MediaFax.ro

Potrivit poliției Republicii Moldova, o dronă a căzut joi dimineața în apropierea traseului Chișinău–Basarabeasca.

La fața locului, s-au deplasat imediat polițiștii. Aceștia au identificat obiectul indicat și securizeazǎ perimetrul.

Specialiștii urmează sǎ examineze obiectul pentru a stabili proveniența, tipul și circumstanțele în care acesta a ajuns în zonă.

Autoritățile vor reveni ulterior cu mai multe detalii despre incident.

De Ziua Independenței Republicii Moldova, alte cinci drone au încălcat spațiul aerian în timpul nopții.

Prima dronă a fost descoperită la ora 03:56. Obiectul zburător a survolat spațiul aerian al Republicii Moldova în apropierea localității Belyaevka (Ucraina), pe direcția Palanca (Republica Moldova) revenind imediat în spațiul aerian al Ucrainei pe aceeași direcție.

La ora 03:59, o altă dronă a pătruns în Republica Moldova din direcția localității Starokazacie (UA), survolând zona din apropierea localității Căplani (RM). La ora 04:10, aceasta a dispărut de pe radarele autorităților ucrainene în apropierea localității Carahasani, raionul Ștefan Vodă (RM).

La ora 04:09, o a treia dronă ar fi traversat frontiera de stat dinspre Ucraina, deplasându-se de-a lungul frontierei de stat pe direcția localităților Palanca-Crocmaz-Olănești-Purcari-Răscăeți (RM). La ora 04:24, aceasta a dispărut de pe radare în apropierea localității Pervomaisc, din regiunea din stânga Nistrului.

Totodată, de către patrula Poliției de Frontieră a Republicii Moldova, a fost auzită o dronă de tip „Shahed”. Aceasta se deplasa dinspre satul Palanca spre satul Crocmaz. Iar o altă patrulă a auzit deplasarea din satul Tudora, spre punctul de trecere a frontierei Tudora.

În jurul orei 04:16, potrivit informațiilor primite de la Serviciul Grăniceresc de Stat al Ucrainei, o dronă ar fi traversat frontiera în zona localității Palanca și ar fi revenit imediat în Ucraina, în apropierea localității Maiaki (Ucraina).

În jurul orei 04:55, patrula Sectorului Poliției de Frontieră Săiți a auzit o dronă de tip „Shahed” deasupra localității Săiți. Aceasta ar fi efectuat câteva cercuri, după care s-ar fi deplasat în direcția satului Opaci și a orașului Căușeni. Ulterior, aceasta a fost auzită deasupra punctului de trecere a frontierei Săiți (RM) – Lesnoe (UA). Aceasta ar fi efectuat câteva cercuri, după care s-ar fi îndreptat spre satul Tocuz. La ora 05:48, activitatea punctului de trecere a frontierei Săiți (RM) – Lesnoe (UA) a fost sistată temporar, fiind reluată la ora 06:30.

MApN a fost informat, miercuri după-amiază, despre izbucnirea unui incendiu de vegetație pe malul brațului Chilia, la aproximativ doi kilometri în amonte de localitatea Plauru.

Zona a fost securizată, iar incendiul a fost lichidat de structurile MApN, împreună cu autoritățile locale. Un echipaj al Poliției de Frontieră a asigurat perimetrul pe timpul nopții.

Joi dimineață, o echipă de specialiști EOD din cadrul Ministerului Apărării Naționale se deplasează în zonă pentru cercetarea la fața locului.

Ministerul Apărării Naționale anunță că va reveni cu detalii pe măsură ce acestea vor fi disponibile.

BBC Persian, Iran International și Radio Farda se numără printre instituțiile vizate, a declarat miercuri Abolfazl Shekarchi, purtător de cuvânt al Forțelor Armate iraniene, într-o intervenție difuzată de televiziunea de stat, potrivit Euronews Persian.

„Aceste instituții media ostile sunt soldații sionismului și ai Statelor Unite și se află pe lista noastră de ținte militare”, a afirmat Shekarchi.

Oficialul iranian le-a acuzat că au „legături directe cu Mossad, CIA și serviciile de informații ale inamicului”.

„Forțele Armate iraniene nu le consideră instituții media”, a adăugat purtătorul de cuvânt.

Shekarchi a susținut, de asemenea, că instituțiile respective primesc directive și sprijin din partea serviciilor de informații americane și israeliene, afirmînd că „centrul de greutate al imperiului mediatic al inamicului se află în mâinile sioniștilor”.

Oficialul nu a precizat unde sau în ce mod ar putea fi vizate instituțiile incluse pe lista anunțată de Teheran.

Până acum, autoritățile iraniene recurgeau doar la acuzații și etichete politice împotriva instituțiilor media de limbă persană din străinătate, fără să le includă în categoria „țintelor militare”.

Declarațiile lui Shekarchi au fost făcute la Teheran, în timpul unui eveniment dedicat lansării versiunilor internaționale ale agenției iraniene Defense Press, în limbile engleză, arabă, rusă, urdu, franceză și turcă.

Potrivit purtătorului de cuvânt al armatei iraniene, victoria sau înfrângerea pe „frontul mediatic” poate influența direct rezultatul unei confruntări militare.

Autoritățile iraniene acuză de mai mult timp instituțiile de presă în limba persană cu sediul în străinătate, accesibile în Iran doar prin rețele virtuale private (VPN), care permit ocolirea restricțiilor de acces la internet, că ar coopera cu Israelul.

BBC Persian și Iran International au fost desemnate de Teheran drept organizații teroriste în 2022. Ambele instituții media de limbă persană operează din Londra, Iran International fiind un post privat de televiziune.

La jumătatea lunii august, autoritățile iraniene au interzis un canal de YouTube care difuza interviuri cu intelectuali și alte personalități iraniene despre situația politică și socială din țară, acuzându-l că a răspândit „informații false”.

Fondatorul și prezentatorul canalului, care locuiește în Iran, a fost interogat și ulterior eliberat pe cauțiune.

Autoritățile iraniene au înăsprit controlul asupra presei și al informațiilor despre război după atacurile lansate la 28 februarie de Statele Unite și Israel asupra Iranului.

Un nou clasament dezvăluie cele mai bune 15 destinații europene pentru o vacanță în care turiștii pot uita de aglomerație, telefoane și programe încărcate.

Clasamentul este dominat de regiuni cu natură spectaculoasă, aer curat, puțini locuitori și numeroase trasee pentru drumeții.

Pe primul loc se află Wester Ross, în Scoția, urmat de Munții Pirinei și Abisko, în Suedia.

Dolomiții ocupă locul al cincilea și sunt cea mai bine clasată destinație din Italia.

Noua tendință, numită „stillcation”, pune accentul pe relaxare, natură și călătorii în ritm lent, fără obiective care trebuie bifate.

Articolul complet se găsește pe Mediafax Italia.

Fotbalul românesc va avea trei reprezentanți în ediția 2026/27 a Champions League.

Răzvan Marin va evolua pentru AEK Atena, formație care a obținut calificarea în faza ligii după play-off, în timp ce Dennis Man va reprezenta PSV Eindhoven.

România mai este reprezentată de Cristian Chivu, antrenorul echipei Inter Milano. Fostul internațional român a câștigat Champions League ca jucător al lui Inter, în 2010, iar acum se află la a doua încercare să câștige trofeul din postura de antrenor al nerazzurrilor.

Chivu vine după un prim sezon extraordinar pe banca lui Inter, reușind dubla în Italia. Formația milaneză, însă, s-a oprit în play-off-ul Ligii Campionilor în sezonul trecut, fiind eliminată de echipa norvegiană Bodø/Glimt.

Urna 1: PSG, Bayern München, Real Madrid, Liverpool, Inter, Manchester City, Arsenal, Barcelona, Atlético Madrid

Urna 2: Borussia Dortmund, AS Roma, Sporting Lisabona, Aston Villa, FC Porto, Manchester United, Club Brugge, Real Betis, PSV

Urna 3: Feyenoord, Lille, Bodø/Glimt, Napoli, Leipzig, Villarreal, Fenerbahçe, Șahtior Donețk, Galatasaray

Urna 4: Slavia Praga, Slovan Bratislava, Stuttgart, AEK Atena, LASK Linz, Como, Lens, Viking, Sabah

Fiecare echipă va disputa opt meciuri în faza ligii, câte două împotriva unor adversari din fiecare urnă, cu patru partide pe teren propriu și patru în deplasare. Primele opt clasate merg direct în optimi, în timp ce formațiile de pe locurile 9-24 vor juca barajul pentru calificarea în optimi.

Paris Saint-Germain este deținătoarea trofeului, care va încerca să-și apere coroana după titluri consecutive.

Formația pregătită de Luis Enrique s-a impus în finala ediției trecute, disputată la Budapesta, contra Arsenal, scor 1-1 (4-3 d.l.d.).

Play-off-ul pentru optimi este programat pe 16/17 și 23/24 februarie 2027, optimile pe 9/10 și 16/17 martie, sferturile pe 6/7 și 13/14 aprilie, iar semifinalele pe 27/28 aprilie și 4/5 mai.

Finala Champions League 2026/27 va avea loc pe 5 iunie 2027, la Madrid.

Un judecător federal din Manhattan a decis că actrița are dreptul la puțin peste 400.000 de dolari, relatează The Independent.

Decizia a fost pronunțată miercuri de judecătorul Lewis J. Liman, care a explicat că legislația din California invocată de Lively nu permite recuperarea tuturor costurilor generate de proces.

Actrița ceruse rambursarea unor cheltuieli de aproximativ 8 milioane de dolari după ce Baldoni și compania sa, Wayfarer Studios, au formulat o serie de pretenții împotriva ei, ca reacție la procesul deschis de Lively în decembrie 2024.

Instanța a stabilit însă că protecția juridică destinată victimelor hărțuirii sexuale și discriminării poate acoperi doar acea parte a cheltuielilor legate de apărarea împotriva acuzațiilor de defăimare, nu toate capetele de cerere formulate de Baldoni.

În consecință, Blake Lively va primi 363.245 de dolari reprezentând onorarii de avocați și alți 44.206 dolari pentru diverse costuri de procedură.

Disputa dintre cei doi actori a izbucnit după realizarea filmului „It Ends With Us”, lansat în 2024 și inspirat din romanul de succes al scriitoarei Colleen Hoover.

Lively l-a acuzat pe Baldoni de hărțuire sexuală, represalii, încălcarea contractului, afectarea intenționată și din neglijență a stării sale emoționale, precum și de încălcarea vieții private.

Actrița a susținut, printre altele, că Baldoni ar fi făcut comentarii nepotrivite despre aspectul ei fizic, ar fi depășit limitele stabilite în timpul filmării unei scene intime și ar fi insistat pentru nuditate într-o scenă de naștere.

Baldoni a negat acuzațiile și a afirmat că toate acțiunile sale s-au încadrat în procesul creativ obișnuit al realizării unui film.

După procesul inițiat de Lively, Baldoni și Wayfarer Studios au lansat o contraofensivă juridică împotriva actriței și a soțului acesteia, Ryan Reynolds, acuzându-i, printre altele, de extorcare civilă, defăimare și interferență economică.

Contraacțiunea a fost respinsă în iunie 2025. Aproape un an mai târziu, instanța a respins și unele dintre acuzațiile de hărțuire formulate de Lively, apreciind că aceasta lucra la film în calitate de contractor independent, nu de angajat.

Cu aproximativ două săptămâni înaintea procesului programat, Lively și Baldoni au ajuns, în luna mai, la o înțelegere și au transmis că preocupările actriței „meritau să fie auzite”, subliniind totodată importanța unor medii de lucru lipsite de comportamente nepotrivite.

Khalid Sheikh Mohammed era considerat unul dintre cei mai importanți locotenenți ai grupării jihadiste Al-Qaida, până la capturarea sa, în martie 2003, în Pakistan, potrivit Le Figaro.

El a fost transferat la Guantanamo în septembrie 2006, unde este încă încarcerat, după ce a trecut prin închisori secrete ale CIA din Polonia, unde a fost supus unor sesiuni de interogatoriu în timpul cărora a fost torturat.

În iulie 2025, o curte de apel din SUA a anulat acordul prin care Khalid Sheikh Mohammed și cei doi coinculpați ai săi urmau să pledeze vinovat, acord care probabil i-ar fi scutit de riscul de a primi pedeapsa cu moartea.

Atentatele de la 11 septembrie 2001 au fost o serie de atacuri teroriste comise de membri ai rețelei Al-Qaida în Statele Unite. Teroriștii au deturnat patru avioane de pasageri, două fiind prăbușite în Turnurile Gemene ale World Trade Center din New York, iar unul în clădirea Pentagonului. Al patrulea avion s-a prăbușit în Pennsylvania după ce pasagerii au încercat să preia controlul aeronavei. Aproape 3.000 de oameni au fost uciși în atacuri.

Trei prieteni au transformat o fermă din centrul Sardiniei într-un restaurant neobișnuit, construit în jurul focului și al produselor locale.

Locul, deschis pe 15 august, funcționează deocamdată doar trei seri pe săptămână, iar clienții iau masa în aer liber, lângă lacul San Sebastiano.

O parte dintre ingredientele folosite provin din fermele din apropiere, iar preparatele sunt gătite pe jar sau în apropierea focului.

Fondatorii vor să extindă proiectul cu producție agricolă, ciuperci, produse alimentare și, în cele din urmă, spații de cazare.

Articolul complet pe Mediafax Italia:

Alerta aeriană a încetat la ora 08.35, anunță MApN.

Autoritățile au pus în alertă sistemele de apărare aeriană și au transmis un mesaj RO-Alert pentru o parte a județului Tulcea.

Incidentul s-a produs în dimineața zilei de joi, 27 august, potrivit informațiilor transmise de Ministerul Apărării Naționale (MApN).

Sistemul de supraveghere radar al Armatei Române a identificat o țintă aeriană aflată la aproximativ trei kilometri nord de localitatea Vâlcove, din Ucraina, într-o zonă situată în imediata apropiere a frontierei cu România.

În urma detectării țintei, sistemele de apărare aeriană cu baza la sol au fost trecute în stare de alertă, au precizat reprezentanții MApN.

Ministerul nu a oferit, în informațiile comunicate inițial, detalii privind natura țintei aeriene detectate sau traiectoria acesteia.

În contextul situației de la frontieră, Centrul Național Militar de Comandă a informat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență (IGSU), astfel încât să fie instituite măsurile necesare pentru avertizarea populației.

Autoritățile au decis alertarea locuitorilor din nordul și estul județului Tulcea, zone aflate în apropierea frontierei cu Ucraina.

Un mesaj RO-Alert a fost transmis la ora 06:54, potrivit Ministerului Apărării.

Astfel de avertizări au rolul de a informa populația din zonele potențial expuse și de a permite adoptarea unor măsuri de protecție în cazul în care evoluția situației generează riscuri pentru teritoriul României.

Ministerul Apărării subliniază că sistemele de supraveghere nu au identificat nicio pătrundere în spațiul aerian național.

Prin urmare, potrivit datelor disponibile în urma monitorizării de joi dimineață, ținta detectată în apropierea localității ucrainene Vâlcove nu a traversat frontiera aeriană a României.

Zona Deltei Dunării și a județului Tulcea se află în imediata vecinătate a sudului Ucrainei, unde războiul declanșat de Rusia a determinat în repetate rânduri autoritățile române să monitorizeze cu atenție evoluțiile din apropierea frontierei.

Rhys Hibbert, tatăl a doi copii din Bedfordshire, și-ar fi putut pierde vederea fără această intervenție, au declarat chirurgii de la University College London Hospital, potrivit BBC.

Instrumentul de IA a analizat în timp real imaginile video din timpul operației și i-a ajutat pe chirurgi să evite vasele de sânge și nervii importanți, dar ascunși, din creier. Astfel, medicii au putut îndepărta în siguranță o cantitate cât mai mare din tumoră.

„Din perspectiva siguranței pacientului, văd fără îndoială beneficiul. Nu există indicatoare rutiere în interiorul capului nostru”, a spus Hibbert.

Până în urmă cu 18 luni, Hibbert, în vârstă de 48 de ani și manager într-un departament de relații cu clienții, era sănătos și în formă. Obișnuia să facă în fiecare pauză de prânz o plimbare de aproximativ trei kilometri. În timpul uneia dintre aceste plimbări, și-a pierdut cunoștința și a început să aibă convulsii în mijlocul străzii.

O scanare a creierului a arătat că avea o tumoră necanceroasă de 11 milimetri, care se dezvolta pe glanda pituitară – un organ de dimensiunea unei bile, aflat la baza craniului.

Glanda secretă hormoni esențiali care contribuie la procese precum creșterea, metabolismul și reglarea tensiunii arteriale și a temperaturii corpului.

Foarte important, aceasta se află în imediata apropiere a arterelor carotide, vase esențiale care alimentează creierul cu sânge, precum și a nervilor optici, care controlează vederea.

Pe măsură ce tumora lui Hibbert a început să apese pe nervii optici, câmpul său vizual periferic s-a îngustat.

Deși nu avea nevoie imediată de operație, Hibbert a început să se împiedice de lucruri și să sufere de oboseală severă și amețeli.

„În cei 18 ani de căsnicie, m-am ridicat mereu din pat și i-am făcut soției mele o cafea, iar eu nu aveam de gând să las această tumoră să mă oprească”, a spus Hibbert.

El a afirmat că cele mai mari efecte ale bolii au fost cele emoționale și psihologice.

Când chirurgii i-au oferit posibilitatea de a fi primul pacient care să beneficieze de operația în care urma să fie utilizat instrumentul lor IA special conceput, nu a ezitat.

„Dacă pacienții nu sunt dispuși să participe la cercetare, cum ar putea medicii să învețe vreodată și cum ar putea medicina să progreseze?”, a spus el.

Intervenția a presupus introducerea unui endoscop – o cameră subțire montată pe o tijă – prin nas până la baza craniului. În acel punct, tumora se afla în apropierea unor structuri, dar era ascunsă în spatele unor straturi de os și de membrană rezistentă.

Identificarea celui mai sigur loc prin care să fie îndepărtată nu era simplă, mai ales pentru că anatomia diferă de la o persoană la alta.

Ratele complicațiilor variază, însă exista o probabilitate de 25-50% ca tumora să nu poată fi îndepărtată în totalitate și o probabilitate de 0,5-2% de lezare a unui vas de sânge major.

Aici a intervenit instrumentul IA.

Pe un al doilea ecran, acesta analiza imaginile video transmise în direct, urmărea instrumentele chirurgicale și marca zonele în care era cel mai probabil să se afle vasele de sânge și nervii, evidențiind regiunile în care tumora putea fi îndepărtată cel mai sigur.

Tehnologia este similară sistemelor de recunoaștere facială de pe telefoane, însă în locul fețelor identifică structuri anatomice importante și adesea ascunse.

Echipa subliniază că instrumentul IA are doar rol de asistență, iar chirurgii păstrează controlul deplin asupra intervenției.

„Când am deschis ochii după operație, am simțit că aveam o vedere de 360 de grade – nu mai văzusem atât de clar de un an. Mi-am recăpătat și energia, iar toate efectele secundare de care sufeream înainte de operație au dispărut. Mi-a redat viața”, a spus Hibbert.

Biroul Național Anticorupție al Ucrainei (NABU) și Parchetul Specializat Anticorupție (SAPO) au anunțat miercuri noi suspecți într-un dosar privind mituirea unor aleși locali pentru aprobarea unui proiect imobiliar în Luțk, oraș situat în vestul Ucrainei, la granița cu Polonia.

Noii suspecți sunt un membru al consiliului regional, lider al uneia dintre fracțiunile politice, și prim-vicepreședintele instituției. Aceștia sunt suspectați că au primit foloase necuvenite pentru a înlesni proiectul imobiliar.

Potrivit anchetatorilor, doi dintre aleșii locali au acceptat oferta unui fost parlamentar ucrainean care folosea terenul destinat construcției. În schimbul sprijinului pentru obținerea deciziilor necesare proiectului, acesta ar fi oferit suma de 140.000 de dolari. Din aceasta, peste 100.000 de dolari erau destinați unor consilieri regionali, restul urmând să ajungă la alți consilieri locali din Luțk, ale căror voturi erau necesare pentru aprobarea proiectului.

În schema de corupție a fost implicat și prim-vicepreședintele consiliului regional.

Anchetatorii confirmă că au documentat oferirea și primirea sumelor, precum și modul în care banii au fost împărțiți între suspecți. În total, șase persoane sunt în prezent suspectate în acest dosar, iar ancheta continuă.

Ancheta nu este una nouă. Primele acuzații au fost anunțate în decembrie 2025, când procurorii ucraineni au făcut publică o schemă de corupție care implica membri ai celor două consilii.

La acel moment, anchetatorii documentaseră doar o parte din banii oferiți pentru obținerea deciziilor necesare proiectului imobiliar. Investigațiile ulterioare au arătat că schema ar fi fost mai amplă și ar fi implicat mai multe persoane. Între timp, autoritățile locale au aprobat planul urbanistic și schimbarea destinației terenului, decizii necesare pentru realizarea construcției.

În aprilie 2026, procurorii anticorupție au anunțat un nou suspect în dosar și au extins acuzațiile în cazul altor trei persoane. Tot atunci, anchetatorii au stabilit că mita avea legătură cu aprobarea documentației necesare construirii a 14 locuințe în Luțk.

Noile informații prezentate în august arată însă că schema a fost mai amplă decât se credea inițial și că în aceasta au fost implicați mai mulți reprezentanți ai administrației locale și regionale.

În total, șase persoane sunt acum suspectate în acest dosar. Ancheta continuă.

Fenomenul astronomic se produce în momentul în care Pământul se interpune între Soare și Lună, iar satelitul natural traversează umbra proiectată de planeta noastră.

Potrivit datelor publicate de Scientific Visualization Studio al NASA, eclipsa din 28 august este una parțială, însă va fi foarte apropiată vizual de o eclipsă totală. În momentul maxim, programat pentru ora 04:13 UTC, aproximativ 96,3% din suprafața vizibilă a discului lunar se va afla în umbră.

NASA precizează că fenomenul va putea fi observat din cea mai mare parte a continentelor americane, cu excepția Alaskăi și a nord-vestului Canadei, precum și din vestul Europei și vestul Africii.

Înainte de intrarea în umbra propriu-zisă a Pământului, Luna traversează penumbra, regiunea în care Soarele este acoperit doar parțial de planeta noastră. Modificările produse în această etapă sunt discrete și pot fi greu de remarcat cu ochiul liber.

Situația se schimbă odată cu debutul fazei parțiale, la ora 02:34 UTC. Umbra Pământului va începe atunci să acopere tot mai mult din discul Lunii.

Pe măsură ce suprafața iluminată direct de Soare se reduce, observatorii pot ajunge să distingă o culoare arămie sau roșiatică în zona aflată în umbră. Aspectul este asociat eclipselor de Lună și devine mai evident pe măsură ce ochii se adaptează la întuneric.

Eclipsa din 27-28 august face parte din seria astronomică Saros 138. Eclipsele aparținând aceleiași serii sunt despărțite de aproximativ 18 ani, 11 zile și opt ore.

Precedentul fenomen din această serie s-a produs la 16 august 2008, iar următorul este programat pentru 7 septembrie 2044.

NASA atrage atenția și asupra diferenței dintre „magnitudinea” unei eclipse și procentul efectiv din suprafața Lunii acoperit de umbră. În cazul fenomenului din august 2026, valoarea de 96,3% reprezintă suprafața discului lunar aflată în umbra centrală a Pământului, nu procentul din diametrul Lunii.

Donald Trump nu a oferit informații despre vizita lui John Ratcliffe, șeful CIA, la Moscova.

Totuși, potrivit BBC, liderul de la Casa Albă a descris întâlnirea drept „semi-rutină”. Acesta a adăugat că Washingtonul „ar dori să vadă sfârșitul războiului din Ucraina”.

De asemenea, Trump a declarat că „ar putea ieși ceva” din întâlnirea neanunțată de marți dintre șeful CIA a SUA și personalități din serviciile de informații rusești.

El a spus că urăște „să dezamăgească oamenii”, dar că niciunul dintre zvonurile legate de vizită nu era adevărat.

„Este prematur să spunem cât de mult va afecta acest lucru procesul general de redresare a relațiilor noastre bilaterale din criza profundă în care se află în prezent”, a declarat el reporterilor.

Cu toate acestea, contactele dintre agențiile de informații sunt „un fenomen pozitiv, un proces pozitiv”, a adăugat Peskov. El a spus că acestea continuă adesea „chiar și în cele mai dificile momente” din relațiile dintre cele două țări, potrivit sursei.

Înainte de călătoria lui Ratcliffe, SUA au anunțat Ucraina că o delegație de rang înalt va călători la Moscova. Astfel, au cerut Kievului să suspende atacurile până la plecarea acestora, a declarat un oficial ucrainean de rang înalt pentru CBS.

Nu a existat niciun comentariu oficial cu privire la vizita lui Ratcliffe din partea CIA sau a Pentagonului, mai arată sursa citată.

Întâlnirea marchează prima vizită cunoscută a lui Ratcliffe în Rusia de la începutul celui de-al doilea mandat al președintelui Donald Trump.

Vestea despre dispariția uneia dintre cele mai cunoscute artiste contemporane a stârnit un val de omagii în întreaga lume. Kusama și-a transformat halucinațiile și traumele personale într-o artă vie, plină de culoare.

Bulinele, plasele și motivele infinitului au devenit semnătura ei de-a lungul unei cariere de mai multe decenii. Compania artistei a transmis că aceasta a continuat să picteze până în ultimele zile ale vieții.

Photo by Karim Ait Adjedjou/ABACAPRESS.COM

„A avut o carieră recunoscută la nivel internațional ca artistă avangardistă pionieră”, se arată în comunicat. Practica sa a cuprins arta vizuală, performance-ul, ficțiunea și poezia, potrivit aceleiași surse, conform AFP.

Născută în 1929, Kusama a fost fiica cea mică a unei familii înstărite din Japonia. A început să-și creeze arta caracteristică încă de la vârsta de 10 ani. Ea a povestit, în autobiografia sa, cum o față de masă cu flori roșii i-a declanșat prima viziune obsesivă. Modelul florilor a acoperit, în mintea ei, tavanul, ferestrele și propriul corp.

Recunoscută rapid datorită perucii roșii și ținutelor cu buline, opera ei exprima o luptă îndelungată cu boala mintală.

La finalul anilor 1950, Kusama s-a mutat în Statele Unite și a devenit o figură importantă a scenei avangardiste newyorkeze. A câștigat faimă cu picturi de mari dimensiuni și cu „happenings” provocatoare din anii 1960, care includeau pictura corporală. De-a lungul carierei, a lansat și o linie de modă și a înființat „Biserica Auto-Anihilării”.

Credit Image: © Nancy Kaszerman/ZUMA Press Wire)

Revenită în Japonia în anii 1970, Kusama s-a internat voluntar într-un spital de psihiatrie din Tokyo. Acolo a locuit și a lucrat pentru tot restul vieții sale. Sculpturile ei în formă de dovleac, printre care cea de pe insula Naoshima, au atras mulțimi uriașe. Camerele infinitului și instalațiile sale imersive s-au vândut, de-a lungul timpului, cu milioane de dolari.

„Cel mai important este că am câștigat și că echipa a reacționat după prima jumătate. Golurile mă bucură, dar ele au valoare doar dacă ajută echipa să câștige”, a spus Mbappé la finalul partidei.

Cele trei reușite din partida cu Real Sociedad, în minutele 40, 60 și 80, l-au dus pe Mbappé la 89 de goluri pentru Real Madrid. El a intrat astfel în Top 25 marcatori din istoria clubului, după ce l-a depășit pe fostul internațional spaniol Luis Regueiro.

În clasamentul all-time, Cristiano Ronaldo rămâne detașat pe primul loc, cu 450 de goluri, urmat de Karim Benzema (354), în timp ce Mbappé continuă să urce rapid după doar două sezoane la Madrid.

Ritmul francezului este unul remarcabil. În primul său sezon la Real Madrid, Mbappé a marcat 44 de goluri în toate competițiile, record pentru un debutant al clubului, dintre care 31 în La Liga.

Hat-trick-ul cu Real Sociedad are și o altă semnificație. Mbappé a ajuns la 10 goluri împotriva formației basce, din numai 24 de șuturi, ceea ce îi oferă o eficiență de aproximativ 42% în confruntările directe. Francezul are mai multe goluri doar împotriva Barcelonei, în fața căreia a înscris de 12 ori.

Pentru Mbappé, partida a reprezentat și primul său hat-trick în La Liga din mai 2025.

Antrenorul José Mourinho a subliniat, la rândul său, importanța prestației francezului.

„Lumea va vorbi despre cele trei goluri, dar mie mi-a plăcut și munca lui fără minge, pressingul și felul în care a participat la construcția jocului. A făcut un meci foarte bun pentru echipă”, a declarat tehnicianul portughez.

Meciul a confirmat și colaborarea dintre vedetele ofensive ale lui Real Madrid. Jude Bellingham a oferit două pase decisive, una pentru Mbappé și una pentru Vinícius, fiind pentru prima dată când englezul îi servește pe cei doi atacanți în aceeași partidă. În întreg sezonul precedent de La Liga, Bellingham reușise doar patru assist-uri.

Victoria a avut o semnificație aparte și pentru José Mourinho. Portughezul a revenit pe banca tehnică a lui Real Madrid pe Santiago Bernabéu după o pauză de 4.835 de zile, iar succesul cu Real Sociedad i-a prelungit seria la 11 meciuri consecutive fără înfrângere pe Bernabéu ca antrenor al madrilenilor. Ultimul meci în care Mourinho nu a câștigat acasă cu Real Madrid a fost remiza 1-1 cu Manchester United, în Liga Campionilor, în februarie 2013.

După două etape, Real Madrid este liderul clasamentului din La Liga, momentan, cu două victorii din două meciuri și un total de șase puncte, înaintea Sevillei și lui Betis la golaveraj. Totodată, echipa și-a extins seria de invincibilitate în campionat la 10 meciuri consecutive, începută la finalul sezonului trecut.

Substanțele chimice analizate sunt PBDE, adică eteri de difenil polibromurați, utilizați pe scară largă în trecut datorită proprietăților lor ignifuge, potrivit ScienceAlert.

Aceștia au fost adăugați în materiale de construcții, produse electronice, mașini, avioane, textile pentru mobilier și materiale de umplutură – practic, în aproape orice obiect care prezenta risc de incendiu.

Substanțele și-au îndeplinit destul de bine scopul, însă în anii 1990 au început să apară dovezi privind capacitatea lor de a se acumula în natură și în organismul uman.

Un studiu suedez a arătat că PBDE se găseau în laptele matern, concentrațiile crescând rapid între 1972 și 1997. Un studiu realizat în SUA în 2002 a identificat niveluri și mai ridicate de contaminare.

Din acest motiv, substanțele au fost interzise în majoritatea regiunilor lumii, inclusiv în SUA și Europa, la începutul anilor 2000.

Dincolo de prezența lor în organismul uman și în mediu, efectele reale ale PBDE asupra sănătății sunt dificil de stabilit, la fel ca în cazul substanțelor chimice persistente și al microplasticelor.

Totuși, rezultatele acestor cercetări – care au asociat expunerea la PBDE cu cancerul hepatic, tiroidian și mamar și, posibil, cu probleme de sănătate reproductivă – au fost suficiente pentru ca Uniunea Europeană să înceapă să interzică diferite forme de PBDE în 2004.

Cercetătorii au analizat 181 de studii evaluate de experți, care au examinat contaminarea cu PBDE în Europa, pentru a vedea ce efect au avut aceste politici.

Rezultatele sunt îngrijorătoare: PBDE persistă în mediul european, de la birouri din Spania până la zăpada alpină din zone izolate ale Slovaciei.

Concentrațiile din exterior au fost, în general, mult mai mici decât cele din spațiile interioare și, în mod previzibil, zonele cu cele mai mari niveluri de contaminare au fost cele cu cea mai intensă activitate industrială umană: orașele, fabricile și gropile de gunoi.

Mai multe dintre studiile analizate au sugerat că nivelurile de PBDE din aer și sol sunt în scădere, cel mai probabil ca urmare a interdicțiilor.

Materialele vechi – precum mobilierul și produsele tehnologice –, produsele reciclate, fluxurile de deșeuri, inclusiv apele uzate provenite de la oameni, dar și gropile de gunoi, precum și zonele contaminate, cum ar fi fostele fabrici de textile, terenurile afectate de incendii și centrele de colectare a fierului vechi, continuă să elibereze PBDE în mediu.

Cazul vizează un cetățean român condamnat în România, în ianuarie 2025, la trei ani și șase luni de închisoare pentru jaf calificat. Acesta a fost arestat în noiembrie 2025 într-un centru pentru persoane fără adăpost din München, relatează publicația Beck Aktuell.

Potrivit informațiilor prezentate în procedură, bărbatul susține că locuiește în München împreună cu partenera sa și lucrează în domeniul curățeniei.

În februarie 2026, Tribunalul Regional Superior din München (OLG München) a declarat extrădarea către România admisibilă. Instanța germană s-a bazat, printre altele, pe o garanție generală transmisă în aprilie 2024 de autoritățile penitenciare române.

Documentul prevedea că persoanele extrădate din Germania vor fi încarcerate în condiții considerate umane, urmând să beneficieze de cel puțin trei metri pătrați de spațiu în celulă, precum și de iluminare, ventilație și asistență medicală adecvate.

Curtea Constituțională Federală a Germaniei a constatat însă că această asigurare nu era suficient de concretă. Garanția nu indica penitenciarul în care urma să fie încarcerat românul și nici nu fusese emisă special pentru cazul acestuia. Mai mult, documentul data din aprilie 2024.

Judecătorii de la Karlsruhe au apreciat că instanța din München nu a verificat suficient riscurile individuale la care ar putea fi expus bărbatul după predarea către autoritățile române.

Decizia se raportează la articolul 4 din Carta drepturilor fundamentale a Uniunii Europene, care interzice tortura și tratamentele sau pedepsele inumane ori degradante.

Curtea germană a reafirmat mecanismul de verificare în două etape stabilit în jurisprudența Curții de Justiție a Uniunii Europene. Instanța trebuie să stabilească mai întâi dacă există deficiențe sistemice privind condițiile de detenție în statul către care urmează să fie extrădată persoana.

Dacă asemenea probleme sunt identificate, trebuie realizată apoi o evaluare individuală pentru a determina dacă persoana respectivă riscă efectiv să fie supusă unor condiții incompatibile cu drepturile fundamentale.

În cazul României, judecătorii germani au considerat că OLG München ar fi trebuit să obțină informații actualizate, să identifice penitenciarul în care urma probabil să ajungă condamnatul și să verifice cât de credibile sunt garanțiile Bucureștiului, inclusiv prin raportare la experiența extrădărilor anterioare și la eventuale controale asupra condițiilor de detenție.

Curtea Constituțională Federală a anulat astfel decizia privind extrădarea, iar instanța din München trebuie să reanalizeze cazul. Transferul românului fusese deja suspendat temporar în februarie 2026, printr-o măsură provizorie.

Mulți șoferi de mașini cu cutie automată lasă maneta pe „P” și coboară din mașină fără alte precauții. Poziția „P” pare suficientă, pentru că litera sugerează parcare completă. În realitate, mecanismul de blocare din cutia automată nu ține mereu piept greutății vehiculului, conform Blic.

Sistemul blochează roțile, iar în majoritatea situațiilor zilnice acest lucru e suficient. Problemele apar pe pante, unde mașina se mai deplasează puțin până se oprește pe mecanismul de blocare.

În acel moment, greutatea mașinii apasă pe acel mecanism. Când șoferul scoate apoi cutia din poziția «P», poate simți o mișcare bruscă. Frâna de mână preia din greutatea mașinii și astfel protejează cutia de viteze.

Termenul „frână de mână” nu mai înseamnă neapărat maneta clasică dintre scaune. Multe mașini moderne au în schimb o frână de parcare electronică, activată printr-un buton. Aceasta îndeplinește exact aceeași funcție de siguranță suplimentară.

Clubul auto german ADAC recomandă un pas similar la spălătoriile cu bandă rulantă. Mașina trebuie pusă în „P”, cu frâna de mână trasă și motorul oprit.

Mulți șoferi mai cred că frâna de mână trebuie evitată iarna, pe ger puternic. Sfatul vine din vremea frânelor cu tambur, când umezeala putea bloca mecanismul. La mașinile moderne, mai ales cu frână electronică, riscul acesta a scăzut mult. Proprietarii de mașini vechi ar trebui totuși să verifice manualul de utilizare.

Secvența sigură recomandată de experți e simplă. Șoferul oprește mașina, ține frâna de picior apăsată și trage frâna de mână. Abia apoi trece cutia în „P” și oprește motorul.

Astfel, greutatea mașinii nu se sprijină exclusiv pe mecanismul de blocare al cutiei. Pe o pantă, o precauție suplimentară e să întorci roțile spre bordură.

Guvernul Braziliei a dat, miercuri, în judecată platforma Discord pentru despăgubiri de 500 de milioane de reali brazilieni, echivalentul a 83,11 milioane de euro, pentru incapacitatea de a proteja copii în mediul online.

Discord este o platformă socială ce permite apeluri, apeluri video și mesaje text. Inițial a fost concepută pentru iubitorii de jocuri video, însă s-a dezvoltat, fiind utilizată și de alte comunități. Este populară la nivel internațional, fiind utilizată chiar și în România.

Măsura vine în urma unui caz de sinucidere din luna iulie, legat de platformă. La începutul acestei luni, guvernul brazilian a obligat Discord să-și suspende transmisiunile în direct legate de incident, potrivit Associated Press. 

Statul brazilian solicită despăgubiri companiei pentru presupusul prejudiciu psihologic colectiv pe care acesta l-a permis, potrivit unui comunicat publicat de biroul procuraturii braziliene.

În plângerea de 25 de pagini a guvernului brazilian, obținută de Associated Press, se afirmă că există lacune grave în sistemele de verificare a vârstei și în măsurile de protecție a utilizatorilor.

Compania s-a făcut vinovată de „încălcări directe ale unei serii de obligații și norme de protecție prevăzute de legislația braziliană, referitoare la protecția specială și siguranța grupurilor vulnerabile, inclusiv a copiilor și adolescenților”, a declarat Biroul Procurorului General al Braziliei.

Biroul solicită, de asemenea, instanței să dispună ca Discord să întărească imediat controlul parental, să extindă cooperarea cu autoritățile locale de aplicare a legii și să implementeze instrumente automatizate pentru detectarea și eliminarea conținutului periculos. 

Cu toate acestea, filiala Discord din Brazilia a acuzat că măsura dată de guvern este „disproporționată” și „nu reflectă cu exactitate abordarea Discord în ceea ce privește siguranța și respectarea legislației braziliene”.

Președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, și Curtea Supremă a Braziliei au încercat să reglementeze utilizarea internetului de către minori, cu rezultate mixte până în prezent.

Demersul vine după ce luna trecută, o copilă de 13 ani din Brazilia s-a sinucis, după un live pe Discord de 45 de minute, în care ea a fost îndemnată să se rănească. În acest caz, 5 adolescenți au fost arestați, potrivit Ministerului Justiției din această țară.

Prima doamnă a Braziliei a declarat, la începutul acestei luni, că platforma ar trebui închisă.

Compania mamă a platformei TikTok, ByteDance, a fost amendată, marți, cu 153 de milioane de reali brazilieni, echivalentul a 25,49 milioane de euro, pentru nereguli în gestionarea datelor cu caracter personal ale copiilor și adolescenților, potrivit Associated Press. 

Autoritatea Națională de Reglementare a Protecției Datelor din Brazilia TikTok a încălcat legile privind confidențialitatea datelor prin colectarea și prelucrarea informațiilor personale ale utilizatorilor tineri fără un temei juridic valabil.

Autoritatea de reglementare din Brazilia a mai precizat că compania ar trebui să prezinte un plan de îmbunătățire a protecției minorilor.

TikTok nu a comentat imediat hotărârea autorității de reglementare braziliene, care include, de asemenea, o dispoziție prin care TikTok este obligată să elimine toate datele colectate ilegal.

Compania poate încă să conteste decizia în următoarele 10 zile, a precizat autoritatea de reglementare din Brazilia.

Premierul Qatarului, șeicul Mohammed bin Abdulrahman al-Thani, va discuta despre continuarea eforturilor de mediere și despre alte evoluții din regiune în cadrul vizitei sale la Teheran de joi, a declarat purtătorul de cuvânt al Ministrului de Externe din Iran, Esmaeil Baghaei, citat de Reuters. 

Într-o postare publicată pe X, reprezentantul MAE din Iran a anunțat că șeicul Mohammed va aborda, și problema libertății de navigație în Strâmtoarea Ormuz, dar și necesitatea de a reveni la statu quo-ul de dinainte de 28 februarie.

Oficialul qatarez va discuta cu partea iraniană cu privire la modalități de „reducere a tensiunilor și de creare a condițiilor propice dialogului”.

Qatarul, este țară vecină a Iranului, dar și aliat al SUA. Doha a acționat ca mediator în culise și a jucat un rol direct în obținerea armistițiului din iunie, care a dus, pentru o scurtă perioadă, la încetarea focului.

Înainte de război, strâmtoarea era deschisă, însă de atunci Iranul a folosit controlul asupra strâmtorii ca mijloc de presiune, dar și sursă de venit, prin impunerea unor taxe asupra navelor, demers pe care SUA l-a respins.

„Nu s-a finalizat încă un acord cu Omanul privind Strâmtoarea Ormuz”, a declarat pentru Reuters o sursă iraniană de rang înalt, adăugând că discuțiile privind detaliile unui acord continuă.

Acest lucru părea să contrazică o declarație a generalului de brigadă Hossein Mohebbi, purtător de cuvânt al Gărzii Revoluționare Islamice (IRGC), care a afirmat că Iranul și Omanul „au ajuns la rezultate acceptabile pentru ambele părți” cu privire la controlul strâmtorii și la veniturile generate de aceasta.

Vizita are loc în contextul în care războiul se apropie de a șasea lună, luptele fiind în mare parte suspendate, dar fără ca vreo soluție diplomatică să se întrevadă.

Memorandumul de înțelegere semnat în iunie între SUA și Iran după negocierile mediate de Pakistan a eșuat, la începutul lunii iulie, din cauza divergențelor privind strâmtoarea, după cum anunțase Trump la acea vreme.  Atunci s-au petrecut din nou o serie de atacuri, care au fost urmate de represalii.

De aproape o lună însă, SUA și-a schimbat abordarea. CENTCOM nu a mai raportat atacuri de aproape o lună, însă Washingtonul mizează mai mult pe presiunea economică, anunțând planuri de a izola Iranul de partenerii săi comerciali prin sancțiuni sporite ce vizează sectoare precum tehnologie și transporturi maritime. Sacțiunile americane asupra aliaților Teheranului au vizat și companii din Hong Kong și în China continentală.

China cumpără 90% din petrolul iranian, iar extinderea sancțiunilor SUA ar provoca o criză majoră în relațiile celor două țări.