Potrivit UNITER, pe baza propunerilor primite din partea teatrelor și a propunerilor membrilor Senatului UNITER, în ședința din 23 februarie 2026 au fost decise premiile speciale și cele pentru întreaga activitate:
Premiul de Excelență „Ion Caramitru”: Teatrul ACT – primul teatru independent din România, „reper al valorii și demnității în cultura română de peste 25 de ani”.
Premiul pentru întreaga activitate (actriță): Catrinel Dumitrescu.
Premiul pentru întreaga activitate (actor): Marius Bodochi.
Premiul pentru întreaga activitate (regie): Tompa Gábor.
Premiul pentru întreaga activitate (scenografie): Marie-Jeanne Lecca.
Premiul pentru întreaga activitate (critică și istorie teatrală): Marina Constantinescu.
Victor Rebengiuc: omagiul UNITER pentru „cariera sa strălucită și longevivă”.
Premii specialeȘI Festival – Festivalul de Teatru și Film, ediția a V-a, realizat de Asociația Șerban Ionescu – pentru construirea unui spațiu de creație și identitate culturală în localitatea 2 Mai
Teatrul de Artă București – pentru rezistență și vocație în cultura independentă – 15 ani în 2025
Teatrul Național „Marin Sorescu” din Craiova – la împlinirea a 175 de ani de slujire a culturii românești
Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași – 185 de ani de istorie – tradiție și continuitate
Nominalizările pentru Premiile Galei UNITER 2026Pentru a XXXIV-a ediție a Galei Premiilor UNITER, juriul de nominalizări a fost alcătuit din criticii de teatru Oana Borș, Mihai Brezeanu și Iulia Popovici.
Spectacolele care au intrat în atenţia juriului sunt cele care au avut premiera în perioada 1 ianuarie – 31 decembrie 2025.
Cel mai bun debutMaria Elena Morar pentru rolurile din spectacolul „Lalele, păsări și beton”, scenariul Leta Popescu și Diana Mihalașcu, după texte de Ovidiu Cioclov, Doina Gecse-Borgovan, Katia Nanu, Maria Orban, Oana Paler, Laura Stanciu, Livia Stoica, Dana Voicu, regia Leta Popescu, scenografia Bogdan Spătaru, Reactor de creație și experiment, Cluj-Napoca
Larisa Popa pentru regia spectacolului „Acest loc blestemat” de Anamaria Feraru și Ruxandra Simion, scenografia Ilinca Gavriliță, Centrul de Teatru Educațional Replika, București
Ada-Maria Zaharia pentru scenografia spectacolului „Noi, lupii” de Joel Horwood, regia Horia Suru, Teatrul „Jean Bart”, Tulcea
Cel mai bun spectacol de teatru radiofonic1984 de George Orwell, adaptarea și regia Alexandru Unguru, Voxa
Fereastra care n-avea somn de Selma Dragoș, adaptarea radiofonică și regia Mihnea Chelaru, Societatea Română de Radiodifuziune
heteroSălăjan, dramaturgia Răzvan Omotă, regia Robert Kocsis, AUZIT.Teatru Radiofonic
Oedip la Colonos de Sofocle, regia Gavriil Pinte, Societatea Română de Radiodifuziune
Cea mai bună scenografieGabi Albu pentru scenografia spectacolului „În zori, lumina e mai aspră” de Mihaela Michailov, regia Radu Apostol, Centrul de Teatru Educațional Replika, București și Asociația ADO
Gyopár Bocskai pentru scenografia spectacolului „I am the wind” de Jon Fosse, regia Gábor Tompa, Teatrul Maghiar de Stat Cluj
Oana Micu pentru scenografia spectacolului „Livada de vișini” de A.P. Cehov, regia Andrei Măjeri, Teatrul de Stat Constanța
Irina Moscu pentru scenografia spectacolului „Proorocul Ilie” de Tadeusz Słobodzianek, regia Botond Nagy, Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București
Beáta V.Sós și Sára Katalin Mihály pentru scenografia spectacolului „Maestrul și Margareta” după Mihail Bulgakov, regia Sardar Tagirovski, Teatrul de Nord Satu Mare – Trupa „Harag György”
Cel mai bun actor în rol secundarGeorge Albert Costea pentru rolul Evgheni Konstantinovici Lvov din spectacolul „Ivanov” de A.P. Cehov, regia Eugen Jebeleanu, scenografia Velica Panduru, Teatrul Național „Marin Sorescu” Craiova
Ștefan Iancu pentru rolul Arti din spectacolul „Club 27” de Cătălina Mihai, regia Alex Bogdan, scenografia Clara Ștefana, Teatrul Metropolis, București
Sorin Leoveanu pentru rolurile Lady Margaret/Clarence din spectacolul „Richard al III-lea” de William Shakespeare, regia Radu Iacoban, scenografia Tudor Prodan, Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara
Csongor Zsolt Nagy pentru rolurile Dinis/Verșinin/Harpagon/Doctorul din spectacolul „Sopro – Șoapte din umbră” de Tiago Rodrigues, regia László Bocsárdi, decorul József Bartha, costumele Zsuzsi Szőke, Teatrul de Nord Satu Mare – Trupa „Harag György”
Tibor Pálffy pentru rolul Jean din spectacolul „Rinocerii” de Eugène Ionesco, regia László Bocsárdi, decorul József Bartha, costumele Zsuzsi Szőke, Teatrul Figura Studio, Gheorgheni și Teatrul „Tamási Áron”, Sfântu Gheorghe
Cea mai bună actriță în rol secundarAlexandra Caras pentru rolul Mica din spectacolul „Dealul florilor” de Calița Nantu, regia Mark Cristopher Demeter, scenografia Mihai Păcurar, Reactor de creație și experiment, Cluj-Napoca
Blanca Doba pentru rolul Jim Curry din spectacolul „Omul care aduce ploaia” de Richard Nash, regia Andrei Huțuleac, scenografia Maria Nicola, Teatrul „Maria Filotti”, Brăila
Elena Emandi pentru rolurile Izabela, narator și îngerul din spectacolul „Viața, moartea și învierea domnului Valentin Ionescu” de Radu Horghidan, regia Adi Iclenzan, scenografia Mihai Păcurar, Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați
Ioana Iacob pentru rolul Mariedl din spectacolul „Șefele” de Werner Schwab, regia Irisz Kovacs, decorul și costumele Réka Oláh, Teatrul German de Stat, Timișoara
Blanka Moldován pentru rolurile Directoarea/Izabel/Olga/Antigona/Berenice din spectacolul „Sopro – Șoapte din umbră” de Tiago Rodrigues, regia László Bocsárdi, decorul József Bartha, costumele Zsuzsi Szőke, Teatrul de Nord Satu Mare – Trupa „Harag György”
Cel mai bun actor în rol principalTudor Chirilă pentru rolul Bérenger din spectacolul „Rinocerii” de Eugène Ionesco, regia Vlad Massaci, scenografia Andu Dumitrescu, Teatrul de Comedie, București
Bence Kónya-Ütő pentru rolul Bérenger din spectacolul „Rinocerii” de Eugène Ionesco, regia László Bocsárdi, decorul József Bartha, costumele Zsuzsi Szőke, Teatrul Figura Studio, Gheorgheni și Teatrul „Tamási Áron”, Sfântu Gheorghe
Csaba László pentru rolul Both Karola, mama lor din spectacolul „Casa dintre blocuri”, textul și regia Radu Afrim, decorul Anna Kupás, costumele Orsolya Moldován, Teatrul Național Târgu-Mureș – Compania „Tompa Miklós”
Nicu Mihoc pentru rolul Edmund Tyrone din spectacolul „Lungul drum al zilei către noapte”, după Eugene O’Neill, scenariul Roman Doljanski, regia Timofei Kuliabin, scenografia Oleg Golovko, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu
Marius Turdeanu pentru rolul Gregor din spectacolul „Metamorfoza” de Franz Kafka, adaptarea și regia Yuri Kordonsky, scenografia Oana Micu, Teatrul Excelsior, București
Cea mai bună actriță în rol principalKatalin Berekméri pentru rolul Both Etelka din spectacolul „Casa dintre blocuri”, textul și regia Radu Afrim, decorul Anna Kupás, costumele Orsolya Moldován, Teatrul Național Târgu-Mureș – Compania „Tompa Miklós”
Andreea Boboc pentru rolul Dorra din spectacolul „Femeia – câmp de luptă” de Matei Vișniec, regia Botond Nagy, decorul Raul Cioabă, costumele Ioana Ungureanu, Teatrul Național „Vasile Alecsandri” Iași
Cătălina Mihai pentru rolul Janis din spectacolul „Club 27” de Cătălina Mihai, regia Alex Bogdan, scenografia Clara Ștefana, Teatrul Metropolis, București
Calița Nantu pentru rolurile Nadia, Tov.Ludmila, Aurora, Petra Punkista, turista din RDG, Bunica Viorica din „Arădeanca” de Elise Wilk, regia Cristian Ban, scenografia Irina Chirilă, Teatrul Clasic „Ioan Slavici”, Arad
Alina Petrică pentru rolul Girafa din spectacolul „Tristețe și bucurie în viața girafelor” de Tiago Rodrigues, regia Edda Coza și Dan Coza, decorul Andreea Tecla, costumele Maria Ștefănescu, Asociația Tangent, Teatrul Mic, București și Teatrul „Alexie Mateevici”, Chișinău
Cea mai bună regie (Premiul „Lucian Pintilie”)Radu Afrim pentru regia spectacolului „Casa dintre blocuri” de Radu Afrim, decorul Anna Kupás, costumele Orsolya Moldován, Teatrul Național Târgu-Mureș – Compania „Tompa Miklós”
Radu Apostol pentru regia spectacolului „În zori, lumina e mai aspră” de Mihaela Michailov, scenografia Gabi Albu, Centrul de Teatru Educațional Replika, București și Asociația ADO
László Bocsárdi pentru regia spectacolului „Sopro – Șoapte din umbră” de Tiago Rodrigues, decorul József Bartha, costumele Zsuzsi Szőke, Teatrul de Nord Satu Mare – Trupa „Harag György”
Catinca Drăgănescu pentru regia spectacolului „Macbeth.0”, după William Shakespeare, scenografia Gabi Albu, costumele Rodica Neacșea, Teatrul Masca, București
Vlad Massaci pentru regia spectacolului „Rinocerii” de Eugène Ionesco, scenografia Andu Dumitrescu, Teatrul de Comedie, București
Cel mai bun spectacolCasa dintre blocuri, textul și regia Radu Afrim, decorul Anna Kupás, costumele Orsolya Moldován, Teatrul Național Târgu-Mureș – Compania „Tompa Miklós”
Lungul drum al zilei către noapte după Eugene O’Neill, scenariul Roman Doljanski, regia Timofei Kuliabin, scenografia Oleg Golovko, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu
Metamorfoza de Franz Kafka, adaptarea și regia Yuri Kordonsky, scenografia Oana Micu, Teatrul Excelsior, București
Sopro – Șoapte din umbră de Tiago Rodrigues, regia László Bocsárdi, decorul József Bartha, costumele Zsuzsi Szőke,Teatrul de Nord Satu Mare – Trupa „Harag György”
Cel mai bun critic de teatru (Premiul „George Banu”)Raluca Blaga pentru monografia „un regizor: Theodor-Cristian Popescu”, UArt Press și Presa Universitară Clujeană, 2025
Kinga Boros pentru analizele critice, din perspectivă multiculturală, privind teatrul din Transilvania
Călin Ciobotari pentru volumul „Dramaturgiile alcoolului – Repere dintr-o istorie fluidă a teatrului”, Editura Tracus Arte, 2025
Cel mai bun text dramatic românesc montat în premieră absolutăÎn zori, lumina e mai aspră de Mihaela Michailov, regia Radu Apostol, scenografia Gabi Albu, Centrul de Teatru Educațional Replika, București și asociația ADO
Lalele, păsări și beton, scenariul Leta Popescu și Diana Mihalașcu după texte de Ovidiu Cioclov, Doina Gecse-Borgovan, Katia Nanu, Maria Orban, Oana Paler, Laura Stanciu, Livia Stoica, Dana Voicu, regia Leta Popescu, scenografia Bogdan Spătaru, Reactor de creație și experiment, Cluj-Napoca
Mareșala, textul și regia Alina Nelega, decorul Claudiu Ardelean, costumele Clara Ștefana Dumitrescu-Iftodi, Teatrul pentru Copii și Tineret Ariel, Târgu-Mureș
Nașterea unui dictator de Csaba Székely, regia Aba Sebestyén, scenografia Beáta V. Sós, Stúdió Yorick, Târgu-Mureș
Viața, moartea și învierea domnului Valentin Ionescu de Radu Horghidan, regia Adi Iclenzan, scenografia Mihai Păcurar, Teatrul Dramatic „Fani Tardini”, Galați
Cel mai bun spectacol de teatru de animație / teatru pentru copiiBekkanko de Asaya Fujita, regia Cristi Juncu, scenografia Mihai Pastramagiu, Teatrul „Toma Caragiu”, Ploiești
Dracula. Despre cum am devenit un monstru, conceptul, regia și scenografia Dimitros Stamou și Demy Papada (Merlin Puppet Theatre, Berlin), Teatrul de Păpuși „Puck”, Cluj-Napoca
The window, dramatizarea Robert Copoț, Laurențiu Pleșa, David Zuazola, regia David Zuazola, scenografia David Zuazola și Attila Bajko, muzica Lazar Novkov, Teatrul pentru Copii și Tineret „Merlin”, Timișoara
Cea mai bună muzică originală și sound designSebastian Androne Nakanishi pentru muzica și spațiile sonore ale spectacolului „Dark Play” de Carlos Murillo, regia Radu Apostol, scenografia Gabi Albu, Teatrul Excelsior, București
Csaba Boros pentru muzica spectacolului „I am the wind” de Jon Fosse, regia Gábor Tompa, scenografia Gyopár Bocskai, Teatrul Maghiar de Stat Cluj
Cristina Juncu pentru muzica spectacolului „Așteptându-l pe Ulise”, spectacol-concert de Cristina Juncu, după „Odiseea” lui Homer, Asociația Par Coeur
Vasile Șirli pentru muzica spectacolului „Neasemuita poveste a lui Abul Hossein Yemenitul și a fugii lui în pustie (după 1001 de nopți)”, regia Silviu Purcărete, scenografia Dragoș Buhagiar, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu
Claudiu Urse pentru muzica spectacolului „Proorocul Ilie” de Tadeusz Słobodzianek, regia Botond Nagy, scenografia Irina Moscu, Teatrul Național „I.L. Caragiale” din București
Cel mai bun video designElena Găgeanu pentru video designul spectacolului „În zori, lumina e mai aspră” de Mihaela Michailov, regia Radu Apostol, scenografia Gabi Albu, Centrul de Teatru Educațional Replika, București și Asociația ADO
Dan Ionescu și Ciprian Făcăeru pentru video designul și VR-ul spectacolului „Macbeth.0” după William Shakespeare, regia, concept și adaptarea textului Catinca Drăgănescu, scenografia Gabi Albu, costumele Rodica Neacșea, Teatrul Masca, București
Bogdan Slăvescu pentru video designul spectacolului „Dark Play” de Carlos Murillo, regia Radu Apostol, scenografia Gabi Albu, Teatrul Excelsior, București
Cel mai bun lighting designCosti Baciu pentru lighting designul spectacolului „De profundis”, după Oscar Wilde, regia, coregrafia, costumele și coloana sonoră Răzvan Mazilu, decorul Oana Micu, Teatrul „Stela Popescu”, București
Romeo Groza pentru lighting designul spectacolului „I am the wind” de Jon Fosse, regia Gábor Tompa, scenografia Gyopár Bocskai, Teatrul Maghiar de Stat Cluj
Nichita Teodorescu pentru lighting designul spectacolului „Iarna” de Jon Fosse, regia Hunor Horváth, scenografia Oana Micu, Teatrul Național „Radu Stanca” Sibiu, Secția germană
Cea mai bună coregrafie / mișcare scenicăAndrea Gavriliu pentru coregrafia spectacolului „Rave de Ravel”, Teatrul Masca, București
Flavia Giurgiu pentru coregrafia spectacolului „Ultima vară de pace”, textul și regia Radu Afrim, scenografia Irina Moscu, Teatrul „Andrei Mureșanu”, Sfântu Gheorghe
Arcadie Rusu pentru coregrafia spectacolului „Nijinski. Agonie și extaz”, scenografia, costumele și videoproiecțiile Yasmin Asan, Teatrul Odeon, București
Dan Armeanu, vicepreședintele ASF responsabil de piața pensiilor private, explică, în interviul acordat reporterului Mediafax, că evaluările de la Paris din cadrul procesului de aderare la OCDE confirmă că România dispune de unul dintre cele mai moderne și bine calibrate cadre de plată din regiune, iar implementarea este în curs de pregătire.
Potrivit oficialului ASF, România a încheiat capitolul de pensii private privind aderarea la OCDE. Termenul asumat oficial de statul român pentru intrarea în organizația internațională este sfârșitul anul 2026.
Legea privind plata pensiilor private a fost promulgată de președintele Nicușor Dan pe 5 ianuarie, după ce a fost adoptată pe 23 decembrie, de Camera Deputaților, care a armonizat-o cu decizia Curții Constituționale a României. Termenul de intrare în vigoare a legii este de un an, astfel că după 5 ianuarie 2027, românii își vor încasa banii din Pilonul 2 și 3 în baza acestei legi.
În ceea ce privește evoluția pieței pensiilor în 2025, vicepreședintele ASF a precizat că fondurile de pensii au înregistrat cea mai ridicată performanță anuală din întreaga existență a sistemului, iar așteptările sunt pozitive și pentru anul 2026.
„Există un calendar clar pentru elaborarea cadrului legislativ secundar”Reporter: În ce stadiu este comitetul care vizează pensiile private? V-a transmis OCDE o poziție oficială în acest sens după promulgarea legii?
Dan Armeanu: Pot afirma că Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) a îndeplinit toate recomandările din aria pensiilor private în procesul de aderare la OCDE, iar evaluările de la Paris confirmă că România dispune de unul dintre cele mai moderne și bine calibrate cadre de plată din regiune. Astfel, România a încheiat capitolul de pensii private privind aderarea la OCDE. Următorul pas este implementarea efectivă: vom finaliza normele secundare și mecanismele operaționale în calendarul stabilit.
Reporter: Ați pregătit un calendar pentru elaborarea acestor norme, care sunt principalii pași și care sunt principalele noutăți raportat la actualele norme tranzitorii?
Dan Armeanu: Da, există un calendar clar pentru elaborarea cadrului legislativ secundar care va intra în vigoare după data de 5 ianuarie 2027. Prioritatea noastră este ca noul cadru normativ să faciliteze înființarea furnizorilor de plată și a fondurilor de plată, astfel încât mecanismul să funcționeze eficient și să asigure protejarea intereselor participanților și beneficiarilor. Un element de noutate față de reglementările tranzitorii actuale îl reprezintă apariția fondului de pensii viagere.
Reporter: Primiți solicitări de informații din piață pentru înființarea fondurilor de plată, cele din care vor fi virate pensiile românilor?
Dan Armeanu: ASF se află într‑un dialog permanent cu entitățile implicate, care acordă o atenție deosebită demarării cât mai rapide a fazei de plată. Totuși, demersurile oficiale privind înființarea fondurilor de plată pot fi inițiate doar după intrarea în vigoare a legii de plată și a normelor emise în aplicarea acesteia.
Reporter: Când estimați că va fi făcută prima plată pe baza noii legi?
Dan Armeanu: În acest moment nu poate fi avansată nicio estimare privind prima plată în baza noii legi. Actul normativ nu a intrat încă în vigoare. Prima plată va putea avea loc după finalizarea normelor secundare, autorizarea fondurilor de plată și a furnizorilor de plată și operaționalizarea completă a noului mecanism. Până atunci, orice calendar ar fi pur speculativ.
Reporter: Aveți o idee/estimare a nivelului plăților din fondurile de Pilon 2 și 3 și numărul beneficiarilor în primul an de aplicare?
Dan Armeanu: În acest moment nu putem formula o estimare privind nivelul plăților sau numărul potențialilor beneficiari în primul an de aplicare. Potrivit cadrului legal, ASF nu deține informații detaliate cu privire la persoanele care îndeplinesc condițiile de pensionare, dar se estimează că, odată cu apropierea pensionării cohortelor de participanți, anul 2030 va fi cel în care se va înregistra cele mai multe cereri de plată de până în prezent.
Reporter: Per ansamblu, ce pondere estimați că vor avea beneficiarii de plăți unice (cu fonduri mici) a pensiei de Pilon 2 din total beneficiarilor?
Dan Armeanu: Conform prevederilor legii, plafonul pentru plățile unice este echivalent cu contravaloarea a 12 indemnizații sociale. La data de 30.01.2026, valoarea medie a contului era de 25.203 lei în Pilonul II, respectiv 7.731 lei în Pilonul III, valori care arată că situațiile vor fi foarte diferite de la un participant la altul. În consecință, proporția celor care vor solicita plăți unice va deveni clară doar după implementarea cadrului legislativ.
Fondurile de pensii, cea mai ridicată performanță anuală din întreaga existență a sistemuluiReporter: Administratorii de fonduri de pensie au anunțat rezultate-record obținute anul trecut, atât la fondurile de Pilon 2, cât și se Pilon 3.Cum a evoluat piața pensiilor private în 2025, conform analizelor dvs.? Mă refer la acumulări, randamente, beneficiile pentru participanți – în special contribuabili?
Dan Armeanu: În anul 2025, piața pensiilor private a continuat să înregistreze o evoluție solidă, reflectând maturizarea unui sistem care funcționează de 18 ani și care reprezintă cea mai mare piață financiară non‑bancară supravegheată de ASF. Performanța fondurilor a reflectat maturizarea pieței și eficiența strategiilor investiționale pe termen lung. Fondurile de pensii au înregistrat un randament mediu de 19,2%, cea mai ridicată performanță anuală din întreaga existență a sistemului.
Această evoluție s-a reflectat și în dinamica activelor. În prima parte a lunii ianuarie 2026, activele totale au depășit 215 miliarde lei, echivalentul a aproximativ 43 miliarde euro, reprezentând peste 11% din PIB, o creștere puternică față de anii anteriori.
Pentru participanți, beneficiile sunt directe: randamente reale semnificativ peste inflație, acumulare constantă a activului personal, drept de proprietate și drept de moștenire.
Sistemul de pensii private se evidențiază printr-o structură optimă a alocării investițiilor, raportată la dimensiunea actuală a economiei românești și la necesitățile de finanțare ale acesteia. Astfel, la finalul anului 2025, titlurile de stat reprezintă aprox.65% și acțiunile, aproximativ 26%. Din totalul activelor sistemului de pensii private un procent de 94% este investit în instrumente emise de în România, fondurile de pensii private contribuind la susținerea pe termen lung a necesarului de finanțare a statului, care utilizează sumele atrase inclusiv pentru investiții ce generează la rândul lor o creștere economică sustenabilă. Prin investițiile efectuate atât pe piața primară, cât și pe piața secundară, fondurile de pensii private au devenit principalii investitori instituționali din România contribuind la dezvoltarea sustenabilă a pieței de capital.
Fondurile de pensii private au devenit, în mod clar, unii dintre principalii furnizori de capital pe termen lung ai economiei României, asigurând în același timp protecția financiară a milioane de contribuabili. Anul 2025 a consolidat rolul său strategic, iar perspectivele pentru 2026 rămân favorabile.
Sistemul de pensii are capacitatea de absorbție a șocurilorReporter: Vă așteptați la scăderi ale celor doi piloni în acest an, pe fondul tăierilor salariale și a reducerii consumului, în mare, în contextul unei atitudini mai rezervate față de consum și investiții, observată în statistici/piață?
Dan Armeanu: Ne așteptăm la o evoluție pozitivă a sistemului de pensii private în 2026. Contribuțiile sunt recurente, pe termen lung, iar activele acumulate continuă să fie administrate prudent și diversificat, ceea ce amortizează episoadele de volatilitate economică și financiară. În 2025, Pilonul II a livrat un randament anual de 19,2%, cel mai bun din istoria sistemului, ceea ce întărește reziliența pe care o vedem și pentru 2026.
Un element esențial pentru stabilitate este profilul investițional. Peste două treimi din portofolii sunt în titluri de stat (aprox. 65%), iar circa un sfert în acțiuni, o structură echilibrată, adaptată economiei locale. Mai mult, aprox. 94% din active sunt investite în instrumente emise în România, ceea ce face din fondurile de pensii private principalii investitori instituționali autohtoni.
Aceste resurse finanțează, în principal, datoria publică pe termen lung, companiile românești listate și, prin acestea, investiții și locuri de muncă.
Chiar și într-un context de consum mai temperat sau de ajustări salariale în anumite sectoare, sistemul rămâne robust datorită orizontului lung al economisirii și capitalizării, ce compensează fluctuațiile ciclice, datorită diversificarii portofoliilor și ancorarea în instrumente cu risc scăzut ce mențin stabilitatea; și datorită dimensiunii sistemului – activele au depășit în ianuarie 2026 pragul de 215 mld. lei, peste 11% din PIB – toate acestea creează inerție pozitivă și capacitate de absorbție a șocurilor.
În concluzie, nu anticipăm scăderi structurale ale celor doi piloni. Ne așteptăm ca sistemul să își continue rolul dublu: protecția financiară a participanților prin randamente reale pe termen lung și finanțarea economiei prin investiții consistente în titluri de stat și în piața de capital. Performanța din 2025 și poziționarea actuală confirmă această perspectivă prudent optimistă.
Potrivit președintelui Ucrainean, în cadrul atacului au fost folosite mai multe astfel de rachete. Unele dintre ele au fost interceptate, altele nu. Oficialul a precizat că au existat lovituri directe.
„Nu voi spune câte rachete Flamingo au fost folosite de data aceasta. Vreau doar să spun că unele au fost interceptate de apărarea aeriană rusă, altele nu, și că au existat lovituri directe. Dar cel mai important lucru este că toate rachetele lansate au atins ținta. Cred că acesta este cheia succesului – demonstrează calitatea și precizia ridicate”, a declarat Zelenski, citat de Interfax Ukraine, în cadrul unei conferințe de presă, susținută alături de premierul Norvegiei, Jonas Gahr Støre, la Kiev.
Zelenski a mai declarat că Rusia „vânează” uzinele ucrainene care produc rachete Flamingo, dar și că atacurile Rusiei au forțat Ucraina să aștepte mult timp înainte de a relua liniile de producție.
Potrivit declarațiilor date de președinte, Ucraina va crește producția de rachete, în funcție de finanțările, dar și dar și disponibilitatea anumitor componente ale acestor rachete.
Atacul la uzina din Rusia a avut loc sâmbătă. Atacul a declanșat un incendiu la uzină, iar 11 persoane și-au pierdut viața.
Uzina Votkinsk din Rusia produce rachete balistice cu rază scurtă Iskander-M, Oreșnik, dar și rachete balistice intercontinentale.
Rachetele FP-5 Flamingo au o rază de acțiune de aproximativ 3.000 de kilometri și transportă un focos care cântărește 1.150 de kilograme.
De asemenea, Sindicatul se va adresa Procurorului General al României pentru a sesiza președintele în vederea solicitării de declanșare a urmăririi penale.
„Dacă ne uităm foarte atent la legea 115/1999, articolul 8, aliniat 1, litera a), coroborând cu toate punctele de vedere și observațiile de la instituțiile statului, inclusiv cele două instituții de rang constituțional, Consiliul Economic și Social și Consiliul Legislativ, vedem de fapt că această ordonanță este o fraudă. Și atunci, dacă ne revenim la legea 115/1999, articolul 8, aliniat 1, litera a), regăsim acolo că împiedicarea prin mijloace frauduloate a execitării unui drept sau a unei libertăți a unui cetățean reprezintă infracțiune și este pedepsită cu închisoarea de la 1 la 5 ani”, spune Iordache, la Antena 3 CNN.
Acesta spune că angajații Guvernului nu mai pot perpetuăm încălcarea Constituției și nici măcar aceste metode „care din perspectiva noastră sunt unele frauduloate, de vreme ce inoculezi din opinii publice și tuturor de fapt că avizele și avertismentele instituțiilor, inclusiv ale membrilor Guvernului, nu sunt decât simple avize de luat, adică o procedură administrativă”.
„Astea sunt avize care vin din partea unor experți, din partea unor instituții care sunt îndrituite din punct de vedere constituțional să respecte ordinea constituțională și ordinea de drept în România, dacă ea mai există la acest moment”, mai spune Iordache.
Practic, sindicaliștii trimit o solicitare către Parlament și una către Parchetul General, având în vedere premierul și pe ministrul Dezvoltării. Încă o solicitare merge direct la preierul Ilie Bolojan, pentru a i se cere încuviințarea urmăririi penale a unui membru al Guvernului, respectiv a lui Cseke Attila.
Forul european a confirmat că nu modifică măsura disciplinară impusă după meciul tur din Liga Campionilor, ceea ce înseamnă că Prestianni nu poate participa la confruntarea retur. Deși fotbalistul a făcut deplasarea la Madrid alături de lotul echipei portugheze, în speranța că apelul va fi admis, prezența sa va fi doar simbolică: nu va figura pe foaia de joc și nu va putea intra pe teren.
Decizia a fost luată după analizarea documentației depuse de Benfica. Comitetul de Control, Etică și Disciplină al UEFA a decis să ratifice sancțiunea provizorie.
Situația amplifică tensiunea din jurul duelului cu Real Madrid, în condițiile în care formația lusitană pierde unul dintre cei mai imprevizibili jucători din ofensivă.
Procedura disciplinară nu este însă încheiată, ancheta UEFA fiind în continuare în desfășurare.
UEFA l-a suspendat provizoriu pe Prestianni pentru un meci din cauza acuzațiilor de rasism la adresa lui Vinícius Júnior, incident petrecut la partida tur dintre SL Benfica și Real Madrid în Liga Campionilor. Meciul fusese întrerupt aproximativ 10 minute după ce Vinícius a reclamat un comentariu rasist din partea argentinianului.
Protestul, intitulat „Marș la Moscova” este programat să aibă loc în 2 martie, între orele: 17:00 – 20:00.
Potrivit comunicatului de presă transmis, miercuri, de presă, protestul are loc față de declarațiile persoanelor publice, dar și a politicienilor care răspândesc mesaje pro-Rusia în discursurile lor publice. Printre figurile publice amintite se numără Georgescu, Simion, Gavrilă, Șoșoacă, dar și Anca Alexandrescu, alături de alte nume.
„Aceștia sunt cei care manipulează românii de bună credință cu minciuni și idei favorabile rusiei. Ne-au confiscat tricolorul, sărbătorile și simbolurile naționale. Vor să ne fure România europeană și bunăstarea, să ne dezbine și să ne dea pe mâna rușilor. Chemăm românii cu trompete și conserve pentru a le ura împreună un călduros “Marș la Moscova!”, potrivit comunicatului citat.
Grupul civic „Lupii Tricolori” reamintește și că, în 2 martie, se împlinesc 34 de ani de la începutul ultimului război ruso-român, războiul de pe Nistru, început în 1992.
„Vom aprinde candele pentru eroii basarabeni care au luptat cu arme puține dar cu mult curaj pentru a apăra fiecare palmă de pământ din Moldova în fața armatei ruse”, transmit Lupii Tricolori.
Cei care doresc să participe la eveniment sunt așteptați cu trompete de jucărie, conserve și pancarte, dar și candele pentru comemorarea eroilor căzuți în războiul de pe Nistru.
Potrivit grupului civic, susținătorii pro-ruși sădesc neîncrederea în rândul românilor, dar și a acestora în autoritățile publice, se folosesc de religie pentru a face politică, propun distanțarea de Europa și apropierea de „rusia” și refuză o României „bine înarmată și capabilă să se apere singură”, și își doresc ca Federația Rusă să câștige războiul și să se extindă până la granițele României, și se folosesc de simbolurile și sărbătorile naționale pentru îndeplinirea propriilor scopuri politice.
„De această dată, prin două ordonanțe de urgență care redesenează administrația publică și fixează direcția economică a țării. Nu vorbim despre ajustări tehnice punctuale, ci despre intervenții cu impact structural. Iar alegerea instrumentului – OUG, nu lege dezbătută în Parlament – spune totul despre stilul de guvernare. Frica de oameni. Frica de dialog. Frica de dezbatere”, transmite Fifor.
Potrivit acestuia, „când ești convins de justețea măsurilor tale, mergi în Parlament, le aperi și îți asumi votul. Când alegi ordonanțe pentru teme majore, ocolești deliberarea democratică. Iar aceasta nu este eficiență. Este dorință oarbă de control. Trebuie subliniat că aceste două pachete reprezintă un compromis politic între măsurile susținute de cele patru partide din Coaliție. Multe dintre ele nu aparțin PSD, iar cu unele dintre ele PSD nu este deloc de acord. Ele au fost adoptate la insistența premierului sau a altor partide din Coaliție”.
PSD a acceptat acest compromis pentru a impune câteva lucruri foarte importante, pentru cetățeni și pentru economie, arată deputatul.
Fifor: Program de stimulare economică„Avem, în sfârșit, un program de stimulare economică, după șase luni de la momentul în care PSD l-a propus în Coaliție. Dacă ar fi fost adoptat din septembrie, România nu ar fi fost astăzi în recesiune tehnică. Așa cum a spus și guvernatorul BNR, stimularea investițiilor reprezintă cea mai sănătoasă cale de ieșire din recesiune.
Am oprit tăierile oarbe din administrație: nu s-a tăiat de la medici și profesori și nici de la instituțiile care deja au făcut reduceri de cheltuieli în cursul anului trecut. Fără intervenția PSD, pachetul ar fi însemnat doar austeritate.
În schimb, decizia revenirii la un număr mai mare de funcții de conducere în sectorul bugetar îi aparține premierului. În Guvernarea Ciolacu, aceste funcții fuseseră restrânse explicit. Astăzi, limitarea este anulată. Premierul care vorbește despre desființarea sinecurilor validează, prin decizie executivă, reumflarea nivelului de conducere. Se comprimă baza administrativă și se relaxează vârful ierarhic.
Această combinație – ocolirea Parlamentului și consolidarea funcțiilor de conducere – nu este un semn de forță politică, ci unul de teamă și aroganță, iar aroganța nu ține loc de inteligență. Dimpotrivă”, scrie Fifor.
„În ciuda cheltuielilor record pentru apărare din ultimii trei ani, acestea nu au putut compensa aproape trei decenii de subfinanțare cronică a forțelor armate”, a spus generalul Wieslaw Kukula, șeful Statului Major, în cadrul unei reuniuni la care a participat conducerea militară, ministrul Apărării, și președintele Karol Nawrocki.
Potrivit generalului Kukula, armata poloneză ar urma să ajungă la 500.000 de militari până în 2039, față de aproximativ 210.000 în prezent. Oficialul a atras atenția că unități nou-create nu ating capacitatea operațională necesară, nu din lipsă de personal, ci din cauza lipsurilor logistice, potrivit Le Figaro.
Privind riscurile de securitate națională cu care se confruntă Polonia, Șeful de Stat Major a calificat Rusia drept o „amenințare existențială”.
În acest context, Polonia urmează să beneficieze de aproximativ 43.7 miliarde de euro din programul Comisie Europene, SAFE, un instrument destinat consolidării capacităților europene de apărare.
Cu toate acestea, mecanismul SAFE a generat tensiuni politice interne. Partidul de opoziție, Lege și Justiție consideră că este un mecanism de control care ar putea afecta suveranitatea Poloniei, viziune susținută de președintele Nawrocki, însă guvernul condus de Donald Tusk susține că Polonia va putea accesa fondurile chiar și în cazul unui eventual veto.
Data înregistrării pe rolul Tribunalului București a acțiunii Lukoil în constatarea existenței unui caz de forță majoră coincide din întâmplare cu ziua ulterioară datei la care a fost adoptată Hotărârea de Guvern prin care statul român a instituit supravegherea extinsă asupra activelor sale, au precizat oficialii Lukoil, miercuri, ca răspuns la solicitarea transmisă grupului marți după-amiază.
Acestă acțiunea vizează perimetrul EX-30 Trident, aflat în zona economică exclusivă a României, la aproximativ 170 km de țărm, o concesiune în care Lukoil deține pachetul majoritar, de circa 88%, restul acțiunilor fiind deținute de producătorul național Romgaz, la care statul, prin Ministerul Energiei deține 70% din acțiuni. Iar un aspect relevant de context este că în octombrie expiră licența de explorare, conform informațiilor Mediafax.
Traseul acțiuniiMai exact, rușii de la Lukoil au deschis o acțiune în care pârâți sunt Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Minier, Petrolier și al Stocării Geologice a Dioxidului de Carbon (ANRMPSG) și Romgaz, pentru a obține recunoașterea juridică a cazului de forță majoră, acțiunea fiind înregistrată la instanță pe 13 februarie, conform acțiunii ce poate fi văzută pe Portal.just.ro.
Coincidența face, susține Lukoil, că a fost înregistrată cu o zi după ce Executivul a adoptat proiectul de hotărâre de Guvern care prevede implementarea măsurii supravegherii extinse – după ce a reglementat cadrul de aplicare și în cazul sancțiunilor internaționale – în cazul activelor deținute de Lukoil în România. Proiectul fusese pus în transparență decizională cu o zi înainte de Ministerul Energiei și nu apăruse pe ordinea de zi a proiectelor care intrau pe ordinea de zi a Executivului, și care a și fost publicat pe 12 februarie seara în Monitorul Oficial și a intrat în vigoare cu această dată, așa cum a relatat pe larg Mediafax.
Din informațiile Mediafax, acțiunea fusese transmisă instanței pe adresa electronică în cursul zilei de 12 februarie, la or 17:18, cu câteva ore înainte să se afle că proiectul de hotărâre intrase în Guvern, a fost adoptată și a apărut în Monitorul Oficial.
„Vă mulțumim pentru oportunitatea de a ne exprima propria perspectivă asupra situației ce a captat atenția publicului, raportat la importanța strategică a explorării perimetrului Trident. Dorim ca, pe această cale, să infirmăm speculația potrivit căreia între acțiunea noastră în constatare și instituirea măsurii supravegherii extinse ar exista o corelație. Cele două măsuri au fost luate independent, din rațiuni diferite și având scopuri distincte. Mai mult, deși înregistrată ulterior pe rolul instanței competente, acțiunea noastră în constatarea a fost depusă anterior instituirii măsurii supravegherii extinse”, a transmis gigantul rus.
Potrivit Lukoil, pe când măsura supravegherii extinse este o impusă de autoritățile competente, având un rol de prevenție și monitorizare a respectării regimului sancțiunilor internaționale, acțiunea în constatare formulată de gup nu este, așa cum a fost greșit interpretat în presă, o acțiune contencioasă împotriva ANRM și Romgaz.
„Acțiunea în constatarea existenței cazului de forță majoră este un demers necontencios, formulat prin includerea ANRM, Romgaz și a contractorilor relevanți din motive de opozabilitate. Acțiunea noastră urmărește clarificarea unui aspect esențial în executarea contractelor cu partenerii contractori în executarea explorării în perimetrul Trident, urmărind extinderea termenelor contractuale întocmai pentru a putea facilita executarea corespunzătoare a Acordului petrolier, în condiții de deplină legalitate sub regimul Licențelor Generale emise de OFAC și OFSI”, a precizat Lukoil.
„Nu am dorit niciodată retragerea din sau renunțarea la proiect”Cu această ocazie, Lukoil a transmis ferm că nu a dorit niciodată retragerea din sau renunțarea la proiectul Trident din Marea Neagră.
„Întrucât regimul sancțiunilor unilaterale ale statelor terțe care nu au aplicabilitate directă în România (în speță sancțiunile OFAC și OFSI) a fost neclar în perioada lor inițială, în lipsa Licențelor Generale și clarificărilor emise de aceste autorități, partenerii noștri contractuali cu ajutorul cărora se desfășura ultima etapă a explorării din perimetrul Trident au abordat o atitudine defensivă și preventivă, punându-ne în dificultate temporară. Urmărim astfel, prin acțiunea formulată, să clarificăm aspectele care au ridicat problemele de la finalul anului anterior, pentru a putea continua colaborările esențiale executării lucrărilor de explorare din perimetrul Trident”, se arată în răspunsul transmis.
Potrivit companiei, Lukoil depune toate demersurile necesare alinierii contractuale cu toate standardele regimurilor internaționale care produc efecte pe teritoriul României, în acord cu Licența Generală INT/2025/8031092 OFSI și Licența Generală 131B OFAC.
„Nu am dorit niciodată retragerea din sau renunțarea la proiect, așadar în acest context, nu considerăm relevantă ori utilă dezvoltării proiectului încheierea unui astfel de act adițional”, a subliniat grupul Lukoil.
Încă se negociază vânzarea activelor grupului din Europa către Grupul Carlyle„Toate demersurile întreprinse de societatea noastră au fost și rămân subsumate interesului legitim al României de a asigura stabilitatea sectorului energetic, respectarea cadrului normativ aplicabil și protejarea intereselor economice naționale. În egală măsură, acționăm cu bună-credință pentru protejarea angajaților noștri și a familiilor acestora, pentru menținerea locurilor de muncă și pentru garantarea continuității operaționale în condiții de deplină conformitate legală. Orice inițiativă adoptată a avut la bază exclusiv considerente de legalitate, responsabilitate și prevenție, fără a urmări alt scop decât asigurarea unui cadru predictibil și stabil pentru desfășurarea activității”, a subliniat grupul.
Totodată Lukoil a confirmat continuarea discuțiilor cu americanii de la Carlyle pentru vânzarea activelor din Europa. De amintit că pe 28 februarie expiră ultima „păsuire” în cazul în care gigantul rus nu își vinde activele, iar data până la care sunt exceptate benzinăriile Lukoil de la aplicarea sancțiunilor din afara Rusiei a fost amânat pentru 29 aprilie
„În prezent, sunt depuse toate eforturile necesare pentru finalizarea cu succes a procesului de vânzare a activelor grupului din Europa către Grupul Carlyle, într-un cadru transparent și conform tuturor standardelor de reglementare aplicabile. Toate demersurile întreprinse au ca obiectiv protejarea valorii activelor, a participațiilor în proiectele strategice aflate în derulare și a locurilor de muncă, asigurând totodată continuitatea operațională și stabilitatea pe termen lung a activităților desfășurate. Acționăm responsabil pentru a garanta o tranziție ordonată, în beneficiul angajaților, partenerilor contractuali și al mediului economic în ansamblu”, au declarat oficialii Lukoil în exclusivitate pentru Mediafax.
Ar trebui să renunți la șamponul de 8 dolari de la farmacie în favoarea unui brand premium de 42 de dolari? Experții spun că șampoanele și balsamurile accesibile din magazinele alimentare și farmacii pot fi la fel de eficiente ca și versiunile scumpe, cu mesaje și mărturii tentante pe rețelele de socializare. Ei sfătuiesc consumatorii să evalueze ingredientele din produse, propriile probleme ale scalpului și părului, precum și întreaga rutină de îngrijire a părului — și să consulte un medic în caz de îndoială, scrie AP.
Mărcile premium pot funcționa bine, iar unele conțin ingrediente active care costă mai mult, potrivit dermatologilor. Alți factori care influențează prețul includ dimensiunea companiei și dacă aceasta a investit în ingrediente organice, agricultură durabilă și materiale reciclate.
Dr. Crystal Aguh, dermatolog și director al Programului Ethnic Skin de la Facultatea de Medicină Johns Hopkins, a declarat că, în general, clasifică oamenii în două tipuri de păr: predispus la deteriorare și rezistent la deteriorare.
Cât de des trebuie spălat părulCei predispuși la deteriorare includ persoanele cu părul foarte creț, persoanele care își tratează chimic părul și cele care folosesc instrumente de coafat cu căldură. Ea a spus că atributele rezistente la deteriorare includ părul gras și părul drept.
Persoanele cu păr predispus la deteriorare ar trebui să evite șampoanele care conțin laurilsulfat de sodiu ca ingredient principal, a spus Aguh. Acesta îndepărtează o mare parte din sebum, un ulei natural care acoperă și protejează părul. Fără sebum, părul poate deveni foarte uscat și se poate rupe ușor.
Pentru părul creț sau vopsit, Aguh recomandă spălarea mai rar, pentru a evita îndepărtarea excesivă a sebumului. Ea a spus că persoanele cu părul foarte creț sau cârlionțat ar trebui să-și spele părul doar o dată pe săptămână. Persoanele cu părul ondulat și vopsit ar putea considera că este mai bine să-l spele la fiecare două-trei zile.
Părul rezistent la deteriorare, gras și drept, poate fi spălat în fiecare zi.
Scump sau accesibil?Șampoanele și balsamurile scumpe pot funcționa bine, dar există produse accesibile care au aceeași eficacitate, a spus Aguh. Ea le spune pacienților că „nu produsele, ci procesul” este cel care afectează cel mai mult sănătatea părului, inclusiv frecvența cu care părul este spălat, vopsit sau tratat cu căldură.
„În loc să cheltuiți sute de dolari gândindu-vă: «Dacă aș găsi șamponul potrivit, balsamul potrivit, toate problemele mele ar dispărea», trebuie să vă uitați și la modul în care vă îngrijiți părul… pentru că asta va rezolva adesea problema”, a spus ea.
Ea a spus că este în regulă să combinați produse de lux cu produse de larg consum și că oamenii nu ar trebui să se simtă obligați să cumpere o gamă întreagă de produse scumpe.
Aguh a spus că unele mărci comune sunt mai accesibile deoarece sunt fabricate de mari corporații care pot realiza economii de scară. Uneori, mărcile scumpe au o echipă mai mică și nu dispun de forța de muncă și resursele necesare pentru a obține aceleași avantaje în ceea ce privește costurile.
Atunci când tratează mătreața, de exemplu, Aguh recomandă adesea șampoane fără prescripție medicală în locul formulelor eliberate pe bază de rețetă. Dar ea a adăugat că oamenii ar trebui să consulte un medic pentru problemele persistente de mătreață.
Această terapie neinvazivă utilizează impulsuri magnetice pentru a activa zone specifice ale creierului legate de starea de spirit, potrivit ScienceDaily.
În mod tradițional, TMS necesită ca pacienții să se prezinte la clinică în fiecare zi lucrătoare, timp de șase până la opt săptămâni. Acest program poate fi dificil pentru persoanele care trebuie să găsească un echilibru între muncă, familie, transport sau probleme de sănătate.
TMS este utilizat pe scară largă pentru tratarea depresiei rezistente la tratament și, conform unor studii ample, a demonstrat că reduce semnificativ simptomele la 60-70% dintre pacienți, 25-35% dintre aceștia obținând remisia. Majoritatea planurilor de asigurare acoperă tratamentul, făcându-l accesibil pentru mulți dintre cei care îndeplinesc condițiile necesare.
Tratament TMS accelerat 5×5Cercetătorii de la UCLA Health au testat recent dacă TMS poate fi administrat într-un interval de timp mult mai scurt. Abordarea lor a implicat cinci ședințe pe zi, timp de cinci zile, cunoscută sub numele de cinci-cu-cinci sau „5×5”. Scopul era de a vedea dacă comprimarea programului ar oferi în continuare o ameliorare semnificativă a simptomelor.
Rezultatele, publicate în Journal of Affective Disorders, au inclus 175 de pacienți cu depresie rezistentă la tratament. Dintre aceștia, 135 au primit protocolul standard de o sesiune pe zi, cinci zile pe săptămână, timp de șase săptămâni. Alți 40 de pacienți au urmat formatul accelerat de cinci sesiuni zilnice timp de cinci zile consecutive. Ambele grupuri au înregistrat reduceri semnificative ale simptomelor depresiei și nu a existat o diferență statistică semnificativă în rezultatele generale între cele două programe de tratament.
„Pentru pacienții cu depresie rezistentă la tratament, deplasarea la clinică în fiecare zi lucrătoare timp de cel puțin șase săptămâni poate fi un obstacol real”, a declarat autorul principal al studiului, Michael Apostol, doctorand la Institutul Semel pentru Neuroștiințe și Comportament Uman al UCLA.
Îmbunătățire întârziată după tratamentUna dintre cele mai remarcabile observații a vizat pacienții din grupul accelerat care nu au înregistrat progrese semnificative imediat după terminarea cursului de cinci zile. Când cercetătorii au verificat din nou după două până la patru săptămâni, acești indivizi au demonstrat o îmbunătățire substanțială, scorurile de depresie scăzând cu o medie de 36%.
Acest lucru sugerează că evaluarea TMS accelerată chiar la sfârșitul perioadei de cinci zile poate să nu ofere o imagine completă. Unii pacienți care par să nu răspundă la început pot totuși să experimenteze beneficii semnificative în săptămânile următoare.
„Toți pacienții din acest studiu nu au beneficiat de multiple încercări de medicație antidepresivă, dar au obținut beneficii mari din tratamentul 5×5. Unii pacienți trebuie să aștepte câteva zile sau săptămâni pentru a observa beneficiile, și îi încurajăm să nu renunțe prea repede dacă nu se simt mai bine imediat”, a declarat autorul principal, dr. Andrew Leuchter, profesor distins și director al Serviciului TMS al Departamentului de Psihiatrie și Științe Bio-comportamentale al UCLA.
Ce urmează pentru cercetarea TMSDeși metoda accelerată a dat rezultate promițătoare, cursul standard de șase săptămâni a arătat în continuare performanțe mai bune în anumite măsuri pe termen lung. Pentru a confirma rezultatele, vor fi necesare studii mai ample și atent controlate.
Dincolo de depresie, oamenii de știință de la UCLA studiază TMS pentru alte afecțiuni, inclusiv tulburarea obsesiv-compulsivă și durerea cronică. Pe măsură ce cercetarea se extinde, TMS poate juca un rol din ce în ce mai important în următoarea generație de tratamente bazate pe creier pentru sănătatea mintală.
Cercetătorii de la Universitatea din Hong Kong și Universitatea de Știință și Tehnologie din Sud (SUSTech) au prezentat recent noua descoperire. Bateria folosește electrozi organici cu electroliți neutri și netoxici, scrie El Economista.
Spre deosebire de bateriile clasice cu ioni de litiu, noul dispozitiv nu este acid și nici inflamabil. Bateriile cu litiu se degradează de obicei după 1.000-3.000 de cicluri. Diferența față de cele 120.000 de cicluri ale noii tehnologii este uriașă.
Stabilitate ciclică excepțională pe termen lung„Sistemul nostru oferă o stabilitate ciclică excepțională pe termen lung și este ecologic în condiții neutre”, afirmă echipa în studiul publicat.
Bateriile cu litiu prezintă riscuri cunoscute. Se pot supraîncălzi dacă sunt deteriorate și sunt foarte inflamabile. Noua baterie cu apă elimină aceste probleme.
Dacă tehnologia va putea fi produsă la scară industrială, impactul ar fi major. Ar putea înlocui bateriile cu litiu în numeroase aplicații, de la dispozitive electronice la stocare industrială de energie.
Semn de întrebare importantExistă totuși un semn de întrebare important. Multe descoperiri spectaculoase în domeniul bateriilor rămân la stadiul de laborator. Trecerea de la cercetare la producție industrială este dificilă și costisitoare.
Trei condiții esențiale trebuie îndeplinite pentru ca tehnologia să ajungă pe piață: scalabilitate, densitate energetică suficientă și cost redus la scară industrială.
Cercetările în domeniul bateriilor s-au intensificat la nivel global în ultimii ani. Cererea tot mai mare de dispozitive electronice și tranziția energetică au accelerat căutarea unor soluții mai durabile și mai sigure.
Descoperirea chineză reprezintă un pas înainte semnificativ. Rămâne de văzut dacă va ieși din laborator și va ajunge în produsele de zi cu zi.
Imaginile au fost postate pe rețelele sociale, unde utilizatorii au pus sub semnul întrebării cum se împacă folosirea inteligenței artificiale, în locul modelelor și fotografilor, cu afirmația casei de modă că celebrează „creativitatea și măiestria artizanală italiană”, relatează BBC.
„Zile sumbre când Gucci nu poate găsi o bunică milaneză reală, în carne și oase, care să poarte o ținută din 1976”, a scris cineva, ca reacție la o imagine generată cu AI care înfățișează o femeie italiană mai în vârstă într-o ținută clasică Gucci.
Fotografiile sunt marcate ca fiind „create cu AI”, însă criticii spun că sunt un exemplu de „AI slop”, un termen folosit pentru conținutul generat cu inteligență artificială, adesea de calitate slabă, care inundă rețelele sociale.
PRIMAVERA
February 27
2 p.m. CET#GucciPrimavera
Created with AI pic.twitter.com/VKUBxkUm2w
— gucci (@gucci) February 25, 2026
PRIMAVERA
February 27
2 p.m. CET
Created with AI pic.twitter.com/sNbcFrpTX9
— gucci (@gucci) February 23, 2026
Priscilla Chan, lector la Institutul de Modă al Universității Metropolitane din Manchester, a declarat pentru BBC că firmele își asumă riscuri când folosesc tehnologia în marketing: unele inovații au adus în trecut „publicitate pozitivă gratuită”, dar, în cazul inteligenței artificiale, efectul se poate întoarce și poate genera „publicitate negativă”.
„Cred că mai ales brandurile de lux trebuie să fie atente dacă cea mai nouă tehnologie poate construi o imagine pozitivă pentru ele”, a spus Chan.
Clasată pe locul 43 mondial, Elizabeta Samara a întâlnit-o pe principala favorită a turneului și vicecampioană olimpică en-titre.
Românca a pierdut primul set cu 4-11, însă a reacționat prompt în actul secund. Cu lovituri variate, dar și printr-un joc dinamic la masă, Samara a reușit să egaleze situația la seturi, după 11-9.
Setul al treilea a fost marcat de mai multe intervenții ale arbitrilor, momente peste care ambele sportive au trecut cu fair-play.
Sun Yingsha și-a adjudecat actul cu scorul de 11-8.
În final, experiența și constanța liderului mondial și-au spus cuvântul. Ultimul set a fost controlat de jucătoarea chineză, care s-a impus cu 11-5, închizând partida după patru seturi.
În prima rundă a turneului, Elizabeta Samara trecuse de sportiva Loy Ming Ying (Singapore), scor 3-1 (11-8, 9-11, 11-8, 11-7).
Tot miercuri, Adina Diaconu și spaniola Maria Xiao s-au calificat în semifinale, eliminând, în sferturile de finală, cuplul format din Satsuki Odo (Japonia) și Joo Cheonhui (Coreea de Sud), scor 3-2 (8-11, 11-7, 5-11, 11-9, 11-8).
Postare Bogdan Pîrlog
Procurorul Pîrlog trebuia să-și susțină astăzi candidatura pentru șefia DIICOT în fața comisiei de la ministerul Justiției. În urma retragerii sale, pentru șefia DIICOT au mai rămas în cursă doar 4 procurori.
Prin intermediul unui comunicat, Compania Națională Aeroporturi București anunță lansarea licitației pentru închirierea unui spațiu în incinta Aeroportului Internațional „Henri Coandă” București, în vederea desfășurării de activități bancare.
Potrivit anunțului spațiul este amplasat „în clădirea Corp AB4, etaj 1, latura Est (zona publică) și are o suprafață de 93,81 mp, la care se adaugă un spațiu destinat arhivei, în suprafață de 9,23 mp”.
Durata contractului de închiriere este de cinci ani, iar procedura de atribuire se va desfășura prin Bursa Română de Mărfuri.
„Extinderea și diversificarea serviciilor disponibile în aeroport reprezintă o prioritate strategică pentru Compania Națională Aeroporturi București. Prezența unei unități bancare într-o zonă publică a Aeroportului Henri Coandă va contribui la creșterea nivelului de confort și accesibilitate pentru pasageri, însoțitori și parteneri comerciali, oferind servicii financiare rapide și sigure într-un punct esențial de tranzit. Acest demers se înscrie în strategia noastră de dezvoltare a infrastructurii comerciale și de modernizare a facilităților aeroportuare, cu obiectivul de a transforma aeroportul într-un hub modern, adaptat nevoilor actuale ale traficului internațional”, a declarat Bogdan Mîndrescu, Director General al Companiei Naționale Aeroporturi București.
Termenul-limită pentru depunerea ofertelor este 12 martie, dată la care va avea loc și ședința de licitație, la sediul Bursei Române de Mărfuri.
Conform datelor MEDIAFAX, aproximativ 500 de persoane s-au strâns acum în stradă pentru a protesta împotriva măsurilor bugetare din educație ce afectează condițiile de muncă ale studenților și profesorilor.
Marius Nistor, liderul Federației Sindicatelor din Educație „Spiru Haret”, a făcut declarații în timpul participării la protestul din educație:
UPDATE 12:08: Participanții s-au adunat la protestÎn aceste momente, manifestanții se adună în stradă pentru a lua parte la protestul organizat de sindicatele din educație. Conform informațiilor obținute de MEDIAFAX, sunt în jur de 200 de persoane prezente în acest moment.
Adunarea participanților la protest are loc între 11:30 și 12:00, potrivit programului anunțat:
„25 februarie 2026, între orele 11:30 – 14.00, adunare publică având drept scop: „Atragerea atenţiei asupra faptului că salariaţii din educaţie nu sunt de acord cu măsurile politice pentru diminuarea deficitului bugetar adoptate în învăţământ, care influenţează salarizarea, condiţiile de muncă, statutul şi demnitatea profesiei didactice”, pe trotuarul adiacent statuii Leu, din bd. Geniului, astfel:
– între orele 11:30 – 12.00, adunare participanţilor pe trotuarul adiacent statuii Leu, din bd. Geniului;
– între orele 12.00 – 13.30, adunare publică de protest pe trotuarul adiacent statuii Leu, din bd. Geniului;
– între orele 13.30 – 14.00, defluire totală a participanţilor, se arată în document.
UPDATE: ANOSR va lua parte la protestAlianţa Naţională a Organizaţiilor Studenţeşti din România (ANOSR) a anunțat că se alătură protestului de miercuri din faţa Palatului Cotroceni.
Reprezentanții ANOSR și-au exprimat nemulţumirea faţă de politicile educaţionale adoptate în ultimul an. Studenţii acuză reducerea transportului, scăderea burselor cu aproximativ 52% şi alocarea unui buget mai mic pentru Ministerul Educaţiei şi Cercetării, „(ne)condus de Prim-ministrul Ilie Bolojan”.
„ANOSR critică vehement măsurile de austeritate aplicate în educaţie începând cu anul 2025, care au afectat grav condiţiile de viaţă şi din învăţământ ale studenţilor, precum şi sustenabilitatea şi predictibilitatea întregului sistem de educaţie românesc”, arată ANOSR într-un comunicat de presă.
Studenţii au enumerat principalele decizii care au avut efecte negative asupra învăţământului superior:
Limitarea reducerii de 90% la transportul feroviar pentru studenţi doar pe ruta domiciliu – centru universitar, începând cu 1 ianuarie 2025, prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 156/2024, ceea ce a generat costuri suplimentare pentru studenţi, a redus mobilitatea academică şi accesul la oportunităţi, pentru o economie bugetară nesemnificativă, de doar 14 milioane de lei, adică sub 0,0021% din cheltuielile bugetului general consolidat pentru 2025;
Adoptarea Legii nr. 141/2025, care a redus fondul de burse şi protecţie socială cu aproximativ 52%, scăzând numărul beneficiarilor cu circa 44.000, reducând perioada de acordare de la 12 la 9 luni şi eliminând bursele pentru studenţii cu taxă.
Potrivit ANOSR, educaţia şi membrii comunităţii academice rămân „o ţintă principală a austerităţii”, fiind expuse reducerilor de finanţare.
În acelaşi timp, unele universităţi au anunţat majorări ale taxelor de şcolarizare începând cu toamna acestui an, ceea ce afectează într-o măsură destul de mare studenţii.
În acest context, ANOSR solicită:
alocarea a cel puţin 15% din cheltuielile bugetului general consolidat pentru educaţie;
revenirea la acordarea burselor pe întreaga durată a anului calendaristic (12 luni);
creşterea procentului din salariul minim net folosit pentru calculul costului standard al fondului de burse de la 10% la 17,5%, pentru a menţine valoarea fondului de burse comparabilă cu cea din 2024;
reintroducerea posibilităţii studenţilor cu locuri cu taxă de a beneficia de burse din fondurile de stat;
creşterea contribuţiei instituţiilor de învăţământ superior la fondul de burse pentru a suplimenta numărul de burse, inclusiv pentru bursele sociale;
revenirea la reducerea de 90% pentru transportul feroviar intern pe toate rutele
Trei organizații sindicale din sistemul de învățământ au anunțat o manifestație în fața Palatul Cotroceni, ce va avea loc miercuri între orele 12:00 și 13:30.
Acțiunea este organizată de Federaţia Sindicatelor Libere din Învăţământ, Federaţia Sindicatelor din Educaţie Spiru Haret și Federaţia Naţională Sindicală Alma Mater. Organizatorii estimează participarea a aproximativ 500 de persoane. Evenimentul are autorizație oficială.
Protestul are loc sub sloganul „Şcoală săracă – Ţară needucată” și vine ca urma la seria acțiunilor organizate de sindicatele din Educație în ultimele luni. Reprezentanții federațiilor sindicale au anunțat mobilizarea într-un mesaj comun adresat membrilor.
„Din nou în stradă! Miercuri, 25 februarie, cele trei federaţii sindicale din învăţământ organizează o acţiune de protest”, au transmis organizațiile sindicale.
Sindicaliștii spun că protestul urmărește să atragă atenția asupra efectelor măsurilor bugetare adoptate de autorități asupra sistemului de învățământ.
Potrivit organizatorilor, evenimentul își propune să semnaleze faptul că „salariaţii din educaţie nu sunt de acord cu măsurile politice pentru diminuarea deficitului bugetar adoptate în învăţământ, care influenţează salarizarea, condiţiile de muncă, statutul şi demnitatea profesiei didactice”.
Liderii sindicali avertizează, de asemenea, că tensiunile din sistemul de educație pot duce la forme mai puternice de protest. Printre variantele luate în calcul se află chiar declanșarea unei greve generale în perioada examenelor naționale.
În paralel, sindicatele au inițiat o campanie de strângere de semnături pentru un proiect legislativ cetățenesc. Demersul își propune anularea unor măsuri prevăzute de Legea 141/2025, act normativ ce include prevederi fiscal-bugetare contestate de angajații din educație.
Reprezentanții sindicatelor au explicat că inițiativa are nevoie de un număr mare de susținători pentru a ajunge în dezbaterea Parlamentului.
„Pentru luarea în discuţie a acestei iniţiative de către Parlamentul României, trebuie să depunem la Parlament tabele care să conţină cel puţin 100.000 de semnături. Pentru ca această iniţiativă să fie o reuşită, vă rugăm să vă implicaţi în campania de strângere de semnături!”, au transmis organizațiile sindicale către angajații din sistem.
„Marți seara, pe timpul unei acțiuni de patrulare, jandarmii din cadrul Detașamentului 1 Mobil Bistrița s-au autosesizat după ce au observat pe strada Arțarilor din municipiul Bistrița un bărbat care incendia mai multe deșeuri”, transmite Jandarmeria Bistrița.
Bărbatul în vârstă de 63 de ani din Năsăud, a incendiat mai multe deșeuri de plastic și cauciuc. Acesta a aprins focul în apropierea unei magistrale de gaz, existând „existând un risc major de producere a unui incident cu consecințe deosebit de grave”, potrivit Jandarmeriei.
„Pentru fapta sa, bărbatul a fost sancționat contravențional cu amendă în valoare de 30.000 de lei, conform O.U.G. nr. 92/2021, art. 20, alin. (5), privind regimul deșeurilor”, transmit jandarmii bistrițeni.
Nu ar fi prima dată când un cetățean este amendat pentru incendierea gunoaielor. În octombrie anul trecut, o femeie a incendiat mai multe deșeuri, printre care saltele, cauciucuri, electrocasnice și materiale textile umede, pe strada Drumul Cetății din municipiul Bistrița.
„Jandarmeria Bistrița-Năsăud reamintește cetățenilor că arderea deșeurilor în spații deschise este strict interzisă și se sancționează conform legislației în vigoare. Astfel de acțiuni pot afecta mediul, sănătatea populației și pot genera situații cu consecințe grave asupra siguranței publice”, informează Jandarmeria Bistrița-Năsăud.
Proiectul adoptat prevede că persoanele înscrise în Registrul național automatizat al persoanelor care au comis infracțiuni sexuale sau de exploatare a unor persoane nu vor mai putea încheia contracte de muncă sau de voluntariat în domenii precum educația, sănătatea, protecția socială sau sportul.
„De azi, există un pic mai multă protecție pentru minori și persoanele vulnerabile față de agresorii sexuali condamnați. Legea menționează acum foarte clar că aceștia, dacă sunt înscriși în Registrul persoanelor condamnate pentru astfel de fapte, nu se mai pot angaja în școli, spitale sau centre de îngrijire”, a declarat Ștefan Pălărie.
Senatorul a subliniat și o modificare importantă: „Registrul va conține acum și informații privind locul lor de muncă al agresorului, o informație care până acum lipsea”.
Interdicții extinse pentru entități publice și privateÎn forma adoptată, legea interzice angajarea sau colaborarea, inclusiv pe bază de voluntariat, cu entități publice sau private din:
De asemenea, persoanele înscrise în Registru vor avea obligația să comunice Poliției date despre angajatorul sau entitatea cu care au încheiat un raport de muncă ori voluntariat.
Potrivit datelor furnizate de Ministerul Afacerilor Interne la momentul depunerii proiectului, în Registrul agresorilor sexuali sunt înscrise peste 65.000 de persoane.
Nemulțumiri privind forma finală a legiiSenatorul USR a criticat eliminarea unor prevederi din proiectul inițial.
„Era bine dacă în Comisii și la plen nu ar fi fost eliminată din proiect partea în care Poliția se implica în a face verificări și cu privire la agresorii angajați deja, astfel încât să se asigure că încetează contractul de muncă al celor care activează în școli, spitale, centre de îngrijiri etc.”, a afirmat Ștefan Pălărie.
Acesta a adăugat că intenționează să revină cu o nouă inițiativă legislativă: „Îmi doresc să revenim cu un proiect de lege care să închidă tot acest cerc, pentru siguranță completă în fața acestor personaje cu risc mare de recidivă”.
Registrul agresorilor sexualiLegea pentru înființarea Registrului agresorilor sexuali a fost adoptată în 2019, printre inițiatori aflându-se parlamentari USR precum Cristian Ghica, Silviu Dehelean și George Edward Dircă.
Noua modificare vine să întărească mecanismele de protecție a minorilor și a persoanelor vulnerabile, într-un context în care autoritățile încearcă să limiteze riscul de recidivă și accesul agresorilor la medii sensibile.
Informațiile preliminare indică faptul că patru angajați au fost uciși și 10 răniți în urma acestui atac terorist barbar”, a transmis guvernatorul regiunii Smolensk, Vasily Anokhin, citat de Kyiv Post.
Ținta atacului a fost fabrica chimică Dorogobuzh care produce îngrășăminte pe bază de azot, inclusiv azotat de amoniu, un compus utilizat atât în agricultură, cât și în industria militară.
Uzina a mai fost atacată în luna decembrie a anului trecut, când un incendiu a izbucnit, însă fără a se înregistra victime.
Ministerul rus al Apărării a anunțat că sistemele de apărare aeriană au interceptat și distrus 69 de drone.
Atacul vine după ce, pe 17 februarie, ucrainenii au atacat combinatului Metafrax Chemicals din regiunea Perm, situat la peste 1.600 de kilometri de granița cu Ucraina.
