MediaFax.ro

„Regimul de la Teheran, mai slăbit, dar mai intransigent”

În ciuda a peste două săptămâni de atacuri aeriene neîncetate, conform evaluărilor serviciilor secrete americane, regimul iranian va rămâne probabil în picioare deocamdată, slăbit, dar mai intransigent, cu puternicele forțe de securitate ale Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice exercitând un control mai mare, arată Washington Post în ediția de luni seara.

Statele Unite și Israelul au degradat semnificativ capacitatea de rachete și marina Iranului, l-au înlăturat pe liderul suprem, ayatollahul Ali Khamenei, și au eliminat zeci de lideri militari și de informații de rang înalt.

Însă costurile războiului sunt în creștere – cel puțin 12 miliarde de dolari până acum și 13 soldați americani uciși. Presiunea Iranului asupra Strâmtorii Ormuz a încetinit traficul maritim la o scădere semnificativă, creând o perturbare istorică a traficului petrolier.

„Puține perspective ale unei schimbări de regim”

Oficialii și analiștii occidentali care studiază Iranul au declarat că văd puține perspective pe termen scurt ale unei „schimbări de regim”, sfârșitului republicii islamice vechi de 47 de ani sau ascensiunii unui guvern mai democratic. Acesta din urmă este un obiectiv invocat de prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu și uneori de președintele Donald Trump , care a spus că va ști că războiul s-a terminat „când îl voi simți în oasele mele”.

Evaluările serviciilor secrete americane: regimul de la Teheran va rămâne intact, chiar încurajat

Evaluările serviciilor secrete americane emise de la începutul războiului prevăd că regimul iranian va rămâne intact și, eventual, chiar încurajat, crezând că acesta s-a opus lui Trump și a supraviețuit, potrivit a două persoane familiarizate cu evaluările, care au vorbit sub condiția anonimatului din cauza sensibilității problemei.

Între timp, aliații arabi ai SUA din Golful Persic sunt furioși și alarmați că au fost țintele unor tiruri de rachete balistice și drone iraniene în represalii.

Teheranul își va menține o parte din capacitatea nucleară

Un oficial european a declarat că scenariul cel mai probabil pentru perioada postbelică este acela al unui „regim IRGC redus la o umbră a ceea ce a fost” la Teheran, care își va păstra o parte din capacitatea nucleară și balistică, precum și sprijinul grupărilor regionale aliate, deși regimul va fi „suficient de slăbit încât să ne aflăm într-o situație mai bună decât înainte”.

Trump a primit „informări foarte îngrijorătoare” din partea serviciilor de informații americane, a declarat una dintre cele două persoane familiarizate cu evaluările. Și i s-a spus despre probabilitatea unui IRGC mai bine înrădăcinat înainte de a da undă verde pentru a lansa războiul împreună cu Israelul, a spus această persoană.

„Nu a fost doar previzibil”, au spus ei. „A fost prezis. I s-a spus dinainte.”

Unele elemente ale evaluărilor serviciilor de informații au fost raportate anterior de Reuters .

Aliații din Golf sunt furioși pentru că războiul se prelungește și îi afectează direct

Aliații SUA din Golf spun că sunt furioși pe administrația Trump, în timp ce conflictul se apropie de a treia săptămână.

„Au început acest război pentru Israel și apoi ne-au lăsat să înfruntăm atacurile singuri”, a declarat un oficial arab de rang înalt din Golf. În perioada premergătoare conflictului, a spus el, oficialii administrației Trump le-au spus aliaților că orice confruntare militară va fi rapidă, dar acum este clar că Iranul vrea să prelungească conflictul pentru a provoca suferință vecinilor săi.

„Nu avem un plan pentru un război lung. Trebuie să-l terminăm cât mai curând posibil”, a spus oficialul. Pe măsură ce conflictul s-a prelungit, rata represaliilor iraniene a încetinit, dar Iranul și-a extins constant țintele în regiune.

Aliații SUA din Golf au ridicat elicoptere de atac și avioane de război pentru a doborî dronele iraniene care vizau teritoriul lor, dar nu au întreprins acțiuni ofensive împotriva teritoriului iranian, temându-se că o astfel de mișcare ar stimula Iranul să vizeze mai multe infrastructuri civile din Golf.

Controlul Strâmtorii Ormuz, factorul decisiv în război

Luni, Trump și-a exprimat surprinderea față de amploarea represaliilor Iranului. „Au lovit Qatarul, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Bahrainul, Kuweitul”, a spus el. „Nimeni nu se aștepta la asta. Am fost șocați. … Au ripostat.”

Controlul Iranului asupra Strâmtorii Ormuz se prefigurează a fi factorul decisiv în război, tulburând piețele energetice globale din cauza îngrijorărilor că aceasta ar putea rămâne închisă traficului maritim major pentru o perioadă extinsă de timp. Casa Albă a fost avertizată de comunitatea de informații că Iranul ar putea încerca să închidă calea navigabilă, a declarat o persoană familiarizată cu evaluările.

„Acest război este acum despre statutul Strâmtorii Ormuz. Punct”, a postat pe X analistul Gregory Brew de la Eurasia Group Iran.

Având la dispoziție o ofertă masivă de drone relativ ieftine, precum și o rezervă tot mai mică de rachete, Iranul exercită controlul asupra cine poate traversa strâmtoarea, a declarat Brew într-un interviu.

Strategia Iranului este să rămână ferm, să își folosească influența asupra strâmtorii pentru a forța SUA să dezescaladeze și să spere că Trump nu va avea curajul pentru o luptă lungă.

Trump, secretarul Apărării, Pete Hegseth, și alți oficiali de rang înalt din administrație au lăudat în repetate rânduri distrugerile pe care armatele americane și israeliene le-au provocat armatei și conducerii iraniene, lovind peste 15.000 de ținte până vineri.

În acea zi, forțele americane au atacat insula Kharg, piesa centrală a economiei iraniene bazate pe petrol, iar Trump a postat pe rețelele de socializare: „Armata iraniană și toți ceilalți implicați în acest regim terorist ar fi înțelepți să depună armele și să salveze ceea ce a mai rămas din țara lor, ceea ce nu este mult!”

Cei care iau deciziile în Iran sunt confuzi, paranoici și au dificultăți în a comunica

Un atac israelian din prima zi a războiului, pe 28 februarie, i-a ucis pe Khamenei și pe alți lideri de rang înalt, inclusiv comandantul IRGC și ministrul apărării. Atacul l-a rănit pe fiul lui Khamenei, Mojtaba, potrivit oficialilor occidentali. Mojtaba a fost numit ulterior să-i succeadă tatălui său.

Cei care iau deciziile rămași în Iran sunt confuzi, paranoici și au dificultăți în a comunica unii cu alții, a declarat o sursă occidentală din domeniul securității, vorbind sub condiția anonimatului pentru a discuta despre evaluările serviciilor de informații.

Cu toate acestea, oficialii și analiștii spun că nu există semne evidente de fisuri sau dezertări în structura de putere a Iranului. O evaluare clasificată a serviciilor de informații dinainte de război, realizată de Consiliul Național de Informații, a concluzionat că nici măcar un atac la scară largă asupra Iranului lansat de SUA ar fi puțin probabil să înlăture sistemul său militar și clerical înrădăcinat.

IRGC este piesa centrală a sistemului de putere din Iran. Sunt și mai hotărâți acum

Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice, fondat în 1979 de liderul revoluționar ayatollahul Ruhollah Khomeini pentru a proteja noua republică islamică, a câștigat constant putere în ultimele decenii, inclusiv asupra unor vaste zone ale economiei iraniene.

„IRGC are putere economică”, a declarat Richard Nephew, consilier principal pe probleme de Iran în administrațiile Biden și Obama, care este acum cercetător la Universitatea Columbia. „Au putere politică. Au aparatul de represiune internă. Practic, sunt acum piesa centrală a sistemului de putere din interiorul țării.”

Departe de a intimida IRGC, războiul probabil nu a făcut decât să-i întărească hotărârea, a spus el. Asta nu înseamnă că peste câteva luni, penuria de apă și energie și criza economică din Iran nu vor reînnoi protestele populare, dar represiunea regimului din ianuarie „a demonstrat că nu va permite ca acest lucru să se întâmple la fel cum s-a întâmplat înainte”, a spus Nephew.

Ali Khamenei a fost figura centrală în fruntea unui set de alianțe în continuă schimbare în cadrul regimului. Mojtaba Khamenei va fi probabil mai degrabă un partener al IRGC decât un lider suprem complet independent, precum tatăl său, a declarat Jonathan Panikoff, fost adjunct al ofițerului de informații național al SUA pentru Orientul Apropiat.

În cel mai bun caz, regimul este atât de zdruncinat încât, odată ce conflictul se oprește, „există o competiție semnificativă pentru putere”, a spus Panikoff, acum la grupul de experți Atlantic Council. „Sunt sceptic”, a adăugat el.

Panikoff a spus că vede puține șanse ale unei revolte populare în Iran în acest moment sau semne de fisuri în culise în cadrul regimului. „Cineva cu arme trebuie fundamental să schimbe tabăra sau să stea deoparte”, a spus el.

Administrația Trump a început să facă presiuni asupra altor națiuni pentru a izola și mai mult IRGC. Într-o telegramă transmisă luni tuturor posturilor diplomatice americane, Departamentul de Stat a instruit diplomații să îndemne guvernele gazdă să desemneze IRGC și Hezbollah-ul libanez drept organizații teroriste.

Diplomaților li s-a spus să transmită mesajul până vineri „la cel mai înalt nivel adecvat”, conform cablului, care a fost analizat de The Washington Post. De asemenea, li s-a spus să se coordoneze cu diplomații israelieni, la discreția fiecărei misiuni.

Comunicarea multilaterală este remarcabilă pentru a doua administrație Trump, care a favorizat adesea mișcările unilaterale de politică externă. Cablul informativ menționează că desemnările internaționale mai ample – care au dus la sancțiuni și interdicții de vize – ar putea descuraja represaliile iraniene, menționând că Teheranul este „mai sensibil la acțiunile colective decât la acțiunile unilaterale”.

Trump și principalii săi consilieri au oferit argumente schimbătoare pentru declanșarea războiului împotriva Iranului, invocând uneori dorința de a răsturna republica islamică, alteori indicând programele nucleare și de rachete ale Iranului ca pe o amenințare iminentă. Inițial, Netanyahu a promis că va „înlătura amenințarea existențială” reprezentată de Iran, dar în ultima vreme pare să se fi moderat, subliniind degradarea capacităților nucleare și de rachete ale Iranului cauzată de război.

În interiorul Iranului, susținătorii regimului au devenit și mai intransigenți. Regiunea este în flăcări, regimul este și mai înrăit și radicalizat

Și, deși regimul este încă la putere, efortul condus de Israel de a-l răsturna este salutat de unii din interiorul țării.

O activistă pentru drepturile omului din Teheran, comunicând prin intermediul unei aplicații de mesagerie criptată, a declarat că atacurile israeliene asupra punctelor de control deținute de Basij, forța paramilitară a IRGC, și uciderea membrilor IRGC au încurajat-o pe ea și pe ceilalți activiști „deoarece mult mai mulți militari și lideri de regim au fost uciși în acest război decât oameni obișnuiți”.

„Nu ne putem imagina viața sub acest regim după război — cât de îngrozitor ar putea fi”, a spus activistul, care a vorbit sub condiția anonimatului de teama represaliilor.

În Iran, susținătorii regimului au devenit mai intransigenți în cele două săptămâni de război, potrivit lui Aliasghar Shafieian, consilier al președintelui iranian Masoud Pezeshkian. Inițial, el a spus că ritmul violent al atacurilor aeriene americane și israeliene – mult mai intens decât atacurile din timpul războiului de 12 zile cu Israelul din iunie – a fost terifiant, dar acum oamenii se tem mai puțin.

„Vedeți că oamenii sunt acolo și își mențin poziția”, a spus el într-un interviu.

Mai mulți lideri iranieni de rang înalt, inclusiv Pezeshkian, au făcut vineri prima lor apariție publică de la începutul războiului, alăturându-se miilor de persoane care au mărșăluit pe străzile din Teheran pentru a comemora Ziua Quds, ultima vineri a lunii sfinte a Ramadanului.

Shafieian, vorbind prin intermediul unei aplicații de videoconferință, a declarat că a participat la un miting similar săptămâna trecută, o înmormântare pentru comandanții militari uciși în război. Mulțimile „scandau fără compromisuri, fără predare, vor să lupte până la capăt”, a spus el. „Poate că nu sunt toți oamenii din Iran, dar fac parte din societate”.

Autoritățile de securitate au folosit situația țării în timp de război pentru a-și extinde influența, potrivit unui al doilea oficial european.

„Regiunea este în flăcări, iar regimul este încă în picioare”, a spus el. Pe plan intern, a spus el, atacurile iraniene de represalii împotriva vecinilor săi din Golf au fost sărbătorite ca un semn de putere, în timp ce oficialii iranieni care au susținut diplomația au fost discreditați.

„Regimul este acum și mai radicalizat și mai întărit decât era înainte”, a spus el.

Ministrul Energiei a explicat la Antena 3 CNN că a pus pe masa coaliției de guvernare un document de lucru care cuprinde mai multe soluții pentru limitarea impactului prețurilor la petrol. Potrivit lui Ivan, un model luat în calcul este cel al Sloveniei, care permite flexibilitate asupra taxelor pe perioade limitate de timp.

„Am propus mai multe variante”

„Dacă ai taxe și 90 de eurocenți reprezintă produsul de bază plus rafinare și transporturi, să poți în timpul în care crește costul petrolului să scazi 5, 10, 20 de eurocenți la o durată limitată, după care în momentul în care scade din nou prețul, să poți să revii la cota inițială pentru a nu avea un impact atât de mare asupra societății. Din acest punct de vedere este evident că lucrăm. La unul dintre scenarii săptămâna trecută și lunea trecută și vineri am pus pe masa liderilor coaliției un document intern de lucru care a ajuns și pe masa guvernului, prin care am propus mai multe variante”, a declarat Ivan.

„Statul român are pârghii foarte clare”

Ministrul a precizat că prețurile din România au crescut mult mai puțin față de state precum Germania sau Italia.

„Sper că vom putea să intervenim pentru că fiecare dintre companiile care astăzi fac profituri, nu mici, în general, în acest domeniu la industria petrolieră, pe o perioadă de timp în care, da, toți strângem cureaua, trebuie să o facă și ei. Și atunci vedem că de la un profit de 20-30% poți să prelucrezi și mai mult acest profit pentru ca să protejăm populația și companiile din România. Așa că statul român are pârghii foarte clare”, a afirmat ministrul.

„Am reușit să prioritizăm companiile românești”

În ceea ce privește siguranța aprovizionării, Ivan a dat asigurări că piața internă este monitorizată constant.

„Mă asigur că avem suficiente produse petroliere în piață, că nu crește prețul din cauza lipsei de produse petroliere în România, că am reușit în același timp să prioritizăm companiile românești atât la descărcarea de produse, cât și la încărcare, cât și la distribuție pe teritoriul țării noastre. În același timp, această propunere de act normativ cu care am venit poate să dea dreptul Ministerului Energiei, dacă va fi situația, pe producția internă să stopeze exporturile. Este evident că putem să punem în calcul orice opțiune prin care să protejăm populația”, a mai adăugat Ivan.

Ministrul a a subliniat că „statul are toate pârghiile necesare, să intervină și să se asigure că oamenii sunt protejați, atât cât se poate în contextul în care avem un val mondial care pune presiune pe toată economia lumii”.

„Începea al Treilea Război Mondial”

„Toate acele rachete lansate împotriva vecinilor lor au fost plasate cu mult timp în urmă, cu mult înainte ca ei să se aștepte să le folosească atât de repede. Dacă nu am fi făcut asta, am fi avut un război nuclear care ar fi evoluat în al Treilea Război Mondial.

Dacă tu crezi că Iranul ar trebui să aibă o armă nucleară, atunci ceva este în neregulă cu tine, pentru că ar folosi-o. Singura întrebare este dacă ar folosi-o în decurs de o oră de la obținerea ei sau într-o zi. Ar arunca în aer întregul Orient Mijlociu, nu doar Israelul”, a spus președintele SUA.

„Toți au dispărut. Habar n-am cu cine vorbim. Soleimani era un general strălucit”

Liderul de la Casa Albă a vorbit și despre actuala conducere iraniană dar și despre fostul șef al Quds, Qassem Soleimani, pe care SUA l-a asasinat în precedentul mandat al lui Donald Trump:

„Acum cred că poate fiul a dispărut. Toți au dispărut. Cea mai mare problemă a mea este că habar n-am cu cine vorbim, pentru că nimeni n-a auzit vreodată de vreunul dintre acești oameni. Sunt toți morți.

Qasem Soleimani a fost un om vicios, oribil, dar a fost un general strălucit”.

„Nu vreau războaie. Îmi doresc războaie mai puțin decât aproape oricine. Mai mulți oameni au murit în războaie religioase decât în ​​orice alt război la un loc”, a explicat Trump jurnaliștilor de la Casa Albă.

Trump și-a așezat miniatura bombardierului nuclear B2 pe birou

Președintele SUA și-a așezat pe birou și un bombardier nuclear B2 în miniatură pe care l-a arătat presei: „Pare mic, dar în realitate este foarte mare. Este singurul avion capabil să transporte o bombă de 90.000 de kilograme. Nu știu cum reușesc, pentru că este foarte elegant și frumos, dar transportă o mulțime de arme”.

„Voi anunța țările care ne susțin în curând. Problema cu NATO este că noi vom fi mereu acolo pentru ei, dar ei nu vor fi niciodată acolo pentru noi”

Șeful statului american și-a arătat din nou frustrarea față de statele care nu vor să ajute SUA în Iran:

„China ar trebui să ne mulțumească. (…) Ar trebui să ne ajute. Ceea ce mă surprinde este că nu sunt mai dornici să facă acest lucru. Există câteva țări care au fost foarte susținătoare. Voi anunța câteva nume în curând. Unele țări au fost foarte bune. Una sau două au fost grozave. Vă voi spune cine sunt cele grozave la momentul potrivit. Strâmtoarea Ormuz este un loc frumos, dar nu ți-ar plăcea neapărat să navighezi acolo chiar acum. Știi de ce? Nu din cauza lor, ci din cauza noastră.

Nu știm dacă au fost lansate mine, dar gândul că acestea ar putea să-i sperie pe oamenii care au nave de miliarde de dolari”.

Șeful statului american a dezvăluit și distribuția trupelor americane pe glob, spunând că administrația de la Washington ajută unele state dar reciproca nu este valabilă:

„Avem 45.000 de soldați în Japonia, 45.000 în Coreea de Sud și 50.000 în Germania. Apărăm toate aceste țări, iar apoi: „Aveți distrugătoare de mine?”

Ei spun: „Ei bine, ar fi posibil să nu ne implicăm?”

Președintele Trump și-a reiterat nemulțumirea față de NATO, pe care o exprimase luni, în cadrul unui alt eveniment. „Problema cu NATO este că noi vom fi mereu acolo pentru ei, dar ei nu vor fi niciodată acolo pentru noi”, a spus el. Singura dată când a fost invocat articolul V din tratatul NATO — prevederea conform căreia un atac asupra unuia dintre membri va fi considerat un atac asupra tuturor — a fost după atacurile teroriste din 11 septembrie 2001. La acea vreme, aliații NATO au venit în ajutorul Statelor Unite”

„Emiratele Arabe Unite sunt ca un bancher pentru Iran. Apoi au fost lovite”

Trump a vorbit și despre temerile statelor din Golf: „Am auzit că trimiteau rachete către Emiratele Arabe Unite. Am spus: „E ciudat, știi? Emiratele Arabe Unite sunt ca un bancher pentru Iran.” Sunt un fel de bancheri. Qatar, vecinii lor – se înțelegeau bine. Apoi, dintr-o dată, Arabia Saudită, Kuweit – Kuweitul este lovit. Bahrainul este lovit. Toate aceste țări sunt lovite. Niciun expert nu ar fi prezis că se va întâmpla asta. Nu este vorba de faptul dacă ar fi trebuit să știm. Chiar dacă am fi știut, tot trebuie să facem ceea ce trebuie să facem”.

„Se va termina în curând, nu în această săptămână”

Un jurnalist l-a întrebat pe șeful administrației americane dacă săptămâna aceasta încheie războiul. Trump a răspuns:

„Da, sigur. Nu cred, dar va fi curând. Nu va mai dura mult. Și vom avea o lume mult mai sigură când va fi încheiat. Se va termina curând.

Este un joc de șah important, la un nivel foarte înalt. Este o șansă de nivel foarte ridicat — cea mai mare — și am de-a face cu jucători foarte inteligenți. Aceștia sunt oameni inteligenți. Altfel nu ajung acolo. Când ai de-a face cu unii dintre acești oameni, știi cu cine ai de-a face. Oameni cu un intelect ridicat. Oameni cu un IQ ridicat — foarte ridicat”.

Președintele american a confirmat că își amână vizita în China din cauza războiului din Iran pentru că spune că „vrea” și „simte” că trebuie să fie în Washington DC. „Așa că am cerut să o amânăm cu aproximativ o lună”.

Întrebat dacă este de acord cu războiul declanșat de SUA împotriva Iranului, sub comanda lui Donald Trump, vicepreședintele SUA, JD Vance a răspuns:

„Ceea ce Trump a spus în mod constant încă din 2015 și cu care sunt de acord este că Iranul nu ar trebui să dețină o armă nucleară. Cred că toți, fie că sunteți democrați sau republicani, ar trebui să ne rugăm pentru succes și pentru siguranța trupelor noastre.

Jurnaliștii americani au observat că luni seară că președintele SUA, Donald Trump, a susținut și că Iranul avea în total 22 de nave de mine și că toate au fost scufundate. Acum patru zile, presa a remarcat că liderul de la Casa Albă spunea că 31 de nave de mine au fost scufundate.

Ministrul Energiei afirmă că România deține deja parteneriate strategice cu Kazahstan și Azerbaidjan și susține extinderea acestora pentru a elimina dependența de resursele rusești.

„Coridorul Vertical poate deveni o alternativă solidă la gazul rusesc. Inclusiv prin gaze din regiune și resurse energetice americane”, precizează ministrul, pe Facebook.

Ivan explică faptul că prețurile mici la facturi depind direct de volumul producției interne din Europa. Potrivit acestuia, este nevoie de un ritm alert al investițiilor și de utilizarea bogățiilor naturale din zona de coastă.

„Energia mai ieftină vine din mai multă producție în Europa. Avem nevoie de capacități noi, de exploatarea resurselor din Marea Neagră și de investiții accelerate”.

Ministrul atrage atenția și asupra costurilor de mediu care afectează economia europeană.

„Prețul certificatelor de CO2 trebuie redus. În forma actuală, pune presiune directă pe costul energiei și pe competitivitatea economiei europene. Energia nucleară rămâne una dintre soluțiile esențiale. Pentru securitate energetică, stabilitate și prețuri mai competitive. Securitatea energetică a României înseamnă securitate energetică mai puternică pentru întreaga Uniune Europeană”, a conchis ministrul Energiei.

Potrivit cardiologului american Dr. Sanjay Bhojraj, medic cardiolog intervenționist și specialist în medicină funcțională, după două decenii de experiență în tratarea bolilor cardiovasculare, alegerile făcute după ora 19.00 pot determina dacă organismul intră într-un proces de recuperare sau rămâne într-o stare de stres.

Bolile de inimă nu apar brusc – a explicat medicul – ci se dezvoltă în timp, fiind influențate de factori precum tensiunea arterială, inflamația, reglarea glicemiei și calitatea somnului. Iar multe dintre aceste mecanisme sunt afectate de rutina din timpul serii.

Mesele târzii

Potrivit specialistului, citat de CNBC – mâncatul târziu este unul dintre obiceiurile care ar trebui evitate. Seara, sensibilitatea la insulină scade, iar organismul procesează mai greu glucoza și grăsimile.

Mesele luate târziu sunt asociate cu creșteri ale glicemiei după masă și cu un metabolism lipidic mai puțin eficient, ceea ce poate favoriza inflamația și riscul cardiovascular.

Lumina puternică

Expunerea la lumină puternică, în special la LED-uri sau la lumină albastră, poate reduce producția de melatonină – hormonul care reglează somnul.

Melatonina contribuie și la reglarea tensiunii arteriale și are efect antioxidant asupra sistemului cardiovascular. Din acest motiv, medicul recomandă folosirea unor surse de lumină mai calde în timpul serii.

Stresul înainte de culcare

Vizionarea unor programe TV intense sau stresante poate activa sistemul nervos simpatic, crescând ritmul cardiac și tensiunea arterială.

Potrivit studiilor, stresul emoțional poate afecta funcția endoteliului – stratul interior al vaselor de sânge – reprezentând una dintre primele etape ale bolilor cardiovasculare.

Antrenamentele seara

Activitatea fizică este benefică pentru inimă, însă momentul în care este practicată contează. Antrenamentele foarte intense târziu în noapte pot menține nivelul de cortizol ridicat și pot întârzia adormirea.

Acest lucru poate duce la un ritm cardiac mai mare în timpul nopții și la o recuperare mai slabă a organismului.

Alcoolul și somnul

Chiar și consumul moderat de alcool seara poate afecta structura somnului și poate reduce faza REM, esențială pentru refacerea organismului.

În plus, alcoolul poate crește ritmul cardiac și poate împiedica scăderea naturală a tensiunii arteriale pe timpul nopții.

Conversațiile tensionate

Discuțiile încărcate emoțional sau certurile înainte de culcare pot declanșa eliberarea hormonilor de stres, precum cortizolul.

La persoanele cu factori de risc cardiovascular, stresul intens poate declanșa aritmii sau alte probleme cardiace.

Expunerea la ecrane

Telefoanele, tabletele și televizoarele emit lumină albastră care întârzie producția de melatonină și poate afecta ritmul circadian.

Tulburările de somn sunt asociate cu hipertensiune, inflamație și rezistență la insulină, factori care cresc riscul bolilor cardiovasculare.

Cardiologul american subliniază că o rutină de seară mai liniștită, cu mai puțin stres și cu un somn de calitate, poate ajuta organismul să intre în modul de recuperare. În opinia sa, reducerea stresului și protejarea ritmului natural al corpului sunt pași importanți pentru menținerea sănătății inimii pe termen lung.

Până acum, neuroștiința recunoaște două căi de comunicare neurală: impulsurile nervoase electrice și neurotransmițătorii chimici. Un nou articol de sinteză propune existența unei a treia căi – biocâmpul – câmpul electromagnetic generat de neuroni, potrivit Popular Mechanics.

Autorii Pavel Pospíšil și Ankush Prasad au analizat date din peste un deceniu de cercetări. Ei susțin că neuronii emit fotoni ultra-slabi, numiți biofotoni, ca produse secundare ale activității metabolice. Acești biofotoni ar putea media interacțiuni ultra-rapide între neuroni, la viteza luminii.

Ce sunt biofotonii și de ce contează

Biofotonii sunt lumină emisă biologic de țesutul nervos. Întrucât sunt fotoni, posedă teoretic aceleași proprietăți cuantice ca orice altă lumină. Superpoziția, coerența și entanglementul cuantic ar putea oferi o bază fizică pentru un nou tip de comunicare neurală.

Ideea nu este complet nouă. Încă din 1989, fizicianul Roger Penrose a emis ipoteza că conștiința ar putea avea un element cuantic nedescoperit. Noul studiu extinde această linie de cercetare.

Principala provocare: zgomotul termic al creierului

Cel mai mare obstacol al teoriei este că fenomenele cuantice necesită temperaturi apropiate de zero absolut. Creierul funcționează la temperaturi ridicate și este plin de zgomot chimic și structural. Coerența cuantică în aceste condiții este improbabilă – dar poate nu imposibilă.

Studiile experimentale au arătat că perechile de fotoni și-au păstrat corelațiile cuantice după transmiterea prin secțiuni subțiri de țesut cerebral. Autorii recunosc însă că „orice semnalizare mediată cuantic în țesutul neural rămâne extrem de speculativă”.

Ce urmează în cercetare

Cercetătorii sugerează că ipoteza merită investigată cu tehnologii moderne de detectare a fotonilor. Tuburile fotomultiplicatoare și camerele cu dispozitive cuplate de sarcină ar putea testa critic aceste ipoteze.

„Problema dificilă” a conștiinței – experiența noastră subiectivă conștientă – rămâne nerezolvată. Neuroștiința clasică nu o poate explica complet bazându-se doar pe neuroni, ceea ce face ca această nouă direcție de cercetare să fie relevantă.

CFR Cluj a deschis scorul în primul minut prin Lorenzo Biliboc. Universitatea Cluj a egalat rapid, în minutul 4, prin golul lui Jovo Lukic.

Ambele echipe și-au creat ocazii, dar golul decisiv a venit abia în minutul 90.

Oucasse Mendy a înscris cu capul dintr-un corner, aducând victoria gazdelor.

O reușită a lui Drammeh a fost anulată pentru henț în minutul 87.

Acest duel a marcat revenirea lui Cristiano Bergodi pe banca Universității, după suspendarea dictată de Comisia de Disciplină, chiar pentru incidentele din meciul cu CFR din sezonul regulat.

Cu această victorie, U Cluj pornește cu moral ridicat în play-off-ul Superligii, ajungând la un singur punct în urma liderului, Rapid București.

Prin înfrângerea suferită, seria CFR Cluj se oprește la 11 victorii consecutive.

Clasamentul în Superliga, play-off, după prima etapă:

1. Rapid București – 31 puncte
2. Universitatea Cluj – 30 puncte
3. Universitatea Craiova – 30 puncte
4. FC Argeș – 28 puncte
5. CFR Cluj – 27 puncte
6. Dinamo București – 26 puncte

Noul lider suprem al Iranului, Mojtaba Khamenei, a supraviețuit atacurilor aeriene americane și israeliene din Teheran, după ce a ieșit din reședința sa în grădină cu puțin timp înainte ca rachetele să lovească complexul, potrivit unei înregistrări audio obținute de The Telegraph.

Înregistrarea ar fi surprins remarci ale lui Mazaher Hosseini, șeful protocolului din biroul fostului lider iranian Ali Khamenei.

Hosseini s-a adresat unor clerici de rang înalt și comandanților Corpului Gărzilor Revoluționare Islamice în timpul unei întâlniri din 12 martie în cartierul Qolhak din Teheran.

Înregistrarea, pe care ziarul a declarat că a verificat-o independent, oferă detalii despre atacul care a vizat complexul liderului suprem din 28 februarie.

Conform relatării lui Hosseini, Mojtaba Khamenei ieșise afară cu câteva momente înainte de atac. Rachetele au lovit reședința la ora 9:32 AM, ora locală.

Înregistrarea divulgată publicului arată că acesta ieșise afară „să facă ceva” cu puțin timp înainte de atac.

Hosseini a declarat că Mojtaba Khamenei a fost rănit în atac, suferind o rană la picior.

El a mai spus că soția și fiul liderului au fost uciși pe loc, în timp ce cumnatul său a fost decapitat în explozie.

Mohammad Shirazi, șeful biroului militar al lui Khamenei, a fost și el ucis în atac.

Hosseini le-a spus celor prezenți că trupul a fost „făcut bucăți” și că doar „câteva kilograme de carne” au putut fi folosite pentru identificare.

Complexul din capitala Iranului a servit drept reședință atât pentru Mojtaba Khamenei, cât și pentru tatăl său, Ali Khamenei.

De asemenea, includea o sală religioasă folosită pentru discursurile susținute de Khamenei senior, precum și locuințe pentru alți membri ai familiei.

Berbec (21 martie – 20 aprilie)

Berbecii descoperă mâine o abordare nouă față de responsabilitățile lor zilnice. Este o zi bună pentru a-ți demonstra adaptabilitatea și pentru a face lucrurile altfel decât de obicei. Cei din jur vor observa cât de repede te poți ajusta la situații noi. Spre finalul zilei, vei simți satisfacția unui pas făcut în direcția corectă.

Taur (21 aprilie – 20 mai)

Taurii sunt puși mâine în fața unei cereri care îi obligă să-și stabilească limite clare. Cineva apropiat sau din anturaj îți cere să împrumuți ceva de valoare. Înainte de a răspunde, ascultă-ți instinctul și protejează-ți liniștea. O comunicare sinceră poate rezolva situația fără tensiuni.

Gemeni (21 mai – 21 iunie)

Gemenii au mâine atenția îndreptată spre finanțe. Apare o situație în care trebuie să împarți costuri sau responsabilități cu alte persoane. Cere clarificări înainte de orice angajament și confirmă fiecare detaliu. O zi aglomerată, dar care se încheie cu ordine dacă rămâi atent.

Rac (22 iunie – 22 iulie)

Racii simt mâine nevoia să reorganizeze rutinele casnice. Unele obiceiuri au devenit ineficiente și este momentul să le schimbi. Mici ajustări în programul zilnic îți vor elibera timp și energie. Seara, un mediu ordonat îți aduce liniștea de care ai nevoie.

Leu (23 iulie – 23 august)

Leii sunt puși mâine la încercare ca lideri. O situație la locul de muncă îți va testa hotărârea în fața colegilor. Rămâi calm și acționează cu intenție. Cei din jur vor observa modul în care conduci și îți vor acorda respectul meritat.

Fecioară (24 august – 23 septembrie)

Fecioarele au mâine o zi dedicată ordinii și verificărilor. Un audit sau o inventariere scoate la iveală detalii trecute cu vederea. Este momentul să actualizezi listele și să pui lucrurile la locul lor. Un mediu organizat îți face ziua mai eficientă și mai liniștită.

Balanță (24 septembrie – 23 octombrie)

Balanțele caută mâine echilibrul în relații și responsabilități. Evită să îți asumi prea mult și deleagă acolo unde poți. Stabilind așteptări clare de la început, vei menține armonia în echipă sau în familie. Ziua se încheie cu sentimentul că lucrurile sunt la locul lor.

Scorpion (24 octombrie – 22 noiembrie)

Scorpionii sunt mâine atenți la resursele și planurile lor. Nu este ziua potrivită pentru a împărtăși strategii financiare sau obiective cu persoane pe care nu le cunoști bine. Prudența te protejează. Ceea ce rămâne privat are șanse mai mari să se împlinească.

Săgetător (23 noiembrie – 21 decembrie)

Săgetătorii riscă mâine să-și supraaglomereze programul. Înainte de a accepta noi solicitări, evaluează cu atenție timpul de care dispui cu adevărat. Graba nu îți va face servicii. O zi echilibrată și fără presiuni inutile îți va permite să fii mai eficient.

Capricorn (22 decembrie – 21 ianuarie)

Capricornii au mâine de rezolvat o plată sau o rambursare restantă. Nu aștepta ca altcineva să se ocupe – fii proactiv și contactează direct cei responsabili. Perseverența ta îți va aduce rezultate rapide. Ziua se încheie cu sentimentul că ai pus lucrurile în mișcare.

Vărsător (22 ianuarie – 19 februarie)

Vărsătorii au mâine ocazia să-și arate generozitatea profesională. Împărtășirea cunoștințelor cu un coleg creează un mediu de lucru mai bun pentru toți. Oamenii nu uită cine i-a ajutat la momentul potrivit. Bunăvoința de astăzi îți construiește succesul de mâine.

Peștii trebuie mâine să-și protejeze energia cu grijă. Apar persoane sau situații care îți consumă resursele cu lucruri de mică importanță. Înveți să spui nu atunci când este cazul. Ziua se încheie mai bine pentru cei care și-au păstrat concentrarea pe ce contează cu adevărat.

Jucătoarele au căutat refugiu în Australia după ce au fost criticate drept „trădătoare” la televiziunea iraniană pentru că nu au cântat imnul național al țării înainte de unul dintre meciurile lor, scrie Sky News.

Restul lotului a rămas în capitala Malaeziei, Kuala Lumpur.

Ministrul australian al imigrației a numit-o „situație foarte complexă” cu „decizii profund personale”.

Activiștii au dat vina pe presiunea regimului pentru schimbarea de opinie a femeilor.

Mass-media din Iran a folosit-o ca pe o victorie propagandistică, spunând sâmbătă că jucătoarele „se întorc la îmbrățișarea caldă a familiei și a patriei lor”.

Mai multe explozii s-au auzit între orele 21:00 și 21:15 (16:30 – 16:45 GMT), iar nori de fum erau vizibili din zonele Shahr-e-Naw și Wazir Akbar Khan din centrul capitalei afgane, relatează AFP.

Exploziile – cu doar câteva zile înainte de sfârșitul lunii sfinte musulmane a Ramadanului – au provocat panică și au forțat familiile care au întrerupt postul să fugă în căutare de adăpost, a declarat un fotograf AFP.

Alți locuitori din zonă s-au grăbit să se adăpostească în subsoluri.

Purtătorul de cuvânt al guvernului taliban, Zabihullah Mujahid, a scris pe X că armata pakistaneză „încă o dată a violat teritoriul afgan” și a numit atacurile „o crimă” și un „act de inumanitate”.

Armata pakistaneză a atacat Kabulul de mai multe ori în ultimele săptămâni, ca parte a unui conflict declanșat de acuzațiile conform cărora guvernul taliban ar fi adăpostit extremiști care au comis atacuri peste graniță.

Însă Mujahid a declarat că ultimele atacuri au lovit un centru de tratament pentru droguri, ucigând mai mulți civili.

Nu a existat nicio verificare independentă imediată a afirmației sale. Nici armata pakistaneză nu a făcut niciun comentariu atunci când a fost contactată de AFP.

Sunetul tunurilor antiaeriene s-a oprit în jurul orei 22:00 și se puteau auzi sirenele ambulanțelor.

Distribuția de alimente

Conflictele dintre cele două părți s-au intensificat în octombrie anul trecut, soldate cu zeci de morți, dar după ce s-au potolit, au reluat luna trecută, Pakistanul descriind conflictul drept „război deschis”.

Vineri, misiunea Națiunilor Unite din Afganistan a confirmat moartea a cel puțin 75 de civili în țară de la intensificarea confruntărilor cu Pakistanul pe 26 februarie.

Ambele părți susțin că nu vizează civilii.

Atacuri aeriene și bombardamente sunt raportate în mod regulat în regiunile de frontieră din estul și sudul Afganistanului.

Trei copii și o femeie au fost uciși de bombardamentele pakistaneze din estul Afganistanului, în noaptea de duminică spre luni, au declarat oficiali afgani.

Doi copii au fost uciși duminică noaptea, în urma unui bombardament cu mortiere pakistaneze în zona Khost din Dubai, în Afganistan, a anunțat biroul guvernatorului într-un comunicat.

O persoană a fost ucisă și în provincia estică Nuristan, când un bombardament a lovit o „locuință civilă” duminică, a declarat purtătorul de cuvânt adjunct al guvernului, Hamdullah Fitrat, pentru X.

În total, 18 civili au fost uciși în Afganistan în ultima săptămână în urma confruntărilor transfrontaliere dintre cele două părți, potrivit autorităților afgane.

Conflictele repetate la frontieră din ultimele săptămâni au afectat comerțul, iar aproximativ 115.000 de persoane au fost forțate să își părăsească locuințele, potrivit agenției ONU pentru refugiați.

Programul Alimentar Mondial (PAM) a anunțat duminică că a început să livreze „alimente care salvează vieți” către peste 20.000 de familii afgane strămutate și a avertizat că „o instabilitate suplimentară va împinge milioane de oameni în foamete”.

Puțin peste 100 de persoane forțate să-și părăsească locuințele s-au adunat luni, începând cu zorii zilei, la un punct de distribuție al PAM din provincia Paktia, la granița de est a Afganistanului, pentru a primi biscuiți fortificați, a declarat un fotograf AFP.

Gazdele au început mai bine partida și s-au desprins rapid la un avantaj format din două cifre, după ce Kenny Dye și Bălan au reușit câte două aruncări de trei puncte. Pentru ploieșteni, Jones a închis primul sfert tot cu o triplă, iar Steaua conducea cu 20-13, după primele 10 minute.

În actul secund, elevii antrenorului Andrei Mandache au dus diferența la 15 puncte, după un parțial de 7-0. Veljko Brkic a încercat să readucă echipa oaspete în joc, iar cu cinci puncte din ultimele zece ale formației sale a redus diferența înaintea pauzei, scor 40-33.

După reluare, Brkic a continuat să marcheze și a apropiat echipa din Ploiești la doar cinci puncte. Steaua a reacționat și a refăcut avantajul de peste 10 puncte, scor 54-41.

Diferența a continuat să crească până la 18 puncte la finalul sfertului trei. Ploieștenii nu au mai reușit să revină, scorul fiind 67-50 înaintea ultimului act.

Ultima perioadă de joc nu a mai schimbat soarta partidei. Steaua și-a mărit avantajul chiar peste 20 de puncte. Meciul s-a încheiat cu victoria clară a bucureștenilor, 89-69.

Kenny Dye, cel mai eficient de pe teren

Kenny Dye a fost cel mai bun jucător al meciului, cu 18 puncte, 7 pase decisive și 4 recuperări, pentru un indice de performanță de 31.

Juwan Gray a contribuit cu 17 puncte, 8 recuperări și 4 pase decisive.

De la CSM Petrolul Ploiești, Veljko Brkic a fost cel mai bun marcator, cu 15 puncte, adăugând 5 recuperări și 2 pase decisive. Tânărul Georgian Angelian a realizat unul dintre cele mai bune meciuri ale sale, contribuind cu 11 puncte, 5 recuperări și 2 pase decisive.

În urma acestui succes, Steaua ajunge la un bilanț de 10 victorii și 12 înfrângeri și păstrează șanse de calificare în play-off, ocupând locul 10. CSM Petrolul Ploiești ajunge la 6 victorii și 15 înfrângeri și se concentrează pe play-out, situându-se pe locul 13.

„Facem performanță, de exemplu, pentru a dezvolta antreprenoriatul și pentru a îmbunătăți modul de funcționare pe parcurs. Am prins pentru prima oară bugetul necesar pentru a acorda granturi dedicate femeilor antreprenor prin programul SBA Antreprenor”, a spus ministrul la prezentarea bugetului pe 2026.

Inspirat din inițiativa europeană Small Business Act, programul este destinat sprijinirii femeilor care doresc să își dezvolte propriile afaceri. Finanțarea urmărește stimularea antreprenoriatului feminin și susținerea dezvoltării întreprinderilor mici și mijlocii.

O nouă ediție Start-Up Nation

Tot în cadrul programelor de sprijin pentru antreprenoriat, ministerul pregătește lansarea unei noi ediții a programului Start-Up Nation. „Vom lansa a patra ediție a programului Start-Up Nation, cu finanțarea adecvată”, a spus Irineu Darău.

Potrivit acestuia, ministerul are în vedere și dezvoltarea infrastructurii de inovare. „Am prins în buget și angajamente pentru dezvoltarea infrastructurii de inovare, prin finanțarea a 150 de incubatoare tehnologice în perioada 2020–2027”, a precizat ministrul, incubatoarele fiind destinate sprijinirii start-up-urilor și întreprinderilor mici aflate la început de activitate.

Bani pentru economia locală

Bugetul Ministerului Economiei pentru acest an include și programe pentru susținerea activităților economice la nivel local. „Avem aici fonduri pentru investiții publice, pentru dezvoltarea activității regionale, pentru microindustrializare și pentru scheme de sprijin”, a afirmat Darău.

Totodată, ministerul își propune să crească atragerea și utilizarea fondurilor europene. „Vrem să urmărim atragerea și cheltuirea cât mai eficientă a fondurilor din PNRR”, a spus ministrul.

Buget mai mare pentru închiderea minelor

Și fondurile pentru Programul Geologic Național și pentru lucrările de închidere și reconstrucție ecologică a obiectivelor miniere vor fi majorate.

„În ceea ce înseamnă resurse minerale, ne vom concentra pe o cunoaștere mai bună a resurselor disponibile prin creșterea finanțării pentru Programul Geologic Național și pe lucrările de închidere și reconstrucție ecologică a obiectivelor miniere. Aici am alocat considerabil mai mult buget, aproximativ dublu”, a declarat ministrul Economiei.

Fără majorări de capital în apărare

Darău a precizat că în buget apare și o reducere la capitolul majorări de capital pentru companiile din industria de apărare, deoarece acestea dispun deja de resurse financiare importante: „Am renunțat la majorarea de capital pentru companiile de stat din apărare, pentru că există foarte mult capital deja disponibil. Anul acesta ne vom concentra să găsim variante pentru a cheltui eficient și a investi acel capital deja existent”.

Potrivit acestuia, filialele companiei Romarm au împreună aproximativ 1,5 miliarde de lei în conturi, nemaifiind necesară o nouă majorare de capital.

Ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Ambrozie-Irineu Darău, a declarat luni că bugetul alocat promovării turistice va fi dublat în acest an, de la 2,2 milioane de euro la aproximativ 4,5 milioane de euro.

„Turismul – am insistat încă de când am ajuns ministru și voi continua să o fac – are nevoie de mult mai multe sume pentru promovare. Dacă am compara bugetul de promovare al destinației România cu bugetele de promovare ale altor țări, chiar și mai mici, vom vedea că încă nu suntem unde trebuie”, a afirmat ministrul, la prezentarea bugetului pe 2026.

Alocare dublă pentru promovare

Potrivit acestuia, Ministerul Economiei a reușit să dubleze alocarea pentru promovarea turistică.

„Am reușit, și mulțumesc Ministerului Finanțelor pentru acest lucru, să dublăm alocarea bugetară aici: de la 2,2 milioane de euro vom ajunge la aproximativ 4,5 milioane de euro, iar pe credite de angajament avem peste 20 de milioane de euro”, a precizat Darău.

Investiții în turismul rural

Ministrul a explicat că fondurile vor fi folosite pentru promovarea României ca destinație turistică și pentru investiții în comunități.

„Ne dorim să promovăm România ca destinație atractivă, să investim în comunități, să avem bani pentru investiții în obiective turistice și să relansăm turismul rural”, a mai spus el.

Darău a adăugat că bugetul include și fonduri pentru dezvoltarea turismului și investiții locale, precum și pentru susținerea unor proiecte de dezvoltare economică regională.

Buzoianu a afirmat că mai puțin de 10% din buget va fi pentru cheltuieli de personal și cheltuieli de funcționare ale Ministerului Mediului.

„Vor fi finanțate sute de proiecte pentru centre de colectare cu aport voluntar, insule ecologice digitalizate, fabrici de reciclare. De asemenea, vor continua investiții importante pentru infrastructura de apă, inclusiv lucrări la acumulările Cuceu, Rovinari, Surduc – Timiș și Frumoasa. Toate acestea cu o gestionare eficientă a cheltuielilor de funcționare, care rămân reduse în raport cu totalul bugetului”, a declarat Diana Buzoianu.

Pentru anul 2026, Ministerul Mediului are un buget de 4,66 miliarde lei credite de angajament și 5,95 miliarde lei credite bugetare.

Din acestea, 83,73% din creditele bugetare și 79,24% din totalul creditelor de angajament sunt alocate implementării proiectelor cu finanțare din PNRR, proiectelor cu finanțare externă nerambursabilă și proiectelor de investiții și asimilate investițiilor.

Pentru salarii, bunuri și servicii, respectiv cheltuieli de capital este alocat doar 9,56% din totalul creditelor bugetare.

Pentru infrastructura de apă, prevenirea inundațiilor și gestionarea resurselor de apă, inclusiv lucrări de apărare, hidrologie și reducerea riscurilor naturale, Ministerul Mediului are alocată suma de 1,3 miliarde lei.

Alte 274 milioane lei sunt destinate dezvoltării durabile a silviculturii, prin compensații pentru proprietari de păduri, despăgubiri pentru pagube produse de fauna sălbatică și investiții în împăduriri, drumuri forestiere și lucrări de corectare a torenților.

Nu în ultimul rând, Ministerul Mediului alocă 659 milioane lei pentru protecția mediului, inclusiv pentru modernizarea rețelei de monitorizare a calității aerului și implementarea proiectelor finanțate din fonduri europene.

Afirmațiile fostului ministru de Externe, în exclusivitate pentru Gândul, vin în contextul mesajului de amenințare adresat de Iran României.

Teodor Meleșcanu a argumentat punctual motivele pentru care România nu ar fi fost nevoită să accepte dislocarea de forțe americane pentru a ajuta SUA în conflictul din Orientul Mijlociu. Actualul război din Golf nu este responsabilitatea statelor NATO, având în vedere că principalii actori sunt Statele Unite, Israel și Iran, subliniază fostul șef al Serviciului de Informații Externe.

Nu este un război al NATO

„Părerea mea este că războiul care se desfășoară acum în Iran are ca beligeranți Iranul, Israel și SUA. Nu este un război al NATO și consider că este o mare greșeală implicarea sub orice formă a României în acest conflict”, a precizat Teodor Meleșcanu.

Implicarea României în conflictul din Orientul Mijlociu, alături de o putere nucleară cum este SUA, pune țara noastră într-o poziție foarte vulnerabilă, expusă unui risc inerent de retaliere, este de părere Meleșcanu.

Acesta a menționat atacurile forțelor iraniene asupra bazelor americane, soldate cu mai multe victime, și a fost de părere că Iranul nu va ezita să răspundă cu aceeași violență și în cazul bazelor din Europa, implicit din România.

„Am văzut ce s-a întâmplat cu bazele militare americane din zona Orientului Mijlociu, ceea ce mă face să cred că Iranul va proceda la fel cu orice bază militară americană, inclusiv cu cele aflate în Europa”, a argumentat fostul ministru de Externe.

Meleșcanu lansează un avertisment puternic

În ciuda „parteneriatului strategic” dintre România și SUA, în baza acordului NATO, Meleșcanu a subliniat că alte țări precum Franța, Spania sau Turcia au decis să nu intervină. Meleșcanu lansează un avertisment puternic și atrage atenția că baza Kogălniceanu este la doar 60 de km de centrala nucleară de la Cernavodă, ceea ce ar genera un adevărat dezastru pentru țara noastră.

„Nu întâmplător, Franța, Spania și Turcia au declarat că nu se implică, deși sunt în NATO. Implicarea României în acest conflict poate fi dezastruoasă pentru noi, cu atât mai mult cu cât baza de la Kogălniceanu se află la o distanță de aproximativ 60 de km de centrală atomoelectrică de la Cernavodă. O rachetă care lovește în baza de la Kogălniceanu va afecta imprevizibil centrală atomoelectrică de la Cernavodă, cu impact devastator și pe termen lung întreagă regiune”, a mai adăugat fostul șef SIE.

Teodor Meleșcanu critică decizia președintelui Nicușor Dan de a aproba dislocarea trupelor și armamentului american, pe care o consideră „lipsită de discernământ”, având în vedere că nu a cântărit riscurile de securitate de o gravitate fără precedent.

„Consider că decizia președintelui Nicușor a fost pripită și lipsită de discernământ, punând în pericol viețile românilor, care nici măcar nu au fost consultați”, a conchis Meleșcanu.

După ședința CSAT în care a fost discutată cererea SUA de dislocare a trupelor în România, Nicușor Dan a precizat că, în urma acestei decizii, România ar urma să devină „o țară și mai sigură” și le-a transmis românilor să nu se îngrijoreze.

Luni, 16 martie, Iranul a amenințat țara noastră, în baza celor hotărâte chiar de cei aflați la vârful puterii. Aceste declarații nu fac decât să pună sub semnul întrebării modul în care Nicușor Dan a analizat cererea Statelor Unite și dacă a luat în considerare riscurile la care supune România.

Haddaway, vocea iconică a eurodance-ului mondial, vine la București pentru lansarea live a noului său album, „The Sun” — și o face în compania unui invitat de excepție: Layzee ex. Mr. President.

Este genul de anunț care îți provoacă instantaneu un zâmbet și te poartă, fără avertisment, înapoi în timp. Înapoi pe ringurile de dans aglomerate, înapoi la melodiile care răsunau din fiecare radio și fiecare difuzor, înapoi la o epocă în care muzica dance europeană domina planeta. Iar acum, două dintre vocile definitorii ale acelei ere se reunesc pe aceeași scenă, la București, pentru o noapte care se anunță de neuitat.

Haddaway și întrebarea care a cucerit lumea

Există puține momente în istoria muzicii pop în care o singură întrebare reușește să captureze imaginația colectivă a unei întregi generații. „What Is Love?” — lansată în 1993 — a fost unul dintre acele momente. Haddaway nu a compus pur și simplu un hit. A creat un imn. O piesă care, la peste trei decenii distanță, continuă să fie recunoscută instant de oricine a trăit, măcar o clipă, în proximitatea unui radio sau a unui ring de dans în anii ’90.

Născut în Trinidad și crescut muzical în Germania, Haddaway a debutat pe scena internațională cu o forță rară. Vocea sa caldă, producțiile eurodance impecabile și o prezență scenică autentică l-au propulsat rapid în fruntea unui gen care cucerea lumea cu o viteză uluitoare. Au urmat hiturile „Life” și „Rock My Heart”, dar „What Is Love?” a rămas piatra de temelie a unei cariere care a rezistat testului timpului cu eleganță.

Ceea ce face însă evenimentul de pe 18 aprilie cu adevărat special este că Haddaway nu vine la București pentru o simplă trecere în revistă a trecutului. Artistul vine cu ceva nou, cu ceva personal și profund — vine cu „The Sun”, noul său album, pe care îl va lansa live, alături de trupa sa, în fața publicului bucureștean.

„The Sun” — un nou capitol, același suflet

„The Sun” reprezintă un moment de cotitură în cariera lui Haddaway. Este albumul prin care artistul se întoarce la ceea ce l-a definit întotdeauna — căldura, emoția, autenticitatea — dar o face cu ochii larg deschiși spre prezent. Piesele noului album îmbină rădăcinile eurodance și pop cu influențe subtile de jazz și reggae, creând un sunet care sună simultan familiar și proaspăt, nostalgic și modern.

Este, în esență, un album despre reinventare fără renegare. Haddaway nu încearcă să fie altcineva. Dimpotrivă — cu „The Sun”, el celebrează tot ceea ce a fost, adăugând straturi noi de maturitate artistică și sensibilitate. Fiecare piesă poartă amprenta unui om care a trăit intens, care a văzut lumea, care a cântat pe scenele din zeci de țări și care, la capătul acestei călătorii, a ales să compună un album despre lumină.

Lansarea live a acestui album la București este, astfel, mult mai mult decât un concert. Este un eveniment artistic în sine, o premieră pe care publicul român o va experimenta printre primii din lume.

Layzee ex. Mr. President — invitatul care completează perfect tabloul

Dacă Haddaway este vocea care a întrebat lumea ce este dragostea, Layzee este vocea care a convins-o să danseze fără oprire. Fostul solist al formației Mr. President vine la București ca invitat special al lui Haddaway, iar această alegere nu este întâmplătoare — este o declarație despre prietenie, despre respect mutual și despre o epocă muzicală pe care amândoi au contribuit decisiv să o definească.

Mr. President a luat naștere la Hamburg, la începutul anilor ’90, și a devenit în scurt timp unul dintre cele mai de succes proiecte eurodance ale deceniului. Trupa era un trio format din T-Seven, Lady Danii și Layzee, iar chimia dintre ei era evidentă de la primele acorduri. Dar explozia globală a venit în 1996, odată cu lansarea piesei „Coco Jamboo” — un fenomen muzical care a dominat topurile din peste 30 de țări simultan, a vândut milioane de exemplare și a transformat Mr. President dintr-o trupă promițătoare într-o forță a industriei muzicale internaționale.

„Coco Jamboo” a fost urmată de o serie de hituri care au consolidat statutul grupului în panteonul eurodance-ului mondial: „Up ‘n Away”, „Jojo Action”, „I’ll Follow the Sun”, „In the Sunshine” — piese care, la peste 25 de ani distanță, continuă să provoace reacții imediate și entuziaste pe orice ring de dans din lume. Există o calitate aparte în muzica acelor ani, o simplitate și o bucurie pură care s-au dovedit impermeabile la trecerea timpului.

Layzee — pe numele real Ray Horton — a fost nu doar vocea, ci și sufletul vizibil al trupei. Cu o energie scenică debordantă, un simț înnăscut al spectacolului și o capacitate rară de a conecta instantaneu cu publicul, el a transformat fiecare concert al lui Mr. President într-o experiență. Nu cânta pur și simplu — trăia pe scenă, și publicul o simțea la fiecare pas, la fiecare frază, la fiecare privire aruncată spre sală.

După perioada de glorie a trupei, Layzee a continuat să performeze, să creeze și să mențină vie flacăra unui gen muzical care, contrar multor predicții, nu a murit niciodată cu adevărat. Eurodance-ul trăiește, și Layzee este unul dintre cei mai credibili și mai îndrăgiți ambasadori ai săi.

Două lumi, o singură scenă

Reunirea lui Haddaway și Layzee pe aceeași scenă este mai mult decât o întâlnire a două nume mari. Este convergența a două povești paralele, a două cariere care s-au desfășurat în același univers muzical, care au împărțit aceleași topuri, aceleași festivaluri, aceeași iubire a publicului european — și care acum se intersectează, la București, pentru o seară care promite să fie, fără exagerare, istorică.

Haddaway însuși a vorbit cu entuziasm despre prezența lui Layzee la concert:

„Layzee este unul dintre cei mai autentici artiști pe care i-am cunoscut vreodată. Când cântăm împreună, simți că anii ’90 nu au plecat niciodată cu adevărat — ei doar au așteptat momentul potrivit să se întoarcă. București, pregătiți-vă pentru o noapte pe care nu o veți uita!”

Sunt cuvinte care spun totul despre spiritul acestei seri. Nu este vorba despre nostalgie de dragul nostalgiei, despre o întoarcere forțată în trecut. Este vorba despre celebrarea unei muzici care a contat, a unui gen care a marcat profund cultura populară globală și care continuă să aducă bucurie, energie și conexiune umană.

Concertul începe la ora 21:00, la Cosmo Dome, iar biletele pot fi achiziționate accesând iabilet.ro.

Sancțiunile sunt legate de reprimarea protestelor izbucnite în Iran la începutul anului. „Noile includeri pe lista de sancțiuni vizează o serie de persoane și entități care au jucat un rol esențial în reprimarea protestelor de stradă din ianuarie 2026, care au dus la mii de victime civile”, se arată în comunicatul Consiliului UE.

Oficiali din securitate și justiție, pe lista sancțiunilor

Pe listă se află vice-ministrul iranian de interne responsabil de securitate și aplicarea legii, precum și mai mulți comandanți ai filialelor locale ale Corpulului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), acuzați că au fost direct implicați în reprimarea violentă a protestelor.

Consiliul UE a sancționat, de asemenea, două structuri ale Gărzilor Revoluționare implicate în coordonarea forțelor de securitate care au intervenit împotriva protestatarilor, inclusiv la Teheran și în provincia Khorasan Razavi, din nord-estul Iranului, unde represiunea a fost deosebit de violentă.

Lista include și membri ai sistemului judiciar iranian care au participat la procese împotriva protestatarilor pașnici, a activiștilor civici și sociali, inclusiv activiști pentru drepturile femeilor, precum și a jurnaliștilor și activiștilor politici critici față de autorități.

Companii IT și poliția cibernetică, sancționate

Potrivit Consiliului UE, unele dintre persoanele incluse sunt responsabile pentru obținerea de confesiuni forțate, încălcarea garanțiilor unui proces echitabil și pronunțarea unor pedepse severe împotriva activiștilor pașnici.

De asemenea, sancțiuni au fost impuse companiei iraniene de servicii IT Naji Research and Development Company, responsabilă pentru dezvoltarea aplicației mobile Nazer, utilizată de forțele de ordine pentru supravegherea și controlul cetățenilor. Pe listă se află și șeful poliției cibernetice din Teheran, instituție implicată în cenzurarea internetului și a conținutului de pe rețelele sociale.

Restricții financiare și interdicții de intrare

În total, măsurile restrictive ale Uniunii Europene pentru încălcări grave ale drepturilor omului în Iran se aplică în prezent unui număr de 263 de persoane și 53 de organizații.

Persoanelor și organizațiilor incluse pe listă le-au fost blocate conturile și bunurile deținute în Uniunea Europeană, iar cetățenilor și companiilor din UE le este interzis să le pună la dispoziție fonduri sau alte resurse economice. Cei sancționați nu pot intra sau tranzita spațiul Uniunii.

În plus, rămâne în vigoare interdicția de export către Iran a echipamentelor care ar putea fi utilizate pentru represiunea internă sau pentru monitorizarea telecomunicațiilor.

Regimul de sancțiuni, în vigoare din 2011

Uniunea Europeană a introdus încă din 2011 un regim de sancțiuni pentru încălcări grave ale drepturilor omului în Iran, măsuri care au fost reînnoite anual și prelungite cel mai recent până la 13 aprilie 2026.

Într-o declarație emisă în timpul protestelor din ianuarie, șefa diplomației europene, Kaja Kallas, a condamnat utilizarea violenței, detențiile arbitrare și intimidarea protestatarilor de către forțele de securitate iraniene și a cerut eliberarea persoanelor reținute pentru exercitarea drepturilor fundamentale.

Potrivit Direcției Generală Anticorupție – Serviciul Județean Anticorupție Dolj, în cursul lunii iunie 2025, agentul de poliție de frontieră, aflat în exercitarea atribuțiilor de serviciu, ar fi pretins și ulterior ar fi primit de la o persoană fără calitate specială suma de 1.500 de euro pentru a nu întocmi dosar penal în legătură cu o infracțiune la regimul rutier, constând în conducerea unui autoturism pe drumurile publice având dreptul de a conduce suspendat.

Ulterior, în cursul lunii septembrie 2025, în urma mai multor discuții purtate cu aceeași persoană, polițistul ar fi pretins suma de 4.000 de euro, dintre care ar fi primit 3.000 de euro în luna octombrie 2025, promițând că va interveni pe lângă persoanele responsabile cu instrumentarea unui dosar penal aflat pe rolul parchetului competent, în vederea obținerii unei soluții favorabile, prevalându-se de o presupusă influență asupra acestora.

La data de 14 martie 2026, procurorul de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Dolj a dispus măsura reținerii pentru 24 de ore față de agentul de poliție de frontieră cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor de luare de mită și trafic de influență. Ulterior, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Tribunalului Dolj a admis propunerea procurorilor și a dispus măsura arestării preventive față de acesta.

Senatorul a precizat că AUR respinge actuala formă a proiectului de buget înaintată de Guvernul Bolojan, deoarece nu se pliază pe realitatea economică, una marcată de criza inflației. Acesta consideră că povara fiscală este aruncată doar pe umerii cetățenilor și afacerilor românești.

„Respingem cu desăvârșire proiectul de lege al bugetului, așa cum a fost trimis de guvern către Parlament, din două motive mari.

În primul rând, ignorarea evoluțiilor care s-au aflat după 1 ianuarie 2026, respectiv recesiunea majoră, cu o contracție de 1,9% în trimestru 4 al anului trecut. A doua chestiune care nu este luată în calcul este criza inflaționistă provocată de creșterea prețurilor la cotațiile internaționale de țiței, gaze naturale și, atenție, îngrășăminte chimice.

Al doilea motiv pentru care respingem acest proiect de lege, așa cum a fost inițiat de către guvern și trimis în Parlament, este faptul că, prin filozofia politică care stă la baza propunerii de lege a bugetului, se aruncă povara ieșirii din criză numai pe umerii populației și ai firmelor, ai companiilor, ignorându-se total administrația publică. Statul nu este pus să suporte în niciun fel povara economică a situației în care tot statul ne-a adus”, a susținut senatorul AUR.

Potrivit lui Petrișor Peiu, propunerile actualei coaliții de guvernare sunt paradoxale.

„Guvernul propune o scădere, în termeni reali, a veniturilor din impozitul pe profit, respectiv din impozitul pe venit, ceea ce înseamnă o scădere a veniturilor și a profiturilor companiilor, în termeni reali, dar, în același timp, ne propune guvernul o creștere a veniturilor din TVA, ceea ce este paradoxal, că ar însemna o creștere a consumului”, a mai susținut acesta.

Senatorul susține că bugetul alternativ AUR urmărește o echilibrare a poverii fiscale între cetățeni, întreprinderi și aparatul de stat supradimensionat.

Printre măsurile prezentate de senatorul AUR se regăsesc revenirea la cotele TVA dinainte de luna august 2025, scutirea de impozit pe locuința de domiciliu, dar și interzicerea deductibilității cheltuielilor multinaționalelor pentru anumite servicii.

„Propunem următorul lucru: reducerea cotei TVA standard de la 21% la 19% și a cotei TVA reduse de la 11% la 9%, ceea ce are un impact, pe venituri, de scădere cu 13,7 miliarde de lei.

Scutirea de impozit pe locuința de domiciliu, în maxim 150 de metri pătrați, cu un impact de scădere a veniturilor bugetare cu 9,8 miliarde de lei.

În schimb, propunem interzicerea deductibilității cheltuielilor de consultanță, management și drept de proprietate intelectuală cu terții afiliații ale companiilor naționale și plafonarea cheltuielilor cu dobânzile la creditele intragrup ale companiilor multinaționale, ceea ce va avea un impact pozitiv asupra veniturilor, de 3,2 miliarde de lei”, a spus Petrișor Peiu.

Potrivit senatorului AUR, bugetul alternativ prevede corectarea nedreptăților la care au fost supuse mamele și categoriile vulnerabile prin plata CASS.

„Propunem revenirea la scutirea de CASS pentru mame, veterani și văduve de război, foști deținuți politici și personal monahal. Un impact de 600 de milioane la venituri, un impact negativ”.

Alte măsuri susținute de AUR pentru legea bugetului urmăresc indexarea pensiilor și reducerea cheltuielile publice ale statului.

„Mai propunem indexarea pensiilor cu 5% cu un impact asupra cheltuielilor de 7,9 miliarde de lei. După care propunem reduceri de cheltuieli cu personalul cu 5%. Asta înseamnă rata de ieșire naturală din sistem. (…) Un impact de reducere a cheltuielilor cu 8,4 miliarde de lei.

Reducerea cu 10% a cheltuielilor cu bunurile și serviciile, dar și a unor cheltuieli pentru achiziția de echipamente, un impact de reducere a cheltuielilor cu 11,5 miliarde de lei.

Și reducerea investițiilor din surse naționale, repet, nu ne atingem de cele din finanțări din fonduri europene cu un impact de 9,2 miliarde de lei.

În ansamblu propunem reducerea veniturilor statului cu 20,9 miliarde de lei și reducerea cheltuielilor cu 21,2 miliarde de lei, ajungând la un deficit bugetar mai mic cu 200 de milioane decât cel propus de guvern, adică propunem noi 127,5 miliarde de lei deficit bugetat”, a declarat senatorul Petrișor Peiu.

Liderul AUR a precizat că filozofia politică care stă la baza propunerii noastre de buget alternativ „este să nu punem toată povara pe cetățeni și pe firme, să trebuiască și statul să-și ajusteze dimensiunea, să devină mai subțirel”, a conchis liderul senatorilor AUR, Petrișor Peiu.