MediaFax.ro

Planurile de dezvoltare ale Costineștiului au inclus, de-a lungul timpului, proiecte care vizează atât profilul turistic al zonei, cât și dezvoltarea comunității locale: extinderea zonelor rezidențiale, dezvoltarea unui port turistic și investiții în locuire și educație. Printre direcțiile prevăzute în planurile de dezvoltare ale localității se află extinderea zonelor rezidențiale cu aproximativ 35 de hectare în nord și alte 30 de hectare în sud. Pentru aceste zone a fost prevăzută și realizarea infrastructurii necesare: drumuri, rețele de apă și canalizare și alimentare cu energie electrică. Prin această extindere, Costineștiul urmărește să creeze spațiu pentru o comunitate locală mai mare și mai stabilă, nu doar pentru dezvoltări dedicate exclusiv sezonului estival.

Cel mai ambițios proiect din zona turistică este construirea unui port în partea de nord a stațiunii, investiție estimată la aproximativ opt milioane de euro. Dacă va fi realizat, portul ar putea aduce Costineștiului o nouă categorie de vizitatori și ar deschide stațiunea către activități nautice, agrement și experiențe turistice care nu există în prezent la această scară.

Un astfel de proiect ar putea modifica inclusiv poziționarea stațiunii. Costineștiul este cunoscut în primul rând pentru plajă, muzică, festivaluri și energia publicului tânăr. Un port turistic ar adăuga o dimensiune nouă destinației și ar putea genera activitate economică dincolo de modelul tradițional bazat pe câteva luni de vârf.

Împreună, aceste investiții conturează o schimbare de perspectivă. Costineștiul nu își propune doar să atragă mai mulți turiști, ci să își consolideze infrastructura, comunitatea și capacitatea de a funcționa dincolo de sezon.

Implementarea acestor direcții de dezvoltare poate susține transformarea Costineștiului pe termen lung: de la o destinație predominant estivală la o localitate turistică mai dezvoltată și activă pe tot parcursul anului.

Regele Harald V al Norvegiei a murit vineri, 28 august, la vârsta de 89 de ani, la Spitalul Național din Oslo. Moartea suveranului a declanșat o amplă reacție de tristețe în Norvegia.

Vineri seara, sicriul regelui a fost transportat de la capela spitalului către Palatul Regal. Cortegiul funerar a traversat centrul capitalei, în timp ce oamenii s-au adunat de-a lungul traseului.

Norvegienii au venit să-și ia rămas-bun de la monarhul care a domnit aproape 35 de ani. Mulți au adus flori, pe care le-au depus în fața Palatului Regal, transformând zona într-o mare de buchete.

La sosirea cortegiului, atmosfera a fost una solemnă. Oamenii au aplaudat și au urmărit în liniște trecerea sicriului.

La Palatul Regal, sicriul lui Harald V a fost depus pe catafalc, unde va putea fi văzut de public înaintea funeraliilor.

Harald V a devenit rege al Norvegiei în 1991, după moartea tatălui său, regele Olav V. În cei aproape 35 de ani de domnie, a devenit una dintre cele mai populare figuri publice ale țării.

Funeraliile regelui Harald V vor avea loc la Oslo, în cadrul ceremoniei oficiale organizate de Casa Regală a Norvegiei.

Haakon VIII, cel mai tânăr rege din Europa

După moartea lui Harald V, tronul Norvegiei a revenit fiului său, Haakon, care a devenit rege sub numele de Haakon VIII.

La câteva ore după decesul tatălui său, noul șef al statului a convocat primul său consiliu de stat pentru a proclama oficial moartea regelui Harald și pentru a-și anunța numele de domnie.

Haakon al VIII-lea, în vârstă de 53 de ani, devine cel mai tânăr rege din Europa. Soția sa, Mette-Marit, în vârstă de 52 de ani, devine regină a Norvegiei, potrivit publicației Histoires Royales.

Pe 6 august 1945, Statele Unite au detonat bomba atomică „Little Boy” deasupra orașului Hiroshima, Japonia. Explozia, cu o putere estimată la aproximativ 15 kilotone, a generat în câteva secunde temperaturi de mii de grade Celsius și a vaporizat sau topit materiale provenite din clădiri, sol și obiecte metalice.

În urma exploziei au rămas și particule microscopice de material vitrificat, cunoscute sub denumirea de hiroshimate. Aceste particule păstrează urmele proceselor fizice și chimice produse în interiorul imensei mingi de foc, scrie Science Alert.

O echipă de cercetători coordonată de geologul Luca Bindi, de la Universitatea din Florența, a analizat 34 de astfel de probe pentru a identifica faze metalice neobișnuite.

Ce au găsit cercetătorii în cenușa bombei atomice de la Hiroshima

Într-una dintre probe, oamenii de știință au descoperit mai multe fragmente microscopice de aliaj fier-crom. Unul dintre acestea s-a remarcat prin concentrația neobișnuit de mare de siliciu.

Particula are doar aproximativ 10 micrometri și conține în principal fier, alături de crom, siliciu, nichel, molibden, mangan și aluminiu.

Pentru a determina exact structura materialului, cercetătorii au extras manual patru granule microscopice și le-au analizat prin difracție de raze X pe monocristal.

Trei dintre fragmente prezentau structura cubică simplă, de tip centrat în volum, caracteristică oțelurilor obișnuite. Al patrulea fragment avea însă o structură complet diferită.

Bomba atomică de la Hiroshima a creat condiții imposibil de reprodus ușor

Analiza a arătat că atomii din noul aliaj sunt organizați într-o structură cubică mult mai complexă, de tip AlAu₄, derivată din structura beta-manganului.

Cercetătorii consideră că materialul s-a format în timpul exploziei nucleare. Temperaturile extreme au vaporizat și amestecat materiale provenite din surse diferite, iar răcirea extrem de rapidă a permis „înghețarea” unei structuri atomice neobișnuite înainte ca aceasta să se transforme într-o formă mai stabilă.

„O explozie nucleară expune multe materiale la căldură extremă, amestecare violentă și răcire extraordinar de rapidă, toate în câteva secunde”, a explicat Luca Bindi.

Potrivit cercetătorului, o astfel de explozie poate produce, fără control, numeroase combinații de materiale și structuri care ar necesita ani de cercetare pentru a fi explorate în laborator.

Cenușa bombei atomice de la Hiroshima ar putea ascunde și alte materiale necunoscute

Descoperirea sugerează că particulele rezultate în urma exploziilor nucleare istorice ar putea conține și alte faze metastabile, extrem de rare și dificil de identificat.

Bindi și colegii săi au făcut anterior o descoperire similară în materialele rezultate în urma testului Trinity, prima explozie nucleară din istorie, desfășurată în iulie 1945 în Statele Unite.

Cercetătorii subliniază însă că valoarea științifică a descoperirii nu poate fi separată de tragedia umană care a produs materialul. Hiroshima a fost primul oraș atacat cu o armă nucleară, iar bombardamentul a provocat moartea și suferința unui număr uriaș de oameni.

Studiul privind noul aliaj format în urma bombei atomice de la Hiroshima a fost publicat în revista Science Advances.

„Nu vrem ca Germania să iasă din zona euro, ci să fie rezolvate problemele structurale existente ale sistemului euro”, a declarat Jean-Pascal Hohm, liderul organizației de tineret Generation Deutschland (GD), pentru ziarul Bild.

GD urmează să își stabilească oficial poziția sâmbătă, la congresul federal organizat la Magdeburg.

Un proiect de declarație arată că moneda euro a consolidat piața unică europeană, dar are „probleme structurale” și propune reforme pentru creșterea stabilității, fără a renunța la unitatea economică a Europei.

Alice Weidel vrea ca Germania să părăsească zona euro și Schengen

AfD, fondat în 2013 ca partid eurosceptic, a cerut în programul electoral din 2025 ieșirea Germaniei din sistemul euro și revenirea la o monedă națională.

Poziția a fost reafirmată recent de co-lidera AfD, Alice Weidel, care a declarat că partidul va încerca să scoată Germania atât din zona euro, cât și din spațiul Schengen dacă va ajunge la guvernare. Weidel a susținut că Germania „o ducea mult mai bine înainte de introducerea monedei euro” și că moneda comună a afectat economia țării și averea gospodăriilor.

Hohm, care face parte și din conducerea federală a AfD, are o poziție diferită de cea a liderului partidului, Alice Weidel, și în privința Schengen. În timp ce Weidel a cerut retragerea Germaniei din spațiul european de liberă circulație, Hohm susține că țara ar trebui să rămână în Schengen.

Generation Deutschland a fost înființată anul trecut ca noua organizație de tineret a AfD, după ce partidul a desființat fosta aripă de tineret, Junge Alternative (JA).

Doi lideri politici germani cer interzicerea unor filiale AfD

În același timp, presiunile politice asupra AfD cresc în Germania.

Doi lideri politici germani au cerut vineri interzicerea filialelor AfD considerate „etno-naționaliste”, cu o săptămână înaintea alegerilor din Saxonia-Anhalt, unde partidul de extremă dreapta ar putea ajunge pentru prima dată la putere într-un land.

Într-un articol comun publicat în ediția de duminică a Frankfurter Allgemeine Zeitung, ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, membru al Partidului Social-Democrat (SPD), și Cem Özdemir, premierul landului Baden-Württemberg și membru al Verzilor, au cerut declanșarea procedurilor pentru interzicerea AfD în patru landuri din estul Germaniei.

„Pe baza convingerilor noastre personale, cerem din nou inițierea cât mai rapidă a procedurilor pentru interzicerea partidului, cu accent pe filialele AfD din Turingia, Saxonia, Saxonia-Anhalt și Brandenburg, care au în mod clar o orientare etno-naționalistă”, au scris cei doi politicieni.

Filialele AfD din cele patru landuri sunt clasificate de serviciile germane de informații drept mișcări de extremă dreapta „confirmate”, din cauza unor poziții considerate anticonstituționale.

În pofida acestei clasificări, AfD a crescut puternic în sondaje în ultimii ani, pe fondul nemulțumirii față de partidele tradiționale.

U-BT intră în linie dreaptă cu pregătirea pentru noul sezon. La aproape două săptămâni de la reunirea lotului, formația pregătită de Mihai Silvășan susține astăzi primul test din presezon, împotriva celor de la CS Vâlcea 1924.

Partida este programată sâmbătă, 29 august, de la ora 13.00, în Sala Sporturilor „Traian” din Râmnicu Vâlcea. Cele două formații se vor întâlni din nou duminică, 30 august, tot de la ora 13.00.

Pentru clujeni, cele două meciuri de la Vâlcea reprezintă primele confruntări de verificare dintr-o serie de șapte partide programate în perioada de pregătire. Ulterior, clujenii vor continua presezonul cu meciuri în Antalya și Atena.

Lot nou pentru U-BT

Campioana României și-a început pregătirea pentru sezonul 2026-2027 pe 17 august.

Clujenii vor evolua în acest sezon în EuroCup, Liga Adriatică, Liga Națională de Baschet Masculin și Cupa României.

Clujenii au schimbat masiv lotul în această vară, 11 jucători noi urmând să îmbrace tricoul U-BT în sezonul 2026-2027. Este vorba despre Javonte Smart, Bobe Nicolescu, Otis Livingston II, Jalyn McCreary, Dušan Beslać, Malcolm Hill, Javon Bess, Uroš Plavšić, Kristian Kullamäe, Christian Bishop și Luca Illeș.

Primele două meciuri de la Vâlcea vor reprezenta astfel și primele ocazii pentru Mihai Silvășan de a testa noua formulă a echipei înaintea unui sezon în care U-BT va avea un program încărcat.

Institutului Internațional pentru Dezvoltare și Management a evaluat 148 de orașe din întreaga lume.

Au fost luate în considerare infrastructura economică și tehnologică, calitatea vieții, mediul și incluziunea.

Cum este realizat clasamentul

Clasamentele se bazează aproape în întregime pe răspunsurile la sondaje. Ele oferă o perspectivă asupra modului în care locuitorii percep orașele în care locuiesc.

Ceea ce face ca un oraș să fie cu adevărat inteligent nu este doar tehnologia de ultimă generație. Un oraș inteligent îmbunătățește și viața de zi cu zi a locuitorilor săi, folosind inovația pentru a aborda probleme familiare. Acestea variază de la trafic și locuințe până la transportul public și sustenabilitate.

Un oraș care funcționează bine pentru locuitorii săi devine adesea mai ușor, mai plăcut și mai interesant de explorat.

Orașul care deține acest titlu de șapte ani la rând

Anul acesta, orașul Zurich din Elveția și-a menținut titlul pentru al șaptelea an consecutiv. În raport, Zurich a fost singurul oraș care a primit ratingul general AAA pentru orașe inteligente.

În ciuda notelor mari acordate orașului Zurich de către locuitori, sondajul a relevat și câteva domenii în care orașul s-ar putea îmbunătăți.

Locuințele accesibile au fost identificate drept principala prioritate a orașului de către 82% dintre respondenți, în timp ce 60% au menționat congestionarea traficului rutier, iar 47% au menționat șomajul.

Aceste probleme reflectă o tendință globală mai largă, locuințele accesibile devenind cea mai urgentă prioritate în rândul locuitorilor din cele 148 de orașe chestionate, urmate de congestionarea traficului rutier și securitate.

Ce alte orașe au ajuns în top

Oslo s-a clasat pe locul al doilea în listă. Acesta e urmat de Geneva, Londra, Copenhaga și Dubai. Un alt oraș elvețian, Lausanne, s-a clasat pe locul șapte.

Clasamentul din 2026 a adus, de asemenea, câteva surprize. Washington, DC, a urcat 23 de locuri, ajungând pe locul 39. Orașul Al-Ula din Arabia Saudită a urcat 27 de locuri, ajungând pe locul 85. Boston este orașul american cel mai bine clasat, ocupând locul 35. 

Potrivit lui Nazare, într-un comentariu, Moody’s recunoaște progresele înregistrate de România în consolidarea finanțelor publice și estimează o reducere semnificativă a deficitului în 2026, însă avertizează că neadoptarea la termen a legii salarizării pune sub semnul întrebării caracterul durabil al acestei corecții.

„Blocajul privind noua lege a salarizării nu este doar o problemă legată de un jalon PNRR. Este o problemă de credibilitate pentru România”, a transmis ministrul Finanțelor.

Nazare susține că agenția de rating leagă în mod direct riscul generat de întârzierea reformei de bugetul pentru 2027 și de costurile la care România se finanțează.

Ministrul afirmă că neadoptarea legii până la termen poate duce la pierderea a până la 770 de milioane de euro, însă avertismentul mai important pentru profilul de credit al României este, în opinia sa, cel referitor la capacitatea statului de a controla structural cheltuielile.

„Cheltuielile de personal reprezintă peste 20% din totalul cheltuielilor publice, iar controlul lor predictibil este esențial pentru menținerea traiectoriei de deficit”, a precizat Nazare.

Nazare: Un buget credibil pentru 2027

Ministrul Finanțelor spune că România trebuie să finalizeze reforma salarizării până la sfârșitul anului, în limitele pe care bugetul le poate susține, și să construiască un buget credibil pentru 2027.

Nazare a mai arătat că, după doi ani în care cheltuielile de personal au crescut cu 20,3%, respectiv 17,1%, în ultimele 12 luni acestea au scăzut nominal cu 4,7%, echivalentul a aproximativ 8 miliarde de lei.

„O reformă care creează obligații pe care bugetul nu le poate susține în anii următori riscă să anuleze o parte din progresul obținut în ultimul an”, a transmis ministrul.

Nazare spune că perioada următoare trebuie folosită pentru a demonstra că progresul fiscal înregistrat până acum este unul durabil și că România își menține credibilitatea în fața investitorilor.

Anunțul vine după ce numeroși fani au semnat o petiție online prin care cer ca aeroportul să poarte numele artistei. Dolly Parton s-a născut într-o zonă rurală din Tennessee și s-a mutat ulterior la Nashville, scrie BBC.

Bill Lee a declarat că a discutat cu echipa artistei, care „și-a exprimat recunoștința pentru valul extraordinar de susținere pentru cinstirea memoriei lui Dolly”.

„Viața extraordinară a lui Dolly Parton este pentru totdeauna parte din identitatea statului nostru”, a spus guvernatorul.

„Într-un loc prin care Tennessee întâmpină oameni din întreaga lume, este firesc ca Aeroportul Internațional Nashville să poarte numele fiicei îndrăgite a statului nostru și să îi întâmpine pe călători cu moștenirea durabilă lăsată de muzica, generozitatea, credința și bunătatea lui Dolly”, se arată în comunicatul publicat vineri.

Petiția pentru redenumirea aeroportului a fost lansată în ianuarie 2025, dar a atras mult mai mult sprijin după moartea artistei. Până vineri seară, aproape 160.000 de persoane o semnaseră.

Pentru ca aeroportul să fie redenumit, este nevoie mai întâi de sprijinul consiliului Autorității Aeroportuare Metropolitane din Nashville, care va discuta propunerea pe 17 septembrie, potrivit biroului guvernatorului.

Decizia finală trebuie aprobată și de Administrația Federală a Aviației.

Mai multe aeroporturi din Statele Unite poartă numele unor personalități cunoscute, printre care Aeroportul Internațional Louis Armstrong din New Orleans, Aeroportul Internațional Louisville Muhammad Ali din Kentucky și Aeroportul John Wayne din California.

Dolly Parton a câștigat 10 premii Grammy și a vândut 100 de milioane de discuri în întreaga lume. Printre cele mai cunoscute piese ale sale se numără „Coat of Many Colors”, „9 to 5”, „Jolene” și „I Will Always Love You”.

Peste 55 de milioane de oameni trăiesc în prezent cu demență la nivel mondial, iar numărul acestora este estimat să ajungă la aproape 140 de milioane până în 2050. În același timp, costurile îngrijirii persoanelor afectate ar putea ajunge la aproximativ 1% din PIB-ul global.

Tratamentele disponibile în prezent au efecte limitate. Unele medicamente pot îmbunătăți memoria sau pot încetini declinul cognitiv în anumite cazuri, însă, atunci când apar simptomele, leziunile cerebrale sunt adesea deja extinse și ireversibile.

Un „experiment natural” neașteptat

În 2013, autoritățile galeze au introdus un program național prin care persoanele în vârstă de 70 de ani primeau vaccinul împotriva zonei zoster. Programul a avut însă o particularitate care avea să devină extrem de importantă pentru cercetători: vaccinul era oferit în funcție de o limită precisă de vârstă, scrie Science Focus. Persoanele care împlineau 70 de ani începând cu 1 septembrie 2013 erau eligibile, în timp ce cele care împliniseră 70 de ani cu puțin timp înainte nu primeau vaccinul în cadrul programului.

Această diferență a creat ceea ce cercetătorii numesc un „experiment natural”. Practic, persoanele aflate de o parte și de alta a limitei de vârstă puteau fi comparate, deoarece diferența principală dintre grupuri era faptul că unele fuseseră eligibile pentru vaccin.

În 2025, epidemiologul Pascal Geldsetzer și colegii săi au analizat datele și au făcut o observație importantă: persoanele cărora li se oferise vaccinul împotriva zonei zoster aveau cu aproximativ 20% mai puține șanse să dezvolte demență. Pentru cercetarea în domeniul demenței, o diferență de această amploare este considerată semnificativă.

3D render of a medical figure with brain highlighted

Vaccinul ar putea avea efecte și după apariția bolii

Cercetările ulterioare au ridicat o altă ipoteză. Vaccinarea nu ar putea doar să reducă riscul de apariție a demenței, ci ar putea fi asociată și cu o încetinire a progresiei bolii la persoanele deja diagnosticate.

Rezultatele au fost raportate și în alte țări, printre care Anglia, Scoția, Canada și Australia, ceea ce a întărit interesul oamenilor de știință.

Totuși, cercetătorii subliniază că aceste rezultate nu înseamnă încă existența unui „vaccin împotriva demenței” demonstrat definitiv. Sunt necesare studii clinice suplimentare pentru a stabili dacă vaccinul are într-adevăr un efect direct asupra bolii și care este mecanismul din spatele acestei posibile protecții.

Legătura cu virusurile herpetice

Ipoteza are și o explicație biologică posibilă. Încă din anii 1990, cercetătorii au identificat ADN-ul virusului herpes simplex de tip 1 (HSV-1), responsabil de apariția herpesului labial, în celulele cerebrale ale unor persoane în vârstă. Ulterior, mai multe studii au sugerat o asociere între infecțiile herpetice și riscul de Alzheimer. Cercetătorii investighează inclusiv posibilitatea ca inflamația provocată de virusuri sau reacția sistemului imunitar să contribuie la procesele neurodegenerative.

Vaccinul împotriva zonei zoster este, astfel, analizat nu doar prin prisma protecției împotriva unei infecții dureroase, ci și pentru posibile efecte asupra sănătății creierului.

O posibilă nouă direcție în prevenirea demenței

Cercetătorii dezvoltă în paralel vaccinuri și imunoterapii concepute special pentru Alzheimer și alte boli neurodegenerative. Unele dintre acestea urmăresc eliminarea proteinelor toxice care se acumulează în creier, în timp ce alte abordări încearcă să controleze inflamația și factorii infecțioși care ar putea contribui la apariția bolii.

Un studiu recent, realizat de cercetători de la Universitatea Ebraică din Ierusalim și aflat încă în așteptarea evaluării inter pares la momentul relatării, a indicat că pacienții cu Alzheimer cărora li s-a administrat un vaccin în două doze, la un interval de patru săptămâni, și-au menținut mai stabil funcțiile cognitive decât pacienții nevaccinați.

Dacă aceste rezultate vor fi confirmate de cercetări ulterioare, vaccinarea ar putea deveni o direcție importantă în încercarea de a preveni sau încetini demența.

Deocamdată, însă, specialiștii avertizează că dovezile sunt promițătoare, dar nu demonstrează că vaccinul împotriva zonei zoster poate preveni sau trata demența. Cercetările continuă pentru a afla dacă asocierea observată este într-adevăr cauzală și dacă vaccinurile pot deveni, în viitor, o armă împotriva uneia dintre cele mai dificile boli ale îmbătrânirii.

 

Un depozit aparținând retailerului rus de electrocasnice și electronice DNS a fost cuprins de flăcări în urma unui presupus atac ucrainean desfășurat în noaptea de vineri spre sâmbătă în regiunea Rostov, din sudul Rusiei.

Informația a fost relatată de canale de monitorizare citate de The Kyiv Independent.

Potrivit acestora, depozitul se află în orașul Aksai, iar angajații aflați la fața locului au fost evacuați după izbucnirea incendiului.

Imagini distribuite online, despre care se susține că ar fi fost filmate în Aksai, arată un incendiu de amploare în zona depozitului. Autenticitatea și circumstanțele exacte ale imaginilor nu au putut fi verificate independent.

Guvernatorul confirmă atacurile

Guvernatorul regiunii Rostov, Iuri Sliusar, a confirmat că mai multe zone din regiune au fost atacate.

Potrivit acestuia, atacurile au vizat orașul Rostov-pe-Don și districtele Aksai, Bagaievski și Neklinovski.

La momentul publicării informației, oficialul rus nu anunțase dacă există persoane rănite sau ucise.

Atacul asupra depozitului DNS nu a fost revendicat oficial de autoritățile ucrainene, iar informațiile privind responsabilitatea și amploarea pagubelor nu au fost confirmate independent. The Kyiv Independent precizează că este vorba despre o situație în curs de dezvoltare.

Ucraina intensifică atacurile asupra unor obiective din Rusia

Lovitura din regiunea Rostov vine într-un moment în care Ucraina și-a intensificat atacurile cu drone asupra unor obiective aflate la mare distanță de front.

În ultimele zile, forțele ucrainene au vizat inclusiv infrastructură energetică și logistică din Rusia.

În noaptea de 28 august, drone ucrainene au lovit rafinăria YANOS din Iaroslavl, una dintre cele mai mari instalații de procesare a petrolului din Rusia, potrivit Statului Major ucrainean. În cadrul unei operațiuni separate, un bombardier strategic rusesc Tu-95 ar fi fost avariat la baza aeriană Engels, în regiunea Saratov, potrivit președintelui Volodimir Zelenski.

Ucraina a desfășurat în această vară și o serie de atacuri asupra depozitelor unor mari companii ruse de retail și logistică.

În urmă cu câteva zile, depozite ale retailerului online Ozon din Ufa și Orenburg au fost atacate, iar pe 26 august au fost raportate lovituri asupra unui depozit al companiei Wildberries în regiunea Tambov.

Kievul susține că astfel de atacuri fac parte din efortul de a reduce capacitatea Rusiei de a-și susține războiul.

De ce sunt vizate depozitele comerciale?

Atacurile asupra unor facilități comerciale reprezintă o evoluție notabilă a campaniei ucrainene de lovituri în adâncimea teritoriului rus.

În cazul depozitelor retailerilor, Kievul a susținut în trecut că anumite infrastructuri logistice comerciale pot avea legături cu aprovizionarea industriei militare sau cu distribuția unor componente utilizate în producția de armament.

Aceste afirmații nu sunt însă confirmate independent pentru fiecare obiectiv atacat.

În cazul depozitului DNS din Aksai, nu există deocamdată informații publice care să demonstreze că instalația ar fi avut o utilizare militară.

Atacul din regiunea Rostov se înscrie într-o campanie ucraineană tot mai intensă de lovituri cu drone asupra unor obiective aflate la sute de kilometri de linia frontului.

Moreno, în vârstă de 73 de ani, își va executa pedeapsa în arest la domiciliu, potrivit AP.

Lenín Moreno, fost președinte al Ecuadorului, a fost condamnat la cinci ani de închisoare într-un dosar de corupție care are legătură cu unul dintre cele mai importante proiecte energetice din țară.

Moreno a fost prezent în sala de judecată la pronunțarea verdictului.

Fostul lider ecuadorian are o dizabilitate fizică ce îl împiedică să meargă, astfel că instanța a decis ca pedeapsa să fie executată în regim de arest la domiciliu.

Tribunalul l-a găsit vinovat că a participat direct la o schemă de dare și luare de mită în perioada în care ocupa funcția de vicepreședinte al Ecuadorului, sub conducerea fostului președinte Rafael Correa.

Mita era legată de o hidrocentrală de 2 miliarde de dolari

Dosarul vizează construirea hidrocentralei Coca Codo Sinclair, un proiect în valoare de aproximativ două miliarde de dolari, realizat de compania chineză Sinohydro.

Procurorii au susținut că, între 2008 și 2018, o rețea de corupție ar fi colectat mită reprezentând aproximativ 4% din valoarea proiectelor încheiate cu compania.

Banii ar fi fost transferați printr-o serie de operațiuni interne și internaționale către oficiali și alte persoane implicate în schemă, printre care și Moreno.

Sinohydro a început construcția hidrocentralei în 2010, iar proiectul a fost predat Ecuadorului în 2016. Ulterior, instalația a fost criticată din cauza unor probleme și defecte structurale.

Familia lui Moreno, condamnată în același dosar

Fostul președinte nu este singurul membru al familiei sale condamnat în această cauză.

Soția și fiica sa au primit fiecare pedepse de 30 de luni de închisoare, în timp ce doi dintre frații lui Moreno și un cumnat au fost, de asemenea, condamnați pentru rolul lor de complici în schema de corupție.

Instanța a dispus ca persoanele condamnate să restituie, în termen de 90 de zile, de trei ori valoarea sumelor obținute ilegal.

Al treilea fost președinte condamnat pentru corupție

Condamnarea lui Lenín Moreno îl transformă în al treilea fost președinte al Ecuadorului condamnat pentru fapte de corupție.

Rafael Correa, sub care Moreno a fost vicepreședinte, a primit în 2020 o pedeapsă de opt ani de închisoare într-un dosar de corupție care implica compania braziliană de construcții Odebrecht.

Correa trăiește de mai mulți ani în Belgia și nu a executat pedeapsa în Ecuador.

Un alt fost președinte, Jamil Mahuad, a fost condamnat în 2014 la opt ani de închisoare pentru folosirea abuzivă a fondurilor publice.

În cazul fostului președinte Abdalá Bucaram, acesta a fost găsit vinovat într-un dosar de criminalitate organizată și așteaptă pronunțarea sentinței.

De la aliatul lui Correa la președintele care s-a distanțat de acesta

Lenín Moreno a intrat în prim-planul politicii ecuadoriene în 2007, când a devenit vicepreședinte în administrația lui Rafael Correa.

A ocupat această funcție până în 2013, fiind succedat de Jorge Glas.

În 2017, Moreno a câștigat alegerile prezidențiale ca reprezentant al mișcării politice asociate lui Correa. Jorge Glas i-a fost vicepreședinte.

Ulterior, relația dintre Moreno și Correa s-a deteriorat, iar Moreno s-a îndepărtat politic de fostul său aliat.

Ironia este că tocmai perioada în care Moreno era vicepreședinte se află acum în centrul dosarului de corupție.

Verdictul de vineri închide unul dintre cele mai importante dosare de corupție din Ecuador din ultimii ani și adaugă numele lui Lenín Moreno pe lista foștilor șefi de stat condamnați pentru fapte comise în timpul carierei politice.

Jiri și Ondrej sunt niște cehi care alcătuiesc împreună un cuplu.

Ei au decis să-și unească destinele, dar, pentru verighete, nu au dat buzna prin magazinele cu bijuterii, ci au optat pentru unele inteligente, dotate cu dispozitive electronice, care combină aspectul unei bijuterii cu funcții întâlnite în cazul ceasurilor smart și al dispozitivelor de monitorizare a sănătății.

Alegerea lor nu a fost una întâmplătoare.

Verigheta care îți transmite bătăile inimii persoanei iubite

Inelele purtate de cei doi au fost adaptate special pentru ceremonia de căsătorie.

Funcția care a atras cel mai mult atenția este cea prin care fiecare dintre cei doi poate simți și vedea ritmul cardiac al partenerului.

Atunci când unul dintre miri apasă pe inel, dispozitivul reproduce fizic pulsul celuilalt, iar pe suprafața sa este afișat ritmul cardiac sub forma unei linii roșii aflate în mișcare.

Astfel, verigheta devine mai mult decât un obiect simbolic. E un EKG, de-a dreptul.

Practic, cei doi pot avea permanent asupra lor un mic dispozitiv care le transmite un semnal asociat cu persoana iubită, indiferent unde se află.

„Nu ne-am ocupat niciodată de aur și diamante. Am vrut ceva diferit la nuntă, așa că ne-a plăcut ideea că este ceva nou. Ne simțim ca niște pionieri în acest sens”, a povestit Jiri.

Verigheta mai smart ca utilizatorul ei

Inelele inteligente sunt produse de o companie din Cehia și fac parte dintr-o categorie de dispozitive care încearcă să transforme bijuteriile tradiționale în gadgeturi purtabile.

Compania prezintă HB Ring drept un produs destinat conectării persoanelor iubite prin intermediul bătăilor inimii.

Conceptul este simplu: utilizatorul atinge de două ori inelul pentru a putea vedea și simți pulsul persoanei apropiate, chiar dacă aceasta se află la distanță.

Pe lângă această funcție, inelele pot include și alte tehnologii, printre care monitorizarea activității și posibilitatea de a efectua plăți contactless.

Pentru un cuplu care dorește să transforme verigheta într-un obiect personal și tehnologic, combinația poate fi una neobișnuit de atractivă.

Tot mai mulți tineri aleg verighete inteligente

Alegerea celor doi cehi vine într-un moment în care piața dispozitivelor purtabile se diversifică rapid.

Verighetele inteligente au început să fie tot mai căutate, iar vânzările din această categorie au crescut cu 21% față de aceeași perioadă a anului precedent, potrivit informațiilor prezentate de producători.

Spre deosebire de ceasurile inteligente, ele sunt discrete și pot fi purtate permanent, fără să atragă la fel de mult atenția.

Ele pot urmări diferite date despre activitatea utilizatorului și starea organismului, în funcție de model.

În cazul HB Ring, producătorii au mers însă într-o direcție diferită: au transformat una dintre cele mai importante funcții ale corpului uman, bătăile inimii, într-un simbol al legăturii dintre două persoane.

Cât costă o astfel de verighetă?

Tehnologia are însă un preț.

Un astfel de inel inteligent poate ajunge să coste mii de euro, în funcție de configurație și de accesoriile alese.

Pentru unii, suma poate părea exagerată pentru o bijuterie care nu mai este făcută din aur sau decorată cu diamante.

Pentru alții, tocmai tehnologia este cea care îi conferă valoare.

Donald Trump a anunțat vineri, într-o postare pe rețelele sociale, că Statele Unite au încheiat un acord cu Venezuela pentru preluarea controlului asupra unor rezerve de petrol estimate la 65 de miliarde de barili, potrivit AP.

„Statele Unite ale Americii tocmai au încheiat un acord cu Venezuela – CEL MAI MARE ACORD PETROLIER DIN ISTORIA LUMII!”, a scris Trump.

Potrivit președintelui american, acordul a fost negociat de secretarul de stat Marco Rubio, secretarul Apărării Pete Hegseth și președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodriguez.

Guvernul venezuelean nu a oferit imediat un punct de vedere oficial cu privire la anunț.

Un acord de proporții uriașe

Venezuela deține cele mai mari rezerve de petrol din lume, estimate la aproximativ 303 miliarde de barili, potrivit Administrației pentru Informații Energetice a SUA (EIA).

Cele 65 de miliarde de barili menționate de Trump reprezintă, prin urmare, o parte considerabilă din resursele petroliere ale țării.

Spre deosebire de alte regiuni în care existența unor zăcăminte este încă incertă, mare parte din petrolul aflat în subsolul Venezuelei este deja cunoscut și cartografiat. Problema este că țara nu reușește să exploateze aceste resurse la adevărata lor capacitate.

Venezuela produce în prezent aproximativ 1% din petrolul mondial, în mare parte din cauza infrastructurii degradate și a anilor de subinvestiții.

Trump vrea petrol venezuelean pe fondul prețurilor ridicate

Anunțul vine într-un moment dificil pentru administrația americană.

Prețul mediu al unui galon de benzină în Statele Unite a ajuns vineri la aproximativ 4,09 dolari, față de 3,21 dolari în aceeași perioadă a anului trecut.

În același timp, războiul cu Iranul a perturbat puternic transporturile de petrol din Golful Persic. Înainte de conflict, aproximativ 20% din petrolul comercializat la nivel mondial trecea prin Strâmtoarea Ormuz.

Statele Unite au apelat deja la rezervele strategice de petrol, care au coborât la începutul lunii august sub pragul de 300 de milioane de barili, după o scădere de peste 100 de milioane de barili de la începutul anului.

În acest context, accesul la producția venezueleană ar putea deveni extrem de important pentru Washington.

Ce se întâmplă cu petrolul Venezuelei?

Trump a sugerat că noul acord implică și un parteneriat cu sectorul privat american, însă Casa Albă nu a oferit deocamdată detalii despre companiile care ar urma să participe sau despre mecanismul concret prin care Statele Unite ar obține controlul asupra resurselor.

Secretarul de stat Marco Rubio a afirmat că acordul ar putea atrage 100 de miliarde de dolari în investiții private în Venezuela și ar contribui la reducerea prețurilor la benzină în Statele Unite.

Pentru companiile petroliere americane, revenirea în Venezuela nu este însă lipsită de riscuri.

Infrastructura petrolieră a țării este grav degradată, iar ani de instabilitate economică și politică au făcut extrem de dificilă exploatarea zăcămintelor.

Imediat după îndepărtarea fostului președinte Nicolás Maduro, Trump s-a întâlnit la Casa Albă cu directorii marilor companii petroliere americane și le-a cerut să revină rapid în Venezuela.

Interesul a existat, însă și rezervele au fost mari. Darren Woods, directorul general al ExxonMobil, descria anterior Venezuela drept o țară în care investițiile erau practic imposibile.

Venezuela își deschide din nou industria petrolieră

Delcy Rodriguez a făcut deja un pas major pentru atragerea capitalului străin, prin adoptarea unei legi care permite privatizarea și deschiderea sectorului petrolier către investiții private.

Măsura reprezintă o schimbare radicală față de politica economică promovată de Hugo Chavez și de succesorii săi, care au susținut naționalizarea resurselor și a unor active deținute de companii străine.

Administrația Trump susține că noul acord va permite Venezuelei să-și exploateze mai eficient uriașele rezerve și să atragă capital american.

Pentru Washington, miza este însă și mai mare: într-o perioadă în care războiul cu Iranul afectează aprovizionarea mondială și prețurile combustibililor, petrolul venezuelean ar putea deveni o sursă alternativă strategică.

Un nou caz care implică o comunitate creștină a stârnit controverse în India, după ce poliția din Maharashtra a deschis o anchetă împotriva a 22 de femei acuzate că ar fi încercat să convertească un tânăr de 18 ani.

Dosarul penal a fost înregistrat pe 25 august, cu doar trei zile înainte ca noua legislație anti-convertire din Maharashtra să intre în vigoare, potrivit United News of India.

Incidentul care a dus la anchetă s-a produs pe 21 august, în satul Wakadpada, din districtul Palghar, o zonă predominant tribală din vestul statului Maharashtra.

Biblia oferită unui student a declanșat ancheta

Potrivit poliției, una dintre femei, Satyavati Balkrishna Kunche, în vârstă de 46 de ani, i-ar fi oferit tânărului mai multe materiale religioase, inclusiv exemplare ale Bibliei.

Anchetatorii susțin că femeia i-ar fi spus studentului că citirea acestor cărți ar putea ajuta la vindecarea unor boli și la protejarea oamenilor împotriva acestora.

Tânărul ar fi refuzat materialele și i-ar fi informat pe localnici despre incident.

Ulterior, mai mulți săteni au ajuns la locuința sa și au acuzat-o pe Kunche că ar fi făcut remarci jignitoare la adresa zeilor, zeițelor și practicilor religioase hinduse.

Poliția le-a indicat pe Kunche și pe o localnică, Kusum Shivram Kambdi, drept principalele persoane vizate în dosar.

Anchetatorii au invocat prevederi ale legislației penale indiene referitoare la vătămarea sentimentelor religioase și alte presupuse infracțiuni.

Până în acest moment nu a fost făcută nicio arestare. Toate cele 22 de femei au fost eliberate, în timp ce ancheta continuă.

Multe dintre acestea veniseră din orașul Hyderabad, situat în sudul Indiei.

Cazul apare exact când intră în vigoare noua lege

Momentul în care a fost deschis dosarul a amplificat îngrijorările liderilor creștini din Maharashtra.

Noua legislație a statului, care reglementează strict convertirile religioase, a intrat în vigoare pe 28 august.

Liderii Bisericii se tem că noul cadru legal ar putea transforma activități religioase obișnuite în motive pentru plângeri penale, în special atunci când grupările naționaliste hinduse interpretează distribuirea de literatură religioasă sau activitățile misionare drept tentative de convertire.

„Dacă aceasta este situația acum, ce se va întâmpla după intrarea în vigoare a noii legi?”, a declarat episcopul emerit Mar Thomas Elavanal, din Dieceza Catolică de Kalyan.

El a subliniat că Biserica Catolică nu susține convertirile realizate prin forță, dar a amintit că Constituția Indiei garantează libertatea de a profesa și propaga propria religie.

„Creștinii din stat trebuie să fie pregătiți să facă față provocărilor”, a spus episcopul.

Joseph Dias, fondatorul Catholic Secular Forum, a calificat cazul din Palghar drept „profund îngrijorător”.

Cel puțin 31 de creștini uciși în Nigeria de la sfârșitul lunii iulie

În același timp, comunitatea creștină din Nigeria denunță o nouă serie de atacuri și răpiri care vizează zone predominant creștine.

În statul Niger, Federația Penticostală a cerut autorităților să intensifice operațiunile pentru eliberarea credincioșilor răpiți în zona Borgu, avertizând că atacurile asupra lăcașurilor de cult afectează comunități întregi.

În paralel, 31 de creștini ar fi fost uciși în trei state nigeriene între 28 iulie și 12 august, potrivit Christian Daily International-Morning Star News.

Printre victime se numără și copii, inclusiv un bebeluș de doar trei luni. Atacurile au fost atribuite unor presupuşi păstori Fulani înarmați și au vizat comunități predominant creștine din Plateau, Nasarawa și Benue.

Nigeria ocupă locul 7 în World Watch List 2026 a organizației Open Doors, care monitorizează persecuția creștinilor la nivel mondial.

Potrivit organizației, țara a înregistrat cel mai mare număr de creștini uciși sau răpiți din cauza credinței lor.

Iranul este pregătit să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, însă numai după ce Statele Unite vor face pași concreți pentru îndeplinirea condițiilor stabilite de Teheran, a anunțat Mohsen Rezaei, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, citat de AlJazeera.

Declarația reprezintă una dintre cele mai importante evoluții diplomatice din ultimele zile ale războiului și vine după vizita premierului și ministrului de Externe al Qatarului la Teheran.

Oficialul qatariot a discutat cu liderii iranieni inclusiv despre viitorul strâmtorii și despre posibilitatea reluării dialogului dintre Iran și Statele Unite.

Iranul pregătește lista de condiții

Potrivit lui Rezaei, mediatorii internaționali au cerut Teheranului să își formuleze clar condițiile pentru redeschiderea strâmtorii.

Iranul lucrează acum la această listă, iar încheierea războiului din regiune se numără printre cerințe.

Teheranul a transmis însă că redeschiderea nu va avea loc automat. Statele Unite trebuie mai întâi să ia măsuri practice pentru a îndeplini condițiile iraniene.

Printre cerințele vehiculate anterior de Iran se numără ridicarea blocadei asupra porturilor iraniene, despăgubiri și eliminarea sancțiunilor economice. Nu este clar deocamdată dacă Teheranul își va modifica aceste condiții astfel încât să poată fi acceptate de Washington.

Un posibil coridor maritim prin Strâmtoarea Ormuz

Rezaei a mai declarat că Iranul și Omanul au ajuns la un acord privind un posibil coridor pentru transportul maritim prin strâmtoare.

Potrivit planului, o parte a traseului s-ar afla în apele teritoriale ale Omanului, iar o altă parte în apele iraniene. Navele ar urma să utilizeze un canal central desemnat, dacă Statele Unite îndeplinesc condițiile Teheranului.

Detaliile unui asemenea mecanism sunt încă în negociere.

Găsirea unei formule pentru reluarea traficului comercial este urmărită cu atenție de comunitatea internațională, deoarece Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante artere pentru transportul energetic global.

Înaintea războiului, prin această zonă trecea aproximativ 20% din petrolul mondial.

SUA spun că strâmtoarea este deja sigură pentru navigație

Washingtonul transmite însă un mesaj diferit.

Un purtător de cuvânt al Casei Albe a declarat pentru Al Jazeera că Strâmtoarea Ormuz a fost deminată și este sigură pentru tranzit. Administrația americană susține în continuare că nu există negocieri cu Iranul în acest moment și nici discuții programate.

Comandantul Comandamentului Central al SUA, amiralul Brad Cooper, a afirmat, de asemenea, că forțele americane au eliminat minele marine amplasate anterior în rutele internaționale de navigație.

În ciuda acestor declarații, traficul maritim este în continuare mult sub nivelul de dinaintea războiului. Potrivit unor date maritime, numărul tranzitelor a crescut în ultima perioadă, dar transportul comercial funcționează încă în condiții de criză.

Iranul spune că deține „controlul decisiv” asupra strâmtorii

În paralel cu declarațiile diplomatice, Gardienii Revoluției Islamice au transmis că Iranul își păstrează „controlul decisiv” asupra Strâmtorii Ormuz.

IRGC a acuzat oficialii americani că prezintă în mod fals situația strâmtorii pentru a influența prețurile energiei.

Statele Unite spun că ruta internațională este deschisă și sigură, în timp ce Iranul condiționează revenirea la traficul normal de îndeplinirea unor cerințe politice și economice.

Qatarul încearcă să redeschidă negocierile

Vizita premierului Qatarului la Teheran face parte dintr-o intensificare a eforturilor diplomatice pentru reducerea tensiunilor.

Qatarul, Omanul și Pakistanul încearcă să găsească o cale prin care Iranul și Statele Unite să revină la negocieri și să ajungă la o înțelegere privind încetarea războiului și traficul prin Strâmtoarea Hormuz.

Premierul Qatarului a subliniat la Teheran importanța respectării libertății de navigație și a soluțiilor diplomatice.

Deocamdată, însă, Strâmtoarea Ormuz nu este redeschisă în mod normal.

Iranul spune că pregătește condițiile pentru acest lucru, dar mingea este, potrivit Teheranului, în terenul Statelor Unite.

Fragilul armistițiu din Gaza este pus din nou la încercare după ce lovituri israeliene au ucis cinci palestinieni în Fâșie și alți trei în Cisiordania, potrivit AP.

În paralel, războiul cu Iranul continuă să afecteze transporturile maritime din Golf, în timp ce Washingtonul își repoziționează diplomații în regiune, iar Teheranul încearcă să-și consolideze relațiile energetice cu Rusia.

Orientul Mijlociu traversează o nouă perioadă de tensiuni, în pofida eforturilor diplomatice de a menține armistițiul din Gaza și de a limita efectele războiului dintre Iran și Statele Unite.

În Gaza, loviturile israeliene au ucis vineri cinci persoane, potrivit oficialilor spitalelor locale. La periferia orașului Khan Younis, doi frați și o altă rudă au murit după ce o lovitură a vizat locuința familiei, au transmis reprezentanții Spitalului Nasser.

Alte două atacuri, în Gaza City, au provocat câte un deces, potrivit oficialilor sanitari de la Spitalul Shifa.

Armata israeliană a confirmat că a efectuat loviturile din Gaza, dar a precizat că nu avea informații despre atacul asupra locuinței din Khan Younis.

Cele cinci victime se adaugă bilanțului raportat de autoritățile sanitare palestiniene, care susțin că peste 1.300 de palestinieni au fost uciși în lovituri aeriene de la încheierea acordului de încetare a focului din octombrie.

Trei palestinieni, uciși într-un atac în Jenin

Violențele au continuat și în Cisiordania.

Armata israeliană a anunțat că a ucis trei palestinieni într-un atac aerian desfășurat vineri în orașul Jenin. Potrivit Israelului, unul dintre cei uciși, Qais Bitawi, era membru Hamas și era implicat în activități teroriste.

Ministerul palestinian al Sănătății a confirmat moartea celor trei persoane, iar Hamas a condamnat atacul, calificându-l drept o „crimă odioasă”.

Violențele din Cisiordania s-au intensificat în acest an. Potrivit datelor citate de autorități, cel puțin 87 de palestinieni au fost uciși în atacuri în 2026, în timp ce trei israelieni au fost uciși de palestinieni.

Iranul încearcă să-și întărească frontul intern

În Iran, liderul Mojtaba Khamenei a cerut vineri populației și clasei politice să evite orice acțiune care ar putea afecta unitatea națională.

Liderul iranian a avertizat că declarațiile sau deciziile care provoacă deznădejde ori reduc motivația populației pot afecta țara, chiar dacă beneficiază de un anumit sprijin.

Khamenei a criticat inclusiv ceea ce a numit diviziuni artificiale între „război și negocieri”, „consens și radicalism” sau „compromis și belicism”.

Mesajul vine într-un moment în care presiunea militară și economică asupra Iranului se combină cu dezbateri interne privind continuarea războiului sau revenirea la negocieri.

Președintele iranian Masoud Pezeshkian a declarat, la rândul său, că negocierile cu Statele Unite sunt necesare pentru restabilirea stabilității. El a susținut că nici Washingtonul, nici Teheranul nu își pot îndeplini toate obiectivele prin confruntare și a pledat pentru continuarea dialogului, cu condiția ca ambele părți să își respecte angajamentele.

Mii de marinari sunt blocați în Golful Persic

Războiul dintre Iran și Statele Unite are consecințe și asupra traficului maritim internațional.

Organizația Maritimă Internațională a anunțat că 19 navigatori au fost uciși, iar cel puțin 6.000 de marinari rămân blocați pe sute de nave care nu pot părăsi regiunea de la începutul războiului, pe 28 februarie.

Au fost raportate cel puțin 70 de atacuri asupra navelor comerciale din Golful Persic.

Importanța regiunii este uriașă pentru economia mondială: înainte de izbucnirea războiului, aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale comercializate la nivel global tranzitau această zonă strategică.

Orice perturbare prelungită a traficului prin strâmtoarea Hormuz poate avea, prin urmare, efecte asupra prețurilor și aprovizionării energetice la nivel mondial.

Un studiu realizat în Statele Unite aduce rezultate promițătoare pentru adulții care au diabet zaharat de tip 1 și obezitate.

Cercetătorii americani au descoperit că limitarea meselor la un interval de opt ore pe zi ar putea îmbunătăți controlul glicemiei, fără să crească riscul unor complicații metabolice grave.

Rezultatele trebuie însă confirmate prin studii mai ample.

O echipă de cercetători de la Universitatea Illinois din Chicago (UIC) a vrut să vadă dacă modificarea programului meselor poate avea efecte asupra glicemiei și greutății corporale la adulții cu diabet zaharat de tip 1 și obezitate.

Studiul, publicat în revista Diabetes Care, a urmărit timp de șase luni 32 de adulți din zona orașului Chicago.

Participanții aveau diabet de tip 1 și un indice de masă corporală (IMC) de cel puțin 30 kg/m², criteriu utilizat pentru definirea obezității.

Cercetătorii au comparat trei strategii alimentare

Primul grup a urmat o formă de alimentație cu timp limitat: participanții puteau mânca doar între orele 12:00 și 20:00, fără să fie obligați să numere caloriile.

Al doilea grup a redus cu 25% aportul caloric zilnic, în timp ce participanții din grupul de control și-au păstrat obiceiurile alimentare obișnuite.

După șase luni, diferențele au devenit vizibile.

Glicemia a scăzut mai mult în grupul care a limitat orele de masă

Participanții care și-au limitat alimentația la intervalul de opt ore au înregistrat valori mai bune ale glicemiei decât cei care au urmat dieta bazată pe reducerea caloriilor.

Unul dintre indicatorii urmăriți de cercetători a fost hemoglobina glicozilată, cunoscută sub denumirea de HbA1c.

Această analiză de sânge oferă o imagine asupra nivelului mediu al glicemiei din ultimele două-trei luni și este utilizată în mod obișnuit pentru monitorizarea diabetului.

În grupul care a mâncat într-un interval de opt ore, valoarea medie a HbA1c a scăzut cu aproximativ 0,5 puncte procentuale față de nivelul inițial.

Rezultatul este cu atât mai interesant cu cât participanții nu au fost obligați să își calculeze zilnic caloriile consumate.

A fost metoda sigură pentru persoanele cu diabet de tip 1?

Aceasta a fost una dintre principalele întrebări ale cercetătorilor. În cazul diabetului de tip 1, organismul produce foarte puțină insulină sau deloc, iar pacienții depind de administrarea zilnică a acestui hormon.

Modificarea programului meselor poate ridica, prin urmare, probleme legate de echilibrul glicemiei și de dozarea insulinei.

În timpul celor șase luni, limitarea alimentației la opt ore pe zi nu a fost asociată cu o creștere a episoadelor severe de hipoglicemie sau hiperglicemie și nici cu o creștere a cazurilor de cetoacidoză diabetică.

Cetoacidoza este o complicație gravă a diabetului, care poate apărea atunci când organismul nu dispune de suficientă insulină.

În aceste condiții, organismul începe să folosească intens grăsimile pentru producerea energiei, iar în sânge se acumulează cetone, substanțe acide care pot deveni periculoase.

Cercetătorii cer prudență

Profesoara Krista Varady, specialistă în kinesiologie și nutriție la UIC și coordonatoarea cercetării, consideră că rezultatele oferă o primă dovadă că alimentația într-un interval orar limitat ar putea reprezenta o strategie sigură și potențial eficientă pentru adulții cu diabet de tip 1 și obezitate.

Totuși, cercetătorii subliniază că rezultatele nu înseamnă că postul intermitent este potrivit pentru toate persoanele cu diabet de tip 1.

Studiul a fost mic, cu doar 32 de participanți, iar perioada de urmărire a fost de șase luni. Din acest motiv, rezultatele nu pot fi extinse automat la întreaga populație cu diabet zaharat de tip 1.

Echipa de cercetare intenționează să continue investigațiile prin studii mai mari și desfășurate în mai multe centre, pentru a verifica dacă beneficiile observate se mențin și într-un grup mai numeros și mai divers de pacienți.

Pentru persoanele cu diabet de tip 1, mesajul cercetătorilor este unul important: schimbarea programului meselor nu ar trebui făcută pe cont propriu.

Orice modificare semnificativă a alimentației trebuie discutată cu medicul endocrinolog sau cu echipa medicală care monitorizează pacientul, mai ales în condițiile în care tratamentul cu insulină trebuie adaptat permanent la necesarul organismului.

Început de an școlar atipic pentru elevii Colegiului Național „Mihai Eminescu” din Iași: aceștia vor începe cursurile cu Săptămâna Alfel pentru că lucrările de consolidare și modernizare ale unității nu sunt gata, relatează Radio Iași.

Potrivit informațiilor prezentate joi, în ședința Colegiului Prefectural Iași, lucrările de la colegiu sunt programate să fie încheiate pe 15 septembrie.

În celelalte două mari unități de învățământ incluse în același program de investiții – Colegiul Național „Garabet Ibrăileanu” și Liceul Teoretic „Miron Costin” – lucrările au fost finalizate.

Elevii vin la școală, dar nu încep imediat cursurile

Adjunctul Inspectoratului Școlar Județean Iași, Florentin Ciubotaru, a explicat că elevii Colegiului Național „Mihai Eminescu” vor reveni la școală în prima săptămână, însă aceasta va fi dedicată programului „Școala Altfel”.

Prin urmare, cursurile obișnuite vor începe efectiv cu o săptămână mai târziu, după finalizarea lucrărilor.

„Cele trei mari investiții (…) se află aproape de final, cu excepția Colegiului Național «Mihai Eminescu», unde lucrările se vor finaliza la 15 septembrie”, a precizat Florentin Ciubotaru în cadrul ședinței Colegiului Prefectural.

Decizia vine în contextul unei verificări tematice privind modul în care unitățile de învățământ din județ sunt pregătite pentru anul școlar 2026-2027.

Investițiile sunt aproape de final

Colegiul Național „Mihai Eminescu”, Colegiul Național „Garabet Ibrăileanu” și Liceul Teoretic „Miron Costin” se numără printre unitățile de învățământ din municipiul Iași incluse în proiectele de modernizare derulate prin componenta „Școli Verzi”.

Dacă la „Garabet Ibrăileanu” și „Miron Costin” lucrările au fost încheiate, la „Mihai Eminescu” șantierul continuă până la jumătatea lunii septembrie.

Astfel, elevii colegiului vor avea parte de o revenire diferită la școală față de colegii lor din celelalte unități.

Aproape 7% dintre școlile din județ nu au încă toate autorizațiile

Situația de la Colegiul Național „Mihai Eminescu” nu este singura problemă identificată înaintea începerii noului an școlar.

Potrivit datelor prezentate de reprezentantul Inspectoratului Școlar Județean Iași, din cele 182 de unități de învățământ cu personalitate juridică din județ, aproximativ 7% nu au primit încă autorizațiile de funcționare din partea Direcției de Sănătate Publică și a Inspectoratului pentru Situații de Urgență.

Oficialul a precizat că este vorba, în principal, despre clădiri istorice, cele mai multe aflate în mediul rural.

1.500 de norme pentru profesorii suplinitori

În aceeași ședință a fost anunțat și un calendar pentru ocuparea posturilor didactice.

La 1 septembrie urmează să fie scoase la concurs aproximativ 1.500 de norme didactice pentru profesorii suplinitori din județul Iași.

Pentru elevii de la Colegiul Național „Mihai Eminescu”, însă, principala schimbare rămâne decalarea cursurilor propriu-zise.

Lucrările de modernizare sunt programate să se încheie la 15 septembrie, iar prima săptămână din noul an școlar va fi dedicată activităților din cadrul programului „Școala Altfel”.

Trupul unui tânăr neidentificat a fost găsit joi dimineață, 27 august, în compartimentul trenului de aterizare al unui avion ajuns la Terminalul 2 al Aeroportului Internațional Kuala Lumpur (KLIA2), în Malaezia.

Avionul venise din Tokyo și aterizase în jurul orei locale 6:30. Aproximativ 25 de minute mai târziu, personalul tehnic care verifica și deschidea compartimentul roții a observat un miros puternic și suspect.

Când au inspectat zona, angajații au făcut descoperirea teribilă.

Trupul era ascuns în zona roții avionului

Victima a fost găsită întinsă cu fața în jos, în partea dreaptă a compartimentului trenului de aterizare.

Poliția estimează că persoana avea între 17 și 25 de ani și era deja decedată de mai mult de 72 de ore.

Trupul se afla într-o stare avansată de descompunere.

Tânărul purta o bluză albă cu imaginea unui dragon pe spate și inscripția „Oakley” pe partea din față, blugi bleu, o curea maro din piele, șosete și pantofi sport negri.

Asupra victimei nu au fost găsite documente de identitate.

Polițiștii nu au identificat nici răni vizibile pe trup, însă acest lucru nu a permis stabilirea cauzei morții.

Cadavrul a fost transportat la Departamentul de Medicină Legală al Spitalului Serdang, unde urmează să fie efectuată autopsia.

Poliția încearcă să stabilească identitatea victimei

Autoritățile au fost alertate în jurul orei 7:00, după ce centrul de control al operațiunilor aeroportului a primit informații despre descoperirea cadavrului.

La fața locului au fost trimiși specialiști criminaliști pentru a examina aeronava și rămășițele.

Poliția din districtul KLIA a clasificat deocamdată cazul drept o moarte subită și a cerut populației să nu lanseze speculații cu privire la circumstanțele incidentului.

Anchetatorii încearcă să stabilească în primul rând identitatea victimei, momentul în care aceasta a ajuns în compartimentul avionului și cauza exactă a decesului.

Cum ar fi putut ajunge cineva în compartimentul trenului de aterizare?

Deocamdată, autoritățile malaeziene nu au oferit o explicație privind modul în care victima a ajuns în interiorul aeronavei.

Compartimentele trenului de aterizare sunt însă extrem de periculoase pentru orice persoană care încearcă să călătorească ascuns într-un avion.

În timpul zborului, temperatura și nivelul oxigenului din această zonă pot deveni incompatibile cu supraviețuirea, iar riscul de a cădea din aeronavă este, de asemenea, extrem de mare.

În acest caz, faptul că poliția estimează că victima era decedată de peste 72 de ore ridică o serie de întrebări cu privire la momentul în care aceasta s-ar fi urcat în aeronava respectivă.

Deocamdată, însă, nu există informații oficiale care să stabilească dacă a fost vorba despre o persoană care încerca să călătorească clandestin sau despre o altă împrejurare.

Anchetă în desfășurare

Poliția continuă investigația, iar rezultatele autopsiei ar putea oferi primele indicii importante despre cauza morții.

Autoritățile malaeziene au făcut apel la persoanele care ar putea avea informații despre victimă să contacteze sediul poliției din districtul KLIA.

Până la identificarea tânărului și stabilirea circumstanțelor în care acesta a ajuns în compartimentul trenului de aterizare, cazul rămâne învăluit în mister.

Vineri, 28 august, Comitetul Permanent al Congresului Național al Poporului a oficializat îndepărtarea generalilor Zhang Youxia și Liu Zhenli din Comisia Militară Centrală de stat.

Zhang era vicepreședintele senior al organismului și cel mai înalt militar în uniformă din China, în timp ce Liu conducea Departamentul de Stat Major Întrunit.

Pentru Zhang, însă, povestea începe de mai demult, și anume în ianuarie, când Ministerul Apărării de la Beijing a anunțat că cei doi sunt anchetați pentru „încălcări grave ale disciplinei și legii”.

Mai pe chinezește, oficialul respectiv și-a încheiat cariera politică.

De data aceasta, însă, era vorba despre un om cu totul aparte.

Zhang Youxia nu era un general oarecare. Era omul pe care Xi Jinping îl păstrase lângă el chiar și după ce alți comandanți de rang înalt fuseseră îndepărtați.

Iar acum, el a căzut.

De la „fratele mai mare” al lui Xi la omul anchetat de partid

Zhang Youxia, în vârstă de 75 de ani, aparținea aceleiași generații de „prinți roșii” ca Xi Jinping: fii ai unor veterani ai revoluției comuniste chineze, crescuți în interiorul sistemului de partid.

Relația dintre cei doi era considerată neobișnuit de apropiată.

Zhang era cu câțiva ani mai în vârstă și avea experiență militară directă, inclusiv în războiul purtat de China împotriva Vietnamului în 1979.

Xi îl promovase în 2017 ca vicepreședinte al Comisiei Militare Centrale și îl menținuse în funcție dincolo de vârsta obișnuită de pensionare. În 2022, Zhang a devenit și membru al Politburo.

Cu alte cuvinte, Xi nu îl trata ca pe un simplu executant.

Tocmai de aceea, căderea lui este atât de importantă.

„Serioase încălcări ale disciplinei și legii”. Ce vrea să spună poetul?

Formula oficială folosită de Beijing este una familiară.

În ultimii ani, ea a însoțit numeroase anchete împotriva unor oficiali militari și politici acuzați de corupție, abuz de putere sau alte încălcări disciplinare.

Dar în cazul lui Zhang, mesajele oficiale au mers mai departe.

Un comentariu publicat de presa Armatei Populare de Eliberare i-a acuzat pe Zhang și Liu că au afectat grav autoritatea președintelui și au subminat controlul Partidului Comunist asupra armatei.

Asta este mult mai important decât simpla acuzație de mită.

În sistemul chinez, loialitatea politică a armatei este o chestiune existențială pentru partid.

Iar Xi Jinping a repetat obsesiv în ultimii ani că Armata Populară de Eliberare trebuie să aparțină Partidului Comunist, nu unei instituții militare autonome.

De aici apare întrebarea care face cazul Zhang atât de interesant:

A fost vorba doar despre corupție sau despre o luptă pentru putere în interiorul armatei?

O acuzație explozivă: ar fi ajuns secrete nucleare la americani

În ianuarie, The Wall Street Journal a relatat, citând persoane familiarizate cu o informare la nivel înalt, că Zhang ar fi fost acuzat nu doar de corupție și construirea unor rețele de influență, ci și de transmiterea către Statele Unite a unor informații secrete privind programul nuclear chinez.

Este una dintre cele mai grave acuzații care puteau fi formulate împotriva unui general chinez.

Dar există o precizare esențială: această acuzație nu a fost confirmată public de autoritățile chineze prin prezentarea unor probe.

De aceea, ea trebuie privită ca o acuzație relatată de surse anonime, nu ca un fapt demonstrat.

Și există un motiv pentru care asemenea informații pot deveni extrem de utile politic.

Dacă un general este prezentat nu doar ca fiind corupt, ci și ca un potențial risc pentru securitatea națională, orice tentativă a aliaților săi de a-l apăra devine mult mai dificilă.

Armata lui Xi se golește de generali

Cazul Zhang nu este izolat.

În ultimii ani, epurările au lovit succesiv vârful Armatei Populare de Eliberare. Au fost vizați foști miniștri ai apărării, comandanți, membri ai Comisiei Militare Centrale și oficiali responsabili de industria militară.

Printre cei căzuți în dizgrație s-au numărat Li Shangfu, Miao Hua și He Weidong.

În 2025, campania anticorupție s-a intensificat, iar în octombrie au fost anunțate noi măsuri împotriva unor generali de rang înalt.

Acum, după eliminarea lui Zhang și Liu, Comisia Militară Centrală de stat, care avea inițial șapte membri, a rămas cu doar doi membri activi: Xi Jinping și Zhang Shengmin, responsabil de disciplina și combaterea corupției în armată.