Cap de serie numărul 2, Sinner s-a impus în finală în fața lui Daniil Medvedev, scor 7-6(6), 7-6(4), la capătul unui meci intens, decis în două tie-break-uri. În actul secund, italianul a revenit spectaculos de la 0-4 în tie-break, câștigând ultimele șapte puncte ale partidei și încheind duelul după o oră și 55 de minute.
Succesul din California a venit fără set pierdut, iar această performanță îi aduce lui Sinner o altă bornă remarcabilă: este primul jucător care câștigă două turnee Masters 1000 consecutive fără să cedeze vreun set, de la introducerea seriei, în 1990. Italianul venea deja după un parcurs perfect la Paris, în noiembrie.
Sinner se apropie de AlcarazTitlul de la Indian Wells este primul din acest an pentru Sinner și îl apropie de liderul mondial Carlos Alcaraz. Spaniolul triumfase în 2026 la Australian Open și la Doha, însă seria sa de invincibilitate a fost oprită chiar de Medvedev, în semifinalele de la Indian Wells. În prezent, Sinner ocupă locul 2 în clasamentul PIF ATP, la 2.200 de puncte în spatele lui Alcaraz, însă are șansa de a reduce semnificativ diferența în următoarele săptămâni, după ce anul trecut nu a participat la turneele Masters 1000 de la Miami, Monte-Carlo și Madrid.
Prin trofeul cucerit la Indian Wells, Sinner și-a completat colecția de titluri Masters 1000 pe hard, după succesele obținute la Miami, Canada, Cincinnati, Shanghai și Paris. Totodată, victoria cu Medvedev l-a transformat în primul italian care ajunge la 100 de victorii în turneele Masters 1000. La aceste performanțe se adaugă și trofeele de la Australian Open, US Open și Turneul Campionilor, ceea ce înseamnă că Sinner a bifat acum toate marile titluri importante pe hard.
Finala cu Medvedev a fost una echilibrată de la început până la sfârșit. Rusul a intrat mai bine în meci și a câștigat primele șase puncte, punându-l sub presiune pe adversarul său, însă nu a reușit să transforme acest start într-un break. Sinner a rezistat, chiar dacă la 3-4 în primul set a solicitat un timeout medical pentru a-și reface bandajul la glezna dreaptă. În ciuda agresivității și loviturilor curate ale lui Medvedev, italianul a fost mai lucid în momentele decisive și a gestionat mai bine tie-break-urile.
Rivalitatea dintre cei doi continuă să se încline în favoarea lui Sinner, care conduce acum cu 9-7 în seria directă Lexus ATP Head2Head, după ce a câștigat nouă dintre ultimele zece confruntări. Numărul 2 mondial are un bilanț de 13 victorii și două înfrângeri în acest sezon, acesta fiind primul său trofeu de la succesul obținut la Turneul Campionilor de la Torino, în noiembrie.
De partea cealaltă, deși a pierdut finala, Daniil Medvedev are și el motive de satisfacție. Rusul va reveni de luni în Top 10 ATP și rămâne jucătorul cu cele mai multe victorii în circuit în 2026, 18 la număr, după titlurile câștigate la Brisbane și Dubai. Totodată, el pleacă din California pe locul al doilea în clasamentul live pentru Turneul Campionilor de la Torino.
Mesajul lui Macron vine într-un moment de tensiune extremă în Orientul Mijlociu. Franța a anunțat în ultimele zile desfășurarea a aproximativ 12 nave militare, inclusiv grupul de luptă al portavionului Charles de Gaulle, în Mediterana, Marea Roșie și, eventual, în zona Strâmtorii Ormuz, Parisul susținând că obiectivul este unul defensiv și vizează protejarea aliaților, descurajarea unei extinderi a conflictului și securizarea rutelor maritime comerciale.
Macron a insistat în postare că „libertatea de navigație” prin Strâmtoarea Ormuz trebuie restabilită cât mai rapid. Miza este una majoră pentru economia globală: prin această rută tranzitează aproximativ 20% din petrolul și gazul natural lichefiat la nivel mondial, iar Parisul încearcă să construiască o coaliție care să poată securiza traficul maritim după calmarea fazei celei mai intense a confruntărilor.
Contextul tensionatContextul regional s-a degradat accelerat după izbucnirea, la 28 februarie, a războiului dintre Statele Unite, Israel și Iran. Potrivit Reuters, statele din Golf au fost lovite de peste 2.000 de atacuri cu rachete și drone de la începutul conflictului, iar luptele au afectat și Libanul, unde Hezbollah s-a implicat direct împotriva Israelului. În paralel, liderii G7 au discutat impactul crizei asupra pieței energetice, după ce prețurile petrolului au urcat puternic pe fondul temerilor legate de blocarea transportului prin Ormuz.
În postarea sa, președintele francez a reluat și dosarul sensibil al celor doi cetățeni francezi, Cécile Kohler și Jacques Paris, cerând ca aceștia să poată reveni „în siguranță” în Franța. Cazul lor rămâne un punct major de tensiune între Paris și Teheran. Ministerul francez de Externe a anunțat în noiembrie 2025 că cei doi au fost transferați la reședința Franței din Teheran și sunt în siguranță, însă Reuters relata atunci că ei rămâneau sub supraveghere judiciară în Iran, în așteptarea revenirii efective în Franța.
Macron a mai susținut că numai un nou cadru politic și de securitate poate garanta pacea în regiune și a reafirmat poziția Parisului potrivit căreia Iranul nu trebuie să dobândească arma nucleară. Această linie este susținută și de Agenția Internațională pentru Energie Atomică, care a cerut revenirea urgentă la diplomație și negocieri, avertizând că fără cooperarea deplină a Teheranului nu poate oferi garanții că programul nuclear iranian este exclusiv pașnic.
“Există vreun alt lider în Israel care ar fi putut face ceea ce a făcut Netanyahu? Nu, chiar nu cred. Nu ar fi existat Statul Israel dacă prim-ministrul Netanyahu nu ar fi fost la putere. Îl susțin pe Bibi. Sunt cu Bibi total”, a spus Donald Trump, în interviul pentru Canal 14 Israel, post apropiat de premierul israelian.
„Isaac Herzog este un om slab și ineficient. Folosește grațierea și o flutură lui Bibi”Președintele Trump nu s-a ferit să-și exprime „disprețul” față de președintele Isaac Herzog, menționează jurnaliștii Canalului 14.
„Președintele vostru este un om slab. Președintele Israelului este un om slab și ineficient, care folosește grațierea și o flutură deasupra capului lui Bibi. Nici măcar nu ați mai avea Israelul în acest moment dacă el nu ar fi fost prim-ministru. Eu îl susțin pe Bibi”, a spus Trump.
„Greșit! Știri false”Întrebat dacă între SUA și Israel există tensiuni pe tema războiului din Iran, așa cum a raportat Axios, Donald Trump a replicat:
“Greșit. Rapoartele privind tensiunile dintre SUA și Israel sunt o mare greșeală. O minciună sfruntată și știri false. Sunt știri false de clasa a treia. Relațiile dintre țările noastre nu au fost niciodată mai bune”.
„Țările care obțin petrolul ar trebui să mențină strâmtoarea deschisă, nu SUA”“Pentru a menține Strâmtoarea Ormuz deschisă — da, țările din regiune vor trebui să se alăture luptei. Ei obțin tot petrolul, noi nu avem nimic de câștigat din această strâmtoare. Țările care primesc petrolul sunt cele care trebuie să participe. Țările care obțin petrolul ar trebui să mențină strâmtoarea deschisă, nu SUA. Noi îi vom ajuta foarte mult. Strâmtoarea trebuie să rămână deschisă pe toată lungimea ei. Vom fi acolo pentru a le ajuta, a spus Trump, întrebat despre blocajul din Strâmtoarea Ormuz care a sufocat traficul de petrol și GNL.
RN a câștigat deja direct mai multe curse locale, iar în marile orașe a înregistrat scoruri care confirmă ascensiunea formațiunii conduse de Marine Le Pen. La Perpignan, Louis Aliot, primarul în funcție și unul dintre cei mai importanți lideri locali ai partidului, a fost reales confortabil. În Toulon, candidații RN au ieșit pe primul loc în primul tur, iar în Marsilia și Nîmes s-au aflat la egalitate sau foarte aproape de stânga aflată la conducere.
În total, peste 904.000 de candidați au concurat pentru mandate în aproximativ 35.000 de municipalități, de la marile orașe până la sate cu doar câteva zeci de locuitori. Prezența la vot a fost de sub 59%, în creștere față de alegerile municipale din 2020, afectate de pandemia de Covid-19, dar sub nivelul de 63,5% înregistrat în 2014.
Războiul din Iran a acaparat campaniaCampania electorală a fost umbrită în mare parte de războiul din Iran și de efectele sale, în special asupra prețurilor la carburanți. Deși alegerile municipale sunt dominate de regulă de teme locale, ele sunt considerate și un barometru politic important, capabil să măsoare forța partidelor și să genereze impuls înaintea confruntării prezidențiale. Sondajele sugerează că partidul lui Le Pen ar putea avea șanse reale de victorie în 2027.
În mod tradițional, formațiunea eurosceptică și anti-imigrație a avut rezultate mai slabe la alegerile locale decât în cele naționale. Tocmai de aceea, eventuale victorii importante în turul al doilea, programat duminica viitoare, ar întări suplimentar credibilitatea RN în perspectiva cursei pentru Palatul Élysée.
Un alt nume important urmărit cu atenție este fostul premier Édouard Philippe, care și-a legat ambițiile prezidențiale de realegerea sa la Le Havre. Deși orașul-port era considerat un duel strâns, sondajele la ieșirea de la urne îl plasau pe Philippe cu 10 puncte înaintea contracandidatului de stânga, ceea ce îl transformă într-un favorit clar pentru turul al doilea.
Sistemul francez permite răstunări de situații în turul doiSistemul electoral francez, care impune un prag de 10% pentru calificarea în turul decisiv din 22 martie, deschide însă calea unor confruntări în trei, patru sau chiar cinci candidați, ceea ce face rezultatele finale greu de anticipat. În acest context, atenția se mută acum către negocierile intense dintre partide, pe fondul fragmentării tot mai accentuate a stângii și al semnelor că „cordonul sanitar” care ținea până acum dreapta tradițională departe de alianțe cu extrema dreaptă începe să se erodeze.
În Marsilia, al doilea cel mai mare oraș al Franței, tema securității – considerată prioritatea principală a alegătorilor – a favorizat discursul RN. Candidatul partidului, Franck Allisio, s-a aflat umăr la umăr cu primarul socialist Benoît Payan. Acesta avertizase anterior că o eventuală victorie a extremei drepte într-un oraș cosmopolit precum Marsilia ar reprezenta „un cutremur pentru țară”.
Semne ale deplasării electoratului conservator spre extrema dreaptă au apărut și la Nisa, unde Éric Ciotti, fost lider al partidului de centru-dreapta Les Républicains și în prezent aliat al lui Le Pen, a obținut un avans de 10 puncte față de primarul în funcție Christian Estrosi, susținut de alianța de centru-dreapta a președintelui Emmanuel Macron.
Ascensiunea RN are loc într-un moment în care chiar candidatura lui Marine Le Pen la prezidențiale rămâne incertă. Anul trecut, un tribunal francez a condamnat-o pentru delapidare și i-a interzis pentru cinci ani să candideze pentru o funcție publică. Le Pen speră ca o instanță de apel să o achite printr-un verdict așteptat pe 7 iulie. În caz contrar, favorit pentru a-i prelua locul în cursa pentru Élysée este Jordan Bardella, considerat principalul său locotenent politic.
Mediafax va prezentat gala din acest an în format LIVE UPDATE cu cele mai importante momente și cu lista câștigătorilor
Ediția din acest an pornește cu un favorit clar la capitolul nominalizări: „Sinners”, filmul regizat de Ryan Coogler, care conduce cursa cu 16 selecții, un total prezentat de presa americană drept un record pentru istoria Oscarurilor. În imediata apropiere se află „One Battle after Another”, regizat de Paul Thomas Anderson, cu 13 nominalizări, iar duelul dintre cele două producții a devenit principala poveste a serii înainte de deschiderea plicurilor. Atât Reuters, cât și Associated Press descriu cursa pentru marele trofeu drept una dintre cele mai urmărite și mai tensionate din ultimii ani.
Cine se bate pentru premiiPentru cel mai bun film, Academia a alcătuit o listă de zece titluri care amestecă cinema de autor, producții de studio și filme cu profil internațional: „Bugonia”, „F1”, „Frankenstein”, „Hamnet”, „Marty Supreme”, „One Battle after Another”, „The Secret Agent”, „Sentimental Value”, „Sinners” și „Train Dreams”. Formula largă a categoriei regină confirmă, și anul acesta, încercarea Oscarurilor de a împăca atât marile succese de public și campaniile de studio, cât și titlurile care au dominat discuțiile critice din ultimele luni.
Și categoriile de interpretare vin cu confruntări puternice. La cel mai bun actor în rol principal, numele care atrag cel mai mult atenția sunt Timothée Chalamet pentru „Marty Supreme”, Leonardo DiCaprio pentru „One Battle after Another” și Michael B. Jordan pentru „Sinners”, într-o categorie completată de Ethan Hawke și Wagner Moura. La cea mai bună actriță în rol principal, cursa le aduce în prim-plan pe Jessie Buckley („Hamnet”), Emma Stone („Bugonia”), Renate Reinsve („Sentimental Value”), Rose Byrne și **Kate Hudson”. În paralel, la regie, Academia îi opune pe Ryan Coogler, Paul Thomas Anderson, Chloé Zhao, Josh Safdie și Joachim Trier, un tablou care rezumă foarte bine diversitatea estetică a sezonului.
Un nou premiu la OscarGala din 2026 are și o miză instituțională importantă: este ediția la care debutează premiul pentru casting, o categorie nouă în competiția Oscarurilor. Reuters notează că este primul trofeu nou introdus de Academie din 2001 încoace, iar importanța momentului este amplificată de faptul că, potrivit regulilor oficiale, membrii activi ai Academiei trebuie să fi văzut toate filmele nominalizate într-o categorie pentru a putea vota în faza finală. Cu alte cuvinte, seara de la Los Angeles nu este doar un exercițiu de glamour, ci și una dintre edițiile în care mecanismul intern al Oscarurilor încearcă să răspundă criticilor privind reprezentarea și recunoașterea meseriilor din culisele cinemaului.
Organizatorii au pregătit și o componentă muzicală care se leagă direct de două dintre filmele-fenomen ale sezonului. Producătorii show-ului au anunțat momente inspirate de „Sinners” și „KPop Demon Hunters”, cu interpretări ale cântecelor nominalizate „I Lied To You” și „Golden”, plus apariții ale lui Josh Groban și ale Los Angeles Master Chorale. În același timp, pe scenă vor urca o serie lungă de prezentatori, de la Adrien Brody, Kieran Culkin, Mikey Madison și Zoe Saldaña până la Robert Downey Jr., Anne Hathaway, Priyanka Chopra Jonas, Pedro Pascal, Nicole Kidman și Sigourney Weaver, semn că Academia merge și anul acesta pe formula unui show cât mai dens în star power.
UPDATE. Premierul britanic, Keir Starmer, a vorbit astăzi la telefon cu președintele SUA, Donald Trump, despre cererea Casei Albe de a trimite nave în Strâmtoarea Ormuz.
Știrea inițială: Administrația Trump intenționează să anunțe încă din această săptămână că mai multe țări au convenit să formeze o coaliție care va escorta navele prin Strâmtoarea Ormuz, relatează Wall Street Journal, citând oficiali americani.
Mai multe țări și-au exprimat acordul de principiu de a se alătura misiunii de escortă.
Nu este încă clar dacă operațiunile vor începe în timpul conflictului sau după încetarea ostilităților.
Unele guverne rămân prudente din cauza riscurilor pe care le implică desfășurarea operațiunilor într-o zonă de război activă.
Donald Trump a cerut Chinei, Franței, Japoniei, Coreei de Sud și Regatului Unit să trimită nave militare pentru a forța deschiderea Strâmtorii Ormuz. India a salutat discuțiile directe cu Iranul ca fiind cea mai eficientă modalitate de a relua transportul maritim pe această cale navigabilă.
Regatul Unit a declarat că „analizează intens” modalitățile de a ajuta la redeschiderea strâmtorii, în timp ce Coreea de Sud a promis că va „comunica îndeaproape” cu SUA în urma solicitării lui Trump.
Și miniștrii de externe ai UE vor discuta luni despre posibilitatea extinderii misiunii navale Aspides a UE către Strâmtoarea Ormuz. Ministrul german de externe, Johann Wadephul, a declarat că Aspides „nu a fost eficient” în protejarea transporturilor maritime de la Marea Roșie.
Secretarul american pentru energie, Chris Wright, a prezis că războiul împotriva Iranului se va încheia „probabil” în câteva săptămâni.
Într-un interviul pentru NBC News, Donald Trump a lăsat de înțeles că a discutat cu mai multe state despre deblocarea situației din Strâmtoarea Ormuz.
„Țările cred că este o idee grozavă”Într-un interviul acordat sâmbătă seara NBC News, Donald Trump a lăsat de înțeles că a discutat cu mai multe state despre deblocarea situației din Strâmtoarea Ormuz.
Președintele SUA a declarat pentru NBC News că mai multe țări s-au angajat să contribuie la securizarea strâmtorii, dar a refuzat să numească vreuna dintre ele. „Nu numai că s-au angajat, dar ele cred că este o idee grozavă”, a spus el.
În cadrul interviului telefonic, Trump a declarat că nu este clar dacă Iranul a lansat mine în strâmtoare. „Vom mătura strâmtoarea foarte puternic și credem că ni se vor alătura și alte țări care sunt oarecum împiedicate, iar în unele cazuri chiar împiedicate să obțină petrol”, a adăugat.
Trump a ezitat când a fost întrebat dacă Marina SUA va începe să escorteze navele prin strâmtoare, spunând: „Nu vreau să vă spun nimic despre asta”, iar apoi a adăugat că „este posibil”.
În Spania, FC Barcelona s-a impus cu 5-2 în fața Sevillei și s-a menținut pe primul loc în La Liga. Raphinha a fost omul meciului, cu un hat-trick, iar Dani Olmo și Joao Cancelo au completat tabela pentru liderul campionatului, care a ajuns la 70 de puncte și păstrează un avans de patru lungimi în fruntea clasamentului.
În Anglia, Liverpool a remizat pe teren propriu, 1-1 cu Tottenham Hotspur, după ce a condus prin golul marcat de Dominik Szoboszlai în minutul 18. Londonezii au egalat dramatic în minutul 90, prin Richarlison, iar „cormoranii” au ratat șansa de a urca mai sus în lupta pentru locurile de Liga Campionilor. După acest rezultat, Liverpool este pe locul 5, cu 49 de puncte, în timp ce Tottenham a ajuns pe 16, la un singur punct deasupra zonei retrogradării.
În Italia, Como a obținut o victorie valoroasă, 2-1 cu AS Roma, într-un meci în care oaspeții au deschis scorul rapid, prin Donyell Malen, din penalty, în minutul 7. Gazdele au întors însă rezultatul după pauză, prin Anastasios Douvikas și Diego Carlos, profitând și de eliminarea lui Wesley França, iar succesul le consolidează poziția a patra, cu 54 de puncte.
În Germania, Mainz s-a impus cu 2-0 pe terenul lui Werder Bremen. În aceeași rundă, sâmbătă, Bayern Munchen remizase 1-1 cu Bayer Leverkusen.
Campioana a controlat în mare parte jocul și și-a creat cele mai importante ocazii de gol, dar lipsa de eficiență în fața porții a făcut ca tabela să rămână nemodificată până la final. Prima mare șansă a venit în minutul 7, când șutul lui Daniel Bîrligea a fost respins în corner. În continuare, FCSB a mai amenințat poarta adversă prin Florin Tănase și Juri Cisotti, al cărui șut a fost respins de pe linia porții de Pasagic.
Meciul a avut și un moment delicat pentru gazde, Mirel Rădoi fiind nevoit să facă prima schimbare încă din minutul 29, după accidentarea lui Vlad Chiricheș. Metaloglobus a avut o replică timidă, dar periculoasă, în minutul 36, când Ghimfuș a încercat poarta apărată de Matei Popa.
În repriza secundă, FCSB a forțat deschiderea scorului și a pus presiune mai ales în primul sfert de oră. Gavrilaș a intervenit salvator la șutul lui David Miculescu din minutul 60, iar ulterior Octavian Popescu a încercat și el să dezechilibreze defensiva oaspeților. Totuși, echipa lui Florin Bratu a rezistat până la final și a obținut al doilea egal consecutiv.
În urma acestui rezultat, FCSB a pierdut primul loc în play-out și a coborât pe poziția a doua, cu 24 de puncte, fiind depășită de UTA Arad, lider cu 25 de puncte. Metaloglobus rămâne pe ultimul loc, al zecelea, cu 7 puncte.
Remiza vine într-un moment delicat pentru roș-albaștri, care veneau după un eșec pe teren propriu cu „U” Cluj. În sezonul regulat, cele două echipe și-au împărțit victoriile: Metaloglobus s-a impus cu 2-1, iar FCSB a câștigat cu 4-1.
FCSB: M. Popa – V. Crețu, Andre Duarte, Graovac (Mihai Popescu 77), Radunovic – Olaru (Oct. Popescu 63), Chiricheș (Baba Alhassan 29), Cisotti (Joao Paulo 76) – Fl. Tănase – Miculescu, Bîrligea (Mamadou Thiam 76).
Antrenor: Mirel Rădoi
Metaloglobus: Gavrilaș – Țîrlea, A. Camara, Pasagic, A. Sava – Bruno Carvalho, Sabater – Abbey (Al. Gheorghe 82), Purece (Zakir 60), Ghimfuș (Al. Irimia 60) – Daniel Popa (Huiban 60).
Antrenor: Florin Bratu
Războiul din Iran împinge giganții petrolieri la maxime istorice. Valoarea „super-majorilor” a crescut cu peste 130 de miliarde de dolari în două săptămâni
Cele mai mari câștiguri au fost înregistrate de Shell, ExxonMobil și Chevron. Shell, cea mai mare companie petrolieră din Europa, a atins vineri o evaluare record de 190 de miliarde de lire sterline pe Bursa din Londra, în creștere cu aproximativ 12% față de 27 februarie. În Statele Unite, ExxonMobil și Chevron au avansat cu peste 5%, respectiv 7%, ducând capitalizarea Exxon la 630 de miliarde de dolari și pe cea a Chevron la aproape 390 de miliarde de dolari.
Creșterea prețurilor la energie este așteptată să aducă profituri suplimentare de ordinul zecilor de miliarde pentru industrie, chiar dacă unele facilități din Orientul Mijlociu au fost afectate de conflict. Potrivit companiei de consultanță Rystad Energy, grupurile petroliere americane ar putea beneficia de un plus de 63,4 miliarde de dolari. Separat, analiștii Goldman Sachs estimează pentru BP și Shell un câștig cumulat de circa 5 miliarde de lire sterline.
Scumpirea accelerată a petrolului a compensat inclusiv impactul opririi producției la principala instalație de gaze naturale lichefiate din Qatar, situație care a determinat Shell să declare forță majoră pentru livrările către clienți din acel sit. În paralel, prețul internațional de referință al petrolului a urcat la 117 dolari pe baril la începutul săptămânii, înainte de a coborî ușor, la puțin peste 103 dolari pe baril la finalul tranzacțiilor de vineri din Marea Britanie.
Și pe piața europeană sunt câștigătoriȘi alți mari jucători europeni au consemnat creșteri importante, deși nu au depășit încă maximele istorice. Acțiunile BP au urcat cu peste 12% față de finalul lunii februarie, până la o capitalizare de 82 de miliarde de lire sterline. TotalEnergies a avansat cu aproximativ 10%, până la 176 de miliarde de euro, iar grupul italian ENI a crescut cu circa 13%, până la 67 de miliarde de euro.
Printre marii beneficiari ai scumpirii energiei se află și Equinor, compania petrolieră controlată de statul norvegian, care are listată pe bursă o treime din acțiuni. Fiind cel mai mare furnizor de gaze din Europa și neavând active de producție în Orientul Mijlociu, Equinor a profitat direct de tensiunile din piață. Titlurile sale listate la Oslo au crescut cu peste 20% în două săptămâni, deși valoarea de piață, de aproximativ 90 de miliarde de dolari, rămâne ușor sub recordurile atinse după invazia Rusiei în Ucraina.
Ascensiunea bursieră a companiilor petroliere a atras însă reacții critice din partea organizațiilor de mediu. Grupul 350.org a cerut guvernelor să introducă taxe excepționale pe profiturile suplimentare ale marilor companii din sector, susținând că populația nu ar trebui să suporte costurile crizei în timp ce marile grupuri energetice transformă războiul din Orientul Mijlociu într-un nou val de câștiguri.
„Răspunsul corect este o taxă solidă pe profiturile excepționale, iar banii trebuie redirecționați pentru sprijinirea gospodăriilor și accelerarea tranziției către energie curată”, a declarat Clémence Dubois, manager global de campanii al 350.org. Ea a avertizat și împotriva reducerii accizelor la carburanți, despre care spune că nu ar reprezenta un ajutor real pentru familii, ci „o subvenție pentru companii care deja se bucură de profituri excepționale”.
„În ceea ce privește situația din Iran în mod specific și vizavi de întrebarea dumveavoastră despre riscurile nucleare care mă preocupă cel mai mult, sunt preocupat în primul rând de consecințele oricărui atac”, a spus Grossi, în interviul pentru Kommersant.
„Unele centrale afectate conțin uraniu îmbogățit”Imagini atac la Centrala nucleară Bushehr (BNPP)
„Până acum, atacurile au fost îndreptate în principal către instalații care, din perspectiva siguranței nucleare, prezintă riscuri limitate.
Vă rog să înțelegeți că nu tolerez în niciun fel atacurile asupra instalațiilor legate de infrastructura nucleară, mai ales că o serie de locații afectate în Iran conțin materiale (n.r. uraniu îmbogățit) a căror potențială proliferare ar putea cauza probleme, iar aceasta, desigur, este o preocupare serioasă”, declară directorul Agenției Internaționale pentru Energie Atomică.
„Mă îngrijorează cel mai mult Bushehr”Centrala nucleară Bushehr (BNPP)
Ulterior, Grossi a precizat care este principala centrală iraniană care nu ar trebui bombardată:
„Dar principalele mele preocupări, desigur, sunt legate de Bushehr. Este o centrală nucleară în funcțiune, iar astfel de instalații trebuie să rămână inviolabile în orice circumstanțe.
Permiteți-mi să subliniez încă o dată: nicio instalație nucleară nu ar trebui atacată.
Dar în cazul situației din Iran, din moment ce m-ați întrebat ce mă îngrijorează cel mai mult, este vorba de Bushehr. Principala mea preocupare este ca Bushehr să nu fie afectat în niciun fel de acțiuni militare”.
Bushehr – prima centrală nucleară comercială a Iranului Centrala nucleară Bushehr (BNPP) este prima centrală nucleară comercială a Iranului, situată la 17 km sud este de Bushehr, de-a lungul Golfului Persic. Centrala de 1.000 MWe, construită în principal de compania rusă Rosatom, este operațională din 2011. Unități suplimentare sunt în construcție, noile unități 2 și 3 urmând să se confrunte cu pauze recente ale construcției în martie 2026 din cauza atacurilor aeriene din apropiere. Situl nuclear Bushehr:Negocierile ar putea avea loc în următoarele zile, însă momentul exact și condițiile discuțiilor nu au fost încă stabilite, au declarat doi oficiali israelieni pentru Reuters.
Oficiali libanezi au declarat că guvernul dorește mai întâi clarificări cu privire la disponibilitatea Israelului de a accepta o încetare completă a focului, condiție formulată de președintele Joseph Aoun pentru a permite începerea negocierilor.
De partea israeliană, negocierile ar urma să fie conduse de Ron Dermer, un apropiat al premierului Benjamin Netanyahu și fost ministru pentru afaceri strategice. Potrivit oficialilor israelieni, Franța este implicată în inițiativa diplomatică, după ce președintele Macron și-a arătat deschiderea pentru medierea unor tratative.
Libanul a fost atras în conflictul din Orientul Mijlociu după ce Hezbollah a atacat Israelul ca ripostă pentru ucderea fostului liderul suprem al Iranului, ayataollahul Ali Khamenei. sraelul a răspuns cu o ofensivă militară care, potrivit informațiilor citate, a provocat peste 800 de victime în Liban și strămutarea a peste 800.000 de persoane.
Iranul a arestat 500 de persoane acuzate că au împărtășit informații cu inamicii, a declarat duminică șeful poliției Republicii Islamice, în timp ce avioanele de vânătoare israeliene și americane continuă să atace noi ținte în țară.
Jumătate din aceste cazuri au implicat incidente grave „inclusiv persoane care au furnizat informații pentru lovirea țintelor și persoane care au filmat locațiile atacurilor și le-au trimis”, a declarat Ahmadreza Radan. El nu a intrat în detalii despre momentul în care au avut loc arestările.
Anterior, presa iraniană a relatat duminică zeci de arestări în mai multe regiuni.
În nord-vestul Iranului, agenția de știri semi-oficială Tasnim a declarat că 20 de persoane au fost arestate sub acuzațiile procuraturii provinciale că au trimis Israelului detalii despre locațiile activelor militare și de securitate ale Iranului.
În nord-estul Iranului, care a rămas relativ neatins de atacurile aeriene, Tasnim a raportat arestarea a 10 persoane, unele dintre ele acuzate că au colectat informații despre locații sensibile și infrastructură economică.
„În timp ce inamicul sionist (Israelul) și SUA încearcă să invadeze Iranul, aceștia activează simultan mercenari și spioni pentru a organiza revolte, ca următor pas”, a declarat o filială provincială a organizației de informații a Gărzilor Revoluționare, potrivit lui Tasnim.
Rețeaua de știri a relatat, de asemenea, că trei persoane au fost reținute în provincia Lorestan, în vestul țării, pentru că „au încercat să tulbure opinia publică… și să ardă simboluri de doliu”.
Israelul a început să vizeze punctele de control al securității pe baza informațiilor primite de la informatori aflați la fața locului, reprezentând o nouă fază a atacului său asupra Iranului, a declarat săptămâna aceasta pentru Reuters o sursă la curent cu strategia militară a Israelului.
În ianuarie, cu câteva săptămâni înainte ca SUA și Israelul să lanseze războiul actual împotriva Iranului, în Iran au avut loc proteste antiguvernamentale pe scară largă, care au fost reprimate în cea mai sângeroasă represiune din istoria Republicii Islamice.
Autoritățile au dat vina pe Israel și SUA pentru instigarea a ceea ce au numit „revolte violente” menite să răstoarne establishmentul clerical.
Întrebat duminică la Digi24 dacă în România s-ar putea ajunge ca oamenii să meargă cu mașină doar cinci zile din șapte, premierul a spus: „În momentul acesta și în etapa următoare, nu”.
Șeful Guvernul susține că dacă s-ar ajunge la o blocare a tranzitării Strâmtorii Ormuz pentru o bună perioadă de timp turbulențele actuale se vor amplifica putând să degenereze într-o criză.
„Acum avem niște turbulențe pentru că aceste lanțuri de aprovizionare nu mai funcționează. Doar 10% din traficul normal prin această strâmtoare a trecut în aceste două săptămâni. Este evident că cei care se aprovizionau, țările asiatice, au un deficit de aprovizionare ca atare ei cumpără de peste tot și a apărut o presiune suplimentară atât pe cantități cât și pe prețuri”, a explicat Ilie Bolojan.
Presiune pe componenta de motorinăCât de îngrijorat sunteți, pentru că la noi motorina a sărit de 9 lei, a fost întrebat prim-ministrul.
„Motorina, care este un produs deficitar în zona noastră, a avut o creștere mult mai mare față de 40-50%, este undeva la 60-70%, în timp ce benzina este sub creșterea țițeiului. Deci presiunea mare la creștere este pe motorină. România, din punctul ăsta de vedere, are capacități de rafinare pe benzină mult mai mari, suntem exportatori de benzină, de aceea, deci presiunea în Europa, dar și în România, este pe componenta de motorină”, a spus premierul.
Măsuri luateEl spune că autoritățile române au intervenit prin dialog cu principali operatori de pe piața românească, prin adoptarea schemei de ajutor pentru trransportatori și a anunțat că vor face același lucru și pentru agricultori.
Bolojan mai spune că dacă se va ajunge la o creștere care efectiv va crea probleme „va trebui să vedem ceea ce se poate face în așa fel încât să liniștim lucrurile”.
Ilie Bolojan a explicat că bugetul pentru anul în curs a întârziat deoarece era necesare reforma în administrație pentru diminuarea cheltuielilor și reducerea deficitului bugetar.
„Bugetul s-a lungit datorită faptului că nu am avut pachetul din administrație. Dacă nu aveai pachetul din administrație, nu puteai să-ți reduci cheltuielile de personal. N-ai cum să reduci deficitul dacă nu faci economii”, a spus Bolojan la Digi24.
Critici la adresa PSD: „O retorică de tip AUR”Premierul a spus că inițiativa social-democraților reprezintă o acțiune apolitică, întrucât au întrebat în repetate rânduri care sunt sursele de finanțare pentru propunerile de cheltuieli suplimentare.
Șeful Guvernului a spus: „Ceea ce a făcut PSD astăzi este o acțiune politică pe care am discutat-o de foarte multe ori în discuțiile pe care le-am avut în ultimele luni. De mai multe ori am întrebat în coaliție, care sunt sursele pentru a acoperi aceste propuneri. Și aici nu e vorba de a discuta concret de o propunere sau alta, ci trebuie să înțeleagă toți românii. Orice propunere de cheltuială suplimentară nu este acoperită din neant. Orice cheltuială suplimentară trebuie acoperită de undeva”, subliniind că „Cineva de undeva pierde”.
Potrivit acestuia, doar în 2026 statul român ar urma să plătească aproximativ 60 de miliarde de lei în dobânzi, ceea ce limitează spațiul pentru noi cheltuieli.
În plus, premierul Bolojan a declarat că acțiunile PSD ar fi o abordare caracteristică partidului AUR și o încercare de delimitare față de acțiunile Guvernului.
„În afară de retorica politică, în afară de încercarea de a ne delimita, cum face PSD-ul acum, de răspunderea guvernării. Pentru că toate deciziile care le-am luat până acum au fost luate cu acordul tuturor partidelor politice, în toate ședințele pe care le-am avut. Aici, prin acest joc de amendamente, care au un caracter social, PSD încearcă să vină cu o retorică de tip AUR, încercând oarecumva să se delimiteze de răspunderea acestei guvernări, pe care le-am avut cu toții”, explică Bolojan.
„Atunci când facem propunere de amendamente, indiferent ce fel de propuneri sunt, trebuie să vedem de unde vin resursele”, mai spune Bolojan, amintind: „Nu merită să ne întoarcem la greșelile pe care le-am făcut anii trecuți”.
În 2025, aproximativ două treimi dintre solicitanții de azil adulți, care au depus pentru prima oară o cerere în Germania, nu aveau cu ei pașaport sau acte de identitate.
Acest lucru este menționat în răspunsul guvernului federal la solicitarea BILD. În total, au fost înregistrați 113.236 de astfel de solicitanți. Dintre aceștia 74.089 (65,4%) nu au putut prezenta documente. Un an mai devreme, în 2024, această cifră era de 49,9%.
Lipsa documentelor îngreunează verificărileDacă analizăm statisticile din 2018, din aproape 898.000 de adulți care au solicitat pentru prima oară azil, mai mult de 462.000 au venit fără acte de identitate (aproximativ 51,5%).
Cu toate acestea, în cifre absolute, numărul celor fără documente a fost cel mai mare în 2023, dar atunci numărul total al solicitanților a fost semnificativ mai mare, deci procentul a fost mai mic decât în prezent.
Ministerul de interne al Germaniei subliniază că lipsa documentelor îngreunează verificarea identității, în special dacă țările de origine nu cooperează cu autoritățile germane sau nu au consulate funcționale.
De unde au venit?Cea mai mare proporție de solicitanți fără pașaport în 2025 a fost printre cetățenii Guineei (97,9%), Algeriei (93,9%), Eritreei (91,5%) și Somaliei (91,3%).
Rate ridicate au fost înregistrate și în rândul cetățenilor Irakului, Chinei, Turciei și Rusiei.
USR arată că votarea unor amendamente care ar crește din nou cheltuielile publice este o iresponsabilitate.
„PSD se joacă din nou cu chibriturile, deși incendiul deficitului pe care l-a declanșat Ciolacu încă nu a fost stins. Amenințarea de a vota amendamente la buget care ar crește din nou cheltuielile publice este o iresponsabilitate. Faptul că PSD cochetează deschis cu o majoritate cu extremiștii pentru a le trece arată că nu le pasă de români îngrijorați de creșterea prețurilor”, transmite USR printr-un comunicat.
În documentul citat se arată că instabilitatea politică pe care o poate declanșa o astfel de mișcare va lovi în primul rând în oamenii pe care PSD pretinde că vrea să-i protejeze.
„Mai mulți bani în buzunare, mai multe produse în coșul de cumpărături. Pentru ca oamenii să simtă asta, trebuie să tragem frâna de mână la cheltuielile statului și să deschidem larg ochii la cheltuirea banilor pe care îi avem. Anii trecuți, guvernele au încercat scamatorii: au împrumutat mai mult decât le permitea plapuma și au aruncat cu banii fără să rezolve pe termen lung vreo problemă a oamenilor. Iar nota de plată a debandadei o plătim acum cu toții”, mai spun reprezentanții USR.
Aceștia spun că nu mai acceptă creșteri de impozite pentru cetățeni, cum ar fi introducerea impozitului progresiv, și nici creșterea notei de plată pentru generațiile următoare prin creșterea îndatoririi țării mai mult de 6,2% PIB.
USR nu va depune și nu va vota amendamente la Legea bugetului de stat pentru anul 2026 și cere tuturor celor din coaliția de guvernare „să își respecte cuvântul dat prin contractul pe care l-am încheiat acum mai puțin de un an”.
Consiliului Politic Național al Partidului Social Democrat a decis duminică să voteze bugetul de stat pentru anul 2026, dar reprezentanții partidului anunță că vor depune amendamente.„Există în Parlament, o majoritate, care își dă seama că aceste amendamente sunt absolut corecte, sunt amendamente de bun simț, sunt amendamente care mai atenuează din povara pe care guvernul a pus-o asupra românilor vulnerabili. Eu cred că există, și sunt convins de acest lucru, această majoritate în Parlament”, a spus liderul PSD, adăugând: „Sunt convins că vor trece aceste amendamente”.
Sorin Grindeanu a avertizat și asupra impactului adoptării întârziate a bugetului pe 2026 asupra administrației locale. „S-a întârziat extrem de mult acest buget. Noi în coaliție, și cine e de bună credință recunoaște acest lucru, am ajuns la un acord undeva la începutul lunii decembrie pe pachetele care privesc administrația locală și administrația centrală. Nu înțeleg de ce am ajuns la jumătatea lunii martie să votăm un buget întârziat extrem de mult. Primarii n-au bugete. Primarii vor avea buget de-abia într-o lună și ceva de acum încolo. Deci undeva la sfârșitul lunii aprilie, începutul lunii mai. Președinții de consilii județene de asemenea”, spune liderul social-democrat, la Antena 3 CNN.
Administrația locală și pachetul de solidaritatePrivind obiectivele amendamentelor, Grindeanu a spus că acestea vor viza măsuri cu impact asupra administrației locale, dar și pachetul de solidaritate.
Privind administrația locală, președintele PSD spune: „ S-a redus baza, declarațiile unice, e tehnic ceea ce vă spun acum, declarațiile unice și sumele încasate, urmare a declarațiilor unice, au fost luate la bugetul de stat. Într-un singur loc au fost întoarse aceste sume și anume la bugetul Bucureștiului. Colegii mei în zilele următoare din administrația locală vă vor arăta pe date exacte cum s-au întâmplat sau cum se propune prin proiectul de buget”, adăugând: „cealaltă problemă este cea legată de pachetul de solidaritate, așa cum v-am spus”.
Acesta a mai menționat că planurile privind evaluarea actului de guvernare nu s-au schimbat: „ oricum, vom face o evaluare, în primul rând o proprie evaluare a noastră și a miniștrilor PSD participarea în guvern și vom face această auto-evaluare și după aceea, evident că o vom extinde, indiferent de votarea sau nu a amendamentelor, vom extinde această evaluare la întregul act de guvernare”.
După două săptămâni de război împotriva Iranului, președintele Donald Trump ar putea fi în curând gata să declare victoria. Dar se confruntă cu o provocare: Și Teheranul are și dreptul de vot, spune în analiză Washington Post.
Cu cea mai mare parte a marinei iraniene eliminată, o mare parte din stocul său de rachete distrusă și lideri de rang înalt uciși, Trump se apropie de obiectivele stabilite de liderii săi militari la începutul războiului .
După 2 săptămâni de război, regimul din Teheran este încă la putereÎnsă două săptămâni de conflict nu au atins obiectivele mai ample pe care Trump le-a declarat uneori. Practic, un regim întărit la Teheran rămâne la putere și perturbă piețele globale de petrol prin blocarea rutei de transport maritim vitale care permite petrolului și gazelor să iasă din Golful Persic.
Liderii țării ar putea fi mai dornici ca niciodată să se grăbească spre o armă nucleară, spun diplomați și analiști.
Iranul păstrează controlul asupra a ceea ce Statele Unite și națiunile aliate consideră a fi 440 de kilograme de uraniu puternic îmbogățit, ceea ce îi oferă un alt avantaj în timp ce regimul se luptă să se apere și să îndure atacul SUA și Israelului.
Presiuni din interiorul Partidului Republican pe Donald Trump, înaintea alegerilorParadoxul pune la încercare capacitatea lui Trump de a pune capăt războiului, în contextul în care acesta se confruntă cu presiuni tot mai mari din partea propriului partid pentru a-și concentra atenția asupra economiei înaintea alegerilor de la jumătatea mandatului.
Prețurile benzinei au crescut cu 25% de când Statele Unite și Israelul au început să bombardeze Iranul, fermierii se confruntă cu creșterea costurilor îngrășămintelor, iar numărul soldaților americani morți este în creștere.
Teheranul s-a dovedit rezistent în capacitatea sa de a ataca navele care încearcă să treacă prin Strâmtoarea Ormuz, ceea ce face neclar dacă o oprire unilaterală a războiului de către partea americană ar fi suficientă pentru a reduce prețurile la energie.
Provocări uriașe pentru statele din Golf, aliate ale SUABombardamentul iranian a reprezentat, de asemenea, provocări uriașe pentru națiunile din Golful Persic care au fost în mod tradițional aliate ale SUA și găzduiesc baze militare americane.
Trump continuă să afirme că el, singur, controlează ritmul luptelor.
Războiul se va termina „când îl voi simți, îl voi simți în oasele mele”, a declarat Trump vineri pentru Fox News Radio, spunând că nu crede că „va fi lung”.
El a adăugat: „Suntem mult înaintea termenului. Mult înainte.”
„Catastrofă strategică”Există însă o mare diferență între ceea ce s-a putut realiza pe câmpul de luptă și capacitatea Washingtonului de a controla Iranul ca amenințare regională, a declarat Suzanne Maloney, expertă în relațiile SUA-Iran și vicepreședinte pentru politică externă la Brookings Institution.
„Am avut un succes imens în atingerea unor obiective militare specifice, dar atâta timp cât Iranul poate dicta data de încheiere a războiului și totuși poate păstra o cale către capacitatea de a produce arme nucleare, este o catastrofă strategică”, a spus ea.
Un risc pentru administrație este că stimularea Teheranului în ceea ce privește arsenalul său nuclear s-ar fi putut schimba, susținătorii de linie dură fiind acum mult mai determinați să dezvoltare un dispozitiv nuclear brut, au declarat diplomați și analiști, pentru WaPo.
Nu se știe dacă Iranul poate accesa stocul de gaz de uraniu îmbogățit. Se crede că recipientele care conțin gazul sunt îngropate sub dărâmături după bombardarea siturilor nucleare de către SUA în iunie. De asemenea, este incert dacă inginerii și oamenii de știință iranieni ar putea transforma acel gaz în material pentru o bombă, arată ziarul.
Ce va face Mojtaba Khamenei, o altă necunoscutăSpre deosebire de fostul liderul suprem iranian Ali Khamenei, fiul și succesorul său, Mojtaba Khamenei, ar putea avea calcule diferite. Sau s-ar putea să nu dețină autoritatea și puterea de a-i ține pe membrii mai extremiști ai sistemului de securitate iraniană în cazul în care aceștia ar încerca să instaleze o bombă.
„Am stârnit o stare de alarmă și l-am făcut și mai intransigent”, a declarat Brian Katulis, cercetător senior la Institutul din Orientul Mijlociu.
SUA, probleme cu Iranul, de la Jimmy Carter încoaceCapacitatea Iranului de a reprezenta o amenințare la adresa securității globale a atras atenția fiecărui președinte de la Jimmy Carter încoace. Atât republicanii, cât și democrații s-au confruntat cu intermediarii țării, cu ambițiile sale nucleare și cu sponsorizarea terorismului în întreaga lume.
Fostul președinte Barack Obama a pariat că o mare parte a moștenirii sale va fi un acord din 2015 care a impus controale stricte asupra programului nuclear al Teheranului.
Trump rupt acel acord după ce a preluat mandatul în 2017, spunând că este prea indulgent. La acea vreme, democrații au spus că abandonarea pactului ar duce în cele din urmă la un război cu Iranul, o acuzație pe care aliații lui Trump au negat-o.
Întrebat vineri, la o conferință de presă, despre stocul de combustibil nuclear al Iranului, secretarul Apărării, Pete Hegseth, a refuzat să spună dacă forțele americane plănuiau o incursiune terestră pentru a încerca să obțină uraniul puternic îmbogățit sau dacă administrația Trump intenționa să continue să se bazeze pe diplomație pentru a face față amenințării.
„Președintele și-a concentrat atenția asupra capacităților nucleare”, a spus Hegseth. „Și voi spune că avem o serie de opțiuni, până la și inclusiv decizia Iranului de a renunța la acestea, lucru pe care, bineînțeles, l-am saluta. Nu au fost dispuși să facă [asta] în negocieri. Nu aș spune niciodată acestui grup sau lumii ce suntem dispuși să facem sau cât de departe suntem dispuși să mergem, dar cu siguranță avem opțiuni.”
Efecte. Amenințările teoretice au devenit reale: Strâmtoarea OrmuzDincolo de programul nuclear, atacul comun americano-israelian care a început pe 28 februarie, distrugând în același timp o parte semnificativă a capacității militare a Iranului, a declanșat o nouă amenințare din partea Iranului, făcând ca preocupări care până de curând erau doar teoretice să devină reale.
Aceasta include atacuri asupra petrolierelor din Strâmtoarea Hormuz, punctul de legătură dintre Iran și Oman, lat de 34 de kilometri, care înghesuie navele care vin și pleacă din națiuni bogate în petrol, precum Arabia Saudită, Irak, Kuweit și Emiratele Arabe Unite.
Înainte de război, amenințarea „era strategică, se profila în fundal și era mereu prezentă”, a spus Katulis.
„Acum este mult mai iminent și persistent”, a spus el. „E încă devreme, dar s-ar putea să fi făcut acest regim și mai imprevizibil și ar putea avea parte de atacuri rapide în orice moment în acea strâmtoare.”
Casa Albă a declarat că acțiunile iraniane împotriva Strâmtorii au făcut întotdeauna parte din planificarea SUA pentru un atac asupra țării. Acum însă, că războiul a început, Statele Unite s-au dovedit până acum incapabile să mențină calea navigabilă deschisă. Comandamentul Central al SUA a declarat marți că a efectuat atacuri împotriva navelor iraniene care plasează mine în apropierea strâmtorii, o dovadă a îngrijorărilor SUA.
SUA, atrase în conflict din cauza crizei energetice. Pușcașii marini pe Insula Kharg?Statele Unite par să fie atrase tot mai mult în conflict din cauza situației energetice, relatează Washington Post.
Vineri, Trump a declarat că armata americană a „distrus complet” fiecare țintă militară de pe insula Kharg, un punct cheie de tranzit energetic iranian.
A doua zi, el a cerut Chinei, Franței, Japoniei, Coreei de Sud, Marii Britanii și altor state să trimită nave pentru a combate „constrângerea artificială” a atacurilor Iranului asupra navelor din Strâmtoarea Ormuz.
A fost o schimbare notabilă față de sâmbăta precedentă, când le-a spus cu bucurie jurnaliștilor de la bordul Air Force One că a respins o ofertă britanică de a trimite portavioane în regiune.
Tot vineri, oficiali americani au declarat că o unitate expediționară a pușcașilor marini va fi desfășurată din Japonia în Orientul Mijlociu, sporind puterea de foc din regiune.
Unitatea include peste 2.200 de pușcași marini și este completată de peste 2.000 de membri suplimentari ai Marinei, răspândiți pe trei nave de război.
Senatorul Lindsey Graham (republican din Carolina de Sud), un parlamentar cu poziții agresive și confident al lui Trump, care a pledat ani de zile pentru schimbarea regimului în Iran, a sugerat că pușcașii marini ar putea ataca în curând insula Kharg – o trecere la o invazie terestră care ar reprezenta o escaladare majoră a tensiunilor.
„Cel care controlează Insula Kharg controlează destinul acestui război”, a postat Graham pe X. „Semper Fi.” Semper Fi este sloganul Pușcașilor Marini.
Nu a fost clar dacă ultima desfășurare are vreo legătură cu Kharg. Pușcașii marini sunt antrenați în debarcări amfibii, cucerirea insulelor și lansarea de artilerie cu rachete asupra adversarilor de pe mare. Desfășurarea a fost relatată pentru prima dată de Wall Street Journal.
Strâmtoarea Ormuz a devenit punctul central al războiuluiLiderii de rang înalt ai Pentagonului spun că Strâmtoarea este un punct central din ce în ce mai mare al eforturilor lor, dar au recunoscut tacit provocarea cu care se confruntă, în ciuda faptului că au distrus o mare parte din marina iraniană.
„Singurul lucru care interzice tranzitul în strâmtoare în acest moment este atacul Iranului asupra navelor. Este deschis tranzitului, în cazul în care Iranul nu face acest lucru”, a declarat Hegseth la conferința de presă de vineri.
Ar putea trece ceva timp până când armata americană va putea rezolva problema strâmtorii, a declarat joi secretarul pentru Energie, Chris Wright, declarând pentru CNBC că o operațiune ar putea fi gata până la sfârșitul lunii.
Până atunci, Statele Unite și aliații săi sunt obligați să ia măsuri extraordinare pentru a încerca să reducă prețurile petrolului . Cele 32 de țări membre ale Agenției Internaționale pentru Energie au anunțat miercuri că intenționează să elibereze 400 de milioane de barili de petrol din stocurile lor, inclusiv 172 de milioane de barili din Statele Unite.
Suspendarea sancțiunilor împotriva Rusiei. Câștigă KremlinulÎntr-un alt efort de a livra aprovizionări cu petrol pe piețele globale, administrația Trump a suspendat joi sancțiunile împotriva exporturilor de petrol rusesc , un regres pentru eforturile președintelui de a pune capăt războiului din Ucraina.
Decizia va aduce o câștig neașteptat pentru vistieria Kremlinului și îi va oferi, eventual, mai multe resurse pentru a-și finanța lupta.
Situația ar putea deveni și mai dificilă: obiectivele se schimbă, punctul final se îndepărtează. Rezolvarea?Oricât de complicat ar putea fi să se pună capăt conflictului acum, situația ar putea deveni și mai dificilă dacă Statele Unite ar fi atrase în unele dintre versiunile mai ambițioase ale obiectivelor lui Trump, inclusiv schimbarea regimului, a declarat Dan Shapiro, care a fost ambasadorul SUA în Israel în timpul mandatului lui Obama și este acum membru al Consiliului Atlantic.
Trump ar putea gestiona unele dintre provocările legate de strâmtoare și uraniu fără a se implica într-un conflict fără sfârșit cu Teheranul, a spus el.
„Nu este clar dacă Iranul ar accepta un armistițiu declarat unilateral”, a spus el. „Dacă nu o fac, desigur, SUA ar trebui să răspundă, dar acest răspuns poate fi modelat într-un mod care să se îndrepte spre o detensionare treptată și reciprocă. Mi se pare o cale mai înțeleaptă decât acest set de obiective în continuă schimbare și un punct final în continuă îndepărtare, spre care altfel se pare că suntem atrași.”
Liderul social-democrat susține că bugetul nu protejează oamenii obișnuiți.
„Noi avem astăzi un buget de dreapta, făcut după chipul și asemănarea domnului Bolojan, un buget care, în mare, are grija până la urmă a oamenilor bogați, dar care nu protejează absolut deloc oamenii obișnuiți. Noi reprezentăm cam 46% din ponderea Coaliției de guvernare. Domnul Bolojan este președintele PNL, dar este premier și cu voturile PSD. Deci aici ar trebui să discutăm și despre ponderea pe care politicile de stânga, social-democrate, le are în această pondere”, a declarat Sorin Grindeanu, la Antena 3 CNN.
El spune că în Pachetul de Solidaritate nu este vorba de PSD, ci de categorii de români.
„În primul rând să știți că aici nu e vorba de PSD, aici e vorba de pensionari, de familii cu copii, de persoane cu dizabilități, de muncitori pe salariul minim, de agricultori sau de antreprenorii români.
Aici nu sunt dorințe ale PSD-ului, ci, până la urmă, noi n-am intrat în această guvernare pe post de ficus, ci ca să ne asigurăm că românii sunt protejați. Iar acum, pachetul de solidaritate este prioritatea noastră”, a spus liderul social-democrat.
Președintele PSD susține că luni partidul va depune amendamente la buget.
„1,1 miliarde reprezintă ceea ce noi mâine dimineață la prima oră vom depune ca amendamente în Parlament pentru a completa toate lucrurile legate de Pachetul de solidaritate”, a mai spus Grindeanu.
Consiliului Politic Național al Partidului Social Democrat a decis duminică să voteze bugetul de stat pentru anul 2026, dar reprezentanții partidului anunță că vor depune amendamente. Grindeanu i-a adresat o scrisoare premierului Ilie Bolojan, în care acuză „un simulacru de dialog care are loc, de prea mult timp, în ședințele coaliției de guvernare”.
Potrivit Isu Bihor, pompierii au fost sesizați în jurul orei 18:55 cu privire la faptul că o parapantă cu motor, în care se aflau două persoane, s-a prăbușit pe un câmp de pe raza localității Olosig.
La fața locului au fost trimise o autospecială de intervenție, o ambulanță SMURD, echipajul de terapie intensivă mobilă al SMURD și un echipaj al SAJ.
La sosirea echipajelor, cele două victime se aflau în afara parapantei, ambele în stop cardio-respirator.
Medicii au făcut manevre de resuscitare pilotului, în vârstă de 52 de ani, și pasagerei, în vârstă de 19 ani.
Ambele victime au fost declarate decedate.
