MediaFax.ro

Merz a declarat joi, la Berlin, că un astfel de mandat ar trebui să vină din partea Consiliului de Securitate al ONU, însă Rusia este membru permanent al Consiliului și are drept de veto asupra rezoluțiilor.

Statele Unite au cerut angajamente concrete din partea aliaților europeni pentru a contribui la securizarea Strâmtorii Ormuz după încheierea luptelor din Iran. Washingtonul vrea ca statele partenere să prezinte planuri clare în următoarele zile.

„I-am spus din nou ieri președintelui Trump, în discuția noastră, că suntem pregătiți să ajutăm, de exemplu, la asigurarea trecerii prin Strâmtoarea Ormuz după un acord de pace”, a declarat Merz.

O coaliție condusă de Marea Britanie, din care fac parte peste 40 de state, s-a angajat să contribuie la redeschiderea strâmtorii. Prin această rută trece aproximativ 20% din fluxul mondial de petrol și gaze naturale.

Blocarea strâmtorii a dus la creșterea accentuată a prețurilor la energie la nivel global și a amplificat temerile legate de posibile penurii de combustibil.

Merz a precizat că o eventuală participare a Germaniei la securizarea rutelor maritime ar avea nevoie și de aprobarea Bundestagului, camera inferioară a Parlamentului german.

Trump i-a criticat în ultimele săptămâni pe aliații din NATO, spunând că analizează serios retragerea SUA din alianță, după ce mai multe state au refuzat accesul avioanelor militare americane la baze și în spațiul lor aerian.

Merz a afirmat că a discutat și despre NATO cu președintele american și s-a oferit să reia discuția înaintea summitului alianței din iulie.

„Intenția mea fermă este să fac tot ce este posibil pentru a menține protecția oferită de NATO pentru Europa”, a declarat Merz. „Această alianță este, cel puțin pentru moment, de neînlocuit”.

„Am lucrat, împreună cu Ministerul Culturii, la schimbarea legislației privind timbrul muzical — o gură de oxigen necesară pentru industria culturală și artiști în această perioadă. În ultimele luni, am avut discuții aplicate cu colegii de la Cultură și cu reprezentanți ai mediului artistic și din industria evenimentelor, pentru a corecta o legislație care, ani de zile, a generat confuzie, costuri impredictibile și tensiuni în industrie”, a transmis ministrul.

Nazare a precizat că autoritățile își doresc, în acest an, să aducă mai multă claritate și predictibilitate în modul de aplicare a timbrului muzical.

Astfel, ministrul își propune:

• simplificarea cadrului legislativ, astfel încât sistemul de timbru să fie mai clar și mai ușor de aplicat
• mai multă predictibilitate în modul de calcul, pentru a elimina situațiile neclare și presiunea disproporționată asupra organizatorilor și artiștilor
• reguli de transparență și responsabilitate, astfel încât fondurile colectate să ajungă acolo unde trebuie — în sprijinul creatorilor

„Ne dorim ca forma finală a modificărilor legislative să ofere claritate întregii industrii muzicale şi culturale, într-un moment în care sectorul are nevoie de stabilitate și reguli corecte. Intenția noastră este să construim un cadru mai simplu, mai transparent și mai corect pentru artiști și pentru toți cei care contribuie la viața culturală a României. Vom continua dialogul cu mediul artistic și cu organizațiile de creatori, pentru ca soluțiile finale să răspundă nevoilor reale din industrie și să sprijine dezvoltarea culturii românești pe termen lung”, a conchis Nazare.

Șapte dintre cele zece bănci vizate de una dintre cele mai mari și complexe investigații ale Consiliului Concurenței privind posibila fixare coordonată a valorii ROBOR, și-au anunțat zilele acestea acționarii și potențiali investitori la Bursa de Valori București (BVB) că au primit raportul preliminar au autorității naționale de reglementare în domeniu. Încă din această etapă, unele dintre instituțiile de credit au avertizat că sunt pregătite să se adrese instanței în cazul în care inspectorii ajung la concluzia că ar fi vinovate de practici care ar afecta drepturile clienților.

Banca Transilvania, Banca Comercială Română, BRD-Groupe Société Générale, СЕС Bank, Raiffeisen Bank, UniCredit Bank și Libra Internet Bank sunt cele șapte instituții de credit care au anunțat la BVB, până la ora publicării, că au primit raportul preliminar al Consiliului Concurentei în cadrul investigației privind mecanismul de stabilire a ROBOR.

Cele zece bănci vizate au fost Banca Transilvania, BCR, BRD-Societe Generale, ING Bank, Raiffeisen Bank, CEC Bank, UniCredit Bank, OTP Bank România, EximBank și Intesa Sanpaolo România, acestea fiind cele care participă la calculul ratei ROBOR.

De la startul investigației, OTP Bank a fost preluată de Banca Transilvania, fuziune finalizată pe 28 februarie 2025, iar EximBank a devenit Exim – Banca Româneacă.

Este vorba despre raportul preliminar al echipei de investigație, asupra căruia băncile au la dispoziție 30 de zile pentru a-și exprima punctele de vedere, înainte ca instituția să îl analizeze și să decidă dacă îl însușește și, eventual, dacă va dispune măsuri sancționatorii.

Băncile sunt chemate să dea un răspuns oficial pe baza acestui raport, inclusiv să trimită responsabilii segmentului la audieri.

Din informațiile Mediafax, decizia finală privind amenzile, luată în plenul Consiliul Concurenței, este așteptată să fie luată  înainte de finalul lunii iunie, când expiră mandatul actualilor membri.

Conform legii, dacă inspectorii de concurență constată o încălcare a legii, companiile pot fi cu un procent din cifra de afaceri, care pot merge până la 10% conform legii, care este calculat în funcție de circumstanțe atenuante sau agravante, sau, la polul opus în funcție de recunoașterea neregulilor, care permite mai multă clemență.

Dat fiind că băncile nu au cifră de afaceri, amenda va fi aplicată, dacă e cazul, la echivalentul cifrei de afaceri din domeniu și, chiar dacă nu s-ar aplica procentul maxim, tot se așteaptă ca aceasta să fie la sute de milioane de euro, cea mai mare amendă din istoria Consiliului, potrivit informațiilor Mediafax.

Potrivit normelor Consiliului Concurenței de individualizare a amenzilor, „pentru instituţiile de credit şi alte instituţii financiare, prevăzute la art. 68 lit. a) din lege, cifra de afaceri avută în vedere în scopul aplicării amenzii este alcătuită, cumulativ, din următoarele elemente de venit, după deducerea impozitelor şi taxelor legate direct de acestea, conform legislaţiei specifice fiecărui domeniu:

a) venituri din dobânzi şi venituri asimilate;

b) venituri privind titlurile: venituri din acţiuni şi din alte titluri cu venit variabil, venituri din participaţii, venituri din părţi în cadrul societăţilor legate;

c) venituri din comisioane;

d) profitul net din operaţiuni financiare;

e) alte venituri din exploatare;

f) alte categorii de venituri prevăzute de legislaţia specifică fiecărui domeniu.”

Mai mult, deciziile Consiliului Concurenței sunt executorii, adică se plătesc pe loc, iar amenzile aplicate reprezintă venituri la bugetul de stat. Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) pune în aplicare decizia de sancționare a autorității de concurență și execută amenzile.

„E singura noastră șansă să dăm vreodată amenzi mai mari decât la petrol”, spunea Bogdan Chirițoiu, președintele Consiliului Concurenței, la întrebările jurnaliștilor, în cadrul conferinței tradiționale de presă a instituției de la începutului anului de acum trei ani, în ianuarie 2023, după ce, a începutul lunii noiembrie a anului precedent, în contextul creșterii ratelor la credite pentru mulți români, instituția anunța că a finalizat inspecțiile inopinate efectuate la cele zece bănci participante la stabilirea ratelor de referință ROBID/ROBOR.

La acea dată, șeful autorității de concurență sublinia că a strâns un volum enorm de date de la cele zece bănci care participă la stabilirea ROBOR și estima că primele amenzi, dacă se va stabili că este cazul, vor fi aplicate cel mai devreme la sfârșitul anului respectiv.

„Am strâns un volum mare de date, am avut nouă echipe care au fost trimise, asta a însemnat 60 de oameni. Gândiți-vă că tot personalul nostru care se ocupă de investigații, pe toate sectoarele, este undeva la 8o de oameni, deci mai mult de jumătate din personalul nostru a fost implicat în strângerea asta de date. Acum procesează datele astea”, declara Bogdan Chirițoiu, în ianuarie 2023.

„Dacă ajungem să dăm amenzi la bănci, singura noastră șansă să dăm vreodată amenzi mai mari decât am dat la petrol – de 220 de milioane de euro, asta cu băncile este singura noastră șansă”, a comentat Bogdan Chirițoiu referitor la cuantumul probabil al amenzilor.

Este vorba de investigația care a dus la sancţionarea a şase companii petroliere cu amendă de aproape 900 milioane lei (peste 200 milioane euro) pentru încheierea unei înţelegeri anticoncurenţiale, anunțată de Consiliul Concurenței acum 14 ani, în ianuarie 2012, după ce, în anul 2009, Consiliul Concurenţei a efectuat inspecţii inopinate la sediile principalelor companii petroliere din România, iar în 2010, Consiliul Concurenţei a decis extinderea investigaţiei pentru a se analiza şi existenţa unei posibile încălcări a regulilor de concurenţă ale Uniunii Europene.

Conform datelor de atunci, inspecțiile Consiliului Concurenței s-au derulat în cadrul investigației privind posibile înțelegeri între cele 10 bănci pentru fixarea ratei dobânzii ROBOR, la un nivel cât mai ridicat, în cadrul procedurii de „fixing” (stabilirea ratelor de referință pentru ROBOR și ROBID).

Astfel, investigația vizează activitatea băncilor pe piața monetară interbancară desfășurată în cadrul procedurii de fixing, precum și cea desfășurată în intervalul de 15 minute după efectuarea „fixingului”, respectiv atragerea și plasarea depozitelor interbancare de către băncile participante la stabilirea ratelor de referință ROBOR/ROBID la nivel național.

Potenţiala practică anticoncurenţială afectează întreg teritoriul României, indicele ROBOR stabilit de cele zece bănci fiind o componentă a preţului (rata dobânzii) pentru creditele în lei cu dobândă variabilă acordate persoanelor fizice înaintea datei de 2 mai 2019 şi a creditelor în lei cu dobândă variabilă acordate persoanelor juridice din toate sectoarele economice.

Potrivit instituției, documentele ridicate în cadrul inspecțiilor inopinate au ajuns în analiza autorităţii române de concurenţă, în cadrul procedurilor specifice. Inspecţiile inopinate au fost autorizate de Curtea de Apel Bucureşti şi au fost justificate de necesitatea obţinerii tuturor informaţiilor şi documentelor necesare clarificării posibilelor practici anticoncurenţiale analizate.

„Efectuarea acestora nu reprezintă o antepronunţare în ceea ce priveşte vinovăţia companiilor. Legea concurenței interzice orice înţelegeri între companii şi practici concertate care împiedică, restrâng sau denaturează concurenţa pe piaţa românească, în special cele care stabilesc prețuri de cumpărare sau de vânzare sau orice alte condiții de tranzacționare”, anunța autoritatea.

ROBOR este rata de referință a pieței monetare interbancare pentru depozitele plasate între cele 10 instituții de credit relevante din punctul de vedere al activității pe piața monetară interbancară din România, selectate pe baza unor criterii de performanță stabilite de Banca Națională a României (BNR).

ROBID este rata de referință a pieței monetare interbancare pentru depozitele atrase de către bănci de la alte bănci participante la tranzacțiile de pe această piață. ROBID se determină în cadrul aceleiași proceduri de fixing, împreună cu ROBOR.

Conform celui mai recent raport anual al BNR, la 31 decembrie 2024, activele nete bilanțiere din sistemul bancar românesc însumau 881.848,5 milioane lei, în creștere cu 9,8% față de sfârșitul anului 2023.

Numărul total al instituțiilor de credit care desfășurau activitate bancară în România era rămas neschimbat la finele anului 2024, modificările intervenite fiind localizate în structură, la nivelul instituțiilor de credit clasificate în funcție de natura capitalului. Este vorba de 32 de instituții de credit, dintre care 24 de persoane juridice române și opt străine:

Topul băncilor, în funcție de activele nete bilanțiere, la finalul lui 2024:

Sursa: BNR

• Banca Transilvania (7 aprilie)

„În data de 6 aprilie 2026 Consiliul Concurenței a finalizat etapa de documentare din cadrul Investigației privind o presupusă înțelegere și/sau practică concertată cu privire la fixarea coordonată a valorii ROBOR de către băncile participante la stabilirea acestei rate de referință în cadrul procedurii de „fixing”, prin transmiterea către toate cele zece bănci vizate a unei copii a raportului elaborat de echipa de investigație desemnată în acest sens.

Raportul reprezintă un pas procedural intermediar, care precede etapa audierii instituțiilor care fac obiectul acestei investigații. În pregătirea procedurilor de audiere, fiecare dintre băncile implicate în investigație are dreptul să formuleze observații cu privire la constatările reținute în raport. Ulterior ascultării pozițiilor părților vizate de investigație, Consiliul Concurenței va adopta o decizie care poate fi în sensul respingerii raportului, transmiterii spre completare a acestuia de către echipa de investigație sau admiterii raportului și, după caz, aplicarea unei sancțiuni individualizate. Orice eventuală decizie de sancționare emisă de Consiliul Concurenței după parcurgerea acestei proceduri poate fi atacată în termen de 30 de zile la Curtea de Apel București.

BT își menține poziția susținută în cadrul acestei investigații cu privire la faptul că intreagă să conduită a fost conformă și aliniată la cerințele legale care reglementează mecanismele fundamentale de funcționare a pieței bancare și va prezența argumente solide în favoarea legalității acțiunilor sale și respingerii/reevaluării concluziilor raportului, inclusiv în ce privește eventuala aplicare a unei sancțiuni nefondate și potențial disproporționate. BT își va apară cu vigoare poziția în toate etapele procedurale, la maximul drepturilor acordate de lege și crede că veridicitatea și soliditatea argumentelor sale vor cântări în față instituțiilor și instanțelor competențe. Vom reveni cu informații asupra acestui subiect la momentele relevante”, a transmis BT la BVB.

• Banca Comercială Română (7 aprilie)

„La data de 06.04.2026, BCR a primit raportul aferent investigației declanșate din oficiu prin Ordinul Președintelui Consiliului Concurenței nr. 1267/24.10.2022, privind o presupusă încălcare a art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea concurenței nr. 21/1996 și a art. 101 alin. (1) lit. a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Investigația are că obiect o posibilă înțelegere și/sau practică concertată referitoare la fixarea coordonată a valorii ROBOR de către toate băncile participante la stabilirea acestei rate de referință, în cadrul procedurii de „fixing”.

Raportul aflat în analiză noastră nu reflectă poziția finală a autorității de concurență. Suntem convinși de corectitudinea poziției BCR și a comportamentului nostru de piață, pe care le vom argumenta prin toate mijloacele legale puse la dispoziție de legislația națională, de cadrul legislativ european și internațional și de reglementările bancare, pe care ne bazăm în mod strict activitatea”, a raportat banca la BVB.

• BRD – Groupe Société Générale S.A (7 aprilie)

„BRD – Groupe Société Générale informează că în data de 6 aprilie 2026 a primit din partea Consiliului Concurenței raportul preliminar întocmit în cadrul investigației privind o presupusă înțelegere și/sau practică concertată referitoare la fixarea coordonată a valorii ROBOR de către cele 10 bănci participante la stabilirea acestei rate de referință.

Raportul transmis reprezintă un act procedural intermediar, care precede etapă audierii părților investigate și nu constituie o decizie a Consiliului Concurenței.

BRD va transmite observații și argumente în cadrul procedurii legale aplicabile și își va susține poziția potrivit căreia conduită să a fost întotdeauna conformă cu cadrul legal ce vizează fixarea acestei rate de referință.

În acest sens, orice eventuală decizie nefavorabilă a Consiliului Concurenței va fi contestată în condițiile legii”, arată banca în raportul către BVB.

• СЕС Bank (8 aprilie)

„În data de 6 aprilie 2026 Consiliul Concurenței a finalizat etapă de documentare din cadrul Investigației privind o presupusă înțelegere şi/ sau practică concertată cu privire la fixarea coordonată a valorii ROBOR de către cele 10 bănci participante la stabilirea acestei rate de referinţă în cadrul procedurii de fixing”, prin transmiterea unei copii a raportului realizat de echipa de investigație. CEC Bank, că parte a panelului de 10 bănci implicate în procedura de fixing, a luat act de acest raport, care reprezintă un pas procedural intermediar şi va analiza cu maximă atenție concluziile şi argumentele prezentate.

CEC Bank îşi reafirmă poziția constantă, potrivit căreia activitatea să a fost desfășurată permanent cu bună-credință, în conformitate cu cadrul legal și de reglementare aplicabil, precum şi cu regulile şi metodologiile stabilite de autoritățile competențe pentru calcularea şi raportarea indicilor de piață. Participarea Băncii la mecanismele de stabilire a ROBOR s-a realizat exclusiv în limitele procedurilor oficiale și ale obligațiilor asumate că instituție de credit.

De asemenea, CEC Bank reafirmă angajamentul său ferm față de principiile concurenței loiale, transparenței și protejării intereselor clienților săi. În acest context, Banca va coopera pe deplin cu autoritățile relevante și va întreprinde toate demersurile necesare pentru clarificarea situației, inclusiv utilizarea căilor legale de contestare pentru apărarea poziției Băncii.

CEC Bank rămâne un partener stabil al economiei românești şi îşi reafirmă rolul de instituție financiară orientată către susținerea clienților, a mediului de afaceri şi a interesului public”, a anunțat CEC Bank la BVB.

• Raiffeisen Bank (8 aprilie)

„La data de 06.04.2026, Raiffeisen Bank România a primit raportul preliminar aferent investigației declanșate prin Ordinul Președintelui Consiliului Concurenței nr. 1267/24.10.2022, privind o presupusă încălcare a art. 5 alin. (1) lit. a) din Legea concurenței nr. 21/1996 și a art. 101 alin. (1) lit.

a) din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene. Investigația are că obiect o posibilă înțelegere și/sau practică concertată referitoare la fixarea coordonată a valorii ROBOR de către toate băncile participante la stabilirea acestei rate de referință, în cadrul procedurii de “fixing”.

Raportul reprezintă o etapă procedurală intermediară, anterioară audierilor în față Consiliului Concurenței.

Raiffeisen Bank își menține poziția prezentată pe parcursul investigației, potrivit căreia conduita sa a fost în permanentă conformă cu prevederile legale care reglementează funcționarea pieței monetare. Banca va utiliza toate căile procedurale prevăzute de lege pentru a-și prezența argumentele și a-și susține poziția în față autorităților, inclusiv a instanțelor de judecată, dacă va fi cazul.

Raiffeisen Bank va informa în mod corespunzător investitorii și piață cu privire la orice evoluții semnificative ale acestei proceduri, în conformitate cu obligațiile legale aplicabile”, a precizat banca la BVB.

• UniCredit Bank (8 aprilie)

„În data de 07.04.2026 UniCredit Bank SA (”UniCredit”) a recepționat din partea Consiliului Concurenței raportul preliminar emis în urma investigației declanșate din oficiu în data de 24.10.2022 în legătură cu o presupusă înțelegere și/sau practică concertată referitoare la fixarea coordonată a valorii ROBOR de către cele 10 bănci participante la stabilirea acestei rate de referință în cadrul procedurii de „fixing”.

Raportul sus-menționat reprezintă o etapă intermediară din cadrul procedurilor derulate de către Consiliul Concurenței în legătură cu această investigație și nu constituie o decizie generatoare de efecte juridice.

UniCredit se conformează întocmai tuturor cerințelor legale și de reglementare aplicabile, întreaga să conduită fiind riguros aliniată principiilor de funcționare ale pieței în care operează. Din acest motiv, vom continuă să transmitem Consiliului Concurenței argumentele pentru care nu suntem de acord cu concluziile raportului preliminar și pentru care apreciem că nejustificată sancțiunea propusă spre aplicare. În funcție de rezultatul etapelor viitoare ale investigației, UniCredit își va susține ferm poziția în fața tuturor instituțiilor și organismelor abilitate conform legii”, potrivit raportului la BVB.

• Libra Internet Bank (8 aprilie)

„În data de 07.04.2026, Libra Internet Bank S.A. a primit din partea Consiliului Concurenței raportul preliminar emis în urma investigației inițiate privind o presupusă înțelegere și/sau practică concertată referitoare la stabilirea coordonată a nivelului ROBOR de către cele 10 bănci participante la determinarea acestei rate de referință în cadrul procedurii de „fixing”. Acest raport reprezintă o etapă intermediară în cadrul procedurilor derulate de Consiliul Concurenței în legătură cu această investigație și nu constituie o decizie care să producă efecte juridice.

Libra Internet Bank S.A. a acționat în permanentă în conformitate cu cadrul legal aplicabil și își va exprimă punctul de vedere cu privire la aspectele menționate în raport, prin exercitarea tuturor drepturilor procedurale de care dispune.

De asemenea, Libra Internet Bank S.A. subliniază că investigația nu afectează activitatea curentă și nu au fost impuse măsuri restrictive. Indicatorii de solvabilitate, lichiditate și capital ai Libra Internet Bank S.A. se mențin peste cerințele reglementate, iar capacitatea de plata a obligațiunilor nu este afectată.

Libra Internet Bank S.A. va comunica public orice evoluții relevante”, a raportat banca la BVB.

„Continuăm să lovim Hezbollah cu forță, precizie și determinare”, a scris Netanyahu, într-un mesaj publicat pe X.

„Mesajul nostru este clar: pe oricine acționează împotriva civililor israelieni – îl vom lovi. Vom continua să lovim Hezbollah oriunde va fi necesar, până când vom restabili pe deplin securitatea pentru locuitorii din nordul” Israelului, a adăugat oficialul israelian.

Între timp, armata israeliană a declarat că continuă operațiunile terestre în sudul Libanului, unde trupele luptă împotriva Hezbollah și mențin pozițiile de la începutul lunii martie, potrivit Gulf News.

Într-o declarație separată, Forțele Armate ale Israelului au precizat că a lovit peste noapte „două puncte de trecere cheie folosite de teroriștii și comandanții Hezbollah pentru a se deplasa de la nord la sud de râul Litani din Liban, în scopul transferului a mii de arme, rachete și lansatoare”.

Reamintim că SUA și Israelul au precizat că Libanul nu este parte a acordului temporar pentru a pune capăt războiului din Orientul Mijlociu, iar atacurile continuă în Liban. 

Cancelarul German Friedrich Merz s-a arătat îngrijorat, joi, de campania israeliană din Liban, precizând că această continuare a atacurilor din partea Israelului ar putea duce la „eșecul procesului de pace”.

„Privim cu o îngrijorare deosebită situația din sudul Libanului. Severitatea cu care Israelul duce războiul acolo ar putea duce la eșecul întregului proces de pace, iar acest lucru nu trebuie să se întâmple”, a declarat Merz.

Un câine-ghid robotic capabil să explice traseul și să descrie împrejurimile în timp real a fost dezvoltat de cercetători de la Universitatea Statului New York, deschizând noi perspective pentru persoanele cu deficiențe de vedere.

Sistemul, bazat pe un robot de tip Unitree Go2, nu doar că ghidează utilizatorul, ci și comunică permanent cu acesta – îi explică direcția, opțiunile de deplasare și mediul înconjurător.

Dresarea unui câine-ghid tradițional poate costa zeci de mii de euro și durează ani de zile, iar peste jumătate dintre animale nu trec testele finale. Din acest motiv, accesul la astfel de servicii rămâne limitat pentru multe persoane nevăzătoare.

GO GO GADGET GUIDE DOG: A four-legged robot that can ‘see’ its surroundings could eventually replace the trusty guide dog for the blind, according to its developers. https://t.co/bA4iYuRBEh pic.twitter.com/0fS0hHFVlr

— ABC News (@ABC) September 1, 2023

Cercetătorii americani încearcă să schimbe această realitate prin utilizarea roboților. Modelul folosit în proiect are un preț de pornire de aproximativ 2.600 de euro, însă versiunea avansată utilizată în cercetare depășește 12.000 de euro.

Spre deosebire de un câine-ghid clasic, robotul poate interpreta comenzi vagi și le poate transforma în acțiuni concrete.

De exemplu, dacă utilizatorul spune „Mi-e sete”, sistemul identifică locuri relevante din apropiere, precum bucătăria, și explică opțiunile de deplasare până acolo.

Pe parcurs, robotul oferă descrieri detaliate:
„Mergem printr-un coridor lung” sau „Ne apropiem de bucătărie”, indicând inclusiv câte uși trebuie deschise și durata estimată a traseului.

Tehnologia a fost testată pe șapte persoane cu deficiențe de vedere, într-un mediu de birou. Participanții au fost rugați să ajungă într-o sală de ședințe în trei scenarii diferite: cu indicații minime, doar cu descrieri ale mediului, cu explicații complete despre traseu și opțiuni.

Varianta completă, care combină ghidajul cu explicațiile detaliate, a fost evaluată drept cea mai eficientă în ceea ce privește ușurința de utilizare și comunicarea.

Deși promițător, sistemul nu este încă perfect. Robotul a înțeles corect destinația dorită în 95% din cazuri, însă în restul situațiilor a apărut confuzie.

În plus, scorul privind siguranța a fost mai scăzut, în principal din cauza lipsei de familiaritate a utilizatorilor cu un ghid robotic, în locul unui animal.

Un alt aspect important este că, în timpul testelor, robotul a fost controlat de o persoană, pentru a preveni incidentele. Cercetătorii subliniază că sunt necesare teste suplimentare și dezvoltări tehnologice înainte ca sistemul să funcționeze complet autonom.

Chiar și cu aceste limitări, câinele-ghid robotic ar putea deveni o soluție viabilă pentru milioane de persoane care nu au acces la câini-ghid tradiționali.

Tehnologia ar putea reduce costurile și ar extinde semnificativ accesul la mobilitate independentă, într-un domeniu în care cererea depășește cu mult oferta existentă.

Într-o nouă ediție a programului DiscoverEU, tinerii de 18 ani vor avea din nou oportunitatea de a călători prin Europa fără costuri. Comisia Europeană a oferit miercuri 40.000 de bilete de tren complet gratuite pentru a le permite să descopere Bătrânul Continent timp de o lună. Înscrierile au fost deschise pe 8 aprilie, la ora 12:00 (ora Spaniei), și se vor închide pe 22 aprilie, la ora 12:00, potrivit unui comunicat transmis de Comisia Europeană.

Pot aplica toate persoanele născute între 1 iulie 2007 și 30 iunie 2008. Pentru a fi eligibili, trebuie să completeze un chestionar cu cinci întrebări despre Uniunea Europeană și o întrebare suplimentară pe Portalul European pentru Tineret. De asemenea, trebuie să furnizeze un număr de act de identitate, pașaport sau permis de ședere.

Participanții trebuie să fie cetățeni sau rezidenți ai unui stat membru al Uniunii Europene, inclusiv regiunile ultraperiferice, ai țărilor și teritoriilor de peste mări asociate Uniunii Europene sau ai statelor terțe asociate programului Erasmus+: Islanda, Liechtenstein, Macedonia de Nord, Norvegia, Serbia și Turcia.

Tinerii cu dizabilități, probleme de sănătate sau proveniți din medii socioeconomice defavorizate vor primi sprijin suplimentar, care poate include posibilitatea de a călători cu însoțitori sau acces la finanțare suplimentară.

Cei selectați vor primi un voucher de călătorie cu care vor putea circula cu trenul. În cazul persoanelor care locuiesc pe insule sau în zone izolate, vor putea fi folosite și alte mijloace de transport.

Cererea este deschisă candidaților din Uniunea Europeană și din țările asociate la programul Erasmus+, inclusiv Islanda, Liechtenstein, Macedonia de Nord, Norvegia, Serbia și Turcia. În plus față de permisul de călătorie, participanții vor primi un card de reducere cu zeci de mii de reduceri la transportul public, cultură, cazare, alimente, sport și alte servicii în țările eligibile.

De asemenea, aceștia pot avea acces la reuniuni de informare înainte de plecare și la reuniuni DiscoverEU, unde participanții se pot întâlni cu alți călători și pot cunoaște mai bine UE.

Câștigătorii vor putea călători până la șapte zile într-o perioadă de maximum o lună, între 1 iulie 2026 și 30 septembrie 2027. Aceștia își pot planifica propriile rute sau se pot inspira din itinerarii sugerate, precum Ruta Culturală DiscoverEU, care combină mai multe destinații culturale, cu accent pe arhitectură, muzică, arte plastice, teatru, modă și design, potrivit Comisiei Europene.

\\

„Atitudini cu Adina Anghelescu” începe vineri, 10 aprilie, de la ora 16:00, live pe Gândul. Invitatul emisiunii este Cătălin Constantin Caucă, preotul capelan al Penitenciarului Rahova.

Emisiunea poate fi urmărită pe Facebook și pe canalul de YouTube Gandul.

Potrivit Gândul, această sumă cuprinde doar costul biletelor de avion și diurna a două persoane din delegație.

Administrația prezidențială nu a decontat cazarea, pentru că delegația, alături de Mirabela Grădinaru, au înnoptat, cel mai probabil la Reședința Ambasadei României la Washington. Reședința are un număr de 46 de camere.

În ceea ce privește distribuția cheltuielilor în interiorul delegației, Administrația Prezidențială precizează că pentru Mirabela Grădinaru a fost alocată suma de 8.967 de lei, în timp ce pentru restul delegației costurile au fost de 22.412 lei, bilete de avion și diurnă.

Instituția nu a oferit însă explicații suplimentare privind criteriile de repartizare a acestor sume.

„Costurile totale aferente deplasării au fost în cuantum de 31.379,36 lei, reprezentând contravaloarea diurnei pentru cei doi consilieri de stat și a biletelor de avion achiziționate la clasa economică. Nu au fost decontate cheltuieli privind cazarea delegației. Din totalul cheltuielilor prezentat mai sus, suma de 8.967,21 lei reprezintă costurile cu biletul de avion, la clasa economic, pentru doamna Mirabela Grădinaru. Precizăm că doamna Grădinaru nu a beneficiat de diurnă, iar Administrația Prezidențială nu a suportat costurile pentru cazare”, se arată în răspunsul transmis de Administrația Prezidențială.

Citește articolul complet pe Gândul.ro.

„Dacă le cerem responsabilitate, trebuie să existe și recunoaștere clară a muncii lor. Rezidenții nu sunt spectatori în sistem. Sunt deja parte din deciziile care se iau în timp real și din îngrijirea pacienților, în fiecare zi”, a transmis ministrul.

Acesta a subliniat că rolul rezidenților în sistemul medical este esențial și nu trebuie tratat ca unul secundar.

„Rezidenții nu sunt o anexă a medicului specialist, a medicului primar sau a “profului”. Ei sunt viitorul sistemului de sănătate și cei pe care ne bazăm pentru o construcție onestă, care nu mai ține cont de trecut, ci de prezent și viitor”.

Potrivit modificărilor propuse, medicii rezidenți vor fi incluși obligatoriu în linia de gardă în unitatea sanitară în care efectuează stagiul, urmând să dubleze medicul de gardă pentru completarea programului normal de lucru.

„Am modificat Ordinul ministrului Sǎnǎtǎții Nr. 870, aflat în prezent în transparență pe pagina Ministerului Sănătății, pentru a corecta o nedreptate care nu mai putea fi ignorată în modul în care este recunoscută și plătită munca medicilor rezidenți”.

De asemenea, începând cu anul I, aceștia vor putea participa, la cerere, la gărzi în afara programului normal, sub supravegherea medicului titular, iar din anul III vor putea intra inclusiv în linia I de gardă, cu respectarea competențelor și sub coordonarea unui medic specialist sau primar.

Ministrul a precizat că o schimbare importantă vizează plata acestor activități. „Gărzile efectuate în afara programului normal de lucru vor fi obligatoriu salarizate de unitatea sanitară în care sunt realizate, cu respectarea prevederilor legale”.

„Ei sunt generația care va duce mai departe această profesie, iar sistemul de sănătate are nevoie de ei”.

Ministrul a adăugat că modul în care sunt tratați rezidenții reflectă direcția sistemului medical.

„Chiar dacă am fost medic rezident timp de 2 ani și jumătate și am renunțat la medicină pentru administrație, pentru că mi-a plăcut mai mult, a fost suficient cât să înțeleg importanța medicului rezident în ecosistemul unui spital. Medicul rezident nu este nici salahor, nici la dispoziția cuiva și nici „umplutură” atunci când nu se pot acoperi liniile de gardă. Medicul rezident este un pion important în funcționarea sistemului actual și, mai important, un pion fără de care sistemul de sănătate din viitor nu poate exista”.

Deși are doar 2,55 kilometri, impactul este major. Drumul conectează artoportul, A0 și zona Tunari în mod direct și taie timpii de călătorie de la 20 de minute la doar 2 minute. Desigur, acest nou proiect de infrastructură este esențial pentru Terminalul 2, oferind o reală predictibilitate întregii piețe.

Această nouă axă de mobilitate mută, în mod inevitabil, centrul de interes dinspre Pipera către Tunari. Dacă până acum dezvoltarea rezidențială era limitată de infrastructură și de dependența de câteva artere suprasolicitate, în viitor accesul direct la A0 și proximitatea față de aeroport vor deveni criterii definitorii în evaluarea unei proprietăți. În acest context, Tunari nu mai poate fi privit ca o extensie a orașului, ci ca un teritoriu aflat în plină maturizare, cu potențial real de apreciere accelerată.

Citeşte comunicatul integral AICI

Directorul Festivalului de Film de la Cannes, Thierry Frémaux, a dezvăluit joi selecția oficială în cadrul unei conferințe de presă organizate la cinematograful Pathe Palace din Paris, alături de președinta festivalului, Iris Knobloch.

„Fjord” este primul film al lui Cristian Mungiu realizat în limba engleză.

Din distribuție fac parte Sebastian Stan, nominalizat la Oscar pentru rolul din „The Apprentice”, și actrița norvegiană Renate Reinsve, nominalizată la Oscar pentru rolul din „Sentimental Value”.

Cristian Mungiu este un nume consacrat la Cannes, unde a câștigat Palme d’Or cu „4 luni, 3 săptămâni și 2 zile”, premiul pentru scenariu cu „După dealuri” și premiul pentru regie cu „Bacalaureat”.

Filmul urmărește povestea lui Mihai și Lisbet Gheorghiu, un cuplu româno-norvegian profund religios, care se mută din România în Norvegia împreună cu cei doi copii pentru a fi mai aproape de familia soției.

Tensiunile apar după ce comunitatea începe să pună sub semnul întrebării educația strictă oferită copiilor.

Pelicula explorează diferențele de viziune asupra familiei, libertății și progresului.

Festivalul de Film de la Cannes va avea loc în perioada 12–23 mai.

„Ce am găsit săptămâna asta nu e doar o statistică. E un semnal de alarmă. În doar câteva zile, Inspecția Muncii a aplicat sancțiuni de peste 7 milioane de lei. Aproape 500 de oameni lucrau fără forme legale. Nu e puțin. Nu e normal. Și nu poate fi ignorat”, se arată în mesajul publicat de Florin Manole, pe Facebook. 

Joi, Inspecția Muncii a anunțat că, în perioada 30 martie – 03 aprilie 2026, inspectorii în muncă au desfășurat 1.859 de controale la nivel național, în cadrul cărora au fost date peste 1.152 de sancțiuni – atât amenzi, cât și avertismente.

Într-o singură săptămână de controale, inspectorii au dat amenzi de 7.092.500 lei. 

În cadrul controalelor, un număr de 491 de muncitori lucrau fără contract. 

De asemenea, 3 echipamente de muncă oprite pentru a preveni accidentele grave.

Printre principalele probleme identificate: munca la negru, nerespectarea timpului de odihnă și ignorarea măsurilor dispuse în cadrul controalelor anterioare. 

În ceea ce privește Sănătatea și Securitatea în Muncă, angajatorii firmele vizate de controale au primit amenzi pentru lipsa atribuțiilor SSM în fișa postului și neevaluarea riscurilor de accidentare pentru lucrători.

O altă conversație între Lavrov și Szijjarto a fost publicată de Nexta. Sursa menționată a prezentat și transcrierea discuției care pare să demonstreze faptul că oficialii maghiari au oferit rușilor documente și informații din interiorul UE.

Discuția a avit loc pe 2 iulie 2024. Cei doi au discutat despre aderarea ucrainenilor la UE, iar Szijjarto pare să ajute Rusia să găsească un motiv pentru a bloca negocierile sub pretextul „discriminării minorităților naționale în Ucraina”.

„Lavrov: Am sunat să vă întreb despre compromisul la care ați ajuns cu UE în ceea ce privește deschiderea negocierilor cu Ucraina privind aderarea.
Szijjártó: Da, da.
Lavrov: Și au existat rapoarte conform cărora formulările privind minoritățile naționale au jucat un rol decisiv.
Szijjártó: Absolut, exact asta s-a întâmplat.
Lavrov: Încercăm să obținem chiar acel document…
Szijjártó: Oh, ți-l voi trimite, nu este o problemă.
Lavrov: Pentru că ceea ce s-a raportat — formulările spuneau că Ucraina ar trebui să respecte drepturile tuturor minorităților naționale.
Szijjártó: Absolut, absolut, exact asta s-a întâmplat, pentru că, știți, poziția mea este că, atunci când vine vorba de minoritățile naționale, deși, desigur, îi apăr pe maghiari, nu poate exista nicio discriminare, pentru că dacă există discriminare împotriva unuia, mâine ar putea exista discriminare împotriva altora.
Lavrov: Exact. După cum am discutat mai devreme.
Szijjártó: Absolut, absolut.
Lavrov: Ei bine, Peter, dacă îmi poți trimite documentul, îți voi fi foarte recunoscător.
Szijjártó: Desigur. O voi face imediat. Îl voi trimite ambasadei mele de la Moscova, iar ambasadorul meu îl va trimite șefului administrației dumneavoastră și va fi la dispoziția dumneavoastră.”

Mai multe convorbiri dintre oficialii maghiari și ruși au ajuns recent în presă. Prim-ministrul ungar Viktor Orbán i-a spus președintelui rus Vladimir Putin că este gata să ajute „în orice fel”, oferindu-se chiar să găzduiască un summit Rusia-SUA la Budapesta pentru a aborda războiul din Ucraina.

„În orice problemă în care pot fi de ajutor, sunt la dispoziția dumneavoastră”, ar fi spus liderul maghiar.

De asemenea, Orbán s-a comparat cu un șoarece care ajută un leu, ceea ce i-a stârnit râsul lui Putin.

Anterior, au fost publicate și alte înregistrări ale conversațiilor dintre miniștrii de externe din Rusia și Ungaria, Serghei Lavrov și Peter Szijjarto. Într-una dintre conversații, Lavrov a solicitat ridicarea sancțiunilor împotriva unei rude a oligarhului Alisher Usmanov. Szijjarto a răspuns că Ungaria, împreună cu Slovacia, pregătește deja o propunere corespunzătoare. Ulterior, ruda a fost eliminată de pe lista sancțiunilor.

La sfârșitul uneia dintre conversațiile înregistrate și publicate, Peter Szijjarto a menționat o vizită la noul sediu al Gazprom adăugând că „sunt mereu la dispoziția dumneavoastră”.

Conform unor oficiali europeni, stilul de comunicare al lui Szijjarto cu Lavrov amintește mai mult de un contact între o „sursă și un intermediar” decât de o conversație între politicieni egali.

Totodată, s-a mai relatat că Ungaria ar fi putut transmite Moscovei detalii despre discuții private dintre liderii UE.

Asociația Club Sportiv TNT Brothers, unul dintre cele mai importante centre de parașutism din Europa de Sud-Est, a dat startul sezonului 2026 de skydiving la aerodromul Clinceni, situat la 16 kilometri de centrul Bucureștiului. Publicul larg poate efectua salturi cu parașuta în tandem de la 4.000 de metri altitudine. În paralel, au fost deschise și cursurile dedicate celor care doresc să devină parașutiști licențiați.

Ce trebuie să știi despre saltul cu parașuta în tandem

Saltul în tandem reprezintă cea mai accesibilă modalitate de a experimenta parașutismul, fără pregătire prealabilă. După un instructaj realizat la sol, avionul urcă la altitudinea de 4.000 de metri în aproximativ 12–15 minute, iar pasagerul este conectat în permanență la instructorul care coordonează saltul.

După părăsirea aeronavei, urmează aproximativ un minut de cădere liberă, cu viteze de până la 200 km/h. La altitudinea de aproximativ 1.600 de metri, parașuta este deschisă, iar zborul controlat durează între 5 și 6 minute până la aterizare. În această etapă, participanții pot observa panorama Capitalei și împrejurimile aerodromului.

Citeşte comunicatul integral AICI

Time Out a ales cele mai bune 50 de orașe din lume în 2026, și nu după numărul de turiști. Melbourne e pe primul loc, urmat de Shanghai și Edinburgh, scrie Il Messaggero.

Melbourne conduce clasamentul în 2026. Orașul australian este urmat de Shanghai și Edinburgh. Londra și New York completează primele zece poziții. Criteriile de evaluare depășesc simpla atractivitate turistică. Clasamentul analizează fericirea percepută de locuitori, costul vieții, viața de noapte, oferta culturală și sentimentul de apartenență la comunitate.

Metodologia Time Out este cea care îl diferențiază de alte topuri similare. Nu monumentele sau fluxurile turistice sunt decisive. Contează experiența zilnică a locuitorilor. Clasamentul nu caută orașe perfecte. Caută orașe în care oamenii se simt cu adevărat bine.

Tocmai această perspectivă „de jos” face diferența. Sunt premiate nu doar destinațiile cele mai celebre, ci acelea în care comunitatea este vie și autentică.

Factorii analizați sunt complecși și variați. Fericirea percepută de rezidenți, costul vieții și accesibilitatea serviciilor cântăresc la fel de mult ca oferta culturală sau gastronomică. Viața de noapte și sentimentul de apartenență completează tabloul.

Ediția 2026 confirmă tendința ultimilor ani: orașele medii, cu identitate puternică și comunități coezive, concurează cu succes marile metropole globale.

În postarea sa, Tudor Chirilă și-a exprimat dezamăgirea față de numirile făcute de Nicușor Dan la conducerea parchetelor și a criticat, în termeni duri, modul în care președintele a gestionat aceste decizii.

Chirilă a atras atenția asupra faptului că, prin aceste acțiuni, șeful statului a ignorat avize negative, opiniile jurnaliștilor și recomandările profesioniștilor din justiție, favorizând oameni loiali „mafiei securisto-politice” în loc să promoveze competența și integritatea.

Artistul a mai precizat că aceste acțiuni contrazic promisiunile de campanie privind reforma instituțională, independența justiției și funcționalitatea sistemului judiciar.

În postarea sa, Chirilă afirmă:

„Domnule Nicușor Dan, ieri ați devenit primul pesedist al țării. De fapt, ați devenit primul uselist al țării. Este probabil cea mai rapidă transformare a unui politician în ultimii ani. Tot ieri, prin numirile pe care le-ați acceptat la șefiile parchetelor ați comis o serie de trădări. Ați trădat așteptările celor care v-au votat și care au sperat că România onestă înseamnă instituții conduse de oameni competenți, nu de loiali ai mafiei securisto politice. Ați trădat valorile pe care le-ați promovat se pare că doar declarativ în ultimii ani: reformă instituțională, justiție independentă, justiție funcțională.

Ați ignorat avizele negative față de unii dintre procurorii pe care i-ați numit, ați ignorat cu bună știință munca unor jurnaliști onești care nu de puține ori și-au făcut meseria printre intimidări și amenințări cu moartea, ați ignorat mesajele și opiniile unor profesioniști cu notorietate din justiție.

După documentarul Recorder, o ofensivă mediatică fără precedent condusă de televiziuni ale condamnaților penal, suveraniști de fațadă, auriști, pesediști sau peneliști precum și gașca Savonea, expresia mafiei din justiție, s-a dezlănțuit împotriva tuturor celor care criticau sistemul de justiție. V-ați alăturat acestei ofensive ieri, fiind pe aceeași pagină cu extremiștii vopsiți în patrioți care în liniște jubilează că lucrurile merg în direcția justiției selective, aia care apără pe cine trebuie.

În toată perioada de când ați preluat funcția de președinte nu v-ați folosit de instrumentele și prerogativele care v-ar fi permis să dați semnalul că promisiunile din campanie nu sunt vrăjeală ieftină. Cum ar fi să prezidați o ședință CSM, să fiți prezent într-o ședință de guvern alături de plagiatorul Marinescu, de exemplu, sau pur și simplu să comunicați că e nevoie de mult mai mult decât reciclarea unor oameni care fac parte dintr-un sistem retrograd.

Poate că dumneavoastră sunteți fericit cu sindromul Stockholm și credeți că România se poate reforma cu agresorii ei. Îndrăznesc să spun că majoritatea celor care v-au votat nu vor să accepte asta. Eu, cel puțin nu vreau să accept asta. Înțeleg și că din punctul dumneavoastră de vedere considerați că liderii de opinie nu își asumă nimic și că dumneavoastră vă asumați peste patru ani la vot.

Haide să vă spun eu ce își asumă formatorii de opinie și cei care v-au votat: pierderea a încă cinci ani din viețile lor, cinci ani în care privesc cum președintele care promitea o Românie onestă acționează în sensul invers al promisiunilor de campanie. Bănuiesc că sesizați și singur ipocrizia propriilor declarații din care reiese că opiniile sunt bune atâta timp cât servesc un rezultat în campanie, nu? Ei bine, trist este că societatea civilă de care v-ați folosit în mod indirect a rămas pe poziții vis a vis de cum ar trebui să arate România onestă, dumneavoastră nu.

Mai rămâne doar să încingeți hora unirii cu Grindeanu, Ponta, Simion, Georgescu, Antonescu și câțiva băieți mai discreți din servicii undeva într-o sală de festivități la Cotroceni după care să ne anunțați pe un ton ritos reconcilierea națională și al doilea mandat.

Pesedismul, fesenismul și securismul de care se pare că v-ați molipsit așa repede, domnule Nicușor Dan, înseamnă cel mai adesea ticăloșie de cea mai joasă speță. Vă îndreptați cu viteză într-acolo. Dar, sigur, aveți ocazia să mă contraziceți prin fapte. Ieri ați ratat. Urmează SRI și SIE”, se arată în mesajul publicat de Chirilă pe rețelele de socializare.

Secretarul britanic al Apărării, John Healey, a declarat că o fregată, avioane și sute de oameni au monitorizat un submarin de atac rusesc și două submarine spion în apropierea infrastructurii submarine la nord de Marea Britanie. El a adăugat că navele rusești au plecat în cele din urmă după operațiunea care a durat mai mult de o lună, potrivit AP.

Healey a spus că mesajul său către Rusia a fost „observăm activitatea voastră asupra cablurilor și conductelor noastre și ar trebui să știți că orice încercare de a le deteriora nu va fi tolerată și va avea consecințe grave”.

Oficialii britanici au încercat să mențină Rusia în centrul atenției internaționale, chiar dacă atenția lumii este concentrată asupra conflictului din Orientul Mijlociu. De asemenea, au subliniat suprapunerea dintre conflictele de acolo și cele din Ucraina, spunând că Rusia a furnizat Iranului piese de drone și alte tipuri de sprijin.

În mesajul său, Antonescu vorbește despre o „haită” formată, în opinia sa, din vechi exponenți ai curentului băsist și ai zonei „rezist”, despre care spune că au ajuns să creadă că pot dicta direcția politică și instituțională a României. Fostul lider liberal afirmă că reacția acestora la decizia lui Nicușor Dan ar fi disproporționată și motivată de faptul că președintele „a numit niște procurori care nu sunt ai lor”.

Președintele Nicușor Dan a semnat, ieri, decretele pentru numirea a șapte procurori în funcții de conducere la Parchetul General, DNA și DIICOT. Au fost numiți Cristina Chiriac la conducerea Parchetului General, Viorel Cerbu la șefia DNA, Codrin-Horațiu Miron la șefia DIICOT, Marius-Ionel Ștefan și Marinela Mincă în funcțiile de adjuncți la DNA, Marius Voineag ca adjunct al procurorului general și Alex Florența ca adjunct la DIICOT. Președintele a respins o singură propunere, cea a lui Gill-Julien Grigore-Iacobici pentru funcția de procuror-șef adjunct al DIICOT. Propunerile îi fuseseră transmise cu o zi înainte de ministrul Justiției, Radu Marinescu.

Numirile au fost contestate de multe voci publice, ce l-au susținut pe Nicușor Dan în campania electorală. Aceștia l-au acuzta pe președinte că a cedat în fața PSD pe tema justiției. Cristina Chiriac și Marinela Mincă au primit avize negative de la CSM, iar în cazul lui Marius Voineag și Alex Florența, CSM nu a reușit să emită un aviz după mai multe runde de vot încheiate la egalitate. Potrivit procedurii legale, avizul CSM este consultativ, iar propunerile ministrului Justiției merg mai departe către președinte, care ia decizia finală.

Nicușor Dan a respins acuzațiile că ar fi validat „propuneri PSD”, afirmând că și-a format propria opinie după discuții cu procurori și că nu s-a consultat cu liderii coaliției înainte de a lua decizia. Președintele a susținut că este convins că a făcut „o alegere bună”, în pofida criticilor venite din spațiul public și din sistemul judiciar.

Crin Antonescu, ce a avut în ultima perioadă atacuri la adresa președintelui, apără acum decizia venită de la Cotroceni. Fostul candidat la alegerile de anul trecut interpretează decizia de la Cotroceni ca pe un semnal politic: președintele, spune el, „nu este captivul unei secte sau haite” doar pentru că a fost votat de o anumită parte a electoratului.

Prima fabrică europeană a gigantului auto chinez BYD este în centrul unui scandal major, după ce o organizație pentru drepturile omului susține că muncitori aduși din China au fost tratați „ca niște sclavi moderni”.

Potrivit unui raport realizat de organizația China Labor Watch (CLW), zeci de muncitori chinezi implicați în construcția complexului din Ungaria au lucrat în condiții extreme, sub o rețea opacă de subcontractori care ar fi permis companiei să evite responsabilitatea directă.

Raportul CLW, bazat pe interviuri cu aproximativ 50 de muncitori, descrie un regim de lucru dur: șapte zile din șapte, între 12 și 14 ore zilnic. Pauzele erau limitate strict la mese, iar orele suplimentare nu erau plătite.

Mai grav, muncitorii susțin că li s-a cerut explicit să mintă inspectorii în legătură cu programul real de lucru, în cazul unor controale.

Situația financiară a angajaților era la fel de precară. Potrivit raportului, salariile erau plătite cu întârzieri de până la trei luni, iar muncitorii nu puteau renunța la contracte fără a pierde sume importante plătite în avans pentru recrutare.

În plus, aceștia nu ar fi fost aduși în Uniunea Europeană cu vize de muncă, ci cu vize de afaceri, ceea ce i-a lăsat fără acces la servicii medicale sau protecție socială.

Un element central al acuzațiilor îl reprezintă modul în care forța de muncă a fost recrutată. Muncitorii nu erau angajați direct de BYD, ci printr-o rețea complexă de intermediari.

Această structură, susțin criticii, permite companiei să invoce lipsa de control direct asupra condițiilor de muncă — o strategie descrisă adesea drept „negare plauzibilă”.

Nu este pentru prima dată când BYD se confruntă cu astfel de acuzații.

În 2025, compania a fost acționată în justiție în Brazilia pentru condiții de muncă descrise drept similare „sclaviei moderne”.

Ulterior, autoritățile au inclus compania pe o listă neagră.

Și atunci, responsabilitatea a fost atribuită subcontractorilor implicați în proiect.

Cazul din Ungaria ridică semne de întrebare serioase cu privire la modul în care sunt implementate standardele europene de muncă în proiecte industriale majore.

Dacă acuzațiile se confirmă, situația ar putea deveni un test important pentru autoritățile europene: cât de eficient pot controla practicile companiilor globale care operează prin lanțuri complexe de subcontractare.

Ministrul Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru, a declarat joi după-amiază, la finalul ședinței de guvern, că România așteaptă încă decizia Comisiei Europene privind jalonul legat de pensiile speciale și cererile de plată din PNRR.

Întrebat despre stadiul acestui jalon, Dragoș Pîslaru a anunțat că există discuții în curs și o deschidere din partea Bruxelles-ului, dar fără un verdict final.

„După cum v-am spus, am un optimism rezervat cu privire la plata pe care Comisia va decide să o facă pe acest jalon. Am agreat cu Comisia Europeană că se vor uita constructiv cu privire la argumentele pe care România le-a pus pe masă”, a afirmat ministrul.

El a explicat că întârzierea deciziei este legată de faptul că evaluarea nu mai vizează doar o singură cerere de plată, ci două, analizate împreună.

„Motivul pentru care nu avem încă verdictul final pe cererea de plată 3 este că, odată ce am depus și cererea de plată 4, Comisia Europeană ar dori ca decizia de aprobare în Consiliu să fie pe ambele cereri cumulat. Deși pe cererea de plată 3 există o analiză preliminară, care nu este încă publică, Comisia vrea să anunțe cum stă România atât pe cererea 3, cât și pe cererea 4.”

De asemenea, Pîslaru a adăugat că una dintre principalele dificultăți ține de partea birocratică și de documentele justificative privind această temă.

„Pe cererea de plată 4, și asta este o lecție foarte importantă, una este că îndeplinești investiția și alta este că furnizezi documentele doveditoare. A fost un schimb întreg de Excel-uri și de explicații pe care a trebuit să le oferim pentru a structura dovezile cu privire la implementare.”, a spus ministrul.

Acesta a mai precizat că România se află acum în etapa finală a clarificărilor tehnice cu oficialii europeni.

„Acum suntem pe ultima sută de metri, după nu știu câte schimburi, în care avem ultimele reglaje sau clarificări către Comisie. A fost o temporizare și din cauza perioadei de Paște, dar acum Comisia este înapoi pe baricade și lucrăm pentru a finaliza partea tehnică.”

Rezultatul va fi favorabil, iar fondurile vor ajunge în România cât mai curând, a mai declarat Pîslaru.

„Apoi cererea de plată 3 și 4 le vom vedea aprobate, discutând de o sumă de circa 3 miliarde de euro pe care România speră să le vadă cât mai curând venite spre țară.”