Pentru Orban, miza este clară: obținerea unei excepții de la sancțiunile americane privind petrolul rusesc, vital pentru economia Ungariei, care rămâne dependentă energetic de Rusia.
Pentru Trump, care caută să-și reafirme influența pe plan global, obiectivul este la fel de pragmatic: are nevoie de relațiile și influența lui Orban asupra lui Vladimir Putin pentru a se poziționa drept potențialul „făuritor al păcii” în Ucraina, se arată într-o analiză a lui David Blevins, corespondent Sky News la Casa Albă.
Semnale de apropiere și optimism calculatTonul discuțiilor a fost unul pozitiv, dominat de formule diplomatice și declarații atent calibrate.
Întrebat dacă se gândește la o întâlnire cu președintele rus, Trump a răspuns: „Întotdeauna există o șansă”. La rândul său, Orban s-a declarat „puternic convins” că războiul din Ucraina se va încheia curând, acuzând însă „Bruxellesul și europenii” că ar dori prelungirea conflictului „pentru că mulți dintre ei cred că Ucraina poate câștiga”.
Când Trump l-a provocat să clarifice dacă el însuși crede într-o victorie ucraineană, premierul ungar a răspuns sec: „Știți, se poate întâmpla un miracol.”
Unitate ideologică și calcule electorale
Dincolo de amabilități, întrevederea a confirmat apropierea ideologică dintre cei doi lideri. Atât Trump, cât și Orban se definesc printr-un discurs naționalist, conservator și izolaționist, în care imaginea „omului puternic” domină scena politică.
Această relație are însă și o valoare strategică internă pentru Orban, care se confruntă cu o competiție în creștere din partea fostului său aliat Peter Magyar, acum o figură tot mai influentă în opoziția ungară. Sprijinul – fie și simbolic – al lui Trump îi oferă premierului de la Budapesta un avantaj de imagine, sugerând că rămâne un actor relevant pe scena internațională.
Trump şi Putin păreau hotărâţi să se întâlnească în Ungaria după o convorbire telefonică în octombrie, dar discuţiile au fost anulate de preşedintele american, aparent pentru că se îndoia că ar putea duce la progrese în ceea ce priveşte un acord de pace.
„Disputa de bază este că ei pur şi simplu nu vor să se oprească încă”, a spus Trump. „Cred că o vor face, cred că acest lucru are un impact negativ asupra Rusiei, un impact negativ asupra ambelor ţări, evident”.
Trump a reamintit că, în opinia sa, invazia Rusiei în Ucraina nu ar fi avut loc niciodată dacă el ar fi fost preşedinte şi spune că „a fost cu Biden”.
Viktor Orban este de acord cu aliatul său şi spune că „nu există nicio îndoială” că, dacă Trump ar fi fost preşedintele SUA, „nu ar fi existat război”.
Întrebat dacă mai doreşte să se deplaseze la Budapesta pentru un summit cu Putin, Trump spune că „i-ar plăcea să o facă” în capitala Ungariei.
Trump mai spune că el şi Orban „sunt de acord că războiul se va termina”, iar Orban declară reporterilor că are „câteva idei” despre cum s-ar putea întâmpla acest lucru. El adaugă că le va prezenta, vineri, lui Trump.
„L-am informat pe președintele României despre situația diplomatică actuală și despre atacurile rusești în curs. Rusia continuă să sfideze diplomația, iar noi am discutat ce pași comuni pot fi făcuți pentru a o readuce la realitate”, a scris Zelenski pe Facebook.
El a precizat că discuțiile au vizat și sprijinul de apărare acordat Ucrainei, cu accent pe întărirea apărării antiaeriene, precum și importanța aranjamentului financiar, cunoscut sub denumirea de Prioritized Ukraine Requirements List (PURL).
„Am vorbit despre cooperarea în domeniul apărării – despre capacitățile noastre și sistemele pe care suntem pregătiți să le exportăm României, precum și despre proiectele pe care le putem implementa împreună în cadrul instrumentului SAFE. Avem un potențial puternic de parteneriat și suntem amândoi interesați de realizarea acestuia”, a adăugat președintele ucrainean.
Zelenski a mai anunțat că l-a invitat pe președintele României să efectueze o vizită în Ucraina, iar echipele celor două țări vor lucra la pregătirea acesteia „pentru a asigura rezultate practice”.
Dan Nistor a marcat de două ori şi a dus ardelenii în avantaj după primele 22 de minute ale partidei.
În minutul 38, Ovidiu Bic a mărit avantajul clujenilor.
Singurul gol al oaspeţilor a fost marcat de Ely Fernandes în minutul 47, imediat după pauză.
Înainte de începerea meciului, pe Cluj Arena s-a ţinut un moment de reculegere în memoria lui Emeric Ienei.
Inter și AC Milan au finalizat miercuri achiziționarea stadionului vechi de 99 de ani și a zonei înconjurătoare de la municipalitate, deschizând calea pentru ca cluburile din Serie A să îl demoleze și să construiască împreună o nouă arenă cu 71.500 de locuri.
Ideea este ca noul stadion să fie gata pentru momentul în care Italia va găzdui împreună cu Turcia Campionatul European din 2032.
„Este clar că obiectivul este ca stadionul să fie gata cu mult înainte de începerea Euro 2032, pentru a ne asigura că acest nou stadion poate fi utilizat în timpul Campionatului European”, a declarat Marotta vineri, în fața Football Business Forum din Milano.
„Sperăm că toate acestea se vor întâmpla, deoarece ne confruntăm cu o birocrație italiană tipică. Sper că proiectul va putea fi finalizat până în 2030”, a adăugat el.
Tranzacția de achiziție a stadionului San Siro a fost evaluată la 197 de milioane de euro, iar președintele Milanului, Paolo Scaroni, a declarat că cluburile vor investi peste un miliard de euro în construirea noului stadion. Se estimează că fiecare club ar putea câștiga până la 180 de milioane de euro pe an din noua arenă. Creșterea veniturilor ar proveni din atragerea turiștilor în zilele fără meciuri – pentru a vizita muzeul sau stadionul – precum și din organizarea de concerte și alte evenimente și, eventual, din vânzarea drepturilor de denumire a noii arene.
Este pentru a treia oară când Lamar primește simultan nominalizări în aceste trei categorii majore și ar putea câștiga primul său Grammy la albumul anului, devenind totodată doar al treilea rapper care obține această distincție.
Lady Gaga, Jack Antonoff și producătorul Cirkut sunt următorii, cu câte șapte nominalizări fiecare.
Lady Gaga concurează pentru cântecul, discul și albumul anului pentru prima dată simultan, iar Rosé devine primul artist K-pop nominalizat la „Discul anului”, potrivit AP.
Categoria albumul anului include, pe lângă „GNX” și „Mayhem” (Lady Gaga), albumele „Man’s Best Friend” (Sabrina Carpenter), „Debí Tirar Más Fotos” (Bad Bunny), „Swag” (Justin Bieber), „Let God Sort Em Out” (Clipse, Pusha T & Malice), „Mutt” (Leon Thomas) și „Chromakopia” (Tyler, the Creator).
Este pentru prima dată când trei albume sunt nominalizate simultan la albumul rap și albumul anului: „GNX”, „Let God Sort Em Out” și „Chromakopia”.
Premiile Grammy 2026 vor fi transmise live pe 1 februarie, de la Crypto.com Arena din Los Angeles.
După mandatul de preşedinte al Conferinţei Generale a UNESCO, exercitat de Simona-Mirela Miculescu, recent încheiat, această alegere reprezintă recunoaşterea angajamentului constant al României faţă de valorile şi obiectivele UNESCO în domeniile educaţiei, ştiinţei, culturii şi comunicării, transmite vineri Ministerul Afacerilor Externe.
Mandatul din Consiliul Executiv va permite României să contribuie direct la implementarea Programului de activităţi pentru perioada 2026-2029 al organizaţiei şi la adoptarea deciziilor strategice privind agenda globală a educaţiei, ştiinţei, culturii şi comunicării.
România îşi propune să pună în valoare bune practici şi experienţe relevante, să sprijine consolidarea societăţii bazate pe cunoaştere, reducerea decalajelor de incluziune digitală, promovarea culturii ca bun public, precum şi apărarea libertăţii de exprimare şi a siguranţei jurnaliştilor.
„Această alegere deschide noi oportunităţi de cooperare şi influenţă pentru România, care va putea valorifica experienţa acumulată pe plan multicultural, educaţional şi ştiinţific, contribuind activ la formularea şi implementarea politicilor UNESCO. Apartenenţa la Consiliul Executiv va facilita, de asemenea, implicarea României în noi iniţiative şi proiecte internaţionale dedicate unor teme importante precum protejarea patrimoniului cultural, stimularea inovaţiei în educaţie şi ştiinţă sau promovarea unei comunicări responsabile şi incluzive”, arată MAE într-un comunicat.
Jucătoarea din Kazahstan, aflată pe locul 6 în clasamentul WTA, a câștigat cu 4-6 6-4 6-3.
Partida a durat două ore și șapte minute.
A doua finalistă se va decide tot vineri seara. Liderul mondial Aryna Sabalenka o întâlnește pe Amanda Anisimova.
Naftogaz, gigantul petrolier și gazier de stat din Ucraina, a obținut 300 de milioane de metri cubi de gaz american prin intermediul companiei poloneze de energie Orlen, în contextul în care țara se străduiește să prevină o criză a gazelor în această iarnă.
Acordul, semnat vineri, prevede ca Orlen să livreze trei încărcături de gaz natural lichefiat (GNL) american în Ucraina în primul trimestru al anului 2026, a anunțat compania poloneză într-un comunicat de presă. Orlen va importa încărcăturile la unul dintre cele două terminale ale sale, unde GNL va fi regazificat și transportat prin conducte în Ucraina, scrie The Kyiv Independent.
„Acesta este un alt pas către consolidarea cooperării noastre strategice cu Orlen pentru a furniza GNL american pe piața ucraineană și a asigura un sezon de încălzire stabil. Astăzi, am confirmat termenii cheie și am început deja planificarea livrărilor”, a declarat Serhii Koretskii, CEO al Naftogaz.
Kremlinul neagă că Lavrov ar fi pierdut sprijinul lui Putin după anularea summitului cu TrumpSpeculațiile potrivit cărora ministrul rus de externe Serghei Lavrov ar fi căzut în dizgrația președintelui rus Vladimir Putin nu sunt adevărate, a declarat, vineri, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.
„Vă voi da un răspuns scurt: nu este nimic adevărat în aceste informații”, a declarat Peskov presei ruse în cadrul unei conferințe de presă. „Absolut. Lavrov își desfășoară în continuare activitatea în calitate de ministru de externe, desigur”.
Negarea vine pe fondul unor informații potrivit cărora influența lui Lavrov ar fi scăzut după o conversație cu secretarul de stat american Marco Rubio, care ar fi dus la anularea summitului planificat la Budapesta între Putin și președintele american Donald Trump, potrivit The Kyiv Independent.
Ministrul de Externe al Ucrainei: Rusia încearcă să recruteze civili internaționali. Îndemnul său pentru guvernePotrivit anunțului dat de ministrul Externelor din Ucraina, Rusia încearcă să recruteze persoane din alte țări pentru Războiul din Ucraina. Andrii Sybiha a precizat că peste 1.400 de cetățeni din țări africane luptă de partea soldaților ruși. Oficialul face apel la guverne să-i avertizeze pe cetățeni cu privire la riscurile la care se supun.
Potrivit ministrului, este vorba despre 1.436 de cetățeni de cetățeni din peste 36 de țări de pe continentul african. Sybiha a mai precizat că aceste cifrele reprezintă doar numărul cetățenilor identificați de autorități. Ele ar putea fi chiar mai multe persoane de atât, potrivit mesajului publicat pe X vineri, după-amiază, de Ministrul de Externe al Ucrainei.
Atac cu drone asupra unei fabrici petrochimice din RusiaServiciul de informații militare al Ucrainei (HUR) a anunțat, vineri, că dronele sale au lovit o uzină petrochimică importantă din Republica Bașkortostan din Rusia, aflată la peste 1.000 de kilometri de granița Ucrainei.
Dronele ucrainene cu rază lungă de acțiune au lovit Uzina Petrochimică Sterlitamak, care aprovizionează armata rusă și complexul militar-industrial al Rusiei, inclusiv cu ionol, benzină de aviație și polimeri sintetici, potrivit serviciului ucrainean de informații militare.
HUR susține că atacul cu drone de joi a provocat un incendiu într-un atelier unde era produs un aditiv numit agidol, folosit pentru combustibilul de aviație, potrivit The Kyiv Independent.
Șeful republicii, Radii Khabirov, nu a comentat atacul revendicat asupra uzinei-cheie. De-a lungul războiului, niciuna dintre părți nu a recunoscut prea des pierderile suferite.
Un critic vocal al Kremlinului avertizează Europa: Al doilea Război Rece este inevitabilÎn cadrul unui eveniment privat la Bruxelles desfășurat în această săptămână, Hodorkovski a spus că „ar trebui să ne așteptăm la un fel de Război Rece care să dureze cel puțin zece ani”, scrie POLITICO.
Acesta a subliniat că singurul factor de descurajare împotriva unei eventuale agresiuni rusești împotriva Europei va fi convingerea președintelui Vladimir Putin că Occidentul reprezintă o amenințare militară credibilă.
În timpul Războiului Rece, în perioada 1947-1991, Uniunea Sovietică și Occidentul au încercat să se submineze reciproc fără a risca un conflict deschis în Europa și un potențial război nuclear.
În actualul context geopolitic, înalți oficiali europeni și ai NATO susțin că Rusia reia politica de uzură, folosind tactici de război hibrid pentru a destabiliza Occidentul și a semăna diviziune.
Sancțiunile occidentale nu sunt eficienteHodorkovski, care în prezent locuiește în Londra, a minimizat eficiența sancțiunilor occidentale în influențarea Rusiei, afirmând că acestea „creează o anumită presiune asupra economiei ruse, dar nimic dramatic”.
„Chiar și cea mai puternică dronă, chiar și o rachetă Tomahawk, poate lovi cel mult aproximativ două hectare”, a explicat Hodorkovski pentru sursa citată.
În plus, potrivit acestuia, singurul moment în care puterea lui Putin ar fi putut fi realist zdruncinată a fost în primii doi ani după debutul războiului, dacă Rusia ar fi suferit o înfrângere militară decisivă în Ucraina. Totuși, această fereastră, spune Hodorkovski, s-a închis acum.
Rutte la București: „NATO a depășit Rusia în producția de muniție”NATO a depășit acum Rusia în producția de muniție, după o perioadă în care Moscova a depășit întreaga producție a alianței, a declarat secretarul general al NATO, Mark Rutte, la București, pe 6 noiembrie, preluat de Kyiev Independent.
„Până de curând, Rusia producea mai multă muniție decât toți aliații NATO la un loc. Dar nu mai este așa”, a declarat Rutte la Forumul NATO-Industrie din Capitala României.
El a atribuit această schimbare unei extinderi a capacității de producție în domeniul Apărării în cadrul alianței.
Linii de producție noi se deschid în permanență„În cadrul Alianței, deschidem acum zeci de linii de producție noi și le extindem pe cele existente. Producem mai mult decât am făcut în decenii”, a spus el, îndemnând industriile de Apărare să „își intensifice aprovizionarea, să extindă liniile de producție existente și să deschidă altele noi”.
Comentariile lui Rutte vin pe fondul unui efort mai amplu al țărilor europene de a-și extinde industriile de apărare pentru a consolida atât propria securitate, cât și apărarea Ucrainei împotriva agresiunii rusești, relatează Kyiev Independent.
„Amenințările sunt reale”Rutte a subliniat că „pur și simplu nu există o apărare puternică fără o industrie de apărare puternică”, adăugând că liderii NATO au convenit să majoreze cheltuielile pentru apărare la 5% din PIB până în 2035 și să accelereze achizițiile de sisteme critice, cum ar fi dronele, muniția și apărarea aeriană.
„Amenințările cu care ne confruntăm sunt reale și de durată. Războiul neprovocat al Rusiei împotriva Ucrainei este cel mai evident exemplu”, a spus Rutte, avertizând că „pericolul reprezentat de Rusia nu se va termina odată cu acest război”.
„Europa are potențial uriaș de producție de armament”El a mai spus că cooperarea militară tot mai mare a Rusiei cu China, Iranul și Coreea de Nord reprezintă o provocare pe termen lung:
„Acestea își sporesc colaborarea în domeniul industrial de apărare la niveluri fără precedent. Se pregătesc pentru o confruntare pe termen lung”.
Rutte a îndemnat membrii NATO și industriile lor de apărare să „îi depășească în armament, să producă mai bine și să fie mai inteligenți decât cei care încearcă să ne facă rău sau să ne diminueze”.
Vorbind în timpul unei vizite în Germania la începutul acestui an, Rutte a declarat că Europa este capabilă să producă de șase ori mai multe obuze de artilerie anual decât putea cu doi ani în urmă, producția fiind estimată să ajungă la 2 milioane de cartușe până la sfârșitul anului.
Acordul, semnat vineri, prevede ca Orlen să livreze trei încărcături de gaz natural lichefiat (GNL) american în Ucraina în primul trimestru al anului 2026, a anunțat compania poloneză într-un comunicat de presă. Orlen va importa încărcăturile la unul dintre cele două terminale ale sale, unde GNL va fi regazificat și transportat prin conducte în Ucraina, scrie The Kyiv Independent.
„Acesta este un alt pas către consolidarea cooperării noastre strategice cu Orlen pentru a furniza GNL american pe piața ucraineană și a asigura un sezon de încălzire stabil. Astăzi, am confirmat termenii cheie și am început deja planificarea livrărilor”, a declarat Serhii Koretskii, CEO al Naftogaz.
Naftogaz nu va trebui să plătească imediat pentru gaz, deoarece agenția poloneză de credit pentru export va acorda o facilitate de credit, a adăugat Koretskii. Contractul, care include și instrumente de asigurare, va fi semnat în curând, deși CEO-ul nu a furnizat o dată specifică.
Acordul vine în contextul în care Rusia vizează fără încetare instalațiile de gaz ale Ucrainei, lăsând țara în căutarea urgentă de echipamente noi și de 4,4 miliarde de metri cubi de gaze importate pentru a supraviețui iernii. Cele mai grave atacuri din 3 și 5 octombrie au distrus aproximativ 60% din instalațiile de producție de gaze naturale ale Ucrainei.
Ucraina depinde în mare măsură de gazul natural pentru încălzirea locuințelor și a întreprinderilorÎn urma atacurilor, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD) a declarat că va pregăti un nou pachet de 580 de milioane de dolari împreună cu Naftogaz pentru importuri de gaz de urgență.
Acordul a fost semnat în cadrul celei de-a șasea Parteneriate pentru cooperare transatlantică în domeniul energiei, la Atena, Grecia, unde liderii europeni și americani din domeniul energiei au discutat despre creșterea exporturilor de GNL din SUA către Europa pentru a înlocui gazul rusesc.
La semnarea acordului au fost prezenți și ministrul ucrainean al energiei, Svitlana Hriinchuk, ministrul polonez al energiei, Milosz Motika, secretarul american al energiei, Chris Wright, și secretarul american al internelor, Doug Burgum.
Zelenski a declarat vineri că nu crede în „recentele încercări ale autoproclamatului” autoproclamatul președinte al Belarusului, Alexander Lukashenko de „a părea simpatic” față de poporul ucrainean, având în vedere că Rusia a invadat Ucraina de pe teritoriul Belarusului în dimineața zilei de 24 februarie 2022, notează Ukrainska Pravda.
„Lukașenko nu ar trebui să uite, pentru că acum a devenit foarte ′vorbăreț′ în mass-media, încercând să arate cât de bun este cu poporul nostru. Nu avem nevoie de bunătatea lui, care a venit odată cu rachetele la ora 04:00”, a declarat Zelenski cu prilejul unei conferințe de presă la Kiev.
Oficialul a amenințat că Lukashenko va plăti pentru că a permis Rusiei să invadeze Ucraina de pe teritoriul Belarusului.
„Dacă crede că cu vorbele lui pot șterge amintirile noastre… noi suntem tineri, ne amintim totul foarte bine, iar el va plăti în continuare pentru ceea ce a făcut – și anume, pentru că a permis ofensiva lansată de pe teritoriul său. Începutul războiului pe scară largă a venit din Belarus. Nimeni nu va uita asta”, a declarat Zelenski.
Joi, președintele Belarusului, Alexander Lukashenko, le-a adresat ucrainenilor invitația de a migra în Belarus pentru a trăi și a munci. „Veniți, ucraineni! Vă vom primi cu bucurie. Familiile și copiii voștri vor avea aceeași viață ca și belarușii… Pentru noi, ucrainenii sunt o binecuvântare. Sunt oameni harnici, care ne înțeleg și vorbesc aceeași limbă… Dar necazul a venit în casa vecinului nostru. Cred că vom rezolva această problemă”, a declarat Lukashenko joi.
Zelenski a făcut declarațiile în contextul anunțului dat referitor la faptul că nu va accepta niciodată ca negocierile de pace cu Rusia să se desfășoare pe teritoriul Belarusului, pentru că țara susține agresiunea Kremlinului.
Cu câteva zile înainte de întâlnirea dintre Zelenski și Trump de la Washington, Lukashenko a declarat în cadrul unui interviu la o televiziune rusă, că Ucraina ar putea „înceta să mai existe ca stat” dacă Zelenski nu „se așază la masa negocierilor și nu acționează urgent”.
Sub mesajul „Vindem comorile din dulap”, evenimentul îi invită pe vizitatori la un weekend boem, în care hainele devin pretext pentru socializare, timp de calitate și schimb de idei. Într-un decor cu vedere spre Cișmigiu, târgul adună pasionați de modă responsabilă, colecționari de piese vintage, designeri locali și oameni care cred în valoarea unui consum atent și autentic.
Preloved cu stil, design românesc și inspirație locală
Ediția din această toamnă aduce, pe lângă selecția variată de piese preloved și două nume care completează perfect atmosfera evenimentului: PNK, brand românesc de modă contemporană, și Mirela Bucovicean, fondatoarea platformei Molecule F, recunoscută pentru contribuția sa la dezvoltarea designului românesc și susținerea creativității locale. Prezența lor aduce un plus de rafinament și inspirație, consolidând legătura dintre comunitate, stil și responsabilitate în alegerile de zi cu zi.
Citeşte comunicatul integral AICI
Administrația președintelui Donald Trump a anunțat vineri că intenționează să scoată la licitație, în decembrie, drepturile de foraj pentru petrol și gaze offshore pe aproximativ jumătate din suprafața Golfului Mexic.
„Este numai prima dintr-o serie de 30 de licitații planificate pentru această regiune”, potrivit Biroului pentru Administrarea Energiei Oceanice din cadrul Departamentului american de Interne, citatde Bloomberg.
Redevență minimă pentru a atrage investitoriBiroul estimează că aproximativ 80 de milioane de acri (aproximativ 324.000 km²) vor fi incluși în licitația programată pentru 10 decembrie. Pentru a atrage cât mai multe companii din industrie, redevența a fost fixată la nivelul minim permis, 12,5%.
Licitațiile fac parte dintr-un pachet mai amplu de măsuri energetice incluse în legea fiscală și de cheltuieli semnată de Trump la începutul verii. Potrivit documentului, denumit ironic de oficiali „One Big Beautiful Bill Act”, sunt prevăzute 36 de licitații pentru drepturi de foraj offshore: 30 în Golful Mexic și cel puțin șase în Alaska.
Forajul offshore ajunge și în AlaskaParte din același program federal de concesionare a drepturilor de foraj, autoritățile americane intenționează să pună la dispoziție aproximativ 1 milion de acri (puțin peste 4.000 km²) în zona Cook Inlet pentru o licitație programată pe 4 martie 2026.
Situat în sudul statului Alaska, în apropiere de Anchorage, Cook Inlet este una dintre puținele zone din nordul Statelor Unite unde forajul offshore este considerat tehnic și economic viabil. Spre deosebire de regiunile arctice, mai dificile și controversate, această zonă oferă condiții mai accesibile pentru exploatarea resurselor. Guvernul federal a inclus Cook Inlet în programul de licitații pentru a diversifica sursele de producție de petrol și gaze, a stimula investițiile energetice în nordul țării și a susține obiectivul de independență energetică promovat de administrația Trump.
În perioada imediat următoare, administrația americană va prezenta o variantă preliminară a unui plan pe cinci ani, care va stabili calendarul complet al licitațiilor pentru drepturile de exploatare a resurselor petroliere și de gaze din apele teritoriale ale Statelor Unite.
De o oră şi 20 de minute a avut nevoie fostul număr unu mondial pentru a trece în două seturi de german. Scorul a fost 6-3 6-4.
Cap de serie numărul 1, Djokovic va juca în finală cu Sebastian Korda sau Lorenzo Musetti, care joacă vineri în a doua semifinală.
Vânătorul de mine M 271 este cea de-a doua navă livrată României în baza acordului dintre guvernele României şi Regatului Unit al Marii Britanii şi al Irlandei de Nord. Prezentarea navei şi a echipajului a avut loc vineri în Portul militar Constanţa, în prezenţa ministrului Apărării Naţionale, Ionuţ Moşteanu, şi a şefului Statului Major al Apărării, generalul Gheorghiţă Vlad.
Ministrul Apărării a apreciat că nava creşte semnificativ capacitatea de luptă a Forţelor Navale Române. El a amintit că, din cele peste 70 de programe de înzestrare derulate în prezent de Armata României, circa 20 sunt destinate marinei militare, printre acestea numărându-se sistemele mobile de lansare rachete anti-navă, remorcherele maritime, elicopterele echipate cu capabilităţi de luptă la suprafaţă şi vehiculele de asalt amfibiu pentru infanteria marină.
Şeful Statului Major al Apărării a spus că „marşul de peste 4.000 de mile marine al vânătorului de mine Căpitan Constantin Dumitrescu nu a fost doar o deplasare pe mare, ci o demonstraţie de profesionalism, rezilienţă şi spirit de echipă din partea militarilor români. Aceşti oameni reprezintă forţa reală a Armatei României. Sosirea navei în Portul Constanţa întăreşte capacitatea noastră de acţiune în Marea Neagră şi contribuie la consolidarea posturii defensive a NATO pe flancul estic”.
Conducerea MApN a vizitat şi Academia Navală „Mircea cel Bătrân”, unde a avut o întâlnire cu studenţii şi cu cadrele didactice.
„Ucraina trebuie să câștige acest război, pentru că luptă pentru securitatea întregii Europe și pentru valorile noastre comune”, a transmis președintele României pe platforma X.
La nivel bilateral, cei doi au convenit să continue demersurile pentru stabilirea unui parteneriat strategic.
„Suntem amândoi hotărâți să implementăm o agendă pragmatică, orientată spre viitor și sustenabilă”, a mai scris Dan.
„Vă voi da un răspuns scurt: nu este nimic adevărat în aceste informații”, a declarat Peskov presei ruse în cadrul unei conferințe de presă. „Absolut. Lavrov își desfășoară în continuare activitatea în calitate de ministru de externe, desigur”.
Negarea vine pe fondul unor informații potrivit cărora influența lui Lavrov ar fi scăzut după o conversație cu secretarul de stat american Marco Rubio, care ar fi dus la anularea summitului planificat la Budapesta între Putin și președintele american Donald Trump, potrivit The Kyiv Independent.
În ciuda faptului că este membru permanent al Consiliului de Securitate al Rusiei, Lavrov a lipsit în mod notabil de la o reuniune importantă prezidată, miercuri, de Putin, ceea ce a ridicat semne de întrebare cu privire la poziția sa în cadrul Kremlinului.
Diplomatul de rang înalt și-a pierdut și statutul de șef al delegației ruse la summitul G20. Anul acesta, delegația va fi condusă de Maxim Oreshkin, șeful adjunct al administrației prezidențiale ruse.
Lavrov a discutat la telefon cu Rubio pe 21 octombrie pentru a stabili condițiile summitului de la Budapesta. După aceea, Rubio ar fi recomandat președintelui american să anuleze întâlnirea planificată.
Surse familiarizate cu discuțiile au declarat anterior pentru Reuters că anularea a fost cauzată de poziția rigidă de negociere a Kremlinului, care a cerut concesii excesive și a refuzat să accepte un armistițiu în Ucraina.
Eșecul summitului a fost urmat de primele sancțiuni impuse de SUA împotriva Rusiei de la revenirea lui Trump la putere, care vizează giganții petrolieri Rosneft și Lukoil.
Măsura, valabilă până la 31 decembrie 2026, permite intrarea fără viză pentru o perioadă de până la 30 de zile, potrivit declarațiilor purtătorului de cuvânt al Ministerului chinez de Externe, Mao Ning.
„Odată cu adăugarea Suediei, cetățenii din 48 de țări se bucură acum de acces unilateral fără vize în China. Ușa Chinei către lume se deschide mai mult ca niciodată. Invităm mai mulți prieteni internaționali să vadă China și progresul acesteia direct”, a declarat Mao Ning, citată de polskieradio.pl.
Potrivit Departamentului Consular al Ministerului Afacerilor Externe chinez, notificarea oficială emisă pe 3 noiembrie extinde programul de călătorie fără vize în China până la finalul anului 2026. Noua măsură include cetățenii români, care vor putea intra în China fără viză pentru vizite turistice, de afaceri, pentru întâlniri de familie sau schimburi de experiență, pentru o perioadă de maximum 30 de zile.
De asemenea, Suedia va fi adăugată pe lista țărilor eligibile începând cu 10 noiembrie 2025, urmând să beneficieze de aceleași condiții de acces fără viză până la 31 decembrie 2026.
Reprezentanții Beijingului au precizat că extinderea acestei politici are ca scop stimularea turismului și a schimburilor internaționale după perioada restricțiilor impuse de pandemie. Programul acoperă țări din Europa, Asia, America de Sud, precum și Australia și Noua Zeelandă, facilitând deplasările cetățenilor și relansarea cooperării economice și culturale.
Oficialii chinezi au subliniat că persoanele care nu îndeplinesc condițiile stabilite de program trebuie în continuare să obțină o viză înainte de a intra în țară. Decizia confirmă angajamentul Chinei de a-și consolida relațiile diplomatice și economice cu un număr tot mai mare de state, deschizând „mai larg ușa către lume”.
Solicitarea vine în contextul închiderii guvernului SUA. Cel puțin unele state au anunțat că acționează deja pentru a trimite banii către beneficiari.
Judecătorul districtual american John J. McConnell Jr. a acordat administrației Trump termen până vineri pentru a efectua plățile prin SNAP, potrivit AP.
Însă administrația Trump a solicitat curții de apel să suspende orice ordin judecătoresc care îi impune să cheltuiască mai mulți bani decât sunt disponibili în fondul de urgență.
Cererea în instanță a fost depusă chiar dacă purtătorul de cuvânt al guvernatorului statului Wisconsin, Tony Evers, Britt Cudaback, a declarat vineri că unii beneficiari SNAP din stat au primit deja plățile integrale pentru luna noiembrie în cursul nopții de joi.
„Am primit confirmarea că plățile au fost efectuate, inclusiv de la membri care au raportat că acum pot vedea soldurile lor”, a spus ea.
Disputa în instanță a prelungit săptămâni de incertitudine pentru programul alimentar care deservește aproximativ 1 din 8 americani, în majoritate cu venituri mai mici.
Potrivit rezultatelor celui mai recent sondaj Eurobarometru Flash privind „Provocările şi priorităţile UE”, respectarea democraţiei, a drepturilor omului şi a statului de drept (36 %) şi puterea economică, industrială şi comercială a UE (31 %) rămân principalele puncte forte ale Uuniunii, urmate de bunele relaţii şi solidaritatea dintre statele membre (28 %).
Întrebaţi despre valori, peste jumătate dintre europeni afirmă că UE, mai degrabă decât alte ţări din lume, întruchipează cel mai bine respectul pentru drepturile şi valorile fundamentale şi pentru libertatea de exprimare (55 % pentru fiecare), ca şi pentru egalitatea şi bunăstarea socială (52 %).
Războiul din Ucraina rămâne principala provocare actuală cu care se confruntă UE, menţionată de 47 % dintre europeni.
La întrebarea privind provocările globale pentru viitorul UE, conflictele din lume reprezintă problema cea mai menţionată (41 %), urmate de migraţia neregulamentară (35 %) şi de schimbările climatice şi de mediu (31 %). A patra chestiune ca importanţă este una nouă, şi anume riscul ca UE să îşi piardă vocea şi influenţa pe scena mondială (30 %).
Sondajul Eurobarometru a fost realizat în perioada 3-10 septembrie 2025 în cele 27 de state membre. Un număr de 25 893 de cetăţeni ai UE au răspuns online la chestionar.
