Datele studiului indică o preferință clară pentru libertatea de alegere în activitate.
• 92% dintre respondenți consideră că lucrătorii ar trebui să decidă când și cât muncesc
• 70% susțin menținerea accesului la munca flexibilă prin platforme, în locul unor modele clasice care ar putea limita independența
„Românii văd în aceste platforme o sursă de oportunități economice, care completează piața tradițională a muncii. Reglementarea ar trebui să transforme această flexibilitate într-un cadru sigur, prin trecerea de la o economie informală la una bazată pe drepturi clare și tehnologie responsabilă”, a spus Alina Stepan.
Munca pe platforme, o soluție pentru venituri suplimentareStudiul contrazice ideea că acest tip de muncă ar afecta locurile de muncă tradiționale.
45% dintre respondenți o consideră o soluție pentru nevoi neacoperite de piața clasică.
Mai mult, românii văd aceste platforme ca o oportunitate pentru mai multe categorii:
• 86% spun că sunt utile pentru studenți
• 73% pentru părinții care încearcă să echilibreze viața de familie cu veniturile
• 78% pentru persoanele aflate la început de carieră
• 70% pentru pensionarii care vor să își suplimenteze veniturile
Platformele de livrare devin tot mai importante și pentru economie, în special pentru HoReCa și retail:
• 81% dintre români cred că aceste platforme sprijină restaurantele și magazinele locale
• 83% spun că au descoperit afaceri noi prin intermediul aplicațiilor
• 72% afirmă că serviciile le îmbunătățesc viața de zi cu zi, economisind timp
Rezultatele au fost prezentate pe 29 aprilie, în cadrul evenimentului Romanian Future of Work Policy Lab, într-un context legislativ important. România trebuie să transpună Directiva europeană privind munca pe platforme până în decembrie 2026.
„Aceste rezultate arată că munca pe platforme a devenit parte din realitatea economică de zi cu zi a României. Modul în care vor fi implementate noile reguli va determina dacă flexibilitatea apreciată de lucrători și de consumatori va fi păstrată în practică sau limitată de proceduri prea rigide”, a declarat Glen Hodgson.
Factorul tinerilor și contextul regionalPreferința pentru flexibilitate este și mai puternică în rândul tinerilor:
82% dintre românii cu vârste între 18 și 34 de ani consideră platformele de livrare o parte firească a vieții de zi cu zi.
Aceeași tendință se regăsește și în alte țări din regiune, precum Bulgaria, Ungaria, Slovacia și Polonia, ceea ce plasează România printre piețele relevante în tranziția către munca digitală.
În România, eșantionul a inclus peste 1.000 de adulți cu vârste între 18 și 75 de ani, reprezentativ la nivel național. La nivel european, studiul a analizat aproximativ 22.500 de respondenți din 25 de țări. Cercetarea a fost comandată de Wolt, în colaborare cu Deliveroo, și realizată de Ipsos în perioada ianuarie–martie 2026, prin interviuri online.
Ministerul Finanțelor a pus în dezbatere publică un proiect de act normativ care prevede o schemă de ajutor de stat în valoare de 5,313 miliarde lei, destinată susținerii investițiilor în capacități de producție, cu scopul reducerii deficitului comercial și consolidării industriei prelucrătoare.
Programul este parte a pachetului de relansare economică adoptat prin OUG nr. 8/2026 și va permite emiterea acordurilor de finanțare până în 2032 și plata ajutoarelor până în 2036.
Un element nou al schemei îl reprezintă flexibilitatea formelor de sprijin, companiile putând opta între granturi directe și credite fiscale, în funcție de nevoile de finanțare.
„Prin acest nou program de peste 1 miliard de euro marcăm trecerea de la o economie bazată pe consum de import la o economie care produce valoare adăugată acasă, în România. Nu este doar o măsură de sprijin financiar, ci este motorul unui sprijin real pentru industria românească, necesar pentru a ne proteja stabilitatea economică. Investim strategic acolo unde deficitul comercial ne vulnerabilizează, oferind antreprenorilor resursele să transforme ideile în unităţi de producţie performante. Obiectivul este să reducem dependenţa de pieţele externe şi să consolidăm capitalul românesc într-o piaţă europeană extrem de competitivă”, declară Alexandru Nazare, ministrul Finanţelor.
Cine poate beneficiaSchema este destinată atât companiilor existente, cât și start-up-urilor, cu condiția realizării unei investiții inițiale de 50 milioane lei în unități de producție noi.
Pentru firmele active, eligibilitatea depinde de capitaluri proprii pozitive și profitabilitate în cel puțin unul dintre ultimii trei ani, în timp ce start-up-urile trebuie să aibă un capital social minim de 100.000 lei.
De asemenea, entitățile solicitante nu trebuie să fie în dificultate financiară, insolvență sau sub incidența unei decizii de recuperare a unui ajutor de stat, se mai menționează în comunicatul de presă.
Cum vor fi evaluate cererile de finanțarePotrivit Ministerului Finanțelor, cererile de finanțare vor fi ierarhizate printr-un sistem de punctaj conceput să direcționeze fondurile către proiectele cu impact maxim în economia reală.
Ierarhizarea analizării proiectelor depuse are în vedere mai multe direcţii strategice, printre care: „fabricarea produselor care înregistrează un sold comercial negativ la nivel naţional contribuie direct la diminuarea dependenţei de importuri; adoptarea unui grad ridicat de automatizare şi digitalizare asigură implementarea proceselor industriale inteligente şi creşterea eficienţei operaţionale; aprovizionarea cu materii prime şi materiale din Spaţiul Economic European consolidează autonomia economică şi rezilienţa lanţurilor de distribuţie”.
Cererile de finanțare vor fi depuse anual, în sesiuni de câte 30 de zile lucrătoare, iar fondurile vor putea fi utilizate pentru construcții, echipamente tehnologice și active necorporale.
Odată cu intrarea în vigoare a noii scheme, acordarea de finanțări în baza HG nr. 300/2024 va fi suspendată, pentru a permite tranziția către noul mecanism adaptat obiectivelor actuale de dezvoltare industrială.
AnimaWings a anunțat că BT Asset Management SAI, Winners Holding Investments și EVERGENT Investments vor intra în acționariatul companiei. În urma tranzacției, cele trei entități ar urma să dețină împreună 50% din companie.
Acordul a fost semnat la București și urmează să fie analizat și aprobat de Consiliul Concurenței și de Comisia pentru Examinarea Investițiilor Străine Directe.
Fondatorii companiei, Marius Pandel și Cristian Pandel, își păstrează participațiile, iar Marius Pandel va continua să ocupe funcția de CEO. Structura de management rămâne aceeași, în condițiile în care compania își continuă planurile de dezvoltare.
AnimaWings a fost fondată în 2020 și face parte din Memento Group, alături de Christian Tour.
Extindere de flotă și ruteCompania operează în prezent 7 aeronave Airbus și are în plan extinderea flotei la 14 aeronave până la finalul anului 2027. Aeronavele sunt configurate pe trei clase de servicii: Business, Premium Economy și Economy.
În sezonul de vară, operatorul va avea 60 de rute către 30 de destinații, incluzând zboruri interne între București și orașe precum Cluj-Napoca, Iași, Timișoara și Oradea, dar și curse externe către destinații europene.
Pentru vara 2026, compania a anunțat și un program extins de zboruri charter către destinații din Grecia, Italia, Turcia și Spania, cu plecări din București și alte orașe din țară.
De ce este incert viitorul TAROMLa jumătatea lunii aprilie, Vicepremierul Oana Gheorghiu anunța că TAROM generează pierderi de mai bine de 10 ani și anunța că Guvernul urma să decidă ce va face în cazul acestei companii, în cazul în care planul de restructurare a acestei companii nu ar fi fost prelungit de Comisia Europeană și aceasta ar fi fost nevoită „să își regândească întregul flux”.
Ministerul Transporturilor analizează în prezent situația companiei, iar Guvernul așteaptă un răspuns oficial privind direcția de urmat. Tarom este singura companie din portofoliul ministerului pentru care nu există încă o poziție clară.
Executivul ia în calcul și un scenariu negativ, în care Comisia Europeană nu va aproba prelungirea planului de restructurare. În acest caz, autoritățile spun că vor fi necesare decizii rapide.
Există semnale că implementarea este întârziată, iar echilibrul financiar rămâne fragil. TAROM funcționează în continuare sub controlul statului și este inclusă într-un plan de redresare aprobat de Comisia Europeană, care vizează reducerea pierderilor și stabilizarea operațiunilor, însă finalizarea acestuia depinde de deciziile politice și de capacitatea de a atrage capital sau parteneriate externe.
„Astăzi se împlinesc șase luni de când am intrat în guvern. Șase luni în care nu mi-am schimbat cu nimic convingerea că România merită mai mult decât a primit în ultimii 36 de ani. Niciodată în viață nu am fugit după vreo funcție și, cu atât mai puțin una, după una publică. Am venit cu o singură credință: că există un moment în care oamenii politici, indiferent de partid, au înțelepciunea să accepte faptul că jocul vechi s-a terminat”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de vicepremierul Oana Gheorghiu.
Vicepremierul și-a prezentat bilanțul celor șase luni de mandat și a detaliat ostilitatea cu care demersurile sale au fost întâmpinate. „Am demarat proiectul-pilot pentru diagnosticarea celor 22 de companii și stabilirea soluțiilor optime. Am pus umărul la funcționarea reală a AMEPIP după ce noua conducere a fost selectată. Am început să săpăm. Să cerem documente. Să înțelegem mecanisme.Să vedem cum se manipulează selecțiile în consiliile de administrație, cum se ascund pierderile, cum funcționează un sistem construit ca să protejeze incompetența și să recompenseze loialitatea politică”, spune Gheorghiu, subliniind că aceste demersuri au fost întâmpinate de blocaje, ostilitate, întâlniri evitate și minciuni.
Critici la adresa PSDGheorghiu a criticat reacția PSD în ceea ce privește limitarea unor pachete minoritare din companiile de stat, evidențiind că demersul a fost discutat cu vicepremierul social-democrat, Marian Neacșu, iar după trimiterea unei propuneri oficiale, formațiunea nu a răspuns.
Vicepremierul a evidențiat diferența dintre performanțele financiare ale companiilor listate și cele nelistate: „Companiile de stat nelistate au generat pierderi cumulate de 14 miliarde lei. Companiile de stat listate au generat 8 miliarde de lei aduse la buget într-un singur an”.
Acuzații de ipocrizieOana Gheorghiu a lansat atacuri dure și la retorica Partidului Social Democrat, dar și ipocrizia formațiuni în privința acestui subiect. „Sub sloganul „nu ne vindem țara” vor de fapt un singur lucru: să îi țină în beznă pe cei care nu au acces la minime cunoștințe financiare, nu au acces la date, care nu înțeleg mecanismele piețelor de capital, care aud „bursă” și se gândesc la ceva rău și amenințător. Sunt cei care vă spun că listarea la bursă e vânzare ascunsă a țării, deși ei înșiși au făcut-o de patru ori când erau la putere”, se arată în mesajul vicepremierului.
„Lupta PSD nu e cu Bolojan. Nu e cu mine. Nu e cu ideea de reformă. E lupta pentru a păstra controlul politic asupra companiilor de stat. Pentru a îndestula buzunare, orgolii și sete de putere”, conchide Oana Gheorghiu.
În martie 2026 au fost eliberare 3.112 autorizaţii de construire pentru clădiri rezidențiale, numărul din această lună înregistrând o creștere cu un procent de 30,4% față de luna februarie 2026. Autorizațiile au fost eliberate pentru o suprafață utilă totală de 713450 mp.
Din totalul autorizațiilor de construire pentru clădiri rezidenţiale, 71,7% sunt pentru zona rurală.
În luna martie 2026 numărul de autorizații eliberate de primăriii pentru clădiri rezidențiale a crescut, fiind acordate 726 de autorizații în plus.
Potrivit INS, creșterea eliberării autorizațiilor de construire pentru clădiri s-a văzut cel mai mult în regiunile din Nord-Vestul țării, în județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj – fiind eliberate 175 de autorizații în plus.
În județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea au fost eliberate 141 de autorizații în plus, în județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman au fost eliberate peste 137 de autorizații, în timp ce în București – Ilfov au fost eliberate 109 autorizații în plus.
În Sud-Vestul Olteniei, județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea au fost eliberate doar 67 de autorizații de construire în plus, iar în centrul țării fost eliberate doar 3.
O scădere a numărului de autorizații eliberate pentru clădirile rezidențiale s-a înregistrat în județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș, fiind eliberate cu 32 de autorizații mai puțin față de aceeași perioadă a anului trecut.
Mai multe clădiri nerezidențiale autorizateÎn ceea ce privește clădirile nerezidențiale, în luna martie a acestui an au fost eliberate 531 autorizaţii de construire, în crește cu un procent de 8.8% față de luna februarie a acestui an. Acestea au fost acordate pentru o suprafață totală de 605237 mp.
Comparativ cu luna februarie, au fost acordate autorizații pentru suprafețe utile mai mari a clădirilor nerezidențiale, acestea ajungând să aibă cu 326703 mp în plus.
În ceea ce privește zonele țării, suprafețele utile la clădirile nerezidențiale au crescut cel mai mult în regiunea Nord-Vest a țării, compusă din județele Bihor, Bistrița-Năsăud, Cluj, Maramureș, Satu-Mare și Sălaj, unde suprafața utilă pentru care s-au acordat autorizații pentru clădiri nerezidențiale a crescut cu 31.3305 mp în plus.
Creșteri ale suprafeței utile pentru clădirile nerezidențiale au mai fost înregistrate și în Municipiul București și județul Ilfov, unde suprafața a crescut cu 34.945 în plus. De asemenea, suprafața autorizată a crescut și în județele Arad, Caraș-Severin, Hunedoara și Timiș, din regiunea Vest, unde au fost înregistrate autorizații pentru clădiri nerezidențiale cu o suprafață de 22.919 mp în plus.
Creșteri au fost și în Centrul țării, în județele Alba, Brașov, Covasna, Harghita, Mureș și Sibiu, acolo unde suprafața autorizată a clădirilor nerezidențiale a crescut cu peste 16.928 de mp, potrivit INS.
Unde se vor construi clădiri nerezidențiale mai mici?La polul opus, scăderi ale suprafeței pentru care au fost eliberate autorizații de construire se înregistrează în regiunea de Sud-Vest a Olteniei, județele Dolj, Gorj, Mehedinți, Olt și Vâlcea, unde au fost autorizate clădiri nerezidențiale a căror suprafață au scăzut cu 23.286 mp.
În regiunea de Nord-Est a țării, județele Bacău, Botoșani, Iași, Neamț, Suceava și Vaslui, suprafața autorizată a cădirilor nerezidențiale a scăzut cu 23.123mp. Scăderi ale suprafeței de construire au fost înregistrate și în județele Argeș, Călărași, Dâmbovița, Giurgiu, Ialomița, Prahova și Teleorman, unde suprafețele aprobate pentru clădiri nerezidențiale au scăzut cu 11.362 de mp.
De asemenea, suprafețele autorizate pentru construcția clădirilor nerezidențiale au scăzut și în județele Brăila, Buzău, Constanța, Galați, Tulcea și Vrancea, fiind autorizată construirea unor clădiri cu 3.623 mp. mai puțin.
Autoritățile avertizează că, în perioada minivacanței de 1 Mai, valorile de trafic ar putea crește semnificativ. Acestea vor duce la timpi de așteptare mai mari decât în mod obișnuit pentru traversarea podului. Pentru a evita blocajele și întârzierile, șoferii și operatorii de transport sunt sfătuiți să își planifice din timp traseele și să ia în calcul rute alternative.
Rute alternative recomandatePentru traversarea frontierei cu Bulgaria, autoritățile indică mai multe puncte de trecere:
Inspectoratul Teritorial al Poliției de Frontieră Giurgiu precizează că acționează zilnic, împreună cu celelalte instituții competente, pentru prevenirea activităților ilegale și pentru gestionarea eficientă a traficului în zona de frontieră. Totodată, instituția colaborează permanent cu autoritățile de frontieră din Bulgaria pentru fluidizarea circulației și menținerea unui climat de siguranță. Reprezentanții Poliției de Frontieră subliniază că echipele sunt în teren pentru a oferi sprijin participanților la trafic și recomandă respectarea indicațiilor autorităților pentru evitarea aglomerației.
Deși pare simplu la prima vedere, definirea limitei galaxiei este dificilă, deoarece densitatea stelelor și a gazelor scade treptat pe măsură ce ne îndepărtăm de centrul galactic.
Potrivit unui studiu publicat în revista științifică Astronomy & Astrophysics, marginea Căii Lactee poate fi definită ca zona în care încetează formarea activă de stele. Cercetătorii au stabilit că această limită se află între 11,28 și 12,15 kiloparseci de centrul galaxiei, echivalentul a aproximativ 40.000 de ani-lumină.
Pentru a determina cu precizie marginea Căii Lactee, oamenii de știință au analizat vârsta a peste 100.000 de stele gigant. Datele au fost colectate din mai multe proiecte astronomice importante, printre care APOGEE-DR17, LAMOST-DR3 și Gaia.
Analiza a evidențiat o relație interesantă între vârsta stelelor și distanța acestora față de centrul galaxiei. Cercetătorii au identificat un model în formă de „U”, care arată că stelele din apropierea centrului sunt foarte vechi, apoi devin progresiv mai tinere către exterior, până la un anumit punct. După această limită, stelele încep să fie din nou mai vechi.
Acest punct reprezintă, potrivit autorilor studiului, marginea Căii Lactee din perspectiva formării de stele.
Motivul pentru care stelele devin mai bătrâne spre exteriorExplicația pentru acest model ține de istoria formării galactice. În apropierea găurii negre supermasive din centrul galaxiei, gazul și praful cosmic erau mult mai dense, ceea ce a favorizat formarea rapidă a stelelor în urmă cu miliarde de ani.
În regiunile mai îndepărtate, materia este dispersată, iar procesele gravitaționale care duc la apariția stelelor se desfășoară mai lent. Astfel, stelele devin mai tinere pe măsură ce ne apropiem de limita zonei de formare.
Dincolo de marginea Căii Lactee, cercetătorii au descoperit totuși stele mai vechi. Acestea nu s-au format în acea regiune, ci au migrat de-a lungul timpului din zonele interioare ale galaxiei.
Migrarea stelelor dincolo de limita galaxieiOamenii de știință cred că stelele care există dincolo de marginea Căii Lactee au fost împinse spre exterior de forțele gravitaționale ale brațelor spirale sau de bara centrală a galaxiei.
Aceste mecanisme acționează asemenea unui efect de „praștie cosmică”, mutând stelele din regiunile active de formare către zonele periferice. Astfel, regiunile exterioare ale galaxiei sunt populate de stele bătrâne, care au migrat în decursul a miliarde de ani.
Studiul propune trei explicații principale pentru existența unei limite clare în procesul de formare a stelelor.
Prima ipoteză se referă la rezonanța Outer Lindblad produsă de bara centrală a galaxiei, care poate perturba fluxul de gaz și îl poate concentra în zonele interioare.
A doua explicație vizează deformarea planului galactic, cunoscută drept „warp galactic”, care dispersă gazul cosmic pe o suprafață mai mare.
A treia ipoteză sugerează că gazul din regiunile exterioare devine prea rarefiat pentru a se răci și condensa suficient încât să formeze noi stele.
Descoperirea ajută astronomii să înțeleagă mai bine structura galaxiei noastre și să clasifice Calea Lactee drept o galaxie de tip II, caracterizată printr-o scădere accentuată a densității stelare spre exterior.
Compania Națională Aeroporturi București (CNAB) anunță, joi, lansarea licitației pentru construirea unei noi parcări „Long Term” la Aeroportul Henri Coandă.
Potrivit unui comunicat de presă, parcarea va fi supraetajată, va avea 4 niveluri și va oferi 795 de locuri pentru staționare pe termen lung.
„Noua infrastructură va fi amplasată pe terenul aeroportului, în proximitatea stației CFR „Aeroport Henri Coandă”, cu ieșiri directe la drumul spre DN1. Accesul pasagerilor spre parcare se va realiza facil, prin rețeaua de drumuri interioare ale aeroportului, terenul aflându-se în apropierea sensului giratoriu „Sud”. Atât construcțiile existente pe teren, în suprafață totală construită la sol de 535.00 m², cât și sistemul rutier și pietonal de acces către clădirea Tarom Training Center vor fi păstrate integral”, mai menționează CNAB.
Pentru reducerea duratei de execuție, CNAB poate solicita ca unele lucrări să se desfășoare „în regim de 24 de ore, iar constructorul trebuie să aibă în vedere un program de lucru inclusiv pe timp de noapte și în zilele de sâmbătă, duminică și sărbători legale”.
Potrivit CNAB, termenul de realizare a parcării este de maximum 2 ani de la emiterea ordinului de începere a lucrărilor. Valoarea estimată a investiției se ridică la 62,6 milioane de lei.
Proiectul privind construirea acestei noi parcări face parte din programul amplu de modernizare a Aeroportului „Henri Coandă”. Totodată, CNAB a anunțat că a inițiat demersuri și pentru construirea altor parcări, precum și pentru modernizarea și consolidarea parcării etajate „Sosiri”.
„V-aș da un alt exemplu de ce înseamnă să-ți bați joc de banul public nefăcând investiții. Gândiți-vă că Hidroelectrica, în acești ani, a făcut puține investiții. Au preferat să facă profituri pentru că, oricum, apa în România curge de la deal la vale, deci trece prin hidrocentrale, prin baraje, în loc să facă investiții. Și gândiți-vă că dacă lângă fiecare baraj care este pe cursul apei, nu în zona montană, care trebuie să funcționeze pentru că nu poți opri apa, am fi montat de un an-doi niște baterii de stocare, în așa fel încât toată producția între orele de la prânz să fie stocată, să fie eliberată seara, ar fi însemnat profituri mai mari pentru Hidroelectrica și ar fi însemnat prețuri cu 20-30% mai mici pe piața de energie din România pentru cetățenii noștri.
Dar au preferat să ia bonusuri de performanță în fiecare an pentru profiturile pentru care nu s-au zbătut, de 150.000-180.000 de euro, pe lângă salariile mari pe care le au, în loc să facă aceste investiții. Dacă le-ar fi făcut, ar fi lăsat foarte puține spații de tranzacționat pe piațe și cei care fac bani din operațiuni care se întâmplă pe piețele zilnice ar fi avut o marjă mult mai mică de mișcare și prețul energiei ar fi scăzut.”, a declarat Ilie Bolojan.
Pierderile și ineficiența ajung în prețuri și subvențiiPremierul susține că problema nu este izolată și că același tip de management afectează mai multe companii de stat, inclusiv din transporturi, unde costurile sunt transferate către populație.
„Sunt foarte multe zone de genul acesta. Domnul ministru Miruță a prezentat ieri cazul de la Metrorex. Ce a găsit acolo? Sunt niște anormalități, în loc să îți faci reducerea de cheltuieli, să-ți controlezi cheltuielile, să muți ineficiența în prețul final. În cazul companiilor monopoliste din energie care nu-i interesează, pentru că oricum nu sunt alți producători și oricum produc 60% din energia României, trei companii de stat, iar în prețul biletelor la companiile monopoliste din transporturi sau în subvenții de milioane de euro pe care le dăm anual în pierderi enorme.”, a afirmat Ilie Bolojan.
„Găurile negre” se mută direct în buzunarul românilorIlie Bolojan avertizează că lipsa controlului asupra cheltuielilor are un efect direct asupra populației, fie prin facturi mai mari, fie prin bani din bugetul de stat.
„Și orice companie care este în această situație, dacă nu are o conducere, care într-adevăr se uită la cheltuieli și nu își bat joc de banii pe care îi încasează, dacă nu fac asta, ce fac? Se mută cu pierderile, se mută cu găurile negre în prețuri la populație, prețuri de tarife, prețuri de megavat sau în subvenții de la bugetul de stat.”, a explicat Ilie Bolojan.
Exemplu concret: pierderi de 200 de milioane de euroPremierul a dat și un exemplu punctual pentru a ilustra dimensiunea problemelor din sistem.
„Și v-am spus, oricât am aduna, oricât ne-am speti să creștem colectarea, să creștem taxe, oricât am reduce cheltuieli, dacă aceste lucruri nu le corectăm, înseamnă că gândiți-vă doar la o singură companie. Complexul Oltenia, anul trecut pierderile au fost de 200 de milioane de euro. La o singură entitate.”, a precizat Ilie Bolojan.
Avertisment privind viitorul economic al RomânieiÎn final, premierul a atras atenția că fără reforme reale, statul riscă să nu mai aibă resurse pentru investiții esențiale.
„Dacă luăm fiecare companie cu subvenții, cu tot ce înseamnă asta, cheltuielile enorme pe care le face statul român, într-o formă sau alta, se mută, direct sau indirect, în buzunarul cetățenilor. Dacă nu le corectăm aceste lucruri, indiferent cine vine la guvernare, va ajunge să aibă niște spații tot mai mici. Pentru că noi ne-am împrumutat cu viteză foarte mare, nu ne putem opri de la un an la altul să nu ne mai împrumutăm, indiferent ce guvern vine.
Trebuie să ne controlăm acest serviciu al datoriei, în așa fel încât să rămână spații pentru guvernele care vor veni, să aibă resurse să investească în energie, să investească în educație, să investească în sănătate, să creeze condiții de dezvoltare. Pentru că altfel guvernele vor fi niște agenții de plăți, în care să plătească drepturi sociale, în care să plătească dobânzi și să mai facă câte ceva. Dar asta nu e suficient.”, a mai spus Ilie Bolojan.
„Comandanții trebuie să se asigure că sunt create condițiile pentru ca personalul militar să rămână la posturile sale timp de până la două luni, urmate de o rotație obligatorie, care trebuie să aibă loc în termen de o lună. Rotația nu este doar o chestiune de organizare a serviciului, ci o chestiune de conservare a vieții soldaților noștri și de stabilitate a apărării”, spune Sîrskîi, citat de Reuters.
Măsura prevede și obligativitatea evaluărilor medicale periodice, precum și asigurarea hranei și muniției pentru trupele din prima linie.
Decizia șefului armatei ucrainene vine pe fondul intensificării războiului cu drone care provoacă dificultăți ucrainenilor în eforturile de aprovizionare și deplasare a trupelor.
Ordinul a fost dat și în urma relatărilor despre soldați care au fost nevoiți să rămână perioade îndelungate pe front, în condiții extrem de dificile, care se confruntă cu presiunea avansului lent, dar susținut al armatei ruse.
Armata Ucrainei continuă să se confrunte cu dificultăți în atragerea de noi recruți, pe fondul scăderii entuziasmului pentru înrolare și al criticilor privind condițiile de instruire și comportamentul personalului militar de recrutare.
Premierul Ilie Bolojan a acordat un interviu joi, la Rock FM, în care a fost întrebat despre actuala situație politică din România, în contextul tensiunilor din coaliția de guvernare generate de PSD prin retragerea sprijinului politic pentru premier și depunerea demisiilor a miniștrilor PSD din Guvern.
Spre finalul interviului, Bolojan a fost întrebat ce citește în prezent sau ce volume are în așteptare. Premierul a precizat că a cumpărat recent cartea „Constituția Libertății”, de Friedrich Hayek, însă nu a reușit să citească, dat fiind contextul politic tensionat din ultima perioadă.
„Să știți că a apărut o carte pe care am apucat să o răsfoiesc, dar dat fiind turbulențele nu am apucat să intru în ea. Am luat-o cred că săptămâna trecută. Este [scrisă de] Hayek, Constituția Libertății”, a declarat acesta la Rock FM.
Bolojan l-a descris pe Friedrich Hayek drept „un autor, totuși, inspirațional, economic” și a adăugat că își propune să revină la lectură în perioada următoare.
Referindu-se la obiceiurile sale, premierul a subliniat rolul lecturii în viața personală.
„În general, citesc pentru că asta, pentru mine, e o formă de delectare. Unii oameni aleargă, unii se delectează într-un fel sau altul. Pentru mine, cititul reprezintă ceva și e o formă de delectare”, a conchis acesta.
Cel mai mare portavion al Marinei SUA, USS Gerald R. Ford, va fi retras din Orientul Mijlociu și se va întoarce acasă, după o misiune de peste 300 de zile în regiune.
Potrivit unor surse citate de ziarul The Washington Post, portavionul Gerald R. Ford va părăsi Orientul Mijlociu în perioada următoare și se va întoarce în portul din Virginia la jumătatea lunii mai.
Portavionul Ford a fost dislocat în regiune alături de alte două portavioane, respectiv USS George H.W. Bush și USS Abraham Lincoln, care operează în Marea Arabiei pentru a aplica blocada impusă de SUA asupra navelor care transportă petrol sau mărfuri din porturile iraniene.
Ford și-a început desfășurarea îndreptându-se spre Marea Mediterană, ulterior fiind redirecționat spre Caraibe în octombrie. De asemenea, portavionul a luat parte la operațiunea de capturare a fostul lider din Venezuela, Nicolas Maduro. Ulterior, portavionul s-a îndreptat spre Orientul Mijlociu pe măsură ce tensiunile cu Iranul s-au intensificat.
Potrivit Associated Press și The Washington Post, un incendiu izbucnit într-una dintre spălătoriile sale a obligat portavionul să se întoarcă în Marea Mediterană pentru reparații. În plus, nava a avut probleme repetate cu toaletele. Odată ce nava se va întoarce în port, se așteaptă să fie supusă unor reparații și lucrări de întreținere ample.
Atacurile au provocat cele mai grave pagube în districtul central Prymorskyi, unde au fost afectate blocuri înalte și clădiri rezidențiale cu cinci etaje, a declarat Serhiy Lysak, șeful administrației militare locale, scrie Reuters.
Potrivit acestuia, atacurile au declanșat incendii puternice la etajele superioare și pe acoperișuri, care între timp au fost ținute sub control. El a făcut declarațiile pe Telegram.
Serviciile de urgență au precizat că numărul răniților ar putea crește.
Odesa, un important port la Marea Neagră și un punct esențial pentru exporturile ucrainene, a fost ținta repetată a atacurilor rusești pe parcursul celor peste patru ani de război declanșat de Rusia.
Paisprezece persoane au fost rănite într-un atac produs luni.
Forțele aeriene ale Ucrainei au anunțat că Rusia a lansat, începând de miercuri ora 18:00, o rachetă balistică și 206 drone asupra țării, dintre care 172 au fost doborâte sau neutralizate. Potrivit armatei, o rachetă și 32 de drone au lovit 22 de locații.
Lysak a declarat că printre răniți se află și un băiat de 17 ani, iar două persoane sunt internate la terapie intensivă, în stare gravă.
El a adăugat că o grădiniță a fost grav avariată și că au fost raportate distrugeri la un centru comercial, un hotel și mai multe clădiri administrative.
Oficialul a publicat fotografii care surprind un incendiu violent într-o clădire cu etajul superior avariat, precum și flăcări și fum dens ieșind dintr-un bloc înalt.
De asemenea, zeci de autobuze și autoturisme au fost distruse sau avariate în mai multe parcări.
Într-un alt district, au fost raportate lovituri asupra unor facilități de infrastructură, depozite și garaje cooperative, a mai spus acesta.
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere anunță că în noaptea de miercuri spre joi a nins pe mai multe șosele din județele Brașov și Covasna. Este vorba despre drumurile aflate în zonele montane. Autoritățile au fost nevoite să trimită utilajele de deszăpezire în misiune.
„Iarna s-a întors în zona montană din centrul țării! În acest moment ninge în zonele alpine din județele Brașov și Covasna iar utilajele de deszăpezire sunt pe traseu. Circulați cu prudență”, a transmis CNAIR pe Facebook.
România se confruntă cu un episod de vreme rea la finalul lunii aprilie și la începutul lunii mai. Temperaturile sunt mai scăzute față de mediile normale ale perioadei în întreaga țară, iar în unele zone sunt precipitații mixte, ploi, lapoviță și ninsoare.
Ministerul Afacerilor Externe anunță că a fost numită o nouă conducere a Consulatului General al României la Odesa în Ucraina.
Numirea vine după o perioadă lungă în care activitatea oficiului consular a fost gestionată interimar.
„Prin Hotărărea de Guvern adoptată în ședința de miercuri, 29 aprilie 2026, domnul Doru Liciu a fost numit consul general al României la Odesa.
Anterior, Doru Liciu a fost însărcinat cu afaceri a.i. la Ambasada României în Republica Turcia. A intrat în Ministerul Afacerilor Externe în 2007, a fost consul al României la Toronto în perioada 2008-2017 și a deținut ulterior funcția de șef serviciu al Unității Arhivelor Diplomatice din cadrul MAE”, a transmis Ministerul de Externe.
Potrivit ministerului, pe fondul declanșării de către Federația Rusă a războiului de agresiune împotriva Ucrainei, în februarie 2022, MAE a decis suspendarea activității Consulatului General de la Odesa, cu relocarea la Ambasada României la Kiev a gerantului interimar, care gestiona în acea perioadă activitatea oficiului consular.
„Consulatul General al României la Odesa și-a reluat activitatea în toamna anului 2025, în regim limitat, (prezență pe spațiu a gerantului timp de 14 zile/lună), pe fondul situației de securitate din Ucraina.
MAE își propune revenirea graduală la funcționare normală a CG Odesa, ținând cont și de condițiile de siguranță. Este un obiectiv dorit de comunitatea românească din regiunea Odesa (peste 120.000 de persoane, conform recensământului din 2001) și menționat, de altfel, președintelui Nicușor Dan la întâlnirea avută cu reprezentanții comunității românești, în iunie 2025”, a precizat MAE.
Chiar și în condiții de funcționare limitată, Consulatul General de la Odesa a reușit în ultimele luni să reia și să susțină activități culturale importante pentru comunitatea locală, să identifice proiecte de asistență finanțate de MAE/RoAid și să întreprindă vizite regulate în comunitățile locale majoritar românești.
Ministerul de Externe transmite, de asemenea că reprezentarea României la Odesa la nivel de consul general este importantă și din perspectiva importanței strategice a regiunii, aici aflându-se cel mai mare port al Ucrainei, cel mai important conector al acestei țări cu piața globală, inclusiv în ce privește transportul de cereale.
Cu privire la activitatea consulară, aceasta s-a realizat în regim de consulat itinerant, cu deplasări lunare, pentru perioade de aproximativ de două săptămâni, ale șefului oficiului consular de la Kiev la Odesa. Până în prezent au fost realizate șapte astfel de consulate itinerante.
Deputatul PSD Marius Budăi a lansat, joi, un atac la adresa Ilie Bolojan, acuzându-l că prioritizează menținerea sa în funcția de premier, deși traiul în România „se scumpește pe zi ce trece”.
Într-o postare pe Facebook, social-democratul susține că premierul „a găsit o a treia cale – să rămână pur și simplu în funcție, indiferent de ce se întâmplă în jur”.
„România se scumpește pe zi ce trece. Facturile sufocă familiile. Tinerii se întreabă care le va fi viitorul. Părinții și bunicii noștri aleg între medicamente și mâncare. Mediul de afaceri simte presiunea pierderii puterii de cumpărare a populației. Domnul prim-ministru Bolojan? Doarme liniștit – scaunul este intact. Cu o mână pe scaun și cu cealaltă întinsă către cei pe care i-a insultat ieri, domnul Ilie Bolojan ne dă o lecție memorabilă de flexibilitate morală”, a scris Budăi pe Facebook.
Social-democratul a subliniat că guvernul nu mai beneficiază de sprijin politic și că „legitimitatea este o amintire frumoasă” – în contextul în care săptămâna trecută, PSD a retras sprijinul pentru premier, iar miniștrii PSD și-au depus demisiile.
„Nu contează că românii se întreabă cum ajung la sfârșitul lunii. Contează că scaunul există. Și că cineva stă pe el”, a adăugat acesta.
În același mesaj, deputatul PSD susține că partidul „a ales să fie alături de toți cetățenii români” și că „nicio funcție guvernamentală […] nu valorează mai mult decât schimbarea reală a modului în care este guvernată această țară”.
„Domnule Bolojan, România nu are nevoie de un prim-ministru care supraviețuiește de azi pe mâine. Are nevoie de unul căruia îi arde când unui senior nu îi ajung banii de pâine. De unul căruia îi pasă mai mult de viitorul acestei țări decât de viitorul fotoliului său”, a conchis social-democratul.
Economia țării sud-americane, cu o populație de sub un milion de locuitori, traversează una dintre cele mai spectaculoase transformări economice la nivel global, datorită industriei petroliere offshore, conform presei elene.
Din 2019, anul în care a început exploatarea comercială a zăcămintelor maritime, Guyana a devenit una dintre cele mai dinamice economii ale lumii. Descoperirile masive de petrol din largul coastelor au atras investiții internaționale și au schimbat complet structura economică a țării. În prezent, veniturile generate de petrol cresc accelerat pe fondul prețurilor ridicate ale barilului, alimentate de incertitudinile geopolitice globale.
Potrivit estimărilor recente, Guyana înregistrează venituri de aproximativ 623 de milioane de dolari săptămânal din sectorul petrolier. Principalul motor economic este blocul petrolier Stabroek, operat de ExxonMobil, unul dintre cele mai mari proiecte offshore descoperite în ultimii ani.
Datele din industrie arată că producția offshore a Guyanei se apropie de pragul de un milion de barili pe zi, cu o medie de peste 900.000 barili zilnic în prima parte a anului 2026.
Rezervele din blocul Stabroek sunt estimate la peste 11 miliarde de barili echivalent petrol, ceea ce plasează Guyana printre cele mai promițătoare piețe energetice emergente.
Creșterea prețurilor petrolului, influențată de tensiunile internaționale și de riscurile logistice din Orientul Mijlociu, oferă Guyanei un avantaj competitiv major. Cererea ridicată din Europa și dorința statelor occidentale de diversificare energetică contribuie la consolidarea exporturilor petroliere.
Boomul petrolului în Guyana accelerează investițiile și dezvoltarea economicăGuvernul din Guyana încearcă să valorifice această perioadă favorabilă prin investiții în infrastructură, transport și proiecte energetice. Drumurile, podurile și extinderea serviciilor publice sunt priorități finanțate din fondurile provenite din petrol.
În paralel, companiile energetice accelerează dezvoltarea noilor platforme plutitoare de producție și stocare (FPSO), pentru a crește capacitatea de extracție. Proiectele aflate în construcție ar putea ridica producția totală la peste 1,1 milioane barili pe zi până la finalul anului 2026.
Economia Guyanei continuă să fie susținută masiv de sectorul energetic, iar prognozele indică o creștere economică de peste 16% în 2026.
În ciuda succesului financiar, experții avertizează asupra riscurilor generate de dependența excesivă de petrol. Economia Guyanei devine tot mai vulnerabilă la fluctuațiile pieței energetice, iar creșterea accelerată a veniturilor poate produce dezechilibre.
Inflația, creșterea prețurilor la locuințe și presiunea asupra forței de muncă reprezintă provocări reale pentru autorități. Fenomenul cunoscut drept „blestemul resurselor” (n.r. situația în care țările bogate în resurse naturale dezvoltă probleme economice și sociale) începe să fie invocat în analiza dezvoltării Guyanei.
În timp ce veniturile cresc exponențial, guvernul trebuie să găsească echilibrul între investiții și sustenabilitate economică. Viitorul țării depinde de modul în care va administra această bogăție petrolieră.
Un nou sistem de rachete ar putea fi folosit de americani în cazul în care se reiau luptele cu iranienii, potrivit Bloomberg. Comandamentul Central al SUA a solicitat aprobarea pentru desfășurarea rachetei hipersonice cu rază lungă de acțiune „Dark Eagle” în Orientul Mijlociu.
Astfel, militarii americani vizează lansatoarele de rachete balistice iraniene aflate în afara razei de acțiune a sistemelor americane actuale.
Racheta are o rază de acțiune de aproximativ 2.725 de kilometri și este concepută pentru lovituri rapide și precise împotriva unor ținte puternic apărate.
Dacă transferul va fi aprobat, va marca prima desfășurare operațională a sistemului, care nu este încă declarat în mod oficial gata de utilizare. Fiecare rachetă costă aproximativ 15 milioane de dolari și există un număr limitat de proiectile.
Informația apare cu puțin timp înainte de o întâlnire a președintelui Donald Trump cu comandantul CENTCOM, Brad Cooper. Liderul militar îl va informa pe Trump despre noile opțiuni militare împotriva Iranului.
Planurile includ o campanie de atac scurtă și intensă, preluarea controlului asupra Strâmtorii Ormuz și o misiune a forțelor speciale care vizează uraniul îmbogățit.
În prezent, Trump susține blocada navală asupra Iranului, dar el s-ar putea răzgândi dacă discuțiile cu iranienii nu progresează.
Proiectul de lege privind unele măsuri aplicabile funcţionarilor publici şi personalului contractual plătit din fonduri publice, respectiv cumulul pensie-salariu în sectorul public, va fi adoptat joi, de Guvern, într-o ședință extraordinară.
Anunțul a fost făcut miercuri de purtătoarea de cuvânt a Executivului, Ioana Nadina Dogioiu, în cadrul unei conferințe de presă.
Aceasta a explicat faptul că proiectul de lege a fost inclus pe ordinea de zi a şedinţei de miercuri, însă mai avea nevoie de avizul Consiliului Legislativ.
„El va veni mâine (joi – n.r.) dimineață, la ora 09.00–09.30, după care proiectul de lege va fi adoptat. Deci e doar o mică întârziere”, a explicat Dogioiu.
La sfârșitul lunii martie, premierul Ilie Bolojan afirma, în cadrul unei intervenții televizate, că proiectul de lege privind cumulul pensie-salariu la stat este finalizat și că aștepta avizul Consiliului Superior al Magistraturii în termen de 30 de zile.
La momentul respectiv, premierul a adăugat că efectul acestei legi ar trebui să fie ca „ori cei care cumulează pensia şi salariul să renunţe la 85% din pensie, dacă vor să lucreze în continuare, sau să renunţe la locul de muncă de la stat”.
Grupul OMV Petrom, controlat de grupul omonim din Austria, la care statul român deține 20,69% din pachetul de acțiuni, a anunțat joi că performanța solidă a activelor susține stabilitatea energetică în contextul turbulențelor de pe piață
Compania a anunțat un profit net de 1,028 miliarde de lei după primele trei luni din 2026, cu 4% mai mic decât cel de 1,070 miliarde de lei din primul trimestru al anului anterior. La raportarea precedentă, pentru între anul 2025, grupul OMV Petrom anunțase un profit net în scădere cu 27%, conform rezultatelor preliminare la 31 decembrie,.
„Într-un prim trimestru extrem de volatil, activele noastre au înregistrat o performanță solidă, rafinăria și centrala electrică funcționând la capacitate maximă. Producția lor fiabilă a contribuit în mod direct la securitatea aprovizionării României și la stabilitatea sistemului energetic într-o perioadă marcată de turbulențe. Acest lucru evidențiază, încă o dată, rolul esențial al producției interne – atât în explorare și producție (upstream), cât și în rafinare și distribuție (downstream) – pentru asigurarea rezilienței energetice”, a declarat, joi, Christina Verchere, CEO OMV Petrom.
Potrivit șefei OMV Petrom, rezultatele financiare ale grupului reflectă doar parțial creșterea cotațiilor la țiței și carburanți, întrucât a menținut o politică moderată a prețurilor în contextul creșterilor abrupte din martie.
Totodată, rezultatul din exploatare excluzând elementele speciale aferent primului trimestru a fost de 1,5 miliarde lei, cu 16% mai mare față de aceeași perioadă a anului trecut, datorită îmbunătățirii rezultatelor segmentelor R&M și G&P, arată Christina Verchere.
Potrivit acesteia, investițiile de 1,6 miliarde lei, în creștere cu 14% față de aceeași perioadă a anului trecut, au susținut progresul implementării strategiei, în timp ce contribuțiile la bugetul de stat au rămas la un nivel ridicat, de 4,1 miliarde lei, cu 9% mai mult față de aceeași perioadă a anului trecut.
„În perspectivă, vom continua să dezvoltăm proiectele noastre de energie convenționala, precum și cele cu emisii reduse sau zero de carbon, contribuind la reziliența portofoliului nostru de active, la valoarea generata pe termen lung și la asigurarea energiei necesare pentru prezent și viitor”, a conchis Christina Verchere.
„Conflictul recent din Orientul Mijlociu a crescut semnificativ volatilitatea pe piețele globale de energie”Raportul trimestrial prezentat acționarilor detaliază impactul reglementărilor și analizează tipurile de riscuri la care a fost expus grupul, dar și o succintă perspectivă pentru întregul an 2026, cu accent pe recenta escaladare a tensiunilor din Orientul Mijlociu.
„Conflictul recent din Orientul Mijlociu a crescut semnificativ volatilitatea pe piețele globale de energie și a generat perturbarea lanțurilor de aprovizionare, creșterea prețurilor materiilor prime și o incertitudine sporită pe piață în ceea ce privește prețurile și fluxurile de tranzacționare la petrol, gaze naturale și carburanții. Prin urmare, pe baza informațiilor disponibile la momentul publicării, aceste perspective reprezintă evaluarea noastră actuală a pieței și se bazează pe ipoteza că restricțiile privind navigația prin strâmtoarea Hormuz vor fi ridicate, în mare măsură, înainte de sfârșitul primei jumătăți a anului 2026. Rezultatele reale pot diferi semnificativ dacă evoluțiile geopolitice se abat de la ipotezele curente”, se arată în raport.
Impactul taxelor și reglementărilor din țarăPentru 2026, OMV Petrom preconizează că prețul mediu al țițeiului Brent va fi între 85 USD/bbl și 95 USD/bbl (anterior jur de 65 USD/bbl; 2025: 69,1 USD/bbl).
Indicatorul marja de rafinare se preconizează că va fi de peste 10 USD/bbl (anterior în jur de 9 USD/bbl; 2025: 12,4 USD/bbl). Totuși, plafonarea impusă de guvernul României pentru marjele de rafinare la motorină și benzină pentru T2/26 va reduce temporar eficacitatea indicatorului marjei de rafinare că indicator pentru evaluarea profitabilității R&M.
În România, OMV Petrom preconizează că cererea de produse petroliere în comerțul cu amănuntul și cea de energie electrică vor fi stabile; cererea de gaze naturale estimăm că va fi de asemenea stabilă (anterior: în creștere ușoară comparativ cu 2025).
În martie 2026, guvernul a emis o nouă ordonanță de urgență prin care piață gazelor naturale pentru consumatorii casnici, precum și pentru producția de energie termică în centrale de cogenerare și termocentrale pentru consumul casnic, rămâne reglementată până la sfârșitul T1/27. Acest lucru se traduce printr-o reducere a sferei de aplicare a reglementării anterioare.
Aplicabilitatea taxei pe cifra de afaceri introduse în 2024 (0,5% pentru OMV Petrom S.A. și OMV Petrom Marketing S.R.L.), inițial anunțată să expire la finalul anului 2025, a fost extinsă cu un an, până la finalul anului 2026. Se estimează că va avea un impact anual total de sub 250 de milioane lei în 2026 (2025: 205 milioane de lei). Conform reglementărilor actuale, taxa va fi eliminată începând cu 1 ianuarie 2027.
O taxa de 0,5% din valoarea netă a anumitor construcții (cost minus amortizare) este aplicabilă începând cu 1 ianuarie 2025. Impactul estimat pentru 2026 este de ordin mediu în zeci de milioane de lei (2025: 69 milioane de lei). Conform reglementărilor actuale, taxa va fi eliminată începând cu 1 ianuarie 2027.
„În martie 2026, că urmare a conflictului din Orientul Mijlociu, statul român a declarat stare de criză pentru piețele de petrol și carburanți pentru o perioada inițială de 3 luni, care se încheie în iunie 2026. În T2/26, intervențiile guvernului român care au impact asupra OMV Petrom reduc potențialul de creștere la nivel de Grup prin limitarea marjelor R&M la nivelurile din anul precedent pentru benzină și motorină, precum și prin instituirea unei contribuții de solidaritate în segmentul E&P, în funcție de cotațiile medii Brent pentru luna respectivă”, potrivit sursei citate.
Aspecte-cheie din primul trimestruGrupul OMV Petrom
Explorare și Producție
Rafinare și Marketing
Gaze și Energie
Dezvoltarea regională a gazelor
Proiecte cu emisii reduse de carbon
În ceea ce privește câștigurile acționarilor, Adunarea Generală Ordinară a Acționarilor (AGOA) a aprobat în aprilie propunerea Directoratului pentru un dividend de bază pe acțiune pentru 2025 de 0,0466 lei (în creștere cu 5% față de anul precedent) și un dividend special pe acțiune de 0,0112 lei (în scădere cu 44% față de anul precedent).
