În proclamația prin care a stabilit sesiunea specială pentru perioada 20–24 aprilie, Ron DeSantis a declarat: „Legislativul ar trebui să aștepte cât mai mult posibil”, pentru a fi înainte de adoptarea unor noi hărți electorale, pentru a primi îndrumări din partea Curții Supreme.
În plus, instanța supremă urmează să se pronunțe asupra unui caz privind drepturile de vot, care ar putea limita posibilitatea statelor de a lua în considerare criterii rasiale la delimitarea circumscripțiilor electorale.
Obiectivul guvernatorului Floridei este de a redesena harta electorală pentru a oferi republicanilor un avantaj de cinci locuri în Camera Reprezentanților.
Părerile liderilor din Congresul statal sunt împărțite. Liderul Senatului, Ben Albritton, a declarat că susține ideea de a aștepta până după sesiunea legislativă ordinară, însă președintele Camerei, Daniel Perez susține că redesenarea nu necesită convocarea unei sesiuni speciale.
Inițiativa lui DeSantis se înscrie într-un context politic mai larg, prin care președintele Trump a încurajat statele controlate de republicani să redeseneze hărțile electorale pentru a-și consolida poziția înaintea alegerilor.
Printre statele care și-au redesenat circumscripțiilor electorale, se numără Texas, North Carolina și Ohio în favoarea republicanilor, însă și democrații au răspuns prin redesenarea districtelor în California și Utah.
Polițiștii anunță că ninge și s-a depus strat de zăpadă pe suprafața de rulare, astfel că circulația rutieră a fost oprită pentru a permite intervenția utilajelor de deszăpezire pe DN 57, între localitățile Mehadia și Cornea, dar și pe DN 6, la kilometrul 412, pe Centura localității Domașnea, județul Caraș-Severin.
În zonă se intervine pentru menținerea drumului practicabil, „însă condițiile meteorologice pot afecta siguranța deplasării”.
Șoferii sunt sfătuiți să evite deplasările în zonă dacă acestea nu sunt absolut necesare, să se informeze cu privire la starea drumului și să utilizeze doar mașini echipate corespunzător sezonului de iarnă.
„În data de 7 ianuarie 2026, pe raza Sucursalei Regionale de Căi Ferate Bucureşti, pe secţia de circulaţie Periş – Buftea, la kilometrul feroviar 22+110, s-a produs un incident tehnic în zona lucrărilor desfăşurate de o societate terţă”, a transmis, miercuri seară, Compania Naţională de Căi Ferate „CFR” S.A.
Compania a precizat că în cursul executării lucrărilor, o societate comercială a secționat accidental cablurile de semnalizare.
„Ca urmare a acestui incident, circulaţia feroviară pe secţia Periş – Buftea se desfăşoară la cale liberă. Trenurile de călători pot înregistra întârzieri faţă de graficul normal de circulaţie”, a mai transmis CFR.
Conform datelor afișate în Gara de Nord, unele trenuri au întârzieri ce depășesc 100 de minute, iar în anumite cazuri acestea ajung la peste 170–180 de minute, atât la sosire, cât și la plecare.
„Personalul de specialitate al Companiei Naționale de Căi Ferate CFR SA intervine pentru remedierea situației și pentru restabilirea funcționării instalațiilor afectate. Intervențiile sunt în desfășurare, iar circulația se menține în condiții de siguranță”, a adăugat compania.
Oficialii francezi și italieni au îngrijorări că sectorul agricol al celor două țări va fi expus unei „scumpiri semnificative” al costului îngrășămintelor importate în UE. Francezii estimează că prețul îngrășămintelor s-ar putea scumpi cu 25% în urma implementării noii taxe de carbon la frontieră, care a intrat în vigoare de la 1 ianuarie, potrivit Euronews.
„O astfel de amânare ar atenua tensiunile din sectorul agricol și ar oferi operatorilor economici timp pentru a restabili condiții satisfăcătoare de aprovizionare cu îngrășăminte pentru anul agricol 2026”, se arată într-o scrisoare a oficialilor francezi, consultată de sursa citată.
Îngrășămintele au un rol important în agricultură, pentru refacerea nutrienților din sol, precum azotul, pentru a crește randamentul culturilor și a asigura securitatea alimentară. Totuși, fabricarea lor necesită o mare cantitate de energie, care se reflectă în taxa UE la frontieră pentru emisiile de carbon.
Actuala taxă pentru emisiile de carbon de la frontieră, numită Mecanismul de Ajustare a Carbonului la Frontieră (CBAM) acoperă îngrășămintele cu azot, precum amoniacul, îngrășămintele compuse și minerale, precum și alte îngrășăminte cu emisii semnificative din procesele de producție.
Deși, în mare parte, Franța sprijină impunerea taxei, Parisul și-a exprimat îngrijorarea că legea va conduce inevitabil la creșterea costului pentru agricultorii care deja se confruntă cu prețuri mici ale recoltelor, dar și costuri mai mari de import al îngrășămintelor care provin, în special din Rusia.
Italia cere Comisiei Europene să ia măsuriO a doua scrisoare semnată de ministrul Agriculturii din Italia îndeamnă Comisia Europeană să ia măsuri în beneficul fermierilor „în viitorul apropiat”.
Francesco Lollobrigida, ministrul italian al Agriculturii afirmă că acest lucru ar putea fi realizat prin eliminarea taxelor vamale pentru îngrășămintele importate.
„Situația alarmantă a pieței sugerează că ar trebui activată cât mai curând posibil o clauză suspensivă privind efectele CBAM pentru îngrășăminte”, se arată în scrisoarea italiană adresată comisarului european pentru agricultură, Christophe Hansen.
Probleme și pentru firmele mariFertilisers Europe, o asociație comercială cu sediul la Bruxelles a precizat că intrarea în vigoare a noii taxe pentru emisiile de carbon la frontieră ar „aduce incertitudini financiare majore” pentru producătorii și importatorii de îngrășăminte din UE. Noua taxă i-ar împiedica pe aceștia să mai plaseze comenzi la îngrășăminte din afara UE.
„Având în vedere că 50 % din aprovizionarea cu îngrășăminte a UE provine din țări terțe și că stocurile actuale acoperă doar aproximativ 60 % din necesarul pentru anul viitor, această incertitudine amenință comerțul cu îngrășăminte și continuitatea disponibilității îngrășămintelor pentru agricultorii europeni”, a precizat asociația comercială într-un comunicat.
Algeria, Belarus, China, Egipt și SUA sunt doar câteva dintre cele mai proeminente țări care vând îngrășăminte în UE. Îngrășămintele provenite din Rusia și Belarus au fost deja supuse tarifelor UE în vară.
„Aici un tânăr a murit și este o tragedie. O viață pierdută, o familie îndurerată, un sistem medical aflat iarăși în tensiune. Ne exprimăm întreaga compasiune față de familia tânărului care a murit.
Înțelegem pe deplin interesul public și dorința oamenilor de a afla adevărul. Cu toții vrem răspunsuri. Dar tocmai pentru că este vorba despre viață și despre responsabilitate, considerăm că aceste răspunsuri trebuie să vină în urma unei anchete corecte, riguroase și obiective.
Raportul medico-legal alături de întreaga anchetă într-un astfel de caz sunt cele care vor stabili ce s-a întâmplat”, arată, miercuri seara, într-o postare pe Facebook reprezentanții CMR.
Aceștia spun că, dacă se va dovedi că a existat o greșeală medicală, cel vinovat trebuie să răspundă.
„Dar vă rugăm să așteptăm rezultatul anchetei, să nu politizăm și să avem încredere în medicii profesioniști și corecți care își fac datoria față de pacienți”, adaugă reprezentanții CMR.
Aceștia prezintă realitatea de la Spitalul Judeţean de Urgenţă Buzău, unde, arată CMR, în ultimele 6 zile, la Unitatea de Primiri Urgențe au fost 1.562 de pacienți, ce au fost consultați de doar 3 medici. „Toți trebuie să înțelegem acest volum imens de muncă, vorbim de o presiune foarte mare și atunci cred că medicii care muncesc și sunt alături de pacienți trebuie susținuți corect. Nu luăm apărarea nimănui, dar trebuie să spunem și lucrurilor pe nume: medicii au un volum imens de cazuri pe care trebuie să le gestioneze”, se adaugă în postarea semnată de Cătălina Poiană, președintele Colegiului Medicilor din România.
Verificări la spitalCorpul de Control va face verificări la Spitalul Județean Buzău, unde va avea loc și un audit administrativ, după moartea unui tânăr, a anunțat miercuri ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete.
Deputatul Nicolae Păun i-a cerut ministrul să trimită Corpul de Control la Buzău, după moartea unui tânăr rom de 25 de ani, care fusese internat după un accident cu ruptură de femur.
Medicii ar fi spus familiei că tânărul este în afara oricărui pericol și că urmează să fie operat luni. După trei zile, acesta ar fi murit în circumstanțe suspecte, chiar pe patul de spital. Rudele suspectează un posibil caz de malpraxis medical.
Incidentul a avut loc într-un cartier rezidențial din Minneapolis, unde un agent ICE a a deschis focul asupra unei femei aflate în propriul vehicul. Potrivit Departamentului pentru Securitate Internă, citat de Associated Press, femeia ar fi încercat să treacă cu mașina peste agenții aflați la fața locului.
Începând cu anul 2024, aceasta este a cincea persoană ucisă în operațiuni de combaterea a migrației ilegale.
Orașele Minneapolis și St. Paul se află într-o stare de tensiune după ce Departamentul a anunțat lansarea unei operațiuni la care participă 2.000 de agenți ICE.
După ce s-a petrecut tragedia, zeci de protestatari s-au adunat la locul incidentului, exprimându-și furia față de autoritățile locale și federale.
Aceștia au scandat împotriva Serviciului, lozinci precum „Rușine” și „ICE, afară din Minnesota”.
La incident a reacționat și primarul Jacob Frey. Acesta a transmis: „Cerem ca ICE să părăsească imediat orașul și statul. Suntem fermi alături de comunitățile noastre de imigranți și refugiați”.
După ce imagini cu fostul președinte venezuelean Nicolás Maduro în treningul gri din colecția Nike Tech Fleece au devenit virale în urma arestării sale, interesul consumatorilor pentru acest model a crescut semnificativ atât online, cât și în magazine.
Nike Tech Fleece este o serie populară de articole sport din polar ușor și călduros, iar combinația dintre hanorac și pantaloni poate depăși suma de 1000 de lei, ceea ce pentru orice român poate reprezenta un preț exagerat pentru un simplu trenning.
Pe piața din România, prețurile pentru articole similare din gama Tech Fleece variază semnificativ în funcție de retailer și model. Pe site-ul Nike România, același model de hanorac costă 599,99 lei, iar pantalonii se pot achiziționa separat la prețul de 499,99 lei. Retaileri precum Zalando sau eMAG oferă același model de hanorac în variante pentru copii la 368 de lei (Zalando) și modele în culori precum ocru sau negru la 329 de lei pot fi achiziționate pe eMAG.
De remarcat faptul că pe site-ul producătorului original există zeci de variante și culori ale modelului Tech Fleece, însă cel mai popular a devenit cel purtat de liderul venezuelean. Retailerul JD Sports include și el acest model de trening în ofertă, însă prețurile nu diferă de cele de pe site-ul oficial Nike.
Interesul pentru aceste articole a crescut intens după ce imaginea cu Maduro purtând combinația de hanorac și pantaloni a devenit virală. Unele mărimi și culori s-au epuizat rapid pe platformele internaționale, reflectând popularitatea și valoarea percepută a acestui model de trening.
O ruptură cu estetica chavistăPână acum, Maduro integrase treningul în imaginea sa publică, optând în mod regulat pentru modele în culorile drapelului Venezuelei. Această estetică, asociată cu ideologia chavistă, a fost direct legată de moștenirea lăsată de Hugo Chávez atunci când acesta a renunțat la uniforma militară. Prin urmare, apariția sa în arest purtând un trening neutru, fără referințe naționale și de la un brand american, a atras o atenție deosebită și a alimentat conversațiile pe rețelele de socializare, notează libertaddigital.com.
Contrastul dintre mesajul politic pe care îl proiectase în mod tradițional și imaginea răspândită după arestarea sa a fost suficient pentru a declanșa un efect viral imediat. Treningul, departe de a trece neobservat, a devenit elementul cel mai discutat al unei scene care face acum parte din istoria vizuală recentă.
Efectul imediat asupra vânzărilorȚinuta aparține liniei Nike Tech, iar apariția sa într-una dintre cele mai distribuite imagini ale anului a fost suficientă pentru a declanșa o creștere a cererii. Pantalonii jogger țesuti, la prețul de 99,99 €, s-au epuizat în trei din cele șapte mărimi disponibile.
În ceea ce privește jacheta Windrunner, cel puțin cinci mărimi sunt deja listate ca epuizate pe site-ul Nike în mai multe țări, în timp ce alte șase rămân disponibile, după cum se poate vedea în magazinul online al brandului. Jacheta este listată cu un preț de 119,99 €.
Ministrul Sănătății susține că a fost sesizat în timp util despre situația de la Spitalul Județean de Urgență Buzău și că a sesizat imediat Colegiul Medicilor din România. „Colegiul Medicilor va face verificările necesare și va exista un răspuns clar privind situația pacientului politraumatizat de la Buzău”, afirmă Rogobete.
El spune că a discutat despre situație și cu președintele Consiliul Județean Buzău, iar în perioada imediat următoare la Spitalul Județean Buzău va avea loc un audit administrativ, precum și verificări prin Corpul de Control, pentru a analiza toate aspectele ce țin de zona administrativă.
Un politician care probabil nu știe ce e femurul„A compara politic situația de la Buzău cu cea de la Iași este aberant. La Iași vorbeam despre decesele unor copii, despre infecții neraportate, protocoale încălcate și lipsa infrastructurii minime în secții ATI — o situație critică ce punea în pericol vieți, motiv pentru care m-am deplasat personal acolo. Nu voi încerca să explic lucruri medicale unui politician care cel mai probabil nu știe ce este sau unde se află femurul. Medicina nu se face din declarații politice și nici din acuzații fără fundament”, susține Alexandru Rogobete.
Deputatul Nicolae Păun i-a cerut ministrul să trimită Corpul de Control la Buzău, după moartea unui tânăr rom.
Potrivit deputatului, rudele victimei l-au informat că pe 2 ianuarie 2026, Gabriel Bumbăcea, în vârstă de 25 de ani, a suferit un accident rutier, pe DN 10, în localitatea Verneşti, și a ajuns la spital cu ruptură de femur.
Medicii ar fi spus familiei că tânărul este în afara oricărui pericol și că urmează să fie operat luni. După trei zile, Gabriel Bumbăcea a murit în circumstanțe suspecte, chiar pe patul de spital. Rudele suspectează un posibil caz de malpraxis medical.
Sistemul de circulație „par-impar”, aplicat în fosta Iugoslavie în anul 1979, a fost introdus ca măsură de economisire a combustibilului și de gestionare a crizei de aprovizionare cu petrol.
Astăzi, unii locuitori ai Belgradului consideră că reintroducerea acestui sistem ar putea contribui la reducerea ambuteiajelor și a poluării din capitala Serbiei, relatează publicația Blic.
Traficul, o problemă sufocantă în BelgradDeși în perioada sărbătorilor traficul este mai lejer, în zilele obișnuite aglomerația rămâne o problemă constantă în Belgrad. Tot mai mulți cetățeni cred că soluțiile pentru această situație trebuie găsite rapid și se întreabă dacă revenirea la sistemul „par-impar” ar putea fi una dintre ele.
Sistemul este bine cunoscut celor care au trăit în fosta Iugoslavie sau care au auzit despre măsurile restrictive adoptate la finalul anilor ’70. În 1979, proprietarii de automobile au fost obligați să circule după un regim special, în funcție de ultima cifră a numărului de înmatriculare.
Inițial, măsura a fost impusă din cauza dificultăților legate de importul de petrol, însă astăzi este invocată de unii drept o posibilă soluție și pentru blocajele din trafic.
Cum a fost introdus sistemul „par-impar”În contextul devalorizării constante a dinarului iugoslav și al creșterii prețului petrolului pe piața internațională, statul nu mai putea asigura cantitățile necesare de combustibil pentru populație.
Astfel, la 3 mai 1979 a fost adoptată o lege potrivit căreia, în anumite zile, puteau circula doar mașinile cu numere de înmatriculare pare sau impare.
Concret, lunea, miercurea și vinerea aveau voie să circule doar autoturismele cu număr par, iar în celelalte zile cele cu număr impar.
Rămâne întrebarea dacă, în prezent, acest sistem ar putea reduce aglomerația din trafic, într-un oraș în care mulți spun că le ia „două ore să ajungă din Belgrad în Belgrad”, dar și dacă ar contribui la economisirea resurselor și la diminuarea poluării.
„Ce se întâmplă dacă se îmbolnăvește copilul și nu pot să-l duc la doctor”Deși au trecut câteva decenii de la aplicarea sistemului „par-impar”, cei care au trăit acea perioadă își amintesc foarte bine restricțiile și disconfortul creat.
Un locuitor mai în vârstă din Belgrad a declarat pentru Blic că sistemul i-a afectat semnificativ viața de familie, mai ales într-o perioadă în care avea un copil de patru ani. Lipsa posibilității de a folosi zilnic mașina l-a obligat să își organizeze strict programul, în funcție de zilele în care avea sau nu voie să conducă.
Potrivit acestuia, o dată la două zile era nevoit să își trezească copilul mult mai devreme pentru a merge pe jos la grădiniță, aflată la distanță, iar apoi să ajungă la timp la serviciu. În aceleași zile, drumul de întoarcere dura mai mult, ceea ce îl obliga să ajungă mai târziu să își ia copilul.
„A fost într-adevăr o perioadă dificilă, iar cel mai mult mă îngrijora ce s-ar fi întâmplat dacă s-ar fi îmbolnăvit copilul și nu aș fi putut să-l duc imediat la doctor”.
Deși afirmă că nu a încălcat niciodată regulile, el spune că sistemul „par-impar” i-a rămas în memorie ca o sursă constantă de stres și disconfort.
Argumentele susținătorilor: trafic mai fluid și aer mai curatPe de altă parte, susținătorii sistemului cred că reintroducerea acestuia ar putea reduce semnificativ traficul, mai ales într-un oraș bine conectat prin transportul public.
Reducerea poluării este un alt argument invocat, într-un context în care transportul rutier este una dintre principalele surse de emisii. O astfel de măsură ar putea ajuta Serbia să se apropie de standardele europene privind calitatea aerului.
În plus, circulația redusă ar duce la economisirea combustibilului, diminuând nevoia de importuri într-o perioadă de criză energetică. Serviciile de urgență, ambulanța, pompierii și poliția, ar putea interveni mai rapid, transportul public ar deveni mai eficient, iar riscurile pentru bicicliști ar scădea.
Într-un oraș cu mai puține mașini pe străzi, unii cetățeni ar putea alege să se deplaseze pe jos. De asemenea, tinerii care ies noaptea în oraș ar fi nevoiți să folosească taxiul sau transportul public, ceea ce ar putea crește siguranța rutieră.
Sistemul par-impar a fost aplicat și în România comunistăÎn România, restricții de circulație bazate pe ultima cifră a numărului de înmatriculare au fost aplicate în anii ’80, în timpul regimului comunist, pe fondul crizei de carburanți.
Măsura a fost introdusă de Nicolae Ceaușescu în 1985 ca parte a politicilor de raționalizare impuse de stat și avea ca scop reducerea consumului de combustibil.
Mașinile circulau alternativ, duminica, în funcţie de numărul de înmatriculare al maşinii, care era par sau impar.
Demiterea a fost semnată de Delcy Rodríguez care a fost investită în funcția de președinte, luni, după ce sâmbătă, Nicolas Maduro a fost capturat și adus la New York unde a fost acuzat de narco terorism.
Autoritățile venezuelene nu au prezentat până în prezent un bilanț detaliat al victimelor, însă se crede că membri ai gărzii prezidențiale se numără printre zecile de persoane ucise în timpul raidului american. În cadrul atacului extins, 23 de militari, inclusiv cinci generali, au fost uciși.
Pe lângă conducerea gărzii prezidențiale, Tábata se afla și la conducerea serviciile militare de contrainformații, strucutră care a jucat un rol central în reprimarea opozanților guvernului Maduro.
Rodríguez fost vicepreședinte și aliat al lui Maduro a descris operațiune prin care acesta a fost capturat drept o „răpire ilegală”, însă și-a arătat și deschiderea față de colaborarea cu Statele Unite ale Americii.
Președintele american Donald Trump a amenințat-o pe Rodríguez că ar putea avea „un destin mai rău decât al lui Maduro” dacă nu se va conforma cu pretențiile exprimate de Washington.
„În ultimele zile, inclusiv la Constanța și din păcate, și la noi, la Spitalul Județean, au avut loc manifestări publice îndreptate împotriva sistemului de sănătate și a corpului medical, generate de un deces tragic al unui tânăr în urma unui accident rutier. Este firesc să existe durere, revoltă și întrebări, dar nu este firesc și nici corect ca, în lipsa unor concluzii medicale și legale, să aruncăm vinovăția asupra medicilor”, se arată în comunicatul publicat, miercuri, pe Facebook, de Sanitas Buzău.
Potrivit medicilor, există situații medicale documentate științific, în care decesul unui pacient poate surveni la un interval de timp după traumatism, chiar dacă, inițial, leziunile par minore și nu impun o intervenție chirurgicală de urgență.
Medicii dau ca exemplu o complicație rarăUn exemplu dat de medici este embolia grăsoasă, o complicației rară, însă gravă, care apare prin pătrunderea globulelor de grăsime din măduva osoasă sau țesuturi adiacente în circulația sistemică (n.r. – circulația mare), în special după traumatisme ale oaselor lungi.
Potrivit medicilor, această embolie (n.r – obstrucționare bruscă a unui vas de sânge) poate apărea la câteva ore sau zile după traumatism, și poate surveni chiar și după o operație, în ciuda monitorizării și tratamentului corect, după cum au precizat reprezentanții Sanitas Buzău.
„Tocmai de aceea, fracturile care nu sunt deschise sau amenințătoare de viață pot fi temporizate, până când există condițiile optime pentru intervenția chirurgicală. Aceasta nu este neglijență, ci practică medicală standard, bazată pe evaluarea riscurilor”, se arată în comunicatul publicat.
Sursa citată mai precizează că, la internare, dar și înainte de orice intervenție, pacienții sau aparținătorii semnează consimțământul informat, unde sunt menționate inclusiv aceste riscuri „rare, dar reale”.
Sanitas Buzău: „A acuza automat medicii de malpraxis nu ajută pe nimeni”„Și atunci apare întrebarea legitimă: dacă pacientul ar fi decedat imediat după operație, ar fi fost tot vina medicilor? Există cazuri – rare, poate și de 1% – în care, din cauza unor factori individuali (stare generală, obezitate, tulburări de coagulare, răspuns biologic imprevizibil), organismul cedează. Nu pentru că cineva a greșit, ci pentru că medicina nu este o știință absolută, iar oamenii, indiferent unde se află, sunt muritori. A acuza automat medicii de malpraxis, fără expertize, fără anchete finalizate, fără concluzii clare, nu ajută pe nimeni”, se arată în comunicatul publicat de Sanitas Buzău.
Tânărul de 25 de ani, numit Gabriel Bumbăcea, a ajuns la spital vineri, cu o fractură de femur, survenită în urma unui accident rutier. La trei zile după, acesta a murit la spital, înainte de a fi operat.
Reamintim că miercuri, deputatul rom, Nicolae Păun, i-a solicitat public Ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, să trimită Corpul de Control al ministrului la Spitalul de Urgență din Buzău, acuzând medicii de neglijență, afirmând totodată că are informații că medicii ar încerca mușamalizarea cazului.
Se circulă miercuri seara în condiții de ceață densă pe majoritatea drumurilor din județele Argeș, Constanța, Tulcea, Gorj, Vâlcea, Dolj, Olt și Galați.
Conform polițiștilor, vizibilitatea în trafic este redusă pe alocuri chiar sub 50 de metri.
De asemenea, în funcție de condițiile locale, fenomenul poate favoriza formarea ghețușului.
Polițiștii recomandă șoferilor să-și asigure o bună vizibilitate prin curățarea geamurilor și a farurilor, să reducă viteza, să păstreze în mers o distanță mai mare între autovehicule, să nu se angajeze în depășiri riscante, să nu oprească pe carosabil, pe benzile de rulare sau pe cea de urgență de pe autostrăzi.
De asemenea, pietonii sunt sfătuiți să evite să se deplaseze pe partea carosabilă pe timpul nopții sau în condiţii de vizibilitate diminuată din cauza ceții.
Avertizări Cod galben de ceață au emis meteorologii pentru zeci de localități din județele Constanța, Tulcea, Gorj, Olt, Vâlcea, Dolj și Galați.
Trei bărbați și o femeie au ajuns la Secția „Urgențe” a Spitalului Clinic Municipal Iași cu hipotermie, anunță medicul Tudor Ciuhodaru, care atrage atenția că hipotermia este un ucigaș silențios.
Cei patru pacienți aveau o temperatură a corpului de 27 de grade – adică hipotermie severă.
Fiecare grad care coboară înseamnă risc de infarct cu 2% mai mare.
De ce e periculoasă hipotermiaHipotermia este periculoasă pentru că afectează creierul (persoana devine confuză și chiar își poate pierde conștiența), inima (aritmii, stop cardiac), respirația, capacitatea de autoprotecție.
Hipotermia poate fi identificată din tremuratul intens, pielea rece, palidă, buze care capătă o nuanță vineție, vorbire încetinită, coordonare slabă.
La bebeluși, hipotermia nu se manifestă neapărat prin tremurături, de aceea, persoanele care-i au în îngrijire trebuie să fie foarte atente.
Cum ne protejăm de hipotermieHipotermia moderată înseamnă între 32 și 28 de grade și poate fi recunoscută dacă tremuratul a dispărut (un simptom foarte periculos), persoana este confuză sau somnolentă, nu vorbește clar, are pulsul lent și, de asemenea, respirația.
Hipotermia severă înseamnă o temperatură mai mică de 28 de grade – persoana își pierde conștiența, are o respirație abia perceptibilă, puls foarte slab, rigiditate musculară, iar peste toate astea vine un risc major de infarct miocardic.
Primul ajutor în caz de hipotermieAmbele goluri au fost marcate în prima repriză.
În minutul 20, Nikita Stoinov a înscris cu capul, iar 24 de minute mai târziu Mamoudou Karamoko a dus diferența la 2-0.
Dinamo se află la început de an în cantonament în Turcia.
Stagiul de pregătire se va încheia lui, 12 ianuarie, când echipa va reveni în țară.
Dinamoviștii vor începe apoi pregătirea pentru primul meci oficial din acest an, disputat pe teren propriu împotriva celor de la Universitatea Cluj.
Zelenski a făcut declarațiile miercuri, într-o discuție cu jurnaliștii, în care a cerut partenerilor occidentali, în special Statelor Unite, să acționeze mai rapid și mai ferm pentru a forța Moscova să accepte o pace reală.
Liderul ucrainean a spus că eforturile diplomatice există, dar nu sunt suficiente pentru a opri războiul, notează Interfax-Ukraine.
Președintele Ucrainei a dat drept exemplu operațiunea militară desfășurată de SUA la începutul lunii ianuarie la Caracas, când forțele americane l-au capturat pe președintele Venezuelei, Nicolas Maduro, și pe soția acestuia.
Ulterior, Washingtonul a confirmat că Maduro a fost dus în Statele Unite, unde se confruntă cu acuzații federale legate de trafic de droguri și arme.
„Au făcut o operațiune și lumea a văzut rezultatul. A fost rapid. O acțiune similară împotriva lui Kadyrov ar putea să-l facă pe Putin să înțeleagă și să se gândească de două ori”, a spus Zelenski.
El a subliniat că SUA dispun de toate instrumentele necesare pentru a exercita presiuni suplimentare asupra Rusiei, dacă Ucraina rămâne o prioritate reală pe agenda Washingtonului.
În paralel cu demersurile diplomatice, Zelenski a insistat că Ucraina trebuie să-și consolideze apărarea, inclusiv prin sisteme antiaeriene, o armată puternică și investiții în producția de drone.
Anterior, Zelenski a declarat că Ucraina urmărește un acord de securitate cu Statele Unite, aprobat de Congres, după modelul Articolului 5 al NATO, ca alternativă la aderarea deplină la Alianță.
Președintele Statelor Unite, Donald Trump, a susținut miercuri că Washingtonul va rămâne alături de NATO în orice situație chiar dacă, în opinia sa, alianța nu ar face același lucru pentru Statele Unite. Mesajul a fost publicat pe platforma Truth Social, scrie Baha.
Trump a afirmat că Rusia și China nu se tem de NATO fără implicarea americană și a insistat că, fără acțiunile sale, Moscova ar controla în prezent întreaga Ucraină.
„TOATĂ UCRAINA chiar acum”. „MĂ ÎNDOIESC CĂ NATO AR FI ACOLO PENTRU NOI DACĂ AM AVEA CU ADEVĂRAT NEVOIE DE EI. TOȚI SUNT NOROCOȘI CĂ AM RECONSTRUIT ARMATA NOASTRĂ ÎN PRIMUL MEU MANDAT ȘI VOI CONTINUA SĂ O FAC”, a scris Trump.
El a reluat criticile privind contribuțiile financiare ale aliaților, spunând că în mandatul său ar fi forțat statele membre să crească semnificativ bugetele pentru apărare. Liderul american a susținut că multe țări abia atingeau pragul de 2% din PIB înainte de intervenția sa și consideră că alianța riscă să devină dependentă de resursele Statelor Unite.
Trump a mai spus că armata americană a fost reconstruită în primul său mandat și că va continua să investească în capacitatea militară, în timp ce Washingtonul nu mai poate fi „furnizor automat de securitate” pentru aliați.
Bărbatul, în vârstă de 33 de ani, a fost reținut de poliție duminică și este suspectat de spionaj din ianuarie 2025 până la momentul arestării sale, au declarat procurorii într-un comunicat, fără a oferi alte detalii, anunță Reuters.
Bărbatul a negat acuzațiile aduse împotriva sa, a declarat avocatul său în fața instanței.
Un purtător de cuvânt al forțelor armate a declarat pentru Reuters că bărbatul era sau fusese angajat al armatei, dar nu a furnizat detalii despre funcția pe care o deținea sau perioada în care a fost angajat.
Statele Unite au preluat, miercuri, controlul asupra navei „Marinera”, un petrolier aflat sub pavilion rus, suspectat că face parte din flota fantomă a Rusiei, potrivit Sky News.
Petrolierul Marinera a fost securizat și se află în prezent în custodia SUA, a declarat un oficial american pentru NBC News.
Departamentul pentru Securitate Internă a condus operațiunea cu sprijinul armatei americane.
Oficialul a declarat că, în prezent, la bord se află oficiali ai forțelor de ordine din SUA, Departamentul pentru Securitate Internă preluând conducerea operațiunii.
Informația vine în contextul în care în cursul zilei, Rusia a trimis nave militare pentru a escorta petrolierul urmărit de forțele americane în Atlantic.
Capturarea, care ar putea amplifica tensiunile dintre SUA și Rusia, are loc după ce tancul petrolier, cunoscut inițial sub numele de Bella 1, a evitat o „blocadă” maritimă a SUA asupra navelor sancționate și a respins eforturile anterioare ale Gărzii de Coastă americane de a urca la bord, în largul Venezuelei, în luna decembrie.
Comisia Europeană pare să fi obținut sprijinul decisiv al Italiei pentru cel mai controversta acord economic din istoria Europei – Acordul Mercosur, deschizând calea pentru semnarea acestuia chiar de săptămâna viitoare.
Pânu nu de mult, Franța și Italia s-au numărat printre țările care s-au situat împotriva acordului, invocând temerile fermierilor europeni legate de un posibil aflux de produse agricole mai ieftine, în special carne de vită și zahăr.
45 de miliarde de euro au făcut-o pe Meloni să se răzgândeascăLuna trecută, cele două țări au precizat că nu sunt pregătite să ofere sprijin acordului în forma sa actuală.
Situația s-a schimbat după ce Comisia Europeană a transmis marți o scrisoare guvernului italian în care propune accelarea sprijinului financiar pentru fermieri, în valoare de 45 de miliarde de euro.
Premierul italian Giorgia Meloni a salutat inițiativa, pe care a descris-o „un pas pozitiv și semnificativ înainte”.
Ministrul italian al Agirculturii, Francesco Lollobrigida, a precizat că Uniunea Europeană propune acum creșterea cheltuielilor pentru agricultura italiană în perioada 2028-2034, în locul reducerilor avute inițial în vedere.
O sursă din cadrul UE a confirmat ulterior că Italia va vota în favoarea acordului la reuniunea de vineri.
Un acord negociat timp de 25 de aniAcordul UE–Mercosur, negociat timp de un sfert de secol, ar deveni cel mai amplu acord comercial al Uniunii în ceea ce privește reducerile tarifare. Susținut de state precum Germania și Spania, acesta este considerat de Comisie esențial pentru: stimularea exporturilor europene afectate de taxele impuse de Statele Unite, reducerea dependenței economice de China și asigurarea accesului UE la materii prime și minerale critice.
Pentru a putea fi semnat, acordul trebuie să fie susținut de o „majoritate calificată” a statelor membre — cel puțin 15 țări, ceea ce ar însemna minimum 65% din populația Uniunii.
În acest context, schimbarea de poziție a Italiei este considerată decisivă, în condițiile în care Polonia și Ungaria se opun acordului, iar Franța rămâne cu o atitudine critică.
Concesii pentru fermieri și garanții financiarePentru a calma temerile statelor agricole, Comisia a intensificat dialogul cu guvernele naționale în ultimele două săptămâni. Un purtător de cuvânt al Executivului european a declarat că Uniunea este „pe cale să semneze acordul în curând”.
În paralel, Comisia i-a invitat pe toți cei 27 de miniștri ai agriculturii din UE la o reuniune care va avea loc miercuri la Bruxelles.
Comisarii europeni pentru agricultură, comerț și sănătate urmează să prezinte garanții privind finanțarea viitoare a fermierilor prin Politica Agricolă Comună (PAC), inclusiv un fond de criză de 6,3 miliarde de euro în următorul buget multianual al Uniunii.
Totodată, decizia Comisiei de a propune fuzionarea fondurilor de coeziune regională cu fondurile PAC în viitorul buget pe șapte ani a stârnit îngrijorare în rândul statelor cu sectoare agricole puternice.
Un echilibru precar între comerț și protecția agriculturiiAcordul UE–Mercosur promite beneficii economice importante pentru industria europeană, dar rămâne extrem de sensibil politic din cauza impactului potențial asupra fermierilor.
Sprijinul recent al Italiei pare să fi înclinat balanța în favoarea semnării acordului, însă opoziția persistentă a unor state și tensiunile legate de viitorul finanțării agricole arată că liberalizarea comerțului rămâne un subiect profund controversat în interiorul Uniunii Europene.
Românii au fost primii turiști care au vizitat în acest an cetatea Tsarevets și Muzeul Etar din Bulgaria, ei începând noul an cu experiențe culturale în centrul istoric al fostei capitale medievale Veliko Târnovo, și în regiunea Gabrovo, două dintre cele mai populare destinații turistice din Bulgaria, scria ieri Iulia Bahovski – jurnalist la Radioul Național din țara vecină, antreprenor și blogger- pe unul dintre cele două site-uri pe care le deține, unde promovează atât Bulgaria, cât și România.
Leva și euro vor putea fi folosite împreună doar o lunăJurnalista care a urmărit tot procesul de aderare a Bulgariei la zona euro și impactul în viața de zi cu zi asupra cetățenilor și turiștilor răspunde, într-o discuție cu reporterul Mediafax, la ce pot să se aștepte și la ce să afie atenți românii care vizitează țara vecină.
Reporter: La ce schimbări să se aștepte românii când ajung în Bulgaria, după trecerea la euro?
Iulia Bahovski: Faptul că de la 1 ianuarie 2026 Bulgaria a devenit oficial al 21-lea stat din zona euro înseamnă practic că euro este acum moneda oficială pentru plata produselor și serviciilor, leva fiind scoasă din circulație. Cu toate acestea, conform Legii adoptării euro, prețurile trebuie afișate în ambele valute până la 8 august anul acesta. Leva și euro vor putea fi folosite însă împreună doar o lună – până la 31 ianuarie. După această dată, se va putea plăti doar în euro, atât numerar cât și cu cardul, iar de la bancomate se vor retrage euro direct.
Reporter: În unele restaurante/stațiuni, românii puteau plăti chiar și în lei. O să mai poate face asta la vară?
Iulia Bahovski: Valuta oficială a statutului fiind euro, orice accept de plată în altă monedă, inclusiv în lei românești, este o convenție privată, negarantată, o formă de „Sunteți bine veniți, indiferent de națiune și moneda proprie”, a unor entități comerciale. E dificil de spus dacă își vor păstra acest obicei, deși, acum la câteva zile după aderarea la euro, există restaurante în care încă se poate plăti în lei.
Reporter: Se prevăd scumpiri ale produselor/serviciilor în acest context?
Iulia Bahovski: Creșterea prețurilor, în această perioadă, este atent supravegheată de presa din Bulgaria și riguros controlată de stat, prin instituțiile acreditate. Chiar și practicile care, în mod normal, ar fi privite ca un exercițiu al economiei libere, de piață, sunt privite în această perioadă de tranziție la euro, să nu fie tendențioase, fiind controlată justificarea acestora.
În general, în anii anteriori au existat deja creșteri de preț, chiar la produsele alimentare, datorate în principal factorilor externi, creșterii prețurilor la energie și schimbărilor climatice și structurii pieței interne din anumite domenii.
Așa că dacă vor apărea scumpiri, se vor datora acelorași factori, sau, guvernului, care poate anunța schimbări de taxe și impozite, așa cum prevedea primul bugetîin euro, al țării, retras sub presiunea protestelor de stradă, și urmat, așa cum bine știm de demisia guvernului de la Sofia, din decembrie anul trecut.
Este posibil să se observe unele mici scumpiri în prețuri, dar în niciun caz o majorare drastică de prețuri.
Reporter: Aveți recomandări pentru o ședere fără probleme, din punct de vedere monetar, în Bulgaria?
Iulia Bahovski: Atenție mare la etichetele cu prețurile afișate dublu, la cursul de schimb să fie cel oficial fix de 1 € = 1,95583 leva. Recomand utilizarea cardurilor, însă trebuie să fim pregătiți și pentru plăți în numerar, caz în care să fim atenți la banii pe care îi primim rest, să fie în euro.
Românii, cei mai numeroși cetățeni europeni care au vizitat BulgariaRomânii conduc în topul naționalităților din cadrul UE care au vizitat Bulgaria, conform celor mai recente date publicate de Institutul Național bulgar de Statistică.
În noiembrie 2025, numărul vizitelor nerezidenților în Bulgaria a fost de 732,8 mii., cu 2,9% mai mult în comparație cu aceeași lună a anului precedent, tranzitul prin țară reprezentând 32,4% (237,3 mii) din totalul vizitelor nerezidenților în Bulgaria.
Ponderea vizitelor cetățenilor UE a fost de 49,8% din numărul total de vizite ale nerezidenților în Bulgaria și a ajuns la 365,1 mii, cea mai mare fiind a vizitatorilor din România – 43,4% și Grecia – 25,4%, arată sursa citată.
Vizitele nerezidenților din grupul „Alte țări europene” au fost de 310,7 mii, sau 42,4% din totalul vizitelor în Bulgaria. Cel mai mare număr de vizite înregistrat a fost din Turcia – 162,5 mii, sau 52,3% în acest grup.
Per ansamblu, cele mai multe vizite în Bulgaria au provenit din: Turcia – 162,5 mii, România – 158,3 mii, Grecia – 92,8 mii, Serbia – 58,6 mii, Ucraina – 46,5 mii, Republica Macedonia de Nord – 29,8 mii, Germania – 27,8 mii, Italia – 18,0 mii, Israel – 9,9 mii, Polonia – 9,4 mii.
Ponderea predominantă a vizitelor a fost cu alte scopuri – 49,4%, urmate de călătoriile cu scop de vacanță și recreere – 31,1% și cu scop profesional – 19,5% (Figura 6).
În perioada estivală – mai-octombrie 2025, Bulgaria a atras aproximativ 2,5 milioane de turişti din UE, românii reprezentând 31% dintre aceştia, conform datelor Institutului Naţional de Statistică din Bulgaria, agregate de presa bulgară, citată de Radio România Internațional.
De asemenea, în august, românii au reprezentat aproape 43% (în jur de 360 mii de persoane) dintre turiştii din UE care au vizitat Bulgaria, aceasta fiind şi luna cu cei mai mulţi turişti străini (în jur de 845 d e mii). Astfel, românii sunt pe primul loc în topul turiştilor în Bulgaria, locurile următoare fiind disputate între turiştii din Germania, Polonia, Grecia şi Cehia. În jur de 80-85% dintre turişti aleg staţiunile de pe litoral, restul vizitând Sofia, regiunea Veliko Târnovo sau staţiunile de la munte.
