MediaFax.ro

Germania vrea prelungirea controalelor la frontierele sale cu încă șase luni, până la jumătatea lunii martie 2027, informează agenția DPA.

Ministrul german de Interne, Alexander Dobrindt, a transmis Comisiei Europene o notificare oficială în acest sens. Informația a fost confirmată de o purtătoare de cuvânt a ministerului, după ce ziarul Bild a fost primul care a publicat această informație.

„Evenimentele de la frontierele externe ale Europei arată că combaterea migrației ilegale necesită în continuare controale la frontieră”, a declarat Dobrindt pentru ziar.

Potrivit DPA, Dobrindt anunțase deja această măsură la sfârșitul lunii iulie, când zeci de mii de migranți au trecut temporar granița din Maroc în exclava spaniolă Ceuta.

Frontierele din cadrul UE ar trebui să fie deschise în temeiul Acordului Schengen. Cu toate acestea, Germania a introdus controale la toate frontierele sale în septembrie 2024.

În ciuda criticilor tot mai intense, controalele au fost deja prelungite de trei ori, cel mai recent până la jumătatea lunii septembrie 2026. DÎn cazul în care Comisia Europeană nu va avea obiecții privind măsura pe care Germania intenționează să o pună în aplicare, prelungirea controalelor cu încă șase luni se va întinde până la jumătatea lunii martie 2027.

O gară subterană uriașă se va construi la Stuttgart, potrivit publicației Bahnprojekt Stuttgart–Ulm. Proiectul numit Stuttgart 21 are o valoare estimată de 14,5 miliarde de euro.

Inedit este că viitoarea gară nu va fi dotată cu aer condiționat. Compania Deutsche Bahn susține că sistemele de răcire pasivă, bazate pe masa termică subterană, tunelurile în pantă și fluxul de aer generat de trenuri, vor asigura o temperatură suficient de scăzută.

Se estimează că noua gara va duce la o creștere a numărului de călători până la aproximativ două milioane de persoane.

De asemenea, estimările arată că peste 10 milioane de oameni vor beneficia de investiția uriașă de la Stuttgart care presupune și extinderea unei linii de mare viteză.

Proiectul a avut numeroase probleme înregistrând numeroase întârzieri și depășiri de costuri.

Noul termen de finalizare a lucrării și de inaugurare a gării este decembrie 2031.

Charles Spencer, fratele regretatei prințese Diana, va publica o nouă carte în care povestește viața surorii sale, din perspectiva lui.

Cartea, intitulată „Swan Song: Diana, My Sister” (trad. „Cântecul lebedei: Diana, sora mea”), va apărea la aproape 30 de ani de la moartea acesteia.

„Având în vedere că se apropie aniversarea a 30 de ani de la moartea tragică a Dianei, am fost din nou copleșit de solicitări pentru interviuri despre sora mea. Acest lucru m-a convins să-mi aștern în scris propriile gânduri și amintiri, o dată pentru totdeauna, în loc să trec din nou prin disconfortul de a citi opiniile altora, dintre care multe se bazează pe neadevăruri care, în timp, au ajuns să fie acceptate drept adevăr. Vreau să vorbesc în numele Dianei și să o fac într-un mod deschis și pozitiv”, a spus Charles Spencer, potrivit BBC. 

„Scopul acestei cărți este de a spune adevărul despre Diana din perspectiva fratelui ei, așa cum am încercat să fac și atunci când am luat cuvântul la înmormântarea ei”, a adăugat el, notează The Guardian.

El a mai spus că speră ca această carte să le permită oamenilor să înțeleagă cine era ea cu adevărat.

„O personalitate unică și dinamică, plină de iubire, carismă și îndoieli de sine, care a trăit viața la maxim și a lăsat în urmă o lume mult mai bună, în ciuda faptului că a părăsit scena vieții la o vârstă atât de fragedă”, a spus fratele prințesei Diana.

Prințesa Diana, care a murit la vârsta de 36 de ani în urma unui accident de mașină la Paris în 1997, ar fi împlinit 65 de ani pe 1 iulie anul acesta.

Fiii ei, prințul William și prințul Harry, aveau 15, respectiv 12 ani la momentul decesului ei.

Cartea este așteptată să apară pe 22 septembrie în Marea Britanie.

Potrivit Reuters, prințesa Diana a devenit cea mai fotografiată femeie din lume după ce s-a căsătorit cu Charles în anul 1981. Ulterior, căsnicia s-a deteriorat, iar cei doi au divorțat în 1996.

Declarația a fost făcută în cadrul unei intervenții la Antena 3 CNN.

„Sunt peste 100 de comunități care au restricții de apă în acest moment, în România”, a declarat ministrul interimar al Mediului.

Diana Buzoianu a explicat de ce criza apei este amplificată de deciziile politicienilor.

„Mai degrabă au existat comitete pentru situații punctuale, pentru crize punctuale. Avem de ani de zile blocată la sertar strategia de gestionare a secetei din România. De-a lungul anilor, domeniile cele mai afectate de acest fenomen extrem au fost domeniile cele mai reticente la măsurile de protecție a mediului”, a explicat Buzoianu.

Ministrul interimar al Mediului a vorbit și despre măsurile luate de actualul Guvern.

„Am alocat cei mai mulți bani pentru lucrările de infrastructura (…) lucrări necesare pentru a se menține apa, pentru a face lacuri de acumulare, pentru a putea să avem rezervele de apă. (…) Dacă ritmul de anul ăsta era susținut în ultimii 30 de ani, astăzi România ar fi arătat cu totul și cu totul altfel în fața secetei (…) am fi fost mult mai pregătiți și cu un acces la apă mult mai bun. Avem șantiere în număr record pentru baraje, diguri și poduri. Este infrastructura necesară. Mai există și zona de agricultură, care se referă la irigații, dar ca să poți să ai irigații trebuie să ai mai întâi infrastructură critică care îți păstrează apa în zonele respective”, a precizat Buzoianu.

Ministrul interimar al Mediului a mai menționat măsurile privitoare la legea privind mecanismul apei și la cele privitoare la investițiile pentru lucrările la baraje.

Președinta CCR spune că speculațiile apărute în spațiul public sunt lipsite de bună-credință și susține că întâlnirea cu premierul Ilie Bolojan a avut loc strict din motive administrative. Simina Tănăsescu a vorbit, într-un interviu acordat Cotidianul, despre problemele pe care le are Curtea Constituțională cu spațiile locative.

„Avem o situație extrem de dificilă legată de spații. Știu, sala în care ne aflăm nu ilustrează realitatea spațiilor în care ne desfășurăm activitatea. E sala noastră de deliberare și este cea mai spectaculoasă din toată clădirea care este destinată CCR. Însă, așa cum menționam în mai multe alte apariții publice, și am spus asta începând cu august sau septembrie, cred, 2025, […] situația noastră locativă e una foarte delicată”, a declarat președinta CCR.

Simina Tănăsescu mai spune că de atunci a tot încercat, prin mai multe căi, să găsească spații administrative care să răspundă nevoilor Curții Constituționale, dar și să lupte pentru ele. Așa s-a întâmplat și cu un corp aflat în construcție, care ar fi urmat să deservească Parlamentului, dar aflat în atribuțiile Guvernului.

„Desigur că am fost imediat interesată să aflu care e situația: dacă lucrările s-au finalizat, dacă suntem în stadiul în care spațiile ar putea fi deja atribuite, dacă s-a ținut cont de solicitarea noastră mai veche, care nu viza obținerea întregii clădiri și nici o recompartimentare, ci obținerea unor spații în interiorul acelui corp de clădire. Asta a însemnat un schimb de telefoane și, în momentul în care am aflat că prim-ministrul urma să fie oricum în clădirea Palatului Parlamentului, am întrebat dacă putem avea o întâlnire pentru a discuta chestiunea legată de spații”, a adăugat Simina Tănăsescu.

Președinta CCR spune că nu își amintește exact primii pași în ceea ce privește întâlnirea cu Ilie Bolojan, dar știe că a apelat la Secretariatului General al Guvernului pentru a obține informații legate de acele spații.

Întrebată cum s-a decis ca discuția să aibă loc în biroul Senatului, al cărui președinte Mircea Abrudean spunea că „nu intră nimeni acolo fără să aibă cheia”, Simina Tănăsescu a răspuns: „Propunerea a aparținut domnului prim-ministru. Eu am întrebat dacă putem avea o întâlnire scurtă, rapidă, în ideea distribuirii spațiilor, iar propunerea privind locul a venit de la domnia sa. Nu am alte detalii, nu cunosc.”

Întâlnirea dintre Simina Tănăsescu și Ilie Bolojan a avut loc vineri, în incinta Palatului Parlamentului, chiar cu trei zile înainte ca Curtea Constituțională să se pronunțe pe Legea Integrității, sesizare care viza și amendamentul Fritz.

Președinta Curții Constituționale infirmă speculațiile legate de o posibilă discuție despre acest dosar, inclusiv după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a cerut explicații publice pe această temă și a acuzat o posibilă interferență între puterile statului.

„Cred, sau eu înțeleg, că o astfel de întâlnire poate ridica întrebări legitime. De asemenea, înțeleg că pot exista persoane care nu pun în prim-plan buna-credință și nu au în vedere situațiile reale legate de funcționarea unei instituții, și care nu pot porni de la premisa că, pentru buna funcționare a instituțiilor, contactele interinstituționale nu doar că pot fi utile, dar sunt și necesare. Eu nu-mi pot imagina, și asta poate e o lipsă a mea, că dosarele aflate pe rolul Curții ar putea fi discutate în alte spații decât cele destinate discuției lor. Sunt limitele mele”, a spus Simina Tănăsescu.

Curtea Constituțională s-a pronunțat luni în defavoarea lui Dominic Fritz, spunând că amendamentul propus de social-democrați este constituțional. În urma deciziei CCR, primarul Timișoarei urmează să-și piardă mandatul, în termen de 30 de zile de la promulgarea legii.

Diplomata ecuadoriană Ivonne Baki a fost nominalizată, în mod oficial, pentru funcția de secretar general al Organizației Națiunilor Unite, ceea ce înseamnă că a intrat în competiția pentru succesiunea lui Antonio Guterres, al cărui mandat se încheie la finalul acestui an.

Aceasta, în vârstă de 75 de ani, este fost ministru în guvernul Ecuadorului și a fost ambasador al țării sale în Franța, Qatar și Statele Unite. Ea a fost propusă de Tonga și este al doilea candidat din Ecuador care intră în cursa pentru conducerea ONU, potrivit Reuters.

Este un moment dificil pentru organizație, ceea ce face ca această nominalizare să aibă o mare încărcătură. Viitorul secretar general va avea misiunea de a consolida o instituție afectată de numeroase crize și va trebui să facă față multor presiuni de a-i reforma structura și de a veni cu un plan privind reducerea costurilor.

În scrisoarea prin care Tonga a susținut candidatura lui Baki, ambasadorul țării la ONU, Viliami Va’inga Tone, a descris organizația drept una aflată într-un moment important.

„Națiunile Unite se află într-un punct critic de tranziție și necesită o conducere experimentată, principială și unificatoare pentru a naviga prin această perioadă”, a transmis diplomatul.

El a spus că Ivonne Baki are experiența necesară pentru a ajuta, prin toate mijloacele, la consolidarea ONU și a cooperării internaționale.

„Sunt încrezător că Ivonne Baki are experiența, abilitățile diplomatice și integritatea necesare pentru a mobiliza Organizația și comunitatea internațională în sens larg pentru a consolida multilateralismul și a promova scopurile și principiile consacrate în Carta Națiunilor Unite”, a mai afirmat ambasadorul Tonga.

Procesul de selecție continuă în Consiliul de Securitate al ONU. Danemarca, care deține în prezent președinția Consiliului, a anunțat că vineri va avea loc un nou sondaj informal în rândul celor 15 membri ai organismului.

Antonio Guterres va părăsi funcția de secretar general la sfârșitul anului, după două mandate de câte cinci ani. Primul sondaj informal privind succesorul său a avut loc la sfârșitul lunii iulie.

În urma acestuia, fosta vicepreședintă a Costa Ricăi, Rebeca Grynspan, s-a aflat pe primul loc, la mică distanță de fostul ministru de Externe al Guyanei, Carolyn Rodrigues-Birkett. Pe locul al treilea s-a clasat Rafael Grossi, directorul general al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică.

Pentru alegerea viitorului secretar general este esențial ca acesta să nu fie blocat prin veto de unul dintre cei cinci membri permanenți ai Consiliului de Securitate: China, Franța, Rusia, Regatul Unit și Statele Unite.

Procesul acestea ar putea include mai multe runde de vot și ar putea continua până la sfârșitul lunii septembrie sau începutul lunii octombrie. Alți candidați se pot înscrie în continuare, iar selecția poate dura mai mult dacă nu va fi găsit repede un candidat care să obțină cel mai mare sprijin.

Pentagonul ia în considerare reducerea prezenței militare în Golf după conflictul cu Iranul, potrivit unor informații furnizate de The Washington Post.

Varianta este luată în calcul de șefii armatei americane deoarece atacurile iraniene au evidențiat numeroase probleme la bazele majore ale SUA.

Refacerea și modernizarea bazelor militare sunt puțin probabile din cauza costurilor ridicate și a problemelor de securitate. De aceea, liderii americani se gândesc deja unde vor muta militarii.

Principala opțiune este mutarea militarilor către vest, la distanță de Iran. Pe lista analizată sunt țări precum Iordania, Israel sau Arabia Saudită

Liderii SUA nu au luat încă o decizie oficială. Strategia va fi influențată și de modul în care se va termina conflictul din Iran. În prezent, ambele tabere, cea iraniană și cea americană, susțin că sunt pe poziții puternice și controlează navigația prin Strâmtoarea Ormuz.

India și Germania sunt la câteva săptămâni distanță de semnarea unui contract de aproximativ 9 miliarde de dolari pentru șase submarine de tip 214, anunță Clash Report. Submarinele sunt proiectate în Germania, dar vor fi construite în India.

Înțelegerea stipulează faptul că aparatele moderne vor fi construite la șantierul naval Mazagon din Mumbai. Vor fi folosite proiectul și tehnologia germane. Experții au anunțat că se va realiza un transfer semnificativ de tehnologie, dar înțelegerea vizează o pondere locală de 45%-60%.

Submarinele proiectate de germani funcționează cu propulsie independentă de aer. Tehnologia permite funcționarea sub apă timp de două până la trei săptămâni.

Contractul care va fi semnat în curând va da startul celui mai mare program de submarine convenționale din istoria Indiei. Armata indiană deține submarine nucleare, dar și unități clasice din diferite clase.

Măsurile stabilite de KMG International, aplicate etapizat începând cu 5 august, vizează reducerea consumului în intervalele de vârf, fără a afecta activităţile curente şi procesele tehnologice. Acestea includ optimizarea programelor operaţionale, reprogramarea unor activităţi în afara intervalelor critice şi ajustarea consumurilor auxiliare.

Rompetrol operează două dintre cele trei rafinării deschise în România, din totalul de patru.

România se află, din 1 august, în stare de alertă energetică după închiderea uneia dintre cele două unități nucleară de la Cernavodă, pe 28 iulie, și reducerea la jumătate a producției marilor hidrocentrale de la Porțile de Fier. Cele două reactoare, cu o capacitate instalată de 1.400 MW, asigură, în condiții normale de funcționare aproximativ 20% din producția de energie a României, iar hidrocentralele de pe Dunăre, o pondere de 10-15%, la nivel multianual.

Potrivit oficialilor, măsurile aflate deja în aplicare permit reducerea sarcinii electrice cu aproximativ 5 MW în perioadele de vârf.

De exemplu, la instalaţia de cocsare de la Petromidia, operaţiunea de tăiere a cocsului petrolier este optimizată pentru a putea fi realizată în afara intervalului critic 19:00–23:00. Astfel, sarcina electrică este redusă cu aproximativ 2,2 MW, fără impact în procesul tehnologic.

Centrala de cogenerare operată de Rompetrol Energy are o capacitate de aproximativ 80 MW şi asigură necesarul de energie electrică al platformei Petromidia, estimat, în funcţie de regimul de funcţionare, între 60 şi 70 MW. Prin optimizarea consumului în perioadele de vârf, energia disponibilă suplimentar va fi livrată în SEN, contribuind la echilibrarea reţelei din Dobrogea.

„În condiţiile unei operări optime a centralei de cogenerare, aceasta livrează permanent între 8 şi 10 MW în sistemul naţional, în intervalul critic 19:00–23:00. Odată cu optimizarea consumului la nivelul rafinăriei Petromidia, dar şi datorită investiţiilor constante în automatizarea şi modernizarea instalaţiilor, Rompetrol Energy are capacitatea să crească cu peste 50% livrările în SEN, ajungând la peste 13 MW în intervalele critice de consum”, potrivit sursei citate.

Suplimentar, începând cu 22 august, instalaţia Polietilenă de Joasă Densitate (LDPE) va intra în procedură de oprire planificată, după asigurarea stocurilor necesare pentru clienţi. Măsura va permite o reducere suplimentară a consumului energetic de aproximativ 8 MW.

La nivelul reţelei de distribuţie, KMG International optimizează consumul staţiilor de încărcare pentru autovehicule electrice şi recomandă utilizatorilor să efectueze încărcarea în afara intervalului 19:00–22:00.

„Toate acţiunile sunt implementate astfel încât să nu afecteze activităţile de rafinare şi de distribuţie. Prioritatea Grupului KMGI rămâne menţinerea rafinăriilor Petromidia şi Vega în parametri optimi de operare şi la niveluri ridicate de producţie, pentru a asigura disponibilitatea carburanţilor pe piaţa internă”, a transmis compania.

În prezent în România funcționează rafinăria Petromidia Năvodari, cea mai mare din România și operată, împreună de Vega Ploiești, de Rompetrol și rafinăria Petrobrazi, din Ploiești, operată de OMV Petrom. Rafinăria Petrotel, operată de rușii de la Lukoil, este închisă din octrombrie 2025, ca umare a sancțiunilor americane impuse.

Petromidia are o capacitate de procesare de peste 5 milioane tone materie primă/an, fiind una dintre cele mai moderne din sud-estul Europei. Vega este cea de-a doua rafinărie a Grupului KMG Internațional, situată în Ploiești, Prahova și care operează în regim integrat cu rafinăria Petromidia, care ii asigură materia primă. Cu o capacitate de prelucrare de 350.000 tone de materie primă/an (rafinat, păcură, jet A1, fracție C5-C6), rafinăria Vega deține poziția de unic producător pentru o serie de produse petroliere specifice.

Acționarii semnificativi ai Rompetrol Rafinare SA sunt KMG International (54,63% – direct și indirect) și statul român, prin Ministerul Energiei (44,7%).

Şoferul autocarului polonez, implicat într-un accident soldat cu 12 morţi în Ungaria, a fost plasat în arest preventiv pentru 30 de zile. Decizia a fost luată marți de către un tribunal din orașul Miskolc.

Procurorii atât din Ungaria, cât și din Polonia au demarat anchete cu privire la acest incident mortal. Autoritățile consideră că accidentul a fost cauzat de oboseala șoferului, el fiind bănuit că a adormit la volan, relatează TVP World.

„Șoferul nu se afla într-o stare care să-i permită să conducă în condiții de siguranță. Acesta a adormit din cauza oboselii, în urma căreia autobuzul a ieșit de pe șosea spre dreapta, pe banda de urgență, și apoi s-a răsturnat pe o parte pe taluzul de lângă autostradă”, au declarat procurorii maghiari într-un comunicat anterior, potrivit sursei citate.

Pasageri se întorceau în Polonia dintr-un pelerinaj religios în sud-vestul Bosniei. Tragedia s-a produs duminică, în jurul orei locale 01:00, în apropierea oraşului ungar Mezokeresztes.

Zona în care s-a produs accidentul se află la aproximativ 140 de kilometri est de Budapesta.

Potrivit Reuters, legislația ungară prevede că un suspect poate fi ţinut în arest cel mult 72 de ore fără ordin judecătoresc, astfel că procurorii au cerut plasarea şoferului în arest preventiv de teamă ca acesta să nu fugă ori să influenţeze desfăşurarea investigaţiei.

Două schimbări în posturi cheie au avut loc marți în Guvernul Ucrainei. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski i-a anunțat pe noii miniștri de la Externe și Apărare.

Astfel, Zelenski l-a delegat pe Andrii Sybiha să revină în funcția de ministru al Afacerilor Externe. Președintele ucrainean l-a desemnat și pe Evgheni Khmara pentru funcția de ministru al Apărării. Acesta a ocupat funcția ca interimar și prin numirea sa se pune capăt unei luni de incertitudine.

Numirile trebuie să fie aprobate de Parlament, dar procedura ar trebui să fie doar o formalitate.

Evgheni Khmara a fost numit ministru interimar al Apărării pe 17 iulie, de către Cabinet, cu aprobarea președintelui Volodimir Zelenski. Înainte de această funcție, Khamara a fost șef interimar al Serviciului de Securitate al Ucrainei.

Andrii Sybiha a mai ocupat funcția de ministru al Afacerilor Externe. Schimbările din Guvern au început în luna iulie. Pe 16 iulie, Rada Supremă a aprobat propunerea noului premier, Serghii Koretskyi, privind formarea unui nou Cabinet de Miniștri.

Cu două zile înainte, pe 14 iulie, Parlamentul a acceptat demisia premierului Iulia Svyrydenko. Odată cu plecarea acesteia, întregul Cabinet a fost desființat.

Cu ocazia Zilei Mondiale a Ajutorului Umanitar, marcată pe 19 august, Înaltul Reprezentant al UE pentru Afaceri Externe și Politica de Securitate, Kaja Kallas, și comisarul european pentru Egalitate, Pregătire și Gestionarea Crizelor, Hadja Lahbib, au transmis un mesaj despre situația lucrătorilor umanitari din întreaga lume.

Oficialii europeni au vorbit despre curajul celor care lucrează în zone de conflict și își riscă viața pentru a le oferi oamenilor alimente, apă, adăpost și îngrijiri medicale.

„De Ziua Mondială a Ajutorului Umanitar, onorăm curajul extraordinar al lucrătorilor umanitari care se pun în pericol în fiecare zi pentru a oferi alimente, apă, adăpost și îngrijiri medicale persoanelor aflate în nevoie disperată. Dedicarea lor, adesea în locuri unde lumea a ignorat situația, este una dintre cele mai puternice expresii de solidaritate ale umanității”, au transmis Kallas și Lahbib.

În ceea ce privește numărul mare de lucrători umanitari care sunt atacați, răpiți sau uciși, potrivit datelor prezentate în declarație, în 2026 au fost uciși până acum 82 de lucrători umanitari, 39 au fost răpiți, iar 97 au fost răniți.

„Curajul lor vine adesea cu un cost teribil. Lucrătorii umanitari continuă să fie vizați, răpiți și uciși într-un ritm alarmant. (…) Atacurile asupra personalului umanitar, a spitalelor și a obiectivelor civile nu sunt accidente, ci încălcări ale dreptului internațional umanitar. Iar legea este clară: protecția civililor, inclusiv lucrătorii umanitari, nu este opțională. Impunitatea nu face decât să alimenteze noi atrocități”, se arată în declarație.

Sudanul rămâne una dintre locațiile unde au loc cele mai grave situații, cu milioane de oameni strămutați și cu foarte puțin acces umanitar. În Gaza, situația este similară, pentru că distrugerile și suferința continuă la o scară considerată catastrofală. Nici conflictul din Ucraina nu este mai prejos, pentru că generează în continuare nevoi umanitare importante.

Oficialii europeni au vorbit și despre efectele războiului din Ucraina asupra altor regiuni, având în vedere că sunt perturbate lanțurile de aprovizionare cu alimente, iar situația comunităților vulnerabile din Africa și Orientul Mijlociu se agravează.

Alte crize sunt menționate în Cornul Africii, Sahel, Afganistan și Myanmar.

„Amploarea suferinței umanitare globale de astăzi este uluitoare. În Sudan, una dintre cele mai grave crize umanitare din lume continuă să facă victime și să strămute milioane de oameni, în timp ce accesul umanitar este blocat în mod constant. În Gaza, distrugerea și suferința continuă la o scară catastrofală. În Ucraina, războiul de agresiune al Rusiei a creat nevoi umanitare care se răsfrâng mult dincolo de granițele țării, perturbând lanțurile de aprovizionare cu alimente și împingând comunitățile vulnerabile în crize mai adânci în Africa și Orientul Mijlociu”, au transmis cei doi oficiali.

Declarația face referire și la noile tehnologii militare, despre care Kaja Kallas și Hadja Lahbib spun că schimbă modul în care se desfășoară războaiele.

„Uniunea Europeană este unul dintre cei mai mari donatori umanitari din lume și suntem hotărâți să menținem cursul. Dar finanțarea singură nu este suficientă. Trebuie să ne continuăm diplomația umanitară pentru a pleda pentru un acces umanitar rapid, sigur și nestingherit, astfel încât lucrătorii umanitari să poată ajunge la cei aflați în nevoie”, au mai transmis Kallas și Lahbib.

Uniunea Europeană oferă, prin programul „Protect Aid Workers”, sprijin imediat lucrătorilor umanitari locali care sunt în mod permanent atacați. Potrivit datelor prezentate de oficialii europeni, lucrătorii locali reprezintă aproximativ 90% dintre cei vizați, dar nu au parte întotdeauna de același nivel de protecție ca personalul internațional.

În 2025, programul a sprijinit 782 de lucrători umanitari din 25 de țări.

„Îi salutăm pe toți lucrătorii umanitari pentru curajul și munca lor de salvare a vieților. Ajutorul umanitar este o expresie a umanității noastre comune. UE rămâne un donator umanitar angajat atâta timp cât nevoile persistă”, au scris cei doi oficiali europeni.

Gara St Pancras din Londra a fost evacuată parțial marți, potrivit Express. Un incident a stârnit haos, au anunțat martorii. Membrii serviciilor de urgență trimiși la St Pancras au decis evacuarea gării. Transport for London (TfL) Access a confirmat că intrările principală și nordică ale gării au fost închise.

Se pare că incidentul a fost provocat de o mașină nesupravegheată. Poliția Metropolitană s-a ocupat de vehicul.

Restul gării este complet funcțional.

„Intrarea principală și cea nordică sunt închise din cauza unui vehicul nesupravegheat, la cererea Poliției Metropolitane. Gara rămâne complet funcțională”, a scris TfL Access pe X.

Ulterior, Poliția Metropolitană a anunțat că a efectuat o explozie controlată în timpul incidentului din apropierea gării St Pancras. Vehiculul nesupravegheat a fost verificat și nu mai este suspect.

Președintele american Donald Trump a afirmat marți, într-o postare pe Truth Social, că nu au loc și nici nu sunt programate noi discuții între SUA și Iran. El a susținut că Strâmtoarea Ormuz este deschisă.

„Nu au loc și nu sunt programate niciun fel de negocieri sau discuții cu Republica Islamică Iran. Blocada navală rămâne în vigoare și produce efecte depline. Strâmtoarea Ormuz este deschisă și funcționează normal. Toate minele acvatice au fost îndepărtate sau detonate”, a declarat Trump într-o postare pe Truth Social.

Pe de altă parte, principalul negociator iranian, Mohammad Baqer Qalibaf, a declarat marți, citat de presa de stat, că Strâmtoarea Ormuz va rămâne închisă până când Statele vor îndeplini condițiile unui acord provizoriu semnat cu Iranul în luna iunie, notează Reuters.

Aceste condiții includ ridicarea de către SUA a blocadei asupra porturilor iraniene, ridicarea sancțiunilor petroliere, deblocarea activelor înghețate ale Teheranului și încetarea amenințărilor și a operațiunilor militare pe toate fronturile.

Luni, 17 august, a expirat încetarea focului de 60 de zile convenită de SUA şi Iran printr-un acord de pace provizoriu semnat pe 17 iunie, dar între timp eşuat.

Potrivit lui Jerry Bruckheimer, producătorul seriei „Pirații din Caraibe”, studiourile Disney sunt „în discuții” cu Johnny Depp, cu scopul de a-l readuce pe actor pentru un al șaselea film, notează Le Figaro.

„Suntem în discuții cu Johnny. Lucrăm la un scenariu și sperăm să putem duce acest proiect la bun sfârșit”, a declarat Bruckheimer weekendul trecut.

Potrivit Deadline, acest nou capitol va marca un punct de cotitură în saga filmului. În timp ce cele cinci episoade anterioare s-au concentrat pe aventurile lui Jack Sparrow, cel nou este așteptat să urmărească călătoria unei noi eroine interpretate de Margot Robbie. Aceasta este cunoscută pentru rolurile din „Barbie” și „Lupul de pe Wall Street”.

Astfel, Johhny Depp va avea de această dată doar un rol secundar, conform sursei.

Schimbare de direcție a studiourilor Disney ar putea fi o consecință a eșecului box office al celui mai recent film, „Pirații din Caraibe: Răzbunarea lui Salazar”.

Lansat în urmă cu nouă ani, filmul a încasat doar 795,9 milioane de dolari la nivel mondial.

Actorul a trecut printr-o lungă perioadă de greutăți profesionale. Ele au fost cauzate în mare aparte de procesul său extrem de mediatizat împotriva actriței Amber Heard. Acesta a implicat acuzații de violență domestică. Cazul s-a încheiat în 2022, după ce cele două părți au ajuns la o înțelegere extrajudiciară, mai arată sursa citată.

Depp a apărut într-un singur film în ultimii patru ani, „Jeanne du Barry”. Acesta a fost regizat de Stephen Warbeck, iar Johnny Depp l-a interpretat pe regele Ludovic al XV-lea.

De asemenea, actorul îl va interpreta pe Ebenezer Scrooge în viitorul film „Scrooge” al lui Ti West și va juca în următorul film al lui Marc Webb.

Biroul Național al USR anunță că „a decis convocarea online a Comitetului Politic al partidului miercuri, 19 august, de la ora 18:00, având pe ordinea de zi reconfirmarea lui Dominic Fritz în funcția de președinte al USR.”

„Convocarea Comitetului Politic are loc în contextul deciziei recente a Curții Constituționale și al atacurilor politice lansate de PSD la adresa lui Dominic Fritz și a USR. Prin convocarea Comitetului Politic, conducerea USR transmite un mesaj de unitate și solidaritate în jurul președintelui partidului, Dominic Fritz. Conducerea USR este decisă de membrii partidului, prin mecanismele democratice interne, nu de PSD, de jocuri de culise sau de presiuni din afara partidului”, au transmis reprezentanții USR.

Prin aceeași comunicare publică USR consideră că „decizia Curții Constituționale creează un precedent extrem de grav pentru statul de drept, prin validarea unei legi care deschide calea aplicării unei sancțiuni noi pentru fapte petrecute înainte de existența respectivei sancțiuni”.

„În fața acestei situații, răspunsul USR este unul de unitate, solidaritate și apărare a regulilor democratice”, au precizat reprezentanții USR.

Curtea Constituțională a decis luni că prevederea din noua Lege a integrității referitoare la încetarea de drept a funcției sau demnității publice în termen de 30 de zile este constituțională. În spațiul public, aceasta a fost supranumită „amendamentul Fritz”, deoarece situația juridică a primarului Timișoarei intră în ipoteza reglementată de text.

Dominic Fritz are o decizie definitivă a Înaltei Curți de Casație și Justiție într-un litigiu privind un raport al ANI prin care a fost constatat un conflict de interese administrativ.

Decizia CCR nu înseamnă însă pierderea imediată a mandatului. Pentru că alte prevederi ale legii au fost declarate neconstituționale, actul normativ trebuie să revină în Parlament pentru punerea în acord cu hotărârea Curții, după care urmează procedura de promulgare și publicarea în Monitorul Oficial.

Fritz a reacționat dur după hotărârea CCR și a susținut că dacă legea va fi promulgată în actuala formă, mandatul său ar urma să înceteze în 30 de zile. El a anunțat că intenționează să își continue demersurile la CEDO.

O parte dintre fișierele publicate par să conțină date personale foarte recente, însă amploarea exactă a incidentului nu a fost încă verificată integral, relatează publicația Le Monde.

Gruparea care folosește numele ZeroBytes a anunțat pe un forum specializat în comercializarea datelor furate că ar fi obținut acces la informații din sistemele Ministerului francez al Educației.

Aceiași hackeri revendicaseră anterior compromiterea unor date de pe serverele Direcției Generale a Finanțelor Publice.

Potrivit afirmațiilor publicate de grup, atacul asupra sistemului educațional s-ar fi produs cu câteva săptămâni în urmă, iar hackerii susțin că ar fi extras aproximativ 346 de milioane de linii de date.

Această cifră nu înseamnă însă automat 346 de milioane de persoane distincte, deoarece aceeași persoană poate apărea în mai multe înregistrări sau baze de date.

Un eșantion consultat de Le Monde conține, potrivit publicației, numeroase informații personale referitoare la elevi, multe dintre ele recente.

Printre datele identificate se numără adrese poștale, adrese de e-mail și numere de telefon ale elevilor și părinților acestora. Unele fișiere conțin și informații despre opțiunile școlare alese de elevi și aprecieri introduse de profesori.

În alte documente apar adrese de domiciliu și adrese personale de e-mail ale unor cadre didactice din Academia Créteil.

Publicația franceză precizează însă că nu a putut autentifica integral toate informațiile puse la dispoziție de hackeri.

ZeroBytes afirmă că unele informații furate ar avea o vechime de peste 20 de ani, ceea ce ar indica accesul la baze de date istorice, nu doar la sisteme utilizate în prezent.

Grupul susține, de asemenea, că autoritățile ar fi detectat prezența atacatorilor fără să le întrerupă imediat accesul, acuzație care nu este confirmată independent în informațiile disponibile.

Incidentul amplifică presiunea asupra autorităților franceze după atacul separat revendicat asupra sistemului fiscal și ridică întrebări privind securitatea infrastructurilor digitale care gestionează date extrem de sensibile.

Autoritățile franceze urmează să stabilească amploarea exactă a incidentului, sistemele compromise și numărul real al persoanelor afectate.

Președintele României, Nicușor Dan, a reacționat marți, pe pagina sa de Facebook, după decizia de luni a Curții Constituționale privind noua Lege a integrității. Șeful statului spune că așteaptă motivarea CCR „pentru a vedea punctul de vedere contrar”, după ce primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a criticat decizia Curții privind legea ANI, spunând că dacă actul normativ va fi promulgat, mandatul său va înceta în termen de 30 de zile.

„Față de decizia de ieri a Curții Constituționale pe legea integrității. Consider că argumentele din sesizarea mea de neconstituționalitate erau foarte solide. Aștept totuși motivarea Curții pentru a vedea punctul de vedere contrar”, a transmis președintele.

Decizia CCR are implicații în cazul lui Dominic Fritz. Curtea a stabilit că este constituțională prevederea potrivit căreia aleșii aflați în funcție, în cazul cărora a fost constatată definitiv incompatibilitatea sau existența unui conflict de interese înainte de intrarea în vigoare a noii legi, își pierd mandatul în termen de 30 de zile.

Fritz se află printre politicienii vizați de această prevedere, după ce a fost declarat în conflict de interese în urma unui caz mai vechi. Primarul Timișoarei a criticat decizia CCR și a anunțat că își va continua demersurile, inclusiv la Curtea Europeană a Drepturilor Omului.

„S-a întâmplat să îmi mențin opinia și după motivarea Curții Constituționale pe alte sesizări de neconstituționalitate care mi-au fost respinse”, a explicat președintele.

Șeful statului a precizat și care sunt următorii pași pentru lege. După publicarea motivării CCR, actul normativ va reveni în Parlament, unde va fi dezbătut înainte de a ajunge din nou la președinte.

„După motivare, legea va ajunge în dezbaterea Parlamentului şi abia apoi la mine. Sper să putem încheia circuitul legislativ până în 31 august, termenul limită al PNRR”, a transmis Nicușor Dan.

Ministra Diana Buzoianu anunță un buget total de 400 de milioane de lei, iar ghidul programului a fost pus în transparență pentru dezbatere publică.

„De câteva minute ghidul pentru baterii este pus în transparență pentru dezbaterea publică! 400 de milioane de lei vor fi investiți în baterii la nivel național prin fondul de mediu! Prin implementarea finală a acestui program la nivel național vom asigura stocarea a minim 400 MWh.

Vedem în aceste săptămâni cât de importantă este stocarea energiei produse de sistemele instalate de prosumatori. Am spus de câteva luni deja că anul acesta AFM va finanța nu noi sisteme cu panouri fotovoltaice, ci sistemele de stocare cu baterii pentru prosumatori. Promisiune făcută, promisiune ținută!

Astăzi e pus în transparență ghidul pentru un program național care va finanța cu 400 de milioane de lei baterii pentru stocarea energiei. Suma maximă finanțată propusă pe sistem este de 15.000 de lei cu TVA, cu un plafon de 1250 lei kWh.

Procentul maxim de finanțare susținut prin program e propus ca fiind de 75%. Vor putea aplica pentru finanțare persoanele fizice care au calitatea de prosumatori, indiferent că au devenit prosumatori prin fostele programe Casa Verde sau prin propriile resurse investite.

Urmează perioada de consultare în care vom organiza dezbateri publice cu actorii cheie din domeniu și apoi lansarea programului!

Asta înseamnă politici publice făcute cu cap”, transmite Diana Buzoianu.

Ciprian Ciucu anunță că STB nu mai poate intra în insolvență, momentan. Cererea companiei a fost respinsă de Tribunalul București, pe motiv că le-ar fi lipsit documente.

„Tribunalul a respins cererea de intrare în insolvență depusă de către STB. Motivația? Lipsă de documente. Am vorbit cu managementul STB și se jură că le-au verificat de șapte ori și că s-au depus toate, că cererea a fost completă. Voi verifica. Au fost cinci dosare opisate, în sală nimeni nu a invocat nicio lipsă”, a transmis primarul Capitalei într-o postare pe Facebook.

Edilul are și el un dosar deschis la Tribunalul București, pentru complicitate la luare de mită, despre care a spus în repetate rânduri că este nevinovat.

Anterior, Consiliul General al PMB decidea la finalul lunii iulie ca Societatea de Transport București să demareze procedura de intrare în insolvență, pentru a soluționa problema datoriilor uriașe, de peste 3 miliarde de lei.

Și Ciprian Ciucu, primarul Capitalei, spunea la începutul lunii august că acțiunea ar urma „să ducă la salvarea companiei”. Marți, 18 august, acest demers s-a oprit. Edilul a transmis pe Facebook că speră ca STB să facă apel în instanță la această decizie a tribunalului.

„Este decizia corectă pentru că așa nu vom acumula penalități, implicit datorii și mai mari. Este decizia corectă pentru că va urma un plan de restructurare și de redresare a companiei care nu va afecta nici continuitatea serviciului de transport, nici salariile șoferilor, vatmanilor și muncitorilor”, anunța Ciucu la începutul lunii.

Rămâne de văzut dacă Societatea de Transport București va acționa mai departe în instanță, așa cum i-a sfătuit Ciprian Ciucu, sau va analiza restul posibilităților.