Născută la 20 iulie 1915, Noja Paladia era, potrivit Primăriei Orașului Cugir, prima femeie supercentenară din istoria documentată a României.
„Doamna Noja Paladia, recunoscută oficial drept cea mai în vârstă persoană din România și prima femeie supercentenară din istoria documentată a țării noastre, a trecut în neființă la vârsta de 111 ani”, a transmis primăria într-o postare pe Facebook.
Primăria precizează că longevitatea acesteia a fost validată de organizația internațională Gerontology Research Group (GRG), care a inclus-o în clasamentul celor mai longevive persoane în viață și a recunoscut-o drept cea mai vârstnică persoană din regiunea Balcanilor.
„Traversând două războaie mondiale, doamna Paladia a lăsat în urmă o moștenire impresionantă, ce se întinde pe patru generații, bucurându-se până în ultimele clipe de îngrijirea devotată din partea întregii familii”, a scris Primăria Cugir.
Administrația locală a transmis condoleanțe familiei acesteia.
„Plecarea doamnei Noja Paladia încheie un capitol rar din istoria Cugirului, dar și a României. Transmitem un pios omagiu unei vieți excepționale care a devenit un reper de continuitate și tărie sufletească”, a mai transmis Primăria Cugir.
Fie că este vorba despre transportarea unor documente financiare la o întâlnire cu un client, transferul fișierelor de lucru între dispozitive, realizarea unor copii de siguranță ale documentelor familiei sau păstrarea documentelor personale în timpul călătoriilor, unitățile USB reprezintă o modalitate simplă și practică de a avea informațiile importante mereu la îndemână.
Totuși, portabilitatea acestora vine și cu anumite riscuri: unitățile USB pot fi ușor pierdute, furate sau conectate la un computer care nu este de încredere. Dacă o unitate care conține informații sensibile ajunge în mâinile unei persoane neautorizate, criptarea contribuie la protejarea datelor, astfel încât acestea să rămână inaccesibile fără autorizarea corespunzătoare.
Kingston Digital Europe Co LLP, divizia de memorie flash a Kingston Technology Company, Inc., lider mondial în produse de memorie și soluții tehnologice, prezintă principalele criterii de care utilizatorii și organizațiile ar trebui să țină cont atunci când aleg o unitate de stocare criptată, pentru a-și proteja mai eficient informațiile sensibile, într-un context în care stocarea și transferul datelor pe dispozitive portabile au devenit parte din activitatea de zi cu zi.
Patru criterii esențiale în alegerea unei unități de stocare criptate
Deși criptarea este esențială pentru protejarea datelor sensibile atunci când sunt stocate sau transferate pe dispozitive portabile, nu toate unitățile prezentate drept „criptate” oferă același nivel de securitate. De aceea, Kingston evidențiază patru criterii esențiale care îi pot ajuta pe utilizatori să aleagă soluția potrivită:
Alegerea unității potrivite pentru fiecare scenariu de utilizare
Alegerea unei unități de stocare criptate trebuie să țină cont de tipul informațiilor protejate, de modul în care aceasta va fi utilizată, precum și de nivelul de securitate și de cerințele de conformitate necesare. Nevoile pot varia considerabil de la un utilizator la altul: un student care își stochează proiectele și documentele personale va avea cerințe diferite față de o organizație din domeniul medical care gestionează informații sensibile sau de o companie care utilizează astfel de unități pentru realizarea unor copii de siguranță offline.
Cu peste 20 de ani de experiență în domeniul soluțiilor de stocare cu criptare hardware, Kingston oferă gama premiată Kingston IronKey™, concepută pentru a proteja datele într-o varietate de scenarii, de la fișiere personale și informații profesionale sensibile, până la date esențiale pentru activitatea unei companii.
Ministrul interimar Cseke Attila a prezentat miercuri situația financiară a sistemului de sănătate și măsurile luate pentru asigurarea continuității serviciilor medicale.
Pentru luna septembrie, Ministerul Sănătății a redistribuit 21,5 milioane de lei din trimestrul al patrulea în trimestrul al treilea pentru finanțarea unităților de primiri urgențe. Alte 20 de milioane de lei au fost redirecționate din Programul Național de Vaccinare către serviciile județene de ambulanță.
Necesar suplimentar de 98 de milioane de lei în octombriePentru luna octombrie, necesarul suplimentar este estimat la 98 de milioane de lei. Din această sumă, 36 de milioane de lei sunt necesare pentru salariile personalului din UPU din spitalele aflate în subordinea Ministerului Sănătății, iar 20 de milioane de lei pentru materiale sanitare și alte cheltuieli ale acestor unități.
Alte 30 de milioane de lei sunt necesare pentru materiale în UPU din spitalele aflate în subordinea autorităților locale, iar 12 milioane de lei pentru materiale destinate serviciilor județene de ambulanță.
Pentru a acoperi o parte din necesarul unităților de urgență, Ministerul Sănătății a anunțat că va muta 56 de milioane de lei de la programele HIV/SIDA, Securitatea transfuzională, Sănătatea mamei și copilului și de la Acțiunile Prioritare. Potrivit ministerului, aceste programe nu vor mai avea finanțare în luna decembrie.
Alte 42 de milioane de lei vor fi luați din fondurile destinate medicilor rezidenți din spitalele aflate în subordinea autorităților locale și vor fi direcționați către serviciile de ambulanță și unitățile de primiri urgențe.
„Soluție de avarie” în sănătate„Este o soluție de avarie, care ne permite să asigurăm funcționarea sistemului în luna octombrie, dar nu rezolvă problema structurală. Când relocăm bani dintr-o zonă pentru o nevoie urgentă, apare un nou necesar de finanțare. Problema nu dispare, ci se mută. De aceea, avem nevoie de decizii bugetare și de o soluție sustenabilă pentru întregul sistem.”, a declarat Cseke Attila
Ministerul Sănătății estimează că necesarul financiar pentru programele naționale și celelalte cheltuieli până la sfârșitul anului este de aproximativ 980 de milioane de lei.
„Dacă am fi avut un Guvern cu puteri depline, această nevoie putea fi astăzi semnificativ mai mică. Am fi putut debloca 10% din Fondul de rezervă, adică aproximativ 500 de milioane de lei, și am fi avut la dispoziție resurse concrete pentru a interveni acolo unde este nevoie”, a mai spus Cseke Attila.
Ministrul a mai precizat că există resurse financiare pentru continuarea serviciilor medicale și a intervențiilor chirurgicale la Institutul de Urgență pentru Boli Cardiovasculare „CC Iliescu”, în urma discuției de astăzi cu managerul unității sanitare.
Ministerul Sănătății susține că situația financiară a sistemului este monitorizată și că sunt analizate în continuare soluții pentru asigurarea finanțării până la sfârșitul anului.
Fostul ministru al Sănătății, social-democratul Alexandru Rogobete, a lansat un avertisment dur legat de actuala criză din spitale. El spune că, dacă secțiile de urgență vor rămâne fără materiale, pacienții ar putea muri.Tratatul de Înțelegere, Cooperare și Bună Vecinătate între România și Republica Ungară a fost semnat la Timișoara, la 16 septembrie 1996.
„Oficialii români și ungari au convenit că principiul bunei vecinătăți și respectul reciproc sunt fundamentele unei relații de cooperare care a adus cele două state vecine și mai aproape, parteneri și aliați, inclusiv în cadrul Uniunii Europene și al NATO”, se arată în comunicatul de presă emis de Ministerul Afacerilor Externe.
Documentul semnat în 1996 a pus bazele Parteneriatului Strategic bilateral din 2002, permițând dezvoltarea proiectelor comune între cele două state.
„Tratatul și instrumentele create prin acesta constituie, în continuare, pilonii politico-juridici ai dezvoltării cooperării româno-ungare. Parteneriatul Strategic bilateral, semnat în 2002, a reprezentat evoluția firească a legăturilor dintre cele două țări, consolidate în spiritul angajamentului comun față de valorile europene și al pragmatismului, pentru realizarea de proiecte concrete în beneficiul tuturor cetățenilor”, a continuat MAE.
Protecția minorităților și prioritățile viitoruluiInstituția subliniază și importanța protecției drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale și susține că relația dintre România și Ungaria trebuie să continue să se dezvolte.
„Protecția drepturilor persoanelor aparținând minorităților naționale rămâne un reper de acțiune pentru păstrarea și afirmarea identității etnice, lingvistice, religioase și culturale a etnicilor români care trăiesc în Ungaria, respectiv a etnicilor maghiari care trăiesc în România. Ministerul Afacerilor Externe își exprimă convingerea că relația dintre România și Ungaria va continua să avanseze de o manieră transparentă și constructivă, în conformitate cu interesele și valorile pe care cele două state le împărtășesc”, se arată în comunicat.
„Această aniversare este, așadar, un prilej de a reafirma importanța dialogului româno-ungar și a proiectelor comune care apropie oamenii, indiferent de originea etnică, comunitățile, companiile și instituțiile celor două țări”, se mai arată în comunicat.
Declarația a fost făcută în emisiunea „Ai aflat!” cu Ionuț Cristache de la Gândul. Ciprian Ciucu a spus că nu exclude o alianță PNL-USR pentru alegerile din 2028.
„Noi trebuie să avem o construcție serioasă pentru 2028”, a declarat Ciprian Ciucu adăugând că „una este să pleci la drum cu 20%, alta este să ai peste 30%”.
Ciucu a mai spus că alianța PNL-USR ar putea fi construită doar în unele județe, în funcție de compatibilitatea dintre organizațiile celor două partide.
„În politică trei plus doi nu fac întotdeauna cinci, de aceea nu excludem o alianță electorală. (…) Este un calcul pentru locale, sunt importante (alegerile locale n.r.) în economia pentru parlamentare”, a mai spus Ciprian Ciucu.
PNL-USR, alianță, nu fuziuneEl a explicat că nu se discută despre o fuziune PNL-USR. În schimb, se vorbește despre o posibilă lărgire a alianței prin cooptarea unor partide mici.
„Nu se pune problema unei alipiri, să se topească USR în PNL, ne gândim la o alianță la care să vină și alte partide mai mici Reper, Forța Dreptei, poate PMP”, a precizat Ciucu.
Europarlamentarii PNL susțin că unul dintre motivele pentru care PSD nu formează oficial o alianță de guvernare împreună cu AUR îl reprezintă presiunea politică europeană asupra social-democraților. Gheorghe Falcă a declarat, răspunzând unei întrebări Mediafax la Strasbourg, că o asemenea alianță ar readuce asupra PSD o etichetă negativă la nivel european și ar crea probleme partidului în propria familie politică, Socialiștii și Democrații (S&D).
Declarațiile au fost făcute miercuri, la Parlamentul European, în cadrul unei conferințe de presă a delegației PNL la care au participat eurodeputații Gheorghe Falcă, Siegfried Mureșan, Daniel Buda și Virgil Popescu.
Falcă a acuzat PSD că a contribuit la căderea Guvernului Bolojan alături de AUR, dar că ulterior nu a reușit să transforme acea majoritate parlamentară într-o formulă de guvernare.
„PSD-ul a făcut o greșeală aliindu-se cu cei pe care astăzi, în Parlamentul European, domnul Negrescu și PSD-ul nu îi agreează, cu cei de la AUR, și au căzut un guvern legitim. Acum ei nu pot să guverneze cu cei de la AUR pentru că nu le dă voie grupul politic de aici și au rămas de patru luni într-un șah”, a declarat Gheorghe Falcă.
PSD face parte în Parlamentul European din Grupul Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților, în timp ce europarlamentarii AUR sunt membri ai Grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR).
Întrebarea Mediafax: Este alianța PSD-AUR împiedicată de la Bruxelles?Întrebat de Mediafax dacă susține, practic, că PSD și AUR nu formează o alianță pentru că social-democrații nu sunt „lăsați” de familia lor politică europeană de la Bruxelles și Strasbourg, Gheorghe Falcă a răspuns că o asemenea decizie ar avea consecințe pentru poziționarea PSD în Europa.
„În momentul în care vor face această alianță în țară, eticheta pe care a mai avut-o PSD aici, la Strasbourg și la Bruxelles, va reveni, pentru că ei nu au un istoric în interiorul Socialiștilor și Democraților europeni atât de valoros încât să reziste cineva de la socialiști că s-au aliat cu ceilalți, peste drum, în hemiciclu”, a spus Falcă.
Tema presiunilor europene asupra PSD în eventualitatea unei colaborări cu AUR a mai apărut în ultimele zile și în informații provenite din interiorul social-democraților. Surse din conducerea PSD citate de Adevărul susțineau pe 14 septembrie că Sorin Grindeanu ar încerca să evite o negociere cu AUR inclusiv din cauza „presiunilor de la Bruxelles”, preferând o formulă de guvernare care să implice PNL și UDMR.
Mureșan avertizează asupra banilor europeniSiegfried Mureșan a dus discuția și către fondurile europene, invocând discursul privind Starea Uniunii susținut miercuri de Ursula von der Leyen în plenul Parlamentului European de la Strasbourg.
„Astăzi, în discursul despre starea Uniunii Europene, președinta Comisiei Europene a spus foarte clar că în următorii șapte ani fondurile europene vor fi corelate de statul de drept. Cine dorește fondurile europene trebuie să respecte legile europene, regulile europene și valorile europene”, a declarat Mureșan.
Europarlamentarul PNL a susținut că aducerea AUR la conducerea Guvernului ar putea pune în pericol accesul României la fondurile europene.
Comisia Europeană prevede într-adevăr pentru viitorul buget multianual mecanisme consolidate prin care respectarea statului de drept și a drepturilor fundamentale reprezintă condiții pentru accesarea unor fonduri. Comisia precizează însă că suspendarea plăților presupune constatarea unor deficiențe relevante pentru utilizarea fondurilor și o evaluare instituțională, neexistând o sancțiune automată determinată de componența politică a unui guvern.
PNL rămâne cu Siegfried Mureșan și respinge un guvern cu PSDÎn aceeași conferință, Daniel Buda a reafirmat că propunerea PNL pentru funcția de premier rămâne Siegfried Mureșan și că liberalii nu intenționează să susțină un Executiv din care să facă parte miniștri PSD.
„Nu va vota niciun guvern în care să facă parte un membru PSD sau cineva care să aibă legătură cu PSD-ul”, a afirmat Buda.
El a spus că PNL este dispus să discute inclusiv o formulă de rotativă pentru funcția de premier, dar numai dacă primul premier provine de la liberali.
„Rotativa poate să fie o soluție, dar să înceapă cu noi”, a declarat europarlamentarul.
În lipsa unui compromis, Buda a indicat alegerile anticipate drept una dintre soluțiile constituționale pe care le vede posibile pentru depășirea blocajului.
PNL, USR și UDMR îl susțin de la sfârșitul lunii iunie pe Siegfried Mureșan pentru funcția de premier, în timp ce PSD îl propune pe Sorin Grindeanu. Guvernul Ilie Bolojan a fost demis pe 5 mai printr-o moțiune de cenzură inițiată de PSD, AUR și PACE – Întâi România.
Consultări decisive joi la CotroceniDeclarațiile liberalilor vin cu o zi înaintea unei noi runde de consultări convocate de președintele Nicușor Dan pentru desemnarea candidatului la funcția de prim-ministru.
Administrația Prezidențială a anunțat oficial că discuțiile vor avea loc joi, 17 septembrie. PSD este programat la ora 09:00, AUR la 09:30, PNL la 10:00, USR la 10:30 și UDMR la 11:00, fiind urmate de celelalte formațiuni parlamentare.
România se află de peste patru luni fără un guvern cu puteri depline, după demiterea Cabinetului Bolojan. În această perioadă, președintele a făcut două nominalizări pentru funcția de premier: Eugen Tomac, care și-a depus mandatul înainte de vot, și Adrian Veștea, al cărui cabinet nu a obținut încrederea Parlamentului.
Prim-vicepreședintele PNL Ciprian Ciucu a declarat, în emisiunea „Ai aflat!” cu Ionuț Cristache, că AUR este un „jucător foarte important” în Parlament, având în vedere numărul mare de parlamentari, și că PNL nu este incompatibil cu formațiunea condusă de George Simion. Ciucu a făcut însă o distincție între eventuale colaborări punctuale și formarea unei coaliții de guvernare.
Ciucu: „Nu suntem incompatibili cu AUR”Întrebat dacă AUR poate fi ignorat în actualul context politic și dacă PNL ar accepta inclusiv voturile parlamentarilor AUR pentru deblocarea unei situații, Ciprian Ciucu a spus că liberalii nu sunt incompatibili cu formațiunea.
„Nu suntem incompatibili cu AUR”, a afirmat prim-vicepreședintele PNL.
Ciucu a explicat că pot exista situații în care voturile AUR să fie folosite conjunctural pentru obținerea unor rezultate sau pentru deblocarea unor situații politice, fără ca acest lucru să însemne automat o colaborare politică pe termen lung.
„Sunt anumite voturi conjuncturale care se duc la anumite rezultate, să deblocheze situații. În acea situație, pe situații punctuale, poți avea discuții. Și e normal să ai discuții”, a spus Ciucu.
O coaliție PNL-AUR? Ciucu: „Este foarte puțin probabil”În schimb, prim-vicepreședintele PNL a precizat că asumarea unui program comun de guvernare alături de AUR este, în acest moment, puțin probabilă.
„Dar în ceea ce presupune asumarea unui program comun de guvernare și acolo face în acest moment o coaliție de guvernare, este foarte puțin probabil”, a declarat Ciprian Ciucu.
Jurnalistul Ionuț Cristache l-a întrebat dacă, într-o situație de criză, PNL ar putea accepta voturile AUR pentru trecerea unui guvern.
„Dacă s-ar pune problema conjuncturală să vă treacă un guvern cu voturile AUR, n-ar fi o problemă, că deblocăm o situație de criză”, a remarcat jurnalistul.
„Uite că nu m-am gândit la asta”, a răspuns Ciprian Ciucu.
Ciucu explică venirea parlamentarilor de la POT și SOS la PNLDiscuția a ajuns și la parlamentarii proveniți din formațiuni precum POT și SOS România. Ionuț Cristache a amintit că aceste partide au fost caracterizate în spațiul public drept formațiuni extremiste, georgiste, xenofobe sau putiniste.
Prim-vicepreședintele PNL a explicat că venirea unor parlamentari la liberali a avut la bază un calcul politic și necesitatea menținerii relevanței grupului parlamentar.
„Partidul Național Liberal a avut și are o situație politică în Parlament foarte grea, pentru că noi am avut în alegeri undeva la 14%. Și exista riscul să ne pierdem anumite poziții în Parlament, ale grupurilor politice, și să formăm un grup politic care să rămână cât de cât relevant să asume conducerea unor comisii”, a explicat Ciucu.
El a precizat că o parte dintre parlamentarii PNL s-au îndreptat către PSD, ceea ce a pus partidul în situația de a-și consolida grupul parlamentar.
„Din acest motiv, dintr-un calcul pur politic, pentru a asigura oarecare susținere parlamentară a partidului nostru și oarecare relevanță, dat fiind că o parte dintre colegii noștri au deviat către PSD, am fost nevoiți să facem acest lucru. Ăsta este adevărul”, a afirmat Ciucu.
Ciucu: „PSD s-a aliat cu AUR, au dat jos guvernul”Ciprian Ciucu a acuzat PSD că a contribuit la situația politică actuală prin apropierea de AUR și prin demersul care a dus la înlăturarea Guvernului.
„PSD s-a aliat cu AUR, au dat jos guvernul, PSD cu AUR trebuia să-și asume un guvern”, a afirmat prim-vicepreședintele PNL.
„Președintele pentru prima dată nu exclude alegeri anticipate”, a spus Ciprian Ciucu la emisiunea „Ai aflat! Cu Ionuț Cristache”, de la Gândul. El spune că informația o are de la „oameni care lucrează și la Cotroceni, cu care mă întâlnesc în diferite contexte, la diferite evenimente, publice, evident”.
Prim-vicepreședintele PNL susține însă că, dacă alegerile anticipate trebuie organizate, acestea ar trebui să aibă loc cât mai repede.
„Nu exclude absolut deloc. Problema este că trebuie să le facem mai repede, dacă le facem, pentru că avem nevoie de buget. Eu, ca primar general, am nevoie de buget. Nu mai pot să stau așa. Până facem alegeri, până se declanșează alegerile, până se numește noul guvern, nu putem intra să începem anul viitor iar fără un guvern cu puteri depline. Avem nevoie rapid de acest lucru”, a mai spus Ciucu.
Ciucu: „Cred că se teme PSD”El susține că PNL nu se teme de alegeri.
„Cine a dat jos guvernul este responsabil deopotrivă să numească un nou guvern. (…) Partidul Național Liberal nu se ferește de votul oamenilor. De ce să ne fie frică de democrație și de votul oamenilor?”, a mai spus Ciprian Ciucu.
Întrebat dacă PSD se teme de alegeri anticipate, Ciucu a răspuns afirmativ și a susținut că partidul ar sta mai prost decât indică sondajele publice.
„Cred că se teme PSD. Stă foarte prost. Mai prost decât scot ei sondaje. Mai prost. (…) Ceea ce știu este că în urmă cu trei luni de zile, după ce au dat jos Guvernul, PSD era sub PNL”, a afirmat Ciucu.
El a precizat însă că nu are date mai recente din sondaje pe care să le poată confirma.
Ciprian Ciucu a recunoscut că PNL nu poate construi o majoritate parlamentară pentru susținerea propunerii de premier Siegfried Mureșan, însă a precizat că liberalii vor negocia cu ceilalți parlamentari în cazul unei desemnări.
„Nu. E foarte greu ca să asigurăm o majoritate Dar asta nu înseamnă că nu putem încerca să avem discuții cât mai largi să încercăm să ne îndeplinim misiunea dacă am primit o astfel de responsabilitate din partea domnului președinte”, a spus Ciprian Ciucu, miercuri, la emisiunea „Ai Aflat! cu Ionuț Cristache”, găzduită de Gândul.
Ciucu nu a exclus varianta unui guvern minoritar, în cazul în care PSD ar decide să voteze un astfel de Executiv.
„Noi ne asumăm responsabilitatea și unui guvern minoritar, dacă vrea să voteze PSD un astfel de guvern. Nu fugim de responsabilitate”, a continuat liberalul.
Calculele din Parlament și voturile lipsă ale PSDCiucu a vorbit și despre negocierile purtate de PSD pentru obținerea voturilor necesare în Parlament, pentru asigurarea unei majorități conduse de Sorin Grindeanu.
„Din câte știu, le lipsesc 20 sau 22 de voturi. În ipoteza în care UDMR va merge cu dânșii. Dacă UDMR nu va merge cu dânșii, le lipsesc mai multe voturi. Deci le va fi mult mai greu. Din câte știu, au dus discuții pe deoparte cu acești oameni, inclusiv cu oameni din Partidul Național Liberal. Au avut discuții cu UDMR și au avut discuții cu partidele celelalte din parlament Acea puzderie de partide mai mici, care au ajuns în parlament și care s-au divizat”, a mai spus primarul general.
Consultările de la CotroceniDeclarațiile sale vin în contextul în care președintele Nicușor Dan i-a invitat , joi, la Palatul Cotroceni pe președinții și reprezentanții partidelor și formațiunilor politice din Parlament, pentru consultări în vederea desemnării candidatului la funcția de prim-ministru.
Potrivit informațiilor apărute în spațiul public, discuțiile privind viitorul premier au inclus atât variante politice, cât și nume din afara partidelor. În septembrie, printre persoanele vehiculate s-au aflat Alexandru Nazare, Iulian Stanciu, Luca Niculescu și Eugen Tomac, în timp ce propunerile asumate anterior de partide au fost Sorin Grindeanu, din partea PSD, și Siegfried Mureșan, susținut de PNL, USR și UDMR.
Emisiunea integrală poate fi urmărită aici:Europarlamentarul Daniel Buda a anunțat că exporturile de animale vaccinate către țări terțe ar urma să fie deblocate în cel mult o lună.
„Crescătorii de animale au probleme reale care trebuie să cunoască o rezolvare și aici, de la Parlamentul European, am ridicat această problemă în discursul meu privind starea Uniunii, cerându-i doamnei Ursula von der Leyen să sprijine mai departe sectorul agricol”, a declarat Daniel Buda.
Europarlamentarul liberal a criticat violențele de la protestul de marți din Piața Victoriei.
„Ceea ce s-a întâmplat în România ieri, prin această parazitare a acestor proteste, este un lucru care nu ne face cinste, în primul rând la nivel european, deoarece aceste probleme ale fermierilor nu se rezolvă de această manieră”, a spus Buda.
Buda: Exporturile de animale vaccinate ar urma să fie deblocate în maximum o lunăDaniel Buda a transmis și un mesaj crescătorilor de ovine, afirmând că, în urma discuțiilor cu comisarul european pentru sănătate și bunăstarea animalelor, Olivér Várhelyi, există perspectiva reluării exporturilor de animale vaccinate către țări terțe.
„Vreau să dau un mesaj foarte clar către crescătorii de oi, că în maximum o lună de zile, în urma discuțiilor purtate cu comisarul Várhelyi, vor fi deblocate exporturile de animale care vor fi vaccinate către țările terțe, astfel încât să știe cum își fac mai departe planurile în ceea ce înseamnă managementul fermelor”, a declarat europarlamentarul.
Acesta a arătat că fermierii se confruntă în prezent și cu lipsa furajelor și a apei, iar restricțiile la export le agravează situația.
„Într-adevăr, în momentul de față, fermierii se confruntă cu o lipsă acută de furaje, de apă. Dacă nu ai nici piață unde să vinzi aceste animale, evident că problemele sunt foarte mari”, a spus Buda.
România va primi peste 1,3 milioane de doze de vaccin pentru animaleEuroparlamentarul a precizat că România urmează să primească gratuit peste 1,3 milioane de doze de vaccin din partea Comisiei Europene.
„Avem promisiuni ferme din partea Comisiei Europene, pe de-o parte că vom primi peste 1.300.000 de doze în mod gratuit pentru a vaccina animalele și, în același timp, că vom putea exporta aceste animale către piețele din țările terțe”, a mai declarat Daniel Buda.
Europarlamentarul a precizat că a discutat și cu președintele ANSVSA, Alexandru Bociu, pentru a verifica existența acordurilor comerciale cu țările terțe care ar urma să primească animalele vaccinate.
„Am vorbit ieri cu domnul Bociu de la ANSVSA, să mă asigur că există acordurile comerciale încheiate cu statele terțe care vor primi animalele care sunt vaccinate. Și am aceste acorduri comerciale, parte dintre ele sunt pe telefon, pentru am vrut să le văd și eu. Astfel încât această chestiune se va rezolva”, a spus Buda.
Animalele vor pleca la export doar dacă sunt vaccinateÎntrebat despre nemulțumirile unor fermieri față de vaccinare, Daniel Buda a precizat că măsura va viza animalele care urmează să fie exportate și nu întregul efectiv din România.
„Un lucru este foarte clar și pentru ei trebuie să înțeleagă această chestiune. Animalele care pleacă la export vor pleca doar dacă sunt vaccinate. Se vor vaccina doar în Tulcea și în Constanța, în centrele de colectare. Nu este vorba de o vaccinare în covor, adică la nivelul întregului efectiv al țării, ci doar acele animale care pleacă către export”, a afirmat europarlamentarul.
Marți, câteva mii de fermieri au protestat în Piața Victoriei. Manifestația a fost marcată de violențe între o parte dintre protestatari și jandarmi. 47 de persoane au fost duse la poliție, iar zece jandarmi au fost răniți.
Procurorul militar a precizat că drona „onținea un focos cu detonator”, fără a oferi detalii suplimentare. Dispozitivul trebuie încă examinat de armată pentru a-i determina originea și ținta, potrivit Le Figaro. Ministrul polonez al Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a anunțat luni că forțele armate au localizat drona în apropierea satului Rusinowo, în nord-vestul Poloniei, și au recuperat-o din mare.
El a adăugat că drona a fost cel mai probabil pierdută de Rusia în timpul unor manevre de testare deasupra Mării Baltice. Departamentul pentru afaceri militare al parchetului districtual Szczecin a deschis o anchetă cu privire la incident, pe baza acuzației de „provocare a unui incident care pune în pericol viața sau sănătatea a numeroase persoane și bunuri de valoare”.
Polonia, stat membru NATO și UE care are graniță cu Ucraina și enclava rusă Kaliningrad, s-a confruntat cu incursiuni repetate ale dronelor pe teritoriul său de la începutul invaziei la scară largă a Ucrainei în 2022.
Potrivit Parchetului de pe lângă Tribunalul București, în urma protestului violent au fost răniți 10 jandarmi, unii dintre aceștia având nevoie de îngrijiri medicale de specialitate.
Anchetatorii susțin că protestatarii au atacat forțele de ordine cu țevi metalice, bâte și alte obiecte, printre care borduri, sticle și garduri metalice. Au fost distruse autospeciale ale Jandarmeriei, garduri de siguranță și alte bunuri, inclusiv elemente de infrastructură aparținând STB.
Dosarul a fost deschis inițial după ce, cu o zi înaintea protestului, un bărbat de 36 de ani din București a publicat pe TikTok un mesaj prin care ar fi instigat publicul să participe la manifestație într-un mod violent. Polițiștii s-au sesizat din oficiu și au deschis un dosar penal pentru instigare publică.
După izbucnirea violențelor din Piața Victoriei, dosarul a fost preluat de Parchetul de pe lângă Tribunalul București.
Cei cinci bărbați sunt cercetați pentru infracțiuni precum ultraj, distrugere, tulburarea ordinii și liniștii publice și instigare publică. Aceștia au dobândit calitatea de inculpați și au fost reținuți în cursul nopții.
Procurorii urmează să formuleze propuneri de arestare preventivă pentru 30 de zile în cazul tuturor celor cinci.
Anchetatorii continuă cercetările pentru identificarea și prinderea altor persoane care au participat la manifestația violentă.
The capsule will preserve messages, thoughts, and memories for future generations regarding the construction of the stadium, which bears the name of the most important footballer in the history of the Argeş region.
„Investments in sports infrastructure are supported by the Government and the Ministry of Development, and can be initiated this year with contributions from local authorities. Sports infrastructure contributes to a locality’s development and ensures the conditions for hosting international sports competitions—such as the one in 2028, which will be organized at the arena in the Capital,” stated Minister of Development Attila Cseke.
UEFA Category 4 Stadium
The new „Nicolae Dobrin” Stadium will be built with a structure comprising a partial basement, a ground floor, and three upper floors. The project’s total area will reach approximately 68,800 square meters, and it will have a capacity of 15,200 spectators.
The arena will be classified as a UEFA Category 4 stadium—the highest classification level under the „UEFA Stadium Infrastructure Regulations – Edition 2020.”
In addition to the football pitch, the project includes areas designated for spectators, players, official delegations, and media representatives. Facilities and spaces for sports activities and training—including athletics—are also included in the plans. The complex will also feature areas for commercial activities, dining, and recreation, as well as outdoor urban spaces.
An investment exceeding 374 million lei
The total project value exceeds 374 million lei; the investment is funded by the Ministry of Development through the National Investment Company (CNI), with a 25% contribution from the local public authority.
Construction work on the stadium has progressed in recent months, with the CNI showcasing the site’s development in June. Currently, the structures for the grandstands and end stands are in various stages of construction.
The new arena is primarily intended for FC Argeş, a team that currently plays its home matches in Mioveni.
According to the timeline announced by the authorities, the stadium is scheduled for completion in 2028, at which point FC Argeş could return to Piteşti.
In terms of size, capacity, and the UEFA standards specified in the design, the „Nicolae Dobrin” Stadium is envisioned as one of Romania’s major new sports arenas and will represent one of the most significant investments in sports infrastructure in Piteşti.
Dan Reşitnec stated that these expenses cover government meetings, conferences, and protocol arrangements for various inter-institutional events or those involving international participation.
Halving protocol expenses represents „the normal way things should work,” the Government Secretary General wrote on Facebook.
Where the cuts came from
Reşitnec explained that some of these cuts stemmed from a reduction in „prolonged review meetings.” He added that, in the past, it was common practice for certain officials to hold working meetings with external guests where protocol refreshments were provided within a limit of 150 lei per person.
„95,000 lei in March of this year, 68,000 lei in April, and 1,800 lei in May—after I took over leadership of the General Secretariat of the Government (SGG),” he explained.
The figure for May „also includes the water provided to participants at the Government’s preparatory meeting,” Reşitnec added.
„Last year, the SGG signed contracts for protocol services worth 2.5 million lei. This year, the contracts were worth 2.7 million lei; however, the amounts I mentioned earlier represent the actual expenditure, which is much lower,” he continued. „Unjustified hospitality expenses and claims by high-ranking officials covered by public funds—all of these have been reduced or cut,” concluded the Government’s Secretary-General, Dan Reşitnec.
Declarațiile au fost făcute într-un interviu acordat CBS News, în contextul recentelor incursiuni ale dronelor rusești în spațiul aerian al Republicii Moldova.
Zelenski a declarat că NATO și statele membre ale Alianței trebuie să răspundă unor astfel de incidente chiar și atunci când nu este necesară o intervenție militară. În opinia președintelui ucrainean, o reacție este necesară pentru a transmite Moscovei că astfel de acțiuni nu pot rămâne fără consecințe.
„Lipsa de acțiune” ar putea fi interpretată de Rusia drept o invitație de a merge mai departe, a avertizat Zelenski.
Declarațiile sale vin pe fondul îngrijorărilor tot mai mari în rândul statelor NATO de pe flancul estic, după mai multe incidente în care drone rusești sau presupuse rusești au pătruns în spațiul aerian al unor state din regiune, scrie TVP World.
Dronele rusești din spațiul aerian al MoldoveiPreședintele ucrainean a spus că nu a fost surprins de incursiunile recente ale dronelor rusești în spațiul aerian al Republicii Moldova. Zelenski se afla în tranzit prin Moldova, la Chișinău, în timpul unora dintre aceste incidente.
Pe 9 septembrie, autoritățile de la Chișinău au închis temporar spațiul aerian al țării după detectarea unor drone. Plecarea avionului lui Zelenski spre Norvegia a fost astfel întârziată. Două drone rusești au intrat în spațiul aerian moldovenesc, una prăbușindu-se într-o zonă din apropierea capitalei, în timp ce cealaltă a continuat spre spațiul aerian al României.
Ulterior, autoritățile moldovene au raportat un nou incident pe 14 septembrie, când două drone au pătruns în spațiul aerian al Republicii Moldova pentru aproximativ 10 minute fiecare.
Zelenski a afirmat că dronele au intrat în spațiul aerian moldovenesc de două ori în perioade în care avionul său prezidențial se afla în tranzit prin Chișinău. El a sugerat că prezența avionului său ar fi putut avea legătură cu acțiunile Rusiei, fără a afirma că aeronava sa a fost ținta directă a unui atac.
Zelenski avertizează NATO după încălcarea spațiului aerian al RomânieiUnul dintre incidente a avut implicații și pentru România, stat membru NATO. Pe 9 septembrie, o dronă care intrase în spațiul aerian al Republicii Moldova a traversat și spațiul aerian românesc înainte de a reveni în zona Moldovei. Două aeronave F-18 spaniole, aflate în misiune NATO de poliție aeriană, au fost ridicate pentru monitorizarea situației.
Mesajul lui Zelenski vine într-un moment în care incidentele cu drone în apropierea sau în interiorul spațiului aerian al statelor NATO au devenit o preocupare pentru Alianță. Recent, un avion de vânătoare italian a doborât o dronă suspectată că ar fi de origine rusă după ce aceasta a pătruns în spațiul aerian al Lituaniei.
Social-democratul a susținut în cadrul unor declarații de presă miercuri că exporturile de animale vii către țări terțe ar putea fi reluate imediat printr-o decizie politică.
„Acest protest al fermierilor care este în Piața Victoriei este unul corect și legitim. Eu vă spun că în momentul de față, și vreau să atrag atenția premierului demis Ilie Bolojan, că de mâine, dar de mâine, printr-o asumare politică, exportul de animale vii către țările terțe poate fi realizat”, a declarat Florin Barbu.
„Fermierii au fost abandonați”Fostul ministru susține că, în perioada în care PSD a condus Ministerul Agriculturii, exporturile de animale vii au crescut semnificativ.
„Să nu uităm că în anul 2023, 2024, 2025, exportul de animale vii a crescut foarte mult, vorbind de aproape 500 de milioane de euro. (…) De ce în momentul de față, dacă acest minister nu mai este condus de un ministru al Partidului Social-Democrat, exportul de ovine este blocat în momentul de față?”, a afirmat Barbu.
El a mers mai departe cu acuzațiile: „Sigur, aceste lucruri cred că au fost puse într-un plan. Într-un plan de a distruge agricultura din România. Iar lucrul acesta se vede foarte clar. Pentru că fermierii au fost abandonați.”
Barbu a criticat și întârzierea despăgubirilor pentru secetă, susținând că autoritățile promiseseră măsuri în urmă cu aproximativ o lună.
„Nici până în momentul de față acești bani nu au fost puși din fondul de rezervă pentru a plăti despăgubirile fermierilor români”, a spus fostul ministru.
Avertisment privind zootehniaFlorin Barbu a avertizat că problemele actuale ar putea avea consecințe inclusiv asupra investițiilor în procesarea alimentelor.
„Dacă îngropăm zootehnia, riscăm ca peste 2 ani, când vor fi finalizate aceste fabrici, să nu avem materie primă pentru a procesa alimente”, a declarat fostul ministru, susținând că sunt în derulare investiții de peste două miliarde de euro în unități de procesare.
Potrivit acestuia, sprijinul financiar trebuie acordat fermierilor în momentul în care apar dificultățile, nu după unul sau doi ani.
„Intervențiile în agricultură se fac imediat. Dacă fermierilor români le dai un sprijin peste un an sau peste 2 ani, acești bani care trebuiau să ajungă în conturile fermierilor, toți acești bani se duc în dobânzile și creditele pe care le iau fermierii români. Nu este niciun ajutor către fermierii români”, a afirmat Barbu.
Barbu acuză un plan privind fondurile pentru agriculturăFlorin Barbu și-a încheiat intervenția cu noi acuzații la adresa lui Ilie Bolojan și Dragoș Pîslaru, susținând că transferarea, după 2028, a fondurilor europene destinate dezvoltării și politicii agricole către MIPE ar reprezenta un risc pentru fermieri.
„Domnul Pîslaru dorește foarte mult ca tot ceea ce înseamnă dezvoltare, partea de politică agricolă, din 2028 toate fondurile europene să treacă la MIPE. Ceea ce va fi un dezastru pentru fermierii români. Și vreau să-i mai atrag atenția domnului Pîslaru că, dacă face o analiză asupra politicii agricole comune din România și fondurile atrase, unde agricultura a atras peste 99% din fondurile europene, și dacă se uită în portofoliul dânsului la MIPE, gradul de realizare nu cred că este de 99%. Își doresc foarte mult ca aceste fonduri de dezvoltare să le ducă în cadrul ministerului, în toată politica de coeziune, și să împartă acești bani cum vor”, a declarat fostul ministru.
Barbu a revenit și asupra restricțiilor privind exporturile de animale, contestând interpretarea deciziei europene. „Nu există sancțiune dacă România va continua exporturile. (…) Atribuțiile Comisiei Europene sunt pe spațiul Uniunii Europene. Dacă vorbim de Algeria, dacă vorbim de Iordania, dacă vorbim de țările arabe, Uniunea Europeană nu are atribuții asupra comerțului realizat de către un stat membru al Uniunii Europene cu aceste state”, a susținut Barbu.
Fostul ministru a invocat și situația Algeriei, afirmând că alte state europene ar fi profitat de blocajul României: „Atunci când Comisia a dat această decizie, Spania a reluat exportul cu Algeria, unde România deținea 90% din importul statului.”
Barbu: Ar trebui vaccinate animalele destinate exportului, nu efectivele de reproducțieÎn privința vaccinării ovinelor, Florin Barbu a susținut că măsurile ar trebui aplicate diferențiat, astfel încât să nu fie afectate efectivele de reproducție și relațiile comerciale cu țările din afara UE. „Din punctul meu de vedere, trebuie să vaccinăm acele animale care sunt în acele ferme de finisare și apoi acele animale pleacă către export. Nu trebuie să vaccinăm matca. Pentru că riscăm, la un moment dat, prin protocoalele pe care noi le avem încheiate cu țările terțe de export, ca aceste țări, după ce facem vaccinarea acestor animale, să nu mai facă aceste exporturi de ovine cu România”, a declarat fostul ministru.
Barbu a avertizat că o vaccinare care ar impune modificarea protocoalelor sanitar-veterinare cu statele terțe ar putea produce un blocaj îndelungat al exporturilor.
De altfel, Florin Barbu a fost întrebat dacă ar consuma carne provenită de la o oaie despre care știe că este bolnavă și nevaccinată. „Da. Nu afectează sănătatea”, a răspuns fostul ministru al Agriculturii. La întrebarea de unde poate ști că aceasta nu prezintă un risc pentru sănătate, fostul ministru a afirmat: „Este testată înainte să fie sacrificată în abator”.
Pe DN7, în Valea Oltului, continuă lucrările de protejare a versanților, unde echipele montează plase în zonele cu risc de desprindere a rocilor. Intervențiile se desfășoară în trei puncte de lucru, pentru a limita impactul asupra traficului.
Potrivit DRDP Craiova, lucrările sunt organizate astfel încât să fie limitat impactul asupra traficului, având în vedere valorile ridicate de pe Valea Oltului. Deschiderea mai multor puncte de lucru ar presupune restrângeri suplimentare ale carosabilului și ar putea duce la formarea unor ambuteiaje.
Plase de protecție pentru reducerea riscului de căderi de rociDirecția regională de drumuri precizează că lucrările sunt necesare pentru creșterea siguranței circulației și pentru reducerea riscului ca materialele desprinse de pe versanți să ajungă pe carosabil.
Intervențiile vizează sectorul DN7 din Valea Oltului, una dintre cele mai circulate rute dintre sudul țării și Transilvania.
Restricții pentru camioane pe DN7În prezent, pe sectorul DN7 dintre Râmnicu Vâlcea și Boița sunt instituite restricții pentru vehiculele cu masa totală maximă autorizată de peste 7,5 tone.
Restricțiile sunt valabile de luni până sâmbătă, între orele 08.00 și 17.30.
Șoferii sunt sfătuiți să respecte semnalizarea rutieră temporară și indicațiile personalului din teren și să circule cu atenție în zonele în care se desfășoară lucrări.
Întrebat de MEDIAFAX cum se poziționează PSD, dar și familia sa politică europeană, față de interzicerea rețelelor sociale pentru copiii sub 13 ani și introducerea unor restricții suplimentare până la 15 ani, Victor Negrescu a susținut că este nevoie de o soluție care să protejeze minorii fără a le bloca dezvoltarea competențelor digitale.
„Noi credem că trebuie să existe un dialog real cu asociațiile de părinți, dar și cu tinerii, să găsim o manieră echilibrată în a oferi tinerilor oportunitatea de a dezvolta competențe digitale, fără însă să fie expuși dezinformării sau unor fluxuri de informații care să îi afecteze în dezvoltarea intelectuală, personală, educațională și, în viitor, profesională”, a declarat Victor Negrescu.
Negrescu: „Discuția despre limitarea accesului trebuie să aibă loc”„Cred că discuția despre limitarea accesului este o discuție care trebuie să aibă loc”, a spus Negrescu.
El a făcut trimitere și la discursul privind Starea Uniunii susținut miercuri de Ursula von der Leyen, afirmând că o parte dintre măsurile anunțate de șefa Comisiei trebuie transpuse efectiv în practică.
„Am remarcat și în discursul președintei Comisiei Europene încă o serie de mențiuni care cred că trebuie implementate”, a declarat vicepreședintele Parlamentului European.
Ursula von der Leyen vrea interdicție sub 13 ani și conturi supravegheate până la 15 aniUrsula von der Leyen a anunțat miercuri, în discursul privind Starea Uniunii susținut în Parlamentul European de la Strasbourg, noi restricții la nivelul UE pentru accesul copiilor la social media și alte servicii digitale.
Potrivit planului prezentat de șefa Comisiei, copiii sub 13 ani nu ar urma să aibă acces la rețele sociale și la anumite servicii online considerate riscante. Pentru adolescenții de 13 și 14 ani, Bruxelles-ul propune o formă de „mini-conturi” sau conturi introductive controlate de părinți ori tutori, care ar putea include limite privind timpul petrecut pe platforme și funcțiile disponibile. Planul vizează, între altele, rețele sociale, platforme video, jocuri online și anumite servicii bazate pe inteligență artificială.
Măsurile fac parte din viitorul EU Kids Act, pe care Comisia Europeană urmează să îl detalieze. Noile reguli nu sunt, în acest moment, o interdicție deja aplicabilă în statele membre, ci o inițiativă europeană care va trebui să parcurgă procesul legislativ al UE.
„Conținutul pentru tineri nu trebuie să fie același ca pentru adulți”Victor Negrescu spune că responsabilitatea nu trebuie plasată exclusiv asupra părinților sau copiilor, ci și asupra companiilor care operează platformele.
„Cred că trebuie să avem conținut adaptat pentru tineri, care nu trebuie să fie același ca pentru adulți. Cred că platformele trebuie să protejeze minorii în mod special”, a afirmat europarlamentarul.
El a pledat inclusiv pentru existența unor spații și forme de conținut dedicate educației și pentru un dialog mai amplu cu dezvoltatorii sistemelor de inteligență artificială.
„Cred că trebuie să discutăm mai mult cu platformele de inteligență artificială, tocmai pentru a ne asigura că tinerii primesc o informație corectă”, a spus Negrescu.
Actualul Digital Services Act obligă deja platformele accesibile minorilor să asigure un nivel ridicat de protecție a vieții private, a siguranței și securității acestora. Comisia Europeană a publicat și orientări care vizează inclusiv designul care creează dependență, recomandările de conținut, contactul cu persoane necunoscute și verificarea vârstei.
Social-democrații susțin „calibrarea accesului”Negrescu a atras atenția și asupra diferențelor de competențe digitale dintre copii, susținând că simplul acces la tehnologie nu înseamnă automat că aceasta este utilizată în mod corect.
„Trebuie să combatem inegalitățile existente, nu doar prin prisma folosirii tehnologiilor, ci mai ales prin prisma folosirii adecvate a tehnologiilor. Pentru că, dacă nu ai competențele necesare, nu ai abilitățile necesare, aceste instrumente pot fi folosite în direcția greșită”, a spus acesta.
Potrivit lui Negrescu, direcția susținută de familia social-democrată europeană este una de „calibrare a accesului”, combinată cu dezvoltarea oportunităților educaționale pentru copii și adolescenți.
„O anumită formă de calibrare a accesului și crearea de oportunități pe zona educațională – această direcție este susținută de familia social-democrată din Parlamentul European”, a declarat Victor Negrescu.
Potrivit bilanțului transmis după manifestație, polițiștii și jandarmii au acționat pe întreaga durată a protestului pentru menținerea ordinii publice, protejarea participanților și a celorlalți cetățeni, precum și pentru prevenirea și gestionarea situațiilor care puteau afecta siguranța publică.
În urma intervențiilor și verificărilor efectuate, au fost întocmite până în acest moment trei dosare penale, pentru fapte de ultraj, tulburarea ordinii și liniștii publice, instigare publică și distrugere, precum și pentru portul sau folosirea de obiecte periculoase.
De asemenea, 47 de persoane au fost conduse la sediile unităților de poliție pentru verificări și documentarea faptelor. Până la acest moment, șase persoane au fost reținute.
Amenzi de 46.000 de leiÎn ceea ce privește încălcările de natură contravențională, forțele de ordine au aplicat până acum 24 de sancțiuni, în valoare totală de 46.000 de lei.
Protestul a necesitat și intervenția echipajelor medicale. Acestea au acordat sprijin pentru 32 de persoane care au prezentat diverse stări de rău, printre care lipotimie, amețeli și dureri toracice.
Nouă persoane au fost transportate la unități medicale pentru îngrijiri.
Verificările continuăMAI precizează că activitățile operative nu s-au încheiat odată cu protestul. Polițiștii și jandarmii continuă verificările pentru identificarea tuturor persoanelor implicate în fapte penale sau contravenționale.
Cercetările se desfășoară sub coordonarea Parchetului de pe lângă Tribunalul București.
Peste jumătate din finanțarea externă primită de Republica Moldova în 2025 a fost reprezentată de împrumuturi, iar aproximativ 49% de granturi, bani care nu trebuie rambursați, potrivit Europa Liberă Moldova, care citează raportul anual privind asistența externă.
UE, Germania și România, principalii donatoriCei mai importanți zece parteneri externi ai Republicii Moldova au fost Uniunea Europeană, Banca Mondială, Banca Europeană pentru Reconstrucție și Dezvoltare (BERD), Germania, România, Franța, Statele Unite, Banca Europeană de Investiții (BEI), Suedia și Norvegia.
În cazul granturilor, Uniunea Europeană a acordat cea mai mare sumă, de 242 de milioane de euro. Germania a oferit peste 111 milioane de euro, iar România peste 86 de milioane de euro, situându-se astfel printre principalii donatori de fonduri nerambursabile.
În ceea ce privește împrumuturile, UE a furnizat aproximativ 289 de milioane de euro, BERD peste 162 de milioane, iar Banca Mondială peste 148 de milioane de euro.
Datele oficiale ale Cancelariei de Stat arată că Republica Moldova a primit efectiv 1,44 miliarde de euro în 2025, dintre care 699,4 milioane de euro sub formă de granturi și 737,3 milioane de euro sub formă de împrumuturi.
Energia a atras cei mai mulți baniCea mai mare parte a finanțărilor externe a fost direcționată către sectorul energetic, care a primit aproape 460 de milioane de euro. Mai mult de jumătate din această sumă a provenit de la Uniunea Europeană.
Alte aproximativ 260 de milioane de euro, provenite în principal de la UE și Banca Mondială, au mers către economie, iar educația a beneficiat de peste 118 milioane de euro.
Potrivit Guvernului de la Chișinău, sprijinul extern a fost utilizat și pentru infrastructură, agricultură, apărare, justiție și protecție socială. Finanțările au contribuit, de asemenea, la digitalizarea a 88 de servicii publice, realizarea a 58 de proiecte de investiții în agricultură și modernizarea a peste 125 de kilometri de infrastructură rutieră și feroviară.
Peste 667 de milioane de euro au mers pentru susținerea bugetuluiDin totalul asistenței financiare externe, peste 667 de milioane de euro au fost direcționate către sprijinirea bugetului Republicii Moldova. Aproximativ 474 de milioane de euro au provenit din împrumuturi externe de stat, iar circa 194 de milioane de euro au fost granturi.
Principalul partener pentru ambele forme de finanțare a fost Uniunea Europeană.
Republica Moldova a implementat 787 de proiecte de asistență externă nerambursabilă în 2025, față de 813 în anul precedent.
În afara Chișinăului, cele mai multe proiecte au fost derulate în raioanele (unități administrative similare județelor) Cahul și Ungheni, câte 17, urmate de Bălți și Florești, cu câte zece, și Găgăuzia, cu nouă proiecte.
6,8 miliarde de euro în șapte aniPe baza datelor guvernamentale centralizate de sursa citată, Republica Moldova a primit între 2019 și 2025 aproximativ 6,8 miliarde de euro din asistență financiară externă, echivalentul a circa 133 de miliarde de lei moldovenești.
În 2025 au ajuns în Republica Moldova și două tranșe din Planul de Creștere al Uniunii Europene, un program prin care UE finanțează reforme și investiții pentru apropierea economiei moldovenești de cea europeană. Cele două tranșe au avut o valoare totală de 478 de milioane de euro, iar programul prevede finanțări de 1,9 miliarde de euro în perioada 2025-2027.
Datele provin din raportul elaborat de Cancelaria de Stat a Republicii Moldova, pe baza informațiilor furnizate de partenerii externi, a datelor din Platforma pentru Gestionarea Asistenței Externe și a evidențelor Trezoreriei de Stat.
