MediaFax.ro

„Vine o iarnă care s-ar putea să fie grea, avem nevoie de un guvern cu puteri depline. Orice poate întări sprijinul pentru acest guvern, este binevenit”, a spus Niculescu. 

Niculescu a precizat că România are probleme în sectorul energetic. Acesta a vorbit despre pornirea centralei nucleare de la Cernavodă, dar și acordarea unui mecanism de sprijin pentru cetățenii vulnerabili.

„Oamenii vor fi atenți la facturile pe care le primesc, iar statul trebuie să încerce să diminueze efectul acestor probleme. Putem să ne gândim la compensarea unei părți din facturile pentru cei mai vulnerabili”, a declarat Niculescu. 

Premierul desemnat a precizat că există deja un mecanism de sprijin, dar că mecanismul poate fi extins. 

Potrivit lui Niculescu, pe termen mediu, România trebuie să-și mărească, dar și să-și diversifice capacitățile de stocare.

„Vom avea Neptun Deep de anul viitor, mai sunt și niște centrale care mai trebuie construite. Trebuie investit, de asemenea, mult, în fotovoltaic”, a declarat Niculescu.

Separat față de domeniul Energiei, Niculescu a mai precizat că vor mai exista „situații complicate” dacă guvernul nu face rectificarea bugetară.

„Există situații care vor fi foarte, foarte complicate dacă nu facem rectificarea bugetară. În spitale, spitalele județene mai ales, și alte instituții care pot avea probleme”, a declarat Niculescu. 

Rectificarea bugetară înseamnă modificarea bugetului de stat pe parcursul anului, după ce suma a fost aprobată de Parlament. Guvernul face rectificare atunci când veniturile sau cheltuielile estimate inițial se schimbă, iar bugetul trebuie adaptat la situația economică și la nevoile instituțiilor publice. 

Guvernul interimar are atribuții limitate în ceea ce privește administrarea țării. Pentru că nu este un Executiv cu puteri depline nu poate adopta rectificarea prin Ordonanță de Urgență sau să inițieze proiecte de lege.

„Dacă faptul că un prim-ministru desemnat citește este defectul pe care mi l-au găsit, să mai găsească și altele ca acesta”, a spus Luca Niculescu, întrebat cum privește comentariile ironice despre activitatea sa de cititor.

El a afirmat că îi place să citească din mai multe domenii și să recomande cărțile care îl impresionează, precizând că preferă să nu scrie despre volumele care îi plac mai puțin.

„Lectura este singurul viciu nepedepsit. Se pare că am primit și eu o pedeapsă pentru lectură”, a afirmat premierul desemnat.

Niculescu a recomandat volumul „Istoria orbilor”, scris de istoricii Alina și Șerban Pavelescu, pe care l-a descris drept cea mai interesantă carte citită de el în acest an.

Cartea prezintă România în perioada 1939–1945, dincolo de faptele de arme și de viața politică, incluzând și viața mondenă și culturală a epocii. Titlul face trimitere la lucrurile pe care decidenții politici de atunci ar fi putut să le facă, dar nu le-au făcut, potrivit explicațiilor oferite de Niculescu.

Premierul desemnat a spus că volumul se citește „ca un roman politic” și i-a invitat pe cei interesați să îi recomande, la rândul lor, cărți.

Luca Niculescu a scris despre „Istoria orbilor” și pe pagina sa de Facebook, în luna iulie.

Întrebat despre starea de nemulțumire din societate, pe fondul crizei politice, Luca Niculescu a spus că discută frecvent cu oamenii pe care îi întâlnește pe stradă.

„Să știți că am o percepție destul de clară pentru că eu merg mult pe jos și mă întâlnesc cu oameni, mă mai știu unii dintre ei de pe la televizor ori de când lucram aici, ori mă mai vedeam la ședințele de guvern și mă abordează și îmi povestesc”, a declarat premierul desemnat la Digi 24.

El a explicat că oamenii îi vorbesc în special despre dificultățile financiare cu care se confruntă.

„În general, nimeni nu mă abordează sau foarte puțin sunt cei care te abordează ca să te laude sau ca să spună că ai făcut un lucru bun. Dimpotrivă, vorbesc despre cât de greu le este, despre scăderea puterii de cumpărare, despre facturi și înțeleg foarte bine. Trăiesc în același oraș ca ei. Puterea de cumpărare a scăzut pentru toată lumea”, a afirmat Niculescu.

„Optimismul nu se decretează, se creează”, a subliniat acesta.

Premierul desemnat a arătat că România a făcut progrese importante în ultimele două decenii.

„România de acum față de cea de acum 20 de ani e foarte dezvoltată, mult mai dezvoltată. Problema este că sunt multe inegalități. Inegalități între regiuni, inegalități între mediul rural și orașe, inegalități în sistemul școlar”, a spus Niculescu.

„Aici trebuie să intervenim. Aici trebuie să intervenim pe termen lung, dacă vrem ca toți românii să aibă speranță, nu numai cei care au bani”, a adăugat premierul desemnat.

Ilie Bolojan a declarat că refuzul PNL de a intra la guvernare într-o nouă coaliție alături de PSD se bazează pe experiența politică din ultimul an, nu pe calcule politice sau pe orgolii.  

„Nu vom accepta să repetăm, însă, formule politice care s-au dovedit că nu funcționează. Refuzul de a guverna cu PSD nu ține de orgolii sau de calcule politice, ci de lecția pe care am învățat-o în ultimul an. PSD a demonstrat că are nevoie de parteneri mai degrabă pentru a avea pe cine să arunce vina”, se arată în mesajul publicat vineri pe Facebook de Ilie Bolojan. 

Liderul din Modrogan a amintit de acțiunile ostile ale social-democraților făcut în vederea „schimbării direcției” privind măsurile luate de Guvern, acuzând că aceștia evită să guverneze singuri tocmai pentru a nu fi nevoiți să dea socoteală. 

„PSD, cu sprijinul AUR, a dărâmat guvernul invocând soluții magice și schimbarea direcției. A respins guvernul Mureșan pentru că menținea direcția”, notează Bolojan.  

„Acum ar fi fost de așteptat să lupte pentru a avea ocazia să pună în practică soluțiile invocate, în cadrul guvernului Niculescu. Să arate cum schimbă direcția, cum revarsă „cornul abundenței” peste țară și, în același timp, cum evită să arunce în aer bugetul României. De ce au nevoie de PNL? De ce trag de PNL „să le strice” schimbarea de direcție și soluțiile miraculoase? Fără PNL nu ar mai exista un paravan, iar PSD nu ar mai avea pe cine să dea vina atunci când promisiunile care nu pot fi onorate se vor dovedi vorbe goale”, a mai spus liderul PNL. 

Reacția acestuia a venit după ce lideri social-democrați precum Sorin Grindeanu și Claudiu Manda au cerut Partidului Național Liberal să își asume împreună guvernare. 

„PSD-ul își dorește să fie partea soluției, dar nu orice condiții. Îmi doresc ca și ceilalți să-și asume această perioadă. Dacă vor înțelege apelul meu, vom găsi un numitor comun. Fiindcă la sfârșitul zilei nu trebuie să fie unul fraierit și unul șmecher. Cred că e responsabilitatea noastră (N.R. PSD, PNL și UDMR) să facem acest efort ”, afirma Grindeanu joi. 

Luca Niculescu a evidențiat miza strategică a aderării României la OCDE, subliniind că apartenența la acest organism internațional va aduce vaste beneficii țării. 

„Sunt 38 de state în clipa de față, de pe mai multe continente, Europa, America de Nord, câteva din America de Sud, Australia, Noua Zeelandă. Dar îți aduce mai multe investiții, îți aduce mai ales o guvernare mai bună. Este cea mai bună școală de guvernare care există în lume. S-au făcut peste 100 de reforme în România în cadrul acestui proces de aderare”, a declarat Luca Niculescu, vineri, la Digi24. 

Premierul desemnat a precizat că în cadrul efortului de aderare a colaborat cu toate partidele și instituțiile statului, punctând că procesul tehnic de accedere este gata, România fiind în fruntea țărilor candidate la OCDE.

„am lucrat împreună cu echipa de la Ministerul Afacerilor Externe, am lucrat cu toate, aproximativ toate partidele politice, cu toate instituțiile din România. Și, dacă vreți să spun și acest lucru, în clipa de față sunt 8 state care aspiră să acceadă, să intre în OCDE. România este prima dintre ele care practic a terminat procesul de aderare. Deci, tehnic vorbind, noi suntem gata. Tehnic vorbind, suntem gata”, a mai spus Niculescu. 

Acesta a menționat că mai există un aspect care trebuie rezolvat și că sunt necesare eforturi suplimentare, pe care speră să le poată realiza alături de un guvern cu puteri depline. 

„Mai este un mic detaliu pe care trebuie să-l rezolvăm. Mai trebuie făcute niște eforturi și le vom face cu un guvern cu putere deplină”, a continuat Niculescu. 

De asemenea, premierul desemnat a evidențiat colaborarea strânsă dintre instituțiile statului, Parlament și partidele politice, comparând procesul cu aderarea la NATO și UE. 

„Partidele au știut despre ce este vorba, dar și-au dat seama că este un proiect de țară. Așa cum a fost aderarea la NATO, așa cum a fost aderarea la Uniunea Europeană, și-au dat seama că acest lucru înseamnă bine, înseamnă mult bine pentru România”, a conchis Niculescu. 

Luca Niculescu a fost numit în 2022 secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și coordonator național al procesului de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică. 

„Cifrele arată foarte clar, avem deficit după 8 luni de 2,89, dar sunt și unele cheltuieli care ar trebui să vină pe finalul anului. Deci să vedem cum sunt la sfârșitul anului, doar eu sunt optimist că vom rămâne în cifra de deficit pe care ne-am propus-o, care este asumată”, a declarat Luca Niculescu la Digi 24.

Premierul desemnat a subliniat că respectarea țintei de deficit este importantă pentru menținerea încrederii investitorilor internaționali.

„Acesta este un semnal foarte important pentru piețele internaționale. Știu că românii nu trăiesc cu piețele internaționale, dar dacă acestea nu au încredere în noi, România acum se finanțează în bună parte de pe aceste piețe, dacă acestea nu au încredere în noi, înseamnă dobânzi și mai mari, înseamnă un cost al vieții și mai mare. Deci e important să ne respectăm acest angajament”, a explicat Niculescu.

Întrebat despre necesitatea reducerii cheltuielilor bugetare în următorii ani, Luca Niculescu a explicat că există mai multe soluții pentru diminuarea deficitului.

„Există reducerea cheltuielilor, pe de-o parte, există creșterea colectării, pe de altă parte. România este țara din Europa cu cea mai mare diferență între TVA-ul pe care ar trebui să-l încaseze și cel pe care îl încasează. E o diferență de 20 de procente față de media europeană. Este țara din Europa care colectează cele mai puține venituri fiscale din buget. O medie de 28-29% față de o medie europeană de 37-38%. Noi, dacă ajungem la media europeană, acest deficit dispare”, a afirmat premierul desemnat.

Potrivit acestuia, îmbunătățirea colectării ar putea reduce presiunea asupra cheltuielilor publice.

„Deci avem o plajă unde putem lucra în așa fel încât să nu tăiem, să nu creăm impresia că vom intra masiv cu tăieri. În schimb, putem îmbunătăți colectarea, putem digitaliza și mai bine ANAF. ANAF-ul deja a început să lucreze mai bine, dar va putea lucra și mai bine”, a adăugat el.

Luca Niculescu a indicat și fondurile europene drept o sursă importantă pentru susținerea economiei,

Premierul desemnat a vorbit și despre beneficiile economice ale aderării României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), proces de care s-a ocupat în ultimii ani.

„Există speranță și din aceste pârghii, există programe de relansare economică, există investițiile. Dacă intrăm în OCDE, organizația de care m-am ocupat în ultimii ani, volumul investițiilor care va veni în România va fi mai mare decât a fost până acum, pentru că sunt multe fonduri mari de investiții, cele mai mari fonduri de investiții din lume nu investesc decât în țări care au această etichetă că sunt membre ale OCDE”, a declarat Niculescu.

„Deci, sunt motive rezonabile de speranță”, a concluzionat premierul desemnat.

Mama a găsit șarpele în timp ce se pregătea să-i facă baie copilului, atunci când a văzut șarpele încolăcit în jurul furtunului de duș.

Speriată, mama a sunat la 112, potrivit Jandarmeriei Române.

Jandarmii au intervenit la fața locului, au capturat șarpele și l-au eliberat în afara orașului, departe de zona locuită.

Nu este singura intervenție a jandarmilor de acest gen. În iulie anul acesta, un alt șarpe a fost scos din jandarmi tot din baia unei locuințe, însă, de această dată, din județul Olt.

De asemenea, anul trecut, membrii unei familii din Constanța, însă din localitatea Lazu, au găsit un liliac în apartament. Și atunci, jandarmii au intervenit pentru a captura mamiferul zburător.

Luca Niculescu a spus că primele discuții cu partidele politice au fost constructive și că negocierile vor continua în zilele următoare, următoarea rundă fiind programată luni.

„Toate opțiunile sunt pe masă: guvern tehnocrat, guvern hibrid, politic, tehnocrat, guvern politic”, a afirmat premierul desemnat, vineri seara, la Digi24, explicând că își dorește un guvern care nu doar să obțină votul Parlamentului, ci să poată pune în aplicare reformele necesare și să redea încrederea românilor.

Desemnarea unui tip de guvern și găsirea unei formule de susținere parlamentară rămân încă în discuție. Niculescu a afirmat că a observat deschidere din partea partidelor pentru formarea unui guvern și pentru depășirea rapidă a blocajului politic, chiar dacă nu toate sunt de acord cu aceeași formulă de Executiv.

„Am văzut deschideri. Ieri am văzut deschiderea de a vota un guvern. Nu tot sunt de acord cu tipul de guvern, dar există deschiderea de a avea un guvern. Adică sunt unele partide care doresc și anticipate, dar partidele pe care le-am văzut ieri sunt conștiente că trebuie să ieșim rapid din acest blocaj politic”, a spus Luca Niculescu.

Un punct comun identificat în discuțiile cu reprezentanții partidelor este respectarea țintei de deficit bugetar. Niculescu a subliniat că România trebuie să continue reducerea deficitului și să își respecte angajamentele, fără să ignore dificultățile economice și sociale cu care se confruntă populația.

„Concluziile le vom trage, cel mai probabil, joi, când intenționez să depun programul și lista cu Cabinetul de Ministri”, a adăugat Niculescu. Întrebat dacă votul de învestitură ar putea fi dat vineri, Niculescu a spus: „Aici sunt niște chestiuni mai tehnice pe care le decide Parlamentul. Cred că birourile permanente le decid”.

La ședința organizată de președintele Nicușor Dan au participat vicepremierul și ministrul interimar al Agriculturii, Tánczos Barna, ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, și ministrul Afacerilor Externe, Oana Țoiu.

La discuții au fost prezenți și șeful Cancelariei prim-ministrului, Mihai Jurca, reprezentantul permanent al României pe lângă Uniunea Europeană, Iulia Matei, precum și experți tehnici din ministere.

Discuțiile au vizat coordonarea poziției României înaintea negocierilor de la nivel european privind viitorul Cadru Financiar Multianual, care va stabili alocările bugetare ale UE pentru perioada 2028-2034, potrivit unui comunicat al Administrației Prezidențiale

„Viitorul Cadru Financiar Multianual va aloca bugetul pentru perioada 2028-2034, influențând în mod direct perspectivele de dezvoltare economică ale României prin resursele disponibile pentru investiții, infrastructură, agricultură și dezvoltare regională”, se arată în comunicatul Administrației Prezidențiale.

Una dintre principalele priorități ale României este menținerea finanțării europene pentru agricultură și reducerea decalajelor de dezvoltare dintre statele membre.

„România va susține adoptarea unui buget european ambițios, care să mențină nivelul global al finanțării pentru Politica de coeziune și Politica agricolă comună, două instrumente esențiale pentru reducerea decalajelor de dezvoltare dintre statele membre, precum și pentru modernizarea sectorului agricol, dezvoltarea comunităților rurale și consolidarea securității alimentare”, precizează Administrația Prezidențială.

O altă prioritate o reprezintă consolidarea capacității europene de apărare, în special pe Flancul Estic și în regiunea Mării Negre.

„În același timp, România va pleda pentru finanțarea consolidării capacității europene de apărare, cu o atenție deosebită acordată Flancului Estic și regiunii strategice a Mării Negre, precum și pentru politicile de recâștigare a competitivității și de reducere a dependențelor strategice în domeniul energetic și al tehnologiilor avansate”, se mai arată în comunicat.

Reuniunea Consiliului European din 15-16 octombrie va aduce la masa discuțiilor liderii statelor membre ale Uniunii Europene, viitorul buget comunitar pentru perioada 2028-2034 fiind unul dintre principalele subiecte de pe agendă.

„Fiecare activ are o fișă digitală cu informații despre locație, utilizatori, furnizori, garanție, documente și istoricul reparațiilor și al mentenanței. Aplicația permite urmărirea activelor de la achiziție până la scoaterea din uz, organizarea intervențiilor de service și inventarierea prin coduri de bare, coduri QR sau RFID”, potrivit unui comunicat transmis de compania românească.

Aplicația QASSET contribuie la o mai bună administrare, dar și la protecția infrastructurii IT. Așadar, un inventar actualizat periodic ce reflectă numărul de dispozitive electronice, ce aplicații conțin, cine le folosește, dar și starea în care se află.

QASSET urmărește activele pe întregul lor ciclu de viață, iar platforma HP colectează și analizează date despre starea și performanța dispozitivelor. Prin integrare, echipele IT pot corela informațiile despre un echipament – locație, utilizator, garanție sau intervenții anterioare – cu datele despre modul în care ele funcționează.

Fondatorul Quarz Matrix, Mihai Suchar, subliniază că organizațiile au nevoie să îți cunoască mai bine infrastructura, să reducă riscurile, dar și să administreze mai eficient resursele IT.

„Parteneriatul cu HP Inc. ne permite să combinăm expertiza Quartz Matrix în integrarea și dezvoltarea de soluții cu tehnologia HP. Pentru noi, important este ca această integrare să răspundă unei nevoi reale din piață: organizațiile au nevoie să își cunoască mai bine infrastructura, să reducă riscurile și să administreze mai eficient resursele IT, a declarat Mihai Suchar, fondator, dar și Director Executiv al Quartz Matrix.

De asemenea, aplicația poate identifica dispozitivele neactualizate, configurațiile care nu respectă politicile interne sau aplicațiilor instalate, ceea ce ajută organizațiile să evalueze riscurile și să stabilească prioritățile de intervenție.

În ceea ce privește mentenanța dispozitivelor electronice, semnalele ce indică o problemă pot fi identificate din timp. Datele de telemetrie și analiza predictivă pot ajuta echipele IT să prevină unele întreruperi și să reducă timpul dedicat verificărilor repetitive. Aplicația are și un istoric al datelor ce permite planificarea reparațiilor, dar și gestionarea bugetelor de înlocuire.

„Pentru noi, administrarea activelor IT nu începe și nu se termină cu un inventar. Important este să știm în permanență ce avem, în ce stare se află, unde există riscuri și ce putem face pentru a preveni problemele. (…) Aducem aceste informații într-un model de lucru mai conectat și mai ușor de folosit pentru echipele IT”, a explicat Magdalena Olaru, Head of AI Business Development în cadrul companiei Quartz Matrix.

Aplicația QASSET powered by WXP a fost prezentată în cadrul evenimentului „Digital & Sustenabil”, desfășurat, joi și vineri, la Iași.

Secretarul de stat american Marco Rubio a justificat măsura prin opoziția Washingtonului față de posibilitatea ca instanța internațională să ancheteze sau să urmărească penal cetățeni americani. 

„Președintele Trump nu va permite niciodată Curții Penale Internaționale să îi urmărească penal pe cetățenii americani. De aceea, astăzi, Statele Unite impun sancțiuni împotriva Curții Penale Internaționale. Vom interzice tranzacțiile cu această instanță care acționează în afara oricăror norme, tăindu-i resursele și paralizându-i capacitatea de a funcționa”, a declarat secretarul de stat Marco Rubio, citat de Reuters. 

Rubio a afirmat că Washingtonul a amânat adoptarea măsurilor în speranța că instanța și statele membre vor răspunde preocupărilor americane. 

„Fie CPI va înceta să profereze amenințări, fie noi vom pune capăt CPI. Ne așteptăm ca aliații noștri, dintre care mulți fac parte din CPI și se bazează pe militarii americani pentru propria apărare, să tempereze activitatea instanței. Am conceput această măsură astfel încât să ofere statelor părți oportunitatea de a negocia și de a prezenta o soluție care să răspundă îngrijorărilor noastre. Dacă aceste demersuri nu vor da roade, vom continua să ne adaptăm strategia în consecință”, a mai spus șeful diplomației de la Washington. 

Washingtonul critică de mai mult timp activitatea instanței, în special după emiterea mandatelor de arestare pe numele unor oficiali israelieni, inclusiv al premierului Benjamin Netanyahu. Statele Unite au contestat, de asemenea, o investigație anterioară a CPI privind acțiunile militarilor americani în Afganistan, anchetă care a fost între timp închisă.  

Măsurile restrictive prevăd, în mod obișnuit, interdicția ca entitățile americane să colaboreze cu o organizație sancționată, ceea ce obligă băncile să închidă conturile, companiile de asigurări să rezilieze polițele, iar furnizorii de tehnologie să sisteze serviciile software. 

Cu toate acestea, Trezoreria SUA a emis rapid patru licențe generale care permit temporar anumite tranzacții esențiale. 

Anunțul a avenit la scurt timp după ce Premiul Nobel pentru Pace 2026 i-a fost acordat juristei sud-africane Navanethem „Navi” Pillay, pentru contribuția sa la promovarea păcii și a dreptului internațional. 

Navi Pillay, a fost judecătoare în Camera de Apel a CPI între 2003 și 2008. În cadrul Tribunalului Penal Internațional pentru Rwanda, aceasta a avut un rol important în stabilirea unui precedent potrivit căruia violul și violența sexuală pot constitui crime împotriva umanității și acte de genocid. 

Conducerea Curții Penale Internaționale a condamnat decizia Washingtonului. Procurorul-adjunct al CPI, Nazhat Shameem Khan, a declarat că sancțiunile nu vor opri activitatea tribunalului. 

„Sancțiunile urmăresc să submineze statul de drept la nivel internațional și activitatea desfășurată de o instituție judiciară independentă. Activitatea noastră va continua în toate situațiile, investigațiile și procedurile de urmărire penală pe care le gestionăm”, a declarat Khan. 

Anticipând aceste măsuri punitive după revenirea lui Donald Trump la Casa Albă în ianuarie 2025, oficialii de la Haga au pregătit  măsuri care să reziste sancțiunilor. 

Printre acestea se numără renunțarea la sistemele de operare Microsoft și folosirea de alternative pentru serviciile bancare și asigurările medicale. 

Curtea Penală Internațională a fost înființată în 2002 pentru a urmări penal persoanele acuzate de crime de război, crime împotriva umanității și genocid. Instituția are 125 de state membre, printre care toate țările Uniunii Europene și toate statele NATO, mai puțin Statele Unite și Turcia. 

Țările baltice încearcă să oprească transporturile de cereale rusești prin porturile lor, după ce Moscova a intensificat tranzitul ca răspuns la atacurile Ucrainei asupra porturilor sale de la Marea Neagră. Estonia a anunțat săptămâna trecută prima interdicție de acest fel, scrie Reuters.

„UE nu trebuie să devină o rută prin care Rusia să compenseze consecințele economice ale propriei agresiuni”, se arată în scrisoare.

Premierul estonian Kristen Michal intenționează să ridice această problemă la reuniunea Consiliului European de săptămâna viitoare, potrivit unui comunicat separat al guvernului de la Tallinn.

Ambasada Rusiei în Estonia a transmis că „deciziile luate de guvernul estonian ridică adesea semne de întrebare în mediul de afaceri și în societate”.

Premierul lituanian Mindaugas Sinkevicius a propus joi această măsură și a sugerat, de asemenea, ca UE să impună sancțiuni împotriva oamenilor de afaceri ruși din sectorul agricol care susțin războiul din Ucraina.

„Lituania va propune nu doar interzicerea acestui tranzit, ci și includerea pe lista persoanelor sancționate a unor oligarhi ruși din sectorul agricol care susțin războiul”, a scris acesta într-o postare pe Facebook.

„În perioada 05 octombrie 2026 – 09 octombrie 2026, la nivelul Ministerului Energiei, s-au înregistrat plăți și sume autorizate în valoare cumulată de peste 14 mil. euro. În acest interval, au fost efectuate plăți în valoare de 1,50 mil. euro și a fost autorizată 1 cerere de transfer, cu o valoare totală de 13,64 mil. euro”, transmite Ministerul Energiei, în comunicatul publicat. 

Potrivit ministerului, în acest an au fost realizate plăți din PNRR de peste 371 de milioane de euro, iar totalul plăților realizat încă de la începutul programului este de peste 587 de milioane de euro.

De asemenea, în curs de procesare se mai află și un total de 7 cereri de transfer în valoare de aproximativ 50,80 de milioane de euro.

Ministerul Energiei publică periodic situația plăților din PNRR. Acești bani sunt solicitați de beneficiari și se acordă proiectelor energetice realizate de autoritățile locale, sau persoanelor fizice care aplică pentru programe de finanțare deschise de Ministerul Energiei.

La locul incidentului au fost mobilizate două autospeciale de stingere, un echipaj de prim ajutor și echipaje de descarcerare din cadrul pompierilor doljeni.

La sosirea salvatorilor, bărbatul era decedat, potrivit ISU Dolj.

Având în vedere dificultatea operațiunilor de extragere, a fost mobilizat și containerul Multirisc din cadrul Detașamentului 2 de Pompieri Craiova.

Intervenția este în desfășurare.

Alonzo Lunsford, fost sergent care a supraviețuit atacului armat comis în 2009 de fostul psihiatru militar Nidal Hasan, consideră că execuția atacatorului este benefică, considerând că alte metode de execuție ar fi prea blânde în raport cu faptele comise. 

„Metoda este adecvată, deoarece alte metode, precum injecția letală, i-ar face o favoare”, a transmis Lunsford, potrivit BBC. 

„Nu prea am nicio urmă de compasiune pentru el în ceea ce privește alegerea între plutonul de execuție și injecția letală, spânzurare sau camera de gazare, întrucât el nu a dat dovadă de o astfel de compasiune atunci când a comis fapta, pe 5 noiembrie”, a mai spus militarul. 

Fostul militar a precizat însă că nu este de acord cu transmiterea integrală și necenzurată a execuției pentru publicul larg, susținând că ar trebui să fie un eveniment cu circuit închis. 

„Nu este ceva ce ar trebui urmărit în scopuri de divertisment. Personal, nu sunt de acord cu prezentarea întregului eveniment fără cenzură pentru publicul larg, dar nu e vorba despre convingerile mele personale”, a mai declarat sergentul. 

Posibilitatea transmiterii execuției în direct a stârnit controverse în Statele Unite. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a susținut că publicul ar trebui să poată vedea consecințele unor astfel de crime.

În schimb, senatorul democrat Chris Murphy a calificat ideea drept dezgustătoare, iar senatorul republican Thom Tillis a afirmat că execuțiile publice sunt practici asociate dictatorilor autoritari. 

Nidal Hasan, psihiatru militar care activa în Virginia, a deschis focul la 5 noiembrie 2009 într-o clădire medicală aglomerată de la baza Fort Hood, în Texas. 

Soldații aflați acolo așteptau consultații și vaccinuri. Atacul s-a soldat cu 13 morți și a devenit unul dintre cele mai grave atacuri comise într-o bază militară americană pe timp de pace.

Hasan a recunoscut în instanță că el a fost autorul atacului.

În timpul procesului militar din 2013, a afirmat că a acționat pentru a-i proteja pe musulmani și pe talibanii din Afganistan.

Mihail Zvinciuk, fost oficial al Ministerului rus al Apărării, a fost reținut împreună cu soția sa și alți trei cetățeni ruși în stațiunea Risan, de pe coasta Mării Adriatice, sub acuzația de răspândire a „influenței ruse”, a relatat publicația Pobjeda, citată de Reuters.

Rybar, unul dintre cele mai populare bloguri despre războiul Rusiei în Ucraina, cu peste 1,5 milioane de abonați, a publicat un mesaj în care susține că Zvinciuk și celelalte persoane se aflau legal în Muntenegru și intenționau să filmeze la o mănăstire din țară.

„Întrucât nu au existat încălcări ale legislației locale, ne așteptăm ca toate persoanele reținute să fie eliberate”, a transmis Rybar.

Ambasada Rusiei la Podgorica a anunțat că a solicitat clarificări privind motivele arestărilor.

Premierul Muntenegrului, Milojko Spajić, a confirmat pe platforma X reținerea lui Zvinciuk și a declarat că operațiunea a avut loc după avertismente potrivit cărora țara s-ar putea confrunta cu tentative de destabilizare și acțiuni de război hibrid.

„Există indicii serioase care impun examinarea atentă a fiecărei piste și analizarea fiecărei legături într-un context mai larg”, a scris acesta.

„Mesajul transmis după operațiunea reușită de astăzi, în cadrul căreia a fost reținut șeful rețelei de informații Rybar, este clar … Muntenegru își protejează interesele și nimeni nu ne va pune în pericol viitorul european”, a adăugat premierul.

Muntenegru are de mult timp relații tensionate cu Moscova. În 2016, autoritățile muntenegrene au acuzat Rusia că a pus la cale, împreună cu un grup de ultranaționaliști sârbi, o lovitură de stat, acuzație respinsă de Kremlin.

Relațiile s-au deteriorat și mai mult după aderarea micii republici de la Marea Adriatică la NATO, în 2017.

Muntenegru, țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană, a aplicat în 2022 sancțiuni împotriva Rusiei din cauza războiului din Ucraina, a interzis instituțiile media de stat rusești și a expulzat diplomați ruși pentru spionaj.

Ca răspuns la aceste măsuri, Moscova a inclus Muntenegru pe lista țărilor considerate „neprietenoase”.

După arestările de vineri, Dmitri Medvedev, vicepreședintele Consiliului de Securitate al Rusiei, a declarat că Moscova ar putea recurge la reținerea unor cetățeni europeni și americani, pentru a-i folosi în schimburi de prizonieri și a obține eliberarea rușilor aflați în detenție în Europa.

„Este o greșeală, desigur, ca cetățenii noștri să călătorească prin țările europene. Chiar dacă au intenții bune și obiective importante. Potențial, toți (și subliniez – toți) rușii sunt vânați”, a scris Medvedev pe Telegram.

Constatările din sondajul privind finanțele consumatorilor realizat de Rezerva Federală subliniază modul în care câștigurile robuste ale pieței bursiere au îmbogățit și mai mult familiile americane mai bogate, potrivit AP. Averea netă medie a celei mai bogate zecimi dintre familiile americane a crescut cu 31%, ajungând la 3,6 milioane de dolari, între 2022 și 2025, conform sondajului. Media este punctul de mijloc dintre cele mai bogate și cele mai sărace familii.

Per total, sondajul a constatat creșteri generale ale veniturilor, chiar și după ajustarea în funcție de inflație, ceea ce a redus ușor inegalitatea veniturilor. Cu toate acestea, proporția americanilor care se confruntă cu plăți mari ale datoriilor și care rămân în urmă cu plata acestora a crescut, un semn al impactului pe care inflația accentuată l-a avut asupra americanilor cu venituri mici.

BC Dubai, adversara de duminică a U-BT Cluj-Napoca, a început sezonul în Euroligă cu victorii în fața unor adversari de calibru, Real Madrid, scor 78-77, și FC Barcelona, scor 94-87. Ulterior, formația pregătită de Xavi Pascual a pierdut cu Fenerbahce și Steaua Roșie Belgrad.

BC Dubai a debutat, așa cum era de așteptat, cu o victorie și în prima rundă a Ligii Adriatice, 85-70 pe terenul celor de la Perspektiva Ilirija.

Echipa din Emiratele Arabe Unite și-a întărit lotul în această vară cu jucători precum Elie Okobo, Jaron Blossomgame și Tornike Shengelia.

BC Dubai a câștigat sezonul trecut Liga Adriatică, după ce a învins Partizan Belgrad în finală.

Clujenii au întâlnit de două ori BC Dubai în sezonul precedent. Au pierdut cu 81-77 în deplasare și cu 110-93 pe teren propriu.

„Ne dorim să ne luptăm și să ne jucăm șansa pentru a reuși să câștigăm meciul”, a declarat antrenorul Mihai Silvășan, care a precizat că lotul va fi același ca la partida cu Veneția. Dušan Beslać rămâne indisponibil din cauza unei accidentări.

U-BT va evolua în echipament roz, în cadrul campaniei #CuMamaLaMamo, dedicată conștientizării luptei împotriva cancerului la sân. Echipamentele vor fi scoase la licitație la finalul lunii, în scop caritabil.

Partida din etapa a treia a Ligii Adriatice este programată duminică, 11 octombrie, de la ora 13.00, și va fi transmisă în direct de Prima Sport.

Oficialul european a avertizat că recentele evoluții din domeniul drepturilor omului și al democrației accentuează divergențele dintre Ankara și Bruxelles.

Turcia are statutul de țară candidată la aderarea la Uniunea Europeană din 1999, însă negocierile de aderare sunt înghețate de mai mulți ani. Printre principalele obstacole se numără situația drepturilor omului, regresul democratic și respectarea statului de drept.

Declarațiile comisarului european au venit după ce, săptămâna trecută, o instanță din Turcia a dispus blocarea accesului la site-ul și conturile de pe rețelele sociale ale publicației independente T24. Autoritățile au susținut că publicația a distribuit, în ultimul an, 118 materiale care ar constitui „propagandă LGBTQ”.

Decizia a fost luată în cadrul anchetei „Familia mea este în siguranță”, care face parte dintr-o campanie mai amplă împotriva comunității LGBTQ+. Guvernul turc afirmă că măsurile urmăresc protejarea copiilor și a valorilor familiei, însă acestea au fost criticate de organizațiile pentru drepturile omului și de instituțiile europene.

Prezentă în provincia Edirne, din nord-vestul Turciei, la inaugurarea unui proiect feroviar finanțat de Uniunea Europeană, Marta Kos a declarat că recentele evoluții privind libertatea presei, drepturile persoanelor LGBTQ+ și democrația locală îndepărtează Ankara de obiectivul aderării.

Comisarul a precizat că raportul anual al UE privind extinderea, așteptat pe 28 octombrie, va reflecta preocupările serioase ale Bruxelles-ului în aceste domenii. Ea a adăugat că va prezenta public și clar situația constatată.

Guvernul turc nu a oferit imediat un răspuns la declarațiile oficialului european.

În pofida lipsei progreselor în procesul de aderare, Turcia încearcă să aprofundeze relațiile cu Uniunea Europeană. Ankara a solicitat în repetate rânduri actualizarea uniunii vamale cu blocul comunitar și și-a exprimat interesul pentru participarea la mai multe programe europene.

Printre acestea se numără SAFE (Acțiunea de securitate pentru Europa), un instrument destinat sprijinirii investițiilor în domeniul apărării, precum și SEPA (Zona Unică de Plăți în Euro), care facilitează transferurile bancare în euro. Turcia dorește, de asemenea, să participe la inițiativele asociate regulilor „Fabricat în Europa”, menite să stimuleze producția internă.

Marta Kos a subliniat că războaiele și tensiunile din regiune, în special extinderea efectelor conflictului dintre Rusia și Ucraina în zona Mării Negre, sporesc importanța cooperării cu Turcia.

Potrivit comisarului european, relevanța strategică a Turciei este în prezent semnificativ mai mare decât în urmă cu patru sau cinci ani.

Bruxelles-ul și Ankara desfășoară în prezent discuții pe două direcții principale. Prima vizează o actualizare limitată a uniunii vamale, care ar necesita alinierea legislației turcești la normele europene. A doua privește achizițiile publice, un domeniu important pentru ambiția Turciei de a participa la inițiativele „Fabricat în Europa”.

Astfel, deși cooperarea economică și strategică rămâne importantă pentru ambele părți, criticile privind drepturile omului, libertatea presei și standardele democratice continuă să reprezinte obstacole majore în calea aderării Turciei la Uniunea Europeană.

Anunțul a venit după ce comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, a încheiat două zile de negocieri la Beijing, care au reprezentat punctul culminant al unor eforturi desfășurate timp de mai multe luni pentru reducerea deficitului comercial al UE cu China, de aproximativ un miliard de euro pe zi, potrivit Politico.

„În urma unor consultări intense, ambele părți au ajuns la o înțelegere privind comerțul cu vehicule hibride, într-un mod compatibil cu normele Organizației Mondiale a Comerțului”, se arată în comunicatul autorităților chineze.

Automobilele au devenit principalul subiect al discuțiilor înaintea vizitei lui Šefčovič, care a încercat să obțină un acord pentru a evita necesitatea adoptării unor măsuri de protecție a pieței europene.

Exporturile de automobile chinezești au crescut constant, iar în august, unul din opt automobile vândute în Uniunea Europeană provenea din China, în principal datorită creșterii puternice a vânzărilor de vehicule hibride. În același timp, industria auto europeană, concentrată în special în Germania, traversează o perioadă dificilă, producători precum Volkswagen și Mercedes-Benz anunțând concedieri și închiderea unor fabrici.

Liderii Uniunii Europene vor analiza rezultatele negocierilor comerciale în cadrul reuniunii de joia viitoare, care va avea loc la Bruxelles.