MediaFax.ro

Declarațiile au fost făcute pe scările sediului DIICOT.

„Astăzi am fost invitată în calitate de martor, la fel ca și tatăl meu ieri, a fost o procedură normală”, a spus Georgescu adăugând că vrea să le mulțumească tuturor celor „care luptă pentru dreptul la o judecată corectă”.

„Suntem o familie obișnuită și am fost supuși unor intervenții brutale inacceptabile (…) este important să conștientizați că vă puteți afla cândva în această situație”, a continuat Cristela Georgescu.

Ea s-a referit la „modul brutal” în care agenți înarmați au intrat în casa familiei și i-au păzit pe copilul și pe bunicul aflați în pat. De asemenea, a vorbit despre persecuție politică, acuzații nefondate și proceduri încălcate.

„Noi ne aflam într-un stat care se pretinde a fi democrat, totuși asistăm la o persecuție politică (…) Acuzații din dosar sunt nefondate, până la ora actuală nu am putut intra în posesia dosarului (…) informații confidențiale care nu au voie să ajungă publice au apărut în presă înainte să ajungă la judecător (…) Prezumția de nevinovăție nu este respectată”, a mai spus Cristela Georgescu.

Ea a vorbit despre CEDO și a lansat acuzații către președintele Nicușor Dan despre care a spus că a făcut presiuni afectând imaginea lui Călin Georgescu înainte de judecată.

Înainte de a pleca de la sediul DIICOT, Cristela Georgescu a imitat gestul soțului ei și a urcat pe ușa mașinii pentru a saluta mulțimea. În apropierea sediului se aflau zeci de susținători ai fostului candidat la alegerile prezidențiale care au cerut eliberarea lui Georgescu și au scandat, printre altele, „Cristela este prima doamnă”.

Marți, și fostul candidat Călin Georgescu a fost scos din Arestul Central și dus la sediul DIICOT, unde au loc percheziții informatice asupra dispozitivelor electronice ridicate din casa celor doi soți, din Mogoșoaia.

Procurorii anti-mafia încearcă să refacă traseul banilor (peste 1 milion de euro) din presupusul prejudiciu în dosarul în care este implicat politicianul.

Anchetatorii l-au introdus pe Georgescu în sediul DIICOT prin curtea instituției, fiind transportat cu duba de la Arestul Central. Călin Georgescu a avut cătușe la mâini și nu a făcut niciun fel de declarații. Prezența soților Georgescu la DIICOT a fost necesară în vederea continuării cercetărilor desfășurate de procurori în dosarul de înșelăciune cu prejudiciu de 1,1 milioane de euro.

Coi doi bărbați cu vârsta de 54 de ani, care sunt administratori ai unei firme, i-ar fi păcălit pe angajații victimei că doresc să închirieze sisteme de cofrat pentru folosirea lor pe șantiere.

„În acest context, bănuiții și-ar fi însușit acele bunuri la scurt timp după ce au fost livrate pe șantier, în scopul obținerii unui folos patrimonial injust”, potrivit Direcției Generale de Poliție a Municipiului București (DGPMB).

Potrivit Poliției, prejudiciul cauzat este de peste 3.260.000 de lei.

Marți, anchetatorii au descins la 5 adrese din Capitală, dar și din județele Ilfov, Dâmbovița și Brașov.

În urma perchezițiilor, cei doi administratori de firmă duși la audieri. Poliția anunță că vor fi dispuse măsurile legale față de aceștia.

Brigada de Investigare a Criminalității Economico-Financiare continuă cercetările, supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul București. Cei doi administratori sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată.

Coi doi bărbați cu vârsta de 54 de ani, care sunt administratori ai unei firme, i-ar fi păcălit pe angajații victimei că doresc să închirieze sisteme de cofrat pentru folosirea lor pe șantiere.

„În acest context, bănuiții și-ar fi însușit acele bunuri la scurt timp după ce au fost livrate pe șantier, în scopul obținerii unui folos patrimonial injust”, potrivit Direcției Generale de Poliție a Municipiului București (DGPMB).

Potrivit Poliției, prejudiciul cauzat este de peste 3.260.000 de lei.

Marți, anchetatorii au descins la 5 adrese din Capitală, dar și din județele Ilfov, Dâmbovița și Brașov.

În urma perchezițiilor, cei doi administratori de firmă duși la audieri. Poliția anunță că vor fi dispuse măsurile legale față de aceștia.

Brigada de Investigare a Criminalității Economico-Financiare continuă cercetările, supravegherea Parchetului de pe lângă Tribunalul București. Cei doi administratori sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunii de înșelăciune în formă continuată.

Cazul a generat informații contradictorii din partea autorităților ruse, după ce unele oficialități locale au sugerat că femeia ar fi putut muri de ciumă în urma unui incident de laborator.

Marco Rubio a făcut declarațiile la sosirea sa în Reykjavik, capitala Islandei. Oficialul american a afirmat că Moscova trebuie să ofere lumii mai multe informații despre incident și despre eventualele riscuri asociate acestuia.

Cercetătoarea, identificată drept Darya Shipilova, în vârstă de 28 de ani, lucra la Institutul Anticiumă din Irkutsk, în Siberia. Ea a murit într-un spital din Irkutsk la scurt timp după ce s-a îmbolnăvit, iar autoritățile au verificat aproximativ 200 de persoane care au intrat recent în contact cu aceasta, scrie Reuters.

Inițial, mai mulți oficiali din regiunea siberiană au sugerat că Shipilova ar fi murit după ce s-ar fi infectat cu ciumă în urma unui accident produs în laborator. Unele dintre aceste informații au fost ulterior șterse de pe platformele online.

Agenția națională rusă pentru sănătate publică, Rospotrebnadzor, a respins însă aceste informații. Instituția a precizat că femeia nu a fost diagnosticată cu ciumă și că a murit de „pneumonie de etiologie necunoscută”, ceea ce înseamnă că medicii nu au stabilit cu exactitate agentul infecțios care i-a provocat boala.

Rospotrebnadzor a anunțat că analiza probelor prelevate de la cercetătoare nu a identificat microorganisme asociate activității sale din laborator. Femeia lucra cu agenți patogeni periculoși.

Spitalul în care a fost tratată a fost parțial închis în condiții de carantină, în timp ce persoanele care intraseră în contact cu ea au fost evaluate. Autoritățile ruse au negat însă informațiile potrivit cărora mai multe unități medicale din regiune ar fi fost plasate sub restricții.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a transmis marți că riscul pentru sănătatea publică este considerat scăzut.

Purtătorul de cuvânt al OMS, Christian Lindmeier, a precizat că evaluarea preliminară indică un risc „moderat spre scăzut” pentru zona Irkutsk, scăzut pentru Rusia în ansamblu și foarte scăzut pentru regiunea europeană.

Potrivit OMS, autoritățile ruse au identificat toate persoanele care au intrat în contact cu cercetătoarea înainte de moartea acesteia, iar niciuna nu prezenta simptome asociate ciumei.

Lindmeier a precizat că boala cercetătoarei a debutat inițial ca o infecție virală respiratorie acută tipică, însă autoritățile ruse investighează în continuare posibilitatea ca aceasta să fi fost provocată de ciuma pneumonică.

Institutul la care lucra femeia se află într-o zonă a Siberiei în care bacteria responsabilă de ciumă este prezentă în mod natural în populațiile de animale sălbatice.

Și președintele Donald Trump a declarat luni că oficialii americani urmăresc îndeaproape situația și că Statele Unite sunt pregătite să ofere sprijin, dacă va fi necesar.

Cazul a generat informații contradictorii din partea autorităților ruse, după ce unele oficialități locale au sugerat că femeia ar fi putut muri de ciumă în urma unui incident de laborator.

Marco Rubio a făcut declarațiile la sosirea sa în Reykjavik, capitala Islandei. Oficialul american a afirmat că Moscova trebuie să ofere lumii mai multe informații despre incident și despre eventualele riscuri asociate acestuia.

Cercetătoarea, identificată drept Darya Shipilova, în vârstă de 28 de ani, lucra la Institutul Anticiumă din Irkutsk, în Siberia. Ea a murit într-un spital din Irkutsk la scurt timp după ce s-a îmbolnăvit, iar autoritățile au verificat aproximativ 200 de persoane care au intrat recent în contact cu aceasta, scrie Reuters.

Inițial, mai mulți oficiali din regiunea siberiană au sugerat că Shipilova ar fi murit după ce s-ar fi infectat cu ciumă în urma unui accident produs în laborator. Unele dintre aceste informații au fost ulterior șterse de pe platformele online.

Agenția națională rusă pentru sănătate publică, Rospotrebnadzor, a respins însă aceste informații. Instituția a precizat că femeia nu a fost diagnosticată cu ciumă și că a murit de „pneumonie de etiologie necunoscută”, ceea ce înseamnă că medicii nu au stabilit cu exactitate agentul infecțios care i-a provocat boala.

Rospotrebnadzor a anunțat că analiza probelor prelevate de la cercetătoare nu a identificat microorganisme asociate activității sale din laborator. Femeia lucra cu agenți patogeni periculoși.

Spitalul în care a fost tratată a fost parțial închis în condiții de carantină, în timp ce persoanele care intraseră în contact cu ea au fost evaluate. Autoritățile ruse au negat însă informațiile potrivit cărora mai multe unități medicale din regiune ar fi fost plasate sub restricții.

Organizația Mondială a Sănătății (OMS) a transmis marți că riscul pentru sănătatea publică este considerat scăzut.

Purtătorul de cuvânt al OMS, Christian Lindmeier, a precizat că evaluarea preliminară indică un risc „moderat spre scăzut” pentru zona Irkutsk, scăzut pentru Rusia în ansamblu și foarte scăzut pentru regiunea europeană.

Potrivit OMS, autoritățile ruse au identificat toate persoanele care au intrat în contact cu cercetătoarea înainte de moartea acesteia, iar niciuna nu prezenta simptome asociate ciumei.

Lindmeier a precizat că boala cercetătoarei a debutat inițial ca o infecție virală respiratorie acută tipică, însă autoritățile ruse investighează în continuare posibilitatea ca aceasta să fi fost provocată de ciuma pneumonică.

Institutul la care lucra femeia se află într-o zonă a Siberiei în care bacteria responsabilă de ciumă este prezentă în mod natural în populațiile de animale sălbatice.

Și președintele Donald Trump a declarat luni că oficialii americani urmăresc îndeaproape situația și că Statele Unite sunt pregătite să ofere sprijin, dacă va fi necesar.

Partida dintre Dinamo București și Rapid București a avut loc la Bazinul Floreasca, în cadrul turneului U16 masculin – Zona Sud, din campionatul de polo.

Potrivit Federației, un părinte sau suporter al Rapidului a adresat injurii unui sportiv și antrenorilor dinamoviști, iar conflictul a degenerat, unul dintre antrenori fiind lovit.

Conform comunicatului FR Polo, comportamentul agresiv a durat mai multe minute, iar situația a culminat cu „o tentativă de lovire și lovirea unuia dintre cei doi antrenori”. Incidentul a fost consemnat în foaia oficială a meciului, iar cazul a fost trimis Comisiei de Disciplină a federației.

„Federația Română de Polo are toleranță zero față de orice formă de agresivitate, violență verbală sau fizică și față de comportamentele care afectează desfășurarea competițiilor și siguranța sportivilor, antrenorilor, arbitrilor și a celorlalți participanți”, se arată în comunicat.

FR Polo subliniază că incidentele sunt cu atât mai grave cu cât au loc în cadrul competițiilor juvenile, unde sportivii sunt copii. Federația le cere părinților, antrenorilor și tuturor susținătorilor să adopte un comportament civilizat și să respecte valorile sportului.

„Sportul de performanță trebuie să însemne, în primul rând, respect, disciplină, responsabilitate și fair-play, iar comportamentul adulților din jurul copiilor reprezintă un exemplu important pentru formarea acestora”, transmite federația.

Cazul nu s-a limitat însă la incidentul în care a fost implicat antrenorul lui Dinamo. În urma verificărilor efectuate pe baza imaginilor surprinse de camerele de supraveghere din spațiile comune ale bazinului, au fost constatate și acte de vandalism în vestiarul utilizat de sportivii Rapidului, potrivit forului național.

Federația afirmă că au fost deteriorate coșuri de gunoi, materiale de informare și o cameră de supraveghere, iar sportivii implicați au fost identificați. Situația urmează să fie analizată de Comisia de Disciplină, care va stabili eventualele sancțiuni în baza regulamentelor.

În același comunicat, Federația reamintește o scrisoare transmisă în martie 2025 de Comisia de Disciplină tuturor cluburilor afiliate și Colegiului Antrenorilor, prin care era lansat un apel la respect, fair-play și responsabilitate în competițiile juvenile.

Mesajul Comisiei pornea de la o întrebare adresată adulților din jurul copiilor: „Ce le transmitem acestor copii când văd adulți – cei care ar trebui să fie modelele lor – manifestându-se în acest fel?”.

Federația reamintește că suporterii trebuie să încurajeze, nu să creeze un climat ostil, iar antrenorii au responsabilitatea de a contribui la formarea sportivilor și de a nu amplifica tensiunile. În cazul unor nemulțumiri legate de arbitraj, cluburile sunt îndemnate să folosească procedurile oficiale de contestație, nu protestele agresive sau presiunile asupra oficialilor.

„Un meci pierdut e o lecție, nu un dezastru. Copiii noștri învață mai mult din reacțiile noastre decât din scorul final”, se mai arată în mesajul Comisiei de Disciplină.

Incidentul de la polo vine la numai o zi după un alt episod violent petrecut la o competiție juvenilă, de această dată în handbal. Duminică, la Sala „Constantin Jude” din Timișoara, doi bărbați s-au agresat în tribune în timpul meciului de junioare dintre LPS Banatul și Millenium Giarmata. Pe teren se aflau fete de 13-14 ani, care au asistat la conflict.

Cazul de la Timișoara a avut deja și o evoluție la nivelul autorităților. Polițiștii i-au identificat pe cei doi bărbați, de 48 și 49 de ani. Potrivit IPJ Timiș, între aceștia a izbucnit un conflict spontan, în urma căruia s-ar fi agresat reciproc, iar unul dintre ei, cel în vârstă de 48 de ani, a fost reținut pentru 24 de ore. A fost deschis un dosar penal pentru lovire sau alte violențe și tulburarea ordinii și liniștii publice.

Și Federația Română de Handbal a reacționat încă de luni, condamnând ferm incidentul și propunând convocarea de urgență a Consiliului de Administrație. Cazul se află și în atenția Comisiei de Disciplină.

După peste un milion de spectatori la prima parte, Horia și gașca se întorc într-o nouă confruntare cu absurdul vieții de birou. La patru ani de la lansare, „Teambuilding” ocupă primul loc între filmele românești preferate menționate de respondenții unui studiu Vidra Productions.

Comedia care a transformat rivalitățile de la birou într-un fenomen de cinema revine cu o nouă aventură. „Teambuilding 2” intră astăzi, 6 octombrie, în cinematografele din toată țara, la patru ani după ce prima parte a adus peste un milion de spectatori în săli. Horia, Emil, Lorena și colegii lor se întorc într-o lume în care inteligența artificială promite să revoluționeze munca, Generația Z contestă regulile jocului, iar compania răspunde tuturor provocărilor cu soluția pe care o cunoaște cel mai bine: încă un teambuilding.

Revenirea vine pe fondul unei legături cu publicul care continuă dincolo de succesul de box-office. Într-o analiză Vidra Productions a feedbackului oferit de 3.305 spectatori de cinema, „Teambuilding” este cel mai des menționat titlu la întrebarea despre filmul românesc preferat din ultimii ani. Dintre cei 2.906 respondenți care au numit un film, 12,4% au menționat „Teambuilding”, deși formularele au fost completate după vizionarea altor producții.

Regizat de Letiția Roșculeț și produs de Vidra Productions, „Teambuilding 2” mută aventura la un resort viticol din Republica Moldova. Cosmin Nedelcu – Micutzu, Matei Dima și Anca Dinicu revin în rolurile lui Horia, Emil și Lorena, într-o competiție în care orgoliile, diferențele dintre generații și un proiect tehnologic cu probleme amenință să transforme coeziunea echipei într-un haos total.

„La premieră, m-a bucurat să aud oamenii povestind ce situații din film le-au amintit de propriul job. Fiecare recunoaște alt coleg, altă discuție, alt moment prin care a trecut. De aici vine legătura cu personajele. Am vrut să păstrăm familiaritatea asta și să vedem ce se întâmplă cu Horia și gașca într-o lume în care au apărut alte presiuni și alte așteptări”, spune Matei Dima, scenarist și producător al filmului.

În „Teambuilding 2”, Horia și colegii încearcă să vândă un produs inovator. Proiectul are ambiții mari, însă produsul nu funcționează tocmai cum ar trebui. Șeful Oprea, interpretat de Șerban Pavlu, decide că oamenii au nevoie de mai multă coeziune și îi trimite într-un nou teambuilding.

De această dată, destinația este Republica Moldova, unde bucureștenii intră în competiție cu echipa ardelenilor și cu cea a tinerilor din Generația Z. Fiecare grup vine cu propriul stil, propriile ambiții și o părere foarte clară despre cum ar trebui făcute lucrurile. Probele îi obligă să colaboreze, iar rivalitățile le dau suficiente motive să uite de obiectivul comun.

Povestea pornește de la o realitate pe care mulți o cunosc: felul în care muncim se schimbă mai repede decât reușim noi să ne schimbăm. Tehnologia promite soluții, colegii mai tineri au alte așteptări, iar companiile încearcă în continuare să-i aducă pe toți la aceeași masă prin meetinguri, prezentări și activități de grup.

Horia se întoarce cu experiența primei aventuri și cu încrederea că știe deja cum merg lucrurile. Noul teambuilding îl pune însă în fața unor situații pentru care vechile reflexe nu sunt întotdeauna suficiente.

„Mă amuză când vine cineva după proiecție și îmi spune că are un Horia la serviciu. Îmi vine să întreb imediat ce face omul respectiv. La premieră, mi-a plăcut să aud ce a recunoscut fiecare în el. Horia are impresia că știe cum merg lucrurile și că se poate descurca în orice situație. E foarte amuzant să-l joci tocmai când situația începe să-i arate că mai are de învățat”, spune Micutzu.

Lansat în 2022, primul „Teambuilding” a schimbat așteptările privind succesul comercial al unei comedii românești, depășind pragul de un milion de bilete vândute după 16 săptămâni în cinematografe. Ședințele interminabile, limbajul corporate și rivalitățile dintre departamente au devenit materia unei povești în care spectatorii și-au recunoscut colegii, șefii și propriile experiențe.

La patru ani distanță, analiza Vidra Productions indică persistența acestei legături. „Teambuilding” conduce clasamentul titlurilor menționate spontan drept filme românești preferate, cu 361 de respondenți care l-au numit, dintre care 302 l-au indicat ca unic titlu preferat.

Datele provin din formulare completate după vizionarea filmelor „Situationship”, „Dragoste la Țară” și „Tati Full-Time”. „Teambuilding” a fost, așadar, ales din memoria spectatorilor, în contextul în care aceștia tocmai văzuseră o altă producție. În grupul respondenților care au vizionat „Situationship”, procentul celor care au menționat „Teambuilding” ca film preferat ajunge la 19,2% – aproape unul din cinci.

Aceeași analiză arată și apetitul pentru comedia românească: 60,4% dintre cei 3.305 respondenți au ales comedia între genurile de filme românești pe care ar dori să le vadă. Preferința se regăsește în toate grupele de vârstă analizate și ajunge la 70,1% în rândul celor de peste 45 de ani.

Pentru continuare, provocarea a fost să transforme familiaritatea personajelor într-o nouă poveste, capabilă să surprindă schimbările din lumea muncii și să răspundă așteptărilor create de prima parte.

„După succesul primei părți, știam că oamenii vor veni cu așteptări mari. La premieră, m-a bucurat să aud că au regăsit personajele de care le era dor și că au plecat discutând despre ce li s-a întâmplat de data aceasta. Pentru noi, momentul în care vedem filmul împreună cu publicul vine cu multe emoții. După luni de pregătire, filmări și postproducție, reacțiile din sală și conversațiile de după proiecție dau un sens foarte concret muncii întregii echipe”, spune Alexandra Hash, producătoarea filmului.

Un teambuilding nou aduce și oameni noi în peisaj, cu alte orgolii și alte idei despre cum se câștigă o competiție. În „Teambuilding 2”, diferențele dintre generații dau o nouă dimensiune rivalităților de la birou. Personajele cunoscute își găsesc noi motive de dispută, iar întâlnirea cu alte echipe face și mai vizibile diferențele de mentalitate.

„Cred că fiecare dintre noi are o versiune de la serviciu, în care încearcă să pară stăpân pe situație, și una care iese la suprafață când lucrurile o iau razna. Mi se pare foarte amuzant să explorezi distanța dintre ele. Într-un teambuilding, petreci suficient timp cu colegii încât să devină tot mai greu să păstrezi aparențele. Iar Lorena are și ea momente în care îi ies la iveală lucruri pe care, într-o zi obișnuită la birou, le-ar ține pentru ea”, spune Anca Dinicu.

Regia este semnată de Letiția Roșculeț, după un scenariu scris de Alex Coteț și Matei Dima. Filmul este produs de Matei Dima și Alexandra Hash, prin Vidra Productions.

„Mi-am dorit să aducem în film tensiunea aceea pe care o simți când lucrurile se schimbă mai repede decât poți ține pasul cu ele. La serviciu, asta se vede în teama că poți fi înlocuit, în presiunea de a învăța mereu ceva nou și în felul în care generații diferite ajung să se privească cu neîncredere. Personajele vin cu toate aceste neliniști în teambuildin g, unde li se cere să colaboreze și să se distreze. Din încercarea lor de a părea relaxate, deși fiecare are ceva de demonstrat sau de apărat, apare multă comedie”, spune regizoarea Letiția Roșculeț.

Teambuilding 2 poate fi văzut de astăzi în cinematografele din toată țara.

• Titlu: Teambuilding 2
• Gen: Comedie
• Durată: 110 minute
• Rating: N15
• Regie: Letiția Roșculeț
• Scenariu: Alex Coteț, Matei Dima
• Producători: Matei Dima, Alexandra Hash
• Casă de producție: Vidra Productions
• Distribuție: Cosmin Nedelcu – Micutzu, Matei Dima, Anca Dinicu, Anca Munteanu, Vlad Ianuș, Nicu Banea, Șerban Pavlu, Ștefan Iancu, Bogdan Iancu și alții
• Lansare în cinematografe: 6 octombrie 2026

Despre research: analiza Vidra Productions, prezentată în septembrie 2026, agregă 3.305 răspunsuri din formulare de feedback completate în perioada 2023–2026 de spectatorii filmelor „Situationship”, „Dragoste la Țară” și „Tati Full-Time”. Întrebarea deschisă despre filmul românesc preferat a înregistrat 2.906 răspunsuri valide; întrebarea despre genurile dorite a permis răspunsuri multiple. Rezultatele descriu preferințele respondenților și nu pot fi generalizate la întreaga populație.

Un studiu realizat de Fundația Asociației Americane a Consultanților Politici, publicat luna trecută, a constatat că 25% dintre americani folosesc acum instrumente de inteligență artificială zilnic.

Potrivit The Independent, 61% le folosesc cel puțin de câteva ori pe lună, iar 20% afirmă că utilizarea lor este legată de probleme politice, alegeri și vot.

Publicația NPR a intervievat mai mulți alegători, care au spus că folosesc solicitări bazate pe inteligență artificială pentru a căuta știri despre candidații aflați pe listele inferioare de vot, care participă la alegerile de la jumătatea mandatului.

Astfel, vor să afle care este poziția nominalizaților cu privire la anumite probleme care îi preocupă și să determine cine ar trebui să primească în cele din urmă sprijinul lor.

Un bărbat în vârstă de 40 de ani, stabilit în Virginia de Vest, a declarat că a purtat recent „o discuție de ore” cu ChatGPT de la OpenAI pentru a decide cu cine să voteze.

Într-o captură de ecran a conversației cu chatbot-ul, ChatGPT a răspuns: „Nu ar trebui să încerc să vă manipulez opiniile politice sau să vă spun cum să votați, dar vă pot ajuta să investigați candidații în funcție de criteriile pe care le alegeți, să comparați dovezile, să discutați filosofia politică și să stabiliți priorități”.

O femeie în vârstă de 65 de ani, membră a consiliului municipal din Wisconsin, a declarat pentru NPR că a folosit instrumentul Gemini de la Google la începutul acestei veri. Astfel, a întocmit o listă cu argumentele pro și contra ale candidaților democrați la alegerile primare din statul său, Francesca Hong și David Crowley, pentru a o ajuta să se decidă.

Altă femeie în vârstă de 50 de ani a declarat că a folosit chatbot-ul Claude de la Anthropic pentru a crea un site web. Acesta a fost conceput pentru a informa alegătorii din acest stat cu privire la cine se află pe buletinul de vot și care este poziția lor cu privire la probleme cheie.

Unii dintre intervievații au indicat faptul că inteligența artificială răspunde unei nevoi create de declinul ziarelor regionale.

„Decimarea presei locale le-a lăsat cu mai puține opțiuni de a afla despre cursele electorale din sferturile inferioare”, au explicat ei.

Cu toate acestea, deși mulți consideră inteligența artificială un instrument util, studiul AAPC a înregistrat, de asemenea, o neîncredere profundă în tehnologie și în răspunsurile pe care le oferă.

Doar 1% dintre respondenți declarând că au încredere în răspunsurile chatboților la întrebări politice, comparativ cu 27% care au spus că au încredere în agențiile de știri naționale.

Bebelușul suferea de o malformație pulmonară congenitală rară, cunoscută sub numele de CPAM – malformație congenitală a căilor respiratorii pulmonare –, care apare la aproximativ una din 25.000-35.000 de sarcini, potrivit The Independent.

În majoritatea cazurilor, afecțiunea nu pune viața în pericol. Într-un număr redus de situații însă, formațiunea poate crește foarte repede și poate ajunge să comprime inima și plămânii fătului, existând inclusiv riscul de deces intrauterin.

Cazul a implicat o femeie însărcinată în vârstă de 40 de ani. La 22 de săptămâni de sarcină, formațiunea din plămânul fătului ajunsese la aproximativ cinci centimetri și era suficient de mare pentru a exercita presiune asupra inimii și plămânilor.

Medicii au observat, de asemenea, o acumulare periculoasă de lichid în abdomenul fătului.

În prezent, nu există un tratament standard care să poată fi aplicat tuturor cazurilor de CPAM. În anumite situații, femeilor însărcinate li se administrează corticosteroizi pentru a încerca reducerea dimensiunii formațiunii.

În cazurile rare în care apar chisturi mari pline cu lichid, medicii pot introduce un ac prin abdomenul și uterul mamei pentru a monta un tub de drenaj. Procedura este însă asociată, în unele situații, cu un risc crescut de naștere prematură.

O altă variantă este lobectomia fetală, o intervenție chirurgicală majoră în care uterul este deschis, tumora este îndepărtată de la nivelul fătului, iar acesta este apoi reintrodus în uter. Potrivit unui studiu al University of California San Francisco, rata de supraviețuire în astfel de cazuri este de aproximativ 50%.

În cazul din China, medicii au ales o abordare mult mai puțin invazivă.

Ei au introdus un ac subțire prin abdomenul mamei, până în formațiunea pulmonară a fătului, apoi au transmis prin acesta energie cu microunde.

Tehnica determină vibrarea moleculelor de apă din țesuturi, ceea ce produce o temperatură foarte ridicată și distruge țesutul anormal din interior spre exterior.

Procedura este cunoscută drept ablație cu microunde.

Rezultatele au apărut rapid. La numai trei zile după intervenție, tumora se redusese semnificativ, iar acumularea de lichid din abdomenul fătului dispăruse complet.

Copilul a fost adus pe lume prin cezariană la 37 de săptămâni de sarcină și a cântărit aproximativ 2,9 kilograme.

Medicii au descris intervenția drept „un nou reper”, precizând că este primul caz raportat în care ablația cu microunde a fost utilizată pentru tratarea CPAM la un făt.

Cercetătorii atrag însă atenția că rezultatele unui singur caz nu sunt suficiente pentru a stabili cu certitudine siguranța și eficiența procedurii.

Dacă tehnica se va dovedi sigură, reproductibilă și eficientă și în alte cazuri, ea ar putea deveni o nouă opțiune pentru formele severe de CPAM, în special atunci când tumora crește suficient de mult încât să amenințe viața fătului.

Cauza este simplă, potrivit Virgilio Motori. Aerul din mașină conține umiditate.

Când dă de geamurile reci, vaporii de apă se transformă în picături minuscule. Într-o zi ploioasă, câțiva pasageri sunt de ajuns pentru ca fenomenul să apară rapid.

Primul impuls al multor șoferi este să șteargă parbrizul cu o cârpă sau cu mâna. Soluția ține doar câteva secunde și lasă dâre, foarte vizibile noaptea, în lumina farurilor.

O greșeală frecventă este să pornești încălzirea folosind aerul din interiorul mașinii. Astfel, același aer umed circulă în habitaclu, iar condensul dispare mai greu.

Multe mașini au un buton dedicat dezaburirii, marcat de obicei cu simbolul parbrizului. Sistemul reglează automat ventilatorul, temperatura și direcția aerului.

Combinația corectă este aer condiționat pornit, temperatură ridicată, recirculare oprită și aer îndreptat spre parbriz. Închiderea gurilor de ventilație centrale ajută la concentrarea fluxului de aer.

Praful și reziduurile de pe interiorul parbrizului favorizează depunerea picăturilor.

Filtrul de habitaclu ar trebui schimbat o dată pe an sau la 15.000 de kilometri, dacă producătorul nu prevede altfel. Un filtru murdar lasă să treacă mai puțin aer și reține mai multă umiditate.

La mașinile mai vechi, cauza poate fi alta. Garniturile deteriorate ale ușilor sau orificiile de scurgere înfundate pot lăsa apa să intre. Dacă preșurile sunt mereu ude, merită căutată cauza.

La deschiderea sesiunii, la ora 10:00, a fost identificată o problemă tehnică temporară pe platforma minimis.imm.gov.ro. Aceasta a fost remediată la ora 10:25, iar prima înscriere cu succes a fost înregistrată la ora 10:29. Funcționarea aplicației este monitorizată în continuare.

Potrivit comunicatului transmis de minister, până la ora 12:00, s-au înscris 1.246 de persoane, din cele 17.600 de locuri disponibile pentru această sesiune.

Cele mai multe înscrieri, respectiv 1.013, au fost înregistrate în categoria persoanelor cu vârsta între 18 și 30 de ani neîmpliniți, cu domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate, fără București-Ilfov.

În categoria persoanelor cu domiciliul în București-Ilfov au fost înregistrate 218 înscrieri. Pentru persoanele aparținând minorității rome cu domiciliul în regiunile mai puțin dezvoltate, fără București-Ilfov, au fost înregistrate 9 înscrieri.

Tot în categoria persoanelor aparținând minorității rome, însă cu domiciliul în București-Ilfov, au fost înregistrate 6 înscrieri.

Pe parcursul sesiunii de înscrieri, aplicația beneficiază, în funcție de volumul de accesări și de modul de funcționare a sistemului, de actualizări și ajustări tehnice în timp real, pentru menținerea stabilității fluxului de acces și procesarea solicitărilor utilizatorilor.

MEDAT și STS vor continua să monitorizeze funcționarea platformei pe întreaga perioadă de înscriere

„Este o onoare să fiu numit noul antrenor principal al echipei naționale masculine de hochei pe gheață a României. Oportunitatea de a conduce o echipă națională reprezintă atât o mare responsabilitate, cât și un privilegiu imens”, a transmis Pasco, într-un mesaj publicat de Federația Română de Hochei pe Gheață (FRHG).

Noul selecționer spune că este nerăbdător să înceapă colaborarea cu jucătorii și stafful tehnic și să pună bazele unui proiect pe termen lung.

„Sunt cu adevărat entuziasmat să încep această călătorie și să colaborez cu jucătorii, staff-ul și membrii Federației pentru a construi, împreună, un parcurs al echipei naționale de care să fim mândri, unit și de succes”, a adăugat antrenorul canadian.

Pasco își va începe oficial activitatea la reprezentativa României în luna noiembrie, când echipa națională va avea următoarea acțiune. Potrivit FRHG, atunci va fi organizată și prezentarea oficială a noului selecționer.

Ron Pasco, în vârstă de 54 de ani, are o experiență importantă atât ca jucător, cât și ca antrenor. Ca centru, canadianul a evoluat în Canada și Statele Unite ale Americii, iar cea mai mare parte a carierei europene a petrecut-o în Germania, la Adler Mannheim și Kölner Haie. A mai jucat în Austria, Danemarca și Suedia. Cu Adler Mannheim, a câștigat de trei ori titlul Germaniei.

După retragerea din activitate, în 2011, Pasco și-a început cariera de antrenor la Kölner Haie, apoi a făcut parte din staffurile lui Adler Mannheim, Dinamo Minsk, în KHL, Lausanne HC și din nou Kölner Haie. Din 2020 a preluat naționala Lituaniei, pe care a condus-o inclusiv la promovarea în Divizia I/A a Campionatului Mondial, în 2025. La ediția din 2026, Pasco a pregătit în continuare reprezentativa baltică în eșalonul secund.

FRHG a anunțat oficial numirea lui Pasco la finalul săptămânii trecute, acesta urmând să preia atât naționala de seniori, cât și coordonarea pregătirii reprezentativelor masculine U20 și U18.

Opera, o carte considerată una dintre cele mai scumpe din lume, a fost furată în noaptea dintre duminică, 4 octombrie, și luni, 5 octombrie, potrivit Fanpage. Cartea era expusă într-o galerie privată de artă contemporană din Issoire, în regiunea franceză Auvergne.

Furtul a fost descoperit luni dimineață de proprietarul galeriei, Christian Karoutzos. Acesta a găsit smulsă una dintre porțile mari de acces ale clădirii. Galeria se află la periferia orașului, nu în centru.

Ancheta este coordonată de Procuratura din Clermont-Ferrand, care descrie opera drept o piesă de mare valoare.

Rămâne un mister cum au reușit hoții să ia cartea nestingheriți. Opera cântărește cât un frigider și este una dintre cele mai grele cărți din lume.

Coperta a fost sculptată de Salvador Dalí pentru editorul francez Joseph Forêt. Este realizată din bronz și împodobită cu numeroase pietre prețioase. Doar coperta cântărește 150 de kilograme.

Această carte are 150 de pagini de pergament, inspirate din textul Apocalipsei Sfântului Ioan. Paginile au fost ilustrate de mari artiști și scriitori ai secolului XX, printre care Jean Cocteau și Bernard Buffet. Valoarea ei este estimată la câteva milioane de euro.

Proprietarul galeriei a descris-o drept o operă maiestuoasă, unică în lume, asemănătoare unei catedrale.

„Franța a fost asasinată noaptea trecută”, a declarat Karoutzos pentru postul public de radio francez ICI.

Coreea de Sud a anunțat că Ucraina a prezentat scuze pentru dezvăluirea făcută de președintele ucrainean Volodimir Zelenski. Conform dezvăluirii, doi prizonieri de război nord-coreeni au fost transferați în Coreea de Sud.

Oficialii de la Seul consideră că scuzele ucrainene au fost „insuficiente”, anunță Clash Report. Ca urmare, Coreea de Sud ia în considerare un răspuns diplomatic ferm, care ar putea include retragerea ambasadorului din Ucraina.

Ministrul de Externe din Coreea de Sud, Cho Hyun, a declarat că Ucraina a acceptat inițial statutul de confidențialitate pentru a proteja militarii și familiile lor din Coreea de Nord. În replică, ministrul ucrainean de Externe, Andrii Sybiha, a descris situația drept o „neînțelegere diplomatică” și a transmis că autoritățile de la Kiev lucrează pentru soluționarea rapidă a disputei.

„Nu aș vrea să numesc acest lucru un incident. Să spunem că este o neînțelegere diplomatică”, a declarat Sybiha.

Președintele Volodimir Zelenski a dezvăluit săptămâna trecută, în timpul discursului susținut la Adunarea Generală a ONU, că doi prizonieri nord-coreeni au fost trimiși în Coreea de Sud.

Anunțul a provocat nemulțumirea autorităților de la Seul, care doreau ca transferul să rămână confidențial. Biroul prezidențial sud-coreean a cerut în această săptămână explicații și scuze din partea Ucrainei. Coreea de Sud a dorit păstrarea secretului în principal din motive de securitate, diplomatice și umanitare.

Cei doi militari nord-coreeni au fost capturați de forțele ucrainene în ianuarie 2025. Ei au fost primii militari nord-coreeni capturați în viață de Ucraina de la intrarea Phenianului în războiul împotriva Ucrainei, unde sprijină Rusia.

Coreea de Nord a încheiat un parteneriat strategic cu Rusia care include și un pact de apărare reciprocă. Phenianul a trimis, potrivit estimărilor, aproximativ 14.000 de militari pentru a sprijini forțele ruse în operațiunile menite să alunge trupele ucrainene din regiunea Kursk.

Liderii ucraineni susțin că peste 8.000 de militari nord-coreeni s-ar afla în continuare în Rusia și că alți aproximativ 10.000 sunt antrenați pentru o posibilă viitoare desfășurare.

Parlamentul Lituaniei a votat, marți, pentru avansarea unei modificări constituționale care ar elimina interdicția privind desfășurarea armelor nucleare pe teritoriul țării, potrivit The Kyiv Independent.

Inițiativa vine în contextul în care Vilnius încearcă să-și consolideze capacitatea de descurajare, pe fondul îngrijorărilor tot mai mari provocate de politica agresivă a Rusiei în regiune.

Propunerea a fost aprobată în primă lectură cu 106 voturi pentru și 18 împotrivă, în timp ce șase parlamentari s-au abținut.

Modificarea prevede abrogarea articolului 137 din Constituția Lituaniei, care interzice în prezent armele de distrugere în masă și bazele militare străine pe teritoriul țării.

Inițiativa apare în momentul în care Lituania își extinde cooperarea în domeniul apărării cu aliații NATO, inclusiv prin desfășurarea permanentă a unei brigăzi militare germane. În același timp, Franța analizează o posibilă extindere a rolului descurajării sale nucleare în Europa.

Modificarea constituțională trebuie să treacă și printr-un al doilea și ultim vot, care nu poate avea loc mai devreme de trei luni.

Pentru adoptarea definitivă sunt necesare voturile a cel puțin 94 dintre cei 141 de parlamentari lituanieni.

Președintele Parlamentului, Juozas Olekas, a declarat înaintea votului că eliminarea interdicției constituționale ar consolida reziliența și capacitatea de descurajare a Lituaniei.

„Acest lucru ar însemna că ne asigurăm cel mai puternic sprijin posibil”, a spus Olekas.

Potrivit acestuia, votul final ar putea avea loc pe 12 ianuarie.

Lituania și-a majorat semnificativ cheltuielile pentru apărare în ultimii ani și găzduiește deja o forță multinațională NATO. Germania își extinde, de asemenea, în mod permanent prezența militară în țară.

Temerile privind securitatea sunt amplificate și de poziția geografică a Lituaniei, situată între exclava rusă Kaliningrad și Belarus.

Ambele teritorii găzduiesc capabilități militare rusești, iar Kaliningrad se învecinează cu două state NATO, Polonia și Lituania.

Eliminarea articolului din Constituție nu ar autoriza însă automat desfășurarea unor arme nucleare în Lituania. Modificarea ar elimina doar obstacolul constituțional care interzice în prezent o astfel de posibilitate.

Rusia a început să testeze un sistem neobișnuit de apărare împotriva dronelor ucrainene, format din baloane suspendate deasupra solului și legate între ele prin cabluri, care ar urma să prindă aeronavele ce se apropie, potrivit Kyiv Post.

Sistemul a fost prezentat în această săptămână de postul de televiziune de stat rus „Rossiya 1”.

Baloanele acestea mențin cablurile în aer, iar de ele sunt suspendate fire de kevlar. Bariera este concepută pentru a încurca elicea unei drone și pentru a o face să se prăbușească.

Dezvoltatorii ruși spun că tehnologia este pregătită pentru producția în serie. Potrivit raportului, protejarea unei singure instalații de mari dimensiuni ar necesita cel puțin 10 baloane.

Sistemul nu pare să fie conceput pentru a opri fiecare dronă, ci și pentru a le face să își schimbe direcția sau să zboare la o altitudine mai mare pentru a evita cablurile.

Datorită acestui mecanism nou, dronele ar putea fi mai ușor detectate de radarele rusești și interceptate de sistemele de apărare aeriană.

Conceptul nu este deloc nou. Barierele cu baloane, cunoscute drept baloane de baraj, au fost folosite și în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial pentru protejarea orașelor, porturilor.

Rusia a testat în ultima perioadă tot mai multe metode neconvenționale pentru protejarea infrastructurii critice în fața campaniei de atacuri cu drone lansate de Ucraina.

Înainte de acest moment, o companie rusească din industria chimică a lansat o licitație pentru achiziția unor baloane care să protejeze instalațiilor sale împotriva atacurilor cu drone ucrainene.

Studenți, membri ai facultății dar și alte persoane au ținut pancarte cu mesaje precum „sprijiniți supraviețuitorii, expulzați violatorii” și „justiție pentru fiecare Jane Doe” (numele sub care este cunoscută în documentele instanței femeia care a raportat agresiunea).

„Prea des, suntem întâmpinați cu tăcere, suntem întâmpinați cu declarații, suntem întâmpinați cu proceduri, dar nu suficient sprijin”, a declarat o studentă prezentă la protest.

„Cât de mult este nevoie pentru ca universitatea noastră să fie alături de supraviețuitori?”, a adăugat ea.

Potrivit AP, protestatarii au criticat fraternitățile, administratorii universității și președintele Cornell, Michael Kotlikoff. Aceștia au spus că el și administrația sa au pus pe primul loc protejarea reputației universității în detrimentul siguranței studenților.

„Kotlikoff, demisia!”, au scandat manifestanții, printre alte sloganuri, în timp ce mărșăluiau spre clădirea administrativă avariată pentru a prezenta o listă de revendicări.

Ei cer modificări ale modului în care codul de conduită al studenților definește consimțământul sexual, o revizuire a sistemului disciplinar al studenților și exmatriculări sau revocări de diplome pentru toți studenții implicați în presupusa agresiune din 2024 asupra femeii cunoscute sub numele de Jane Doe.

Protestele vin după ce o fostă studentă a prestigioasei universități a deschis un proces civil împotriva Universității Cornell și a șapte foști colegi, susținând că a fost drogată și agresată sexual timp de mai multe ore într-o casă a unei fraternități.

Acuzațiile nu au dus însă la punerea sub acuzare penală. Procuratura din comitatul Tompkins a precizat că, după analizarea investigației poliției, a concluzionat că nu există suficiente probe pentru formularea unor acuzații penale.

Tânăra a raportat incidentul poliției Cornell pe 8 noiembrie 2024. Ulterior, universitatea a declanșat o investigație în baza procedurilor Title IX, legislația federală americană care interzice discriminarea pe criterii de sex în programele educaționale finanțate federal.

Potrivit echipei juridice a reclamantei, dintre cei șapte studenți nominalizați în proces, doar doi ar fi fost exmatriculați. Ceilalți ar fi primit sancțiuni administrative mai puțin severe, inclusiv suspendări temporare, participarea la diferite programe sau redactarea unor eseuri.

La ieșirea din sediul DNA, Mihai Chirica nu a făcut declarații jurnaliștilor, însă a făcut o scurtă declarație cu privire la situația sa procesuală.

„Este aceeași situație ca data trecută. Nu s-a schimbat nimic. Dosarul s-a pus în mișcare”, a spus primarul Iașului.

Și alți funcționari din cadrul Primăriei Iași au fost audiați de procurorii DNA în același dosar, în cursul zilei de luni.

Dosarul „Păcura” vizează modul în care au fost gestionate rezervele de stat de combustibil depozitate la CET Holboca, precum și plata efectuată ulterior de municipalitatea ieșeană către Administrația Rezervelor de Stat pentru o cantitate de păcură care nu mai exista în stoc.

Potrivit informațiilor publicate anterior de Ziarul de Iași, anchetatorii verifică o plată de aproximativ două milioane de lei făcută de municipalitate către Rezervele de Stat pentru combustibilul lipsă.

Ancheta DNA a devenit publică în decembrie 2024, când procurorii au făcut verificări la Primăria Iași, Termo-Service, CET Tudor și CET Holboca. Au fost solicitate documente tehnice și economice privind funcționarea sistemului de termoficare în perioada 2021-2023.

În ceea ce privește păcura, procurorii au cerut documente referitoare la relațiile dintre Termo-Service și CET Iași, precum și la responsabilitățile privind depozitarea, în perioada 2021-2022, a păcurii cu conținut redus de sulf, aflată în regim de rezervă de stat.

Anchetatorii au solicitat inclusiv fișele de post și contractele de muncă ale unor persoane care aveau atribuții în sistemul de termoficare.

Declarația vine după ce președintele american Donald Trump a spus luni că va analiza solicitarea Lituaniei privind instalarea unei baze militare americane permanente.

„Sunt prietenii mei, sunt oameni grozavi, așa că vom analiza cu siguranță”, a declarat Trump.

Lituania, stat membru al Uniunii Europene și NATO, se află la granița cu Rusia și Belarus, aliat apropiat al Moscovei. Țara găzduiește deja militari americani, însă aceștia sunt detașați prin rotație, scrie Reuters.

Statele Unite mențin în Lituania, din 2019, un batalion blindat format din aproape 1.000 de militari. Trupele sunt schimbate la câteva luni, fără ca prezența americană să fie permanentă.

Premierul lituanian a declarat că a propus transformarea actualei prezențe militare într-una permanentă în cadrul unei întâlniri cu John Coale, emisarul lui Donald Trump, desfășurată luna trecută la Vilnius.

„Mă bucur că această idee este luată în serios”, a scris Mindaugas Sinkevicius pe Facebook, descriind o prezență militară americană permanentă drept o garanție importantă pentru descurajare și securitate.

Premierul lituanian a transmis că autoritățile de la Vilnius sunt pregătite să acopere costurile necesare în cazul în care Statele Unite vor lua decizia politică de a staționa permanent militari în țară.

Propunerea are loc în contextul preocupărilor de securitate ale statelor baltice, care se află în apropierea Rusiei și Belarusului. Lituania, Letonia și Estonia sunt membre NATO, iar teritoriile lor au o importanță strategică pentru Alianța Nord-Atlantică.

În prezent, militarii americani aflați în Lituania participă la misiuni și exerciții prin rotație. Transformarea acestei prezențe într-o bază permanentă ar presupune o decizie politică a Washingtonului și stabilirea condițiilor privind infrastructura și finanțarea.

A recâștigat astfel titlul într-o probă care și-a schimbat de mai multe ori deținătorul în ultimii doi ani.

Ridicarea unei bare de pe sol cu o singură mână cere forță și control. Molina a reușit-o folosind un singur deget, potrivit Guinness World Records, citat de Infobae. Organizația a făcut public recordul pe 1 octombrie 2026.

Sportivul din Aruba, poreclit „Macaraua umană”, a ridicat greutatea în ianuarie 2026. Cele 159 de kilograme echivalează cu masa unei motociclete urbane mici.

Cu această performanță, Molina a depășit cu 6,40 kilograme recordul finlandezului Juha Andersson. Acesta ridicase 152,60 kilograme cu doar o lună înainte, în decembrie 2025.

Prima dată a reușit-o în martie 2024, cu 138,50 kilograme. În februarie 2025, chinezul Liu Weiqiang i-a luat recordul, cu 144,72 kilograme. Molina a revenit pe primul loc în august 2025, cu 151,5 kilograme.

Sportivul a descris categoria drept un adevărat câmp de luptă, cu multe răsturnări de situație.

„De fiecare dată când lumea credea că am fost învins, m-am întors”, a declarat el. Molina a spus că a doborât recordul de nenumărate ori pentru a apăra mândria națiunii sale.

Armeanul Benik Israelyan a ridicat 116,90 kilograme cu degetul mijlociu al mâinii drepte, în iunie 2011. În februarie 2012, și-a îmbunătățit propriul record la 121,70 kilograme.

Performanța a rezistat un deceniu. În februarie 2022, britanicul Steve Keeler a ridicat 129,50 kilograme. De atunci, recordul a crescut cu 29,50 kilograme în mai puțin de patru ani.

Aici, recordul îi aparține armeanului Suren Aghabekyan, care a ridicat 110 kilograme în martie 2013. Este cea mai mare greutate ridicată vreodată folosind doar degetul mic.