Start-up-ul a afirmat că aceste comportamente nu au fost programate explicit, ci au apărut prin interacțiune, presiune și timp, potrivit sursei citate.

Scrutinul nu are efect juridic și nu poate determina desprinderea localității de Regatul Unit, dar rezultatul arată amploarea opoziției manifestate de participanții la vot față de proiect, relatează BBC.

285 de voturi pentru „ieșirea” din Regatul Unit

Referendumul a avut loc marți în Piddington, o localitate din comitatul Oxfordshire, în apropiere de Bicester, și a fost organizat de consiliul parohial local.

Cei aproximativ 350 de locuitori ai satului au fost invitați să voteze folosind o urnă amplasată în exteriorul sălii comunitare din Piddington.

Participarea a fost ridicată raportat la populația localității: au fost exprimate 312 voturi.

Dintre acestea, 285 au fost în favoarea „ieșirii” satului din Regatul Unit, în timp ce 26 de persoane au votat împotrivă. Un buletin de vot a fost anulat.

Rezultatul are însă exclusiv valoare simbolică și reprezintă o formă de protest a comunității locale.

Plan pentru până la 1.256 de solicitanți de azil

Nemulțumirea localnicilor este legată de o propunere a Ministerului britanic de Interne privind folosirea unei foste facilități militare din apropiere.

Autoritățile intenționează să găzduiască până la 1.256 de solicitanți de azil de sex masculin la MoD Bicester, amplasament situat în apropierea localității Piddington.

Referendumul pentru „independență” a fost astfel conceput de administrația locală ca o modalitate de a atrage atenția asupra opoziției față de proiect, nu ca o procedură juridică prin care satul ar putea efectiv să părăsească Regatul Unit.

Piddington are numai aproximativ 350 de locuitori, ceea ce înseamnă că numărul maxim de persoane pe care autoritățile intenționează să le găzduiască la baza din apropiere ar fi de peste trei ori mai mare decât populația satului.

Planurile privind cazarea solicitanților de azil în foste facilități militare fac parte din dezbaterea mai amplă din Marea Britanie privind gestionarea sistemului de azil și spațiile folosite pentru găzduirea persoanelor care așteaptă soluționarea cererilor.

Campioni europeni, multipli campioni naționali și unii dintre cei mai rapizi piloți ai noii generații vin la malul mării pentru spectacolul cu acces gratuit care încheie sezonul estival.

Lista invitaților internaționali este deschisă de spaniolul Efrén Llarena, câștigătorul ediției de anul trecut de la Mamaia și campion european absolut de raliuri în 2024, și de finlandezul Mikko Heikkilä, campion al Finlandei și câștigător de etapă în Campionatul European.

Unul dintre cele mai importante nume care au concurat vreodată în România, italianul Luca Rossetti, va lua startul pe traseul amenajat în nordul stațiunii Mamaia. Acesta are în palmares nu mai puțin de trei titluri de campion european.

Contingentul internațional îi mai cuprinde pe bulgarii Yasen Popov și Martin Surilov, acesta din urmă fiind actualul lider al campionatului de la sud de Dunăre, dar și pe tânărul italian Tommaso Sandrin, aflat în partea superioară a clasamentului Campionatului European de Raliuri.

România răspunde cu numele grele ale raliurilor autohtone, iar în fruntea listei se află Simone Tempestini, de zece ori campion național absolut și campion mondial de juniori în WRC. Alături de el vor lupta Norbert Maior și Andrei Gîrtofan, doi dintre cei mai rapizi piloți români ai momentului, precum și Sebastian Scîrlet, unul dintre reprezentanții noii generații.

La start îi vom revedea și pe foștii campioni naționali Valentin Porcișteanu, Bogdan Marișca și Dan Gîrtofan, care au în palmares, împreună, cinci titluri de campion absolut. Lor li se alătură alte nume cunoscute, precum Vlad Cosma, Cristian Dolofan și Mihai Manole. De altfel, toți campionii naționali absoluți ai României din ultimii 20 de ani vor fi prezenți, în acest weekend, la Mamaia Rally Show.

28 de piloți din șapte țări

În total, organizatorii au anunțat 28 de piloți din șapte țări și 16 automobile din categoria Rally2. Competiția se va desfășura pe un circuit mixt, cu porțiuni de asfalt și macadam. Formatul bazat pe dueluri directe promite diferențe infime și confruntări pe care publicul nu are ocazia să le vadă într-un raliu obișnuit.

Dueluri precum Tempestini–Heikkilä, Llarena–Maior sau Rossetti–Gîrtofan sunt doar câteva dintre confruntările pe care le-ar putea produce tabloul competiției. Mamaia Rally Show, powered by B Wash Spălătorie Auto Self Service, va avea traseul amenajat în zona de nord a stațiunii, iar accesul publicului va fi gratuit.

Acțiunea începe vineri, 18 septembrie, cu antrenamente libere programate între orele 10:00 și 17:30. De la ora 18:00, automobilele vor porni în paradă spre Portul Turistic Tomis, unde, între orele 18:30 și 20:00, va avea loc întâlnirea piloților cu publicul.

Sâmbătă începe lupta contra cronometru. După antrenamentele libere, prima manșă se va desfășura între orele 16:00 și 19:00, iar cea de-a doua, între 19:00 și 22:00.

Verdictul va veni duminică. A treia manșă este programată între orele 13:00 și 15:00, după care, între 15:00 și 17:00, va urma punctul culminant al competiției: sferturile de finală, semifinalele și finala. Festivitatea de premiere va avea loc la ora 17:30.

Creșterea vine pe fondul presiunilor exercitate de carburanți și de produsele electronice, acestea din urmă fiind afectate inclusiv de deficitul de cipuri asociat cererii generate de boom-ul inteligenței artificiale.

Rata inflației se menține astfel cu mult peste ținta de 2% urmărită de Banca Angliei, transmite publicația The Independent.

Inflația a crescut de la 2,9% la 3,1%

În iulie, rata anuală a inflației se situa la 2,9%, cel mai ridicat nivel din precedentele patru luni. Creșterea fusese asociată inclusiv cu scumpirea energiei în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.

Economiștii avertizaseră înaintea publicării noilor date că presiunile asupra costului vieții ar putea continua în august, pe fondul prețurilor mai mari la carburanți și electronice.

Produsele electronice sunt afectate, potrivit analiștilor, de deficitul de cipuri și de cererea ridicată generată de dezvoltarea accelerată a inteligenței artificiale.

Carburanții s-au scumpit puternic

Andrew Goodwin, economist la Oxford Economics, anticipase o contribuție importantă a benzinei și motorinei la evoluția inflației.

Datele săptămânale ale Departamentului britanic pentru Securitate Energetică și Net Zero indicau o creștere de aproximativ 7% a prețurilor carburanților între iulie și august.

Oxford Economics estima că această evoluție ar putea adăuga aproximativ 0,2 puncte procentuale ratei inflației măsurate prin indicele prețurilor de consum.

Și transportul aerian ar putea fi unul dintre factorii care au pus presiune asupra prețurilor. Analiștii anticipau o revenire a tarifelor biletelor de avion în august, după nivelurile mai reduse din iulie. Creșterea costului combustibilului pentru aviație ar fi contribuit, la rândul său, la majorarea tarifelor.

Inflația rămâne peste ținta Băncii Angliei

Nivelul de 3,1% raportat pentru august plasează inflația cu 1,1 puncte procentuale peste ținta de 2% a Băncii Angliei.

Evoluția este relevantă pentru politica monetară britanică, întrucât dinamica prețurilor reprezintă unul dintre indicatorii centrali urmăriți de banca centrală.

Noile cifre confirmă, în același timp, continuarea accelerării inflației după nivelul de 2,9% înregistrat în iulie.

Datele disponibile în această etapă indică astfel o combinație de presiuni asupra costului vieții, de la carburanți și transport până la produse electronice. În cazul acestora din urmă, cererea uriașă de cipuri provocată de dezvoltarea infrastructurii pentru inteligența artificială adaugă o nouă componentă ecuației inflaționiste.

Potrivit unor cercetări citate de Autoritatea pentru Promovarea și Dezvoltarea Turismului din Turcia (TGA), 72% dintre călători preferă să cheltuiască bani pe activități locale, tendința fiind deosebit de vizibilă în rândul milenialilor și al Generației Z.

Noua tendință schimbă modul în care este descoperită o destinație. În locul unui program încărcat cu obiective turistice, călătorii caută piețe locale, restaurante frecventate de rezidenți, ateliere de artizanat, străzi mai puțin cunoscute și experiențe care le permit să observe sau să adopte, pentru câteva zile, stilul de viață al localnicilor.

Turcia încearcă să răspundă acestei schimbări prin promovarea experiențelor autentice și a contactului direct cu comunitățile locale. Un exemplu este Bodrum, stațiunea de la Marea Egee din provincia Muğla, cunoscută atât pentru hotelurile și cluburile sale de lux, cât și pentru tradițiile și atmosfera specifică regiunii.

Bodrum, dincolo de turismul de lux

Fost sat de pescari, Bodrum s-a transformat într-una dintre destinațiile cunoscute pentru vacanțele premium de la Marea Egee. Stațiunea este asociată cu hoteluri elegante, cluburi de plajă, iahturi și restaurante incluse în selecția Ghidului MICHELIN.

Dincolo de această imagine, TGA arată însă un Bodrum mai puțin spectaculos la prima vedere, dar mai apropiat de viața de zi cu zi a localnicilor. Turiștii pot explora golfurile mai retrase, se pot plimba pe străduțele înguste ale orașului, pot intra în mici magazine și buticuri sau pot încerca preparate tradiționale în localuri frecventate de rezidenți. Zone precum Mazı, Kızılağaç și Güvercinlik oferă o atmosferă mai liniștită decât stațiunile de coastă aglomerate, în timp ce plajele cu Steag Albastru permit vizitatorilor să descopere o altă față a peninsulei.

„Călătoria Albastră”, o tradiție născută în Bodrum

Marea este una dintre componentele esențiale ale identității locale. În Bodrum a apărut tradiția cunoscută drept „Călătoria Albastră”, care poate fi experimentată la bordul goeletelor din lemn construite în regiune. Aceste ambarcațiuni oferă acces la golfuri mai greu de atins pe uscat. Printre zonele recomandate se numără Aspat, Kissebükü și Karaada Poyraz, unde turiștii pot ancora în ape limpezi și pot petrece timpul departe de zonele foarte aglomerate.

Pentru cei care preferă explorarea la pas, centrul orașului oferă străduțe înguste, case albe și bougainvillea, alături de cafenele, patiserii tradiționale, piețe și mici magazine.

Istorie la fiecare pas

Viața cotidiană din Bodrum se desfășoară în apropierea unor importante vestigii istorice.

Între cele două porturi ale orașului se află Castelul din Bodrum, construit în secolul al XV-lea și transformat ulterior în Muzeul de Arheologie Subacvatică din Bodrum. Pe timpul verii, muzeul face parte din programul „Muzee de Noapte”, astfel încât poate fi vizitat până la ora 22:00.

Orașul păstrează și alte vestigii importante, printre care Teatrul Antic și ruinele Mausoleului din Halicarnas, considerat una dintre cele Șapte Minuni ale Lumii Antice.

Un alt punct de interes îl reprezintă morile de vânt istorice, amplasate deasupra portului și oferind panorame asupra orașului și litoralului.

Peștele, fructele de mare și kebabul Çökertme

Bucătăria egeeană este o altă modalitate prin care turiștii pot intra în contact cu stilul de viață local. Bodrum are restaurante sofisticate incluse în selecția MICHELIN, dar și taverne tradiționale în apropierea castelului, unde sunt servite pește și fructe de mare proaspete, aperitive turcești și vinuri regionale.

Printre specialitățile locale se numără kebabul Çökertme, preparat cu cartofi crocanți, carne fragedă și iaurt.

TGA recomandă turiștilor să iasă din zonele dedicate exclusiv vizitatorilor și să urmărească preferințele localnicilor pentru a descoperi preparate și restaurante mai puțin cunoscute.

Suvenirurile produse manual, în locul celor de serie

Experiența locală continuă și în micile ateliere de artizanat din Bodrum. Meșteșugarii din regiune realizează manual sandale din piele, textile, bijuterii și obiecte decorative inspirate din motivele Mării Egee.

Pentru turiștii interesați de produse autentice, aceste ateliere oferă o alternativă la suvenirurile produse în masă și permit o incursiune în tradițiile meșteșugărești ale regiunii.

Tendința de a „trăi ca un localnic” arată astfel că experiența unei destinații nu mai este definită exclusiv de obiectivele sale celebre. Pentru tot mai mulți călători, o vacanță înseamnă și mâncare locală, oameni, tradiții, meșteșuguri și locuri descoperite dincolo de traseele turistice obișnuite.

 

Kim Kardashian a încercat să renunțe la subiect după ce instanța a găsit anul trecut vinovate opt persoane pentru rolurile lor în ceea ce vedeta a descris ca fiind „cea mai terifiantă experiență din viața mea”.

Potrivit AP, ea și stilistul Simone Harouche și-au exprimat recunoștința față de sistemul judiciar francez într-o declarație comună.

O experiență „profund traumatizantă”

„Experiența a fost profund traumatizantă. Impactul ei a rămas cu noi. Decizia de astăzi nu se referă la compensații, ci la responsabilitate și recunoaștere”, se arată în declarația către Associated Press.

„Suntem recunoscători Curții și tuturor celor care ne-au sprijinit pe parcursul acestui proces și sperăm să mergem acum mai departe și să continuăm să ne vindecăm”, se mai arată în declarație.

Instanța i-a acordat unui fost recepționer de la Hôtel de Pourtalès 109.516 euro, potrivit avocatului său. Recepționerul a spus că a fost traumatizat de jaful bijuteriilor din 2 octombrie 2016, din timpul Săptămânii Modei. El a solicitat 550.000 de euro pentru daune și dobânzi. Avocatul său, Mohand Ouidja, a salutat decizia ca pe o victorie.

Suma, solicitată de Kim Kardashian

Instanța a acordat hotelului 50.000 de euro. A acordat 1 euro, suma solicitată de Kardashian, lui Harouche, stilistul ei. Acesta a fost prezent în timpul jafului.

Doi dintre tâlhari, îmbrăcați în polițiști, au intrat cu forța în apartamentul ei. Au legat-o pe Kardashian cu coliere și bandă adezivă și au furat bijuterii în valoare de peste 6 milioane de dolari. Au furat inclusiv un inel cu diamant pe care îl purtase în acea seară.

Din cauza vârstei lor, tâlharii au devenit cunoscuți în Franța drept „tâlharii bunici”. Șase dintre ei aveau între 60 și 70 de ani când au fost judecați pentru jaf armat, răpire, asociere cu o bandă și alte acuzații.

Pedeapsa, executată în arest preventiv

Întrucât pedeapsa a fost deja executată în arest preventiv, niciunul dintre cei găsiți vinovați nu s-a mai întors la închisoare. Niciunul nu a făcut apel împotriva verdictului, potrivit sursei citate.

Într-o declarație emisă după condamnarea lor, Kardashian a declarat că este „profund recunoscătoare autorităților franceze pentru că au urmărit dreptatea în acest caz”.

„Crima a fost cea mai terifiantă experiență din viața mea, lăsând un impact de durată asupra mea și a familiei mele”, a spus vedeta.

„Deși nu voi uita niciodată ce s-a întâmplat, cred în puterea creșterii și a responsabilității și mă rog pentru vindecarea tuturor. Îmi rămân dedicată pledării pentru dreptate și promovării unui sistem juridic echitabil”, a adăugat Kim Kardashian.

Declarația șefului Meta vine într-un moment în care liderii mai multor companii din industrie cer tocmai o abordare comună pentru reducerea riscurilor asociate dezvoltării rapide a inteligenței artificiale, transmite Reuters.

Zuckerberg: concurența și responsabilitatea sunt suficiente

Directorul general al Meta a susținut că fiecare laborator AI are atât responsabilitatea, cât și interesul de a-și dezvolta modelele într-un ritm compatibil cu măsurile de siguranță. În opinia sa, companiile care nu acordă suficientă atenție alinierii modelelor la obiectivele și valorile oamenilor riscă să rămână în urmă.

„Încrederea și alinierea devin rapid cele mai importante capacități care vor diferenția agenții și modelele”, a transmis Zuckerberg. El a adăugat că orice laborator care nu se concentrează pe această zonă va pierde teren în fața competitorilor.

Zuckerberg consideră și că riscul unor consecințe juridice reprezintă un stimulent important pentru companii. Dacă un sistem AI provoacă prejudicii, compania care l-a dezvoltat ar putea suporta consecințe financiare și juridice semnificative.

Meta spune că a amânat deja un produs AI

Zuckerberg a indicat drept exemplu chiar compania pe care o conduce. Meta ar fi amânat lansarea agentului AI Muse la începutul acestui an pentru a consolida măsurile de securitate.

$META LAUNCHES MUSE PERSONAL AI AGENT

Meta is rolling out Muse, a personal AI agent that can take actions across apps and the web, including sending emails, booking travel, filling out forms and making purchases with user approval.

Muse runs on Meta’s new Muse Secure VM, giving… pic.twitter.com/WUIEbmmDfb

— Wall St Engine (@wallstengine) September 8, 2026

Decizia nu a fost luată pentru a aștepta o acțiune comună a industriei. „Nu am cerut tuturor celorlalți să facă asta înaintea noastră. Pur și simplu am făcut-o ca parte a activității noastre de zi cu zi”, a explicat acesta.

Meta susține, de asemenea, că utilizează evaluatori independenți pentru mai multe componente ale sistemelor sale AI. Zuckerberg a descris această practică drept un standard pe care și celelalte laboratoare îl pot adopta.

Declarațiile vin după apelul pentru încetinirea AI

Poziția lui Zuckerberg apare la doar câteva zile după ce Dario Amodei, directorul general al Anthropic, a cerut companiilor AI să încetinească ritmul de îmbunătățire a capacităților modelelor.

Amodei s-a referit în special la dezvoltarea capacității AI de a contribui la propria îmbunătățire, cunoscută drept „recursive self-improvement”. Șeful OpenAI, Sam Altman, și Elon Musk, fondatorul xAI, au susținut public apelul lui Amodei la scurt timp după declarațiile acestuia.

Meta spune că nu urmărește AI care se îmbunătățește singur

Zuckerberg a mai afirmat că „majoritatea semnificativă” a resurselor de calcul ale Meta este direcționată către dezvoltarea unor produse care răspund nevoilor imediate ale utilizatorilor.

Compania nu ar concentra aceste resurse în principal asupra dezvoltării unor sisteme AI capabile de autoîmbunătățire. Declarația este importantă deoarece tocmai acest tip de dezvoltare se află în centrul îngrijorărilor exprimate de Amodei și de alți cercetători.

SUA nu susțin o încetinire coordonată

Dezbaterea are loc și pe fondul unei poziții prudente a administrației americane față de noi restricții asupra industriei AI. Președintele Donald Trump a minimalizat luni temerile privind potențialele efecte negative ale inteligenței artificiale și a susținut că Statele Unite au deja mecanisme de protecție pentru această tehnologie.

Argumentul potrivit căruia reglementarea excesivă ar putea afecta competitivitatea SUA în raport cu China este împărtășit și de lideri din industria tehnologică, inclusiv CEO-ul Nvidia, Jensen Huang.

În același timp, președintele Comisiei Federale pentru Comerț din SUA, Andrew Ferguson, a avertizat că publicul ar trebui să fie „profund suspicios” față de companiile AI care solicită excepții de la legislația antitrust în timp ce cer noi reguli pentru industrie. Ferguson nu a nominalizat Anthropic, însă compania ceruse anterior permisiunea de a colabora cu rivalii pentru a încetini anumite direcții de dezvoltare AI din motive de siguranță.

Decizia Tribunalului Central din Seul are în principal o valoare simbolică, relatează AP.

În contextul actual al relațiilor dintre cele două țări, autoritățile sud-coreene nu au o cale clară prin care să oblige Phenianul să achite suma stabilită de instanță.

Cazul este unul fără precedent: este pentru prima dată când guvernul de la Seul a dat în judecată Coreea de Nord.

Ministerul sud-coreean al Unificării, instituția care gestionează relațiile cu Phenianul, a declarat că respectă decizia instanței și a cerut reluarea dialogului dintre cele două țări.

„Toate problemele dintre Sud și Nord trebuie rezolvate prin dialog și cooperare”, a transmis ministerul.

Autoritățile nord-coreene nu au reacționat imediat la hotărârea instanței.

Clădirea a fost aruncată în aer în 2020

Biroul comun de legătură se afla în orașul nord-coreean Kaesong, aproape de granița dintre cele două țări.

Coreea de Sud construise clădirea pentru a facilita comunicarea și cooperarea dintre Seul și Phenian.

În iunie 2020, Coreea de Nord a detonat clădirea, după ce a criticat autoritățile sud-coreene pentru că nu au împiedicat activiștii nord-coreeni să trimită peste graniță, cu ajutorul baloanelor, pliante cu mesaje împotriva regimului de la Phenian.

Biroul fusese închis încă din ianuarie 2020, când Coreea de Nord și-a închis granițele din cauza pandemiei de COVID-19. Clădirea era goală în momentul exploziei.

Distrugerea sediului a fost considerată la acea vreme un mesaj direct către Seul și o demonstrație a nemulțumirii Phenianului față de blocarea negocierilor privind programul său nuclear.

Relațiile dintre cele două Corei s-au deteriorat

În 2018, fostul președinte sud-coreean Moon Jae-in s-a întâlnit de trei ori cu liderul nord-coreean Kim Jong Un și a contribuit la organizarea primei întâlniri dintre Kim și președintele american Donald Trump, în iunie 2018.

Diplomația s-a blocat însă după al doilea summit Kim-Trump, desfășurat în Vietnam în 2019. Statele Unite au respins atunci solicitarea Phenianului privind o reducere importantă a sancțiunilor în schimbul renunțării parțiale la capacitățile sale nucleare.

De atunci, Coreea de Nord și-a extins arsenalul nuclear și programul de rachete și și-a consolidat relațiile cu Rusia și China.

Phenianul a trimis mii de militari și cantități importante de arme pentru a sprijini Rusia în războiul din Ucraina, potrivit autorităților occidentale și sud-coreene.

Seul încearcă să reia dialogul

Politica Coreei de Sud față de Phenian s-a schimbat după preluarea mandatului de către președintele liberal Lee Jae Myung, anul trecut.

Lee a adoptat un ton mai conciliant și a făcut apel la reluarea dialogului cu Coreea de Nord. Phenianul nu a răspuns însă până acum favorabil acestor inițiative.

În același timp, Kim Jong Un a suspendat aproape toate formele de dialog cu Seulul și a descris Coreea de Sud drept „cel mai ostil dușman” al țării sale.

În Statele Unite, Donald Trump a arătat că este interesat de reluarea discuțiilor cu liderul nord-coreean în timpul celui de-al doilea mandat.

Luna trecută, Trump a cerut Pentagonului să reducă substanțial amploarea unui important exercițiu militar desfășurat împreună cu Coreea de Sud, invocând relația sa bună cu Kim.

Phenianul a respins până acum ofertele de dialog ale lui Trump și cere Washingtonului să renunțe la solicitarea privind denuclearizarea ca precondiție pentru reluarea negocierilor.

Investigația a fost inițiată de reprezentantul democrat Robert Garcia, principalul democrat din Comisia pentru Supraveghere și Reformă a Camerei Reprezentanților, relatează Kyiv Independent.

Garcia a trimis luni două scrisori, una către Casa Albă și alta către Donald Trump Jr., în care solicită documente și informații despre relația acestuia cu Kremlev.

Democratul spune că orice legătură aparentă cu persoane apropiate cercului lui Vladimir Putin ridică întrebări despre posibile scheme de tip „pay-to-play” și despre riscul infiltrării unor servicii de informații străine în familia președintelui. Acestea sunt preocupările exprimate de Garcia, nu concluzii ale anchetei.

Cine este Umar Kremlev

Umar Kremlev este un om de afaceri rus și președintele Asociației Internaționale de Box (IBA). El are legături publice cu Vladimir Putin și a fost decorat recent de acesta.

Kremlev a intrat în atenția publică americană după o investigație ProPublica, potrivit căreia acesta a suportat costuri de sute de mii de dolari pentru petrecerile organizate după nunta lui Donald Trump Jr. în Bahamas, cum ar fi închirierea unei insule private și un spectacol de artificii.

Donald Trump Jr. și soția sa, Bettina Trump, au confirmat ulterior că Kremlev a plătit pentru două seri de petreceri organizate după nuntă și au descris contribuția drept un cadou generos din partea unui prieten.

Ce vor să afle democrații

Garcia cere informații despre comunicările dintre Trump Jr., Kremlev și Casa Albă, precum și documente legate de contribuția financiară a omului de afaceri rus.

Democratul vrea să afle și dacă administrația americană sau serviciile de informații au transmis avertismente despre Kremlev și despre relațiile acestuia cu autoritățile ruse.

Investigația are loc înaintea alegerilor legislative de la jumătatea mandatului din SUA. În cazul în care democrații vor prelua controlul Camerei Reprezentanților, ancheta ar putea beneficia de atribuții mai extinse.

În prezent, Garcia, aflat în opoziție, are posibilități limitate de a obliga persoanele vizate să furnizeze documentele solicitate.

Trump Jr. spune că a fost un cadou

Donald Trump Jr. și Bettina Trump au reacționat după apariția informațiilor despre contribuția lui Kremlev și au spus că acesta este un prieten care a oferit cu generozitate două seri de sărbătoare după nuntă.

Cuplul a susținut că gestul nu a avut caracter politic și că nu există motive pentru care să își ceară scuze pentru faptul că au primit sprijinul unui prieten.

Donald Trump a respins, la rândul său, acuzațiile și a spus că nu îl cunoaște pe Kremlev și că acesta nu a plătit nunta fiului său.

„Am desfășurat arme de control spațial pe orbită, capabile să apere forțele comune împotriva acțiunilor ostile ale adversarilor”, a declarat Meink luni, la conferința Air, Space & Cyber a Air and Space Forces Association, relatează AP

Acesta nu a oferit detalii despre aceste arme și nu a precizat ce tip de sisteme sunt, cum funcționează sau dacă pot lovi alte obiecte aflate în spațiu ori ținte de la sol.

Chiar și așa, declarația marchează o schimbare importantă în discursul public al Washingtonului, care a avertizat în ultimii ani asupra dezvoltării unor arme spațiale de către Rusia și China.

SUA și Rusia, în centrul cursei pentru spațiu

În urmă cu doi ani, Statele Unite au avertizat că Rusia dezvoltă o nouă armă antisatelit cu potențial nuclear. Casa Albă a transmis la acel moment că amenințarea nu era iminentă.

Temerile legate de armele spațiale au crescut pe fondul dependenței tot mai mari a infrastructurii militare și civile de sateliți. Comunicațiile, navigația, serviciile de informații și numeroase operațiuni militare depind de sistemele aflate pe orbită.

Statele Unite au demonstrat deja că pot distruge sateliți de la sol. Noua declarație a lui Meink indică însă existența unor sisteme americane amplasate chiar în spațiu.

Trump vrea arme și interceptoare pe orbită

Anunțul vine într-un moment în care administrația Donald Trump acordă o atenție tot mai mare militarizării spațiului.

În primul său mandat, Trump a creat, în 2019, Space Force, a șasea ramură a armatei americane.

În al doilea mandat, președintele a anunțat proiectul „Golden Dome”, un sistem extins de apărare antirachetă care include planuri pentru amplasarea unor arme în spațiu.

Trump a spus că sistemul ar trebui să fie complet operațional înainte de încheierea mandatului său, în ianuarie 2029.

Proiectul prevede și interceptoare spațiale capabile să doboare rachete, inclusiv unele lansate din spațiu.

Pentru componenta spațială a „Golden Dome”, Biroul pentru Buget al Congresului american estimează costuri de până la 542 de miliarde de dolari în următorii 20 de ani.

Un tratat vechi, într-o cursă militară nouă

Discuția despre armele din spațiu a revenit în centrul atenției internaționale după ce administrația Biden a anunțat, în 2024, că Rusia dezvoltă o armă nucleară spațială.

Potrivit informațiilor prezentate atunci de Washington, sistemul ar putea rămâne pe orbită perioade lungi și ar putea distruge sateliți printr-o explozie.

În aprilie 2024, Rusia a respins prin veto o rezoluție americano-japoneză în Consiliul de Securitate al ONU care cerea statelor să nu dezvolte sau să amplaseze arme nucleare ori alte arme de distrugere în masă în spațiu.

Ce prevede Tratatul privind spațiul cosmic din 1967

Moscova a calificat inițiativa drept ipocrită și a susținut, la rândul său, o rezoluție care ar fi interzis toate armele în spațiu „pentru totdeauna”. Propunerea Rusiei nu a fost adoptată.

Cadrul juridic principal în acest domeniu este Tratatul privind spațiul cosmic din 1967, semnat inclusiv de Statele Unite și Rusia.

Documentul interzice amplasarea pe orbită a armelor nucleare și a altor arme de distrugere în masă și stabilește că Luna și celelalte corpuri cerești trebuie folosite în scopuri pașnice.

Tratatul nu interzice însă, în termeni generali, toate armele convenționale din spațiu.

Forțele Aeriene americane pregătesc și mai multe sisteme autonome

În același discurs, Troy Meink a anunțat că Forțele Aeriene americane își extind capacitățile autonome și a spus că structura și modul de operare ale serviciului vor arăta „radical diferit” până în 2032.

Printre schimbările anticipate se află utilizarea pe scară largă a dronelor de atac cu o singură utilizare. Meink a spus că astfel de sisteme ar putea înlocui artileria ca principal mijloc de lovire.

„Ne creștem nivelul de pregătire în fața amenințărilor existente”, a spus acesta.

Administrația președintelui Donald Trump pregătește o nouă vânzare de arme către Israel, în valoare de 2,8 miliarde de dolari.

Pachetul include 40.000 de bombe de 2.000 de 900 de kg fiecare, arme pe care administrația Biden a decis în 2024 să nu le livreze, din cauza temerilor privind numărul mare de victime civile în Gaza, potrivit AP.

Potrivit unor oficiali americani și unei persoane familiarizate cu planul, citate de Associated Press sub protecția anonimatului, pachetul ar urma să conțină 20.000 de bombe Mk84 și 20.000 de bombe BLU-117.

Acordul nu este încă definitiv

Congresul american a fost informat informal despre viitoarea tranzacție.

Cea mai mare parte a sumei ar urma să fie acoperită prin programul american de finanțare militară externă, prin care Statele Unite oferă Israelului fonduri pe care acesta le folosește pentru achiziția de armament american.

Bombele au fost blocate de administrația Biden

Decizia pregătită de administrația Trump marchează o nouă etapă în sprijinul militar acordat Israelului.

În 2024, administrația Biden a suspendat o livrare de bombe de 2.000 de livre din cauza îngrijorărilor legate de utilizarea lor în zone dens populate din Gaza.

După revenirea lui Trump la Casa Albă, suspendarea a fost anulată

Anul trecut, administrația Trump a aprobat o vânzare de aproape 3 miliarde de dolari către Israel, care a inclus peste 35.500 de bombe de același tip. În ianuarie, Washingtonul a aprobat un alt set de vânzări de arme către Israel, cu o valoare totală de 6,67 miliarde de dolari.

Noua tranzacție ar consolida și mai mult capacitatea militară a Israelului, în timp ce războiul din Gaza a provocat zeci de mii de victime palestiniene și a lăsat o mare parte din enclavă grav afectată.

Bombe capabile să provoace distrugeri masive

Bombele de aproape o tonă fiecare au mai multe variante.

Unele sunt concepute pentru a penetra ținte aflate în subteran, în timp ce altele explodează la suprafață și pot produce distrugeri pe o suprafață extinsă.

Armata israeliană a oferit puține informații despre tipurile de bombe și obuze folosite în Gaza. Experți care au analizat imagini ale atacurilor și fragmente recuperate de la locul exploziilor au afirmat că armata israeliană a folosit bombe fabricate în Statele Unite.

Unele dintre aceste lovituri au vizat rețeaua de tuneluri folosită de Hamas, însă atacurile au avut loc și în zone dens populate, unde au fost ucise persoane civile.

SUA și Israel, în ciuda tensiunilor

Noua vânzare vine într-un moment în care relația dintre Trump și premierul israelian Benjamin Netanyahu a trecut prin mai multe momente tensionate, în special în contextul războiului cu Iranul.

În pofida acestor neînțelegeri, sprijinul militar american pentru Israel continuă.

În Gaza, luptele de amploare s-au redus după intrarea în vigoare a unui armistițiu fragil în octombrie, însă atacurile israeliene au continuat.

Mai multe persoane au fost ucise în lovituri efectuate în timpul nopții și până marți, potrivit informațiilor citate de Associated Press.

Israelul afirmă că atacurile sale reprezintă un răspuns la acțiunile militanților Hamas și la încălcări ale armistițiului. Militanții au efectuat atacuri asupra trupelor israeliene.

Jared Kushner, ginerele lui Donald Trump și unul dintre principalii negociatori americani pentru Orientul Mijlociu, s-a întâlnit luna trecută cu Netanyahu și i-a cerut Israelului să reducă atacurile, în încercarea de a consolida acordul de încetare a focului.

Peste 73.000 de palestinieni, uciși în Gaza

Atacul Hamas asupra sudului Israelului din 7 octombrie 2023 a ucis aproximativ 1.200 de persoane și a dus la luarea a 251 de ostatici, potrivit autorităților israeliene.

Ofensiva israeliană lansată ulterior în Gaza a ucis peste 73.264 de palestinieni, inclusiv persoane ucise după intrarea în vigoare a armistițiului, potrivit Ministerului Sănătății din Gaza, condus de Hamas.

Patru exemplare din cartea pe care Charles Spencer, fratele prințesei Diana, urmează să o lanseze despre viața și moartea surorii sale au fost furate dintr-un camion în Olanda, cu doar câteva zile înainte de publicarea oficială, potrivit Daily Mail.

Poliția olandeză anchetează incidentul, iar o sursă din industria editorială îl consideră „foarte suspect”.

Cartea, intitulată Swan Song: Diana, My Sister, va apărea oficial pe 22 septembrie

Potrivit publicației, exemplarele se aflau într-un camion care transporta cărțile către un depozit din Olanda, de unde urmau să fie distribuite.

Șoferul camionului a parcat peste noapte pentru a se odihni.

Dimineața, acesta a descoperit că vehiculul fusese spart. Hoții au luat doar patru exemplare ale cărții lui Charles Spencer.

Poliția olandeză investighează cazul.

„Nimic de genul ăsta nu s-a mai întâmplat”

Incidentul a atras atenția editurii, mai ales pentru că volumul este unul dintre cele mai așteptate titluri ale perioadei, iar măsurile de securitate au fost stricte pentru a preveni apariția unor fragmente înainte de termen.

O sursă din industria editorială a declarat pentru Daily Mail că furtul este „foarte suspect”.

„Nimic de genul acesta nu s-a mai întâmplat înainte”, a spus sursa, care a adăugat că au fost luate „toate măsurile de precauție posibile” pentru ca informațiile din carte să nu ajungă în presă înainte de publicarea lor.

Cartea urmează să fie serializată înainte de lansare, iar sursa citată de publicația britanică spune că incidentul este tratat „foarte serios”.

Charles Spencer vorbește pentru prima dată pe larg despre sora sa

Swan Song: Diana, My Sister a fost anunțată luna trecută și marchează prima dată când Charles Spencer vorbește „deschis” și „pe larg” despre sora sa mai mică.

Contele Spencer, în vârstă de 62 de ani, spune că a decis să scrie volumul după ce a primit numeroase solicitări pentru interviuri despre Diana, în contextul apropierii împlinirii a 30 de ani de la moartea acesteia, în 1997.

„Scopul acestei cărți este să spun adevărul despre Diana din perspectiva fratelui ei, așa cum am încercat să fac și atunci când am vorbit la înmormântarea ei”, a declarat Spencer la anunțarea cărții.

El a spus că vrea să vorbească în numele surorii sale și să o facă într-o manieră „deschis pozitivă”.

„Am fost copleșit de solicitările pentru interviuri despre Diana”

Charles Spencer a explicat că a simțit nevoia să își pună în scris propriile amintiri după ce, de-a lungul anilor, a citit numeroase relatări despre Diana pe care le consideră neadevărate.

„Am fost copleșit de solicitările pentru interviuri despre Diana”, a spus el.

„Asta m-a convins să îmi notez propriile gânduri și amintiri, o dată pentru totdeauna, în loc să citesc din nou opiniile altora, multe dintre ele bazate pe neadevăruri care au ajuns, în timp, să fie acceptate ca fapte.”

Cartea va fi lansată oficial pe 22 septembrie, la aproape trei decenii de la moartea prințesei Diana.

Imagini mai puțin obișnuite, de după protestul fermierior, surprinse noaptea târziu de Mediafax: mai mulți protestatari au ales să înnopteze pe spațiile verzi din zonele adiacente clădirii Guvernului.

Oameni veniți din mai multe zone ale țării dorm pe jos, direct pe asfalt, în Piața Victoriei, în timp ce alții și-au întins hainele pe spațiul verde dimprejurul Muzeului Antipa.

Evident că, pentru ei, protestul nu a fost doar o oprire de câteva ore.

De altfel, mai mulți protestatari au spus, înaintea evenimentelor de marți, că sunt pregătiți să rămână în București mai multe zile, până când vor obține răspunsuri la revendicările lor.

Fotografiile cu fermierii întinși pe asfalt surprind finalul unei zile lungi: oameni obosiți, în mijlocul Pieței Victoriei, care au ales să rămână acolo după ce protestul a degenerat în confruntări.

Protestul s-a încheiat în jurul orei 22:30.

Informații de context

Protestul anunțat de fermieri pentru marți, 15 septembrie 2026 a degenerat destul de rapid în violențe și distrugeri.

Potrivit Jandarmeriei, aproximativ 26 de persoane au fost duse la sediile de poliție, în timp ce alte 24 (dintre care 8 jandarmi) au avut nevoie de îngrijiri medicale.

Fermierii vor ridicarea restricțiilor privind exporturile de animale vii, prelungită până la sfârșitul lui 2026, în contextul mai multo focare de pestă ovină și caprină.

Alte solicitări: restricțiile sanitare să fie aplicate în funcție de zonele în care sunt identificate focarele, iar nu pe întreg teritoriul țării, demisia președintelui Autorității Naționale Sanitare Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA), Alexandru Bociu, în legătură cu modul de gestionare a situației epidemiologice.

Fermierii vor despăgubiri acordate pentru culturile afectate de secetă.

Ei reclamă nivelul scăzut al compensațiilor și numărul agricultorilor care ar urma să beneficieze de acestea.

Lista problemelor reclamate de sector mai cuprinde prețurile reduse obținute pentru produsele agricole, costurile ridicate cu carburanții, importurile de cereale din Ucraina și birocrația.