Pentru a obține majoritatea în ambele camere, democrații au reușit să câștige chiar și în fiefuri republicane solide, impunându-se în circumscripții care nu mai votaseră cu democrații de decenii întregi.
Printre acestea se numără un loc în Senat în Carolina de Sud, stat câștigat de Trump în 2024 cu o diferență de 18 puncte procentuale, și un altul în Texas, stat care nu mai votase un democrat la nivel statal din 1994. De asemenea, au obținut o victorie surprinzătoare în Kansas, stat care nu mai alesese un senator democrat din 1932.
În ultimii 50 de ani, controlul asupra ambelor camere ale Congresului s-a schimbat în cadrul aceluiași ciclu electoral în doar două rânduri. Principalii factori care au dus la acest rezultat par a fi inflația, tarifele vamale impuse de Trump, războiul din Iran, precum și îngrijorarea alegătorilor cu privire la conduita lui Trump.
Victoria în Senat, o surpriză uriașăVictoria democraților în Camera Reprezentanților era, în mare parte, așteptată, având în vedere că aveau nevoie de doar trei mandate suplimentare. În plus, partidul președintelui în funcție tinde să piardă locuri în alegerile de la jumătatea mandatului.
Preluarea controlului asupra Senatului SUA reprezintă o victorie uriașă pentru democrați. Pentru a realiza acest lucru, a fost necesar ca democrații să câștige mai multe mandate în state unde, în 2024, Trump se impusese cu o marjă de peste 10 puncte procentuale.
Ce urmează după alegeriÎn cele din urmă, democrații au obținut victorii în Carolina de Sud, Texas, Ohio, Kansas și Iowa. Nu se știe încă numărul exact de mandate, însă democrații par să aibă o marjă de eroare în ambele camere.
Controlul camerelor le oferă democraților mai multă putere de a investiga ceea ce consideră de cuviință. De asemenea, controlul Senatului înseamnă că democrații pot bloca alegerile lui Trump privind sistemul de justiție, inclusiv cele privind postul vacant de la Curtea Supremă.
Numărătoarea voturilorNumărătoarea voturilor continuă în Statele Unite, iar democrații au ajuns la 180 de mandate în Camera Reprezentanților, față de 106 pentru republicani. În Senat, democrații și independenții aliați au 51 de mandate, iar republicanii 39. Camera Reprezentanților – 435 de locuri, majoritate necesară: 218
Democrați: 180 de mandate
Republicani: 106 de mandate
Senat – 100 de locuri, majoritate necesară: 51
Democrați și independenți: 51 de mandate
Republicani: 39 de mandate
David Ospina a făcut anunțul printr-un videoclip publicat pe rețelele de socializare, în care le-a mulțumit cluburilor pentru care a evoluat și echipei naționale a Columbiei. „Fotbalului îi spun mulțumesc! Nu renunț, ci plec cu recunoștință. A fost o călătorie minunată”, a transmis portarul.
Accidentarea la cotul drept datează din ianuarie 2023, iar recidivele i-au afectat continuitatea în ultimii ani. După despărțirea de Atlético Nacional, Ospina a semnat cu formația mexicană Atlante, însă nu a mai apucat să debuteze pentru aceasta.
Născut la Medellín, Ospina și-a început cariera la Atlético Nacional, unde a debutat în 2006. Apoi a jucat în Europa pentru OGC Nice, Arsenal și Napoli, înainte de a ajunge la Al-Nassr, în Arabia Saudită. În 2024 a revenit la Atlético Nacional, club la care și-a încheiat ultima etapă a carierei.
La echipa națională, Ospina a devenit unul dintre cei mai importanți jucători din istoria Columbiei. Cu 131 de selecții, el împarte cu James Rodríguez recordul de prezențe pentru prima reprezentativă. A apărat poarta Columbiei la turneele finale ale Cupei Mondiale din 2014 și 2018 și a făcut parte din lotul pentru ediția din 2026.
În mai 2026, portarul își luase deja rămas-bun de la Atlético Nacional, dar lăsase deschisă posibilitatea de a continua să joace la alt club. Cinci luni mai târziu, a decis să pună capăt carierei de fotbalist profesionist.
Democrata Mihaela Pleșa, politiciană americană de origine română, a câștigat alegerile pentru Districtul 70 al Camerei Reprezentanților din Texas, potrivit rezultatelor centralizate de platforma MultiState Elections.
Pleșa l-a învins pe candidatul republican George Flint și își păstrează astfel locul în legislativul statului Texas.
Politiciana, ai cărei părinți au emigrat din România în Statele Unite, a intrat în istorie în 2022, când a devenit prima femeie de origine română aleasă în legislativul texan.
Reprezentantă a Partidului Democrat, Pleșa a candidat pentru un nou mandat într-un stat dominat de republicani la nivelul conducerii politice. Districtul 70 se află în comitatul Collin, în zona metropolitană Dallas.
Today is especially meaningful because I get to share it with the woman who made all of this possible, my mom.
My mother fled communist Romania in search of freedom, opportunity, and a better life for our family. She came to America believing in the promise of the American Dream, never knowing that one day her daughter would have the honor of serving in the Texas House of Representatives.
As the first Romanian ever elected to the Texas House, I carry her courage, sacrifices, and dreams with me every single day.
The freedoms my mother risked so much to find are the very freedoms I am proud to fight for today. The freedom to speak our minds, the right to vote, and the opportunity to build a better future for ourselves and our families.
Mom, everything I do is rooted in the life you worked so hard to give me. I hope I’ve made you proud. ❤️
— Representative Mihaela E. Plesa (@plesafortexas) November 3, 2026
Fostul lider PMP Ionel Roiban pierde în Florida. Democratul Rob Long obține aproape 63% din voturiÎn Florida, republicanul de origine română Ionel Roiban a pierdut alegerile pentru Districtul 90 al Camerei Reprezentanților din legislativul statului.
Roiban, fost vicepreședinte al Partidului Mișcarea Populară din România, a candidat din partea Partidului Republican, formațiunea președintelui Donald Trump, împotriva democratului Rob Long.
Potrivit rezultatelor publicate de publicația locală BocaNewsNow, Rob Long a obținut 41.309 voturi, reprezentând 62,96%, în timp ce Ionel Roiban a fost votat de 24.303 alegători, echivalentul a 37,04%.
Diferența dintre cei doi candidați a fost de 17.006 voturi, respectiv aproape 26 de puncte procentuale.
De ce a plecat Ionel Roiban din PMP. Criticile la adresa USRRoiban a încercat să obțină un mandat în legislativul din Florida după o experiență politică în România, unde a activat în PMP, partid fondat de apropiați ai fostului președinte Traian Băsescu.
Ionel Roiban a fost vicepreședinte al PMP, formațiune condusă atunci de Eugen Tomac. În 2023, când partidul negocia apropierea de USR și Forța Dreptei, Roiban s-a declarat nemulțumit de direcția politică a conducerii și a decis să plece.
Într-o declarație acordată atunci Mediafax, el a criticat dur USR, invocând diferențele ideologice dintre cele două partide.
„USR nu e un partid de dreapta. Vin din SUA, unde am fost membru al Partidului Republican, conservator. USR e exponentul globalismului și neomarxismului”, declara Ionel Roiban.
Roiban susținea că PMP ar trebui să își păstreze orientarea conservatoare și valorile tradiționale, considerând incompatibilă această direcție cu o alianță electorală alături de USR.
De la Guvernul României la politica americanăÎnaintea plecării din PMP, Ionel Roiban deținuse și o funcție în administrația centrală din România.
În mai 2020, el a fost numit consilier de stat în aparatul de lucru al prim-ministrului Ludovic Orban, la propunerea lui Eugen Tomac.
Roiban este originar din județul Vâlcea, dar locuiește de peste două decenii în Boynton Beach, Florida, unde lucrează în domeniul tehnologiei, ca inginer software.
El conduce și National Committee of Romanian-American Republicans, organizație implicată în mobilizarea comunității româno-americane și în promovarea participării acesteia la viața politică din Statele Unite.
Tragerea la sorți a avut loc miercuri, la Indian Wells, în California, unde competiția se va desfășura în perioada 8-15 noiembrie, pe suprafață hard, în aer liber.
În Grupa 1 se află liderul mondial Elena Rybakina, deținătoarea trofeului WTA Finals. Kazaha le va avea ca adversare pe americancele Coco Gauff, locul 4 WTA, și Jessica Pegula, locul 5 WTA. Grupa este completată de cehoaica Linda Noskova, locul 8 WTA.
Rybakina va încerca să își apere titlul câștigat la ediția precedentă. Sportiva kazahă a avut un sezon remarcabil, în care a cucerit două titluri de Mare Șlem, la Australian Open și US Open, și a ajuns în premieră pe prima poziție a clasamentului mondial.
Gauff și Pegula vor avea avantajul de a juca în fața propriilor suporteri, însă grupa este completată de Noskova, campioana de la Wimbledon din 2026, care participă în premieră la Turneul Campioanelor.
Sabalenka și Andreeva, în Grupa 2Fost lider mondial în majoritatea anului, Aryna Sabalenka, aflată acum pe locul al doilea WTA, a fost repartizată în Grupa 2. Sabalenka va încerca să încheie sezonul cu un nou titlu important, după ce a pierdut în fața lui Rybakina finala US Open și a cedat prima poziție în clasamentul mondial.
Bielorusa va avea adversare puternice începând cu rusoaica Mirra Andreeva, locul 3 WTA.
Andreeva, în vârstă de 19 ani, este una dintre principalele revelații ale sezonului și participă pentru prima dată la Turneul Campioanelor.
Grupa este completată de Elina Svitolina (Ucraina, locul 6 WTA) și Karolina Muchova (Cehia, locul 7 WTA).
Muchova, finalistă la Wimbledon, se află în premieră la turneul de final de sezon. Svitolina aduce experiența unei foste campioane a competiției, după ce a câștigat trofeul în 2018.
Rybakina: „O perioadă extraordinară”Prezentă la ceremonia tragerii la sorți, Elena Rybakina s-a declarat încântată de participarea la competiție, dar a recunoscut că statutul de lider mondial aduce și o presiune suplimentară.
„A fost o perioadă extraordinară în ultimele luni. Este, desigur, o presiune, având în vedere toată atenția care vine odată cu această poziție, dar, în același timp, reprezintă și o motivație, pentru că nu vrei să pierzi. În acest sport trebuie să continui să muncești mult”, a declarat jucătoarea din Kazahstan.
Competiția de dubluTragerea la sorți a stabilit și componența grupelor pentru proba de dublu, în care participă opt echipe.
În Grupa 1 se află principalele favorite, Gabriela Dabrowski (Canada) și Luisa Stefani (Brazilia), alături de Guo Hanyu (China) și Kristina Mladenovic (Franța), Hsieh Su-wei (Taiwan) și Jelena Ostapenko (Letonia), respectiv Elise Mertens (Belgia) și Zhang Shuai (China).
În Grupa 2 au fost repartizate perechile Taylor Townsend (SUA)/Katerina Siniakova (Cehia), Cristina Bucșa (Spania)/Nicole Melichar-Martinez (SUA), Ellen Perez (Australia)/Demi Schuurs (Țările de Jos) și Sara Errani (Italia)/Jasmine Paolini (Italia).
Cum se desfășoară WTA Finals 2026Turneul reunește cele mai bune opt jucătoare ale sezonului la simplu și cele mai bune opt perechi de dublu, stabilite pe baza clasamentului Race to the Finals.
În prima fază, participantele sunt împărțite în două grupe de câte patru, fiecare jucătoare urmând să dispute trei meciuri, împotriva celorlalte adversare din grupă.
Primele două clasate din fiecare grupă se califică în semifinale, unde se joacă în sistem eliminatoriu. Câștigătoarele semifinalelor se întâlnesc în finala programată pe 15 noiembrie.
Ediția din 2026 este organizată la Indian Wells Tennis Garden, după mutarea competiției din Riad, Arabia Saudită, în urma încetării anticipate a acordului de găzduire cu WTA.
Turneul reprezintă ultima competiție majoră a sezonului feminin.
UPDATE
Președintele american Donald Trump a declarat, marți, într-un interviu acordat publicației New York Times, că este dispus să accepte rezultatele alegerilor de la jumătatea mandatului, în urma cărora Partidul Republican, din care face parte, risca, potrivit estimărilor, să piardă controlul asupra Camerei Reprezentanților.
„Vom colabora cu democrații și… ei bine, așteptăm cu interes să lucrăm împreună cu ei. Probabil vom găsi o soluție”, a afirmat Trump, potrivit cotidianului New York Times.
Știrea inițialăSpre deosebire de alți președinți, Donald Trump nu a oferit declarații după închiderea majorității secțiilor de votare din SUA. Surse de pe scena politică susțin că Trump este furios din cauza rezultatelor și caută vinovați pentru rezultatul care pare să fie catastrofal pentru republicani. Președintele nu a scris decât un scurt mesaj pe propria rețea de socializare Truth Social.
„Nu am fost eu pe buletinul de vot, iar dacă aș fi fost, am fi câștigat la o diferență uriașă! Vă mulțumesc pentru atenția acordată acestei chestiuni”, a scris Donald Trump.
Estimările făcute de specialiști arată că democrații vor obține o victorie zdrobitoare în alegerile de marți din SUA. Ei sunt la un pas să obțină majoritatea în Camera Reprezentanților, dar ar putea câștiga și Senatul.
Alegerile de la jumătatea mandatului din SUA s-au desfășurat marți. Scrutinul reprezintă un test major de popularitate pentru președintele Donald Trump și administrația republicană. Americanii au fost chemați la urne pentru a-i alege pe toți cei 435 de membri ai Camerei Reprezentanților și 35 din totalul de 100 de senatori. De asemenea, s-a votat pentru unele poziții de guvernator.
Amenințările vin după ce liderul suprem Mojtaba Khamenei a cerut armatei să pregătească represalii fără restricții geografice, iar comandanții militari iranieni avertizează că un nou conflict s-ar putea extinde mult dincolo de Orientul Mijlociu. România a mai fost avertizată oficial de Iran în luna martie, după ce a permis utilizarea bazelor sale de către forțele americane.
Cotidianul ultraconservator iranian Kayhan a avertizat că instalațiile militare americane și NATO din „inima Europei” ar putea deveni ținte ale rachetelor iraniene dacă Washingtonul și Israelul reiau atacurile asupra Iranului, relatează Reuters și Iran International.
Publicația a enumerat explicit România, Marea Britanie, Italia, Grecia, Albania și Cipru, alături de baza militară americano-britanică Diego Garcia, situată în Oceanul Indian.
Un alt cotidian iranian, Hamshahri, afiliat municipalității din Teheran, a publicat pe prima pagină o hartă a bazelor militare americane din nouă țări europene, prezentate drept posibile ținte în eventualitatea unui nou război.
Pe hartă apar instalații militare din România, Grecia, Italia, Albania, Cipru, Marea Britanie, Germania, Franța și Portugalia, însoțite de localizarea geografică și de distanțele aproximative față de Iran.
Publicația susține că infrastructura militară americană din Europa ar putea fi considerată o țintă legitimă de către Teheran din cauza rolului său în sprijinirea operațiunilor militare din Orientul Mijlociu.
Armata iraniană avertizează că războiul ar putea ajunge în EuropaDeclarațiile din presa iraniană sunt însoțite de o înăsprire a discursului oficial al conducerii militare de la Teheran.
Purtătorul de cuvânt al armatei iraniene, generalul Mohammad Akraminia, a avertizat că un nou conflict cu Statele Unite nu va mai fi limitat la Orientul Mijlociu.
„În războiul recent, conflictul s-a extins de la teritoriile ocupate până la bazele americane din țările regiunii, dar, dacă va avea loc un nou atac, geografia războiului s-ar putea extinde dincolo de Asia de Vest”, a declarat oficialul iranian.
Acesta a precizat că forțele armate actualizează lista obiectivelor americane și israeliene care ar putea fi atacate.
Potrivit agenției iraniene Tasnim, conducerea armatei susține că instalațiile militare, echipamentele, trupele și interesele americane ar putea deveni ținte oriunde s-ar afla în raza de acțiune a armamentului iranian.
Generalul Ghassem Ghorayshi, comandant de rang înalt al organizației paramilitare Basij, a susținut că forțele iraniene nu vor mai respecta restricțiile anterioare privind raza rachetelor, selectarea țintelor și amploarea operațiunilor.
„De acum înainte, forțele armate nu vor avea restricții privind lovirea țintelor, stabilirea razei de acțiune a rachetelor sau amploarea operațiunilor cu rachete”, a afirmat acesta.
România a mai fost amenințată oficial de Iran. Ce s-a întâmplat în martieNoile avertismente apar după ce autoritățile iraniene au transmis deja un mesaj direct României, în luna martie 2026.
Pe 16 martie, purtătorul de cuvânt al Ministerului iranian de Externe, Esmaeil Baghaei, a avertizat Bucureștiul asupra consecințelor deciziei de a permite Statelor Unite să utilizeze baze militare românești pentru operațiunile legate de conflictul cu Iranul.
„Dacă România își pune bazele la dispoziția Statelor Unite, aceasta ar echivala cu participarea la agresiunea militară împotriva Iranului”, a declarat atunci oficialul iranian.
Baghaei a susținut că o asemenea decizie ar atrage răspunderea internațională a României și a vorbit despre posibile consecințe politice și juridice.
Avertismentul a venit după ce Parlamentul României a aprobat solicitarea privind dislocarea temporară a unor echipamente și forțe militare americane pe teritoriul țării, în contextul conflictului din Orientul Mijlociu.
Ministerul român al Afacerilor Externe a respins interpretarea Teheranului și a subliniat că România nu participă la război.
„România nu este parte a conflictului. Prioritatea noastră este efortul diplomatic pentru de-escaladare, pentru care am pledat încă din prima zi a conflictului”, a transmis MAE într-un comunicat din 16 martie.
Diplomația română a precizat că acordul bilateral din 2006 oferă Statelor Unite cadrul legal pentru utilizarea continuă a unor baze militare din România și că sistemul antirachetă găzduit de țara noastră are caracter strict defensiv.
Ce baze militare americane există în RomâniaRomânia găzduiește mai multe instalații militare importante pentru cooperarea cu Statele Unite și pentru apărarea flancului estic al NATO.
Baza 57 Aeriană Mihail Kogălniceanu este unul dintre principalele puncte de sprijin pentru forțele americane din regiunea Mării Negre.
La Deveselu funcționează sistemul american de apărare antirachetă Aegis Ashore, integrat în arhitectura de apărare a Alianței Nord-Atlantice.
Baza 71 Aeriană Câmpia Turzii a fost, la rândul său, inclusă în planurile de sprijin militar american aprobate în martie.
Negocierile cu SUA sunt în impas. Trump amenință cu noi atacuriAmenințările Iranului au loc într-un moment delicat al negocierilor cu Statele Unite, în timp ce administrația Donald Trump analizează posibilitatea unor noi operațiuni militare.
Un înalt oficial iranian a declarat marți pentru Reuters că Washingtonul și Teheranul sunt încă departe de un acord pentru încheierea conflictului, în ciuda eforturilor de mediere conduse de Qatar.
Iranul solicită ridicarea sancțiunilor, deblocarea activelor financiare înghețate, garanții împotriva unor noi atacuri și recunoașterea rolului său în controlul Strâmtorii Ormuz.
Tensiunile au fost alimentate și de noi lovituri americane asupra unor obiective militare iraniene de pe insula Qeshm, în apropierea Strâmtorii Ormuz, în noaptea de luni spre marți.
Potrivit oficialilor americani citați de Reuters, operațiunea a vizat sisteme de apărare antiaeriană și a avut un caracter limitat.
Unul dintre profesorii din Moscova a descoperit un program suspect în tablele interactive ale școlii, potrivit Nexta. Profesorul a aflat că programul poate activa discret microfonul tablei, poate înregistra ceea ce se întâmplă în clasă și poate trimite fișiere audio către serverele Departamentului de Tehnologii Informaționale din Moscova.
Programul a fost instalat de la distanță în august 2026, mai susține sursa menționată. Acesta verifică comenzile serverului la fiecare zece minute și, după înregistrare, șterge fișierul audio de pe dispozitiv. Elevii și profesorii nu primesc notificări.
Dispozitivul descoperit în cel puțin trei școliInițial, programul se numea „Agent pentru înregistrarea audio a lecției”. Ulterior, i-a fost schimbat numele într-unul mai inofensiv: „Agent care asigură desfășurarea lecției”. Conform publicației Mediazona, urmele instalării au fost detectate în cel puțin trei școli. O sursă a publicației susține că înregistrările erau planificate să fie analizate cu ajutorul inteligenței artificiale, pentru a analiza conținutul lecțiilor.
Departamentul de Tehnologii Informaționale din Moscova nu a răspuns solicitării jurnaliștilor de a comenta acuzațiile. Amploarea utilizării sistemului și ce s-a întâmplat cu înregistrările rămân două mari necunoscute.
Decizia prevede o amendă de un milion de reali (aproximativ 162.000 de euro) pentru fiecare zi de nerespectare a ordinului judecătoresc, relatează AFP.
Hotărârea a fost pronunțată miercuri, la Tribunalul Civil din São Paulo, în urma unei acțiuni comune introduse de Asociația Națională a Ziarelor (ANJ), Asociația Braziliană a Posturilor de Radio și Televiziune (ABERT) și Asociația Națională a Editorilor de Reviste (ANER).
Măsura este o ordonanță provizorie, care rămâne în vigoare până la soluționarea definitivă a procesului. Instanța a suspendat o parte din noile condiții comerciale ale Meta, care urmau să intre în vigoare la 20 noiembrie și care ar fi permis companiei să acceseze, să copieze, să analizeze și să stocheze automat articole, fotografii și materiale video publicate pe site-urile instituțiilor media.
Meta nu poate condiționa accesul la platforme de cedarea gratuită a conținutului jurnalisticPotrivit judecătorului, compania nu poate obliga publicațiile afiliate celor trei asociații să autorizeze colectarea datelor de pe site-urile lor ca o condiție pentru continuarea utilizării platformelor Meta.
Ordinul interzice companiei să folosească programe informatice sau credențiale pentru a accesa, indexa, stoca, analiza, colecta ori urmări paginile web și domeniile publicațiilor vizate.
De asemenea, Meta nu poate utiliza conținutul protejat prin drepturi de autor pentru furnizarea, dezvoltarea, cercetarea, întreținerea, antrenarea sau ajustarea modelelor sale de inteligență artificială, inclusiv Meta AI, până la pronunțarea unei hotărâri definitive.
Judecătorul a dispus și menținerea în stare de funcționare a conturilor, paginilor și instrumentelor digitale folosite de publicațiile afiliate celor trei organizații. Meta nu poate restricționa accesul, reduce distribuția materialelor sau aplica sancțiuni instituțiilor media care refuză noile condiții comerciale.
Motivarea decizieiÎn motivarea deciziei, magistratul a criticat solicitarea companiei ca publicațiile să pună gratuit la dispoziția acesteia conținutul lor editorial.
„A impune instituțiilor media să pună gratuit și universal la dispoziție patrimoniul lor creativ, ca preț pentru a rămâne conectate la canalele prin care publicul contemporan consumă informația, constituie un abuz manifest de drept”, a scris judecătorul Guilherme Madeira Dezem.
Acesta a considerat că utilizarea conținutului jurnalistic fără acordul titularilor de drepturi poate produce prejudicii ireversibile, în condițiile în care materialele pot fi deja integrate în procesul de antrenare a sistemelor de inteligență artificială.
Instanța a stabilit un termen de 30 de zile lucrătoare pentru ca părțile să formuleze cererea principală în cadrul procesului. Meta are la dispoziție cinci zile pentru a-și prezenta apărarea, dacă dorește acest lucru.
Compania nu a comentat imediat decizia judecătorească. Anterior, purtătorul său de cuvânt, Andy Stone, afirmase că noile condiții comerciale urmăresc să faciliteze colectarea informațiilor corecte despre produsele comercializate pe site-uri externe, pentru publicitate și recomandări de conținut, nu să permită preluarea materialelor jurnalistice pentru antrenarea AI. Meta anunțase, de asemenea, că amână aplicarea noilor condiții și că va consulta reprezentanții industriei.
Procesul din Brazilia face parte dintr-o dispută internațională tot mai amplă privind drepturile de autor și utilizarea materialelor jurnalistice pentru dezvoltarea inteligenței artificiale.
Publicațiile și organizațiile media susțin că marile companii tehnologice preiau articole, fotografii și materiale video pentru a-și dezvolta produsele, fără să plătească în mod corespunzător creatorii conținutului.
Potrivit CNN, democrații au obținut suficiente victorii în alegerile legislative de marți, 3 noiembrie, pentru a prelua majoritatea în Camera Reprezentanților.
Victoria le va permite democraților să controleze agenda legislativă a Camerei, să conducă principalele comisii parlamentare și să lanseze anchete privind activitatea administrației Trump.
Hakeem Jeffries ar putea deveni primul președinte de culoare al Camerei ReprezentanțilorRezultatul îl plasează pe liderul democraților din Cameră, Hakeem Jeffries, în poziția de a deveni primul afro-american care ocupă funcția de speaker al Camerei Reprezentanților, una dintre cele mai importante poziții din sistemul politic american.
Jeffries va trebui însă să obțină voturile necesare în plen, după reunirea noului Congres, pentru a fi ales oficial în fruntea Camerei.
Democrații au șanse mari să preia și SenatulDemocrații sunt favorizați și în cursa pentru controlul Senatului, deși rezultatul acesteia nu este încă stabilit.
Democrații au obținut deja o victorie importantă în Carolina de Nord, unde fostul guvernator Roy Cooper a câștigat un mandat de senator deținut anterior de republicani. În Georgia, senatorul democrat Jon Ossoff și-a păstrat mandatul, iar în New Hampshire, Chris Pappas a câștigat cursa pentru locul rămas vacant.
Pentru a obține majoritatea în Senat, democrații trebuie să ajungă la 51 de mandate, în condițiile în care vicepreședintele republican JD Vance poate departaja un vot egal, de 50 la 50.
Ce înseamnă pentru Donald Trump pierderea CongresuluiPierderea Camerei Reprezentanților complică deja agenda legislativă a președintelui american.
În cazul în care democrații vor câștiga și Senatul, Donald Trump se va confrunta cu un Congres controlat integral de opoziție în ultimii doi ani ai mandatului prezidențial.
Un asemenea rezultat ar permite democraților să controleze procesul legislativ și să extindă anchetele parlamentare asupra administrației republicane.
Senatul are și atribuții importante în confirmarea numirilor prezidențiale, inclusiv a membrilor administrației și a judecătorilor federali, ceea ce ar putea limita suplimentar libertatea de acțiune a Casei Albe.
Trump și-ar păstra însă dreptul de veto asupra legislației adoptate de Congres, iar depășirea acestuia ar necesita majorități de două treimi în ambele camere.
Primele ore ale numărării voturilor indică o evoluție favorabilă Partidului Democrat, care a reușit să câștige mandate deținute anterior de republicani și înregistrează rezultate peste așteptări în mai multe state considerate favorabile partidului președintelui Donald Trump.
Potrivit proiecției publicate de The New York Times, democrații au o probabilitate estimată de peste 95% de a câștiga majoritatea în fiecare dintre cele două camere ale Congresului.
Dacă rezultatele finale vor confirma acest scenariu, Donald Trump ar urma să își petreacă ultimii doi ani ai mandatului prezidențial în fața unui Congres controlat de opoziție, ceea ce i-ar putea bloca o parte importantă a agendei legislative.
Democrații câștigă un mandat în Senat într-un stat votat de TrumpUna dintre cele mai importante victorii ale nopții electorale a fost înregistrată în Carolina de Nord, unde fostul guvernator democrat Roy Cooper l-a învins pe republicanul Michael Whatley, candidat susținut de Donald Trump.
Cooper a câștigat astfel un mandat de senator deținut anterior de republicani, realizând ceea ce americanii numesc un flip, adică trecerea unui loc din Congres de la un partid la celălalt.
Mandatul aparținea republicanului Thom Tillis, care a decis să nu mai candideze după divergențe cu președintele american.
Victoria este importantă pentru democrați deoarece Carolina de Nord a votat pentru Donald Trump la alegerile prezidențiale din 2016, 2020 și 2024. De asemenea, este prima victorie a unui candidat democrat într-o cursă pentru Senat în acest stat din 2008.
Democrații au obținut victorii și în alte competiții importante pentru Senat. Senatorul Jon Ossoff a fost reales în Georgia, iar congresmanul Chris Pappas a câștigat cursa pentru locul rămas vacant în New Hampshire.
În Camera Reprezentanților, democrații au câștigat și districtul 22 din Florida, anterior republican, într-o zonă în care Donald Trump obținuse un avantaj de peste zece puncte procentuale la alegerile prezidențiale din 2024.
Democrații înregistrează rezultate puternice inclusiv în Texas și Carolina de SudUn alt semnal important pentru Partidul Democrat vine din state care au votat consistent pentru Donald Trump.
Modelele electorale ale The New York Times și al AP indică rezultate favorabile democraților inclusiv în Texas și Carolina de Sud, unde candidații partidului înregistrează performanțe importante în primele raportări.
În Carolina de Sud, candidatul democrat avea un avantaj de aproximativ patru puncte procentuale, după numărarea a 83% din voturile incluse în raportarea NYT.
În Texas, democratul avea un avans de aproximativ 20 de puncte procentuale, după raportarea a 55% din voturi.
Ambele state au fost câștigate de Trump la alegerile prezidențiale din 2024, iar competițiile pentru Senat sunt urmărite pentru a evalua amploarea schimbărilor electorale.
Și în Ohio și Kansas candidații democrați se aflau în avantaj în centralizarea consultată.
În Ohio, avansul democrat era de aproximativ 1,9 puncte procentuale, după raportarea a 64% din voturi, în timp ce în Kansas diferența era de aproximativ 18 puncte, după centralizarea a 59%.
Ce ar însemna pierderea Congresului pentru Donald TrumpAlegerile de la jumătatea mandatului prezidențial, cunoscute în Statele Unite drept midterms, sunt organizate la doi ani după scrutinul pentru Casa Albă.
La alegerile din 3 noiembrie 2026 sunt puse în joc toate cele 435 de mandate din Camera Reprezentanților și 35 de mandate în Senat.
Înaintea scrutinului, republicanii controlau ambele camere, situație care îi oferea lui Donald Trump un avantaj important în promovarea proiectelor sale legislative.
Dacă democrații vor câștiga Camera Reprezentanților, vor putea bloca o parte dintre inițiativele administrației și vor putea iniția anchete parlamentare privind activitatea acesteia.
Preluarea Senatului ar avea implicații și mai importante, deoarece această cameră aprobă numeroase numiri prezidențiale, inclusiv în administrația federală și în sistemul judiciar.
Controlul ambelor camere de către democrați ar reduce semnificativ libertatea de acțiune legislativă a Casei Albe, deși președintele și-ar păstra atribuțiile executive și dreptul de veto.
Stafful tehnic condus de David Gérard a convocat 20 de înaintași și 16 jucători de treisferturi, care evoluează la cluburi din România, Franța și Italia. Partida cu Tonga este prima dintre cele trei confruntări pe care Stejarii le vor disputa pe teren propriu în World Rugby Nations Cup în luna noiembrie. România urmează să mai întâlnească Statele Unite ale Americii pe 14 noiembrie și Canada pe 20 noiembrie. Ambele partide sunt programate de la ora 18:30.
România a început pregătirea la Complexul Sportiv Național „Elisabeta Lipă” din Snagov, după ce în prima etapă a stagiului au fost convocați 34 de jucători. Ovidiu Neagu, Bogdan Andreica, Alexander Dinu și Toma Mîrzac s-au întors între timp la cluburile lor, iar Eduard Jumătate s-a alăturat reprezentativei U20, care pregătește participarea la Campionatul European de la Praga, potrivit Federației Române de Rugby.
În cantonamentul de la Snagov au revenit Gabriel Rupanu și șase jucători legitimați la cluburi din Franța: Gheorghe Gajion, Adrian Moțoc, Adrian Mitu, Atila Septar, Taylor Gontineac și Nicolas Onuțu.
O revenire importantă este cea a lui Atila Septar, care nu a mai evoluat pentru echipa națională din noiembrie 2025, când România a învins Canada. Taylor Gontineac a jucat ultima dată pentru Stejari în februarie 2026, în partida cu Germania din Rugby Europe Championship.
Lotul extins al României pentru meciul cu TongaLinia I: Alexandru Savin (CS Rapid), Iulian Hartig (CS Dinamo), Eduard Matei (SCM USV Timișoara), James Scott (CS Rapid), Cosmin Manole (CS Dinamo), Jean-Pierre Smith (CS Dinamo), Joji Sikote (CS Rapid), Tudor Butnariu (SCM USV Timișoara), Adrian Țală (US Barbezieux), Gheorghe Gajion (RC Rouen)
Linia a II-a: Logan Weidner (CS Rapid), Ștefan Iancu (SCM USV Timișoara), Matthew Tweddle (CS Rapid), Adrian Moțoc (Nissa Rugby)
Linia a III-a: Cristi Boboc (CSA Steaua), Mihai Popescu (CS Dinamo), Iacopo Bianchi (Rovigo), Keanan Murray (CS Dinamo), Etienne Terblanche (CS Dinamo), Adrian Mitu (SAXV – Angouleme)
Mijlocaș la grămadă: Alin Conache (CSA Steaua), Rares Mîrzac (CS Rapid), Gabriel Rupanu (SCM USV Timișoara)
Mijlocaș la deschidere: Ștefan Cojocariu (CS Rapid), Daniel Plai (SCM USV Timișoara)
Centri: Mihai Graure (CS Dinamo), Alexandru Bucur (SCM USV Timișoara), Fonovai Tangimana (CS Dinamo), Serge Le Mezec (RC Tarbes), Taylor Gontineac (Castres Olympique)
Aripi: Iliesa Tiqe (SCM USV Timișoara), Tevita Manumua (SCM USV Timișoara), Damian Bonaparte (CSA Steaua), Atila Septar (Nissa Rugby)
Fundaș: Marius Simionescu (SCM USV Timișoara), Nicolas Onuțu (RC Aubenas Vals)
România a obținut nouă puncte în primele trei meciuriÎnaintea confruntărilor din noiembrie, România a disputat trei partide în prima fereastră a competiției, desfășurată în luna iulie în America de Sud. Bilanțul Stejarilor a fost de o victorie, o remiză și o înfrângere, pentru un total de nouă puncte.
În primul meci, România a pierdut în fața reprezentativei statului Chile, cu 31-48. Au urmat remiza cu Uruguay, scor 36-36, și o victorie spectaculoasă în fața Samoa, cu 38-37.
Partida cu Uruguay a fost una echilibrată, Stejarii reușind să înscrie cinci eseuri prin Tevita Manumua, autor a două încercări, Iliesa Tiqe, Logan Weidner și Ștefan Buruiană. Alin Conache a contribuit cu patru transformări și o lovitură de pedeapsă.
Cel mai spectaculos rezultat a fost obținut împotriva Samoa. România a fost condusă cu 14-31 în minutul 50, dar a revenit în joc și a reușit să câștige cu 38-37, după un eseu marcat de Alexandru Savin la ultima acțiune a partidei, în prelungiri.
Savin a fost autorul a două eseuri, în timp ce Cristi Boboc, Marius Simionescu, Nicolas Onuțu și Iliesa Tiqe au înscris câte o încercare. Victoria le-a adus Stejarilor și punctul bonus ofensiv.
Grație acestor rezultate, România a acumulat nouă puncte și ocupă locul al patrulea în grupa Europa, Asia și Africa, la egalitate cu Spania, care are însă un golaveraj superior. Reprezentativa României a înscris 105 puncte și a primit 121 în primele trei partide.
Georgia și SUA conduc clasamentele după prima parte a competițieiLa finalul celor trei etape din iulie, Statele Unite ale Americii și Georgia sunt singurele echipe cu victorii pe linie, fiecare acumulând câte 14 puncte.
În grupa Americii și Pacificului, SUA se află pe primul loc, urmate de Chile, cu zece puncte. Samoa, Tonga, Uruguay și Canada au câte șapte puncte.
În grupa Europa, Asia și Africa, Georgia conduce cu 14 puncte, urmată de Portugalia, cu 12 puncte. Spania și România au câte nouă puncte, iar Hong Kong China și Zimbabwe ocupă ultimele două poziții, cu cinci, respectiv două puncte.
Printre cele mai spectaculoase rezultate ale primei părți a competiției s-a numărat remiza dintre Canada și Spania, scor 42-42, înregistrată pe 4 iulie. Partida a avut 12 eseuri și 84 de puncte în total, devenind cea mai bogată în puncte remiză din istoria rugbyului internațional la nivel de echipe naționale.
Tot în iulie, SUA au învins Portugalia cu 30-29, Georgia a trecut de Uruguay cu 41-34. În etapa a treia, Georgia a câștigat cu 49-22 în fața Chile, iar Hong Kong China a produs o surpriză, învingând Uruguay cu 42-40.
Cum se desfășoară World Rugby Nations CupEdiția din 2026 este prima a World Rugby Nations Cup, o competiție internațională organizată o dată la doi ani, în paralel cu Nations Championship, care cuprinde echipele din primul eșalon valoric mondial. Turneul reunește 12 reprezentative de pe șase continente, toate calificate la Cupa Mondială din 2027, care va avea loc în Australia.
Echipele sunt împărțite în două grupe geografice, fiecare cu câte șase participante:
Grupa Americii și Pacificului: Canada, Chile, Samoa, Tonga, Uruguay și SUA.
Grupa Europa, Asia și Africa: Georgia, Hong Kong China, Portugalia, România, Spania și Zimbabwe.
Formatul este unul de tip round-robin între cele două grupe: fiecare echipă întâlnește toate cele șase reprezentative din cealaltă grupă, într-un singur meci. Cele șase partide sunt împărțite în două ferestre internaționale, cu trei jocuri în iulie și alte trei în noiembrie.
Rezultatele sunt contabilizate în clasamentul propriei grupe, iar la finalul competiției, după disputarea tuturor celor șase etape, prima clasată din fiecare grupă va deveni campioana inaugurală. Nu este prevăzut un turneu final sau un meci decisiv între câștigătoarele celor două grupe.
Sistemul de punctaj acordă patru puncte pentru victorie și două pentru egalitate. În plus, echipele pot primi câte un punct bonus pentru înscrierea a cel puțin patru eseuri sau pentru o înfrângere la o diferență de cel mult șapte puncte. În cazul egalității de puncte în clasament, departajarea se face mai întâi după numărul victoriilor, apoi după diferența dintre punctele înscrise și cele primite.
Competiția urmărește să ofere echipelor participante un calendar internațional constant și meciuri competitive în perspectiva Cupei Mondiale din Australia din 2027.
Tonga vine la București cu Ben Tameifuna căpitanAdversara României a anunțat un lot de 30 de jucători pentru fereastra internațională din noiembrie. Căpitanul echipei Tonga va fi pilierul Ben Tameifuna, de la formația franceză Bordeaux-Bègles.
Un nume important din lot este Ngani Laumape, centrul care are 15 selecții în tricoul Noii Zeelande și care ar putea debuta pentru Tonga chiar la București. Și mijlocașul la deschidere Manu Vunipola este în postura de a evolua pentru prima dată în reprezentativa tongană.
Tonga ocupă locul al patrulea în grupa Americii și Pacificului, cu șapte puncte, după o victorie și două înfrângeri în primele trei etape.
În timp ce americanii urmăreau primele rezultate pentru Camera Reprezentanților și Senat, Trump a publicat trei mesaje furioase pe rețeaua sa Truth Social, toate îndreptate împotriva Fox News.
„Audiențele Fox News sunt în scădere, nu din cauza mea, ci pentru că sunt ÎMPOTRIVA mea!”, a scris președintele american, la scurt timp după închiderea primelor secții de votare.
Trump a susținut că audiențele televiziunii au scăzut cu 27% deoarece postul acordă prea mult spațiu democraților, pe care i-a insultat folosind o expresie ce combină numele partidului cu termenul „deranjați de Trump”.
Într-un alt mesaj, președintele a atacat un prezentator al televiziunii, folosind expresia „prost ca o piatră”, iar într-o a treia postare a criticat sondajele realizate de Fox News, despre care a afirmat că sunt „întotdeauna cele mai proaste”.
Atacurile au venit într-un moment în care primele rezultate electorale și sondajele de la ieșirea de la urne începeau să contureze o imagine a nemulțumirii alegătorilor față de administrația republicană și o seară dificilă pentru partidul lui Trump.
Atmosferă tensionată la Casa Albă. Trump urmărește alegerile alături de membrii administrațieiMesajele furioase au fost publicate cu puțin timp înainte ca Trump să organizeze o recepție dedicată urmăririi rezultatelor electorale, în Sala de Est a Casei Albe.
La eveniment au fost invitați membri ai cabinetului și oficiali de rang înalt ai administrației.
Un reprezentant al Casei Albe a declarat pentru AFP că atmosfera din interiorul administrației era una de „optimism prudent”.
„Președintele a dat totul și a făcut tot ce era necesar. Republicanii se află acum într-o poziție mai bună decât în urmă cu patru săptămâni”, a declarat oficialul.
În ultima lună, Trump a participat aproape zilnic la mitinguri electorale, încercând să mobilizeze electoratul republican, în condițiile în care propriile sale cote de popularitate au coborât la niveluri foarte scăzute.
Mesajul transmis susținătorilor săi a fost să voteze ca și cum numele său s-ar afla pe buletinul de vot.
Trump îi amenință pe democrați: „Voi fi domnul Veto”Alegerile de la jumătatea mandatului reprezintă primul mare test electoral național pentru Donald Trump de la revenirea sa la Casa Albă, în ianuarie 2025.
Republicanii au intrat în scrutin controlând atât Camera Reprezentanților, cât și Senatul, însă democrații sunt aproape să obțină majoritatea în cel puțin una dintre cele două camere ale Congresului.
O eventuală victorie a opoziției ar putea bloca o parte importantă a agendei legislative a președintelui și ar deschide calea unor investigații parlamentare asupra administrației sale.
Trump a avertizat deja că este pregătit pentru o confruntare politică directă cu democrații.
Într-un interviu telefonic acordat CBS News, marți, președintele a declarat că, în cazul în care opoziția va prelua controlul Congresului, își va folosi dreptul de veto pentru a bloca inițiativele legislative ale democraților.
Liderul american a afirmat că ar putea deveni „domnul Veto”, sugerând că este pregătit să transforme ultimii doi ani ai mandatului într-o confruntare permanentă cu opoziția.
Armata sud-coreeană a confirmat lansarea proiectilului din Coreea de Nord, dar nu a oferit informații suplimentare despre tipul proiectilului, caracteristicile tehnice sau distanța parcursă, potrivit Associated Press. Deocamdată, nu există o confirmare oficială că ar fi fost vorba despre o rachetă balistică.
Lansarea are loc într-un moment în care Coreea de Nord și-a intensificat testele de armament, într-o posibilă încercare de a-și consolida poziția în perspectiva unor negocieri cu Statele Unite ale Americii. Președintele american Donald Trump și-a exprimat anterior dorința de a relua dialogul cu liderul nord-coreean Kim Jong Un.
Testele de armament continuă pe fondul tensiunilor regionaleÎn ultimele săptămâni, Coreea de Nord a desfășurat mai multe demonstrații militare, inclusiv teste cu rachete și sisteme de armament cu rază lungă de acțiune.
La începutul lunii noiembrie, autoritățile nord-coreene au anunțat testarea unui nou focos cu dispersie destinat rachetelor de croazieră strategice. Phenianul a prezentat dezvoltarea acestor sisteme drept parte a eforturilor de consolidare a capacităților sale de apărare.
Lansarea de miercuri adaugă un nou element de tensiune în Peninsula Coreeană, în condițiile în care Washingtonul încearcă să redeschidă canalul diplomatic cu Kim Jong Un.
Chris Pappas, în vârstă de 46 de ani, a fost declarat câștigător al alegerilor pentru Senat din New Hampshire, potrivit proiecțiilor Associated Press și ale principalelor televiziuni americane. Sununu și-a recunoscut înfrângerea.
Pappas, care a câștigat de patru ori alegerile pentru Camera Reprezentanților, o va înlocui pe senatoarea democrată Jeanne Shaheen, care se retrage după 18 ani petrecuți în camera superioară a Congresului..
Foto: Chris Pappas
O premieră în istoria Senatului americanVictoria lui Chris Pappas marchează un moment istoric pentru reprezentarea comunității LGBT în politica americană.
Acesta devine primul bărbat care și-a declarat public homosexualitatea ales în Senatul Statelor Unite.
Pappas nu este însă prima persoană LGBT declarată care ajunge în camera superioară a Congresului. Democrata Tammy Baldwin, din Wisconsin, a devenit în 2012 prima persoană declarată homosexuală aleasă în Senat.
Viitorul senator din New Hampshire este considerat un democrat moderat, care s-a distanțat în anumite situații de pozițiile propriului partid.
Trump, în centrul campaniei electoraleCampania din New Hampshire s-a concentrat în mare măsură asupra politicilor administrației Donald Trump.
Pappas și-a prezentat candidatura drept o modalitate de a limita influența președintelui republican asupra Congresului, într-un stat în care Trump se confruntă cu un nivel ridicat de nemulțumire.
Democratul a criticat războiul împotriva Iranului și reducerile cheltuielilor pentru Medicaid, programul american de asigurări medicale destinat în principal persoanelor cu venituri reduse.
De cealaltă parte, John Sununu a încercat să se prezinte drept un republican independent de Casa Albă, deși beneficia de susținerea electorală a lui Donald Trump.
Fostul senator a criticat inclusiv intervenția militară americană împotriva Iranului și poziția administrației față de sprijinul acordat Ucrainei.
Într-un spot electoral, Sununu a susținut chiar că nu l-a întâlnit niciodată pe Donald Trump, încercând să se distanțeze de președinte.
Republicanul, în vârstă de 62 de ani, încerca să revină în Senat după ce pierduse mandatul în 2008, chiar în fața democratei Jeanne Shaheen.
Tehnologia Neuropixels ar putea schimba modul în care oamenii de știință înțeleg funcționarea creierului, de la procesarea limbajului și a sunetelor până la memorie, percepție, luarea deciziilor și controlul mișcărilor.
Deși creierul uman conține aproximativ 86 de miliarde de neuroni, observarea activității acestor celule individuale și a modului în care comunică între ele reprezintă în continuare una dintre marile provocări ale neuroștiințelor. Instrumentele tradiționale permit măsurarea activității unor grupuri de neuroni sau înregistrarea unui număr relativ redus de celule individuale. Neuropixels schimbă această perspectivă, oferind acces simultan la un număr mult mai mare de semnale neuronale.
Potrivit unei analize publicate recent de revista științifică Nature, tehnologia a transformat deja cercetarea pe animale, iar în ultimii ani mai multe echipe au început să o adapteze pentru experimente realizate în timpul intervențiilor neurochirurgicale la oameni.
Ce este Neuropixels și cum funcționează?Neuropixels este o sondă microscopică realizată din siliciu, prevăzută cu numeroase puncte de înregistrare distribuite de-a lungul unei structuri foarte subțiri, care poate fi introdusă în țesutul cerebral.
Fiecare punct de înregistrare captează activitatea electrică produsă de neuroni, inclusiv impulsurile cunoscute sub numele de potențiale de acțiune, prin care celulele nervoase transmit informații.
Avantajul major al dispozitivului este capacitatea de a înregistra simultan semnalele provenite de la un număr mare de neuroni individuali. Astfel, cercetătorii nu mai trebuie să studieze celulele separat, ci pot observa cum funcționează împreună diferite populații neuronale și cum se modifică activitatea acestora în timpul unor procese cognitive sau al unor mișcări.
Prima generație, Neuropixels 1.0, prezentată în 2017, avea 960 de puncte de înregistrare, dintre care 384 puteau fi citite simultan. Dispozitivul era conectat la un microcip de dimensiunea unui card nano-SIM, care prelua semnalele, le amplifica și le transforma în date digitale.
În 2021 a fost lansată generația Neuropixels 2.0, mai mică și mai ușoară, cu patru structuri de înregistrare și un total de 5.120 de puncte, dintre care 1.536 puteau transmite simultan date.
Prin comparație, tehnologiile mai vechi utilizate în electrofiziologie aveau, de regulă, câteva zeci de canale de înregistrare. Saltul tehnologic a făcut posibilă observarea simultană a activității neuronale în mai multe regiuni ale creierului.
Ce au descoperit cercetătorii cu ajutorul sondelor?Neuropixels au permis studierea modului în care creierul procesează informațiile senzoriale, ia decizii și coordonează mișcările. Rezultatele unor cercetări au arătat că activitatea asociată acestor funcții este distribuită în mai multe regiuni cerebrale, nu limitată la câteva zone specializate.
Un proiect internațional desfășurat în 2025 de International Brain Laboratory, care reunește 12 laboratoare din Statele Unite ale Americii și Europa, a folosit această tehnologie pentru a înregistra activitatea a peste 620.000 de neuroni din 279 de regiuni cerebrale, la 139 de șoareci.
Animalele au fost supuse unor experimente care presupuneau procesarea informațiilor vizuale, mișcarea și luarea unor decizii. Cantitatea mare de date obținută a permis realizarea unei hărți extinse a activității neuronale, oferind o perspectivă asupra modului în care diferite regiuni ale creierului colaborează.
Tehnologia a contribuit și la studierea așa-numitelor varietăți neuronale (neural manifolds), tipare complexe de activitate care apar atunci când populații mari de neuroni funcționează împreună.
În prezent, aproximativ 1.700 de laboratoare din întreaga lume folosesc Neuropixels în cercetări desfășurate pe mai mult de 24 de specii, inclusiv primate, păsări, reptile și caracatițe.
Primele experimente în creierul uman. Cum sunt studiate reacțiile neuronilor la cuvinte și suneteUna dintre cele mai importante direcții de dezvoltare este adaptarea sondelor pentru cercetarea creierului uman.
Primele utilizări ale unor dispozitive Neuropixels modificate în timpul intervențiilor neurochirurgicale au fost raportate în 2022 de echipe de la Massachusetts General Hospital și University of California, San Francisco.
Sondele au fost folosite în proceduri pentru tratarea epilepsiei și a unor afecțiuni neurologice, inclusiv în timpul intervențiilor în care medicii îndepărtau țesut cerebral afectat sau implantau electrozi pentru stimulare cerebrală profundă.
Mai recent, cercetători de la University College London Hospitals și Francis Crick Institute din Londra au început să folosească tehnologia în alte tipuri de intervenții.
Într-un experiment descris de Nature, o sondă Neuropixels, lungă de aproximativ un centimetru, a fost introdusă temporar în creierul unei paciente care urma să fie operată pentru hidrocefalie cu presiune normală, o afecțiune în care se acumulează lichid cefalorahidian în interiorul craniului.
Cercetătorul Mihaly Kollo a monitorizat semnalele electrice în timp real și a prezentat pacientei secvențe audio cu expresii precum „blind spot”, „parking spot” și „piggy bank”.
Scopul experimentului a fost observarea modului în care creierul reprezintă succesiunea stimulilor și modul în care răspunsurile neuronale sunt influențate de frecvența și familiaritatea cuvintelor.
Înregistrările au evidențiat modificări ale activității electrice în momentul în care pacienta auzea anumite expresii, oferind cercetătorilor posibilitatea de a analiza reacțiile unor neuroni individuali.
O altă etapă importantă a cercetărilor de la Londra a fost realizată în septembrie 2026, în timpul unei lobectomii temporale, intervenție prin care medicii îndepărtează o parte a lobului temporal pentru tratarea epilepsiei rezistente la medicamente.
Cercetătorii încearcă astfel să înțeleagă mai bine mecanismele neuronale implicate în percepția limbajului și producerea vorbirii, inclusiv modul în care creierul procesează sunetele individuale, consoanele și vocalele.
Prin ce se diferențiază Neuropixels de alte tehnologii?Există și alte metode de observare a activității cerebrale la nivel celular, însă fiecare are anumite limitări.
Imagistica prin calciu, de exemplu, urmărește modificările concentrației ionilor de calciu care apar atunci când neuronii devin activi. Metoda permite studierea unor populații mari de celule, dar poate fi prea lentă pentru surprinderea cu precizie a fiecărui impuls electric neuronal și presupune, în anumite aplicații, folosirea unor senzori introduși genetic în celule.
În cazul oamenilor, cercetătorii au utilizat în mod tradițional și electrozi amplasați pe suprafața creierului, prin care pot măsura activitatea electrică a unor populații de neuroni. Aceste dispozitive oferă însă mai puține informații despre activitatea celulelor individuale.
Neuropixels permite pătrunderea în țesutul cerebral și înregistrarea unor semnale la nivelul neuronilor individuali, cu o rezoluție temporală ridicată.
Un neurochirurg implicat în cercetare a comparat această evoluție cu diferența dintre încercarea de a înțelege o conversație într-o intersecție aglomerată, folosind un singur microfon, și posibilitatea de a avea câte un microfon individual pentru fiecare participant la discuție.
Ce urmează: sonde capabile să monitorizeze zeci de mii de neuroniDezvoltatorii lucrează deja la Neuropixels 3.0, o nouă generație care ar putea permite înregistrarea simultană a activității a 10.000 până la 20.000 de neuroni la rozătoare și a 30.000 până la 50.000 la primatele non-umane.
O altă direcție de cercetare urmărește combinarea înregistrărilor electrice cu optogenetica, metodă care permite activarea sau inhibarea anumitor neuroni cu ajutorul luminii. Astfel, dispozitivele nu ar mai fi folosite doar pentru observarea activității cerebrale, ci și pentru modificarea controlată a acesteia, ceea ce ar putea ajuta la identificarea rolului anumitor grupuri de neuroni.
Cercetătorii analizează și posibilitatea integrării tehnologiei Neuropixels cu procedura stereoelectroencefalografiei, utilizată pentru monitorizarea activității electrice a creierului la pacienții cu epilepsie.
Poate Neuropixels să citească gândurile? Limitele unei tehnologii promițătoareDeși permite înregistrarea activității unui număr impresionant de neuroni, Neuropixels nu este un dispozitiv care poate citi gândurile și nici nu poate traduce automat activitatea cerebrală în amintiri, intenții sau propoziții.
Sonda înregistrează impulsurile electrice ale celulelor nervoase. Interpretarea tiparelor complexe de activitate și identificarea informațiilor pe care acestea le reprezintă necesită în continuare experimente, algoritmi de analiză și o înțelegere mult mai aprofundată a circuitelor neuronale.
Utilizarea la oameni presupune și provocări tehnice și medicale. Mișcările creierului, inclusiv pulsațiile asociate bătăilor inimii, pot afecta înregistrările, iar aparatura din sala de operație poate produce interferențe electrice.
Există și riscul, rar, ca structura foarte subțire a sondei să se fractureze în timpul introducerii sau retragerii.
În plus, experimentele umane sunt deocamdată limitate la sesiuni scurte, desfășurate în timpul unor intervenții chirurgicale indicate din motive medicale, cu aprobările necesare și acordul pacienților. Neuropixels nu este încă un implant destinat monitorizării permanente a creierului.
O alternativă pentru utilizarea pe termen lung este reprezentată de electrozii flexibili cu peliculă subțire, care se așază pe suprafața creierului și se pot adapta mai bine mișcărilor acestuia, însă nu oferă aceeași rezoluție la nivel celular.
Lamine Yamal a deschis scorul în victoria cu 3-0 obținută marți seară de FC Barcelona în fața formației Aston Villa, în etapa a patra din faza ligii.
În vârstă de 19 ani și 113 zile, internaționalul spaniol a marcat în minutul 7 al întâlnirii de pe Camp Nou, după ce a profitat de o eroare în construcția adversarilor. Yamal a interceptat mingea, și-a pregătit execuția pe piciorul stâng și a trimis precis în poartă, deschizând scorul.
Reușita a fost a treia a sa în actuala ediție a Ligii Campionilor și a 14-a în total, într-un bilanț care cuprinde 37 de apariții și 13 pase decisive.
Potrivit statisticilor UEFA, Yamal l-a depășit astfel pe Kylian Mbappé, care a înscris 13 goluri în 23 de meciuri de Champions League înainte să împlinească 20 de ani. Pe poziția a treia în acest clasament se află Erling Haaland, cu zece reușite în opt partide disputate înainte de aceeași limită de vârstă.
Spaniolul își poate îmbunătăți în continuare recordul, urmând să împlinească 20 de ani pe 13 iulie 2027.
14 goluri, toate cu piciorul stângUn alt detaliu statistic remarcabil este că toate cele 14 goluri înscrise de Yamal în Liga Campionilor au fost marcate cu piciorul stâng. Trei dintre acestea au venit din lovituri de pedeapsă, în timp ce extrema Barcelonei nu a marcat încă în competiție nici cu piciorul drept, nici cu capul.
Yamal deținea deja recordul pentru cele mai multe goluri înscrise în Liga Campionilor înainte de împlinirea vârstei de 19 ani, cu 11 reușite. Acum și-a extins performanța la categoria jucătorilor sub 20 de ani.
Barcelona a oprit parcursul perfect al lui Aston VillaReușita lui Yamal a deschis drumul Barcelonei spre o victorie clară în fața formației engleze. Raphinha a majorat avantajul în minutul 52, iar brazilianul a reușit dubla în minutul 64, stabilind scorul final.
Barcelona a dominat partida, având 64,8% posesie și opt șuturi pe spațiul porții, față de numai unul pentru Aston Villa.
Prin acest succes, echipa pregătită de Hansi Flick a pus capăt parcursului perfect al englezilor în primele trei etape ale fazei ligii și a acumulat trei puncte importante în cursa pentru calificarea directă în optimile de finală.
Într-un interviu acordat publicației Financial Times, publicat miercuri, Trump a afirmat că Washingtonul nu are un plan imediat pentru noi atacuri, dar că forțele americane sunt pregătite să intervină.
„Se pare că obținem tot ceea ce ne dorim”, a declarat Trump, sugerând că actuala strategie de presiune asupra Teheranului produce rezultatele urmărite de Washington.
Întrebat despre declarațiile premierului israelian Benjamin Netanyahu, care sugerase posibilitatea unui nou atac asupra Iranului în cursul acestei săptămâni, președintele american a afirmat că armata SUA este pregătită să acționeze.
„Suntem pregătiți. Suntem înarmați și pregătiți de acțiune, dacă va fi nevoie, dar s-ar putea să nu existe niciun motiv pentru asta”, a declarat Trump.
Președintele american a descris situația actuală drept una favorabilă Statelor Unite, invocând atât loviturile militare efectuate împotriva Iranului, cât și efectele economice ale blocadei navale instituite de Washington asupra porturilor iraniene.
Trump a susținut că, în prezent, prin Strâmtoarea Ormuz tranzitează mai mult petrol decât înainte de începerea războiului și a blocadei americane. El a afirmat că măsurile impuse de Washington afectează serios economia iraniană, limitând capacitatea Teheranului de a obține venituri din exporturile de petrol.
SUA au efectuat noi atacuri asupra insulei QeshmDeclarațiile lui Trump vin în contextul în care armata americană a efectuat luni, 2 noiembrie, lovituri aeriene limitate asupra unor obiective de pe insula iraniană Qeshm, situată în Strâmtoarea Ormuz.
Președintele american a confirmat marți operațiunea într-un interviu acordat postului Fox News, precizând că atacul a vizat o instalație antiaeriană construită recent de Iran.
„Au construit o instalație antiaeriană. De îndată ce a fost terminată, am lovit-o”, a declarat Trump, calificând operațiunea drept un atac minor.
Potrivit unor oficiali americani citați de Associated Press, loviturile au avut caracter defensiv și au vizat poziții de pe care forțele iraniene ar fi utilizat rachete sol-aer împotriva unor aeronave americane. Un oficial american a precizat că operațiunea nu reprezintă reluarea campaniei militare de amploare împotriva Iranului.
Presa iraniană a relatat despre explozii pe insulele Qeshm și Hengam, precum și în zona orașului-port Bandar Abbas. Operațiunea americană este una dintre mai multe lovituri limitate efectuate în ultimele săptămâni, unele dintre acestea nefiind anunțate public de Washington.
Qatar încearcă să obțină un acord între Washington și TeheranÎn paralel cu presiunile militare și economice, administrația americană continuă negocierile indirecte cu Iranul, prin intermediul Qatarului.
Mediatorii qatarezi au pregătit un proiect de acord care prevede o succesiune de măsuri de consolidare a încrederii, desfășurate pe parcursul a trei zile, în vederea reluării negocierilor directe dintre Washington și Teheran, potrivit unor surse diplomatice citate de Axios.
Emisarul Qatarului, Ali al-Thawadi, s-a deplasat luni la Teheran pentru a continua discuțiile privind documentul. Potrivit unui diplomat familiarizat cu negocierile, cele două părți trebuie să transmită observațiile asupra propunerii.
Ministrul adjunct de externe al Iranului, Kazem Gharibabadi, a confirmat că țara sa a transmis prin intermediul mediatorilor mesajele către Washington, în timp ce ministrul de externe Abbas Araghchi a participat la discuțiile diplomatice desfășurate în ultimele zile.
Iranul condiționează însă un acord de ridicarea blocadei navale americane asupra porturilor sale, relaxarea sancțiunilor privind exporturile de petrol și deblocarea activelor financiare iraniene înghețate în străinătate. Teheranul solicită, de asemenea, garanții privind încetarea ostilităților, inclusiv în Liban, înainte de redeschiderea completă a Strâmtorii Ormuz și reluarea negocierilor nucleare.
Președintele american a afirmat că Iranul dorește să ajungă la o înțelegere și că un acord este posibil. Vicepreședintele JD Vance a declarat, la rândul său, că administrația are motive să fie optimistă în privința posibilității unei soluții negociate.
Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe al Qatarului, Majed al-Ansari, a confirmat că ambele părți analizează propunerile transmise de mediatori și a declarat că Doha rămâne optimistă în privința continuării procesului diplomatic.
Teheranul avertizează că va răspunde militarAutoritățile iraniene au transmis că nu intenționează să renunțe la condițiile formulate pentru încheierea conflictului și au avertizat că orice nou atac american va primi un răspuns militar.
Președintele Masoud Pezeshkian a declarat marți că reluarea războiului nu ar aduce beneficii niciuneia dintre părți și că guvernul său încearcă în continuare să găsească o soluție prin dialog.
Liderul negocierilor iraniene, Mohammad Bagher Ghalibaf, a afirmat că Iranul este pregătit pentru confruntare și că responsabilitatea evitării unui nou război aparține Washingtonului.
La rândul său, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională, Mohsen Rezaei, a apreciat că răspunsul american la solicitările Teheranului nu este convingător și a avertizat că Strâmtoarea Ormuz nu va fi redeschisă până când condițiile Iranului nu vor fi îndeplinite.
„Am înțeles anumite lucruri care nu funcționau și le-am pus în practică. Am demonstrat că suntem o echipă și că putem reacționa. Ne confruntăm permanent cu problemele, încercăm să ne corectăm greșelile și să devenim mai buni. Rezultatul a fost important”, a afirmat antrenorul român Cristian Chivu, după victoria de la Rotterdam.
„Un derby pierdut nu șterge tot ceea ce am făcut. Mai avem mult drum de parcurs”, a mai spus Chivu.
Chivu a evidențiat în special organizarea tactică și intensitatea arătate de jucătorii săi pe De Kuip, unul dintre cele mai dificile terenuri din fotbalul neerlandez.
„A fost o prestație foarte bună din punctul de vedere al organizării și intensității. Am făcut un meci important pe un teren dificil. Clubul, conducerea și proprietarii sunt cu toții conștienți de valoarea acestui grup. De mulți ani încercăm să ducem această echipă la un nivel înalt și nu am avut niciodată îndoieli în privința valorii sale”, a adăugat tehnicianul.
Antrenorul a vorbit și despre importanța reacției după un eșec.
„Fotbalul te poartă uneori pe drumuri ciudate, iar singura cale de a reveni pe drumul cel bun este să reacționezi. Noi am făcut-o”, a declarat Chivu.
Bisseck, Esposito și Zielinski au adus victoria la RotterdamInter a rezolvat în mare parte partida încă din prima repriză. Yann-Aurel Bisseck a deschis scorul în minutul 8, cu un șut plasat cu piciorul stâng, după o acțiune în care a fost implicat și Djed Spence.
Pio Esposito a majorat avantajul în minutul 34, după o incursiune a lui Spence pe partea dreaptă, încheiată cu o centrare în careu. Atacantul italian a câștigat duelul aerian și a trimis mingea în poartă cu o lovitură de cap.
Piotr Zielinski a stabilit scorul final în minutul 54, cu un șut precis de la marginea careului, după o pasă primită de la Nicolò Barella.
Inter a obținut astfel a doua victorie consecutivă în Liga Campionilor, după succesul cu 1-0 în fața lui Șahtior Donețk, și a ajuns la șase puncte după patru etape, în urma înfrângerilor cu Real Madrid și Club Brugge din primele două partide.
Următoarele adversare ale formației pregătite de Cristian Chivu în faza ligii sunt VfB Stuttgart, pe teren propriu, Borussia Dortmund, în deplasare, Liverpool, la Milano, și Slovan Bratislava, în deplasare.
Lungmetrajul premiat la Cannes pentru regie a depășit comedia „Torrente Presidente”, care acumulase 31,6 milioane de dolari, și a ajuns la aproximativ 5,5 milioane de bilete vândute în cinematografele spaniole, potrivit datelor Rentrak citate de publicația americană Deadline.
Producția ocupă astfel și poziția a treia în clasamentul celor mai profitabile filme spaniole din toate timpurile, după „Ocho apellidos vascos” (2014) și „The Impossible” (2012).
Succesul comercial este susținut de faptul că filmul a continuat să conducă box-office-ul spaniol pentru a șasea săptămână consecutivă. Lansat pe 25 septembrie, în perioada campaniei Fiesta del Cine, când prețul biletelor a fost redus la 3,50 euro, lungmetrajul a atras un public numeros și a depășit așteptările distribuitorului independent Elástica Films.
Un succes și pe piața nord-americană„La Bola Negra” a început distribuția limitată în Statele Unite ale Americii pe 16 octombrie, în patru cinematografe din New York și Los Angeles, unde a obținut încasări de 277.500 de dolari în primul weekend. Media de 69.300 de dolari pe sală a reprezentat cel mai bun debut limitat al unui film în limba spaniolă pe piața americană și al doilea cel mai bun rezultat pentru o producție într-o limbă străină, potrivit sursei citate.
După trei weekenduri de proiecții în America de Nord, în 38 de cinematografe, filmul acumulase aproximativ 1,2 milioane de dolari. Alte piețe internaționale, inclusiv Australia și Noua Zeelandă, au contribuit cu aproximativ 300.000 de dolari la încasările totale.
Penélope Cruz și Glenn Close, în distribuția unei povești inspirate de Federico García Lorca„La Bola Negra” urmărește poveștile interconectate ale trei bărbați din epoci diferite, construite în jurul unor teme precum sexualitatea, dorința, suferința și moștenirea culturală. Filmul își găsește inspirația în una dintre ultimele opere neterminate ale poetului și dramaturgului spaniol Federico García Lorca.
Din distribuție fac parte muzicianul Guitarricadelafuente, Miguel Bernardeau, Carlos González, Milo Quifes, Lola Dueñas, Penélope Cruz și Glenn Close.
Regia și scenariul sunt semnate de Javier Calvo și Javier Ambrossi, cunoscuți în industria spaniolă sub numele de „Los Javis”. Filmul a fost recompensat cu premiul pentru regie la Festivalul de la Cannes din 2026, acordat ex aequo celor doi realizatori.
Producția a primit, de asemenea, Premiul publicului la Festivalul Internațional de Film de la Toronto și a fost selectată pentru a reprezenta Spania la cea de-a 99-a ediție a premiilor Oscar, programată în 2027.
În plus, „La Bola Negra” a obținut o nominalizare la British Independent Film Awards, la categoria cel mai bun film internațional independent, consolidându-și parcursul în sezonul premiilor cinematografice.
Netflix a achiziționat drepturile de distribuție pentru SUA, într-o tranzacție estimată de presa americană la aproximativ cinci milioane de dolari. Platforma pregătește lansarea filmului în streaming, după perioada de exploatare în cinematografe.
În România, filmul este programat să fie lansat la nivel național în luna februarie 2027.
„Nu suntem campioni încă și nici nu suntem în finala de la Madrid”, a declarat Luis Enrique la conferința de presă după meciul cu Villareal, făcând referire la ultimul act al competiției, programat pe 5 iunie 2027.
Antrenorul parizienilor s-a declarat mulțumit în special de atitudinea elevilor săi, care au continuat să joace la aceeași intensitate chiar și după ce au marcat de patru ori în primele 17 minute.
PSG a avut un început de partidă impresionant pe Estadio de la Cerámica, unde a marcat de patru ori în numai 16 minute și două secunde, stabilind un record în istoria Ligii Campionilor pentru cea mai rapidă atingere a pragului de patru goluri într-un meci.
João Neves, Désiré Doué, Senny Mayulu și Fabián Ruiz au marcat în minutele 9, 12, 13 și 17. După pauză, Ruiz a reușit dubla, în minutul 50, iar tânărul David Boly a stabilit scorul final în minutul 78.
„Dacă începi un meci în acest fel, cu 4-0 după 17 minute, și ești eficient în ceea ce faci, partida se schimbă complet față de ceea ce ți-ai imaginat. Vreau să subliniez mentalitatea echipei. Am jucat în același mod indiferent de scor. A fost un test pentru ambiția acestei echipe. Este o plăcere să vezi acest lucru”, a declarat Luis Enrique.
Respect față de adversarTehnicianul a insistat asupra faptului că jucătorii săi au păstrat aceeași intensitate și după ce au obținut un avantaj categoric.
„După ce conduci cu 3-0, sunt puține echipe care mai pot depăși o asemenea situație. Noi căutăm să ne respectăm adversarul jucând în același mod tot timpul”, a explicat antrenorul.
Luis Enrique a amintit și de finala Ligii Campionilor câștigată de PSG cu 5-0 în fața lui Inter Milano, în care echipa sa nu a încercat să conserve avantajul, ci a continuat să atace.
Întrebat dacă actualul lot este cel mai valoros pe care l-a pregătit vreodată, în condițiile numeroaselor accidentări din echipă, Luis Enrique a evitat comparațiile.
„Este foarte dificil să spun asta, pentru că am avut șansa de a antrena jucători de un nivel extraordinar. Dar mă bucur să lucrez cu acești fotbaliști. Vrem să le arătăm tuturor modul în care suntem capabili să jucăm”, a afirmat tehnicianul.
Victoria de la Villarreal a consolidat poziția lui PSG în fruntea clasamentului fazei ligii din Champions League. Campioana Europei din ultimele două sezoane are patru victorii din patru meciuri.
