MediaFax.ro

„Este o onoare și o responsabilitate această desemnare de a forma viitorul Guvern al României. Primesc încrederea dumneavoastră cu recunoștință și cu gândul la toți cetățenii României. Înțeleg din plin contextul dificil prin care trecem”, a declarat Eugen Tomac.

Premierul desemnat a afirmat că România are nevoie de responsabilitate, pentru ca investițiile să continue, reformele să producă rezultate, iar instituțiile statului să recâștige încrederea cetățenilor.

„Spun responsabilitate pentru că este temelia pe care se construiește totul. Doar așa investițiile vor continua să vină în țara noastră, reformele vor aduce rezultate, iar instituțiile statului vor recâștiga încrederea cetățenilor pentru care lucrează”, a spus Tomac.

Eugen Tomac a anunțat că va propune Parlamentului „o echipă de specialiști” și a precizat că își dorește formarea unui guvern tehnic, nu politic.

„Voi prezenta Parlamentului României o echipă de specialiști, un guvern tehnic, nu unul politic”, a declarat premierul desemnat.

El a spus că își dorește „deschidere și un dialog sincer” din partea tuturor forțelor politice democratice și pro-occidentale din Parlament, pentru învestirea unui Guvern care să aibă ca obiectiv „binele comun al cetățenilor României”.

Tomac a mai afirmat că viitorul Guvern va menține direcția europeană a României, va consolida parteneriatul strategic cu Statele Unite și va susține rolul țării în NATO.

„Vom menține, domnule președinte, direcția trasată de dumneavoastră de apartenență la familia europeană, de consolidare a parteneriatului strategic cu Statele Unite, a relației noastre transatlantice în ansamblu, relevanța noastră în NATO fiind o prioritate”, a spus Tomac.

Premierul desemnat a menționat și competitivitatea economică, fondurile din PNRR și aderarea la OCDE printre obiectivele importante ale viitorului Executiv.

„Fondurile PNRR, aderarea la OCDE sunt obiective care au deja o rezonanță publică. Dar acestea pot fi atinse doar dacă suntem serioși și credibili ca stat”, a declarat el.

Eugen Tomac a mai spus că garantarea securității țării și a cetățenilor rămâne „o obligație fundamentală” a statului român, în contextul războiului de la graniță.

„Vă asigur, domnule președinte, că echipa pe care o voi forma și pentru care voi cere votul Parlamentului va acționa cu maximă responsabilitate față de bugetul public și va respecta absolut toate angajamentele asumate de România în relația cu partenerii noștri internaționali”, a mai spus Eugen Tomac.

Eugen Tomac (S), consilier onorific pentru relatia cu romanii de pretutindeni, Departamentul Politica Externa, Parteneriate Strategice si Romanii de Pretutindeni, participa la evenimentul de desemnare oficiala a candidatului USR la Primaria Municipiului Bucuresti, desfasurat in Bucuresti, duminica, 2 noiembrie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

Potrivit art.9 al legii 33/2007, care stabilește cadrul juridic pentru organizarea și desfășurarea alegerilor europarlamentare „calitatea de membru al Parlamentului European este incompatibilă cu calitatea de deputat sau senator în Parlamentul României, de membru al Guvernului României, cu funcțiile prevăzute la art. 81 și 82 din cartea I titlul IV cap. III secțiunea a 2-a din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției, cu modificările și completările ulterioare, sau cu funcții echivalente din statele membre ale Uniunii Europene.”

Aceeași lege stabilește că „dacă apare sau continuă să existe un caz incompatibilitate cu funcțiile prevăzute la art. 81 și 82 din cartea I titlul IV cap. III secțiunea a 2-a din Legea nr. 161/2003, cu modificările și completările ulterioare, persoanele aflate în incompatibilitate sunt considerate demisionate din funcția de parlamentar european. Demisia se constată prin hotărâre a Autorității Electorale Permanente”.

Din luna mai 2024, Eugen Tomac este membru al Parlamentului European, aflat la al doilea mandat.

În Legislativul de la Bruxelles, Eugen Tomac este membru în Comisia pentru Cultură și Educație, Comisia pentru ocuparea forței de muncă, Comisia specială pentru Scutul democrației europene, în Delegația la Comisia parlamentară de asociere UE–Republica Moldova, precum și în Adunarea Parlamentară Euronest.

În perioada 2012- 2019, în perioada administrației Băsescu, Eugen Tomac a fost de 2 ori deputat în Parlamentul României. Prima oară, pentru Diaspora, a doua oară în circumscripția București.

Presedintele Romaniei, Nicusor Dan, si europarlamentarul Eugen Tomac participa la evenimentul prilejuit de primirea unui grup de copii romani din diaspora, participanti la cea de-a XVI-a editie a Programului de Tabere „ARC” , care viziteaza Palatul si Gradina Cotroceni, in Bucuresti, luni, 28 iulie 2025. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO.

Însă, potrivit legislației în vigoare, avantajele prezenței lui Eugen Tomac în Parlamentul European nu sunt puține:

• Un europarlamentar câștigă un salariu net de aproximativ 7.854 de euro pe lună, sumă care este completată de indemnizații administrative, diurne zilnice și deconturi de transport
• Salariul brut: 075,18 euro pe lună. Acesta este stabilit la 38,5% din salariul de bază al unui judecător de la Curtea de Justiție a UE
• Indemnizația pentru cheltuieli generale: 950 de euro pe lună. Acești bani sunt destinați activităților de birou (chirie, calculatoare, telefoane, internet). Suma se înjumătățește dacă deputatul nu participă nemotivat la cel puțin jumătate din ședințele plenare dintr-un an
• Diurna zilnică pentru Parlamentul European este 350 de euro pe zi. Se acordă pentru acoperirea cazării, mesei și altor cheltuieli conexe în zilele în care europarlamentarul participă la activități oficiale la Bruxelles sau Strasbourg. Ea se reduce la jumătate dacă deputatul lipsește de la voturile nominale în zilele de plen
• Parlamentul decontează integral costul biletelor de avion (clasa business) sau de tren (clasa I) pentru deplasările oficiale legate de activitatea parlamentară.
• Buget pentru personal: Aproximativ 000 de euro pe lună alocați pentru plata asistenților acreditați și locali. Acești bani nu intră în contul personal al eurodeputatului, ci sunt gestionați direct de administrația Parlamentului.

Parlamentul European a stabilit că foștii europarlamentari au dreptul și la o “pensie de bătrânețe începând cu vârsta de 63 de ani”. Pensia reprezintă 3,5% din salariul de bază pentru fiecare an complet de mandat, fără ca suma totală să poată depăși 70% din salariul brut de bază.

Deputatul Elena Udrea participa la o conferinta de presa alaturi de presedintele Partidului Miscarea Populara (PMP), Eugen Tomac, in Bucuresti, joi, 30 ianuarie 2014. Intrarea Elenei Udrea în Partidul Miscarea Populara a fost anuntata oficial, joi, presedintele PMP, Eugen Tomac, spunând ca aceasta este „unul dintre cei mai puternici oameni politici din zilele noastre”. SILVIU MATEI / MEDIAFAX FOTO

Născut în Babele, RSS Ucraineană/ URSS, Eugen Tomac, a absolvit Facultatea de Istorie, și este de profesie istoric și jurnalist.

În perioada 2004–2006 a fost redactor la revista Magazin Istoric. Ulterior, între 2006-2007 a fost Expert pentru relațiile cu românii de pretutindeni în cadrul Administrației Prezidențiale.

În 2008, a intrat în PDL, fiind un apropiat al lui Traian Băsescu și Elena Udrea, pe ultima susținând-o și în cursa prezidențială din 2014 din România.

Între 2009 și 2012, a fost Secretar de Stat în cadrul Departamentului pentru Românii de Pretutindeni, iar ulterior, consilier de stat în cadrul Cancelariei Președintelui României.

În decembrie 2012 a candidat partea PDL pe listele ARD pentru un loc de deputat in Colegiul 2 Diaspora pentru Camera Deputaților, care cuprinde și Republica Moldova, și a intrat în Parlament.

În 2013, pe fondul tensiunilor din vechea adminstrație Băsescu, Tomac a demisionat din PDL și s-a alăturat PMP, partidul construit la acea vreme de fostul președinte al României.

În perioada 2015-2020 și din 2022 – este președinte al PMP, partid neparlamentar.

Partidul Miscarea Populara si-a ales sambata, 16 iunie 2016, la Palatul Parlamentului, un alt presedinte, dupa ce Traian Basescu, lider al PMP, se va retrage din prima linie a partidului, iar locul sau va fi luat de singurul candidat, Eugen Tomac. ALEXANDRU DOBRE / MEDIAFAX FOTO

Eugen Tomac a fost reales deputat în Parlamentul României în decembrie 2016 și a exercitat acest mandat până în iunie 2019, când a demisionat după alegerea sa în Parlamentul European.

În perioada 2019–2024, a fost membru al Parlamentului European din partea Partidului Mișcarea Populară, în Grupul Partidului Popular European. A fost reales membru al Parlamentului European în mai 2024.

Pentru că l-a susținut pe Nicușor Dan în campania prezidențială, pe 6 octombrie 2025, Tomac a fost numit consilier onorific al Președintelui României pentru relația cu românii de pretutindeni.

Propunerea Comisiei Europene de 2 euro/kg: îngrijorări legitime, nevoie de date solide

Propunerea Comisiei Europene de a introduce o contribuție uniformă de 2 euro/kg pentru DEEE necolectate, ca nouă resursă proprie a bugetului UE, a suscitat dezbateri importante atât la conferință, cât și la nivel european, printr-o scrisoare comunǎ a organizaților producǎtorilor de EEE din Europa, inclusiv WEEE Forum, APPLiA și DigitalEurope.

Principalele îngrijorări se referă la lipsa unor date statistice armonizate și fiabile privind DEEE-urile necolectate, la metodologia de calcul contestată, bazată pe cantitățile puse pe piață în ultimii 3 ani și la riscul ca o taxă suplimentară să descurajeze investițiile în infrastructură și colectare.

Pascal Leroy, Director General, WEEE Forum, a arătat că o astfel de contribuție riscă să reducă resursele disponibile pentru investiții în infrastructură, tehnologii, campanii și capacități reale de colectare și reciclare. Totodată, a subliniat necesitatea schimbǎrii metodologiei de calcul a țintelor și a trecerii către o abordare bazată pe cantitatea de DEEE generată, nu exclusiv pe cantitățile puse pe piață în anii anteriori.

Propunerea este susținută și de o scrisoare comunǎ semnatǎ de 13 organizații europene reprezentative, care solicită respingerea taxei, invocând date statistice nesigure, stimulente de mediu îndoielnice, riscul creșterii costurilor pentru consumatori.

Citeşte comunicatul integral AICI

Una dintre cele mai mari probleme ale utilizării pe scară largă a inteligenței artificiale este impactul asupra mediului. Centrele de date necesare funcționării acestei tehnologii ating temperaturi foarte ridicate, iar fără răcire riscă să cedeze infrastructura care face posibil accesul la IA, scrie El Economista.

La fel cum un telefon se încălzește când îl folosim intens, și centrele de date au nevoie de răcire. Cea mai frecventă metodă este utilizarea apei. Potrivit lui Bikash Koley, vicepreședinte al infrastructurii globale Google, acest sistem poate reduce consumul total de energie.

„În multe locuri, răcirea cu apă poate reduce consumul energetic al centrelor de date cu aproximativ 10% față de răcirea cu aer.”

Problema este că apa este o resursă extrem de valoroasă. Tot mai multe studii atrag atenția asupra consumului uriaș al centrelor de date, care ar putea deveni o problemă majoră în viitor.

Publicația The Verge citează un studiu recent care susține că această tehnologie consumă anual o cantitate de apă echivalentă cu cea îmbuteliată pe care o beau oamenii din întreaga lume.

Google contestă aceste calcule și spune că nu există cifre exacte privind consumul real de apă al inteligenței artificiale. Cu toate acestea, compania a anunțat că vrea să rezolve problema și promite ca până în 2030 să refacă mai multă apă decât utilizează.

Compania mai spune că va contribui la modernizarea infrastructurii de apă și canalizare în zonele unde are centre de date și că va proteja bazinele hidrografice aflate în pericol, inclusiv prin folosirea răcirii cu aer acolo unde este necesar.

În plus, Google caută soluții alternative pentru a proteja resursele de apă.

„Colaborăm cu furnizorii de utilități pentru a identifica alternative la apa potabilă în centrele noastre de date, cum ar fi apa reziduală tratată.”

Reutilizarea apei reziduale tratate pentru răcire ar putea deveni o soluție esențială în viitor. Astfel, centrele de date ar putea funcționa la temperaturi sigure fără a consuma excesiv o resursă atât de importantă.

Asociația ARCEN organizează în 11 și 13 iunie o serie de vizite ghidate în fostul Cinema Marconi din Calea Griviței, înainte de montarea unui acoperiș provizoriu care va proteja clădirea după aproape un deceniu în care sala a rămas expusă ploii și aproape trei decenii de abandon, potrivit unui comunicat al grupului.

Vizitele vor avea loc joi, 11 iunie, de la ora 18:30, și sâmbătă, 13 iunie, de la ora 10:00, accesul urmând să fie permis în grupuri mici, cu ghid și echipament de protecție, pe șantierul deschis publicului.

Potrivit ARCEN, montarea acoperișului provizoriu va începe la 1 iulie și marchează un moment important în salvarea clădirii istorice.

„Pentru prima oară după aproape 10 ani de ploaie și trei decenii de abandon, sala va înceta să mai stea sub cerul liber”, se arată în comunicatul organizației.

Cinema Marconi, ridicat în 1926 și inaugurat în 1930 după planurile arhitectului Constantin Cananău, este un monument istoric Art Deco de categoria B.

După închiderea cinematografului, clădirea a fost lăsată în paragină timp de aproape 30 de ani, înainte de a fi preluată pentru restaurare de ARCEN.

Președintele ARCEN, Edmond Niculușcă, susține că proiectul urmărește nu doar salvarea unei clădiri istorice, ci și reconstruirea infrastructurii culturale a Capitalei.

„O țară care a dat lumii filme mari nu are, în capitala ei, o sală pe măsură. Cinema Marconi e răspunsul la lipsa asta”, spune Niculușcă.

Restaurarea, despre care Mediafax a mai scris aici,  este realizată de o echipă franco-română coordonată de arhitectul Fabien Drubigny și include specialiști implicați anterior în proiecte precum reconstrucția fleșei de la Notre-Dame de Paris și restaurarea plafoanelor de la Versailles.

Bugetul total al proiectului este estimat la 10-12 milioane de euro, iar redeschiderea este programată pentru 2030-2031, la centenarul clădirii.

La final, Cinema Marconi va funcționa ca un complex cultural cu trei săli de cinema, centru de arte vizuale, spații pentru expoziții și evenimente, restaurant și cafenea cu librărie.

VENIRI OFICIALE

UNIVERSITATEA CRAIOVA – Alexandru Maxim

Român, portar, de la FCSB / FC Voluntari. Portarul de 19 ani a fost prezentat de olteni, după un sezon în Liga 2 la FC Voluntari.

DINAMO – Ianis Doană

Român, tânăr fotbalist adus pentru viitor. Dinamo continuă să construiască lotul pentru sezonul următor.

DINAMO – Adriano Manole

Român, tânăr fotbalist adus pentru viitor. Acesta face parte din strategia clubului de a atrage jucători tineri, cu potențial.

FCSB – Alexandru Maxim

Român, portar, către Universitatea Craiova. Tânărul goalkeeper a părăsit-o pe FCSB și a semnat cu formația din Bănie.

DINAMO – Kennedy Boateng

Togolez, fundaș central. Acesta s-a despărțit de Dinamo după două sezoane și este liber de contract.

UNIVERSITATEA CRAIOVA – Vasile Mogoș

Român, fundaș. Jucătorul nu mai continuă la formația din Bănie, după încheierea contractului.

RAPID – Elvir Koljic

Bosniac, atacant. Fotbalistul nu mai continuă în Giulești, după finalul contractului.

RAPID – Diogo Mendes

Portughez, mijlocaș. Acesta s-a despărțit de Rapid după încheierea înțelegerii.

RAPID – Dan Paraschiv

Român, atacant. Împrumutul său s-a încheiat, iar jucătorul revine la Real Oviedo.

RAPID – Leo Bolgado

Brazilian, fundaș. Împrumutul său la Rapid s-a încheiat, iar fotbalistul revine la CFR Cluj.

RAPID – Mauro Pederzoli

Italianul a părăsit conducerea clubului, iar Rapid a început reorganizarea departamentului sportiv.

CFR CLUJ – Ciprian Deac

Român, mijlocaș. Veteranul ardelenilor s-a retras din activitate, după o carieră importantă în tricoul CFR-ului.

VENIRI

UNIVERSITATEA CRAIOVA – Kennedy Boateng

Togolez, fundaș central, liber de contract după despărțirea de Dinamo. Oltenii s-au interesat de situația fostului dinamovist, însă jucătorul are și variante din străinătate.

UNIVERSITATEA CRAIOVA – un portar, un fundaș central și un mijlocaș

Mihai Rotaru a anunțat că echipa caută întăriri pe mai multe posturi, în special în zona defensivă și la mijlocul terenului.

FCSB – Stefan Pirgic

Sârb, mijlocaș defensiv / fundaș, de la Zeleznicar Pancevo. Jucătorul se află pe lista campioanei, dar are și varianta de a continua în Serbia.

FCSB – Anderson Ceara

Brazilian, extremă, de la Csikszereda. Gigi Becali a anunțat că a făcut ofertă pentru fotbalistul care a impresionat în sezonul trecut.

FCSB – Florinel Coman

Român, extremă, Al-Gharafa. Patronul FCSB a discutat despre o posibilă revenire, însă mutarea este dificilă în acest moment.

FCSB – Luca Stancu

Român, fundaș, FC Hermannstadt. Numele său a apărut în discuțiile din mercato, însă oficialii campioanei nu au confirmat un interes ferm.

DINAMO – fundaș central, mijlocaș numărul 6 și mijlocaș numărul 8

Andrei Nicolescu a transmis că Dinamo are mai multe ținte stabilite, iar clubul pregătește o campanie de transferuri importantă.

RAPID – Mohammed Kamara

Liberian, extremă / atacant, de la CFR Cluj. Rapid și CFR Cluj au ajuns la un acord, iar transferul depinde de rezultatul controlului medical.

RAPID – Omar El Sawy, Rareș Pop, Cristian Ignat, Timotej Jambor și Bogdan Ungureanu

Jucători reveniți după împrumuturi. Daniel Pancu îi va analiza înainte ca Rapid să ia decizii finale în privința lotului.

RAPID / CFR CLUJ – Vasilije Cavor

Muntenegrean, extremă, de la Sutjeska. Fotbalistul este monitorizat de ambele cluburi, dar are interes și din alte campionate.

CFR CLUJ – noul antrenor

Ardelenii caută un nou tehnician. Edi Iordănescu, Paulo Mendes și Toni Conceicao au fost nume vehiculate, însă clubul nu a făcut încă un anunț oficial.

CFR CLUJ – Marian Huja, Yuval Sade, Andrei Dîrdea, Robert Filip, Mário Camora jr. și alți jucători reveniți din împrumuturi
CFR Cluj va analiza mai mulți fotbaliști care se întorc la club, în contextul în care lotul poate suferi schimbări importante.

FCSB – Darius Olaru

Român, mijlocaș. Căpitanul campioanei are oferte din Arabia Saudită, iar Lille și Genk au fost menționate printre cluburile interesate.

FCSB – David Kiki

Fundașul nu mai intră în planurile campioanei pentru noul sezon.

FCSB – Mamadou Thiam

Atacantul este pe lista jucătorilor care ar putea pleca de la FCSB.

FCSB – Baba Alhassan

Mijlocașul poate părăsi campioana în această vară, în funcție de ofertele primite.

FCSB – Mihai Lixandru

Mijlocașul ar fi cerut să plece, iar FCSB poate lua în calcul o despărțire dacă apare o ofertă concretă.

DINAMO – Georgi Milanov

Bulgarul este la final de contract și poate părăsi echipa în această vară.

DINAMO – Valentin Țîcu

Fundașul este pe lista posibilelor plecări, în contextul reconstrucției pregătite de club.

DINAMO – Jordan Ikoko

Jucătorul se află printre fotbaliștii care ar putea pleca de la Dinamo înaintea noului sezon.

DINAMO – Eddy Gnahore

Situația mijlocașului rămâne incertă, iar decizia depinde de negocierile pentru prelungire și de strategia noului lot.

CFR CLUJ – Sheriff Sinyan

Fundașul este aproape de despărțire, în timp ce clubul încearcă să clarifice și situația altor jucători aflați la final de contract.

CFR CLUJ – Mohammed Kamara

Liberianul este aproape de Rapid, după ce cluburile au ajuns la un acord pentru transfer.

ALANYASPOR – Ianis Hagi

Internaționalul român este dorit de Kocaelispor, iar presa din Turcia a scris că au început discuțiile pentru o posibilă mutare.

MACCABI HAIFA – Lisav Eissat

Fundașul româno-israelian este urmărit de cluburi din Germania și Olanda, dar Maccabi Haifa nu vrea să renunțe ușor la el.

FCSB caută cel puțin cinci jucători pentru noul sezon, cu accent pe fundaș lateral, mijlocaș central, extreme și atacant. Anderson Ceara și Stefan Pirgic sunt printre numele aflate pe lista campioanei.

Dinamo pregătește o reconstrucție consistentă. Zeljko Kopic rămâne pe bancă, dar lotul are nevoie de întăriri în axul central, mai ales după plecarea lui Kennedy Boateng.

Rapid intră în mercato cu Daniel Pancu pe bancă și cu o strategie mai prudentă financiar. Giuleștenii urmăresc jucători liberi, fotbaliști reveniți din împrumuturi și mutări cu risc redus.

CFR Cluj trebuie să rezolve rapid situația antrenorului și problemele administrative înainte de a accelera campania de transferuri.

„La ora 18:00 va fi anunțat un guvern fără sprijin popular. E doar continuarea loviturii date democrației”, transmite pe Facebook George Simion. 

„Parlamentarii AUR nu intră în sala de vot (secret/nesecret) pentru alegerea unui premier care nu a primit nici 1% susținere din partea românilor. Nu avem ce să discutăm când continuă bătaia de joc la adresa românilor, începută cu anularea alegerilor”, mai notează președintele AUR. 

Reacția vehementă a politicianului vine în contextul în care Administrația Prezidențială a anunțat că președintele României, Nicușor Dan, va susține o declarație de presă în aceasta seară.

Potrivit surselor MEDIAFAX, șeful statului îl va desemna pe Eugen Tomac pentru a forma noul Guvern, o decizie care vine să pună capăt unui blocaj politic ce durează de o lună. 

Desemnarea noului premier vine în contextul demiterii Guvernului condus de Ilie Bolojan pe 5 mai. Moțiunea de cenzură care a trecut cu 281 de voturi a creat un blocaj politic, întrucât Partidul Național Liberal și USR au susținut că nu vor mai reveni într-o coaliție alături de PSD. 

În același context, social-democrații au pledat pentru o refacere a coaliției pro-europene, dar fără Ilie Bolojan. 

Referitor la formarea noului Guvern, AUR, prin vocea lui Petrișor Peiu a susținut: „AUR va vota un guvern care este condus de un premier AUR”.   

Stațiunea Bușteni va găzdui, pe 6 iunie 2026, prima ediție a competiției de alergare montană Bușteni Ultra Race, eveniment care a atras peste 950 de participanți și care se anunță una dintre cele mai spectaculoase competiții de trail running organizate în România.

Evenimentul este organizat de Primăria Orașului Bușteni, Consiliul Local Bușteni și Team Run Club & Events și aduce la start alergători din întreaga țară, dar și participanți internaționali, atrași de traseele spectaculoase care leagă Munții Bucegi cu Munții Baiului.

Competiția include patru probe: BB Short 10 (10.1 kilometri și 540 metri diferență de nivel), BB Trail 26 (28.3 kilometri și 1433 metri diferență de nivel), BB Trail 35 (34.3 kilometri și 2136 metri diferență de nivel) și BBB Ultra 60 (61.1 kilometri și 3458 metri diferență de nivel), cursa emblematică a evenimentului și unul dintre cele mai complexe trasee de alergare montană din zona Văii Prahovei.

„Bușteni Ultra Race este un proiect prin care ne dorim să poziționăm Bușteniul pe harta marilor competiții de trail running și să dezvoltăm, în timp, o cursă care să poată deveni parte din circuitul partener UTMB. Munții Bucegi și Baiului oferă un cadru spectaculos pentru astfel de competiții, iar interesul uriaș pentru prima ediție, cu peste 950 de participanți, confirmă potențialul acestui eveniment. Pentru oraș, astfel de proiecte înseamnă dezvoltare: atrag turiști, promovează stațiunea la nivel național și internațional, susțin economia locală. Ne dorim ca Bușteni Ultra Race să crească de la an la an și să devină un reper pentru trail running-ul din România”, a declarat primarul orașului Bușteni, Alexandru Florescu.

Descris de organizatori drept „turul de onoare al Văii Prahovei”, traseul BBB Ultra 60 începe la Pârtia Kalinderu și traversează unele dintre cele mai spectaculoase zone alpine din România: Cascada Urlătoarea, Stâna Regală, Piatra Arsă, Babele, Sfinxul, Vârful Omu și Valea Cerbului, înainte ca alergătorii să ajungă în zona Castelului Cantacuzino și să pornească spre ultima mare provocare a cursei: crestele deschise ale Munților Baiului.

Cu peste 60 de kilometri de traseu montan, diferențe importante de nivel și segmente tehnice solicitante, cursa este construită ca o experiență completă de anduranță și rezistență, punând față în față două masive complet diferite: verticalitatea abruptă a Bucegilor și crestele deschise ale Baiului.

BB Trail 35 propune „esența Bucegilor” într-un format mai compact, cu urcare spre Omu și coborâre tehnică pe Valea Cerbului, în timp ce BB Trail 26 mută experiența în Munții Baiului. Traseul panoramic de creastă este construit pentru ritm și rezistență.

Pentru cei aflați la început de drum în alergarea montană, BB Short 10 oferă o experiență concentrată de trail running la poalele Bucegilor, pe trasee forestiere care traversează Poiana Coștilei și zona Gura Diham.

„Pentru mine, acest proiect este mai mult decât o competiție; este o întoarcere în munții pe care îi consider acasă și o promisiune respectată față de locul în care m-am format ca sportiv. Bucegii nu sunt doar un decor spectaculos, ci sunt spațiul unde am învățat ce înseamnă anduranța, respectul pentru natură și libertatea. Am gândit Bușteni Ultra Race ca pe o punte între două lumi: pantele dure ale Bucegilor și crestele deschise, pline de ritm, ale Baiului. Este modul nostru de a arăta că muntele unește oameni și destine. Ne dorim să creăm o experiență în care fiecare alergător, indiferent de proba aleasă, să simtă acea energie specială a Văii Prahovei, a Bușteniului. Sunt impresionat de numărul mare de oameni care au răspuns invitației noastre încă de la prima ediție. Acest lucru confirmă faptul că avem o comunitate de trail running incredibilă și dornică de provocări speciale. Vă așteptăm la start nu doar pentru cifre sau podium, ci pentru a celebra împreună pasiunea pentru munte și bucuria de a ne depăși limitele într-un cadru de poveste”, a declarat Radu Puruhniuc Milea, organizator al Bușteni Ultra Race.

În spatele celor peste 950 de alergători se află și o echipă de peste 120 de voluntari, care vor fi prezenți pe trasee și în punctele-cheie ale competiției pentru a oferi sprijin, îndrumare și siguranță participanților.

Pentru buna desfășurare a competiției, în intervalul 08:00 – 10:00, circulația va fi restricționată temporar pe Strada Viitorului, Strada Griviței, Strada Zamorei, Strada 9 Mai și Aleea Odobescu, exclusiv în momentele în care alergătorii tranzitează aceste zone.

Traficul va fi reluat imediat după trecerea participanților, conform indicațiilor autorităților și ale personalului de organizare.

Deși restricțiile de circulație vor fi aplicate doar punctual, competiția se va desfășura pe parcursul întregii zile. Este recomandată atenția sporită în zonele traversate de alergători, respectiv Strada Valea Cerbului, Strada Clăbucetului, Strada Viitorului, Bulevardul Libertății, zona Gării Bușteni, Strada Griviței, Strada Zamorei și Strada Matei Basarab.

Bușteni Ultra Race este un eveniment organizat de Primăria Bușteni și Consiliul Local Bușteni, în parteneriat cu TeamRun Club & Events.

În contextul deteriorării accentuate a relațiilor bilaterale dintre Rusia și Armenia, Uniunea Europeană pregătește un pachet de sprijin economic în valoare inițială de 50 de milioane de euro pentru Armenia. 

„Astăzi am vorbit cu prim-ministrul Nikol Pașinian despre recentele restricții impuse de Rusia Armeniei. Aceasta este pur și simplu o constrângere economică și este inacceptabilă”, transmite von der Leyen, citată de Reuters. 

Șefa executivului european a acuzat și  măsurile economice luate de Moscova împotriva fostei republici sovietice. 

„Prin extinderea restricțiilor la exportul de produse armenești, Moscova transformă relațiile economice în arme pentru presiune politică. Cunoaștem prea bine acest ghid. Acesta este motivul pentru care Europa este ferm alături de Armenia. Pregătim un pachet de sprijin din partea UE”, a mai transmis președinta Comisiei. 

Duminică au loc alegeri parlamentare în Armenia, alegeri pe care premierul Nikol Pașinian, care a promovat o apropiere de structurile euro-atlantice, este așteptat să le câștige. 

În contextul scrutinului, președintele Rusiei, Vladimir Putin, a avertizat că Armenia riscă să piardă avantajele economice oferite de Moscova dacă va continua să urmărească integrarea europeană. 

De asemenea, Kremlinul a luat mai multe măsuri economice precum interzicerea exporturilor de pește și produse de pește din Armenia și a restricționat și livrările de flori, legume, fructe, verdețuri, coniac, vin și apă minerală. 

În plus, se vehiculează limitarea accesului la energie ieftină și reducerea cooperării economice. 

Răzvan Foncea, Policy Researcher and Strategist la Edge Institute, susține că digitalizarea este esențială pentru securitatea națională și că un stat digitalizat poate rezista mai bine atacurilor hibride, a declarat acesta la podcastul „Frontier Defense” al G4Media.

El a propus crearea unui „scut digital” și a unei arhitecturi clare de guvernanță. Aceasta ar include un centru de comandă pentru transformarea tehnologică. Foncea susține că momentul anulării alegerilor din 2024, care ne face vulnerabili, trebuie folosit în beneficiul țării, începând cu publicarea unui raport similar celui prin care a fost condamnat comunismul.

Printre vulnerabilitățile României se numără, în acest moment, lipsa interoperabilității datelor, competențele digitale scăzute din administrație și societate, precum și utilizarea riscantă a inteligenței artificiale de către stat. Pentru remediere, el recomandă educația digitală timpurie, testarea inovațiilor în huburi de tip „sandbox” și campanii naționale de alfabetizare.

Discuția vine în contextul în care România ocupă o poziție codașă în clasamentul global al digitalizării, aflându-se pe locul 72 în topul indicelui EGDI (E-Government Development Index), realizat de ONU. Țara noastră se situează astfel sub state precum Uzbekistan, Kazahstan, Georgia, Ucraina sau Republica Moldova. Oana Gheorghiu, vicepremier, a explicat situația prin faptul că oamenii politici corupți din România nu doresc digitalizarea, deoarece aceasta creează transparență. „De fapt, statul român nu este digitalizat pentru că nu s-a dorit. Digitalizarea vine la pachet cu transparența, nu mai poți să ascunzi nimic. Și asta încurcă, deocamdată”, a declarat ea.

Un stat digitalizat își protejează mai bine cetățenii în fața amenințărilor hibride și militare, potrivit lui Răzvan Foncea.

„Statele care sunt cele mai reziliente din perspectiva amenințărilor pe care le întâmpină – și aici discut despre amenințări pe toate fronturile, nu numai pe cale militară – sunt și cele care, în general, au un grad de digitalizare mult mai ridicat”, a declarat reprezentantul Edge Institute.

„În cele mai multe cazuri, iar exemplul Estoniei mi se pare ilustrativ în acest sens, faptul că ai o versiune digitalizată a statului îți permite inclusiv să-ți ocrotești cetățenii într-o manieră mult mai solidă”, a adăugat el. O inițiativă recentă a statului estonian este cea de creare a ambasadelor de date.

Acestea presupun plasarea de servere cu date care țin de infrastructura digitală a statului, informații despre cetățeni sau documente pe teritoriul altor state partenere, astfel încât, în caz de război pe cale terestră, statul să aibă continuitate și să poată funcționa, așa cum funcționau, pe vremuri, guvernele în exil. „Și din perspectiva aceasta cred că avem un exemplu ilustrativ că digitalizarea poate, de fapt, să salveze statul”, a explicat Foncea.

Ucraina este, de asemenea, un exemplu ilustrativ, care a lansat Diia, o aplicație de e-guvernare, un fel de „stat într-un smartphone”. Scopul ei principal este de a digitaliza complet relația dintre cetățean și autorități. Astfel, Kievul nu a pierdut legătura cu milioanele de cetățeni refugiați după izbucnirea conflictului și nici cu cei aflați în zonele izolate. România, care nu are o astfel de platformă, ar avea mult de suferit în caz de conflict.

Totodată, fără un centru de comandă și un leadership asumat, eforturile de transformare a statului sunt ineficiente, crede Răzvan Foncea. „Fără o arhitectură de guvernanță solidă, nu putem să digitalizăm statul”, a spus invitatul, adăugând că trebuie „să existe la nivel central și un responsabil politic, și anume un viceprim-ministru pentru transformare digitală”. Este vorba despre un Government Chief Information Officer, practic un coordonator al întregului proces de transformare digitală.

După anularea alegerilor din 2024 în urma interferențelor, România trebuie să facă din reziliența digitală un proiect de țară. „Așa cum avem un scut la Deveselu, care ne ocrotește din perspectivă militară, din perspectivă digitală avem nevoie de un scut similar, iar asta presupune o formare în masă a administrației publice”, a explicat reprezentantul Edge Institute.

Edge Institute încearcă să identifice modalități prin care să dezvolte capacitatea instituțiilor publice de a răspunde în astfel de scenarii. Foncea spune că, în ciuda părerii generale, nu avem foarte multe talente în combaterea atacurilor informatice în România, iar conexiunea dintre talentele care există și administrația publică este „una lacunară în continuare”.

Tot referitor la anularea alegerilor din 2024, Răzvan Foncea crede că România are nevoie de un raport, similar cu raportul care condamna comunismul în 2006 sau raportul Comisiei Internaționale „Elie Wiesel” privind Holocaustul din România. „Pentru că acesta este un moment de cotitură în istoria recentă a României, este un moment de vulnerabilitate, dar, pe de altă parte, avem nevoie și de un exercițiu de reconciliere națională”, a explicat Foncea.

Însă momentul respectiv poate fi folosit în beneficiul României. „Dacă spuneam mai devreme că România a fost un exemplu de manual de interferență electorală, din perspectiva mea avem potențialul să devenim un exemplu de manual de reziliență digitală și să ne asumăm proiectul de scut digital al Uniunii Europene, al lumii libere, în parteneriat cu toți prietenii României”, a continuat Răzvan Foncea.

Serviciile digitale trebuie să comunice între ele în România și să funcționeze într-un management solid al datelor, spune reprezentantul Edge Institute. „Nu există protocoale de interoperabilitate între structuri ale aceluiași minister”, iar acest lucru „duce la o vulnerabilitate structurală pentru România”.

Totodată, adoptarea și finanțarea strategică a inteligenței artificiale sunt deficitare în țară. Strategia națională de AI trebuie legată direct de viitorul cadru de investiții europene pentru a fi cu adevărat funcțională. „Marea oportunitate pe care o avem este să adoptăm noua strategie în ciclul 2028-2034, care va fi și cadrul financiar multianual la nivelul Uniunii Europene, astfel încât să conectăm programe operaționale și fonduri de investiții cât mai clare pentru a dezvolta inteligența artificială în România”, a spus Foncea.

Potrivit invitatului, în prezent, funcționarii publici folosesc inteligența artificială într-un mod greșit și riscant. AI-ul este utilizat fără protocoale clare de securitate sau etică. „În momentul de față AI-ul în administrația publică este utilizat din ce în ce mai mult, dar este utilizat profund greșit. Funcționari care introduc date personale în conversațiile lor cu LLM-uri, sunt documente publice care sunt realizate cu AI, sunt proiecte de lege în Parlament care sunt scrise cu AI și este evident atunci când ai unul în față”, a afirmat Foncea.

În acest moment, spune reprezentantul think tank-ului, absorbția fondurilor europene pentru digitalizare se blochează din cauza lipsei capacității administrative. Instituțiile locale sunt slab pregătite și le lipsește un cadru clar de achiziții publice pentru soluții tehnologice.

Tranziția industriei IT de la outsourcing la inovație și produse cu valoare adăugată este o soluție pentru a merge înainte pe calea digitalizării. Acest lucru se poate face prin dezvoltarea de „sandbox-uri” (spații de testare reglementată), potrivit lui Foncea. „Noi recomandăm crearea de sandbox-uri, de spații de testare și reglementare în care autoritățile publice vin alături de mediul academic, de ONG-uri, de firme și testează soluții inovatoare”, a explicat el.

Totodată, specialistul de la Edge Institute crede că educația digitală trebuie să înceapă de timpuriu, încă din grădiniță sau din clasele primare, urmând modelele din Estonia sau Danemarca. „Să începem cât mai devreme, preferabil chiar din grădiniță, din anii inițiali ai formării, dar ulterior, mai ales din învățământul primar, să dezvoltăm anumite competențe digitale în rândul elevilor, inclusiv competențe de AI, o înțelegere a fenomenului cibernetic”, a explicat invitatul.

Apoi, România are nevoie de o campanie de masă pentru alfabetizarea digitală a cetățenilor. Fiind pe ultimul loc în UE la competențe digitale, o „caravană digitală” ar putea aduce cunoștințe în zonele rurale, mai spune Răzvan Foncea.

Vicepreședintele Comisiei de Apărare din Camera Deputaților, Bogdan Rodeanu, a anunțat joi, pe pagina sa de Facebook, că aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene au ajuns în România, în timpul discuțiilor purtate la Palatul Parlamentului cu o delegație parlamentară italiană condusă de Fabrizio Comba.

Negocierile dintre partea română și partea italiană au fost dedicate cooperării bilaterale și securității regionale.

„Primele aeronave Eurofighter Typhoon ale Forțelor Aeriene Italiene se aflau deja în zbor către Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu în timp ce discutam, la Palatul Parlamentului, cu delegația parlamentară italiană condusă de Fabrizio Comba.”, a transmis Rodeanu.

Acesta a explicat că, în timp ce avea loc dialogul despre cooperarea România-Italia și despre securitatea din regiune, angajamentele NATO erau deja puse în practică.

„În același timp în care purtam un dialog despre cooperarea dintre România și Italia, despre securitatea europeană și provocările actuale ale Flancului Estic, angajamentele asumate de Italia în cadrul NATO se materializau deja prin consolidarea prezenței aliate pe teritoriul României.”, a transmis el.

Discuțiile au vizat și situația de securitate generată de războiul din apropierea granițelor NATO, dar și sprijinul acordat după incidentele recente din România, precum drona rusească din Galați.

„Am avut o discuție deschisă și constructivă despre securitatea regiunii noastre, despre provocările generate de războiul aflat în apropierea granițelor NATO și despre responsabilitățile pe care statele aliate și le asumă împreună. Am transmis mulțumirile noastre pentru decizia Italiei de a accelera măsurile de sprijin destinate întăririi Flancului Estic, după incidentul provocat de drona rusească ce a lovit un bloc de locuințe din Galați.”

„Dincolo de cooperarea în domeniul securității și apărării, România și Italia sunt legate printr-o relație specială de solidaritate și fraternitate.”, a precizat acesta.

El a făcut câteva precizări și despre cât contează comunitățile românești și italiene în consolidarea acestei relații.

„De-a lungul anilor, milioane de români și italieni au construit punți reale între cele două țări prin muncă, familie, investiții, cultură și respect reciproc. Această apropiere dintre concetățenii noștri reprezintă una dintre cele mai solide fundații ale parteneriatului bilateral.”

Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare oferă până la 44 de milioane de euro pentru a sprijini dezvoltarea, construcția și operarea unui sistem de stocare a energiei în baterii de 127 MW / 254 MWh în Scornicești, România, anunță presa europeană.

Proiectul, deținut în coproprietate de R.Power SA și Eiffel Investment Group prin intermediul Eiffel Transition Infrastructure SLP, va fi printre primele proiecte independente de stocare a energiei în baterii la scară largă din România și se așteaptă să consolideze securitatea energetică, să îmbunătățească stabilitatea rețelei și să sprijine integrarea energiei electrice regenerabile.

Din pachetul de finanțare BERD, 29 de milioane de euro vor fi susținute de o garanție de primă pierdere InvestEU, contribuind la reducerea riscurilor legate de operațiunile efectuate de comercianți. Proiectul va participa la piața de servicii auxiliare și de echilibrare în curs de dezvoltare din România, veniturile fiind generate în principal printr-un acord de optimizare cu GEN-I.

Pe măsură ce România lucrează pentru a atinge un obiectiv de 38,3% din energia regenerabilă în consumul final de energie până în 2030, soluțiile de stocare, cum ar fi BESS Scornicești, devin din ce în ce mai importante pentru a reduce restricțiile privind energia regenerabilă și a îmbunătăți flexibilitatea sistemului electric. Proiectul include, de asemenea, activități de informare cu instituțiile de învățământ locale pentru a încuraja femeile și tinerii să urmeze cariere în sectorul energetic.

Proiectul este deținut în coproprietate de producătorul paneuropean independent de energie electrică R.Power SA și Eiffel Investment Group, prin intermediul fondului său administrat Eiffel Transition Infrastructure SLP. Odată dezvoltat, construit și operațional, sistemul de stocare a energiei prin baterii va contribui la consolidarea securității energetice a României, va sprijini integrarea energiei regenerabile și va contribui la o mai mare flexibilitate în întregul sistem electric al țării.

Din finanțarea BERD de până la 44 de milioane de euro, 29 de milioane de euro vor fi susținute de o garanție de primă pierdere InvestEU, concepută pentru a reduce riscurile și a sprijini investițiile inovatoare în infrastructura verde care promovează tranziția durabilă în statele membre ale UE.

România își mărește capacitatea de energie regenerabilă în cadrul Planului Național Energetic și Climă actualizat, care vizează o pondere de 38,3% a energiei regenerabile în consumul final de energie până în 2030. Pe măsură ce în sistem se adaugă mai multă energie electrică regenerabilă, flexibilitatea rețelei și capacitatea de stocare devin din ce în ce mai importante pentru gestionarea cererii și ofertei, limitarea restricțiilor și menținerea stabilității sistemului.

Proiectul de stocare în baterii de la Scornicești va stoca electricitatea atunci când va fi disponibilă și o va elibera atunci când va fi nevoie, contribuind la echilibrarea rețelei și la îmbunătățirea utilizării generării de energie regenerabilă. Fiind unul dintre primele proiecte BESS independente la scară largă de pe piața emergentă de stocare din România, se așteaptă să demonstreze atât viabilitatea tehnică, cât și cea comercială a stocării în baterii și să sprijine investiții suplimentare în proiecte similare.

Proiectul va opera în cadrul pieței de servicii auxiliare și de echilibrare din România, aflată în dezvoltare. Veniturile sale vor proveni în principal de la comercianți și vor fi generate printr-un acord de optimizare cu traderul regional de energie GEN-I, reflectând rolul tot mai mare al activelor energetice flexibile în susținerea stabilității pieței energiei electrice.

Pe lângă beneficiile aduse sistemului energetic, proiectul include activități de informare la nivel local, cu instituții de învățământ, pentru a încuraja femeile și tinerii să ia în considerare cariere în sectorul energetic. Această componentă își propune să sprijine incluziunea mai largă într-o industrie care, în mod tradițional, a înregistrat o participare mai scăzută a femeilor.

Garanția InvestEU pentru prima pierdere este inclusă pentru a contribui la abordarea profilului de risc mai ridicat asociat operațiunilor efectuate de comercianți. Garanția face parte din rolul mai amplu al InvestEU în mobilizarea investițiilor pentru proiecte de tranziție durabilă în întreaga Uniune Europeană, inclusiv infrastructură verde și tehnologii energetice inovatoare.

Finanțarea va fi acordată unei companii de proiect înregistrate în România. R.Power, cu sediul central în Varșovia, Polonia, deține un portofoliu european semnificativ de proiecte de stocare în baterii, energie hibridă și generare de energie regenerabilă la scară largă.

Tranzacția se adaugă activității de investiții de lungă durată a BERD în România, unde Banca a angajat peste 12,5 miliarde de euro în 591 de proiecte.

Specialiștii în grădinărit sugerează o soluție casnică ce poate eradica iedera „gravă și invazivă”, folosind doar trei ingrediente comune din bucătărie, potrivit Express.

Planta cățărătoare veșnic verde este renumită pentru aderența sa pe ziduri, garduri și copaci.

Deși oferă anumite beneficii pentru mediu, cum ar fi refugiul păsărilor, iedera poate copleși alte plante. Ea poate eroda mortarul din pereții mai vechi și poate bloca lumina soarelui. De asemenea, răspândirea necontrolată a iederii poate pune în pericol copacii, prin creșterea în greutate și concurența pentru lumina soarelui și apă.

Metoda tipică de combatere a plantei implică utilizarea de substanțe chimice dure, potrivit sursei citate. Însă, specialiștii de la Drip Works recomandă o soluție simplă, la îndemâna oricui.

Gestionarea iederii diferă în funcție de locul în care s-a instalat în grădină. Pentru pereți, experții recomandă o soluție spray cu oțet.

„Dacă doriți un zid de grădină fără iederă, aceasta este o modalitate eficientă și naturală de a scăpa de ea”, sfătuiesc experții. Aceștia recomandă un amestec din oțet de mere, sare și detergent de vase. Specialiștii susțin că s-a „dovedit a fi cea mai bună soluție pentru a ucide iedera”, potrivit sursei.

Prepararea spray-ului este simplă. Amestecați aproximativ 4 litri de oțet de mere, o lingură de sare și aproximativ două linguri de detergent de vase.

Atât oțetul de mere, cât și oțetul alb pot fi folosite pentru a elimina iedera. Oțetul de mere are un potențial mai eficient, datorită compușilor suplimentari dincolo de acidul acetic.

Înainte de utilizare, este esențial să închideți capacul amestecului și să îl agitați bine. La fel de important este să purtați mănuși de grădinărit, bluze cu mânecă lungă și cizme pentru o protecție adecvată pe tot parcursul procesului, mai precizează sursa.

Se recomandă ca soluția de oțet să acopere bine plantele de iederă timp de cel puțin cinci zile. Formula lichidă acționează ca un erbicid natural. Aceasta absoarbe umezeala din frunzele de iederă. De asemenea, ajută la descompunerea stratului protector de ceară.

„După cinci până la șase zile, folosiți foarfece de grădină și un ferăstrău de grădinărit pentru a îndepărta iedera moartă”, precizează experții.

Dacă vreun frunziș supraviețuiește aplicării prin pulverizare, procesul poate fi repetat până când iedera este eliminată complet.

Ulterior, este esențial să extrageți rădăcinile. Iedera va crește din nou dacă rămâne în urmă chiar și un mic fragment de rădăcină, mai arată sursa.

Peste 20 de ofițeri de poliție responsabili de protejarea familiei regale au fost trimiși în misiune restricționată, după ce unii au fost acuzați că au adormit la Castelul Windsor și și-au lăsat posturile nesupravegheate, a anunțat poliția londoneză, citată de CNN.

Un total de 23 de ofițeri din cadrul Comandamentului Regalității și Protecției Specialiștilor au primit notificări de abatere disciplinară, 21 dintre ei având atribuții restricționate, în urma a ceea ce forțele de ordine au descris ca fiind o anchetă urgentă lansată luna trecută, a anunțat Poliția Metropolitană.

„Presupusul comportament nu se ridică la nivelul standardelor înalte așteptate de la ofițeri, în special în roluri de protecție în prima linie”, a declarat un purtător de cuvânt al forțelor de ordine.

Acuzațiile au ieșit la iveală după ce ziarul The Sun a relatat că ofițerii au fost acuzați că și-au lăsat posturile nesupravegheate la Windsor, una dintre reședințele regelui Carol, precum și că au dormit în timpul serviciului.

Ofițerii din unitatea specializată a poliției sunt responsabili de protejarea membrilor Familiei Regale și de paza reședințelor regale.

Cei doi ofițeri care nu au fost plasați în atribuții restricționate nu vor fi detașați la reședințele regale cât timp ancheta continuă, se arată în comunicatul poliției, adăugând că anchetele sunt în curs și la alte reședințe regale.

Castelul Windsor, unde regele l-a găzduit anul trecut pe președintele american Donald Trump , la vest de Londrei, este folosit în mod regulat atât pentru sejururi private, cât și pentru ocazii de stat.

Premierul Ungariei, Peter Magyar, a anunțat că Budapesta și Kievul au ajuns la un acord privind extinderea drepturilor minorității maghiare din Ucraina, formată din aproximativ 100.000 de persoane, potrivit Ukrinform.

În urma înțelegerii, Ungaria va susține deschiderea primului grup de negocieri pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.

Anunțul a fost făcut miercuri seară, într-o postare pe Facebook, unde Magyar a precizat că acordul este rezultatul mai multor săptămâni de negocieri între experți din cele două țări.

„Sunt foarte încântat să anunț în ajunul Zilei Unității Naționale (sărbătorită în Ungaria pe 4 iunie) că guvernul ucrainean s-a angajat să includă măsurile convenite în sistemul său juridic în viitorul apropiat, acordând compatrioților noștri din Transcarpatia drepturi educaționale, culturale, lingvistice și politice semnificativ mai largi decât înainte”, a declarat Magyar.

Potrivit premierului ungar, aceste angajamente vor fi incluse și în planul de acțiune pe care Ucraina îl va prezenta Uniunii Europene. În schimb, Ungaria va accepta deschiderea primului grup de negocieri privind aderarea Ucrainei la UE.

Cu toate acestea, Magyar a spus că Budapesta nu susține accelerarea procesului de aderare.

El a afirmat că, dacă Ucraina va reuși să închidă toate cele 33 de capitole de negociere în următorii 10-15 ani, Ungaria va organiza un referendum obligatoriu din punct de vedere juridic pe tema aderării Ucrainei la UE.

Financial Times amintește că Ucraina și Republica Moldova au primit statutul de țări candidate la UE în iunie 2022, iar cererile lor au fost analizate împreună.

În ianuarie 2025, Comisia Europeană a recomandat începerea negocierilor oficiale pentru alinierea legislației celor două state la standardele europene, însă procesul a fost blocat de fostul premier ungar Viktor Orbán.

Potrivit publicației, decizia luată pe 3 iunie de succesorul lui Orbán, Peter Magyar, deschide calea pentru ca Ucraina și Moldova să înceapă negocierile pe 15 iunie.

Astfel, cele două țări vor putea începe adaptarea legislației lor la standardele UE în cadrul primului dintre cele șase grupuri de negociere.

Pe 4 iunie, Consiliul Uniunii Europene a lansat oficial procedura de deschidere a Clusterului 1, „Fundamente”, în negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova.

Într-un mesaj publicat de agenția iraniană Fars, citată de Euronews, liderul suprem al Iranului a afirmat că forțele armate iraniene au învins ceea ce a numit „inamicul răuvoitor”. „Spun națiunii iraniene că inamicul răuvoitor, înfrânt în confruntarea cu forțele armate ale Iranului, trece acum printr-o umilință profundă atât pe câmpul de luptă, cât și în spațiul public”, a transmis Khamenei. Liderul iranian a susținut că adversarii Teheranului încearcă acum să recurgă la metode indirecte pentru a slăbi unitatea internă a țării.

Declarația este considerată surprinzătoare deoarece vine într-un moment în care contactele diplomatice dintre Washington și Teheran par să continue, în ciuda schimburilor recente de atacuri. Mai mulți observatori consideră că discursul ar putea reprezenta o încercare de a prezenta eventualele concesii diplomatice drept o victorie strategică pentru Iran. Khamenei a insistat asupra necesității menținerii unității naționale și a avertizat împotriva celor care ar putea răspândi neîncredere sau pesimism în societate.

Mojtaba Khamenei nu a mai fost văzut în public de la începutul războiului. Presa americană a relatat anterior, citând oficiali iranieni, că liderul suprem ar fi fost grav rănit în timpul unor atacuri și ar fi suferit mai multe intervenții medicale. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a afirmat recent că ayatollahul ar fi fost probabil desfigurat în urma rănilor. Autoritățile iraniene nu au confirmat informațiile, iar Khamenei a comunicat în ultimele săptămâni doar prin declarații scrise.

13 martie 2026, Iran, Teheran: O femeie ține un afiș care îl înfățișează pe noul lider suprem iranian, Mojtaba Khamenei, în timpul unui miting. Sursa foto: Saeid Zareian/dpa

Într-o serie de declarații care au atras atenția presei internaționale, președintele american Donald Trump a afirmat că Mojtaba Khamenei este implicat în negocierile dintre cele două țări. Trump a declarat că relațiile dintre părți par să evolueze pozitiv și a spus că ar fi dispus să se întâlnească personal cu liderul iranian. „Mi-ar plăcea să îl întâlnesc și probabil că ne vom întâlni la un moment dat, în funcție de cum evoluează lucrurile”, a spus liderul de la Casa Albă.

Mojtaba Khamenei a devenit lider suprem al Iranului după moartea tatălui său, ayatollahul Ali Khamenei. Numirea sa a fost aprobată de Adunarea Experților, organismul religios responsabil de desemnarea liderului suprem al Republicii Islamice. La momentul respectiv, Donald Trump și-a exprimat nemulțumirea față de alegere și a declarat că nu este încântat de perspectiva unei noi conduceri din familia Khamenei.

Mesajul transmis joi este primul în care liderul iranian vorbește explicit despre o victorie împotriva Statelor Unite și Israelului. Declarația vine într-un moment în care negocierile privind un posibil armistițiu și redeschiderea Strâmtorii Ormuz continuă în paralel cu operațiuni militare și schimburi de atacuri în regiune. Pentru moment, nici Washingtonul și nici Israelul nu au reacționat oficial la afirmațiile lui Khamenei.

Cu toate acestea, experții avertizează că obiectivul este dificil de atins pe termen scurt, în condițiile în care Europa rămâne mult în urma Statelor Unite și a Asiei în domenii-cheie precum inteligența artificială, semiconductorii, serviciile cloud și centrele de date.

Anunțul a fost făcut de comisarul european pentru tehnologie, Henna Virkkunen, potrivit Reuters. Un oficial european a descris momentul drept o „zi a eliberării tehnologice”, însă reacțiile din industrie au fost mai rezervate.

Noul plan prevede limitarea accesului unor mari companii americane la cele mai sensibile licitații pentru servicii cloud din sectorul public european.

În același timp, Comisia Europeană dorește accelerarea construcției de centre de date care să utilizeze, cel puțin parțial, tehnologii hardware și software dezvoltate în Europa.

Printre măsurile analizate se află și o nouă strategie pentru industria semiconductorilor, considerată esențială pentru competitivitatea economică și securitatea tehnologică a Uniunii.

Reprezentanții industriei salută direcția propusă de Bruxelles, dar spun că măsurile trebuie însoțite de investiții și de reforme concrete.

„Europa trebuie să treacă rapid de la anunțuri la acțiuni”, a declarat Ralf Wintergerst, președintele organizației germane Bitkom.

Mai mulți experți atrag atenția că pachetul prezentat de Comisia Europeană nu este însoțit de fonduri noi semnificative.

În același timp, Statele Unite investesc masiv în dezvoltarea inteligenței artificiale și a infrastructurii digitale, iar China continuă să susțină puternic propriul sector tehnologic.

În aceste condiții, o mare parte din costurile noilor proiecte ar putea reveni statelor membre, multe dintre ele confruntându-se deja cu presiuni bugetare.

Companiile europene se confruntă, la rândul lor, cu costuri ridicate la energie, deficit de personal calificat și acces limitat la finanțare comparativ cu rivalii americani și asiatici.

„Europa nu poate deveni lider în industria semiconductorilor doar prin reglementări”, a avertizat Erik Rein, președintele Asociației Europene a Industriei Semiconductorilor.

Pachetul prezentat de Comisia Europeană nu include obligații stricte de tip „Cumpărați produse europene”, o măsură cerută de o parte dintre susținătorii independenței tehnologice.

Unii europarlamentari consideră că propunerile nu merg suficient de departe pentru a reduce dependența de tehnologiile dezvoltate în Statele Unite.

Alți specialiști apreciază însă că Bruxellesul a ales o abordare mai realistă.

Potrivit acestora, obiectivul nu ar trebui să fie izolarea pieței europene, ci dezvoltarea unor companii capabile să concureze la nivel global.

„Europa obține suveranitate prin propria forță, nu prin bariere”, a declarat Wolfgang Weber, directorul organizației germane ZVEI.

O opinie similară a fost exprimată și de Keegan McBride, director pentru știință și tehnologie la Tony Blair Institute.

„Europa nu poate deveni competitivă doar prin reglementare. Trebuie să construiască”, a spus acesta.

Potrivit experților, noul pachet reprezintă un pas important pentru reducerea dependenței tehnologice a Europei. Cu toate acestea, diferența față de Statele Unite și China rămâne considerabilă, iar recuperarea decalajului va necesita investiții masive și o strategie pe termen lung.

Potrivit unui comunicat transmis agenției AFP de familie și prieteni, Satrapi „a murit de tristețe” la puțin peste un an după decesul soțului său, Mattias Ripa, care s-a stins din viață la 8 aprilie 2025.

Născută în Iran, Satrapi s-a stabilit în Franța la începutul anilor 1990, după ce părinții au trimis-o în Europa pentru studii, dorind să o protejeze de restricțiile impuse de regimul islamic instaurat după revoluția din 1979.

Experiențele trăite în copilărie și adolescență sub conducerea ayatollahului Ruhollah Khomeini au stat la baza romanului grafic Persepolis, una dintre cele mai apreciate opere autobiografice contemporane. Adaptarea cinematografică realizată în 2007 împreună cu regizorul Vincent Paronnaud a câștigat Premiul Juriului la Festivalul de Film de la Cannes.

După succesul „Persepolis”, cei doi au colaborat și la filmul de animație Chicken with Plums, inspirat de un alt roman grafic semnat de Satrapi.

Regizoarea și-a făcut debutul în filmul artistic live-action cu comedia polițistă Gang of the Jotas, iar ulterior a fost cooptată la Hollywood, unde a regizat comedia fantastică The Voices, cu Ryan Reynolds și Gemma Arterton în distribuție.

Un alt proiect important al carierei sale a fost Radioactive, producție dedicată vieții savantei Marie Curie, cu Rosamund Pike în rolul principal.

Ultimul său lungmetraj a fost Dear Paris, o producție corală despre destine intersectate în capitala Franței.

Pe lângă activitatea artistică, Satrapi a fost o critică vocală a regimului de la Teheran și o susținătoare constantă a drepturilor femeilor din Iran. În timpul protestelor declanșate de mișcarea Woman Life Freedom, ea a organizat manifestații de solidaritate în Franța și a denunțat public represiunea autorităților iraniene.

Prin opera sa artistică și activitatea civică, Marjane Satrapi a devenit una dintre cele mai influente voci ale diasporei iraniene și o figură importantă a cinematografiei și literaturii contemporane.

Alexander Browder a fost inclus de Ministerul rus de Externe pe o nouă listă de persoane sancționate. Potrivit autorităților ruse, adolescentul ar fi răspândit „informații false” și „speculații defăimătoare” la adresa Federației Ruse. Ca urmare, el și alți patru cetățeni britanici au primit interdicția de a intra pe teritoriul Rusiei, arată Euronews.

Controversa pornește de la un raport publicat în martie de think tank-ul Henry Jackson Society. În document, Browder susține că aproximativ 350 de miliarde de dolari ar fi fost spălate prin diverse rețele de criptomonede asociate unor state precum Rusia, Iran și Coreea de Nord. Raportul acordă o atenție specială unei monede digitale denumite A7A5, prezentată ca un stablecoin legat de rubla rusească. Autorul susține că acest instrument financiar reprezintă una dintre cele mai importante provocări pentru statele occidentale în lupta împotriva spălării banilor și a evitării sancțiunilor economice.

Guvernul britanic a anunțat în luna mai sancțiuni împotriva unor persoane și entități asociate rețelei din spatele A7A5. Potrivit autorităților de la Londra, sistemul ar fi facilitat transferuri de peste 90 de miliarde de dolari într-un singur an. Acesta ar fi fost utilizat pentru a ocoli sancțiunile occidentale și pentru a sprijini finanțarea efortului militar rus.

BREAKING. The Russian government has just announced that I have been added to their sanctions list for my work exposing their sanctions evading cryptocurrency A7A5. In doing so, I have exposed their Achilles’ heel. Without A7A5 they would not be able to fund their war of…

— Alexander Browder (@Alexbrowder_) June 3, 2026

Reacția adolescentului a atras la rândul său atenția. În mesaje publicate pe rețeaua X, Browder a afirmat că este mândru să fie „primul elev de liceu din lume sancționat de un regim autoritar pentru că a dezvăluit acte de corupție”. „Este o medalie de onoare”, a scris acesta. Tânărul susține că raportul său a identificat un punct vulnerabil al sistemului financiar folosit de Moscova pentru a evita restricțiile internaționale.

Ministerul rus de Externe a transmis că orice acțiune menită să afecteze imaginea internațională a Rusiei sau să contribuie la extinderea sancțiunilor occidentale va primi un răspuns ferm din partea Moscovei. Declarația se înscrie într-un context mai amplu de confruntare economică și diplomatică între Rusia și statele occidentale, în care criptomonedele și sistemele financiare alternative au devenit un nou câmp de dispută.

Locuitorii din Afganistan redescoperă beneficiile copacilor după defrișările cauzate de războaie, relatează AFP.

„Între 1979 și începutul anilor 2000, aproximativ 50% din suprafața forestieră a Afganistanului a dispărut”, a declarat pentru AFP Mohammad Nasir Shalizi, cercetător la Universitatea de Stat din Carolina de Nord.

În pădurile estice de cedru și stejar, comerțul cu cherestea către Pakistan a alimentat defrișările. În zona de fistic din regiunile centrale și nordice mai aride, localnicii taie copacii pentru lemne de foc și pentru gătit.

Însă, în ultimii douăzeci de ani, „tendința a încetinit considerabil”, explică Shalizi, potrivit sursei citate.

Potrivit Institutului Național de Statistică, suprafața totală a pădurilor din Afganistan a crescut cu 35% între 2011 și 2025. Acestea acoperă 2,5% din suprafața țării, deși defrișările au continuat în unele provincii.

În această țară muntoasă cu resurse limitate, gestionarea comunității forestiere este una dintre cele mai eficiente politici, subliniază cercetătorii.

În Char Bagh, un sat din nord-estul Afganistanului, Fundația pentru Dezvoltare Aga Khan (AKDN) se bazează pe un cuplu de fermieri. Aceștia întrețin o micro-pădure. Ideea este inspirată de metoda botanistului japonez Akira Miyawaki. Este vorba de o plantare densă de arbori diverși „pentru a restabili ecosistemele, a contribui la rezistența la schimbările climatice și, de asemenea, a sprijini veniturile comunității”, explică Parisa Malikzada, coordonatorul pentru agricultură al AKDN Afganistan, mai arată sursa.

„Acești copaci mă fac să mă simt bine, împrejurimile mele sunt verzi, respir aer curat”, declară Bas Begum Ahmadi, în vârstă de 45 de ani. Pe parcela sa, sălciile, paulovniile și plopii  reează o răcoare vizibilă în comparație cu câmpurile din jur. O parte dintre crengi vor fi folosite pentru sobă iarna, iar frunzele ca hrană pentru animale.

Lângă râu, plopii previn eroziunea solului în timpul inundațiilor. Această micro-pădure „este un model; oamenii vin să o vadă și vor să facă același lucru”, a precizat Ghulam Ali Poya, unul dintre localnici.