MediaFax.ro

„Spania a ales în mod repetat să fie împotriva Israelului. Cei care atacă statul Israel în loc să se confrunte cu regimurile teroriste nu vor fi partenerii noștri pentru a modela viitorul regiunii”, a transmis Netanyahu într-un mesaj video, preluat de Le Figaro.

El a acuzat Madridul de „ipocrizie” și „ostilitate” și a susținut că autoritățile spaniole „defăimează soldații armatei israeliene”.

„Am ordonat astăzi excluderea reprezentanților spanioli din centrul de coordonare de la Kiryat Gat”, a spus premierul israelian.

La rândul său, ministrul de externe al Israelului, Gideon Sa’ar, a scris vineri pe X: „În timpul războiului împotriva Iranului, a acționat împotriva intereselor noastre și împotriva intereselor aliatului nostru, Statele Unite ale Americii. Astăzi am decis, în coordonare cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, să notific Spania că nu va mai avea voie să participe la Centrul de Coordonare Militaro-Civilă din Kiryat Gat”.

Decizia vizează structura creată sub supraveghere americană pentru a urmări respectarea armistițiului intrat în vigoare la 10 octombrie 2025, între Israel și mișcarea islamistă palestiniană Hamas.

Acest grup reunește aproximativ 200 de militari americani și reprezentanți ai mai multor state, printre care Franța, Marea Britanie și Emiratele Arabe Unite. Rolul lor este dublu: verifică dacă este respectată încetarea focului și supraveghează livrarea ajutoarelor umanitare în Gaza, teritoriu afectat în ultimii doi ani de război.

Până acum, și Spania avea reprezentanți în acest mecanism, cu sediul în orașul israelian Kiryat Gat.

Tensiunile dintre Israel și Spania s-au accentuat după ce Madridul a recunoscut statul palestinian în 2024. Cele două țări și-au rechemat reciproc ambasadorii.

Premierul spaniol Pedro Sánchez este unul dintre cei mai vocali critici ai operațiunilor militare israeliene din Gaza.

Madridul s-a opus și campaniei militare americano-israeliene împotriva Iranului, lansată pe 28 februarie, și a închis spațiul aerian pentru aeronavele americane implicate.

De asemenea, autoritățile spaniole au calificat drept „inacceptabil” faptul că Israelul a continuat operațiunile în Liban după armistițiul convenit în noaptea de marți spre miercuri, între Washington și Teheran.

Spania a stabilit relații diplomatice cu Israelul abia în 1986, după moartea dictatorului Francisco Franco, care nu recunoscuse statul israelian și menținuse legături mai apropiate cu țările arabe.

Decizia anunțată de Netanyahu tensionează relațiile dintre Israel și Spania. Armistițiul din Gaza rămâne în continuare fragil, iar coordonarea între statele implicate în monitorizarea lui este esențială.

În practică, autoritățile israeliene controlează accesul la acest mecanism, deoarece funcționează pe teritoriul lor, ceea ce le permite să decidă cine participă. Totuși, decizia are și o componentă politică, având în vedere implicarea americană și prezența altor state, care pot contesta sau negocia această măsură.

Acesta a fost termenul limită pentru ca Sistemul de intrare/ieșire (EES) să fie activ la fiecare punct de trecere a frontierei Schengen din toate cele 29 de țări participante, potrivit BBC.

Sistemul a început să fie introdus treptat din octombrie pentru a consolida securitatea și, în cele din urmă, pentru a facilita călătoriile, deși, din cauza unor probleme, nu în toate punctele va fi implementat complet.

Au existat cozi lungi pe unele aeroporturi europene și au existat avertismente că întârzierile ar putea fi mai mari în perioadele aglomerate de sărbători.

EES este un sistem digital conceput pentru a urmări intrarea și ieșirea cetățenilor din afara UE – inclusiv a celor din Regatul Unit – din spațiul Schengen.

Aceasta acoperă 29 de țări europene – în principal din UE – prin care oamenii pot călători fără controale la frontieră.

Include multe destinații populare pentru călătorii, cum ar fi Franța, Spania, Portugalia, Italia și Grecia.

Conform noului sistem, amprentele digitale și o fotografie trebuie înregistrate.

EES va înlocui în cele din urmă sistemul actual de pașapoarte ștampilate de către un ofițer de frontieră.

În actualizarea oficială, compania aeriană cu sediul în Dubai le cere călătorilor să își verifice starea zborului, inclusiv după check-in, și să se asigure că informațiile lor de contact sunt actualizate pentru a putea primi orice modificări sau anulări. De asemenea, Emirates reiterează faptul că siguranța pasagerilor și a echipajului rămâne prioritatea sa principală, potrivit Le Figaro.

Pentru clienții ale căror planuri de călătorie au fost perturbate, Emirates declară că face „tot posibilul” să îi reprogrameze pe următorul zbor disponibil, inclusiv pe itinerarii cu escală dincolo de Dubai. Pasagerii cu plecări până pe 31 mai își pot reprograma călătoria până pe 15 iunie 2026, către aceeași destinație sau către o altă destinație din aceeași regiune, după caz, sau pot solicita o rambursare.

Compania aeriană adaugă că biletele rezervate începând cu 2 aprilie beneficiază și de o schimbare gratuită a datei, la toate clasele de cabine, în perioada de valabilitate a biletului, deși se poate aplica o diferență de tarif. Emirates specifică în continuare că unele proceduri pot fi finalizate online, în timp ce cazurile mai complexe trebuie gestionate prin intermediul serviciului său de relații cu clienții sau al agenției de turism care a emis biletul.

Acest anunț vine pe fondul  unor perturbări semnificative ale transportului aerian în Orientul Mijlociu . Reuters a relatat în ultimele zile că Emirates a continuat să opereze cu un program redus în urma redeschiderii parțiale a spațiului aerian, la fel ca și alte companii aeriene din regiune care se confruntă cu o situație încă în evoluție.

Pasca este un preparat specific sărbătorilor pascale în multe regiuni din România și din spațiul est-european. În tradiția ortodoxă, acest desert este preparat în Sâmbăta Mare și este dus la biserică pentru a fi sfințit împreună cu celelalte alimente de Paște. Istoricii culinari spun că pasca are rădăcini vechi, fiind inspirată din pâinile ritualice pregătite în comunitățile creștine timpurii. În timp, rețeta a evoluat, iar în România a devenit un desert complex, cu aluat dospit asemănător cozonacului și cu o umplutură bogată din brânză dulce, ouă și stafide.

Pentru o pască tradițională cu aluat pufos sunt necesare următoarele ingrediente:

• 500 g făină
• 200 ml lapte călduț
• 100 g zahăr
• 2 ouă
• 80 g unt topit
• 25 g drojdie proaspătă
• 1 plic zahăr vanilat
• coajă rasă de lămâie
• un praf de sare

Pentru crema de brânză:

• 500 g brânză dulce de vaci
• 3 ouă
• 120 g zahăr
• 100 g stafide
• 2 linguri smântână
• 1 lingură griș
• coajă rasă de lămâie
• esență de vanilie

Primul pas este activarea drojdiei. Aceasta se amestecă cu o lingură de zahăr, puțin lapte călduț și două linguri de făină, apoi se lasă la dospit aproximativ 10 minute. Într-un bol mare se pune făina, sarea, zahărul și ouăle. Se adaugă maiaua crescută, laptele călduț și untul topit, apoi se frământă aluatul până devine elastic. Unul dintre „secretele bunicii” este frământarea îndelungată și lăsarea aluatului la dospit cel puțin o oră într-un loc cald. După ce aluatul și-a dublat volumul, se păstrează o parte pentru decor, iar restul se întinde într-o tavă rotundă tapetată cu hârtie de copt.

Brânza dulce se amestecă cu ouăle, zahărul, smântâna, grișul, stafidele și aromele. Compoziția se toarnă peste aluatul din tavă. Din aluatul rămas se formează un colac pe marginea tăvii și, dacă se dorește, o cruce deasupra, element decorativ specific pascăi tradiționale. Pasca se coace în cuptorul preîncălzit la 170–180°C timp de aproximativ 40–50 de minute, până când aluatul devine auriu, iar umplutura se încheagă. După coacere, desertul trebuie lăsat să se răcească complet înainte de a fi tăiat. Pasca cu brânză și stafide rămâne unul dintre cele mai iubite preparate de Paște, iar rețetele transmise în familie păstrează gustul autentic al sărbătorii.

Miza scrutinului depășește disputa electorală internă. O eventuală victorie a formațiunii Tisza, condusă de Péter Magyar, ar reduce presiunea imediată asupra instituțiilor europene și ar oferi Bruxellesului timp pentru a amâna o confruntare directă cu Budapesta. În schimb, o nouă victorie a lui Orbán ar putea obliga UE să ia măsuri mai ferme, se precizează într-o analiză TPV.

Timp de 16 ani, Viktor Orbán a demonstrat cât de vulnerabil este mecanismul decizional al Uniunii Europene atunci când un stat membru folosește dreptul de veto pentru a bloca decizii-cheie. Dacă în trecut astfel de blocaje puteau fi gestionate prin negocieri, compromisuri sau concesii, contextul actual este mult mai tensionat.

Invazia Rusiei în Ucraina, începută în februarie 2022, și schimbările din politica de securitate a Statelor Unite au crescut presiunea asupra UE, care trebuie să reacționeze rapid în dosare precum sprijinul militar pentru Kiev, pachetele de sancțiuni, finanțarea apărării, integrarea piețelor de capital și reglementarea digitală.

În acest context, scurgerile de informații publicate la finalul lunii martie și începutul lunii aprilie au amplificat suspiciunile privind relația Budapestei cu Moscova. Potrivit acestor informații, ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, l-ar fi informat pe omologul său rus, Serghei Lavrov, despre stadiul negocierilor europene privind aderarea Ucrainei, chiar în timpul summitului Consiliului European din decembrie 2023. În aceeași serie de dezvăluiri este menționată și o discuție în care Viktor Orbán i-ar fi transmis lui Vladimir Putin că este „la dispoziția sa” în orice chestiune în care poate ajuta.

Datele citate de lectorul University College London, Michal Ovádek, arată că Ungaria a folosit dreptul de veto de 21 de ori din 2022 până în prezent, reprezentând aproape jumătate din totalul celor 48 de veto-uri înregistrate în istoria UE pe teme de politică externă și buget.

În paralel, procedura prevăzută de Articolul 7, care poate duce în final la suspendarea dreptului de vot al unui stat membru pentru încălcări persistente ale valorilor europene, rămâne blocată. Demersul a fost inițiat împotriva Ungariei de Parlamentul European în 2018, însă nu a produs niciun rezultat decisiv, întrucât este nevoie de unanimitatea celorlalte 26 de state membre pentru a constata încălcarea, iar Slovacia condusă de Robert Fico nu susține o asemenea decizie.

În fața acestui impas, la Bruxelles sunt analizate mai multe variante. Una dintre ele ar fi relansarea procedurii Articolului 7 pe baza încălcării solidarității în politica externă și de securitate comună, nu doar pe criterii legate de statul de drept. Alte soluții discutate vizează reducerea accesului Ungariei la informații sensibile, menținerea ei în afara unor reuniuni restrânse sau blocarea indirectă a unor beneficii, precum împrumutul de 17,4 miliarde de euro solicitat prin mecanismul european SAFE pentru apărare.

Deja, unele măsuri informale par să fie în vigoare. Franța a confirmat că reține anumite informații în reuniunile la care participă Szijjártó, iar președintele Consiliului European, António Costa, a afirmat public că Orbán nu mai acționează cu bună-credință. Rezultatul este, spun diplomații europeni, o Uniune în două viteze: 26 de state care poartă negocieri reale și un al 27-lea membru care își păstrează formal dreptul de vot și de veto, dar este tot mai des ocolit.

Totuși, soluțiile structurale rămân greu de pus în practică. Trecerea de la unanimitate la vot majoritar în politica externă ar necesita tot unanimitate pentru activarea clauzelor speciale din tratate, ceea ce înseamnă că Ungaria poate bloca tocmai reforma menită să-i reducă puterea de blocaj. Nici condiționarea financiară mai dură în viitorul buget multianual al UE nu pare ușor de impus, deoarece Budapesta trebuie să aprobe la rândul ei cadrul financiar.

Experiența maghiară influențează deja și discuțiile despre extinderea UE. În condițiile în care Uniunea negociază aderarea cu până la nouă state candidate, inclusiv Ucraina și mai multe țări din Balcanii de Vest, la Bruxelles se discută ideea ca noii membri să nu primească imediat drept de veto, cel puțin într-o perioadă de tranziție.

Indiferent de rezultatul alegerilor de duminică, problema de fond rămâne aceeași: cum poate Uniunea Europeană să funcționeze rapid și coerent atunci când unul dintre membrii săi contestă chiar direcția comună a blocului. O eventuală schimbare de putere la Budapesta ar putea reduce tensiunea pe termen scurt, însă nu ar elimina vulnerabilitatea instituțională pe care cazul Orbán a scos-o la iveală.

Primăria Generală a Capitalei, condusă de Ciprian Ciucu, și Consiliul General al Municipiului București, unde PSD are o influență majoră, se află într-o dispută privind majorarea tarifelor STB.

După ce, în luna ianuarie, propunerea de creștere a tarifelor a fost respinsă în Consiliul General, cu doar 23 de voturi favorabile din totalul de 55, subiectul revine în prim-plan. Voturile „pentru” au venit din partea consilierilor PNL, USR, REPER și Forța Dreptei, informează Club Feroviar.

Săptămâna viitoare, o nouă propunere de majorare urmează să fie înaintată primarului general de către AGA STB, cu susținerea unor consilieri PSD.

Deși nu are o majoritate în CGMB, primarul general are un rol decisiv, deoarece de el depinde introducerea proiectului pe ordinea de zi. Până acum, Ciprian Ciucu nu a supus la vot propunerea susținută de PSD.

„I-am trimis documentul încă odată săptămâna trecută dar nu l-a pus pe ordinea de zi”, spune Marian Artimon, consilier PSD în CGMB și membru AGA STB. Acesta neagă însă că o astfel de propunere ar fi fost discutată în ianuarie în ședință.

„Încă din ianuarie 2025 am solicitat prin document să crească tariful la cinci lei căci societatea se duce în faliment. Din păcate fostul primar general (Nicușor Dan – n.r.), fostul primar interimar și actualul primar nu le-au pus pe ordinea de zi. E imperios necesar având în vedere faptul că nu se asigură compensația pe care se obligaseră să o plătească prin contract. Săptămâna viitoare în cadrul ședinței AGA voi solicita creșterea. Costul acesteia nu poate fi 50 eurocenți când la STB nivelul de clandestinitate este de peste 30%”, spune acesta.

La rândul său, directorul general STB, Andrei Dinculescu, afirmă că o majorare ar ajuta fluxul de numerar al companiei.

„STB a trimis un punct de vedere oficial prin AGA. Membrii AGA au transmis către Primărie dorința de a se mări acest tarif, STB a trimis la rândul lui către Primărie un astfel de proiect cu mărirea la 5 lei, dar nu a intrat pe ordinea de zi. Speram din discuțiile avute să fi intrat deja în ședința trecută. Ne-ar ajuta foarte mult și creșterea prețului pe km unde există propuneri de aproximativ un an și jumătate de majorare căci nu a mai fost actualizat din 2023 prețul pe km”, spune acesta.

În funcție de numărul de kilometri parcurși și de tipul de transport, tramvai, troleibuz sau autobuz, STB primește o compensație de la Primăria Generală.

Nu este clar de ce PSD susține acum majorarea, în condițiile în care, în ianuarie, consilierii partidului s-au abținut la vot. Potrivit HotNews, pe 29 ianuarie, proiectul privind creșterea tarifelor a fost respins. Propunerea prevedea o scumpire de 66% pentru o călătorie și de 75% pentru abonamentul de 24 de ore.

La votul de atunci, 7 consilieri PNL, 12 de la USR, 3 de la REPER și unul de la Forța Dreptei au votat „pentru”. S-au abținut 14 consilieri PSD, 5 de la PPUSL și 3 de la PMP, în timp ce 5 consilieri AUR au votat împotrivă.

Adolescenta studia la Joubert-Émilien Maillard, o unitate de învățământ în care nu au mai fost relatate până acum incidente violente.

Potrivit Le Figaro, eleva a fost înjunghiată de mai multe ori în zona abdomenului, iar pompierii au fost alertați pentru a interveni de urgență.

Echipele de intervenție au ajuns rapid la fața locului, unde i-au acordat primele îngrijiri. Ulterior, fata a fost transportată la spitalul universitar din Nantes. Victima a fost preluată în stare gravă, iar starea sa a necesitat o intervenție medicală imediată.

Subprefectul și oficiali ai prefecturii din Loire-Atlantique, din care face parte orașul Ancenis, s-au deplasat la fața locului pentru a evalua situația.

Până la momentul publicării informației, autoritățile nu transmiseseră încă un punct de vedere oficial.

Imediat după atac, conducerea școlii a declanșat o alertă anti-intruziune – procedură de securitate care presupune izolarea elevilor în sălile de clasă și blocarea accesului în unitate. Elevii au fost ținuți în interiorul clădirii, sub supravegherea profesorilor, până când forțele de ordine au securizat zona.

Potrivit relatărilor presei locale, agresorul a fost imobilizat de militari din cadrul Pelotonului de supraveghere și intervenție al jandarmeriei (PSIG) din Ancenis, o unitate de intervenție rapidă a jandarmeriei franceze. Identitatea acestuia nu a fost făcută publică până la acest moment, însă tânărul este elev al aceleiași unități de învățământ.

„Intervenția forțelor de ordine a fost rapidă, iar agresorul a fost neutralizat”, au declarat surse apropiate anchetei, citate de presa franceză.

În urmă cu aproape un an, un alt caz similar a șocat regiunea, când o elevă de 15 ani din Nantes a fost ucisă în plină zi de o colegă, după ce a fost înjunghiată de zeci de ori.

Cazul de atunci a șocat opinia publică din Franța și a relansat dezbaterea privind siguranța în unitățile de învățământ.

Autoritățile au deschis o anchetă pentru a stabili circumstanțele exacte ale atacului și motivația agresorului.

Elevii și cadrele didactice vor beneficia de sprijin psihologic în urma incidentului.

Datele arată că nivelul de încredere în Statul Român a coborât de la 46% în septembrie 2025 la 27% în prezent.

În același interval, încrederea în NATO a scăzut de la 61% la 42%, în Uniunea Europeană de la 54% la 37%, iar în Statele Unite de la 45% la 26%.

Sondajul mai relevă o atitudine majoritar critică față de sprijinul acordat de România în conflictele din Ucraina și Iran. 63% dintre respondenți se declară împotriva implicării în războiul din Ucraina, iar 66% împotriva sprijinului în conflictul cu Iran.

Cercetarea a fost realizată în perioada 26 martie – 4 aprilie 2026, pe un eșantion reprezentativ de 1.008 persoane, prin metoda CATI. Marja de eroare este de ±3,2%, la un nivel de încredere de 95%.

Jannik Sinner l-a învins vineri pe Felix Auger-Aliassime și și-a asigurat un loc în semifinalele turneului de la Monte Carlo.

Numărul 2 în clasamentul ATP s-a impus cu 6-3, 6-4 în fața lui Auger-Aliassime, calificându-se astfel în semifinală, unde îl va întâlni pe Alexander Zverev.

„A fost un meci foarte greu. Știam că trebuie să mă îmbunătățesc în anumite aspecte. Serviciul nu este încă acolo unde mi-aș dori să fie, dar, per ansamblu, sunt foarte fericit. Ieri eram foarte obosit. M-am recuperat foarte bine în timpul nopții. Să vedem ce ne așteaptă mâine, dar, în orice caz, sunt foarte fericit că m-am întors în semifinale”, a spus Sinner, citat de ATP Tour.

Zverev a reușit tot vineri să reziste în fața tânărului Joao Fonseca, în vârstă de 19 ani, în prima lor confruntare la nivel de circuit. Germanul de 28 de ani s-a calificat în a treia sa semifinală consecutivă la un turneu Masters 1000, după ce a ajuns în această fază și la Indian Wells, și la Miami, luna trecută. Zverev s-a impus cu 7-5, 6-7, 6-3.

„Este prima săptămână pe zgură pentru noi toți, așa că nu va fi ușor”, a declarat Zverev după ce a luptat pentru victoria sa de două ore și 41 de minute.

Transportul public de suprafață din București va funcționa după un program special în perioada sărbătorilor pascale.

Potrivit informațiilor transmise de Primăria Capitalei, în zilele de 10, 11, 12 și 13 aprilie, autobuzele, troleibuzele și tramvaiele vor circula în regim apropiat de cel de weekend, cu un număr ușor redus de vehicule față de zilele obișnuite.

Reprezentanții Societății de Transport București au transmis că, în zilele de 10 aprilie și 13 aprilie, circulația se va desfășura conform programului unei zile de duminică.

Pentru celelalte zile din perioada sărbătorilor pascale, respectiv sâmbătă și duminică, circulația se va desfășura potrivit programului specific fiecărei zile.

În noaptea de Înviere (11 spre 12 aprilie), bucureștenii vor avea la dispoziție mai multe mijloace de transport.

Linia de tramvai 41 va rămâne în circulație până în jurul orei 03.00, iar tramvaiele vor circula la un interval de aproximativ 20 de minute.

În paralel, vor funcționa și cele 25 de linii de transport de noapte, care asigură legături între principalele zone ale orașului.

Călătorii pot verifica în timp real programul detaliat al mijloacelor de transport și traseele tuturor liniilor pe site-ul STB și în aplicația InfoTB, unde sunt anunțate eventualele modificări de trasee sau de stații.

S-ar putea părea că această tehnologie a atins deja dezvoltarea maximă; cu toate acestea, eforturile de a reduce dependența de combustibilii fosili și de a deveni 100% alimentată cu energie regenerabilă determină țările și companiile să se concentreze pe noi modalități de valorificare a acestor surse, scrie El Economista.

De peste un deceniu, o companie japoneză propune un plan de construire a unei centuri masive de panouri solare în jurul ecuatorului lunar. Proiectul, numit „Inelul Lunar”, s-ar întinde pe 10.900 de kilometri și ar genera energie solară neîntreruptă, fără problemele legate de vreme sau de întuneric care afectează fermele solare terestre.

Compania Shimizu Corporation susține că panourile solare pe care le avem în prezent pe Pământ generează doar 20% din energia pe care o au în spațiu. Acest lucru este din cauza faptului că ecuatorul Lunii nu are atmosferă care să blocheze lumina soarelui, nu are nori și nu este noapte, ceea ce înseamnă că sistemul ar putea funcționa continuu, 24 de ore pe zi.

Tetsuji Yoshida, președintele grupului de consultanță spațială CSP Japan al companiei Shimizu, afirmă că, dacă toată energia provenită din această centură de panouri de pe Lună ar fi trimisă pe Pământ, nevoia de a arde cărbune, petrol sau biomasă ar dispărea din nou .

Procesul de transmitere a acestei energii ar implica cabluri conectate la aceste panouri, extinzându-se până la partea Lunii care este întotdeauna vizibilă de pe Pământ. Apoi, folosind microunde și lasere, această energie electrică ar fi trimisă către receptoare de pe planeta noastră.

Dacă proiectul Luna Ring ar fi dezvoltat, ar putea rezolva problema utilizării combustibililor fosili. Cu toate acestea, această idee a fost lansată în 2011 și continuă să se confrunte cu aceeași problemă: lipsa finanțării .

Compania nu a obținut nicio finanțare, nu are sprijin oficial din partea agențiilor spațiale precum JAXA sau NASA și nu a avut niciodată un calendar de dezvoltare definit. Cu toate acestea, Shimizu Corporation rămâne optimistă, crezând că, odată cu dezvoltarea constantă a tehnologiei și creșterea numărului de călătorii în spațiu, această idee futuristă ar putea deveni într-o zi realitate.

Într-o scrisoare adresată Comisiei Europene, Consiliul Internațional al Aeroporturilor – Europa (ACI Europe) a avertizat că o criză a combustibilului ar „afecta semnificativ economia europeană”, amplificând impactul macroeconomic al creșterii prețurilor petrolului provocate de conflictul din Orientul Mijlociu, conform Reuters.

„Dacă tranzitul prin Strâmtoarea Ormuz nu este reluat într-un mod semnificativ și stabil în următoarele trei săptămâni, o penurie sistemică de combustibil pentru avioane riscă să devină realitate în Uniunea Europeană”, se arată în scrisoare.

ACI Europe a subliniat că apropierea sezonului estival, „când transportul aerian susține întregul ecosistem turistic de care depind multe economii ale UE”, a amplificat aceste temeri.

Potrivit unui studiu ACI bazat pe date disponibile până în 2019, conectivitatea aeriană contribuie anual cu 851 de miliarde de euro la PIB-ul economiilor europene și susține 14 milioane de locuri de muncă. Totodată, aeroporturile gestionează 26% din exporturile Europei, raportat la valoare.

În scrisoarea sa, ACI Europe a cerut monitorizarea aprovizionării la nivelul întregii Uniuni pentru a ajuta industria să își coordoneze răspunsul. „În prezent, nu există la nivelul UE o cartografiere, evaluare și monitorizare a producției și disponibilității combustibilului pentru avioane”, se arată în document.

În pofida anunțului făcut de Donald Trump privind un armistițiu de două săptămâni în războiul cu Iran, prețurile globale ale petrolului au rămas la niveluri ridicate.

Nu e foarte populară la noi, dar tot mai multe țări o promovează („o țin”, dacă vreți) tot mai des, ca pe o ocazie frumoasă de a-ți aduce aminte că „sângele apă nu se face”, că relațiile dintre frați sunt pe viață.

Sărbătoarea a apărut în SUA, unde este cunoscută sub denumirea de „National Siblings Day” și a fost inițiată pentru a încuraja apropierea dintre frați și surori și pentru a celebra rolul acestora în familie.

Nu este recunoscută la nivel oficial, însă tema ei câștigă o popularitate tot mai mare, în fiecare an. Ba chiar mai multe state americane își iau libertatea de a meite proclamații oficiale cu ocazia acestei zile.

Inițiativa aparține unei organizații dedicate promovării acestei legături speciale, care continuă demersurile pentru recunoașterea oficială a zilei la nivel național.

Ziua de 10 aprilie este marcată și în Canada.

În Europa există ceva ceva asemănător, celebrată pe 31 mai.

În alte părți ale lumii, legătura dintre frați este onorată prin tradiții vechi: în India, de exemplu, festivalul Raksha Bandhan simbolizează protecția și afecțiunea dintre frați și surori.

Dincolo de statutul oficial, Ziua Internațională a Fraților și Surorilor este tot mai prezentă în spațiul public și în mediul online, unde oamenii aleg să împărtășească amintiri, fotografii și mesaje dedicate celor alături de care au copilărit.

Psihologii subliniază că relația dintre frați este unică: poate începe cu rivalități și conflicte, dar, în timp, devine adesea una dintre cele mai stabile forme de sprijin emoțional.

Spre deosebire de alte relații, aceasta are rădăcini comune în experiențele din copilărie și evoluează odată cu fiecare etapă a vieții.

Într-o lume tot mai grăbită, în care timpul petrecut împreună devine tot mai limitat, Ziua Internațională a Fraților și Surorilor vine ca un prilej de a reconecta relații și de a reaminti importanța familiei.

Organizația spune că hotărârea a fost luată pe 1 aprilie, dar guvernul israelian a evitat să publice informația pentru a nu-i nemulțumi pe americani în timpul confruntărilor cu Iranul. „Acum, după ce a fost obținut un armistițiu, se grăbește să o facă publică”, au transmis reprezentanții Peace Now.

Format din principalii miniștri responsabili de apărare și politică externă, în frunte cu premierul Benjamin Netanyahu, cabinetul de securitate al Israelului ia decizii pe teme de război și securitate. La ședințe participă și conducerea armatei și a serviciilor de informații, care prezintă evaluări și recomandări, însă nu au drept de vot, deciziile finale aparținând exclusiv factorului politic.

Potrivit presei israeliene, șeful Statului Major al armatei israeliene, Eyal Zamir, a avertizat că armata israeliană riscă să nu-și mai poată îndeplini misiunile, în contextul escaladării violențelor comise de coloniștii israelieni în Cisiordania.

Peace Now a precizat că oficialul s-a opus planului de înființare a unor noi colonii din cauza poverii mari pe care acestea o pun asupra armatei, care este obligată să protejeze numeroase puncte de colonizare în teritoriile ocupate de Israel.

Decizia, care nu a fost încă publicată oficial, este cunoscută în prezent doar din relatările presei israeliene.

Potrivit listei detaliate prezentate de sursa citată, dintre cele 34 de colonii aprobate, 10 sunt avanposturi – așezări deja construite, fără autorizație, care urmează să fie legalizate – iar 24 sunt colonii noi, toate situate în Zona C a Cisiordaniei, teritoriu palestinian ocupat de Israel.

Organizația precizează că o parte dintre aceste așezări nu sunt complet noi: unele existau deja, drept „cartiere” ale altor colonii și au primit statut independent.

Cele 34 de colonii aprobate acum se adaugă celor 68 decise de actualul guvern de la instalarea sa, la finalul lui 2022, ceea ce ridică totalul la 102. Până la formarea cabinetului Netanyahu existau 127 de colonii oficiale în Cisiordania, astfel că adăugarea celor 102 înseamnă o creștere de 80% în mai puțin de patru ani.

Noile colonii urmează să fie construite în mai multe zone, inclusiv în nord, în jurul orașelor Jenin și Nablus, dar și în sud, în zona Hebron și în Valea Iordanului.

Datele publicate de Peace Now arată și momentul în care ritmul apariției coloniilor a început să crească puternic: după 2022, odată cu instalarea guvernului Netanyahu. În 2023 au fost aprobate nouă colonii, în 2024 încă cinci, în 2025 numărul a urcat la 54, iar în 2026 sunt deja 34 doar până în aprilie.

„Guvernul a intrat într-o frenezie înaintea alegerilor, încercând să creeze cât mai multe ”realități pe teren și să lase Israelul în urmă cu o situație dezastruoasă”, au transmis reprezentanții Peace Now.

Organizația susține că extinderea coloniilor afectează securitatea, pune o povară anormală asupra armatei și subminează posibilitatea rezolvării conflictului israeliano-palestinian, precum și orice șansă viitoare la securitate și pace.

Israelul ocupă Cisiordania din 1967, după Războiul de Șase Zile, când a ocupat acest teritoriu de la Iordania, în urma unei ofensive militare. Ulterior, Israelul a declarat Ierusalimul de Est – parte a Cisiordaniei – ca fiind parte a teritoriului său, însă această decizie nu este recunoscută comunitatea internațională, care consideră în continuare zona drept teritoriu ocupat.

Ierusalimul de Est include și Orașul Vechi, o zonă fortificată care adăpostește Zidul Plângerii, Biserica Sfântului Mormânt și Moscheea Al-Aqsa, unele dintre cele mai importante locuri sfinte pentru iudaism, creștinism și islam.

Comunitatea internațională, inclusiv Organizația Națiunilor Unite, califică drept ilegale coloniile israeliene construite în Cisiordania, potrivit dreptului internațional.

Muzeul Muzeul Național de Istorie Naturală „Grigore Antipa” redeschide expoziția „COCON”, un eveniment care are loc în interiorul instituției și care îi apropie pe vizitatori de procesul complex al metamorfozei, se arată într-cum comunicat transmis de muzeu.

În „maternitatea fluturilor”, publicul poate surprinde chiar momentul ieșirii din pupă. Este clipa în care corpul se desprinde din învelișul protector, iar aripile se deschid treptat, un proces fragil și emoționant, rar de observat atât de aproape.

Expoziția este amenajată într-un decor spectaculos, cu un microclimat atent controlat pentru a reproduce habitatul natural al speciilor prezentate.

Vizitatorii pot admira fluturi proveniți din Sud-Estul Asiei, America Centrală și de Sud, dar și din Africa Subsahariană. Printre aceștia se numără Morpho peleides, cunoscut drept fluturele împărat, Papilio palinurus, coada-rândunicii-de-smarald, Cethosia biblis, fluturele roșcat cu aripi dantelate, Siproeta stelenes, fluturele malachit, dar și reprezentanți ai genului Caligo, cunoscuți ca fluturii cap-de-bufniță.

Dincolo de spectacolul vizual, „COCON” oferă și un moment de reflecție asupra fragilității ecosistemelor și asupra importanței protejării biodiversității. Muzeul subliniază că nicio specie prezentată nu este în pericol de dispariție, iar pupele provin exclusiv din ferme specializate, fără a fi colectate din natură.

Experiența include și o componentă interactivă. Vizitatorii își pot colora propriul fluture, care va prinde viață într-un spațiu virtual dedicat.

Expoziția poate fi vizitată de marți până duminică, între orele 10:00 și 20:00, iar ultimul acces este permis la ora 19:00.

Prețul unui bilet este de 28 lei pentru adulți, 14 lei pentru pensionari și 7 lei pentru elevi și studenți. Biletele pot fi achiziționate de la recepția muzeului sau online.

Ministrul Economiei, Irineu Darău, a anunțat că un imobil din Șoseaua Olteniței, folosit timp de 18 ani fără ca statul să încaseze chirie, a revenit în proprietatea publică.

Situația acestui spațiu a ridicat probleme serioase, fiindcă a fost exploatat fără drept, iar veniturile generate nu au ajuns la buget, a declarat Irineu Darău.

Potrivit ministrului, demersurile pentru clarificarea situației au început în vara anului 2025, când statul a reușit să stabilească statutul juridic al clădirii și să o înscrie oficial în patrimoniul său.

În paralel, autoritățile au deschis acțiuni în instanță pentru evacuarea celor care ocupau spațiul fără un titlu legal.

„Mai ţineţi minte clădirea din şoseaua Olteniţei, despre care colegul meu, Radu Miruţă, a descoperit că era ocupată de ani de zile, fără ca statul să încaseze chirie? Pe 1 august 2025, am clarificat situaţia juridică şi am întabulat clădireа în proprietatea statului. În paralel, a fost deschisă acţiunea în instanţă pentru evacuarea celor care ocupau spaţiul fără drept”, a afirmat ministrul Economiei într-un mesaj publicat pe pagina de Facebook.

Ulterior, instanța a decis evacuarea ocupanților, însă procesul nu s-a încheiat imediat, deoarece aceștia nu au respectat hotărârea judecătorească. Ministerul a continuat procedurile legale și a apelat la executare silită pentru a elibera clădirea.

„Îndată ce am ajuns în minister, am verificat situaţia şi am continuat acţiunea, fiindcă ocupanţii abuzivi nu au avut bunul simt să respecte decizia instanţei. Pentru că spaţiul nu a fost eliberat voluntar, am mers mai departe şi am declanşat procedura de executare silită. În acest context, am primit notificare că spaţirul va fi eliberat”, a mai transmis ministrul.

În tot acest timp, imobilul a fost utilizat de mai multe firme, iar spațiile au fost chiar subînchiriate, fără ca statul să beneficieze de vreun venit. Situația a generat pierderi importante.

„După 18 ani, statul îşi recuperează în sfârşit efectiv un activ care a fost folosit fără drept şi de pe care nu s-a încasat niciun lemn. În tot acest timp, în clădire au funcţionat mai multe firme, iar spaţiile au fost inclusiv subînchiriate, fără ca aceste venituri să ajungă la bugetul public. Am parcurs toate etapele legale, până la capăt, iar rezultatul este clar. Clădirea a revenit în patrimoniul statului”, a adăugat Irineu Darău.

Ministrul a spus că astfel de acțiuni vor continua și în alte cazuri similare. Instituția pe care o conduce va interveni ori de câte ori există situații în care bunurile statului sunt utilizate ilegal, a declarat ministrul.

„Vă asigur că, atâta timp cât voi fi ministru, nu voi tolera astfel de situaţii şi voi livra rezultatele”.

Principalul negociator al Ucrainei în relația cu Rusia a declarat că vede progrese către un posibil acord de pace cu Kremlinul și a adăugat că o soluționare a războiului ar putea fi obținută într-un timp relativ scurt.

Deși negocierile pentru încheierea celui mai sângeros conflict din Europa de la Al Doilea Război Mondial au produs până acum puține rezultate vizibile în spațiul public, Kirilo Budanov s-a declarat optimist că discuțiile evoluează spre un acord de pace. Fostul șef al serviciului de informații militare al Ucrainei a spus că și Rusia își dorește oprirea războiului.

„Toți înțeleg că războiul trebuie să se încheie. De aceea negociază”, a declarat Budanov într-un interviu acordat Bloomberg pe 4 aprilie. „Nu cred că va mai dura mult”.

Budanov și-a câștigat reputația prin operațiuni îndrăznețe împotriva forțelor ruse, în perioada în care a condus serviciul de informații militare al Ucrainei, din 2020 până în ianuarie acestui an, când președintele Volodimir Zelenski l-a numit șef al administrației prezidențiale. Acum, el este unul dintre oamenii-cheie din echipa Kievului în negocierile cu SUA și Rusia pentru încheierea războiului.

Budanov a recunoscut că, până în prezent, ambele părți au adoptat poziții „maximaliste” în cadrul negocierilor mediate de SUA, însă a spus că se așteaptă ca acestea să se apropie treptat în căutarea unui compromis.

Rusia are un motiv clar să ajungă la un acord, a afirmat el. „Spre deosebire de noi, ei cheltuie propriii bani”, a spus Budanov. „Este vorba de sume enorme, care se ridică deja la trilioane”.

Totuși, el a refuzat să spună cum ar putea arăta un posibil compromis în privința teritoriului, cel mai sensibil subiect al negocierilor.

„Nu a fost luată încă nicio decizie finală”, a spus el. „Dar, în principiu, toată lumea înțelege acum clar limitele a ceea ce este acceptabil. Este un progres enorm”.

Decizia marchează o retrogradare de la statutul de specie „aproape amenințată” și reflectă impactul tot mai puternic al schimbărilor climatice asupra Pinguinului Imperial.

Specialiștii avertizează că încălzirea globală, provocată de activitățile umane, afectează direct stratul de gheață marină din Antarctica, esențial pentru supraviețuirea Pinguinului Imperial.

Pinguinii imperiali depind complet de gheață pentru reproducere, hrănire și creșterea puilor, însă aceasta se topește mai devreme și se reduce constant de la an la an.

Potrivit estimărilor IUCN, dacă tendințele actuale continuă, populația de pinguini imperiali ar putea scădea cu până la 50% în următoarele decenii.

„Cea mai mare amenințare pentru specie este schimbarea climatică indusă de activitatea umană”, a comentat Philip Trathan, expert implicat în evaluare.

Datele colectate prin imagini satelitare arată deja un declin semnificativ: aproximativ 20.000 de adulți au dispărut între 2009 și 2018, ceea ce reprezintă circa 10% din populația totală.

În același timp, întinderea gheții marine din Antarctica se află la niveluri minime record din 2016.

Pinguinii imperiali au o biologie unică, adaptată condițiilor extreme.

Ei se reproduc iarna, direct pe gheața marină, iar masculii protejează ouăle ținându-le pe picioare, sub un pliu de piele.

Fără un strat stabil de gheață, ciclul lor de viață este pus în pericol.

IUCN atrage atenția că situația nu este izolată. Alte specii din Antarctica sunt, de asemenea, afectate.

Populația leilor de mare antarctici a scăzut cu peste 50% din 1999, în principal din cauza reducerii resurselor de hrană, pe fondul modificărilor climatice.

De asemenea, o specie de mamifer mic, afectată de gripa aviară transmisă de păsări migratoare, a fost reclasificată ca vulnerabilă.

Reprezentanții organizației consideră că aceste evoluții sunt un semnal de alarmă major și cer măsuri urgente la nivel global pentru combaterea schimbărilor climatice.

Antarctica, spun aceștia, joacă un rol esențial în stabilizarea climei planetei și adăpostește ecosisteme unice, aflate acum sub presiune fără precedent.

Centrul Infotrafic din cadrul IGPR a anunțat situația traficului vineri după-amiaza la ora 15.00.

Astfel, pe A 1 București – Pitești sunt valori de trafic ridicate de trafic în zona localităților Ciorogârla (județul Ilfov), Bolintin Deal (județul Giurgiu) și Poiana lui Stângă (județul Giurgiu), în direcția către Pitești.

Aglomerație este și pe DN 1 Ploiești – Brașov. Sunt înregistrate coloane de autovehicule între Nistorești și Comarnic, precum și în stațiunea Bușteni, pe sensul de mers către Brașov.

Pe celelalte drumuri principale, A 2, A 3, A7 și DN7, traficul se desfășoară normal.

Emma Delaney lucrează la BP din 1995 și îl va înlocui pe actualul director general, Alfred Stern, care ocupă funcția din septembrie 2021 și a anunțat că nu va candida pentru un nou mandat atunci când contractul său expiră, la sfârșitul lunii august, potrivit Reuters.

„Nominalizarea Emmei Delaney în directorat va oferi OMV o vizibilitate internațională și mai puternică”, a declarat Edith Hlawati, vicepreședinta Consiliului de Supraveghere al OMV, adăugând că Delaney va deveni prima femeie director general din istoria grupului.

„Emma Delaney este o candidată remarcabilă și foarte bine calificată pentru poziția de CEO. Ea îndeplinește toate condițiile pentru a conduce OMV cu succes, bazându-se pe vasta sa experiență în industrie și management”, a declarat Lutz Feldmann, președintele Consiliului de Supraveghere al OMV

Consiliul de Supraveghere al grupului, cu sediul la Viena, a recomandat numirea Emmei Delaney pentru un mandat inițial de trei ani, cu posibilitatea de prelungire pentru încă doi ani.

În 2020, irlandeza Delaney a preluat conducerea diviziei de clienți și produse a marelui concern petrolier britanic BP, care include rețeaua de benzinării, divizia de lubrifianți și stațiile de încărcare pentru vehicule electrice.

„Delaney a informat-o pe Meg O’Neill (CEO-ul BP) despre intenția sa de a căuta o altă oportunitate. Îi urăm mult succes în următoarea etapă a carierei sale”, a transmis BP într-un comunicat.