MediaFax.ro

Erfan Soltani, primul protestatar iranian condamnat la moarte prin spânzurare de regimul lui Khamenei, nu va fi executat, anunță Reuters.

Familia lui Erfan a stat trează până în zori, așteptând să vadă ce se întâmplă cu Erfan (26 de ani), care a fost arestat pe 10 ianuarie.

Sistemul judiciar al Iranului a transmis că Soltani, deținut în penitenciarul central din Karaj, este acuzat de „complicitate împotriva securității interne a țării și activității de propagandă împotriva regimului”, dar că pedeapsa cu moartea nu se aplică unor astfel de acuzații, dacă acestea sunt confirmate de o instanță.

Familia nu știe prea multe despre Erfan, de când acesta a fost închis

Presa oficială iraniană a anunțat, de asemenea, că Soltani nu va fi executat.

Soltani, un angajat al unui magazin de haine în vârstă de 26 de ani, a fost arestat joia trecută în Karaj, un oraș la nord-vest de Teheran, după ce a participat la proteste și urma să fie executat miercuri, potrivit grupurilor pentru drepturile omului.

De la arestarea sa, familia sa a primit puține vești despre starea sa, în afară de o scurtă vizită programată înainte de execuția sa așteptată.

„Încercau să-l viziteze în închisoare”

Miercuri, la câteva ore după execuția programată, autoritățile închisorii i-au sunat și au spus că execuția a fost „amânată”, fără a oferi detalii suplimentare.

Înainte de amânarea execuției, Somayeh, o rudă apropiată în vârstă de 45 de ani a lui Soltani care locuiește în străinătate, a declarat: „Am vorbit ieri cu familia sa și tot ce știu este că încercau să-l viziteze în închisoare. Nu am dormit de două zile”.

„Cum poate cineva să omoare un copil?”

Somayeh și ceilalți membri ai familiei au stat trezi până în zori, așteptând vești, știind că autoritățile iraniene efectuează de obicei execuții în jurul chemării la rugăciune de dimineață.

„Nu mă pot opri din a mă gândi la Erfan. Incertitudinea mă omoară”, a spus Somayeh printre lacrimi.

„Cum poate cineva să aibă inima să pună o frânghie în jurul gâtului unui copil atât de bun și să-l trimită să moară?”

Simbol al sfidării autorității lui Khamenei

Soltani a devenit un simbol al sfidării pentru activiștii iranieni, în timp ce autoritățile își intensifică reprimarea unei mișcări de protest la nivel național.

Grupurile pentru drepturile omului spun că se tem că există multe alte cazuri precum cel al lui Soltani care sunt necunoscute din cauza unei pene de curent la internet în Iran, dar că acest caz evidențiază viteza cu care autoritățile condamnă protestatarii.

Lui Soltani i s-a refuzat accesul la un avocat și la apărare juridică, a declarat Organizația Hengaw pentru Drepturile Omului, cu sediul în Norvegia.

Iranul condamnă protestatarii în procese care durează câteva minute

Peste 18.000 de persoane au fost arestate și cel puțin 2.571 ucise în ultimele două săptămâni, potrivit agenției de știri Human Rights Activists, cu sediul în SUA.

Grupurile pentru drepturile omului au îndemnat Iranul să oprească execuția lui Soltani și a altor protestatari arestați, Amnesty International exprimându-și temerile că autoritățile iraniene ar putea „recurge din nou la procese rapide și execuții arbitrare pentru a înăbuși și descuraja disidența”.

Observatorii drepturilor omului au declarat că Iranul condamnă adesea protestatarii în procese care durează câteva minute.

Cel puțin 1.500 de persoane au fost spânzurate de regimul de la Teheran anul trecut

Soltani a fost condamnat la moarte la patru zile după arestare – o perioadă despre care activiștii iranieni pentru drepturile omului spun că l-au privat de dreptul la un proces echitabil .

Președintele Curții Supreme a Iranului a semnalat miercuri că procesele și execuțiile vor fi rapide, spunând presei de stat „ar trebui să o facem acum” pentru a avea un efect asupra protestatarilor. Alți oficiali judiciari au declarat că protestatarii vor fi acuzați că sunt „dușmani ai lui Dumnezeu”, o infracțiune care poate fi pedepsită cu pedeapsa cu moartea.

Anul trecut, Iranul a spânzurat cel puțin 1.500 de persoane, potrivit grupării Iran Human Rights cu sediul în Norvegia.

„Cel mai bun prieten al mamei sale”

Soltani i-a spus familiei sale că a primit un apel de la serviciile secrete iraniene cu câteva ore înainte de arestarea sa, pe care l-a ignorat. În ciuda amenințărilor din partea serviciilor de securitate, el a continuat să se alăture protestelor.

Somayeh a spus: „Erfanul nostru este un copil nevinovat care vrea să-și exercite drepturile în mod pașnic. Asta e tot ce a făcut. S-a alăturat compatrioților săi pentru a protesta pașnic”.

Soltani lucrează într-un magazin de haine și este pasionat de modă, fitness și de Persepolis FC, un club de fotbal din Teheran. Familia sa l-a descris ca fiind „cel mai iubitor frate” și „cel mai bun prieten al mamei sale”.

Deși mai mult de 41% dintre angajații români au reușit să își mențină un nivel rezonabil de echilibru la locul de muncă, unul din 4 angajați s-au aflat într-o zonă de risc psihologic și burnout, în timp ce doar 30% au indicat cu adevărat o stare de mulțumire ridicată, caracterizată prin relații sănătoase, autonomie, claritate și percepție de corectitudine la locul de muncă.

Indexul stării de bine a angajaților români arată un scor de 70,3 puncte din 100 în 2025, ceea ce indică o siguranță moderată, dar și o vulnerabilitate crescută la șocuri organizaționale precum schimbări de leadership, presiuni operaționale sau instabilitate economică și plasează România într-o zonă de „siguranță moderată”.

Bărbații tineri sunt cei mai fericiți angajați

În 2025, bărbații au înregistrat o satisfacție mai mare la locul de muncă. 72,1% au indicat o stare bună și foarte bună, segmentul de vârstă 18-29 de ani fiind cel mai mulțumit. Domeniile cu cel mai mare grad de satisfacție la locul de muncă în 2025 au fost comerț/vânzări (76,4%), servicii bancare și sănătate (73,8% fiecare) și ONG (66,6%). La polul opus, angajații din domeniile IT&C și administrație publică au înregistrat cele mici niveluri de satisfacție.

Raportul arată că starea de bine nu este percepută de angajați ca un beneficiu sau un bonus, ci ca rezultatul modului în care este organizată și condusă compania pentru care lucrează. Diferențele de wellbeing nu sunt aleatorii și nici strict individuale, ci urmează linii structurale clare: poziția în ierarhie, vechimea, domeniul de activitate și regulile formale și informale ale organizației. În același timp, raportul arată că pe măsură ce vechimea angajaților în organizație crește, starea lor de bine scade de la nivelul „excelent” la „bine”, însoțită de o creștere a zonei de tensiuni gestionabile, dar persistente. Organizațiile reușesc să transforme entuziasmul inițial în stabilitate, dar nu reușesc întotdeauna să mențină energie și sens pe termen lung.

Angajații forțați să compenseze prin efort personal ce lipsește din designul muncii

„Datele ne-au arătat că în 2025 nu a fost vorba despre o Românie epuizată, ci despre o Românie care funcționează cu un cost emoțional mare. Majoritatea angajaților își fac treaba, dar sistemele organizaționale îi forțează să compenseze prin efort personal ceea ce lipsește din designul muncii: claritate, echitate, autonomie și relații sănătoase cu managementul. În 2026 provocarea reală pentru companii nu mai este retenția, ci menținerea vitalității oamenilor pe măsură ce cresc în roluri și responsabilitate. Un angajat care rămâne, dar își pierde energia, nu mai creează valoare”, explică Mihai Stănescu, fondatorul RoCoach.

Conform Indexului stării de bine a angajaților români, în 2025 principalele surse de epuizare au fost volumul mare de muncă (23,3%), presiunea constantă a termenelor limită (19,6%), lipsa echilibrului dintre viața personală și cea profesională (16,4%) și absența feedbackului (9,1%). În același timp, în aproape toate segmentele analizate, șeful direct apare ca factor determinant al stării de bine a angajaților (19,3%).

Cum arată munca în România

„Dincolo de cifre, indexul arată cum este trăită munca în România în 2025: ca un sistem de presiuni, adaptări și compromisuri pe care oamenii îl gestionează zi de zi cu un efort mult mai mare decât se vede la suprafață. Indexul Stării de bine a angajaților români măsoară calitatea reală a relației dintre angajat și organizația în care lucrează – cât de corecte sunt regulile, cât de clare sunt așteptările, câtă autonomie există și cât de mult sprijin primesc oamenii atunci când lucrurile devin dificile. Vedem foarte clar un proces de uzură organizațională. Oamenii nu vorbesc despre beneficii, ci despre corectitudine, despre respect, despre șefi care ascultă și despre libertatea de a-și organiza munca fără micro-management. Limbajul este adesea emoțional și uneori dur, ceea ce ne arată că aceste teme sunt trăite ca probleme morale, nu doar ca disfuncții procedurale. Când angajații spun „să nu se mai aranjeze concursurile” sau „șefii să ne trateze ca oameni”, ei vorbesc despre nevoia fundamentală de echitate și demnitate în muncă”, spune Marian Marcu, Managing Partner Novel Research.

Datele au fost colectate în perioada noiembrie-decembrie 2025, prin metoda CAWI (Computer Assisted WEB Interviews), pe un eșantion de 1.000 de angajați din mediul urban.

 

Câteva versuri dintr-o poezie a lui Mihai Eminescu au fost postate joi, pe Facebook, de Ministerul Afacerilor Interne, cu ocazia Zilei Culturii Naționale.

Totuși, versurile erau citate greşit şi nici titlul poeziei nu era cel corect.

„De vezi codrii de aramă / De departe vezi albind / Ş-auzi mândra glăsuire/ A pădurii de argint.” Mihai Eminescu „De ce nu-mi vii”, este postarea inițială de pagina de Facebook a Ministerului Afacerilor Interne.

Ulterior, postarea a fost corectată. Inclusiv o persoană a scris, în secțiunea de comentarii, varianta corectă, menționând totodată și titlul corespunzător al poeziei. Postarea este disponibilă mai jos.

Versurile corecte sunt: „De treci codrii de aramă, de departe vezi albind/ Ș-auzi mândra glăsuire a pădurii de argint”. Versurile fac parte din poezia „Călin (file din poveste)”.

Postarea inițială a MAI. Sursa foto: istoric editări Facebook/Ministerul Afacerilor Interne

Postarea corectată. Sursa foto: istoric editări Facebook/Ministerul Afacerilor Interne

Astăzi, pe 15 ianuarie, este Ziua Culturii Naționale, care are ca scop promovarea creației artistice, literare și științifice românești, precum și recunoașterea contribuției personalităților care au marcat patrimoniul cultural al României. În 2026, se împlinesc 176 de ani de la nașterea poetului Mihai Eminescu, iar această zi reprezintă un prilej de reflecție asupra valorilor care definesc identitatea națională și asupra rolului culturii în dezvoltarea societății.

În iunie 1989, într-o Românie aparent înghețată politic, dar aflată deja pe marginea prăpastiei, comemorarea a 100 de ani de la moartea lui Mihai Eminescu a devenit unul dintre cele mai sensibile evenimente culturale ale ultimului an de comunism. Între 8 și 18 iunie, la Botoșani, Iași, Râmnicu Vâlcea și București, Simpozionul Internațional „Mihai Eminescu” a reunit scriitori români și străini, inclusiv delegații din state socialiste și capitaliste.

Pentru Securitate, amploarea manifestărilor și mai ales prezența scriitorilor din Republica Sovietică Socialistă Moldovenească au transformat evenimentul într-o operațiune de supraveghere complexă. Documentele aflate astăzi în arhiva CNSAS arată că aproape fiecare gest, întâlnire sau conversație a fost monitorizată.

„În sfîrșit sîntem acasă”

Unul dintre cele mai emoționante episoade, dar și unul dintre cele mai atent consemnate de Securitate, a avut loc în noaptea de 14 spre 15 iunie 1989. O notă informativă furnizată la 18 iunie de informatorul cu numele conspirativ „Dobrescu” surprinde atmosfera unei întâlniri nocturne organizate de scriitorii din Chișinău:

„În noaptea de 14 spre 15 scriitorii din Chişinău au propus să facă priveghi. Directorul hotelului le-a oferit o cameră unde s-au adunat toţi delegaţii din Cernăuţi, Chişinău şi din ţara noastră, respectiv 7 sau 8 care au fost premiaţi. Juriul a refuzat să participe la această întîlnire.”

Potrivit aceleiași note, în cameră s-au strâns aproximativ 50 de persoane, care au decis ca fiecare să citească sau să spună ceva:

„Basarabenii, în cor, au recitat Doina de Eminescu şi apoi poezii de-ale lor.”

Momentul capătă o încărcătură simbolică și politică explozivă atunci când Grigore Vieru, liderul delegației din Chișinău, rostește:

„Eminescu este al nostru.”

Replica vine imediat, din partea Mariei Vilceanu, descrisă de informator drept „mai curajoasă dintre toţi”:

„Nu Eminescu este al vostru, ci voi sînteţi ai noştri.”

Nota continuă cu o mărturie rară despre dimensiunea emoțională a întâlnirii:

„Unii dintre basarabeni au spus: «În sfîrşit sîntem acasă» şi au început să plîngă.”

Pentru Securitate, astfel de afirmații depășeau cu mult cadrul unei simple comemorări literare.

Mașina de scris cu caractere latine – un obiect subversiv

Un alt episod revelator este legat de solicitarea lui Nicolae Dabija și Grigore Vieru, consemnată într-o notă internă a Securității, probabil emisă de Direcția I (informații interne). Cei doi scriitori au cerut sprijin pentru obținerea unei mașini de scris cu caractere latine:

„Nicolae Dabija și Grigore Vieru din R.S.S. Moldovenească, aflaţi în ţara noastră ca invitaţi la Simpozionul Internațional «Mihai Eminescu», au solicitat lui Dumitru Radu Popescu – preşedintele Uniunii Scriitorilor, să-i sprijine în obţinerea unei maşini de scris cu caractere latine.”

Contextul era extrem de sensibil:

„Au precizat că, începînd cu data de 15 iunie a.c., au obţinut aprobarea pentru tipărirea cu caractere latine a revistei Literatură şi artă, al cărei redactor şef este Nicolae Dabija, dar nu au cu ce să dactilografieze spalturile în limba română, întrucît în U.R.S.S. nu se găsesc maşini de scris cu asemenea caractere.”

Nota consemnează și o afirmație care, pentru autorități, suna aproape sfidător:

„În ce priveşte modalitatea de introducere în R.S.S. Moldovenească a maşinii de scris, cei doi au afirmat că nu ar fi probleme întrucît, fiind recent aleşi în Sovietul Suprem al Republicii, nu vor fi controlați la frontieră.”

Dumitru Radu Popescu urma să informeze Secția de Presă și Propagandă a CC al PCR, semn că problema a fost tratată la nivel politic înalt.

Trenul spre Eminescu: „un drept”

Gradul de alertă al autorităților române reiese clar și dintr-o telegramă transmisă de la Moscova la 10 iunie 1989, ora 08.00, prin Ministerul Afacerilor Externe. Documentul redă o scrisoare publicată pe prima pagină a săptămânalului Literatura și Arta din Chișinău:

„La 15 iunie 1989, în toată lumea se va omagia centenarul morții lui Mihai Eminescu, clasicul literaturii moldo-române. Noi, băștinașii Moldovei Sovietice, apelăm la Guvernul Moldovei Sovietice și cel al Republicii Socialiste România de a da consimțămîntul să fie pus la dispoziție un tren turistic cu care să plece toți doritorii din Moldova pentru a depune flori la mormîntul lui Eminescu.”

Apelul este formulat într-un limbaj care revendică explicit un drept:

„Dorim să fim înțeleși just, căci un așa eveniment are loc o dată în viață. Rugăm să nu ne lipsiți de acest drept.”

Telegrama a fost transmisă unor nume-cheie ale aparatului de stat și de securitate: Constantin Olteanu, Ion Stoian, Ion Stănescu, Aron Bordea, iar pe un alt exemplar apare menționat și Iulian Vlad, șeful Departamentului Securității Statului.

Microfoane, mușchi de vacă și „măsuri IDEB”

Dincolo de documentele politice, arhiva CNSAS păstrează și detalii aparent banale, dar extrem de sugestive. Un raport din 13 iunie 1989 consemnează suma de 142 de lei drept:

„cheltuieli măsuri IDEB la Hotel Dorobanți – acțiunea Eminescu”.

Nota de plată aferentă arată consumul a doi ofițeri de Securitate:

– 2 porții de mușchi de vacă
– 2 salate
– 4 chifle
– 1 brifcor
– 2 sticle de apă

În realitate, cei doi ofițeri nu erau simpli clienți:

„Ofițerii de securitate disimulau că sunt clienți ai restaurantului, în timp ce instalau «șipca» – microfonul care intercepta convorbirile ambientale.”

Aceste „măsuri IDEB” (Interceptarea Discuţiilor prin Intermediul Emiţătorilor Alimentaţi la Baterie) urmau să înregistreze conversațiile participanților la Simpozionul Eminescu.

Ministrul japonez de Externe, Toshimitsu Motegi, și omologul său filipinez, Theresa Lazaro, au semnat la Manila Acordul de Achiziție și Cross-Servicing (ACSA), un instrument logistic ce permite furnizarea de muniție, combustibil, alimente și alte materiale necesare în timpul instruirii comune. Acordul urmează să fie ratificat de legislativul japonez pentru a intra în vigoare, scrie Euronews.

Autoritățile de la Tokyo și Manila au subliniat că pactul de apărare va sprijini răspunsul la catastrofe naturale, un risc major în regiune, și participarea la misiuni de menținere a păcii sub egida ONU, pe lângă facilitarea exercițiilor militare cooperative.

Inițiativa vine pe fondul tensiunilor crescute cu China, inclusiv după declarațiile recente ale premierului japonez Sanae Takaichi privind posibile consecințe regionale ale unui scenariu în Taiwan.

În 2024, cele două state au semnat Acordul de Acces Reciproc (RAA), intrat în vigoare în septembrie, care permite desfășurarea forțelor pe teritoriul celuilalt pentru exerciții comune extinse, inclusiv trageri reale. În paralel, oficialii negociază un acord separat pentru securizarea informațiilor militare clasificate ce ar putea fi partajate bilateral.

Mesajul către Beijing

În aprilie anul trecut, premierul japonez de atunci, Shigeru Ishiba, și președintele filipinez Ferdinand Marcos Jr. au anunțat lansarea negocierilor pentru ACSA, reiterând opoziția față de „orice tentativă de schimbare unilaterală a status quo-ului prin forță sau coerciție” în Mările Chinei de Est și de Sud.

Deși China nu a fost menționată explicit, mesajul a fost interpretat ca o avertizare la adresa Beijingului.

Confruntările dintre paza de coastă chineză și cea filipineză s-au intensificat sub mandatul lui Marcos Jr., instalat în 2022, după o perioadă de apropiere Manila–Beijing în timpul fostului președinte Rodrigo Duterte.

China revendică aproape întreaga Mare a Chinei de Sud și și-a consolidat prezența navală, inclusiv prin baze pe insule artificiale. Malaezia, Vietnam, Brunei și Taiwan sunt, de asemenea, implicate în disputele teritoriale de durată.

Relația cu SUA

Atât Japonia, cât și Filipine sunt aliați prin tratat ai Statelor Unite, iar noile aranjamente logistice și de acces sporesc interoperabilitatea și capacitatea de descurajare în Indo-Pacific.

Analiștii apreciază că pactul de apărare consolidează arhitectura de securitate regională, oferind un cadru pragmatic pentru cooperare militară, asistență umanitară și operațiuni de stabilitate.

15 ianuarie este o astfel de zi pentru România. Nu este o simplă dată, ci o constelație, un altar, o chemare lăuntrică la reflecție, la mândrie și la recunoștință, este Ziua Culturii Naționale, și nu degeaba a fost aleasă pentru această înaltă demnitate ziua în care s-a născut Mihai Eminescu, Luceafărul poeziei românești, geniul tutelar al limbii noastre, măsura absolută a ceea ce înseamnă a fi român.

Într-o lume asurzită de zgomot, de efemer și de uitare, avem nevoie, mai mult ca oricând, de ancore, de repere care să ne amintească cine suntem, de unde venim și încotro ne îndreptăm, iar cultura este această ancoră, memoria noastră genetică, ecoul strămoșilor noștri, visul celor care au construit și jertfit. Și, în centrul acestei galaxii culturale, strălucind cu o lumină neasemuită, stă Eminescu, nu ca un idol rece, ci ca o voce caldă, familiară, care ne șoptește povești despre iubire și dor, despre singurătate și cosmos, despre natura sacră și spiritul neamului.

A alege ziua nașterii lui Mihai Eminescu drept Zi a Culturii Naționale a fost o recunoaștere profundă, o mărturisire colectivă a faptului că în opera lui, în versul său muzical și profund filosofic se regăsește chintesența spiritului românesc. El nu a scris doar poezie, ci a plămădit limba, a cizelat gândul, a dat glas dorului nostru ancestral, a înălțat suferința la rang de artă și a transformat peisajul carpatic într-un templu al universalității. Eminescu este un continent spiritual, un univers de sentimente și idei care, odată descoperit, te transformă pentru totdeauna.

Această zi, 15 ianuarie, este, așadar, un pelerinaj în adâncul propriei noastre ființe, în miezul acelei alcătuiri sufletești pe care Eminescu a înțeles-o și a transpus-o în versuri nemuritoare. Este o zi în care ar trebui să ne oprim din alergare și să ascultăm murmurul codrului, freamătul undelor dulci, șoaptele iubirilor pierdute și ecoul veșnic al poeziei ”Ce te legeni, codrule…”. Este, de asemenea, o zi în care să ne amintim că, dincolo de cotidian, avem un tezaur, o comoară inestimabilă, și că datoria noastră esacră este aceea de a o prețui și a o duce mai departe.

Să vorbim despre Eminescu înseamnă să vorbim despre însăși inima ce bate puternic a limbii române, căci marele poet nu a fost doar un maestru al cuvântului, ci un vrăjitor, un alchimist care a transmutat argila sonoră a graiului popular în aur pur, în versuri care au atins perfecțiunea. Înainte de Mihai Eminescu, limba română era, în multe privințe, un șantier. După Eminescu, a devenit o catedrală. El i-a dat nu doar amplitudine și adâncime, ci i-a conferit acea muzicalitate intrinsecă, acea forță evocatoare care o așază la loc de cinste în panteonul limbilor lumii.

Poetul, ziaristul, gânditorul, filosoful Mihai Eminescu a fost un spirit enciclopedic, o minte sclipitoare care a absorbit cunoașterea lumii și a filtrat-o prin prisma geniului său singular, iar versurile sale sunt meditații profunde despre condiția umană, despre iubire și moarte, despre efemeritate și eternitate. Cine altul a putut să ne ofere un ”Luceafăr”, o capodoperă care depășește granițele literaturii, devenind un poem filosofic despre geniu, destin și sacrificiu? Cine altul a putut să ne aducă melancolia dulce a ”Lacului” sau patosul cosmic din ”Scrisori”, în care se împletesc istoria, filosofia și visul?

Eminescu este, în adevăratul sens al cuvântului, poetul național și nu pentru că s-a născut pe acest pământ, ci pentru că a încorporat în el însuși și în opera sa esența ființei românești, a dat glas dorului nostru metafizic, iubirii noastre tragice și frumuseții noastre melancolice, a transformat peisajul rural românesc, codrii, lacurile, izvoarele, în simboluri universale ale unui paradis pierdut sau regăsit. Prin el, ne-am descoperit pe noi înșine, am înțeles complexitatea propriului suflet, am învățat să ne iubim limba și să ne prețuim moștenirea.

Geniul său nu a fost limitat de granițe. Deși profund românesc, Eminescu aparține patrimoniului universal, căci opera sa, tradusă în zeci de limbi, continuă să fascineze cititori de pe toate meridianele, dovedind că marea artă transcende barierele culturale și lingvistice. Mihai Eminescu a fost un spirit vizionar, un precursor, un romantic târziu care a atins culmile liricii europene și totuși, a rămas ancorat în pământul românesc, în folclorul, în istoria și în miturile noastre.

Deși Eminescu strălucește ca o stea uimitoare, Ziua Culturii Naționale nu este doar despre el; este o celebrare a întregului fir continuu, a mozaicului bogat și complex care alcătuiește cultura română, o zi în care ne aducem aminte de toți acei anonimi și celebri, de toți acei eroi ai spiritului care, de-a lungul secolelor, au contribuit la zidirea acestui tezaur.

De la baladele populare, doinele și basmele culese de folcloriști anonimi, la cronicarii care au pus primele cărămizi ale istoriei scrise, de la domnitorii luminați care au înălțat biserici și mănăstiri, la învățații care au tradus primele cărți sfinte, fiecare gest, fiecare cuvânt a adăugat o nouă nuanță, o nouă formă acestei culturi. Cultura română nu este o entitate statică, ci un râu care curge neîncetat, adunând laolaltă tradiții milenare, influențe orientale și occidentale, forjate într-o sinteză unică.

Este o zi în care ne aplecăm cu respect asupra contribuției sclipitoare a marilor noștri dramaturgi, a poeților, a prozatorilor, ne gândim la umorul savuros și la critica socială acidă a lui Ion Luca Caragiale, la realismul plin de forță al lui Liviu Rebreanu, la universalitatea satului românesc zugrăvită de Ioan Slavici sau la lirismul inegalabil al lui Lucian Blaga. Ne amintim de forța epică a lui Mihail Sadoveanu, de sensibilitatea lui George Bacovia, de rigoarea lui Tudor Arghezi sau de rafinamentul lui Mircea Eliade, un spirit care a deschis ferestre către sacralitatea universală.

Fiecare dintre ei, în felul său, a preluat ștafeta de la Eminescu, dezvoltând și îmbogățind universul cultural românesc, fiind continuatori, inovatori, voci originale care au adăugat noi capitole la cartea nesfârșită a creativității românești. Cultura noastră este o polifonie, un concert de voci distincte, dar armonioase, care vibrează împreună pentru a crea o simfonie a spiritului.

Ziua Culturii Naționale este o ocazie de a redescoperi și de a onora acele spirite eterne care au susținut și au îmbogățit spiritualitatea românească. Dincolo de literatura care ne definește identitatea, avem o pleiadă de genii în alte domenii care au ridicat numele României pe cele mai înalte culmi ale creației universale.

Gândul ne poartă, firesc, la Constantin Brâncuși, titanul sculpturii moderne, cel care a transmutat forma în esență, materia în spirit, simplificând și stilizând pentru a ajunge la adevărul absolut, căci ”Coloana Infinitului”, ”Masa Tăcerii”, ”Poarta Sărutului” nu sunt doar opere de artă, ci meditații filosofice transpuse în piatră și lemn, o punte între tradiția noastră arhaică și avangarda universală. Brâncuși, fiu de țăran gorjean, a dus genialitatea românească în inima Parisului și de acolo, în conștiința lumii.

Apoi, George Enescu, magicianul sunetelor, compozitorul, violonistul, dirijorul care a transpus în note muzicale melancolia și forța sufletului românesc. Simfoniile, Rapsodiile, opera ”Oedip” sunt doar câteva dintre capodoperele care poartă amprenta genialității sale, o sinteză sublimă între folclorul autohton și rafinamentul muzicii clasice universale. Enescu a făcut ca doina să răsune în cele mai prestigioase săli de concerte ale lumii, purtând cu el frumusețea și tragismul neamului său.

Nu putem uita de marii noștri pictori, de Nicolae Grigorescu, cel care a capturat lumina și simplitatea satului românesc, dând chip și culoare peisajului și sufletului țărănesc sau de Ștefan Luchian, pictorul florilor și al melancoliei, cel care a transformat suferința personală în artă pură. Nu putem uita nici de marii noștri istorici, de Nicolae Iorga, savantul enciclopedist, spiritul lucid și patriotul ardent care a scris cu pasiune și erudiție povestea neamului sau de filosofii noștri, de Constantin Noica, cel care a adâncit gândirea românească, de Emil Cioran, cel care a exilat-o în universalitate, de Mircea Eliade, cel care a revelat sacrul în profan.

Fiecare dintre acești titani a contribuit cu o piesă esențială la mozaicul complex al culturii române, fiind vocile care ne vorbesc peste timp, care ne inspiră și ne amintesc de o bogăție spirituală adeseori uitată sau neglijată. Cultura română este o imensă bibliotecă vie, un muzeu în aer liber al spiritului, un concert nesfârșit de genii.

Dar Ziua Culturii Naționale nu este doar o celebrare a trecutului, ci și o oglindă a prezentului sau o provocare pentru viitor. Cultura română, ca orice cultură vie, a trecut prin furtuni, a înfruntat cenzura, asuprirea, indiferența și uitarea. Regimurile totalitare au încercat să o modeleze, să o încorporeze, să o deturneze, dar esența ei a rămas mereu nealterată, un spirit de rezistență tăcută.

Astăzi, provocările sunt altele. Globalizarea, consumerismul, superficialitatea, exodul creierelor și apatia publicului amenință să dilueze, să banalizeze sau să ignore patrimoniul nostru cultural. Televiziunile comerciale, rețelele sociale, ritmul alert al vieții par să nu mai aibă loc pentru poezia profundă, pentru literatura meditativă, pentru arta care cere timp și contemplare. Există un pericol real ca noile generații să se deconecteze de la propriile rădăcini, să nu mai audă chemarea lui Eminescu, să nu mai înțeleagă profunzimea lui Brâncuși, să nu mai simtă vibrația lui Enescu.

Cultura română este o datorie de a fi; este responsabilitatea noastră colectivă să o apărăm, să o promovăm, să o facem relevantă pentru timpurile noastre, ea nu este o relicvă prăfuită, ci o sursă inepuizabilă de inspirație, de sens, de identitate. În fața valului de uniformizare, cultura noastră este fortăreața care ne păstrează unici și ne conferă originalitate și demnitate în concertul națiunilor.

Este esențial să investim în cultură, nu doar financiar, ci și emoțional, să redescoperim lectura, să vizităm muzeele, să mergem la teatru, să ascultăm muzica noastră, să le vorbim copiilor noștri despre Eminescu ca despre un prieten, un confident, un îndrumător al sufletului, să le spunem povești despre eroii noștri culturali, să le cultivăm setea de frumos și de adevăr. Doar așa vom putea asigura continuitatea și vom putea transforma această moștenire într-un viitor luminos.

De Ziua Culturii Naționale, 15 ianuarie, sub steaua nemuritoare a lui Mihai Eminescu, simțim mai tare ca niciodată chemarea; o chemare la responsabilitate, la conștientizare, la o regăsire de sine ca popor, căci marele poet nu este un capitol închis al istoriei, ci o fântână adâncă din care ne putem adăpa mereu, o sursă de lumină într-o lume adeseori întunecată.

Geniul său ne amintește că, oricât de mici am părea pe scena lumii, avem în noi o forță spirituală imensă, o capacitate creatoare care a dat naștere unor capodopere universale și ne învață că adevărata bogăție nu este materială, ci spirituală, că demnitatea unui popor se măsoară prin cultura sa, prin respectul față de tradiție și prin deschiderea către nou. Să nu lăsăm uitarea să se aștearnă peste aceste valori! Să nu lăsăm indiferența să ne separe de propriile rădăcini! Să nu permitem nimănui să ne spună că suntem un popor mic, lipsit de importanță, căci avem în Eminescu și în toți marii noștri creatori mărturia eternă a geniului românesc!

Așadar, astăzi, 15 ianuarie, să închidem ochii pentru o clipă și să ascultăm! Să ascultăm murmurele codrului eminescian, să simțim dorul care ne leagă de pământul strămoșesc, să ne lăsăm învăluiți de cuvântul care ne-a plămădit și ne-a dat sens! Să ne amintim că în fiecare carte citită, în fiecare vers rostit, în fiecare melodie ascultată, în fiecare operă de artă contemplată, se află o părticică din sufletul României! Eminescu ne privește din eternitate cu o speranță tăcută, aceea că nu vom lăsa flacăra culturii să se stingă și că vom continua să construim, să visăm, să creăm, sub aceeași stea a geniului românesc. Fie ca lumina lui să ne călăuzească drumul, iar moștenirea sa să ne fie cale, căci ”Ce-i pasă dacă-n zori de zi/Razele-i pier în nori, în vânt,/De vreme ce-n a ei oglindă/Văd sufletul unui pământ.”! Și acest pământ suntem noi, poporul român, veșnic în cuvânt și în duh.

La vârsta de șapte ani, Lily Zhang își petrecea după-amiezile într-o spălătorie de rufe din California. Era locul în care obișnuia să vină cu toată familia, condusă de tatăl ei, profesor de matematică la Universitatea Stanford. Acolo exista o masă de tenis de masă, iar jocul ocazional s-a transformat rapid într-o pasiune puternică, scrie CNN.

„Părinții mei provin din China, unde tenisul de masă este aproape un sport național. Pentru mine era doar o joacă”, a declarat Zhang pentru CNN. Totul s-a schimbat după ce a vizitat un club local, experiență care i-a deschis perspectiva asupra sportului.

Un talent timpuriu și o ascensiune rapidă

Progresul ei a fost vizibil încă din primii ani. La doar 12 ani, Lily era deja parte din echipa națională de juniori a SUA, iar curând avea să intre în lotul de seniori. În 2012, la Londra, a devenit cea mai tânără jucătoare americană de tenis de masă prezentă la Jocurile Olimpice.

„Mă tot întrebam: «Cum am ajuns aici?»”, își amintește ea, evocând momentul ceremoniei de deschidere, când se afla între Serena Williams și Kobe Bryant.

În 2014, la Jocurile Olimpice de Tineret din China, Zhang a obținut medalia de bronz – performanță fără precedent pentru SUA la această disciplină. Deși inițial plănuia să se dedice studiilor după participarea la Olimpiadă, dragostea pentru tenisul de masă a readus-o în competiții: Rio, Tokyo și Paris. La ediția din 2024, a ajuns până în optimile de finală, cel mai bun rezultat al carierei sale.

Sprijinul din viața personală

În afara arenei sportive, Lily formează un cuplu cu Jessie Xiao, partenera sa de viață și una dintre cele mai importante susținătoare. Relația lor este un simbol al vizibilității în comunitatea LGBTQ+. Xiao joacă uneori rolul de antrenor improvizat, într-un sport care se confruntă cu lipsa fondurilor în SUA.

„Fără sprijinul ei, nu aș fi ajuns aici”, recunoaște Zhang.

La 29 de ani, Lily este o figură de referință în noua ligă Major League Table Tennis. În 2023, a devenit prima femeie clasată pe locul 1 în ierarhia de putere a competiției, fiind totodată singura jucătoare prezentă în top 10 – un moment semnificativ într-un sport dominat de bărbați.

Lily Zhang privește către Los Angeles 2028

Următorul obiectiv major este participarea la Jocurile Olimpice din Los Angeles. Pentru Zhang, ar fi un final perfect de drum: o competiție „acasă”, la doar câțiva pași de locul unde a descoperit tenisul de masă.

„Încerc să trăiesc fiecare zi și să mă bucur de joc. Atunci când m-am concentrat doar pe rezultate, am uitat de ce am început”, spune ea.

Cercetările arată că doar cinci minute în plus de activitate fizică moderată pe zi sau reducerea timpului petrecut pe scaun cu 30 de minute pot preveni până la 20% dintre decese.

Primul studiu, realizat pe baza datelor colectate de la peste 135.000 de adulți din Norvegia, Suedia, Statele Unite și Marea Britanie, arată că un plus de cinci minute de activitate fizică moderată zilnică este asociat cu o reducere de aproximativ 10% a mortalității. Dacă timpul de mișcare crește la zece minute pe zi, riscul de deces scade cu până la 15%.

Pentru persoanele sedentare, care fac în medie doar două minute de mișcare zilnic, cinci minute suplimentare reduc riscul de deces cu 6%, iar zece minute cu până la 9%. De asemenea, reducerea timpului petrecut stând jos cu o oră pe zi este asociată cu o scădere de 13% a mortalității, scrie Euronews.

Reducerea sedentarismului

Organizația Mondială a Sănătății recomandă minimum 150 de minute de activitate fizică moderată pe săptămână, însă autorii studiului subliniază că aceste obiective sunt dificil de atins pentru mulți oameni.

De aceea, cercetătorii au analizat impactul unor „schimbări realiste și realizabile”, precum o plimbare scurtă zilnică sau reducerea timpului de stat pe scaun cu 30 de minute. Rezultatele arată că această simplă modificare poate preveni peste 7% dintre decese.

Somn și alimentație

Al doilea studiu, publicat în eClinicalMedicine și realizat pe aproape 60.000 de participanți din Marea Britanie, arată că și micile ajustări în somn și dietă pot aduce beneficii majore. Pentru persoanele cu cele mai nesănătoase obiceiuri, cinci minute suplimentare de somn și o jumătate de porție în plus de legume pe zi pot adăuga, teoretic, un an la speranța de viață.

Cercetătorii estimează că șapte-opt ore de somn pe noapte, peste 40 de minute de activitate fizică zilnică și o alimentație sănătoasă pot fi asociate cu peste nouă ani suplimentari de viață și bunăstare, comparativ cu persoanele cu obiceiuri nesănătoase.

Specialiștii atrag atenția că studiile sunt observaționale și nu pot demonstra o relație direct cauzală, însă mesajul este clar: chiar și ajustările minore în rutina zilnică pot avea un impact major asupra sănătății și longevității.

Președintele României, Nicușor Dan, a transmis astăzi un mesaj special cu ocazia Zilei Culturii Naționale, în care a vorbit despre rolul pe care cultura îl are de atâtea secole în definirea identității românești.

În mesajul publicat pe pagina sa de Facebook, președintele a scris despre creație, patrimoniu, educație culturală și responsabilitatea societății de a susține valorile culturale, chiar și în perioade grele.

Nicușor Dan a declarat că această zi este un prilej de reflecție asupra modului în care cultura a contribuit, de-a lungul timpului, la formarea României moderne.

„Ziua Culturii Naționale ne reamintește că identitatea României s-a conturat, în timp, prin creație și vocația universalității. Cultura a fost și rămâne spațiul în care marile idei ale societății se transformă în repere durabile, capabile să lege trecutul, prezentul și viitorul unei națiuni”, a scris președintele.

În mesajul său, președintele a făcut trimitere și la Mihai Eminescu, simbol al culturii române și probabil, cea mai importantă personalitate a țării pentru această zi.

Președintele Nicușor Dan a citat celebrul gând al poetului, potrivit căruia „cultura este cea mai bună și sigură avere a unui popor”. El a mai relatat că în ciuda provocărilor economice și geopolitice, cultura nu trebuie lăsată în plan secund.

Președintele a vorbit și despre nevoia de politici publice coerente care să sprijine patrimoniul arhitectural, inițiativele artistice contemporane și noile forme de expresie culturală.

Totodată, el a relatat cât de mare este rolul mediului privat și a digitalizării patrimoniului cultural, pe care o vede ca pe o punte între tradiție și inovație, mai ales pentru apropierea tinerilor de cultură.

În mesajul său, Nicușor Dan a amintit și de anul 2026, dedicat sculptorului român Constantin Brâncuși, considerând evenimentul „o invitație la a privi cu încredere către viitor”.

„Anul 2026, dedicat lui Constantin Brâncuși, este o invitație la a privi cu încredere către viitor, inspirându-ne din forța creatoare a celui care a făcut din specificul românesc o valoare universală.”, a scris Nicușor Dan.

Președintele și-a arătat în mesaj și sprijinul absolut pentru cultura română contemporană, care are „nevoie nu doar de susținere, ci și de spații reale de afirmare”.

Acesta a anunțat că, începând din acest an, Administrația Prezidențială va pune periodic la dispoziție sala de teatru din Palatul Cotroceni pentru reprezentații gratuite susținute de trupe independente de tineri actori și de liceeni.

„Este un gest firesc prin care deschidem porțile către noile generații de creatori”, a precizat Nicușor Dan, menționând că cei interesați pot trimite solicitări la adresa cultura@presidency.ro pentru detalii.

La ceremonia recentă a Golden Globe Awards, DiCaprio a fost filmat conversând energic cu cineva din sală. El și-a însoțit vorbele cu gesturi ironice și mimici exagerate. În timp ce gesticula, actorul părea să facă aluzie la „k-pop” și indica o persoană aflată mai departe.

Clipul, distribuit inclusiv pe conturile oficiale ale premiilor, s-a răspândit rapid online, alimentând întrebarea: cine era în vizorul glumelor celebrului actor?

@goldenglobes Enjoy 30 seconds of Leonardo DiCaprio #GoldenGlobes ♬ original sound – Golden Globes

Identitatea actriței implicate în dicuția cu DiCaprio

Actrița Teyana Taylor, partenera lui DiCaprio în producția „One Battle After Another”, a dezvăluit că ea era cea cu care actorul glumea în acel moment, scrie Il Post.

Inițial, unii internauți, interpretând mișcările buzelor lui DiCaprio, au crezut că acesta o ironiza pentru o presupusă confuzie între termenul „k-pop” și numele unei persoane. În realitate, discuția avea o cu totul altă semnificație. Într-un interviu pentru Access Hollywood, Teyana Taylor a explicat că dialogul se referea la filmul de animație „KPop Demon Hunters”. Acesta a fost laureat la categoria „Cel mai bun film de animație”.

„Eram foarte fericită de victorie, copiii mei adoră filmul. Dansam și sărbătoream, iar Leo m-a surprins chiar atunci”, a povestit actrița, care în aceeași seară a obținut și premiul pentru „Cea mai bună actriță în rol secundar”.

Înainte ca Taylor să clarifice situația, unele publicații au presupus că DiCaprio ar fi discutat cu actrița Chase Infiniti. Aceasta îi era colegă din același film și cunoscută ca fană k-pop. Declarațiile lui Taylor au infirmat însă această ipoteză.

Leonardo DiCaprio a fost în centrul atenției și într-un alt moment al serii. Prezentatoarea Nikki Glaser a făcut o glumă despre viața lui personală și discreția pe care o păstrează în privința relațiilor. Actorul a primit gluma cu zâmbet, semn că, odată cu promovarea noului său film, a fost mai prezent în spațiul public decât de obicei.

Prețurile petrolului au crescut vertiginos în ultimele zile, atingând miercuri un nivel de închidere nemaiîntâlnit în ultimele trei luni, alimentate de tensiunile crescânde din Iran, zguduit de o revoltă populară reprimată violent, și de amenințările Washingtonului la adresa Teheranului. Însă piața a scăzut vertiginos la începutul tranzacțiilor asiatice în urma declarațiilor lui Donald Trump, potrivit Le Figaro.

„Am fost informați de surse foarte importante de cealaltă parte, iar acestea au spus că uciderile s-au încheiat”, a declarat Trump reporterilor de la Casa Albă, adăugând că aceleași surse au declarat că execuțiile planificate ale protestatarilor „nu vor avea loc în cele din urmă” .

Când a fost întrebat de un jurnalist AFP dacă o intervenție militară americană este acum exclusă, Donald Trump a răspuns: „Vom urmări acest lucru și vom vedea ce se întâmplă în continuare”. „Prețurile au scăzut în urma declarației lui Trump că Iranul se va abține de la o nouă represiune mortală a protestatarilor, diminuând temerile privind un șoc iminent al ofertei pe piețele energetice”, a comentat Kyle Rodda, analist în Australia pentru firma de brokeraj Capital.com.

Prețurile sunt în scădere deoarece „Trump a indicat că ar putea, pentru moment, să renunțe la acțiuni militare împotriva Iranului, susținând că a primit asigurări că guvernul iranian va înceta să mai ucidă protestatari”, a adăugat Michael Wan de la MUFG.

Temeri privind o blocadă asupra exporturilor de petrol iranian

Investitorii se temeau că amenințările SUA la adresa Iranului ar putea destabiliza situația regională, putând duce la perturbări grave în Strâmtoarea Hormuz. Aproape 20% din petrolul mondial trece prin această cale navigabilă îngustă, mărginită de Iran, Emiratele Arabe Unite și Oman.

Un alt risc care bântuie piața este posibilitatea unei blocade americane asupra exporturilor de țiței iranian, ceea ce ar putea duce la o creștere vertiginosă a prețurilor. Ca răspuns la represiunea de către Teheran a protestelor iraniene, Donald Trump anunțase deja luni că orice țară care comercializează cu Iranul va fi supusă unor tarife americane de 25% „cu efect imediat”, fără a oferi detalii suplimentare. China este principalul partener comercial al Iranului.

Strada din apropierea locului împușcăturilor a fost umplută de fum, în timp ce ofițerii federali și protestatarii s-au confruntat. Un grup de ofițeri care purtau măști de gaze și căști au tras cu gaze lacrimogene și grenade într-o mică mulțime, în timp ce protestatarii au aruncat cu bulgări de zăpadă și au scandat „Străzile noastre”, transmite AP.

Astfel de scene au devenit frecvente pe străzile din Minneapolis de când un agent de imigrări a împușcat-o mortal pe Renee Good pe 7 ianuarie. Agenții au tras în oameni din mașini și din case și au fost confruntați de martori furioși care le cer ofițerilor să își strângă bagajele și să plece.

Victima din Minneapolis este un bărbat din Venezuela

Departamentul pentru Securitate Internă (DHS) a anunțat într-un comunicat pe platforma de socializare X că ofițerii federali de aplicare a legii au oprit o persoană din Venezuela care se afla ilegal în SUA. Persoana a plecat cu mașina și s-a izbit de o mașină parcată înainte de a o lua pe jos, a precizat DHS.

După ce ofițerii au ajuns la bărbat, alte două persoane au sosit dintr-un apartament din apropiere și toate trei au început să-l atace pe ofițer, potrivit DHS.

„Temându-se pentru viața și siguranța sa în timp ce era atacat de trei indivizi, ofițerul a tras un foc defensiv pentru a-și apăra viața”, a declarat DHS.

Cele două persoane care au ieșit din apartament sunt în arest, a precizat acesta.

Împușcăturile au avut loc la aproximativ 7,2 kilometri nord de locul unde a fost ucis Good.

„NATO devine mult mai formidabilă și mai eficientă cu Groenlanda în mâinile STATELOR UNITE”, a scris Trump într-o postare pe Truth Social. „Orice mai puțin de atât este inacceptabil.”

Postarea a fost făcută înaintea unei întâlniri pe care vicepreședintele JD Vance a găzduit-o miercuri la Casa Albă cu ministrul danez de externe și omologul său groenlandez, relatează CNN.

Acea întâlnire a dat puține rezultate tangibile, ministrul danez de externe, Lars Lokke Rasmussen, menționând că el și colegul său groenlandez au avut „o discuție sinceră, dar și constructivă”, dar „perspectivele lor continuă să difere”.

Totuși, Rasmussen a declarat că părțile au convenit să formeze „un grup de lucru la nivel înalt pentru a explora dacă putem găsi o cale comună de urmat”, care se așteaptă să se întrunească în următoarele săptămâni.

„Am convenit că este logic să încercăm să ne așezăm la un nivel înalt pentru a explora dacă există posibilități de a lua în considerare preocupările președintelui, respectând în același timp liniile roșii impuse de Regatul Danemarcei. Așadar, aceasta este munca pe care o vom începe”, a declarat el într-o conferință de presă după întâlnire.

„Trebuie să spun că președintele și-a exprimat clar punctul de vedere, iar noi avem o poziție diferită”, a spus Rasmussen, menționând că Danemarca continuă să creadă că securitatea pe termen lung „poate fi asigurată în cadrul actual”.

„Ideile care nu ar respecta integritatea teritorială a Regatului Danemarcei și dreptul la autodeterminare al poporului groenlandez sunt, desigur, total inacceptabile”, a spus el. „Prin urmare, încă avem un dezacord fundamental, dar suntem de acord și că nu suntem de acord și, prin urmare, vom continua totuși să discutăm.”

Trump așteaptă să fie informat după discuția privind Groenlanda

Vorbind miercuri după-amiază din Biroul Oval, Trump le-a spus reporterilor că urmează să fie informat despre întâlnire și și-a exprimat un anumit optimism. „Am o relație foarte bună cu Danemarca”, a spus el. „Vom vedea cum se rezolvă totul. Cred că se va rezolva ceva.”

În postarea anterioară de pe rețelele de socializare, Trump și-a reiterat afirmația că achiziționarea Groenlandei, care este un teritoriu autonom al Danemarcei, este esențială pentru securitatea națională a SUA. El a adăugat că este „vitală pentru Domul de Aur pe care îl construim”, referindu-se la sistemul de apărare antirachetă pe care îl dezvoltă Pentagonul. De asemenea, el a susținut că liderii NATO ar trebui să facă presiuni pentru ca Statele Unite să obțină Groenlanda.

Un astronaut care avea nevoie de îngrijiri medicale a părăsit Stația Spațială Internațională.  El a plecat împreună cu trei colegi de echipaj, miercuri, în cadrul primei evacuări medicale a NASA, potrivit France24.

Cei patru astronauți care se întorc pe Pământ, din SUA, Rusia și Japonia urmează să aterizeze joi dimineață în Pacific, lângă San Diego. Decizia le scurtează misiunea cu peste o lună.

Astronauții americani Mike Fincke și Zena Cardman, omologul lor rus Oleg Platonov și japonezul Kimiya Yui se află la bordul unei capsule Dragon de la compania SpaceX a lui Elon Musk. Se așteaptă să aterizeze în largul coastei Californiei, joi, în jurul orei 8:40 GMT.

.@NASA’s @SpaceX Crew-11 mission undocked from the International Space Station’s Harmony module aboard the Dragon spacecraft at 5:20pm ET today. https://t.co/1YA5bpQzUE

— International Space Station (@Space_Station) January 14, 2026

Oficialii au refuzat să identifice astronautul care avea nevoie de îngrijiri săptămâna trecută. Ei nu au dorit să dezvăluie problemele de sănătate.

Astronautul bolnav este „stabil, în siguranță și bine îngrijit”, a declarat comandantul stației spațiale. Mike Fincke a facut declarația la începutul acestei săptămâni, prin intermediul rețelelor de socializare. „Aceasta a fost o decizie deliberată pentru a permite efectuarea evaluărilor medicale corecte la sol, unde există întreaga gamă de capacități de diagnostic.”

Naveta trebuia să rămână pe stația spațială până în februarie

Lansată în august, naveta ar fi trebuit să rămână pe stația spațială până la sfârșitul lunii februarie. Dar, pe 7 ianuarie, NASA a anulat brusc ieșirea în spațiu de a doua zi a lui Cardman și Fincke și a anunțat ulterior întoarcerea anticipată a echipajului. Oficialii au declarat că problema de sănătate nu are legătură cu pregătirile pentru ieșirea în spațiu sau cu alte operațiuni ale stației. Ei nu au oferit alte detalii, invocând respectarea confidențialității medicale. Aceștia au subliniat că nu este vorba de o situație de urgență.

NASA a declarat că va păstra aceleași proceduri de intrare și aterizare la sfârșitul zborului. Va participa grupul obișnuit de experți medicali la bordul navei de recuperare din Pacific.

Un astronaut american și doi astronauți ruși rămân la bordul laboratorului orbital, la doar o lună și jumătate de la începutul unei misiuni de opt luni. Misiunea a pornit la bordul unei rachete Soiuz decolată din Kazahstan. NASA și SpaceX lucrează la lansarea unui nou echipaj de patru persoane din Florida. Aceasta este planificată în prezent pentru mijlocul lunii februarie.

„Am implementat măsuri tehnologice pentru a împiedica contul Grok să permită editarea imaginilor cu persoane reale în haine revelatoare, cum ar fi bikini. Această restricție se aplică tuturor utilizatorilor, inclusiv abonaților plătitori”, se arată într-un anunț de pe X, care operează instrumentul de inteligență artificială Grok, potrivit BBC.

Schimbarea a fost anunțată la câteva ore după ce procurorul șef al Californiei a declarat că statul investighează răspândirea de deepfake-uri cu caractere sexualizate, inclusiv ale copiilor, generate de modelul de inteligență artificială.

X, cunoscut anterior sub numele de Twitter, a reiterat, de asemenea, într-un comunicat transmis  miercuri, că doar utilizatorii plătitori vor putea edita imagini folosind Grok pe platforma sa.

„Acest lucru va adăuga un nivel suplimentar de protecție, ajutând la asigurarea faptului că cei care încearcă să abuzeze de Grok pentru a încălca legea sau politicile X sunt trași la răspundere”, se arată în comunicat.

Împiedicați să genereze fotografii cu persoane reale

Utilizatorii care încearcă să genereze imagini cu persoane reale în bikini, lenjerie intimă și haine similare folosind Grok vor fi împiedicați să facă acest lucru în conformitate cu legile din jurisdicția lor, se arată în declarația lui X. Cu setările NSFW (nesigur pentru muncă) activate, Grok ar trebui să permită „nuditatea părții superioare a corpului unor oameni adulți imaginari (nu reali)”, în conformitate cu ceea ce se poate vedea în filmele cu rating R, a scris Musk online miercuri.

„Acesta este standardul de facto în America. Acest lucru va varia în alte regiuni, în funcție de legile de la o țară la alta”, a spus multimiliardarul din domeniul tehnologiei.

Funcția de editare, criticată în întreaga lume

Musk apărase anterior platforma X, postând că criticii „vor doar să suprime libertatea de exprimare”, împreună cu două imagini generate de inteligență artificială cu premierul britanic Sir Keir Starmer în bikini.

În ultimele zile, lideri din întreaga lume au criticat funcția de editare a imaginilor a Grok.

În weekend, Malaezia și Indonezia au devenit primele țări care au interzis instrumentul de inteligență artificială Grok, după ce utilizatorii au declarat că fotografiile au fost modificate pentru a crea imagini explicite fără consimțământ.

Emisarul președintelui Donald Trump, Steve Witkoff, a declarat într-o postare pe X că acordul pe care președintele republican l-a ajutat să îl negocieze intră în a doua fază, după doi ani de război între Israel și Hamas, inclusiv instaurarea unui guvern tehnocratic în Gaza.

Deși anunțul de miercuri indică un pas important înainte, un nou guvern în Gaza și acordul de încetare a focului se confruntă cu o serie de provocări uriașe – inclusiv desfășurarea unei forțe de securitate internaționale pentru a supraveghea acordul și procesul dificil de dezarmare a Hamas, conform AP.

Witkoff nu a oferit detalii despre cine va face parte din noua administrație palestiniană de tranziție care va guverna Gaza. Nici Casa Albă nu a oferit imediat alte informații.

Comitetul, condus de un fost ministru din Gaza

Ceilalți mediatori ai acordului de încetare a focului, Egiptul, Turcia și Qatarul, au salutat înființarea comitetului tehnocratic palestinian și au declarat că acesta va fi condus de Ali Shaath, fost ministru adjunct în cadrul Autorității Palestiniene.

Într-o declarație comună, cele trei țări au numit-o „o evoluție importantă… menită să consolideze stabilitatea și să îmbunătățească situația umanitară din Fâșia Gaza”.

Shaath este originar din Gaza și a ocupat funcția de ministru adjunct pentru transporturi în cadrul Autorității Palestiniene, recunoscută la nivel internațional. Shaath, inginer, este expert în dezvoltare economică și reconstrucție, conform biografiei sale de pe site-ul Institutului de Cercetare a Politicii Economice din Palestina.

Witkoff a declarat că SUA se așteaptă ca Hamas să returneze imediat ultimul ostatic israelian, ca parte a obligațiilor sale asumate în temeiul acordului, menționând că „neîndeplinirea acestei obligații va avea consecințe grave”.

Un purtător de cuvânt al Hamas a declarat miercuri pentru Al-Jazeera Live că anunțul lui Witkoff este o evoluție importantă și pozitivă, adăugând că grupul este pregătit să predea administrarea Fâșiei Gaza comitetului tehnocratic independent și să faciliteze activitatea acestuia.

Suspectul a fost arestat miercuri într-un centru comercial din Cluj-Napoca, a declarat purtătorul de cuvânt al IPJ Cluj, Iulian-Florin Timșa, citat de Le Figaro. Pentru prinderea tânărului, polițiștii clujeni au organizat, inclusiv filtre în trafic. El a fost reperat în baza semnalmentelor.

„Căutat de autoritățile din Franța pentru infracțiunea de omor, depistat în municipiul Cluj-Napoca.

În urma unor informații de interes operativ, polițiștii Inspectoratului de Poliție Județean Cluj, Serviciul de Investigații Criminale și Poliția Municipiului Cluj-Napoca au depistat, în municipiul Cluj-Napoca, o persoană de cetățenie română căutată de autoritățile din Franța pentru infracțiunea de omor. Persoana urmează să fie supusă măsurilor legale în vederea punerii în executare a mandatului european de arestare. Identificat pe baza descrierii sale, tânărul a fost percheziționat și apoi dus la secția de poliție”, a precizat IPJ Cluj.

Arestat după un apel al autorităților franceze

Procurorul public francez din Strasbourg a confirmat arestarea. În urma descoperirii corpului carbonizat al victimei, autoritățile au lansat un apel la martori în încercarea de a-i găsi fiul.

Suspectul, născut la Cluj-Napoca în 2003, a făcut obiectul unei notificări roșii Interpol pentru „omor, – Deteriorarea sau distrugerea de bunuri prin mijloace periculoase pentru persoane”, au transmis autoritățile franceze care anchetează cazul.

Victima, mama tânărului prins de polițiti la Cluj-Napoca, o româncă, medic cardiolog, în vârstă de cincizeci de ani, practicase medicina timp de mai mulți ani în Molsheim, un oraș situat la 30 de kilometri vest de Strasbourg. În urma descoperirii corpului carbonizat, autoritățile au lansat un apel la martori în încercarea de a-i găsi fiul.

 

Trump a atacat cu tărie cinci senatori republicani care s-au alăturat democraților pentru a promova rezoluția săptămâna trecută. Cu toate acestea, chiar și posibilitatea ca Senatul controlat de republicani să-l sfideze pe Trump într-un vot atât de important a dezvăluit alarma crescândă de pe Capitoliu cu privire la ambițiile de politică externă în expansiune ale președintelui, relatează AP.

Democrații au forțat votul după ce trupele americane l-au capturat pe fostul președinte venezuelean Nicolas Maduro într-un raid surpriză nocturn la începutul acestei luni.

Senatorii republicani au susținut dorința lui Trump de a nu avea restricții în Venezuela.

Trump a făcut presiuni

Senatorii Josh Hawley din Missouri și Todd Young din Indiana au schimbat votul procedural după ce s-au alăturat democraților și altor trei republicani săptămâna trecută pentru a avansa propunerea.

Trump a făcut presiuni asupra republicanilor și a precizat că nu va semna rezoluția.

Liderul majorității din Senat, John Thune, a declarat că dezbaterea este o „isterie anti-Trump”. Senatorul republican Rand Paul, care a votat cu democrații, a declarat că aceasta recunoaște autoritatea constituțională a parlamentarilor de a declara război.

„Dacă nu știm că este un război până după ce mor toți oamenii… nu ar fi atunci puțin cam târziu?”, a spus Paul, numind „o absurditate” să susții că Trump nu a întreprins deja acțiuni de război.

Republicanii „au abdicat de la responsabilitate”

Liderul democrat din Senat, Chuck Schumer, a declarat miercuri că republicanii „au abdicat de la responsabilitate” după ce au votat pentru respingerea unei rezoluții privind puterile în război care ar fi oferit Congresului un cuvânt de spus în viitoarele acțiuni militare ale lui Trump în Venezuela.

„Ceea ce s-a întâmplat în această seară este o foaie de parcurs către un alt război fără sfârșit”, a spus Schumer.

Senatorul din Virginia, Tim Kaine, a declarat că democrații vor „depune mult mai multe rezoluții privind puterile de război”, deoarece Trump a amenințat că va lua măsuri în alte țări.

Eforturile reușite ale Casei Albe de a inversa votul a doi senatori republicani, Josh Hawley din Missouri și Todd Young din Indiana, au avut ca scop „oprirea unei dezbateri despre un război”, a spus Kaine.

Site-ul de urmărire a zborurilor FlightRadar24.com a menționat că ordinul a închis spațiul aerian al Iranului pentru cel puțin două ore.

Administrația Federală a Aviației (FAA) a anunțat că spațiul aerian al Iranului este închis tuturor zborurilor, cu excepția sosirilor și plecărilor civile internaționale, potrivit CNN.

Mai multe zboruri comerciale erau încă în zbor miercuri noaptea, cu destinația aeroporturilor din Teheran, conform datelor de zbor open-source.

Închiderea va dura două ore și 15 minute. În această perioadă, în spațiul aerian sunt permise doar zborurile cu permisiune prealabilă din partea Autorității Aviației Civile Iraniene.

Ministrul de externe al Iranului se declară „pregătit pentru negocieri”

Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat într-un interviu acordat emisiunii „Special Report” de pe canalul FOX News că Iranul este „pregătit pentru negocieri” și că este așa de 20 de ani. El a îndemnat SUA să găsească o soluție prin negocieri și a spus că „diplomația este mult mai bună decât războiul”.

Araghchi a dat vina pe grupările teroriste pentru violențe, ca parte a unui „complot israelian” de a-l „trage pe Trump în conflict”.

 

Două persoane au lăsat duminică trei dintre cățeii bolnavi la centrul de pompieri Sky Valley, la aproximativ o oră de mers cu mașina la nord-est de Seattle. Oficialii cred că animalele fie au inhalat, fie au mâncat fentanil, potrivit AP.

Pompierii le-au pulverizat pe nas medicamentul anti-supradozaj naloxonă, i-au tratat cu oxigen și chiar le-au efectuat resuscitare cardiopulmonară. Nu a durat mult până când au început să le dea din coadă, a declarat marți șeful batalionului de pompieri, Brandon Vargas.

Între timp, adjuncții șerifului au găsit persoanele despre care se crede că au lăsat câinii și au găsit încă trei căței care aveau nevoie și ei de tratament. O anchetă privind cruzimea sau neglijența față de animale este în curs de desfășurare. Cei doi au susținut că au grijă temporar de căței, au declarat autoritățile.

Pompierii vor să adopte cățeii

Au existat o serie de alte cazuri la nivel național în care animalele de companie au fost salvate după ce au fost expuse la fentanil sau alte opioide.

Cățeii sunt sănătoși, dar vor fi puși în carantină încă aproximativ o săptămână înainte de a fi oferiți spre adopție, a declarat David Byrd, managerul Serviciilor pentru Animale din comitatul Snohomish.

Adăpostul de animale din Everett, care le-a monitorizat starea de sănătate, a fost copleșit de oferte de adopție și a rugat oamenii să nu sune la adăpost cu întrebări despre căței.

Unii dintre ei vor ajunge, aproape sigur, la unii dintre salvatorii, pompieri. „Cu siguranță avem câțiva angajați interesați să adopte acești căței”, a spus șeful secției de pompieri.