Miercuri seară, la Antena 3, șeful Direcției Naționale Anticorupție, Marius Voineag, a vorbit pe larg despre principalele dificultăți cu care se confruntă sistemul de justiție din România și zona de combatere a marii corupții.
Acesta a explicat care sunt cele mai importante probleme pe care le vede în prezent și de ce multe dintre ele nu țin direct de activitatea procurorilor DNA, ci de modul în care întregul sistem funcționează.
Întrebat care sunt lucrurile care se dovedesc a fi perfectibile în zona de justiție și, mai ales, în activitatea DNA, Marius Voineag a pus pe primul loc stabilitatea legislativă, o problemă care, în opinia sa, afectează eficiența anchetelor și imaginea publică a instituției.
„Eu cred că principalul lucru care trebuie avut în vedere este stabilitatea legislativă. Noi, la nivel de imagine publică, decontăm inclusiv soluțiile care s-au dat de către instanțele judecătorești în materia prescripției. Însă lumea uită un singur lucru”, a explicat șeful DNA.
Acesta a reamintit că prima decizie a Curții Constituționale pe tema prescripției a fost pronunțată în anul 2018, moment din care responsabilitatea clarificării cadrului legal a revenit Parlamentului.
Potrivit lui Marius Voineag, Legislativul ar fi trebuit să intervină în termen de 45 de zile pentru a elimina efectele acelei decizii, însă acest lucru s-a întâmplat abia după patru ani.
„Efectele s-au văzut în lanț în timp. A fost un decont de imagine la care noi nu am avut niciun fel de aport negativ”, a mai declarat Voineag.
El a mai spus că DNA a ajuns să fie criticată pentru consecințele unor blocaje legislative care nu au ținut de activitatea procurorilor.
În acest context, stabilitatea și predictibilitatea legilor sunt, după părerea sa, importante pentru funcționarea corectă a justiției de astăzi din țară.
Al doilea mare neajuns precizat de Marius Voineag este legat de capacitatea redusă a instituțiilor cu atribuții de control de a sesiza faptele de corupție la un nivel comparabil cu cel al DNA.
Șeful DNA a explicat că, de multe ori, aceste instituții nu reușesc să identifice și să trimită către procurori suficiente cazuri relevante.
„Un al doilea punct, și care trebuie ca și cetățenii să îl înțeleagă, este de foarte multe ori incapacitatea instituțiilor cu atribuții de control de a se ridica la nivelul Direcției Naționale Anticorupției. Adică nu pot ei trimite cât putem noi livra”, a spus Voineag.
Conform datelor menționate de el, în anul 2024, toate instituțiile de control, de la ANPC și Curtea de Conturi până la alte structuri similare, au sesizat DNA în doar 39 de cazuri.
În același timp, Direcția Națională Anticorupție a înregistrat 1.888 de dosare noi.
„Vă dați seama ce cotă mică este, o ce cotă mică e de sub noi, cum ar fi. Noi suntem organ de aplicare a legii. Noi lucrăm cu ceea ce primim”, a explicat șeful DNA.
El a declarat că procurorii nu pot construi dosare în lipsa unor sesizări solide venite din partea instituțiilor care au, teoretic, rolul de a controla legalitatea activităților din administrație.
Marius Voineag a mai precizat că DNA ajunge să se bazeze prea des pe alte surse, cum ar fi informațiile venite de la structurile de informații, anchetele jurnalistice sau plângerile cetățenilor.
Deși acestea sunt importante, ele nu pot înlocui un flux constant de sesizări venite din partea instituțiilor de control, declară acesta.
„Ele trebuie să fie ca un flux din partea instituțiilor care au întregi compartimente de control. Ele trebuie să livreze mai departe”, a spus Voineag.
„Când vorbim de lupta împotriva corupției, ea nu vizează doar DNA-ul. Ea vizează toate instituțiile care au astfel de atribuții, în așa fel încât ele să-ți trimită corp de control la miniștri și așa mai departe. Ele trebuie să vină către noi”, a mai spus șeful DNA.
Procurorul șef al Direcției Naționale Anticorupție, Marius Voineag a declarat la Antena 3 CNN că în timpul mandatului său, DNA s-a concentrat pe calitatea dosarelor instrumentate, fără să pună accent pe imaginea instituției cum se întâmpla în trecut. Fără o mediatizare excesivă, DNA a avut rezultate, spune șeful DNA.
„Am spus-o de la bun început că trebuie să facem lucruri de conținut. Am făcut tot ce a ținut de noi să creștem capacitățile noastre instituționale în așa fel încât să putem livra dosare de calitate.
Și am avut dosare de anvergură în acești trei ani de zile, fie că vorbim de dosarul cu privire la portul Constanța, fie că vorbim de dosarul prim-vice-președintelui de partid Iulian Dumitrescu, mite de un anumit cuantum, vorbim de Buzatu, vorbim de fostul ministru Cuc, sunt foarte multe dosare. Dosarul generalului Ioniță de la Spitalul Militar, am încercat să facem dosare care să nu suporte critici cu privire la acuzațiile pe care le formulăm în public. Deci de la momentul la care acuzația e formulată și se transmite publicului, noi nu am vrut să avem niciun fel de risc reputațional”, a spus procurorul șef al DNA.
Procurorul Voineag a declarat că DNA se așteaptă ca atunci când primește critici din partea presei, acestea să fie argumentate.
„Faptul că primind critici de la o foarte și foarte constructivă, mereu suntem atenți la critici, am fost atenți, mai ales din partea jurnaliștilor, ne-am dorit foarte mult ca aceste critici să fie argumentate. Foarte mulți își doresc o țară ca afară, dar uite să se uite la cei valori excelente avem în momentul de față la nivelul Direcției Naționale Anticorupție. Am primit avizul în ceea ce privește OCDE-ul cu grupul de lucru anti-mită unde am fost parte și contribuția noastră a fost decisivă în octombrie, motiv pentru care am și organizat Law Enforcement Network, o conferință cu 41 de state în această toamnă la București”, a mai spus Marius Voineag.
În ultimii 3 ani DNA a venit cu acuzații preciseComunicarea publică a fost realizată doar în cazul unor acuzații clare, iar cazurile au fost prioritizate în funcție de importanța faptelor, nu a persoanelor.
„Atunci când tu împingi și forțezi lucrurile pe comunicare publică, crești niște așteptări la un nivel la care de foarte multe ori nu le poți atinge. Și măsura noastră a fost ca noi să comunicăm public atunci când chiar avem acuzații formulate, clare, precise și la care ele să stea în picioare. Și până în momentul de față, în ultimii 3 ani de zile, ne-am crescut foarte mult pe această rată de încredere, tocmai pentru că am venit cu acuzații precise, la care un ochi neavizat, un profan poate să înțeleagă că e vorba de un act mare de corupție.
Într-adevăr am prioritizat cazurile pe baza faptelor importante, nu neapărat persoanelor. Deci nu ne-a interesat să fixăm ținte. De la bun început am mers pe ideea, nu ținta e importantă, pentru că e nelegal să gândești așa” , a afirmat șeful DNA.
Vladimir Putin a ordonat Ministerului de Externe din Rusia să „studieze” invitația lui Donald Trump, potrivit Le Figaro.
„Ministerul rus de Externe a fost instruit să studieze documentele care ne-au fost trimise și să se consulte cu partenerii noștri strategici pe această temă”, a declarat președintele rus la o ședință guvernamentală de miercuri.
Președintele rus Vladimir Putin a mai spus că va oferi un răspuns la finalul analizei.
„Numai după aceasta vom putea răspunde invitației care ne-a fost adresată”, a adăugat el, mulțumindu-i în același timp lui Trump pentru inițiativă.
O poziție asemănătoare a adoptat și președintele României, Nicușor Dan. Reprezentanții săi au anunțat că analizează invitația lui Trump.
„Administrația prezidențială a confirmat primirea invitației. Președintele Dan a mobilizat deja echipa pentru a analiza nu numai invitația, ci substanța inițiativei președintelui Trump”, a explicat Marius-Gabriel Lazurca, consilier prezidențial pentru securitate națională.
Întrebat dacă România se gândește să plătească un miliard de dolari pentru a participa la acest comitet sau poate să nu participe deloc, Lazurca a răspuns: „Angajamentul de a plăti o sumă care nu e irelevantă în contextul dificultăților fiscal-bugetare ale României e o răspundere care nu mi-aparține. Ar trebui ca Guvernul să se pronunțe sau președintele României”.
Nicușor Dan și Vladimir Putin invitați de Trump să facă parte din Consiliul PăciiRomânia și Rusia se numără printre aproximativ 60 de state invitate de președintele american Donald Trump să se alăture unei noi inițiative internaționale denumite „Board of Peace” (Consiliul Păcii). Potrivit scrisorii de invitație, consiliul are menirea să contribuie la soluționarea conflictelor la nivel global, începând cu războaiele din Gaza și Ucraina.
Documentul consultat de Reuters prevede însă o condiție controversată: statele membre ar avea mandate limitate la trei ani, cu excepția celor care plătesc 1 miliard de dolari pentru a finanța activitățile organismului și pentru a obține statut de membru permanent.
Astăzi este important să menții o stare calmă și echilibrată, pentru că resentimentele îți pot slăbi atât mintea, cât și corpul. Evită deciziile financiare importante fără consultare, pentru că pot apărea pierderi. Este posibil să întâlnești pe cineva special care pune capăt unei perioade de singurătate.
Horoscop 22 ianuarie TaurDacă vrei să depășești o stare emoțională dificilă, este esențial să lași trecutul în urmă. Cheltuielile pot fi mai mari decât te aștepți, deci gestionează-ți bugetul cu grijă. Poți petrece timp făcând activități care îți plac.
Horoscop 22 ianuarie GemeniAstăzi s-ar putea să te simți lipsit de energie și să te enervezi din motive mărunte, dar potențialele câștiguri din investiții îți pot schimba starea de spirit. Petrece o zi liniștită cu familia și ai grijă la cum îți exprimi gândurile. S-ar putea să atragi atenția celor din jur.
Horoscop 22 ianuarie RacZiua promite să fie relaxată și plăcută, iar planurile tale de economisire pot funcționa mai bine decât te aștepți. Comunicarea clară este crucială în relația de cuplu pentru a evita neînțelegerile. La locul de muncă, încearcă să îți termini sarcinile la timp.
Horoscop 22 ianuarie LeuUn prieten sau o persoană cu experiență îți poate oferi sfaturi utile, în special în privința sănătății și a oportunităților financiare. Se anunță și posibile șanse de câștig. Petrece timp calitativ cu familia și fii deschis la dialog în cuplu, pentru că asta poate transforma ziua într-una memorabilă.
Horoscop 22 ianuarie FecioarăÎn această zi, poate fi dificil să te concentrezi. Ai grijă la cuvintele folosite în discuțiile de grup pentru a evita criticile. Farmecul tău personal te ajută în situațiile sociale, iar munca asiduă îți poate aduce rezultate pozitive. În relația de cuplu vei avea parte de momente tandre.
Horoscop 22 ianuarie BalanțăSănătatea mintală și claritatea gândirii sunt esențiale astăzi. O minte limpede te ajută să rezolvi probleme și să faci pași importanți spre obiectivele tale. Pe plan financiar, lucrurile par stabile. Există posibilitatea unei conexiuni romantice noi.
Horoscop 22 ianuarie ScorpionImplică-te în activități care îți aduc atât relaxare, cât și entuziasm, pentru că acestea te ajută să gestionezi mai bine stresul. Evită risipa banilor pe lucruri de care nu ai nevoie momentan. La locul de muncă, fii atent la ceea ce se petrece în jur, deoarece unele persoane ar putea afecta planurile tale.
Horoscop 22 ianuarie SăgetătorZiua îți rezervă multe momente fericite. Prietenii îți vor veni în ajutor dacă va fi nevoie. Este un moment potrivit pentru a pune bani deoparte pentru viitor. Spre seară, este posibil să petreci timpul în compania unei persoane apropiate.
Horoscop 22 ianuarie CapricornCheltuielile medicale sau alte costuri neprevăzute pot apărea, așa că pregătește-te pentru o gestionare atentă a banilor. Pe de altă parte, cei care au fost neglijenți cu banii până acum pot realiza valoarea câștigului și a economisirii, deoarece pot apărea nevoi financiare neprevăzute într-o perioadă dificilă. Nu este momentul potrivit pentru a împărtăși sentimente personale sau secrete cu persoana iubită.
Horoscop 22 ianuarie VărsătorCerințele celorlalți ar putea să te împiedice să ai grijă de tine în mod corespunzător astăzi. Nu-ți reprima sentimentele. Fă-ți timp pentru activitățile care îți plac, deoarece acestea te vor ajuta să te relaxezi. S-ar putea să apară mai multe scheme financiare noi, dar este important să cântărești cu atenție avantajele și dezavantajele înainte de a te angaja în ceva.
Horoscop 22 ianuarie PeștiAcordă atenție sănătății mentale, deoarece echilibrul interior sprijină creșterea spirituală. Dacă planifici ieșiri cu prietenii, fii atent la cheltuieli. Viitorul profesional poate aduce schimbări pozitive, iar relația de cuplu poate aduce multă satisfacție emoțională dacă te deschizi către sentimente sincere.
În cadrul interviului pentru Antena 3 CNN, lui Marius Voineag i s-a adus în atenție o declarație făcută de fostul procuror-șef al DNA, Crin Bologa, cum că fostul președinte Klaus Iohannis l-a chemat la Cotroceni și i-ar fi spus acestuia că politicienii vor liniște. În plus, Bologa afirmase că poate proba acest lucru, lăsând să se înțeleagă că Iohannis ar fi fost înregistrat ilegal în cadrul discuției de la Cotroceni.
În legătură cu acest subiect, Marius Voineag a fost întrebat, la Antena 3 CNN, dacă știe situații în care președinți, foști președinți sau politicieni au fost înregistrați de alți procurori șefi în cadrul unor discuții private.
„Eu sper că nu [au fost situații în care au fost înregistrați – n.r.]. Trebuie să răspundă dânsul (Bologa – n.r.) la ceea ce a zis, să probeze ceea ce a zis pe mai departe”, a răspuns Voineag.
Întrebat mai departe dacă fostul președinte Klaus Iohannis sau actualul președinte, Nicușor Dan, i-ar fi cerut să nu ancheteze pe cineva anume sau să renunțe la o anumită anchetă, Marius Voineag a negat acest lucru.
„Niciodată. Nici fostul președinte, nici actualul președinte… în dialogurile pe care le-am avut cu dânșii și niciodată nu au solicitat așa ceva. Discuția se poartă la cu totul alt nivel și cred că lucrurile trebuie spuse așa cum ni le imaginăm unii dintre noi, pe baza unor nemulțumiri, frustrări sau orice alte emoții”, a mai spus procurorul-șef al DNA.
Oficialii francezi s-au referit la informația lansată de Trump potrivit căreia prețurile medicamentelor din Franța au fost majorate din cauza amenințărilor cu taxe vamale.
Francezii au respins afirmațiile lui Donald Trump postând pe platforma X o animație cu președintele SUA și cuvintele „știri false – fake news”, potrivit Sky News.
„Se pretinde că președintele Emmanuel Macron a majorat prețul medicamentelor. El nu stabilește prețurile. Acestea sunt reglementate de sistemul de securitate socială și, de fapt, au rămas stabile. Oricine a pus piciorul într-o farmacie franceză știe acest lucru”, au transmis oficialii francezi.
În timpul discursului de la Davos, Donald Trump a imitat accentul lui Macron, spunând: „Îmi place de el”. Totodată, el a susținut că l-a amenințat pe Macron că va impune taxe vamale Franței dacă nu majorează rapid prețurile medicamentelor.
Ministrul danez de Externe, Lars Lokke Rasmussen, a reacționat după ce Trump a ținut un discurs la Forumul Economic Mondial, care se desfășoară la Davos.
Oficialul danez a subliniat că declarațiile lui Trump privind faptul că nu va utiliza forța militară în Groenlanda reprezintă un semn pozitiv. Totuși, el a avertizat că ambițiile președintelui american de a achiziționa insula arctică rămân intacte.
„Ceea ce este destul de clar după acest discurs este că ambiția președintelui rămâne intactă”, a declarat ministrul de externe Lars Lokke Rasmussen reporterilor din Copenhaga, potrivit Le Monde. „Desigur, este pozitiv în sine faptul că președintele a spus asta despre armată, dar asta nu face ca problema să dispară”, a mai spus Rasmussen.
Ce a spus Trump despre Groenlanda la DavosMiercuri, la Davos, Trump a asigurat pentru prima dată că „nu va folosi forța” în Groenlanda, dar a cerut „negocieri imediate” pentru a achiziționa insula de la Danemarca. De asemenea, în urma unei reuniuni parlamentare cu ministrul danez al apărării Troels Lund Poulsen, Lokke Rasmussen a reiterat că teritoriul nu este de vânzare, subliniind că „nu se face comerț cu oameni. Se poate face comerț între oameni, dar nu se face comerț cu oameni.”
În cadrul discursului, liderul de la Casa Albă a mai spus că doar Statele Unite pot asigura securitatea Groenlandei și a reluat ideea că Washingtonul are nevoie de Groenlanda pentru securitatea națională strategică.
„Groenlanda este un teritoriu vast, aproape în întregime nelocuit și nedezvoltat, situat într-o poziție strategică cheie între Statele Unite, Rusia și China, fără apărare. Există atât de multe pământuri rare, iar pentru a le obține, trebuie să treci prin sute de metri de gheață. Nu acesta este motivul pentru care avem nevoie de ele, ci pentru securitatea națională strategică și securitatea internațională”, a mai afirmat Trump.
Donald Trump a făcut anunțul pe propria rețea de socializare Truth Social. Decizia a fost luată la finalul unei întâlniri pe care Trump a avut-o cu șeful NATO, Mark Rutte. El a dezvăluit că s-a stabilit formarea unui cadru pentru un viitor acord privitor la Groenlanda. Ca urmare, liderul SUA anunțat că renunță la tarifele vamale impuse țărilor europene.
„Pe baza unei întâlniri foarte productive pe care am avut-o cu Secretarul General al NATO, Mark Rutte, am format cadrul unui viitor acord cu privire la Groenlanda și, de fapt, la întreaga regiune arctică. Această soluție, dacă va fi realizată, va fi una excelentă pentru Statele Unite ale Americii și pentru toate națiunile NATO. Pe baza acestei înțelegeri, nu voi impune tarifele care urmau să intre în vigoare la 1 februarie”, a scris Donald Trump.
Președintele SUA a mai spus că discuțiile vor continua.
„Discuții suplimentare au loc cu privire la Domul de Aur în ceea ce privește Groenlanda. Informații suplimentare vor fi puse la dispoziție pe măsură ce discuțiile progresează. Vicepreședintele JD Vance, Secretarul de Stat Marco Rubio, Trimisul Special Steve Witkoff și alte persoane, după cum este necesar, vor fi responsabile de negocieri – Aceștia îmi vor raporta direct”, a precizat Donald Trump.
Tot miercuri, în timpul discursului de la Davos, președintele american Donald Trump a amenințat Europa. Dacă europenii nu vor să ne dea Groenlanda, noi ne vom aminti, a apus Trump. Vrem o bucată de gheață pentru protecția lumii, nu am cerut niciodată altceva, a adăugat liderul SUA.
Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, ar putea participa la evenimentele oficiale organizate la Iași cu ocazia Zilei Unirii.
Surse politice afirmă că aceasta a primit o invitație, însă prezența sa nu a fost confirmată în mod oficial. O decizie finală este așteptată în următoarele zile.
În mediul politic din Iași se discută despre o eventuală vizită a Maiei Sandu la Iași pe 24 ianuarie, dar autoritățile nu au făcut încă un anunț sigur. Cu toate acestea, la manifestările de la Iași este sigură participarea președintelui României, Nicușor Dan.
Anul acesta, programul de Ziua Unirii va aduce o schimbare pentru participanți.
Evenimentele nu vor mai avea loc dimineața, așa cum s-a întâmplat în anii anteriori, ci vor începe după-amiaza, de la ora 15.00.
Până acum, niciun lider de partid nu a anunțat oficial că va fi prezent la Iași pe 24 ianuarie. Primăria Iași a transmis că programul complet al manifestărilor va fi prezentat joi.
Ceremoniile vor avea loc în Piața Unirii și vor include alocuțiuni ale oficialilor, depuneri de coroane la statuia domnitorului Alexandru Ioan Cuza, defilarea unităților militare și Hora Unirii.
După aceste momente, vor avea loc depuneri de jerbe de flori la mormântul lui Alexandru Ioan Cuza, aflat la Biserica Trei Ierarhi din municipiu.
Printre cei uciși, 2.427, inclusiv membri ai forțelor de securitate, sunt considerați „martiri” în sensul islamic al termenului, deoarece erau victime „inocente”, a adăugat postul de televiziune, citând un comunicat al Fundației.
Potrivit ONG-ului Iran Human Rights (IHR), cu sediul în Norvegia, ale cărui cifre sunt citate de ONU, cel puțin 3.428 de protestatari au fost uciși, dar numărul morților ar putea depăși chiar 20.000, conform Le Figaro.
Prim-ministrul Sloveniei, Robert Golob, a anunțat miercuri că țara sa nu va accepta invitația președintelui Donald Trump de a se alătura așa-numitului „Consiliu al Păcii”.
Inițiativa este una condusă de Statele Unite și ar urma să fie prezidată de însuși Donald Trump, relatează Reuters.
Președintele american a trimis invitații către zeci de lideri din întreaga lume pentru acest proiect, care are ca obiectiv inițial oprirea conflictului din Gaza.
Ulterior, planul ar urma să fie extins și către alte zone afectate de războaie.
Robert Golob a explicat motivele refuzului Sloveniei, spunând că „principala preocupare este că mandatul comitetului este prea larg și că ar putea submina periculos ordinea internațională bazată pe Carta Națiunilor Unite”.
Premierul a mai declarat că Slovenia susține inițiativele care pot reduce tensiunile, dar vede riscuri majore în această propunere.
„Deși considerăm lăudabilă orice inițiativă care poate calma situația din Orientul Mijlociu, această invitație încalcă periculos ordinea internațională mai largă și nu doar pacificarea din Gaza”, a spus premierul sloven.
Reacțiile la propunerea lui Trump diferă, în acest moment, la nivel internațional.
Unii aliați tradiționali ai Statelor Unite au răspuns cu prudență, iar câteva state au refuzat participarea, din teama că inițiativa ar putea afecta rolul Națiunilor Unite.
În același timp, alte țări, inclusiv unele cu relații problematice cu Washingtonul, au acceptat invitația.
Potrivit portalului N1, Golob nu va participa joi la Forumul Economic Mondial de la Davos, unde este programată semnarea cartei fondatoare a inițiativei. În schimb, el va merge la reuniunea liderilor Consiliului European de la Bruxelles.
În cadrul discursului său la Davos, șeful NATO a subliniat că principala prioritate a Alianței ar trebui să fie Ucraina și nu Groenlanda.
„În ceea ce privește Groenlanda, trebuie să ne asigurăm că această problemă va fi rezolvată pe cale amiabilă”, a declarat Rutte. „Dar problema principală nu este Groenlanda. În prezent, problema principală este Ucraina”, a mai spus Ruute, potrivit The Kyiv Independent.
El a explicat acest lucru prin faptul că Ucraina este crucială pentru atât pentru securitatea europeană, cât și cea americană.
„Prioritatea noastră numărul unu ar trebui să fie Ucraina, iar apoi putem discuta toate problemele, inclusiv Groenlanda. Dar Ucraina ar trebui să fie pe primul loc, deoarece este crucială pentru securitatea noastră europeană și americană”, a afirmat șeful NATO.
Potrivit Euractiv, în cadrul discursului său, Mark Rutte a subliniat că aliații europeni ar trebui să continue să sprijine Ucraina și să nu piardă din elan, pentru că țara are în continuare nevoie de interceptori pentru a respinge atacurile rusești.
În plus, Rutte a mai spus că încetinirea sprijinului acordat Kievului ar putea însemna că Ucraina va pierde echipamentele fabricate în SUA care nu mai sunt disponibile în Europa.
Sorin Grindeanu a declarat la Antena3 CNN că o discuție pe tema deficitului bugetar va avea loc în cursul săptămânii viitoare în coaliția de guvernare, unde ministrul de Finanțe va veni cu date concrete.
„Vreau să aștept până săptămâna viitoare, când ministrul Finanțelor va veni în coaliție și va spune pe indicatorii macro-economici cum s-a închis anul 2025. Înțeleg că avem, așa, un deficit undeva în jur de 8%. Deci sunt negociat de 8,4%”, a spus Sorin Grindeanu.
Președintele PSD crede că pretextul: o moștenire grea mascată sub un deficit extraordinar care se dovedește a nu fi fost, este o preluare a unei teme mai vechi.
„Știți, am auzit așa din partea dreptei în ultimele șapte, opt, nouă, zece luni o altă formă de moștenire grea.
Eu sunt vechi în politică. Am văzut în 1996 când a venit Convenția Democrată și au spus ce moștenire grea au de la domnul Văcăroiu. A venit după aceea alianța, DA, iară moștenire grea de la Adrian Năstase.
Ceea ce s-a întâmplat prin mai-iunie e o formă de același tip. O moștenire grea mascată sub un deficit extraordinar care se dovedește a nu fi fost”, a spus Sorin Grindeanu.
Ce taxe, în afară de creșterea TVA-ului de la 19% la 21% iar încasările la bugetul de stat au fost semnificativ la fel, chiar dacă a crescut TVA-ul. După cum bine știți. Ce lucruri extraordinare s-au întâmplat.
Domnule, trebuie să continue investițiile Anghel Saligni, de exemplu. Ca să dau un exemplu unde a fost cea mai puternică luptă. Și au continuat. Și s-au plătit. E adevărat. Până când s-a închis sistemul, în 2 octombrie. Dar s-au plătit la zi.
Ceea ce s-a proiectat în schimb, un dezastru, nu vă supărați pe mine, dar se vede cum se va vedea la execuția bugetară, când vor fi prezentate lucrurile la sfârșitul anului.
Pentru că, într-un final, când te uiți, măsurile care au fost adoptate pe parcursul anului 2025 și care s-au aplicat în lunile rămase din 2025, au fost foarte puține”, a mai spus liderul PSD.
PSD-ul nu mai poate să asiste doar la măsuri de dreaptaSorin Grindeanu a afirmat că PSD și-a spus punctul de vedere în urmă, cu șase-șapte luni. În această perioadă, partidul s-a aflat într-o evaluare internă. Social democrații vor veni cu propuneri la buget.
„Dincolo de taxele locale mărite, noi o să avem niște propuneri la buget pe care le dorim a fi aplicate. Cele legate de pensii, trebuie să existe o recalibrare a pensiilor, fiindcă anul trecut, în 2025, puterea de cumpărare a pensionarilor a scăzut dramatic. De asemenea, sunt indemnizațiile pentru mame.Nu se poate. Au fost scoase. Lucrurile trebuie să revină la normal.
Avem o problemă și din perspectiva faptului că pe bugetul din 2026 PSD-ul nu mai poate să asiste doar la măsuri din acestea de dreapta, în care este lovit electoratul nostru. De aceea vă spuneam și vă enumeram că avem două sau trei măsuri la care ținem în mod deosebit. Fie că vorbim de pensionari, fie că vorbim de ajutoarele pentru oameni, de măsuri sociale. Suntem partid social-democrat și lucrurile nu poate să continue în acest mod”, a concluzionat Sorin Grindeanu.
Declarația a fost făcută miercuri.
„Niciodată costurile nu sunt prea mari când este vorba despre securitate. Vorbim despre partenerul strategic, principalul furnizor de securitate”, a declarat Grindeanu la Antena 3 CNN.
Liderul PSD a mai spus că Nicușor Dan trebuie să se consulte cu liderii UE înainte de a lua o decizie.
„Eu cred ca până acum a acționat bine președintele”, a explicat Grindeanu adăugând că Nicușor Dan trebuie să se consulte cu ceilalți lideri europeni.
Sorin Grindeanu a mai arătat că „partea de analiză” este bună, dar nu trebuie să nu dureze foarte mult.
„După trebuie să ne exprimăm rapid, din punctul meu de vedere trebuie să ne exprimăm pozitiv”, a precizat Sorin Grindeanu.
România se numără printre aproximativ 60 de state invitate de președintele american Donald Trump să se alăture unei noi inițiative internaționale denumite „Board of Peace” (Consiliul Păcii).
Potrivit scrisorii de invitație, consiliul are menirea să contribuie la soluționarea conflictelor la nivel global, începând cu războaiele din Gaza și Ucraina.
Documentul consultat de Reuters prevede însă o condiție controversată: statele membre ar avea mandate limitate la trei ani, cu excepția celor care plătesc 1 miliard de dolari pentru a finanța activitățile organismului și pentru a obține statut de membru permanent.
Miercuri, Parlamentul European și-a adoptat poziția (652 de voturi pentru, 15 împotrivă și 9 abțineri) asupra revizuirii normelor UE privind drepturile pasagerilor care utilizează transportul aerian, propuse statele membre ale UE în iunie 2025.
Potrivit unui comunicat de presă emis miercuri, eurodeputații doresc să mențină dreptul pasagerilor de a primi compensații dacă zborul are o întârziere mai mare de trei ore, este anulat sau pasagerilor li se refuză îmbarcarea în avion. Pe de altă parte, Consiliul UE și companiile aeriene vor ca valoarea acestei compensații să scadă până la cel mult 500 de euro, iar ea să fie acordată doar dacă zborul are o întârziere mai mare de 4 sau chiar 6 ore.
În plus, Parlamentul este împotriva reducerii actualelor sume compensatorii pentru perturbările zborurilor și sugerează ca acestea să fie stabilite între 300 și 600 de euro, în funcție de distanța de zbor.
„Obligația de a oferi pasagerilor blocați băuturi răcoritoare la fiecare două ore după ora inițială de plecare, o masă după trei ore și o ședere peste noapte de maximum trei nopți pentru întârzieri prelungite ar trebui menținută în toate circumstanțele (deputații și Consiliul au aceeași poziție). Limita de trei nopți ar oferi companiilor aeriene o mai mare previzibilitate și le-ar scuti de costuri financiare nejustificate”, se mai menționează în comunicatul oficial.
Bagaj mic de mână și un obiect personal, care să nu fie supuse taxelor suplimentareÎn privința consolidării protecției pasagerilor care călătoresc cu avionul, Parlamentul dorește ca aceștia să aibă dreptul de a transporta cu ei în avion, fără costuri suplimentare, un articol personal (cum ar fi o geantă de mână, un rucsac sau un laptop) și un mic bagaj de mână cu dimensiuni maxime de 100 cm (suma lungimii, lățimii și înălțimii) și cu o greutate maximă de șapte kilograme.
Noile prevederi includ și eliminarea taxelor suplimentare pe care călătorii sunt uneori obligați să le plătească atunci când completează greșit numele la check-in. De asemenea, pasagerii ar trebui să își păstreze dreptul de a alege între cărțile de îmbarcare digitale și cele pe suport de hârtie, adaugă deputații.
În cadrul procedurii în a doua lectură, poziția Parlamentului va fi transmisă Consiliului. În cazul în care Consiliul nu acceptă toate amendamentele Parlamentului, va fi convocat un așa-numit „comitet de conciliere” pentru a se ajunge la un acord cu privire la forma finală a proiectului de lege.
Austria introdusese deja în 2018 clase speciale pentru copiii care nu vorbesc limba germană, unde aceștia sunt separați de colegii lor timp de câteva ore pe zi, tot cu scopul de a le promova integrarea, potrivit Le Figaro.
Acesta a fost un proiect emblematic al coaliției conservatorilor (ÖVP) și extremei drepte (FPÖ) la acea vreme, dar a fost denunțat de Verzi drept „clase de ghetou”.
Noua legislație adoptată miercuri și introdusă de coaliția formată din conservatori, social-democrați și liberali, prevede revenirea copiilor care frecventează aceste clase speciale și cursuri de sprijin – aproximativ 49.000 de copii cu vârsta de până la 15 ani, conform cifrelor din 2025 – pe băncile școlii în ultimele două săptămâni din cele nouă săptămâni de vacanță de vară.
„Limba germană este cheia succesului academic și a unei vieți de succes”, a declarat ministrul educației, Christoph Wiederkehr, în fața Parlamentului înainte de vot. Sindicatul profesorilor austrieci a criticat măsura, argumentând că resursele necesare pentru noile clase ar fi mai bine utilizate pentru a consolida programele existente de educație specială. Această țară cu aproape 9,2 milioane de locuitori a atras de mult timp imigranți, precum și solicitanți de azil care fug din țările sfâșiate de război.
Amânarea unei decizii privind viitorul schemei de plafonare și compensare a prețului la gaze naturale, în vigoare până la 31 martie, poate afecta prețul real din piață, avertizează reprezentanții furnizorilor, la solicitarea Mediafax.
Românii vor mai plăti facturi la gaze naturale cu un preț plafonat pentru încă două luni și zece zile, cel puțin conform prevederilor în vigoare. După 1 aprilie, nu este sigur ce se va întâmpla, fiind în analiză câteva scenarii de lucru, după cum a declarat recent ministrul Energiei, Bogdan Ivan.
„Inițial a fost prezentat scenariul ieșirii graduale din schema de plafonare, apoi s-a reformulat că se va aplica în situații deosebite. Oricum ar fi, ar trebui să se decidă din timp, ori așa, ori așa. Cât timp se induce incertitudine, asta afectează volatilitatea prețului din piață”, a declarat Laurențiu Urluescu pentru Mediafax.
Din estimările AFEER din decembrie, pe prognozele de atunci, creșterea resimțită în facturi după expirarea schemei, urma să fie de aproximativ 5%.
„Furnizorii pentru consumatorii finali trebuie să cumpere din timp ca să nu fie expuși volatilității prețului. Altfel, se poate ajunge ca într-un anumit moment toată lumea să cumpere, ceea ce va afecta prețul la acel moment. De aceea e important ca în sectorul energetic orice schimbare să fie făcută din timp, intens pregătită și anunțată în avans astfel încât tranziția să fie lină”, a subliniat președintele AFEER
Traseul declarațiilorDiscuțiile privind mecanismele care ar putea fi implementat după încheierea schemei de plafonare a prețurilor la gaze naturale au început cu operatorii încă din luna septembrie pentru a avea scenarii diferite de lucru, după cum a declarat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, pe 8 ianuarie, în cadrul unei conferințe de presă la finalul ședinței Comandamentului energetic național.
Potrivit demnitarului, la acel moment, pe predicțiile existente, în România „nu vom avea o creștere a prețului la gaze după data de 31 martie 2026” și, foarte important, chiar și acum sunt operatori care furnizează gaze e sub prețul plafonat de lege astăzi, în condițiile în care avem suficientă producție”.
„Dacă vorbim dacă totuși apare varianta B, în care apar evenimente foarte puțin probabile prin care să se perturbe piața, luăm în calcul un scenariu în care să avem o reducere graduală a acestei plafonări, adică să nu avem, ca și în cazul energiei electrice, de la 1 iulie, brusc s-au dublat prețurile pentru consumatorii finali, în cazul gazelor punem în calcul și acest scenariu”, a declarat ministrul Energiei.
„Acum lucrăm și la acest mecanism. Ar trebui să dureze aproximativ un an, pentru că pe noi ne interesează foarte mult sezonul rece, pentru că atunci este un vârf de consum la nivel național și în special în zona consumatorilor casnici, și calculând, poate să fie reducere, de exemplu, de 10% gradual, 8-10% în fiecare lună, până în luna aprilie anului 2027 pentru întreaga piață”, a explicat ministrul Energiei.
Declarații privind acest scenariu au făcute de ministrul Energiei și în conferința din 19 ianuarie, când a reiterat că sunt furnizări care au prețuri sub prețul plafonat și a precizat că după o sincronizare cu producătorii de gaze, cu distribuitorii de gaze naturale, s-a asigurat că există suficientă lichiditate în piață spre deosebire de energia electrică și România produce suficiente gaze încât să fie în foarte puține locuri în care să depindem de importuri.
„Este un lucru care ne dă un confort și aproape garanția că din luna aprilie nu o să crească prețurile la gaze naturale după ce se va expira schema de plafonare, pe de o parte. Pe de altă parte, am fost informat de intenția, pe care o salut, cea a companiei ROMGAZ de a opera și ca operator de furnizare a gazele naturale, ceea ce mi se pare că este extrem de important și acest lucru automat va aduce o concurență în această piață, concurența știm cu toții că e cea care va aduce o scădere a prețurilor finale”, a spus Bogdan Ivan.
În acest context, o decizie privind o prelungire parțială a plafonării a fost nuanțată.
„Dacă, din motive care sunt independente de România și de ceea ce facem noi la minister – contexte internaționale, conflictul din Ucraina, pot să apară diferite provocări pe piața de gaze naturale – suntem pregătiți și cu mecanismul B, cel în care vom elimina treptat acest plafon timp de un an de zile până când vom începe să exploatăm și mai multe gaze din Neptun Deep și, automat, avem garanția că România e pregătită să nu aibă, să nu mai treacă încă o dată prin același scenariu prin care a trecut în momentul eliminării plafonării la energie electrică”, a declarat luni Bogdan Ivan.
De amintit că, deși schema de plafonare a prețurilor la energie a expirat, mai sunt sume consistente pe care le datorează statul furnizorilor de energie și gaze naturale, respectiv diferența dintre prețul plafonat și cel real din contract. Din estimările ANRE din decembrie, sumele se ridică la aproximativ 8 miliarde de lei.
În cazul energiei electrice, schema a expirat la 31 iunie, iar de atunci este în vigoare schema de ajutor cu tichete lunare în valoare de 50 de lei, reglementată până la 31 martie și prelungită până la finalul anului.
Miercuri, Parlamentul European a aprobat decizia Consiliului de a aplica procedura de cooperare consolidată pentru a acorda Ucrainei un împrumut de sprijin de 90 de miliarde de euro.
Împrumutul a fost convenit în cadrul reuniunii la nivel înalt a Consiliului European de la Bruxelles din 18 decembrie 2025 și prezentat de Comisia Europeană pe 14 ianuarie 2026, se arată în comunicat.
Din cauza faptului că Cehia, Ungaria și Slovacia nu au susținut împrumutul, acordul a fost adoptat prin procedura de cooperare consolidată.
În conformitate cu tratatele Uniunii, procedura necesită aprobarea Parlamentului European. Procedura a fost aprobată cu 499 de voturi pentru, 135 împotrivă și 24 de abțineri.
Marți, eurodeputații au decis să accelereze aprobarea împrumutului și a propunerilor, care trebuie acum să fie convenite între Parlament și Consiliu prin procedura legislativă ordinară.
În decembrie, Consiliul European a decis să acorde acest sprijin decisiv de 90 de miliarde de euro pentru a acoperi nevoile bugetare și militare ale Ucrainei pentru anii următori.
Acest sprijin va lua forma unui împrumut cu recurs limitat de 90 de miliarde de euro pentru 2026 și 2027, cunoscut sub denumirea de împrumut pentru sprijinirea Ucrainei.
Sprijinul va fi structurat în două componente: aproximativ două treimi, adică 60 de miliarde de euro, vor fi alocate asistenței militare, iar 30 de miliarde, va fi sub formă de sprijin bugetar general.
Sprijinul va contribui la consolidarea capacităților de apărare ale Ucrainei. Mai mult, cu ajutorul lui se va sigura funcționării statului și a serviciilor publice de bază.
Acordul face parte din „cooperarea consolidată”, un mecanism prin care statele membre pot lucra împreună în anumite domenii atunci când UE nu poate atinge obiectivele într-un timp rezonabil.
Bucureștenii au stat anul trecut peste o săptămână blocați în trafic. Asta potrivit clasamentului TomTom Traffic Index din 2025. București este un oraș foarte aglomerat, devansând alte capitale europene.
Conform statisticii rata, orașul are un indice de 62,5% în ceea ce privește rata de congestie. Rata este în creștere cu 0,3 puncte față de anul trecut ceea ce arată că măsurile luate de autorități nu au îmbunătățit situația.
Concret, locuitorii din București au pierdut 171 de ore în trafic din cauza ambuteiajelor din orele de vârf. Viteza medie de deplasare a fost 18,5 km/h, iar distanța medie parcursă în 15 minute a fost 4.6 km.
București stă mult mai prost la capitolul trafic decât alte capitale europene. În clasamentul TomTom Traffic Index din 2025 mai apar, printre altele, Bruxelles 146 ore, Atena 143 ore, Budapesta 131 ore, Viena 118 ore, Roma 115 ore, Sofia și Varșovia 113 ore, Paris 109 ore și Berlin 100 de ore.
Într-un mesaj publicat pe platforma X, ministra de Externe Oana Țoiu răspunde afirmațiilor lui Trump, după ce acesta a criticat statele europene la Forumul Economic Mondial de la Davos.
„Singura dată în istoria sa când NATO a fost pusă la încercare în privința promisiunii că un atac asupra unuia este un atac asupra tuturor a fost după 11 septembrie. România a răspuns apelului, chiar dacă la acel moment nu era membră NATO. Am înțeles acest lucru ca pe o datorie și, odată ce Articolul 5 a fost activat, soldații români se îmbarcau spre Afganistan. La fel au făcut și alți aliați. Președintele Trump ne-a întrebat acum, la Davos, dacă Europa ar răspunde apelului Statelor Unite în vremuri de nevoie. Istoria a răspuns deja la această întrebare”, a scris Oana Țoiu pe X.
The only time in its history NATO was tested on the promise that an attack on one is an attack on all was after 9/11.
Romania answered the call, even without being NATO member at that time. We understood this to be our duty and once the Article 5 was triggered, Romanian soldiers…
— Toiu Oana (@oana_toiu) January 21, 2026
Declarația lui TrumpReacția ministrei de Externe vine după ce Donald Trump a susținut un discurs la Davos, în care a lansat mai multe critici la adresa Europei, dar și a Danemarcei, în legătură cu Groenlanda.
În cadrul discursului, Trump a pus din nou la îndoială angajamentul NATO de a apăra SUA, întrebând dacă alianța transatlantică „va fi acolo pentru noi”. „Problema cu NATO este că noi vom fi acolo pentru ei 100%, dar nu sunt sigur că ei vor fi acolo pentru noi”, a spus Trump, potrivit CNN.
Un principiu cheie al alianței NATO este articolul 5, care prevede că toți membrii se angajează să apere orice stat membru în cazul în care acesta este atacat. Articolul 5 a fost invocat o singură dată, de către SUA, după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001.
Chiar și în aceste condiții, Trump și-a exprimat în repetate rânduri scepticismul.
„Îi cunosc foarte bine pe toți, nu sunt sigur că ar fi acolo. Cu toți banii pe care îi cheltuim, cu tot sângele, sudoarea și lacrimile, nu știu dacă ar fi acolo pentru noi”, a spus Trump.