MediaFax.ro

Forțele ruse au desfășurat un atac masiv cu drone asupra Ucrainei în noaptea de joi spre vineri, lansând 135 de drone de diferite tipuri, notează Kyiv Post.

Printre dronele utilizate de ruși se numără modelul iranian Shahed, dar și Gerber și Parody, ca drone momeală. 

Distrugeri și incendii în orașul Sumî

În orașul Sumî, dronele rusești au lovit în primele ore ale zilei de vineri zone rezidențiale și infrastructură civilă din cartierul Kovpakiv. 

Șase persoane au fost rănite în Sumî, între care o fată de 16 ani și cinci adulți. Toate victimele au primit îngrijiri medicale. 

Atacurile au provocat mai multe incendii, inclusiv la o clădire rezidențială cu două etaje. 

Victime sub dărâmături în regiunea Harkov

În regiunea Harkov, un atac separat cu drone a lovit satul Lebiajie, din districtul Ciuhuiv. Dronele au vizat o zonă rezidențială, iar mai multe locuințe au fost distruse sau avariate. 

Echipele de intervenție au recuperat de sub dărâmături trupurile a două femei ucise în atac. Alte două persoane au fost rănite. 

În urma atacului au izbucnit incendii care au cuprins aproximativ 400 de metri pătrați. Cinci clădiri rezidențiale și mai multe vehicule au fost cuprinse de flăcări. 

Potrivit Forțelor Aeriene ucrainene, Rusia a început lansarea dronelor, joi, în jurul orei 18:00. Pentru respingerea atacului au fost mobilizate aviația, unități de rachete antiaeriene, sisteme de război electronic, unități cu drone și grupuri mobile de foc. 

Vineri dimineață, instituția militară a precizat că au reușit să respingă 107 dintre cele 135 de drone lansate de Rusia. 

Mii de suporteri s-au adunat pe o plajă din Ravenna, în ciuda ploii, pentru „Ronaldinho Day”, eveniment organizat pentru prezentarea brazilianului. Ronaldinho, care a jucat de-a lungul carierei la Paris Saint-Germain, Barcelona și AC Milan, se retrăsese în 2015, potrivit BBC Sport.

„Sunt foarte fericit să fiu aici, alături de prieteni. Avem o echipă care poate face lucruri frumoase”, a spus Ronaldinho, care urmează să devină și acționar al clubului din Serie C.

Întrebat dacă va juca pentru Ravenna, brazilianul a răspuns: „Nu știu, doar antrenorul știe. Este minunat să revin în Italia. Sunt aici pentru a-mi ajuta colegii să câștige”.

„După cum vedeți, sunt în formă, mă simt bine… Dacă aș putea să înscriu golul cu numărul 300 ar fi și mai frumos”, a adăugat el.

Ronaldinho a jucat ultimul său meci oficial în septembrie 2015, pentru Fluminense.

Brazilianul a câștigat Cupa Mondială în 2002 și Balonul de Aur în 2005.

Revenirea lui Ronaldinho a fost anunțată în iunie de Ignazio Cipriani, omul de afaceri italo-american care deține Ravenna din 2024.

„Obiectivul lui este unul romantic: să încerce să înscrie ultimul său gol”, a declarat Cipriani joi.

Ronaldinho nu va juca însă luni, cu Reggiana, în prima etapă a sezonului din Serie C.

Ravenna a încheiat sezonul trecut pe locul al treilea în Grupa B din Serie C și încearcă să promoveze în Serie B, unde nu a mai jucat din 2008.

Amendă de aproape 1.700 de euro: o sticluță lăsată pe podeaua mașinii poate deveni un pericol dacă ajunge sub pedale.

În Italia, șoferii trebuie să se asigure că obiectele din mașină nu le afectează controlul asupra vehiculului.

În anumite situații, sancțiunea poate ajunge la 1.697 de euro.

Pentru încălcările considerate grave poate fi dispusă și suspendarea permisului de conducere.

Regula îi vizează inclusiv pe românii care conduc în Italia.

Citește articolul complet pe Mediafax Italia.

România a trimis joi două avioane F-16 după ce o dronă maritimă, despre care autoritățile române au spus că era încărcată cu explozibili, a fost detectată în apropierea platformei Neptun Deep.

Intervenția a atras atenția presei internaționale deoarece incidentul s-a produs în apropierea unuia dintre cele mai importante proiecte energetice ale României.

Reuters: miza energetică a Neptun Deep

Reuters pune accentul pe importanța Neptun Deep pentru România și pentru securitatea energetică a Europei.

Agenția amintește că proiectul din Marea Neagră ar urma să transforme România în cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană, după atingerea producției planificate.

Astfel, incidentul nu este privit doar prin prisma războiului din Ucraina și a activității militare din Marea Neagră, ci și prin prisma protejării infrastructurii energetice care poate avea un rol important în securitatea energetică a Europei.

Wall Street Journal: pericolul pentru oamenii aflați pe platformă

Wall Street Journal pune accentul pe un alt aspect: riscul pentru oamenii aflați pe platforma din Marea Neagră.

Publicația americană relatează că drona reprezenta o amenințare atât pentru infrastructură, cât și pentru personalul aflat în zonă.

Incidentul este prezentat în contextul creșterii numărului de amenințări și incidente cu drone în apropierea statelor de pe flancul estic al NATO.

The Guardian: un nou episod al războiului hibrid

The Guardian a inclus incidentul în relatarea sa despre evoluțiile din regiune și l-a legat de avertismentele europene privind intensificarea amenințărilor hibride.

Publicația britanică amintește inclusiv declarațiile Ursulei von der Leyen privind o „campanie în creștere de amenințări” la adresa Europei.

În această perspectivă, incidentul din apropierea Neptun Deep este mai mult decât un episod izolat: este un nou exemplu al riscurilor care apar în jurul infrastructurii strategice din regiunea Mării Negre.

De ce este Neptun Deep atât de important

Interesul presei internaționale pentru incident are legătură directă cu proiectul în apropierea căruia a fost detectată drona.

Neptun Deep este cel mai important proiect românesc de exploatare a gazelor naturale din Marea Neagră.

Proiectul are o importanță strategică pentru România, iar producția de gaze din Marea Neagră este așteptată să crească semnificativ capacitatea României de a-și acoperi consumul intern și să consolideze rolul țării pe piața energetică regională.

Tocmai această combinație – infrastructură energetică strategică, Marea Neagră și războiul din Ucraina – explică interesul pe care incidentul l-a stârnit în presa internațională.

Astfel, ceea ce s-a întâmplat lângă Neptun Deep a depășit rapid dimensiunea unui incident militar. Presa internațională îl privește și prin prisma vulnerabilității infrastructurii energetice strategice din Marea Neagră.

Bărbatul executat, Sunao Takami, a stropit cu benzină și a dat foc unei săli de pachinko, un joc popular de tip biliard vertical cu bile metalice, situată în apropierea locuinței sale din Osaka. În urma incendiului, patru clienți și un angajat și-au pierdut viața. 

Prima execuție sub mandatul noului premier

Execuția este prima efectuată în Japonia de la instalarea premierului Sanae Takaichi în funcție, în octombrie anul trecut, notează AFP. 

Precedenta execuție a avut loc în iunie 2025, când Takahiro Shiraishi, supranumit „ucigașul de pe Twitter”, a fost executat pentru uciderea și dezmembrarea a nouă persoane. 

Anterior, în iulie 2022 a fost executat Tomohiro Kato, autorul atacului din 2008 din Tokyo, unde a ucis șapte oameni intrând cu un camion în mulțime și înjunghiind trecătorii. 

În 2018 au avut loc 15 execuții, când  au fost spânzurați liderul Shoko Asahara și 12 membri ai sectei Aum Shinrikyo, o sectă religioasă, responsabili pentru atacul cu gaz sarin din metroul din Tokyo din 1995. 

Sprijin public ridicat în favoarea execuțiilor

Japonia și Statele Unite sunt singurele state membre ale Grupului G7 care mențin pedeapsa capitală.

În ciuda criticilor internaționale și a controverselor privind modul în care sunt efectuate execuțiile, pedeapsa cu moartea continuă să beneficieze de un sprijin majoritar în rândul populației japoneze. 

Potrivit unui sondaj de opinie, peste 80% dintre japonezi susțin execuțiile.Totuși, procentul celor care susțin abolirea acesteia a crescut la 17%, față de 9% cu cinci ani mai devreme. 

Erori judiciare și decenii petrecute pe culoarul morții

Procedura este criticată în special din cauza faptului că deținuții aflați pe culoarul morții sunt, în general, informați despre execuție chiar în dimineața în care aceasta urmează să aibă loc. 

Sistemul japonez al pedepsei capitale a fost, de asemenea, afectat de mai multe cazuri de erori judiciare. 

Unul dintre cele mai cunoscute este cazul lui Iwao Hakamada, care a petrecut decenii pe culoarul morții suspectat de patru crime comise în 1966. El a fost eliberat în 2014 și exonerat definitiv în 2024, la vârsta de 88 de ani, după ce instanța a stabilit că anchetatorii falsificaseră probe. 

Zhuravlev a fost arestat miercuri în orașul croat Pula, în baza unui mandat european de arestare emis de Germania. Potrivit presei germane, citate de The Guardian, el ar fi lucrat drept consultant la filmul „Snake Island”, regizat de Doug Liman, cunoscut pentru seria „Jason Bourne”.

Filmul are ca subiect exploziile care au avariat conductele Nord Stream în septembrie 2022 și reconstruiește presupusa operațiune prin care o echipă de scafandri ucraineni ar fi amplasat explozibili pe gazoductele care transportau gaze naturale rusești către Germania.

Sean Penn și Adrien Brody fac parte din distribuție.

Avocatul lui Volodimir Zhuravlev a spus că nu are informații detaliate despre arestare, dar a confirmat că ucraineanul nu se afla în Croația în vacanță.

„Trebuie să fi avut motive serioase și importante” pentru a merge acolo, a declarat avocatul, fără alte explicații.

Ziarul german Die Welt a relatat că există indicii că Zhuravlev făcea parte din echipa de producție.

Germania îl acuză că a participat la sabotaj

Procurorii federali germani îl descriu pe Zhuravlev drept un scafandru profesionist și experimentat și susțin că acesta ar fi făcut parte din grupul implicat în sabotarea conductelor Nord Stream.

Potrivit anchetatorilor germani, grupul ar fi fost condus de un alt cetățean ucrainean, Serhii K., extrădat în 2025 din Italia în Germania.

Procurorii susțin că cei doi ar fi avut legături cu entități ale statului ucrainean.

Cei doi scafandri ucraineni au negat orice implicare în exploziile care au avut loc în largul insulei daneze Bornholm.

Guvernul de la Kiev a negat, de asemenea, orice implicare în sabotarea Nord Stream.

Polonia a refuzat anterior extrădarea lui Zhuravlev

Suspectul ucrainean fusese reținut anterior în Polonia pentru presupusul său rol în distrugerea conductelor.

Autoritățile poloneze au refuzat însă să îl extrădeze și l-au eliberat, considerând că un astfel de atac al Ucrainei ar putea fi un act legitim de război.

Poziția se înscrie în opoziția de lungă durată a Poloniei față de proiectul Nord Stream. Premierul Donald Tusk a declarat anterior că „problema cu Nord Stream 2 nu este că a fost aruncat în aer. Problema este că a fost construit”.

Revista germană Der Spiegel a relatat că Zhuravlev ar fi fost ajutat să părăsească Polonia de un atașat militar ucrainean aflat la Varșovia, care l-ar fi transportat peste graniță într-o mașină diplomatică.

Declarația lor comună a venit în urma atacurilor israeliene care, potrivit personalului medical, au provocat moartea a cel puțin 16 palestinieni în Gaza începând de marți, notează Reuters. 

Israelul susține că țintește militanții Hamas. Trimisul special al SUA, Jared Kushner, și-a încheiat, luni, o vizită în regiune fără a înregistra progrese în ceea ce privește planul președintelui Donald Trump de a pune capăt războiului.

„Intensificarea atacurilor israeliene subminează eforturile regionale și internaționale într-un moment critic, în condițiile în care se depun eforturi intense pentru punerea în aplicare a Planului cuprinzător de încetare a conflictului din Gaza”, atrag atenția țările negociatoare.

Comunitatea internațională și Consiliul pentru Pace al lui Trump, ce supraveghează încetarea focului, trebuie să ia măsurile necesare pentru a asigura respectarea acordului și pentru a preveni o escaladare suplimentară a conflictului, au adăugat negociatorii armistițiului.

Netanyahu respinge propunerea de mediere

O foaie de parcurs pentru armistițiu prevedea ca Hamas să renunțe la arme în etape, pe măsură ce forțele israeliene se retrăgeau din Gaza și încetau operațiunile militare. Prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu a respins această secvență de evenimente, insistând că Hamas trebuie să se dezarmeze complet înainte de retragerea israeliană.

Hamas a cerut ca Israelul să respecte încetarea focului și să-și retragă forțele din Gaza. De asemenea, Hamas a contestat ordinea în care ar trebui pus în aplicare planul lui Trump.

Cel puțin 1.283 de palestinieni au fost uciși în Gaza de la intrarea în vigoare a încetării focului în octombrie anul trecut, potrivit oficialilor din domeniul sănătății din Gaza, în timp ce armata israeliană afirmă că patru soldați israelieni au fost uciși.

Incidentul cu drone s-a produs în noaptea de joi spre vineri în zona punctului de trecere Mirnoe, din Republica Moldova, și Tabachi, din Ucraina.

Potrivit Ministerului Afacerilor Interne al Republicii Moldova, în jurul orei 00.35, patrulele Poliției de Frontieră au auzit zgomote specifice unor aparate de zbor fără pilot de tip „Shahed” și au observat mai multe explozii pe teritoriul Ucrainei.

Dronele au căzut pe teritoriul ucrainean, la aproximativ 300 de metri de linia frontierei de stat cu Republica Moldova.

În urma atacului, activitatea punctului de trecere Mirnoe–Tabachi a fost sistată.

La ora 1.00, Serviciul Grăniceresc de Stat al Ucrainei a confirmat incidentul și faptul că aparatele de zbor fără pilot au căzut în zona punctului de trecere Tabachi.

Potrivit informațiilor preliminare, nu au fost înregistrate victime.

Nu au fost găsite fragmente de drone în Republica Moldova

Autoritățile de la Chișinău precizează că, până în prezent, în zona de frontieră de pe teritoriul Republicii Moldova nu au fost identificate fragmente de drone sau alte obiecte care să prezinte riscuri pentru populație.

Poliția de Frontieră, Serviciul Vamal și Inspectoratul General pentru Situații de Urgență monitorizează în continuare situația și mențin legătura cu autoritățile competente din Ucraina.

Subdiviziunile Poliției de Frontieră din regiune, inclusiv sectoarele Cișmichioi, Copceac și Giurgiulești, au fost informate și mobilizate.

Mai multe incidente provocate de drone au fost înregistrate și joi în Moldova. O explozie produsă într-o parcare pentru camioane din Ucraina a provocat un incendiu de vegetație care s-a extins în Moldova, iar ulterior au fost descoperite resturi de dronă la aproximativ un kilometru de frontieră.

Epave de nave, ambarcațiuni de pescuit arse și infrastructură distrusă au schimbat în ultimele săptămâni imaginea orașului Mocha de pe coasta Mării Roșii. Portul istoric, controlat în prezent de forțe afiliate guvernului yemenit susținut de Arabia Saudită, a ajuns în prima linie a unei noi ofensive Houthi, relatează Financial Times.

Rebelii au lansat aproape zilnic atacuri cu rachete și drone asupra zonei în ultimele două săptămâni. Pe 15 august, conducerea portului anunța suspendarea tuturor operațiunilor comerciale și maritime după ce instalațiile fuseseră lovite de peste 25 de rachete. Șapte persoane au murit, iar pagubele au fost estimate la aproximativ 16 milioane de dolari.

Într-unul dintre cele mai ample atacuri, pe 9 august, șapte persoane – patru militari și trei civili – au fost ucise, iar alte 30 au fost rănite. Forțele guvernamentale yemenite au susținut că au doborât 11 drone, în timp ce rebelii Houthi au afirmat că țintele lor erau trupele saudite și depozitele de armament din zonă.

De ce este atât de important portul Mocha

Mocha este astăzi un oraș relativ mic, cunoscut mai ales pentru pescuit și pentru importurile de animale din Cornul Africii. În urmă cu câteva secole însă, era unul dintre cele mai importante porturi comerciale de la Marea Roșie și un centru esențial al comerțului cu boabe Arabica cultivate în munții Yemenului. Numele său a rămas până astăzi asociat cafelei „mocha”.

Importanța actuală a orașului este însă în primul rând militară și geografică.

Mocha găzduiește forțe anti-Houthi care controlează o parte din coasta sudică a Yemenului la Marea Roșie. Dacă rebelii ar cuceri orașul și ar continua înaintarea spre sud, ar putea ajunge mai aproape de Bab el-Mandeb, una dintre cele mai importante strâmtori maritime din lume.

Bab el-Mandeb face legătura dintre Marea Roșie, Golful Aden și Oceanul Indian și reprezintă una dintre porțile traseului maritim către Canalul Suez.

Pericol pentru exporturile de petrol ale Arabiei Saudite

Importanța Bab el-Mandeb a crescut și mai mult pe fondul problemelor din Strâmtoarea Hormuz. Traficul prin Hormuz, pe unde trecea anterior aproximativ o cincime din petrolul și gazele naturale lichefiate transportate la nivel mondial, s-a redus drastic în ultimele săptămâni.

Arabia Saudită are astfel nevoie de ruta prin Marea Roșie pentru o parte a exporturilor sale de energie. O blocare a Bab el-Mandeb de către Houthi ar elimina sau ar face mult mai riscantă această alternativă.

Rebelii au anunțat încă din iulie o blocadă navală împotriva transporturilor saudite și au atacat petroliere și infrastructură energetică. Potrivit ACLED, între 13 iulie și 14 august au avut loc 16 atacuri împotriva unor obiective saudite, inclusiv șapte instalații petroliere și șase petroliere.

Escaladarea continuă. Rebelii Houthi au susținut joi, 20 august, că au atacat cu drone un obiectiv din aeroportul Najran și o instalație Aramco din Arabia Saudită. Autoritățile saudite nu confirmaseră atacurile la momentul relatării Reuters.

Arabia Saudită riscă să fie atrasă din nou într-un război în Yemen

Situația pune Riadul într-o poziție dificilă. Arabia Saudită încearcă de mai mulți ani să se retragă din conflictul yemenit, după intervenția militară începută în 2015 împotriva rebelilor Houthi.

Armistițiul negociat în 2022 a redus puternic intensitatea luptelor, însă actuala escaladare amenință să redeschidă conflictul.

ACLED apreciază că recentele confruntări dintre Houthi și forțele guvernamentale sunt cele mai intense din ultimii ani. Rebelii au atacat simultan și fronturi din Marib și Hadramawt, regiuni importante inclusiv pentru resursele petroliere ale Yemenului.

ONU a avertizat la rândul său că Yemenul se confruntă cu cel mai mare risc de revenire la un conflict de amploare de la armistițiul din 2022. Intensificarea luptelor în Mocha, Marib și Hadramawt se suprapune peste atacurile asupra transportului maritim din Marea Roșie și peste criza regională din jurul Strâmtorii Hormuz.

O nouă miză pentru prețul petrolului

Financial Times notează că pentru Arabia Saudită există două variante, ambele costisitoare: acceptarea unor concesii cerute de Houthi pentru a obține un nou acord sau sprijinirea unei ofensive a forțelor yemenite aliate pentru a-i obliga pe rebeli să negocieze de pe o poziție mai slabă.

Houthi cer, printre altele, plata salariilor în teritoriile pe care le controlează, acces la veniturile petroliere yemenite și relaxarea restricțiilor asupra aeroporturilor și porturilor din nordul Yemenului.

Pentru piețele internaționale, miza depășește însă războiul civil din Yemen. Dacă tensiunile din jurul Bab el-Mandeb continuă să crească în paralel cu perturbarea traficului prin Hormuz, două dintre cele mai importante culoare maritime pentru transporturile mondiale de energie ar putea fi afectate simultan.

În acest scenariu, conflictul pentru un fost port al cafelei riscă să aibă consecințe la mii de kilometri distanță, inclusiv asupra rutelor comerciale, costurilor de transport și prețului petrolului.

Ivan susține, într-o postare publicată vineri pe Facebook, că mai mulți mari consumatori industriali au primit și astăzi notificări prin care sunt avertizați că ar putea ajunge în situația de a-și limita consumul de energie.

„Așa cum am arătat încă de ieri, mai mulți mari consumatori industriali au primit și astăzi notificări prin care sunt avertizați că ar putea ajunge în situația de a-și limita consumul de energie”, a transmis Bogdan Ivan.

Notificarea provoacă îngrijorare

Potrivit fostului ministru, notificările ar fi generat îngrijorare în rândul angajaților și conducerilor unor fabrici, deoarece ar fi fost transmise fără o explicație publică prealabilă.

Ivan afirmă că a fost contactat de reprezentanți ai mai multor companii care au vrut să afle ce urmează și dacă există riscul ca activitatea lor să fie afectată.

„Oamenii au nevoie de răspunsuri clare, nu de hârtii seci care ridică mai multe întrebări decât lămuresc”, a scris Ivan.

Fostul ministru îl critică din nou pe premierul interimar Ilie Bolojan și susține că lipsa comunicării publice alimentează temerile din industrie.

„Vedeți, domnule Bolojan, așa se întâmplă când lucrurile sunt ținute departe de ochii publicului și comunicate abia în ultimul moment”, a transmis Bogdan Ivan.

Bolojan l-a acuzat de iresponsabilitate

Mesajul vine după un schimb dur de replici între Bogdan Ivan și Ilie Bolojan pe tema situației energetice.

În urmă cu două zile, Bolojan l-a criticat pe fostul ministru după ce acesta a avertizat public asupra unei posibile crize energetice și a situației marilor consumatori.

Premierul interimar a susținut că o eventuală limitare a consumului nu înseamnă că România se îndreaptă spre un blackout și a calificat mesajul lui Ivan drept „iresponsabil”.

Potrivit explicațiilor oferite de autorități, notificările adresate marilor consumatori țin de procedurile existente pentru situațiile în care sistemul energetic ar ajunge într-un punct critic. O eventuală reducere a consumului nu reprezintă automat o deconectare a companiilor.

Deocamdată, Bogdan Ivan susține însă că notificările continuă să fie transmise și că reprezentanții companiilor sunt îngrijorați de posibilitatea ca activitatea industrială să fie afectată.

Aeronava, un Cessna bimotor operat de Security Aviation, transporta doi piloți și șase pasageri.

Potrivit lui Clint Johnson, șeful regiunii Alaska din cadrul National Transportation Safety Board (NTSB), avionul decolase din Anchorage și s-ar fi prăbușit joi după-amiază, în timp ce se apropia de Cape Newenham.

Operațiune de căutare și salvare

Aeronava s-a prăbușit pe uscat, în apropierea aeroportului Cape Newenham, o pistă militară utilizată pentru accesul la stația radar cu rază lungă de acțiune.

Centrul de Coordonare pentru Salvare din Alaska a declanșat o operațiune de căutare și salvare după ce a primit o alertă de la Administrația Federală a Aviației (FAA) privind un „incident aviatic” în apropierea punctului radar.

Echipele de salvare au ajuns la fața locului, iar la intervenție participă NTSB, poliția statului Alaska și alte agenții. Garda Națională Aeriană din Alaska a fost, de asemenea, mobilizată.

Autoritățile nu au oferit deocamdată informații despre starea celor opt persoane aflate la bord. Circumstanțele producerii accidentului sunt investigate.

Senatoarea Lisa Murkowski a transmis un mesaj după prăbușirea avionului, precizând că a călătorit în trecut în numeroase rânduri cu aeronave operate de Security Aviation.

„Alaska se roagă pentru cei aflați la bord, pentru cei dragi ai lor și pentru echipa Security Aviation”, a declarat Murkowski.

Reducerea are loc pe fondul creșterii îngrijorărilor privind siguranța navigației în Orientul Mijlociu, în timp ce negocierile de pace dintre Statele Unite și Iran rămân blocate.

Datele furnizate de Kpler arată că joi au traversat strâmtoarea doar șapte nave care transportau mărfuri, față de 14 înregistrate miercuri, conform Reuters.

Strâmtoarea Ormuz, traversată de doar șapte nave comerciale

Din totalul de șapte nave care au traversat Strâmtoarea Ormuz joi, patru intrau în zona maritimă, în timp ce alte trei nave ieșeau din aceasta.

Strâmtoarea reprezintă una dintre cele mai importante rute maritime pentru comerțul mondial cu energie. Înainte de izbucnirea războiului, aproximativ o cincime din transporturile globale de țiței și gaze naturale lichefiate treceau prin această zonă.

Scăderea numărului de traversări reprezintă un nou semnal privind presiunile exercitate asupra transportului maritim din regiune, într-un moment în care riscurile de securitate continuă să afecteze activitatea companiilor de transport și a operatorilor energetici.

Nicio navă VLCC sau cisternă LNG printre traversările de joi

Datele preliminare arată că printre navele care au traversat Strâmtoarea Ormuz joi nu s-au aflat transportatoare foarte mari de țiței, cunoscute sub denumirea de VLCC (Very Large Crude Carriers).

De asemenea, nicio navă specializată în transportul gazelor naturale lichefiate (LNG) nu a fost înregistrată în grupul navelor care au trecut joi prin această importantă rută maritimă.

Absența acestor tipuri de nave este relevantă pentru piața energetică, având în vedere importanța Strâmtorii Ormuz pentru transporturile globale de petrol și gaze.

O navă care transporta propan și butan a traversat Strâmtoarea Ormuz

În pofida reducerii generale a traficului, o navă de mari dimensiuni destinată transportului de gaze a reușit să iasă joi din Strâmtoarea Ormuz, potrivit datelor Kpler.

Nava transporta propan și butan și a traversat strâmtoarea folosind ruta aflată în apropierea coastelor Iranului.

Situația este urmărită îndeaproape de piețele energetice, întrucât orice perturbare semnificativă a traficului prin Strâmtoarea Ormuz ar putea avea consecințe asupra aprovizionării globale cu petrol și gaze și, implicit, asupra prețurilor energiei.

În același timp, discuțiile dintre Statele Unite și Iran privind un posibil acord de pace rămân într-un punct incert. Lipsa unui progres în negocieri menține presiunea asupra transportatorilor și crește preocupările privind securitatea rutelor comerciale din Orientul Mijlociu.

Cohen a depus mărturie împotriva lui Trump în procesul privind plata unor bani pentru tăcerea actriței Stormy Daniels, contribuind la condamnarea președintelui în 2024.

Cohen, care în prezent încearcă să obțină o grațiere prezidențială, l-a intervievat pe Trump în cadrul emisiunii sale radio difuzate din New York. Fostul avocat i s-a adresat lui Trump cu apelativul „șefule” și a vorbit timp de aproximativ șase minute despre prietenie și iertare, titrează Reuters.

Donald Trump și Michael Cohen: foști aliați, ajunși adversari în instanță

Relația dintre Donald Trump și Michael Cohen s-a deteriorat radical în ultimii ani. Cohen a fost unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Trump timp de aproximativ 15 ani, înainte ca cei doi să ajungă în tabere opuse în contextul anchetelor și proceselor penale.

În 2018, Cohen a fost condamnat la trei ani de închisoare, executând mai mult de un an, pentru plata a 130.000 de dolari către actrița de filme pentru adulți Stormy Daniels înaintea alegerilor prezidențiale din 2016. Cazul a inclus și alte infracțiuni, printre care fraude fiscale și declarații false făcute în fața Congresului.

În 2024, Donald Trump a fost găsit vinovat pentru 34 de capete de acuzare privind falsificarea evidențelor comerciale pentru ascunderea plății către Daniels. Mărturia lui Cohen a reprezentat o parte importantă a cazului procurorilor.

Trump a negat că ar fi avut o relație cu Stormy Daniels, al cărei nume real este Stephanie Clifford, și continuă să conteste condamnarea.

Donald Trump îi spune lui Michael Cohen că îi respectă decizia de a retracta declarațiile

În timpul interviului, Cohen a încercat să explice modul în care cei doi au ajuns să se împace după ani de dispute publice și juridice.

„Cum pot doi oameni care au petrecut ani întregi într-un război public total (…) să ajungă din nou în aceeași încăpere?”, a spus Cohen. „Ne-am iertat.”

Trump, care vorbea cu Cohen de la Casa Albă, și-a salutat fostul colaborator într-o manieră cordială.

„Bună, Michael. Ce mai faci, Michael?”, i-a spus președintele american.

Trump i-a transmis ulterior lui Cohen că îi respectă decizia de a retracta ceea ce declarase anterior.

Reuniunea este cu atât mai neobișnuită cu cât, în timpul procesului privind plata către Stormy Daniels, avocații lui Trump l-au atacat dur pe Cohen. Todd Blanche, care l-a reprezentat pe Trump în proces și ocupă în prezent funcția de procuror general al Statelor Unite, l-a descris atunci pe Cohen drept „GLOAT”, acronim pentru „cel mai mare mincinos din toate timpurile”.

Donald Trump, intervievat despre imigrație și sondajele electorale

Interviul a fost înregistrat în avans, iar Cohen a difuzat joi doar câteva fragmente. Discuția s-a concentrat pe teme preferate de Donald Trump, inclusiv campania sa împotriva imigrației și criticile la adresa sondajelor care îi oferă rezultate nefavorabile.

Trump încearcă în această perioadă să își consolideze sprijinul politic înaintea alegerilor pentru Congres din luna noiembrie.

Casa Albă nu a oferit imediat un comentariu cu privire la interviu. Restul discuției urmează să fie difuzat duminică.

Donald Trump și procesul Stormy Daniels, încă în centrul unei dispute juridice

Dosarul privind plata către Stormy Daniels nu este însă complet încheiat. După ce Trump a câștigat alegerile prezidențiale din 2024, o curte federală de apel i-a cerut judecătorului din Manhattan care a instrumentat cazul să analizeze mai atent impactul deciziei Curții Supreme din iulie 2024 privind imunitatea prezidențială asupra dosarului din New York.

Cohen și-a încheiat segmentul dedicat interviului într-o manieră simbolică, cântând un fragment din piesa R&B „Reunited”, lansată în 1978 de Peaches & Herb: „Reunited, and it feels so good”.

Kofod a vorbit despre necesitatea consolidării capacității de apărare a Europei și a NATO, în timp ce exercițiile militare planificate de mai mult timp au început în Polonia, în apropierea granițelor cu teritoriul rus Kaliningrad.

„Trebuie să fim rezilienți. Trebuie să ne antrenăm forțele militare”, a declarat Jeppe Kofod pentru TVP World, în cadrul emisiunii World News Tonight.

Potrivit fostului oficial danez, exercițiile militare desfășurate în Polonia transmit Moscovei un mesaj clar: în cazul unei provocări împotriva NATO, Alianța este pregătită să reacționeze.

„Dacă ne provoacă, suntem pregătiți să răspundem. Așa că nici măcar nu ar trebui să se gândească la această idee”, a afirmat Kofod.

Exercițiile au debutat cu survolarea zonei din jurul Kaliningradului de către avioane americane. Enclava rusă reprezintă una dintre cele mai sensibile zone strategice din regiune, fiind situată între Polonia și Lituania.

Participarea militarilor americani este, în opinia fostului ministru danez, un semnal important privind implicarea Statelor Unite în securitatea europeană.

„SUA sunt încă foarte prezente în Europa, iar acest lucru este bun pentru securitatea noastră”, a spus Kofod.

NATO trebuie să își accelereze pregătirile militare

Fostul ministru danez al Afacerilor Externe a apreciat creșterea „exponențială” a capacităților militare ale statelor nordice din ultimii ani, dar a avertizat că ritmul trebuie accelerat.

Kofod consideră că statele NATO trebuie să își consolideze apărarea mult mai rapid decât au făcut-o până acum și a susținut obiectivul ca țările membre să ajungă la cheltuieli pentru apărare de 5% din PIB „cât mai repede posibil”.

Avertismentul vine într-un moment în care țările europene își reevaluează strategiile de apărare pe fondul războiului din Ucraina și al intensificării tensiunilor dintre Rusia și NATO.

Rusia și NATO, în centrul discuțiilor despre apărarea aeriană

Kofod a atras atenția și asupra necesității dezvoltării unor sisteme mai puternice de apărare aeriană. Declarațiile sale au venit după un atac rusesc asupra Kievului, soldat cu cel puțin 16 morți, potrivit informațiilor prezentate în contextul discuției.

Liderii țărilor nordice reuniți joi la Copenhaga au discutat inclusiv despre posibilitatea creării unei forme de apărare aeriană comune.

Fostul oficial danez a argumentat că statele europene dețin deja numeroase capacități militare, însă acestea ar putea deveni mai eficiente printr-o cooperare mai strânsă.

„Fiecare țară are resurse militare. Polonia are multe resurse militare, iar dacă le aduci împreună, atunci Rusia nu va avea nicio șansă”, a declarat Kofod.

Rusia, acuzată de război hibrid în Europa

Fostul ministru danez a cerut, de asemenea, măsuri suplimentare pentru protejarea infrastructurii critice europene. Printre obiectivele care ar trebui securizate mai bine se numără rețelele de electricitate, conductele și instalațiile petroliere.

Kofod a descris acțiunile Rusiei drept parte a unui război hibrid și a susținut că Europa trebuie să își dezvolte propriile capacități de apărare, continuând în același timp sprijinul pentru Ucraina.

În special, el a pledat pentru furnizarea unor sisteme suplimentare de apărare aeriană pentru Ucraina, avertizând că Rusia ar putea intensifica atacurile asupra infrastructurii ucrainene înainte de venirea iernii.

Judecătorul Vince Chhabria, de la Tribunalul Districtual al SUA din San Francisco, a stabilit că procurorii nu au prezentat suficiente dovezi pentru a demonstra că Ding știa sau intenționa ca acțiunile sale să ajute guvernul Chinei. Această condiție era necesară pentru condamnarea sa pentru cele șapte capete de acuzare privind spionajul economic.

În schimb, judecătorul a apreciat că există suficiente dovezi pentru menținerea verdictului referitor la furtul secretelor comerciale, scrie Reuters.

Fost inginer Google, condamnat pentru furtul unor secrete AI

Linwei Ding, cetățean chinez cunoscut și sub numele de Leon Ding, a fost găsit vinovat în luna ianuarie, după un proces care a durat 11 zile. Juriul l-a condamnat pentru șapte capete de acuzare privind spionajul economic și alte șapte privind furtul de secrete comerciale.

Potrivit procurorilor americani, Ding ar fi sustras mii de pagini de informații confidențiale de la Google. Datele vizau infrastructura hardware și platformele software utilizate de centrele de date de supercomputing ale companiei pentru antrenarea modelelor avansate de inteligență artificială.

La trei săptămâni după încheierea procesului, avocații lui Ding au solicitat achitarea acestuia, argumentând că Departamentul Justiției nu a demonstrat acuzațiile dincolo de orice îndoială rezonabilă.

Fost inginer Google, acuzat că a transferat informații către companii chineze

Anchetatorii au susținut că Ding s-a alăturat Google în mai 2019 și că ar fi început să fure informații aproximativ trei ani mai târziu, în perioada în care era curtat pentru a se alătura unei companii chineze de tehnologie aflate la început de dezvoltare.

Printre informațiile presupus furate se aflau și proiecte pentru cipuri dezvoltate de Google. Acestea ar fi trebuit să ofere companiei un avantaj în domeniul cloud computing în fața unor rivali precum Amazon și Microsoft, care își proiectează propriile cipuri.

Procurorii au mai susținut că tehnologia ar fi putut contribui la reducerea dependenței Google de cipurile produse de Nvidia.

Google nu a fost pusă sub acuzare în acest caz și a declarat anterior că a cooperat cu autoritățile în timpul anchetei.

Ce pedeapsă riscă

Decizia judecătorului reduce semnificativ gravitatea condamnării lui Ding. Fiecare dintre cele șapte acuzații de spionaj economic pentru care fusese condamnat prevedea o pedeapsă maximă de 15 ani de închisoare și o amendă de până la 5 milioane de dolari.

În cazul acuzațiilor privind furtul de secrete comerciale, fiecare capăt de acuzare poate fi sancționat cu până la 10 ani de închisoare și o amendă de maximum 250.000 de dolari.

Ding urmează să fie condamnat pe 1 septembrie, potrivit evidențelor instanței.

Avocatul fostului inginer Google a declarat că este mulțumit de hotărârea judecătorului. Departamentul american al Justiției nu a oferit imediat un punct de vedere cu privire la decizie.

Ding fusese pus oficial sub acuzare în martie 2024, iar o nouă versiune a rechizitoriului, depusă în februarie 2025, a extins acuzațiile formulate împotriva sa.

Atât valorile scăzute, cât și cele foarte ridicate ale vitaminei B12 au fost asociate în unele studii cu rezultate mai slabe în cazul anumitor forme de cancer.

Vitamina B12, cunoscută și sub denumirea de cobalamină, este indispensabilă pentru organism. Aceasta contribuie la formarea ADN-ului, menținerea tecii de mielină care protejează nervii, maturizarea globulelor roșii și metabolismul grăsimilor și aminoacizilor, scrie Science Alert.

De ce nivelurile ridicate atrag atenția cercetătorilor

Vitamina B12 se găsește în mod natural în alimentele de origine animală, motiv pentru care persoanele care urmează o dietă strict vegetală pot prezenta un risc mai mare de deficit. De asemenea, anumite probleme care afectează absorbția nutrienților pot duce la niveluri insuficiente de B12.

Rolul vitaminei în producerea și repararea ADN-ului i-a determinat pe cercetători să investigheze de mai mult timp o posibilă legătură cu apariția cancerului. Ipoteza inițială era că un deficit de B12 ar putea împiedica repararea ADN-ului, favorizând apariția mutațiilor și, ulterior, dezvoltarea tumorilor.

Unele cercetări au indicat însă o situație diferită. Niveluri neobișnuit de mari de B12 în sânge au fost observate la persoane diagnosticate cu cancer pulmonar, mamar, esofagian sau colorectal.

Acest lucru nu înseamnă însă că vitamina B12 provoacă în mod direct cancerul.

Nivelul ridicat poate fi un simptom al bolii

O diferență importantă este aceea dintre cantitatea de vitamina B12 consumată prin alimentație și nivelul vitaminei măsurat în sânge.

Valoarea din sânge nu depinde exclusiv de dietă. Organismul stochează, utilizează și transportă vitamina B12, iar aceste procese pot fi afectate de apariția cancerului.

Ficatul păstrează rezerve importante de B12, iar tumorile, în special cele localizate la nivelul ficatului sau cancerele agresive care s-au răspândit în organism, pot perturba modul în care vitamina este depozitată, transportată și eliberată.

Unele tumori pot crește, de asemenea, producția proteinelor care transportă B12 prin sânge. Prin urmare, un nivel crescut al vitaminei B12 la analize ar putea fi, în anumite situații, un indicator al unei probleme deja existente, și nu cauza acesteia.

Diferențe importante în ceea ce privește supraviețuirea

Un studiu publicat în 2026 în Cancer Research Communications a analizat datele a 37.106 pacienți diagnosticați cu cancer colorectal. Cercetătorii de la University of Texas Medical Branch au folosit o bază de date internațională care include informații provenite din 108 sisteme medicale.

Pacienții care aveau un nivel al vitaminei B12 de peste 1.000 de picograme pe litru au avut o supraviețuire mediană de aproximativ cinci ani. În cazul persoanelor cu niveluri normale de B12, supraviețuirea mediană a fost de aproape 11 ani.

După luarea în calcul a unor factori precum vârsta, tratamentul și alte probleme de sănătate, pacienții cu niveluri ridicate de B12 prezentau un risc de deces de aproximativ două ori mai mare decât cei cu valori scăzute și cu aproximativ 65% mai mare decât cei cu niveluri normale.

Aceștia aveau, de asemenea, o probabilitate mai mare să fie diagnosticați deja cu boală în stadiul 4 și să dezvolte metastaze într-un interval de un an, în special la nivelul ficatului.

Ce arată cercetările despre gene și tumori

Cercetătorii au analizat și sute de tumori colorectale și au identificat o activitate crescută a genei MTR. Aceasta este implicată în producerea unei enzime care utilizează vitamina B12 pentru formarea unor componente necesare ADN-ului.

Tumorile în care gena MTR era mai activă au fost asociate cu cele mai slabe șanse de supraviețuire.

Rezultatele sugerează o posibilă explicație: tumorile agresive ar putea fi mai eficiente în utilizarea și acumularea vitaminei B12 pentru a susține multiplicarea rapidă a celulelor tumorale.

Și alte cercetări au identificat asocieri similare între nivelurile crescute de B12 și evoluția nefavorabilă a cancerului. Totuși, o analiză publicată în 2024 a subliniat că semnificația nivelului ridicat de B12 la pacienții deja diagnosticați cu cancer rămâne incertă.

Nici deficitul nu este lipsit de riscuri

Rămâne neclară și situația persoanelor cu niveluri scăzute de vitamina B12.

Un studiu realizat în 2024 în Vietnam, pe 3.758 de pacienți cu cancer și 2.995 de persoane fără cancer, a identificat o asociere de tip „U”. Atât consumul foarte scăzut, cât și cel foarte ridicat de vitamina B12 au fost asociate cu un risc mai mare de cancer comparativ cu un consum intermediar.

Cercetarea a fost însă una observațională și s-a bazat pe chestionare alimentare, ceea ce înseamnă că rezultatele pot indica o asociere, dar nu pot demonstra că vitamina B12 cauzează cancerul.

Prin urmare, relația dintre vitamina B12 și cancer nu este încă pe deplin înțeleasă. Datele actuale sugerează mai degrabă că nivelurile anormale de B12, în special cele foarte ridicate la pacienții cu cancer, ar putea reflecta procese care se desfășoară deja în organism.

Este important ca rezultatele acestor studii să nu fie interpretate ca o recomandare de a opri administrarea vitaminei B12 sau de a evita suplimentele fără sfatul unui medic. Necesarul de B12 diferă în funcție de alimentație și de capacitatea organismului de a absorbi nutrientul.

Potrivit unor surse citate de presa britanică, William ar fi ferm convins că nu există „nicio cale de întoarcere” pentru Ducii de Sussex în cadrul oficial al Familiei Regale.

Relocarea lui Harry și Meghan în Regatul Unit ar urma să aibă loc în următoarele săptămâni. Cei doi ar fi început deja pregătirile pentru mutare, inclusiv prin înscrierea copiilor lor, Archie și Lilibet, la o școală britanică.

Prințul William și Kate Middleton nu vor un nou conflict cu Harry și Meghan

Surse apropiate Prințului și Prințesei de Wales susțin că William și Regele Charles sunt „pe deplin aliniați” în privința poziției față de Harry și Meghan. Cei doi nu ar accepta revenirea Ducilor de Sussex într-un rol regal oficial care să le permită să fie „pe jumătate în interior, pe jumătate în exteriorul” Familiei Regale.

Potrivit informațiilor apărute în presa britanică, William și Charles au fost informați duminică, 16 august, despre planurile de relocare ale lui Harry și Meghan.

Un apropiat al Prințului și Prințesei de Wales a declarat că revenirea Sussexilor va genera inevitabil titluri în presă, însă nu va influența direcția în care William și Kate își construiesc viața și activitatea publică.

Aceștia ar fi hotărâți să se concentreze asupra familiei lor, asupra responsabilităților regale și asupra proiectelor prin care încearcă să producă schimbări pe termen lung.

Prințul William și Kate Middleton ar fi lăsat în urmă conflictul cu Harry și Meghan

O altă sursă apropiată cuplului a transmis că William și Kate nu intenționează să revină la conflictele din trecut.

„Ceea ce aleg Harry și Meghan să facă îi privește pe ei”, a declarat sursa, potrivit presei britanice, adăugând că Prințul și Prințesa de Wales consideră că au lăsat în urmă acea perioadă a vieții lor.

Relația dintre cei doi frați rămâne însă una extrem de tensionată. Potrivit informațiilor citate, Prințul William nu ar mai fi discutat personal cu Harry de la funeraliile Reginei Elisabeta a II-a, din septembrie 2022. De asemenea, cei doi nu ar fi avut contacte telefonice sau prin mesaje timp de mai bine de doi ani și jumătate.

În schimb, poziția Regelui Charles față de fiul său cel mic ar fi devenit mai conciliantă. Monarhul s-ar fi întâlnit cu Harry de trei ori și ar fi apreciat posibilitatea de a petrece mai mult timp alături de nepoții săi.

Prințul William și Kate Middleton, preocupați de viitorul Familiei Regale

Planurile de mutare ale lui Harry și Meghan vin la aproximativ șase săptămâni după întâlnirea acestora cu Regele Charles și Regina Camilla la Highgrove.

Ducii de Sussex ar intenționa să închirieze o locuință privată în afara Londrei, care nu aparține Familiei Regale. În același timp, cuplul ar urma să își închirieze proprietatea din Montecito, California, o vilă cu nouă dormitoare evaluată la aproximativ 12 milioane de lire sterline.

Copiii lor, Archie, în vârstă de șapte ani, și Lilibet, în vârstă de cinci ani, ar fi fost înscriși la o școală din Marea Britanie, ceea ce alimentează informațiile privind revenirea familiei în Regatul Unit.

Unul dintre principalele obstacole rămâne însă problema securității. În mai 2025, după ce a pierdut în instanță un proces privind dreptul la protecție finanțată de stat în Marea Britanie, Harry declara pentru BBC că nu își poate imagina revenirea în țară alături de soția și copiii săi în aceste condiții.

Până în prezent, reprezentanții Prințului Harry și ai lui Meghan Markle nu au comentat informațiile privind relocarea familiei în Marea Britanie.

Jessica Bowie este acuzată că intenționa să amplaseze un dispozitiv exploziv în clădirea Capitoliului din Albany, cu scopul de a ucide oficiali și de a provoca distrugeri cât mai mari. Potrivit Departamentului american al Justiției, femeia ar fi intenționat ulterior să fugă în Siria, într-o zonă aflată sub controlul ISIS.

Jessica Bowie a fost reținută miercuri, după ce a intrat în posesia unui dispozitiv despre care credea că este unul exploziv, potrivit autorităților americane, scrie Reuters.

John A. Eisenberg, procuror general adjunct pentru securitate națională, a declarat că femeia ar fi făcut mai multe vizite în zona Capitoliului statului New York și ar fi fotografiat clădirea. Aceste acțiuni ar fi făcut parte din pregătirile pentru atacul pe care îl planifica.

Anchetatorii susțin că Bowie considera Capitoliul din Albany drept principala țintă a operațiunii. Potrivit Departamentului Justiției, femeia ar fi spus că își dorea ca atacul să aibă un „efect asupra sistemului american”.

Femeie din New York, legături cu ideologia ISIS și mesaje antiamericane

Autoritățile americane afirmă că Jessica Bowie ar fi exprimat în mediul online mesaje cu caracter antiamerican și ar fi manifestat simpatie pentru ideologia extremistă asociată ISIS.

Departamentul Justiției a precizat că Bowie ar fi celebrat inclusiv atacurile teroriste din 11 septembrie 2001, comise de membri ai organizației al-Qaida. Atacurile au dus la moartea a aproape 3.000 de persoane și au reprezentat unul dintre cele mai grave acte teroriste din istoria Statelor Unite.

Potrivit anchetatorilor, planul femeii nu s-ar fi limitat la provocarea unor pagube materiale. Ea ar fi urmărit uciderea unor oficiali publici și distrugerea unei cât mai mari părți a clădirii Capitoliului înainte de a părăsi Statele Unite.

Un avocat al lui Jessica Bowie nu a putut fi contactat imediat pentru a oferi un punct de vedere cu privire la acuzațiile formulate împotriva clientei sale.

Arestată după ce ar fi intrat în posesia unui dispozitiv exploziv

Arestarea lui Bowie a determinat autoritățile din New York să ia măsuri suplimentare de securitate în zona Capitoliului și în alte obiective guvernamentale.

Guvernatoarea statului New York, Kathy Hochul, a declarat că autoritățile au consolidat măsurile de securitate în urma arestării și că situația este monitorizată împreună cu instituțiile de aplicare a legii.

„Nu există nicio amenințare imediată în acest moment”, a transmis Hochul, subliniind că autoritățile vor continua să colaboreze pentru protejarea populației și a comunităților din New York.

Cazul Jessica Bowie se înscrie într-un context mai larg de preocupare în Statele Unite privind amenințările la adresa oficialilor și intensificarea violenței motivate politic sau ideologic. Ancheta este în desfășurare, iar acuzațiile formulate împotriva femeii urmează să fie analizate în cadrul procedurilor judiciare.

Fostul ministru al Sănătății, Alexandru Rogobete, este nemulțumit de Legea Salarizării primită astăzi dinspre Guvern și spune că este mai slabă decât versiunea anterioară.

„Colegul de la USR, cei care susțin acest guvern demis până la urmă de atâta timp și cei care susțin aceste reforme, care doar reforme nu sunt, spunea că la Sănătate crește cam cu 2,5 miliarde anvelopa salarială. Este cea mai mare minciună și cea mai mare dezinformare. În proiectul actual al legislației, prin lege, ceea ce este complet absurd, sporurile se plătesc la valoarea minimă, din lege”, a declarat fostul ministru, într-un interviu acordat Antena 3 CNN.

Ce se va întâmpla cu salariile din Sănătate

Alexandru Rogobete critică dur reforma propusă de executiv și acuză Guvernul de dezinformare. De asemenea, fostul ministru își ridică o întrebare legată de creșterea anvelopei salariale, anunțată de Guvern pentru această lege.

„Nu crește nimic. În proiectul de lege probabil crește cu 2,5 miliarde, dar per global scade cu 3,5-4 miliarde. Și atunci unde trebuie să ducă acei bani? Pentru că ni se tot spune așa că proiectul anterior avea o anvelopă de 12 miliarde, că acum trebuie să se ajungă la 8 miliarde bani în plus. Și atunci unde se duc banii în plus? Mi este greu să spun acum. Vă dați seama că noi am primit forma, mă rog, actuala proiectului, varianta 2.0 sau cum se cheamă, care e mai dezastru decât cealaltă”, a adăugat Rogobete.

Legea Salarizării, „varianta 2.0”

Versiunea elaborată în ultimele săptămâni de ministerul Muncii nu este nici de această dată pe placul social democraților, care amenință în continuare că nu o vor susține în Parlament. Fostul ministru PSD a făcut și calcule, motivându-și astfel alegerea.

„Un medic de la universitar care în loc să vadă doi pacienți vede 4-5 și mai are și terapie intensivă, și bloc operator, și sală de operație, și urgențe, și gărzi peste gărzi, da, va pierde în jur de 2.000 de lei la salariu”, a explicat social-democratul.

Reforma din domeniul salarizării ar trebui votată până la finalul lunii august de o majoritate parlamentară. În caz contrar, România riscă să piardă bani europeni și, implicit, jalonul aferent Legii Salarizării, care valorează 770 de milioane de euro.

Un cutremur puternic, cu magnitudinea 6,7, a avut loc joi în regiunea Ayacucho din sudul statului Peru, potrivit Serviciului Geologic al Statelor Unite (USGS).

Seismul a avut loc la ora locală 13:00, iar epicentrul său s-a situat la 38 de kilometri nord-vest de orașul Upahuacho, din provincia Parinacochas, regiunea Ayacucho. Adâncimea seismului a fost de 99 de kilometri, notează Associated Press. 

Cutremurul a fost resimțit în mai multe regiuni din sudul Peruului, inclusiv în Ica și Arequipa.

Luis Vásquez, șeful Apărării Civile, a declarat postului de radio local RPP că „până în prezent nu s-au raportat pagube de niciun fel”.

Yony Reyes, primarul provinciei Parinacochas, a afirmat că nici în capitala provinciei nu s-au înregistrat pagube. În plus, marina peruană a precizat că nu există pericol de tsunami.

Autoritățile abia făcuseră un exercițiu pentru un seism major și tsunami

Autoritățile din Peru au organizat un exercițiu la nivel național de simulare a unui seism cu magnitudinea de 8,8 și a unui tsunami cu doar câteva zile în urmă, în contextul în care s-a mai confruntat recent cu un cutremur.

Peru face parte din „Inelul de Foc” al Pacificului, o zonă cu activitate seismică intensă.

În 2007, un cutremur cu magnitudinea de 7,9, produs într-o provincie din regiunea Ica, a provocat moartea a aproape 600 de persoane.

America de Sud a fost lovită în ultimele săptămâni de mai multe cutremure. În data de 10 august, Columbia fusese lovită de un cutremur cu magnitudinea 7,4, care a provocat sute de morți, mii de răniți și pagube importante.

De asemenea, în luna iunie, Venezuela a fost lovită de două cutremure cu magnitudinea de 7,2 și, respectiv, 7,5, care au dus la un bilanț național al victimelor care se ridică în prezent la 6.300 de persoane.