MediaFax.ro

Mykhailo Drapatyi, comandantul-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei, a făcut anunțul vineri, potrivit Ukrainska Pravda. El a spus că în octombrie Comitetul Militar NATO va vizita Ucraina. Va fi prima vizită din ultimii opt ani și tot prima de la începutul războiului, în 2022.

„Astăzi (21 august n.r.) am vorbit pentru prima dată cu președintele Comitetului Militar NATO, amiralul Giuseppe Cavo Dragone… Ne așteptăm ca în octombrie Comitetul Militar NATO să viziteze Ucraina. Ultima astfel de vizită a avut loc acum opt ani”, a transmis șeful armatei ucrainene.

Comandantul-șef a menționat că amiralul a vizitat Ucraina de trei ori și a văzut situația de pe teren.

„L-am informat despre situația de pe front și prioritățile noastre: atacuri la distanță lungă, tactici flexibile de infanterie și utilizarea sistemelor robotice pe linia frontului. De asemenea, am discutat separat despre apărarea aeriană. Protejarea cerului este prioritatea mea”, a spus Drapatyi.

Gest simbolic sau schimbare de strategie

Prima vizită a Comitetului după opt ani poate fi un gest simbolic, de susținere, dar și o posibilă schimbare de strategie a aliaților în ceea ce privește suportul pentru Ucraina

Recent, un purtător de cuvânt al Comandantului Suprem al Forțelor Aliate din Europa al NATO a declarat pentru European Pravda că o întâlnire între Mykhailo Drapatyi și generalul Alexus Grynkewich, Comandantul Suprem al Forțelor Aliate din Europa și comandantul Comandamentului European al SUA, este doar o chestiune de timp, deoarece NATO acordă o atenție considerabilă apărării Ucrainei.

Ce este Comitetul Militar NATO

Comitetul Militar NATO, cea mai înaltă autoritate în cadrul organizației, are rolul de a furniza recomandări Consiliului Nord-Atlantic privind modalitățile în care Alianța poate răspunde la provocările globale de securitate.

De regulă, pe durata unui an, reuniunile la nivelul șefilor Apărării se desfășoară de două ori la sediul NATO din Bruxelles și o dată într-o țară membră a Alianței.

Ungaria se confruntă cu o criză severă a apei, după ce perioadele prelungite de căldură și secetă au dus la scăderea accentuată a nivelurilor apei, potrivit Euronews.

La Lacul Velence, al treilea cel mai mare lac din țară, nivelul apei măsurat la Agárd a scăzut la aproximativ 20 de centimetri pe 16 august. Valoarea este mult sub nivelul de aproximativ 150 de centimetri considerat optim pentru luna august și cu mult sub precedentul record minim de 53 de centimetri, înregistrat în timpul secetei din 2022.

Apa puțin adâncă și caldă a dus la închiderea plajelor și a făcut navigația tot mai dificilă. Pe mal au apărut pești morți, în timp ce suprafețe mari din albia lacului au rămas expuse, crăpate și uscate.

Un lac, aproape de dispariție

Și Lacul Garancsi, aflat la nord-vest de Budapesta, este aproape de dispariție. Cândva popular pentru pescuit, înot și patinaj pe gheață și cunoscut drept loc de filmare pentru comedia maghiară Tigrul de sticlă, lacul este acum format în mare parte din ochiuri de apă puțin adânci, înconjurate de porțiuni de albie expuse. În perioadele cu cele mai ridicate temperaturi, nivelul apei a scăzut cu aproximativ un centimetru pe zi.

Și Dunărea a atins niveluri record de scăzute la Budapesta, scoțând la iveală bancuri de nisip și porțiuni ale albiei de sub podurile orașului și îngreunând navigația.

Nivelul scăzut al apei pune presiune și asupra sistemului energetic. La centrala nucleară de la Paks, care folosește apa Dunării pentru răcire și produce aproape jumătate din electricitatea țării, producția a scăzut la aproximativ 25% din capacitate. Inginerii au luat măsuri pentru a asigura suficientă apă pentru răcire și pentru a evita oprirea centralei.

O țară mai vulnerabilă

Schimbările climatice intensifică valurile de căldură și contribuie la perioade mai lungi de secetă, însă experții spun că și sistemul de gestionare a apei a făcut țara mai vulnerabilă. Timp de decenii, rețelele de drenaj au fost concepute pentru a elimina apa de pe terenurile agricole și din zonele umede, în loc să o rețină.

În prezent, țara are peste 40.000 de kilometri de canale de drenaj, în timp ce un studiu din 2023 a estimat că peste 80% dintre zonele umede istorice au dispărut. Organizațiile de mediu cer schimbarea abordării și păstrarea apei în peisaj prin refacerea zonelor umede, repararea infrastructurii pentru controlul apei și permiterea absorbției unei cantități mai mari de apă în luncile inundabile.

Autoritățile au început să direcționeze apa către zonele umede vulnerabile, inclusiv către mlaștinile Hortobágy, însă organizațiile de mediu susțin că sunt necesare schimbări mult mai ample pentru protejarea lacurilor, râurilor și zonelor umede rămase în fața secetelor tot mai severe.

Cei 15 membri ai Consiliului de Securitate evaluează fiecare candidat printr-un mecanism informal, atribuindu-i una dintre cele trei opțiuni: îl „încurajează”, îl „descurajează” sau nu exprimă o opinie. Procesul are loc cu ușile închise și reprezintă o etapă importantă în identificarea persoanei care ar putea conduce ONU în următorii ani, relatează publicația franceză Liberation.

Guterres, în vârstă de 77 de ani, își va încheia la 31 decembrie al doilea mandat de cinci ani. Succesiunea are loc într-un moment complicat pentru organizație, marcat de numeroase conflicte și de divergențe majore între marile puteri.

Rebeca Grynspan a câștigat prima rundă

În acest moment, un avantaj pare să îl aibă costaricana Rebeca Grynspan, fost vicepreședinte al Costa Ricăi și actual lider al Conferinței ONU pentru Comerț și Dezvoltare (UNCTAD), funcție din care s-a retras temporar pentru campanie. La primul vot indicativ, desfășurat pe 30 iulie, ea a primit cele mai multe evaluări favorabile.

Grynspan are și experiență directă în negocierile generate de războiul din Ucraina. În 2022, ea a negociat cu Moscova și Kievul în cadrul eforturilor care au dus la inițiativa privind exporturile de cereale ucrainene prin Marea Neagră.

Bachelet și Grossi, două dintre numele grele

În cursă se află și Michelle Bachelet, fostă președintă a statului Chile și fost Înalt Comisar ONU pentru Drepturile Omului. Experiența sa internațională este considerabilă, însă mandatul la ONU i-a adus și adversari, inclusiv după raportul critic privind tratamentul aplicat minorității uigure în China.

Un alt candidat cu profil internațional puternic este argentinianul Rafael Grossi, director general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică. Din această poziție, el s-a aflat în centrul negocierilor privind programul nuclear iranian, dar și al crizei de la centrala nucleară Zaporojie, ocupată de Rusia în Ucraina.

De la Ecuador la Senegal și Uganda

Lista este completată de alte cinci nume. Ecuadoriana Ivonne A-Baki, fost ambasador în Statele Unite și Franța, a intrat recent în competiție și susține reducerea birocrației ONU. Compatrioata sa Maria Fernanda Espinosa, fost ministru de Externe și fost președinte al Adunării Generale, propune inclusiv un mecanism de avertizare timpurie pentru prevenirea conflictelor.

În cursă mai sunt Carolyn Rodrigues-Birkett, fost ministru de Externe al Guyanei și actual ambasador la ONU, diplomatul ugandez Olara Otunnu, fost reprezentant special al ONU pentru copiii afectați de conflictele armate, și Macky Sall, președintele Senegalului între 2012 și 2024.

Majoritatea candidaților provin din America Latină, regiune care revendică postul în baza tradiției rotației geografice la conducerea organizației. Dincolo de această regulă nescrisă, rezultatul va depinde însă de raportul de forțe dintre membrii Consiliului de Securitate, într-o perioadă în care relațiile dintre marile puteri sunt profund tensionate.

MAE a emis, vineri, o atenționare de călătorie pentru Bulgaria, unde vor fi aplicate restricții temporare pentru vehiculele de mare tonaj pe mai multe drumuri importante.

„În vederea creșterii siguranței rutiere și fluidizării traficului în perioadele cu aglomerație intensă, precum și din cauza temperaturilor ridicate, autoritățile bulgare au introdus restricții temporare de circulație pentru vehiculele de mare tonaj (peste 12 tone) pe autostrăzile «Trakia» și «Struma», precum și pe drumul I-1”, a transmis MAE.

Restricțiile pentru camioanele de peste 12 tone se aplică vineri, 21 august, între orele 13:00 și 20:00, pe sensul de mers către Burgas și Kulata. Duminică, 23 august, în același interval, circulația va fi restricționată pe sensul către Sofia.

„Aceleași măsuri vor fi aplicate în zilele de vineri și duminică până la sfârșitul lunii august”, precizează Ministerul Afacerilor Externe.

De la restricții sunt exceptate vehiculele de transport public de persoane, cele care transportă mărfuri periculoase (ADR), animale vii, produse perisabile sau sub regim termic, precum și autospecialele de ecarisaj și cele ale firmelor de întreținere a drumurilor.

Circulație reversibilă în zona Simitli

Pe drumul I-1, în zona Simitli, va fi aplicat un regim de circulație reversibilă. În ultimele zile lucrătoare ale săptămânii vor fi disponibile două benzi către Kulata și una către Sofia, iar duminica două benzi către Sofia și una către Kulata.

În condiții de caniculă, când temperaturile depășesc 35 de grade Celsius, circulația camioanelor de peste 20 de tone poate fi restricționată după-amiaza, între orele 13:00 și 20:00, pe unele sectoare din regiunile Ruse, Veliko Tărnovo, Razgrad, Tărgoviște, Pleven, Loveci, Gabrovo, Silistra, Haskovo, Pazardjik, Plovdiv și Stara Zagora.

„MAE recomandă șoferilor să își planifice din timp deplasările și să evite utilizarea benzii de urgență pe autostrăzi”, se arată în atenționarea de călătorie.

O astfel de decizie ar fi fără precedent, deoarece niciun portavion american nu a fost numit vreodată după un președinte aflat în funcție, relatează Le Figaro.

Potrivit CNN, Marina ia în calcul și redenumirea unei alte nave de război în onoarea lui Miller și recomandarea acestuia pentru Medalia de Onoare, cea mai înaltă distincție militară americană. Decizia finală privind acordarea medaliei aparține Congresului și necesită aprobarea președintelui Trump.

Decizia de a-i dedica lui Doris Miller viitorul portavion a fost luată în primul mandat al lui Trump, între 2017 și 2021. Potrivit CNN, nava nu mai este numită în interiorul Marinei doar prin numărul de identificare CVN-81, lucru confirmat și de un ordin prezidențial semnat pe 13 august.

Măsuri în desfășurare „de la începutul anului”

Procesul de redenumire a viitorului portavion „se desfășoară de la începutul anului”, potrivit surselor CNN. Secretarul interimar al Marinei, Hung Cao, analizează inclusiv „posibilitatea actualizării regulilor oficiale privind numele navelor și stabilirea persoanelor care pot da numele acestora, inclusiv președinții”.

Marina trebuie să ia o decizie rapid, deoarece ceremonia de începere a construcției navei este programată pentru sfârșitul anului.

Familia lui Doris Miller a declarat pentru CNN că nu a fost informată despre „schimbarea procedurii sau noua inițiativă” privind acordarea postumă a Medaliei de Onoare.

Dacă numele lui Miller va fi păstrat, acesta ar fi primul portavion american care ar aduce un omagiu unui afro-american și unui militar de rang inferior, amintește CNN. Însă acest lucru este incert. În iunie 2025, secretarul Apărării Pete Hegseth a ordonat redenumirea navei de realimentare USNS Harvey Milk, care fusese botezată în 2021 în onoarea activistului pentru drepturile homosexualilor și veteran al Marinei Harvey Milk.

De la Pearl Harbor la Makin

Doris Miller s-a născut pe 12 octombrie 1919, în Waco, Texas, și s-a înrolat în Marina americană în 1939 ca ajutor de bucătar, una dintre puținele poziții accesibile atunci militarilor afro-americani.

În timpul atacului japonez asupra Pearl Harbor, Miller și-a ajutat căpitanul rănit mortal, Mervyn Bennion, apoi a fost trimis la tunurile antiaeriene pentru a încărca muniția unui ofițer. După ce și-a îndeplinit sarcina, Miller a preluat din proprie inițiativă un tun abandonat și a tras asupra avioanelor japoneze care se apropiau. Deși nu fusese instruit pentru utilizarea armei, a continuat să tragă până când a rămas fără muniție, iar nava a început să se scufunde.

Inițial prezentat drept un „erou afro-american anonim”, Miller a primit în mai 1942 Navy Cross, a doua cea mai înaltă distincție a Marinei americane. A fost ulterior trimis într-un turneu de promovare a obligațiunilor de război alături de eroi americani albi și a devenit primul afro-american autorizat să vorbească în cadrul acestui turneu.

În iunie 1943, Miller a fost repartizat pe portavionul de escortă USS Liscome Bay. Pe 24 noiembrie 1943, în timpul bătăliei de la Makin, nava a fost lovită de o torpilă lansată de un submarin japonez. Peste 600 dintre cei aproximativ 900 de membri ai echipajului au murit, printre ei și Doris Miller.

Federația CulturMedia respinge „categoric” coeficienții prevăzuți în actuala formă a proiectului pentru personalul de execuție din muzee și acuză Guvernul că, în loc să elimine diferențele salariale acumulate în ultimii ani, le consolidează.

Sindicaliștii susțin că nivelul studiilor, experiența și responsabilitatea angajaților care lucrează direct cu patrimoniul cultural nu sunt reflectate în grila propusă.

„Coeficienții prevăzuți pentru personalul de execuție reprezintă o nouă umilință pentru profesioniștii care protejează patrimoniul cultural al României”, transmite federația.

Organizația atrage atenția că muzeografii, restauratorii, conservatorii, arheologii și bibliotecarii desfășoară activități care presupun nu doar administrarea colecțiilor, ci și cercetare, conservare, restaurare, programe educaționale și digitalizarea patrimoniului.

Sindicatele cer un coeficient de minimum 2,90

CulturMedia solicită ca pentru funcțiile de specialitate cu studii superioare, gradul IA, să fie stabilit un coeficient de minimum 2,90.

Federația mai cere o ierarhizare diferită a tuturor gradelor profesionale și aplicarea principiului „salariu egal pentru muncă egală”, indiferent dacă angajatul lucrează într-o instituție națională, județeană sau municipală.

„Patrimoniul nu devine mai puțin valoros pentru că se află într-un muzeu județean sau municipal, iar competența unui muzeograf, restaurator, conservator, arheolog ori bibliotecar nu poate fi plătită în funcție de adresa instituției”, susține CulturMedia.

Sindicaliștii solicită și modificări pentru personalul tehnic, administrativ, auxiliar și de supraveghere, precum și compensarea corespunzătoare a muncii prestate în weekend și în zilele de sărbătoare legală.

CulturMedia susține că a participat la consultările organizate pentru elaborarea noii legi, însă acuză că propunerile formulate de reprezentanții angajaților nu au fost reflectate suficient în proiect.

Amenințare cu greva generală: ar putea fi afectate și șantierele de infrastructură

Cea mai importantă amenințare formulată de sindicate este însă declanșarea unei greve generale la nivelul întregului sector al Culturii.

Federația anunță că, dacă grilele nu vor fi corectate, va începe procedurile legale pentru declanșarea conflictului colectiv de muncă și ulterior a grevei generale.

În protest ar urma să intre și arheologii care lucrează pe șantierele de infrastructură, unde desfășoară activități de diagnostic, supraveghere și cercetare arheologică preventivă.

Potrivit federației, în cazul unei greve, arheologii și-ar suspenda activitatea inclusiv la investițiile finanțate prin PNRR. Acolo unde supravegherea arheologică, cercetarea sau descărcarea de sarcină arheologică sunt obligatorii, lucrările nu ar mai putea continua.

„În zonele în care supravegherea, cercetarea sau descărcarea de sarcină arheologică sunt obligatorii, lucrările de infrastructură se vor opri”, avertizează CulturMedia.

Federația vorbește despre posibilitatea unor „muzee și biblioteci închise, activități culturale și educaționale suspendate, cercetări arheologice oprite și șantiere de infrastructură blocate”.

Deocamdată, greva nu a fost declanșată, iar sindicatele condiționează începerea procedurilor de lipsa unor modificări ale proiectului.

Noua Lege a salarizării, negociată contra-cronometru

Conflictul apare într-un moment critic pentru noua Lege a salarizării. Liderii partidelor au primit joi, 20 august, o nouă formă a proiectului în urma consultărilor de la Palatul Cotroceni, însă discuțiile s-au încheiat fără un acord politic final și urmează să continue.

În cea mai recentă variantă a proiectului apărută public, valoarea de referință a fost redusă de la 4.100 la 4.000 de lei, iar sistemul păstrează 12 grade salariale și coeficienți cuprinși între 1 și 8. Valoarea de referință este elementul care, înmulțit cu coeficientul stabilit pentru fiecare funcție, determină salariul de bază.

Proiectul include însă și o protecție pentru angajații aflați deja în sistem: dacă salariul rezultat din noua grilă ar fi mai mic decât cel aflat în plată, diferența ar urma să fie păstrată sub forma unei „diferențe salariale tranzitorii”.

Miza politică și financiară este una majoră. Adoptarea reformei salarizării reprezintă un jalon din PNRR de care sunt legate aproximativ 770 de milioane de euro, iar termenul indicat pentru îndeplinirea acestuia este sfârșitul lunii august.

Noua nemulțumire din Cultură vine astfel în timp ce Guvernul și partidele încearcă să găsească o formulă care să respecte simultan angajamentele asumate prin PNRR, limitele bugetare și revendicările venite din mai multe sectoare publice.

„Nu se poate cere performanță europeană cu salarii de supraviețuire. Cultura nu mai acceptă să fie ruda săracă a sistemului bugetar”, este mesajul transmis de CulturMedia.

Creșterea anuală a prețurilor la carburanți și lubrifianți din România a fost cea mai mare din Uniunea Europeană, peste cele înregistrate în Germania și Lituania, de câte 22,9%, Bulgaria, cu 22,2%, și Țările de Jos, cu 22%. Finlanda a avut o creștere de 20,5%.

La polul opus, în Ungaria prețurile au scăzut ușor, cu 0,1%, în timp ce cele mai mici creșteri au fost înregistrate în Suedia, 1,2%, și Irlanda, 3,2%.

Carburanții s-au scumpit în toată Uniunea Europeană

În UE, carburanții s-au scumpit cu 16,9% în iulie față de aceeași lună din 2025. Ritmul scumpirii a fost mai mare în mai, de 20,7%, dar a accelerat din nou față de iunie, când creșterea anuală fusese de 13,7%.

În 25 dintre cele 27 de state membre, carburanții au fost mai scumpi în iulie decât în aceeași lună a anului trecut.

Motorina și benzina s-au scumpit și față de luna precedentă

Datele Eurostat arată și o creștere a prețurilor de la o lună la alta.

În iulie, față de iunie, prețul motorinei a crescut cu 4,3% în UE, iar cel al benzinei cu 4,7%. În iunie, situația fusese inversă: motorina se ieftinise cu 6,4%, iar benzina cu 4,2% față de luna mai.

Motorina s-a scumpit între iunie și iulie în 17 țări UE. Cele mai mari creșteri au fost înregistrate în Polonia, 13,4%, Germania, 12,7%, și Grecia, 12,1%.

În cazul benzinei, prețurile au crescut în 14 state și au scăzut în 12. Cele mai mari scumpiri au fost în Polonia, 17,2%, Germania, 11% și Spania, 7,1%.

Ivan a cerut intervenția Guvernului Fostul ministru al Energiei Bogdan Ivan a cerut recent Guvernului să intervină după ce prețurile la motorină, susține el, „au luat-o razna”: „Cresc de la o zi la alta și, în unele cazuri, chiar de la o oră la alta, la aceeași benzinărie”.

 

Ethel Caterham s-a născut cu trei ani înainte de scufundarea Titanicului și cu opt ani înainte de Revoluția Rusă. De-a lungul vieții sale, a trecut prin două războaie mondiale și prin transformări sociale și tehnologice radicale, relatează BBC.

Ea a devenit oficial cea mai vârstnică persoană în viață în aprilie 2025, după moartea călugăriței braziliene Inah Canabarro Lucas, care avea 116 ani.

Potrivit Guinness World Records, Caterham se numără și printre cele mai vârstnice persoane care au supraviețuit infecției cu Covid-19. Ea s-a îmbolnăvit în 2020, când avea 110 ani.

A lucrat în India și a trăit în Hong Kong

Originară din Shipton Bellinger, în comitatul Hampshire, Ethel Caterham a fost al șaptelea dintre cei opt copii ai familiei și a copilărit în Tidworth, Wiltshire.

În adolescență, în 1927, a plecat în India, unde a lucrat ca au pair pentru familia unui militar britanic.

Câțiva ani mai târziu, în 1931, l-a cunoscut pe viitorul ei soț, Norman Caterham, locotenent-colonel în armata britanică. Cei doi au locuit ulterior în Hong Kong, unde Ethel a înființat o grădiniță.

Familia a avut două fiice, însă ambele au murit înaintea mamei lor. Soțul ei, Norman, a murit în 1976. Longevitatea pare să fi existat și în familie: una dintre surorile lui Ethel, Gladys, a trăit până la vârsta de 104 ani.

A condus mașina până aproape de 100 de ani

Un alt detaliu remarcabil din viața sa este că Ethel Caterham a continuat să conducă până la 97 de ani.

În 2024, la aniversarea de 115 ani, a primit o felicitare din partea regelui Charles al III-lea și a reginei Camilla. Un an mai târziu, după ce împlinise 116 ani, regele Charles a vizitat-o personal.

În timpul întâlnirii, Caterham și-a amintit de ceremonia din 1969 în care Charles a fost învestit ca Prinț de Wales și i-a spus că, la acea vreme, „toate fetele erau îndrăgostite” de el.

Recordul absolut rămâne al lui Jeanne Calment

Deși Ethel Caterham este în prezent cea mai vârstnică persoană în viață, recordul absolut de longevitate rămâne deținut de franțuzoaica Jeanne Calment.

Aceasta a murit în 1997, la vârsta de 122 de ani și 164 de zile, potrivit Guinness World Records.

La 117 ani, Ethel Caterham continuă însă să ocupe un loc aparte în istoria longevității, fiind una dintre foarte puținele persoane din lume care au traversat aproape integral secolul XX și au ajuns până în a treia decadă a secolului XXI.

Tânărul de 27 de ani, are dublă cetățenie, rusă și australiană. În octombrie 2024, al a urmat un antrenament de tip militar în Rusia, iar ulterior, s-a alăturat armatei Ucrainei, potrivit comisarei Poliției Federale Australiene, Krissy Barrett, citată de AFP. 

Ulterior, tânărul s-a întors în Australia, dar a păstrat legătura cu persoane din serviciile de informații de la Moscova.

În 2025, el s-a înrolat în Armata Ucrainei, și „a obținut acces la informații referitoare la personalul militar, unitățile și locațiile acestora”, potrivit Poliției.

A furnizat informații militare sensibile unor persoane din serviciile secrete ruse

Comisara Poliției Federale a precizat că ulterior, tânărul „a furnizat sau a încercat să furnizeze informații obținute în Ucraina unor persoane despre care credea că acționează în numele serviciilor de informații rusești”.

„Se presupune că acest comportament a creat un risc pentru siguranța și securitatea personalului militar ucrainean”, a mai declarat ea.

„Nu vrem ca Australia să devină un refugiu sigur pentru persoanele care se angajează în acțiuni de interferență străină în numele altor țări”, a afirmat Krissy Barrett.

Potrivit șefei Poliției Federale Australiene, bărbatul nu a urmat nicio pregătire militară în Australia. Acesta era șomer.

Ea a precizat că poliția a făcut mai multe percheziții și este posibil ca, în caz, să aibă loc mai multe arestări.

„Acest caz ar trebui să servească drept avertisment pentru regimurile care comit acte de ingerință străină: avem toleranță zero”a declarat Claire McGuinness, director general adjunct al Organizației Australiene de Informații în Securitate (ASIO).

Bărbatul riscă 20 de ani de închisoare

Acesta urmează să fie pus sub acuzare, vineri, în cadrul unei audieri la tribunalul din Brisbane.

Infracțiunea de interferență străină intenționată se pedepsește în Australia cu o pedeapsă maximă de 20 de ani de închisoare.

Șeful serviciilor de spionaj australiene, Mike Burgess, a identificat anul trecut Rusia ca fiind o „amenințare agresivă de spionaj” la adresa țării.

Într-un e-mail adresat AFP, Ambasada Rusiei la Canberra a declarat că a aflat despre acest caz din relatările din presă.

„În acest moment, nici Ambasada, nici Consulatul General din Sydney nu au primit solicitări sau notificări oficiale, nici din partea autorităților australiene, nici din partea persoanei în cauză”, a precizat ambasada.

„În prezent, utilizăm canalele și resursele disponibile pentru a stabili circumstanțele cazului”, au afirmat dinplomații ruși.

Bărbatul de 27 de ani este cea de-a opta persoană acuzată de spionaj și interferență străină în Australia.

Noua destinație vedetă a litoralului romanesc, transformă finalul sezonului într-o experiență de Crăciun reinterpretată: decoruri spectaculoase, instalații luminoase, zone tematice, experiențe culinare și momente surpriză

NIBIRU prelungește primul sezon de funcționare până pe 6 septembrie și pregătește un final de vară complet neașteptat: Christmas in September, o experiență care aduce atmosfera Crăciunului în NIBIRU.

După o vară în care a adus un nou model de distracție pe litoralul românesc, prin concerte, spectacole, restaurante, zone de relaxare și experiențe pentru toate generațiile, NIBIRU transformă ultima săptămână a sezonului într-un eveniment în sine.

În perioada 31 august – 6 septembrie, destinația va intra în atmosfera Christmas in September, o reinterpretare modernă a sărbătorilor de iarnă, adaptată litoralului și stilului NIBIRU.

Decoruri spectaculoase, instalații luminoase și zone tematice vor schimba complet atmosfera destinației, iar programul va include experiențe culinare de sezon, produse în ediție limitată, momente muzicale, activări interactive și surprize pregătite special pentru această ultimă săptămână.

Christmas in September nu va fi un târg de Crăciun tradițional, ci o întâlnire neașteptată între două lumi care, în mod normal, nu coexistă: vara la mare și atmosfera sărbătorilor de iarnă. Simbolurile familiare ale Crăciunului vor fi reinterpretate în stilul NIBIRU, într-un decor în care vacanța continuă, chiar dacă în calendar începe deja septembrie.

„NIBIRU a fost construit în jurul ideii de a crea experiențe pe care oamenii nu le așteaptă și pe care nu le pot trăi în altă parte. După o vară extraordinară, ne-am dorit să încheiem primul sezon într-un mod memorabil și să transformăm ultimele zile de vacanță într-o experiență complet nouă. Am văzut reacția comunității noastre și mesajele oamenilor care ne-au transmis că își doresc ca NIBIRU să continue și în alte momente ale anului. Pentru noi, acest lucru arată că oamenii au ajuns să asocieze NIBIRU cu bucuria de a fi împreună, cu energia locului și cu sentimentul că aici se poate întâmpla ceva special. Christmas in September este exact genul de experiență care definește NIBIRU: o reinterpretare neașteptată a unui moment cunoscut, construită în stilul nostru”, a declarat Selly.

Prelungirea programului până pe 6 septembrie extinde astfel, pentru prima dată, povestea primului sezon NIBIRU dincolo de luna august și propune un nou motiv pentru o escapadă la mare chiar la începutul toamnei.

Christmas in September devine ultimul capitol al verii NIBIRU: șapte zile în care sezonul estival refuză, practic, să se încheie și în care Crăciunul ajunge la mare cu aproape patru luni mai devreme.

Detaliile complete, calendarul evenimentelor, activările pregătite și experiențele speciale vor fi anunțate în curând pe canalele oficiale NIBIRU.

Traseul care are 170 de kilometri este foarte popular. Potrivit Time Out, prin zonă trec anual aproximativ 80.000 de oameni. Aceștia pun o presiune uriașă pe localitățile din regiune, dar și pe traseul propriu-zis.

Din cauza poluării și a aglomerației, autoritățile franceze au decis să ceară impunerea unor permise de trecere. În prima fază, acestea nu vor viza partea traseului care trece prin Italia și Elveția.

Continuarea pe Mediafax Italia.

„Consolidăm și modernizăm Opera Comică pentru Copii! Au fost aprobați documentația tehnico-economică DALI, indicatorii tehnico-economici și devizul general, în cadrul ședinței de ieri a Consiliului General. Trebuie să o punem în siguranță, atât pentru ei, cât și pentru artiști! Acum, clădirea este încadrată în gradul III de risc seismic și prezintă degradări vizibile!”, se arată în mesajul publicat pe Facebook de PMB. 

Proiectul prevede lucrări de consolidare a structurii clădirii, inclusiv intervenții la pereții structurali, stâlpi și grinzi. Totodată, vor fi reabilitate spațiile interioare și exterioare, iar finisajele existente vor fi refăcute.  

Investiția include și modernizarea instalațiilor sanitare, termice și electrice, precum și a sistemelor de ventilare și climatizare. Tâmplăria exterioară urmează să fie înlocuită, iar instalațiile de securitate la incendiu vor fi modernizate pentru îmbunătățirea condițiilor de evacuare.  

Pe terasele clădirii vor fi instalate panouri solare cu celule fotovoltaice, dar vor fi făcute și lucrări pentru accesibilizarea spațiilor pentru persoanele cu dizabilități. 

Proiectul prevede rampe de acces, lifturi pentru sala de spectacole, elemente de avertizare tactile, vizuale și sonore, precum și locuri de parcare dedicate. 

„Valoarea totală estimată a investiției este de 139 milioane de lei (fără TVA). Durata estimată de execuție este de 36 de luni”, conchide Municipalitatea. 

Forțele ruse au desfășurat un atac masiv cu drone asupra Ucrainei în noaptea de joi spre vineri, lansând 135 de drone de diferite tipuri, notează Kyiv Post.

Printre dronele utilizate de ruși se numără modelul iranian Shahed, dar și Gerber și Parody, ca drone momeală. 

Distrugeri și incendii în orașul Sumî

În orașul Sumî, dronele rusești au lovit în primele ore ale zilei de vineri zone rezidențiale și infrastructură civilă din cartierul Kovpakiv. 

Șase persoane au fost rănite în Sumî, între care o fată de 16 ani și cinci adulți. Toate victimele au primit îngrijiri medicale. 

Atacurile au provocat mai multe incendii, inclusiv la o clădire rezidențială cu două etaje. 

Victime sub dărâmături în regiunea Harkov

În regiunea Harkov, un atac separat cu drone a lovit satul Lebiajie, din districtul Ciuhuiv. Dronele au vizat o zonă rezidențială, iar mai multe locuințe au fost distruse sau avariate. 

Echipele de intervenție au recuperat de sub dărâmături trupurile a două femei ucise în atac. Alte două persoane au fost rănite. 

În urma atacului au izbucnit incendii care au cuprins aproximativ 400 de metri pătrați. Cinci clădiri rezidențiale și mai multe vehicule au fost cuprinse de flăcări. 

Potrivit Forțelor Aeriene ucrainene, Rusia a început lansarea dronelor, joi, în jurul orei 18:00. Pentru respingerea atacului au fost mobilizate aviația, unități de rachete antiaeriene, sisteme de război electronic, unități cu drone și grupuri mobile de foc. 

Vineri dimineață, instituția militară a precizat că au reușit să respingă 107 dintre cele 135 de drone lansate de Rusia. 

Mii de suporteri s-au adunat pe o plajă din Ravenna, în ciuda ploii, pentru „Ronaldinho Day”, eveniment organizat pentru prezentarea brazilianului. Ronaldinho, care a jucat de-a lungul carierei la Paris Saint-Germain, Barcelona și AC Milan, se retrăsese în 2015, potrivit BBC Sport.

„Sunt foarte fericit să fiu aici, alături de prieteni. Avem o echipă care poate face lucruri frumoase”, a spus Ronaldinho, care urmează să devină și acționar al clubului din Serie C.

Întrebat dacă va juca pentru Ravenna, brazilianul a răspuns: „Nu știu, doar antrenorul știe. Este minunat să revin în Italia. Sunt aici pentru a-mi ajuta colegii să câștige”.

„După cum vedeți, sunt în formă, mă simt bine… Dacă aș putea să înscriu golul cu numărul 300 ar fi și mai frumos”, a adăugat el.

Ronaldinho a jucat ultimul său meci oficial în septembrie 2015, pentru Fluminense.

Brazilianul a câștigat Cupa Mondială în 2002 și Balonul de Aur în 2005.

Revenirea lui Ronaldinho a fost anunțată în iunie de Ignazio Cipriani, omul de afaceri italo-american care deține Ravenna din 2024.

„Obiectivul lui este unul romantic: să încerce să înscrie ultimul său gol”, a declarat Cipriani joi.

Ronaldinho nu va juca însă luni, cu Reggiana, în prima etapă a sezonului din Serie C.

Ravenna a încheiat sezonul trecut pe locul al treilea în Grupa B din Serie C și încearcă să promoveze în Serie B, unde nu a mai jucat din 2008.

Amendă de aproape 1.700 de euro: o sticluță lăsată pe podeaua mașinii poate deveni un pericol dacă ajunge sub pedale.

În Italia, șoferii trebuie să se asigure că obiectele din mașină nu le afectează controlul asupra vehiculului.

În anumite situații, sancțiunea poate ajunge la 1.697 de euro.

Pentru încălcările considerate grave poate fi dispusă și suspendarea permisului de conducere.

Regula îi vizează inclusiv pe românii care conduc în Italia.

Citește articolul complet pe Mediafax Italia.

România a trimis joi două avioane F-16 după ce o dronă maritimă, despre care autoritățile române au spus că era încărcată cu explozibili, a fost detectată în apropierea platformei Neptun Deep.

Intervenția a atras atenția presei internaționale deoarece incidentul s-a produs în apropierea unuia dintre cele mai importante proiecte energetice ale României.

Reuters: miza energetică a Neptun Deep

Reuters pune accentul pe importanța Neptun Deep pentru România și pentru securitatea energetică a Europei.

Agenția amintește că proiectul din Marea Neagră ar urma să transforme România în cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, după atingerea producției planificate.

Astfel, incidentul nu este privit doar prin prisma războiului din Ucraina și a activității militare din Marea Neagră, ci și prin prisma protejării infrastructurii energetice care poate avea un rol important în securitatea energetică a Europei.

Wall Street Journal: pericolul pentru oamenii aflați pe platformă

Wall Street Journal pune accentul pe un alt aspect: riscul pentru oamenii aflați pe platforma din Marea Neagră.

Publicația americană relatează că drona reprezenta o amenințare atât pentru infrastructură, cât și pentru personalul aflat în zonă.

Incidentul este prezentat în contextul creșterii numărului de amenințări și incidente cu drone în apropierea statelor de pe flancul estic al NATO.

The Guardian: un nou episod al războiului hibrid

The Guardian a inclus incidentul în relatarea sa despre evoluțiile din regiune și l-a legat de avertismentele europene privind intensificarea amenințărilor hibride.

Publicația britanică amintește inclusiv declarațiile Ursulei von der Leyen privind o „campanie în creștere de amenințări” la adresa Europei.

În această perspectivă, incidentul din apropierea Neptun Deep este mai mult decât un episod izolat: este un nou exemplu al riscurilor care apar în jurul infrastructurii strategice din regiunea Mării Negre.

De ce este Neptun Deep atât de important

Interesul presei internaționale pentru incident are legătură directă cu proiectul în apropierea căruia a fost detectată drona.

Neptun Deep este cel mai important proiect românesc de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră.

Proiectul are o importanță strategică pentru România, iar producția de gaze din Marea Neagră este așteptată să crească semnificativ capacitatea României de a-și acoperi consumul intern și să consolideze rolul țării pe piața energetică regională.

Tocmai această combinație – infrastructură energetică strategică, Marea Neagră și războiul din Ucraina – explică interesul pe care incidentul l-a stârnit în presa internațională.

Astfel, ceea ce s-a întâmplat lângă Neptun Deep a depășit rapid dimensiunea unui incident militar. Presa internațională îl privește și prin prisma vulnerabilității infrastructurii energetice strategice din Marea Neagră.

Bărbatul executat, Sunao Takami, a stropit cu benzină și a dat foc unei săli de pachinko, un joc popular de tip biliard vertical cu bile metalice, situată în apropierea locuinței sale din Osaka. În urma incendiului, patru clienți și un angajat și-au pierdut viața. 

Prima execuție sub mandatul noului premier

Execuția este prima efectuată în Japonia de la instalarea premierului Sanae Takaichi în funcție, în octombrie anul trecut, notează AFP. 

Precedenta execuție a avut loc în iunie 2025, când Takahiro Shiraishi, supranumit „ucigașul de pe Twitter”, a fost executat pentru uciderea și dezmembrarea a nouă persoane. 

Anterior, în iulie 2022 a fost executat Tomohiro Kato, autorul atacului din 2008 din Tokyo, unde a ucis șapte oameni intrând cu un camion în mulțime și înjunghiind trecătorii. 

În 2018 au avut loc 15 execuții, când  au fost spânzurați liderul Shoko Asahara și 12 membri ai sectei Aum Shinrikyo, o sectă religioasă, responsabili pentru atacul cu gaz sarin din metroul din Tokyo din 1995. 

Sprijin public ridicat în favoarea execuțiilor

Japonia și Statele Unite sunt singurele state membre ale Grupului G7 care mențin pedeapsa capitală.

În ciuda criticilor internaționale și a controverselor privind modul în care sunt efectuate execuțiile, pedeapsa cu moartea continuă să beneficieze de un sprijin majoritar în rândul populației japoneze. 

Potrivit unui sondaj de opinie, peste 80% dintre japonezi susțin execuțiile.Totuși, procentul celor care susțin abolirea acesteia a crescut la 17%, față de 9% cu cinci ani mai devreme. 

Erori judiciare și decenii petrecute pe culoarul morții

Procedura este criticată în special din cauza faptului că deținuții aflați pe culoarul morții sunt, în general, informați despre execuție chiar în dimineața în care aceasta urmează să aibă loc. 

Sistemul japonez al pedepsei capitale a fost, de asemenea, afectat de mai multe cazuri de erori judiciare. 

Unul dintre cele mai cunoscute este cazul lui Iwao Hakamada, care a petrecut decenii pe culoarul morții suspectat de patru crime comise în 1966. El a fost eliberat în 2014 și exonerat definitiv în 2024, la vârsta de 88 de ani, după ce instanța a stabilit că anchetatorii falsificaseră probe. 

Zhuravlev a fost arestat miercuri în orașul croat Pula, în baza unui mandat european de arestare emis de Germania. Potrivit presei germane, citate de The Guardian, el ar fi lucrat drept consultant la filmul „Snake Island”, regizat de Doug Liman, cunoscut pentru seria „Jason Bourne”.

Filmul are ca subiect exploziile care au avariat conductele Nord Stream în septembrie 2022 și reconstruiește presupusa operațiune prin care o echipă de scafandri ucraineni ar fi amplasat explozibili pe gazoductele care transportau gaze naturale rusești către Germania.

Sean Penn și Adrien Brody fac parte din distribuție.

Avocatul lui Volodimir Zhuravlev a spus că nu are informații detaliate despre arestare, dar a confirmat că ucraineanul nu se afla în Croația în vacanță.

„Trebuie să fi avut motive serioase și importante” pentru a merge acolo, a declarat avocatul, fără alte explicații.

Ziarul german Die Welt a relatat că există indicii că Zhuravlev făcea parte din echipa de producție.

Germania îl acuză că a participat la sabotaj

Procurorii federali germani îl descriu pe Zhuravlev drept un scafandru profesionist și experimentat și susțin că acesta ar fi făcut parte din grupul implicat în sabotarea conductelor Nord Stream.

Potrivit anchetatorilor germani, grupul ar fi fost condus de un alt cetățean ucrainean, Serhii K., extrădat în 2025 din Italia în Germania.

Procurorii susțin că cei doi ar fi avut legături cu entități ale statului ucrainean.

Cei doi scafandri ucraineni au negat orice implicare în exploziile care au avut loc în largul insulei daneze Bornholm.

Guvernul de la Kiev a negat, de asemenea, orice implicare în sabotarea Nord Stream.

Polonia a refuzat anterior extrădarea lui Zhuravlev

Suspectul ucrainean fusese reținut anterior în Polonia pentru presupusul său rol în distrugerea conductelor.

Autoritățile poloneze au refuzat însă să îl extrădeze și l-au eliberat, considerând că un astfel de atac al Ucrainei ar putea fi un act legitim de război.

Poziția se înscrie în opoziția de lungă durată a Poloniei față de proiectul Nord Stream. Premierul Donald Tusk a declarat anterior că „problema cu Nord Stream 2 nu este că a fost aruncat în aer. Problema este că a fost construit”.

Revista germană Der Spiegel a relatat că Zhuravlev ar fi fost ajutat să părăsească Polonia de un atașat militar ucrainean aflat la Varșovia, care l-ar fi transportat peste graniță într-o mașină diplomatică.

Declarația lor comună a venit în urma atacurilor israeliene care, potrivit personalului medical, au provocat moartea a cel puțin 16 palestinieni în Gaza începând de marți, notează Reuters. 

Israelul susține că țintește militanții Hamas. Trimisul special al SUA, Jared Kushner, și-a încheiat, luni, o vizită în regiune fără a înregistra progrese în ceea ce privește planul președintelui Donald Trump de a pune capăt războiului.

„Intensificarea atacurilor israeliene subminează eforturile regionale și internaționale într-un moment critic, în condițiile în care se depun eforturi intense pentru punerea în aplicare a Planului cuprinzător de încetare a conflictului din Gaza”, atrag atenția țările negociatoare.

Comunitatea internațională și Consiliul pentru Pace al lui Trump, ce supraveghează încetarea focului, trebuie să ia măsurile necesare pentru a asigura respectarea acordului și pentru a preveni o escaladare suplimentară a conflictului, au adăugat negociatorii armistițiului.

Netanyahu respinge propunerea de mediere

O foaie de parcurs pentru armistițiu prevedea ca Hamas să renunțe la arme în etape, pe măsură ce forțele israeliene se retrăgeau din Gaza și încetau operațiunile militare. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a respins această secvență de evenimente, insistând că Hamas trebuie să se dezarmeze complet înainte de retragerea israeliană.

Hamas a cerut ca Israelul să respecte încetarea focului și să-și retragă forțele din Gaza. De asemenea, Hamas a contestat ordinea în care ar trebui pus în aplicare planul lui Trump.

Cel puțin 1.283 de palestinieni au fost uciși în Gaza de la intrarea în vigoare a încetării focului în octombrie anul trecut, potrivit oficialilor din domeniul sănătății din Gaza, în timp ce armata israeliană afirmă că patru soldați israelieni au fost uciși.

Incidentul cu drone s-a produs în noaptea de joi spre vineri în zona punctului de trecere Mirnoe, din Republica Moldova, și Tabachi, din Ucraina.

Potrivit Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, în jurul orei 00.35, patrulele Poliției de Frontieră au auzit zgomote specifice unor aparate de zbor fără pilot de tip „Shahed” și au observat mai multe explozii pe teritoriul Ucrainei.

Dronele au căzut pe teritoriul ucrainean, la aproximativ 300 de metri de linia frontierei de stat cu Republica Moldova.

În urma atacului, activitatea punctului de trecere Mirnoe–Tabachi a fost sistată.

La ora 1.00, Serviciul Grăniceresc de Stat al Ucrainei a confirmat incidentul și faptul că aparatele de zbor fără pilot au căzut în zona punctului de trecere Tabachi.

Potrivit informațiilor preliminare, nu au fost înregistrate victime.

Nu au fost găsite fragmente de drone în Republica Moldova

Autoritățile de la Chișinău precizează că, până în prezent, în zona de frontieră de pe teritoriul Republicii Moldova nu au fost identificate fragmente de drone sau alte obiecte care să prezinte riscuri pentru populație.

Poliția de Frontieră, Serviciul Vamal și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență monitorizează în continuare situația și mențin legătura cu autoritățile competente din Ucraina.

Subdiviziunile Poliției de Frontieră din regiune, inclusiv sectoarele Cișmichioi, Copceac și Giurgiulești, au fost informate și mobilizate.

Mai multe incidente provocate de drone au fost înregistrate și joi în Moldova. O explozie produsă într-o parcare pentru camioane din Ucraina a provocat un incendiu de vegetație care s-a extins în Moldova, iar ulterior au fost descoperite resturi de dronă la aproximativ un kilometru de frontieră.