MediaFax.ro

„Cetățenii americani aflați în Rusia ar trebui să părăsească imediat țara”, raportează Departamentul de Stat al SUA citat de Interfax-Ukraine.

În același timp, cetățenii care aleg să ignore recomandările de călătorie și să călătorească în Rusia sunt avertizați că riscul de detenție ilegală a cetățenilor americani este semnificativ.

Călătorii ar trebui să fie pregătiți pentru posibilitatea de a fi reținuți pentru o perioadă de timp necunoscută, posibil fără un motiv clar și fără posibilitatea de a contacta ambasada sau pe altcineva pentru asistență.

„Pregătiți un testament și desemnați beneficiarii corespunzători ai asigurării sau împuterniciți. Împărtășiți documentele importante, informațiile de conectare și punctele de contact cu persoanele dragi, astfel încât acestea să vă poată gestiona afacerile în cazul în care nu vă puteți întoarce în Statele Unite conform planului. Revizuiți această listă de documente pentru a vă pregăti pentru călătorie. Discutați cu persoanele dragi un plan privind îngrijirea și custodia copiilor, animalelor de companie, proprietăților, bunurilor, activelor nelichide (colecții, opere de artă etc.), dorințele funerare etc.”, conform recomandărilor publicate de Departamentul de Stat.

„Elaborați un plan de comunicare cu familia, angajatorul sau organizația gazdă. Enumerați cum și când veți confirma că sunteți în siguranță (prin SMS sau telefon). Specificați cât de des veți face acest lucru. Aveți planuri de evacuare care nu se bazează pe asistența guvernului SUA. Consultați informațiile noastre privind criza și evacuările”, raportează departamentul.

„Cetățenii americani ar trebui să presupună că toate comunicațiile și dispozitivele electronice din Rusia sunt monitorizate de serviciile de securitate ruse. Serviciile de securitate ruse au arestat cetățeni americani și alți cetățeni străini pe baza informațiilor găsite pe dispozitive electronice. Aceasta include informații care au fost create, transmise sau stocate în timp ce se aflau într-o altă țară”, se menționează în recomandări.

Se menționează că Ambasada SUA la Moscova are o capacitate limitată de a oferi asistență în cazul reținerii unui cetățean american.

În plus, nu există nicio garanție că guvernul rus va acorda Consulatului SUA acces la cetățenii americani reținuți.

O investigație The Guardian scoate la iveală faptul că funcția „AI Overviews” a Google, care afișează rezumate automate în partea de sus a rezultatelor de căutare, a furnizat informații medicale inexacte în mai multe situații sensibile, cu potențial risc pentru sănătatea utilizatorilor.

Într-un caz catalogat de experți drept „extrem de periculos”, Google a recomandat în mod eronat ca pacienții cu cancer pancreatic să evite alimentele bogate în grăsimi.

Specialiștii spun că recomandarea este opusul tratamentului corect și poate reduce șansele de supraviețuire, deoarece pacienții riscă să nu consume suficiente calorii pentru a suporta chimioterapia sau intervențiile chirurgicale.

Alte exemple includ informații greșite despre testele de funcție hepatică, care ar putea determina persoane cu boli grave de ficat să creadă, în mod fals, că sunt sănătoase și să evite controalele medicale.

Rezumatele AI au oferit și date complet incorecte despre testele pentru cancerul vaginal sau despre simptomele unor afecțiuni psihice, potrivit organizațiilor medicale și caritabile citate de publicație.

Reprezentanții mai multor organizații din domeniul sănătății avertizează că poziționarea acestor rezumate în partea superioară a căutărilor le conferă o aparență de autoritate, ceea ce îi poate determina pe utilizatori să le considere corecte fără verificări suplimentare.

Google a transmis că majoritatea rezumatelor AI sunt „utile și corecte” și că sistemul este îmbunătățit constant.

Compania susține că, atunci când sunt identificate erori sau lipsă de context, ia măsuri pentru corectarea informațiilor, mai ales în domenii sensibile precum sănătatea.

„O aeronavă C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române, configurată pentru misiuni medicale, a plecat vineri, 2 ianuarie, în jurul orei 19.00, din Baza 90 Transport Aerian, de la Otopeni, cu destinația Elveția, pentru a transporta șase pacienţi diagnosticaţi cu arsuri la un spital din Paris, Franța. Pe timpul zborului, pacienții vor fi monitorizați de o echipă medicală mixtă asigurată de Forțele Aeriene Române și de UPU SMURD al Spitalului Floreasca”, precizează MApN.

Misiunea a fost aprobată la solicitarea Departamentului pentru Situații de Urgență, în baza cererii autorităților din Confederația Elvețiană, prin Mecanismul European de Protecție Civilă.

„România își reafirmă, astfel, solidaritatea cu Confederația Elvețiană și angajamentul de a contribui activ la gestionarea situațiilor de urgență majore, atunci când este solicitat sprijin internațional, având ca prioritate salvarea vieții și protejarea sănătății persoanelor afectate”, mai arată sursa citată.

MApN reamintește că a mai desfășurat misiuni similare.

„Ministerul Apărării Naționale a mai acționat, în 2025, în baza acestui mecanism. Astfel, în luna martie, o aeronavă C-27J Spartan a Forțelor Aeriene Române, configurată pentru misiuni medicale, a transportat pacienţi diagnosticaţi cu arsuri de la Skopje, Macedonia de Nord, la un spital din Vilnius/Lituania”.

Zeci de persoane au murit și peste 100 au fost rănite în urma unui incendiu care a avut loc în noaptea de Revelion într-un bar din stațiunea de schi de lux Crans-Montana, din Alpii elvețieni.

Potrivit declarațiilor date, vineri, de Bogdan Despescu, secretarul de stat al MAI, este vorba despre cărți de identitate sau pașapoarte, falsificate, obținute în baza unor certificate de cetățenie sau stare civilă, de asemenea, false.

„În ultima perioadă au fost derulate mai multe acțiuni, inclusiv percheziții, vorbim de peste 50 de percheziții numai în ultima perioadă. Până în prezent au fost dovedite ca falsificate 89 astfel de situații, vorbim de cetățeni din Republica Moldova, din Ucraina și Federația Rusă, iar documentarea noastră vizează, pe lângă persoanele care au obținut aceste documente, și funcționari publici, de la autoritățile publice locale, notari și avocați”, a declarat Bogdan Despescu. 

În noiembrie 2025, Inspectoratul General al Poliției Române anunța că 18 persoane străine au obținut buletine, dar și pașapoarte românești false, cu ajutorul unor funcționari români.

„În primul rând, banii sunt deja prinși în buget. Nu a fost o alocare în afara bugetului pe care Ministerul Apărării îl primise la începutul anului. În al doilea rând, este un sprijin pe care România l-a făcut cam printre ultimele țări”, a spus Miruță.

Ministrul a arătat că România a ales să acorde sprijinul într-un mod transparent.

„Unele țări au decis să facă acest sprijin într-un mod secret, într-un mod clasificat. Noi am decis să fie într-un mod transparent, pentru că există în spațiul public o discuție despre sprijinul și valoarea sprijinului pe care România l-a acordat până acum Ucrainei. Și este o decizie asumată, dar nu se fac publice aceste lucruri, pentru că e o chestiune de strategie, dacă vreți, militară”, a afirmat ministrul Apărării, vineri seara, la Antena 3 CNN.

Miruță a explicat că, în acest caz, mecanismul de sprijin funcționează diferit față de alte forme de ajutor militar.

„Nu putem pune pe ecranul televizorului ce capacități a avut Armata Română și ce cantități din capacitățile acelea au fost date. Însă aici e o chestiune un pic diferită, pentru că există un mecanism propus de Statele Unite, prin care țările care vor să sprijine Ucraina pun la comun o sumă de bani, care va intra în bugetul NATO, iar din bugetul NATO se achiziționează produse din Statele Unite, care sunt transmise, centralizate și coordonate pentru a sprijini Ucraina”, a explicat el.

Ministrul Apărării a subliniat că sprijinirea Ucrainei este legată direct de securitatea României.

„Eu cred că, dincolo de faptul că e bine să ajutăm, este în interesul României. Nu putem discuta nici despre școli, nici despre spitale, nici despre mediul economic, despre dezvoltarea afacerilor, dacă nu avem securitate”, a declarat Miruță.

Acesta a adăugat că menținerea războiului dincolo de granițele României reprezintă un avantaj strategic.

„Să-și imagineze cei care critică această decizie cam ce s-ar întâmpla în România dacă ar fi rușii pe la Galați și cam cum s-ar mai mișca mediul economic și cum ne-am mai întreba noi ce să facem. Cât timp războiul este ținut dincolo de granița României, pentru România zona asta tampon este un câștig fantastic și, da, trebuie să ajutăm și vom ajuta în continuare, în limitele pe care România le are”, a mai spus ministrul Apărării.

România s-a alăturat mecanismului „Lista de achiziții prioritare necesare apărării Ucrainei” (PURL), propus de Statele Unite ale Americii, cu o contribuție de 50 de milioane de euro.

„S-au ridicat două avioane F-16 de la Fetești. Sunt proceduri clasice pe care specialiștii din Armata Română le fac în colaborare și în coordonare cu centrul de la Torrejón, NATO, din Spania. Radarele românești văd dincolo de graniță și, în anumite contexte, atunci când se identifică o țintă, o dronă care se îndreaptă înspre România, în funcție de context se decide tehnic dacă, preventiv, se ridică avioanele pentru a monitoriza dacă ținta asta ar intra în spațiul aerian românesc sau nu”, a spus Miruță, vineri seara, la Antena 3 CNN.

Ministrul a explicat că situația este deosebit de sensibilă în proximitatea graniței cu Ucraina, în special în zona Izmail.

„Fiindcă suntem în proximitatea graniței cu Ucraina, în special în zona Izmail, unde există atacuri constante ale rușilor împotriva celor din Ucraina, împotriva zonelor portuare din Ucraina, e foarte la limită între a-ți da seama dacă drona care vine să atace Ucraina se oprește fix la limită sau scapă și în spațiul aerian românesc. Și atunci, în funcție de situație, există în zonă și apărarea antiaeriană, există și aceste avioane care se ridică pentru a preveni dacă cineva ar vrea să treacă mai mult de spațiul aerian românesc și, da, sunt ridicări aproape zilnice, cel puțin în ultimele două zile”, a declarat ministrul Apărării.

Întrebat dacă forțele aeriene române și cele aliate au mandat să doboare dronele care încalcă spațiul aerian sau terestru al României, Miruță a făcut referire la legislația recent modificată.

„Sunt comunicări care se întâmplă în timp real, dați-vă seama că e vorba de câteva minute. Legea modificată acum două luni de zile permite ca decizia să fie pentru doborâre. Pentru drone și pentru avioane nemilitare, decizia finală este militară, este la comandantul unității care gestionează așa ceva. Pentru avioane civile, decizia finală este la ministru”, a precizat el.

Ministrul a subliniat că deciziile sunt luate în urma unei evaluări complexe, în coordonare cu structurile NATO.

„Evident, în legătură cu piloții, în legătură cu cei de la centrul de la Torrejón, coordonat de NATO, sunt foarte mulți parametri care sunt măsurați și clarificați înainte de a se lua această decizie. Însă, da, dați-vă seama că la viteza pe care o au dronele, trecerea Dunării e o chestiune de câteva secunde și atunci noi, văzând dronele pe radarele românești, îndreptându-se de la 15, 20, 40 de kilometri, în funcție de situație, nu pentru toate dronele care se văd pe radarele românești se ridică avioanele, ca să fim foarte clar înțeleși. Dar da, atunci când se ridică, decizia tehnică este că ar fi mai indicat să se ridice și să prevină decât să nu”, a mai declarat Miruță.

Autoritățile au emis vineri un nou mesaj Ro-Alert pentru zona de nord a județului Tulcea, după ce au fost detectate drone la granița cu România. Două aeronave de luptă F-16, din Baza 86 Aeriană de la Fetești, au fost ridicate în aer pentru a monitoriza zona de frontieră cu Ucraina, în nordul județului Tulcea.

Prezența actriței a fost confirmată de jurnaliștii agenției AFP, care au relatat că vizita are un pronunțat caracter umanitar.

Fost trimis special al Înaltului Comisariat al ONU pentru Refugiați (UNHCR), Angelina Jolie este însoțită în Egipt de o delegație americană. Scopul deplasării este evaluarea situației umanitare din Gaza, teritoriu palestinian devastat de doi ani de război și aflat sub asediu.

În timpul vizitei la Rafah, Angelina Jolie a avut discuții cu membri ai Semilunii Roșii, dar și cu șoferi ai camioanelor care transportă ajutoare umanitare către enclava palestiniană. Potrivit presei locale, actrița a analizat modul în care ajutorul internațional este livrat către Gaza, precum și condițiile în care sunt tratați palestinienii răniți evacuați din zonă.

Această deplasare vine într-un context extrem de sensibil, marcat de lipsuri acute de alimente, medicamente și servicii medicale pentru populația civilă.

Implicarea umanitară a actriței nu este una singulară. La începutul lunii noiembrie 2025, Angelina Jolie a efectuat o vizită neașteptată în Herson, Ucraina, unde a evaluat situația unităților medicale locale, inclusiv o maternitate și un spital de copii.

De asemenea, vedeta a fost prezentă în Ucraina încă de la debutul invaziei rusești pe scară largă. Pe 30 aprilie 2022, Jolie s-a deplasat la Liov, unde s-a întâlnit cu refugiați și voluntari, a vizitat o gară în care soseau evacuați din regiunea Donețk și a inspectat mai multe unități sociale și medicale.

Prin aceste deplasări, Angelina Jolie își reconfirmă statutul de una dintre cele mai active figuri publice implicate în sprijinirea victimelor conflictelor armate, folosindu-și notorietatea pentru a atrage atenția comunității internaționale asupra crizelor umanitare majore.

Apelul la 112 a semnalat posibilitatea ca o persoană să fie surprinsă în interior și riscul ca flăcările să se extindă la clădirile din apropiere.

La fața locului au intervenit echipaje din cadrul Detașamentului 2 de Pompieri Craiova, cu două autospeciale de stingere cu apă și spumă (ASAS) și o autospecială SMURD.

„Echipajele ajunse la locul intervenției au localizat rapid incendiul, fiind eliminat pericolul de propagare”, a transmis ISU Dolj.

Din nefericire, în interiorul locuinței a fost găsită o persoană decedată.

Cutremurul a avut magnitudinea preliminară de 6,5 pe scara Richter, iar epicentrul cutremurului a fost înregistrat în orașul San Marcos, în sudul statului Guerrero, în apropierea stațiunii Acapulco, situată pe coasta Pacificului, potrivit agenției seismologice naționale din Mexic, citată de Associated Press. 

Conferința de presă a președintei Mexicului a fost întreruptă. Pe imagini se vede cum președinta și-a întrerupt discursul, simțind cutremurul. Acesta i-a îndemnat pe cei din sală să rămână calmi. Ea s-a îndepărtat de la pupitru, în timp ce jurnaliștii, dar și jurnaliștii care au asistat la conferință au evacuat sala.

De asemenea, locuitorii din Mexico City, dar și turiștii și din stațiunea Acapulco au ieșit în stradă când a început cutremurul.

Ulterior, președinta Mexicului, Claudia Sheinbaum și-a reluat conferința de presă, declarând că a discutat cu guvernatorul statului Guerrero, care i-a spus că, până în acel moment, nu au fost raportate pagube grave.

Potrivit Serviciul Geologic al SUA, cutremurul s-a produs la o adâncime de 35 de kilometri, iar epicentrul a fost situat la o distanță de 4 kilometri nord-vest de Rancho Viejo, zonă din statul Guerrero, aflat în munți, la aproximativ 92 de kilometri nord de stațiunea Acapulco.

Forțele Democratice Aliate au început ca o forță insurgentă în Uganda, dar își au sediul în pădurile din Congo vecin încă de la sfârșitul anilor 1990 și sunt recunoscute de Statul Islamic ca afiliate. Armata din Congo și forțele ugandeze au desfășurat operațiuni împotriva ADF, dar raidurile grupului continuă.

Ultimele atacuri au avut loc joi seara în Lubero, parte a provinciei Kivu de Nord. Nouă civili au fost uciși în Kilonge, doi civili în Katanga și doi civili și doi soldați în Maendeleo, potrivit lui Macaire Sivikunula, șeful localității Bapere, unde se află satele.

„Rebelii ADF au ucis majoritatea victimelor cu arme albe”, deși au și schimbat focuri de armă cu soldații din Maendeleo, a declarat el pentru Reuters.

Alain Kiwewa, administratorul militar al Lubero, a declarat vineri după-amiază că 16 persoane au fost confirmate decedate.

Un purtător de cuvânt al armatei, locotenentul Marc Elongo, a declarat că trupele congoleze „urmăresc inamicul”, fără a oferi detalii.

Kakule Kagheni Samuel, șeful grupurilor societății civile din Bapere, a declarat că militanții au incendiat și case. Misiunea de menținere a păcii a ONU în țara din Africa Centrală, cunoscută sub numele de MONUSCO, a declarat în noiembrie că ADF a ucis 89 de civili într-o serie de atacuri în decursul unei săptămâni.

„Dispeceratul 112 a fost alertat cu privire la un bărbat căzut sub gheața râului Mureș. Fiecare secundă a contat pentru salvarea vieții acestuia”, a transmis IGSU.

Potrivit sursei citate, la fața locului au intervenit o autospecială de intervenție, o ambulanță SMURD de prim ajutor și o autospecială de scafandri cu barcă. Victima era inconștientă, prinsă sub gheață, la aproximativ 15 metri de mal.

„Martorii au relatat că bărbatul intrase în apă pentru a-și salva câinele”, precizează reprezentanții ISU Mureș.

Salvatorii au intervenit contracronometru, în condiții extreme.

„Trei membri ai echipei au intrat cu barca pe apa înghețată, iar un coleg scafandru a intrat în apă pentru a-l pune în barcă și a-l scoate în siguranță”.

Imediat după extragere, echipajele medicale au început manevrele de resuscitare.

Victima se afla în șoc hipotermic. A fost nevoie de intervenție pentru a-i stabiliza pulsul și a-i crește temperatura corporală.

Bărbatul a fost preluat ulterior de o ambulanță de terapie intensivă mobilă a Serviciului de Ambulanță Județean Mureș și transportat la spital, unde a fost scos din stop. În prezent, starea sa este stabilă.

„Nu pășiți pe gheața. Nu lăsați copiii să se apropie de râuri sau lacuri înghețate. ⁠Evitați să intrați singuri pe gheață – chiar și pentru animale de companie. În caz de accident, sunați imediat 112 și nu încercați salvarea fără echipament adecvat”, avertizează autoritățile.

Autoritățile ruse au descris bombardamentele, înaintarea trupelor și ocuparea unor localități din Ucraina drept „eliberare”, invocând ca pretext apărarea și „protecția” populației locale.

Moscova a transmis vineri că trupele ruse ar fi „eliberat” în ultima săptămână nouă localități din regiunile Harkov, Zaporojie și Donețk. Rușii numesc regiunea Donețk drept „Republica Populară Donețk”, statut recunoscut exclusiv de Rusia.

Potrivit Ministerului rus al Apărării, „unități ale armatei ruse din Vest și Centru” ar fi „eliberat” localitățile Dibrova, Boguslavka, Dimitrov, Rodinskoe, Artiomovka și Volnoe, aflate în regiunile Donețk și Harkov. Grupările militare menționate sunt structuri operaționale ale armatei ruse, create pentru a coordona acțiunile militare pe diferite direcții ale frontului. Ele reunesc trupe terestre, artilerie, aviație și alte elemente de luptă, în funcție de obiectivele stabilite de Moscova.

Separat, Moscova afirmă că forțe ruse din est ar fi „eliberat” Guliaipole, iar unități ruse din zona Niprului ar fi preluat controlul asupra orașului Stepnogorsk și a localității Lukianovskoe.

Atacurile asupra obiectivelor militar-industriale și energetice din Ucraina sunt prezentate de autoritățile ruse ca un „răspuns” la presupuse acțiuni ale Kievului asupra unor ținte civile de pe teritoriul Rusiei. „Ca răspuns la atacurile teroriste ale Ucrainei asupra obiectivelor civile de pe teritoriul Federației Ruse”, susțin oficialii ruși.

Aceștia au transmis și un bilanț în care evidențiază amploarea și tipul loviturilor lansate, afirmând că: „Între 27 decembrie 2025 și 2 ianuarie 2026, forțele armate ale Federației Ruse au efectuat un atac masiv și șase lovituri combinate cu armament de precizie, inclusiv rachete hipersonice Kinzhal”.

Potrivit versiunii prezentate de Moscova, loviturile ar fi vizat întreprinderi ale complexului militar-industrial ucrainean, infrastructura energetică, de transport și portuară, precum și facilități pentru producția și pregătirea dronelor de atac, depozite de muniții și combustibil.

Armata ucraineană ar fi pierdut, potrivit Moscovei, în decurs de o săptămână, peste 9.000 de militari. De asemenea, rușii susțin că au distrus 5 tancuri, 112 vehicule blindate, 425 de autovehicule, 47 de piese de artilerie, 29 de stații de război electronic și 66 de depozite logistice (muniții, materiale și combustibil), cifre care nu pot fi verificate din surse independente.

Informațiile prezentate de armata rusă nu au fost confirmate de autoritățile ucrainene.

Avioanele de luptă saudite au bombardat tabere ale separatiștilor din Consiliul de Tranziție din Sud, susținuți de Emiratele Arabe Unite, în provinciile Hadramawt și Mahra, potrivit unor oficiali locali.

Șapte luptători au fost uciși, iar peste 20 au fost răniți, după ce mai multe raiduri aeriene au vizat o bază militară din zona al-Khasah.

Reprezentanții STC au calificat situația drept un „război decisiv și existențial” cu forțele guvernamentale sprijinite de Arabia Saudită și au acuzat Riadul că a escaladat conflictul, în ciuda declarațiilor oficiale privind o operațiune „pașnică”.

Atacurile au avut loc la scurt timp după ce forțe pro -saudite au anunțat o campanie menită să preia controlul asupra unor obiective militare din Hadramawt.

Guvernatorul provinciei, Salem al-Khanbashi, a susținut că acțiunea nu reprezintă o declarație de război și nu vizează grupuri politice sau sociale.

Surse saudite au confirmat că loviturile au fost efectuate de coaliția condusă de Arabia Saudită și au avertizat că operațiunile vor continua până la retragerea STC din cele două provincii.

Separatiștii au acuzat, la rândul lor, că anunțul unei intervenții pașnice a indus în eroare comunitatea internațională, notează The Guardian.

Potrivit CNAIR, ploaia îngheață instantaneu la contactul cu suprafața rece a drumului, transformând carosabilul într-o „oglindă”, cu aderență aproape inexistentă.

În aceste condiții, distanța de frânare crește semnificativ, iar riscul de derapaje și accidente este ridicat, chiar și la viteze reduse.

Autoritățile recomandă șoferilor să reducă viteza la minimum, să păstreze o distanță mare față de celelalte vehicule, să evite frânările și manevrele bruște, să folosească frâna de motor și să evite deplasările neesențiale. Atenție sporită este necesară pe poduri, pasaje, viaducte și în zonele umbrite.

CNAIR precizează că drumarii intervin permanent cu utilaje și material antiderapant, însă, în cazul ploii înghețate, efectul este temporar.

„ Acest fenomen nu permite acționare preventivă – gheața se depune peste materialul antiderapant, formând un pod de gheață. Dacă sunteți surprinși în trafic, opriți în siguranță în afara părții carosabile și așteptați intervenția utilajelor”, transmit reprezentanții CNAIR.

Alice Lovatt, muziciană și lucrătoare într-un centru de plasament din Liverpool, s-a confruntat ani la rând cu întârzieri constante. Situația i-a afectat viața profesională și relațiile personale, provocând stres și sentimente de rușine.

„Nu am acel ceas interior care să-mi spună cât timp a trecut”, a explicat ea. Abia la vârsta de 22 de ani, după diagnosticarea cu ADHD, a aflat că problema ei are un nume: orbire temporală în ADHD.

Conceptul de orbire temporală în ADHD a fost descris încă din 1997 de neuropsihologul Russell Barkley, care a folosit termenul de „miopie temporală”. Dificultatea este legată de funcțiile executive ale creierului, controlate de lobii frontali, responsabili de planificare, organizare și gestionarea timpului, arată Euronews.

Psihoterapeuta Stephanie Sarkis subliniază că diferența majoră constă în impactul funcțional.

„Oricine poate întârzia ocazional, dar în ADHD vorbim despre o afectare care influențează munca, viața de familie, relațiile sociale și gestionarea banilor”, explică ea.

Orbirea temporală în ADHD este, așadar, parte dintr-un tablou mai larg de simptome.

Specialiștii avertizează că orbirea temporală în ADHD nu trebuie confundată cu alte cauze ale întârzierii. Terapeutul Jeffrey Meltzer explică faptul că unele persoane evită să ajungă prea devreme din cauza anxietății sociale sau a disconfortului provocat de conversațiile superficiale. Altele folosesc întârzierea ca o formă de recâștigare a controlului asupra propriei vieți.

Există însă și situații în care latența este legată de un sentiment de superioritate sau de lipsă de respect față de timpul celorlalți. În aceste cazuri, comportamentul nu are legătură cu orbirea temporală în ADHD, ci cu trăsături de personalitate și atitudini problematice.

Indiferent de cauză, experții subliniază că responsabilitatea față de impactul asupra celorlalți rămâne. Instrumentele folosite pentru gestionarea orbirii temporale în ADHD pot fi utile oricui are dificultăți de organizare a timpului: utilizarea ceasurilor inteligente, alarme multiple, fragmentarea sarcinilor și evitarea supraîncărcării programului.

Alice Lovatt a descoperit că rutina ei de dimineață, estimată inițial la 20 de minute, dura în realitate 45. Deși metodele nu funcționează perfect de fiecare dată, ea spune că a devenit mult mai fiabilă. Orbirea temporală în ADHD poate fi gestionată, chiar dacă nu complet eliminată.

Șase dintre răniți au fost spitalizați, între care și o femeie în stare gravă, a declarat guvernatorul regiunii Harkov, Oleh Siniehubov. El a adăugat că bebelușul nu a necesitat spitalizare.

În total, 19 persoane au solicitat asistență medicală în urma atacului, potrivit lui Syniehubov. O persoană a suferit de stres sever din cauza atacului, a transmis guvernatorul, potrivit The Kyiv Independent.

Atacul a distrus un bloc de cinci etaje și a avariat alte infrastructuri civile, un centru comercial și mașini, potrivit autorităților locale.

„Clădirea a fost complet distrusă de lovitură și a izbucnit un incendiu”, a spus Siniehubov într-o postare pe Telegram.

Operațiunea de salvare este în curs de desfășurare, deoarece mai multe persoane ar putea fi sub dărâmături, potrivit lui Siniehubov.

Conform informațiilor preliminare, forțele ruse au folosit două rachete în atacul de după-amiază, a declarat Volodimir Zelenski.

„Din păcate, exact așa tratează rușii viața și oamenii – continuă să ucidă, în ciuda tuturor eforturilor depuse de întreaga lume, și mai ales de Statele Unite, în procesul diplomatic. Numai Rusia nu dorește ca acest război să se termine și face în fiecare zi tot ce poate pentru a se asigura că războiul continuă”, a scris Zelenski pe Telegram după atac.

„De aceea, sprijinul pentru Ucraina trebuie să continue și, în fiecare zi, trebuie să ne întărim apărarea aeriană, pozițiile și protecția vieții umane. Mulțumesc tuturor celor care sunt alături de Ucraina”.

Atacul de vineri vine la o zi după ce trupele ruse au lovit Eco-Parcul Feldman, lângă Harkov, cu o bombă planantă. Oleksandr Feldman, membru al parlamentului ucrainean și fondator al eco-parcului, a declarat că zeci de animale au fost ucise și rănite.

Situat la doar aproximativ 30 de kilometri de granița cu Rusia și de cea mai apropiată linie de front, Harkov a suferit atacuri regulate din partea Rusiei, care au provocat victime în rândul civililor și distrugeri considerabile în întreg orașul.

Tensiunile dintre Statele Unite și Iran au crescut după ce președintele american Donald Trump a declarat, într-o postare pe rețelele sociale, că SUA vor interveni dacă autoritățile iraniene vor ucide protestatari.

„Suntem pregătiți și gata de acțiune”, a transmis Trump, fără a oferi detalii concrete despre ce ar presupune o astfel de intervenție.

Replica Teheranului a venit rapid.

Ali Shamkhani, consilier al liderului suprem Ayatollah Ali Khamenei, a avertizat că securitatea națională a Iranului reprezintă o „linie roșie” și a spus că orice amestec extern va fi întâmpinat cu un răspuns dur.

Un mesaj similar a venit și din partea lui Ali Larijani, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională, care a acuzat Statele Unite și Israelul că se află în spatele protestelor.

Protestele din Iran au intrat în a șasea zi și sunt cele mai ample de la manifestațiile din 2022, declanșate după moartea tinerei Mahsa Amini în custodia poliției.

Actualul val de nemulțumiri a pornit după prăbușirea monedei naționale, rialul iranian ajungând la aproximativ 1,4 milioane pentru un dolar, pe fondul unei crize economice profunde, notează The Guardian.

Potrivit informațiilor oficiale, șapte persoane au murit până acum, inclusiv un membru voluntar al forțelor de securitate Basij.

Imagini apărute online arată forțe de ordine înarmate cu puști, iar în fundal se aud focuri de armă.

Protestele au început în Teheran și s-au extins în mai multe orașe, inclusiv Isfahan, unde comercianții și studenții s-au alăturat manifestațiilor.

Președintele Iranului, Masoud Pezeshkian, a adoptat inițial un ton mai conciliant și a invitat liderii protestatarilor la dialog, afirmând că guvernul trebuie să asculte „cererile legitime” ale populației.

Totuși, Garda Revoluționară a transmis un avertisment dur și a anunțat că va reacționa ferm la orice tentativă de „ingerință externă”.

Petrolierele, încărcate cu aproape 2,2 milioane de barili de țiței din munții Urali, se îndreaptă, spre complexul Jamnagar, iar încărcătura ar putea fi livrată la începutul acestei luni, potrivit firmei de analiză a datelor Kpler, citată de Bloomberg. 

Kpler urmărește în timp real mișcarea navelor pe baza semnalelor transmise de căpitanii acestora, care indică locația curentă și următoarele porturi de descărcare. Destinațiile se pot modifica pe măsură ce navele se apropie de India.

Cu toate acestea, un purtător de cuvânt al Reliance a declarat că firma nu are niciun transport de țiței rusesc programat pentru livrare în luna ianuarie.

După ce inițial s-a retras în urma includerii companiilor Rosneft PJSC și Lukoil PJSC pe lista neagră a SUA, în luna noiembrie, compania Reliance a anunțat că va înceta să mai utilizeze țiței rusesc în partea rafinăriei sale destinată exportului.

De atunci, a început să se aprovizioneze cu petrol pentru uz intern de la producători ruși nesancționați. Rosneft era anterior cea mai mare sursă de petrol rusesc pentru rafinărie, susținută de un acord pe termen lung pentru furnizarea a 500.000 de barili de țiței pe zi.

India, una dintre piețe-cheie pentru petrolul produs de OPEC+ în ultimii ani, a fost supusă unei atenții sporite a președintelui Donald Trump și a membrilor-cheie ai administrației SUA pentru comerțul cu Rusia, critici care au fost întâmpinate cu sfidare publică.

Incertitudinea a determinat rafinăriile naționale să reducă achizițiile, iar importurile au scăzut luna trecută la cel mai mic nivel din ultimii trei ani.

Compania Reliance, controlată de miliardarul Mukesh Ambani, a fost cel mai mare cumpărător mondial de țiței rusesc în cea mai mare parte a perioadei 2024-2025, potrivit datelor furnizate de Kpler.

Piața auto din Norvegia a depășit în 2025 un prag istoric: aproape toate mașinile noi înmatriculate au fost complet electrice, potrivit datelor oficiale publicate de Federația Norvegiană a Drumurilor (OFV). Vehiculele electrice au ajuns la o cotă de 95,9% din totalul vânzărilor, iar în luna decembrie procentul a urcat la 97,6%.

Schimbarea este majoră față de situația de acum 10 ani, când mașinile electrice reprezentau mai puțin de 1% din piață. În 2025, au fost înmatriculate aproximativ 180.000 de autoturisme noi, majoritatea covârșitoare fiind electrice.

Transformarea a fost susținută de politicile fiscale aplicate consecvent în ultimii ani de autoritățile norvegiene. Deși unele facilități pentru vehiculele electrice au fost reduse, autoritățile au crescut constant taxele pentru mașinile pe benzină și motorină, făcându-le tot mai costisitoare.

„Acest lucru este adesea greșit înțeles în afara Norvegiei – nu este vorba doar de stimulente, ci și de penalizarea mașinilor cu motoare clasice”, a declarat pentru Reuters Christina Bu, directorul Asociației Norvegiene pentru Vehicule Electrice. „Mașinile cu ardere internă sunt practic scoase de pe piață prin taxe”.

Tesla a fost cel mai mare câștigător al acestei tranziții, rămânând pentru al cincilea an consecutiv cea mai vândută marcă auto. Constructorul american a livrat în Norvegia în jur de 30.000 de mașini, într-un singur an. Recordul a fost absolut pentru un producător pe această piață, în pofida controverselor legate de pozițiile publice ale CEO-ului Elon Musk.

În același timp, producătorii chinezi și-au consolidat rapid poziția, ajungând la aproape 14% din piață. BYD a fost liderul acestui segment, vânzările sale fiind de peste două ori mai mari decât în anul anterior.

Decizia executivului de a introduce taxe suplimentare pentru vehiculele electrice din 2026 a declanșat, spre finalul anului trecut, o cursă contra cronometru a cumpărătorilor și importatorilor. „Am redirecționat rapid către Norvegia mașini care erau destinate altor piețe, pentru a le livra înainte de termen”, a explicat Per Gunnar Berg, directorul Ford Norvegia.

Puținele mașini cu motoare termice vândute au fost, în principal, vehicule speciale, destinate serviciilor de urgență sau persoanelor cu dizabilități. Autoturismele de serie au devenit aproape exclusiv electrice, confirmând intrarea efectivă a țării în era post-benzină.

Potrivit MAE, Ambasada României la Berna desfășoară demersuri pe lângă instituțiile competente și monitorizează situația cu prioritate.

„În legătură cu tragicul eveniment produs în Elveția, Ministerul Afacerilor Externe precizează că Ambasada României la Berna este în contact cu familia unui cetățean român presupus dispărut în urma incendiului”, arată instituția.

România face parte din grupul de contact umanitar constituit pentru sprijinirea autorităților elvețiene în gestionarea cazurilor persoanelor spitalizate, anunță MAE.

„În acest context, Departamentul pentru Situații de Urgență, Ministerul Sănătății și Ministerul Apărării Naționale sunt pregătite să acorde sprijin, inclusiv prin zboruri medicale specializate, la solicitarea părții elvețiene”.

MAE precizează că va comunica public orice evoluție confirmată oficial privind situația cetățeanului român.

Incendiul a izbucnit chiar în noaptea de Revelion într-un bar din stațiunea de schi de lux Crans-Montana, din Alpii elvețieni, și s-a soldat cu zeci de morți și peste 100 de răniți.