Condițiile de aplicare, precum și deciziile de flexibilizare adoptate de MEDAT, oferă tuturor categoriilor de întreprinderi, din toate tipurile de activități eligibile pentru ajutor de minimis, șansa de a participa la program și de a beneficia de finanțare nerambursabilă.
Măsura de sprijin este finanțată prin cea de-a doua contribuție financiară elvețiană nerambursabilă acordată României prin intermediul Programului de Cooperare Elvețiano-Român, vizând reducerea disparităților economice și sociale în cadrul Uniunii Europene, potrivit Ministerului Economiei.
„Avem încă o scădere față de prognoză, ceea ce arată că, în continuare, consumatorii casnici, în special, fac unele eforturi pentru a reduce consumul, pentru a muta din orele de vârf anumite activități”, a declarat Cristian Bușoi.
Secretarul de stat estimează că, pe fondul caniculei, consumul de energie ar putea ajunge seara la aproximativ 7.000 MW.
„În zilele următoare vom avea, datorită caniculei, probabil, seara, vârfuri de consum în jurul a 7.000 MW, dar se anunță și o producție eoliană mai bună”, a spus Bușoi.
„În această săptămână suntem mobilizați cu toate capacitățile de producție la maxim, mai ales producția pe gaz, avem o bună producție din cărbune. Fotovoltaicul ne ajută foarte mult în timpul zilei”, a adăugat el.
Bușoi a precizat că evoluția situației depinde însă și de durata secetei, care afectează producția de energie nucleară.
„Totul ține de cât de lungă va fi această perioadă de secetă, care ne obligă, prin scăderea debitului Dunării și a nivelului apei lângă Cernavodă, să ținem închise reactoarele nucleare din motive de siguranță”, a afirmat secretarul de stat.
Bușoi spune că importurile de 2.000 MW nu pun în pericol securitatea aprovizionăriiÎntrebat dacă România are de unde să acopere un consum de aproximativ 7.000 MW în condițiile în care producția internă poate coborî seara spre 5.000 MW, Bușoi a spus că există energie disponibilă pe piața regională.
„Da, în acest moment sunt disponibilități pe piața regională. Principalul furnizor, nu doar pentru România, ci și pentru Serbia, este Bulgaria, dar nu doar din Bulgaria, din toată piața regională”, a declarat el.
Potrivit secretarului de stat, România beneficiază de interconectări care pot ajunge până la aproximativ 4.000 MW.
„Faptul că trebuie să importăm 2.000 pe vârfurile de sarcină nu reprezintă un element care pune în pericol securitatea aprovizionării. Este doar o chestiune legată de faptul că furnizorii din România, agenții economici din România, plătesc către producători din alte țări, dar important este să avem electricitate”, a spus Bușoi.
El a subliniat însă că, din punct de vedere economic, este preferabil ca energia să fie produsă în țară.
„Strategic, cu cât se produce mai mult în România, cu cât electricitatea se achiziționează de la producători din România, cu atât România are mai mult de câștigat”, a subliniat Bușoi.
„În acest moment nu avem motive” să cerem ajutor european„În ceea ce privește planul de urgență și ajutorul de urgență transfrontalier, în acest moment nu avem motive să-l cerem, pentru că este o piață funcțională, există cantități de electricitate disponibile”, a spus Bușoi.
Potrivit acestuia, situația regională s-a îmbunătățit față de începutul crizei și pentru că Ungaria și-a redus importurile.
„Au fost momente în care Ungaria importa și 4.000 MW la un consum de 7.000, un consum de seară, de vârf. Acum au mai redus pentru că încep, încet-încet, să redeschidă capacitățile nucleare. Există disponibilități și, din acest punct de vedere, situația este sub control. Nu există în acest moment niciun motiv să punem în discuție măcar limitări de consum pentru marii consumatori industriali”, a explicat secretarul de stat.
Marii consumatori, doar înștiințațiÎntrebat despre informațiile potrivit cărora marii consumatori industriali ar fi fost deja avertizați în legătură cu posibile limitări, Bușoi a spus că firmele au primit doar o înștiințare.
„Vorbim doar de o înștiințare, că se află pe o listă, că sunt obiectul unui normativ de limitări, care, dacă va fi pus în aplicare, se va iniția procedura cu 24 de ore înainte”, a declarat el.
„Se va discuta, vor vedea care sunt capabilitățile tehnice de limitare, să nu punem în pericol echipamentele, să nu existe probleme în ceea ce privește securitatea”, a adăugat Bușoi.
Potrivit CFR Călători, lucrările sunt solicitate și efectuate de administratorul infrastructurii feroviare, CNCF CFR SA. În perioada intervențiilor, pentru anumite segmente, călătorii vor fi transbordați cu mijloace auto.
Astfel, în perioada 21–23 septembrie 2026, trenul IR 1763 Iași – Arad – Timișoara Nord va circula conform graficului din Mersul Trenurilor pe ruta Iași – Arad. Între Arad și Timișoara Nord, pasagerii vor fi transbordați cu mijloace auto.
În perioada 22–24 septembrie 2026, trenul IR 1765 Timișoara Nord – Arad – Iași va circula cu transbordarea pasagerilor cu mijloace auto pe distanța Timișoara Nord – Arad. De la Arad la Iași, trenul va circula conform graficului din Mersul Trenurilor.
Tot în perioada 22–24 septembrie, trenul IR 1538 Oradea – Arad – Timișoara Nord va circula conform graficului pe distanța Oradea – Salonta – Arad. Pe ruta Arad – Timișoara Nord, călătorii vor fi transbordați cu mijloace auto.
În cazul trenului R 3115 Timișoara Nord – Arad – Oradea, în perioada 22–24 septembrie, cu excepția zilei de sâmbătă, pasagerii vor fi transbordați cu mijloace auto între Timișoara Nord și Arad. Pe distanța Arad – Salonta – Oradea, trenul va circula conform graficului din Mersul Trenurilor.
CFR Călători le recomandă pasagerilor să consulte informațiile actualizate privind circulația trenurilor înainte de a pleca în călătorie.
Banii pe bilete pot fi restituițiPasagerii care dețin bilete pentru trenurile afectate de aceste modificări pot solicita restituirea contravalorii biletelor achiziționate și neutilizate. Restituirea poate fi solicitată fie pentru întreaga rută, fie pentru distanța neefectuată, în conformitate cu Regulamentul de transport pe calea ferată în vigoare.
Detalii despre procedura de restituire sunt disponibile pe site-ul CFR Călători, în secțiunea „Trafic intern/Renunțarea la călătorie”.
ANM a emis, joi, prognoza meteo specială pentru București, până luni.
În general, vremea va deveni caniculară, cu disconfort termic în creștere. Indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși ușor pragul critic de 80 de unități. Cerul va fi mai mult senin, iar vântul va sufla în general slab.
Temperatura maximă va fi de 36…37 de grade, iar cea minimă de 17…19 grade.
ANM, val de căldură: Prognoză meteo pentru vineriVa fi caniculă și disconfort termic ridicat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va depăși pragul critic de 80 de unități.
Cerul va fi senin, cu înnorări în a doua parte a nopții, iar vântul va sufla slab. Temperatura maximă se va situa în jurul valorii de 37 de grade, iar cea minimă va fi de 16…18 grade.
ANM: Prognoză meteo pentru sâmbătăVremea va fi în continuare caniculară, cu disconfort termic ridicat, iar indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge pragul critic de 80 de unități. Cerul va fi variabil, iar vântul va sufla slab. Temperatura maximă va fi de 35…36 de grade și cea minimă de 18…20 de grade.
ANM: Prognoză meteo pentru duminicăValul de căldură va persista, va fi caniculă și disconfort termic ridicat. Cerul va fi variabil, cu înnorări după-amiaza, iar vântul va sufla slab și moderat. Temperatura maximă va fi de 34…35 de grade, iar cea minimă de 18…19 grade.
În intervalul 20 august, ora 10 – 24 august, ora 10, pentru municipiul București va fi în vigoare o informare meteorologică pentru val de căldură, temperaturi deosebit de ridicate, caniculă, disconfort termic accentuat, nopți tropicale.
În intervalul 20 august, ora 10 – 21 august, ora 10, pentru municipiul București va fi în vigoare o atenționare meteorologică cod galben pentru temperaturi deosebit de ridicate, caniculă, disconfort termic și noapte tropicală.
În intervalul 21 august, ora 10 – 22 august, ora 10, pentru municipiul București va fi în vigoare o atenționare meteorologică cod galben pentru temperaturi deosebit de ridicate, caniculă, disconfort termic și noapte tropicală.
„Problema nu mai este una punctuală. Vorbim despre ani de subfinanțare, peste care s-au suprapus blocaje administrative și bugete neaprobate, cu efecte directe asupra finanțării și funcționării sistemului feroviar”, se arată în comunicatul de presă emis de Federația Națională Feroviară Mișcare Comercial Vagoane.
„Aprobarea Strategiei și deblocarea Contractului de activitate și performanță reprezintă un pas necesar pentru CFR SA, dar problema de fond rămâne finanțarea efectivă a întregului sistem feroviar”, mai notează sindicaliștii.
Datorii la CFR CălătoriO situație critică este semnalată în cazul CFR Călători, întrucât compania nu beneficiază de aproape două luni de finanțarea necesară desfășurării normale a serviciului public, deși continuă să opereze trenurile și să suporte costurile de exploatare.
Astfel, compania acumulează datorii către CFR SA și către ceilalți furnizori.
„TUI (Tariful de Utilizare a Infrastructurii), energia, combustibilul, mentenanța, reparațiile și piesele de schimb trebuie plătite indiferent dacă finanțarea de la stat a fost sau nu asigurată”, se mai arată în comunicat.
Riscul suspendării fondurilor de la statSindicaliștii atrag atenția și asupra faptului că CFR Călători funcționează cu bugetul de venituri și cheltuieli neaprobat. Aceștia mai avertizează că peste o săptămână (27 august) se împlinește termenul-limită de 150 de zile prevăzut de OG nr. 26/2013, dată după care legea impune suspendarea alocării fondurilor de la bugetul de stat.
Organizația sindicală avertizează asupra unui posibil efect de domino în întregul sector, în lipsa unei finanțări corespunzătoare.
„În același timp, neîncasarea TUI afectează direct veniturile CFR SA și capacitatea administratorului infrastructurii de a susține funcționarea normală a rețelei feroviare. Imposibilitatea plății salariilor și a cheltuielilor de exploatare generează blocaje în lanț, afectând toate societățile și furnizorii care au relații contractuale în sectorul feroviar”, mai spune Federația.
Sindicatul mai cere plata integrală a salariilor și solicită intervenția Executivului pentru gestionarea blocajelor.
„Plata integrală a salariilor trebuie realizată în cel mai scurt timp. Este obligația decidenților să asigure cadrul și resursele necesare pentru respectarea drepturilor salariale. Guvernul trebuie să intervină urgent pentru asigurarea finanțării și eliminarea blocajelor administrative, înainte ca problemele financiare să se transforme în blocaje operaționale cu efect direct asupra circulației trenurilor”, notează comunicatul.
„Calea ferată nu poate funcționa la nesfârșit pe datorie. Fără finanțare, trenurile riscă să se oprească”, conchid sindicaliștii.
Polițiștii Secției 20 din Capitală au reținut trei persoane într-un dosar penal pentru furt și tăinuire.
Cercetările au început în 17 martie 2026, după ce o femeie în vârstă de 70 de ani a reclamat că mai multe persoane care efectuau servicii de curățenie în locuința sa din Sectorul 6 ar fi furat opt monede din aur, precum și mai multe bijuterii din aur și argint.
Potrivit Poliției Capitalei, prejudiciul a fost estimat la aproximativ 150.000 de lei.
Aurul ar fi ajuns la un amanet din CaransebeșDin cercetările polițiștilor a rezultat suspiciunea că persoanele care efectuau serviciile de curățenie ar fi profitat de neatenția proprietarei, care se afla în locuință, și ar fi sustras bunurile.
Anchetatorii au identificat ulterior o femeie și un bărbat, față de care a fost continuată urmărirea penală pentru furt.
Pe 6 aprilie, polițiștii au făcut două percheziții domiciliare pentru administrarea probelor.
Investigațiile au dus însă și în afara Capitalei. Potrivit datelor obținute de anchetatori, bunurile furate ar fi fost amanetate în municipiul Caransebeș.
Polițiștii au extins astfel cercetările și față de un bărbat de 28 de ani, suspectat de tăinuire.
Trei persoane, reținute și apoi plasate sub control judiciarPe 18 august, cei trei suspecți — doi bărbați de 28 și 33 de ani și o femeie de 31 de ani — au fost duși la sediul Secției 20 de Poliție.
Aceștia au fost reținuți pentru 24 de ore.
Ulterior, magistrații au dispus față de cele trei persoane măsura controlului judiciar pentru 60 de zile.
Cercetările continuă sub supravegherea Parchetului de pe lângă Judecătoria Sectorului 6.
Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie, valul de căldură va afecta cea mai mare parte a țării în intervalul 20 august, ora 10.00 – 24 august, ora 10.00.
Temperaturile maxime vor ajunge la 33-40 de grade Celsius, cele mai ridicate valori fiind prognozate în vestul și sud-vestul țării.
Pe arii extinse, indicele temperatură-umezeală (ITU) va atinge sau va depăși pragul critic de 80 de unități, ceea ce va determina un disconfort termic accentuat.
Cod portocaliu de caniculă în mai multe regiuniPentru intervalul 20 august, ora 10.00 – 21 august, ora 10.00, ANM a emis cod portocaliu pentru Banat, Crișana, vestul și sudul Olteniei, sud-vestul Munteniei și sud-vestul Transilvaniei.
În aceste regiuni, temperaturile maxime vor ajunge la 35-39 de grade, cu cele mai ridicate valori în extremitatea de vest și sud-vest.
Va fi caniculă și disconfort termic accentuat, iar ITU va depăși pragul critic de 80 de unități.
Local, și noaptea va fi tropicală, cu temperaturi minime cuprinse între 20 și 26 de grade.
Cod galben în Moldova, Maramureș, Transilvania și MunteniaÎn același interval, 20-21 august, o avertizare Cod galben vizează Moldova, Maramureș, cea mai mare parte a Transilvaniei și Munteniei și nordul Olteniei.
Aici temperaturile maxime se vor situa în general între 34 și 37 de grade.
Pe arii extinse va fi caniculă și disconfort termic, iar ITU va atinge sau va depăși ușor pragul critic de 80 de unități.
Local, temperaturile minime nu vor coborî sub 20 de grade, ceea ce va determina o noapte tropicală.
Vineri, canicula se extindePentru 21 august, ANM a emis un nou cod portocaliu, valabil până pe 22 august, pentru Banat, Crișana, Maramureș, Transilvania, Oltenia, jumătatea de nord a Moldovei și sud-vestul Munteniei.
În aceste regiuni, temperaturile maxime vor ajunge la 35-40 de grade, cele mai ridicate valori fiind prognozate în Banat, sudul Crișanei și al Olteniei.
Canicula și disconfortul termic accentuat vor persista, iar ITU va depăși pragul critic de 80 de unități.
Local, și nopțile vor rămâne tropicale, cu temperaturi minime de 20-25 de grade.
În același timp, pentru jumătatea de sud a Moldovei și nordul, centrul și estul Munteniei este valabil cod galben, cu maxime de 34-37 de grade.
Valul de căldură continuă până duminicăInformarea meteorologică emisă de ANM este valabilă până duminică, 24 august, ora 10.
În această perioadă, valul de căldură se va extinde și se va intensifica în cea mai mare parte a țării, iar temperaturile vor rămâne mult peste normalul perioadei.
Cele mai afectate zone vor fi vestul și sud-vestul țării, unde termometrele pot indica până la 40 de grade Celsius.
Economia românească se află într-o criză profundă. Fără o minima preocupare de a menține potențialul economic și atractivitatea României pentru investiții, consolidarea fiscal-bugetară a aruncat economia într-un cerc vicios. De la căderea economică la 6 luni (minus 0,8% pe serie brută și minus 1,6% pe serie ajustată sezonier) până la pierderea a 63.000 de locuri de muncă stabile și prăbușirea cu 82% a investițiilor străine directe în semestrul 1 2026 față de aceeași perioadă a anului anterior, reprezintă toate semnale îngrijorătoare ce adâncesc dezechilibrele interne și externe ale economiei.
România nu are o problemă legată de adecvarea rezervelor internaționale sau de nivelul acut nesustenabil al datoriei externe. Problema cea mai gravă din punct de vedere structural o reprezintă amplitudinea și persistența deficitului de cont curent. În ciuda consolidării fiscal-bugetare și a prognozelor guvernamentale, acesta s-a adâncit la 6 luni 2026 față de 6 luni 2025 cu 1,6 miliarde euro, atingând 14,2 miliarde euro. Și asta ține în principal de dezindustrializare, de capacitatea de a produce mai mult și mai competitiv aici, în România. Iar un deficit de cont curent ridicat, persistent, înseamnă crearea unor efecte negative în lanț în economie – absorbția internă depășește sistematic capacitatea de producție și economisire – un necesar mai mare de finanțare externă – acumulare de pasive față de nerezidenți și vulnerabilitate sporită la deteriorarea condițiilor globale de finanțare – posibila inversarea fluxurilor de capital. Pot apărea, la limită, ajustări dezordonate prin curs de schimb, cerere internă și activitate economică.
România a devenit superdependentă de intrările de fonduri europene. 71% din investițiile publice din primul semestru au fost finanțate din fonduri europene. Iar în contextul prăbușirii investițiilor străine directe, o parte consistentă din finanțarea deficitului de cont curent care nu generează datorie externă vine tot din fonduri europene.
Pe termen mediu, soldul contului curent este supus unor evoluții mixte: vor dispărea anumite finanțări din fonduri europene nerambursabile (vezi PNRR) dar va exista un posibil efect de ”însănătoșire” prin reducerea importurilor, efectul pozitiv al deprecierii leului din ultimele luni asupra exporturilor nete și a competitivității externe precum și prin aportul Neptun Deep din 2027.
În această analiză, voi prezenta punctele tari și vunerabilitățile externe ale României. Voi folosi indicatori relevanți de analiză și voi încerca să compar situația României cu cea din țările Europei Centrale și de Est. Voi analiza principalii indicatori de prevenție (avertizare timpurie) și diagnoză legați de dezechilibrele externe, pe baza metodologiilor FMI, BCE și cele prezentate în articolele științifice relevante în acest domeniu. Voi propune și câteva soluții pentru atenuarea acestor dezechilibre și pentru îmbunătățirea capacității de analiză și predicție a vulnerabilităților externe. Soluția structurală este să producem mai mult și cu valoare adăugată mai mare aici, în România.
Argumetez mai jos câteva evoluții relevante din punctul de vedere al analizei macreconomice.
1. Deficitul de cont curent este acut și persistent. Producem prea puțin în România, iar competitivitatea este în continua scădere. În principal din cauza creșterii explozive a costurilor cu energia și combustibilii, producția industrială scade puternic, iar 83% din pierderea de 63.000 de locuri de muncă stabile vine din industrie. Problema nu ține structural de importurile de bunuri de consum, ponderea deficitului de bunuri de consum în total deficit comercial este de circa 12%. Cauza structurală a deficitului comercial o reprezintă deficitul la bunuri de capital și mai ales, la bunuri intermediare, care agregat reprezintă restul de 88% din soldul negativ comercial al României. Aproximativ 63% din deficitul comercial vine din comerțul cu bunuri intermediare (principalele grupe cu deficit: uleiuri brute din petrol, circuite integrate, articole din material plastic, motoare cu piston, șuruburi, piulițe, sârmă de cupru, sânge, vaccinuri antiseruri, diode-tranzistori, insecticide, erbicide), 25% din comertul cu bunuri de capital (principalele grupe cu deficit: tractoare, auto pentru transportul mărfurilor, aparatură ptr circuite electrice, turboreactoare și turbine, mașini și utilaje agricultură, centrifuge, mașini prelucrare cauciuc, mașini și dispozitive agricole, remorci, instrumente și aparate medicină etc) și doar 12% din comerțul cu bunuri de consum (incluzând auto si combustibilii)(principalele grupe de deficit – medicamente, telefoane, calculatoare, carne de porc, monitoare, cafea, ciocolată, brânză și caș, imprimante etc). Distrugând mare parte din potențialul economic și/sau producând valoare adăugată redusă în lanțul de producție, România își accentuează dezecjilibrul extern.
Infografic 1. Soldul bugetar și de cont curent la nivelul statelor UE (Sursa: BNR, 2026)
România are cel mai ridicat deficit de cont current din UE. În 2025, deficitul de cont curent al României a fost de aproximativ 7,9% din PIB, față de un excedent de cont current de +1,7% din PIB în Ungaria, -0,7% în Polonia, +1,7% în Cehia, -2,8% în Slovacia și -3,9% din PIB în Bulgaria. Comisia Europeană anticipa în primăvara 2026 o ajustare a României la circa -6,9% din PIB în 2026 și -6,4% din PIB în 2027. La 6 luni 2026, se observă totuși o creștere a deficitului de cont curent în valoare nominală și o ajustare lentă ca pondere în PIB. România are cea mai ridicată vulnerabilitate externă dintre țările ECE. (Infografic 1)
2. ”Sustainable weaker than fundamentals and desirable policies / Soldul contului curent este puternic deteriorat față de nivelul justificat de fundamentele economice și de politicile considerate dezirabile”. O spune FMI în ultimul External Sector Report 2026 despre un gap negativ mai mare de 4pp din PIB (diferența dintre soldul contului curent ajustat ciclic și soldul contului curent de echilibru estimat), așa cum are România. Asta arată că România are acest dezechilibru extern structural, că acesta este prea ridicat, persistent și în divergență cu fundamentele economice și politicile economice ”dezirabile”. Ar spune unii că este normal ca o economie emergentă să aibă deficite externe mai mari, să aibă un decalaj între economisire și investiții, deoarece are nevoie de convergență și dezvoltare. Da, dar depinde de amplitudine, persistență și modul ”sănătos sau nu” în care acesta se finanțează. Iar România stă prost la toate cele trei fenomene. În ultima evaluare FMI privind analiza de sustenabilitate externă a României estima un gap al soldului de cont curent de 5,4% din PIB pentru România, pe treapta cea mai de jos a scalei de evaluare – adică ”sustainable weaker than fundamentals and desirable policies”. Situația este validată și de gap-ul REER (cursului real de schimb), ajustarea optimă aici neînsemnând în niciun caz deprecierea nominală, ci creșterea competitivității prin instrumente fiscal-bugetare, creșterea productivității, un bun raport în prețurile relative, creșterea exporturilor nete și a economisirii.
3. Deficitul extern mare, persistent și finanțat ”nesănătos” înseamnă creșterea datoriei externe și intrarea în zona nesustenabilă. Ultimele date publicate de BNR arată creșterea datoriei externe totale în ultimul an cu 23 miliarde euro, ajungând la sfârșitul primul semestru din 2026 la 232,8 miliarde euro. La un PIB nominal estimat de Comisia Națională de Prognoză la 2056 miliarde lei (397 miliarde euro), ponderea datoriei externe brute în PIB este de 58,6%. Asta nu înseamnă un prag care să arate implicit o criză de sustenabilitate sau solvabilitate, îngrijorătoare sunt direcția și modul de finanțare al dezechilibrului extern – cu cât acesta persistă la un nivel ridicat (6-8% din PIB) și se finanțează din ce în ce mai mult din fluxuri generatoare de datorie externă, cu atât situația se complică. Comparativ, Ungaria are o pondere a datoriei externe brute în jur de 85% din PIB (dar are excedent de cont curent), Slovacia 100% din PIB (datorie foarte ridicată, vulnerabilitate de stoc), Cehia 66% din PIB (sold de cont curent pozitiv), Polonia 53% din PIB (dar cu un sold de cont curent apropiat de cel de echilibru) iar Bulgaria 48% din PIB (sustenabilitate a datoriei externe ridicată, chiar dacă soldul de cont curent s-a deteriorat puternic în anul 2025).
4. Finanțarea ”nesănătoasă” a deficitului mare de cont curent în cazul României. Aici România are noroc cu intrările de fonduri europene, cu transferurile de capital care vin de la UE. Aacestea reduc necesarul de finanțare care generează pasive noi – însă ele nu ajută structural dezechilibrul fundamental dintre economisire și investiții. În anul 2025, finanțarea ”sănătoasă” a deficitului de cont curent – prin fluxuri negeneratoare de datorie externă, precum soldul contului de capital, ISD-participațiile la capital și investițiile de portofoliu de natura capitalului – a fost de 43%, mult sub pragul de sustenabilitate prevăzut în metodologiile internaționale, de 100%. (Infografic 2) În primele 6 luni, prăbușirea investițiilor străine directe cu 82% este, în mod temporar, compensată de transferurile de capital din fonduri europene. Totuși, tendința este îngrijorătoare, o pondere din ce în ce mai mare din finanțarea deficitului de cont curent provenind din surse care generează datorie externă.
Infografic 2. Finanțarea deficitului de cont curent (Sursa: BNR, 2026)
5. Acuitatea și persistența dezechilibrului extern în cazul României pot fi estimate și din perspectiva stocurilor externe nete, folosind indicatorul NIIP (poziția investițională internațională netă (active externe-pasive externe)/PIB) (indicator utilizat în Procedura de Dezechilibru Macroeconomic – Macroeconomic Imbalances Procedure – calculată de Comisia Europeană). Pragul de monitorizare (nu l-aș numi de sustenabilitate) este de -35% din PIB. Ultimele date oficiale arată România cu -41,3% din PIB, Bulgaria cu -4,4% din PIB, Cehia -7,1% din PIB, Polonia -28,3% din PIB, Slovacia -55% din PIB iar Ungaria -34,2% din PIB. (Infografic 3)
Am spus că nu aș numi pragul de -35% din PIB ca unul de sustenabilitate deoarece trebuie să ne uităm în detaliu și aici – o parte consistentă a pasivelor României este din ISD/equity, deci nu are un risc de refinanțare ridicat. Totuși, dacă utilizăm aici ponderea NIIP în PIB care ar stabiliza soldul contului curent în PIB, vom observa că ne-ar trebui o creștere nominală a PIB de 8-9% pentru a stabiliza soldul CA în PIB la valoarea de echilibru de 2,6-3% din PIB. Ori, Comisia Națională de Prognoză estimează pentru 2026 o creștere nominală a PIB de 7,3% în acest an (optimist de altfel!). Dintre țările ECE analizate, Slovacia stă cel mai prost la acest indicator.
Infografic 3. Poziția investițională internațională netă (% din PIB, q4, 2025) (Sursa: BNR, 2026)
6. Explozia datoriei publice (interne și externe) atrage mărirea nesustenabilă a nevoii de finanțare brută a României. Ministerul Finanțelor estimează un necesar brut de finanțare al sectorului guvernamental pentru 2026 la 278,5 miliarde lei (13,6 la sută din PIB), nivel aproape de maximele înregistrate în criza financiară 2009-2011 și pandemie. Este mult peste pragul de alertă estimat în literatura științifică cu privire la economiile emergente – 9% din PIB. În condițiile în care România se finanțează la cele mai mari costuri dintre țările UE și având în vedere ponderea relativ ridicată a datoriei publice denominate în valută (56% la mai 2026), putem spune că și aceasta reprezintă o vulnerabilitate importantă. Mai mult, 45,9% din datorie se află în mâinile rezidenților externi, este un procent ridicat, care poate împieta asupra menținerii / consolidării suveranității economice a României. 72% din valoarea titlurilor de stat emise pe piața internă este deținută de sistemul bancar și fondurile de pensii private, o concentrare care denotă o marjă de manevră viitoare redusă pentru finanțarea nevoilor guvernamentale, în condițiile în care creditarea sectorului real stagnează, iar implicarea fondurilor de pensii private în proiecte strategice bate pasul pe loc.
7. Punct tare – adecvarea rezervelor internaționale ale României, ceea ce indică un risc scăzut privind apariția unei crize de lichiditate. Rezervele valutare ale BNR (exclusiv aur) au atins 63,2 miliarde EUR la 31 iulie 2026 — cu 81% mai mari decât valoarea acestora de 35 miliarde euro din intervalul 2009–2024. Gradul de adecvare a rezervelor este satisfăcător conform criteriilor FMI: acoperirea datoriei externe pe termen scurt depășește 100% (regula Greenspan–Guidotti) (100,2% România), importurile sunt acoperite pe mai mult de trei luni (6,4 luni România), iar Trezoreria menține bufferul recomandat de 3–4 luni din necesarul brut de finanțare etc. Asta arată o capacitate bună de reacție la un șoc extern advers, rezervele fiind prima linie de apărare a lichidității externe. (Infografic 4)
8. Punct tare – Indicatorii de adecvare a rezervelor ARA metric și New ARA Metric (Assesing Reserve Adequacy, cf metodologiei FMI), ne arată că există marjă de manevră rezonabilă împotriva mai multor canale de ”fugă a capitalurilor”. România stă bine aici, dar poate exista senzitivitate în condițiile înrăutățirii puternice și abrupte ale condițiilor financiare interne și externe. (Infografic 4)
Infografic 4. Indicatori privind gradul de adecvare ai rezervelor internaționale (Sursa: BNR, 2026)
Având în vedere tabloul pezentat mai sus și incertitudinea record din piețele financiare globale, soluțiile pot fi unele de natură instituțională – pentru a ”citi” mai bine semnalele de precriză / indicatorii de avertizare timpurie și a acționa rapid și unele de natura politicilor economice de sprijin – implementarea Strategiei Productivism – stimularea investițiilor pentru a produce cât mai mult și cu o valoare adăugată cât mai ridicată aici, în România.
Pe partea instituțională, implementarea unei matrice lunare (heat map, dashboard) cu principalii indicatori de avertizare timpurie privind vulnerabilitățile externe, un indicator Exchange Market Pressure pentru a anticipa stresul pe piața valutară și un model Capital Flows-at-Risk, care să anticipeze stresul în fluxurile de capital.
Pe partea de economie reală, implementarea urgentă a viziunii Patriotism Economic (dezvoltare prin Productivism și Investiții) – programare economică orientativă pentru relansarea industrială axată pe sectoare cu valoare adăugată mare; implementarea rapidă și completă a măsurilor de sprijin pentru economia reală prevăzute în Planul de Relansare Economică; programe de sprijin pentru IMM – un nou program IMM Relansare pentru acordarea de garanții și contragaranții pentru capital de lucru și investiții, orientat prioritar către sectoarele de export și cu intensitate tehnologică medie/ ridicată, în funcție de elementele de cost specifice care pot crește competitivitatea, conform cu Strategia industrială a României; un Program destinat companiilor și formării profesionale a angajaților pentru implementarea de tehnologii avansate compatibile strategiilor de politică industrială Industry 4.0 și Industry 5.0.; un Program de internaționalizare, care să permită companiilor cu capital autohton intrarea pe noi piețe de desfacere.
România a repus în funcțiune capacități de producție pe cărbune într-un moment în care sistemul energetic se confruntă cu un deficit important de producție.
Publicația de specialitate CEENERGYNEWS relata miercuri că două unități pe cărbune au fost repuse în funcțiune pentru a compensa o parte din capacitatea de producție pierdută.
Potrivit publicației, Unitatea 4 a centralei termice pe lignit de la Rovinari a fost repusă în funcțiune pe 17 august, după ce fusese scoasă din exploatare, asigurând o putere suplimentară de aproximativ 300 MW. De asemenea, a fost reactivată o unitate de rezervă a centralei pe cărbune de la Paroșeni.
CEENERGYNEWS notează că producția de energie pe gaze se menține la un nivel ridicat, în timp ce condițiile meteorologice favorabile susțin producția fotovoltaică.
Cărbunele revine după oprirea reactoarelor de la CernavodăRepornirea unităților pe cărbune vine după oprirea reactoarelor de la Cernavodă, în contextul secetei severe și al scăderii fără precedent a nivelului Dunării.
Reuters relata pe 13 august că Nuclearelectrica a început oprirea celui de-al doilea reactor funcțional de la Cernavodă, după ce primul fusese oprit la sfârșitul lunii iulie.
Cele două reactoare, cu o putere instalată de câte 706 MW, au ajuns astfel indisponibile pentru producția de energie electrică.
În aceste condiții, Guvernul a declarat alertă energetică pentru luna august, iar autoritățile au apelat la alte capacități de producție pentru a compensa deficitul.
Reuters preciza că România încearcă, în același timp, să crească producția din surse eoliene și hidroenergetice și să reducă temporar consumul în perioadele de vârf.
„Reflexul cărbunelui” al RomânieiSituația energetică apare într-un moment în care România se află deja în mijlocul unei dispute privind eliminarea treptată a cărbunelui.
Publicația New Eastern Europe a publicat miercuri o analiză cu titlul „Romania’s coal reflex: how an ad-hoc alliance is gambling with Brussels’s last deadline”.
Expresia „reflexul cărbunelui” este folosită în analiza dedicată modului în care România încearcă să gestioneze problema centralelor pe cărbune în timp ce are angajamente privind decarbonizarea.
Analiza pornește de la modificările legislative adoptate în Parlament pe 5 august. Una dintre prevederile criticate stabilește, în esență, că o centrală pe cărbune sau lignit nu ar trebui închisă înainte ca o capacitate de înlocuire să fie construită și pusă în funcțiune.
În ultimii ani, autoritățile române au anunțat închiderea treptată a unităților pe cărbune și înlocuirea acestora cu centrale pe gaze și capacități de producție din surse regenerabile.
Repornirea unor unități pe cărbune nu înseamnă însă că România a renunțat la obiectivele de decarbonizare.
Situația actuală arată însă dificultatea tranziției energetice atunci când capacități importante de producție devin indisponibile într-un timp scurt.
În cazul României, oprirea reactoarelor de la Cernavodă, producția hidro afectată de secetă și necesitatea menținerii echilibrului în sistem au readus temporar în prim-plan centralele pe cărbune.
Executivul de la Taipei a anunțat că alocările pentru apărare vor atinge 31.4 miliarde de dolari, depășind 3% din Produsul Intern Brut al insulei, potrivit Reuters. Pe lângă achizițiile militare principale, fondurile vor acoperi și cheltuieli destinate veteranilor și Pazei de Coastă.
Hsieh Chi-hsien, șeful biroului de contabilitate al Ministerului Apărării, a declarat că planurile ministerului includ cheltuieli suplimentare pentru drone și rachete, după ce guvernul nu a reușit anterior să obțină aprobarea Parlamentului pentru aceste programe.
Opoziția parlamentarăImplementarea noului buget ar putea întâmpina însă dificultăți în Parlament, unde opoziția deține majoritatea. Cele două principale partide de opoziție au transmis că nu vor oferi guvernului „cecuri în alb”, deși susțin în principiu consolidarea capacităților de apărare.
Parlamentul a aprobat în luna mai cheltuieli suplimentare pentru apărare în valoare de aproximativ 25 de miliarde de dolari, însă suma a reprezentat doar aproximativ două treimi din ceea ce solicita guvernul.
Beijingul a dezvoltat și noi tactici de presiune asupra insulei, inclusiv patrule ale Gărzii de Coastă prezentate drept operațiuni de „aplicare a legii” în apropierea coastei estice a Taiwanului, în Oceanul Pacific.
Pregătirile în domeniul securitățiiSăptămâna trecută, militarii din Taiwan au încheiat exercițiile militare anuale Han Kuang. Anul acesta, armata a simulat scenarii precum contracararea unei eventuale blocade maritime, mutarea liniilor de producție de armament și încetinirea conexiunii la internet.
China a criticat exercițiile, Ministerul Apărării de la Beijing calificându-le drept o „farsă risipitoare” și acuzând Taipeiul că alimentează „panica de război”.
Potrivit celor mai recente date ale Trezoreriei, datoria publică totală ajunsese marți la 40.047 de miliarde de dolari. Din această sumă, 32.266 de miliarde de dolari reprezintă titluri de Trezorerie deținute de public, iar 7.782 de miliarde sunt datorii între instituțiile guvernamentale, notează Reuters.
Datoria SUA s-a dublat în mai puțin de un deceniuDatoria federală s-a dublat în mai puțin de zece ani, de la 19.950 de miliarde de dolari în ianuarie 2017 la peste 40.000 de miliarde în prezent.
Aproximativ o treime din creșterea înregistrată de atunci s-a produs în perioada pandemiei de COVID-19, când administrațiile Trump și Biden au împrumutat masiv pentru a finanța măsurile de sprijin. Restul este pus pe seama deciziilor fiscale adoptate de cei doi președinți și a dezechilibrului mai vechi dintre veniturile și cheltuielile statului.
Organizațiile care urmăresc evoluția finanțelor publice avertizează că SUA riscă o criză a datoriei dacă politicienii nu iau măsuri pentru reducerea deficitului, prin majorarea taxelor, reducerea cheltuielilor sau o combinație a celor două.
Investitorii străini par, la rândul lor, mai precauți. Aceștia dețin aproape o treime din titlurile de Trezorerie americane, însă cererea lor a scăzut în ultimul an.
Cât a crescut datoria în mandatele lui Trump și BidenTrump a susținut cheltuieli publice ridicate în ambele sale mandate, în ciuda criticilor venite din partea republicanilor favorabili disciplinei fiscale.
În primul său mandat, datoria publică a crescut cu 7.800 de miliarde de dolari. Mai mult de jumătate din această sumă s-a acumulat în ultimele nouă luni ale mandatului, pe fondul cheltuielilor pentru combaterea efectelor pandemiei.
De la revenirea lui Trump la Casa Albă, în ianuarie 2025, datoria SUA a mai crescut cu 3.800 de miliarde de dolari. În total, în cele două mandate ale sale, creșterea de până acum este de 11.600 de miliarde de dolari.
În mandatul lui Joe Biden, datoria publică a crescut cu 8.400 de miliarde de dolari. Pe lângă cheltuielile pentru revenirea după pandemie, administrația Biden a finanțat investiții majore în infrastructură, subvenții pentru energie curată și alte programe promovate de Partidul Democrat.
Publicația internațională Snow Sports News, specializată în industria sporturilor de iarnă și turismul montan, a publicat joi un material dedicat stațiunii Sinaia și strategiei sale de dezvoltare a turismului pe tot parcursul anului.
Materialul pornește de la instalația Mountain Coaster inaugurată la sfârșitul anului 2025, dar pune accentul pe un obiectiv mai larg: reducerea dependenței unei stațiuni montane de sezonul de iarnă și atragerea turiștilor și în lunile în care nu se schiază.
Sinaia, exemplu pentru turismul montan de patru anotimpuriPotrivit publicației, Sinaia este una dintre cele mai cunoscute destinații montane din România și are de zeci de ani o reputație puternică de stațiune pentru sporturile de iarnă.
Strategia actuală urmărește însă extinderea ofertei pentru perioada din afara sezonului de schi.
Unul dintre proiectele prezentate este instalația Mountain Coaster. Instalația a fost inaugurată la sfârșitul anului 2025 și are o lungime de 2.157 de metri, o diferență de nivel de 438 de metri și 38 de viraje.
Publicația o prezintă drept cea mai lungă instalație de tip „summer toboggan” din România.
65 de sănii și un sistem automatizat de depozitareInstalația dispune de 65 de sănii Mountain Coaster, ceea ce permite utilizarea eficientă a traseului, inclusiv în perioadele cu aflux mare de vizitatori.
Accesul la punctul de plecare se face cu telecabina existentă, săniile fiind transportate până în vârf în cabine, cu ajutorul unor cărucioare special concepute.
Unul dintre elementele tehnice interesante ale instalației este sistemul complet automatizat de depozitare a săniilor, amenajat în stația superioară.
Săniile sunt păstrate într-o clădire construită special în acest scop, fiind protejate de intemperii și organizate pe mai multe linii de depozitare.
Sistemul automatizat pune la dispoziție săniile necesare pentru exploatarea instalației, în funcție de cerere. Astfel, operatorul poate menține un flux constant și poate folosi mai eficient instalația în perioadele aglomerate.
Potrivit Snow Sports News, investiția este parte a unei strategii prin care Sinaia încearcă să ofere experiențe turistice indiferent de sezon.
O strategie pentru perioada în care iernile devin mai imprevizibilePublicația internațională leagă această strategie și de schimbările din turismul montan european.
Iernile mai scurte și mai puțin previzibile reprezintă o provocare pentru stațiunile care depind în principal de sporturile de iarnă. În acest context, atracțiile care pot funcționa pe tot parcursul anului pot contribui la menținerea fluxului de turiști și în afara sezonului rece.
Pentru Snow Sports News, exemplul Sinaia arată direcția în care se îndreaptă tot mai multe stațiuni montane europene: dezvoltarea unor atracții care să genereze venituri și să aducă turiști și în afara lunilor de iarnă.
Miza pentru Sinaia este ca turiștii să urce pe munte și atunci când pârtiile nu mai sunt acoperite de zăpadă.
Ministrul sud-coreean al Apărării, Ahn Gyu-back, a declarat joi, în fața parlamentarilor, că estimările privind arsenalul nuclear al Coreei de Nord indică existența a aproximativ 80 până la 120 de focoase, notează Reuters.
Ministrul a clarificat că această cifră provine din estimări realizate de organizații private de cercetare și că armata sud-coreeană nu poate confirma oficial numărul focoaselor nucleare deținute de Coreea de Nord.
Poziția Ministerului Apărării de la Seul a venit la scurt timp după ce președintele Trump a anunțat o estimare privind numărul de focoase deținut de Coreea de Nord.
„Kim Jong Un are 57 de arme nucleare foarte puternice. Nu ar fi trebuit să permită asta niciodată. Dacă aș fi fost președinte, nu aș fi permis asta. Dar el le are”, le-a spus Trump jurnaliștilor.
Coreea de Sud evită în mod tradițional să publice estimări detaliate privind arsenalul nuclear nord-coreean și nu recunoaște oficial Coreea de Nord drept stat deținător de arme nucleare, menținând astfel politica de susținere a denuclearizării Peninsulei Coreene.
Întreaga discuție are loc pe fondul unei apropieri declarative între Donald Trump și Kim Jong Un. Donald Trump a confirmat, miercuri, faptul că intenționează să aibă o întâlnire cu liderul nord coreean.
De asemenea, președintele american Donald Trump a ordonat duminică Pentagonului să reducă „substanțial” participarea Statelor Unite la exercițiul militar anual desfășurat împreună cu Coreea de Sud.
Cu toate acestea, Phenianul a acuzat SUA și Coreea de Sud că „instigă la război”, prin organizarea exercițiilor militare.
„Bună dimineața din Soci. Ne pregătim să mergem la mare”, spune vesel Antonina Kirsanova, o coafeză din Moscova în vârstă de aproximativ 30 de ani, într-un videoclip postat pe Instagram, scrie Financial Times.
Elementul care contrastează puternic cu această imagine tipică de vacanță este sunetul unei sirene de raid aerian în fundal. „Dar, de fapt, nu e chiar atât de rău… Cine nu riscă nu câștigă”, a adăugat Kirsanova.
La o săptămână după ce a publicat videoclipul, o dronă s-a prăbușit pe o plajă din Arhipo-Osipovka, o altă stațiune rusească de pe litoralul Mării Negre, ucigând patru copii și trei adulți și rănind alte 40 de persoane.
Drone și alerte aeriene în stațiunile de la Marea NeagrăSirenele de raid aerian, interceptările dronelor, incendiile, combustibilul ajuns în apă și cozile la benzinării au devenit parte din vacanța de vară pentru mulți ruși. Litoralul Mării Negre este una dintre cele mai populare destinații turistice din Rusia, dar găzduiește și rafinării și terminale petroliere, ceea ce îl transformă într-o țintă pentru atacurile ucrainene.
Oficialii militari ucraineni susțin că atacă doar infrastructura militară și energetică a Rusiei. Potrivit acestora, dronele care ajung în zone civile sunt cele interceptate de apărarea antiaeriană sau de sistemele de război electronic înainte să-și atingă țintele.
Pe fondul atacurilor cu drone și al poluării cu petrol, numărul turiștilor a scăzut cu 10,8% față de anul trecut, potrivit lui Dmitri Bogdanov, președintele AMOS, o asociație a hotelierilor din sudul Rusiei.
Putin, tot mai rar la SociAmenințarea pare să-l fi ținut departe și pe cel mai cunoscut turist al regiunii, președintele rus Vladimir Putin. Liderul de la Kremlin are o reședință oficială la Soci, precum și un palat luxos în apropiere de Gelendjik, despre care se spune că ar fi fost construit pentru el.
Putin a vizitat Soci de 24 de ori în 2021, ultimul an înainte de invazia pe scară largă a Ucrainei. În 2024 și 2025 a ajuns însă acolo doar de două ori, potrivit site-ului Kremlinului.
Ultima sa apariție publică la Soci a avut loc în octombrie anul trecut. De atunci, Putin și-a petrecut cea mai mare parte a timpului la Moscova și Sankt Petersburg, dar și la reședința sa de pe lacul Valdai.
Înaintea alegerilor parlamentare de luna viitoare, Putin și-a intensificat deplasările prin țară, însă majoritatea vizitelor au fost la est de Munții Ural, în afara razei de acțiune a dronelor ucrainene.
Peste 80% dintre călătoriile rușilor sunt interneRușii continuă însă să vină pe litoral. Un căpitan de ambarcațiune turistică din Arhipo-Osipovka a declarat pentru Financial Times că, înainte de atacul mortal de pe plajă, sirenele „aproape că nu porneau niciodată”, în timp ce acum se aud „de mai multe ori pe zi”. Puțini dintre cei aflați pe plajă caută însă adăpost.
Peste 65% dintre cei 146 de milioane de locuitori ai Rusiei nu au călătorit niciodată în străinătate, iar 30% nu și-au părăsit niciodată regiunea de origine, potrivit unor sondaje recente.
În prezent, peste 80% dintre călătoriile rușilor sunt în interiorul țării, potrivit Ostrovok, unul dintre principalii operatori de rezervări turistice din Rusia. Regiunea Krasnodar reprezintă 11% din totalul rezervărilor.
Regiunea are însă și o importanță strategică pentru sectorul petrolier. Novorossiisk găzduiește un port esențial pentru exporturile de petrol, iar la Tuapse se află una dintre cele mai mari rafinării din Rusia, vizată de atacuri ucrainene în această primăvară.
CK Hutchison a declarat într-un comunicat că a inițiat o nouă procedură de arbitraj împotriva Panamei și a susținut că această țară din America Centrală a încălcat un tratat de protecție a investițiilor prin „acte suverane care au vizat o concesiune portuară veche de zeci de ani”.
Compania acuză că Panama desfășoară o „campanie de atac din partea statului” asupra activelor companiei din această țară, potrivit Associated Press.
În luna februarie, guvernul panamez a preluat controlul asupra porturilor Balboa și Cristobal, situate la fiecare capăt al Canalului Panama, după ce Curtea Supremă a țării a decis că era neconstituțională concesiunea deținută de filiala CK Hutchison pentru administrarea celor două porturi.
Mărul discordieiCele două porturi, situate la fiecare capăt al Canalului Panama, au devenit un element al tensiunilor dintre SUA și China de la revenirea lui Donald Trump la Casa Albă anul trecut, după ce acesta a acuzat China că „administrează” canalul.
Canalul Panama este administrat și deținut de Panama. Totuși, Panama Ports Company, o filială a CK Hutchison, administra cele două porturi de pe canal încă din 1997 și își reînnoise concesiunea pentru o perioadă de 25 de ani în 2021.
Beijingul și Hong Kongul au reacționat vehement împotriva Panamei în legătură cu preluarea porturilor.
Tensiunile geopolitice și juridice au împiedicat vinderea activitățiiCK Hutchison, controlată de familia celui mai bogat om din Hong Kong, Li Ka-shing, a anunțat anul trecut o tranzacție inițială în valoare de 23 de miliarde de dolari pentru vânzarea activității sale portuare globale, inclusiv a celor două porturi din Panama, către un consorțiu din care face parte firma americană de investiții BlackRock. Însă tranzacția a înregistrat puține progrese din cauza tensiunilor geopolitice și al contestărilor juridice dintre China, SUA și Panama.
În luna martie, Panama Ports Company a solicitat separat o despăgubire de cel puțin 2 miliarde de dolari din partea Panamei pentru preluarea porturilor, pe care a calificat-o drept ilegală în cadrul unei proceduri de arbitraj internațional. CK Hutchison a declarat că acțiunile respective înregistrează progrese.
CK Hutchison a adăugat că noile proceduri de joi se concentrează asupra drepturilor sale prevăzute în tratat, care sunt distincte de drepturile contractuale ale Panama Ports Company din cadrul procedurilor de arbitraj anterioare.
În luna aprilie, filiala a inițiat, de asemenea, o procedură de arbitraj împotriva grupului danez de transport maritim și logistică Maersk, după ce acesta a preluat o parte din operațiunile sale portuare din Panama.
Maersk a declarat la momentul respectiv că nu considera că are vreo răspundere în legătură cu pretențiile respective.
CFR Infrastructură a publicat primele imagini care prezintă viitoarea înfățișare a stației Băile Herculane, una dintre cele mai importante clădiri istorice ale stațiunii.
Proiectul prevede restaurarea ansamblului istoric și adaptarea acestuia la cerințele actuale de confort, siguranță și accesibilitate, cu păstrarea elementelor arhitecturale care definesc identitatea gării.
O gară inspirată de SchönbrunnGara Băile Herculane a fost construită în perioada 1878–1886, după planurile inginerului austriac Auguste de Serres Wieczffinski.
Potrivit informațiilor publicate de Primăria Băile Herculane, clădirea este considerată una dintre cele mai frumoase și mai romantice stații feroviare din România.
Construită în stil baroc, gara are ca sursă de inspirație un pavilion ridicat în 1759 pentru împăratul Francisc I și Maria Tereza, în complexul Schönbrunn din Viena.
Clădirea a fost inaugurată la 20 mai 1878, odată cu linia de cale ferată Timișoara–Caransebeș–Orșova.
Gara prin care au trecut Franz Joseph și SissiIstoria gării este legată și de personalitățile care au ajuns la Băile Herculane.
Potrivit Primăriei Băile Herculane, pragul gării a fost trecut de Franz Joseph, împărăteasa Sissi, Alexandru I al Serbiei și Carol I al României.
Un document al Primăriei menționează, de asemenea, că, înainte de a deveni gară, construcția reprezenta casa de vânătoare a împăratului Franz Joseph al Austriei.
Gara și clădirea sa auxiliară sunt înscrise în Lista Monumentelor Istorice, grupa A.
Cum va fi restaurată garaProiectul de restaurare include lucrări ample la clădirea principală și la clădirea auxiliară.
Printre intervențiile prevăzute se numără:
• consolidarea și restaurarea clădirilor;
• repararea cupolei, cu păstrarea solzilor metalici colorați și a elementelor decorative originale;
• restaurarea fațadelor, a tâmplăriei din lemn și a elementelor decorative din piatră;
• restaurarea pardoselilor din mozaic policrom, a picturilor și a componentelor artistice din sala centrală;
• restaurarea pergolelor istorice, a balustradelor din fier forjat, a lampadarelor și a ceasului exterior;
• reabilitarea platformei aferente liniei 1, pe o suprafață de aproximativ 2.940 de metri pătrați;
• instalarea unor sisteme moderne de informare a călătorilor, sonorizare și supraveghere video;
• refacerea instalațiilor electrice, sanitare și termice;
• amenajarea unor trasee accesibile pentru persoanele cu dizabilități;
• amenajarea spațiilor verzi și păstrarea vegetației cățărătoare de pe pergole;
• realizarea unei parcări cu 11 locuri, dintre care două pentru persoanele cu dizabilități.
Clădirea principală va păstra funcțiunile destinate călătorilor, inclusiv sala de așteptare și spațiile pentru informare.
Clădirea auxiliară va fi restaurată și reconfigurată pentru a găzdui un centru de instruire destinat personalului feroviar.
Investiție de peste 17 milioane de leiContractul de proiectare și execuție are o valoare de 17.007.003 lei, fără TVA, și a fost atribuit asocierii GDO MOV IMPEX SRL – GLB TRANSARK SRL.
Durata contractuală este de 9 luni pentru proiectare și 17 luni pentru execuția lucrărilor, urmată de o perioadă de garanție de 60 de luni.
Prin proiect, una dintre cele mai cunoscute clădiri ale patrimoniului feroviar românesc urmează să fie readusă la aspectul său istoric, în timp ce spațiile destinate călătorilor vor fi adaptate standardelor actuale de confort, siguranță și accesibilitate.
Potrivit Ministerului Apărării Naționale, incidentul a fost detectat la ora 02.23. Pentru monitorizarea situației, două aeronave F-18 ale Forțelor Aeriene și Spațiale Spaniole au fost ridicate de la sol. Totodată, un elicopter IAR-330 SOCAT al Forțelor Aeriene Române a decolat pentru o misiune de cercetare aeriană.
Centrul Național Militar de Comandă a notificat Inspectoratul General pentru Situații de Urgență, iar populația din zona vizată a fost avertizată printr-un mesaj RO-Alert transmis la ora 03.20.
Un minut mai târziu, la ora 03.21, drona a pătruns în spațiul aerian al României.
La ora 03.24, echipajul elicopterului IAR-330 SOCAT a raportat că drona a căzut la aproximativ 4 kilometri nord-est de localitatea Grindu, județul Tulcea, într-o zonă nepopulată. În urma impactului cu solul s-a produs un incendiu, care s-a stins de la sine.
Nu au fost raportate victime sau pagube materiale.
O echipă de militari se deplasează la locul impactului pentru securizarea zonei și efectuarea verificărilor.
Alerta aeriană a fost ridicată la ora 03.52.
Seismul a avut loc la o adâncime de 10 kilometri, ceea ce înseamnă că s-a produs relativ aproape de suprafața Pământului. Astfel de cutremure pot fi resimțite pe o suprafață extinsă, în funcție de distanța față de epicentru și de caracteristicile terenului și ale construcțiilor, scrie Reuters.
Informațiile disponibile în acest moment nu menționează existența unor victime sau pagube materiale provocate de cutremurul din Flores. Autoritățile și serviciile de monitorizare seismică pot actualiza ulterior datele privind intensitatea și efectele produse de seism.
Indonezia este una dintre cele mai active regiuni seismice din lume, fiind situată în zona cunoscută drept „Cercul de Foc al Pacificului”. Arhipelagul indonezian este expus frecvent cutremurelor și activității vulcanice ca urmare a interacțiunii mai multor plăci tectonice.
Un nou studiu publicat în revista Cell Reports indică faptul că, la persoanele care ating vârste extreme, anumite celule T capabile să distrugă celulele infectate, deteriorate sau canceroase devin mult mai numeroase.
Descoperirea ar putea explica, cel puțin parțial, de ce unii oameni reușesc să îmbătrânească sănătos și să depășească 100 de ani, în ciuda riscului tot mai mare de cancer și alte boli asociate înaintării în vârstă, scrie Science Alert.
Oameni de peste 100 de ani, protejați de un sistem imunitar adaptatCercetătorii au analizat probe de sânge provenite de la 28 de participanți japonezi, împărțiți în funcție de vârstă. Studiul a identificat o creștere semnificativă a proporției unor celule numite CD4 CTL, o formă rară de celule T citotoxice.
Aceste celule fac parte din sistemul imunitar adaptativ și au rolul de a identifica și elimina celule infectate, deteriorate sau canceroase.
La cele opt persoane aflate în categoria de vârstă 70-90 de ani, proporția mediană a celulelor CD4 CTL era de aproximativ 4%. În cazul celor 10 centenari analizați, proporția a crescut la 9,6%.
Cea mai mare valoare a fost observată însă în rândul supercentenarilor, adică al persoanelor care au depășit 110 ani. În cazul acestora, proporția mediană a celulelor CD4 CTL a ajuns la 17,6%.
Celulele care luptă cu cancerulCercetătorii au observat că aceste celule nu prezentau semne evidente de epuizare și erau active. Mai mult, o parte importantă dintre ele provenea din multiplicarea unor celule inițiale, ceea ce sugerează că sistemul imunitar a reacționat la amenințări întâlnite de organism de-a lungul vieții.
În medie, aproximativ 33% dintre celulele CD4 CTL identificate în probe erau clone provenite din aceeași celulă inițială. În cazul unui centenar, aproape jumătate dintre aceste celule erau copii ale aceleiași celule.
Potrivit cercetătorilor, acest fenomen ar putea reprezenta o formă de adaptare a sistemului imunitar la procesul de îmbătrânire. Pe măsură ce oamenii înaintează în vârstă, în organism apar mai frecvent celule îmbătrânite sau senescente și celule cu modificări care pot favoriza apariția cancerului.
Analiza proteinelor de la suprafața celulelor a arătat că aceste CD4 CTL apar pe măsură ce celulele T helper pierd anumite proteine, CD27 și ulterior CD28.
Ce înseamnă descoperirea pentru oamenii care ajung la 100 de aniImunologul Kosuke Hashimoto, de la Universitatea din Osaka, subliniază că îmbătrânirea sistemului imunitar nu înseamnă neapărat doar declin.
Rezultatele sugerează că sistemul imunitar poate continua să se adapteze chiar și la vârste foarte înaintate. Expansiunea selectivă a anumitor celule T ar putea contribui la protejarea organismului împotriva amenințărilor asociate îmbătrânirii și, implicit, la longevitatea excepțională.
Totuși, cercetătorii avertizează că studiul are limite importante. Eșantionul a fost foarte mic, cu doar 28 de participanți, iar toți proveneau din Japonia. Prin urmare, rezultatele nu pot fi considerate reprezentative pentru întreaga populație mondială și nu demonstrează că aceste celule sunt singura explicație pentru longevitate.
Studiul oferă însă o nouă perspectivă asupra modului în care sistemul imunitar se poate modifica odată cu vârsta și ar putea deschide noi direcții de cercetare privind îmbătrânirea sănătoasă și mecanismele naturale de apărare împotriva cancerului.
Atacul a provocat incendii, a avariat mai multe clădiri și a lăsat unele zone ale orașului fără energie electrică.
Potrivit lui Vitali Klitschko, una dintre rachetele lansate de Rusia a lovit etajele superioare ale unui bloc de locuințe cu nouă etaje. În urma impactului, a izbucnit un incendiu, iar echipele de intervenție au fost mobilizate pentru a evacua și salva persoanele aflate în clădire, scrie Reuters.
Primarul Kievului a precizat că mai multe persoane au rămas blocate într-o altă locație, în timp ce atacurile rusești au vizat atât clădiri rezidențiale, cât și obiective nerezidențiale.
Printre infrastructurile afectate se numără depozite și un spital pentru copii. Atacul a provocat, de asemenea, întreruperi ale alimentării cu energie electrică în anumite zone ale capitalei Ucrainei.
Un martor Reuters aflat în Kiev a relatat că a auzit mai mult de o duzină de explozii în timpul atacului.
Atac rusesc în Kiev și în regiunea capitaleiAtacul nu s-a limitat la capitala Ucrainei. În regiunea din jurul Kievului, o altă persoană a fost ucisă, potrivit unui oficial local care a transmis informația pe Telegram.
Atacurile aeriene rusești și ucrainene au loc aproape zilnic, la mai bine de patru ani de la începutul invaziei ruse la scară largă, în februarie 2022. În ciuda eforturilor diplomatice susținute de Statele Unite și țările europene, până în prezent nu a fost obținut un armistițiu de durată.
Situația de pe teren continuă să fie însoțită de atacuri asupra infrastructurii și zonelor urbane, în timp ce negocierile pentru încheierea războiului rămân blocate.
Negocieri pentru încheierea războiului din UcrainaPreședintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat în această lună că Ucraina a transmis negociatorilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner propuneri pentru un plan destinat încheierii războiului.
Cei doi oficiali americani s-au aflat ultima dată la Moscova în luna ianuarie și nu au vizitat până acum Kievul în cadrul acestor demersuri diplomatice.
De partea rusă, purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe, Maria Zaharova, a declarat pentru publicația Izvestia că Moscova nu a primit propuneri concrete privind eventuale noi întâlniri cu negociatorii americani. Ea a precizat însă că Rusia ar fi pregătită să organizeze o întâlnire într-un timp scurt, dacă ar fi necesar.
Atacul asupra Kievului vine astfel într-un moment în care eforturile diplomatice pentru oprirea războiului continuă, însă fără un acord privind încetarea focului.
