MediaFax.ro

Vineri, temperaturile maxime vor fi de 16-17 grade și minime de 6-7 grade. Cerul se va înnora treptat și seara va ploua moderat, cu cantități de 10-20 l/mp. Vântul va sufla cu viteze de 50-65 km/h.

Sâmbătă, temperaturile maxime vor fi de 13 grade Celsius, iar cele minime de până la 7 grade. Cerul va rămâne noros și va continua să plouă, cu acumulări de 10-15l/mp. Vântul va bate cu viteze de până la 55 km/h. 

Duminică,  maximele vor atinge 12 grade și minimele vor fi de de 6-7 grade. Va ploua moderat, cu cantități de 10-20 l/mp și vântul va sufla slab și moderat. 

„În intervalul 27 martie, ora 10 – 30 martie, ora 10, pentru municipiul București va fi în vigoare o informare meteorologică pentru intensificări ale vântului și ploi moderate cantitativ”, mai transmite ANM. 

Noul material discografic marchează al 18-lea album solo al lui Paul McCartney și primul său proiect major după apreciatul „McCartney III”, lansat în 2020. Titlul albumului face trimitere la o zonă din Liverpool care leagă orașul de țărmul Speke – locul unde McCartney și-a petrecut o mare parte din copilărie, arată Euronews.

Potrivit echipei artistului, albumul îl prezintă pe fostul membru The Beatles într-o perioadă de reflecție profundă. El își rememorează anii petrecuți în Liverpoolul postbelic, familia sa și prietenia cu viitorii membri ai uneia dintre cele mai influente trupe din istoria muzicii. „Este povestea de dinaintea poveștii”, spun producătorii albumului, sugerând că multe dintre piesele noi explorează viața lui McCartney înainte de apariția fenomenului global Beatlemania.

Odată cu anunțul albumului, McCartney a lansat și primul single, „Days We Left Behind”, o piesă cu puternice accente nostalgice. Artistul a explicat că piesa reflectă modul în care amintirile din tinerețe continuă să influențeze muzica pe care o compune și astăzi.

„Este un cântec despre amintiri. Mă gândesc adesea la zilele pe care le-am lăsat în urmă și uneori mă întreb dacă nu scriu mereu despre trecut. Dar apoi îmi dau seama că despre ce altceva ai putea scrie?”, a spus McCartney. Albumul va include 14 piese, printre care „As You Lie There”, „Lost Horizon”, „Mountain Top”, „Life Can Be Hard” și „First Star of the Night”.

La 83 de ani, Paul McCartney rămâne una dintre cele mai active figuri din industria muzicală. Fost membru al trupei The Beatles, el a continuat o carieră solo extrem de prolifică după destrămarea formației în 1970, lansând zeci de albume și susținând turnee în întreaga lume.

Influența sa asupra muzicii moderne este considerată una dintre cele mai importante din cultura pop, atât prin activitatea din cadrul The Beatles, cât și prin proiectele sale solo sau cele realizate cu trupa Wings. În paralel cu noul album, interesul pentru istoria trupei The Beatles rămâne ridicat. Regizorul Sam Mendes lucrează în prezent la patru filme biografice dedicate membrilor trupei, proiect programat pentru lansare în 2028.

Mai multe victime ale lui Jeffrey Epstein au depus joi o acțiune colectivă în instanță împotriva administrației Donald Trump și a companiei Google. Acestea acuză că, odată cu publicarea unor documente oficiale în ultimele luni, le-au fost făcute publice și informații personale.

„Statele Unite, acționând prin Departamentul de Justiție al SUA (DOJ), au făcut o alegere deliberată de politică, prioritizând publicarea rapidă și în volum mare în detrimentul protejării vieții private a victimelor”, se arată în plângerea citată de NBC News.

Potrivit reclamanților, DOJ ar fi „expus aproximativ 100 de victime”, publicând informații care le puteau identifica. Datele au ajuns astfel în spațiul public, de unde au fost preluate și redistribuite.

Autoritățile au retras ulterior documentele care conțineau astfel de informații, însă victimele susțin că efectele nu au dispărut. „Entități online precum Google le republică în mod constant, refuzând solicitările victimelor de a le elimina”, se arată în acțiune.

În practică, spun victimele, informațiile continuă să apară în rezultatele motoarelor de căutare și în conținutul generat de inteligența artificială, chiar și după ce au fost eliminate din sursele oficiale.

Consecințele asupra vieții lor sunt grave. „Victimele se confruntă acum cu traume reînnoite. Străinii le sună, le trimit e-mailuri, le amenință siguranța fizică și le acuză că ar fi conspirat cu Epstein, deși, în realitate, nu sunt decât victimele lui”, se arată în plângere.

„Departamentul a retras acum câteva mii de documente și materiale media care ar fi putut include, din greșeală, informații de identificare a victimelor, din cauza unor factori precum erori tehnice sau umane”, a transmis procurorul federal Jay Clayton judecătorilor federali, la începutul lunii februarie.

Autoritățile spun că analizează în continuare procedurile și că aduc ajustări pentru a evita astfel de situații, în timp ce respectă legea privind publicarea documentelor legate de caz.

Cu toate acestea, victimele susțin că prejudiciul a fost deja produs și continuă, motiv pentru care cer despăgubiri. Acțiunea solicită cel puțin 1.000 de dolari pentru fiecare victimă din partea Departamentului de Justiție, precum și daune punitive împotriva Google.

De asemenea, reclamanții cer instanței să oblige compania să elimine definitiv informațiile personale ale victimelor, apărute online după publicarea documentelor oficiale.

Google are capacitatea tehnologică de a elimina conținutul sensibil atunci când există solicitări legale. „Refuzul Google de a utiliza aceste instrumente în acest caz arată un comportament imprudent”, se arată în acțiune, care acuză compania de „ignorarea bunăstării reclamanților și a altor victime”. Acestea susțin că au notificat compania în repetate rânduri, în lunile februarie și martie, însă informațiile rămân accesibile.

Acțiunea vizează și presupuse încălcări ale legislației americane privind confidențialitatea datelor, precum și legi ale statului California, legate de concurență neloială, invadarea vieții private și așa-numitul „doxxing”, adică publicarea online a unor informații personale sensibile fără consimțământ, cu scopul de a expune sau hărțui o persoană.

„Nicio victimă a abuzurilor sexuale nu ar trebui să trăiască cu teama că un străin îi poate introduce numele într-un motor de căutare și poate afla instantaneu cea mai traumatică experiență din viața sa”, a declarat avocata reclamanților, Julie Erickson. „DOJ a deschis ușa prin divulgarea ilegală a informațiilor, iar Google o ține larg deschisă, chiar și după ce a fost avertizat asupra prejudiciilor pe care le provoacă”, a transmis aceasta.

Potrivit ANM, de vineri până luni, vremea va deveni instabilă în cea mai mare parte a țării. Vântul va avea intensificări vineri și sâmbătă în majoritatea regiunilor, iar duminică mai ales în sud-est și în vest, cu viteze de 45-55 km/h. La munte, rafalele vor depăși 70-80 km/h. 

Ploile vor începe din sud-vest și se vor extinde treptat la nivel național. În zonele montane, la altitudini de peste 1600 de metri, precipitațiile se vor transforma în ninsoare. Fenomenul va începe în Carpații Meridionali și se va extinde și în restul munților. Cantitățile de apă vor ajunge, în general, la 20-25 l/mp și local la peste 40-60 l/mp.

ANM a emis și un Cod galben pentru precipitații însemnate cantitativ, valabil în sudul Banatului, Oltenia, Muntenia, Dobrogea și în cea mai mare parte a Moldovei.  În aceste regiuni se vor înregistra averse, iar la munte va ninge. Cantitățile de apă pot depăși pe alocuri 70-80 l/mp, iar stratul de zăpadă ar putea ajunge la 50 de cm. 

ANM a mai emis un Cod galben de vânt puternic care va fi valabil vineri. Fenomenul va afecta  sudul Banatului, Oltenia, cea mai mare parte a Munteniei și Transilvaniei și sud-vestul Dobrogei. Viteza la rafală va atinge 50-70 km/h, iar în vestul Carpaților Meridionali chiar 90-100 km/h. 

Un alt Cod galben este valabil de vineri noapte până sâmbătă după-amiază în Oltenia și jumătatea vestică a Munteniei, unde vântul va sufla cu 50-65 km/h.

Au fost efectuate nu mai puțin de 83 de percheziții domiciliare în București și în 13 județe din țară, printre care Ilfov, Argeș, Dolj, Constanța și Hunedoara.

Anchetatorii au ridicat documente și înscrisuri considerate relevante pentru cauză.

Potrivit procurorilor, 14 persoane fizice sunt cercetate pentru înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, spălare de bani și fals în înscrisuri sub semnătură privată, toate în formă continuată.

Ancheta vizează o schemă desfășurată în perioada decembrie 2021 – decembrie 2023, prin care inculpații ar fi creat circuite fictive de raportare a unor cantități de deșeuri mult mai mari decât cele reale.

Scopul ar fi fost îndeplinirea artificială a obligațiilor legale față de producători și obținerea frauduloasă de bani prin decontări.

Prejudiciul estimat în acest dosar se ridică la 236,9 milioane de lei, echivalentul a aproximativ 47,4 milioane de euro, sumă ce ar fi afectat Administrația Fondului pentru Mediu.

În urma acțiunii penale puse în mișcare la 25 martie 2026, 11 inculpați au fost reținuți, iar 3 sunt cercetați în lipsă.

Aceștia au fost prezentați Tribunalului București cu propunere de arestare preventivă pentru 30 de zile.

Instanța a decis însă plasarea sub control judiciar a 5 inculpați pentru 60 de zile și a respins propunerea de arestare preventivă pentru alți 6.

În cazul celor trei persoane cercetate în lipsă, decizia urmează să fie luată ulterior.

Procurorii au contestat soluțiile privind măsurile preventive.

Totodată, a fost instituit sechestru asupra bunurilor suspecților până la concurența prejudiciului.

Au fost indisponibilizate 5 imobile, 4 terenuri, 30 de autoturisme și suma de 17.000 de euro, bunuri evaluate la peste 10,4 milioane de euro.

Ancheta a beneficiat de sprijinul mai multor structuri ale Poliției Române, inclusiv Direcția Operațiuni Speciale.

Procurorii precizează că vor oferi informații suplimentare pe măsură ce ancheta avansează.

Rezultatele anchetei desfășurate de INS în luna martie indică, pentru următoarele trei luni, creștere moderată a volumului producției industriei prelucrătoare, reflectată printr-un sold conjunctural de +6%. În ceea ce privește numărul de salariați, se estimeazӑ relativă stabilitate, soldul conjunctural fiind de -5%. Prețurile produselor industriale sunt așteptate să crească, tendință indicată printr-un sold conjunctural de +34%.

În ceea ce privește construcțiile, potrivit estimărilor făcute de manageri pentru următoarele trei luni, se prognozează o tendință de creștere a volumului producției (sold conjunctural +17%). Se preconizează relativă stabilitate a numărului de salariați (sold conjunctural -1%) și se așteaptӑ ca prețurile lucrărilor de construcții să înregistreze creștere accentuată reflectată printr-un sold conjunctural de +50%.

Managerii din sectorul comerțului cu amănuntul estimează pentru următoarele trei luni stabilitate a cifrei de afaceri, soldul conjunctural fiind -4%. În ceea ce privește forța de muncă, angajatorii anticipează o tendință de relativă stabilitate a numărului de salariați (sold conjunctural +2%). Majorӑri de preţuri sunt estimate de 53% dintre respondenți, iar scăderi de doar 3%, soldul conjunctural de +50% indicând creștere accentuată.

Managerii din servicii estimează relativă stabilitate a cererii de servicii pentru următoarele trei luni, soldul conjunctural fiind de 0%. Pe baza datelor, se estimează relativă stabilitate a numărului de salariați în următoarele trei luni (sold conjunctural -4%). Se anticipeazӑ cӑ prețurile de vânzare sau de facturare ale prestațiilor vor urma să crească, tendință reflectată printr-un sold conjunctural de +26%.

Sondajele arată că partidul Fidesz, aflat la putere din 2010, ar putea pierde în fața formațiunii de centru-dreapta Tisza, condusă de Peter Magyar.

Orban, apropiat de Vladimir Putin și aliat al lui Donald Trump, a provocat frecvent tensiuni în UE.

Cel mai recent, a blocat un împrumut de 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. „Aceasta a fost picătura care a umplut paharul”, a declarat un diplomat al UE pentru Reuters. „Din partea noastră, speranța că îl putem convinge pe Orban a dispărut”.

Diplomați din mai multe state spun că, dacă Orban pierde, se așteaptă la deblocarea unor decizii importante, inclusiv sprijinul pentru Ucraina și sancțiunile împotriva Rusiei.

Dacă însă Orban câștigă și își păstrează dreptul de veto, unele state iau în calcul marginalizarea Ungariei.

„Dacă Orban rămâne, va trebui să schimbăm modul în care lucrăm”, a declarat un oficial european.

Oficiali europeni spun că relațiile cu Budapesta s-au deteriorat în ultimii ani, pe fondul acuzațiilor privind slăbirea democrației, limitarea presei și atacurile la adresa UE.

Orban respinge aceste acuzații și susține că apără valorile tradiționale ale Europei.

„Cred că toată lumea speră că Orban va pierde”, a spus un diplomat UE.

Relațiile apropiate ale guvernului de la Budapesta cu Rusia, inclusiv după invazia din 2022, au adâncit tensiunile cu statele occidentale.

Chiar dacă opoziția câștigă, oficialii europeni nu se așteaptă la o schimbare majoră de politică.

Vera Jourova, fost vicepreședinte al Comisiei Europene, a declarat pentru Reuters că o victorie a opoziției ar „reînnoi șansele de unitate pe chestiuni de securitate de bază” în UE.

Totuși, Peter Magyar ar rămâne sceptic în privința migrației și aderării Ucrainei la UE.

„Am foarte puține iluzii despre viziunea lui Magyar. Ar trebui să fim atenți să nu așteptăm prea mult”, a spus un diplomat. „Diferența va fi mai mult de ton decât de substanță”.

„Magyar este din aceeași familie politică (ca Orban – n.r.), nimeni nu se așteaptă la o revoluție”, a adăugat un alt diplomat.

Magyar a spus că își propune să mențină Ungaria ferm în UE și NATO și să deblocheze fonduri europene de circa 17 miliarde de euro, înghețate de Bruxelles din cauza problemelor legate de statul de drept.

Decizia a fost luată după ce negocierile dintre senatori au eșuat joi seară, determinându-i să adopte rapid măsurile asupra cărora exista consens. Printre structurile care vor fi finanțate se numără Administrația pentru Securitatea Transporturilor (TSA) sau Garda de Coastă. 

Pentru redeschiderea completă a Departamentului  este necesară și aprobarea Camerei Reprezentanților. 

„Vom executa cât de mult putem din DHS în seara asta, iar apoi vom finanța restul mai târziu”, a spus liderul majorității republicane, John Thune, potrivit CNN. 

Legat de finanțarea ICE, Thune a spus că era așteptată o opoziție din partea democraților, de aceea s-au acordat fonduri suplimentare prin alte proiecte legislative. „Vestea bună este că am anticipat acest lucru acum un an. Adică, unul dintre motivele pentru care am inclus finanțare suplimentară în Legea Marea și Frumoasă pentru Securitatea Internă”, mai spune republicanul. 

Rămâne incert dacă Camera Reprezentanților va adopta aceeași măsură. Thune a declarat că nu știe care va fi poziția acesteia, dar și-a exprimat speranța că legislatorii vor acționa rapid. 

Democrații au susținut că refuză să acorde „un cec în alb” pentru ICE și poliția de frontieră fără reforme semnificative 

„În urma uciderii lui Renee Good și Alex Pretti, democrații din Senat au fost clari: niciun cec în alb pentru ICE și Protecția Frontierelor. Acest acord, de mult așteptat, finanțează TSA, Garda de Coastă, FEMA, CISA, consolidează securitatea la frontieră în porturile de intrare și menține siguranța americanilor”, spune liderul senatorilor democrați, Chuck Schumer. 

De cealaltă parte, republicanii au criticat poziția democraților, susținând că aceștia au pierdut oportunitatea de a obține reformele dorite. 

„Democrații doreau reforme. Am încercat să colaborăm cu ei pentru reforme. În cele din urmă, nu au obținut nicio reformă. Dar, știți, va trebui să ducem unele dintre aceste bătălii într-o altă zi”, mai spune Thune. 

Figaro dă tonul comediei perfecte.

În zorii unei zile însorite, într-o piațetă din Sevilla, Contele Almaviva își joacă viitorul la fereastra Rosinei, tânăra păzită cu gelozie de doctorul Bartolo, dornic să o ia de soție și să pună mâna pe zestrea ei.

Serenada contelui răsună în noapte, dar adevărata ”armă” intră în scenă odată cu Figaro, bărbierul, intrigantul, mesagerul, maestrul planurilor imposibile.

Fost angajat al contelui și actual ”om bun la toate” în casa lui Bartolo, Figaro este motorul unei avalanșe de intrigi: deghizări, scrisori strecurate, vizite ”oficiale” și lecții de canto care ascund declarații de dragoste.

Almaviva apare mai întâi drept soldat beat, cerând încartiruire, apoi se reîntoarce drept profesor de muzică, înlocuitor fals al lui Don Basilio, ”profesorul de canto” care știe să distrugă reputații la comandă.

În timp ce Bartolo moțăie, Rosina și ”Lindoro” își șoptesc iubirea, iar Figaro îl bărbierește pe doctor, furându-i elegant cheia balconului.

Ce se întâmplă când fiecare personaj minte pe toată lumea, dar crede că el e singurul care controlează situația?

Când Bartolo află că Rosina vrea să fugă cu un misterios Lindoro, întărește paza casei.

Dar adevărul explodează: Lindoro este, de fapt, Contele Almaviva.

Fuga e aproape compromisă, scara dispare, iar în mijlocul haosului intră Don Basilio cu notarul. Contra cost, bineînțeles, Basilio acceptă să fie martor la căsătoria pe care trebuia să o împiedice.

În cele din urmă, Rosina află cine este cu adevărat bărbatul pe care îl iubește, notarul semnează, iar Bartolo rămâne doar cu frustrările și zestrea oferită generos de conte, inclusiv.

Regie: Igor Bergler

Decoruri: Igor Bergler, Raluca Elena Popa

Costume: Raluca Elena Popa

Lumini: Daniel Klinger

Coregrafie: Bianca Patrichi

Maestru de cor: Adrian Ionescu

Asistent regie: Claudia Machedon

Asistent dirijor: Mircea Pădurariu

Dirijor: Daniel Jinga

Figaro: Sebastian Balaj/Iordache Basalic; Rosina: Oana Șerban – invitată/Maria Miron Sârbu – invitată; Contele Almaviva: Bogdan Mihai/Andrei Fermeșanu – invitat; Don Bartolo: Iustinian Zetea; Don Basilio: Daniel Pascariu – invitat/Marius Boloș; Berta: Daniela Cârstea/Rodica Ștefan – invitată; Fiorello/Sergentul: Daniel Filipescu; Notarul: Andrei Bolohan; Berta actrița: Bianca Totolici

Chitară

Vlad Vedeș

Pregătire muzcală: Luminița Berariu, Mădălina Florescu, Liana Mareș, Ioana Maxim, Sabin Orbulescu, Cosmin Pătrana

Cu participarea Orchestrei, Corului și a Ansamblului de Balet ale Operei Naționale București

Joi, 26 martie, sâmbătă, 28 martie, și duminică, 29 martie, de la ora 18:30, Opera Națională București este locul în care pasiunea, umorul și muzica se împletesc într-un spectacol de neuitat, ”Bărbierul din Sevilla”, de Gioachino Rossini, cu intrigi savuroase, deghizări ingenioase și o avalanșă de situații comice care te poartă într-o poveste unde dragostea învinge orice plan, o seară electrizantă, în care fiecare notă și fiecare replică te apropie de un final exploziv.

Cifra de afaceri din comerţul cu ridicată, cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete, ca serie brută, în luna ianuarie 2026, comparativ cu luna precedentă, a scăzut cu 23,1%.

S-a înregistrat scăderi la comerţul cu ridicata al altor maşini, echipamente şi furnituri (-47,9%), comerţul cu ridicata al echipamentului informatic şi de telecomunicaţii (-35,6%), comerţul cu ridicata nespecializat (-28,4%), activităţile de intermediere în comerţul cu ridicata (-24,9%), comerţul cu ridicata al produselor agricole brute şi al animalelor vii (-23,5%), comerţul cu ridicata al produselor alimentare, al băuturilor şi al tutunului (-23,3%), comerţul cu ridicată al bunurilor de consum, altele decât cele alimentare (-12,8%) și la comerţul cu ridicata specializat al altor produse (-12,0%).

Ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, cifra de afaceri în aceste sectoare a scăzut cu 4,7%.

Comparativ cu luna ianuarie 2025, în prima lună a acestui an, cifra de afaceri din comerţul cu ridicata a scăzut cu 2,8% ca serie brută și cu 0,5% ca serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate.

Ambasada Rusiei la București susține că minele nu au nicio legătură cu Rusia.

„În legătură cu declarația Ministrului apărării naționale al României, făcută în cadrul unui interviu din 25 martie 2026, potrivit căreia România are experiență în <deminarea minelor marine din Marea Neagră din partea Federației Ruse>, Ambasada Rusiei la București ar dori să facă următoarea precizare. Minele marine în derivă din acvatoriul Mării Negre au exclusiv origine ucraineană și nu au nicio legătură cu Rusia, fapt bine cunoscut de specialiștii Ministerului apărării”, a transmis joi, pe Facebook, Ambasada.

Conform postării, încă din martie 2022, Serviciul Federal de Securitate (FSB) al Rusiei avertiza că 420 de mine marine ancorate produse în prima jumătate a secolului XX au fost instalate de forțele navale ale Ucrainei la accesul către porturile Odessa, Oceakov, Cernomorsk și Iujnîi.

„Din cauza furtunilor, cablurile care legau minele de ancorele de fund s-au rupt, după care acestea s-au deplasat liber (au derivat) în partea de vest a Mării Negre și în strâmtoarea Bosfor”, au mai transmis reprezentanții Ambasadei Rusiei.

Ministerul Apărării Naționale (MApN) a făcut vineri precizări în legătură cu aceste declarații.

„Situația creată de minele marine în derivă din acvatoriul Mării Negre au la origine exclusiv acțiunile Federației Ruse împotriva unui stat suveran și independent, Ucraina, fapt bine cunoscut de reprezentanții Ambasadei Federației Ruse la București”, a transmis MApN pe Facebook.

Potrivit reprezentanților ministerului, încercările repetate de a distrage atenția opiniei publice de la cauzele evidente ale amenințărilor de la Marea Neagră sunt doar manifestări ale intenției Federației Ruse de a distorsiona realitatea.

Pe pagina de Facebook a Serviciului Român de Informații, un ghiocel animat răsare din pământ. Crește lent, capătă formă, apoi, într-o turnură neașteptată, își pune ochelari de soare și îmbracă un palton cu guler ridicat.

Mesajul: „Nu mai sunt acoperiți”, într-o evidentă semantică ambivalentă, ce ar putea face trimitere către o imagine nouă, renaștere, început, ruptură de trecut.

Este un videoclip de sărbătoare al SRI, care a marcat aniversarea a 36 de ani de existență.

Ghiocelul e un personaj simpatic, cu aer de agent secret din animațiile pentru copii.

Susține ideea de „lumină, puritate, ideal”, valori pe care, de altfel, le clamează în misiunea și viziunea sa.

Serviciul Român de Informații a fost înființat la 26 martie 1990, la trei luni de la prăbușirea regimului Ceaușescu, un moment ce marchează, cel puțin la modul ideal, desprinderea de fosta Securitate.

O parte semnificativă a personalului din vechile structuri a trecut în instituția nou-înființată, lucru care a făcut ca un mare semn de întrebare să iasă din pământ și să crească, întocmai ghiocelului din videoclipul aniversar: tot ei?

Primul director al SRI a fost Virgil Măgureanu, el însuși asociat regimului anterior, lucru care, într-o societate care abia se scuturase de comunism, a generat o neîncredere profundă, care persistă și azi – o contradicție cu ghiocelul glumeț din videoclip.

Pentru public, SRI a rămas o entitate obscură, greu de înțeles. O entitate cu ochelari de soare și guler ridicat la palton, întocmai precum ghiocelul din videoclip.

Suspectată de reflexe ale vechii Securități, cu roluri opace în diferite evenimente sociale, a alimentat constant imaginația publicului sastisit de control și cenzură.

După 2000, odată cu apropierea României de NATO și de Uniunea Europeană, SRI a trecut printr-un proces de profesionalizare, de modernizare.

SRI a devenit un partener relevant în arhitectura de securitate occidentală și și-a extins atribuțiile, mai ales în zona de combatere a terorismului și a securității cibernetice.

În același timp, au apărut alte controverse, legate, de data aceasta, de protocoale secrete cu instituțiile din Justiție, dezvăluite în ultimul deceniu, care au fost de natură să genereze întrebări serioase în legătură cu limitele implicării serviciilor de inteligență în viața publică.

Criticile au vorbit despre o influență excesivă și greu de controlat.

Simpaticul videoclip cu ghiocelul pare să sugereze ideea că SRI se află într-un proces de rebranding, însă o întrebare rămâne: cât de mult poate o instituție ca SRI să-și redeseneze propria imagine fără să-și confrunte trecutul?

Dominic Fritz a criticat acțiunile Partidului Social Democrat din ultimele zile. 

„Ieri, nici nu a apucat să termine Sorin Grindeanu să ne transmită din Bruxelles că PSD „exclude orice variantă de colaborare” cu AUR, că în România, colegii lui PSD din Parlament anunțau că vor vota moțiunea inițiată de extremiști”, transmite Fritz pe Facebook. 

Aflat în vizită la Bruxelles pentru a se întâlni cu mai mulți oficiali europeni, președintele PSD, Sorin Grindeanu s-a declarat îngrijorat de „apropiere dintre partidul premierului și liderii formațiunii extremiste conduse de George Simion”.  

Mai târziu, în cadrul unei intervenții la o televiziune, liderul social-democrat a spus că exclude „orice alianță cu partide extremiste, în speță cu AUR”.  

În luna martie, grupul Pace Întâi România a depus o moțiune simplă la Senat împotriva ministeri Mediului, Diana Buzoianu, iar liderul senatorilor PSD, Daniel Zamfir a anunțat că senatorii social-democrați vor vota moțiunea. 

Fritz atrage atenția că prin acest demers PSD încalcă protocolul de coaliție, atenționând că este a doua abatere. 

„nu mai am așteptări să se țină de cuvânt partenerii de la PSD, nu față de USR  oricum. Ce mi-e greu însă să înțeleg e cum pot să-și inducă în eroare propriii alegători în halul ăsta. Când în mod constant zici una și faci alta, chiar nu începe să zgârie un pic la ureche?”, mai spune liderul USR. 

Deși energia eoliană și solară devin tot mai importante în strategia energetică a Europei, o mare parte din această electricitate nu ajunge niciodată la consumatori. În Regatul Unit, de exemplu, anul trecut au fost pierdute aproximativ 1,47 miliarde de lire sterline deoarece turbinele eoliene au fost oprite, iar centralele pe gaz au fost pornite pentru a menține echilibrul rețelei, scrie Euronews.

În Germania, costurile pentru compensarea producătorilor de energie regenerabilă care au fost nevoiți să își reducă producția au ajuns la 435 de milioane de euro. La nivelul Uniunii Europene, aproximativ 72 TWh de energie regenerabilă au fost irosite în 2024 din cauza limitărilor infrastructurii energetice. Pierderile sunt echivalentul consumului anual de electricitate al Austriei.

Problema nu este lipsa energiei regenerabile, ci capacitatea rețelelor electrice de a o transporta. Rețelele europene au fost proiectate inițial pentru centrale pe cărbune și gaz, amplasate în zone centrale. În schimb, multe parcuri eoliene moderne se află în zone izolate sau offshore. Acest lucru face mai dificil transportul electricității către marile centre de consum. Atunci când vântul este foarte puternic, rețeaua se poate suprasatura, iar operatorii sunt obligați să oprească turbinele eoliene pentru a evita suprasarcinile.

Pentru a evita risipa de energie, guvernul britanic a propus un proiect-pilot. Prin el, locuințele din zone apropiate de parcuri eoliene ar putea primi energie mai ieftină sau chiar gratuită. Acest lucru ar fi permis în perioadele în care producția depășește capacitatea rețelei. „Uneori există prea mult vânt pentru ca rețeaua noastră energetică învechită să îl gestioneze”, a transmis Departamentul pentru Securitate Energetică și Net Zero al Regatului Unit. În loc să plătească producătorii pentru a opri turbinele, autoritățile vor să stimuleze consumul local de energie.

Specialiștii din industrie spun însă că proiectele-pilot nu vor rezolva complet problema. Greg Jackson, directorul executiv al companiei energetice Octopus Energy, consideră că măsura ar trebui transformată într-o politică permanentă. Aceasta ar stimula investițiile în tehnologii ce pot consuma energie atunci când aceasta este abundentă. Astfel, consumatorii ar putea fi încurajați să instaleze baterii, pompe de căldură sau stații de încărcare pentru mașini electrice, folosind electricitatea în momentele în care este ieftină.

Criza energetică alimentată de tensiunile din Orientul Mijlociu și de volatilitatea prețului petrolului a reînnoit interesul pentru energia regenerabilă în Europa. Experții avertizează însă că tranziția energetică nu poate avansa fără investiții majore în infrastructura de transport a electricității. Aceasta este considerată în prezent unul dintre principalele obstacole în atingerea obiectivelor climatice ale continentului.

IPJ Dâmbovița transmite că, din primele cercetări, polițiștii au stabilit că un tânăr de 22 ani, din județul Olt, în timp ce ar fi condus un ansamblu de vehicule pe DN 7, în localitatea Tărtășești, ar fi intrat în coliziune față-spate cu un microbuz școlar, condus de un bărbat, de 49 de ani, din localitatea Ghergani.

În urma accidentului, șoferul de 49 de ani, dar și 4 copii, pasageri în microbuz, au fost răniți, fiind transportați la spital pentru acordarea de îngrijiri medicale.

Polițiștii continuă cercetările pentru stabilirea cu exactitate a tuturor împrejurărilor producerii evenimentului.

IGSU a transmis că în accident au fost implicate 13 persoane, din care 11 copii și doi adulți.
Toate persoanele implicate au fost evaluate medical la fața locului de către echipajele medicale alocate la caz.

Cinci persoane, patru copii și un adult, vor fi transportate la spital pentru investigații suplimentare de specialitate.

Trei copii vor fi duși la Spitalul Grigore Alexandrescu din Capitală, iar cel de-al patrulea la o unitate medicală din Târgoviște. Aceștia sunt conștienți si cooperanți.

Planul Roșu de Intervenție a fost dezactivat.

În urma evaluării medicale efectuate la fața locului, cinci victime au fost transportate la spital pentru îngrijiri suplimentare.

Este vorba de patru elevi și un adult, potrivit ISU Dâmbovița.

Intervenția este în desfășurare.

IPJ Dâmbovița anunță că în accident au fost implicate un microbuz școlar și un ansamblu de vehicule.

În urma acestuia, mai multe persoane au fost rănite, primind îngrijiri medicale.

Având în vedere numărul mare de persoane posibil implicate, la nivelul județului Dâmbovița a fost activat Planul Roșu de Intervenție.

La fața locului intervin 11 echipaje SMURD, suplimentate cu încă două echipaje SMURD din cadrul ISU București-Ilfov, două autospeciale de stingere cu modul de descarcerare, o autospecială de descarcerare, o autospecială pentru transport personal și victime multiple, un post medical avansat, cinci ambulanțe ale Serviciului de Ambulanță Județean și un elicopter SMURD.

Potrivit primelor informații, trei dintre elevi au suferit leziuni în zona capului, sunt conștienți și evaluați medical la fața locului, transmite Centrul Infotrafic.

„De la miezul nopții din 26 martie 2026 până pe 15 aprilie 2026, inclusiv, cota taxei de protecție a mediului pentru benzină (cu excepția etanolului), motorină și combustibil pentru aviație va fi de 0 VND pe litru”, a anunțat guvernul într-un comunicat de vineri, potrivit Le Figaro.

Această ajustare reduce prețul benzinei fără plumb 95 cu 26,17% și prețul motorinei cu 15,42%, conform cifrelor de la Ministerul Comerțului.

Națiunea din Asia de Sud-Est își revizuise deja prețurile la combustibili miercuri, după o creștere bruscă a prețurilor la motorină care a dus la mai mult decât dublarea prețurilor de la începutul războiului din Orientul Mijlociu.

Vietnamul a solicitat recent asistență pentru combustibili din partea mai multor țări, inclusiv Qatar, Kuweit, Algeria și Japonia. Țara cu o populație de 100 de milioane de locuitori a semnat luni un acord cu Rusia privind producția de petrol și gaze.

Potrivit relatărilor din presa americană, liderul american ar fi reacționat cu surpriză atunci când a aflat concluziile preliminare ale serviciilor de informații privind viața personală a noului lider iranian. Surse apropiate briefingului susțin că informația este considerată credibilă de către agențiile de informații, deși nu există dovezi publice sau confirmări oficiale privind aceste afirmații, scrie The New York Post.

Conform acelorași surse, informațiile ar indica existența unei relații de lungă durată între Mojtaba Khamenei și o persoană apropiată familiei sale. Speculațiile privind viața personală a lui Mojtaba Khamenei ar fi circulat în mediile politice și de securitate încă dinaintea ascensiunii sale la conducerea Iranului.

Ali Khamenei, liderul suprem al Iranului timp de peste trei decenii, a murit recent, iar fiul său Mojtaba Khamenei a fost ales pentru a-i succeda la conducerea republicii islamice. Noul lider este considerat unul dintre cei mai influenți oameni din cercul puterii iraniene și a fost descris de analiști drept „puterea din spatele robeii”, datorită rolului său în gestionarea accesului la fostul lider suprem.

În Iran, relațiile homosexuale sunt ilegale și pot fi pedepsite sever conform legislației islamice. Din acest motiv, orice speculație privind orientarea sexuală a unui lider politic reprezintă un subiect extrem de sensibil. Până în prezent, autoritățile iraniene nu au comentat public aceste informații, iar Casa Albă nu a oferit o reacție oficială.

Armamentul afectat ar putea include rachete interceptoare de apărare aeriană cumpărate printr-o inițiativă NATO în cadrul căreia țările partenere cumpără arme americane pentru Kiev, a relatat joi Washington Post, citând trei persoane familiarizate cu situația, relatează The Guardian.

Nu a fost încă luată o decizie finală, se arată în comunicat, dar războiul SUA în Iran se intensifică, punând sub presiune aprovizionările cu unele dintre cele mai importante muniții ale armatei. Miercuri, Comandamentul Central al SUA a declarat că a lovit peste 10.000 de ținte în interiorul Iranului.

Un purtător de cuvânt al Pentagonului a declarat ziarului că departamentul apărării se va „asigura că forțele SUA și cele ale aliaților și partenerilor noștri au ceea ce au nevoie pentru a lupta și a câștiga”. Ca răspuns la o întrebare despre raport, purtătoarea de cuvânt a NATO, Allison Hart, a declarat că armele continuă să fie livrate către Kiev.

„Tot ceea ce aliații și partenerii NATO au plătit prin PURL a fost livrat sau continuă să curgă către Ucraina”, a spus ea, referindu-se la Lista Cerințelor Prioritare pentru Ucraina, un mecanism care permite țărilor europene să plătească pentru arme americane în numele Ucrainei.

Interdicția anunțată de Ministerul Sportului din Iran la Teheran nu a menționat Cupa Mondială de Fotbal, care începe pe 11 iunie în Statele Unite, Canada și Mexic, potrivit AP.

Declarația ministerului a evidențiat meciul dintre Tractor și Shabab Al Ahli din Dubai, care urma să se joace în Arabia Saudită. Este un meci din playoff-ul Ligii Campionilor Asiei Elite.

„Prezența echipelor naționale și de club în țări considerate ostile și care nu pot asigura securitatea sportivilor și membrilor echipelor iranieni este interzisă până la o nouă notificare”, se arată în comunicat.

Războiul din Iran a avut un impact asupra regiunii, aproape fiecare țară din Orientul Mijlociu suferind pagube din cauza loviturilor cu rachete și a atacurilor cu drone.

Meciul de playoff al lui Tractor din Arabia Saudită a fost rezultatul tragerii la sorți de miercuri a Confederației Asiatice de Fotbal pentru stabilirea perechilor din sferturile de finală, la o zi după ce s-a anunțat că playoff-urile din zona de vest, amânate din cauza războiului din Orientul Mijlociu, au fost reprogramate pentru 13-14 aprilie la Djeddah .

Orașul saudit este, de asemenea, programat să găzduiască sferturile de finală, semifinalele și finala turneului în perioada 16-25 aprilie, organizatorii stabilind datele și sperând la pace în regiune.

Ministerul iranian a adăugat că federația și cluburile de fotbal „vor fi responsabile pentru notificarea Confederației Asiatice de Fotbal cu privire la această problemă în vederea relocării meciurilor”.

Ambasadorul iranian la Mexico City a declarat că țara negociază cu FIFA mutarea celor trei meciuri din faza grupelor Iranului din Statele Unite în Mexic, după ce președintele american Donald Trump a descurajat echipa să participe la turneul la care participă 48 de națiuni, invocând motive de siguranță.

Săptămâna trecută însă, președintele FIFA, Gianni Infantino, a înfrânat și mai mult încercările Iranului de a muta meciurile de la Cupa Mondială, declarând că forul de conducere al fotbalului mondial dorește ca turneul „să aibă loc conform programului”.

Guvernul iranian și oficialii echipei de fotbal au declarat că nu vor să boicoteze Cupa Mondială, dar că nu este posibil ca echipa națională să vină în SUA din cauza atacurilor militare asupra țării de către Israel și SUA începând cu 28 februarie.

Donald Trump a susținut anterior că a solicitat două portavioane din Marea Britanie, pe care premierul Keir Starmer le-a respins inițial și apoi s-a oferit să le trimită. Prim-ministrul Marii Britanii a negat că s-a făcut sau s-a respins o cerere, potrivit The Guardian.

Prim-ministrul a declarat că nu va permite ca bazele britanice să fie folosite pentru atacuri ofensive împotriva regimului iranian, dar baze precum Diego Garcia de pe Insulele Chagos pot fi folosite pentru atacuri defensive pentru a combate represaliile Iranului.

Marea Britanie a trimis nava de război HMS Dragon în estul Mediteranei după ce o rachetă de fabricație iraniană a fost lansată din Liban către baza RAF britanică din Cipru.

Se înțelege, de asemenea, că oficialii iau în considerare desfășurarea unei nave a Marinei Regale sau a unei nave civile ca parte a eforturilor de redeschidere a strâmtorii Hormuz, unde închiderea rutei din Golf are un efect devastator asupra transporturilor globale de energie. Nava ar urma să acționeze ca navă-mamă pentru dronele de deminare, pentru a face strâmtoarea mai sigură pentru transportul maritim comercial.

Trump a reacționat, de asemenea, ironic la lansarea unei rachete iraniene asupra bazei americano-britanice de pe Diego Garcia, parte a Insulelor Chagos din Oceanul Indian, pe care Marea Britanie a fost de acord să o predea Mauritiusului printr-un acord de închiriere pe termen lung. Trump a fost recent foarte critic față de acest acord.

Președintele SUA a declarat că este „foarte dezamăgit” de aliații NATO. El a spus: „De fapt, a făcut o declarație, câteva, în care spunea «vrem să ne implicăm când se va termina războiul». Nu, ar trebui să se implice odată cu începutul războiului sau chiar înainte de a începe.”