Autoritatea Națională pentru Protecția Consumatorilor (ANPC) a anunțat că aproximativ 140 de tone de zahăr au fost oprite definitiv de la comercializare, după ce inspectorii au descoperit diferențe semnificative între cantitatea declarată pe ambalaj și cea reală.
Acțiunea face parte dintr-o amplă campanie de monitorizare și control la nivel național, care a vizat operatorii economici ce comercializează zahăr, cu scopul de a verifica respectarea legislației privind protecția consumatorilor.
Diferențe de peste 70 de grame pe ambalajÎn urma controalelor efectuate în 10 martie 2026, comisarii ANPC au constatat că unele produse aveau diferențe de peste 70 de grame față de gramajul declarat pe ambalaj.
Potrivit instituției, aceste abateri contravin prevederilor legale privind informarea corectă a consumatorilor și afectează direct interesele economice ale acestora.
Raportat la cantitatea totală de zahăr retrasă de pe piață, rezultă că aproximativ 10 tone de zahăr nu au fost livrate în mod real consumatorilor, deși erau incluse în gramajul declarat.
Prejudiciul total estimat pentru cumpărători se ridică la aproximativ 30.000 de lei.
Sancțiuni de peste 2,8 milioane de leiÎn cadrul acțiunii de control, inspectorii ANPC au verificat 271 de operatori economici.
Pentru neregulile constatate au fost aplicate mai multe sancțiuni:
456 de amenzi contravenționale, în valoare totală de peste 2,84 milioane de lei
110 avertismente
11 măsuri de oprire temporară a prestării serviciilor (OTPS) până la remedierea deficiențelor
Potrivit reprezentanților ANPC, practicile identificate se încadrează în categoria practicilor comerciale incorecte, deoarece pot induce în eroare consumatorii în privința caracteristicilor esențiale ale produsului, în special cantitatea reală achiziționată.
Conflictul din Orientul Mijlociu a avut efecte asupra transportului aerian. Scumpirea kerosenului și anularea a peste 43.000 de zboruri spre și dinspre Orientul Mijlociu în ultimele 10 zile sunt principalele efecte.
În ciuda acestui șoc, datele platformei Vola.ro arată că prețul mediu al unui bilet de avion plătit de români a scăzut cu 5,7% față de aceeași perioadă a anului trecut.
„Explicația: companiile aeriene europene sunt protejate temporar prin contracte de hedging (așa numitele contracte de acoperire a riscului de preț). Companiile aeriene nu cumpără carburant zi de zi, la prețul zilei. În schimb, negociază din timp cantități mari la un preț fix, valabil pentru lunile următoare. Practic, și-au <blocat> costul cu carburantul înainte ca prețurile să explodeze. Principalii low-cost europeni au declarat că asigurat în acest fel până la 84% din necesarul de carburant pentru primul semestru din 2026. Asta înseamnă că pot menține prețurile mai mici, însă fereastra este limitată”, susțin specialiștii platformei.
Rezervele scad, prețurile vor fi recalculateAstfel, companiile aeriene încă mai au o marjă de operare a zborurilor la prețul anterior negociat, dar, cu cât perioada de blocaj se extinde, cu atât această rezervă scade și companiile vor recalcula prețul biletelor de avion la noile estimări are barilului de petrol.
Analiștii estimează că prețurile se vor menține la un nivel similar pentru următoarele săptămâni. Conform acestora, turiștii români care au deja planuri de vacanță pentru sezonul de vară 2026 ar trebui să profite de prețurile stabile din prezent.
„Rezervați-vă biletele de avion acum”„Datele noastre confirmă ceea ce mulți călători nu știu încă: biletele de avion pentru vara 2026 nu s-au scumpit. De fapt, românii plătesc astăzi cu aproape 6% mai puțin decât acum un an. Motivul este tehnic: hedging-ul companiilor aeriene europene acționează ca un amortizor. Dar acest amortizor are o dată de expirare. După aprilie, expunerea crește semnificativ, și noi ne așteptăm ca prețurile să reflecte noua realitate a pieței. Sfatul nostru este simplu: rezervați-vă biletele de avion acum. Dacă știi deja destinația și perioada, profitați de aceasta fereastra de oportunitate pentru ca în acest moment nu putem estima nivelul creșterilor de preț”, a declarat Claudia Tocilă, Head of Marketing Vola.ro.
Potrivit datelor platformei, în primele 11 zile din martie 2026, prețul mediu al unui bilet de avion cumpărat de români pe platformă a fost de 144.33 euro per pasager, cu 5.7% sub nivelul din martie 2025.
Invitat la podcastul Frontier Defense (Ep. 4), găzduit de G4Media.ro, acesta a subliniat că înzestrarea a devenit o necesitate critică și a demontat dezinformările privind achiziția de armament vechi prin programul european SAFE. Grecu a tras un semnal de alarmă privind eșecul României de a localiza producția militară — spre deosebire de modelul polonez — și a explicat de ce flancul sud-estic rămâne vulnerabil fără o apărare de coastă solidă la Marea Neagră.
„Realitatea este că Armata României a suferit groaznic din punctul de vedere al înzestrării după 1989. Nu că înainte de ’89 ar fi fost super-tehnologie, dar măcar exista cantitate. Mulți ani de zile, înzestrarea a avut o parte foarte mică din bugetul apărării. În general am avut bani pentru personal, cheltuieli de personal, bani puțini pentru mentenanță la ceea ce exista și și mai puțin pentru înzestrare”, a declarat Grecu. El a adăugat că „orice se achiziționează este bun” și că, în situația actuală a Armatei Române, „orice buget alocat înzestrării este necesar”.
Invitatul a demontat dezinformările care circulă în mediul online, potrivit cărora România cumpără, cu banii împrumutați prin mecanismul SAFE, armament vechi sau depășit. „Nu sunt vechi. Din acest punct de vedere nu sunt de acord. În primul rând, să spunem ce înseamnă vechi. Poți să folosești un echipament militar apărut acum 20-30 de ani. Cam aceasta este durata de viață normală a unui echipament. Dar acest lucru nu înseamnă că acel echipament nu evoluează în timp”, a explicat Dan Grecu.
„Din ceea ce am văzut eu pe listă, tot ce este acolo reprezintă opțiuni bune”, a adăugat el.
Industria națională de apărare: „O problemă de securitate națională”România trebuie să producă o mare parte din tehnica militară achiziționată pe plan local, deoarece acest demers permite redresarea industriei naționale de apărare. Totodată, inovațiile militare ajung ulterior în sectorul civil și susțin progresul economic, potrivit generalului. Starea actuală a industriei de apărare din România reprezintă o problemă critică de securitate națională, potrivit lui Grecu, care a subliniat necesitatea autonomiei în fața constrângerilor furnizorilor externi.
„Este clar că este o problemă de securitate națională. Este bine să ai lucrul tău. În situația în care depinzi de altul ca furnizor, și acela are constrângerile lui, poate să fie în aceeași situație ca tine”, a declarat Grecu în cadrul podcastului. Instrumente financiare precum SAFE sunt un sprijin pentru industria locală, dar nu reprezintă un catalizator miraculos, deoarece principala problemă este lipsa unei strategii eficiente de localizare a producției, conform generalului.
Invitatul critică diplomația politică și economică pentru eșecul de a impune condiții prin care tehnica militară achiziționată să fie produsă în România. „Diplomația politică și cea economică nu au găsit formele prin care să aducă producția în România. Cu cei cu care facem contracte ar trebui să stabilim condițiile în care produsele respective, indiferent că sunt tancuri sau avioane, să fie făcute în România cu participarea industriei naționale. Dacă fabrica rămâne sub sigla companiei care investește, în cazul unui conflict, aceasta nu va pleca din România. Fabrica va rămâne aici”, a explicat Grecu.
O variantă pentru revigorarea industriei locale de apărare ar putea fi parteneriatul public-privat. De exemplu, proiectul VLAH, primul vehicul blindat 4×4 conceput în România după Revoluție, a fost realizat prin parteneriatul dintre compania privată BlueSpace Technology și Uzina Automecanică Moreni, o filială a companiei de stat Romarm. „Poate să fie parteneriat public-privat, poate să fie numai privat”, a punctat Dan Grecu.
Generalul spune că investițiile în tehnologia și în industria militară sunt benefice pentru întreaga societate. „Tot ceea ce s-a folosit în sistemul militar a fost ulterior difuzat în societatea civilă și în industrie. Ceea ce era o frână bună la un camion militar a devenit o super-frână la camioanele civile. Alte exemple includ sistemul de poziționare globală GPS, care a apărut inițial tot în domeniul militar”, a adăugat invitatul.
Deși scumpe, investițiile în tehnică militară aduc beneficii. „Armamentele și munițiile sunt scumpe peste tot. Dar gândește-te câtă dezvoltare economică și cât progres tehnologic îți aduc”, a adăugat Grecu.
„Dronizarea” câmpului de luptă și achizițiile RomânieiGeneralul remarcă o „dronizare” a câmpului de luptă în Ucraina, unde drone ieftine (FPV) pot neutraliza tancuri grele, de milioane de dolari. România are o lipsă de experiență în acest domeniu și ar trebui să colaboreze cu vecinii ucraineni pentru instruire, potrivit lui Grecu. De exemplu, România a pus doar 70 de muniții de tip loitering (drone kamikaze) pe lista de achiziții SAFE.
„Când vorbim de utilizarea în Ucraina a 1.000.000 de drone într-un an, cifra pare a fi foarte mică. Realitatea din cei patru ani de război ruso-ucrainean a arătat o dronizare a câmpului de luptă”, a afirmat generalul.
Amenințările asimetrice și războiul hibridÎntrebat dacă investim suficient în combaterea amenințărilor asimetrice și a războiului hibrid, mai ales la Marea Neagră, generalul subliniază că nu investim suficient nici măcar în „războiul clasic”. Deși nu există o definiție unanimă a războiului hibrid la nivel NATO, acesta include tot ce este non-cinetic: atacuri cibernetice, propagandă și blocaje economice (precum închiderea unor zone din Marea Neagră de către Rusia). „Nici la nivelul Alianței și nici la nivelul UE nu poți acoperi toate aceste forme de război non-cinetic”, a precizat Dan Grecu.
Atacurile hibride nu sunt o amenințare viitoare pentru România, ci o realitate prezentă, iar țara noastră este o țintă activă a acestui tip de conflict non-militar, în opinia Alinei Bârgăoanu, profesor universitar și expert în comunicare și combaterea dezinformării. Ea a făcut această afirmație într-un episod anterior al podcastului Frontier Defense.
Flancul nord-estic vs. flancul sud-esticGeneralul a confirmat în podcast că se acordă o atenție mai mare flancului nord-estic (Marea Baltică) decât celui sud-estic. Recent, ministrul apărării Radu Miruță a solicitat NATO o misiune la Marea Neagră. „Se acordă mai mare atenție flancului nord-estic decât flancului sud-estic al Alianței, în condițiile în care, prin aderarea Finlandei și a Suediei, Marea Baltică este aproape o mare NATO”, a afirmat invitatul.
Marea Neagră este un spațiu dificil deoarece investițiile în forțele navale române au întârziat, iar Convenția de la Montreux restricționează staționarea navelor NATO care nu aparțin țărilor riverane, a mai spus generalul. Pentru această regiune, soluția strategică este întărirea apărării de coastă prin rachete antinavă, artilerie și drone, pentru a interzice accesul inamic spre litoral, crede Grecu.
„De aceea eu cred că, pe lângă ceea ce ne propunem să facem pentru forțele navale, trebuie să acordăm o foarte mare atenție capabilităților de interzicere a accesului dinspre mare spre litoral. Aici un rol extraordinar va avea apărarea de coastă în toate formele: rachete antinavă, artilerie, drone și altele”, a spus invitatul.
Vulnerabilitățile României și Portul ConstanțaPotrivit invitatului, printre vulnerabilitățile României se numără lipsa unei flote capabile să apere interesele economice, precum exploatările de gaze sau petrol, dar și necesitatea dezvoltării rapide a Portului Constanța pentru a nu pierde relevanța economică în fața altor porturi, precum cele din Bulgaria.
„O altă vulnerabilitate legată tot de Marea Neagră este posibilitatea ca, dacă nu ne mișcăm rapid să dezvoltăm capacitățile portuare, în special în Portul Constanța, să apară curând alte porturi care să preia o mare parte din flux. Efectele sunt economice. Litoralul românesc se poate apăra relativ ușor din punct de vedere militar. Mă refer aici doar la impactul economic. Ocolirea Constanței în favoarea altui port produce deja efecte în cascadă din punct de vedere economic”, a explicat generalul.
Impactul conflictelor externe și sistemul PatriotNotă: Episodul a fost înregistrat cu puțin timp înainte de izbucnirea războiului din Orientul Mijlociu, după atacarea Iranului de către SUA și Israel.
Întrebat ulterior dacă conflictul va afecta aprovizionarea României cu anumite echipamente, generalul a spus că livrarea interceptorilor pentru sistemul de producție americană Patriot va fi întârziată. Sistemul de apărare aeriană este piesa de rezistență a protecției spațiului aerian al țării.
„Ideea este următoarea. Americanii au o capacitate de producție de 650 – 700 de interceptori pe an. Încearcă să o mărească cu 100 anul viitor și să ajungă la 2.000 pe an până în 2031. Avem de-a face cu o disponibilitate redusă”, a declarat acesta.
Generalul a spus că SUA își vor asigura „în mod sigur” stocuri, atât din producție, cât și prin transferuri. „Nu știm cât vor consuma în Iran”, a adăugat Grecu. El a precizat că interceptorii sunt utilizați în special împotriva rachetelor balistice. „Concluzia este că aprovizionarea noastră și a altora va fi întârziată”, a mai declarat generalul.
Viitorul NATO și lecții din UcrainaGeneralul este optimist în ceea ce privește viitorul NATO, despre care crede că va rezista tensiunilor geopolitice actuale. Deși Europa trebuie să își asume o pondere mai mare în cheltuieli și forțe, sprijinul american (umbrela nucleară, sateliții) rămâne indispensabil.
Totodată, Articolul 5 își păstrează caracterul descurajator în ciuda tensiunilor dintre membrii NATO, fiind dublat de clauza de apărare reciprocă din Tratatul de la Lisabona: „Este un element de descurajare și își va păstra acest caracter.”
Una dintre lecțiile pe care le putem învăța din războiul din Ucraina este necesitatea pregătirii populației, teritoriului și economiei pentru apărare. „Prima lecție este că trebuie să fii pregătit pentru apărare. Aceasta înseamnă forțe armate, indiferent că sunt combatante sau de sprijin. Înseamnă pregătirea populației, a teritoriului și a economiei”, a explicat Grecu.
Despre Rusia, generalul consideră că, deși are ambiții mari, capacitatea ei pentru un război convențional împotriva NATO este limitată de rezultatele modeste din Ucraina: doar 20% teritoriu ocupat în patru ani.
Pregătirile pentru Premiile Oscar sunt în toi, cu sushi, caviar, cocktailuri mexicane și discursuri umoristice din belșug, sinonime cu sărbătoarea, cea de-a 98-a ceremonie, pe 15 martie, va avea loc, din cauza războiului din Iran, sub supraveghere maximă, potrivit Le Figaro.
Israelul și Statele Unite desfășoară o campanie aeriană de amploare împotriva Republicii Islamice Iran, iar această situație geopolitică extrem de tensionată provoacă îngrijorare chiar și pe Coasta de Vest a Americii. Conform unei alerte FBI transmise forțelor de ordine din California, Teheranul ar putea lua în considerare ripostarea la atacurile americane prin lansarea de drone la un eveniment american extrem de simbolic: Premiile Oscar.
Rețeaua americană ABC News a publicat o notă a FBI datată înainte de începerea războiului, care relatează o posibilă agresiune iraniană: „Iranul ar fi luat în considerare un atac surpriză folosind vehicule aeriene fără pilot, lansate de pe o navă necunoscută în largul coastei Statelor Unite, în special împotriva unor ținte nespecificate din California, în cazul unor operațiuni ofensive americane”.
Alerta specifică faptul că nu sunt disponibile informații suplimentare cu privire la data exactă, metodele sau țintele. Casa Albă, contactată de ABC, a refuzat să comenteze. Ca răspuns la această amenințare, Departamentul Șerifului din Los Angeles menține un „nivel ridicat de pregătire” și o „vigilență sporită”, potrivit unei declarații citate de Los Angeles Times .
Un înalt oficial american a declarat că Marina SUA nu este pregătită să escorteze petroliere prin Strâmtoarea Ormuz, potrivit CNN. Declarația aparține Secretarului Energiei, Chris Wright. El a spus că prioritatea armatei vizează operațiunile împotriva echipamentelor ofensive ale Iranului.
„Se va întâmpla relativ curând, dar nu se poate întâmpla acum. Pur și simplu nu suntem pregătiți. Toate activele noastre militare sunt concentrate în acest moment pe distrugerea capacităților ofensive ale Iranului și a industriei manufacturiere care le furnizează capacitățile ofensive”, a declarat Wright la CNBC.
Wright a mai spus că Marina ar putea fi gata să înceapă operațiunile de escortare până la sfârșitul lunii. El a adăugat că problema este în discuție cu oficialii din domeniul apărării.
Unii experți militari văd amânarea solicitării făcute de Donald Trump ca pe o slăbiciune. Ei cred că este posibil ca Washingtonul să nu fi fost pe deplin pregătit pentru războiul împotriva Iranului.
Guvernul spaniol spune că își poate respecta angajamentele în NATO cu o alocare de aproximativ 2–2,1% din PIB, avertizând că o creștere mai mare a bugetului apărării ar pune presiune pe finanțele publice și pe cheltuielile sociale.
Spania și presiunile SUATensiunile au crescut și după refuzul Spaniei de a permite Statelor Unite să utilizeze bazele militare de la Rota și Morón pentru eventuale atacuri asupra Iranului. Decizia a atras critici dure din partea președintelui american, care și-a intensificat presiunile asupra Madridului.
Potrivit EFE, disputa are loc într-un moment simbolic, la exact 40 de ani de la referendumul prin care spaniolii au decis rămânerea țării în NATO, o dezbatere care a divizat societatea și care revine acum în prim-plan.
Argumentele MadriduluiPreședintele american Donald Trump a criticat dur poziția Madridului și a calificat Spania drept un „partener teribil” în cadrul Alianței. Liderul de la Casa Albă a afirmat că Spania „nu joacă în echipă” și a amenințat inclusiv cu măsuri comerciale împotriva țării dacă aceasta nu își majorează cheltuielile pentru apărare. Trump a mai susținut că Spania „nu are absolut nimic de care Statele Unite să aibă nevoie, cu excepția oamenilor minunați”, adăugând că, în opinia sa, țara „duce lipsă de o conducere puternică”.
Guvernul condus de Pedro Sánchez respinge presiunile americane și susține că aportul Spaniei la NATO nu trebuie măsurat doar în nivelul cheltuielilor militare. Madridul amintește participarea la misiuni internaționale, capacitățile militare și rolul strategic al bazelor militare de la Rota și Morón.
SUA presează pentru 5% din PIBSecretarul general al NATO, Mark Rutte, consideră că nivelul de 2% din PIB alocat apărării – prag pe care Spania l-a atins abia în 2025 – ar putea să nu fie suficient pentru a face față amenințărilor actuale.
Pentru a ajunge la nivelul de 5% din PIB cerut de aliați, bugetul militar al Spaniei ar trebui practic să se dubleze, potrivit estimărilor sursei citate. Guvernul de la Madrid consideră însă că o asemenea țintă ar fi „disproporționată” și ar pune presiune pe finanțele publice.
Buget militar, tot mai costisitorPotrivit datelor NATO, bugetul apărării Spaniei a crescut semnificativ în ultimii ani. Dacă în 2018 cheltuielile reprezentau aproximativ 0,92% din PIB, în 2025 acestea ajung la circa 2% din PIB, echivalentul a aproximativ 33 de miliarde de euro.
Spaniolii își susțin guvernulCheltuielile pentru apărare au crescut cu 196% din 2018, ajungând la aproape 34 de miliarde de euro, un efort care, potrivit guvernului, plasează Spania pe locul patru între statele NATO care și-au majorat cel mai rapid bugetul apărării.
Majoritatea cetățenilor spanioli susțin poziția executivului și consideră că țara nu ar trebui să accepte cererea Washingtonului de a aloca 5% din PIB pentru apărare.
Potrivit Reuters,Taleghan este o instalație din complexul militar Parchin, situat la aproximativ 30 de kilometri sud-est de Teheran. Încă de la începutul războiului dintre SUA și Israel cu Iranul, Donald Trump a declarat că unul dintre obiectivele sale militare a fost acela de a împiedica Iranul să dobândească o armă nucleară, relatează The Guardian.
Teheranul a insistat mult timp că programul său nuclear are scopuri civile, dar în 2002 au fost descoperite două situri nedeclarate, pentru îmbogățirea uraniului și producția de plutoniu cu apă grea, ceea ce a stârnit suspiciuni.
Săptămâna trecută că a fost atacată o altă bază nuclearăArmata israeliană a declarat că serviciile de informații ale IDF au stabilit că complexul Taleghan a fost utilizat de Teheran pentru a dezvolta arme și a efectua experimente în cadrul programului Amad, un proiect științific iranian care viza dezvoltarea de arme nucleare și despre care se crede că s-a încheiat în 2003.
Armata israeliană a anunțat săptămâna trecută că a atacat Minzadeheian, un alt sit nuclear din Iran, unde, potrivit unor surse, oamenii de știință dezvoltă în secret o componentă cheie pentru arme nucleare.
UPDATE 15:09: Ministerul Finanțelor. Sprijin de peste 650 de milioane de lei pentru peste 6.200 de operatori economici
Ministerul Finanțelor propune extinderea sprijinului pentru transportatori, prin compensarea creșterii prețului la motorină până la finalul anului 2026, au transmis, joi, oficialii instituției.
Este vorba de un proiect de act normativ, publicat în transparență decizională de Ministerul Finanțelor pentru modificarea și completarea Hotărârii Guvernului nr.1094/2025, adaptând mecanismul de sprijin destinat operatorilor economici din sectorul transporturilor rutier de mărfuri și persoane.
Proiectul prevede prelungirea perioadei de acordare a ajutorului de stat sub formă de grant până la data de 30 aprilie 2027, acoperind motorina achiziționată de operatori până la data de 31 decembrie 2026. Pentru intervalul cuprins între 1 aprilie 2026 și 31 decembrie 2026, valoarea ajutorului de stat este stabilită la 85 de bani pe litru, iar plata ajutorului de stat se va face prin bugetul Ministerului Finanțelor – Acțiuni Generale.
Potrivit sursei citate, bugetul total maxim estimat al schemei de ajutor de stat este de 652,195 milioane de lei, fonduri care vor permite unui număr estimat de 6.200 de operatori economici să beneficieze de aceste compensații.
„Aceasta este o măsură de sprijin concret pentru firmele românești într-un moment tensionat, de incertitudine pe piețele internaționale. Mecanismul are ca obiectiv strategic susținerea directă a sectorului transporturilor pentru atenuarea impactului fluctuațiilor de preț asupra costurilor de operare. Prin acest efort bugetar, Guvernul garantează menținerea competitivității transportatorilor noștri pe piața europeană și asigură stabilitatea serviciilor, limitând efectele volatilității energetice asupra întregii economii naționale”, a declarat Alexandru Nazare, ministrul Finanțelor.
„Totodată, măsura produce efecte pozitive pe întreg lanțul economic asociat activității de transport: de la companiile de logistică și distribuție, până la producătorii și exportatorii români care depind de costuri predictibile de transport pentru a-și menține competitivitatea. Beneficiile se resimt și la nivelul întreprinderilor mici și mijlocii, al comercianților și al industriei prelucrătoare, pentru care stabilitatea tarifelor de transport contribuie la menținerea prețurilor și a continuității aprovizionării. Astfel, sprijinul acordat transportatorilor se traduce într-un avantaj indirect pentru consumatori și pentru economia națională în ansamblu”, a subliniat ministrul Finanțelor.
Inițiativa vizează continuarea susținerii mediului de afaceri în actualul context marcat de volatilitatea prețurilor la combustibili, influențată de tensiunile geopolitice recente din Orientul Mijlociu care afectează infrastructura energetică și rutele globale de transport.
Prin proiectul de act normativ se propune înlocuirea sintagmei privind compensarea creșterii accizei cu cea de compensare a creșterii prețului la motorină, oferind astfel un cadru mai adecvat pentru protejarea competitivității operatorilor români. Măsura este esențială pentru a preveni riscul apariției unor diferențe semnificative de cost între transportatorii din România și cei din statele vecine, evitând totodată o majorare a prețurilor pentru alte produse și servicii ca urmare a perturbării lanțurilor de aprovizionare.
Astfel, pentru a asigura o intervenție proporțională și corelată cu realitățile economice, Ministerul Finanțelor va realiza, împreună cu Ministerul Transporturilor și Infrastructurii, o analiză trimestrială a condițiilor de piață, având posibilitatea de a ajusta valoarea sprijinului în funcție de dinamica prețului țițeiului.
„Implementarea acestui mecanism de monitorizare periodică garantează că resursele bugetare sunt utilizate eficient pentru menținerea continuității serviciilor de transport și limitarea efectelor economice negative generate de incertitudinea de pe piețele internaționale”, a conchis Ministerul Finanțelor.
Mesajul transportorilor
FORT-IMM România a salutat, printr-un comunicat transmis joi, prelungirea schemei de ajutor de stat pentru transportatori și majorarea cuantumului accizei compensate.
Federația Operatorilor Români de Transport (FORT) a anunțat, o victorie importantă a demersurilor susținute în dialogul instituțional cu Guvernul României si Ministerul Finanțelor, concretizată prin prelungirea schemei de ajutor de stat privind returnarea parțială a accizei la motorină pentru transportatori, precum și prin majorarea cuantumului acesteia la 85 de bani/litru.
„Această decizie reprezintă un pas esențial pentru menținerea competitivității operatorilor români de transport într-un context economic dificil, marcat de presiuni constante asupra costurilor cu combustibilul”, se arată în comunicatul transmis de federație.
FORT apreciază deschiderea autorităților pentru dialog și colaborare instituțională și consideră că această măsură oferă un sprijin real sectorului transporturilor rutiere, unul dintre pilonii importanți ai economiei naționale.
„Federația Operatorilor Români de Transport va continua demersurile pentru identificarea și implementarea unor soluții durabile de echilibrare a prețurilor la combustibili, astfel încât operatorii români să își poată păstra competitivitatea atât pe piața internă, cât și pe cea europeană. FORT rămâne un partener activ în dialogul cu autoritățile pentru susținerea unui sector de transport puternic, stabil și competitiv”, potrivit comunicatului citat.
Ce au cerut transportatoriiDecizia vine după ce mai multe organizații ale transportatorilor au cerut susținerea Guvernului, pe fondul creșterii prețurilor petrolului și ale carburanților la pompă.
Și Uniunea Națională a Transportatorilor Rutieri din România (UNTRR) a solicitat miercuri Guvernului adoptarea urgentă a unor măsuri pentru limitarea impactului creșterii prețului motorinei asupra transportului rutier și asupra economiei.
Potrivit oficialilor UNTRR, motorina reprezintă aproximativ 40% din costul total al transportului rutier, iar o creștere de 25% a prețului carburantului poate majora în mod direct costurile de transport cu minim 10%.
„În lipsa unor măsuri de sprijin sau a unei fiscalități competitive, această presiune poate afecta stabilitatea lanțurilor logistice și competitivitatea transportatorilor români pe piața europeană”, spuneau reprezentanții UNTRR.
În acest context, UNTRR solicita reducerea accizei la motorină la nivelul minim european sau, alternativ, extinderea după finalul lunii martie 2026 până la finalul anului și majorarea schemei de rambursare a accizei pentru transportatori de la 65 de bani la 1,12 lei/litru.
În prezent, acciza la motorină în România este de aproximativ 550 euro / 1000 litri, semnificativ peste nivelul minim european de 330 euro / 1000 litri, au arătat oficialii UNTRR, indicând faptul că alte state europene adoptă măsuri pentru a limita impactul creșterii rapide a prețurilor la carburant: în Portugalia guvernul a decis reducerea temporară a accizei aplicate motorinei, iar în Italia Ministerul Economiei analizează de câteva zile posibilitatea activării mecanismului de „acciză mobilă”, un sistem care permite statului să utilizeze veniturile suplimentare din TVA generate de creșterea prețurilor la combustibili pentru a reduce accizele aplicate benzinei și motorinei.
„Diferențele de taxare determină deja transportatorii români să alimenteze în alte state din regiune, precum Ungaria, Croația, Slovenia sau Bulgaria, ceea ce înseamnă pierderi pentru bugetul României. Creșterea prețului motorinei afectează direct și semnificativ transportatorii”, au tranzmis miercuri transportatorii:
Pentru a limita efectele asupra economiei în general, UNTRR propunea două măsuri posibile și una complementară, funcție de evoluția prețului carburantului:
Complementar, UNTRR propune reluarea mecanismului de compensare a carburantului aplicat în perioada pandemiei, prin subvenționarea cu 0,5 lei/litru, în funcție de evoluția prețului carburanților.
Potrivit UNTRR, în România la un consum anual 8,6 miliarde de litri de motorină statul vizează la o acciză pe motorină de 2804,29 lei/1000 litri, încasări de 24 miliarde de lei, în timp ce pentru cele 2 miliarde de litri de benzină, la 3059,9 lei/1000 litri, statul vizează încasări de cca 6 miliarde de lei. În România, accizele sunt taxele cu cel mai ridicat nivel de colectare. Reamintim densitatea motorinei 0,845 kg/l și a benzinei de 0,77 kg/l, pentru a evita confuzia față de raportarea accizelor de carburant la tonă.
Conflictul declanșat la sfârșitul lunii februarie a provocat cea mai mare perturbare a traficului aerian din Golf de la pandemia de Covid-19. Numeroase companii aeriene și-au suspendat sau redus drastic cursele din cauza închiderii spațiului aerian și a riscurilor de securitate. Astfel, zeci de mii de călători au rămas blocați în regiune, scrie CNN. În acest context, cei care își permit au apelat la zboruri charter private.
„Cererea pentru zboruri charter private a crescut semnificativ în ultimele zile, pe măsură ce programul companiilor aeriene comerciale a devenit limitat sau imprevizibil”, a declarat pentru CNN John Matthews, fondatorul companiei de aviație privată AirX.
Cererea pentru avioane private a explodatPotrivit companiilor din domeniu, numărul zborurilor private a crescut rapid în ultimele zile. Bernardus Vorster, directorul general al companiei SHY Aviation, a declarat că în mod normal au loc aproximativ 10-15 zboruri private pe zi din orașe precum Muscat, Dubai sau Riyadh. Săptămâna trecută însă numărul acestora a urcat la 98 de zboruri într-o singură zi.
Clienții sunt în principal familii extrem de bogate, corporații multinaționale care își relochează executivii sau grupuri mari. De asemenea și echipe sportive sau echipe de producție aflate în turnee apelează la această măsură.
Prețurile au crescut spectaculosCreșterea cererii, numărul limitat de aeronave disponibile și costurile mai mari de asigurare au dus la scumpiri semnificative. De exemplu, un zbor privat de aproximativ cinci ore din Muscat către Istanbul pentru un grup de 12 persoane și câinele lor a costat 145.000 de dolari. Înainte de conflict, același zbor ar fi costat aproximativ 60.000 de dolari, ceea ce înseamnă o creștere de peste 140%.
Costurile sunt mai mari și pentru că avioanele se întorc de multe ori goale în regiune. Clienții plătesc practic ambele segmente ale zborului.
Istanbul, destinația preferatăLa începutul conflictului, aeroporturile preferate pentru plecare au fost Muscat și Riyadh. Se considera că aceste coridoarele aeriene erau mai stabile. Ulterior, și Dubai a devenit un punct important de plecare iar mulți expatriați și turiști încearcă să părăsească Emiratele Arabe Unite. Cea mai populară destinație este Istanbul, datorită proximității față de Orientul Mijlociu. Și orașe precum Atena sau Mumbai sunt frecvent alese.
Specialiștii spun însă că zborurile private nu pot compensa perturbarea masivă a transportului aerian comercial. Un avion privat transportă în medie aproximativ 12 pasageri, iar în regiune sunt disponibile doar 40-50 de aeronave.
În timp ce zeci de mii de oameni încearcă să părăsească Orientul Mijlociu, guvernele din întreaga lume organizează zboruri de repatriere pentru cetățenii lor. Statele Unite au anunțat deja că au facilitat peste douăzeci de zboruri charter pentru evacuarea americanilor din regiune.
Dr. Banks a descoperit schimbarea în timpul unei vizite la domiciliu pentru eutanasie. Proprietarul unei pisici cu boală renală a menționat că respirația acesteia mirosea diferit, potrivit Daily Express.
Veterinarul a explicat mecanismul: rinichii bolnavi nu mai filtrează corect sângele. Toxinele se acumulează în organism. Acestea produc un miros specific în respirație. Schimbarea nu apare doar la pisici, ci și la câini cu aceeași afecțiune.
Cum miroase respirația în caz de boală renalăDr. Banks descrie mirosul ca „un fel de miros de amoniac”. Ea și colegii îl numesc „miros uremic”. Este un miros înțepător, similar cu cel al urinei sau transpirației. Afecțiunea se numește uremie și apare când rinichii nu mai elimină eficient produsele reziduale. Este un semnal de alarmă atât la pisici, cât și la câini.
Ce alte boli pot schimba mirosul respirațieiBoala renală nu este singurul motiv. O infecție în gură poate produce un miros foarte urât. O tumoare sau o masă necrotică în cavitatea bucală are același efect. „Uneori, la pisici, aceasta se află chiar în partea din spate a gurii sau sub limbă și nu o veți vedea imediat”, explică veterinara. Afecțiunile hepatice pot schimba și ele mirosul respirației. Diabetul produce un miros mai dulce, diferit de cel uremic.
Ce trebuie să faceți dacă observați schimbareaDr. Banks subliniază că nu este nevoie de panică imediată. Este nevoie însă de acțiune rapidă. Programați o consultație veterinară cât mai curând posibil. Medicul veterinar va putea evalua simptomul în context clinic. Va oferi sfaturi personalizate și, dacă este cazul, va recomanda analize. Orice schimbare de miros indică de obicei că organismul animalului nu își mai poate îndeplini funcțiile normal.
Prețurile unor mărfuri sunt deja în creștere, în timp ce stocurile altora s-ar putea diminua pe măsură ce războiul se prelungește.
Perturbarea prețurilor globale ale materiilor prime cauzată de războiul dintre SUA, Israel și Iran se extinde mult dincolo de piețele energetice.
De la materialele plastice de bază și îngrășămintele fabricate în Arabia Saudită și Oman, până la zahărul din Brazilia și heliul din Qatar, conflictul a afectat prețul, aprovizionarea sau producția unei varietăți de mărfuri esențiale pentru economia globală, arată The New York Times.
Gravitatea perturbării va depinde în mare măsură de durata conflictului. Un armistițiu ar putea permite redeschiderea rutelor de transport maritim, a aeroporturilor și a fabricilor din întreaga lume, atenuând tensiunea.
Însă perspectivele sunt incerte. Președintele Trump a transmis mesaje contradictorii cu privire la posibilitatea ca Statele Unite să detensioneze situația, iar liderii Iranului au declarat că sunt pregătiți să continue contraatacurile asupra aliaților americani și să amenințe traficul maritim din Golful Persic.
Între timp, creșterea costurilor unor mărfuri ar putea fi transferată asupra consumatorilor, deoarece companiile caută să își protejeze marjele de profit.
„Inflația a devenit o preocupare majoră, deoarece costurile factorilor de producție sunt în creștere în multe industrii”, a declarat Chris O’Keefe, director general și manager principal de portofoliu la Logan Capital Management, o firmă de investiții. „Portofelele consumatorilor vor fi probabil compromise.”
Iată șase mărfuri majore, pe lângă petrol și gaze, care sunt afectate de război.
AluminiuPrețurile aluminiului au atins luni cel mai înalt nivel din ultimii aproape patru ani, pe fondul întreruperii livrărilor din regiune, iar marți după-amiază metalul crescuse cu aproximativ 8% pentru luna precedentă.
Creșterea prețurilor a urmat opririi livrărilor de la principalele topitorii de aluminiu din Qatar și Bahrain, obligând cumpărătorii să caute metal de înlocuire din Asia. Producătorii din Golful Persic au reprezentat aproximativ 8% din aprovizionarea mondială de aluminiu anul trecut, potrivit Institutului Internațional al Aluminiului .
Au devenit mari producători ai acestui metal, deoarece prelucrarea acestuia necesită cantități uriașe de energie, transformând abundența de petrol și gaze naturale din regiune într-un avantaj competitiv. Însă materiile prime pentru aluminiu trebuie importate, cu nave care traversează Strâmtoarea Ormuz – care a fost practic închisă de la începutul războiului.
Aluminiul este utilizat într-o gamă largă de articole, inclusiv avioane, linii electrice și cutii de conserve. Creșterea bruscă a prețurilor ar putea apărea în cele din urmă în achizițiile de zi cu zi, a declarat Alex Jacquez, șeful departamentului de politici și advocacy de la Groundwork Collaborative, un grup de cercetare.
Etanol și zahărUnele creșteri de prețuri au urmat creșterii prețurilor globale ale petrolului, dar nu sunt întotdeauna ceea ce te-ai putea aștepta.
În Brazilia, cel mai mare producător mondial de trestie de zahăr, recolta poate fi utilizată pentru zahăr sau pentru a produce etanol, un combustibil folosit în mașinile din întreaga țară. Când prețurile etanolului cresc, fabricile tind să își mute producția către acel combustibil mai profitabil.
Această schimbare s-ar putea întâmpla din nou. Odată cu creșterea prețurilor petrolului, etanolul a crescut cu aproximativ 10% de la începutul războiului până la sfârșitul sesiunii de luni. Astfel de câștiguri ar putea determina procesatorii brazilieni să planifice să utilizeze mai multă trestie de zahăr drept combustibil atunci când începe următoarea recoltă în următoarele săptămâni.
Prețurile zahărului la Bursa Intercontinentală au crescut luni la cel mai înalt nivel din ultima lună, înainte de a scădea marți, pe măsură ce prețurile globale la energie au scăzut și ele.
Uree și sulfAproximativ o treime din ureea comercializată la nivel mondial, principala formă de îngrășământ cu azot, trece în mod normal prin Strâmtoarea Ormuz. Aceasta este produsă în Orientul Mijlociu, deoarece gazul natural este o materie primă esențială pentru acest îngrășământ. Suspendarea transporturilor și a producției apare exact în momentul în care fermierii se pregătesc pentru sezonul de plantare de primăvară.
Prețurile ureei au crescut cu până la 35% de la începutul războiului.
Sulful, care este produs în timpul rafinării petrolului și gazelor, este esențial și pentru producția de îngrășăminte și este utilizat în multe alte industrii. Pulberea galbenă facilitează tăierea, găurirea și modelarea anumitor metale, cum ar fi cuprul, fără a deteriora uneltele sau utilajele. Aproape jumătate din sulful lumii este acum prins în partea Golfului Persic, în Strâmtoarea Ormuz, potrivit CRU Group.
O mare parte din sulful respectiv merge în China și Indonezia pentru producția de îngrășăminte și prelucrarea nichelului, în timp ce agricultura africană depinde, de asemenea, în mare măsură de transporturile din regiune.
„Pierderea îngrășămintelor ar putea avea un impact semnificativ asupra sectorului agricol global , ceea ce ar putea crește costurile alimentelor și reduce securitatea alimentară la nivel global”, a declarat Wayne Winegarden, economist la Pacific Research Institute, un think tank.
HeliuHeliul este un gaz vital pentru fabricarea semiconductorilor. Ajută la răcirea echipamentelor delicate, alimentează aparatele RMN și susține laboratoarele de cercetare și tehnologiile de apărare – și, bineînțeles, este folosit în baloanele de petrecere.
Qatar produce aproximativ o treime din heliul mondial, fiind al doilea cel mai mare furnizor după Statele Unite. Însă producția de acolo a fost întreruptă de când Iranul a atacat orașul industrial Ras Laffan – centrul de gaze naturale unde se află instalațiile de heliu ale țării.
Peste un sfert din aprovizionarea mondială cu heliu ar putea fi întreruptă dacă Strâmtoarea Ormuz rămâne închisă, a declarat pentru CNBC Phil Kornbluth, președintele Kornbluth Helium Consulting.
Apelul a fost lansat de ministrul danez pentru climă, energie și utilități, Lars Aagaard, care a avertizat că războiul dintre Statele Unite și Iran a împins prețurile petrolului la niveluri foarte ridicate și obligă autoritățile să se bazeze mai mult pe rezervele naționale.
„Ceea ce ar trebui danezii – vă rog, vă rog, vă rog – să facă este ca, dacă există vreun consum de energie la care pot renunța, să o facă. Dacă nu este strict necesar să conduceți mașina, atunci nu o faceți”, a declarat ministrul într-un interviu acordat televiziunii publice daneze, citat de CNBC.
Presiune mai mică asupra rezervelorOficialul a explicat că reducerea consumului ar avea două efecte directe. Pe de o parte, gospodăriile ar putea resimți mai puțin presiunea creșterii costurilor energetice. Pe de altă parte, economisirea combustibilului ar permite autorităților să prelungească durata rezervelor de petrol ale țării.
„În primul rând, acest lucru se va simți în buzunarul fiecăruia, iar în al doilea rând ne va ajuta să ne întindem rezervele astfel încât să dureze mai mult”, a spus Aagaard.
Măsuri în mai multe țăriAvertismente privind economisirea energiei au fost lansate și în alte țări. În Marea Britanie, organizații ale șoferilor au cerut reducerea călătoriilor neesențiale, iar în Asia unele guverne au încurajat munca la distanță și reducerea deplasărilor pentru a limita consumul de combustibil.
Creșterea prețurilor la petrol a alimentat îngrijorări în mai multe state privind efectele asupra inflației și costului vieții. Joi, prețul petrolului a depășit din nou pragul de 100 de dolari pe baril, după ce tensiunile din regiune au perturbat transporturile de țiței prin Strâmtoarea Hormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume.
În același timp, statele încearcă să stabilizeze piața petrolului prin eliberarea unor volume din rezervele strategice. International Energy Agency a anunțat că va pune la dispoziție 400 de milioane de barili pentru a compensa eventualele perturbări ale aprovizionării, iar Statele Unite au decis să elibereze suplimentar 172 de milioane de barili din rezerva strategică de petrol.
Polițiștii din Vulcan au făcut șase percheziții, miercuri, într-un dosar care vizează mai multe furturi din acest an de la unitatea minieră EM Vulcan.
Din cercetări a reieșit că mai multe persoane intrau noaptea în mină prin escaladare și prin forțarea sistemelor de închidere ale magaziilor și atelierelor mecanice.
Cele șapte persoane suspectate, printre care și un minor, au furat cabluri din cupru legate la rețeaua electrică, motoare aflate în funcțiune și diverse unelte de mină.
Pentru a nu atrage atenția, aceștia purtau haine de miner și au invocat pretexte legate de activități dispuse de conducerea unității, în timp ce tăiau cablurile sau piesele utilajelor pentru a le vinde rapid.
Paguba produsă minei este de aproximativ 40.000 de lei. Faptele au dus la defecțiuni tehnice care au oprit temporar munca în mină.
În cadrul acțiunii, polițiștii au descins la adrese din orașele Vulcan, Petroșani și Timișoara. Au descoperit probe și au recuperat jumătate din bunurile furate.
În urma activităților desfășurate, polițiștii au dispus reținerea pentru 24 de ore a șase persoane cu vârste cuprinse între 20 și 43 de ani, acestea urmând să fie prezentate Parchetului de pe lângă Judecătoria Petroșani, în vederea dispunerii măsurilor legale.
La acțiune au participat polițiști din Hunedoara și Timiș, precum și jandarmi din cadrul Inspectoratului de Jandarmi Județean Hunedoara.
Autoritățile anunță că „polițiști din cadrul Serviciului de Investigare a Infracționalității de Mediu au identificat, în urma unei sesizări, mai multe resturi de origine animală, în stare avansată de putrefacție, la ieșire din localitatea Culmea”.
Descoperirea a fost făcută în noaptea de marți spre miercuri. La fața locului s-au deplasat polițiști din cadrul Serviciului de Investigare a Infracționalității de Mediu, împreună cu reprezentanți ai Gărzii Naționale de Mediu – Comisariatul Județean Constanța, ai Direcției Sanitar-Veterinare și pentru Siguranța Alimentelor Constanța și ai unității administrativ teritoriale.
„În urma cercetării la fața locului s-a stabilit faptul că, pe un teren de aproximativ 10.000 de metri pătrați, se află abandonate resturi de origine animală, respectiv subproduse de origine animală nedestinate consumului uman, în stare avansată de putrefacție, precum și diverse deșeuri inerte (plăci de azbest, plastice, profile de aluminiu, anvelope auto, etc.). De asemenea, au fost identificate 197 de crotalii auriculare de ovine și 24 de crotalii auriculare de bovine, fiind ridicate, de către reprezentanții D.S.V.S.A. Constanța, în vederea stabilirii trasabilității acestora”, au transmis anchetatorii.
Terenul va fi curățat și a fost deschis dosar penal pentru „abandonarea, aruncarea și/sau ascunderea deșeurilor”.
Pentru Winston Churchill (1874-1965), chiar în Marea Britanie, lucrurile merg foarte prost, relatează Bild. Eroul celui de-al Doilea Război Mondial ar putea fi șters de pe bancnotele britanice.
Miercuri, Banca Angliei a anunțat că următoarea serie de bancnote britanice va prezenta animale sălbatice – arici, vidre sau alte specii locale.
Până acum, bancnotele prezentau personalități istorice:
Cu toate acestea, britanicii nu vor renunța imediat la ele. Noile bancnote vor fi emise abia peste câțiva ani.
Schimbările monetare sunt o decizie a cetățenilor britanici.
În vara anului 2025, a avut loc un sondaj la scară largă, la care au participat 44.000 de persoane; 60% dintre acestea au ales „natura” ca temă preferată pentru noile bancnote, iar o minoritate de 38% dorește să continue să vadă figuri istorice în portofelele lor.
Banca Angliei a declarat că caută motive care să simbolizeze Regatul Unit, să rezoneze cu publicul și, mai ales, să nu provoace controverse.
Cu toate acestea, este puțin probabil ca lucrurile să se desfășoare fără conflicte.
Potrivit Bloomberg, eliminarea simbolurilor naționale de pe bancnote va provoca nemulțumire, în principal printre conservatori, pentru care Churchill este considerat o figură cheie a istoriei britanice.
Un deputat conservator a numit imediat ideea de a lua în considerare alternative la figurile istorice „extrem de corectă politic”.
În vara anului 2026, ar trebui să aibă loc un alt sondaj – britanicii vor putea alege anumite specii de animale. Câinii, pisicile și alte animale de companie nu participă la concurs.
Anunțul a fost făcut joi, chiar în timpul ședinței de guvern în care se discută proiectul de buget.
„Reprezentanții PSD din Guvern vor aviza, cu obiecții, proiectul de buget pentru a depăși blocajul provocat de premierul Bolojan, în elaborarea acestui act normativ esențial pentru economia românească. Mutarea dezbaterii la nivel parlamentar va permite partidelor din Coaliție să transpună în Legea Bugetului toate elementele respinse în mod nejustificat de către șeful Executivului”, a transmis PSD.
Social democrații l-au atacat pe premierul Ilie Bolojan acuzându-l că blochează adoptarea bugetului.
„În contextul turbulențelor economice globale, întârzierea adoptării bugetului de stat reprezintă o vulnerabilitate majoră pentru stabilitatea economică a țării. România nu își permite perpetuarea acestei stări de incertitudine, din cauza blocajului provocat de un singur om! În aceste momente dificile, statul român are nevoie de o conducere coerentă și constructivă pentru a putea reacționa rapid la provocările din piețele internaționale”, a precizat PSD.
Iranul primește ajutor medical din partea Rusiei, după ce Moscova a decis să trimită un transport umanitar de medicamente care va ajunge în țară prin Azerbaidjan. Anunțul a fost făcut joi, de într-o Ministerul rus pentru Situații de Urgență, care a precizat că transportul include peste 13 tone de medicamente.
„Livrarea medicamentelor către Republica Azerbaidjan a fost organizată pentru transferul ulterior către reprezentanții autorizați ai guvernului Republicii Islamice Iran”, se arată într-un comunicat al ministerului, citat de Izvestia.
Ordinul, venit de la PutinPotrivit instituției, ordinul pentru trimiterea ajutorului umanitar a fost dată chiar de Vladimir Putin, iar ministrul pentru Situații de Urgență, Aleksandr Kurenkov, a dispus doar punerea în aplicare a acestuia.
Transportul umanitar va fi efectuat cu un avion Il-76 al Ministerului rus pentru Situații de Urgență.
Ajutorul rusesc vine la câteva zile după ce Azerbaidjanul a trimis la rândul său sprijin umanitar în Iran. Marți, autoritățile de la Baku au expediat aproximativ 30 de tone de produse alimentare și materiale medicale, după o convorbire telefonică dintre președintele Azerbaidjanului, Ilham Aliyev, și președintele Iranului, Masoud Pezeshkian.
Viktor Orban și aliații săi par să folosească disputa pentru a obține câștiguri politice maxime înainte de alegerile de luna viitoare, care ar putea pune capăt guvernării de 16 ani a guvernului său naționalist, relatează The Guardian.
Orban a publicat miercuri seară o înregistrare video în care pretinde că vorbește la telefon cu fiicele sale. „Sunt sigur că veți vedea la știri că ucrainenii m-au amenințat nu doar pe mine, ci și pe dumneavoastră”, a spus el, aparent emoționat. „Copiii mei și nepoții mei… Trebuie să luăm asta în serios, dar nu trebuie să ne fie frică.”
Se pare că Orban răspundea la cuvintele lui Hrihoriy Omelchenko, un politician pensionar care a servit în serviciul de securitate SBU al Ucrainei în anii 1990. El l-a amenințat pe Orban într-un interviu televizat din această săptămână, sugerând că forțele de ordine l-ar putea vâna pe liderul maghiar dacă nu își schimbă poziția anti-ucraineană.
Anterior, Volodimir Zelenski amenințase că „va da adresa acestei persoane forțelor noastre armate” în timp ce vorbea despre Orban, comentarii care i-ar fi determinat pe aliații europeni să-i ceară președintelui ucrainean să-și modereze retorica.
Viktor Orban, relații complicate cu KievulOrban a fost mult timp cel mai pro-rus lider al națiunilor UE, ceea ce a dus la relații complicate cu Kievul, dar, întrucât sondajele îl plasează cu până la 20 de puncte în spatele contracandidatului său Péter Magyar înainte de alegerile parlamentare de luna viitoare, campania anti-Ucraina din Ungaria a intrat în plină desfășurare.
Declanșatorul ultimei runde de tensiuni a fost afirmația Ucrainei că va dura câteva săptămâni pentru a repara o conductă de petrol care transportă petrol rusesc în Ungaria, conductă care ar fi fost avariată într-un atac cu drone rusești.
În practică însă, discuțiile interne arată diferențe de interpretare între factorii politici de decizie și reprezentanții industriei privind modul în care vor fi utilizate fondurile și cât va beneficia în mod real industria națională de apărare.
Ministerul Apărării: SAFE ar putea revitaliza industria de apărareReprezentanții Ministerului Apărării consideră că instrumentul european ar putea deveni o oportunitate pentru modernizarea industriei de apărare din România. „Războiul din Ucraina a generat deja multe schimbări”, a declarat Miruță, reprezentant al Ministerului Apărării, în cadrul unei conferințe dedicate sectorului de apărare. „Trebuie să recunoaștem care este problema și să înțelegem că există multe aspecte de rezolvat.”
Potrivit acestuia, conflictul din apropierea României a evidențiat legătura directă dintre capacitatea militară și capacitatea industrială. „În ultimele zile am văzut că nu poate exista capacitate militară fără capacitate industrială.” În acest context, Ministerul Apărării consideră că fondurile SAFE ar trebui folosite pentru revitalizarea capacităților industriale.
Oficialul a subliniat și faptul că mecanismele de achiziții comune la nivel european pot aduce beneficii suplimentare. „Achizițiile comune care au fost deja realizate înseamnă livrări mai rapide și prețuri mai mici.”
General-maior (r) Dan Grecu, președintele AORR, consideră însă că astfel de rezultate depind în mare măsură de modul în care sunt structurate procedurile de achiziție. Potrivit lui, termenele mai scurte de livrare și costurile mai mici pot fi obținute doar dacă cadrul asigură o competiție reală între furnizori. „După cum s-a menționat, dacă se dorește cu adevărat livrare mai rapidă și prețuri mai mici, cadrul de bază trebuie structurat astfel încât licitația competitivă și estimarea comparativă să fie obligatorii, nu să fie analizată doar o singură companie sau un singur produs”, a declarat Grecu.
El a mai observat că mecanismul SAFE face referire la termene de livrare care pot ajunge până în 2030, ceea ce ridică întrebări despre viteza reală de implementare a anumitor programe.
SAFE și dimensiunea strategică a industriei de apărareAdministrația Prezidențială pune un accent mai mare pe rolul strategic al acestor programe în consolidarea poziției României în cadrul NATO. „Trebuie să dezvoltăm capabilități la standard NATO care să asigure coerență și interoperabilitate”, a declarat Vlad Ionescu, consilier de stat în cadrul Administrației Prezidențiale.
Potrivit acestuia, parteneriatele industriale rezultate din programele de apărare vor avea un rol strategic în regiunea Mării Negre. „Parteneriatele industriale pe care România le va stabili vor consolida prezența NATO la Marea Neagră”, a afirmat Ionescu.
În acest context, apare clară necesitatea unor eforturi proactive pentru a asigura capabilități industriale pe termen lung prin cadrul SAFE. În final, acest lucru ar putea permite României să devină un stat capabil să își exercite o voce mai puternică în NATO.
Parlamentul cere claritate privind impactul economicPe lângă aceste mesaje oficiale, Parlamentul a început să solicite analize mai detaliate privind modul în care programul SAFE va influența industria națională de apărare.
Nicoleta Pauliuc, președinta Comisiei pentru Apărare din Senat, consideră că programul ar trebui evaluat nu doar prin prisma capabilităților militare, ci și a impactului economic. „Programul SAFE nu înseamnă doar achiziția de capabilități militare, ci și dezvoltarea industriei naționale”, a declarat aceasta. În opinia sa, industria de apărare trebuie tratată ca parte a strategiei mai largi de securitate a țării. „Pentru noi, industria de apărare nu este doar un subiect; este parte a strategiei naționale de securitate și reziliență.” Pauliuc consideră că mecanismul european ar trebui folosit pentru sprijinirea redresării industriale. „SAFE trebuie utilizat ca mecanism de redresare economică și industrială.”
Totuși, rămân întrebări privind distribuția concretă a beneficiilor economice. „Cât din finanțarea SAFE va rămâne în România, câți ingineri vor fi plătiți aici și câte soluții ‘made in Romania’ vom avea?” Ea a subliniat, de asemenea, că România are una dintre cele mai mari alocări din Uniunea Europeană. „SAFE este o oportunitate istorică. Nu este un bilet rezervat.”
Industria: lipsa dezbaterii și incertitudini privind implementareaCriticile sunt mai directe din partea reprezentanților industriei de apărare. Constantin Manole, reprezentând asociația industriei de apărare PATROMIL, subliniază că SAFE implică de fapt trei actori principali, Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiții și statele membre, ceea ce complică procesul de decizie. „Puțini menționează că în SAFE avem de fapt trei actori: Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiții și statele membre”, a spus el.
Manole a semnalat și o problemă procedurală. „Din păcate, cele 21 de propuneri nu au beneficiat de o dezbatere parlamentară.” Un alt aspect sensibil este calendarul de implementare. Programul este prevăzut să ruleze până în 2030, iar întârzierile pot avea consecințe directe asupra finanțării. „Problema vitezei nu este discutată suficient. Programul se derulează până în 2030. Ce se întâmplă dacă obținem anumite împrumuturi, dar livrarea nu se face la timp și pierdem finanțarea?” a întrebat el. De asemenea, a avertizat că mediul de securitate evoluează rapid. „De multe ori, natura amenințării se schimbă.”
General-maior (r) Dan Grecu, președintele AORR, atrage atenția că procedurile de achiziție pot influența atât prețul, cât și rezultatul operațional. „Absența competiției nu garantează cel mai mic preț. Una este un proces de achiziție bazat pe licitație competitivă, cu preț și condiții, și alta este atribuirea directă. Într-un proces competitiv, toate companiile își prezintă cele mai bune oferte și poți alege dintre ele”, a spus el. Potrivit acestuia, deciziile de achiziție implică adesea considerente politice, în timp ce finanțarea provine în final din bugetul național. „În termeni simpli, sistemele achiziționate trebuie să răspundă cerințelor operaționale ale utilizatorilor. Dacă apar diferențe, atunci utilizatorii trebuie consultați, deoarece ei trebuie să analizeze concret dacă acele modificări răspund cerințelor operaționale.”
Producția locală, testul real al SAFEDincolo de dezbaterea politică, întrebarea esențială rămâne câtă producție militară va avea efectiv loc în România. Această discuție este deosebit de relevantă în două programe majore de achiziție: vehiculele de luptă ale infanteriei (IFV) și elicopterele militare. În cazul IFV, există deja pe piață o propunere publică care oferă un nivel de localizare de peste 80%. Un astfel de nivel ar presupune producție substanțială în România, transfer de tehnologie și implicarea furnizorilor locali.
În paralel, România are deja capacități industriale în sectorul aerospațial. Facilitatea din Brașov dispune de infrastructura necesară pentru producția și integrarea elicopterelor, ceea ce ar putea permite realizarea unei părți semnificative a programului în țară. General-maior (r) Dan Grecu, președintele AORR, consideră că în programele de achiziții cerințele operaționale trebuie să aibă prioritate față de deciziile politice. „Dacă aceste cerințe nu sunt îndeplinite, atunci fie militarii acceptă soluția, ceea ce înseamnă că cerințele operaționale nu vor fi respectate, fie furnizorul trebuie schimbat”, a spus el.
El consideră, de asemenea, că interesul național ar trebui să fie extinderea capacităților de producție interne în întregul sector de apărare. „Interesul național ar trebui să fie să producem cât mai mult în România, fie că vorbim de echipamente, sisteme de artilerie, tancuri, vehicule blindate sau muniții. Mai ales în ceea ce privește sistemele și munițiile pentru forțele terestre, ar trebui să dezvoltăm un ecosistem complet capabil să asigure pregătirea în orice situație.” Fără astfel de componente industriale, există riscul ca marile programe de achiziții să rămână simple achiziții externe, cu un impact economic limitat în România.
O dezbatere abia la începutProgramul SAFE oferă României acces la resurse financiare semnificative pentru modernizarea apărării. În același timp, el deschide o dezbatere mai amplă despre rolul industriei naționale de apărare în programele de achiziții militare. Pe de o parte, autoritățile susțin că mecanismul european poate ajuta la revitalizarea capacităților industriale existente. Pe de altă parte, parlamentarii și reprezentanții industriei cer mai multă transparență, proceduri competitive de achiziție și o strategie mai clară privind producția locală.
Diferența dintre aceste abordări va deveni probabil vizibilă în modul în care vor fi structurate marile programe de achiziții în anii următori. Fără decizii clare privind producția în România, oportunitatea economică asociată programului SAFE ar putea rămâne limitată.
„Astăzi, multe țări, în primul rând SUA, încep să înțeleagă mai bine rolul cheie și sistemic al petrolului și gazelor rusești în asigurarea stabilității economiei globale, precum și ineficiența și natura distructivă a sancțiunilor împotriva Rusiei”, a transmis Dmitriev pe Telegram, potrivit CNN.
Comentariile lui Dmitriev au venit în contextul în care prețurile petrolului au depășit din nou 100 de dolari pe baril în timpul tranzacțiilor nocturne, pe fondul continuării războiului dintre SUA și Israel cu Iranul, care afectează aprovizionarea globală cu combustibil.
Ca urmare a penuriei, SUA au acordat Indiei o derogare de 30 de zile pentru a cumpăra petrol rusesc, în ciuda campaniei de presiune îndelungate a lui Trump asupra New Delhi pentru a renunța la petrolul rusesc.
Dmitriev a declarat că el și reprezentanții administrației Trump au discutat despre proiecte care ar putea „contribui la restabilirea relațiilor ruso-americane și la criza actuală de pe piețele globale de energie”.
