MediaFax.ro

Biroul Național al USR a adoptat, vineri, o rezoluție politică prin care solicită PSD „să înceteze jocul cu economia României și să se întoarcă la muncă”, în contextul discuțiilor privind o posibilă retragere de la guvernare.

Formațiunea avertizează că o criză politică declanșată acum ar lovi direct în buzunarele românilor, într-un moment economic deja fragil. Ar destabiliza România pe termen mediu și lung, punând în pericol dezvoltarea țării.

Formațiunea politică subliniază că reformele implementate de actualul guvern, agreate de toate partidele din coaliție – implicit și de PSD -, încep să producă efecte pozitive.

„Reformele actualului guvern au început să restabilească echilibrul bugetar, transparența administrativă și direcția corectă pentru investițiile publice. Oprirea lor acum înseamnă ștergerea cu buretele a sacrificiului de până acum al românilor”, se arată în rezoluție, potrivit unui comunicat de presă emis vineri.

USR a enumerat mai multe consecințe economice posibile ale instabilității politice în urma unei eventuale ieșiri a PSD de la guvernare, printre care pierderea a aproximativ 10 miliarde de euro din PNRR, deprecierea monedei naționale, scumpiri în lanț la produse și servicii, creșterea ratelor bancare și reducerea locurilor de muncă, în special în sectoarele IMM, HoReCa, comerț și construcții.

Totodată, USR susține că a contribuit la promovarea unei direcții reformiste în guvernare și că va continua să apere acest parcurs.

„USR va apăra în continuare proiectul de reformă a statului român cu aceeași consecvență și responsabilitate. Pentru că România nu are timp pentru acțiunile egoiste ale partidelor care aleg să declanșeze crize politice artificiale, în locul responsabilității”, se arată în finalul rezoluției.

De asemenea, conducerea USR a reiterat că, în cazul în care PSD ar susține o moțiune de cenzură alături de AUR și ar provoca instabilitate politică, partidul nu va mai sprijini refacerea unei majorități alături de PSD.

Se așteaptă ca creșterea cererii de energie regenerabilă să impulsioneze prețurile cuprului și argintului, deoarece ambele metale sunt utilizate pe scară largă în acest sector.

Odată cu blocarea Strâmtorii Ormuz, prețurile petrolului au crescut vertiginos, în timp ce eforturile de a trece la energia regenerabilă au prins avânt, în special în țările dependente de importuri din Asia și Europa, scrie Anadolu.

Incertitudinea privind securitatea aprovizionării cu energie afectează prețurile pe termen scurt, determinând economiile din întreaga lume să caute modalități de a-și reduce dependența de petrol prin intermediul energiei regenerabile.

Zafer Ergezen, expert în contracte futures și mărfuri, a declarat pentru Anadolu că exista deja o cerere puternică de energie regenerabilă înainte de război. Această cerere a crescut semnificativ de la război încoace, în special în regiunea Asia-Pacific și în special în China, a spus el.

Ergezen a remarcat că Beijingul a depus eforturi constante pentru a-și diversifica sursele de energie, investind în cea mai mare capacitate de energie nucleară din lume.

„Investițiile Chinei în energia nucleară sunt la un nivel care va crea un decalaj masiv față de cel mai apropiat competitor al său, iar același lucru este valabil și pentru sectorul energiei regenerabile. China a fost întotdeauna conștientă de acest lucru și acum observăm tendința către energia regenerabilă la nivel mondial în cadrul eforturilor de sustenabilitate. Observăm deja o creștere a cererii de cupru și de argint, așa că cred că impactul acestui lucru se va intensifica și mai mult după război”, a spus el.

Ergezen a declarat că cererea de energie regenerabilă se va extinde în țările în curs de dezvoltare, cererea de panouri solare, turbine eoliene și centrale eoliene putând crește în Orientul Mijlociu.

„Trebuie menționat că domeniul inteligenței artificiale (IA) are, de asemenea, o cerere masivă de energie”, a spus el, ceea ce se așteaptă să aducă noi investiții semnificative în energia regenerabilă pentru a reduce presiunile asupra ofertei.

„Izbucnirea războiului dintre SUA și Israel cu Iranul a arătat cât de multe probleme provoacă energia bazată pe petrol la nivel mondial – am văzut un scenariu similar cu războiul Rusia-Ucraina și pandemia COVID-19. În general, țările vor lua măsuri pentru a stimula cererea de energie regenerabilă ca parte a eforturilor de sustenabilitate, pentru a-și reduce dependența energetică și pentru a-și diversifica nevoile de energie pe bază de combustibili fosili, crescând în consecință prețurile cuprului și argintului”, a adăugat el.

Joi, 16 aprilie 2026, procurorii din cadrul Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Serviciul Teritorial Târgu Mureș au dispus reținerea a doi inculpați, în vârstă de 32 și 34 de ani. Aceștia sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic internațional și trafic intern de droguri de risc.

Din probele strânse în acest caz a reieșit că, în cursul lunii aprilie 2026, cei doi bărbați au procurat din Spania o cantitate importantă de droguri de risc.

Drogurile au fost trimise în România prin intermediul unei firme de coletărie, care este o metodă folosită pentru a evita controalele.

Miercuri, 15 aprilie 2026, inculpații au fost prinși de autorități în timp ce încercau să ridice coletul. În interiorul acestuia se afla o cantitate de peste 13 kilograme de canabis, drog de risc, care urma să fie comercializată.

După reținere, dosarul a fost înaintat judecătorului de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Mureș. Acesta a decis arestarea preventivă a celor doi inculpați pentru o perioadă de 30 de zile.

Activitățile judiciare din acest caz au fost realizate împreună cu polițiști din cadrul Brigăzii de Combatere a Criminalității Organizate Târgu Mureș, care au contribuit la documentarea faptelor și prinderea suspecților.

Autoritățile au precizat că, pe parcursul întregului proces penal, persoanele cercetate beneficiază de toate drepturile și garanțiile procesuale prevăzute de Codul de procedură penală, dar și de prezumția de nevinovăție.

Consiliul Permanent al UDMR s-a întrunit pentru a analiza rezultatele alegerilor din Ungaria și situația politică din România. Forul l-a împuternicit în unanimitate pe Kelemen să poarte negocieri atât cu Péter Magyar, viitorul premier ungar, cât și în contextul crizei de coaliție care se conturează la București.

Ședința s-a încheiat cu două decizii clare, adoptate în unanimitate.

Consiliul Permanent a reafirmat un principiu strategic al organizației. Este în interesul comunității maghiare din România ca UDMR să întrețină relații bune cu guvernul maghiar în funcție, indiferent de culoarea sa politică.

Alegerile din Ungaria au adus o schimbare majoră de putere. Partidul TISZA, condus de Péter Magyar, a câștigat scrutinul și urmează să formeze guvernul.

Kelemen a primit împuternicire unanimă să negocieze direct cu Péter Magyar.

Negocierile vizează relația dintre UDMR și viitoarea putere de la Budapesta. Comunitatea maghiară din Transilvania are interese directe în menținerea unor canale funcționale cu guvernul ungar.

Consiliul Permanent l-a împuternicit pe Kelemen Hunor și să negocieze în numele comunității maghiare din Transilvania în contextul crizei de coaliție de la București.

Criza se conturează pe fondul tensiunilor dintre PSD și premierul Ilie Bolojan. UDMR, partid de coaliție, este direct implicat în orice reconfigurare a majorității parlamentare.

Rata de ocupare a forței de muncă în Uniunea Europeană a atins în 2025 cel mai ridicat nivel înregistrat vreodată – 76,1%, echivalentul a 197,7 milioane de persoane angajate. România rămâne însă printre ultimele trei state membre, potrivit datelor publicate de Eurostat.

În 2025, 76,1% din populația UE cu vârste între 20 și 64 de ani era angajată. Este cel mai mare procent înregistrat de la debutul seriei cronologice, în 2009. Față de 2024, rata a crescut cu 0,3 puncte procentuale. Față de 2023, avansul este de 0,8 puncte procentuale.

Trei state membre domină clasamentul european. Malta conduce cu o rată de ocupare de 83,6%. Urmează Țările de Jos, cu 83,4%, și Cehia, cu 82,9%, conform Eurostat.

La polul opus, cele mai scăzute rate au fost înregistrate în Italia (67,6%), România (69,0%) și Grecia (71,0%). Cele trei țări rămân semnificativ sub media UE.

Cu o rată de ocupare de 69%, România se situează pe locul doi de la coadă în UE. Decalajul față de media europeană este de peste 7 puncte procentuale. Față de Malta, liderul clasamentului, diferența ajunge la aproape 15 puncte.

În 2025, în toate statele membre, cu o singură excepție – Lituania -, bărbații au avut o rată de ocupare mai ridicată decât femeile.

La nivel european, rata de ocupare masculină a fost de 80,9%. Malta (89,1%), Cehia (88,2%) și Țările de Jos (87,2%) au înregistrat cele mai ridicate valori. Cele mai scăzute rate masculine au fost în Belgia (76,4%), Croația (76,8%) și Finlanda (77,0%).

Pentru femei, rata medie în UE a fost de 71,3%. Estonia (81,4%), Lituania (80,3%) și Suedia (79,8%) conduc acest clasament. La coada listei se află Italia (58,0%), România (59,5%) și Grecia (62,3%).

Diferența dintre ratele de ocupare masculine și feminine a fost, în medie, de 9,6 puncte procentuale la nivelul UE.

România înregistrează al doilea cel mai mare decalaj de gen din UE: 18,7 puncte procentuale. Cea mai mare diferență este în Italia, cu 19,1 puncte procentuale. Grecia urmează cu 17,4 puncte procentuale.

La celălalt capăt al clasamentului, Estonia înregistrează o diferență de doar 0,5 puncte procentuale. Lituania este singura țară unde femeile depășesc bărbații la rata de ocupare, cu -0,6 puncte procentuale.

Autoritățile au înregistrat un total de 85.837 de infracțiuni motivate politic în 2025, în creștere cu 2% față de 2024 – aceasta fiind cea mai mare cifră de la începutul sondajului comun federal-landic în 2001, potrivit Anadolu.

Numai din 2015, numărul infracțiunilor înregistrate a fost mai mult decât dublu, a relatat cotidianul Suddeutsche Zeitung, citând documente de la Oficiul Federal de Poliție Criminală (BKA).

Conform cifrelor, infracțiunile comise de extrema dreaptă reprezintă de departe cea mai mare problemă din Germania, cu 42.544 de infracțiuni comise în 2025.

Al doilea cel mai mare număr de cazuri, cu 13.490 de infracțiuni, a fost înregistrat în tabăra politică de extremă stânga.

Ancheta au atribuit numărul mare de infracțiuni motivate politic, printre altele, alegerilor federale anticipate din februarie 2025 și numeroaselor infracțiuni conexe împotriva oponenților politici.

Cu toate acestea, aceștia au remarcat și faptul că numeroase crize internaționale, cum ar fi conflictul din Orientul Mijlociu, au avut un impact asupra Germaniei.

În aproximativ 6.886 de cazuri, poliția a presupus un motiv ideologic străin, iar în 1.983 de cazuri, un motiv religios.

În aproximativ 20.934 de cazuri, însă, cazurile nu au putut fi legate cu precizie de un motiv anume.

Președintele Nayib Bukele a promulgat o serie de amendamente constituționale care permit condamnarea la închisoare pe viață a copiilor începând de la vârsta de 12 ani, în cazuri de crimă, viol sau complicitate la aceste infracțiuni.

Măsura, adoptată anterior de parlamentul dominat de partidul de guvernământ Nuevas Ideas, marchează o nouă etapă în politica de securitate dură promovată de liderul țării.

Potrivit noilor prevederi, pedeapsa maximă — care până recent era de 60 de ani pentru adulți — poate fi aplicată inclusiv minorilor de peste 12 ani, dar și persoanelor acuzate de „terorism”, categorie în care sunt incluși membri ai organizațiilor criminale.

Modificările vin pe fondul unei serii mai ample de reforme constituționale inițiate de Bukele în ultimii ani.

În 2021, președintele a înlocuit judecătorii Curții Constituționale cu magistrați considerați loiali, iar ulterior a eliminat limitele de realegere, deschizând calea pentru menținerea sa la putere pe termen nelimitat.

Mandatul prezidențial a fost, de asemenea, extins de la cinci la șase ani.

Noua lege se înscrie în strategia de combatere a criminalității lansată în 2022, când autoritățile au instituit starea de urgență pentru a lupta împotriva bandelor.

Aceasta a fost prelungită de zeci de ori și rămâne în vigoare.

De atunci, peste 90.000 de persoane au fost arestate, iar mai mult de 1% din populația țării se află în detenție.

În multe cazuri, susțin organizațiile pentru drepturile omului, arestații sunt plasați în arest preventiv fără acces real la avocați, iar procesele sunt amânate ani de zile sau se desfășoară în regim de „procese de masă”.

Guvernul susține că măsurile au dus la o scădere drastică a criminalității și la dispariția bandelor de pe străzi.

Popularitatea lui Bukele rămâne extrem de ridicată, sondajele indicând un nivel de susținere de peste 90%.

Totuși, investigații recente ridică semne de întrebare privind amploarea abuzurilor.

O analiză publicată de cotidianul El País sugerează că cel puțin 33.000 dintre cei arestați nu erau înregistrați ca membri ai unor bande la momentul reținerii, iar motivele arestării rămân neclare.

Organizațiile pentru drepturile omului atrag atenția asupra condițiilor din închisori.

Potrivit ONG-ului Socorro Jurídico Humanitario, peste 500 de persoane au murit în detenție de la introducerea stării de urgență, majoritatea fără a fi fost judecate.

Datele indică faptul că:

• aproximativ 94% dintre cei decedați nu erau membri dovediți ai unor bande
• o parte dintre decese ar fi fost cauzate de violență fizică
• altele sunt puse pe seama lipsei de îngrijire medicală

Organizațiile susțin că numărul real al victimelor ar putea fi mult mai mare, invocând lipsa de transparență și existența unor presupuse gropi comune.

În fața criticilor, președintele salvadorean și-a apărat deschis politica.

„Nu-mi pasă dacă mă numiți dictator. E mai bine decât să vezi salvadorieni uciși pe străzi”, declara acesta într-un discurs din 2025.

Noua lege privind condamnarea pe viață a minorilor adâncește dezbaterea internațională privind echilibrul dintre securitate și respectarea drepturilor fundamentale, într-un stat care a devenit, în același timp, un model de reducere a criminalității și un exemplu controversat de concentrare a puterii.

Blocul comunitar va relua integral acordul de cooperare din 1978 cu Siria și va lansa un dialog politic la nivel înalt cu autoritățile de tranziție începând cu 11 mai, se arată într-un document intern văzut de Reuters. 

Deși majoritatea sancțiunilor occidentale au fost ridicate în decursul anului trecut după înlăturarea de la putere a fostului președintele Bashar al-Assad și preluarea puterii de către Ahmed al Sharaa, Bruxelles-ul își va adapta regimul de sancțiuni pentru a mențiunea presiunea asupra actorilor care ar putea destabiliza tranziția. 

Un alt aspect vizat este colaborarea dintre UE și autoritățile de tranziție de la Damas în vederea facilitării unui proces „sigur, voluntar și demn” de reîntoarcere a refugiaților sirieni din Europa. 

Peste un milion de refugiați sirieni se află în statele europene, cei mai mulți fiind găzduiți de Germania. 

UE urmărește și intensificarea cooperării economice prin crearea unui cadru pentru comerț și investiții, mobilizarea sectorului privat și sprijinirea reformelor economice, întrucât Damascul este perceput ca un potențial nod strategic regional. 

Uniune Europeană ar putea integra Siria și în coridorul economic India-Orientul Mijlociu-Europa. În plus, Turcia și Iordania s-au angajat în susținerea dezvoltării infrastructurii feroviare din Siria  pentru a crea un coridor între sudul Europei și Golful Persic. 

În plan de securitate, blocul comunitar ar putea susține procesul Damascului de a reformarea  autorităților din domeniul afacerilor interne și ar lua în calcul instruirea forțelor siriene de poliție. 

Documentul urmărește și susținerea europeană față de acordul din luna ianuarie dintre autoritățile siriene centrale și populația kurdă privind integrarea acestor sub autoritatea autorităților de tranziție. 

Pe un internet cuantic, unde informațiile trec prin calculatoare cuantice și alte dispozitive cuantice, niciuna dintre aceste situații nu ar putea avea loc. Locația unei persoane poate fi întotdeauna confirmată, potrivit IFL Science.

Calculatoarele cuantice reprezintă următorul mare salt în informatică. Aceste dispozitive, care se află în mare parte încă la început, au capacitatea de a efectua calcule care sunt practic imposibile chiar și pe cele mai puternice supercalculatoare.

În timp ce calculatoarele obișnuite folosesc biți binari de informație, adică 1 și 0, calculatoarele cuantice folosesc biți cuantici, sau qubiți. Qubiții există ca 1, 0 și o superpoziție a celor două valori.

Superpoziția este una dintre proprietățile fundamentale fascinante ale mecanicii cuantice. Acești qubiți pot fi 1 și 0 în același timp. Un bit obișnuit este ca un comutator care este fie pornit, fie oprit. Nu este așa în lumea cuantică, unde lucrurile pot fi atât pornite, cât și oprite în același timp.

Dacă două particule sunt încurcate, ele sunt plasate într-o astfel de stare cuantică încât, indiferent de distanța dintre ele, măsurarea proprietății uneia va afecta proprietatea celeilalte.

Lui Albert Einstein nu i-a plăcut deloc acest lucru. El l-a numit „acțiune fantomatică la distanță”.

El credea în acest principiu al realismului local și că existau niște „variabile ascunse” care afectau experimentul. Acest lucru a fost testat în multe feluri folosind testul inegalității Bell.

Unele variante ale acestuia au inclus chiar și participarea 100.000 de persoane care jucau un joc video. Rezultatul? Nu există comunicare mai rapidă decât lumina sau ceva dincolo de fizica noastră.

Mecanica cuantică acceptă entanglementul, iar particulele încurcate constituie un singur sistem care nu ar trebui considerat independent.

Entanglementul este deosebit de important în contextul ideii de internet cuantic, deoarece permite transmiterea informațiilor în siguranță, într-un mod care nu poate fi piratat cu un sistem normal.

Pe internetul de astăzi, nu poți fi sigur unde se află o altă persoană. O nouă abordare, folosind un tip specific de test Bell, poate fi utilizată pentru a efectua o verificare cuantică a poziției.

Liderul social-democrat a postat vineri pe Facebook imagini de la Memorialul Durerii din Sighet.

Spune că acest loc poartă greutatea suferinței a mii de români, dar că pentru el „nu reprezintă doar o lecție abstractă de istorie, ci o rană vie din istoria propriei familii”.

Președintele PSD susține că, la secțiunea dedicată Banatului, se află și fotografia bunicului său, Mihai Imbrescu, „omul curajos care m-a crescut”.

„Pentru că a ales să nu tacă și să sprijine mișcarea de rezistență anticomunistă din Munții Banatului, a plătit cu ani grei de temniță și muncă silnică la Caransebeș, Timișoara și în lagărele de la Canal. Deși calvarul său nu s-a consumat în celulele de la Sighet, spiritul și jertfa sa se regăsesc în fiecare nume de pe aceste panouri”, a scris Grindeanu pe rețelele de socializare.

El adaugă că suferința bunicului său, la fel ca cea a tuturor celor onorați la Sighet, trebuie să ne aducă aminte că avem datoria de a nu uita și de a apăra zi de zi valorile democratice: „Și, mai ales, de a ne asigura că umbrele acelui trecut nu vor mai întuneca vreodată destinul României”.

Discuția va aborda numirile făcute de președintele Nicușor Dan la conducerea marilor parchete, subiect care a generat reacții critice din partea unor susținători.

Cum poate fi dinamizată lupta anticorupție în România? Ce nu funcționează în parchete dar și în instanțele de judecată? Cât îngreunează supra-aglomerarea calitatea actului de Justiție? Există corupție în magistratură? Cine trebuie să o investigheze? Trebuie modificate, din nou, legile Justiției? De ce premierul Bolojan se luptă cu magistrații? De ce judecătorii vor să își separe carierele de procurori? Cât de atractivă mai este magistratura? Despre toate acestea și multe altele discutăm cu judecătorul Tribunalului București – Mădălina Afrăsinie.

Vineri, de la ora 13.00, în exclusivitate, pe Mediafax.

Etapa din Superliga propune mai multe dueluri importante, cel mai așteptat fiind derbiul dintre Dinamo București și FC Rapid București, programat duminică seară.

De asemenea, sâmbătă se joacă derbiul Clujului, între vicecampioana CFR și actualul lider al campionatului – Universitatea.

Programul complet al etapei:

Play-off

Sâmbătă, 25 aprilie:

20:30 – CFR Cluj – Universitatea Cluj

Duminică, 26 aprilie:

21:00 – Dinamo București – FC Rapid București

Luni, 27 aprilie:

20:30 – FC Argeș – Universitatea Craiova

Play-out

Vineri, 24 aprilie:

17:30 – AFC Hermannstadt – FK Csikszereda Miercurea Ciuc
20:30 – FCSB – Petrolul Ploiești

Sâmbătă, 25 aprilie:

15:00 – FC Botoșani – Oțelul Galați

Duminică, 26 aprilie:

14:00 – UTA Arad – Farul Constanța

Luni, 27 aprilie:

17:30 – FC Metaloglobus București – Unirea Slobozia

„Bolojan trebuie să plece! Nu mai putem lăsa România pe mâna unui kamikaze. După experimentul Klaus Iohannis, care ne-a costat 10 ani din viața noastră și a copiilor noștri, nu aveam dreptul să ne mai permitem experimente pe seama viitorului României. „Miracolul” de la Bihor nu e doar un experiment ratat. Este dovada vie că atât poate produce dreapta din România: niște pigmei zgomotoși vânduți ca voinici pe steroizi, puși pe prăduirea țării în numele «reformei»”, acuză Fifor, într-o postare publicată pe Facebook. 

Potrivit deputatului PSD, austeritatea a pus povara umerii românilor cu venituri mici și medii. Acesta consideră că ajustarea fiscală „a fost regresivă și a lovit exact în cei mai vulnerabili”. 

Deputatul afirmă că scumpirea TVA-ului și a accizelor a dus la creșterea costului vieții, ceea ce i-a împins pe milioane de români spre un trai dificil.

„Clasa de mijloc este împinsă spre sărăcie, iar cei care abia reușeau să-și ducă traiul au fost forțați să taie din lucrurile esențiale — hrană, sănătate, viață decentă”, a scris deputatul PSD. 

Acesta a precizat că puterea de cumpărare a salariaților a scăzut „dramatic”, înregistrând 8 luni consecutive de scădere, atingând o depreciere medie de 8,2 %. 

Nivelul de trai a scăzut cu 15% în educație, 14% în administrație și 10% în sănătate. Mihai Fifor acuză că „este cea mai dură scădere a nivelului de trai din ultimii 15 ani”.

„«Reforma» cu barda a la Bolojan a produs și un alt efect major: explozia inflației. Creșterea TVA, a accizelor și a taxelor a împins inflația de la aproximativ 5% la peste 10% în a doua parte a anului. Asta înseamnă scumpiri accelerate la alimente, energie și servicii — adică exact acolo unde doare cel mai tare”, acuză Fifor.

Deputatul PSD acuză că și pensionarii au fost afectați de scăderea puterii de cumpărare, precizând că aceștia se confruntă cu cea mai severă scădere a puterii de cumpărare din ultimii 25 de ani, susținând că peste 500.000 de pensionari „au fost împinși spre deprivare severă”.

„Suntem deja în recesiune. Ar fi iresponsabil să nu facem nimic pentru a redresa economia. Un partid responsabil intervine atunci când economia e afectată. Avem nevoie de o schimbare de direcție pentru a redresa economia. Iresponsabili sunt cei care susțin că trebuie să continuăm cu aceeași strategie care a eșuat”, este de părere deputatul PSD, Mihai Fifor. 

Declarațiile deputatului PSD vin în contextul în care social-democrații, nemulțumiți de Guvernul Bolojan se întrunesc, luni, 20 aprilie, pentru a vota o schimbare de direcție a partidului. Aceștia vor vota asupra deciziei de retragere a sprijinului politic pentru premier și amenință că cei șase miniștri PSD își vor da demisia, dacă premierul nu va renunța la guvernare.

Aproape 50.000 de bărbați s-au înscris voluntar în armata thailandeză în acest an, potrivit datelor oficiale, în creștere cu 22% față de 2025. Tendința se menține de aproximativ cinci ani și contrastează cu situația din alte state, precum Japonia, unde autoritățile se confruntă cu dificultăți în recrutarea de personal militar, mai arată The Guardian. Autoritățile militare susțin că această evoluție reflectă o creștere a încrederii în instituție, însă analiștii indică mai mulți factori care ar putea explica fenomenul.

Una dintre explicații este legată de tensiunile recente de la granița cu Cambodgia, care au alimentat un val de naționalism. În același timp, contextul economic fragil reduce oportunitățile de angajare pentru tineri. „Multe companii nu mai angajează în acest moment”, spune un tânăr absolvent care a ales să se înroleze voluntar. Pentru unii, armata devine o alternativă stabilă, oferind un salariu lunar de aproximativ 11.000 baht (circa 340 de dolari), precum și hrană și cazare.

Sistemul de recrutare din Thailanda include o loterie pentru bărbații între 18 și 29 de ani care nu se oferă voluntari. Cei care extrag un cartonaș negru sunt scutiți de serviciu, iar cei care trag unul roșu sunt obligați să servească între unu și doi ani. În schimb, voluntarii pot alege locația și perioada serviciului, iar cei cu studii superioare pot face armata în doar șase luni. „Ca voluntar, pot alege baza și perioada. Prefer șase luni decât riscul de a fi trimis departe pentru mai mult timp”, explică un tânăr.

Armata thailandeză a încercat să atragă tinerii și printr-o comunicare diferită, folosind umor și mesaje virale pe rețelele sociale. „Te-ai plictisit de soție? Înrolează-te în armată”, suna unul dintre mesajele distribuite online, marcând o schimbare de ton față de stilul tradițional. Clipurile cu loteria militară devin frecvent virale, surprinzând reacțiile intense ale tinerilor, în special ușurarea celor care evită recrutarea.

În plan politic, tema serviciului militar obligatoriu rămâne sensibilă. Opoziția a propus eliminarea recrutării forțate, însă contextul geopolitic face puțin probabilă o reformă rapidă. „Cum poți discuta despre eliminarea conscripției când există un conflict la graniță?”, spun analiștii. Totuși, unii tineri consideră că sistemul ar trebui să fie complet voluntar și bazat pe stimulente. „Ar fi mai bine să existe beneficii care să încurajeze oamenii să se înscrie, nu să fie obligați”, spune un viitor recrutat. Creșterea numărului de voluntari reflectă astfel o combinație de factori – de la climatul regional la realitățile economice – și ar putea indica o schimbare de percepție asupra rolului armatei în societatea thailandeză.

Serghei Șoigu, care era ministrul Apărării atunci când Moscova a lansat invazia asupra Ucrainei, a făcut referire la incidente în care drone s-au prăbușit în Finlanda și în statele baltice în timpul unor atacuri ucrainene asupra Ust-Luga, un important port rusesc din Golful Finlandei, conform The Kyiv Independent.

Ministrul de Externe al Ucrainei, Andrii Sîbiha, a declarat anterior că Kievul dispune de informații din serviciile de informații care sugerează că Rusia a redirecționat în mod deliberat drone către statele baltice și Finlanda pentru a intensifica tensiunile.

Șoigu a afirmat, fără a prezenta dovezi, că atacurile cu drone ucrainene asupra Rusiei au fost lansate din ce în ce mai des prin statele baltice, via Finlanda.

„Acest lucru s-ar putea întâmpla în două scenarii: fie sistemele occidentale de apărare antiaeriană sunt extrem de ineficiente… fie statele în cauză permit în mod deliberat folosirea spațiului lor aerian, ceea ce înseamnă că sunt complici activi la agresiunea împotriva Rusiei”, a spus Șoigu.

„În acest din urmă caz, în baza dreptului internațional, articolul 51 din Carta ONU, privind dreptul inerent al statelor la autoapărare în cazul unui atac armat, devine aplicabil”, a adăugat Șoigu.

Aceste declarații vin în urma unui avertisment separat lansat de Moscova cu o zi înainte, potrivit căruia sprijinul european acordat capacităților Ucrainei în domeniul dronelor ar putea avea „consecințe imprevizibile”, acuzând mai multe țări că au devenit parte a „flancului strategic” al Kievului.

Statele baltice au respins acuzații similare venite dinspre Moscova, calificând afirmațiile drept false și negând că Ucraina ar fi folosit spațiul lor aerian pentru atacuri.

De la începutul războiului la scară largă, Rusia a lansat în repetate rânduri amenințări la adresa țărilor europene.

Potrivit unui comunicat transmis de ISU Galați, echipa pirotehnică din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență „General Eremia Grigorescu” a intervenit pe Bulevardul Siderurgiștilor, în zona IREG. Sesizarea a vizat existența unui obiect suspect care ar putea fi muniție neexplodată. La fața locului, specialiștii au identificat o grenadă defensivă.

Reprezentanții ISU au precizat că dispozitivul a fost cercetat de pirotehniști și ulterior ridicat în condiții de siguranță. Grenada a fost transportată pentru depozitare, urmând procedurile specifice în astfel de cazuri. Intervenția s-a desfășurat fără incidente, iar zona nu a fost pusă în pericol.

Autoritățile reamintesc că orice obiect suspect sau posibilă muniție neexplodată nu trebuie atinsă sau mutată. „În cazul descoperirii unor elemente de muniție sau obiecte suspecte, este interzisă atingerea, lovirea sau deplasarea acestora”, transmit reprezentanții ISU. Cetățenii sunt sfătuiți să apeleze de urgență numărul 112 și să se îndepărteze de zona respectivă până la sosirea echipajelor specializate.

Potrivit statisticilor oficiale, în februarie resursele de energie primară au scăzut cu 1,2%, iar cele de energie electrică au crescut cu 2,8%, față de perioada similară din 2025.

Principalele resurse de energie primară au totalizat 5274,8 mii tone echivalent petrol (tep), în scădere cu 62,4 mii tep față de aceeași perioadă din 2025. Producţia internă a însumat 2688,6 mii tep, în scădere cu 56,5 mii tep (-2,1%), iar importul a fost de 2586,2 mii tep, în scădere cu 5,9 mii tep (-0,2%).

În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 12138,5 milioane kWh, în creștere cu 326,2 milioane kWh față de februarie 2025.

Producţia din termocentrale a fost de 3484,9 milioane kWh, în scădere cu 240,6 milioane kWh (-6,5%). Producţia din hidrocentrale a fost de 2497,1 milioane kWh, în creștere cu 796,6 milioane kWh (+46,8%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 1878,6 milioane kWh, în scădere cu 61,3 milioane kWh (-3,2%).

Producţia din centralele electrice eoliene a fost de 1361,4 milioane kWh, în creștere cu 351,4 milioane kWh, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice a fost de 323,2 milioane kWh, în scădere cu 36,2 milioane kWh.

Consumul final de energie electrică, în această perioadă, a fost de 8783,0 milioane kWh, cu 0,8% mai mic față de februarie 2025, iar consumul final de energie electrică în economie a crescut cu 0,3%, iluminatul public a crescut cu 2,9%, iar consumul populației a scăzut cu 4,4%.

Exportul de energie electrică a fost de 2122,5 milioane kWh, în creștere cu 155,9 milioane kWh.

Consumul propriu tehnologic în reţele şi staţii a fost de 1233,0 milioane kWh, în creștere cu 236,9 milioane kWh.

Potrivit sursei citate, românii din țară, dar și din străinătate, nemulțumiți de produsele sau serviciile plătite au făcut peste 2.500 de solicitări. 50 dintre acestea au venit de la românii aflați în țări UE, dar și în țări din afara Uniunii, precum Norvegia, Islanda sau Regatul Unit, transmise prin intermediul Centrelor Europene ale Consumatorilor.

Principalele reclamații ale românilor au fost făcute în domenii precum transporturi – rutier, aerian, feroviar și închirieri auto, reprezentând 26% din reclamații.

Aceștia au mai întâmpinat probleme în domeniul produselor și serviciilor: servicii financiare, dar și cumpărarea unor bunuri precum ceasuri, bijuterii sau produse de îngrijire de care nu au fost mulțumiți, reprezentând un procent de 16,7 % din reclamații. 

Câțiva dintre români au cumpărat mobilier, echipamente pentru gospodărie, dar și electrocasnice. De asemenea, au existat nemulțumiri și cu privire la electronicele cumpărate, echipamente sportive sau de camping.

Unii dintre români care au cumpărat chiar și animale de companie sau chiar și bilete de concert nu au fost fericiți cu achizițiile lor și s-au văzut nevoiți să se adreseze Centrului European al Consumatorilor.

Astfel, ECC România a recuperat pentru aceștia, numai în primele trei luni ale anului, totalul de peste 173.000 de euro.

Potrivit comunicatului citat, față de anul trecut, mai puțini români au făcut solicitări în sectorul serviciilor de transport aerian, pentru anulări sau întârzieri de zbor, în timp ce numărul de reclamații pentru nemulțumiri legate de produse din domeniul îmbrăcămintei și încălțămintei a înregistrat „o creștere semnificativă” de peste 40%. De asemenea, numărul de reclamații a crescut și în domeniul achiziționării echipamentelor pentru gospodărie cu un procent de aproximativ 30%.

Rețeaua Centrelor Europene ale Consumatorilor oferă informații, consiliere și sprijin în soluționarea plângerilor legate de produse sau servicii și contribuie la consolidarea protecției consumatorilor la nivel UE. Există astfel de centre și în țări non-UE, la care consumatori europeni pot apela.

Gibellina a fost distrusă complet în urma cutremurului din 15 ianuarie 1968, care a lovit Valea Belice și a provocat moartea a aproape 300 de persoane, rănirea a peste 1.000 și strămutarea a circa 100.000 de oameni. În loc să reconstruiască orașul pe același loc, autoritățile au luat o decizie neobișnuită: ruinele au fost acoperite cu beton, într-o lucrare monumentală realizată de artistul Alberto Burri, arată CNN. Rezultatul este „Grande Cretto”. O suprafață de aproape 86.000 de metri pătrați, formată din blocuri de beton separate de „străzi” care urmează traseul vechiului oraș. Practic, Gibellina a devenit un „Pompeii modern”: nu conservat de natură, ci intenționat „înghețat” pentru a păstra memoria tragediei.

Cutremurul a lovit pe neașteptate, după mai multe replici, culminând cu unul de 6,4 grade pe scara Richter. Orașul a fost distrus în câteva secunde. „A fost complet neașteptat”, își amintește un localnic. „Cutremurul a fost doar prima catastrofă. După aceea, am fost abandonați de toți.” În primele luni, statul a oferit chiar bani pentru ca locuitorii să plece din zonă. Mulți au emigrat.

Noua Gibellina a fost construită la aproximativ 30 de minute distanță, într-o zonă mai accesibilă, aproape de infrastructură. Orașul a fost gândit modernist, cu străzi largi și arhitectură experimentală, dar fără centrul tradițional italian. Iar rezultatul a fost un oraș perceput de mulți drept „străin” și dificil de adaptat.

Pentru a reda identitatea comunității, autoritățile au ales o soluție atipică: au invitat artiști din întreaga lume să contribuie la reconstrucție. „În fața uitării, au ales să renască orașul prin artă”, explică reprezentanții locali. În timp, Gibellina a devenit un veritabil muzeu în aer liber, cu peste 5.500 de opere de artă contemporană, de la sculpturi monumentale la instalații și arhitectură experimentală. „Ce s-a întâmplat aici este incredibil”, spun localnicii care au trăit tranziția de la distrugere la renaștere culturală.

Immagini del Grande Cretto di Alberto Burri a #Gibellina, dove l’arte diventa esperienza pic.twitter.com/3JAV3vRHMY

— askanews (@askanews_ita) January 25, 2026

Astăzi, Gibellina are aproximativ 3.000 de locuitori și a fost desemnată prima Capitală a Artei Contemporane din Italia. „Grande Cretto” rămâne piesa centrală: un loc care marchează distrugerea, dar și imposibilitatea de a uita. „Este o operă care nu vorbește despre moarte, ci despre viață”, spun cei implicați în proiect. Deși orașul se confruntă încă cu depopulare și dificultăți economice, autoritățile speră că statutul cultural din 2026 va atrage noi vizitatori și artiști.

Ministrul francez a anunțat că state precum Franța, Belgia și Olanda au la dispoziție resursele necesare pentru asigurarea tranzitului prin Strâmtoarea Ormuz, blocată de la începerea războiului din Orientul Mijlociu, informează Reuters. 

„Există capacități pentru a oferi servicii de escortă complet susținute, adică, desigur, sub nicio formă ofensive pentru nave, astfel încât să se asigure tranzitul în siguranță prin strâmtoare. Acesta este subiectul care va fi dezbătut astăzi la Paris”, a spus Catherine Vautrin, înaintea reuniunii privind Inițiativa Internațională pentru Libertatea de Navigație în Strâmtoarea Ormuz. 

Întâlnirea de vineri, prezidată de președintele Franței, Emmanuel Macron și premierul Regatului Unit, Keir Starmer, are scopul de a transmite un semnal Washingtonului că aliații săi sunt pregătiți să contribuie la restabilirea traficului prin Ormuz. 

La reuniune va participa și președintele României, Nicușor Dan, potrivit Administrației Prezidențiale. Pe data de 20 martie, România s-a alăturat inițiativei internaționale de restabilire a traficului prin Strâmtoare, iar anterior șeful statului a susținut că România are experiență în operațiunile de deminare. 

„Noi avem o experiență, pentru că suntem în proximitatea războiului din Ucraina, care parțial s-a desfășurat și pe mare, avem o experiență de deminare. Știți că avem un program comun cu Bulgaria și cu Turcia”, spune Nicușor Dan.  

Strâmtoarea Ormuz este o rută strategică esențială, prin care tranzitează aproximativ 20% din fluxurile globale de petrol și gaze naturale lichefiate.