MediaFax.ro

„Republica Islamică Iran … neagă că forțele sale armate ar fi lansat o dronă către Republica Azerbaidjan”, a declarat statul major al forțelor armate într-un comunicat citat de agenția de știri  semi-oficială iraniană Tasnim, citată de Guardian. 

Armata iraniană a dat vina pe Israel pentru atac, acuzând că „astfel de acțiuni regimului sionist de a perturba relațiile dintre țările musulmane prin diverse mijloace sunt bine documentate”, potrivit comunicatului citat.

În Azerbaidjan, a fost inițiată o anchetă penală după atacul cu drone asupra orașului Nakhchivan, a anunțat Procuratura generală.

Președintele Azerbaijanului, Ilham Aliyev, consideră că atacul dronelor iraniene asupra Nakhchivanului reprezintă un atentat terorist asupra țării.

„A fost comis un act de terorism împotriva teritoriului Azerbaidjanului și împotriva statului azer”, a declarat el, adăugând că Iranul trebuie să ofere explicații și să-și ceară scuze, iar cei responsabili trebuie să răspundă penal, potrivit Iranit.tl

El a mai precizat că ținta dronelor iraniene au fost obiectivele civile.

Aliev a mai declarat că toate unitățile forțelor armate ale Azerbaidjanului au fost puse în stare de alertă maximă, dar și că acesta va lua demersuri diplomatice, inclusiv invocarea ambasadorului Iranului.

Guvernul Azerbaidjanului a anunțat că a deschis punctul de trecere Astara pentru a facilita evacuarea persoanelor aflate în Iran, pe fondul escaladării conflictului militar. Autoritățile din orașul situat la granița sudică a țării procesează zilnic sute de persoane care ajung la frontieră și caută o cale sigură de a reveni în statele lor de origine, mai arată Euronews.

Mulți dintre cei evacuați spun că au parcurs drumuri lungi pentru a ajunge la graniță, uneori după ore de călătorie din orașe precum Teheran.

Printre persoanele care au trecut deja granița se află cetățeni din Asia Centrală, Europa și Orientul Mijlociu. Unii dintre ei spun că situația din Iran se deteriorează rapid și că preferă să plece înainte ca conflictul să se intensifice. De asemenea, numeroși cetățeni pakistanezi care locuiau în Iran au ajuns la graniță pentru a fi repatriați, inclusiv diplomați ai ambasadei Pakistanului de la Teheran.

Printre cei evacuați se află și diplomați europeni. Reprezentanți ai Serbiei și Slovaciei au fost transportați în Azerbaidjan în ultimele zile.

Ministrul de externe al Azerbaidjanului, Jeyhun Bayramov, a discutat recent cu șefa diplomației europene, Kaja Kallas, despre coordonarea evacuării cetățenilor europeni din Iran.

Autoritățile avertizează că situația rămâne volatilă, iar numeroase state își continuă eforturile de a-și scoate cetățenii din Iran în condiții de siguranță.

Ziarul rus „Pravda” publică o analiză în care distruge imaginea de super-putere în care pozează SUA și deduce prozaic că atacurile asupra Iranului sunt „încercări de manichiuristă”.

„Strategia americană de astăzi seamănă cu un rezervor de benzină gol – mult zgomot pentru nimic care să o alimenteze.

Fostul secretar al Apărării, Douglas MacGregor, afirmă evident: era dominației „Stars and Stripes” în Golful Persic se apropie de un sfârșit lipsit de glorie”, scrie publicația, care nu dă doi bani pe discursurile gonflate cu pompa ale leaderilor americani atenți să nu-l supere pe Trump.

„Încercările SUA și Israelului de a împierdica Teheranul să dobândească arme nucleare prin agresiune directă par a fi munca delicată a unei manichiuriste căreia i s-a dat un ciocan pneumatic în loc de o pilă de unghii.

Atacurile asupra infrastructurii civile și asasinarea familiei ayatollahului Khamenei nu numai că au inflamat regiunea, dar au creat o situație în care înfrângerea Washingtonului va declanșa dezintegrarea Statelor Unite”, se arată în analiză, care atenuează imaginea de gigant militar a SUA.

Analiza înaintează ideea că războiul produce efecte negative asupra monedei americane, care se degradează pe zi ce trece:

„Când petrolul miroase a praf de pușcă, prețul pe baril crește vertiginos, dar beneficiarii sunt Moscova și Beijingul, nu consumatorii din Europa sau SUA”.

De asemenea, textul remarcă, sarcastic, că Washingtonul pur și simplu nu este capabil să ducă război pe două fronturi:

„Situația este exarcebată de încercarea Washingtonului de a juca simultan pe mai multe fronturi.

În timp ce portavioanele americane ard în atacuri iraniene imaginare și reale, conflictul din Orientul Mijlociu redistribuie influența în negocierile cu Ucraina. Hegemonul pur și simplu nu are resursele pentru două fronturi complete”.

Pravda compară Orientul Mijlociu cu un „apartament comunal unde vecinii se urăsc între ei, dar sunt obligați să negoieze”.

Nu există dubiu, „Iranul va supraviețui” și „ar putea surprinde Washingtonul”.

Potrivit Pravda, „Rusia, împreună cu China, formează o coaliție capabilă să limiteze influența Washingtonului în regiune”.

Anthropic și Departamentul Apărării al Statelor Unite au reluat negocierile după o dispută majoră care a amenințat contractul militar de inteligență artificială (AI) al companiei, scrie CNBC.

Discuțiile vin după ce negocierile s-au blocat temporar, ceea ce a dus la suspendarea accesului Pentagonului la modelele AI Claude dezvoltate de Anthropic. Conflictul a stârnit și critici politice și a ridicat întrebări despre modul în care inteligența artificială ar trebui utilizată în operațiuni militare.

Potrivit informațiilor apărute în presă, CEO-ul Anthropic, Dario Amodei, lucrează acum cu oficiali ai Pentagonului pentru a ajunge la un nou acord privind utilizarea acestei tehnologii.

Noile discuții îi implică, potrivit surselor, pe Dario Amodei și pe Emil Michael, subsecretar american al apărării pentru cercetare și inginerie. Scopul acestora este stabilirea condițiilor pentru accesul continuu al Pentagonului la modelele AI dezvoltate de Anthropic.

Negocierile au eșuat anterior din cauza unor neînțelegeri privind modul în care tehnologia ar putea fi utilizată de armata americană. Anthropic ar fi cerut garanții că instrumentele sale AI nu vor fi folosite pentru supraveghere internă sau pentru arme autonome.

Pentagonul ar fi insistat însă ca tehnologia să poată fi utilizată pentru orice scop militar legal.

Disputa s-a amplificat rapid după ce agențiile federale au fost instruite să înceteze utilizarea instrumentelor Anthropic. De asemenea, oficialii din domeniul apărării au avertizat că firma ar putea fi desemnată drept un potențial risc în lanțul de aprovizionare pentru securitatea națională.

Controversa a atras atenția întregii industrii tehnologice. Mai multe companii majore din domeniul tehnologiei și-ar fi exprimat îngrijorarea cu privire la etichetarea unui dezvoltator american de AI drept risc de securitate.

Anthropic a fost fondată în 2021 de foști cercetători OpenAI și se promovează ca o companie axată puternic pe siguranța inteligenței artificiale.

În același timp, OpenAI a semnat propriul acord cu Pentagonul pentru furnizarea de tehnologie AI. Momentul încheierii acestui acord a stârnit dezbateri în sectorul tehnologic și în comunitățile online.

Situația a influențat și percepția publică asupra platformelor de inteligență artificială. Unele rapoarte sugerează că aplicația Claude a Anthropic a înregistrat o creștere a descărcărilor, în timp ce unii utilizatori ar fi dezinstalat ChatGPT.

Cei aproximativ 30 de semnatari ai scrisorii transmise Congresului atrag atenția că decizia Pentagonului reprezintă o utilizare neobișnuită a acestui instrument, folosit în mod normal în situații care implică riscuri din partea unor adversari străini.

„Scopul desemnării unui risc pentru lanțul de aprovizionare este de a proteja SUA de infiltrarea adversarilor străini”, se arată în scrisoarea citată de CNBC. Semnatarii spun că decizia luată de secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, reprezintă „o abatere profundă” de la acest principiu și că „creează un precedent periculos”.

Decizia Pentagonului de a desemna Anthropic drept „risc pentru lanțul de aprovizionare” a fost anunțată după ce președintele Donald Trump a cerut agențiilor federale să înceteze utilizarea tehnologiei dezvoltate de companie. Modelele de inteligență artificială ale Anthropic, cunoscute sub numele Claude, sunt utilizate pe scară largă de companii și instituții, în special în mediul corporativ.

Experții susțin că sancționarea Anthropic ar putea afecta competitivitatea Statelor Unite într-un domeniu considerat strategic.

„Pentru securitatea națională, Statele Unite se află într-o cursă a inteligenței artificiale pe care nu își permit să o piardă”, se arată în scrisoare. „Punerea pe lista neagră a uneia dintre principalele companii americane de AI – și obligarea miilor de contractori și parteneri ai acesteia să rupă relațiile – nu ne consolidează poziția competitivă. O slăbește”.

Anthropic a refuzat să elimine, la solicitarea autorităților americane, anumite măsuri de siguranță din sistemele sale de inteligență artificială, inclusiv restricțiile privind utilizarea tehnologiei sale pentru supravegherea în masă sau pentru arme complet autonome.

„Aplicarea acestui instrument pentru a penaliza o companie americană care refuză să elimine măsurile de protecție împotriva supravegherii interne în masă și a armelor complet autonome este o eroare de categorie”, au scris semnatarii. Ei avertizează că efectele deciziei „depășesc cu mult această dispută”.

Experții cer Congresului să analizeze modul în care a fost folosită această măsură și să stabilească reguli clare pentru a preveni folosirea ei împotriva companiilor americane.

Scrisoarea a fost transmisă la numai o zi după ce Information Technology Industry Council, organizație care reprezintă unele dintre cele mai mari companii tehnologice, inclusiv Nvidia și Google, a transmis o scrisoare similară secretarului Apărării. Organizația a avertizat că astfel de măsuri ar trebui rezervate situațiilor de urgență și entităților considerate adversari străini.

Între timp, mai multe companii din sectorul tehnologiilor pentru apărare le-au cerut angajaților să înceteze utilizarea serviciului Claude al Anthropic, în urma ordinelor emise de Casa Albă.

Aeronavele rusești de tip TU-142 au fost identificate în zona de apărare aeriene a Alaskăi. Pentru monitorizarea acestora, au fost trimise două avioane F-35, două F-16 și patru aeronave de realimentare KC-135, dar și un avion de avertizare E-3 AWACS, două avioane de luptă canadiene CF-18 și o aeronavă de realimentare canadiană CC-150

NORAD a explicat desfășurare evenimentelor, subliniind că astfel de situații au loc în mod regulat și nu sunt considerate o amenințare directă. 

„Aeronavele rusești au rămas în spațiul aerian internațional și nu au pătruns în spațiul aerian suveran american sau canadian. Această activitate rusească în zonele ADIZ (Zone de Identificare a Apărării Aeriene) ale Alaskăi și Canadei are loc în mod regulat și nu este considerată o amenințare” se arată în comunicatul emis de NORAD, citat de Le Figaro. 

Accidentul a avut loc miercuri dimineață, în nordul orașului Phoenix. Aeronava, un avion de antrenament de tip Piper PA-28, se îndrepta spre aeroportul Deer Valley atunci când a pierdut controlul și s-a prăbușit într-o zonă rezidențială, scrie AP.

În timpul impactului, una dintre aripile avionului s-a desprins și a rămas pe acoperișul primei case lovite. Restul aeronavei a continuat traiectoria și s-a oprit cu botul în jos într-o curte din spatele unei a doua locuințe, lângă o piscină.

Autoritățile locale au anunțat că instructorul de zbor și pilotul cursant aflați la bord au suferit răni ușoare. La fel și un bărbat care se afla într-una dintre locuințele lovite de avion. Toți trei au fost transportați la spital, fiind în stare stabilă.

Pompierii din Phoenix au declarat că este „o adevărată minune” că accidentul nu s-a soldat cu victime grave, având în vedere că avionul s-a prăbușit într-un cartier locuit.

Primele informații indică faptul că avionul ar fi avut probleme tehnice înainte de accident și încerca să revină la aeroportul Deer Valley atunci când s-a produs prăbușirea.

Mai multe locuințe din zonă au fost evacuate temporar. Echipele speciale au intervenit pentru a gestiona o scurgere de combustibil provocată de impact.

Administrația Federală a Aviației din Statele Unite (FAA) a deschis o anchetă pentru a stabili cauza exactă a accidentului. Autoritățile analizează starea tehnică a aeronavei, condițiile de zbor și eventualele erori umane care ar fi putut contribui la prăbușire.

Anunțul a fost făcut de Ministerul Educației din Marea Britanie și vine după o campanie susținută de toate partidele politice, informează BBC.

Noile reglementări poartă numele lui Benedict Blythe, un băiețel de cinci ani din Stamford, Lincolnshire. El a murit în decembrie 2021, după o reacție anafilactică la școală. Îi fusese servit lapte cu proteine din lapte de vacă, deși alergia sa era înregistrată. O anchetă ulterioară a constatat că școala nu a identificat la timp simptomele și nu i-a administrat medicamentul suficient de repede.

Mama sa, Helen Blythe, descrie anunțul drept „o zi cu adevărat importantă”. „Nu vrem ca alte familii să treacă prin ceea ce am trecut noi”, a spus ea.

Școlile trebuie să formeze obligatoriu tot personalul în privința alergiilor alimentare.

De asemenea, vor fi obligate să dețină autoinjectoare de adrenalină de rezervă, inclusiv pentru copiii fără diagnostic prealabil. Potrivit unui audit din 2024, 70% dintre școlile din Anglia nu aveau măsurile de protecție recomandate. Jumătate dintre școli nu aveau la dispoziție autoinjectoare de rezervă.

Potrivit Anaphylaxis UK, 680.000 de copii din Anglia suferă de alergii. Anul trecut s-au pierdut 500.000 de zile de școală din cauza bolilor legate de alergii.

Ministerul Educației consideră că școlile pot suporta costurile din bugetele proprii. Sindicatul directorilor NAHT avertizează însă că fiecare cerință nouă are nevoie de finanțare dedicată. Noile reglementări urmează să intre în vigoare în septembrie 2026, după o perioadă de consultare publică.

Racheta balistică Minuteman III — capabilă să transporte focoase nucleare de 20 de ori mai puternice decât bomba atomică lansată la Hiroshima — a fost lansată de la Baza Forțelor Spațiale Vandenberg de lângă Santa Barbara la ora 23:01.

Foto: Forțele Spațiale ale SUA

Racheta neînarmată, cunoscută sub numele de GT 254, și-a lovit ținta prevăzută în apropierea Insulelor Marshall din centrul-vest al Oceanului Pacific, potrivit Forțelor Spațiale ale SUA.

Racheta balistică Minuteman III a fost lansată la mii de kilometri în Oceanul Pacific de la Baza Forțelor Spațiale Vandenberg de lângă Santa Barbara, la ora 23:01.

Racheta a fost lansată pentru „verificarea eficacității, pregătirii și preciziei”, potrivit Comandamentului Global de Atac al Forțelor Aeriene.

„Ne-a permis să evaluăm performanța componentelor individuale ale sistemului de rachete”, a declarat într-un comunicat de presă locotenent-colonelul Karrie Wray, comandantul Escadrilei 576 de Testare a Zborului .

„Prin evaluarea continuă a diferitelor profiluri de misiuni, suntem capabili să îmbunătățim performanța întregii flote de rachete balistice intercontinentale, asigurând nivelul maxim de pregătire pentru ramura terestră a triadei nucleare a națiunii.”

„Datele pe care le colectăm garantează că capabilitățile noastre de atac la distanță nu sunt doar un concept teoretic, ci o forță dovedită, fiabilă și letală, gata să apere națiunea în orice moment”, a declarat generalul SL Davis, comandantul AFGSC.

Întrucât Minuteman III rămâne în alertă, Forțele Aeriene sunt dedicate înlocuirii sale, cu LGM-35A Sentinel, care reprezintă modernizarea ramurii terestre a triadei nucleare americane.

Lansarea de test are loc la doar câteva zile după ce SUA și Israelul au lansat atacul asupra Iranului, ucigându-l pe liderul suprem ayatollahul Ali Khamenei, la complexul său din Teheran – și declanșând un război în regiune.

Președintele Trump a promis ulterior că va intensifica atacurile asupra Iranului, avertizând: „Marele atac se apropie”.

Racheta balistică intercontinentală a SUA a lovit ținta prevăzută în Insulele Marshall din centrul-vest al Oceanului Pacific, potrivit Forțelor Spațiale ale SUA.

Comandamentul Global de Atac al Forțelor Aeriene a declarat că lansarea de test de marți a fost o rutină și programată cu ani înainte.

Racheta Minuteman III face parte din triada nucleară a Americii, care include capacitatea de a lansa arme distrugătoare de pe uscat, mare și aer.

Rachetele sunt depozitate în silozuri împrăștiate în Vestul SUA — și sunt concepute pentru a descuraja războiul nuclear, dar asigurând că SUA vor putea riposta dacă vor fi vreodată lovite de un atac atomic.

O altă rachetă Minuteman III a fost lansată în noiembrie, după ce președintele Trump a cerut reluarea testelor cu arme nucleare.

Pe zbor orbital, racheta hipersonică poate parcurge 10.000 de kilometri la viteze de peste 24.000 de km pe oră și poate lovi oriunde în lume. La o astfel de viteză, distanța de 10.000 km este parcursă în doar 25 de minute.

Un nou studiu a ridicat semne de întrebare privind siguranța utilizării pe termen lung a suplimentelor cu melatonină, unul dintre cele mai populare ajutoare pentru somn la nivel mondial, scrie ScienceAlert.

Cercetătorii care au analizat dosarele medicale a peste 130.000 de adulți au descoperit că prescripțiile de melatonină pe termen lung au fost asociate cu rate mai ridicate de insuficiență cardiacă și mortalitate.

Rezultatele au fost prezentate la American Heart Association Scientific Sessions și nu au fost încă evaluate de experți independenți.

Oamenii de știință subliniază că rezultatele indică o asociere, nu o relație directă de cauzalitate. Totuși, studiul evidențiază necesitatea unor cercetări suplimentare privind siguranța utilizării melatoninei pe termen lung.

Experții au examinat dosarele medicale electronice ale unor adulți din Statele Unite și Regatul Unit diagnosticați cu insomnie. Cercetătorii au comparat persoanele cărora li s-a prescris melatonină timp de peste un an cu cele care nu au primit acest supliment.

Pe parcursul unei perioade de cinci ani, utilizatorii de melatonină pe termen lung au prezentat un risc cu 89% mai mare de a dezvolta insuficiență cardiacă. De asemenea, aceștia au avut aproape de două ori mai multe șanse de a muri din orice cauză în perioada analizată.

O analiză secundară a indicat o tendință și mai îngrijorătoare. Persoanele care au folosit melatonină timp de peste un an au fost de aproape 3,5 ori mai predispuse să fie spitalizate din cauza insuficienței cardiace.

În ciuda rezultatelor, experții spun că acestea trebuie interpretate cu prudență, deoarece studiul are mai multe limitări. Cercetarea s-a bazat pe evidențele prescripțiilor medicale și nu pe chestionare directe privind utilizarea suplimentelor.

Aceasta înseamnă că unele persoane din grupul de control ar fi putut consuma melatonină fără prescripție medicală, mai ales în țările unde produsul se vinde liber.

Specialiștii în medicina somnului spun că rezultatele pun sub semnul întrebării percepția melatoninei ca supliment complet inofensiv. Ei consideră că sunt necesare studii prospective ample pentru a clarifica dacă suplimentarea hormonală poate influența sănătatea cardiovasculară.

Suplimentele cu melatonină imită un hormon produs în mod natural de creier, care reglează ciclul intern al somnului. Mulți oameni le folosesc pentru a adormi mai ușor sau pentru a trata insomnia.

Experții în sănătate consideră, în general, că melatonina este sigură pentru utilizare pe termen scurt, de obicei între una și două luni. Totuși, datele privind siguranța utilizării pe termen lung sunt limitate, în ciuda popularității tot mai mari a suplimentului la nivel global.

Prima cursă, operată de compania FlyDubai, a aterizat la ora 0.17, având la bord 138 de pasageri români.

Cea de-a doua cursă, operată de aceeași companie, a aterizat la ora 8.30, transportând 112 pasageri români.

O altă aeronavă a decolat în cursul zilei de joi din Dubai cu destinaţia Bucureşti.

MAE informează că dintre cetăţenii români care şi-au anunţat prezenţa şi au solicitat asistenţă consulară s-au întors în ţară 744 de persoane.

Celula de Criză a MAE, prin intermediul misiunilor diplomatice şi al oficiilor consulare ale României din regiune, menţine contactul cu cetăţenii români afectaţi de conflictul din Orientul Mijlociu, precum şi cu autorităţile statelor din regiune şi va continua să acorde asistenţă şi protecţie consulară, cu prioritizarea siguranţei cetăţenilor români, în funcţie de evoluţia situaţiei de securitate, transmite ministerul.

După primele două meciuri din competiție, România ocupă locul al doilea în grupă, cu două puncte. Echipa pregătită de selecționerul Ovidiu Mihăilă a pierdut la debut, în deplasare, cu Norvegia, scor 27-29. Dar, s-a impus la Craiova în fața Poloniei, cu 34-29, meci în care Sorina Grozav a marcat opt goluri din zece aruncări.

În clasamentul grupei, Norvegia conduce cu patru puncte, urmată de România și Polonia, ambele cu câte două puncte. Slovacia ocupă ultimul loc, fără punct.

Slovacia a pierdut până acum ambele meciuri disputate: 20-28 cu Polonia și 19-31 cu Norvegia.

Partida retur dintre România și Slovacia este programată duminică, de la ora 19:00, la Bistrița. Primele două clasate din grupă se vor califica în Final Four-ul competiției.

Lotul României pentru dubla cu Slovacia:

Portari: Yuliya Dumanska (Minaur), Diana Ciucă (Rapid), Bianca Curmenț (Corona Brașov)

Linia de 9 metri: Alisia Boiciuc, Sorina Grozav (Corona Brașov), Cristina Laslo, Ștefania Stoica (Gloria Bistrița), Diana Lixăndroiu, Elena Roșu (Dunărea Brăila), Rebeca Necula (SCM Rm. Vâlcea)

Extreme: Gabriela Dumitrașcu (Corona Brașov), Mihaela Mihai, Alexandra Szoke (CSM București), Orsolya Mozes (SCM Craiova), Beatrice Raicea (Dunărea Brăila)

Pivoți: Lorena Ostase, Yaroslava Burlachenko (Gloria Bistrița), Sonia Vasiliu (CSM Slatina)

Ca urmare a operațiunilor militare recente, autoritățile de la Tel Aviv au implementat protocoale stricte de securitate pentru cetățeni și companii. Comandamentul militar responsabil cu protecția civilă a decis suspendarea cursurilor școlare și interzicerea adunărilor publice, scrie The Times of Israel.

În prezent, majoritatea afacerilor și-au suspendat activitatea, cu excepția celor considerate vitale pentru funcționarea statului. În acest context, angajaților le este recomandat să lucreze de la distanță. Deplasările sunt permise doar în cazuri de strictă necesitate.

Directorul general al Ministerului Finanțelor, Ilan Rom, a adresat o solicitare oficială structurilor militare de securitate. El a cerut o relaxare a măsurilor începând cu această săptămână. A subliniat și că un blocaj prelungit al economiei implică costuri enorme, aratând importanța găsirii unui echilibru între nevoia de siguranță și necesitatea funcționării sistemului economic.

În momentul de față, alerta de securitate ridicată permite doar funcționarea sectoarelor esențiale. Acest fapt a dus la o scădere dramatică a cifrei de afaceri pentru majoritatea companiilor.

Oficialii din domeniul economic propun adoptarea unui nivel de alertă mai scăzut. Acesta ar permite reluarea parțială a muncii în spațiile care beneficiază de adăposturi de protecție în proximitate.

Prin implementarea acestui scenariu, pierderile economice ar putea fi reduse la jumătate, costurile ajungând la aproximativ 1,5 miliarde de dolari pe săptămână. Liderii din sectorul privat consideră că reluarea activității este crucială nu doar pentru finanțe, ci și pentru moralul și echilibrul psihologic al populației active.

Sistemul economic al Israelului a fost deja supus unor presiuni uriașe în ultimii ani din cauza tensiunilor constante din regiune. Extinderea conflictului cu Iranul amenință să agraveze situația pieței muncii și a finanțelor publice, în special dacă măsurile restrictive vor fi menținute pe termen lung.

Cazul a început în luna octombrie a anului trecut după ce tânăra a susținut că ar fi hărțuită în mediul online de un cadru didactic.  În urma plângerii, a fost deschis un dosar penal pentru infracțiunea de hărțuire.

Presupusa victimă a depus mai multe mesaje și capturi de ecran care ar fi reprezentat amenințări, fapt ce a determina autoritățile să extindă cercetările și pentru „amenințare” și „influențarea declarațiilor”. 

În luna februarie, polițiștii au dispus ridicarea telefonului mobil al tinerei, în vederea efectuării unor verificări tehnice de specialitate. 

„Aceasta a sesizat prin S.N.U.A.U. 112 faptul că ar i-ar fi fost reținut în mod abuziv telefonul de un polițist. Sesizarea a fost înaintată procurorului competent, care, în urma verificărilor efectuate, a dispus respingerea solicitării, constatând că activitățile s-au desfășurat cu respectarea dispozițiilor legale”, se arată în informarea emisă de IPJ Olt. 

În urma verificărilor realizate de autorități., s-a constată că tânăra a creat și utilizat conturi fictive de pe care își trimitea singură mesaje amenințătoare, pe care ulterior le prezenta poliției drept probe împotriva profesorului.

Tânără a fost audiată luni și și-a recunoscut fapta, astfel Poliția a dispus efectuarea în continuare a urmăririi penale față de aceasta, sub infracțiunea de „inducerea în eroare a organelor judiciare”. 

În aceste domenii au intrat în incapacitate de plată 5.824 de firme, dintr-un total de 7.553 de insolvențe la nivelul întregii economii, arată datele din raport, scrie Ziarul Financiar.

Specialiștii explică avansul riscului de insolvență prin tensiuni de lichiditate și degradarea comportamentului de plată, în special în sectoarele dependente de plățile statului, precum lucrările de construcții, dar și în cele influențate direct de consumul privat.

„Riscul de insolvenţă a crescut semnificativ pentru acele sectoare în care lichiditatea este condiţionată (…) de comportamentul de plată al statului român (…) dar şi pentru acele sectoare care depind de comportamentul de consum privat”, a declarat Bogdan Nichişoiu, regional (Central & Eastern Europe) enhanced information manager la Coface.

Concentrarea insolvențelor în câteva industrii trebuie corelată și cu numărul mare de actori economici din fiecare sector, notează raportul. Comerțul este principala „industrie” a României atât ca volum de activitate, cât și ca număr de firme, incluzând de la retail și angro până la auto și distribuție farma. În total economie existau aproape 1,7 milioane de firme active juridic în 2024 (companii și PFA-uri), iar 422.000 declarau comerțul ca activitate, ceea ce înseamnă aproximativ un sfert din total.

Per ansamblu, numărul insolvențelor a crescut cu 3,8% în 2025, la un maxim al ultimilor ani, potrivit Coface. Totodată, numărul companiilor mari intrate în insolvență – cele cu cifră de afaceri de peste 0,5 milioane euro în 2024 – a ajuns la cel mai ridicat nivel din ultimii șapte ani: 684 în 2025, față de 610 în 2024. Coface califică evoluția drept „un semnal de alarmă”.

Pe segmentul măsurilor de prevenție, anul trecut au fost deschise 221 de proceduri de concordat preventiv, de peste două ori mai multe decât în anul anterior.

În privința contextului, Coface menționează impactul conflictului din Ucraina și al tensiunilor din Orientul Mijlociu, alături de presiunea angajamentului guvernamental de reducere a deficitului bugetar. Pentru 2026, compania anticipează că dinamica economiei va rămâne afectată de inflația ridicată, politica fiscală restrictivă, scăderea consumului privat și riscurile geopolitice, subliniind însă că mediul de afaceri din România rămâne „dinamic”, cu o capacitate ridicată de regenerare.

785.800 de persoane, cu 7,3% mai puține decât în ianuarie 2025, au sosit în structurile de primire turistică, inclusiv apartamente și camere de închiriat, în luna ianuarie 2026.

Din numărul total de sosiri, 81,6% reprezintă turiști români, iar restul turiști străini.

Înnoptările înregistrate în structurile de primire turistică, în luna ianuarie 2026 au însumat 1.486.300, în scădere cu 8,5% faţă de cele din luna ianuarie 2025. 78,2% dintre turiști au fost români.

Durata medie a şederii în luna ianuarie 2026 a fost de 1,8 zile la turiştii români și de 2,2 zile
la turiştii străini.

Indicele de utilizare netă a locurilor de cazare turistică, în luna ianuarie 2026 a fost de 20,4%
din total, în scădere cu 2,4 puncte procentuale faţă de luna ianuarie 2025.

Pe judeţe, s-au înregistrat valori mari în Municipiul Bucureşti (124.000 persoane), Braşov (122.100 persoane) și Prahova (49.900 persoane).

În ceea ce privește numărul turiștilor străini, cei mai mulți au provenit din Italia (17.300 persoane), Republica Moldova (11.300 persoane) și Israel (11.000 persoane).

IGI a emis, în perioada 1 ianuarie – 28 februarie, 23.548 de avize de muncă pentru străini.

Dintre acestea, 20.146 de avize au fost eliberate din contingentul stabilit pentru anul 2026, iar diferența reprezintă avize emise pentru schimbarea angajatorului.

Cei mai mulți străini pentru care s-au emis avize din contingent au fost încadrați ca lucrători permanenți, categorie pentru care au fost emise 19.974 de avize.

Au mai fost emise 104 avize pentru lucrători sezonieri, 34 pentru lucrători înalt calificați, 23 pentru lucrători detașați și 11 avize pentru persoane transferate în cadrul aceleiași companii.

Primele atacuri asupra Iranului au fost anunțate sâmbătă dimineață. Operațiunea „Epic Fury” a fost pornită când bursele din SUA, Europa și Asia nu erau deschise. Majoritatea piețelor financiare funcționează doar de luni până vineri, ceea ce înseamnă că evenimentele majore care au loc în weekend nu pot fi reflectate imediat în prețuri. De obicei, reacțiile investitorilor apar abia la redeschiderea tranzacțiilor, luni dimineață, scrie Euronews.

În trecut, investitorii ar fi fost nevoiți să aștepte redeschiderea contractelor futures sau a burselor pentru a evalua impactul unui astfel de șoc geopolitic.

De această dată, investitorii au avut o alternativă: platformele cripto descentralizate, care funcționează permanent și permit tranzacții aproape instantanee. Una dintre cele mai active a fost platforma Hyperliquid. Aici volumul tranzacțiilor a crescut rapid, atingând aproximativ 200 de milioane de dolari într-un interval de 24 de ore.

Contractele legate de petrol tranzacționate pe această platformă au crescut cu peste 5% imediat după anunțul atacurilor. S-au oferit astfel primele semnale privind reacția piețelor înainte de redeschiderea burselor tradiționale. În același timp, tokenul Tether Gold (XAUT), susținut de rezerve de aur fizic, a depășit un volum de tranzacționare de 300 de milioane de dolari în doar 24 de ore.

Succesul platformelor cripto în timpul acestui weekend tensionat pune presiune pe bursele tradiționale să extindă programul de tranzacționare. New York Stock Exchange lucrează deja la o platformă bazată pe blockchain. Aceasta va permite tranzacționarea continuă a acțiunilor și ETF-urilor, cu decontare instantanee.

De asemenea, Nasdaq a propus extinderea programului de tranzacționare a acțiunilor la aproximativ 23 de ore pe zi. Aceste inițiative sunt motivate de frecvența tot mai mare a evenimentelor geopolitice sau economice majore care apar în afara orelor tradiționale de tranzacționare.

Deși infrastructura cripto a demonstrat că poate funcționa eficient în timpul unei crize globale, cadrul legislativ din Statele Unite rămâne incert. Un proiect de lege important pentru reglementarea pieței cripto, denumit Digital Asset Market Clarity Act, a trecut de Camera Reprezentanților în 2025. Deocamdata a rămas blocat în Senat din cauza disputelor dintre sectorul bancar și industria cripto.

Chiar și intervenția publică a președintelui Donald Trump nu a reușit până acum să deblocheze procesul legislativ.

Pentru mulți analiști, weekendul în care a izbucnit conflictul cu Iranul ar putea marca un moment de cotitură pentru finanțele globale. Astfel, pentru prima dată piețele cripto au devenit practic singura platformă unde investitorii au putut reacționa imediat la o criză geopolitică majoră. Practic s-a putut demonstra în timp real potențialul tranzacționării financiare non-stop.

Deși spațiul aerian al Quatar-ului rămâne încă închis, compania a anunțat, joi, că va opera un număr restrâns de zboruri pentru a acorda sprijin pasagerilor blocați în regiune.

„Qatar Airways va începe să opereze un număr limitat de zboruri de urgență începând cu data de 5 martie, pentru a veni în sprijinul pasagerilor blocați din cauza situației actuale din regiune”, potrivit unui comunicat publicat, joi, pe X.

Un număr restrâns de zboruri vor pleca din Muscat spre Londra Heathrow, Berlin, Copenhaga, Madrid, Roma și Amsterdam.

Un alt zbor va pleca din Arabia Saudită, de la Riad spre Frankfurt.

Update: Qatar Airways flight operations remain temporarily suspended due to the closure of Qatari airspace. Qatar Airways will resume operations once the Qatar Civil Aviation Authority announces the safe reopening of Qatari airspace by the relevant authorities. A further update…

— Qatar Airways (@qatarairways) March 5, 2026

Potrivit companiei, „pasagerii sunt rugați să nu se prezinte la aeroport decât dacă au primit o notificare oficială din partea Qatar Airways pentru aceste zboruri”.

Operațiunile principale ale companiei aeriene din Doha rămân temporar suspendate „din cauza închiderii spațiului aerian qatarez”, potrivit comunicatului publicat.

Pasagerii vor primi de la companie detalii referitoare la următorii pași de urmat.

Compania anunță că va relua operarea completă a zborurilor, îndată ce Autoritatea Aviației Civile va anunța redeschiderea spațiului aerian.

„Țineți minte ce vă spun: SUA va regreta amarnic precedentul pe care l-a creat”, a notat Araghchi, joi, pe platforma X. 

„SUA a comis o atrocitate pe mare, la 3.200 km de țărmurile Iranului. Fregata Dena, o navă oaspete a Marinei Indiene care transporta aproape 130 de marinari, a fost lovită în apele internaționale fără avertisment”, mai transmite ministrul iranian. 

Reacția șefului diplomației de la Teheran vine după ce o nava iraniană a fost atacată de un submarin, în apropiere de Sri Lanka. Miercuri, Pentagonul, prin vocea lui Pete Hegseth a confirmat că atacul a fost organizat de Statele Unite ale Americii.  

Potrivit datelor, aproximativ 80 de persoane și-au pierdut viața în urma atacului, iar 32 de membri ai echipajului au fost salvați și duși la un spital din Galle, oraș în sudul Sri Lankăi.