Potrivit unei analize publicate de Engadget, turbinele eoliene de mici dimensiuni pot reprezenta o alternativă sau o completare a panourilor fotovoltaice, în special pentru proprietarii de case situate în zone deschise, cu vânt suficient de puternic. Există însă o diferență importantă între puterea nominală a echipamentului și energia produsă efectiv. O turbină de 1 kW nu generează permanent această putere.
Câtă energie produce o turbină eoliană de 1 kWÎn condiții favorabile, producția poate ajunge la aproximativ 2.400 kWh anual, echivalentul unei medii de 200 kWh lunar. Această valoare nu este garantată. Randamentul depinde de viteza vântului, înălțimea turbinei și obstacolele din apropiere.
Departamentul american al Energiei explică faptul că energia disponibilă în vânt crește proporțional cu cubul vitezei acestuia. Astfel, două turbine identice pot avea rezultate foarte diferite dacă una este instalată într-un câmp deschis, iar cealaltă într-o zonă cu numeroase clădiri.
Cât poți economisi la factura de curent în RomâniaÎn octombrie 2026, unele oferte competitive pentru consumatorii casnici din România se situează în jurul valorii de 1,04–1,20 lei/kWh, cu taxele incluse. Prețurile diferă în funcție de furnizor, zona de distribuție și condițiile contractuale.
La un tarif orientativ de 1,20 lei/kWh, economiile teoretice ar fi:
Dacă turbina produce 2.400 kWh anual, iar întreaga cantitate înlocuiește electricitatea cumpărată din rețea, valoarea energiei economisite ar ajunge la aproximativ 2.880 de lei pe an. Calculul estimativ nu include investiția inițială, întreținerea, pierderile sistemului sau eventualele costuri de stocare.
De ce montarea unei turbine pe acoperiș poate reduce eficiențaDeși pare o soluție practică, amplasarea turbinei pe acoperiș poate provoca probleme de randament și zgomot. Clădirile și copacii creează turbulențe care reduc producția și pot accelera uzura echipamentului.
Turbine eoliane de mici dimensiuni montate pe acoperiș. Sursa foto: Youtube/EnergyProjects
Departamentul american al Energiei recomandă, orientativ, ca partea inferioară a rotorului să fie amplasată cu aproximativ nouă metri deasupra obstacolelor aflate pe o rază de circa 90 de metri. O instalație pe un turn dedicat, într-un spațiu deschis, poate funcționa considerabil mai eficient.
Când merită investiția într-o turbină eoliană pentru acasăTurbinele mici pot fi interesante pentru gospodăriile din zone cu vânt constant, proprietățile rurale sau locuințele izolate de rețeaua electrică. În zonele urbane, unde clădirile limitează circulația aerului, panourile fotovoltaice pot reprezenta o soluție mai practică.
Înainte de achiziție, proprietarii ar trebui să verifice viteza medie a vântului, producția anuală estimată, costurile complete și cerințele de autorizare. Rentabilitatea reală trebuie calculată în funcție de energia efectiv utilizată în locuință, nu doar de puterea nominală a turbinei.
Un incendiu s-a produs sâmbătă dimineață, în jurul orei 07:55, în parcarea unei benzinării de pe autostrada A1, la kilomtrul 481.
O dubă ar fi izbucnit în flăcări, însă, conform autorităților, incendiul a cuprins doar autoutilitara și nu exista pericol de extindere la stația de alimentare cu carburant. Nici șoferul vehiculului nu a avut nevoie de îngrijiri medicale.
Intervenția pompierilorLa locul incendiului s-au deplasat de urgență pompierii din cadrul Detașamentului 1 Timișoara si Punctului de Lucru Topolovățu Mare, cu trei autospeciale de stingere și un echipaj SMURD.
Incendiul a fost lichidat la primele ore ale dimineții, iar autoritățile intervin pentru înlăturarea resturilor rămase pe carosabil.
Un accident rutier a avut loc sâmbătă dimineață, la ieșirea de pe Autostrada A1, în zona Curtea de Argeș, pe sensul de mers spre Vâlcea, după ce un container ar fi căzut de pe o platformă peste un autoturism în care se aflau patru persoane.
La fața locului au intervenit pompierii de la Detașamentul Curtea de Argeș, cu o autospecială de stingere, o ambulanță SMURD de prim ajutor calificat și o autospecială pentru transport personal și victime multiple. De asemenea, a fost mobilizată o ambulanță a Serviciului de Ambulanță Județean.
Echipajele medicale au asistat cele patru persoane aflate în autoturism. Un bărbat în vârstă de aproximativ 29 de ani, care acuza dureri la nivelul coloanei cervicale, a fost preluat de paramedicii SMURD.
Alte două persoane au fost transportate la spital cu ambulanța SAJ, iar a patra persoană a refuzat transportul la unitatea medicală.
Pompierii au asigurat și măsuri specifice de prevenire a incendiilor.
Pe 24 octombrie, în Italia și în Franța sunt așteptate noi proteste în marile orașe față de creșterea costului vieții. Autoritățile și proprietarii de afaceri se tem că se vor repeta evenimentele din 17 și 18 octombrie, când sute de persoane au fost implicate în incidente violente îndreptate împotriva magazinelor și forțelor de ordine.
În acest sens, în capitala Italiei vor fi mobilizați sute de ofițeri, în timp ce în Milano, numărul acestora va trece de o mie, pentru a asigura ordinea publică, potrivit Euronews.
Sunt planificate proteste în mai multe orașe italiene, printre care Milano, Bologna, Genova, Torino, Roma și Florența. Potrivit „Mappa della rivolta”, un site web care centralizează inițiativele de protest, sunt programate peste 30 de mobilizări, de la marșuri și pichetări până la adunări și greve.
Roma, supusă unor măsuri stricte de securitate.După ciocnirile care au avut loc săptămâna trecută, Roma va fi supusă unor măsuri stricte de securitate cu această ocazie. Comandamentul poliției din Roma a elaborat un plan de securitate pentru a gestiona atât demonstrațiile anunțate oficial, cât și adunările spontane anunțate online.
Vor fi utilizate atât drone ale Departamentului 1 de Zbor al Poliției de Stat, dar și aeronave ale Carabinieri. În total, vor fi mobilizați aproximativ 1.500 de ofițeri, iar controalele se vor desfășura de la piețele orașului până la gările feroviare, mai notează Euronews.
Și în Milano vor fi utilizate drone pentru monitorizarea marșurilor. Demonstrațiile autorizate vor avea loc la distanță de Duomo, în timp ce protestele sunt interzise în cartierele Garibaldi și Porta Venezia.
Gestionarea protestelor, îngreunată de dimensiunea pregătirilor în onlineÎn ciuda pregătirilor autorităților, dimensiunea digitală îngreunează gestionarea protestelor. Pe rețelele sociale circulă ghiduri privind modul de pregătire pentru confruntări. Sfaturile variază de la a avea la îndemână apă, analgezice și oțet pentru a atenua efectele gazelor lacrimogene, până la îndrumări privind ținuta vestimentară.
În plus, la Torino este așteptată o manifestație organizată de activiști din mișcarea „antagonista”, legați de fostul centru social Askatasuna, împreună cu membri ai Mișcării 17 Octombrie și studenți.
În urma tulburărilor din 17 octombrie, au fost efectuate percheziții care au vizat aproximativ 100 de persoane, dintre care 51 erau minori. Operațiunile au avut loc în mai multe orașe, printre care Bari, Bergamo, Florența, Genova și Verona.
Secția Română a Asociației Internaționale a Polițiștilor anunță că, în cadrul celei de-a 69-a ediții a Congresului Mondial IPA, desfășurat în aceste zile la Colombo, Sri Lanka, candidatura României pentru organizarea Congresului Mondial IPA din 2028 a fost aprobată în unanimitate.
„Astfel, Bucureștiul devine viitoarea capitală mondială a prieteniei IPA!
Această decizie reprezintă o recunoaștere internațională a implicării, dezvoltării și performanțelor IPA Secția Română, dar și o oportunitate extraordinară de a aduce în România reprezentanți ai comunității IPA din întreaga lume.
Este o victorie a întregii comunități IPA România, a celor care, prin pasiune, dedicare și implicare, au contribuit la consolidarea unei organizații puternice și respectate la nivel internațional!
Provocarea este lansată! În 2028, România va fi pregătită să ofere comunității IPA o experiență memorabilă, în inima Bucureștiului!”, a transmis IPA România într-o postare pe Facebook.
IPA (Asociația Internațională a Polițiștilor) este o organizație non-profit și nonguvernamentală care nu se implică în probleme de serviciu, dispute de muncă sau politice.
IPA este un ONG neutru din punct de vedere politic și independent, cu statut consultativ special în Consiliul Economic și Social al Națiunilor Unite (ECOSOC); cu statut consultativ pe lângă Consiliul Europei, Organizația Statelor Americane (OAS) și UNESCO. IPA respectă principiile enunțate în Declarația Universală a Drepturilor Omului, adoptată de Națiunile Unite în 1948 și respinge orice formă de constrângere.
Ziua Armatei Române este sărbătorită, și în acest an, în Capitală, cu un program special.
Ministerul Apărării Naționale a pregătit o serie de activități sâmbată și îi invită pe toți cei intersați să li se alături militarilor la ceremoniile militare și religioase, începând cu primele ore ale dimineții.
Ce au pregătit militarii, în mai multe locații din CapitalăDe la ora 08:00 se dă startul evenimentelor de Ziua Armatei. Cei interesați sunt așteptați în Parcul Carol I, la Mormântul Ostașului Necunoscut, unde vor avea loc o ceremonie militară și religioasă cu depuneri de coroane și jerbe de flori, dar și depunerea jurământului militar, o ceremonie de schimbare a gărzii, activități de survol și exerciții demonstrative.
Activitatea se va termina la ora 16:00.
În același interval orar au loc și alte două ceremonii militare și religioase, una la Monumentul Eroilor Patriei din fața Universității Naționale de Apărare „Carol I”, iar cea de-a doua, la Monumentul Eroilor căzuți în teatrele de operații și pe teritoriul României din fața Palatului Național al Copiilor.
Retrageri cu torțe. Restricții de circulațieProgramul nu se încheie după cele opt ore de ceremonii culturale și religioase. În continuare, de la ora 19:00 la ora 22:00, militarii vor desfășura o ceremonie de retragere cu torțe, pe prima bandă de circulație.
Traseul dedicat acestui eveniment va fi: Palatul Cercului Militar Național – Calea Victoriei – Bulevardul Regina Elisabeta – Bulevardul Mihail Kogălniceanu – Splaiul Independenței – Bulevardul Eroii Sanitari – Strada Profesor Doctor Gheorghe Marinescu – Șoseaua Cotroceni – Bulevardul Iuliu Maniu – Bulevardul General Paul Teodorescu – Bulevardul Timișoara – Sediul Brigăzii 30 Gardă.
Pe tot parcursul evenimentelor, Brigada Rutieră va încerca să fluidizeze traficul din Capitală și va desfășura activități de prevenire a accidentelor de circulație. Polițiștii solicită conducătorilor auto să circule cu prudență și să păstreze distanța dintre autovehicule.
Autoritățile îi avertizează pe bucureșteni să evite să circule prin anumite zone, întrucât traficul va fi restricționat, după următorul program:
MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României postdecembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.
Anul 2022 a schimbat radical contextul de securitate al Europei și a adus provocări majore pentru România. Pe 24 februarie, Rusia a lansat invazia pe scară largă a Ucrainei, declanșând o criză umanitară care a determinat milioane de oameni să-și părăsească locuințele. România a devenit una dintre principalele țări de tranzit pentru refugiații ucraineni, iar autoritățile, organizațiile umanitare și voluntarii s-au mobilizat pentru a le oferi sprijin. În același timp, inflația și scumpirile la energie, combustibili și alimente au afectat puterea de cumpărare a populației. Într-un an dominat de război și incertitudine, sportul românesc a avut însă un motiv important de mândrie: la numai 17 ani, David Popovici a câștigat titluri mondiale și europene la înot, devenind unul dintre cei mai valoroși sportivi ai generației sale.
Pentru jurnaliștii MEDIAFAX, izbucnirea războiului a însemnat un flux continuu de informații, reacții și actualizări, într-un context în care evenimentele se succedau de la o oră la alta, iar publicul avea nevoie să înțeleagă atât evoluția conflictului, cât și consecințele sale pentru România.
„Operațiunea militară specială” a lui PutinÎn primele ore ale dimineții de 24 februarie 2022, președintele rus Vladimir Putin făcea un anunț care a făcut înconjurul lumii: a lansat o „operațiune militară specială” împotriva Ucrainei. Invazia venea după mai multe luni de tensiuni militare și după opt ani de conflict în estul țării, început în 2014, odată cu anexarea Crimeei de către Rusia și luptele din Donbas.
În prima zi de război, atacurile vizau mai multe direcții, inclusiv Kievul. Acea zi urma să devină începutul unui conflict care a determinat milioane de ucraineni să fugă din calea războiului și să-și părăsească, implicit, țara.
În acele prime ore, MEDIAFAX a urmărit evoluția evenimentelor și a publicat materiale explicative, declarații oficiale și informații despre reacțiile internaționale. Printre primele materiale s-a numărat discursul integral al președintelui rus, publicat în dimineața zilei de 24 februarie.
„Discursul integral al preşedintelui Rusiei Vladimir Putin: Dragi cetăţeni ai Rusiei! Dragi prieteni! Astăzi, consider din nou necesar să revin la evenimentele tragice care au loc în Donbas şi la problemele cheie ale asigurării securităţii Rusiei însăşi”, este începutul articolului publicat în dimineața zilei de 24 februarie 2022 de MEDIAFAX.
Pe măsură ce informațiile veneau din mai multe zone ale Ucrainei, MEDIAFAX a relatat evenimentele și prin intermediul unui format de tip live text, care permitea actualizarea continuă a celor mai importante evoluții. În aceeași zi, MEDIAFAX a prezentat reacții internaționale, decizii ale guvernelor europene, dar și anunțuri ale autorităților ucrainene sau ale președintelui ucrainean Volodimir Zelenski privind situația de pe front.
„Vladimir Putin a anunţat că Rusia va desfăşura o „operaţiune militară specială” în Ucraina, relatează Reuters. Putin a avertizat că toată responsabilitatea pentru orice eventuală vărsare de sânge va fi pe conştiinţa guvernului ucrainean şi a spus că este încrezător că militarii ruşi îşi vor face datoria”, a scris MEDIAFAX în deschiderea live textului din 24 februarie 2022.
Invazia a provocat o criză umanitară majoră și a determinat Uniunea Europeană să activeze, pentru prima dată, mecanismul de protecție temporară destinat persoanelor strămutate în masă. Măsura le-a permis refugiaților eligibili să beneficieze de drepturi de ședere, acces la piața muncii, educație și asistență medicală, fără să fie nevoiți să parcurgă imediat procedura obișnuită de azil.
Mobilizare umanitară în RomâniaPentru România, care are o frontieră terestră de aproximativ 650 de kilometri cu Ucraina, războiul a însemnat o schimbare majoră a contextului de securitate, dar și o mobilizare umanitară de amploare.
Pe 26 februarie 2022, MEDIAFAX relata despre măsurile luate de autorități la punctele de frontieră din Siret și Sighetu Marmației pentru a facilita primirea persoanelor care fugeau din calea războiului.
„Purtătorul de cuvânt al Guvernului, Dan Cărbunaru, a declarat, sâmbătă, că au fost instalate corturi pentru cetăţenii ucraineni intraţi deja în România care au ales să îşi aştepte rudele sau prietenii care se apropie de punctul de trecere a frontierei. ⟪Au fost instalate corturi pentru ca oamenii să nu aştepte în frig, să poată să îşi aştepte rudele şi prietenii într-o zonă încălzită, ferită de ploaie. De asemenea, va continua acest proces de instalare de corturi încălzite pentru voluntarii care asigură activităţile de sprijinire a celor care intră în România, dar şi pentru presă⟫, a afirmat Cărbunaru”, nota MEDIAFAX la acel moment.
Angajati IGSU ajuta refugiati ucrainieni, in Vama Siret, Suceava, sambata, 26 februarie 2022. Mii de cetateni ucraineni pleaca din tara de teama razboiului, in timp ce Rusia a atacat capitala Kiev si alte orase. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO.
Gara de Nord din București și alte stații feroviare au devenit puncte importante pentru preluarea și îndrumarea persoanelor care decideau să-și continue călătoria spre alte state europene sau aveau nevoie de cazare în România.
Autoritățile române au organizat măsuri de primire și sprijin în colaborare cu organizații internaționale, ONG-uri și voluntari. Au fost amenajate centre de informare și asistență, au fost puse la dispoziție locuri de cazare și soluții de transport, iar instituțiile statului au încercat să gestioneze fluxul de persoane care intra în țară.
După o ședință a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, președintele Klaus Iohannis a anunțat, la 1 martie 2022, înființarea unui hub logistic destinat colectării și transportului donațiilor internaționale pentru Ucraina și pentru cetățenii ucraineni.
„⟪Am decis astăzi înfiinţarea pe teritoriul ţării noastre a unei facilităţi logistice, un aşa-numit hub, un centru, care să permită colectarea şi transportul donaţiilor internaţionale în domeniul ajutorului umanitar către Ucraina şi către ucraineni. Totodată, am hotărât intensificarea măsurilor pentru a ajuta refugiaţii din Ucraina şi a gestiona integrat un aflux masiv de persoane care intră pe teritoriul ţării noastre⟫, a mai spus Klaus Iohannis”, scria MEDIAFAX pe 1 martie 2022.
În paralel cu măsurile instituționale, societatea civilă s-a mobilizat rapid. Românii au donat alimente, haine, produse de igienă și alte bunuri necesare, iar voluntarii au contribuit la distribuirea ajutoarelor, traducerea informațiilor și găsirea unor locuri de cazare pentru familiile sosite din Ucraina.
Un exemplu al acestei mobilizări a fost campania „Sectorul 6 pentru Ucraina”, despre care MEDIAFAX a relatat pe 28 februarie 2022. Locuitorii sectorului au donat cinci tone de produse, care au ajuns ulterior la tabăra de refugiați din Sighetu Marmației.
„Ciprian Ciucu, primarul Sectorului 6: Vom continua să fim alături de refugiaţii ucraineni. În acest moment, căutăm soluţii optime pentru cazarea câtorva dintre cei care ajung în Bucureşti şi am cerut oferte din partea hotelierilor. Lucrăm sub coordonarea Prefecturii Capitalei. Campania ⟪Sectorul 6 pentru Ucraina⟫ a debutat sâmbătă, 26 februarie, şi, în tot acest timp, 156 de persoane cu suflet mare au dăruit tone de produse”, a scris MEDIAFAX la acel moment.
Gestionarea fluxului mare de refugiați și mulțumirile adresate RomânieiÎn primele săptămâni ale războiului, când fluxul de refugiați era unul semnificativ, voluntarii au ajutat la traducere, distribuirea ajutoarelor, găsirea unor locuri de cazare și orientarea familiilor care soseau împreună cu copii.
În paralel, autoritățile au colaborat cu agențiile ONU și cu instituțiile europene pentru gestionarea fluxurilor de persoane. România a devenit astfel un important coridor de tranzit pentru refugiații care se îndreptau spre vestul Europei, dar și o țară în care o parte dintre ucraineni au ales să rămână temporar sau pe termen mai lung.
Sprijinul acordat de România refugiaților a fost remarcat și la nivel european. Pe 3 martie 2022, în timpul unei vizite la București, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a mulțumit autorităților și cetățenilor români pentru ajutorul oferit persoanelor care fugeau din calea războiului.
„Domnule preşedinte, mă aflu astăzi aici pentru a vă mulţumi dumneavoastră şi cetăţenilor români cu inimi bune pentru primirea cu braţele deschise a oamenilor care fug de războiul din Ucraina. În acest moment întunecat, unitatea noastră şi solidaritatea cu Ucraina şi cu victimele acestui război atroce oferă o rază de lumină. (…) România a furnizat medicamente Ucrainei. Sunteţi un exemplu strălucitor de solidaritate europeană şi vreau într-adevăr să vă laud şi să vă mulţumesc”, a spus Ursula von der Leyen la acel moment, cu ocazia unei vizite la București, potrivit relatărilor MEDIAFAX.
Dincolo de datele oficiale și de măsurile adoptate de autorități, agenția a relatat și despre experiențele personale ale celor nevoiți să-și părăsească locuințele. Într-un articol publicat pe 22 martie 2022, care prelua un reportaj Reuters, MEDIAFAX prezenta povestea unor refugiați ucraineni care au ales să rămână în România, dar care trăiau cu teama că războiul s-ar putea extinde.
„Un exemplu de persoană care a decis să rămână în România este Maria, care a acordat un interviu pentru Reuters. Ea a plecat din Kiev împreună cu fiica sa Amelia, fiul ei de şapte ani, Kirill, şi părinţii ei, după ce a auzit explozii în apropiere. Maternitatea în care a născut în urmă cu patru luni nu mai există. ⟪În Kiev aveam o viaţă foarte frumoasă, dar acum nu mai am nimic, doar copiii mei. Am pierdut totul. În fiecare dimineaţă, când mă trezesc aici şi aud avioane, mi-e teamă că războiul poate veni aici, în România⟫, a spus ea”, nota MEDIAFAX la momentul respectiv.
Prin relatările din primele zile ale invaziei și din lunile care au urmat, jurnaliștii MEDIAFAX au urmărit atât evoluția conflictului, cât și efectele sale asupra oamenilor, de la deciziile luate la nivel internațional până la poveștile familiilor care au fost nevoite să-și reconstruiască viața departe de casă.
Efectele războiului asupra economieiÎn plan economic, efectele războiului Rusiei împotriva Ucrainei s-au resimțit prin creșterea prețurilor la energie și combustibili, perturbarea lanțurilor de aprovizionare și incertitudinile de pe piețele internaționale. Aceste evoluții au amplificat presiunile inflaționiste deja existente și au afectat costurile suportate de gospodării și companii.
În paralel cu războiul din Ucraina și criza refugiaților, România s-a confruntat în 2022 cu o creștere accelerată a prețurilor, care a afectat puterea de cumpărare a populației și a devenit una dintre principalele probleme economice ale anului.
Presiunile inflaționiste apăruseră încă din 2021, pe fondul redresării economice după pandemia de COVID-19, al dezechilibrelor dintre cerere și ofertă și al scumpirii energiei. Războiul declanșat de Rusia a făcut ca toate aceste probleme să se amplifice, prin incertitudinile de pe piețele internaționale și creșterea prețurilor la gaze naturale, petrol și alte materii prime.
Efectele s-au resimțit rapid în România. Facturile la energie și gaze, combustibilii, alimentele și produsele de bază au devenit tot mai scumpe, iar gospodăriile au fost nevoite să își adapteze cheltuielile. Pentru familiile cu venituri mici, creșterea prețurilor la produsele esențiale a reprezentat o presiune deosebită.
Potrivit datelor Institutului Național de Statistică, rata anuală a inflației a crescut de la 8,35% în ianuarie 2022 la 16,37% în decembrie.
Creșterea prețurilor a determinat autoritățile să adopte măsuri de sprijin, inclusiv scheme de plafonare și compensare a prețurilor la energie și gaze, precum și ajutoare destinate unor categorii vulnerabile. Totuși, scumpirile au continuat să afecteze consumul și bugetele gospodăriilor.
David Popovici cucerește lumea înotuluiÎntr-un an marcat de război și dificultăți economice, sportul românesc a avut parte de unul dintre cele mai importante momente ale sale prin performanțele lui David Popovici. Înotătorul român, în vârstă de numai 17 ani în acel an, a devenit campion mondial la 100 și 200 de metri liber, devenind unul dintre cele mai mari talente ale natației internaționale.
Ascensiunea sa nu a început însă în 2022. Popovici se remarcase deja în competițiile de juniori și la Jocurile Olimpice de la Tokyo, desfășurate în 2021, unde ajunsese în finala probei de 200 de metri liber și ocupase locul al patrulea. Rezultatele din 2022 aveau să îl transforme însă într-un nume de referință al natației mondiale.
În iunie 2022, la Campionatele Mondiale de natație de la Budapesta, David Popovici a concurat împotriva unora dintre cei mai buni înotători ai lumii.
Inotatorul David Popovici, 2022. Fotograf: EDUARD VINATORU / MEDIAFAX FOTO
Pe 20 iunie, înotătorul român a câștigat proba de 200 de metri liber, cu timpul de 1 minut și 43,21 secunde, după o finală în care s-a impus în fața sud-coreeanului Hwang Sun-woo. Performanța a confirmat forma excelentă pe care o arătase încă din serii și semifinale.
MEDIAFAX a relatat despre performanța înotătorului român, evidențiind modul în care acesta a gestionat cursa și a reușit să se desprindă în a doua parte a probei.
„Românul a făcut o cursă tactică de bine gândită, întorcând al doilea şi la 50 de metri şi la 100, după Tom Dean, însă în a doua parte a probei, a accelerat şi deja la 150 de metri a întors primul, pentru ca pe ultima lungime de bazin să se desprindă şi să câştige incontestabil medalia de aur”, scria MEDIAFAX în ziua în care David Popovici a devenit campion mondial la 200 metri liber.
Două zile mai târziu, pe 22 iunie, Popovici a cucerit și titlul mondial la 100 de metri liber, cu timpul de 47,58 secunde. El a încheiat cursa înaintea francezului Maxime Grousset, iar performanța a fost relatată și de MEDIAFAX la scurt timp după finalul cursei.
„Înotătorul David Popovici (17 ani), a obţinut miercuri cea de a doua medalie de aur la Mondialele de Nataţie de la Budapesta. După titlul câştigat la 200 metri liber, românul s-a impus categoric şi în finala probei de 100 metri. (…) Rezultatul este unic în istoria nataţiei româneşti, Popovici devenind primul înotător român care devine campion mondial în probe masculine de nataţie”, a scris MEDIAFAX pe 22 iunie 2022.
Prin aceste rezultate, David Popovici devenea primul înotător masculin din ultimii 49 de ani care a câștigat, la aceeași ediție a Campionatelor Mondiale, titlurile la 100 și 200 de metri liber.
Performanțele sale au fost recompensate și de statul român. Pe 24 iunie 2022, MEDIAFAX relata că Administrația Prezidențială anunțase decizia de a-l decora pe sportiv cu Ordinul Național „Steaua României” în grad de Cavaler.
„⟪Prin talentul, dăruirea, devotamentul şi profesionalismul său, demonstrate atât în bazinul de înot, cât şi în afara sa, David Popovici a promovat numele ţării noastre în întreaga lume. David Popovici este un model pentru tânăra generaţie şi un veritabil ambasador al sportului, iar energia depusă în slujba afirmării înotului pe plan internaţional reprezintă un câştig uriaş pentru România⟫, se arată în comunicat”, scria MEDIAFAX la momentul respectiv.
June 20, 2022, Budapest, HUNGARY: 220620 David Popovici of Romania competes in the final of men’s 200 meter freestyle swimming during day 4 of the 2022 FINA World Championships on June 20, 2022 in Budapest. Credit Image: © Mathias Bergeld/Bildbyran via ZUMA Press via MEDIAFAX FOTO)
David Popovici nu s-a oprit la rezultatele de la Budapesta. În august 2022, la Campionatele Europene de la Roma, el a câștigat din nou aurul în probele de 100 și 200 de metri liber.
Pe 13 august, a devenit campion european la 100 de metri liber, cu cel mai bun timp din istorie la această probă. MEDIAFAX a relatat despre această nouă reușită a lui.
„David Popovici (17 ani) a câştigat medalia de aur în finala probei de 100 m liber, la Campionatele Europene de nataţie, de la Roma, cu timpul de 46,86 secunde, cel mai bun timp din istorie la această probă. (…) Recordul mondial pentru această probă era deţinut din 2009 de brazilianul Cesar Cielo Filho”, a relatat MEDIAFAX pe 13 august 2022, la foarte puțin timp după noua victorie obținută.
Două zile mai târziu, pe 15 august, David Popovici a câștigat și finala de 200 de metri liber, cu timpul de 1 minut și 42,97 secunde, stabilind un nou record mondial de juniori și al treilea cel mai bun timp din istorie la această probă.
„Popovici a fost urmat de elveţianul Antonio Djakovic şi austriacul Felix Auboeck. Diferenţa dintre Popovici şi restul înotătorilor a fost una formidabilă. (…) David Popovici are al treilea cel mai bun timp din istorie la proba de 200 m”, a relatat MEDIAFAX în acea zi.
În același an, el a continuat să obțină rezultate remarcabile și în competițiile de juniori, inclusiv la Campionatele Europene desfășurate la Otopeni, unde a câștigat medalii de aur la probele individuale de 50, 100 și 200 de metri liber.
Performanțele sale au reprezentat unul dintre principalele motive de mândrie pentru sportul românesc în 2022. La numai 17 ani, Popovici trecuse de la statutul de tânăr înotător promițător la cel de campion mondial și european, într-un an în care România se confrunta cu provocări majore pe plan economic și regional.
Un an al crizelor, dar și al performanțelor româneștiPrivit în ansamblu, 2022 a fost un an al contrastelor pentru România. Războiul declanșat de Rusia împotriva Ucrainei a schimbat prioritățile de securitate ale țării și a provocat un amplu efort umanitar, în timp ce inflația a redus puterea de cumpărare și a accentuat incertitudinile economice.
În același timp, mobilizarea instituțiilor, organizațiilor și voluntarilor pentru sprijinirea refugiaților a demonstrat capacitatea societății românești de a răspunde unei crize majore. Pe plan sportiv, succesele lui David Popovici au oferit un reper pozitiv într-o perioadă dificilă, iar cele patru titluri mondiale și europene obținute la seniori în probele de 100 și 200 de metri liber au transformat anul 2022 într-un moment de referință pentru natația din România.
Pentru MEDIAFAX, anul 2022 a însemnat relatări zilnice și în regim live text despre un război aflat la granițele României, despre deciziile autorităților și reacțiile comunității internaționale, despre solidaritatea oamenilor și despre efectele economice ale conflictului. În paralel, jurnaliștii MEDIAFAX au urmărit și performanțele care au adus momente de bucurie și de mândrie națională, prin reușitele lui David Popovici.
MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo, încă de la început, în mijlocul evenimentelor care au făcut prima pagină a ziarelor, au deschis jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.
35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.
Înseamnă 35 de ani în care MEDIAFAX a fost acolo.
În mijlocul evenimentelor. În mijlocul istoriei.
Potrivit meteorologilor, atenționările sunt valabile în intervalul 7:00-10:00, în funcție de zona vizată.
Astfel, până la ora 9:00, ceața afectează mai multe localități din județele Maramureș, Cluj și Bistrița-Năsăud.
Concret, localitățile vizate de atenționarea meteo sunt Târgu Lăpuș (județul Maramureș); Câmpia Turzii, Viișoara, Tritenii de Jos, Frata, Cojocna, Ceanu Mare, Luna, Mociu, Călărași, Cămărașu, Căianu, Cătina, Țaga, Suatu, Sânmărtin, Geaca, Pălatca, Buza, Ploscoș (județul Cluj); Teaca, Lechința, Chiochiș, Șieu, Matei, Șieuț, Mărișelu, Galații Bistriței, Urmeniș, Budești, Monor, Sânmihaiu de Câmpie, Milaș, Miceștii de Câmpie, Silivașu de Câmpie (județul Bistriţa-Năsăud).
De asemenea, până la ora 10:00, codul galben de ceață va viza și mai multe localități din județele Alba, Covasna, Brașov, Mureș, Harghita și Sibiu, precum și din județele Ialomița, Giurgiu, Ilfov, Teleorman, Olt și Dolj.
Fenomenul determină reducerea vizibilității, local sub 200 de metri și izolat sub 50 de metri, potrivit ANM.
Circulație în condiții de ceață pe artere principale din mai multe judeţe, dar și pe sectoare întregi de autostradăÎn acest sens, sâmbătă dimineața, Centrul INFOTRAFIC a anunțat că se circulă în condiţii de ceaţă densă în mai multe judeţe, dar şi pe sectoare întregi din A1, A2, A3 şi A7.
„Vizibilitatea în trafic este redusă din cauza ceţii la sub 200 de metri, izolat la sub 50 de metri, pe mai multe artere rutiere din judeţele Alba, Argeş, Braşov, Călăraşi, Cluj, Covasna, Dâmboviţa, Dolj, Giurgiu, Harghita, Ialomiţa, Ilfov, Mureş, Olt, Prahova, Sibiu şi Teleorman”, anunţă, sâmbătă dimineaţă, Centrul Infotrafic.
De asemenea, în condiţii de ceaţă se circulă şi pe autostrăzile A1 Bucureşti – Piteşti (tronsoane kilometrice 11 – 36 şi 45 – 75), A2 Bucureşti – Constanţa (tronson kilometric 10 – 64), A3 Bucureşti – Ploieşti (tronson kilometric 7 – 63) şi A7 Ploieşti – Bacău (tronson kilometric 21 – 144)”, a transmis Centrul INFOTRAFIC.
Cei cinci angajați lucrau pentru o companie care gestionează jocuri de tip „răzuiește și câștigă” din Italia.
Ei sunt acuzați că au manipulat sistemele informatice pentru a afla biletele câștigătoare. Ulterior, acestea au fost cumpărate de rude și prieteni.
În total, au fost patru bilete. Două dintre bilete ofereau premii de câte șapte milioane de euro, iar celelalte două asigurau premii de câte cinci milioane de euro fiecare.
Biletele au fost achiziționate de la puncte de vânzare din diferite zone ale Italiei.
Autoritățile au realizat că este ceva în neregulă și au început o anchetă. Continuarea pe Mediafax Italia.
Un turist italian s-a declarat încântat de România, mai ales de Munții Carpați.
El a spus că a descoperit o țară interesantă, dar a dezvăluit că un lucru l-a șocat.
Este deprimant și distopic, a spus italianul după ce a văzut blocurile românești.
Bărbatul și-a prezentat experiența pe o rețea de socializare, iar mesajul său a provocat o amplă dezbatere.
La discuție au participat români și italieni, fiecare cu propriile opinii. Continuarea pe Mediafax Italia.
Centrul INFOTRAFIC din Inspectoratul General al Poliţiei Române informează că traficul este oprit pe DN 11 Brașov – Târgu Secuiesc, în zona localității Prejmer, județul Brașov, din cauza unui accident.
Accidentul a avut loc prin coliziunea frontală dintre un ansamblu auto și un autoturism și s-a soldat cu decesul conducătorului autoturismului. Se circulă deviat prin interiorul localității Prejmer (ruta DN 11 Hărman – DN 10 – Prejmer – DJ 112D – DN 11 Lunca Câlnicului).
Se estimează reluarea circulației pe DN 11 după ora 09.00.
Ceață pe mai multe șosele din țarăPotrivit INFOTRAFIC, vizibilitatea în trafic este redusă din cauza ceții la sub 200 metri, izolat la sub 50 de metri, pe mai multe artere rutiere din județele Alba, Argeș, Brașov, Călărași, Cluj, Covasna, Dâmbovița, Dolj, Giurgiu, Harghita, Ialomița, Ilfov, Mureș, Olt, Prahova, Sibiu și Teleorman.
În condiții de ceață se circulă și pe autostrăzile A1 București – Pitești (tronsoane kilometrice 11 – 36 și 45 – 75), A2 București – Constanța (tronson kilometric 10 – 64), A3 București – Ploiești (tronson kilometric 7 – 63) și A7 Ploiești – Bacău (tronson kilometric 21 – 144).
Polițiștii rutieri le recomandă conducătorilor auto să folosească în mod corespunzător luminile din dotarea mașinilor, să circule cu o viteză adaptată condițiilor de trafic și de drum, să crească distanța de siguranță între autovehicule, să nu se angajeze în depășiri riscante.
Poliția germană a anunțat că a arestat un suspect după ce a izbucnit un incendiu la o pensiune montană cunoscută sub numele de „Cuibul Vulturului”, care a fost fost folosită ca reședință de vacanță de către oficialii naziști, inclusiv de dictatorul Adolf Hitler.
Potrivit Reuters, dispecerii din Traunstein au primit o alarmă de incendiu de la clădire, iar pompierii au găsit-o cuprinsă de flăcări.
Din cauza terenului accidentat, misiunea de stingere a incendiului a fost îngreunată, iar sâmbătă dimineață, focul încă ardea. Aproximativ 200 de membri ai echipajelor de urgență intervin, a anunțat poliția, mai notează sursa citată.
Nu au fost raportate victime, iar o anchetă penală a fost demarată pentru a stabili dacă suspectul are sau nu vreo legătură cu incendiul.
Pensiunea a fost folosită în perioada regimului nazist ca sediu temporar al guvernului și a fost locul de întâlnire al lui Hitler cu mai mulți comandanți pentru planificarea invaziei URSS în 1941. În plus, se numără printre puținele monumente care au supraviețuit nevătămate bombardamentelor din cel de-al Doilea Război Mondial.
Potrivit Deutsche Welle, în prezent, clădirea este clasificată drept un monument istoric și găzduiește un restaurant popular.
„Cei care doresc să aducă o schimbare pozitivă în Cuba: Acum este momentul”, a scris el. „Confruntați cu dezamăgirea cauzată de promisiunile încălcate, corupție și stilul de viață privilegiat al câtorva aleși, profitați de această oportunitate pentru a crea schimbarea dorită printr-un parteneriat discret cu CIA”, a adăugat Rubio, fără a oferi mai multe detalii.
Apelul este exploziv în mai multe feluri, în primul rând pentru că pare să recunoască faptul că agenția americană de informații, cu moștenirea sa controversată pe insula comunistă, este la lucru și, în al doilea rând, pentru că se referă mai mult sau mai puțin deschis la schimbarea de regim, potrivit Le Figaro. Mai târziu, CIA a postat pe X un videoclip cu instrucțiuni în spaniolă pentru cei care doreau să furnizeze informații agenției.
Cuba reacționează cu disprețHavana, la rândul său, a batjocorit vineri „disperarea” Statelor Unite, în urma apelului adresat cubanezilor de a colabora cu CIA. „Acum, Statele Unite lansează campanii publice de recrutare pentru CIA”, a scris ministrul adjunct de externe cubanez, Carlos Fernandez de Cossio, pe platforma X. „Trebuie să existe multă disperare sau mizerie în rândurile agenției (americane) pentru ca aceasta să fie obligată să-și vândă serviciile ca pe un tub de pastă de dinți”, a adăugat el.
Relațiile dintre Statele Unite și Cuba, supuse unui embargou din 1962, au devenit considerabil tensionate, în special din ianuarie, când Statele Unite l-au răsturnat pe liderul venezuelean Nicolás Maduro într-o operațiune militară spectaculoasă. Statele Unite au impus o blocadă petrolieră de facto asupra insulei, au adoptat noi sancțiuni împotriva companiilor și oficialilor cubanezi și l-au pus sub acuzare pe fostul președinte Raúl Castro, fratele regretatului lider istoric Fidel Castro, într-un caz care datează din 1996.
Rubio are origini cubanezeÎn același timp, Washingtonul duce o luptă ideologică, Marco Rubio, ai cărui părinți sunt de origine cubaneză, fiind purtătorul său de cuvânt, denunțând comunismul și presupusul sprijin al Havanei pentru mișcările extremiste de stânga, inclusiv în Statele Unite. Donald Trump consideră că insula, situată la aproximativ 150 de kilometri de coasta Floridei, reprezintă „o amenințare extraordinară” la adresa securității naționale a SUA. El a amenințat în repetate rânduri că va „prelua controlul” asupra ei. Vorbind vineri la Fort Myers, Florida, președintele american a abordat situația cu ușurință. „Vom face o mică escală. De fapt, ceea ce vom face cu Cuba este să ne întoarcem din Iran. Aceste nave magnifice vor naviga pe lângă Cuba. Vom ruga una dintre ele să se oprească la câțiva metri de țărm. Vor ridica mâna.” „Și apoi îl vom trimite pe Marco Rubio să finalizeze acordul”, a spus el în glumă.
Reacționând la aceste remarci, Bruno Rodriguez, ministrul cubanez de externe, a declarat pe X că „respinge orice amenințare legată de ambițiile Statelor Unite față de Cuba” . „Litoralul nostru este plin de plaje magnifice, dar este și presărat cu vârfuri calcaroase ascuțite ca niște lame de ras, un mediu neprimitor pentru cei care ajung pe țărmurile noastre cu intenții ostile și cu o sete de dominație”, a scris el.
În autobiografia sa, „An American Son” , publicată în 2012, Marco Rubio a povestit cum, în copilărie, s-a lăudat bunicului său cubanez exilat că într-o zi îl va răsturna pe Fidel Castro și va elibera Cuba. Astăzi, secretarul de stat american, un activist anticastro convins, este considerat principalul arhitect al politicii de presiune maximă exercitată de Donald Trump asupra guvernului cubanez.
Moștenirea CIA în Cuba este extrem de controversată. În aprilie 1961, 1.400 de forțe anticastro antrenate și finanțate de CIA au încercat o invazie a Golfului Porcilor, la 250 de kilometri de Havana, dar nu au reușit să răstoarne noul regim comunist al lui Fidel Castro. Luptele s-au soldat cu aproximativ 100 de morți de fiecare parte. CIA a făcut, de asemenea, numeroase tentative de asasinare a liderilor cubanezi.
Washingtonul nu își ascunde dorința de a schimba regimul în Cuba, dar, la fel ca în cazul Venezuelei, guvernul SUA este nerăbdător să evite haosul și se abține de la a specula cu privire la cine ar putea conduce insula sau cu privire la un calendar. Cu toate acestea, aceasta este prima dată când domnul Rubio le-a cerut direct cubanezilor să coopereze cu CIA.
Premierul canadian Mark Carney a respins, vineri, comentariile făcute de ambasadorul american, potrivit cărora Ottawa ar fi intenționat să se amestece în alegerile intermediare din SUA, programate luna viitoare.
Potrivit Reuters, el a calificat aceste acuzații ca fiind nefondate.
„Aceste acuzații sunt nefondate. Sunt dezamăgit că reprezentantul lor consideră că este rolul său să facă astfel de sugestii”, a declarat el reporterilor în timpul unei vizite oficiale în Turcia, potrivit sursei citate.
Totodată, Carney a afirmat că Ottawa nu are nicio intenție de a se amesteca în alegerile din 3 noiembrie.
Reacția premierului canadian vine după ce miercuri, Ambasada SUA în Canada a declarat că Ottawa „ignoră îngrijorările privind o potențială interferență în alegerile din SUA, chiar dacă miniștrii și premierii săi descriu deschis planuri de a influența politica americană”.
Relații tensionate între Canada și SUAÎn plus, declarațiile lui Carney subliniază starea tensionată a relațiilor bilaterale dintre Ottawa și Washington, în contextul în care Canada s-a retras, la sfârșitul lunii august, din negocierile privind un posibil acord comercial, invocând cerințele nerezonabile ale SUA.
Președintele american Donald Trump a impus o serie de tarife asupra importurilor din Canada și sugerează frecvent că ar putea anexa țara. În prezent, popularitatea sa în rândul alegătorilor din țară se află la minime istorice, iar sondajele indică faptul că Partidul Republican va înregistra rezultate slabe la alegerile de la jumătatea mandatului.
Un cutremur cu magnitudinea 7,2 s-a produs sâmbătă în largul coastelor statului Vanuatu, în Oceanul Pacific, la aproximativ 200 de kilometri vest de localitatea Sola, potrivit Serviciului de Prospectare Geologică al Statelor Unite (USGS).
Seismul s-a produs la o adâncime de 10 kilometri, a precizat USGS.
Românii vor avea parte de o oră în plus de somn în noaptea de sâmbătă spre duminică, atunci când România va trece la ora de iarnă. Schimbarea are loc în noaptea de 24 spre 25 octombrie 2026, când ceasurile vor fi date înapoi cu 60 de minute.
Mai exact, la ora 4:00, ora oficială de vară, ceasurile vor indica ora 3:00, ora oficială de iarnă. Astfel, ultima duminică din octombrie va avea 25 de ore, fiind cea mai lungă zi calendaristică din an.
Când se schimbă ora în RomâniaTrecerea la ora de iarnă se face în fiecare an în ultimul weekend din octombrie. Prin această modificare, România revine la ora standard a Europei de Est, corespunzătoare fusului orar UTC+2, după perioada de vară, când se aplică UTC+3.
Telefoanele mobile, calculatoarele și alte dispozitive conectate la internet își actualizează, de regulă, ora automat, în funcție de setările alese. În schimb, ceasurile mecanice și alte aparate fără actualizare automată trebuie reglate manual.
Schimbarea orei înseamnă și că diminețile vor deveni mai luminoase mai devreme, în timp ce seara se va întuneca mai repede.
De ce se schimbă ora de două ori pe anSistemul presupune trecerea la ora de vară în primăvară și revenirea la ora standard în toamnă. Scopul istoric al acestei practici a fost folosirea mai eficientă a luminii naturale pe parcursul zilei.
La nivelul Uniunii Europene, renunțarea la schimbarea sezonieră a orei a fost discutată în repetate rânduri. În 2019, Parlamentul European a susținut eliminarea acestei practici, însă statele membre nu au ajuns la un acord pentru aplicarea măsurii. Prin urmare, schimbarea orei rămâne în vigoare și în 2026.
Următoarea trecere la ora de vară este programată pentru 28 martie 2027, când ceasurile vor fi date înainte cu o oră.
Monegascul a fost urmat de Kimi Antonelli (Mercedes), în timp ce Max Verstappen (Red Bull) a impresionat prin ritmul arătat în simulările de cursă, în ciuda faptului că a încheiat ziua pe locul al treilea în clasamentul timpilor.
Leclerc a fost cu 0,042 secunde mai rapid decât Antonelli, care are șanse matematice să își asigure primul titlu mondial chiar în acest weekend, la Austin. Pentru a deveni campion, italianul trebuie să câștige cursa, în timp ce coechipierul său, George Russell, trebuie să termine în afara primelor opt poziții, iar Lewis Hamilton (Ferrari) să nu ocupe unul dintre primele patru locuri, scrie BBC.
Verstappen a încheiat antrenamentele pe poziția a treia, la 0,189 secunde de lider, fiind urmat de Hamilton, aflat la 0,615 secunde de cel mai bun timp. Russell a ocupat locul al cincilea, înaintea lui Liam Lawson, pilotul Racing Bulls.
Max Verstappen a impresionat în simulările de cursăDeși Leclerc a dominat clasamentul timpilor, Verstappen a arătat un ritm competitiv în simulările de cursă, care pot oferi indicii mai relevante despre performanța monoposturilor pe distanțe lungi decât un singur tur rapid.
Pilotul Red Bull a fost ușor mai rapid decât Leclerc în medie pe tur, iar constanța timpilor săi a sugerat că ar putea avea un avantaj în perspectiva cursei. Comparația directă a fost posibilă doar cu piloții Ferrari, deoarece aceștia au folosit pneuri de compoziție soft în simulările respective.
În schimb, Lando Norris (McLaren), campionul mondial, a înregistrat cel mai bun ritm pe simulările de cursă, cu aproximativ 0,2 secunde pe tur peste Verstappen. Comparația trebuie însă privită cu prudență, întrucât britanicul a utilizat pneuri hard.
Norris a încheiat antrenamentele pe locul al șaptelea, după ce a greșit în virajul 16 și nu a reușit să înregistreze un timp reprezentativ în simularea calificărilor pe pneuri soft. Coechipierul său, Oscar Piastri, s-a clasat pe poziția a opta, urmat de Isack Hadjar (Red Bull) și Oliver Bearman (Haas).
Ferrari și McLaren au pregătit actualizări tehniceFerrari a adus la Austin o serie de îmbunătățiri pentru monopost, concentrate în special asupra podelei. Leclerc a apreciat că actualizările reprezintă un progres, dar a precizat că efectele acestora sunt mai mici decât se aștepta.
„Este un pas mic înainte și am început weekendul cu dreptul, cu un echilibru bun”, a declarat pilotul Ferrari, care a subliniat că diferențele dintre echipe sunt reduse și că performanța rivalilor ar putea crește până sâmbătă.
Monegascul a criticat și suprafața circuitului, pe care a descris-o drept foarte denivelată, în special în primul sector.
McLaren a introdus, la rândul său, prima dintre cele trei actualizări planificate pentru următoarele etape. Norris a spus că monopostul este dificil de pilotat și că îi este greu să obțină un comportament constant, deși ritmul nu este unul slab.
Mercedes caută setările potrivite pentru monopostMercedes a revenit cu ambele monoposturi la configurația îmbunătățită introdusă în urmă cu două etape, în Malaezia. Echipa consideră că pachetul tehnic are un potențial mai mare, dar că setările utilizate până acum nu au permis valorificarea completă a acestuia.
Antonelli a explicat că folosirea aceleiași configurații pe ambele mașini îi ajută pe ingineri să testeze mai multe variante și să înțeleagă mai bine comportamentul monopostului.
Înaintea Marelui Premiu al SUA, trei piloți vor primi penalizări pe grilă pentru depășirea numărului permis de componente ale motorului. Arvid Lindblad (Racing Bulls) va pierde cinci poziții, Gabriel Bortoleto (Audi) va fi penalizat cu 20 de locuri, iar Franco Colapinto (Alpine) va primi o penalizare de 10 poziții.
Hunter Foster, polițistul care a tras asupra copilului, Kohen Wiley, a demisionat din Departamentul de Poliție din Senatobia, a declarat primarul Greg Graves. Acesta nu a precizat dacă ofițerului i s-a cerut să plece sau dacă decizia i-a aparținut, scrie Reuters.
Angelica Maze, care ocupa funcția de șefă interimară a departamentului, a demisionat, de asemenea, potrivit unei scrisori de renunțare la funcție publicate de presa locală.
Incidentul a avut loc în iunie, când Foster a tras asupra unui vehicul aflat în mișcare, după ce polițiștii au fost chemați în urma unei sesizări privind un furt din magazin. Glonțul l-a ucis pe Kohen Wiley, în vârstă de un an.
Moartea copilului a provocat reacții din partea organizațiilor pentru drepturile civile, care au cerut ca polițistul să fie tras la răspundere.
Polițistul din Mississippi a fost exonerat de acuzații penaleFamilia copilului a susținut că folosirea armei de foc nu a fost justificată. Procurorul general al statului Mississippi, Lynn Fitch, a anunțat însă în această săptămână că „folosirea forței a fost justificată” și a stabilit că polițistul nu a comis o faptă penală.
Deși Foster a fost exonerat, avocatul său, Martin Zummach, a declarat pentru NBC News că acesta a ales să demisioneze „în interesul orașului și al departamentului de poliție și pentru a permite procesului de vindecare să continue”.
Biroul de Investigații din Mississippi a transmis, după incidentul din iunie, că polițiștii au intervenit în urma unui apel privind un furt de la magazinul Walmart din Senatobia. La fața locului, aceștia ar fi întâlnit doi adulți și un copil minor care încercau să plece cu un vehicul.
Potrivit instituției, polițiștii au încercat să oprească mașina, însă șoferul ar fi condus în direcția lor. Unul dintre agenți a tras cu arma, după care vehiculul a părăsit locul incidentului.
Imaginile făcute publice arată cum Foster aleargă în afara magazinului Walmart alături de alți polițiști, după ce un angajat a anunțat că persoane suspectate de furt încearcă să fugă.
Autoritățile au susținut că mama copilului și o prietenă a acesteia ar fi furat scutece. Cele două femei nu au fost însă puse sub acuzare.
Familia copilului cere o anchetă a Departamentului de JustițieBen Crump, un cunoscut avocat specializat în cazuri privind drepturile civile, care reprezintă familia copilului, a declarat că aceasta solicită o anchetă din partea Departamentului de Justiție al SUA.
Avocatul a subliniat că demisia polițistului nu este suficientă pentru a încheia demersurile privind stabilirea responsabilităților.
„Nicio mamă nu ar trebui să fie nevoită să-și îngroape copilul din cauza unei acuzații de furt de scutece”, a declarat Crump vineri.
Cazul a generat apeluri pentru asumarea responsabilității în cadrul departamentului de poliție din Senatobia, în contextul controverselor legate de folosirea forței de către polițiști.
Fostul șef al poliției din Senatobia, Harold Vanderford, a fost concediat în septembrie, după ce presa a relatat că acesta folosise insulte rasiste la adresa persoanelor de culoare în mesaje text.
Într-un videoclip publicat pe rețelele sociale, Hegseth a susținut că aceste organizații ar fi continuat să funcționeze în universitățile americane sub alte denumiri, deși ar avea același obiectiv. Potrivit oficialului american, Pentagonul a identificat 80 de astfel de organizații în 30 de universități, scrie Reuters.
„Se pare că 80 de noi celule de propagandă au apărut în 30 de universități, folosind denumiri și statute diferite, dar având aceeași misiune: să fure proprietate intelectuală și să influențeze mințile studenților americani”, a declarat Pete Hegseth.
Secretarul american al Apărării a afirmat că, în ultimele două luni, instituția pe care o conduce a demontat sistematic toate aceste organizații.
Ambasada Chinei la Washington nu a răspuns imediat unei solicitări de comentarii.
Institutele Confucius, considerate de SUA instrumente de propagandă chinezăWashingtonul acuză de mult timp institutele Confucius că ar fi instrumente de propagandă ale guvernului chinez. Autoritățile americane au adoptat anterior măsuri pentru a limita activitatea acestor centre în universități.
Institute Confucius au fost înființate în campusuri universitare din mai multe țări pentru promovarea limbii și culturii chineze. În Statele Unite, activitatea lor a generat controverse privind influența Beijingului asupra mediului academic și riscurile pentru libertatea de exprimare și securitatea cercetării.
Prin noua măsură anunțată de Hegseth, Pentagonul își intensifică demersurile împotriva organizațiilor pe care le consideră legate de interesele strategice ale Chinei.
Pentagonul susține că a desființat 80 de organizații din 30 de universitățiPotrivit lui Pete Hegseth, cele 80 de organizații ar fi funcționat sub nume și statute diferite, ceea ce ar fi făcut mai dificilă identificarea legăturilor dintre ele. Oficialul american le-a acuzat că urmăreau obținerea de proprietate intelectuală și influențarea studenților americani.
Hegseth a declarat că Departamentul Apărării a acționat în ultimele două luni pentru a desființa toate aceste structuri. Nu au fost oferite însă, în declarația citată, detalii despre universitățile vizate, identitatea organizațiilor sau măsurile concrete aplicate fiecăreia.
De asemenea, acuzațiile prezentate de secretarul american al Apărării nu au fost însoțite în materialul citat de dovezi detaliate care să poată fi verificate independent.
Anunțul se înscrie în contextul tensiunilor dintre Washington și Beijing privind securitatea națională, transferul de tehnologie și influența Chinei în instituțiile americane.
În timpul mandatului lui Joe Biden, solicitările au vizat inclusiv întreruperea accesului unor grupări susținute de Iran, precum rebelii houthi din Yemen și Hezbollah din Liban, dar și extinderea accesului la internet în Iran și Ucraina.
Patru foști oficiali au declarat că administrația Biden a cerut activarea serviciului în Iran pentru a facilita comunicațiile în timpul protestelor și în Ucraina pentru a sprijini armata.
În mod similar, administrația Trump a discutat cu Musk și cu reprezentanții SpaceX despre activarea Starlink în Iran, după atacurile americano-israeliene din iunie 2025 și februarie 2026, în speranța că accesul la internet ar putea ajuta protestatarii antiguvernamentali. Informațiile provin de la un fost oficial de rang înalt al administrației Trump și de la o persoană familiarizată cu discuțiile, potrivit Reuters.
Sursele au vorbit sub protecția anonimatului. Solicitările anterioare ale administrațiilor americane privind accesul la Starlink sunt dezvăluite pentru prima dată.
Starlink, un instrument important pentru politica externă a SUASolicitările adresate lui Musk evidențiază relația strânsă dintre guvernul american și SpaceX, compania care deține sistemul de comunicații prin satelit utilizat atât de armata SUA, cât și de aliații săi.
Dependența administrațiilor americane de o companie privată pentru aplicarea unor obiective de politică externă ridică întrebări cu privire la influența pe care o poate exercita un singur om asupra unor decizii cu implicații geopolitice și militare.
Controversa s-a intensificat după restricțiile recente impuse utilizării sistemelor SpaceX de către Ucraina. Oficialii europeni și-au exprimat îngrijorarea, iar unii consideră că Europa ar trebui să dezvolte propriile capacități de comunicații militare prin satelit, în condițiile în care nu există, pe termen scurt, o alternativă viabilă la serviciile companiei americane.
Restricțiile Starshield afectează comunicațiile armatei ucrainenePreședintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat săptămâna trecută că accesul țării sale la Starshield, versiunea militară a sistemului Starlink, a fost limitat intenționat, afectând performanța dronelor militare ucrainene. El a afirmat, de asemenea, că viteza serviciului Starlink a fost redusă.
Ucraina folosește Starlink pentru comunicațiile militare și pentru anumite activități de apărare împotriva atacurilor cu rachete rusești. Receptoarele Starshield, concepute pentru a rezista bruiajului radio, sunt utilizate la bordul dronelor și pentru a asigura legătura dintre aparate și operatorii aflați la distanță, inclusiv în misiuni desfășurate în spatele liniilor rusești.
Reuters a relatat anterior că ordinul de limitare a serviciului Starshield ar fi venit din interiorul Casei Albe. Administrația Trump a recunoscut reducerea performanței serviciului, fără să confirme dacă a ordonat măsura.
Casa Albă a îndrumat Reuters către declarațiile făcute vineri de Donald Trump. Președintele american a spus că nu a discutat cu Musk despre problemele de acces ale Ucrainei și că, „dacă există o problemă, o voi rezolva”.
Halyna Yusypiuk, purtătoarea de cuvânt a ambasadei Ucrainei la Washington, a declarat că prioritatea Kievului este restabilirea serviciului la viteza normală, subliniind că „viețile oamenilor noștri depind de acest lucru”.
SpaceX nu a răspuns solicitărilor Reuters de a comenta situația. Musk a afirmat însă, într-o postare pe rețelele sociale, că sistemele Starshield sunt deținute și controlate de guvernul SUA, iar eventualele restricții privind viteza sau utilizarea sunt decise de armata americană și, în ultimă instanță, de președintele Statelor Unite.
Congresmanul democrat Jason Crow a cerut clarificări privind modificările recente, avertizând asupra riscurilor generate de dependența SUA de SpaceX. „Miliardarii nealeși și companiile private nu ar trebui să decidă ce este în interesul securității naționale a Americii”, a declarat acesta.
Cum au intervenit administrațiile americane în utilizarea StarlinkÎn timpul administrației Biden, oficialii americani au colaborat cu SpaceX atât pentru a limita accesul adversarilor SUA la serviciu, cât și pentru a extinde disponibilitatea acestuia în cazul aliaților.
Potrivit foștilor oficiali citați de Reuters, discuțiile au implicat frecvent reprezentanți ai Pentagonului și ai Casei Albe și au vizat inclusiv terminale Starlink despre care serviciile de informații suspectau că ajunseseră la grupări susținute de Iran.
În octombrie 2023, în timpul confruntărilor dintre Israel și Hezbollah în sudul Libanului, oficiali din serviciile de informații au informat Casa Albă că persoane asociate grupării ar fi putut avea acces la terminale Starlink. Îngrijorări similare au apărut în 2024 în legătură cu rebelii houthi din Yemen, în timpul unei campanii aeriene americane împotriva grupării.
Administrația Biden a cerut SpaceX să identifice terminalele respective și să le dezactiveze. Cel puțin o parte dintre acestea au fost oprite, potrivit a doi dintre foștii oficiali.
Într-un document transmis în 2024 Biroului pentru Industrie și Securitate din cadrul Departamentului Comerțului al SUA, SpaceX a precizat că lucrează îndeaproape cu agențiile guvernamentale pentru obținerea autorizațiilor de export necesare și pentru protejarea tehnologiilor în sprijinul obiectivelor de securitate națională și de politică externă.
După invazia pe scară largă a Rusiei în Ucraina, în 2022, oficialii administrației Biden au făcut demersuri pentru extinderea utilizării Starlink de către armata ucraineană.
În același an, Musk a ordonat, potrivit unor relatări anterioare ale Reuters, întreruperea acoperirii Starlink în anumite zone pe care Ucraina încerca să le recucerească. Decizia i-ar fi surprins pe oficialii de la Casa Albă. Musk a declarat public că a refuzat o solicitare ucraineană de activare a rețelei în apropierea orașului-port Sevastopol din Crimeea, pentru a sprijini un atac asupra flotei ruse, motivând că nu dorea să contribuie la un act major de război.
Starlink în Iran, după proteste și atacurile americano-israelieneAdministrația Biden a solicitat activarea Starlink în Iran în timpul protestelor izbucnite în septembrie 2022, după moartea Mahsei Amini, o tânără arestată pentru că nu purta hijabul conform regulilor impuse de autorități. Un fost oficial a declarat că terminale Starlink au fost transportate în Iran cu ajutorul administrației americane, fără să precizeze numărul acestora.
Administrația Trump a întreprins demersuri similare în 2025 și 2026, discutând cu Musk și SpaceX despre introducerea și activarea terminalelor în Iran după atacurile americano-israeliene.
Nici administrația Trump, nici SpaceX nu au confirmat public că terminalele au fost activate. The Wall Street Journal a relatat în februarie că guvernul american ar fi trimis mii de terminale Starlink în Iran. Delegația iraniană la Organizația Națiunilor Unite nu a răspuns solicitării Reuters de a comenta informațiile.
