Într-o postare publicată pe Facebook, Daniel Buda – europarlamentar al Partidului Național Liberal și vicepreședinte al Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European – a susținut că Sorin Grindeanu ar desfășura o serie de întâlniri politice în teritoriu dedicate activiștilor PSD. El le-a descris drept o strategie de consolidare a poziției sale în partid.
Potrivit lui Buda, aceste deplasări nu reprezintă un dialog real cu cetățenii. Ele nu sunt nici o analiză a situației economice a României, ci o acțiune de mobilizare a bazei de partid. „Grindeanu cutreieră județele și ține discursuri pentru propriii activiști în timp ce România se confruntă cu efectele unui război care a perturbat aprovizionarea cu petrol a întregii Europe”, a scris europarlamentarul liberal.
Acuzații privind folosirea aparatului de partidBuda mai afirmă că PSD ar folosi structurile și resursele partidului de guvernare pentru o campanie internă, în contextul tensiunilor politice din interiorul formațiunii. „Nu e un dialog cu cetățenii și nu e o analiză serioasă a situației țării, e o campanie de imagine pentru baza de partid”, a susținut acesta. Europarlamentarul PNL îl descrie pe Sorin Grindeanu drept un politician preocupat de consolidarea poziției sale în PSD. A mai sugerat și că acțiunile din teritoriu ar avea drept scop menținerea influenței în interiorul partidului.
În mesajul său, Daniel Buda mai afirmă că PSD ar fi ales să se concentreze pe „spectacolul consultării interne”, în loc să se ocupe de problemele generate de criza energetică și de tensiunile geopolitice. „Faptul că pentru această campanie PSD consumă în aceste săptămâni tot aparatul unui partid de guvernare spune tot despre cum înțelege partidul distincția dintre interesul public și interesul de partid”, a mai transmis europarlamentarul liberal.
Declarațiile vin în contextul unei perioade tensionate pe scena politică românească, marcată de dezbateri privind politicile energetice și impactul conflictelor internaționale asupra economiei europene.
Negrescu spune că, într-un context internațional instabil, România trebuie să acționeze inteligent și rapid.
„Parlamentul European deja a presat Comisia Europeană pentru a propune soluții clare pentru a reduce costurile energiei și a proteja cetățenii. După modelul altor state membre UE, România trebuie să adopte mai repede aceste decizii”, spune Victor Negrescu, europarlamentar PSD.
Acesta enumeră câteva măsuri pe care România le poate aplica concret:
– măsuri fiscale țintite. Reducerea temporară a taxelor și accizelor atunci când prețurile cresc brusc poate proteja puterea de cumpărare. Nu vorbim de populism, ci de intervenții inteligente, calibrate pe perioade de criză. Exemplu Poloniei.
– investiții accelerate în energie ieftină și stabilă. Extinderea producției din surse regenerabile, creșterea rapidă a capacităților de stocare și încheierea de contracte pe termen lung (precum CfD sau PPA) pot stabiliza prețurile și reduce dependența de fluctuațiile gazului. Avem fonduri europene nefolosite.
– infrastructură energetică modernă. Rețele mai eficiente și interconectări mai bune înseamnă costuri mai mici și securitate energetică crescută. Aici România are întârzieri care trebuie recuperate urgent. Exemplu țărilor nordice.
– sprijin pentru economie. Industriile afectate de costurile mari trebuie ajutate prin scheme europene și naționale, astfel încât să nu transferăm toate scumpirile către cetățeni. Exemplu Spaniei.
– să reducem dependența de șocurile externe. Crizele geopolitice nu vor dispărea. Dar impactul lor poate fi gestionat dacă avem un mix energetic echilibrat și politici coerente. Exemplu Germaniei.
– să creștem concurența pe piață. Să schimbăm reglementările actuale care dau câștig de cauză câtorva băieți deștepți, să aplicăm tarifarea inteligentă pe ore, să folosim mai eficient producția de energie pe timpul zilei și să stimulăm concurența de pe piață.
„România are instrumente pentru a acționa și are sprijin european. De altfel, Partidul Social Democrat a propus deja aceste soluții. Ceea ce lipsește este viteza deciziei și coerența implementării. Stabilizarea prețurilor la carburant nu se face printr-o singură măsură. Se face printr-o strategie clară, consecventă și orientată către rezultat”, explică Victor Negrescu.
Potrivit documentelor analizate de jurnaliști, serviciile de securitate ruse încearcă frecvent să recruteze informatori în rândul tinerilor sau al activiștilor cu legături în mediile critice față de Kremlin, transmite Politico. Un student rus de 21 de ani, identificat sub pseudonimul „Ivan”, a relatat că a fost oprit de agenți ai serviciului de securitate FSB pe aeroportul Sheremetyevo din Moscova în 2023. Aceștia i-ar fi oferit o alegere: să colaboreze cu autoritățile și să furnizeze informații despre activiști anti-Kremlin sau să riște o pedeapsă de până la 15 ani de închisoare pentru presupuse legături cu organizații „extremiste”. După incident, agenții au menținut legătura cu el prin mesaje și apeluri pe Telegram.
Infiltrarea rețelelor de opoziție din EuropaPotrivit conversațiilor, agenții îi cereau studentului să obțină informații despre activiști ruși aflați în exil. Doreau date despre proteste anti-Kremlin și despre persoanele sau organizațiile din Europa care îi ajută pe disidenți. În unele mesaje, agenții insistau pentru detalii aparent minore, precum participanții la proteste sau țările în care s-au stabilit opozanții regimului. Specialiștii spun că această strategie urmărește două obiective: obținerea de informații despre rețelele de opoziție și, în același timp, crearea unui climat de neîncredere în rândul activiștilor.
După invazia Rusiei în Ucraina, sute de mii de ruși au părăsit țara, mulți dintre ei fiind critici ai regimului de la Moscova. În Europa, aceste comunități au devenit o țintă pentru serviciile de informații ruse. Experții spun că recrutarea informatorilor în rândul emigranților este o strategie pe termen lung, menită să ofere Kremlinului acces la informații despre activitățile opoziției. În unele cazuri, autoritățile europene au descoperit astfel de rețele. De exemplu, în Polonia, un activist rus aflat în exil a fost judecat sub acuzația că ar fi furnizat informații serviciilor ruse despre alți disidenți.
Suspiciune și tensiuni în comunitățile de exilațiActivitatea serviciilor de informații ruse a creat un climat de suspiciune în rândul rușilor aflați în exil. Mulți activiști spun că nu mai știu în cine pot avea încredere. Acest lucru face mai dificilă organizarea opoziției față de regimul de la Moscova. Experții avertizează că guvernele europene trebuie să rămână vigilente. În același timp ele trebuie să evite măsuri care ar putea marginaliza comunitățile de exilați ruși. Integrarea acestora este considerată cea mai bună protecție împotriva infiltrării de către serviciile de informații.
Melodiile cardinalilor roșii, ale papagalilor verzi și albaștri și ale cintezelor multicolore umplu zilele „pajareros” sau vânzătorilor ambulanți de păsări, ca el.
Actul de a vinde păsări în stive de colivii – uneori mult mai înalte decât bărbații care le transportă – datează de generații întregi. Sunt de mult timp un punct de reper în piețele mexicane și se numără printre cei 1,5 milioane de vânzători ambulanți care lucrează pe străzile din Mexic, scrie Associated Press.
„Auzind cântecele lor, oamenii se bucură”, a spus Monroy, sunetele a zeci de cântece de păsări răsunând peste el din casa sa din orășelul său din afara capitalei Mexicului, unde îngrijește și crește păsările. „Aceasta este tradiția noastră, tatăl meu a fost și el vânzător de păsări”.
Pajareros dispar încet de pe străzile MexiculuiÎn timpul sărbătorii catolice Duminica Floriilor, sute de pajareros din toată țara se adună în Mexico City și decorează stive de colivii înalte de 3 metri, împodobindu-le cu flori strălucitoare, beteală și imagini ale Fecioarei din Guadalupe, sfântul patron al Mexicului.
Aceștia merg kilometri întregi pe străzile capitalei cu păsările și familiile lor până la bazilica emblematică a orașului.
Dar pajareros au dispărut încet de pe străzi în ultimii ani, din cauza restricțiilor tot mai mari impuse de autorități și a criticilor dure din partea grupurilor pentru drepturile animalelor, care numesc această practică un act de abuz și trafic de animale.
Monroy și alții spun că nu capturează păsări precum papagalii și altele interzise de autoritățile mexicane – care spun că speciile tropicale sunt „păsări sălbatice, nu animale de companie” – adesea cresc singuri păsările pe care le dețin și au grijă de animalele lor. În ciuda acestui fapt, Monroy a spus în familia sa că tradiția este pe cale de dispariție.
Tradiția se stingeÎn fața hărțuirii din partea autorităților și a criticilor tot mai mari, el a spus că își dorește ca propriii săi fii să găsească o muncă mai stabilă.
„Din cauza restricțiilor și a hărțuirii din partea anumitor autorități, mulți prieteni au abandonat vânzarea de păsări”, a spus Monroy. „Pentru copiii mei, nu mai este o muncă stabilă. Trebuie să căutăm alte alternative”.
Războiul din Iran, care durează de o lună, remodelează spațiul aerian din Orientul Mijlociu și agravează perturbările zborurilor, inclusiv aglomerarea rutelor dintre Asia și Europa care anterior tranzitau sau survolau regiunea, potrivit Reuters.
La acestea se adaugă conflictul prelungit dintre Rusia și Ucraina și luptele dintre Pakistan și Afganistan, care au forțat companiile aeriene să utilizeze coridoare din ce în ce mai înguste, în special deasupra Azerbaidjanului și Asiei Centrale.
„Este clar că concentrarea traficului pe anumite rute, disponibilitatea spațiului aerian pentru controlul traficului aerian, precum și faptul că traficul poate utiliza rute care nu sunt atât de obișnuite, pot genera riscuri de siguranță”, a declarat Florian Guillermet, director executiv al Agenției Europene de Siguranță a Aviației (EASA).
Aceste comentarii sunt primele făcute de autoritatea europeană de reglementare a aviației de la izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, la sfârșitul lunii februarie. Aviația se numără printre industriile cele mai afectate, piloții confruntându-se cu riscuri crescânde din partea rachetelor și a dronelor.
Guillermet, un veteran al sectorului care a condus anterior sistemul francez de control al traficului aerian, a declarat că echipajele și controlorii au fost instruiți să anticipeze și să atenueze riscurile. Chiar și așa, închiderea spațiului aerian sau restricționarea zborurilor au fost uneori inevitabile.
EASA, care reunește 31 de țări europene, pregătește o revizuire periodică a strategiei sale în domeniul aviației într-un moment în care unul dintre cele mai sigure mijloace de transport se confruntă cu pericole crescânde – de la interferențe GPS și drone până la amenințări operaționale, cum ar fi apropierile instabile și incidentele pe pistă.
Vineri, EASA și-a reînnoit recomandarea de a evita spațiul aerian deasupra Iranului, Israelului și a unor părți din Golf până pe 10 aprilie.
Reguli mai clare pentru utilizarea dispozitivelor anti-droneEASA elaborează, de asemenea, orientări mai clare cu privire la ce măsuri pot fi utilizate pentru a contracara valul de activități neautorizate ale dronelor care vizează aeroporturile civile, a spus Guillermet.
Aeroporturile din UE se confruntă cu incidente cu drone pe care experții în securitate le leagă de așa-numitul „război hibrid” – un amestec de forță militară, atacuri cibernetice și alte forme de interferență.
De la invazia Rusiei în Ucraina din 2022, dronele au devenit o armă cheie pentru ambele părți. Aeroporturi de la Stockholm la München s-au confruntat cu perturbări legate de drone, suspectate, deși neconfirmate, a fi legate de conflict.
Guillermet a afirmat că sunt necesare reguli mai clare, mai ales având în vedere creșterea activității dronelor „legate de stat”.
EASA examinează cerințele tehnice pentru dispozitivele utilizate în apropierea aeroporturilor.
În prima zi a competiției de la Macao, Eduard Ionescu (locul 45 mondial) l-a învins pe australianul Finn Luu, scor 3-1 (13-11, 8-11, 11-6, 11-5).
Eduard Ionescu urmează să joace marți, de la ora 13:10, împotriva favoritului grupei, chinezul Wang Chuqin, într-un duel decisiv pentru calificare.
În competiția feminină, Andreea Dragoman (locul 50 mondial) debutează luni. Sportiva română evoluează în grupa 3, unde o va înfrunta luni, de la ora 13:45, pe chinezoaica Chen Xingtong. Marți dimineață, de la ora 05:40, urmează să joace contra sportivei din Taipei, Yeh Yi-Tian.
În grupa 8, Elizabeta Samara (locul 41 mondial) debutează marți, de la ora 09:15, împotriva canadiencei Mo Zhang, iar miercuri o va întâlni pe japoneza Mima Ito.
Tot marți intră în competiție și Bernadette Szocs (locul 25 mondial), care o va înfrunta pe Tania Morice (Algeria), de la ora 16:45. Miercuri, de la aceeași oră, românca va juca împotriva braziliancei Bruna Takahashi.
Sportivii români trebuie să câștige grupele pentru a avansa în faza eliminatorie a competiției Macao 2026, una dintre cele mai puternice din circuitul mondial.
Cei cinci bărbați declarați decedați erau în mașina strivită în urma impactului. Aceștia au fost extrași de pompierii din cadrul ISU Cluj, însă, din nefericire, toți prezentau leziuni incompatibile cu viața.
În urma accidentului rutier petrecut pe raza localității Sânpaul au fost impuse restricții de trafic. Astfel, traficul între Cluj-Napoca și Zalău se desfășoară deviat, după cum urmează:
• Traficul rutier ușor este deviat pe un drum local din Sânpaul
• Traficul greu (camioane) este deviat pe rutele de ocolire menționate mai jos:
1. Cluj-Napoca → Zalău: DN1 până la Huedin, apoi DN1G spre Zimbor, continuare spre Zalău
2. Zalău → Cluj-Napoca: Zalău → Românași → Poarta Sălajului → Sânmihaiu Almașului → Zimbor → Huedin → Cluj
DN1H până la Românași, apoi legătură spre DN1G (Zimbor), continuare spre Huedin și apoi DN1 → Cluj-Napoca.
Fenomenul are loc în fiecare an între mijlocul lunii martie și mijlocul lunii aprilie, când livezile de piersici se transformă într-un covor roz întins pe zeci de kilometri.
Regiunea face parte din Macedonia Centrală, o zonă agricolă importantă din nordul țării, unde cultura piersicilor este una dintre principalele activități. În această perioadă, însă, rolul economic este dublat de unul turistic: peisajul devine o atracție comparată tot mai des cu celebrul fenomen al florilor de cireș din Japonia.
Turiști de pe tot continentulVizitatorii vin special pentru acest moment scurt al anului, iar mulți spun că experiența este unică. „Am făcut călătoria din Germania pentru a admira florile de piersic. Trebuie neapărat să vii. Nu am mai văzut niciodată așa ceva”, a declarat o turistă citată de Le Figaro.
La rândul său, bloggerul olandez Wesley Van Eyck încearcă să promoveze destinația în rândul turiștilor din Europa de Vest. „Vreau ca olandezii și belgienii să știe că există încă locuri extraordinare, dincolo de cele pe care le cunosc deja. De exemplu, Veria”, a spus acesta.
Un covor roz pe 170 km²Câmpia din jurul orașului Veria se întinde pe aproximativ 170 de kilometri pătrați și, în perioada de vârf a înfloririi, este acoperită aproape complet de flori roz. „Este o experiență pe care oamenii trebuie să o trăiască și să o vadă măcar o dată în viață, pentru că este o regiune imensă”, a explicat Gianna Pilitsidou, președinta Clubului de Turism din Veria.
Pentru a valorifica interesul tot mai mare, organizațiile locale au început să dezvolte activități dedicate turiștilor: ateliere de fotografie în livezi, plimbări cu bicicleta printre pomii înfloriți și evenimente de promovare a produselor agricole locale.
„Suntem încântați că are loc acest eveniment. Este o ocazie foarte bună să ne promovăm produsele”, spun agricultorii locali.
Spațiile de cazare, complet ocupateCreșterea interesului se vede direct în gradul de ocupare al unităților de cazare din zonă. Hotelurile sunt pline pe toată durata săptămânii, nu doar în weekend. „În special grupurile sunt interesate. În timpul săptămânii vin familii cu copii să vadă acest fenomen, pe care îl apreciază foarte mult. Este frumusețea locului”, spun angajații hotelurilor din Veria.
Mai mult decât peisajZona oferă și alte puncte de interes pentru vizitatori. Satele din apropiere, precum Mesi sau Vergina, oferă vizitatorilor o imagine autentică a vieții din nordul Greciei, cu peisaje rurale, tradiții locale și gastronomie specifică regiunii.
Unul dintre cele mai importante puncte de atracție este situl arheologic Aigai, inclus în patrimoniul UNESCO. Aici se află ruinele vechii capitale a regatului Macedoniei, cu un palat monumental considerat unul dintre cele mai mari din lumea greacă antică, dar și necropola regală, unde au fost descoperite morminte impresionante, inclusiv cel atribuit regelui Filip al II-lea, tatăl lui Alexandru cel Mare.
Au contat doar deficitele bugetare ridicate post 2020 sau observăm „salturi” importante în ponderea datoriei guvernamentale în PIB din cauza unor șocuri exogene externe – ce rol au avut criza financiară, criza pandemică și războiul din Ucraina în această dinamică? Ce ne spune analiza de sustenabilitate a datoriei guvernamentale pe termen scurt, mediu și lung, realizată de Comisia Europeană, în cazul României și Poloniei? Ce riscuri sunt la adresa / ce factori ajută sustenabilitatea datoriei în cele două țări?
I.Nivelul, structura și dinamica datoriei guvernamentale în RomâniaUltimele date oficiale publicate de Ministerul Finanțelor arată că datoria guvernamentală a ajuns în decembrie 2025 la 1138 miliarde lei, adică 59,6% din PIB. În structură, 7% din datorie este pe termen scurt și 93% pe termen mediu și lung – ponderea redusă a datoriei pe termen scurt în total este un lucru bun, presiunea acută pe necesarul de finanțare fiind mică. În România, 47% din datorie este în lei, în timp ce 53% este exprimată în valute (euro, dolari, s.a).
Pentru analiza în dinamică, trebuie să privim la evoluția indicatorului datoria guvernamentală în PIB și nu la creșterea nominală a datoriei – în miliarde lei sau euro. Ponderea datoriei guvernamentale în PIB a crescut în ultimul an de la 54,8% la 59,6%. În prezent, probabil, depășim limita prevăzută în Tratatul de la Maastricht ca și criteriu de aderare la zona euro / convergență nominală, de 60% din PIB. Evoluția ponderii datoriei guvernamentale în PIB arată trei creșteri consistente în timpul unor crize exogene: criza financiară 2009-2011 (triplare a ponderii în PIB, de la 12,3% din PIB în 2008 la 35,4% din PIB în 2012), criza pandemică 2020-2021 (de la 35% din PIB în anul 2019 la 48,3% din PIB la sfârșitul anului 2021) și războiul din Ucraina martie 2022-prezent (de la 47,9% din PIB în anul 2022 la 59,6% din PIB la finele anului 2025). (Infografic 1)
Conform ultimelor date Eurostat (la Q32025), comparativ cu alte țări europene, România are o pondere a datoriei guvernamentale brute în PIB de 58,9%, a 14-a cea mai mică pondere din UE27, sub ponderea medie de 82,1% la nivelul UE27. (Infografic 2)
Țările cu cea mai mare pondere a datoriei în PIB rămân Grecia (149,7%), Italia (137,8%), Franța (117,7%), Belgia (107,1%) și Spania (103,2%). Ponderile cele mai scăzute se observă în Danemarca (29,7%), Bulgaria (28,4%), Luxemburg (27,9%, și Estonia (22,9%).
Comparativ cu Q32024, adică la un an, dinamica datoriei guvernamentale în PIB a fost puternic pozitivă în România (plus 5,5 pp din PIB), Polonia (plus 5,0 pp din PIB), Finlanda (plus 4,7pp din PIB), Bulgaria (plus 4,1pp din PIB), Franța (plus 4,0pp din PIB) și Lituania (plus 2,6pp din PIB). Se observă că din primele 6 țări cu cele mai ridicate creșteri ale acestei ponderi, cinci țări sunt aflate la granița cu războiul din Ucraina, validând astfel teza contagiunii negative a proximității față de război – teză pe care o voi dezvolta și în cazul creșterii cheltuielilor cu dobânzile.
II.Despre cauzele salturilor majore ale datoriei și cheltuielilor cu dobânzile în PIB în România.Așa cum am arătat în Infograficul 1, au existat trei mari șocuri exogene care au condus la creșterea puternică a ponderii datoriei în PIB, suprapunându-se unor deficite bugetare dincolo de cele necesare stabilizării ponderii datoriei guvernamentale în PIB: criza financiară 2009-2011 (+23,1 pp din PIB în 4 ani), criza pandemică 2020-2021 (+13,3 pp din PIB în 2 ani) și războiul din Ucraina martie 2022-prezent (+11,7pp din PIB în 4 ani). Aceste șocuri externe au amplificat dezechilibrele interne, fenomenul de contagiune suprapunându-se celui de cauzalitate cumulativă.
Efectul negativ asupra cheltuielilor cu dobânzile validează și el impactul negativ al acestor șocuri externe, ponderea acestor cheltuieli în PIB crescând consistent în perioadele celor 3 crize amintite. (Infografic 3)
Detaliat, impactul asupra creșterii cheltuielilor cu dobânzile provine din creșterea costurilor de finanțare ale României. Dacă ne uităm la evoluția randamentelor la 10y, vom observa patru salturi importante în costurile de împrumut ale României, salturi structurale de altfel, și nu temporare. Deci cu efecte persistente.
Pe lângă cele 3 șocuri externe amintite mai sus – criza financiară, pandemia și războiul din Ucraina, România a mai avut un salt în costurile de finanțare în perioada de anulare a alegerilor prezidențiale de la sfârșitul anului 2024 și perioada de după (Infografic 4).
În general, România a făcut cu greu față crizelor prin care a trecut, acestea au provocat creșteri importante ale ponderii datoriei guvernamentale în PIB. Una dintre principalele cauze este cea legată de favorizarea ideologică aproape exclusivă a austerității în detrimentul unor stimuli țintiți pentru creșterea potențialului economic. De exemplu, în pandemie / perioada postpandemie, rapoartele oficiale FMI arată că statele care au alocat stimuli eficienți pentru economie au avut redresări economice rapide și implicit reversări ale ponderii datoriei în PIB. În ultimii ani, se poate observa o a doua cauză importantă – proximitatea României față de războiul din Ucraina – toate țările aflate la granița cu războiul suferă o îndatorare mai rapidă față de celelalte, afectate fiind de creșterea costurilor de finanțare, consecință a efectului negativ de contagiune din zonă. O a treia cauză importantă este cea legată de inconsistența respectării țintelor de deficit bugetar care să stabilizeze ponderea datoriei guvernamentale în PIB la un nivel sustenabil, în ultimii șase ani. O a patra cauză este menținerea parțial injustă a României la un nivel de rating cu o singură treaptă deasupra celui recomandat investițiilor și de aici costuri de finanțare ridicate / diferențial între rata de împrumut și rata reală de creștere economică defavorabil (România nu a avut nicio creștere a nivelului de rating în ultimii aproape 20 de ani, ca și cum postaderarea la UE nu a adus nimic bun în țara noastră dpdv al convergenței nominale și reale, economice și sociale). A cincea cauză esențială o constituie lipsa totală de viziune la nivelul cel mai înalt de decizie privind fundamentarea unor Proiecte majore de dezvoltare a României, care să crească potențialul României, inclusiv prin motoare de creștere economică endogenă – prin creșterea productivității totale a factorilor (vezi, de exemplu, eșecul unor proiecte precum ”România Educată” sau lipsa oricărui proiect economic de anvergură, în ultimii ani). Instabilitatea politică de la sfârșitul anului 2024, generată de anularea alegerilor prezidențiale, a fost și ea un factor perturbator consistent la nivel macroeconomic.
III.Despre analiza sustenabilității datoriei guvernamentale în PIB – România versus Polonia.Ideile conform cărora România poate merge cu ponderea datoriei în PIB către media UE27 (82% din PIB) sau către pragul de 90% din PIB (prag de alertă care înseamnă tranziția de la un risc mediu de sustenabilitate pe datorie la un risc ridicat) sunt greșit fundamentate. România trebuie să reverseze tendința de creștere a ponderii datoriei în PIB în mod structural, prin deficite primare structurale și o creștere a cheltuielilor primare nete structurale conform țintelor angajate în Planul Național Bugetar-Structural pe termen mediu 2025-2031. Un diferențial rata de creștere economică – rata reală a dobânzii la împrumuturi (r-g) favorabil este un efect structural al unor deficite primare structural reduse și a unor măsuri țintite de creștere economică (implementarea strategiei Productivism este o soluție, Planul de Relansare economică bazat pe stimularea investițiilor productive fiind un bun început).
Cu privire la analiza comparativă, atât România cât și Polonia se află în procedura de Deficit bugetar Excesiv și au semnat angajamente în Planurile Naționale Bugetar Structurale pentru consoidarea fiscal bugetară pe o perioadă de 7 ani (2025-2031). Analiza sustenabilității datoriei guvernamentale reprezintă pilonul principal în guvernanță economică europeană, bazată pe noile reguli fiscal-bugetare, reflectând direct riscurile reale de finanțare și reacția piețelor, inclusiv pe termen mediu și lung. Spre deosebire de deficitul structural, care se bazează pe estimări volatile, analiza de sustenabilitate a datoriei este mai realistă și flexibilă, utilizând date mai clare și transparente și integrând riscurile potențiale. Se oferă o evaluare completă a sănătății finanțelor publice.
În Q3 2025, România și Polonia au avut o pondere a datoriei guvernamentale în PIB apropiată, de 58,9% din PIB și respectiv, 58,1% din PIB. Conform prognozei de toamnă a UE (noiembrie 2025), anul trecut, Polonia a înregistrat un deficit bugetar ESA de 6,8% din PIB (cu o alocare importantă pentru cheltuieli militare) și o creștere a PIB real importantă, de 3,2%. Tot anul trecut, Ministerul Finanțelor arată în Strategia Fiscal Bugetară 2026-2028 că România a înregistrat un deficit ESA de 7,8% din PIB și o creștere a PIB real de 0,7%. Estimările indică pentru România anului 2026 o creștere economică de 1% (supraestimată, în opinia mea), un deficit bugetar ESA de 6% iar prognoza Comisiei Europene pentru Polonia indică o rată reală de creștere a PIB de 3,5% și un deficit bugetar de 6,3% din PIB.
Dar să analizăm indicatorii de sustenabilitate ai datoriei guvernamentale pe termen scurt, mediu și lung conform metodologiei UE, cu evaluarea riscului asociat acestora în cazul României și Poloniei. În cadrul rapoartelor ”Debt Sustainability Monitor”, Comisia Europeană realizează o diagnoză privind sustenabilitatea datoriei guvernamentale prin intermediul a trei indicatori de avertizare timpurie: S0 pe termen scurt, S1 pe termen mediu și S2 pe termen lung.
Pe termen scurt, indicatorul S0 măsoară probabilitatea apariției unor tensiuni fiscale sau financiare în decurs de 12 luni, utilizând un sistem de alertă timpurie bazat pe agregarea a peste 25 de variabile macroeconomice, fiscale și financiare. S0 are 3 subcomponente (S0-Macro – utilizează indicatori care măsoară dezechilibrele macro; S0-Fiscal Bugetar – utilizează indicatori pv starea finanțelor publice: deficit bugetar, presiunea datoriei pe termen scurt și a necesarului brut de finanțare și S0-Financiar-Competivitate – utilizează indicatori privind riscurile financiare: spread-uri suverane ridicate, volatilitatea randamentelor și a fluxurilor de capital). S0 reflectă riscurile legate de accesul la piețele de finanțare, de volatilitatea financiară și de dezechilibrele bugetare pe termen scurt.
În Tabelul de mai jos putem observa o comparație între indicatorii de sustenabilitate în cazul României și Poloniei.
În concluzie, conform analizei Comisiei Europene, nu există risc de criză fiscal-bugetară pe termen scurt, nici în România nici în Polonia. Pe termen mediu, România are o traiectorie mai instabilă, datoria crește mai rapid, iar Polonia ajunge la o pondere a datoriei în PIB mai mare, plecând de la o poziție fiscală mai expansionistă. Pe termen lung, ambele țări au nevoie de măsuri de consolidare fiscal-bugetară pentru a evita o traiectorie nesustenabilă a datoriei pe termen mediu. România are nevoie de o ajustare moderată, iar Polonia de una mult mai mare (triplă ca amplitudine față de România). România este mai volatilă, dar Polonia este nesustenabilă structural.
Există și factori de risc și factori favorizanți pentru sustenabilitatea datoriei guvernamentale în România și Polonia. În situația țării noastre, principalii factori de risc vin din ponderea relativ ridicată a datoriei deținută de nerezidenți precum și poziția investițională internațională netă, defavorabilă. Printre factorii care ajută sustenabilitatea datoriei guvernamentale în România, aș enumera presiunea redusă generată de ponderea mică a datoriei pe termen scurt (7%), ponderea adecvată a datoriei externe în PIB, maturitatea rezonabilă a datoriei, diversificarea bazei de investitori precum și existența unui buffer în Trezorerie care acoperă peste 3 luni din necesarul brut de finanțare.
În cazul Poloniei, printre factorii de risc regăsim expunerea ridicată a sistemului bancar pe creditele în franci elvețieni și riscul de credite neperformante iar printre factorii care ajută sustenabilitatea datoriei aș putea enumera ponderea ridicată a datoriei în monedă locală, diversificarea ridicată a bazei de investitori si potențialul ridicat de creștere a PIB real.
Ambele țări trebuie să raționalizeze cheltuielilor bugetare / să crească colectarea veniturilor la buget și să acorde stimuli concreți pentru creșterea potențialului economic, a producției interne, măsură care ar ajuta atât la atingerea țintelor de consolidare fiscal-bugetară cât și la creșterea sustenabilității datoriei guvernamnetale.
Descoperirea a început în cadrul unui proiect care examina microplasticele din aerul din Michigan. Cercetătoarea Madeline Clough pregătea suprafețe de eșantionare purtând mănuși de nitril, practica standard în orice laborator, conform Science Daily.
Când a analizat rezultatele, numărul de microplastice detectate era de mii de ori mai mare decât se aștepta. Căutarea sursei a dus, în final, la mănuși.
Testând șapte tipuri diferite de mănuși, echipa a descoperit că simpla atingere a filtrelor sau lamelelor cu o mână înmănușată transferă particule pe suprafețele de testare. În medie, mănușile au introdus aproximativ 2.000 de semnale fals pozitive pe milimetru pătrat.
Ce sunt stearații și de ce păcălesc aparateleParticulele eliberate de mănuși sunt stearați – substanțe pe bază de sare, asemănătoare săpunului, adăugate în procesul de fabricație pentru ca mănușile să se desprindă ușor din matrițe.
Stearații seamănă chimic cu anumite materiale plastice și sunt aproape imposibil de distins de polietilenă în analizele standard. Astfel, aparatele îi înregistrează drept microplastice reale.
Microplasticele rămân o problemă realăCercetătorii țin să clarifice că descoperirea nu anulează îngrijorările privind poluarea cu microplastice.
„Este posibil să supraestimăm microplasticele, dar nu ar trebui să existe deloc”, a declarat profesoara Anne McNeil, autorul principal al studiului. „Încă există o cantitate mare de microplastice, și asta este problema”.
Soluția și speranța pentru datele vechiMănușile pentru camere sterile au dat rezultate semnificativ mai bune, eliberând mult mai puține particule. Cercetătorii recomandă înlocuirea mănușilor obișnuite cu acestea în studiile privind microplasticele.
În plus, echipa a dezvoltat metode pentru a separa microplasticele reale de contaminarea produsă de mănuși. Tehnicile ar putea permite reanalizarea seturilor de date anterioare.
„Pentru cercetătorii care dețin aceste seturi de date afectate, există încă speranța de a afla cantitatea reală de microplastice”, a spus Clough.
Într-un interviu publicat de revista germană Der Spiegel, citat de Il Post, Collien Fernandes a declarat că fostul său soț ar fi creat mai multe profiluri false pe internet, folosind identitatea ei pentru a comunica cu alți utilizatori și pentru a distribui materiale pornografice atribuite în mod fals actriței. Potrivit acesteia, imaginile și videoclipurile publicate erau fie înregistrări reale cu persoane care semănau cu ea, fie deepfake-uri, materiale manipulate cu ajutorul inteligenței artificiale în care chipul ei era suprapus peste cel al altor persoane.
Fernandes spune că aceste conturi au fost folosite pentru a interacționa cu zeci de bărbați online, care credeau că discută chiar cu actrița.
Relații online și conversații sexuale simulateActrița susține că fostul ei soț ar fi folosit aceste conturi pentru a iniția conversații intime cu aproximativ 30 de bărbați. În unele cazuri, ar fi ajuns chiar la conversații telefonice cu conținut sexual, folosind o voce generată digital pentru a imita vocea actriței. Un bărbat care ar fi discutat astfel cu persoana din spatele profilului fals a declarat pentru presă că a fost surprins de faptul că vocea suna diferit față de cea pe care o auzise la televizor.
Fernandes a depus plângere penală împotriva fostului soț la sfârșitul anului 2025 în Spania, unde cei doi locuiesc. Ea susține că a fost victima unui furt de identitate online care ar fi durat aproape zece ani. În plângere, actrița îl acuză pe Ulmen de mai multe infracțiuni, printre care furt de identitate, insultă publică, divulgarea de informații private, amenințări și violență domestică.
Un tribunal din Palma de Mallorca a confirmat că a început o investigație preliminară. Încă nu este clar dacă dosarul va fi judecat în Spania sau în Germania. Avocații lui Christian Ulmen au respins acuzațiile și au declarat că actorul nu ar fi creat sau distribuit materiale pornografice deepfake cu actrița.
Cazul a provocat proteste și dezbateri publiceScandalul a declanșat proteste în mai multe orașe din Germania și a ajuns inclusiv în dezbaterea politică din parlament. Fernandes fusese deja implicată în campanii publice împotriva deepfake-urilor pornografice și a violenței online, după ce descoperise că astfel de materiale circulau pe internet în numele ei. Actrița spune că a decis să vorbească public despre acest caz pentru a atrage atenția asupra fenomenului și pentru a încuraja victimele abuzurilor online să nu se simtă rușinate să își spună povestea.
Fosta deputată Cheng Li-wun a câștigat alegerile pentru funcția de președintă a KMT în octombrie și a semnalat o orientare către relații și mai strânse cu Beijingul decât predecesorul său, Eric Chu, care nu a vizitat China în timpul mandatului său de președinte, început în 2021, scrie Reuters.
China, care consideră Taiwanul democratic drept teritoriu propriu, refuză să discute cu guvernul președintelui Lai Ching-te, pe care îl numește „separatist”, dar primește în mod regulat înalți oficiali ai KMT, iar Cheng a declarat că intenționează să se deplaseze acolo.
Într-o declarație făcută luni, KMT a afirmat că Cheng este recunoscătoare pentru invitație și a acceptat-o „cu bucurie”.
Cheng „și-a exprimat speranța că cele două partide (KMT și Partidul Comunist Chinez) vor colabora pentru a promova dezvoltarea pașnică a relațiilor dintre cele două maluri ale Strâmtorii, pentru a consolida schimburile și cooperarea dintre cele două maluri, pentru a asigura pacea în Strâmtoarea Taiwan și pentru a spori bunăstarea populației”, a adăugat acesta.
Agenția de știri de stat chineză Xinhua a declarat că Cheng va efectua vizita în perioada 7-12 aprilie și se va deplasa la Beijing, Shanghai și în provincia Jiangsu din est.
Anunțul vine într-un moment în care guvernul lui Lai încearcă să obțină aprobarea Parlamentului din Taiwan, unde opoziția deține majoritatea, pentru o cheltuială suplimentară de 40 de miliarde de dolari în domeniul apărării.
KMT a declarat că susține consolidarea apărării Taiwanului, dar nu va semna „cecuri în alb” și dorește mai multe detalii din partea guvernului.
Trump, a cărui administrație a susținut cu tărie planurile Taiwanului de creștere a cheltuielilor pentru apărare, este așteptat în China la mijlocul lunii mai pentru o întâlnire care a fost amânată de la începutul lunii aprilie din cauza războiului dintre SUA și Israel împotriva Iranului. China nu a confirmat încă această vizită.
Guvernul învins al Republicii Chineze, condus la acea vreme de KMT, a fugit în Taiwan în 1949 după ce a pierdut un război civil împotriva comuniștilor lui Mao Zedong. Nu a fost semnat niciun tratat de pace sau armistițiu și niciuna dintre părți nu recunoaște oficial guvernul celeilalte.
La sfârșitul anului 2015, președintele taiwanez Ma Ying-jeou, tot din KMT, a avut o întâlnire istorică cu Xi în Singapore.
„Reducerea la jumătate a accizei pe combustibil va diminua prețul carburantului cu 26,3 cenți pe litru”, a spus Albanese.
„Facem combustibilul mai ieftin astăzi pentru că înțelegem că australienii se află sub o presiune serioasă.”
Reducerile vor intra în vigoare miercurea viitoare și vor rămâne aplicabile pentru cel puțin patru luni.
Trezorierul național Jim Chalmers a declarat că reducerea taxei va însemna o economie de aproximativ 19 dolari australieni pentru un rezervor de 65 de litri.
„Așadar, este o măsură substanțială de sprijin pentru costul vieții. Este oportună, este temporară și este responsabilă”, a spus Chalmers.
Menținătorul păcii făcea parte din Forța Interimară a Națiunilor Unite în Liban (UNIFIL) când a fost ucis de explozia unui proiectil în apropiere de Adchit Al Qusayr, în sudul Libanului.
Incidentul a avut loc în aceeași zi în care Benjamin Netanyahu a anunțat că va extinde operațiunile terestre israeliene în zonă.
Un alt menținător al păcii se află în prezent în spital, cu răni grave, a precizat UNIFIL.
Într-un comunicat, organizația a declarat: „UNIFIL transmite cele mai sincere condoleanțe familiei, prietenilor și colegilor menținătorului păcii care și-a pierdut viața în timp ce își îndeplinea cu curaj îndatoririle. Gândurile și speranțele noastre se îndreaptă, de asemenea, către menținătorul păcii rănit, care se află în prezent în spital cu leziuni grave.”
„Încă o dată, facem apel la toate părțile implicate să își respecte obligațiile conform dreptului internațional și să asigure siguranța și securitatea personalului și bunurilor ONU în orice moment, inclusiv prin abținerea de la acțiuni care pot pune în pericol menținătorii păcii. Atacurile deliberate împotriva menținătorilor păcii reprezintă încălcări grave ale dreptului internațional umanitar și ale Rezoluției 1701 a Consiliului de Securitate și pot constitui crime de război. Prea multe vieți au fost pierdute de ambele părți ale Liniei Albastre în acest conflict. Nu există o soluție militară. Violența trebuie să înceteze.”, se mai arată în comunicat.
Trump a comparat această posibilă mișcare cu abordarea SUA în Venezuela, unde a menționat intenția Washingtonului de a controla industria petrolieră „pe termen nelimitat” în urma răpirii președintelui Nicolas Maduro în luna ianuarie.
„Să fiu sincer cu tine, ceea ce îmi place cel mai mult este să pun mâna pe petrolul din Iran, dar unii oameni proști din SUA spun: ‹de ce faci asta?› Dar sunt oameni proști”, a spus el.
„Poate că vom ocupa Insula Kharg, poate că nu. Avem multe opțiuni”, a declarat Trump pentru FT
„Ar însemna, de asemenea, că ar trebui să rămânem acolo (n.r. pe Insula Kharg) pentru o perioadă.”
Când a fost întrebat despre starea apărării iraniene pe Insula Kharg, el a spus: „Nu cred că au vreo apărare. Am putea să o cucerim foarte ușor.”
Poliția îl căuta pe Dezi Freeman, cunoscut anterior ca Desmond Filby, după atacul de la o proprietate rurală, în urma căruia un al treilea ofițer a fost rănit. Autoritățile oferiseră o recompensă de 1 milion de dolari australieni pentru informații care să conducă la capturarea sa, scrie Reuters.
Freeman ar fi deschis focul asupra unei echipe de 10 ofițeri de poliție, inclusiv membri ai echipei de investigare a infracțiunilor sexuale și asupra copiilor, când aceștia au sosit la o proprietate din Porepunkah, la aproximativ 300 km nord-est de Melbourne, pentru a pune în aplicare un mandat de percheziție.
Se crede că avea abilități de supraviețuire în sălbăticie și deținea mai multe arme de foc puternice. Freeman a fugit în pădurea din Parcul Național Mount Buffalo și a fost descris de mass-media locală ca un „cetățean suveran” care consideră guvernul ca fiind ilegitim.
Bărbatul de 56 de ani a fost împușcat în jurul orei 8:30 dimineața, luni, ora locală, a relatat Australian Broadcasting Corp.
Poliția din Victoria a declarat într-un comunicat că un bărbat a fost împușcat mortal de poliție la o proprietate din nord-estul Victoriei în timpul unei operațiuni de localizare a lui Freeman, dar nu a identificat persoana.
„Niciun ofițer de poliție nu a fost rănit în timpul incidentului,” a fost adăugat în comunicatul transmis, menționând că vor fi furnizate mai multe detalii ulterior, luni.
Ministerul Electricității și Apei din Kuweit a anunțat că un muncitor indian a fost ucis în urma unui atac iranian asupra unei centrale electrice și a unei stații de desalinizare din țară.
Atacul a provocat, de asemenea, deteriorarea unei clădiri de servicii de la aceeași facilitate, potrivit unui mesaj publicat pe rețelele sociale de instituție.
Grup armat irakian revendică atacurile asupra bazelor americaneGrupul armat irakian Saraya Awliya al-Dam a declarat pe canalul său de Telegram că a efectuat opt atacuri vizând bazele americane din regiune în ultimele 24 de ore.
Israel spune că a interceptat două drone din YemenArmata israeliană afirmă că forțele sale aeriene au interceptat două drone lansate din Yemen în ultima oră.
AIEA: Uzina iraniană de producție a apei grele „nu mai este operațională”Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a declarat că uzina de producție a apei grele a Iranului, situată la Khondab, nu mai este operațională, scrie SkyNews.
Teheranul a raportat că instalația a fost atacată vineri, iar Israelul și-a asumat responsabilitatea.
În contextul geopolitic instabil și al creșterii prețurilor locuințelor, tot mai mulți investitori caută alternative sigure și flexibile în țări precum Ungaria, Cipru, Grecia, Italia sau Portugalia, scrie Euronews.
În Ungaria, programul Guest Investor Program (GIP) permite cetățenilor din afara UE/SEE să obțină rezidență de 10 ani prin investiții de minim 250.000 de euro în fonduri imobiliare locale, fără cerință minimă de ședere. După opt ani de rezidență continuă, investitorii pot solicita cetățenia. Alternativ, o donație de 1 milion de euro către un fond public pentru învățământ superior oferă, de asemenea, acces la rezidență permanentă.
Grecia menține opțiuni de vize de aur de la 250.000 de euro pentru restaurarea clădirilor istorice sau conversia proprietăților comerciale în rezidențiale. Aceste programe oferă rezidență de cinci ani și includ familia investitorului. Cetățenia poate fi solicitată după șapte ani de rezidență legală continuă și menținerea investiției.
Cipru rămâne o destinație populară datorită sistemului de drept common law și transparenței registrului funciar. Investiția minimă pentru rezidență permanentă este de 300.000 de euro, acoperind soțul/soția și copiii până la 25 de ani. Este necesară vizitarea Ciprului cel puțin o dată la doi ani, iar cetățenia poate fi solicitată după șapte ani.
Italia oferă patru tipuri de vize de aur, cea mai accesibilă fiind o investiție de 250.000 de euro într-un startup inovator italian. Rezidența inițială este de doi ani, reînnoibilă, fără cerințe de ședere, cetățenia putând fi obținută după 10 ani.
Portugalia, deși a eliminat investițiile imobiliare directe în 2023, permite vize de aur prin donații sau investiții de la 200.000–250.000 de euro în proiecte culturale sau artistice. Rezidența se acordă pentru cinci ani, cu o ședere medie de o săptămână pe an.
Experții recomandă ca investitorii să verifice protecția investiției și să ia în calcul costurile ascunse, precum taxe, asigurări și verificări juridice. De asemenea, este important să se facă diferența între rezidența legală și rezidența fiscală, deoarece obligațiile fiscale pot apărea în funcție de perioada de ședere în țară.
Obiectul, cu formă asemănătoare unui topor, a fost identificat într-un context ritualic și reprezintă cea mai veche piesă din fier meteoritic descoperită până acum în această regiune, scrie Science Alert.
Descoperirea a fost realizată la situl arheologic Sanxingdui, unul dintre cele mai enigmatice centre culturale ale Chinei antice. Situl datează între anii 2800 și 600 î.Hr. și este cunoscut pentru măștile sale din bronz, statuetele ritualice și gropile sacrificial-ceremoniale. Artefactul din fier meteoritic Sanxingdui a fost găsit într-una dintre aceste gropi, denumită Pitul nr. 7, alături de urme de ardere și cenușă.
Cercetătorii de la Sichuan University au supus obiectul unor analize cu raze X, care au arătat că acesta conține peste 90% fier și aproximativ 7,4% nichel. Această compoziție este specifică fierului meteoritic și ar fi fost imposibil de obținut prin tehnicile de prelucrare cunoscute în perioada târzie a dinastiei Shang, când fierul nu era încă topit din minereu.
Importanța istoricăÎn mod obișnuit, în Epoca Bronzului se utilizau aliaje de cupru și staniu. Fierul era extrem de rar și considerat un material prețios, mai ales cel provenit din meteoriți. Spre deosebire de alte descoperiri din Câmpia Centrală a Chinei, unde fierul meteoritic era combinat cu bronzul, artefactul din fier meteoritic Sanxingdui pare realizat integral din fier, indicând o tradiție metalurgică distinctă.
Faptul că artefactul a fost depus într-o groapă ritualică sugerează că nu era un obiect utilitar obișnuit, ci unul cu valoare simbolică sau sacră. Specialiștii consideră că materialul „căzut din cer” putea avea o semnificație spirituală pentru comunitatea Sanxingdui, fiind oferit în cadrul unor ceremonii complexe.
Deși starea fragilă a obiectului ridică probleme de conservare, cercetările viitoare vor urmări analize de înaltă rezoluție pentru a clarifica funcția exactă și rolul său ritualic. Cert este că artefactul din fier meteoritic Sanxingdui completează un gol major în istoria metalurgiei antice și oferă o perspectivă nouă asupra creativității tehnologice din China preistorică.
Teheranul a raportat că instalația a fost atacată vineri, iar Israelul și-a asumat responsabilitatea.
Organismul de supraveghere nucleară al ONU a precizat că a confirmat acum existența unor „pagube grave”, pe baza unei „analize independente a imaginilor satelitare și a cunoașterii instalației”.
Într-o declarație publică, instituția a menționat că uzina nu conținea materiale nucleare declarate.
Spre deosebire de apa obișnuită (H₂O), apa grea are formula D₂O și poate fi utilizată ca moderator în reactoare nucleare.
