MediaFax.ro

„La data de 24 aprilie 2026 (n.r. – vineri), procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism-Serviciul Teritorial Timișoara au dispus reținerea a două persoane (una dintre acestea recidivistă) cercetate pentru trafic de droguri de risc”, informează IPJ Timiș. 

Bărbatul de 47 de ani, un cetățean român stabilit în Germania, ar fi procurat 13 kilograme de canabis pentru a le vinde în România. Acesta a intrat în contact cu bărbatul de 50 de ani pentru stabilirea detaliilor tranzacției. 

Tranzacția s-a realizat în decursul zilelor de joi și vineri. „La datele de 23 și 24 aprilie 2026, cei doi bărbați ar fi realizat vânzarea, respectiv achiziționarea celor 13 kilograme de drog de risc, pentru 30.000 de euro, din care bărbatul, de 47 de ani, ar fi achitat 20.000 de euro, proveniți din vânzarea unei locuințe”, spun autoritățile. 

În urma tranzacției, bărbatul de 50 de ani a fost prins în flagrant cu suma de bani asupra sa, ulterior fiind descoperite și ridicate cele 13 pungi ce conțineau canabis, în urma unor percheziții în Buziaș. 

Tribunalul Timiș a decis sâmbătă arestare preventivă pentru 30 de zile a suspecților. 

Solicitarea de decontare amplifică tensiunile dintre cele două țări. Premierul Italiei, Giorgia Meloni, a calificat vineri decizia drept „rușinoasă”, după ce au apărut informații că familiile victimelor ar fi primit facturi.

Într-un comunicat transmis Reuters sâmbătă seară, Oficiul Federal pentru Asigurări Sociale (FSIO) a confirmat că Elveția intenționează să recupereze costurile tratamentelor spitalicești, însă nu de la familiile victimelor.

Instituția a explicat că, potrivit acordurilor dintre statele UE și Elveția, facturile vor fi trimise victimelor doar pentru verificare, iar plata va fi făcută de „asigurătorul de sănătate străin relevant”.

Un purtător de cuvânt a precizat ulterior că, în cazul Italiei, costurile ar urma să fie acoperite de Ministerul Sănătății.

Meloni a scris vineri seară pe Facebook: „Dacă această cerere rușinoasă va fi formulată oficial, anunț că Italia o va respinge categoric și nu va da curs în niciun fel”.

„Am încredere în simțul responsabilității al autorităților elvețiene și sper că informațiile se vor dovedi complet nefondate”, a adăugat ea.

Elveția solicită peste 100.000 de franci elvețieni pentru tratamentul a patru cetățeni italieni, internați o singură zi la spitalul din Sion după incendiu, a declarat sâmbătă ambasadorul Italiei în Elveția, Gian Lorenzo Cornado, citat de ANSA.

Cornado a adăugat că pacienți elvețieni răniți în incendiul din Crans-Montana au fost tratați luni de zile la spitalul Niguarda din Milano, în nordul Italiei, și că Italia a trimis un elicopter al protecției civile pentru a ajuta la operațiunile de salvare, fără a solicita bani.

Războiul din Orientul Mijlociu crește randamentul datoriei europene pe termen scurt. Titlurile de stat germane și spaniole la 12 luni se situează în jur de 2,5%. Este o veste bună pentru investitorii mai conservatori, care găsesc în instrumentele cu venit fix randamente ce concurează din nou depozitele bancare, notează El Economista.

Totuși, companiile cu dividende mai mici, care distribuie în mod obișnuit profituri în mod regulat, pot pierde acționari în acest context. Cu toate acestea, există în continuare mari companii europene capabile să dubleze randamentul oferit de datoria europeană la 12 luni, având recomandare de cumpărare și garanția unor dividende tot mai mari și mai profitabile.

Opt companii ies în evidență în cadrul indicelui Stoxx 600 după aceste criterii: BPER Banca, BNP Paribas, AXA, Poste Italiane, UniCredit, British American Tobacco, Unipol Assicurazioni și Publicis Groupe. Dincolo de recomandarea de cumpărare conform consensului de piață colectat de FactSet, aceste companii au o distribuire constantă și în creștere a profitului, întreruptă doar, în unele cazuri, de anul 2020 și pandemia de coronavirus.

În plus, au un procent din profit distribuit (payout, adică proporția din profit acordată acționarilor sub formă de dividende) de peste 50%, dar fără a depăși 75%, pentru a evita ca o eventuală deteriorare a rezultatelor să ducă la reducerea drastică a dividendelor. De asemenea, niciuna dintre ele nu atinge un randament al dividendului de 5% în mod artificial, deoarece niciuna nu a înregistrat scăderi semnificative pe bursă în ultimele 12 luni (cu cât prețul acțiunii este mai mic, cu atât randamentul dividendului pe acțiune este mai mare).

În această listă se regăsesc bănci, companii de asigurări, dar și firme din sectorul serviciilor comerciale sau de consum. Sunt, așadar, sectoare care beneficiază de creșterea ratelor dobânzilor sau care tind să aibă o evoluție mai bună decât piața generală în perioade de presiune inflaționistă, cum este cea anticipată în prezent.

„Dividendele ridicate au început să se decupleze de beta globală (indicator care măsoară sensibilitatea unei acțiuni la mișcările pieței), oferind un profil de rentabilitate diferit în contextul incertitudinii de pe piețe”, a declarat Viktor Nossek, director de cercetare și produse la Vanguard Europe.

Pe baza prețurilor și estimărilor experților la final de săptămână, Banca Popolare dell’Emilia Romagna (BPER Banca) este compania din Stoxx 600 care îndeplinește toate criteriile menționate și oferă cel mai mare randament al dividendului pentru 2026, de 7,2%.

Compania depășește pragul de 7%, după o creștere bursieră de peste 70% în ultimele 12 luni. În ultimii ani, randamentul dividendului a depășit 5%, ajungând în 2023 și 2024 la peste 9%. De asemenea, consensul pieței estimează că va rămâne peste 7% în medie în următorii patru ani.

BNP Paribas este cealaltă bancă ce dublează confortabil randamentul datoriei europene la 12 luni. În acest caz, banca franceză ar urma să ajungă la aproximativ 6,6%, pe baza profitului estimat pentru exercițiul curent.

Compania de asigurări AXA indică un randament de 6%, pe baza unei estimări de profit net de 8,494 miliarde de euro pentru 2026 și a unui payout de 60%. În plus, creșterea fluxului de numerar liber oferă siguranță investitorilor care așteaptă dividende în numerar.

În 2025, compania a realizat o răscumpărare record de acțiuni, după rezultate istorice, în valoare de aproape 3,8 miliarde de euro. De la începutul anului, răscumpărările de acțiuni anunțate în februarie au ajuns la un total de 1,25 miliarde de euro.

Poste Italiane este prima companie non-financiară din acest grup în ceea ce privește randamentul dividendului. Este cunoscută pentru randamentele ridicate, depășind deja în 2024 pragul de un euro dividend pe acțiune.

Fostul monopol de stat italian își leagă „vizibilitatea solidă a fluxurilor de numerar viitoare și optimizarea grupului” de noua sa politică de dividende, valabilă până în 2028. În această perioadă, compania se angajează să crească payout-ul de la 65% la 70%. Astfel, planul pe cinci ani vizează majorarea totalului dividendelor distribuite de la 6,5 miliarde la 7,5 miliarde de euro.

UniCredit nu atinge pragul de 6% la limită. Banca italiană, implicată în preluarea băncii germane Commerzbank, menține crearea de valoare pentru acționari drept prioritate. În 2026, strategia UniCredit include distribuirea a 80% din profitul net prin dividende în numerar și utilizarea capitalului excedentar pentru răscumpărări suplimentare de acțiuni.

Doar prin dividende, payout-ul este stabilit la 50%, în funcție de oportunitățile de creștere și de atingerea altor obiective financiare. Luni, 20 aprilie, compania a marcat data ex-dividend pentru 2025, cu un dividend brut de 1,72 euro, reprezentând 5,3% din prețul acțiunii.

British American Tobacco distribuie dividende trimestrial, ceea ce permite plăți mai frecvente către acționari. La 12 februarie anul acesta, compania a anunțat un dividend de 2,45 lire pe acțiune pentru 2025. Cele patru tranșe vor fi egale, de 0,61 lire (aproximativ 0,7 euro), plătite în mai, august, noiembrie și februarie 2027. Pe baza estimărilor pentru 2026, randamentul dividendului ar urma să fie de aproximativ 5,8%, potrivit experților.

Grupul financiar Unipol a raportat la finalul anului 2025 rezultate și dividende peste așteptările pieței. Compania a anunțat că aceste rezultate ar permite depășirea obiectivelor stabilite pentru perioada 2025-2027, care includ un profit consolidat cumulat de 3,8 miliarde de euro și dividende totale de 2,2 miliarde de euro. Consensul FactSet estimează pentru 2026 un profit net de 1,411 miliarde de euro și un payout de 55%. Randamentul dividendului este estimat la 5,3%.

Lista este încheiată de compania franceză Publicis Groupe, care pornește de la un randament al dividendului de aproximativ 5%. Compania a înregistrat trei ani consecutivi de creștere a dividendului pe acțiune, depășind 3 euro din 2023. Pentru 2026, estimările indică un dividend apropiat de 4 euro pe acțiune, cu un randament menținut în jurul a 5% în următorii trei ani, potrivit FactSet.

Poliția Republicii Moldova a anunțat că un copac a căzut peste un copil de 6 ani. Acesta se afla împreună cu tatăl său în Grădina Zoologică din Chișinău.

Copilul a fost preluat de un echipaj medical și transportat în stare gravă la spital.

În contextul rafalelor puternice de vânt, polițiștii îi îndeamnă pe părinți să evite deplasările împreună cu copiii.

Guvernul Republicii Moldova a transmis că vântul puternic a provocat căderi de arbori și crengi pe mai multe drumuri naționale, afectând temporar circulația rutieră pe mai multe segmente.

Echipele de drumari intervin în teren pentru deblocarea circulației.

Președintele Israelului, Isaac Herzog, nu are în plan să-l grațieze pe premierul Benjamin Netanyahu în dosarul de corupție în care este implicat, potrivit unei relatări publicate de The New York Times, care citează doi oficiali israelieni de rang înalt.

Decizia vine în contextul unor presiuni puternice din partea Statelor Unite pentru acordarea unei astfel de măsuri. Cu toate acestea, una dintre surse susține că Herzog continuă să-l sprijine pe Netanyahu, considerând că există și alte opțiuni care pot fi luate în calcul.

Potrivit acelorași informații, președintele israelian, care își concentrează mandatul pe promovarea unității, ar prefera inițierea unui proces de mediere care să ducă la o eventuală înțelegere de recunoaștere a vinovăției.

Președintele american a făcut presiuni puternice asupra lui Herzog pentru a acorda grațierea și a numit refuzul său „rușinos” și l-a catalogat drept „un tip slab și jalnic” pentru că a refuzat.

Israelul este profund divizat în această privință. Sondajele arată că aproximativ jumătate dintre israelieni se opun unei grațieri. Opiniile sunt împărțite, în mare, pe criterii politice, conservatorii fiind mai favorabili premierului.

Herzog este pe deplin conștient că atmosfera din țară este tensionată, au declarat oficialii, din cauza războaielor din Gaza, Iran și Liban, dar și pentru că alegerile naționale sunt programate în următoarele șase luni.

Deși rolul președintelui în Israel este în mare parte ceremonial, una dintre puținele sale atribuții este acordarea grațierilor. O decizie într-un sens sau altul ar avea un impact major și ar defini atât moștenirea sa, cât și pe cea a lui Netanyahu, precum și direcția viitoare a țării.

Oficialii care au vorbit despre planurile lui Herzog au refuzat să ofere detalii privind posibilele contururi ale unui acord, în acest moment, înainte ca părțile să accepte chiar și ideea medierii.

Un acord de recunoaștere a vinovăției implică, de regulă, admiterea faptelor de către inculpat și aplicarea unei sancțiuni. Experți juridici israelieni au declarat că un astfel de acord ar trebui condiționat de demisia lui Netanyahu din funcția publică. Netanyahu nu a arătat până acum nicio intenție de a recunoaște vreo faptă sau de a se retrage din viața politică.

„Netanyahu știe că opțiunea unui acord de recunoaștere a vinovăției este mereu disponibilă pentru el. Admiterea vinovăției, exprimarea regretului și acceptarea retragerii – sau a neparticipării la viitoare alegeri – ar reprezenta esența unui astfel de acord”, a declarat Yohanan Plesner, președintele Institutului Israelian pentru Democrație, un centru independent de cercetare cu sediul la Ierusalim. „Dacă se renunță la o pedeapsă cu închisoarea, acesta este minimul care ar trebui cerut.”

Bariera de două ore, considerată mult timp limita supremă a rezistenței umane în alergarea de șosea, a fost depășită pentru prima dată într-o competiție oficială.

Sawe a doborât precedentul record mondial masculin, de 2:00:35, stabilit de compatriotul său Kelvin Kiptum la Maratonul de la Chicago, în 2023.

Cursa masculină a fost una de nivel excepțional. Etiopianul Yomif Kejelcha a terminat al doilea, tot sub două ore, în 1:59:41, iar ugandezul Jacob Kiplimo a ocupat locul al treilea, cu 2:00:28, timp aflat și el sub vechiul record mondial.

Reușita lui Sawe are o semnificație aparte și prin comparație cu performanța lui Eliud Kipchoge din 2019, când kenyanul a alergat distanța maratonului în 1:59:40,2 la Viena. Acel rezultat nu a fost recunoscut drept record mondial, deoarece a avut loc într-un eveniment special organizat, cu pacemakeri rotați și condiții controlate, nu într-o cursă deschisă.

Ziua recordurilor a continuat și în cursa feminină, unde etiopianca Tigst Assefa și-a apărat titlul la Londra și a stabilit un nou record mondial „women-only”, cu timpul de 2:15:41.

„Nu este timp de pierdut”, a spus Magyar, a cărui victorie zdrobitoare în alegerile din 12 aprilie a pus capăt celor 16 ani de guvernare ai premierului Viktor Orbán, relatează Reuters.

Magyar a prezentat anterior patru domenii în care guvernul său ar putea acționa rapid pentru a nu pierde circa 10 miliarde de euro din fondurile europene de redresare, până la termenul-limită de la sfârșitul lunii august, inclusiv măsuri împotriva corupției și pentru restabilirea libertății presei și a mediului academic.

După alegeri, el a declarat că speră să se ajungă la un acord politic în timpul primei sale vizite la Bruxelles.

Orbán, un aliat apropiat al președintelui american Donald Trump, s-a confruntat frecvent cu Uniunea Europeană pe teme legate de statul de drept și drepturile omului, ceea ce a dus la înghețarea a miliarde de euro din fonduri.

La alegerile din aprilie, partidul Tisza, condus de Magyar, a obținut o supermajoritate de două treimi în Parlament, care îi oferă puterea de a modifica legile privind sistemul judiciar, achizițiile publice și controlul asupra mass-media, aflate în centrul disputelor dintre guvernul Orbán și Bruxelles.

Piețele financiare au reacționat pozitiv, iar moneda forint s-a apreciat după victoria lui Magyar, pe fondul speranțelor că UE va debloca fondurile.

IPJ Ilfov anunță că sâmbătă polițiștii au fost sesizați de un polițist aflat în timpul liber cu privire la faptul că, în apropierea Lacului Snagov, o persoană ar pescui ilegal.

Până la sosirea echipajelor de poliție, polițistul s-ar fi apropiat de persoana care pescuia ilegal, moment în care bărbatul ar fi devenit agresiv și l-ar fi amenințat cu un cuțit.

Polițistul a reușit să îl imobilizeze până la sosirea echipajelor de poliție, care au preluat ulterior persoana în cauză și au continuat verificările.

În urma cercetărilor s-a stabilit că este vorba de un bărbat în vârstă de 36 de ani, aflat într-o ambarcațiune, care ar fi deținut în vederea utilizării, mai multe unelte de pescuit interzise, respectiv 4 plase de tip monofilament, cu o lungime totală de aproximativ 640 de metri și o plasă din fir textil, cu lungimea de 80 de metri.

Polițiștii au procedat la ridicarea în vederea confiscării a uneltelor de pescuit, precum și a ambarcațiunii utilizate.

Cercetările în acest caz continuă, iar bărbatul a fost reținut pentru 24 de ore, urmând ca duminică să fie prezentat unității de parchet cu propuneri legale.

ISU Vaslui anunță că elemente de acoperiș au căzut peste o persoană în municipiul Huși. La fața locului intervin o autospecială de stingere, un echipaj de prim ajutor și 8 militari, în cooperare cu un echipaj al Serviciului de Ambulanță Județean.

Victima inconștientă, în stop cardio-respirator.

Potrivit ISU Iași, pompierii au intervenit în orașul Târgu Frumos, unde, pe fondul vântului puternic, o creangă s-a rupt și, în cădere, a lovit un pieton. Victima este un bărbat în vârstă de aproximativ 30 de ani. Acesta a fost evaluat medical la fața locului de echipajul de prim-ajutor calificat, iar ulterior a fost transportat la spital, conștientă, cu traumatism cranio-cerebral.

În județul Iași, se mai intervine în Pașcani, Hârlău și Pârcovaci, unde bucăți din acoperișuri sau copaci au fost doborâți de vânt.

Și în Piatra Neamț, mai mulțo copaci au căzut pe șosele.

În județul Botoșani, în orașul Săveni, un copac rupt de vânt a căzut pe partea carosabilă, blocând circulația pe sensul de mers Săveni – Botoșani.

În municipiul Botoșani, pe strada Calea Națională, mai multe elemente de construcție desprinse din acoperișul unui bloc au căzut peste două autoturisme, pe partea carosabilă și pe trotuare.

România se află duminică sub avertizări Cod portocaliu și Cod galben de vânt.

Data de 26 aprilie 2026 marchează împlinirea a 104 ani de la nașterea lui Ștefan Augustin Doinaș, moment ce impune o reflecție lucidă asupra unui destin intelectual de o rigoare exemplară, marcat de asprimea istoriei și de o integritate morală care a transformat suferința în artă și singurătatea în legendă.

Născut la 26 aprilie 1922 în localitatea Cherechiu din județul Arad, cunoscută astăzi sub numele de Caporal Alexa, Ștefan Popa a fost fiul unor gospodari înstăriți, a căror trudă pe cele 16 hectare de pământ avea să fie interpretată, ironic și dureros, drept o vină socială de către regimul comunist. Tânărul a crescut sub orizontul vast al câmpiei, urmând școala primară în satul natal și apoi Liceul „Moise Nicoară” din Arad, unde profesorul Alecu Constantinescu i-a deschis porțile către universul infinit al literaturii.

Dincolo de datele biografice, Cherechiul a rămas pentru Doinaș o geografie a spiritului, locul în care liniștea câmpiei îi permitea tânărului să audă ecoul propriilor gânduri. Există o tristețe metafizică în imaginea copilului care citește Mallarmé într-o casă de gospodari arădeni, simțind deja că lumea sa, a ordinii și a pământului sfințit prin muncă, va fi spulberată. Acea „mie de lucruri trecătoare” a început acolo, în praful drumurilor de țară, unde a învățat că singura avere care nu poate fi confiscată este cuvântul bine ales și demnitatea tăcută.

În toamna anului 1941, Doinaș pleacă la Sibiu, acolo unde se refugiase Universitatea din Cluj după Dictatul de la Viena. Deși admis la Medicină, migrează rapid spre Litere și Filosofie, devenind unul dintre stâlpii „cercului literar de la Sibiu”. Alături de Radu Stanca și Ion Negoițescu, semnează „Manifestul” cerchiștilor, militând pentru o cultură europeană și estetică într-un moment în care lumea era sfâșiată de război și ideologii extremiste.

Această perioadă a fost primăvara intelectuală a unui grup de tineri care credeau că poezia poate fi un scut împotriva barbariei, erau „cavalerii spiritului”, trăind într-un Sibiu de poveste, în timp ce tunurile bubuiau la granițe. Pentru Doinaș, prietenia cu Radu Stanca a fost mai mult decât o colaborare literară, a fost o înfrățire de destin, iar imaginea acestor tineri discutând despre estetica baladei, cu o foame de absolut care depășea rația de pâine a războiului, rămâne una dintre cele mai pure dovezi de rezistență prin cultură din istoria noastră.

Anul 1957 aduce prăbușirea brutală a iluziei libertății. Ștefan Augustin Doinaș este condamnat la un an de închisoare pentru „omisiune de denunț”. Vina sa? Nu l-a pârât pe Marcel Petrișor, cel care adusese vestea revoluției din Ungaria. Pentru sistem, era o crimă de stat, pentru Doinaș, era singura alegere morală posibilă, un act de onoare care l-a trimis în spatele gratiilor, transformându-l într-un dușman al regimului comunist pentru mulți ani de la eliberare.

În celula rece, în care timpul se măsura în bătăi de inimă și umbre pe perete, Doinaș a învățat adevăratul sens al singurătății despre care vorbea. Cum să-ți păstrezi mintea întreagă când lumea ta este redusă la câțiva metri pătrați de ciment? A supraviețuit prin exerciții de memorie, recitând în minte versuri pe care nu avea voie să le scrie. Acea omisiune de denunț a fost, în realitate, cel mai frumos poem de loialitate pe care l-a scris vreodată, o baladă a tăcerii care a cântărit mai greu decât toate volumele publicate mai târziu.

După eliberarea din aprilie 1958, viața lui Ștefan Augustin Doinaș capătă o turnură providențială prin căsătoria cu Irinel Liciu, prim-balerina Operei din București, căci într-o perioadă în care el avea interdicție de a publica, ea a fost cea care a asigurat subzistența familiei și echilibrul sufletesc al poetului. Doinaș acceptă cu o modestie aristocrată rolul de prinț consort, așteptând în culise ca lebăda sa să termine spectacolul, fiind adesea strigat de portar „domnul Irinel”.

A fost întâlnirea dintre forța cuvântului cerebral și grația absolută a mișcării. Irinel a fost muza care i-a vindecat rănile închisorii prin dans. În tăcerea apartamentului lor, ea îi oferea libertatea pe care statul i-o refuza. Există ceva profund sfâșietor în imaginea acestui gigant al literelor, stând în întuneric la spectacolele ei, găsind în mișcările ei fluide armonia pe care el încerca să o pună în versuri. Ei doi erau două jumătăți ale unei singure entități estetice într-un București care nu merita atâta frumusețe.

Opera lui Ștefan Augustin Doinaș a fost marcată de o lungă perioadă de tăcere forțată. Volumul „Alfabet poetic”, care trebuia să fie debutul său strălucit în 1947, a apărut abia în 1978. A fost nevoit să se refugieze în traduceri și eseistică, devenind unul dintre cei mai fini tălmăcitori ai marii culturi germane și franceze. Poezia sa a evoluat de la baladă spre o lirică a ideilor, densă, matematică, refuzând orice concesie făcută limbajului de lemn al epocii.

Așteptarea de decenii pentru a-și vedea cărțile pe rafturi este o formă de martiriu intelectual. Doinaș a scris „pentru sertar” cu o rigoare de diamant, refuzând să lase cenzura să-i altereze versul, fiecare sonet fiind o victorie secretă asupra dictaturii. Această răbdare infinită a creat o operă care nu s-a demodat niciodată, pentru că nu a aparținut timpului său politic, ci eternității literare. El a fost „mistrețul cu colți de argint” care a înțeles că, uneori, pentru a ajunge la ideal, trebuie să treci prin pustiul celor mai reci ani ai istoriei.

Din 1969, Ștefan Augustin Doinaș s-a dedicat revistei „Secolul 20”, pe care o va conduce mai târziu, transformând-o într-un fenomen cultural unic în spațiul comunist. Revista a reprezentat o formă de „rezistență prin estetică”, oferind cititorilor acces la marii gânditori ai lumii. Recunoașterea sa a culminat după 1989, când a devenit membru al Academiei Române și a fost propus pentru Premiul Nobel, devenind o figură centrală a vieții publice și politice.

Prin această revistă, Ștefan Augustin Doinaș a oferit oxigen intelectual unei națiuni care se sufoca. A fost un dascăl de eleganță spirituală, căci într-o perioadă de urâțenie sistemică, a promovat sublimul. Era fascinant să vezi cum, prin erudiția sa, reușea să facă din cultura universală un bun comun, oferind sentimentul că, prin lectură, suntem încă cetățeni ai lumii libere. A fost ultimul mare „boier al minții”, o prezență senină care impunea respect prin simplul fapt că exista.

În ultima etapă a creației sale, Ștefan Augustin Doinaș s-a întors către divinitate printr-o serie de psalmi moderni, interogativi și dureroși, adevărate confruntări intelectuale cu Dumnezeu, prin care întreabă despre sensul suferinței și despre jocul divin ce plămădește vieți pentru a le vedea apoi curgând ca nisipul printre degete. Este lupta unui om care a înțeles că viața este o partidă pierdută de șah în fața morții, dar care refuză să piardă fără a pune întrebările esențiale. Psalmii săi sunt, în realitate, strigătul unui om care simte apropierea sfârșitului și caută o ultimă ancoră de sens. Emoția acestor versuri stă în vulnerabilitatea celui care a fost toată viața un monument de rigoare. Să-l auzi pe Ștefan Augustin Doinaș întrebând „de ce te joci, stăpâne?” este ca și cum ai vedea un munte care plânge, recunoașterea fragilității umane în fața infinitului, o lecție de umilință supremă din partea unui intelectual care a citit tot, dar care recunoaște că, în fața Marii Treceri, suntem toți la fel de singuri.

La 25 mai 2002, Ștefan Augustin Doinaș a trecut în neființă, lăsând un gol imens în cultura română. Dispariția sa a fost resimțită ca prăbușirea unei coloane templiere. Totuși, ceea ce a urmat morții sale a transformat acest doliu cultural într-o tragedie shakespeariană care a uimit o întreagă națiune, demonstrând că poezia și viața pot atinge, uneori, un punct de fuziune absolută.

Moartea poetului a fost momentul în care timpul s-a oprit pentru o clipă. Academicianul, traducătorul, senatorul, toate aceste măști sociale au căzut, lăsând în urmă doar un om care își încheiase misiunea terestră, dar în apartamentul liniștit, acolo unde el se stinsese, rămăsese o tăcere care nu era a morții, ci a unei așteptări. Ultima sa pagină nu a fost scrisă de el, ci urma să fie semnată de cea care fusese umbra sa luminoasă timp de aproape jumătate de secol.

Câteva ore mai târziu, Irinel Liciu a decis că lumea nu mai are nicio rațiune fără Ștefan Augustin Doinaș, iar gestul ei, sinuciderea prin somnifere, și biletul de adio adresat „Domnului și Dumnezeului ei” și „dulcelui ei Doinaș” rămân marturia supremă a unei legături care depășea biologia. „O prea mare iubire ucide”, cuvintele ei au devenit epitaful unei generații care a crezut în absolut până la capăt. Irinel a ales să danseze ultimul său spectacol în moarte, refuzând să rămână orfană pe pământ.

Nu există cuvinte care să cuprindă durerea și frumusețea acestui gest. Irinel Liciu nu a ales moartea, ci l-a ales pe el, dincolo de granița vieții, a fost „Moartea lebedei” în cea mai pură și tragică formă, un act de devotament care a transformat o căsnicie într-o legendă. Când a așezat biletul de adio lângă cutia de medicamente, nu a făcut un act de disperare, ci un act de libertate supremă, a refuzat o viață fără sens, demonstrând că, pentru unii oameni, iubirea este însăși respirația.

Astăzi, cei doi se odihnesc împreună la Cimitirul Bellu, sub o placă de marmură care păstrează vie memoria unei iubiri ce a sfidat deceniile și moartea.

Ștefan Augustin Doinaș este un simbol al rezilienței prin cultură, iar lecția care ne rămâne de la el este aceea că identitatea se plătește cu sânge, dar se salvează prin spirit și prin capacitatea de a iubi necondiționat.

Privind spre mormântul lor comun, înțelegem că adevărata „Nouă Armenie” a spiritului despre care vorbeam este această capacitate de a rămâne vertical în fața istoriei și fidel în fața inimii. Ștefan Augustin Doinaș ne-a lăsat versurile, dar împreună cu Irinel ne-a lăsat dovada că omul poate fi mai mare decât propria sa soartă. Ei sunt bunicii noștri spirituali, eroii shakespearieni ai unui secol care a încercat să ne dezumanizeze, dar care a eșuat în fața a doi oameni ce au ales să plece împreună, ținându-se de mână, spre lumea fără de durere.

Astăzi, pe 26 aprilie 2026, la 104 ani de la începutul acestui destin, simțim că Ștefan Augustin Doinaș nu ne-a părăsit niciodată. El trăiește în fiecare baladă recitată, în fiecare număr din „Secolul 20” răsfoit și în fiecare inimă care tremură la citirea biletului de adio al lui Irinel. Interpretarea existenței lor este, în final, un exercițiu de admirație și de speranță. Într-o lume care pare să se înstrăineze de ea însăși, povestea lor ne reamintește că există în istoria umanității popoare, și indivizi, a căror rezistență pare a fi o sfidare continuă la adresa legilor firii, iar Doinaș și Irinel au fost definiția acestei sfidări. Ei ne învață că viața nu se măsoară în ani, ci în intensitatea cu care ai servit adevărul și în profunzimea cu care ai iubit, căci, la final, rămânem doar cu ceea ce am dăruit și cu certitudinea că, oriunde s-ar afla acum, „dulcele său Doinaș” și „lebăda sa Irina” creează o nouă lume, în care iubirea nu mai ucide, ci dă viață veșnică.

Garda de Coastă a anunțat că duminică, în urma unui apel primit la 112, a fost identificat un aparat de zbor fără pilot, în zona dintre localitățile Luncavița și Văcăreni.

Au fost de îndată informate autoritățile competente, iar în prezent se desfășoară activitățile specifice în astfel de situații.

„În cauză se efectuează cercetări, în cooperare cu celelalte autorități cu atribuții în domeniu, sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzute de Legea nr. 21/2020 privind Codul aerian, sub coordonarea procurorului de caz din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Constanța”, transmite Garda de Coastă.

MApN anunță că a fost informat, în cursul zilei de duminică, despre faptul că între localitățile Luncavița și Văcăreni, din județul Tulcea, au fost găsite fragmente de dronă.

Perimetrul a fost securizat de echipe ale Ministerului Afacerilor Interne.

O echipă mixtă formată din specialiști din Ministerul Apărării Naționale și Serviciul Român de Informații se deplasează la fața locului pentru a cerceta situația și a ridica fragmentele în vederea expertizării.

Cazul a fost preluat de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Constanța.

Traficul spre sudul litoralului este deja afectat de lucrările de modernizare. Deocamdată, trenurile nu mai ajung în Mangalia, din cauza intervențiilor la infrastructură, însă circulația va fi reluată temporar în perioada 30 aprilie – 4 mai, notează CANCAN,

În mai multe stațiuni, precum Costinești și Neptun, sunt în plină desfășurare lucrări de modernizare a gărilor. Se construiesc peroane noi, se reamenajează sălile de așteptare, sunt introduse facilități pentru persoanele cu dizabilități și se montează mobilier urban și sisteme de iluminat.

În paralel, în sudul litoralului, în stațiuni precum Neptun, Venus, Saturn și Jupiter, se lucrează la amenajarea spațiilor verzi, în timp ce în zona Mangalia – 2 Mai au fost deja construite șapte diguri noi. Plajele afectate de lucrări au fost nivelate pentru a putea fi utilizate de turiști încă de la începutul sezonului, potrivit Cancan.

Autoritățile susțin că toate aceste intervenții vor transforma complet modul în care turiștii folosesc plajele. Extinderile de la Costinești, Mangalia și 2 Mai aduc zeci de hectare noi de nisip, în cadrul unor proiecte ample de înnisipare.

La Costinești, lucrările sunt cele mai avansate. Stațiunea va avea trei sectoare distincte de plajă, care vor însuma aproximativ 27 de hectare. O zonă care până acum era formată din stânci va fi transformată într-un spațiu destinat relaxării, iar digul va deveni promenadă cu vedere spre epavă.

„Din cele trei celule de plajă, una este finalizată – cea din centru, din zona Obseliscului este finalizată în proporţie de 60% şi cea din nordul staţiunii, dinspre epavă este nelucrată încă”, explică Marius Stamat, managerul firmei de înnisipare.

„Înnisiparea înseamnă foarte mult. Mai mult de 40.000 de turişti nu încăpeau pe această plajă, nici turiştii care petreceau în Costineşti nu aveau loc”, a declarat primarul Dorin Jeanu vizavi de impactul acestor lucrări.

În 2 Mai, transformările vor fi evidente. Stațiunea, cunoscută pentru fâșia îngustă de nisip, va avea un sector lățit până la 100 de metri și încă două plaje noi. Suprafața totală va ajunge la aproximativ 17 hectare.

La Mangalia, infrastructura de protecție este deja finalizată, cu patru diguri construite. Lucrările de înnisipare vor începe în toamnă, iar la final stațiunea va avea aproximativ 30 de hectare de plajă, întinse pe o lungime de 3 kilometri.

Nu toți turiștii privesc însă pozitiv aceste schimbări.

„Înainte era plaja mai frumoasă, nisipul era mai nisipos, dar acum e urât. E tare, nu îmi place”, spune o tânără.

„Mi se pare că au stricat mai mult, pentru că nisipul nu e la fel de fin, nu au făcut cea mai inspirată alegere”, relatează un bărbat.

Pentru a nu afecta sezonul estival, lucrările de lărgire a plajelor vor fi suspendate pe timpul verii și reluate din toamnă. Noile plaje sunt programate să fie complet funcționale în 2027, în timp ce sezonul 2026 se va desfășura în continuare sub semnul șantierelor.

Într-o postare pe rețelele sociale, făcută la 40 de ani de la dezastrul de la Cernobîl, Zelenski a afirmat că Rusia, prin invazia sa, „aduce din nou lumea în pragul unui dezastru provocat de om”. El a subliniat că dronele rusești survolează frecvent zona Cernobîl și că una dintre ele a lovit anul trecut învelișul său protector, conform Le Monde.

„Lumea nu trebuie să permită continuarea acestui terorism nuclear, iar cea mai bună soluție este să forțeze Rusia să înceteze aceste atacuri iresponsabile”, a adăugat acesta.

Explozia din 1986 de la centrala nucleară de la Cernobîl a fost cel mai grav dezastru nuclear civil din istorie și a schimbat percepția globală asupra energiei nucleare.

Se estimează că mii de oameni au murit din cauza expunerii la radiații, însă bilanțul exact rămâne disputat.

Un raport al ONU din 2005 a estimat numărul deceselor confirmate și prognozate la 4.000, în cele trei țări cel mai grav afectate. Greenpeace a evaluat în 2006 că dezastrul ar fi provocat aproape 100.000 de morți.

U-BT Cluj-Napoca și-a delectat fanii cu două videoclipuri în care jucătorii din străinătate spun ce cuvinte au reușit să învețe în limba română.

De departe, cei mai buni vorbitori de română sunt Patrick Richard și Karel Guzman, aflați de mai multe sezoane la campioana României.

„Doamne ajută!”, „La revedere!” și „Capu meu” sunt o parte dintre expresiile în română pe care Guzman, jucător aflat la Cluj din 2020, le cunoaște. El spune însă că știe mai multe și că are nevoie de mai multă practică.

Americanul Patrick Richard a venit la U-BT în vara lui 2019, iar de atunci a evoluat neîntrerupt pe malul Someşului.

El a obținut între timp și cetățenia română și a jucat pentru Națională. Este de ani buni căpitan al campioanei României.

Pe lângă „Doamne ajută!”, Petrică, așa cum îi spun suporterii, spune că știe multe cuvinte în limba română, printre care „Ce faci?” sau „Bine”.

„Victorie” este cuvântul pe care par să îl cunoască la fel de bine Dusan Miletic și Iverson Molonar, aflați la primul sezon în România.

Sârbul Miletic pare să fi prins rapid tainele Limbii române. Într-un alt videoclip, el înșiră mai multe cuvinte: „Ce faci?”, „Bine, foarte bine”, „Bună dimineața”, „Noroc” sau „Aici este casa mea”.

„Ce faci frate?” este exprisia pe care a menționat-o Daron Russel.

U-BT Cluj-Napoca a ajuns în acest sezon până în sferturile Eurocup. Clujenii evoluează în prezent în sferturile Ligii Adrtice și Ligii Naționale de Baschet. De asemenea, în februarie, clujenii au câștigat Cupa României.

„Intensificările de vânt antrenează particule de praf de steril din zona iazului de decantare Tăuții de Sus spre zonele locuite din zona metropolitană Baia Mare”, a transmis Prefectura Maramureș.

Conform sursei citate, praful reduce vizibilitatea și afectează temporar calitatea aerului, provocând disconfort pentru populație.

Autoritățile anunță că situația este monitorizată.

Prefectura le recomandă cetățenilor:

• să limiteze deplasările în aer liber în perioadele cu vânt puternic;
• să închidă ferestrele locuințelor;
• să utilizeze, dacă este necesar, mijloace de protecție;
• să acorde o atenție sporită copiilor, persoanelor vârstnice și celor cu afecțiuni respiratorii.

Autoritățile fac apel la respectarea acestor măsuri pentru reducerea impactului fenomenului asupra sănătății.

Județul Maramureș se află sub cod galben de intensificări ale vântului, valabil în data de 26 aprilie, în intervalul 09:00 – 21:00.

Forțele de intervenție au fost suplimentate cu alte 5 autospeciale de stingere cu apă și spumă și 3 microbuze.

Echipajele continuă intervenția pentru localizarea și lichidarea incendiului, precum și pentru limitarea propagării flăcărilor la vecinătăți.

Din cauza degajărilor mari de fum produse în urma incendiului, a fost emis un mesaj Ro-Alert pentru protecția populație din zonă.

ISU Vrancea a anunțat că a fost sesizat duminică cu privire la izbucnirea unui incendiu ce se manifestă la 11 case din lemn, în localitatea Rucăreni, comuna Soveja.

Pompierii spun că există riscul propagării flăcărilor la vecinătăți.

La fața locului au fost alocate 8 autospeciale de stingere și 2 ambulanțe SMURD. De asemenea, în sprijinul echipajelor de pompieri intervine și personal al serviciul voluntar pentru situații de urgență.

Din primele informații, nu ar fi înregistrate victime.

Intervenția este în desfășurare.

Autoritatea locală solicită Consiliului General al Municipiului București transferul în administrare al acestor bulevarde pentru a putea demara lucrări de modernizare, notează publicația Buletin de București.

În cazul Șoselei Colentina, cererea vizează segmentul cuprins între zona Obor și Șoseaua Fundeni. Proiectul prevede modernizarea infrastructurii rutiere și pietonale, reconfigurarea profilului transversal, amenajarea de piste pentru biciclete, extinderea spațiilor verzi și măsuri pentru creșterea siguranței rutiere.

Reprezentanții Primăriei Sectorului 2 justifică inițiativa prin creșterea numărului de autovehicule, degradarea arterelor și intensificarea traficului. Potrivit acestora, modernizarea ar contribui la fluidizarea circulației și la reducerea efectelor poluării.

Finanțarea lucrărilor ar urma să fie asigurată din bugetul local al Sectorului 2 sau din alte surse legal constituite.

Pe lista arterelor vizate se află și Bulevardul Chișinău, unde sunt propuse lucrări de modernizare structurală, funcțională și estetică, precum și revitalizarea zonelor adiacente. Măsurile includ, similar celorlalte proiecte, modernizarea drumului, piste pentru biciclete și amenajarea de spații verzi.

De asemenea, Primăria Sectorului 2 solicită preluarea Căii Moșilor. Și în acest caz sunt prevăzute lucrări de modernizare, extinderea spațiilor verzi și amenajarea de piste pentru biciclete.

Toate aceste proiecte depind însă de acordul Primăriei Generale, care trebuie să aprobe transferul arterelor către administrația locală.

CSM București joacă duminică, de la ora 17:00, unul dintre cele mai importante meciuri ale sezonului. „Tigroaicele” primesc vizita formației Team Esbjerg, în manșa retur a sferturilor de finală ale Ligii Campionilor, într-o Sală Polivalentă sold-out, unde aproximativ 5.000 de fani sunt așteptați să creeze o atmosferă incendiară.

Echipa pregătită de Bojana Popovic are de recuperat un singur gol după înfrângerea din tur, 25-26, iar miza este uriașă: calificarea în Final Four-ul Ligii Campionilor, acolo unde CSM București nu a mai ajuns din 2018.

CSM București – Team Esbjerg, programat de la ora 17:00, și Brest – Gloria Bistrița, de la ora 19:00, vor fi transmise în direct pe Digi Sport 1 și Prima Sport 1.

În tabăra bucureșteană, atmosfera este una de optimism, dar și de concentrare maximă. Bojana Popovic a încercat să detensioneze vestiarul înaintea meciului decisiv și le-a scos pe jucătoare la cinema, într-un moment menit să consolideze grupul înaintea duelului cu danezele.

„Am avut o săptămână bună și sper ca după ultimele două antrenamente pe care le mai avem de făcut toată lumea să fie sănătoasă. Este bună atmosfera, am făcut antrenamente reușite, iar ieri am fost împreună la cinema să vedem un film. Sper ca toate acele sentimente de la primul meci și de la antrenamentele pe care le-am avut să ne dea mai multă încredere pentru ceea ce ne dorim să obținem”, a declarat Bojana Popovic.

Antrenoarea CSM-ului mizează pe sprijinul publicului, pe care îl consideră un element esențial în încercarea de a întoarce rezultatul din Danemarca.

„Nu punem presiune, au fost relaxate la antrenament, le-am simțit motivate și chiar abia așteaptă meciul. Chiar cred că avem o șansă mare, am simțit în primul meci că Esbjerg este o echipă bună, dar desigur că noi mai avem resurse și putem da mai mult. Cu toată sala plină și cu aproximativ 5.000 de oameni care vor fi ca al optulea jucător pentru noi, cred că avem o forță mare să realizăm ceea ce visăm cu toții de mulți ani, inclusiv eu”, a mai spus Popovic.

Pentru Crina Pintea, partida cu Esbjerg are o încărcătură aparte. Pivotul CSM-ului a subliniat că echipa așteaptă de ani buni un asemenea moment și că avantajul minim al danezelor poate fi anulat cu ambiție, concentrare și sprijinul fanilor.

„M-am bucurat foarte mult să aud că deja s-au vândut toate biletele. Vreau să le mulțumesc încă de pe acum tuturor oamenilor care vin la sală. Cred că golul acela valorează extrem de mult. Cred că valorează ani de muncă, pentru că numai eu sunt de șase ani la echipa asta și îmi doresc extrem de mult să ajungem în Final Four. Și da, într-adevăr, valorează opt ani de când nu a mai fost echipa în Final Four”, a spus Crina Pintea.

Handbalista nu vede duelurile cu Esbjerg ca pe un „coșmar”, chiar dacă formația daneză a fost un adversar dificil pentru CSM în ultimele sezoane.

„Avem foarte multă ambiție, motivație. Acum simt că focul este foarte puternic. Esbjerg? N-aș putea să-l numesc așa, coșmar. Cred că nimic nu este întâmplător și probabil aveam de învățat ceva în toți anii ăștia. Și cred că acum este momentul să arătăm că am învățat și că o să ajungem acolo unde ne este locul”, a adăugat Pintea.

Allen, în vârstă de aproximativ 31 de ani, este rezident în Torrance, California, un oraș de coastă din zona South Bay, lângă Los Angeles, situat pe malul golfului Santa Monica, potrivit Reuters.

Șeful poliției din Districtul Columbia a declarat că anchetatorii cred că suspectul era cazat la hotelul Washington Hilton, unde avea loc cina anuală, însă motivul atacului nu a fost încă stabilit.

Postări de pe Facebook care par a-i aparține arată că a fost desemnat „Profesorul lunii” în decembrie 2024 de biroul din Torrance al C2 Education, un serviciu privat de pregătire pentru teste și meditații destinat elevilor care se pregătesc de facultate.

Un profil LinkedIn pe numele suspectului îl descrie drept „inginer mecanic și informatician ca studii, dezvoltator independent de jocuri ca experiență, profesor din vocație”.

Potrivit profilului, a obținut o diplomă de licență în inginerie mecanică la Institutul de Tehnologie din California (Caltech) în 2017 și un master în informatică la Universitatea de Stat din California în 2025. Reprezentanții Caltech au confirmat că o persoană cu acest nume a absolvit în 2017.

Potrivit Secret Service, suspectul era înarmat cu o pușcă și a fost reținut după ce a deschis focul asupra unui agent în interiorul hotelului Washington Hilton, în apropierea sălii de bal unde avea loc evenimentul.

La cină participau oficiali de rang înalt, inclusiv președintele Donald Trump, soția sa Melania, vicepreședintele JD Vance și mai mulți membri ai cabinetului. Ancheta este în desfășurare.

Polițiștii de frontieră din Calafat au depistat sâmbătă pe DN 56, în apropierea stației de taxare Calafat-Vidin, un bărbat de 32 de ani, cu dublă cetățenie bulgară și sârbă, urmărit la nivel internațional.

Aceștia au solicitat intervenția polițiștilor din cadrul Serviciului de Investigații Criminale Dolj pentru preluarea și continuarea cercetărilor.

Față de bărbat, autoritățile judiciare din Serbia au emis un mandat european de arestare, în vederea extrădării, pentru comiterea pe teritoriul acestui stat a infracțiunii de trafic de migranți, fiind condamnat la pedeapsa de 2 ani de închisoare.

Bărbatul a fost preluat și prezentat Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Craiova, care a emis ordonanță de reținere, pentru 24 de ore.

Acesta a fost introdus în Centrul de Reținere și Arestare Preventivă din cadrul Inspectoratului de Poliție Județean Dolj, urmând să fie prezentat Curții de Apel Craiova, în vederea emiterii mandatului de arestare.