MediaFax.ro

Held during Lent, before the Easter holidays, the action aims to bring concrete support to individuals and families in difficulty. The collected food will then be distributed to partner organizations that support vulnerable people in the community.

According to information published on the official website of the campaign, the donation mechanism is simple. People who go shopping in partner stores can add non-perishable food products to their cart, which they can then leave at special collection points set up at the cash registers or offer them directly to volunteers present in the stores.

The donated products will reach families in difficulty, elderly people without support, single parents, children in foster care and other vulnerable categories. The organizers emphasize that each donated package means not only food, but also a gesture of solidarity, care and hope for those going through a difficult period.

Donations can be made in Kaufland, Lidl, Penny, Auchan and Profi stores throughout the country, where special collection points are set up at the cash registers, and volunteers are present to take over the offered products.

This year’s campaign is carried out under the message „Together we nourish hope. Goodness begins by concretely helping our fellow citizens in the community”, and the organizers convey that, around Easter, compassion can become the most beautiful gift for those in need. Every gesture counts, and a donation made during regular shopping can contribute to building real support for people in need.

Organized twice a year, around the holidays, the National Food Collection has become one of the most important social responsibility actions in Romania.

With each edition, the campaign contributes not only to supporting vulnerable people, but also to strengthening a more united and involved community.

The organizers encourage everyone who can to participate in this initiative, emphasizing that a simple gesture can bring hope and real support to those in need.

The Pro Infrastructure Association criticizes, on its website, the fact that the Ministry of Interior is delaying the implementation of the system through which the police can fine drivers who break the law, using images from video cameras installed on the roads.

The association denounces the excessive bureaucratic style that delays the application of vital regulations for road safety, intended to discourage aggressive behavior behind the wheel.

„The subject is not new at all and we brought it to your attention exactly a year ago, in March. At that time, we did not have a ministerial order, which was issued in the meantime. But in October 2025, other excuses: first, that there is no national center to centralize the requests coming from the country and to write the minutes of the contravention, and second, that the initial normative act, OUG 84/2024, must be amended,” the official portal of the association states.

The association’s representatives suggest that the head of the Romanian Police, Bogdan Despescu, and Cătălin Predoiu, the Minister of the Interior, are delaying a measure that can save lives in traffic, and everything is happening despite the fact that the necessary legal framework exists.

„In the sweet bureaucratic style of the counter, „one more paper is needed”. In our case, a new emergency ordinance put up for consultation only in November 2025.

On March 6, 2026, the draft GEO was published on the MIA website in transparency, sent for approval to the MTI, MDLPA, MAPN, ANSPDCP and MEC and for analysis in the MJ and MFP”.

These delays only encourage undisciplined drivers in traffic and increase the risk of accidents.

Deciziile luate joi de liderii coaliției de guvernare reprezintă un câștig pentru persoanele vulnerabile, a declarat președintele UDMR, Kelemen Hunor, la finalul ședinței care a avut loc în biroul președintelui Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu.

Întrebat dacă rezultatul de joi din cadrul ședinței reprezintă o victorie pentru PSD, Kelemen Hunor a răspuns că „nu, este o victorie pentru persoanele vulnerabile”.

În ceea ce privește CASS și posibilitatea unui amendament la buget, liderul UDMR a anunțat că este obligatorie respectarea procedurilor legislative, deoarece Codul fiscal nu poate fi modificat prin legea bugetului.

„Da, trebuie să se meargă pe o procedură normală, că nu se poate modifica Codul fiscal prin legea bugetului, asta era ideea”, a explicat Kelemen Hunor, referitor la o posibilă lege separată.

Premierul Ilie Bolojan a anunțat după discuții că s-a găsit o soluție pentru ca pachetul social să fie susținut de coaliție. El a spus că s-a convenit reducerea unor cheltuieli care vizau plata drepturilor obținute de magistrați prin sentințe anterioare.

Întrebat despre o posibilă reacție a magistraților care dețin decizii câștigate în instanță, Kelemen a spus: „Nu știu, nu mă pricep eu. Eu am acceptat această propunere, dar nu vreau să mă bag”.

Dezbaterile asupra bugetului de stat vor fi reluate joi după-amiază, a anunțat premierul Ilie Bolojan după discuțiile alături de Sorin Grindeanu, care au condus în cele din urmă la un compromis.

„Aveam responsabilitatea să deblocăm discuțiile legate de buget, având în vedere problemele pe care le parcurgem în această perioadă și ținând cont de situația bugetară, de criza care ține de războiul din Golf și de tot contextul în care ne găsim. S-a găsit o formulă prin care propunerea legată de pachetul social să fie susținută de coaliție. Aveam două posibilități: prima – să creștem deficitul cu anvelopa necesară acoperirii amendamentelor din Parlament; nu s-a mers pe această opțiune. A doua variantă, pe care am căzut de acord, este să reducem alte cheltuieli. Analizând structurile bugetului, am decis să reducem componenta de cheltuieli care ținea de achitarea unor drepturi obținute de magistrați prin sentințe care au fost câștigate în anii trecuți și, practic, amânarea acestora pentru anii următori”, a spus premierul.

Ministrul Justiției, Astri Aas-Hansen, subliniază că situația de securitate din Europa este cea mai gravă de la Al Doilea Război Mondial încoace. Războiul din Ucraina continuă, Orientul Mijlociu este marcat de instabilitate, iar amenințările hibride din Marea Baltică au devenit o realitate cotidiană. Norvegia răspunde prin reactivarea conceptului de „apărare totală”, un model din perioada Războiului Rece care presupune cooperarea strânsă între armată, administrația civilă și cetățeni, scrie Defence24.

Scrisoarea din 17 martie 2026 le cere municipalităților să protejeze infrastructura critică, să asigure alimentarea cu apă și funcționarea sistemului de sănătate în situații de urgență, să se pregătească pentru pene de curent și întreruperi de comunicații și să fie pregătite să primească populații evacuate. Aas-Hansen explică faptul că administrațiile locale sunt responsabile pentru menținerea funcțiilor de bază ale statului la nivel local și reprezintă coloana vertebrală a sistemului de apărare totală.

Aici apare contradicția fundamentală. În timp ce guvernul alocă 600 de miliarde de coroane pentru investiții militare în nord, multe municipalități din aceeași regiune sunt atât de sărace încât se află sub administrare de stat. Datoria totală a municipalităților a depășit 630 de miliarde de coroane, iar aproximativ 80% din bugete sunt consumate de sarcini impuse de stat, ale căror costuri au crescut puternic în ultimii ani.

Experții estimează că până în 2027, până la 100 de municipalități ar putea ajunge pe lista ROBEK, un registru al entităților care, din cauza situației financiare precare, își pierd autonomia în privința împrumuturilor. În Stavanger, un oraș relativ bogat, școlile au început să le ceară părinților donații de jucării și cărți, deoarece bugetele s-au epuizat.

În Loppa, o mică municipalitate din nord, autoritățile au cheltuit peste 240 de milioane de coroane pe un centru educațional modern, în timp ce drumurile rămân necurățate iarna, iar infrastructura de urgență nu respectă cerințele legale.

Oficiul Național de Audit a publicat în 2025 un raport critic, concluzionând că structurile civile nu sunt suficient pregătite să sprijine forțele armate în caz de criză sau război. După aproape un deceniu în care acest domeniu a fost declarat prioritate politică, începând din 2016, elemente esențiale ale unui sistem funcțional de apărare totală nu au fost încă implementate.

Unele regiuni încearcă să facă față prin cooperare între municipalități, ceea ce permite dezvoltarea unor structuri de urgență mai solide. Guvernul se bazează și pe cetățeni, recomandând ca fiecare gospodărie să aibă rezerve pentru cel puțin o săptămână de apă, alimente, medicamente și numerar.

Planificatorii apărării din Norvegia se confruntă cu o întrebare esențială, ridicată și de analiști. Nu poți construi simultan putere militară în nord și, în același timp, să lași comunitățile locale de acolo să se degradeze.

Dacă școlile se închid, oamenii pleacă, infrastructura se deteriorează și legăturile sociale se destramă, nu mai rămâne nimic de apărat și nimeni care să sprijine operațiunile militare în caz de criză. Cele 357 de municipalități norvegiene au primit directivele, însă fără finanțare pentru implementare, acestea riscă să rămână simple ordine fără efect.

The announcement was made on Thursday after a discussion of the leaders of the governing coalition.

„A formula has been found by which the proposal related to the social package would be supported by the coalition, we had two possibilities. The first was to increase the deficit… we did not go for this option. The second option that we agreed on is to reduce the expenditure component”, explained Ilie Bolojan.

Basically, it is about postponing for the following years some rights obtained by magistrates through court sentences.

„The other amendments will not be approved,” Ilie Bolojan said

The budget discussions will also resume on Thursday.

„Discussions in the budget committee will resume at noon, we plan to start discussions in plenary this evening,” Bolojan said, adding that the budget could be approved on Friday.

The social package was a condition imposed by the PSD to approve the budget and continue in the governing coalition.

Ofițeri militari britanici au fost trimiși în SUA pentru a contribui la planificarea modului de redeschidere a Strâmtorii Ormuz, au dezvăluit oficiali din domeniul apărării pentru The Times.

Potrivit LBC, ofițerii au fost trimiși la Comandamentul Central al SUA de la Baza Aeriană MacDill din Florida. Aceștia vor ajuta la elaborarea unor opțiuni privind modul de redeschidere a transportului maritim pe această rută.

Informația vine după ce joi dimineața, prețul petrolului a crescut la peste 112 dolari pe baril.

Luni, premierul britanic Keir Starmer a anunțat că țara sa lucrează cu aliații la un plan pentru a redeschide Strâmtoarea Ormuz. „Trebuie să deschidem Strâmtoarea Ormuz pentru a asigura stabilitatea pieței”, a spus Starmer.

„Am acționat deja alături de alte țări pentru a elibera rezerve de petrol de urgență la un nivel fără precedent, dar, în cele din urmă, trebuie să redeschidem Strâmtoarea Ormuz pentru a asigura stabilitatea pieței. Nu este o sarcină simplă. Așadar, colaborăm cu toți aliații noștri, inclusiv cu partenerii noștri europeni, pentru a elabora un plan colectiv viabil care să poată restabili libertatea de navigație în regiune cât mai repede posibil și să atenueze impactul economic”, a spus premierul britanic luni.

Îngrijorările privind situația din Orientul Mijlociu sunt din ce în ce mai mari, după ce miercuri, zăcământul de gaze Pars din Iran a fost lovit. Teheranul a anunțat, în replică, faptul că va riposta prin atacuri asupra unor ținte din sectorul petrolier și gazier din întreaga regiune.

Războiul din Orientul Mijlociu a intrat în cea de-a 20-a zi. Mediafax prezintă în format live text principalele evenimente de peste zi.

Pe rețelele sociale și pe platforme precum Telegram, au apărut conturi care promovează ideea unei „Republici Narva”, cu simboluri, steaguri și hărți proprii. Conținutul include mesaje despre autonomie, dar și apeluri la sabotaj sau rezistență armată. Potrivit analizelor realizate de platforme anti-propagandă, aceste mesaje încearcă să exploateze sensibilitățile din regiune, unde peste 90% din populație este vorbitoare de limbă rusă, arată Euronews.

Narativele susțin, fără dovezi, că această minoritate ar fi discriminată. Ea ar avea nevoie de „protecție”, un tipar familiar folosit de Moscova în alte conflicte.

Un exemplu de manipulare îl reprezintă citarea scoasă din context a ministrului de externe estonian Margus Tsahkna. Aceasta a fost prezentată online ca o amenințare directă la adresa Rusiei. În realitate, declarațiile făceau referire la un scenariu defensiv, în cazul unei agresiuni, nu la o acțiune ofensivă planificată. Conținutul distribuit combină mesaje serioase cu meme-uri și umor negru, într-o strategie menită să creeze confuzie și anxietate în rândul populației.

[ESTONIA]

On Russian social media, the idea of a “Narva People’s Republic” is beginning to circulate.
Recently created accounts are promoting the separation of Narva and the Ida-Virumaa region from Estonia, using language already employed in Ukraine’s separatist territories. ⬇️ pic.twitter.com/iTJuk87CpH

— Eye Think (@EyeThink_) March 12, 2026

Orașul Narva este situat chiar la granița cu Rusia, fiind considerat un punct sensibil pe flancul estic al NATO. Experții avertizează că, deși nu există indicii privind o amenințare militară imediată, astfel de campanii pot pregăti terenul pentru escaladări viitoare. În eventualitatea unui conflict, forțele NATO din regiune, inclusiv unități staționate în Lituania, ar putea fi mobilizate rapid pentru a apăra zona.

Strategia amintește de evenimentele din 2014. Atunci au fost proclamate „republicile populare” în regiunile Donețk și Lugansk, în estul Ucrainei, cu sprijinul Rusiei. De asemenea, utilizarea „omuleților verzi” – soldați fără însemne – în Crimeea a permis Moscovei să își nege implicarea directă, în timp ce prelua controlul asupra teritoriului.

Aceste precedente ridică îngrijorări că narativul din Narva ar putea fi folosit, în viitor, pentru a justifica acțiuni similare. Serviciile de securitate estoniene consideră că această campanie face parte dintr-o strategie coordonată de influență. Menirea ei este să submineze coeziunea socială și să creeze tensiuni interne.

Specialiștii subliniază că astfel de acțiuni sunt ieftine, dar eficiente. Ele sunt capabile să provoace panică și să testeze reacțiile autorităților și ale societății. Deși nu există dovezi ale unei amenințări militare iminente, cazul Narva arată cum conflictele moderne se extind dincolo de câmpul de luptă, în spațiul informațional. Pentru Europa și NATO, provocarea nu este doar militară, ci și legată de combaterea dezinformării și protejarea stabilității interne.

După o blocadă petrolieră de câteva luni, întreaga rețea electrică a Cubei s-a prăbușit și a generat un blackout total la nivel național. Ulterior, Donald Trump a anunțat în Biroul Oval: „Cred că voi avea onoarea să preia controlul asupra Cubei!”

Câteva ore mai târziu, au apărut și detalii despre o posibilă tactică a Casei Albe. Președintele Miguel Díaz-Canel, aflat la putere din 2018, urmează să fie demis. Chiar și așa, în loc de o schimbare a regimului, se preconizează mai degrabă o schimbare a conducerii. Cuba ar putea menține sistemul comunist care guvernează țara de 65 de ani.

Se așteaptă ca SUA să urmărească cu atenție schimbările de la Havana, dar să facă și presiuni diplomatice și economice, notează ziariștii.

Situația din țara cu unsprezece milioane de locuitori s-a înrăutățit recent drastic. După răsturnarea liderului venezuelean Nicolás Maduro – inclusiv din cauza blocadei Statelor Unite – toate livrările de petrol au încetat.

Produsele alimentare și benzina sunt insuficiente sau indisponibile. Un litru de combustibil costă 9 dolari. Criza energetică paralizează țara, iar spitalele au deficit de medicamente.

Díaz-Canel dă vina pe SUA pentru situația de urgență, dar în același timp în țară se intensifică protestele împotriva lui.

Secretarul de Stat al SUA, Marco Rubio, ai cărui părinți au emigrat din Cuba în Florida, este o figură cheie în echipa de politică externă a lui Trump. Rubio știe cel mai bine care este planul pe Cuba.

Trump i-a dat imediat cuvântul în Biroul Oval: „Acești responsabili nu știu să rezolve problemele – au nevoie de o nouă conducere”.

Revoluționarul comunist Fidel Castro, care a murit la vârsta de 90 de ani, a venit la putere în 1959. A condus aproape 50 de ani.

Familia lui încă are o mare influență în Cuba. Fratele său mai mic, Raúl Castro (94 de ani), a condus o vreme și este încă considerat un jucător din spatele scenei.

Nepotul lui Castro, Raúl Guillermo Rodríguez Castro (41 de ani), poreclit „Crab”, a participat recent la o ședință de criză a guvernului.

Potrivit publicației Axios, acesta a purtat negocieri secrete cu Rubio despre „viitorul insulei”.

Aceasta reprezintă o inițiativă menită să transforme ruta maritimă vitală într-o sursă de venit direct pentru Iran.

Potrivit planului discutat, țările ale căror nave tranzitează strâmtoarea vor fi obligate să plătească taxe autorităților iraniene pentru utilizarea acestei rute ca traseu sigur.

Inițiativa parlamentară iraniană a atras deja atenția comunității internaționale și a investitorilor din domeniul transportului maritim, unii avertizând că introducerea taxelor ar putea crește costurile pentru companiile de shipping și ar putea afecta stabilitatea comercială regională.

Analiza include și discuții privind securitatea navei și controlul maritim, într-o zonă deja marcată de incidente anterioare între forțele regionale și flotele occidentale.

„Există alternative, dar să vedem cum merge. Va fi nevoie și de un anumit caracter politic din partea noastră, a tuturor”, a spuss Kaja Kallas, înaintea reuniunii Consiliului European, relatează Reuters. 

Declarația vine pe fondul presiunii exercitate de statele membre asupra guvernului Budapesta pentru retragerea veto-ului dat împrumutului de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. 

Premierul ungar, Viktor Orban, a justificat opoziție, prin tensiunile cu Kievul, generate de oprirea fluxului de petrol prin conducta Drujba. 

Conducta Drujba a fost avariată într-un atac rusesc, la finalul lunii ianuarie, iar autoritățile de la Kiev au anunțat că livrarea de țiței nu va fi reluată prea curând, având în vedere avariile susținute. 

Atât premierul Orban, cât și Robert Fico, premierul Slovaciei s-au împotrivit atât împrumutului acordat Ucrainei, cât și noului pachet de sancțiuni europene împotriva Rusiei, anunțând că o schimbare de poziție va veni după ce tranzitul de petrol va fi reluat prin Drujba. 

Asociația Pro Infrastructura critică, pe site-ul său, faptul că Ministerul de Interne tergiversează implementarea sistemului prin care poliția poate amenda șoferii care încalcă legea, folosind imaginile de pe camerele video instalate pe drumuri.

Asociația reclamă stilul birocratic excesiv care întârzie aplicarea unor reglementări vitale pentru siguranța rutieră, menită să descurajeze comportamentul agresiv la volan.

„Subiectul nu este deloc nou și vi l-am mai supus atenției fix acum un an, în martie. Pe-atunci nu aveam ordin de ministru, dat între timp.

Dar în octombrie 2025, alte scuze: ba că nu există un centru național care să centralizeze cererile venite din țară și să scrie procesele verbale de contravenție, ba că trebuie să se modifice actul normativ inițial, OUG 84/2024”, se arată pe portalul oficial al asociației.

Reprezentanții asociației sugerează că șeful Poliției Române, Bogdan Despescu, și Cătălin Predoiu, ministrul de Interne, tergiversează o măsură care poate salva vieți în trafic, iar totul se întâmplă în ciuda faptului că există cadrul legal necesar.

„În dulcele stil birocratic de ghișeu, “mai trebuie o hârtie”. În cazul nostru, o nouă ordonanță de urgență pusă în consultare abia în noiembrie 2025.

În 6 martie 2026, proiectul de OUG a fost publicat pe site-ul MAI în transparență, transmis la avizare la MTI, MDLPA, MAPN, ANSPDCP și MEC și la analiză în MJ și MFP”.

Aceste tergiversări nu fac decât să încurajeze șoferii indisciplinați în trafic și să crească riscul de accidente.

Într-o postare pe pagina de Facebook, Bogdan Rodeanu, deputat USR și vicepreședintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, a declarat, în contextul blocajului din coaliție privind bugetul de stat pe 2026, că PSD nu mai este capabil să propună soluții viabile și că acțiunile formațiunii politice riscă să conducă la un blocaj bugetar.

„PSD nu mai e ce a fost. Asta am văzut în aceste zile, în cursul dezbaterilor din comisii pe bugetul României pentru 2026. Nu mai e în stare să vină cu soluții reale nici măcar pentru propriile propuneri. Nu mai e în stare să coaguleze o majoritate — nici măcar pe sub masă, cu cei de la AUR. În schimb, vedem un PSD care împinge România spre un blocaj bugetar”, a scris Rodeanu pe Facebook.

Acesta a caracterizat formațiunea drept „un PSD agresiv în discurs și atitudine, dar fără argumente”, susținând că reprezentanții partidului nu explică sursele de finanțare pentru măsurile propuse.

„Vedem un PSD agresiv în discurs și atitudine, dar fără argumente. Un PSD care nu explică de unde vin banii. Azi, PSD nu mai e în stare să găsească soluții fără să mărească deficitul, nici măcar pentru propriile proiecte — după zeci de ani în care au guvernat și au gestionat finanțele țării. Vedem un PSD milog, care prin vocea lui Zamfir cerea, cu o smerenie prefăcută, un miliard (de lei – n.r.)”, a completat Rodeanu.

Deputatul USR susține că propunerile PSD reprezintă o presiune politică pentru creșterea deficitului bugetar, în locul stimulării economiei.

„Nu a fost populism. A fost ceva mai grav: forțare de negociere pe creșterea deficitului în loc de creștere economică. Exact politica disperată după voturi care ne poate duce la un deficit de 10%”, a declarat Rodeanu.

În opinia sa, România are nevoie de „un buget responsabil”, nu de „jocuri politice”.

„Realitatea e simplă: nu există majoritate pentru aceste idei. Și e momentul ca PSD să accepte asta. Bugetul României nu e blocat din greșeală. E blocat de PSD”, a conchis deputatul.

Orașul Odesa a fost ținta unui atac cu drone rusești în noaptea de miercuri spre joi, iar primele informații indică pagube la mai multe clădiri, inclusiv una rezidențială, cu o înălțime semnificativă, scrie RBC-Ukraine.

Atacul a început în jurul miezului nopții, când locuitorii au semnalat explozii repetate în diferite zone ale orașului. Autoritățile militare au avertizat că mai multe grupuri de drone se apropiau dinspre Marea Neagră.

„Un grup de drone de atac inamice din Marea Neagră se îndreaptă spre coasta regiunii Odessa (Cornomorsk, Odesa)”, au transmis Forțele Aeriene.

În paralel cu toate aceste alerte a fost semnalată și o posibilă amenințare balistică la nivelul întregii țări, ceea ce a alarmat și mai mult populația ucraineană.

Ulterior, șeful administrației militare din regiune, Serhiy Lysak, a confirmat într-o postare pe rețelele sociale că atacul a produs distrugeri.

„Ca urmare a unui atac inamic masiv, avem pagube la o clădire rezidențială înaltă dintr-unul dintre cartierele orașului, precum și la o clădire nerezidențială dintr-un alt cartier. Toate serviciile operative și de urgență lucrează deja la fața locului. Informațiile despre victime sunt în curs de clarificare”, a scris acesta.

Echipele de intervenție au ajuns rapid în zonele afectate pentru a evalua situația. Până în acest moment nu există date clare despre eventuale victime.

Regiunea Odesa rămâne frecvent vizată de atacuri cu drone și rachete lansate de Rusia. În urma acestor lovituri, au fost afectate în mod repetat clădiri civile, infrastructura și rețelele de utilități, ceea ce a dus la întreruperi de curent, probleme cu încălzirea, dificultăți în alimentarea cu apă.

Coreea de Sud are în vedere să reia achiziția de petrol rusesc, în contextul în care războiul afectează piețele petroliere, potrivit Al Jazeera.

Autoritățile de la Seul a încetat să importe țiței rusesc la sfârșitul anului 2022, după ce Rusia a invadat Ucraina. În prezent, autoritățile dezbat în mod public relaxarea sancțiunilor față de Rusia pentru a-și proteja aprovizionarea cu petrol. Coreea de Sud importă aproximativ 70% din țiței prin Strâmtoarea Ormuz, blocată de iranieni.

Guvernul de la Seul a organizat o serie de întâlniri de urgență pe tema menționată. O altă măsură avută în vedere presupune o plafonare a prețurilor pentru rafinării. Măsura a mai fost utilizată în timpul crizei financiare asiatice din 1997.

De asemenea, în Coreea de Sud se discută despre un potențial sistem de raționalizare a combustibilului pentru mașini.

Ca urmare a creșterii galopante a prețurilor, Federația Rusă și-a arătat deschiderea pentru reluarea exporturilor de petrol și gaze, inclusiv către Europa. Statele europene au respins oferta, așa cum a anunțat Kremlinul.

Într-o postare pe Facebook, Mihai Fifor a lansat un atac dur la adresa primarului din Timișoara, folosind un ton extrem de critic și acuzator.

„Fritz. Dominic Fritz. Bizarul personaj ajuns primar al Timișoarei. Cu o biografie incertă care ridică încă multe semne de întrebare”, a scris liderul PSD, sugerând că edilul nu ar avea legitimitate morală să ofere „lecții de românism și moralitate”. Fifor îl acuză pe Fritz și, în general, pe reprezentanții USR, de aroganță și lipsă de empatie față de problemele reale ale populației, vorbind despre „mult zgomot” și „ură față de tot ce nu aparține sectei lor”.

Postarea lui Fifor se concentrează și pe apărarea unui program de sprijin social, criticat anterior de reprezentanți USR. „Programul de solidaritate nu este pentru PSD. Nu PSD-ului îi dați ceva. Ci unor milioane de români”, afirmă acesta, subliniind că ajutoarele financiare sunt esențiale pentru categoriile vulnerabile. El susține că inclusiv sume mici, precum 100 de lei, pot face diferența pentru pensionari sau persoane aflate în dificultate. Deputatul PSD a criticat dur pozițiile USR, pe care le consideră lipsite de empatie.

Reacția vine după o postare a lui Dominic Fritz, care a acuzat PSD că încearcă să destabilizeze bugetul și economia. „PSD a încercat […] să crească deficitul, să crească prețurile și să lovească exact în oamenii pe care pretind că îi protejează”, a transmis Fritz.

Primarul a mai susținut că astfel de politici duc la scumpiri și instabilitate economică, într-un context deja tensionat, marcat de creșterea prețurilor și de crize externe. De asemenea, acesta a acuzat PSD de colaborare politică cu AUR în Parlament și a cerut clarificarea poziției partidului în raport cu guvernarea.

Schimbul de replici dintre cei doi politicieni scoate în evidență diferențele majore de viziune dintre PSD și USR, în special în ceea ce privește politicile economice și sociale. Pe de o parte, PSD insistă pe măsuri de sprijin direct pentru populație, în timp ce USR critică aceste inițiative, considerându-le populiste și nesustenabile bugetar. Conflictul apare într-un moment sensibil, în care adoptarea bugetului și stabilitatea economică sunt teme centrale în dezbaterea publică.

Postarea lui Mihai Fifor se încheie cu un mesaj ferm la adresa adversarilor politici: „Luați-vă premierul și plecați. Lăsați țara asta în pace.” De cealaltă parte, Dominic Fritz a reiterat că USR „respectă acordul de coaliție” și că prioritatea este închiderea bugetului și asigurarea stabilității economice.

Campania de promovare a războiului SUA împotriva Iranului implică un mod de comunicare inedit și neobișnuit în comparație cu stilul adoptat de administrațiile anterioare.

Videoclipurile de tip mash-up în stil TikTok ale administrației Trump combină lovituri cu rachete cu secvențe din filme și jocuri video, la care sunt adăugate pasaje din declarațiile făcute de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, la conferințele de presă de la Pentagon.

Potrivit POLITICO, strategia are la bază și un motiv: implicarea publicului. Oficialii spun că strategia funcționează, invocând o acoperire masivă.

„În decurs de patru zile, videoclipurile pe care le-am publicat au avut peste 3 miliarde de vizualizări. Asta depășește cu mult orice am făcut vreodată în al doilea mandat”, a declarat un înalt oficial al Casei Albe, sub protecția anonimatului, pentru POLITICO.

Câțiva angajați ai departamentului de comunicare al Casei Albe trebuie să distribuie acest gen de conținut în stil TikTok publicat în grupurile lor private de chat.

Totuși, ideea unor astfel de videoclipuri nu este îmbrățișată și de foștii oficiali, care au făcut grimase la vederea videoclipurilor, fie că este vorba de montajul „Here comes the Boom” în care jucătorii defensivi din NFL îi plachează brutal pe cei din atac, fie de alte clipuri în stil TikTok cu home run-uri din MLB, Grand Theft Auto și cu filme precum „Iron Man”, „Top Gun” și „Gladiator”.

„Pare pur și simplu detașat de realitate. Aliații noștri privesc asta și se întreabă ce naiba se întâmplă. Nu pare că suntem serioși”, a spus generalul-locotenent în rezervă Ben Hodges, potrivit POLITICO.

Pe de altă parte, oficialii din administrație spun că scopul unor astfel de videoclipuri este de a atrage publicul mai tânăr și de a scoate în evidență trupele.

„Sondajele arată că mulți tineri susțin într-o oarecare măsură acest război, iar obiectivul nostru este să le oferim conținut. Ceea ce facem nu înseamnă o lipsă de respect față de trupele americane. Dimpotrivă, prin aceste videoclipuri punem în evidență toată munca extraordinară — munca eroică pe care o depun. O facem într-un mod care captivează publicul”, a spus un înalt oficial de la Casa Albă pentru sursa citată.

Un al doilea oficial de rang înalt de la Casa Albă, implicat în efortul de realizare a videoclipurilor, a calificat această inițiativă drept una creativă, în contextul în care nicio administrație anterioară nu a apelat la o astfel de modalitate de comunicare.

„Noi stăm aici și ne chinuim cu meme-uri de succes, omule. Există un factor de divertisment în ceea ce facem. Dar, în cele din urmă, totul se reduce la faptul că nimeni nu a încercat vreodată să comunice cu publicul american în acest fel”, a spus acesta pentru POLITICO.

Lauren Kapp, strateg digital democrat și fondatoare a Luminary Strategies, a explicat pentru POLITICO faptul că abordarea administrației Trump de a comunica informații despre desfășurarea războiului în acest fel prezintă similitudini cu strategia politică a lui Trump din campania electorală din 2024.

„Întreaga lor strategie se bazează pe provocarea furiei și pe obținerea unui număr cât mai mare de vizualizări. Nu le pasă dacă interacțiunea este pozitivă sau negativă. Ei vor ca aceste videoclipuri să fie vizionate de cât mai mulți tineri impresionabili”, a spus Kapp pentru sursa citată.

Caracterul neobișnuit al modului de comunicare este subliniat și de Tom Ricks, un corespondent militar de lungă durată, care este acum istoric militar și autor.

„Abordarea administrației Trump în ceea ce privește discutarea războiului împotriva Iranului este atât neobișnuită, cât și fără precedent. Cu Hegseth la cârmă, ei amestecă incompetența cu aroganța. Nu par să le pese ce crede publicul american, ceea ce este o abordare periculoasă”, a subliniat acesta.

Prețurile europene ale gazelor au crescut cu aproape 30%, ajungând la 70,7 euro/MWh, arată joi Financial Times.

Țițeiul Brent a crescut și el cu peste 5%, atingând 113 dolari pe baril, în primele tranzacții de la Londra.

Prețurile gazelor naturale din Europa au atins cel mai înalt nivel de la începutul războiului, în urma atacurilor asupra infrastructurii energetice din Qatar și Iran.

Indicele de referință TTF, care determină prețul pentru multe contracte de furnizare a gazelor, a deschis în creștere cu peste 30%, la 70,70 euro pe MWh, înainte de a scădea la 67 euro pe MWh.

Creșterea a dus prețurile la mai mult decât dublul nivelului lor de 32 de euro pe MWh înainte de începerea războiului.

Contractele futures la gazele naturale din SUA au crescut odată cu petrolul în timpul tranzacțiilor asiatice de joi, după ce Iranul a escaladat atacurile asupra infrastructurii energetice din Golf.

Contractele futures ale Henry Hub au crescut cu 3,4%, ajungând la 3,17 dolari pe milion de unități termice britanice, în timpul tranzacțiilor asiatice de joi.

Prețurile țițeiului Brent au crescut cu 4,7%, ajungând la 112,43 dolari pe baril. Contractele futures pentru combustibilul termic au crescut cu 5,9%, ajungând la 4,45 dolari pe galon.

După ce Israelul a atacat zăcământul de gaze South Pars din Iran, cel mai mare din lume, și rafinăriile învecinate, Iranul a ripostat, provocând „pagube extinse” în jurul terminalului Ras Laffan din Qatar, cea mai mare instalație de gaze naturale lichefiate din lume.

Instalația de gaze Habshan din Emiratele Arabe Unite și-a suspendat operațiunile.

Prețurile Henry Hub reflectă costurile interne ale gazelor din SUA și sunt legate de livrările prin conducte.

Valorile de referință europene și asiatice sunt mai expuse la întreruperi ale aprovizionării cauzate de atacurile asupra infrastructurii qatareze.

Angajații Șantierului Naval Damen Mangalia au declanșat, joi dimineață, un protest spontan în incinta unității. Nemulțumirea principală vizează neplata salariilor, fiind o situație care se repetă deja de trei luni, anunță aceștia.

Oamenii cer clarificări și rezolvarea problemelor, în contextul în care întârzierile salariale le afectează în mod direct traiul de viață.

Compania a intrat în insolvență în anul 2024, iar la începutul acestei luni administratorul judiciar, Casa de Insolvență Transilvania (CITR), a anunțat că societatea caută un investitor strategic.

În același timp, un plan de reorganizare a fost depus la judecătorul-sindic, în încercarea de a restabiliza activitatea.

Unitatea de la Mangalia este foarte importantă pentru industria navală din România. Statul român deține o parte din acțiuni, iar șantierul a trecut, de-a lungul timpului, prin mai mulți proprietari, de la compania sud-coreeană Daewoo la grupul olandez Damen.

Cu o suprafață de peste un milion de metri pătrați, acesta este cel mai mare șantier naval din țară și unul dintre cele mai mari din Europa.

În cursul anului trecut, au apărut informații potrivit cărora autoritățile române poartă discuții cu compania turcească Desan Shipyard pentru preluarea activității, după retragerea partenerului olandez.

Firma turcă, care are o tradiție de peste 70 de ani, deține un șantier mai mic în apropiere de Istanbul, dar urmărește în continuare extinderea pe piața regională.

În luna februarie a fost adoptată, la inițiativa Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale, extinderea protecției pentru angajații companiilor în insolvență și pentru cei in concordat.

Măsură era menită să prevină intrarea în insolvență prin plata salariilor pentru cel mult o jumătate de an, fără a face referire la companiile vizate.

La finalul acelei ședinței, Ministerul Muncii a transmis că peste 5.000 de angajați de la Damen Mangalia, Liberty Galați și Romaero București beneficiază de protecție salarială extinsă prin adoptarea acestui proiect.

„Pentru mine, este esențial ca oamenii să știe că munca lor este protejată, chiar și în momentele cele mai dificile pentru angajator. Nimeni nu trebuie să rămână fără veniturile pe care le-a câștigat prin muncă cinstită. Prin această ordonanță, întărim protecția salariaților și le oferim siguranța că statul este de partea lor, inclusiv atunci când companiile trec prin dificultăți. Vorbim despre mii de oameni, peste 5.000 de angajați de la companii precum Damen Mangalia, Liberty Galați sau Romaero București, pentru care acest sprijin poate face diferența între incertitudine și siguranță. Este o măsură de responsabilitate și de respect față de cei care muncesc și față de comunitățile care depind de aceste locuri de muncă”, a declarat ministrul Muncii, Petre-Florin Manole.

S-a făcut atunci referire la existența unui proiect de ordonanță de urgență, aflat în primă lectură, care ar urma să permită angajaților companiilor aflate în concordat să aibă acces la fondul de garantare.

În principiu, proiectul de OUG pentru modificarea și completarea Legii nr.200/2006 privind constituirea şi utilizarea Fondului de garantare pentru plata creanțelor salariale, aflat joi pe masa Cabinetului Bolojan, este menit să prevină declanșarea „unui lanț de efecte economice și sociale negative – afectarea unor sectoare industriale esențiale, pierderea locurilor de muncă, accentuarea vulnerabilităților sociale și economice în regiunile aflate în tranziție energetică, reducerea veniturilor bugetare din contribuții și impozite, precum și creșterea presiunii asupra sistemelor de protecție socială”, potrivit inițiatorilor.

Fondul de garantare se constituie prin distribuirea din contribuția asiguratorie pentru muncă datorată de angajatori la bugetul de stat a cotei de 15%.

„Din Fondul de garantare se asigură plata creanțelor salariale ce rezultă din contractele individuale de muncă şi din contractele colective de muncă încheiate de salariați cu angajatorii împotriva cărora au fost pronunțate hotărâri judecătorești definitive de deschidere a procedurii insolvenței sau de deschidere a procedurii de concordat preventiv prevăzută la art. 5 alin. (1), pct. 44^1 din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenței şi de insolvență, cu modificările și completările ulterioare, denumiți în continuare angajatori în stare de insolvență sau concordat preventiv”, arată articolul modificat propus.

Președintele Vladimir Putin a încetat să mai apară la Kremlin după ce SUA și Israelul au eliminat conducerea iraniană, anunță Nexta. Practic, evenimentele publice de la Kremlin au dispărut din programul oficial.

Sursa menționată susține că ultima apariție publică a lui Putin a avut loc în urmă cu nouă zile. După aceea, întâlnirile au avut loc doar prin legătură video și telefonică.

Acest lucru a alimentat speculațiile, mai ales că nu este prima dată când poziția președintelui rus este ținută secretă. Unele zvonuri citate de Nexta susțin că Putin s-a simțit amenințat după lichidarea de la distanța a principalilor lideri iranieni.

Întreruperile în furnizarea de internet din Moscova ar putea avea legătură cu încercarea Kremlinului de a-l ascunde pe Putin.

Deși mersul cu bicicleta a fost considerat de mult timp un obicei care poate reduce nevoia de îngrijire pe termen lung și poate diminua riscul de deces, există puține dovezi pe termen lung care să examineze aceste beneficii în mod specific în Japonia, potrivit ScienceDaily.

Pentru a înțelege mai bine aceste efecte, cercetătorii au analizat obiceiurile de mers cu bicicleta în rândul persoanelor în vârstă în două domenii principale.

În primul rând, au analizat cât de des au mers participanții cu bicicleta în 2013 și au urmărit dacă au avut nevoie ulterior de îngrijire pe termen lung sau au decedat pe o perioadă de 10 ani, până în 2023.

În al doilea rând, au evaluat schimbările în comportamentul de mers cu bicicleta (neutilizare, inițiere, întrerupere și continuare) între 2013 și 2017 și modul în care aceste tipare s-au raportat la rezultatele ulterioare privind sănătatea.

Analiza a inclus toți participanții, precum și o analiză concentrată asupra persoanelor care nu conduceau.

Rezultatele au arătat beneficii clare. Persoanele în vârstă care mergeau cu bicicleta în 2013 aveau un risc mai mic de a avea nevoie de îngrijire pe termen lung și un risc mai mic de deces în deceniul următor, comparativ cu cei care nu mergeau cu bicicleta.

Aceste efecte protectoare au fost deosebit de puternice în rândul persoanelor care nu conduceau.

A doua parte a studiului a constatat că persoanele în vârstă care au continuat să practice ciclismul între 2013 și 2017 au prezentat un risc redus atât de a avea nevoie de îngrijire pe termen lung, cât și de deces în anii care au urmat.

În rândul persoanelor care nu conduceau, beneficiile au fost și mai ample. Cei care au continuat să practice ciclismul sau au început să practice ciclismul în această perioadă au avut o probabilitate mai mică de a avea nevoie de îngrijire pe termen lung ulterior.

În ansamblu, rezultatele sugerează că mersul cu bicicleta poate juca un rol important în susținerea bunăstării fizice și mentale a persoanelor în vârstă, contribuind la prelungirea vieții și la menținerea independenței.

Cercetătorii descriu mersul cu bicicleta ca un „partener de viață” care susține o îmbătrânire mai sănătoasă, în special pentru cei care nu mai conduc.

Acest lucru este deosebit de relevant, având în vedere că tot mai mulți vârstnici din Japonia renunță la permisul de conducere.

Studiul subliniază, de asemenea, necesitatea unui sprijin social mai mare pentru a încuraja mersul cu bicicleta în rândul persoanelor în vârstă.