MediaFax.ro

Mircia Dumitrescu, membru titular al Academiei Române, supranumit și „patriarhul graficii românești”, va expune la Târgu Jiu lucrări de desen și sculptură.

Expoziția, care va fi vernisată joi, 3 septembrie, este gândită să depășească spațiul expozițional propriu-zis, lucrările urmând să fie prezentate atât în interiorul Muzeului Național Constantin Brâncuși, cât și în curtea acestuia.

Alături de creațiile academicianului vor fi expuse desene și acuarele ale artistei Alina Roșca, dispărută prematur și considerată unul dintre talentele importante ale graficii și gravurii românești din perioada de dinainte și de după 1989.

„Fiecare dintre aceste manifestări artistice este construită în relație cu celelalte, pentru a oferi publicului experiența unui demers integrativ, în care arta, cu diferitele sale forme de expresie, definește personalități și destine artistice”, a explicat Denisa Șuță, managerul Muzeului Național Constantin Brâncuși.

Cele două expoziții sunt curatoriate de criticul de artă și jurnalistul Mimi Necula.

Proiectul nu se limitează la artele vizuale. Întâlnirea dintre diferite forme de expresie artistică va fi completată de un recital susținut de Ion Bogdan Ștefănescu, prim-flautist al Filarmonicii George Enescu și profesor la Universitatea Națională de Muzică București.

Tot joi, la Târgu Jiu, va avea loc lansarea națională a proiectului „Video Forum Virtual al Artiștilor Români de Pretutindeni”, realizat de Daniela Voicilă și Bogdan Drăgulescu, prin Fantasia Internațional și Centrul Cultural ART4ALL.

Proiectul cuprinde o expoziție foto-video și cinci filme despre artiști români contemporani: graficianul Mircia Dumitrescu, sculptorii Mircea Roman și Aurel Vlad, pictorul George Tzipoia și artista textilistă Ruxandra Sibil Mermeze. Dintre acestea, la muzeu vor fi proiectate cele despre Mircia Dumitrescu, George Tzipoia și Ruxandra Sibil Mermeze.

Mircia Dumitrescu a devenit, în 2025, cel de-al nouălea artist vizual membru titular al Academiei Române. Grafician, gravor, sculptor și ilustrator de carte, artistul ocupă un loc aparte în arta românească contemporană, fiind supranumit de-a lungul timpului „patriarhul graficii românești”.

Expoziția de la Târgu Jiu urmează unui amplu periplu expozițional al artistului în Republica Moldova și continuă seria proiectelor dedicate aniversării lui Constantin Brâncuși.

Artistul a participat și la proiectul internațional „BRÂNCUȘI 150”, care a reunit 29 de graficieni români și a fost prezentat în 21 de țări de pe șase continente.

Evenimentul din septembrie face parte din amplul program desfășurat în 2026 de Muzeul Național „Constantin Brâncuși”, anul în care se împlinesc 150 de ani de la nașterea sculptorului.

Programul a debutat pe 19 februarie cu proiectul internațional „BRÂNCUȘI 150”. Lucrările a 29 de artiști români contemporani au fost expuse simultan în 21 de țări de pe șase continente, într-o premieră pentru arta românească. Au urmat expoziții de artă contemporană, proiecte multimedia și muzicale, precum și prima ediție a Trienalei Internaționale de Sculptură „Constantin Brâncuși”.

Muzeul Constantin Brâncuși funcționează în Casa „Barbu Gănescu”, clădirea în care sculptorul român a fost găzduit în perioada 1937-1938, când lucra la realizarea Ansamblului Monumental „Calea Eroilor” de la Târgu Jiu.

În curtea muzeului se află și „Mesele de piatră aranjate de Constantin Brâncuși”, cunoscute drept „Grădina cu vietăți de piatră”, precum și „Masa rotundă”, o altă piesă realizată de sculptor, la care acesta a renunțat ulterior.

„Așa cum ne-am angajat, până la termenul-limită de astăzi, 31 august 2026, am îndeplinit toate condițiile pentru a aduce acasă miile de miliarde de forinți din fondurile europene. Acum pot veni banii de la Bruxelles!”, a transmis luni Péter Magyar.

„Asta a fost treabă de bărbați”, și-a încheiat Magyar mesajul, mulțumindu-le tuturor celor care au contribuit.

Potrivit Daily News Hungary, măsurile finalizate ar permite accesarea a aproximativ 10 miliarde de euro din Mecanismul de Redresare și Reziliență, instrumentul european din care sunt finanțate planurile naționale de redresare, inclusiv PNRR-ul României.

În total, însă, miza este mult mai mare. Aproximativ 16,4 miliarde de euro din fondurile europene destinate Ungariei au rămas blocate, iar noul guvern de la Budapesta încearcă să le recupereze.

Conflictul privind banii europeni datează din timpul guvernării lui Viktor Orbán. În decembrie 2022, Uniunea Europeană a suspendat o parte dintre fondurile destinate Ungariei, după mai mulți ani de dispute cu autoritățile de la Budapesta privind modul în care erau protejați și cheltuiți banii europeni.

Bruxellesul identificase probleme inclusiv în atribuirea contractelor publice: proceduri la care se prezenta un singur ofertant, contracte care ajungeau la anumite companii cu o poziție importantă pe piață și nereguli grave în atribuirea acordurilor-cadru. De asemenea, UE semnala lipsa unor măsuri suficient de eficiente împotriva corupției și conflictelor de interese și probleme legate de investigarea cazurilor de corupție.

În paralel, au fost blocate și plățile din planul de redresare al Ungariei, mecanism similar PNRR-ului României. Pentru accesarea acestor bani, Budapesta trebuia să îndeplinească o serie de reforme și jaloane convenite cu Bruxellesul.

În prezent, miza totală a negocierilor dintre noul guvern ungar și Comisia Europeană este de 16,4 miliarde de euro: aproximativ 10 miliarde din fondul european de redresare și 6,4 miliarde din fondurile de coeziune.

Pentru banii din planul de redresare, Bruxellesul stabilise 27 de condiții esențiale, numite „super-jaloane”, care vizau, printre altele, combaterea corupției, controlul modului în care sunt cheltuiți banii europeni și independența justiției.

O parte dintre fondurile de coeziune a devenit accesibilă în decembrie 2023, după ce Comisia Europeană a considerat că Ungaria făcuse suficiente modificări pentru a răspunde cerințelor privind independența justiției. Alte fonduri au rămas însă blocate.

Situația s-a schimbat după venirea la putere a lui Péter Magyar. Pe 29 mai, la mai puțin de trei săptămâni de la preluarea mandatului de premier, acesta s-a întâlnit la Bruxelles cu președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Comisia Europeană a anunțat atunci că progresele făcute de noul guvern în privința reformelor deschid calea pentru accesarea a 16,4 miliarde de euro din fondurile europene pentru redresare și coeziune care fuseseră înghețate.

Banii nu puteau fi însă virați automat. Budapesta trebuia să ducă la capăt reformele și să îndeplinească jaloanele convenite cu Bruxellesul, iar Comisia Europeană urma să verifice rezultatele înainte de efectuarea plăților.

Magyar a povestit ulterior că la prima sa întâlnire cu Ursula von der Leyen și-a rezumat obiectivul într-o singură frază: „Am venit să ne luăm banii!”

La doar trei luni și 22 de zile de la preluarea mandatului, guvernul său spune că și-a făcut partea. Decizia privind plata banilor aparține acum Comisiei Europene.

Datele specifice în care va fi organizat evenimentul vor fi dezvăluite ulterior.

Conform BBC, Dolly Parton însăși a visat la o versiune anterioară a evenimentului, în care urma să găzduiască și să cânte alături de alți artiști.

Însă, evenimentul inițial din ianuarie 2026 a fost anulat înainte de a fi anunțat public, din cauza problemelor de sănătate ale lui Parton, au declarat reprezentanții acesteia.

„DOLLYFEST va fi petrecerea vieții sale pe care a vrut să o împărtășească cu lumea” au adăugat aceștia.

DollyFest va înlocui tradiționalul eveniment public de comemorare a artistei, care a murit la vârsta de 80 de ani, pe 25 august.

Ea a fost înmormântată vineri, la o înmormântare privată în familie, la Nashville. Artista a fost așezată lângă regretatul ei soț, Carl Dean, la Woodlawn Memorial Park and Mausoleum din orașul din Tennessee, a declarat strănepoata sa.

Organizatorul DollyFest, Danny Nozell, a declarat că Parton nu și-a dorit o comemorare tradițională.

„Ni se pare mai potrivit să luăm o pauză, să lăsăm toate omagiile care au sens imediat să apară în mod natural și apoi să vedem prin ce trece acest concept în stil festivalier, care a fost cu adevărat visat de Dolly”, a spus Nozell, potrivit sursei.

„Este ceva autentic pentru ea, ceva ce mi se pare potrivit și ceva la care artiștii și fanii din întreaga lume pot participa, oferind în același timp tuturor timp să jelească și să facă planuri”, a adăugat el.

De la moartea ei, omagiile emoționante din partea vedetelor, politicienilor și nenumăraților fani au inundat rețelele de socializare.

Etapa a șaptea din Superliga de fotbal a adus patru rezultate de egalitate. Dinamo a remizat cu Corvinul Hunedoara. Rapid nu a reușit să profite, după ce a încheiat la egalitate cu Universitatea Craiova, rămânând la două puncte de Dinamo.

Petrolul revine pe podium după mai bine de 12 ani. Ploieștenii au învins vicecampioana Universitatea Cluj, în deplasare, bifând al patrulea succes al sezonului.

Doar Petrolul și liderul Dinamo au reușit patru victorii în acest start de campionat.

FC Voluntari – Oțelul Galați 2-2
„U” Cluj – Petrolul Ploiești 2-3
Csikszereda – CFR Cluj 2-3
FC Argeș – Sepsi OSK 0-1
Corvinul Hunedoara – Dinamo 1-1
Farul Constanța – FC Botoșani 0-0
FCSB – UTA Arad 1-3
Rapid București – Universitatea Craiova 1-1

1. Dinamo București – 14p, golaveraj 14-5
2. Rapid București – 12p, 8-4
3. Petrolul Ploiești – 12p, 7-10
4. Universitatea Craiova – 11p, 14-9
5. FCSB – 11p, 10-8
6. Corvinul Hunedoara – 10p, 8-4
7. Farul Constanța – 10p, 10-8
8. Oțelul Galați – 10p, 9-8
9. Sepsi OSK – 10p, 4-3
10. FC Argeș – 10p, 4-5
11. CFR Cluj – 9p, 11-10 (6 jocuri)
12. Universitatea Cluj – 9p, 9-9 (6 jocuri)
13. FC Botoșani – 7p, 7-8
14. UTA Arad – 6p, 6-10
15. FC Voluntari – 5p, 7-18
16. Csikszereda Miercurea Ciuc – 1p, 4-13

Chitul îngălbenit dintre plăcile din baie și depunerile de calcar de pe robinete pot fi curățate fără produse chimice puternice. O pastă din trei ingrediente ieftine, aplicată corect, scoate murdăria acumulată în rosturi fără ore de frecat.

Combinația se bazează pe o reacție chimică simplă între un acid și o substanță bazică, potrivit Blic.

Când bicarbonatul de sodiu se amestecă cu acid citric și puțină apă, rezultă o spumă densă, capabilă să desprindă calcarul întărit, grăsimea și mucegaiul din microfisurile rosturilor.

Pentru pastă sunt necesare un plic de acid citric, două linguri de bicarbonat de sodiu, o lingură de detergent de vase și puțină apă călduță. Ingredientele se amestecă într-un recipient de plastic, iar apa se adaugă treptat, în picături, până când compoziția capătă o consistență groasă și începe să facă spumă.

Pasta se aplică apoi direct pe rosturile decolorate, în jurul robinetului sau pe marginile căzii, cu o periuță de dinți veche sau cu un burete.

Amestecul trebuie lăsat să acționeze timp de 10-15 minute.

După acest interval, suprafața se clătește cu o cârpă umedă sau cu furtunul de duș, folosind apă caldă. Petele galbene și murdăria se desprind singure, iar rosturile revin la aspectul inițial, fără urme de calcar sau mucegai.

Aceeași pastă poate fi folosită și pe sticla ușii de la duș, acolo unde depunerile de calcar se acumulează în timp. O singură ștergere cu buretele este suficientă pentru a elimina urmele formate în câteva luni.

Metoda este considerată o alternativă la produsele chimice din comerț, care au adesea un miros puternic și necesită timp îndelungat de frecare pentru rezultate similare.

Anchetatorii suspectează că focul a fost declanșat intenționat, în beneficiul unui serviciu de informații străin, fără ca autoritățile să indice deocamdată ce stat s-ar putea afla în spatele incidentului, relatează TVP World.

Incidentul s-a produs în noaptea de duminică spre luni la o unitate din orașul Skarżysko-Kamienna, în sudul Poloniei. Fabrica este operată de WB Group, unul dintre cei mai mari producători privați din industria poloneză de apărare, și furnizează componente pentru drone utilizate de forțele armate poloneze și ucrainene.

Przemysław Nowak, purtătorul de cuvânt al Parchetului Național al Poloniei, a declarat că ancheta vizează un posibil act terorist săvârșit în beneficiul unor „servicii de informații străine”, prin incendierea intenționată a obiectivului.

Primele concluzii ale anchetatorilor indică faptul că focul ar fi fost declanșat prin amplasarea unei încărcături care conținea material inflamabil.

Relatări anterioare, care nu au fost confirmate oficial, indicau că o persoană mascată ar fi fost surprinsă de camerele de supraveghere în incinta obiectivului în momentul incidentului.

Incendiul a distrus spații de depozitare, iar valoarea preliminară a pagubelor este estimată la cel puțin 15 milioane de zloți, echivalentul a aproximativ 3,5 milioane de euro.

Nicio persoană nu a fost rănită, fabrica nefiind operațională în momentul izbucnirii incendiului. Până luni seară, nicio persoană nu fusese pusă sub acuzare în legătură cu incidentul.

WB Group a prezentat incidentul drept un incendiu de proporții reduse, stins rapid, și susține că sistemele și procedurile de securitate au funcționat corespunzător.

Compania estimează că producția va putea fi reluată după încheierea activităților anchetatorilor la fața locului și nu se așteaptă ca incidentul să provoace întârzieri în livrările destinate forțelor armate poloneze.

Incidentul intervine într-un climat de securitate tensionat în Europa, în care autoritățile poloneze avertizează asupra riscului unor operațiuni de sabotaj și atacuri hibride.

În ultimele săptămâni au fost semnalate mai multe incidente care au vizat industria europeană de apărare. Poliția slovacă a arestat trei cetățeni străini în legătură cu un presupus plan de incendiere a unei fabrici de drone, iar compania estoniană de apărare Milrem Robotics a fost vizată de un incendiu provocat. Au fost raportate, de asemenea, explozii la producători de armament din Italia și Bulgaria.

Procurorii polonezi au atribuit anterior Rusiei alte operațiuni de sabotaj care ar fi implicat dispozitive incendiare expediate prin rețele europene de curierat. Nu există însă, în informațiile disponibile despre incendiul de la Skarżysko-Kamienna, o atribuire oficială a acestui incident Rusiei. Moscova a respins în mod repetat acuzațiile privind implicarea sa în asemenea operațiuni.

Umiditatea și ventilația deficitară fac ca baia să rețină adesea mirosuri neplăcute, chiar și atunci când este curățată regulat. O soluție simplă, cu trei ingrediente pe care mulți le au deja acasă, poate ține spațiul parfumat timp de câteva săptămâni.

Metoda presupune folosirea a trei ingrediente comune: sare groasă, balsam de rufe și alcool sanitar, potrivit Blic.

Opțional, câteva cuișoare pot fi adăugate pentru a intensifica parfumul rezultat.

Un odorizant pe bază de sare reprezintă o alternativă la spray-urile parfumate, la dispozitivele electrice cu priză sau la lumânările aprinse, care pot reprezenta un risc de siguranță în baie.

Pentru prepararea amestecului, este nevoie de un borcan mic de sticlă, umplut cu aproximativ o jumătate de cană de sare, lăsând puțin spațiu liber în partea de sus pentru amestecare. Peste sare se toarnă circa un sfert de cană de balsam de rufe, adică aproximativ jumătate din cantitatea de sare folosită.

Se adaugă apoi trei linguri de alcool sanitar, iar totul se amestecă bine cu o lingură, până la omogenizare. Cuișoarele, dacă sunt folosite, se așază deasupra amestecului, atât pentru aspect, cât și pentru un plus de aromă.

Borcanul finit poate fi așezat pe o suprafață plană din baie – pe un raft, într-un dulap sau într-un coș decorativ, dacă se dorește ascunderea recipientului.

Sarea are rolul de a neutraliza mirosurile neplăcute din încăpere, în timp ce balsamul de rufe reprezintă sursa principală a parfumului. Alcoolul sanitar contribuie la răspândirea mirosului în tot spațiul.

Rezultatul este un parfum care amintește de rufele proaspăt spălate, iar efectul amestecului poate dura câteva săptămâni. Când parfumul slăbește, un nou amestec poate fi preparat rapid, cu aceleași proporții.

Un avantaj suplimentar al acestei metode este posibilitatea de a alege de fiecare dată un alt tip de balsam de rufe, pentru a schimba mirosul din baie ori de câte ori este nevoie.

Luni, premierul Estoniei, Kristen Michal, le-a cerut experților naționali să găsească modalități de reducere a impactului negativ al rețelelor sociale și al mediilor de gaming asupra sănătății mintale a tinerilor, în contextul în care țările europene intensifică măsurile de control asupra rețelelor sociale, potrivit Euronews.

Consiliul consultativ format din zece experți – de la vicepreședintele Consiliului Național al Tineretului din Estonia până la un neurolog și un psiholog clinician – are la dispoziție până anul viitor pentru a formula propuneri și recomandări adresate statului, părinților și tinerilor, în ceea ce privește atât rețelele sociale, cât și mediile jocurilor video.

Scopul este dezvoltarea unor soluții care să recunoască rolul important pe care mediile digitale îl au în viața de zi cu zi a tinerilor, abordând în același timp și reducând riscurile asociate utilizării acestora.

Activitatea consiliului se va concentra pe identificarea potențialelor riscuri pentru sănătatea mintală a tinerilor, prevenirea utilizării problematice a mediului digital, creșterea gradului de conștientizare în rândul copiilor și părinților și analizarea unor modalități de creare a unui mediu digital mai sigur, care să protejeze mai bine drepturile, sănătatea și starea de bine a tinerilor.

„Anxietatea și problemele de sănătate mintală în rândul tinerilor reprezintă o preocupare serioasă și în creștere”, a declarat premierul Estoniei într-un comunicat de presă.

Mai multe țări au impus sau analizează restricții privind utilizarea rețelelor sociale de către tineri, printre acestea numărându-se Belgia (Flandra), Bulgaria, Danemarca, Spania și alte țări din Uniunea Europeană.

Cercetări recente din Estonia indică o preocupare tot mai mare cu privire la experiențele tinerilor în mediul online.

Potrivit studiului EU Kids Online Estonia 2025, realizat de Universitatea din Tartu, elevii întâlnesc tot mai frecvent conținut online perturbator, mesaje cu caracter sexual explicit și se confruntă cu utilizarea excesivă a internetului. Cercetarea a identificat, de asemenea, o legătură între starea de bine mintală a copiilor, hărțuirea online și expunerea la conținut dăunător.

Datele din studiul „Health Behaviour in School-aged Children”, realizat de Institutul Național pentru Dezvoltare a Sănătății, indică, de asemenea, o creștere a utilizării problematice a mediului digital.

În 2022, 8% dintre tinerii cu vârste între 11 și 15 ani au raportat simptome asociate dependenței de rețelele sociale, față de 6% în 2018. Procentul a fost de 10% în rândul fetelor și de 7% în rândul băieților, fetele de 13 ani fiind identificate drept un grup deosebit de vulnerabil.

Studiul a constatat că 63% dintre fete și 47% dintre băieți petreceau cel puțin două ore pe zi pe rețelele sociale, utilizarea crescând odată cu vârsta.

Folosirea mai îndelungată a mijloacelor electronice de comunicare a fost asociată cu o satisfacție mai scăzută față de viață, un somn mai scurt, rezultate școlare mai slabe și episoade depresive mai frecvente.

La nivel global, se conturează tot mai puternic o mișcare care urmărește controlarea utilizării rețelelor sociale de către tineri.

Chiar săptămâna trecută, Meta a anunțat noi restricții pentru platformele sale: Instagram și Facebook urmează să le blocheze copiilor accesul la miezul nopții și să limiteze derularea conținutului la două ore pe zi, ca parte a unui acord în valoare de 18 miliarde de dolari (15,4 miliarde de euro) încheiat cu 48 de state americane.

Informația privind moartea Ancăi Pandrea a fost făcută publică printr-un mesaj intitulat „Necrolog – Anca Pandrea (1946–2026)”.

„Cu profundă durere în suflet, anunțăm trecerea în neființă a celei care a fost Anca Pandrea, actriță emblematică a teatrului și cinematografiei românești”, se arată în mesajul publicat pe Facebook.

Născută la 16 februarie 1946, la Făgăraș, Anca Pandrea a împlinit 80 de ani în februarie.

În mesajul prin care este anunțat decesul sunt evocate atât cariera actriței, cât și personalitatea acesteia.

„De-a lungul unei cariere impresionante, a dat viață unor personaje memorabile, rămânând în amintirea publicului prin devotamentul și pasiunea sa pentru artă”, se arată în postare.

Anca Pandrea s-a născut la 16 februarie 1946, la Făgăraș, și a urmat o carieră care s-a întins pe mai multe decenii, atât pe scena teatrului, cât și în cinematografie și televiziune. După terminarea studiilor de specialitate, actrița a fost repartizată la Satu Mare, perioadă despre care avea să vorbească ulterior cu multă afecțiune. A ajuns apoi la Teatrul de Comedie din București, unde a jucat alături de actori precum Iurie Darie, Stela Popescu și Dem Rădulescu.

Un capitol aparte al carierei sale a fost Teatrul Incomod, înființat împreună cu Iurie Darie și alți colaboratori. Una dintre producțiile cunoscute ale teatrului a fost comedia „Patru pe o canapea și valetul”, de Marc Camoletti, prezentată nu doar în România, ci și în străinătate.

Pe marele ecran, Anca Pandrea a apărut încă din anii ’60. Filmografia sa include producții precum „De-aș fi… Harap Alb” (1965), „Steaua fără nume” (1966), „Cântecele mării” (1970), „Orașul văzut de sus” (1975), „Bunicul și doi delincvenți minori” (1976), „Un om în loden” (1979) și „Al patrulea gard, lângă debarcader” (1986).

A revenit pe ecrane și după 2000. Publicul de televiziune a putut-o vedea în serialul „Numai iubirea” (2004), în rolul Marga, iar în cinema a făcut parte din distribuția filmului „Medalia de onoare” (2009), regizat de Călin Peter Netzer și avându-l pe Victor Rebengiuc în rolul principal. Printre aparițiile sale mai târzii se numără „Cheia Sol” (2015) și serialul „Moștenirea Oliviei” (2016).

O parte importantă a notorietății Ancăi Pandrea dincolo de scenă și ecran a fost legată de relația sa cu actorul Iurie Darie. Cei doi au format unul dintre cele mai cunoscute cupluri din lumea artistică românească și au fost împreună mai bine de două decenii.

Iurie Darie a murit în noiembrie 2012, la vârsta de 83 de ani. În anii care au urmat, Anca Pandrea a vorbit în repetate rânduri public despre legătura lor și despre felul în care a păstrat vie memoria actorului.

Relația dintre cei doi este evocată și în mesajul publicat luni.

„În afara scenei, Anca Pandrea a fost un exemplu de loialitate și iubire necondiționată, trăind o poveste de dragoste unică alături de regretatul actor Iurie Darie, alături de care a împărtășit peste două decenii de viață și emoție.”

Potrivit anunțului, informațiile privind funeraliile nu au fost încă făcute publice.

„Ne luăm rămas-bun de la o mare artistă și un suflet delicat. Amintirea ei va rămâne vie în inimile celor care au cunoscut-o, au admirat-o și au iubit-o”, se mai arată în mesaj.

Detaliile referitoare la slujba de înmormântare urmează să fie anunțate marți, 1 septembrie. Familia a solicitat presei și publicului să respecte intimitatea celor apropiați în aceste momente.

Viorica Dăncilă a criticat discuțiile privind legea salarizării, despre care spune că au fost folosite pentru a acoperi alte probleme.

„Uitați-vă câtă înverșunare a fost cu legea salarizării, că pierdem 770 de milioane și nenoroceam niște domenii foarte importante. Dar nu spuneau că noi, din cei 50 de miliarde, despre care pomenea domnul președinte Iohannis, nu am luat decât 13. Deci avem de luat 37 de miliarde până la sfârșitul anului următor, din cadrul financiar multianual 2021-2027. Păi acolo avem politică de coeziune. Ce presupune? Investiții”, a afirmat fostul premier, la Marius Tucă Show de la Gândul.

Dăncilă a criticat modul în care sunt stabilite prioritățile Guvernului și a dat ca exemple salariile demnitarilor și măsurile care afectează anumite categorii sociale.

„Sunt de acord că și ei merită o creștere, dar după ce ai crescut la toți. Adică tu vrei să tai bursele sociale, ai tăiat de la mămici, de la persoanele cu dizabilități și vrei să crești salariile miniștrilor. Acest lucru a arătat că, de fapt, nu contează decât ceea ce îi priveșt. Această austeritate de care a vorbit domnul Bolojan și vorbesc în continuare și cei de la USR și mai mulți a fost o austeritate pe care ei vor să o suporte doar ceilalți, nu referitoare la ei. Dacă ești un om corect, această austeritate începe de la vârf”, a spus ea.

„Au mai venit cu niște lozinci care efectiv deranjează. «Trebuie să aliniem taxele și impozitele la cele europene». Dar am aliniat și salariile și pensiile?. Deci când e vorba să iei, ești primul”, a spus Dăncilă.

Fostul premier a susținut că politica de austeritate și înghețarea salariilor și pensiilor afectează consumul și economia.

„Toate aceste măsuri, este economie de clasa a VII-a: creșterea prețurilor, creșterea inflației. Faptul că au înghețat salarii, pensii și prețurile au crescut atât de mult a dus la scăderea puterii de cumpărare. Deci ponderea consumului în produsul intern brut a scăzut foarte mult. Acum, dacă vrei în continuare să mergi pe această politică de austeritate, ce vei face din punct de vedere economic? E o abordare foarte greu de înțeles”, a declarat Dăncilă.

Viorica Dăncilă a criticat și modul în care Guvernul Bolojan își pune în aplicare programul de guvernare, susținând că măsurile adoptate nu ar fi fost prevăzute în forma prezentată inițial.

„Un program de guvernare nu este o poveste. Un program de guvernare nu este facultativ, este obligatoriu. Au venit cu o poveste frumoasă pe care românii mulți au crezut-o. Trebuie să vă spun că și eu la început am crezut că domnul Bolojan va fi un premier bun. Având în vedere că și domnul Ciolacu și doamna Lasconi și toți îl voiau prim-ministru. Și m-am gândit că dânsul va aduce un plus, are experiență. Programul de guvernare a fost o poveste în care, așa cum ați spus, nimic din ceea ce a făcut nu era prevăzut a fost pus în sertar și ne-am trezit cu alte lucruri ”, a declarat Dăncilă.

Potrivit lui Dăncilă, programul de guvernare ar trebui să fie un instrument concret, cu termene și surse de finanțare clar stabilite.

„Un program de guvernare trebuie să fie o foaie de parcurs: dată de începere, de finalizare și proiecție bugetară pentru fiecare proiect”, a afirmat fostul premier.

Invitată luni seara la Marius Tucă Show, Viorica Dăncilă a vorbit despre soluțiile la criza guvernamentală.

Întrebat de posibilitatea în care Eugen Tomac ar fi numit prim-ministru, Dăncilă a răspuns că această variantă „este o soluție de compromis”.

„Cred că ar fi nevoie de un premier politic. Cineva trebuie să-și asume. În 2016 noi am avut un guvern tehnocrat. A fost guvernul zero. Nu a făcut absolut nimic. Dezastru”, a explicat fostul premier.

Aceasta a adăugat că România are nevoie de experiență, expertiză, asumare și transparență, „pentru că noi nu am mai văzut nici asumare, nici transparență de la ultimele guverne”.

Dăncilă susține că cei care profită de această criză guvernamentală sunt cei din USR.

„Vedem că de această perioadă profită cei de la USR, care mai semnează contracte, dar nu care să ajute economia României. Să ajute economia altor țări. Deci eu cred că dacă nu pot să găsească o soluție, nu pot să găsească o majoritate, singura soluție sunt alegerile anticipate, întoarcerea la votul oamenilor și sper ca oamenii de data aceasta să nu mai privească cu atâta detașare”, afirmă ea.

„Sunt suveranistă, sunt pro-european, dar sunt mai mult pro-român”, a mai adăugat fostul premier.

Dăncilă precizează că este nevoie de un Guvern cu putere de plină, deoarece și Parlamentul este foarte divizat.

Viorica Dăncilă a declarat că ea ar fi făcut un guvern PSD-AUR. Această formulă „este singura soluție în care avem o majoritate cât de cât stabilă”, susține ea.

„Și, bineînțeles, cu minoritățile, cu celelalte partide mai mici, dar aveai o majoritate mult mai bună”, a adăugat fostul ministru.

Fostul șef al Guvernului a afirmat, de asemenea, că ar sista ajutoarele acordate Ucrainei dacă ar reveni în funcția de prim-ministru.

Întrebată cum evaluează politica externă actuală a României, Viorica Dăncilă a răspuns categoric:

„Nu avem. Noi nu avem politică externă.”

Fostul premier și-a comparat mandatul cu situația actuală, invocând relațiile pe care Guvernul condus de ea le-a avut cu Statele Unite, China, Turcia, Israelul, statele din Golf și țările vecine.

„Gândiți-vă că aveam relații foarte bune cu Statele Unite. Pe președinție am cooperat foarte mult cu Statele Unite. Drept dovadă întâlnirile cu vicepreședintele Statelor Unite, cu reprezentanți ai Departamentului de Stat din Statele Unite și bunele relații s-au văzut.

Relații foarte bune am avut și cu China. Pe formatul 16+1, relații pragmatice, efectiv. Am semnat o serie de contracte în beneficiu României.

Pe de altă parte, relații foarte bune cu Turcia. Am avut o relație foarte bună cu domnul Erdogan, pentru că știam că avem nevoie de un partener la Marea Neagră, un partener puternic. Și, într-adevăr, am avut o relație extraordinar de bună”, a declarat Dăncilă.

Fostul premier consideră că actualul context geopolitic ar necesita extinderea relațiilor diplomatice ale Bucureștiului, nu concentrarea acestora asupra unui număr redus de parteneri.

„Acum trebuia să avem cei mai mulți prieteni. Trebuia să avem legături cu toate statele puternice. Pentru că se trasează sferă de influență, vedem că se configurează alte formate, vedem un NATO musulman, vedem întâlnirile care au loc pe Organizația de Cooperare de la Shanghai, vedem cât de important e să ai o relație cât de cât bună cu vecinii. La noi nu”, a afirmat Viorica Dăncilă.

Aceasta a criticat concentrarea politicii externe asupra Ucrainei și Republicii Moldova și a avertizat asupra consecințelor pe care, în opinia sa, le-ar putea avea diminuarea relevanței României în raport cu alte state.

„Mergem cu Ucraina până la capăt și Republica Moldova. Dar în rest, să știți că faptul că nu contăm pentru ceilalți ar putea să ne coste foarte mult. Pentru că dacă ai o problemă, pe cine suni?”, a declarat fostul premier.

Dăncilă a susținut că apartenența la NATO nu elimină necesitatea ca România să-și dezvolte propriile capacități și relații externe.

„Dar nici pentru NATO nu trebuie să fie o povară. Trebuie să fii un partener credibil și un partener care să arăți că și tu ai posibilitatea să faci anumite lucruri. Nu aștepți mereu de la ceilalți.

Toți au căutat diferite nișe ca să-și aducă bani, să-și întărească economia, să-și întărească relațiile. Noi suntem amorțiți. Vizităm doar Ucraina și Moldova”, a spus Dăncilă.

Fostul șef al Guvernului a legat criticile de politică externă și de situația economică și socială internă, susținând că România continuă să promită sprijin extern în timp ce se confruntă cu probleme privind nivelul de trai, abandonul școlar și agricultura.

Întrebată ce măsuri ar lua imediat dacă ar deveni din nou prim-ministru, Dăncilă a indicat drept primă decizie oprirea sprijinului acordat Ucrainei și prezentarea publică a cheltuielilor efectuate până acum.

„Aș sista ajutoarele date către Ucraina. Aș da dovadă de respect față de cetățeni și aș arăta ce s-a cheltuit, care e situația și ce se întâmplă.”

Întrebată de unde ar trebui pornit, fostul premier a adăugat:

„Oamenii să știe de unde pornim și ce s-a întâmplat. Au acest drept.”

„Singurul motiv pentru care comunitățile din întreaga SUA nu ar trebui să își dorească centre de date este dacă vor să ajungă înapoiați și săraci”, a scris Trump pe platforma Truth Social.

Președintele american a susținut că dezvoltarea acestor centre poate aduce locuri de muncă, taxe mai mici și creștere economică.

„Dacă vor să aibă succes și să fie bogate, cu taxe mult mai mici și locuri de muncă peste tot, să lase centrele de date să prospere. (…) Dacă omorâm găina cu ouăle de aur, nu ne vom avea decât pe noi înșine de învinovățit”, a adăugat Trump.

Centrele de date au devenit un subiect tot mai controversat în Statele Unite, în special din cauza cantităților mari de energie necesare pentru funcționarea lor. Oponenții proiectelor reclamă creșterea facturilor la electricitate, consumul de apă și zgomotul produs de instalații.

Un sondaj Fox News realizat în iulie arăta că 70% dintre americani se opun construirii unui centru de date pentru inteligență artificială în zona lor. Opoziția este majoritară atât în rândul republicanilor, cât și al democraților.

Subiectul a căpătat și o dimensiune electorală înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului. Candidații din 18 state au difuzat reclame în care sunt menționate centrele de date, potrivit AFP.

Trump a legat direct opoziția față de centrele de date de competiția strategică dintre Statele Unite ale Americii și China.

„China nu ar putea fi mai fericită cu această mișcare împotriva centrelor de date. De fapt, nu le vine să creadă că se întâmplă!”, a afirmat președintele american.

Recent, platforma X a anunțat identificarea unor conturi despre care susține că ar fi fost implicate într-o operațiune de influență chineză care viza inclusiv dezbaterea din SUA privind centrele de date și politica energetică.

China își extinde rapid infrastructura pentru inteligență artificială, într-o perioadă în care cele două mari puteri încearcă să obțină avantaje în ceea ce privește modelele AI, cipurile, centrele de date și accesul la date.

Statele Unite ale Americii dețin în continuare un avantaj major în infrastructura necesară dezvoltării inteligenței artificiale. Potrivit Stanford AI Index 2026, SUA găzduiesc 5.427 de centre de date, de peste zece ori mai multe decât orice altă țară. În același timp, însă, diferența dintre cele mai performante modele AI americane și chineze s-a redus considerabil.

În martie 2026, avantajul celui mai performant model american față de cel mai performant model chinez era de numai 2,7%, potrivit aceluiași raport.

China încearcă să compenseze limitările în accesul la cele mai avansate cipuri prin dezvoltarea propriilor tehnologii și prin exploatarea unui avantaj important: cantitatea și varietatea datelor disponibile. O comisie consultativă a Congresului SUA a avertizat în august că Beijingul tratează datele drept o resursă strategică națională și că această abordare ar putea oferi Chinei un avantaj în dezvoltarea inteligenței artificiale, inclusiv în domenii precum robotica, vehiculele autonome și tehnologia militară.

Într-un raport anterior, aceeași comisie a avertizat că dezvoltarea modelelor open-source chineze creează un avantaj competitiv care se poate autoalimenta și permite companiilor din China să concureze cu rivalii americani în pofida restricțiilor privind accesul la cipuri avansate.

Astfel, centrele de date au devenit o componentă esențială a competiției pentru supremația în AI. Acestea furnizează capacitatea de calcul necesară pentru antrenarea și operarea modelelor avansate, dar necesită cantități foarte mari de energie. Pentru administrația Trump, extinderea rapidă a infrastructurii este, prin urmare, atât o miză economică internă, cât și una strategică în competiția cu Beijingul.

Vicepreședintele JD Vance a adoptat luni un ton mai moderat în privința controverselor legate de centrele de date. El a spus că aproximativ 99% dintre nemulțumiri apar în comunități în care construirea unui centru de date înseamnă creșterea costurilor pentru utilități și a prețului energiei electrice.

„Dacă construiești un centru de date, ar trebui să pui energie înapoi în rețea, nu să o scoți din rețea”, a declarat Vance, potrivit AFP.

El a adăugat că, dacă centrele de date ar contribui la consolidarea rețelei electrice în loc să crească presiunea asupra acesteia, ele nu ar mai fi la fel de controversate.

Declarațiile vicepreședintelui au venit în timpul unei vizite electorale în Michigan. Casa Albă a anunțat că OpenAI, Oracle și Related Digital investesc peste 7 miliarde de dolari într-un campus de centre de date de mari dimensiuni în acest stat.

Trump urmează să îl găzduiască pe președintele chinez Xi Jinping la Casa Albă în septembrie, într-un context în care rivalitatea dintre Washington și Beijing în domeniul inteligenței artificiale devine tot mai strâns legată de politica economică, infrastructura energetică și securitatea națională.

Mirosul pe care îl simțim când ploaia cade pe pământul uscat se numește „petrichor” și nu provine direct din ploaie.

„Petrichor” este creat de compuși organici din sol și plante, care sunt eliberați în aer de picăturile de ploaie.

Una dintre cele mai importante componente ale acestui miros distinctiv este geosmina. Este un compus organic produs de anumite microorganisme din sol.

În timpul unei perioade îndelungate fără precipitații, pe suprafața solului se acumulează diverși compuși, inclusiv substanțe provenite de la plante.

Când primele picături ajung la sol, se pot forma în ele bule de aer foarte mici. Acestea sunt apoi eliberate, transportând particule microscopice și compuși aromatici în aer.

Printre acestea se numără geosmina, care conferă acea notă caracteristică de „pământ” pe care o asociem atât de ușor cu ploaia.

De aceea, mirosul poate fi adesea deosebit de intens chiar la începutul unei averse, după o perioadă îndelungată de secetă.

Nasul uman este extrem de sensibil la acest compus. Îl poate detecta chiar și atunci când concentrația sa în aer este foarte scăzută. De aceea putem simți mirosul caracteristic aproape imediat după ce primele picături ating solul.

Cu alte cuvinte, când spunem că simțim mirosul de „ploaie”, de fapt percepem substanțele pe care ploaia le-a ridicat de la suprafața solului.

Ozonul poate juca un rol în aceste situații. Descărcările electrice din timpul unei furtuni pot contribui la formarea sa, iar curentul de aer îl poate aduce apoi mai aproape de sol. Ozonul are un miros puternic și distinctiv, pe care mulți îl descriu ca fiind „curat” sau „proaspăt”.

Mirosurile sunt strâns legate de memorie și emoții, așa că aroma familiară a ploii poate declanșa asocieri plăcute – de la aversele de vară până la senzația de prospețime după o zi toridă.

Chiar și numele de „petrichor” provine din cuvinte grecești care înseamnă „piatră” și „lichid”, acesta din urmă, conform mitologiei grecești, curgând prin venele zeilor.

„USR a căzut în propria minciună! După ce Clotilde Armand a fost condamnată în primă instanță și după ce președintele USR, condamnatul Fritz, și-a pierdut mandatul de primar din cauza conflictului de interese, USR își demonstrează din plin duplicitatea și criza morală profundă în care se află”, transmite PSD, luni seara, într-un comunicat.

PSD amintește apoi că, în timpul campaniei electorale prezidențiale din 2024, Biroul Național al USR a adoptat în unanimitate o rezoluție referitoare la membrii condamnați penal.

„Orice membru USR care este condamnat penal pentru o infracțiune săvârșită cu intenție, în primă instanță, va fi exclus din partid dacă nu își va da demisia din USR”, prevedea rezoluția citată de PSD.

Social-democrații susțin că regula nu a fost aplicată în cazul lui Clotilde Armand, după condamnarea acesteia în primă instanță.

„Acum însă, în pofida condamnării primite de Clotilde Armand, nimeni din conducerea USR nu a dispus aplicarea rezoluției din 2024 și excluderea INFRACTOAREI din partid. Dimpotrivă, PENALA CONDAMNATĂ Clotilde Armand, susține cu un tupeu fără margini că va face în continuare politică în USR, pe motiv că pedeapsa cu închisoarea pe care a primit-o nu este cu executare”, transmite PSD.

Social-democrații acuză apoi USR că, în trecut, le-a cerut politicienilor din alte partide să se retragă din viața publică înainte ca situațiile lor juridice să fie soluționate definitiv.

„PSD amintește că, ani la rând, USR a călcat în picioare prezumția constituțională de nevinovăție, cerând cu agresivitate politicienilor din alte partide „să facă pasul în spate”, cu mult înainte de a fi judecați sau condamnați definitiv. Acum însă, falșii deontologi din USR fac scut în jurul penalilor și condamnaților din partidul lor și atacă orbește Justiția, instanțele de judecată și statul de drept din România”.

„Rușine penalilor și condamnaților din USR! USR este acum PARTIDUL PENALILOR ȘI CONDAMNAȚILOR ÎN FUNCȚII PUBLICE!”, încheie PSD comunicatul.

Clotilde Armand, fostul primar al Sectorului 1 și lider al USR, a fost condamnată luni pe fond la 1 an de închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei.

Judecătoria Sectorului 1 a stabilit condamnarea inculpatei Armand Clotilde – Marie – Brigitte la pedeapsa de 1 an de închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de folosirea funcției pentru favorizarea unor persoane în formă continuată, în patru acte materiale.

Procesul a fost deschis în urma unei sesizări transmise de Agenția Națională de Integritate (ANI). Inspectorii de integritate au reclamat faptul că Clotilde Armand s-a numit singură în funcția de manager al unui proiect anticorupție finanțat din fonduri europene și a semnat dispoziții prin care și-a majorat propria indemnizație lunară cu până la 30%.

Pentru un adult se acordă până la 350.000 de coroane suedeze, adică aproximativ 32.000 de euro, în timp ce o familie întreagă poate primi până la 600.000 de coroane, potrivit Blic.

Măsura a intrat în vigoare la 1 ianuarie 2026. Încă din primele câteva săptămâni, a stârnit un interes semnificativ. Până la jumătatea lunii februarie se înregistraseră 272 de solicitanți, dintre care 82 de cereri fuseseră deja respinse.

Câteva săptămâni mai târziu, numărul cererilor a crescut la aproximativ 370.

Deși măsura este adesea descrisă ca o plată oferită migranților pentru a părăsi Suedia, aceasta nu este disponibilă pentru toți străinii care locuiesc în țară.

Pentru a fi eligibili, printre altele, persoanele trebuie să aibă un permis de ședere suedez valabil,.

Banii pot fi obținuți pentru relocarea în țara de origine sau într-un alt stat în care persoana respectivă are dreptul de ședere, dar nu pentru relocarea într-un alt stat membru al Uniunii Europene, al Spațiului Economic European sau în Elveția.

Un adult poate primi până la 350.000 de coroane, adică aproximativ 32.000 de euro. Un cuplu căsătorit sau necăsătorit poate primi maxim 500.000 de coroane. Ajutorul maxim pentru o întreagă familie este de 600.000 de coroane, adică aproximativ 55.000 de euro.

Se acordă o sumă suplimentară de 25.000 de coroane, adică aproximativ 2.300 de euro, pentru fiecare copil.

Înainte de această majorare, ajutorul era mult mai mic. Un adult putea primi doar 10.000 de coroane. Suedia a majorat astfel această sumă de 35 de ori.

Guvernul justifică măsura prin dorința de a le permite persoanelor care nu au reușit să se integreze în societatea suedeză să ia un nou început în țara lor de origine. În același timp, se consideră că întoarcerea unei părți a populației ar putea contribui la dezvoltarea economiei și a pieței muncii din țările lor de origine.

În Suedia există un program de întoarcere voluntară încă din 1984, dar până acum foarte puține persoane au apelat la asistența financiară.

Criticii au avertizat asupra potențialelor probleme legate de o astfel de politică. De asemenea, spun că majorarea ajutorului a fost introdusă în ciuda rezervelor exprimate într-un studiu guvernamental anterior.

Profiturile înregistrate sunt de puțin peste 8,5 milioane de euro în 2025.

„Cu toții am muncit din greu, mult timp, pentru acest moment de profitabilitate și creștere”, a declarat Victoria Beckham pentru Financial Times, potrivit BBC.

„Am fost foarte transparenți în ceea ce privește problemele pe care le-am avut în afacere. Ne-am redresat și acum creștem într-un ritm rezonabil. După 20 de ani, oamenii nu mai privesc marca mea ca pe o marcă de celebrități”, a adăugat aceasta.

Anul trecut, un documentar a relatat povestea încercării sale de a înființa un brand de modă și de a obține profitabilitate. Serialul în sine a contribuit la creșterea vânzărilor, „cu un impuls deosebit de puternic în denim și jersey”, conform relatărilor.

Secțiunea de modă a companiei a înregistrat o „creștere puternică de două cifre” în 2025, au declarat aceștia. Totodată, segmentul de frumusețe, lansat în 2019, „a înregistrat una dintre cele mai puternice performanțe de până acum”, potrivit sursei citate.

Un anumit produs cosmetic a avut o listă de așteptare de 25.000 de persoane. De asemenea, a dublat dimensiunea diviziei de îngrijire a pielii a companiei.

Documentarul a arătat-o ​​pe fosta vedetă pop vorbind despre încercările ei de a depăși îndoielile pentru a fi luată în serios ca designer și antreprenor. Apoi, a vorbit despre dificultăți financiare atunci când compania avea „zeci de milioane de pierderi”.

Afacerea a fost salvată de soțul ei, Sir David. El a declarat că „faptul că a trebuit să vină la mine și să-mi spună: «Pot să-mi dai niște… Avem nevoie de mai mulți bani, afacerea are nevoie de mai mulți bani» – a fost greu pentru amândoi, pentru că nu aveam bani să continui”.

Victoria Beckham a spus că „dacă nu ar fi crezut în mine, nu aș mai avea o afacere acum”.

Americanul a ajuns luni pe Mount Katahdin, în statul Maine, după o aventură în care a numărat nu mai puțin de 71 de căzături, relatează publicația The Independent.

Appalachian Trail se întinde pe aproximativ 2.193 de mile, echivalentul a circa 3.530 de kilometri, între Springer Mountain, în Georgia, și Mount Katahdin, în Maine.

Sanders a început actuala aventură pe 6 septembrie 2025, din West Virginia, și a parcurs traseul pe secțiuni, cu pauze între etape. Regulile Appalachian Trail Conservancy permit parcurgerea secțiunilor în orice ordine, cu condiția ca întregul traseu să fie finalizat într-un interval de un an.

Drumul spre record a fost însă departe de a fi lipsit de incidente. Sanders spune că a căzut de 71 de ori, iar mai multe dintre accidente au fost serioase. Unul dintre ele a dus la o scurtă spitalizare. A mai căzut o dată când se afla la numai aproximativ 180 de metri de final.

Nici acest incident nu l-a oprit. Luni, 31 august, Sanders a urcat pe Mount Katahdin, cel mai înalt vârf din Maine, unde și-a încheiat aventura și a marcat momentul inclusiv printr-o rugăciune la indicatorul de pe vârf.

Performanța nu este prima de acest fel pentru „Grey Beard”. În 2017, la 82 de ani, Sanders devenea cel mai vârstnic om care reușea să parcurgă Appalachian Trail într-un interval de un an. Recordul său a fost depășit ulterior de prietenul său M.J. Eberhart, ceea ce l-a determinat să încerce să-l recupereze.

Sanders, născut în Kentucky în 1935, a servit în Marina SUA și s-a pensionat în 2002 după o carieră în domeniul parcurilor și activităților recreative. Aventurile sale nu se limitează la drumeții montane.

La 87 de ani, americanul a devenit cel mai vârstnic bărbat care a vâslit pe întreaga lungime a fluviului Mississippi. A parcurs aproximativ 2.350 de mile în 87 de zile, pornind chiar în ziua în care împlinea 87 de ani. Performanța a fost recunoscută de Guinness World Records.

La 91 de ani, Sanders și-a recuperat acum recordul pe Appalachian Trail, după o expediție în care obiectivul său a căpătat și o altă semnificație: aceea de a demonstra că vârsta nu trebuie să însemne automat renunțarea la aventură și la obiective ambițioase.

„Deficitul bugetar la finalul lunii iulie a fost de 2.34% din PIB, semnificativ sub cel din anii 2024-2025, fapt care arată o performanță bună în gestionarea finanțelor publice. Este printre puținele lucruri care ne-au ajutat să nu pierdem ratingul de țară”, consideră Iulian Lolea.

Economistul șef al Concordia aplaudă reducerea cheltuielilor de natură salarială ale statului, dar remarcă, pe la polul opus, o creștere a costurilor cu dobânzile.

„Se remarcă scăderea nominală de 4% a cheltuielilor cu salariile, după ani de creșteri însemnate, care au pus presiune pe bugetul public. Pe de altă parte, cheltuielile cu dobânzile încep să muște puternic din resursele bugetare, consumând peste 3% din PIB și înregistrând o creștere de 26% față de aceeași perioada a anului trecut”, arată oficialul Concordia.

Graficul publicat arată diferențele dintre execuțiile bugetului lunare din fiecare an, iar concluzia pare moderat optimistă.

„Cu această evoluție a deficitului bugetar la 7 luni, este foarte probabil să ne încadrăm în planul asumat de reducere a deficitului care presupune un nivel de -6.2% din PIB la finalul anului 2026”, a conchis Iulian Lolea.

Ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare, afirmă că deficitul bugetar a scăzut la 2,34% din PIB după primele șapte luni ale anului, de la 3,99% în aceeași perioadă din 2025, dar subliniază că evoluția nu înseamnă că problema deficitului este rezolvată, în condițiile în care dobânzile au depășit deja 40 de miliarde de lei. „Rezultatele execuției sunt un argument important în dialogul cu agențiile de rating, dar nu sunt un motiv de relaxare”, a precizat demnitarul.

Deficitului bugetar a coborât la 2,34% din PIB, de la 3,99% din PIB în aceeași perioadă a anului trecut, ceea ce, în termeni nominali, înseamnă că deficitul este cu 28,36 miliarde de lei, respectiv cu aproximativ 37%, mai mic decât în 2025.

Confederația Patronală Concordia reprezintă 20 dintre cele mai importante sectoare ale economiei românești, cu o contribuție de 30% din în PIB și peste 30% din PIB și aproape jumătate de milion de angajați în peste 4.200 de companii mari și mici, cu capital românesc și străin.

Potrivit informațiilor publicate Gândul, S Line a lovit succesiv mai multe pontoane amplasate de-a lungul falezei, în timpul incidentului fiind afectate și mai multe ambarcațiuni.

Nava, care navighează sub pavilion Panama, și-ar fi continuat deplasarea în zona falezei după primele impacturi, ajungând în apropierea pontonului Navrom.

Situația a fost cu atât mai periculoasă cu cât în respectiva zonă se aflau acostate nave destinate transportului de pasageri. Conform materialelor video publicate de Ziua de Tulcea pe Facebook, S Line a fost la un pas să intre în coliziune și cu acestea.

Din informațiile disponibile în acest moment nu rezultă amploarea exactă a pagubelor produse pontoanelor și ambarcațiunilor lovite.

Nu există, în informațiile furnizate până în acest moment, date certe privind cauza pentru care nava a ajuns să lovească succesiv infrastructura de acostare și ambarcațiunile de pe faleza Tulcea.

De asemenea, nu sunt disponibile informații oficiale privind eventuale persoane rănite sau despre existența unor probleme tehnice la bordul navei.

Circumstanțele în care s-a produs incidentul urmează să fie stabilite de autoritățile competente, în cazul declanșării unei anchete.

Faleza din Tulcea reprezintă una dintre principalele zone de trafic naval pentru transportul de pasageri către și dinspre Delta Dunării, aici fiind concentrate pontoane și nave care asigură legăturile pe apă cu localitățile din deltă.

Incidentul produs de S Line ar fi putut avea consecințe mai grave în cazul în care nava ar fi intrat în coliziune cu vasele de pasageri acostate în zonă.