MediaFax.ro

Planul, denumit „Seven Major SEED”, include șapte proiecte majore în domenii precum energia nucleară, fuziunea, calculul cuantic, explorarea spațială și biotehnologia.

Strategia a fost prezentată în cadrul unei reuniuni desfășurate la Casa Albastră și prezidate de președintele Lee Jae Myung.

Autoritățile sud-coreene urmăresc astfel să creeze noi motoare de creștere economică, dincolo de industriile în care țara este deja un actor important, precum semiconductorii și inteligența artificială, scrie Reuters.

Coreea de Sud vrea reactoare nucleare modulare până în 2035

Unul dintre obiectivele centrale ale strategiei „Seven Major SEED” este dezvoltarea și implementarea comercială a unor reactoare nucleare modulare de mici dimensiuni (SMR) produse în Coreea de Sud. Guvernul își propune ca aceste tehnologii să ajungă la utilizare comercială până în 2035.

Planul include, de asemenea, dezvoltarea energiei prin fuziune nucleară și a unor tehnologii de nouă generație pentru producerea energiei regenerabile.

Autoritățile consideră că investițiile în aceste domenii pot contribui la reducerea dependenței economiei sud-coreene de sectoarele tradiționale și pot consolida poziția țării în competiția globală pentru tehnologii avansate.

Coreea de Sud își propune să ajungă pe Lună până în 2030

Un alt obiectiv important al strategiei „Seven Major SEED” este programul spațial. Coreea de Sud își propune să realizeze o aterizare pe Lună până în 2030, în cadrul eforturilor de dezvoltare a capacităților naționale în domeniul spațial și aerospațial.

Strategia include și dezvoltarea unor tehnologii avansate pentru sectorul spațial și aeronautic, pe fondul competiției internaționale tot mai intense în acest domeniu.

În paralel, guvernul de la Seul vrea să dezvolte până în 2029 un computer cuantic autohton de 100 de qubiți, ceea ce ar reprezenta un pas important pentru industria tehnologică a țării.

Coreea de Sud investește în calcul cuantic și biotehnologie

Un alt obiectiv al strategiei „Seven Major SEED” este comercializarea unor produse bazate pe interfețe creier-computer (BCI) până în 2035. Tehnologia permite conectarea sistemului nervos la dispozitive electronice și este considerată un domeniu cu potențial important pentru medicină și tehnologiile asistive.

Cele șapte direcții prioritare stabilite de guvernul sud-coreean sunt: reactoare modulare mici, energia prin fuziune, surse de energie regenerabilă de nouă generație, tehnologia cuantică, sectorul spațial și aerospațial, biotehnologia avansată și lanțurile de aprovizionare pentru minerale și materiale critice.

Ministrul Științei, Bae Kyung-hoon, a declarat că strategia urmărește să pregătească țara pentru o perioadă de creștere economică mai lentă și pentru intensificarea competiției globale în domeniul tehnologiilor emergente.

„Vom ajuta aceste semințe să crească și vom construi o Coree de Sud pe care nimeni nu o poate rivaliza peste 10 sau 20 de ani”, a declarat ministrul.

Rata anuală a inflației a scăzut, pentru prima dată în ultimele 12 luni, sub pragul de 10%. Potrivit datelor publicate miercuri de Institutul Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației a ajuns la 8,2% în luna iulie.

„Indicele prețurilor de consum în luna iulie 2026 comparativ cu luna iunie 2026 a fost 100,58%. Rata inflației de la începutul anului (iulie 2026 comparativ cu decembrie 2025) a fost 4,4%. Rata anuală a inflației în luna iulie 2026 comparativ cu luna iulie 2025 a fost 8,2%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (august 2025 – iulie 2026) față de precedentele 12 luni (august 2024 – iulie 2025) a fost 9,8%”, se arată în comunicatul INS. 

Cele mai mari creșteri de prețuri

Cele mai mari creșteri de preţuri s-au înregistrat la servicii, respectiv cu 13,67%. În acelaşi interval de timp, preţurile mărfurilor nealimentare s-au majorat cu 7,93%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 5,03%, potrivit datelor publicate miercuri de INS.

⁠La alimente, cele mai mari majorări de preţuri s-au menţinut la cafea, prețul acesteia majorându-se într-un an cu 19,47%. Alte majorări de preț la alimente s-au înregistrat la pâine, cu 7,93%, la pește proaspăt, cu 7,54%, dar și la conservele din carne, cu 6,77%.

La mărfurile nealimentare, cele mai însemnate creşteri din iulie sunt de această dată la motorină, (+30,7%), urmate de cele la benzină (+23,15%).

În categoria serviciilor, cele mai mari creșteri de prețuri în iulie 2026 comparativ cu iulie 2025 s-au înregistrat la chirii, acestea majorându-se cu 42,48%, urmate de tarifele la apă, canal și salubritate, cu 15,99%.

În luna iunie 2026, rata anuală a inflației scăzuse ușor, la 10,4%. În luna mai 2026, rata era de 10,9%, după ce în aprilie indicatorul urcase deja la 10,7%.

Când va începe să scadă puternic inflația? Anunțul BNR

Consiliul de administrație al BNR a analizat în ședința de luni Raportul asupra inflației. Potrivit prognozei, rata anuală a inflației va cunoaște „o corecție descendentă substanțială în trimestrul III 2026”, pe fondul epuizării efectelor directe ale eliminării plafonului la prețul energiei electrice și ale majorării cotelor de TVA și a accizelor.

În plus, BNR estimează „o evoluție ușor fluctuantă” în trimestrul IV din 2026.

Apoi, rata anuală a inflației este așteptată să descrească gradual, reintrând la finele anului 2027 în interiorul intervalului țintei BNR.

Claudia Fuentes Julio, subsecretar general adjunct al ONU pentru drepturile omului, a prezentat estimările în cadrul unei reuniuni informale a Consiliului de Securitate convocată de Letonia și Marea Britanie, arată Euronews.

Peste 95% dintre prizonierii de război intervievați au raportat abuzuri

Potrivit oficialului ONU, peste 16.000 de civili ucraineni sunt în continuare reținuți de Rusia. Mulți dintre aceștia ar fi ținuți fără posibilitatea de a comunica cu exteriorul și din motive considerate contrare dreptului internațional. De la începutul invaziei pe scară largă, în februarie 2022, reprezentanții ONU pentru drepturile omului au intervievat 910 prizonieri de război ucraineni și 403 civili după eliberarea acestora. Peste 95% dintre foștii prizonieri de război intervievați au declarat că au fost torturați sau supuși unor rele tratamente. În cazul civililor, proporția a fost de aproximativ 85%. Mărturiile au inclus acuzații privind violențe sexuale, lipsa alimentelor și condiții medicale necorespunzătoare.

Repatrierea a 197 de prizonieri de război ucraineni – dintre care 22 sunt grav răniți – în cadrul unui schimb cu Rusia. 19 martie 2025. Fotografie: Președintele Ucrainei, via ABACAPRESS.COM.

ONU documentează decese și execuții în detenție

ONU afirmă că a documentat execuția a 129 de prizonieri de război ucraineni la începutul perioadei de captivitate. Alți 48 de prizonieri au murit în detenție, potrivit datelor prezentate de oficialul ONU. Decesele au fost asociate cu tortura, lipsa îngrijirilor medicale sau alte condiții inumane de detenție. Organizația Națiunilor Unite precizează însă că nu a primit acces la centrele de detenție din Rusia. Din acest motiv, estimarea privind numărul civililor reținuți nu poate fi verificată direct prin vizite în aceste facilități.

Mărturia unui soldat ucrainean ținut 1.183 de zile

În fața Consiliului de Securitate au vorbit și foști deținuți. Khuan Leyva Garsiya, militar ucrainean care s-a aflat printre apărătorii combinatului Azovstal din Mariupol, a petrecut 1.183 de zile în captivitate. El a povestit că a fost torturat, bătut și umilit în perioada detenției. Garsiya a arătat reprezentanților Consiliului o fotografie realizată în perioada captivității, în care cântărea aproximativ 55 de kilograme. Un alt fost deținut, activista pentru drepturile tătarilor crimeeni Leniie Umerova, a descris la rândul său aproape doi ani de detenție în Rusia.

ONU raportează abuzuri și asupra unor militari ruși

Oficialul ONU a prezentat și date privind militarii ruși capturați de Ucraina. Monitorii ONU au intervievat 816 ruși și 57 de prizonieri din alte țări care au luptat în armata rusă în Ucraina. Aproximativ jumătate dintre aceștia au relatat că au fost torturați sau supuși unor rele tratamente, în special în primele etape ale capturării și interogatoriilor. Potrivit ONU, condițiile din centrele ucrainene de detenție respectă în general dreptul internațional umanitar și s-au îmbunătățit față de situația din 2022.

Rusia a respins acuzațiile și a susținut că armata sa respectă dreptul internațional umanitar. Reprezentanta adjunctă a Moscovei la ONU, Maria Zabolotskaya, a acuzat statele NATO că folosesc reuniunea ca parte a unei campanii de dezinformare împotriva Rusiei. Ucraina a cerut, la rândul său, accelerarea procesului de returnare a prizonierilor de război și a civililor reținuți, inclusiv a copiilor ucraineni despre care afirmă că au fost răpiți.

Declarațiile au fost făcute de Cristian Ghinea în podcastul „Autorul PNRR: Confesiunea finală”, realizat de Comunitatea Liberală 1848, în timp ce fostul ministru vorbea despre proiectele dedicate memoriei victimelor regimurilor totalitare pe care a insistat să le introducă în Planul Național de Redresare și Reziliență.

„Am avut o obsesie cu memoria. Eu cred că reziliența unei societăți nu constă doar în autostrăzi și centrale electrice, ci și în memorie”, a afirmat Ghinea.

Fostul ministru a enumerat proiectele privind memorialele anticomuniste de la Sighet, Râmnicu Sărat sau Fortul 13 Jilava și a estimat că, dintre cele zece proiecte prevăzute inițial, aproximativ șase ar mai putea fi finalizate.

Ghinea: „Ăsta a fost un proiect sabotat personal de Nicușor Dan”. Ghinea: „Unii dintre oamenii implicați au zis: «Ăsta-i antisemit»”

Ghinea s-a oprit însă în mod special asupra Muzeului Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România, proiect care trebuie realizat în București, pe Calea Victoriei nr. 218.

„Muzeul Holocaustului din București. Nu-mi e clar dacă se mai întâmplă. Ăsta a fost un proiect sabotat personal de Nicușor Dan, când era primarul Capitalei”, a afirmat Cristian Ghinea.

El susține că problemele s-au concentrat asupra avizelor urbanistice necesare pentru transformarea clădirii.

Potrivit lui Ghinea, proiectul rezultat în urma unui concurs internațional presupunea păstrarea exteriorului clădirii și modificarea substanțială a interiorului pentru funcțiunea de muzeu.

„Și n-a vrut Nicușor Dan și cu arhitectul-șef al Capitalei. «Nu, nu. Trebuie să păstrăm scările din interior, că e monument»”, a relatat fostul ministru.

Ghinea afirmă că disputa administrativă ar fi întârziat proiectul aproximativ doi ani.

„Deci unii dintre oamenii implicați în povestea aia au zis: «Bă, ăsta-i antisemit. Nu vrea»”, a mai declarat Ghinea.

Ghinea mai susține că la un moment dat a intervenit și Cătălin Drulă, pe atunci președinte al USR.

„A trebuit să intervină Drulă, când era președinte la USR, să-l roage: «Hai, domnule, dă avizele, că pierde bani din PNRR»”, a spus fostul ministru.

Nicușor Dan a respins în trecut acuzația: Proiectul nu respecta regulamentul zonei protejate

Nicușor Dan a oferit, însă, în 30 iulie 2025, propria versiune asupra blocajului, după ce a fost întrebat despre situația Muzeului Holocaustului.

Actualul președinte al României a spus că Institutul „Elie Wiesel” organizase o achiziție publică în care tema inițială prevedea restaurarea clădirii și transformarea ei în muzeu. Potrivit lui Nicușor Dan, proiectul prezentat Primăriei în 2022 ar fi ajuns însă să prevadă demolarea clădirii și construirea unui nou imobil.

„Spre stupoarea noastră, în anul 2022, a venit cu o propunere în care, nerespectând tema de proiect și nerespectând valoarea arhitecturală a respectivului imobil, a propus demolarea lui și construirea în loc a unui imobil singur, cu care nu am fost de acord, pentru că încălca regulamentul zonei protejate”, explica Nicușor Dan.

Potrivit șefului statului, în 2023 s-ar fi ajuns la o soluție de compromis, care presupunea conservarea unor părți ale clădirii, inclusiv fațade și elemente interioare. Ulterior însă, proiectanții ar fi revenit cu o documentație care solicita demolări suplimentare.

Nicușor Dan a invocat și o a doua problemă, independentă de urbanism: regimul de proprietate.

El a afirmat că anumite părți ale construcției aparțineau altor proprietari, printre care Transelectrica, iar fără acordul acestora Primăria nu putea emite legal autorizația de construire.

„Atât timp cât nu există acordul proprietarului, autorizația nu poate să fie emisă și problema asta de proprietate aparent banală nu a fost rezolvată încă de Guvernul României, până în momentul în care eu am plecat din poziția de primar”, spunea Nicușor Dan.

Proiect de peste 268 de milioane de lei

Muzeul Național de Istorie a Evreilor și al Holocaustului din România este prevăzut să fie amenajat în Calea Victoriei nr. 218, în București.

Guvernul a aprobat în noiembrie 2023 indicatorii tehnico-economici ai investiției. Valoarea totală estimată atunci era de 268,28 milioane de lei, inclusiv TVA, la prețurile din mai 2022, iar durata de execuție prevăzută era de 36 de luni. Beneficiarul investiției este Institutul Național pentru Studierea Holocaustului din România „Elie Wiesel”.

Finanțarea urma să provină atât din fondurile asociate PNRR, cât și de la bugetul de stat și din alte surse legal constituite.

Presiunea asupra proiectelor rămase în PNRR este cu atât mai mare cu cât 31 august 2026 este termenul-limită stabilit la nivel european pentru îndeplinirea jaloanelor și țintelor finanțate prin Mecanismul de Redresare și Reziliență. Cererile finale de plată și documentele justificative trebuie trimise până la 30 septembrie, iar Comisia Europeană trebuie să efectueze ultimele plăți până la sfârșitul anului.

„Nu-mi e clar dacă se mai întâmplă”, a spus Ghinea despre Muzeul Holocaustului, în contextul acestei curse contra cronometru.

Ghinea: Fără memorie, „degeaba vom avea autostrăzi”

Fostul ministru spune că introducerea memorialelor antitotalitare în PNRR este una dintre componentele de care este cel mai mândru.

„O societate care nu are memoria valorilor democratice și antitotalitare, degeaba va avea autostrăzi. Până la urmă, tot se va prăbuși în sine însăși, în dictatură, în autoritarism”, a declarat Cristian Ghinea.

El a admis însă că bilanțul final al acestor investiții îi lasă „un gust amar”, susținând că pentru unele dintre proiectele incluse în PNRR nu a existat suficientă voință administrativă pentru a fi duse la capăt.

MAE a emis o atenționare de călătorie pentru românii care se află, tranzitează sau intenționează să călătorească în Comunitatea Autonomă Valenciană, Spania. Guvernul regional a instituit pentru 12 august 2026, ziua eclipsei solare, nivelul maxim de prealertă pentru risc de incendii forestiere pe întreg teritoriul Comunității Valenciene.

Nivelul maxim de prealertă vine în contextul în care se preconizează că un număr mare de persoane se vor întruni spontan în anumite zone pentru observarea eclipsei.

Ce măsuri au fost luate

MAE informează că autoritățile spaniole au luat o serie de măsuri în acest sens, respectiv:

• interzicerea accesului persoanelor pe trasee şi în zonele de câmp deschis;
• interzicerea aprinderii focului în zonele forestiere şi în zonele limitrofe pe o rază de 500 m;
• închiderea parcurilor naturale precum: Tinenca de Benifassa, la Serra de Irta, Penyagolosa, Prat de Cabanes-Torreblanca, Desert de les Palmes, Serra d’Espada, Albufera, Puebla de San Miguel, Sierra Calderona, Hoces del Cabriel, Chera-Sot de Chera y Turia, Marjal de Pego-Oliva, Sierra de Mariola, Carrascal de la Font Roja şi monumentul natural Cami dels Pelegrins de les Useres.

Totodată, pentru zilele de 11 și 12 august 2026 este interzisă camparea în următoarele zone: El Molinillo (Titaguas), Jórgola (Domeño), Fuente Muñoz (Benagéber), Fuente de Don Guillén (Puebla de San Miguel), El Remedio (Utiel), Porta Coeli (Serra) și El Planàs (Vistabella). Tot în aceste două zile, în zonele de agrement și în celelalte zone de campare situate pe terenuri forestiere, sunt interzise activitățile sportive și recreative în afara spațiilor special amenajate.

Totodată, potrivit MAE, autoritățile spaniole recomandă alegerea cu prioritate a zonelor urbane și, acolo unde există puncte oficiale de observare, utilizarea acestora pentru urmărirea eclipsei în condiții de siguranță.

MAE recomandă cetățenilor români să evite deplasarea în zonele restricționate, să respecte cu strictețe instrucțiunile autorităților locale și să consulte în permanență informațiile publice comunicate de către autoritățile spaniole.

Eclipsa de Soare are loc astăzi

Eclipsă totală de Soare va traversa, pe 12 august 2026, regiuni din Arctica și din vestul Europei, oferind locuitorilor și turiștilor din Islanda și Spania unul dintre cele mai spectaculoase fenomene astronomice.

Fenomenul se produce atunci când Luna trece între Pământ și Soare și acoperă complet discul solar pentru observatorii aflați în interiorul unei benzi înguste, cunoscută drept traseul totalității, relatează Starlust.

Eclipsa totală va putea fi urmărită din Groenlanda, vestul Islandei, nordul Spaniei, nordul Rusiei și dintr-o zonă restrânsă a Portugaliei.

În România, fenomenul astronomic va putea fi văzut parțial și din unele orașe.

Potrivit informațiilor publicate de Observatorul Astronomic „Amiral Vasile Urseanu”, acoperirea maximă a Soarelui se va produce în nord-vestul țării, fiind de aproximativ 34% pentru orașul Carei și localitățile învecinate.

Eclipsa va începe în jurul orei 20.20 și are maximul în preajma momentului de apus al Soarelui.

Pe lângă eclipsa de Soare, cerul nopții va oferi un alt spectacol: curentul de meteori Perseide, al cărui maxim de activitate este programat pentru 13 august 2026, în jurul orei 06:00.

Perseidele sunt considerate unul dintre cele mai spectaculoase fenomene astronomice ale anului. Potrivit NASA, acest curent de meteori este observat de peste două milenii și reprezintă unul dintre cele mai cunoscute evenimente astronomice recurente.

Ce sunt și de unde provin meteorii

Perseidele își primesc numele de la constelația Perseu, din zona căreia par să provină meteorii atunci când sunt priviți de pe Pământ. Fenomenul este asociat cu particulele lăsate în urmă de o cometă, care pătrund în atmosfera terestră cu viteze foarte mari și se încălzesc, producând dârele luminoase observate pe cer.

Unele dintre particulele care generează Perseidele au dimensiuni foarte mici, chiar sub un milimetru. La intrarea în atmosferă, interacțiunea cu aerul provoacă ionizare și produce lumina caracteristică meteorilor.

Curentul Perseidelor este cunoscut și pentru apariția unor bolizi, adică meteori extrem de strălucitori, care pot lăsa în urma lor dâre luminoase vizibile pe cer.

Când pot fi văzute cel mai bine

Cea mai bună perioadă pentru observarea Perseidelor în 2026 va fi în noaptea de 12 spre 13 august, în special după miezul nopții și până în zorii zilei. Maximul curentului de meteori este estimat pentru 13 august, la ora 06:00.

Un avantaj important în acest an este reprezentat de faza Lunii. Luna Nouă are loc pe 12 august, la ora 20:37, astfel încât lumina Lunii nu va afecta observațiile în timpul nopții de maxim.

Potrivit Observatorului Astronomic „Amiral Vasile Urseanu” din București, în condiții ideale, prognozele pentru 2026 indică până la 100 de meteori pe oră. În practică, numărul observat este de regulă mai mic, iar în timpul maximului poate fi văzut, în medie, aproximativ un meteor pe minut.

În zonele urbane, iluminatul artificial reduce considerabil numărul meteorilor vizibili. Din orașe pot fi observați aproximativ 10-20 de meteori pe oră.

Unde se văd cel mai bine

Pentru a vedea cât mai multe Perseide, este recomandată alegerea unui loc întunecat, departe de luminile orașelor. Zonele rurale și regiunile montane oferă condiții mai bune de observare, însă și localitățile aflate la marginea marilor orașe pot fi potrivite.

Observatorul Astronomic din București recomandă evitarea zonelor puternic iluminate și alegerea unui loc cu cer cât mai curat și lipsit de lumini parazite.

Nu este nevoie de telescop sau de alte instrumente astronomice pentru a observa Perseidele. Pentru o experiență cât mai bună, este recomandat un șezlong sau un sac de dormit, astfel încât observatorul să poată sta întins și să privească o suprafață cât mai mare a cerului.

De asemenea, chiar dacă este vară, nopțile pot fi răcoroase, astfel că este utilă îmbrăcămintea mai groasă. Astronomii recomandă ca observațiile să dureze cel puțin o oră: cu cât este privit cerul mai mult timp, cu atât cresc șansele de a vedea mai mulți meteori.

Primul pas este curățarea suprafeței. Apa și săpunul îndepărtează murdăria, grăsimea și microorganismele de pe suprafețe, iar în numeroase situații acest lucru este suficient. Dezinfectantul are un alt rol: distruge microorganismele rămase pe suprafață. Problema apare atunci când produsul este aplicat direct peste murdărie, mai scrie CNN.

Curățarea și dezinfectarea nu sunt același lucru

„Dezinfectantul nu intră în contact direct cu microbul, deoarece acesta este protejat de murdărie”, explică Alicia McCarthy, specialist în chimie mai sigură la Toxics Use Reduction Institute al Universității din Massachusetts Lowell. Un exemplu este o suprafață pe care a fost preparată carne crudă. În acest caz, suprafața trebuie mai întâi curățată temeinic, iar apoi dezinfectată. În schimb, pentru multe dintre petele și resturile obișnuite din locuință, săpunul și apa sunt suficiente.

Suprafața pe care a fost preparată carne crudă trebuie mai întâi curățată temeinic, iar apoi dezinfectată. Sursa foto: Mediafax Foto

O altă greșeală: dezinfectantul este șters prea repede

Chiar și atunci când dezinfectarea este necesară, există o greșeală frecventă: produsul este pulverizat și șters imediat. Specialiștii atrag atenția că dezinfectantul trebuie să rămână umed pe suprafață pentru timpul indicat pe etichetă. În funcție de produs, acest interval poate fi cuprins între unul și 10 minute. Dacă suprafața este ștearsă imediat, substanța poate să nu aibă suficient timp pentru a acționa.

De ce folosirea excesivă poate fi o problemă

Unele dintre cele mai utilizate substanțe din produsele dezinfectante sunt compușii cuaternari de amoniu, cunoscuți sub abrevierea QAC. Studii de laborator și pe animale au ridicat în ultimii ani semne de întrebare privind posibile efecte asupra inflamației, sistemului imunitar și respirator, dezvoltării creierului, hormonilor reproductivi și fertilității. Cercetările au identificat, de asemenea, compuși QAC în probe de sânge, lapte matern, urină și materii fecale.

Aceste rezultate nu înseamnă că orice utilizare a unui dezinfectant provoacă probleme de sănătate. Specialiștii subliniază însă importanța folosirii acestor produse doar atunci când sunt necesare și conform instrucțiunilor producătorului. Utilizarea excesivă poate avea și consecințe asupra mediului și poate contribui la problema rezistenței antimicrobiene.

Când este suficient să cureți și când trebuie să dezinfectezi

În cazul unei suprafețe obișnuite, curățarea cu apă și săpun este, de regulă, primul pas și adesea singurul necesar. Dezinfectarea devine mai importantă atunci când în locuință există o persoană cu o boală contagioasă sau după prepararea cărnii crude, când există riscul contaminării cu bacterii. Pentru anumite situații pot fi folosite și alternative precum alcoolul, acidul citric, peroxidul de hidrogen sau sistemele cu abur uscat. Eficiența acestora depinde însă de concentrație, suprafață și timpul de contact.

Atenție la timpul de acțiune și la amestecarea substanțelor

În cazul alcoolului, sursa recomandă o concentrație de 70% și menținerea suprafeței umede timp de cel puțin un minut. Pentru peroxidul de hidrogen de 3%, timpul indicat pentru distrugerea microbilor este de aproximativ cinci minute. Un avertisment important vizează înălbitorul pe bază de clor. Acesta nu este destinat curățării obișnuite și nu trebuie amestecat cu oțet, amoniac sau alcool, deoarece pot rezulta gaze toxice. Regula simplă este: curăță mai întâi, dezinfectează doar când este necesar și respectă întotdeauna timpul de acțiune indicat pe produs.

CCR se reunește miercuri, la ora 12:00, pentru a analiza sesizările de neconstituționalitate formulate față de legea privind modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul integrităţii.

USR și PNL au atacat la CCR Legea Integrității

Actul normativ a fost atacat la Curte printr-o acțiune comună a senatorilor USR și a opt senatori PNL. Sesizarea vizează cele două amendamente care au ridicat, încă din timpul dezbaterilor în comisiile parlamentare, serioase suspiciuni că ar încălca Legea fundamentală.

„Am atacat la CCR, împreună cu PNL, articolele neconstituționale introduse de PSD și AUR împotriva lui Dominic Fritz și Mirabelei Grădinaru, partenera președintelui Nicușor Dan. Într-o democrație nu se dau legi împotriva adversarilor politici, ca în dictatură, nici legi retroactive. Dacă excepția de neconstituționalitate va fi admisă în următoarele săptămâni de CCR, avem șansa să salvăm Legea ANI și jalonul PNRR. Nici nu mai știi când e PSD mai rău: când era pe cai mari, cu procente aproape majoritare, sau acum, când se apropie fundul sacului cu voturi și se agață disperat de putere”, a afirmat Sorin Șipoș, liderul senatorilor USR, potrivit unui comunicat de presă emis de formațiune.

PSD atacă USR și PNL după sesizarea CCR: „Au pus în pericol 771 de milioane de euro pentru a-l salva pe Dominic Fritz”

Ulterior, PSD a acuzat USR și PNL că au pus în pericol 771 de milioane de euro din fondurile europene alocate României, prin contestarea la Curtea Constituțională a Legii Integrității.

Social-democrații susțin că demersul celor două partide urmărește să îl protejeze pe liderul USR, Dominic Fritz, de sancțiunile generate de constatarea definitivă a unui conflict de interese.

„PSD denunță acțiunea comună a USR și PNL de a suspenda 771 de milioane de euro din fondurile destinate României. Totul în tentativa de a salva un președinte de partid de sancțiunile legale”, se arată într-un comunicat transmis joi de social-democrați.

Și președintele Nicușor Dan a atacat legea

În paralel, și șeful statului, Nicușor Dan, a sesizat CCR în privința modificărilor aduse noii legi ANI, contestând mai multe prevederi referitoare la declarațiile de avere și de interese.

Potrivit sesizării, actualizarea legislației privind integritatea este necesară și reprezintă inclusiv un angajament al României prin PNRR, însă forma adoptată de Parlament este arbitrară și contravine Constituției.

Una dintre principalele modificări contestate extinde obligația depunerii declarațiilor de avere și de interese la „soțul, soția sau persoana care are relații asemănătoare acelora dintre soți” cu președintele României, parlamentari, premierul, membri ai Guvernului și alte categorii de demnitari și oficiali.

Președinția reclamă în special lipsa unei definiții clare pentru relațiile „asemănătoare acelora dintre soți”. În sesizarea adresată CCR se arată că legea nu stabilește criterii obiective precum durata relației, conviețuirea, interdependența economică sau asumarea publică a acesteia.

Șeful statului a invocat, în sesizare, și dreptul la viață privată, argumentând că persoanele respective nu ocupă o funcție publică și nu exercită prerogative de autoritate.

Nicușor Dan a contestat și pierderea automată a mandatului

În plus, Nicușor Dan a contestat și sancțiunile aplicabile persoanelor pentru care a fost constatată definitiv o incompatibilitate sau un conflict de interese.

Potrivit sesizării, noua lege transformă interdicția de până la trei ani de a ocupa o funcție publică, care producea efecte pentru viitor, într-un mecanism care poate conduce la încetarea unei funcții sau a unui mandat aflat deja în exercitare.

Președinția susține că o asemenea soluție încalcă principiul constituțional al neretroactivității legii. Sesizarea argumentează că unei situații juridice stabilite definitiv sub vechea legislație i-ar fi atașată, prin noua lege, o consecință care nu exista anterior.

Legea integrității, jalon din PNRR

Legea integrităţii reprezintă un jalon important din PNRR şi trebuie promulgată până la 31 august.

Ea a fost adoptată săptămâna trecută de Senat, Cameră decizională. Au fost 105 de voturi pentru, 8 împotrivă și 7 abțineri, iar doi senatori nu au votat.

Legea, care modifică mai multe acte normative referitoare la ANI, incompatibilități, conflicte de interese și declarațiile de avere și de interese, fusese transmisă președintelui pentru promulgare pe 7 august.

Ucraina a transmis Statelor Unite propuneri concrete pentru încheierea războiului, a declarat marți, 11 august, președintele Volodimir Zelenski. Liderul de la Kiev a spus însă că eforturile diplomatice trebuie să însemne în egală măsură și întărirea apărării Ucrainei, potrivit Kyiv Post.

„A existat un raport din partea echipei noastre de negociere. Am transmis propunerile noastre părții americane”, a spus Volodimir Zelenski în discursul său de marți seară.

Președintele ucrainean nu a oferit alte detalii despre conținutul propunerilor transmise Washingtonului, dar a precizat că Statele Unite pot avea un rol important atât în negocieri, cât și în consolidarea capacității de apărare a Ucrainei.

„America poate contribui la consolidarea apărării noastre, în primul rând prin apărare aeriană, și poate pune presiune pe Rusia astfel încât planurile sale să se schimbe – de la prelungirea războiului la pregătirea pentru încheierea acestuia”, a adăugat el.

În tot acest timp, Washingtonul încearcă să relanseze negocierile dintre Kiev și Moscova. Emisarii americani Steve Witkoff și Jared Kushner sunt așteptați să se implice în discuțiile cu reprezentanții celor două țări.

Kievul a transmis de multe ori că este pregătit să negocieze și să accepte un armistițiu necondiționat. Totodată, autoritățile ucrainene spun că orice acord de pace trebuie să includă garanții de securitate pentru a asigura Ucraina că este calea sigură.

„America poate contribui la consolidarea apărării noastre, în primul rând prin apărare aeriană”, a declarat Volodimir Zelenski.

Ucraina a cerut în mod repetat Statelor Unite și celorlalți parteneri occidentali sisteme de apărare aeriană și rachete interceptoare, pentru a se putea apăra. Între timp, Rusia continuă atacurile cu rachete și drone asupra orașelor și infrastructurii ucrainene.

Autoritățile canadiene au anunțat că un incendiu de pădure din vestul țării s-a intensificat peste noapte chiar și fără vânturi puternice, potrivit AP.

Aproximativ 20.000 de oameni au trebuit să fugă din calea flăcărilor.

Intensificarea incendiului a pus sub semnul întrebării eforturile de a-l ține sub control și de a evalua pe deplin pagubele.

193 de pompieri încearcă să stingă incendiul

O sută de pompieri din Mexic s-au alăturat efortului de stingere a flăcărilor. Astfel, numărul pompierilor care luptă împotriva incendiilor ajungând la 193.

Incendiul a distrus case și alte proprietăți din apropierea lacului Okanagan, a ucis o femeie de 80 de ani și a cuprins zonele din apropierea orașului Summerland. Acesta are o comunitate cu aproximativ 12.000 de locuitori, situată la aproximativ 300 de kilometri est de Vancouver.

Cliff Chapman, directorul operațiunilor provinciale al Serviciului de Incendii de Pădure din Columbia Britanică, a declarat că s-a înregistrat o „creștere destul de semnificativă” a flăcărilor în unele zone peste noapte, chiar și fără vânturi puternice.

El a adăugat că echipele lucrează non-stop pentru a asigura siguranța întoarcerii acasă a locuitorilor evacuați, potrivit sursei.

A fost solicitat ajutorul guvernului federal

Pe lângă cei deja forțați să fugă, alte 10.000 de persoane au fost anunțate să fie pregătite să plece în cel mai scurt timp. Peste 100 de incendii de vegetație ardeau în provincie. Oficialii au avertizat că fulgerele ar putea declanșa noi incendii în zona Central Interior și Okanagan. Provincia a solicitat, de asemenea, ajutor guvernului federal pentru extinderea cazărilor pentru persoanele evacuate.

Poliția Canadiană din Columbia Britanică (RCMP) investighează dacă activitatea criminală a jucat un rol în incendiu. Chapman a declarat că aproximativ 4% din incendiile de vegetație din Columbia Britanică din ultimul deceniu au fost suspectate ca fiind declanșate intenționat. Cu toate acestea, oficialii nu au declarat că incendiul din Bald Range a fost declanșat intenționat.

Premierul Anutin Charnvirakul a ordonat Ministerului de Interne și poliției să oprească emiterea permiselor pentru arme de foc. El a cerut, de asemenea, „controale mai stricte și sancțiuni decisive”, scrie The Guardian. Măsura vine după atacul de vineri, când un băiat de 14 ani și-a împușcat bunicii în locuința lor din Nonthaburi, la nord de Bangkok. Ulterior, adolescentul a mers la școala sa, unde a ucis alte șase persoane, înainte de a se sinucide. Bilanțul atacului a ajuns la nouă morți după ce o fată de 12 ani rănită în atac a murit la spital sâmbătă.

Adolescentul a folosit arma bunicului

Anchetatorii încearcă în continuare să stabilească motivul atacului. Poliția a anunțat anterior că adolescentul urmărea online videoclipuri cu conținut violent și că, în trecut, adusese la școală un pistol cu aer comprimat. Autoritățile au menționat și existența unui posibil stres legat de situația școlară, în timp ce un coleg a spus că adolescentul ar fi fost hărțuit. Arma folosită în atac aparținea bunicului său. Adolescentul a folosit-o pentru a-și ucide bunicii înainte de a merge la școală.

Atacul de la școala din Thailanda. Anchetatorii încearcă în continuare să stabilească motivul atacului. Sursa foto: X

Familiile victimelor își iau rămas-bun

Marți, sicriele bunicilor au fost depuse la templul budist Tem Rak Samakkhi, înaintea incinerării. Sicriul adolescentului a fost așezat separat, înconjurat de flori albe. Tawee Piewphong, cumnatul bunicului ucis, l-a descris pe acesta drept un om „tăcut, dar foarte bun”. Bărbatul a spus că nu înțelege ce l-a determinat pe adolescent să comită crimele, dar a transmis și un mesaj de compasiune. „La 14 ani ești doar la începutul vieții și orice problemă are o soluție”, a spus acesta. Printre cei care deplâng victimele se află și rudele profesorilor și angajaților uciși în atac.

Autoritățile caută explicațiile atacului

Atacul a provocat un val de emoție în Thailanda și a relansat dezbaterea privind controlul armelor de foc. Țara are una dintre cele mai ridicate rate de deținere a armelor din regiune, însă măsurile anunțate anterior pentru înăsprirea legislației nu au împiedicat producerea unor noi atacuri armate. În paralel cu suspendarea permiselor, autoritățile încearcă să afle dacă adolescentul a dat anterior semnale care ar fi putut indica un risc. Unul dintre părinții elevilor de la școala atacată a atras atenția și asupra necesității unor măsuri privind sănătatea mintală. Investigația continuă, iar autoritățile thailandeze promit măsuri suplimentare pentru prevenirea unor tragedii similare.

Mii de oameni spun că lipsa de energie după-masa este o problemă pe care o întâlnesc frecvent, notează Mirror.

Potrivit unui expert, somnul s-ar putea să nu fie cauza pentru care ți se face somn la prânz. În schimb, totul ar putea depinde de ceea ce mănânci. Acest lucru ar putea însemna să schimbi ceea ce mănânci, nu cantitatea.

Dan Osman, specialist în nutriție, indică faptul că „lipsa de energie după-amiază este ceva ce mulți oameni recunosc și nu este întotdeauna un semn că ai făcut ceva greșit”.

Alegerile alimentare pot influența lipsa de energie

„Nivelurile noastre de energie se schimbă în mod natural pe parcursul zilei. Mulți oameni vor simți o scădere a stării de alertă la începutul sau mijlocul după-amiezii. Însă, alegerile alimentare pot face ca această scădere să se simtă mai bine sau mai rău. Dacă micul dejun este grăbit, prânzul este foarte ușor sau masa este alcătuită în mare parte din carbohidrați cu eliberare rapidă, cum ar fi pâinea albă, produsele de patiserie sau gustările zaharoase, fără multe proteine ​​sau fibre, unii oameni pot simți din nou foame sau oboseală destul de repede”, a explicat acesta.

„O abordare mai echilibrată este să te gândești la întreaga zi, mai degrabă decât la o singură gustare. Mesele care includ o sursă bună de proteine, carbohidrați bogați în fibre, legume și grăsimi sănătoase sunt mai predispuse să fie satisfăcătoare și ajută oamenii să evite să ajungă în punctul în care rămân fără puteri”, recomandă specialistul.

33% dintre adulții care au participat la un sondaj au semnalat o lipsă de energie după-masa

Un sondaj realizat pe mai mult de 1.500 de adulți a verificat când simțeau că energia lor era la cel mai înalt nivel. De asemenea, a monitorizat și când simțeau că este la cel mai scăzut nivel. S-a constatat că, deși 30% se simt cel mai energici la 10 sau 11 dimineața, cifre similare au arătat că un număr similar, 33%, au avut probleme la ora 14 sau 15.

Paul Mason, expert în alimentație, explică fenomenul.

„Cea mai mare greșeală pe care o fac oamenii când au o stare de oboseală după-amiaza este să aștepte până când sunt deja epuizați pentru a decide ce să mănânce. În acel moment, cea mai ușoară opțiune va câștiga de obicei”, potrivit acestuia.

Consumați un mic dejun și un prânz echilibrat

Consumă un mic dejun care să conțină proteine, fibre și grăsimi sănătoase (nuci sau avocado). Aceste elemente ajută la reglarea nivelului de energie, conform sursei citate.

Momentul este important

Dieteticianul Brooke Devlin spune că „pauzele lungi dintre mese sau tiparele alimentare neregulate pot duce la scăderi de energie și concentrare. Dovezile emergente sugerează că alimentația cu restricții de timp (TRE), în care mâncatul este limitat la o fereastră zilnică constantă, cum ar fi 8-10 ore, poate ajuta la stabilizarea ritmurilor circadiene și la îmbunătățirea eficienței metabolice”.

Hidratarea este esențială

„Chiar și o deshidratare ușoară poate duce la lentoare și dificultăți de concentrare”, potrivit lui Devlin.

Ea recomandă să se bea apă pe parcursul zilei pentru a menține corpul hidratat.

Fă mișcare

Când începi să te simți obosit, ar putea fi corpul tău care îți spune să te miști.

„Mijlocul după-amiezii este un moment excelent pentru a-ți pune corpul în mișcare”, recomandă ea.

Asigură-te că ai destulă lumină naturală

„Lumina soarelui ajută la menținerea ritmului circadian și susține claritatea mentală”, explică Devlin.

Ia o pauză

„Nu subestimați puterea unei scurte pauze mentale. Depărtarea de ecrane, efectuarea unui exercițiu de respirație sau discuția cu un coleg vă pot ajuta să vă resetați concentrarea”, mai adaugă ea.

Nu lăsați activitățile solicitante pentru după-amiază

Ultimul sfat al expertei a fost să vă schimbați programul, dacă puteți.

„Păstrați munca de rutină sau creativă pentru această perioadă și abordați sarcinile analitice sau care necesită concentrare ridicată dimineața, când creierul dumneavoastră este în mod natural mai alert”, a conchis Devlin.

Marți, președintele american Donald Trump a confirmat informația conform căreia a schimbat în secret avionul la începutul lunii iulie, potrivit Reuters.

Liderul de la Casa Albă a declarat că a urmat pur și simplu sfatul echipei sale de securitate.

Ce a răspuns președintele american

„Au vrut să mă pună într-un alt zbor, într-un alt avion, cu aceeași securitate. Au vrut să o fac, așa că am făcut-o. Fac ce îmi spun”, a declarat Trump lângă Washington, la întoarcerea dintr-o călătorie.

Washington Post a relatat despre bizara operațiune de securitate care a avut loc pe pista aeroportului din Ankara pe 8 iulie. Aceasta s-a desfășurat pe fondul îngrijorărilor legate de un atac iranian.

Dezvăluirile ridică semne de întrebare cu privire la securitatea președintelui american, credibilitatea amenințării percepute la adresa sa și strategia de comunicare a Casei Albe.

Trump, transportat pe ascuns în alt avion

În acea zi, pentru a părăsi summitul NATO din Turcia, președintele american a fost transportat într-un container de realimentare într-un alt avion. Air Force One a decolat cu doisprezece jurnaliști la bord, crezând în mod eronat că aceștia călătoresc cu Donald Trump, potrivit sursei.

În cele din urmă, s-a îmbarcat într-o altă aeronavă. 

„Îmi imaginez că a existat o amenințare”, a spus președintele marți seara, când a fost întrebat de ce Serviciile sale Secrete l-au sfătuit să facă această manevră.

Președintele SUA a declarat că „nu este surprins”.

„Primesc multe amenințări de care nu sunteți conștienți”, a transmis el.

Întoarcerea sa din Turcia fusese deja marcată de un incident anterior. Donald Trump trebuia să plece din Ankara spre Regatul Unit cu același Boeing 747 care îl adusese acolo.

Însă, îngrijorările legate de siguranța sa au determinat Casa Albă să schimbe planul în ultimul moment. Astfel, Trump a călătorit cu aeronava mai veche, considerată mai sigură, mai arată sursa citată.

Liderul rus Vladimir Putin a mers, marți, în vizită la Universitatea de Stat din Novosibirsk, Siberia, potrivit Le Figaro.

Acesta a vorbit cu studenți, doctoranzi și tineri oameni de știință ruși.

Președintele i-a întrebat, în special, despre „amenințările” pe care inteligența artificială le-ar putea reprezenta pentru Rusia.

Unul dintre studenți a răspuns „ca să vă spun adevărul, nu aveți nimic de care să vă temeți”, conform sursei.

Replica liderului de la Kremlin a fost că „nu mi-a fost niciodată frică de nimic”.

Totuși, studentul a afirmat că există, în special, „o” amenințare.

„Dacă folosim constant inteligența artificială, riscăm să gândim mai puțin pentru noi înșine”, a adăugat el.

Rusia, în urmă în ceea ce privește inteligența artificială

Rusia se află în prezent cu mult în urma Statelor Unite și a Chinei în ceea ce privește IA, potrivit aceleiași surse.

Kremlinul a făcut din inteligența artificială o „prioritate” în 2019, adoptând „Strategia Națională de Dezvoltare a IA”. Șase ani mai târziu, pe 19 noiembrie 2025, Vladimir Putin a recunoscut puterea de influență exercitată de diverse sisteme de IA. 

„Aceste modele generează volume enorme de date noi și devin unul dintre instrumentele cheie pentru diseminarea informațiilor. Ca atare, ele au capacitatea de a influența valorile și viziunile asupra lumii ale indivizilor, modelând mediul semantic al unor națiuni întregi și, în cele din urmă, al întregii umanități”, a declarat el la o conferință anuală.

Rusia a rămas în urmă în special din cauza sancțiunilor occidentale, care blochează în prezent accesul la cipuri și infrastructură. Țara a investit doar câteva miliarde de dolari în inteligență artificială până în prezent. Aceasta intenționează să crească investițiile la 850 de miliarde de ruble (8 miliarde de euro) pe an până în 2030, mai arată sursa citată.

Juriul din procesul lui Luigi Mangione din statul New York va rămâne anonim, a decis marți judecătorul care supraveghează cazul, conform BBC.

Mangione a pledat nevinovat pentru uciderea directorului executiv al UnitedHealthcare, Brian Thompson, în decembrie 2024.

Cazul lui Mangione a stârnit reacții în mediul online

Cazul a fost în centrul unei frenezii online. Mulți dintre susținătorii lui Luigi Mangione văd în tânărul de 28 de ani un simbol al reacției negative față de costurile asistenței medicale din SUA. Pee de altă parte, criticii săi analizează intențiile și posibilele opinii politice ale acestuia.

În audierea de marți, judecătorul a decis că juriul format din 12 persoane va rămâne anonim pentru public. Motivul invocat de acesta este atenția intensă acordată cazului, potrivit sursei citate.

Procesul începe luna viitoare, iar selecția juriului este programată să înceapă pe 8 septembrie.

Mangione a pledat nevinovat pentru toate acuzațiile, inclusiv pentru crimă de gradul doi și infracțiuni legate de arme.

Procesul federal a fost amânat pentru anul viitor

El va avea un proces federal separat anul viitor, în care a pledat, de asemenea, nevinovat.

Procesul federal trebuia să înceapă în luna octombrie din acest an. Însă, o judecătoare a anunțat că îl va amâna.

Motivul amânării este pentru ca avocații lui Mangione să se poată concentra asupra procesului său de crimă la nivel de stat.

Au fost raportate atacuri cu drone în orașul portuar rus Novorossiisk și în Crimeea, ocupată de Rusia, în noaptea de marți spre miercuri, potrivit The Kyiv Independent.

Mai multe explozii au fost raportate de localnici

Locuitorii din Novorossiisk au raportat explozii repetate în timp ce apărarea aeriană rusească încerca să respingă un atac al dronelor, potrivit canalelor de monitorizare independente.

Presa de stat rusă a relatat că resturile unei drone au lovit șase clădiri rezidențiale. De asemenea, a fost lovită și o clădire comercială și un șantier de construcții din Novorossiisk, provocând victime. Numărul și gravitatea victimelor nu au fost încă clarificate.

Novorossiisk este un important port rusesc la Marea Neagră. Acesta găzduiește o bază navală utilizată de Flota Rusă a Mării Negre. Rusia a mutat o mare parte din flotă din Crimeea ocupată la Novorossiisk în urma atacurilor repetate ale Ucrainei asupra navelor de război rusești și a infrastructurii navale din peninsulă, potrivit sursei.

Explozii semnalate în apropierea unei centrale termoelectrice

Mai multe explozii au fost raportate și în Crimeea ocupată. Au fost auzite în apropierea centralei termoelectrice Balaklava, în afara Sevastopolului, potrivit canalului de monitorizare Crimean Wind, citând locuitori locali.

În apropiere de Bakhchysarai, un localnic citat de Crimean Wind a declarat că „de la miezul nopții au avut loc mai multe explozii, focuri de mitralieră și drone deasupra capului”.

De asemenea, un atac cu drone la scară largă ar fi avut loc și în apropierea Podului Crimeea. Acesta leagă peninsula ocupată de Ținutul Krasnodar din Rusia, conform aceleiași surse.

Autoritățile ucrainene nu au comentat atacurile raportate.

Frații Andrew și Tristan Tate ar putea a fugi înaintea audierii lor pentru eliberarea pe cauțiune, susțin procurorii britanici citați de BBC.

Procurorii cer respingerea cererii fraților Tate

Procurorii cer unei instanțe americane să respingă cererea celor doi de a fi eliberați din închisoare în timp ce se desfășoară procedura de extrădare, înainte de o audiere privind arestarea preventivă.

Frații Tate sunt reținuți în Florida de la arestarea lor de luna trecută, după ce Serviciul Procuraturii Coroanei (CPS), care se ocupă de cazuri penale în Anglia și Țara Galilor, a dezvăluit 38 de acuzații împotriva lor. Ambii au negat că ar fi făcut vreo infracțiune.

Andrew și Tristan Tate reprezintă un „risc de fugă”

CPS a declarat că frații prezintă un „risc de fugă”. De asemenea, ar încerca să interfereze cu martorii din acest caz, conform documentelor depuse la instanță.

Audierea de joi va stabili dacă frații vor rămâne în închisoare pe durata procedurilor judiciare, arată sursa.

Andrew și Tristan Tate se confruntă cu un total de 59 de capete de acuzare. Acestea includ viol și infracțiuni legate de trafic sexual și imagini indecente cu minori.

Atât procurorii, cât și avocații apărării au depus luni noi documente la tribunalul federal din Districtul Sudic al Floridei.

Avocații fraților Tate au recunoscut că eliberarea pe cauțiune în procedurile internaționale de extrădare a fost neobișnuită. Totuși, aceștia au spus că frații nu au dat dovadă de niciun motiv să creadă că intenționează să se sustragă urmăririi penale.

Ce se arată în documentele depuse de procurori

Documentele depuse includ o cerere din partea Ambasadei Marii Britanii la Washington, trimisă Departamentului de Stat al SUA. Aceasta conține refuzul de eliberare pe cauțiune, potrivit aceleiași surse.

De asemenea, au fost depuse documente care evidențiază presupusele riscuri în cazul în care frații Tate sunt eliberați pe cauțiune.

„Atât Andrew, cât și Tristan Tate au la dispoziție resurse semnificative, atât financiare, cât și pe rețelele de socializare”, au argumentat procurorii.

„Toți reclamanții din acest caz sunt vulnerabili și se tem de Andrew și Tristan Tate din cauza violenței la care sunt supuși. Mai mulți dintre reclamanți descriu că au fost agresați și amenințați cu arme. Sunt vulnerabili și din cauza resurselor de care dispun Andrew și Tristan Tate, precum și din cauza înclinației lor de a intimida reclamanții vulnerabili”, se arată în documente.

Procurorii au citat, de asemenea, postări de pe rețelele de socializare făcute de Andrew Tate. În cadrul acestora, el ar fi batjocorit procurorii. De asemenea, ar fi sugerat că și-ar putea ascunde identitatea pentru a evita arestarea, conform sursei citate.

Un atac al mișcării houthi, susținute de Iran, a dus la moartea a patru membri al unui echipaj aflat la bordul unei mici nave de marfă în strâmtoarea Bab el-Mandeb, potrivit Reuters.

Incidentul a fost anunțat marți, de Ministerul Transporturilor din Yemen. Surse Reuters au raportat un atac cu rachete asupra unei nave container în largul coastei Pakistanului, într-un presupus atac american.

Au fost uciși și doi salvatori din Yemen

Doi salvatori yemeniți dintr-un grup militar anti-houthi au fost, de asemenea, uciși în atacul de la Bab el-Mandeb, a anunțat Garda de Coastă din Yemen.

Ulterior, houthii au declarat că au atacat o navă care transporta echipament militar saudit în Bab el-Mandeb. Însă, nu au dezvăluit numele navei, conform sursei.

Nava, lovită de un proiectil necunoscut

Agenția afiliată marinei britanice UK Maritime Trade Operations (UKMTO) a raportat marți un incident în strâmtoare. Aceasta a transmis că o navă a fost lovită de un proiectil necunoscut.

Conform Reuters, nava de marfă era Tihamah după forma punții și a catargului navei. Elementele se potriveau cu imaginile din arhivă ale navei.

Trei pakistanezi și un indonezian au fost uciși, a anunțat ministerul yemenit. Acesta a adăugat că echipajul a pierdut controlul navei după ce a fost atacat.

Zece persoane au fost rănite, inclusiv șapte membri ai echipajului, doi membri ai Gărzii de Coastă și un membru al NRF, potrivit Gărzii de Coastă. Houthii au declarat un embargou maritim împotriva Arabiei Saudite în Marea Roșie pe 20 iulie, ca răspuns la ceea ce au descris drept un asediu saudit. Riadul neagă că Yemenul este asediat, mai arată sursa citată.

Miercuri, în jurul orei locale 06:00, Coreea de Nord a lansat miercuri o rachetă balistică spre mare, au declarat vecinii săi sud-coreeni, potrivit AP.

Această lansare reprezintă a doua activitate de testare a unor astfel de arme în mai puțin de o săptămână.

Statul Major Interarme al Coreei de Sud a declarat că a detectat lansarea din zona de coastă estică Wonsan a Coreei de Nord. A avut loc în direcția apelor estice ale Coreei de Nord.

Răspunsul Coreei de Sud

Armata sud-coreeană a declarat că și-a intensificat postura de supraveghere. De asemenea, a transmis că Seulul face schimb de informații cu Washington și Tokyo despre lansare.

Ministerul Apărării din Japonia a declarat că a observat și o presupusă lansare de rachetă balistică din Coreea de Nord. A precizat că nu a detectat arma ajungând în zona exclusivă a Japoniei. Acesta a subliniat că se crede că a căzut mai departe de coasta japoneză, potrivit sursei.

Cea mai recentă lansare a avut loc la două zile după ce Coreea de Sud și Statele Unite au anunțat că vor începe săptămâna viitoare exercițiile militare anuale la scară largă. Ele vor fi realizate pentru a-și consolida pregătirea împotriva amenințărilor nord-coreene.

Antrenamentul va începe luni, 17 august, și va dura 11 zile. Amploarea sa va fi similară cu cea din anii precedenți. Se estimează că 18.000 de soldați sud-coreeni vor participa, potrivit armatei sud-coreene.

Testarea armelor de nord-coreeni, un răspuns la antrenamentele SUA și a Coreei de Sud

Coreea de Nord a răspuns anterior la antrenamente și la alte exerciții militare majore dintre Coreea de Sud și SUA cu teste de arme și o retorică dură. Coreea de Nord numește astfel de exerciții o practică de a ataca țara. Mai mult, o forțează să își consolideze arsenalul nuclear. Totuși, SUA și Coreea de Sud au declarat în repetate rânduri că antrenamentul lor este de natură defensivă, mai arată sursa.

Joi, Coreea de Sud, SUA și Japonia au detectat lansarea unei rachete balistice cu rază scurtă de acțiune din Coreea de Nord. Aceasta a fost prima activitate de testare a armelor balistice a Nordului de la sfârșitul lunii iunie. Coreea de Nord nu a confirmat lansarea raportată.

Într-o postare încărcată pe Truth Social, președintele american Donald Trump a transmis că „Dr. Mehmet Oz (n. r. – administratorul Centrelor pentru Servicii Medicare și Medicaid din SUA) a anunțat că Medicaid nu va mai finanța operațiile de tranziție de gen și hormonii pentru minori”.

„Nu vom plăti pentru ca copiii noștri nevinovați să se supună acestor operații și practici barbare, care au ca rezultat daune de neconceput și ireversibile corpurilor lor tinere”, a scris Trump.

În acest context, liderul de la Casa Albă a subliniat că „zeci de spitale din SUA au pus deja capăt acestei așa-numite «îngrijiri de afirmare a genului» și ne așteptăm ca multe altele să urmeze”.

Donald Trump a atacat Partidul Democrat, afirmând că „își dorește ca acești copii să își poată tăia organele reproductive înainte de a fi suficient de mari pentru a vota”.

„Noi vom proteja copiii Americii. Vă rugăm să vă amintiți acest lucru atunci când vă veți exprima votul la alegerile de la jumătatea mandatului din noiembrie”, a conchis președintele SUA.

Anul trecut, administrația Trump a anunțat că va lua măsuri pentru a întrerupe unele tratamente pentru tinerii transgender. Printre propuneri, se numărau restricționarea utilizării medicamentelor care blochează pubertatea, precum și restricționarea terapiei hormonale și a intervențiilor chirurgicale pentru copiii transgender.