MediaFax.ro

„În contextul dezbaterilor privind o nouă lege a salarizării, reafirmăm preocuparea constantă pentru protejarea drepturilor și a statutului profesional al personalului din sistemul judiciar. În acest moment, considerăm necesară așteptarea instalării noului Guvern, astfel încât această problemă de interes major să poată face obiectul unui dialog instituțional real și constructiv cu factorii decidenți.

Ne exprimăm încrederea că argumentele pe care le prezentăm vor fi analizate cu responsabilitate și deschidere. Totodată, asigurăm colegii că vom continua să susținem toate demersurile necesare pentru apărarea drepturilor și intereselor legitime ale acestora, utilizând toate mijloacele legale și instituționale aflate la dispoziția noastră și nu excludem recurgerea la alte forme de acțiune menite să asigure respectarea acestor drepturi, în măsura în care acest lucru se va dovedi necesar. Rămânem uniți și consecvenți în promovarea unor soluții echitabile, în spiritul dialogului și al respectului față de valorile statului de drept.

Pentru o corectă informare, publicăm astăzi o sinteză a observațiilor și propunerilor transmise Ministerului Justiției, rezultate în urma analizei proiectului, precum şi observaţiile punctuale formulate.

• Sinteza observațiilor și propunerilor transmise Ministerului Justiției

Prealabil, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie susţine că proiectul de act normativ este profund viciat ab initio având în vedere că încalcă însăși principiile pe care acesta se bazează.

Invocând pur formal construirea sistemul de salarizare pe principiile legalității, nediscriminării sau egalității, în realitate, reflectarea acestora în conţinutul proiectului dovedeşte faptul că se vor adânci inechităţile dintre categoriile de personal din cadrul sistemului bugetar.

În pofida declaraţiilor publice, în urma analizării prevederilor proiectului se constată în mod flagrant că sunt diminuate drepturile salariale aflate în plată și pe cale de consecinţă sunt desconsiderate drepturile câştigate și protecţia juridică conferită acestora.

Experiența legilor de salarizare anterioare și jurisprudenţa statornicită în acest domeniu dovedesc faptul că un proiect de act normativ care nu asigură efectiv plata egală pentru muncă egală, respectarea garanţiilor constituţionale și legale aferente fiecărei puteri în stat prin raportare la statutul categoriilor profesionale este grefat pe premise greşite și va conduce invariabil la crearea unor situaţii profund neconstituţionale, nelegale și injuste.

 

1. Încălcarea principiului separației și echilibrului puterilor în stat (art. 1 alin. 4 din Constituție)

Proiectul de lege conduce la diminuarea poziției constituționale a autorității judecătorești în raport cu celelalte puteri ale statului, fără a ține seama de locul constituțional al justiției și de rolul Înaltei Curți de Casație și Justiție în arhitectura instituțională a statului. Deși salarizarea personalului din sistemul judiciar trebuie stabilită ținând seama de locul și rolul justiției în statul de drept și de echilibrul puterilor în stat, coeficienții propuși pentru funcțiile reprezentative ale autorității judecătorești, inclusiv pentru funcțiile exercitate la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție, nu reflectă în mod adecvat această poziție constituțională și nu asigură o ierarhizare corespunzătoare în raport cu funcțiile similare exercitate în cadrul celorlalte puteri ale statului.

În acest context, coeficientul aferent funcției de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție nu poate fi inferior coeficienților prevăzuți pentru funcțiile de conducere de rang echivalent din cadrul celorlalte autorități fundamentale ale statului.

În mod corespunzător, întregul sistem de salarizare aplicabil judecătorilor, procurorilor și magistraților-asistenți, precum și a celorlalte categorii profesionale din sistemul judiciar trebuie configurat într-o ierarhie coerentă și proporțională, care să reflecte statutul constituțional al funcțiilor respective. În acest mod, proiectul reduce rolul constituțional al autorității judecătorești și afectează exigența echilibrului instituțional dintre puterile statului, transformând într-o simplă declarație de principiu criteriile pe care chiar legiuitorul le consacră la nivel normativ. Totodată, proiectul creează premisele unei influențe excesive a puterii executive asupra statutului profesional și a remunerației personalului din sistemul judiciar. Astfel, elemente esențiale ale sistemului de salarizare, precum valoarea de referință utilizată la stabilirea salariilor, metodologia de evaluare a funcțiilor și criteriile de încadrare în grade salariale, sunt transferate în competența Guvernului, fără stabilirea prin lege a unor criterii obiective și verificabile și fără participarea instituțională a autorității judecătorești, respectiv a Consiliului Superior al Magistraturii.

Or, independența justiției presupune ca elementele esențiale ale salarizării magistraților să fie stabilite prin lege, în mod previzibil și obiectiv, fără posibilitatea unei intervenții discreționare a executivului.

2. Încălcarea garanțiilor constituționale ale independenței justiției prin afectarea independenței financiare a magistraților (art. 124 alin. 3 din Constituție)

Sub un prim aspect, în ceea ce priveşte puterea judecătorească, faptul că art. 205 alin. (2) teza a II-a din Legea nr. 303/2022 prevede că salarizarea judecătorilor și procurorilor se stabilește prin lege specială nu reprezintă doar o regulă formală de legiferare, ci este expresia unei garanții instituționale a independenței autorității judecătorești. În consecință, singura soluție legislativă posibilă este adoptarea unei legi speciale de salarizare pentru sistemul judiciar, întrucât numai în acest mod poate fi garantat principiul independenței financiare a judecătorilor și procurorilor.

De altfel, art. 2 alin. (2) din Capitolul I prevede anumite excepții de la aplicarea proiectului de lege, precum personalul din cadrul Băncii Naționale a României, al Autorității de Supraveghere Financiară, al Autorității Naționale de Reglementare în Domeniul Energiei și al Autorității Naționale pentru Administrare și Reglementare în Comunicații. Astfel, cu atât mai mult, se impune legiferarea separată pentru puterea judecătorească.

Sub un al doilea aspect, proiectul aduce atingere garanțiilor constituționale ale independenței justiției, întrucât reduce în mod semnificativ nivelul remunerației care constituie una dintre componentele esențiale ale independenței economice a magistraților. Astfel, soluțiile normative propuse prin proiect nu asigură în mod efectiv realizarea exigenței referitoare la garantarea unei reale independențe economice a judecătorilor și procurorilor.

Modalitatea de stabilire a coeficienților de salarizare și eliminarea unor componente salariale existente, fără o reflectare corespunzătoare în indemnizația de bază, conduc la diminuări semnificative ale veniturilor magistraților, estimate între aproximativ 15% și 40%, respectiv chiar peste 40% în cazul unor funcții de conducere.

În aceste condiții, dispoziția legală care consacră independența financiară riscă să rămână fără efect, întrucât proiectul instituie soluții normative care conduc 4 tocmai la diminuarea garanțiilor materiale menite să protejeze independența autorității judecătorești. Totodată, mecanismul diferenței salariale tranzitorii ridică probleme suplimentare din perspectiva protecției statutului financiar al magistraților. În ipoteza în care acest „drept salarial individual suplimentar salariului lunar” nu va fi avut în vedere la stabilirea bazei de calcul a pensiei de serviciu, efectul indirect al reglementării va consta într-o nouă diminuare semnificativă a cuantumului acesteia.

O asemenea soluție este de natură să afecteze nu doar nivelul remunerației aflate în plată, ci și garanțiile economice asociate statutului de magistrat după încetarea activității. Mai mult, într-un interval relativ scurt de timp ar urma să coexiste mai multe regimuri succesive de pensionare aplicabile magistraților, ultima reglementare conducând la reduceri semnificative ale cuantumului pensiei de serviciu în raport cu regimurile anterioare. Această lipsă de coerență legislativă afectează previzibilitatea statutului profesional și diminuează garanțiile economice care constituie o componentă esențială a independenței justiției.

Or, independența justiției, consacrată la nivel constituțional, presupune nu doar garanții de ordin funcțional, ci și existența unei protecții economice reale a magistraților, astfel cum rezultă atât din jurisprudența Curții Constituționale, cât și din standardele europene în materie. Stabilitatea și caracterul adecvat al remunerației constituie garanții esențiale destinate protejării judecătorilor și procurorilor împotriva oricăror forme de presiune sau ingerință din partea celorlalte puteri ale statului. În consecință, intervenția legislativă propusă este de natură să afecteze însăși substanța garanțiilor constituționale ale independenței justiției, consacrate de art. 124 alin. (3) din Constituție, prin diminuarea nejustificată a nivelului de protecție materială aferent statutului magistraților.

3. Încălcarea principiului securității juridice și al protecției încrederii legitime (art. 1 alin. 3 și alin. 5 din Constituție)

Proiectul de lege nu se limitează la o simplă reformă salarială, ci produce efecte directe asupra statutului profesional personalului din sistemul judiciar. Astfel, proiectul generează o ruptură semnificativă între statutul profesional al magistraților aflați în funcție la data intrării în vigoare a legii și al celor care vor accede ulterior în profesie. Dacă pentru prima categorie legiuitorul instituie mecanismul diferenței salariale tranzitorii, menit să atenueze provizoriu efectele reducerii veniturilor, judecătorii și procurorii numiți ulterior vor fi salarizați exclusiv potrivit noii grile, fără a beneficia de nicio măsură compensatorie.

În aceste condiții, pentru exercitarea aceleiași funcții constituționale, în aceleași condiții de pregătire profesională, incompatibilități, interdicții și răspundere, se creează premisele existenței unor regimuri juridice și economice 5 diferite în interiorul aceleiași categorii profesionale. Mai mult, nivelul de salarizare aplicabil noilor generații de magistrați este de natură să afecteze atractivitatea profesiei și capacitatea sistemului judiciar de a recruta candidați cu o pregătire profesională corespunzătoare, aspect care produce efecte directe asupra funcționării autorității judecătorești pe termen lung.

Or, deși legiuitorul beneficiază de o marjă de apreciere în configurarea politicilor salariale, aceasta nu poate conduce la diminuarea substanțială a statutului profesional al magistraților și la crearea unei rupturi între generațiile succesive de judecători și procurori, în lipsa unor motive obiective și rezonabile care să justifice o asemenea diferențiere.

Prin eliminarea unor asimilări salariale consacrate de legislația în vigoare și prin repoziționarea anumitor funcții pe paliere inferioare în ierarhia profesională și salarială, proiectul afectează stabilitatea statutului juridic anterior recunoscut de legiuitor. Această critică este deosebit de evidentă în cazul magistraților-asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, pentru care noua reglementare nu produce doar efecte salariale, ci modifică însăși poziționarea profesională a funcției în cadrul sistemului judiciar.

Or, asimilarea unei funcții cu un anumit grad profesional nu reprezintă exclusiv o modalitate de determinare a cuantumului salarizării, ci exprimă un statut profesional dobândit în considerarea atribuțiilor efectiv exercitate. Așadar, orice modificare radicală a acestui statut trebuie să fie justificată prin motive obiective și proporționale iar, în lipsa unei asemenea justificări, sunt afectate principiile securității juridice și ale protecției încrederii legitime, componente ale art. 1 alin. (5) din Constituție.

O situație similară se regăsește și în cazul asistenților judecătorului și al specialiștilor IT din cadrul instanțelor și parchetelor. Prin modificarea reperelor legale de salarizare și raportarea acestora la funcții inferioare în ierarhia profesională, proiectul nu produce doar efecte asupra cuantumului veniturilor, ci conduce la o repoziționare a acestor funcții pe un nivel inferior în cadrul sistemului judiciar. Or, în absența unei modificări a atribuțiilor, a condițiilor de acces în funcție sau a rolului instituțional al acestor categorii profesionale, o asemenea soluție depășește sfera unei simple opțiuni de politică salarială și afectează statutul profesional anterior recunoscut de legiuitor. Totodată, deși proiectul urmărește atenuarea efectelor reducerilor salariale prin instituirea „diferenței salariale tranzitorie”, mecanismul reglementat nu oferă o protecție reală și efectivă. Orice evoluție profesională a magistratului – promovare, ocuparea unei funcții de conducere, trecerea într-o tranșă superioară de vechime sau transferul – poate conduce la pierderea acestei componente salariale și la aplicarea integrală a noii grile de salarizare. În aceste condiții, măsura are un caracter pur temporar și 6 iluzoriu, fiind de natură să afecteze previzibilitatea carierei și securitatea raporturilor juridice.

4. Încălcarea principiului legalității și a exigențelor privind calitatea legii (art. 1 alin. 5 din Constituție)

Proiectul conține dispoziții insuficient de clare, previzibile și determinate, susceptibile să genereze incertitudine juridică în aplicare. În mod particular, reglementarea „diferenței salariale tranzitorii” nu precizează în mod suficient natura juridică a acestui drept, regimul său juridic ulterior datei de 31 decembrie 2031 și nici efectele asupra altor drepturi derivate din salarizare, inclusiv asupra pensiei de serviciu, fiind neclară și lipsită de previzibilitate, contrar exigențelor privind calitatea legii, prevăzute de art. 1 alin. (5) din Constituția României. Deși această prevedere este destinată să compenseze diminuările salariale generate de noua reglementare, în realitate măsura este golită de conținut întrucât orice evoluție firească în cariera magistratului (numirea într-o funcție de conducere, revenirea pe o funcție de execuție după exercitarea unei funcții de conducere, transferul, promovarea într-o funcție de execuție sau chiar trecerea întro gradație ori treaptă superioară de vechime) determină încetarea plății acestei „diferențe” și aplicarea integrală a noului regim de salarizare.

În aceste condiții, este evident că destinatarii normei nu vor mai avea niciun stimulent pentru promovarea în funcții de execuție sau pentru ocuparea unor funcții de conducere, ceea ce riscă să conducă la blocarea efectivă a activității instanțelor și parchetelor. Limitarea acordării diferenței salariale tranzitorii până la data de 31 decembrie 2031 ridică probleme din perspectiva previzibilității legii, întrucât prevede încetarea automată a acestui drept salarial fără a reglementa în mod clar efectele ulterioare asupra structurii salarizării beneficiarilor. În lipsa unor dispoziții care să clarifice dacă această componentă salarială este absorbită în salariul de bază, eliminată integral sau înlocuită printr-un alt mecanism compensatoriu, norma generează incertitudine juridică și afectează previzibilitatea raporturilor de serviciu.

Din această perspectivă, mecanismul analizat poate fi calificat ca o reglementare incompletă și imprevizibilă a unei componente esențiale a remunerației, susceptibilă să contravină exigențelor de claritate, coerență și stabilitate a legii. Totodată, proiectul nu stabilește în mod direct valoarea de referință utilizată la determinarea salariilor, lăsând stabilirea acesteia în competența executivului, fără criterii obiective și verificabile. 7 Astfel, valoarea de referință nu este determinată și nici determinabilă pe baza unor criterii obiective prevăzute de lege, nefiind raportată la indicatori economici verificabili și predictibili. În aceste condiții, destinatarii normei nu pot cunoaște în mod efectiv nivelul drepturilor salariale care urmează să le fie recunoscute și nici evoluția acestora în timp. Or, salarizarea reprezintă un element esențial al statutului profesional al personalului din sistemul judiciar, iar cuantumul acesteia trebuie să rezulte din lege, nu din opțiuni ulterioare ale autorității executive. În lipsa stabilirii elementelor concrete de calcul, legea nu permite determinarea efectivă a salariilor și afectează posibilitatea realizării unei evaluări reale a impactului normativ al reformei propuse. Pe de altă parte, proiectul transferă către Guvern competența de a aproba metodologia de evaluare a funcțiilor și intervalele de punctaj aferente gradelor salariale, deși aceste elemente influențează în mod direct poziționarea funcțiilor în ierarhia salarială și nivelul concret al remunerației. Or, criteriile de evaluare a funcțiilor și mecanismele de ierarhizare salarială reprezintă elemente esențiale ale regimului juridic al salarizării și trebuie stabilite prin lege, în mod clar și previzibil.

Lăsarea acestora la latitudinea executivului afectează accesibilitatea și previzibilitatea normei, întrucât destinatarii legii nu pot cunoaște în mod efectiv modalitatea în care vor fi evaluate funcțiile și impactul acestei evaluări asupra salarizării. În același sens, dispozițiile art. 9 privind structura gradelor salariale și grila de salarizare nu stabilesc cu suficientă claritate relația dintre criteriile de evaluare, gradele salariale și coeficienții aplicabili, trimițând la mecanisme și acte normative ulterioare aflate în competența mai multor autorități. În aceste condiții, legea nu oferă un cadru normativ complet și predictibil, fiind susceptibilă să contravină exigențelor care decurg din art. 1 alin. (5) din Constituție.

5. Încălcarea principiului egalității și a criteriului diferențierii obiective a salarizării (art. 16 alin. 1 din Constituție)

Proiectul de lege instituie diferențe de tratament juridic care nu sunt fundamentate pe criterii obiective și rezonabile și care nu reflectă complexitatea activității efectiv desfășurate. În primul rând, mecanismul „diferenței salariale tranzitorii” este de natură să creeze o diferențiere semnificativă între magistrații aflați în prezent în funcție și cei care vor accede ulterior în profesie. Astfel, judecătorii și procurorii aflați în activitate la data intrării în vigoare a legii beneficiază de o protecție salarială suplimentară, în timp ce magistrații numiți ulterior vor fi salarizați exclusiv potrivit noii grile, fără a beneficia de acest mecanism compensatoriu. În consecință, pentru exercitarea aceleiași funcții, în aceleași condiții de pregătire profesională, 8 incompatibilități, interdicții și răspundere, se ajunge la existența unor regimuri salariale diferite chiar în aceeași perioadă de timp, fără o justificare obiectivă și rezonabilă.

Acest mecanism este susceptibil să genereze și situații discriminatorii între persoane aflate în condiții identice de funcție, grad profesional, vechime și atribuții. În concret, magistrați care exercită aceeași funcție și au aceeași vechime pot beneficia de venituri diferite exclusiv în funcție de momentul promovării, transferului, delegării, detașării sau al încadrării într-o anumită gradație. De asemenea, evoluția firească în carieră poate conduce paradoxal la diminuarea veniturilor, inclusiv în cazul promovării la instanțe superioare ori al ocupării unor funcții de conducere. Totodată, relevanță sub acest aspect prezintă și situația magistrațilorasistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție care, prin soluția propusă, sunt plasați pe un nivel salarial inferior, deși exercită atribuții specifice instanței supreme, participând la soluționarea cauzelor aflate în competența acesteia și la redactarea hotărârilor judecătorești.

Proiectul creează și un tratament juridic diferențiat în raport cu magistrații-asistenți din cadrul Curții Constituționale, care își păstrează actuala poziționare salarială. În același timp, proiectul uniformizează componenta salarială aferentă funcțiilor de conducere exercitate la niveluri jurisdicționale diferite, reducând relevanța diferențelor obiective determinate de competența, responsabilitatea și poziția instituțională a funcțiilor respective. În acest mod sunt generate incoerențe în raport cu funcții similare sau asimilate existente în cadrul sistemului judiciar. În plus, abrogarea indemnizațiilor acordate pentru delegare și detașare exclusiv în cazul magistraților, în condițiile menținerii unor reglementări similare pentru alte categorii profesionale, ridică probleme suplimentare din perspectiva principiului egalității în drepturi. Funcționarea unui număr semnificativ de instanțe și parchete depinde de posibilitatea delegării sau detașării temporare a magistraților, în condițiile în care asemenea măsuri pot fi dispuse numai cu acordul persoanelor vizate. În lipsa unor mecanisme remuneratorii adecvate, eficiența acestor instrumente administrative este serios afectată, cu consecințe directe asupra funcționării serviciului public al justiției.

6. Încălcarea principiului proporționalității

Reducerile salariale rezultate din aplicarea proiectului au un caracter vădit disproporționat în raport cu scopul urmărit de legiuitor. În cazul anumitor categorii profesionale, diminuarea veniturilor depășește 40%, din nivelul indemnizațiilor aflate în plată. Or, chiar dacă legiuitorul dispune de o marjă de apreciere în configurarea politicilor salariale, aceasta nu este nelimitată. Reducerea drastică a nivelului de salarizare, în lipsa unei justificări obiective și rezonabile, depășește ceea ce este necesar pentru atingerea scopului declarat al reformei și afectează în mod excesiv statutul constituțional și profesional al personalului din sistemul judiciar.

7. Încălcarea principiului ierarhizării funcțiilor judiciare și a criteriului nivelului instanței sau parchetului

Proiectul de lege afectează coerența ierarhiei funcțiilor judiciare prin uniformizarea nejustificată a componentei salariale aferente funcțiilor de conducere și prin diminuarea relevanței criteriului nivelului instanței sau parchetului. Astfel, deși soluția legislativă păstrează formal structura actuală a reglementării, în sensul stabilirii indemnizației de încadrare la nivelul indemnizației maxime corespunzătoare instanței sau parchetului unde este exercitată funcția de conducere, mecanismul concret de salarizare diferă substanțial de cel aflat în vigoare. În prezent, majorările aferente funcțiilor de conducere sunt exprimate procentual și diferențiate în funcție de nivelul instanței sau parchetului, reflectând atât poziția ierarhică a instituției, cât și importanța funcției exercitate.

În schimb, proiectul înlocuiește acest sistem cu unul bazat pe coeficienți ficși, identici pentru funcții de conducere exercitate la niveluri jurisdicționale diferite. Ca efect, funcțiile de conducere exercitate la nivelul Înaltei Curți de Casație și Justiție, al curților de apel, tribunalelor sau judecătoriilor beneficiază de aceeași componentă salarială aferentă conducerii, independent de diferențele obiective existente sub aspectul competenței, complexității activității și poziției constituționale a instituției.

Or, o asemenea reglementare este de natură să afecteze coerența ierarhiei funcțiilor judiciare. În lipsa unei diferențieri corespunzătoare, funcțiile de conducere exercitate la niveluri distincte ale sistemului judiciar tind să fie tratate similar din perspectiva componentei salariale aferente conducerii, deși acestea presupun atribuții, responsabilități și exigențe instituționale fundamental diferite.

8. Încălcarea criteriilor legale de ierarhizare a funcțiilor prin necorelarea salarizării cu complexitatea, responsabilitatea și experiența profesională

Proiectul de lege nu asigură o corelare reală între nivelul de salarizare și criteriile pe care chiar legiuitorul le consacră drept fundament al sistemului de remunerare, criterii care justifică diferențierea funcțiilor în cadrul sistemului judiciar, respectiv complexitatea atribuțiilor, nivelul de responsabilitate, experiența profesională, stabilitatea în funcție, riscurile profesionale și gradul de solicitare specific activității desfășurate. Deși art. 3 din Capitolul VIII al Anexei nr. V consacră aceste elemente ca factori determinanți ai salarizării, analiza coeficienților propuși relevă că acestea nu sunt valorificate în mod corespunzător în construcția grilei salariale. Astfel, diferențele dintre funcții, grade profesionale și niveluri de vechime nu reflectă complexitatea activității desfășurate, importanța atribuțiilor exercitate sau experiența profesională acumulată.

Această lipsă de corelare este evidentă atât în cazul magistraților, cât și al celorlalte categorii profesionale care participă la înfăptuirea actului de justiție. Cu titlu exemplificativ, proiectul nu valorifică în mod adecvat activitatea magistraților-asistenți ai Înaltei Curți de Casație și Justiție, nu reflectă în mod corespunzător rolul și responsabilitățile personalului auxiliar de specialitate și ale personalului conex și conduce la diminuări semnificative ale salarizării specialiștilor IT, fără ca aceste soluții să fie justificate prin modificarea atribuțiilor, a responsabilităților sau a condițiilor de exercitare a funcțiilor respective. În aceste condiții, proiectul este de natură să afecteze coerența sistemului de salarizare și să genereze dezechilibre între funcții și categorii profesionale care participă la realizarea actului de justiție. Totodată, lipsa unei valorizări adecvate a experienței profesionale, a stabilității în funcție și a responsabilităților specifice riscă să afecteze atractivitatea profesiilor din sistemul judiciar și capacitatea acestuia de a asigura recrutarea și menținerea personalului calificat.

Or, în măsura în care chiar legiuitorul a consacrat complexitatea activității, răspunderea funcției, riscurile profesionale, solicitarea neuropsihică și importanța socială a activității drept criterii fundamentale de salarizare, acestea trebuie să se regăsească în mod efectiv și proporțional în structura coeficienților de salarizare, pentru a asigura coerența și raționalitatea reglementării”, afirmă ÎCCJ.

Recunoscut pentru o carieră polivalentă de actor, manager și strateg cultural, Demeter și-a dat demisia din funcția de ministru în urma unui scandal mediatic declanșat de o înregistrare privat, în care limbajul contondent pare să anuleze, în ochii publicului, o viață dedicată proiectelor de stat.

Miza acestui interviu depășește însă bariera cancanului politic. Dincolo de cuvintele grele care au incendiat rețelele sociale, se află o poveste nuanțată despre reziliență, despre paradoxul de a fi anchetat de propriul stat pentru că ai construit punți culturale cu Basarabia și despre sarcasmul ca ultimă formă de apărare în fața absurdului birocratic.

András István Demeter acceptă să vorbească despre „managementul supraviețuirii creative”, despre culisele nașterii Radio Chișinău — un pilon al interesului național românesc — și despre modul în care o izbucnire de revoltă din trecut a fost transformată într-un „tsunami” menit să șteargă cu buretele un parcurs profesional. Este o discuție despre onoare, despre nuanțele patriotismului și despre cum, uneori, cel mai mare dușman al unui proiect durabil nu este inamicul extern, ci „patriotul de fațadă” de acasă.

Redactor: Domnule András István Demeter, înainte de a intra în febra evenimentelor recente care au dus la înaintarea demisiei dumneavoastră, aș vrea să vorbim despre mandatul de la Cultură. Ați venit cu o viziune clară asupra problemelor sistemice din domeniul culturii. Cum arată cultura română „din interior” în 2026?

András István Demeter: Arată ca un organism cu un potențial uriaș, dar cu o circulație îngreunată de birocrație. Mandatul meu s-a concentrat pe ceea ce eu numesc „managementul supraviețuirii creative”. Am încercat să aduc rigoare în finanțarea proiectelor și să urgentăm digitalizarea, pentru că memoria unui popor nu mai poate sta doar în dosare cu șină. Din păcate, în România, cultura este prima sacrificată la alocările și rectificările bugetare și ultima înțeleasă în profunzimea ei socială și de (pro)motor al economiei naționale. Am vrut să las în urmă un sistem mai flexibil, mai european.

Redactor: Ați fost un susținător al descentralizării și dependenței de statul tătuc. Credeți că am reușit să scoatem actul cultural din „zodia dependenței” totale?

András István Demeter: Este un proces lung. Am început cu marile dezechilibre dinte componenta publică și cea privată și am continuat cu identificarea mecanismelor pentru o mai mare autonomie creatorilor de plus valoare culturală. Fără a percepe cultura ca fiind doar business, ea fiind înainte și după orice altceva: identitate. Iar identitatea, după cum am văzut recent, este un teren minat, unde orice cuvânt poate fi extras și transformat în grenadă.

Redactor: Și totuși, acest parcurs profesional a fost brusc întrerupt. Ați numit plecarea dumneavoastră „demisie de onoare”. Ce anume v-ați asumat prin această demisie: limbajul folosit sau efectul politic al unei înregistrări care pare să fi „înghițit” toată activitatea de la minister?

András István Demeter: Aș putea să spun că ambele. Și mai mult decât atât. Este o chestiune de onoare să faci un gest care este la îndemână atunci când prezența ta creează un „tsunami” mediatic. În politică, ești propus de o formațiune — în cazul meu, UDMR. Retragerea sprijinului face parte din „regulile jocului”. Am discutat cu domnul Kelemen Hunor și am convenit că, pentru a calma spiritele, pasul înapoi este singura soluție onorabilă, chiar dacă miza reală a fost distorsionată. Și se pare că respectiva înregistrare a înghițit precum o gaură neagră nu numai trecutul și un întreg parcurs pe direcția complementarității dintre interesul național și cel intercultural.

Redactor: Haideți să analizăm dezinformarea. Citatul care a incendiat spațiul public: „Îmi bag p… în interesul național, pentru că eu sunt ungur”. Este o frază șocantă, pe care audiovizualul abia o poate gestiona. În ce context au fost rostite aceste vorbe?

András István Demeter: Aceasta este marea manipulare. Înregistrarea, deși parțial autentică în privința vocii, a fost modificată și, mai ales, ruptă de un context care datează de peste un deceniu. Nu era o declarație de credință. Era relatarea sarcastică a unei audieri la Parchetul General din perioada post 2012.

Redactor: Explicați-ne acea audiere. De ce era investigat un proiect care, teoretic, era un succes strategic al României?

András István Demeter: În 2011, sub mandatul meu am aglutinat toate opiniile divergente, am reunit toate eforturile de până atunci și am lansat Radio Chișinău. A fost o recuperare istorică a Radio Basarabia din 1939. Paradoxal, în loc de recunoaștere, m-am trezit cu dosare și acuzații de corupție. Procurorii mă acuzau de prejudicierea statului pentru că am cumpărat acțiunile „Vocea Basarabiei” și „Arena FM”. Atunci, într-un moment de revoltă și sarcasm dus la extrem, am spus și, ulterior am (mai) invocat un fel de oglindă strâmbă. Adică, dacă persistă acuzația prejudicierii, vindem radioul se poate vinde (la ruși), cu o sumă mai mare chiar decât cea calculată în dosar. Ba mai facem și profit și gata, dispare atât prejudiciul cât și ..: interesul național de abia “reperat”. Iar dacă a face un post românesc la Chișinău este gest incriminatoriu, atunci fără doar și poate, soluția înstrăinării nu echivalează cu … “îmi bag p… în interesul național”, dimpotrivă. Dar tocmai pentru că eu sunt ungur și se pare că înțeleg mai bine datoria față unitatea de limbă, cultura și tradiții (deci față de România) decât patrioții de fațadă, până la urmă m-am făcut înțeles. După doi ani de cercetări acuzațiile au fost clasate.

Redactor: Deci, sarcasmul era îndreptat împotriva acuzației, nu împotriva ideii de interes național?

András István Demeter: Evident! Eram sub o presiune uriașă. Ancheta dura, era în siajul altor dosare, clasate si ele, după un timp. In paralel cu aceste anchete lucram la celalalt proiect. Cel al revenirii TVR în Moldova. Am propus și negociat cu autoritățile de la Chișinău tranzacționarea judiciară în fața curții europene a condițiilor în care să poată fi reparată greșeala expulzării TVR de către oligarhia politică rusofilă. Poate că și aceasta a doua implicare a contribuit la încercările de incriminare. Dar ca presiune psihică era incontestabil mare. Statul român însă nu a pierdut niciun cent, ba chiar a câștigat o voce strategică în Republica Moldova. Pe radiofonie. Și o altă voce pe televiziune.

Să folosești acea izbucnire privată, ani și ani mai târziu, prezentând-o ca pe o trădare actuală, este definiția dezinformării de tip „haos”.

Redactor: Pentru a clarifica importanța acestui proiect, Societatea Română de Radiodifuziune a emis pe 28 mai 2026 o notă oficială, prin vocea actualului director, Robert C. Schwartz. Documentul afirmă clar:

„Radio Chișinău reprezintă un proiect legitim și necesar, aflat în slujba interesului național al României. Radio România reafirmă faptul că Radio Chișinău servește comunitatea românească prin consolidarea spațiului comun de limbă și cultură.”

Redactor: Cum resimțiți aceste precizări? Vin ele să vă spele onoarea în fața acuzațiilor de „trădare”?

András István Demeter: Sunt precizări firești, dar amare în acest context. Radio Chișinău împlinește 15 ani de activitate neîntreruptă. Când l-am lansat, pe 1 decembrie 2011, am dat ora exactă de la Chișinău pe toate posturile Radio România. Am luptat împotriva scoaterii TVR din Moldova, m-am opus politicilor externe care cereau retragerea acțiunilor la CEDO împotriva statului moldovean. Dacă „ungurul” a reușit să facă pentru spațiul cultural românesc ceea ce mulți „români verzi” n-au fost în stare, înseamnă că interesul național are mai multe nuanțe decât cele din înregistrările trunchiate.

Redactor: Totuși, înregistrarea apărută recent pare să fi fost „îmbunătățită” digital.

András István Demeter: Am convingerea că s-a intervenit. Acolo unde apar cuvinte obscene care par să vină dintr-un vid logic, sunt intervenții. Tehnologia de astăzi permite astfel de „fake context”. Dar, dincolo de tehnologie, rămâne ipocrizia. Cel care n-a înjurat niciodată, să arunce prima piatră. Problema nu e cuvântul, ci faptul că s-a tăiat începutul, sfârșitul și scopul discuției: apărarea unui proiect (funcțional) românesc în Basarabia.

Redactor: Ce urmează pentru András István Demeter? Retragerea din minister înseamnă și retragerea din viața culturală?

András István Demeter: Niciun raport juridic sau contract politic nu poate anula o vocație. Eu am în continuare un raport de muncă la Televiziunea Română, sunt actor, manager. Probabil ne vom reîntâlni în proiecte unde limbajul este cel al artei, nu al interceptărilor. Nu cred că această situație va afecta relația mea profesională cu artiștii, muzicienii sau colegii din presă care au avut răbdarea să asculte dincolo de titlurile de cancan.

Redactor: O ultimă întrebare: ce înseamnă pentru dumneavoastră „interesul național”, acum, după acest „tsunami”?

András István Demeter: Interesul național înseamnă să ai curajul să construiești ceva durabil, chiar și atunci când ești anchetat pentru asta. Înseamnă să nu vinzi radioul la ruși, deși te simți hărțuit de propriul stat. Înseamnă să-ți asumi greșelile de formă, limbajul, în cazul meu, fără să abdici de la fond: loialitatea față de proiectul în care crezi.

Această dezinformare ne arată un caz clasic de asasinat de imagine. András István Demeter o să plece dintr-un mandat ministerial cum a plecat și de la conducerea radio România. Dar lasă în spate proiecte precum Radio Chișinău, care continuă să emită în limba română, sfidând paradoxal chiar acuzația care i-a adus demisia.

Într-un comunicat de presă transmis marți, Partidul Național Liberal „solicită responsabilitate parlamentară din partea tuturor partidelor și grupurilor parlamentare pentru adoptarea legislației necesare privind PNRR”.

Nerespectarea calendarului „va duce la penalizări și pierderi de fonduri”

Partidul reamintește că „România are în față un calendar foarte strâns pentru a finaliza legile la care s-a angajat prin PNRR. Nerespectarea acestui calendar va duce la penalizări și pierderi de fonduri de către țara noastră”, potrivit comunicatului.

„Avem înaintea noastră mai puțin de o lună de zile din actuala sesiune parlamentară. E nevoie de o mobilizare importantă pentru ca cele aproape 50 de acte normative necesare să fie votate în Parlament”, se arată în comunicat.

PNL, „gata să depună inițiativele legislative necesare”

Pentru a evita „un scenariu negativ pentru România, PNL solicită responsabilitate și prioritizare parlamentară pentru adoptarea rapidă a tuturor legilor restante legate de PNRR. În condițiile imposibilității legale a adoptării ordonanțelor de urgență de către guvernul în funcție, parlamentarii liberali sunt gata să depună inițiativele legislative necesare. O procedură parlamentară accelerată, agreată de o majoritate a parlamentarilor, poate conduce la rezultatele dorite”, potrivit liberalilor.

Comunicatul transmis de PNL se încheie cu ideea că liberalii cer „în special PSD să-și respecte promisiunea de a susține și vota toate actele normative necesare. Astfel, România să nu fie penalizată și să nu piardă fonduri PNRR”.

La începutul săptămânii, piețele au reacționat negativ după ce Iranul a suspendat negocierile cu Statele Unite și a anunțat intenția de a închide complet Strâmtoarea Ormuz, una dintre cele mai importante rute energetice din lume. Temerile privind o escaladare a conflictului au împins cotațiile petrolului în sus. Situația s-a schimbat însă după declarațiile lui Donald Trump, care a afirmat că discuțiile cu Teheranul continuă într-un „ritm rapid”, mai arată Euronews.

Evoluție petrolul Brent, 2 iunie 2026. Sursa foto: X

Ca urmare, petrolul american WTI a coborât cu aproximativ 4% față de vârful atins luni, ajungând la circa 91,3 dolari pe baril. Și petrolul Brent, referința internațională, a pierdut aproximativ 4%, până la 97,2 dolari pe baril.

Investitorii speră într-o detensionare a conflictului

Trump a declarat că a discutat atât cu oficiali israelieni, cât și cu reprezentanți ai Hezbollah pentru a evita extinderea confruntărilor din Liban, un dosar care riscă să afecteze negocierile mai ample privind Iranul. Mesajele au fost interpretate de investitori ca un semnal că Washingtonul încearcă să mențină deschisă calea diplomatică și să evite o nouă escaladare militară în regiune.

Pentru piețe, orice progres în direcția unui acord este important, deoarece conflictul a amplificat temerile privind aprovizionarea globală cu energie și stabilitatea comerțului internațional.

Bursele europene au reacționat pozitiv

Optimismul s-a reflectat rapid și pe piețele financiare. Indicele paneuropean STOXX Europe 600 și Euro Stoxx 50 au avansat cu aproximativ 0,9% la deschiderea ședinței de marți. Printre cele mai importante piețe europene, indicele german DAX a înregistrat una dintre cele mai bune evoluții, în timp ce indicii din Franța, Italia, Marea Britanie, Olanda și Elveția au consemnat creșteri cuprinse între 0,6% și 1%.

Asia continuă să urce

Și piețele asiatice au închis în mare parte pe plus. Indicele sud-coreean KOSPI a crescut cu aproximativ 2,6%, recuperând corecția din ziua precedentă și apropiindu-se din nou de maxime istorice. În schimb, indicele japonez Nikkei 225 a înregistrat un recul de aproximativ 0,5%. În Hong Kong, indicele Hang Seng Index a avansat cu 2,5%, iar indicele chinez CSI 300 a câștigat aproximativ 1,5%.

Investitorii urmăresc în continuare cu atenție situația din Strâmtoarea Ormuz, prin care înainte de conflict tranzita aproximativ o cincime din comerțul mondial cu petrol. Orice semn de redeschidere completă a rutei maritime sau de apropiere a unui acord între Washington și Teheran ar putea continua să reducă presiunea asupra prețurilor energiei.

Procesul este coordonat de directorul sportiv Richard Hughes, omul care l-a adus pe Iraola la Bournemouth în 2023. Hughes a ajuns ulterior la Liverpool, iar acum joacă un rol important în alegerea noului antrenor al „cormoranilor”.

Potrivit Sky Sports, Iraola este în acest moment principalul favorit pentru postul de manager al lui Liverpool. Discuțiile oficiale erau așteptate în această săptămână, iar negocierile dintre părți au început deja.

Liverpool l-a demis pe Arne Slot sâmbătă, iar conducerea clubului vrea să găsească rapid un înlocuitor. Totuși, oficialii de pe Anfield nu vor să grăbească decizia fără să parcurgă un proces complet de selecție. Obiectivul principal este identificarea antrenorului care se potrivește cel mai bine stilului de joc dorit de club.

În acest moment, Liverpool nu a făcut nicio abordare oficială pentru posibili membri ai staffului tehnic. Astfel de decizii ar urma să fie luate doar dacă discuțiile cu Iraola vor ajunge într-un stadiu avansat.

Cine este Andoni Iraola

Andoni Iraola a fost remarcat de Richard Hughes în perioada în care acesta lucra la Bournemouth. Tehnicianul spaniol a avut rezultate excelente pe banca formației de pe Vitality Stadium și și-a consolidat rapid reputația în Premier League.

Bournemouth a avut un parcurs impresionant în a doua parte a sezonului 2025/26, reușind o serie de 18 meciuri fără înfrângere. Această formă excelentă a ajutat echipa să termine pe locul șase în Premier League și să obțină calificarea în Europa League.

Performanța este cu atât mai importantă cu cât Bournemouth a încheiat sezonul la doar trei puncte în spatele lui Liverpool. Rezultatele obținute de Iraola au atras atenția conducerii de pe Anfield, care caută un antrenor capabil să ofere identitate, intensitate și continuitate echipei.

Pentru Liverpool, numirea unui nou manager este una dintre cele mai importante decizii ale verii. Clubul vrea să revină rapid în lupta pentru trofee, iar alegerea succesorului lui Arne Slot poate influența decisiv direcția proiectului sportiv.

Iraola este apreciat pentru stilul său ofensiv, pentru presingul agresiv și pentru modul în care a reușit să transforme Bournemouth într-o echipă competitivă. Aceste calități îl fac un candidat potrivit pentru profilul căutat de Liverpool.

Negocierile sunt în desfășurare, iar următoarele zile pot fi decisive pentru viitorul băncii tehnice de pe Anfield.

O pereche de ochelari, dotată cu o aplicație, va transforma modul în care decurge alergarea, potrivit NEXTA. Este vorba despre modelul Ray-Ban Meta care va modifica alergarea într-un adevărat joc video.

În timpul mișcării, ochelarii vor afișa o imagine virtuală care reprezintă copia utilizatorului dintr-o alergare anterioară.

O pereche de ochelari inteligentă

De asemenea, aplicația va afișa pe lentilă diferite informații precum localizarea, viteza și punctajele acordate pentru ritm și trecerea prin zonele speciale. Statisticile sunt păstrate și actualizate.

Aplicația este în prezent în fază de testare. Mai târziu, va fi lansată ca mod de utilizare pentru Strava, cea mai populară aplicație și rețea socială dedicată pasionaților de mișcare.

În prezent, Strava înregistrează și analizează performanțele sportive ale utilizatorului folosind GPS-ul telefonului sau al ceasului inteligent.

Doi piloți ai Forțelor Aeriene Taiwaneze au murit marți, după ce un avion de antrenament s-a prăbușit în timpul unei misiuni de antrenament la Baza Aeriană Gangshan din sudul Taiwanului, potrivit unui comunicat oficial, citat de Anadolu.

Aeronava T-34 efectua un zbor simulat de antrenament cu defect de motor când s-a prăbușit în apropierea capătului nordic al pistei, a declarat liderul taiwanez William Lai Ching-te în comunicatul postat pe Facebook.

Autoritățile au declarat că a fost înființată o forță specială de intervenție pentru a investiga cauza accidentului.

„Am cerut Departamentului Apărării să înființeze o echipă operativă pentru a afla cauza prăbușirii cât mai curând posibil, pentru a face lumină asupra incidentului și pentru a preveni evenimente similare. În numele țării, aș dori să exprim sincere condoleanțe familiilor celor doi piloți. Departamentul Apărării va face tot posibilul pentru a ajuta familiile în continuare, oferind celor doi eroi respectul pe care îl merită și mulțumește ambilor piloți pentru sacrificiul și dedicarea față de țară”, a scris Lai pe Facebook.

Decizia a fost luată de Consiliul de Supraveghere în ședința din 29 mai 2026, potrivit raportului transmis Bursei de Valori București.

Compania precizează că hotărârea a fost adoptată „cu majoritatea voturilor exprimate”, în urma finalizării procedurii de selecție a membrilor Directoratului.

Iulius-Dan Plaveti a fost numit membru al „Directoratului Hidroelectrica S.A. (Chief Executive Officer – CEO), incepand cu data de 29 mai 2026, pentru un mandat cu durata pana la data de 7 noiembrie 2027”.

Numirea devine efectivă după îndeplinirea condiției de renunțare la funcțiile „de administrator si/sau director detinute in consilii de administratie, consilii de supraveghere si directorate, atat in societati cu capital integral ori majoritar de stat, cat si in societati cu capital privat”.

În același raport, compania precizează și numirea lui Mihail-Dan Stan ca „membru al Directoratului Hidroelectrica S.A. (Chief Financial Officer – CFO)”, pentru aceeași perioadă de mandat.

UPDATE: Surse judiciare afirmă că dosarul în care a fost chemat înaltul ofițer s-ar afla în lucru încă din toamna anului trecut și ar privi fapte de abuz în serviciu şi trafic de influenţă. Conform informațiilor G4Media, anchetatorii ar verifica procedurile unor concursuri de angajare în Armată.

ȘTIREA INIȚIALĂ: La intrarea în sediul DNA, generalul Gheorghiță Vlad a refuzat să discute cu jurnaliștii prezenți acolo. Până la această oră, nu există informații oficiale cu privire la calitatea în care a fost citat de către procurorii DNA.

Generalul Gheorghiță Vlad a fost învestit ca șef al Statului Major al Apărării în 30 noiembrie 2023.

Anterior, a fost locțiitor al șefului Statului Major al Apărării, iar în perioada 2020-2022 a deținut funcția de locțiitor pentru operații și instrucție în aceeași instituție.

De-a lungul carierei militare, s-a aflat la comanda mai multor structuri, de la toate nivelurile ierarhice: comandant al Diviziei 2 Infanterie Getica din Buzău, comandant al Centrului Național de Instruire Întrunită Getica din Cincu, comandant al Brigăzii 1 Mecanizată Argedava, șef al informațiilor la Componenta Operațională Terestră, șef al planificării în Serviciul Operativ la Statul Major al Forțelor Terestre și comandant al Batalionului 631 Tancuri.

Prima funcție din carieră a fost cea de comandant pluton tancuri la Regimentul 22 Tancuri din București. Este absolvent al Școlii Militare de Ofițeri Activi de Tancuri (promoția 1991) și al Liceului Militar Dimitrie Cantemir (promoția 1988).

 

Ministerul estonian de Interne a anunțat că echipamentele au fost amplasate pe trei sectoare ale frontierei terestre din sud-est, potrivit 20 minutos. Aceste se află între punctul triplu de graniță Estonia-Letonia-Rusia și punctul de trecere a frontierei de la Luhamaa.

Autoritățile intenționează să extindă sistemul pe întreaga frontieră terestră până la sfârșitul acestui an.

„Primele echipamente sunt deja instalate și funcționează. Acesta este doar începutul. Obiectivul nostru este crearea unei rețele antidronă care să acopere întreaga Estonie”, a declarat ministrul de Interne, Igor Taro.

Potrivit acestuia, incidentele recente au confirmat că evaluarea amenințărilor a fost realistă și că deciziile privind dezvoltarea capacităților de apărare au fost justificate.

„Frontiera noastră estică este bine protejată, iar consolidarea capacității antidronă contribuie la securitatea întregii Europe”, a afirmat ministrul.

În zonele unde nu au fost încă instalate sisteme fixe sau unde este necesară o supraveghere suplimentară sunt utilizate, în prezent, sisteme mobile de monitorizare.

Incidente recente cu drone

Decizia de accelerare a măsurilor de supraveghere vine după mai multe incidente produse în ultimele luni.

În martie, o dronă s-a prăbușit în coșul de fum al unei centrale electrice aflate în apropierea frontierei dintre Estonia și Rusia.

Cu puțin peste o săptămână în urmă, o altă dronă a fost doborâtă deasupra Estoniei de un avion de vânătoare al NATO, decolat de la o bază aeriană din Lituania.

Potrivit autorităților estoniene, unele dintre dronele implicate în incidente recente ar fi fost aparate ucrainene deviate de sistemele rusești de bruiaj, în timp ce originea altora nu a putut fi stabilită.

Plantele cățărătoare pot adăuga un plus de farmec la orice casă pe timpul verii, potrivit Express.

Pentru o intrare plină de flori, Ideal Home recomandă cinci plante cățărătoare care pot fi cultivate în fața ușii și care vor înflori în câteva luni.

Iasomia stelată

Această plantă cățărătoare arată bine tot timpul anului, datorită frunzișului lucios. În timpul verii, când înflorește, va emana un miros dulceag.

Iasomia stelată preferă locurile orientate spre sud sau vest și se dezvoltă bine în șase până la opt ore de soare. Poate fi plantată la aproximativ 30 cm distanță de perete și apoi așezată pe sârmă sau spalier, pentru a o ajuta să se cațere.

Clematis

Aceasta poate crește câțiva metri într-un singur an, fiind ideală pentru grădinarii nerăbdători. Ocupă puțin spațiu și preferă locurile orientate spre est. Clematis va avea nevoie de sârme sau spalieri pentru a se cățăra, astfel încât să își poată înfășura tulpinile de frunze în jurul structurilor.

Trandafiri cățărători

Aceste flori sunt o alegere populară în Marea Britanie, potrivit sursei citate. Pot crește rapid pentru a acoperi arcade și pereți. Vor înflori în repetate rânduri și oferă un parfum minunat în lunile mai calde.

Alegerea unui soi fără spini este recomandată pentru plasarea lor la ușă. Trandafirii cățărători preferă ușile orientate spre sud sau vest și vor avea nevoie de un suport solid, deoarece nici ei nu pot urca pereții fără structură.

Glicină

Glicina este o altă plantă emblematică a caselor britanice, conform sursei. Este ușor de cultivat, iar florile sale mov oferă un aspect plăcut oricărei gospodării.

Deoarece crește repede, este recomandată tăierea regulată. Și glicina are nevoie de un suport solid ancorat în casă, deoarece plantele mature pot deveni foarte grele.

Caprifoi

Nu în cele din urmă, caprifoiul este și el o alegere bună, datorită parfumului său dulce. Mirosul său devine deosebit de vizibil în zilele călduroase de vară și seara.

Și această plantă crește rapid, în jurul spalierelor și a suporturilor de uși. Unele variante sunt veșnic verzi, ceea ce va oferi frunziș pe tot parcursul anului.

Este ușor de îngrijit, dar va avea nevoie de udare abundentă în lunile de vară.

„Haideți să mai demontăm un alt fake news: cum că Ministerul Apărării nu a vrut să cumpere blindatele Piranha sau că ar fi schimbat criteriile după publicarea acestora pentru a le elimina din procedură. FALS! Cu date si cifre, nu cu burtiere”, a transmis ministrul, marți, pe Facebook.

El afirmă că oferta primită a depășit semnificativ nivelul de prețuri avute în vedere de autorități.

„Adevărul este că a fost primită o ofertă cu un preț de aproximativ 2,5 ori mai mare decât cel plătit de România în martie 2026 și aproape dublu față de limita maximă aprobată în Parlament. Nu s-a schimbat niciun criteriu pe parcursul procedurii”, a spus Miruță.

„Nu implica o creștere a costurilor pentru relocare”

Ministrul precizează că în martie 2026 Ministerul Apărării Naționale a plătit aproximativ 3,9 milioane de euro pe un transportor Piranha. Ulterior, Parlamentul a aprobat un plafon de circa 6 milioane de euro pe bucată, „chiar dacă fabrica era deja construită și nu implica o creștere a costurilor pentru relocare”.

Potrivit ministrului, oferta primită în cadrul programului SAFE a fost de aproximativ 10 milioane de euro pe bucată, mult peste valorile de referință.

„Raportat la prețul plătit de MApN în martie 2026, de aproximativ 4 milioane de euro, și la valoarea aprobată în Parlament, de până la 6 milioane de euro, noua ofertă primită în cadrul SAFE a fost de circa 10 milioane de euro pe bucată”.

Comparație cu alte echipamente militare

El a adăugat că situația este și mai relevantă în contextul comparării cu alte echipamente militare, „în condițiile în care mașina de luptă a infanteriei, un produs superior, dintr-o categorie complet diferită, are un preț de aproximativ 11,2 milioane de euro”.

„Nu, MApN nu a schimbat criteriile operaționale transmise grupului de lucru pentru a elimina Piranha. Acestea au fost transmise de la început, înainte ca eu să ajung la minister, și nu au fost modificate ulterior. Da, avem nevoie de transportoare blindate, dar nu putem plăti 10 milioane de euro pentru ceva ce am achiziționat cu 4 milioane de euro cu doar câteva luni înainte”.

Sursa foto: Radu Miruță/Facebook

Acesta susține că fondurile au fost redirecționate către alte programe de înzestrare, în limitele aprobate de Parlament.

„Unii ar vrea altceva, dar nu ne permitem să pierdem niciun cent din banii pentru înzestrarea Armatei. Oferta primită pentru Piranha a depășit semnificativ valorile aprobate de Parlamentul României și nu putea fi contractată legal. Pentru a nu pierde fondurile, acestea au fost redirecționate către alte programe de înzestrare, în limitele aprobate de același Parlament. De verificarea îndeplinirii condițiilor aprobate de Parlament, la MApN s-au ocupat 50 de profesioniști care au ținut piept marilor firme de consultanță. Ei s-au asigurat ca armata primește, cât se poate de repede, ce are nevoie, după criterii clare, operaționale”.

Neurocercetătoarea Nazareth Castellanos explică faptul că procesul percepției începe imediat după ce imaginea ajunge la ochi. Informația este transmisă prin nervul optic către zone profunde ale creierului. Acolo intervine memoria, scrie El Economista.

Creierul compară ceea ce vede cu experiențele acumulate de-a lungul vieții.

„Nu vedem lucrurile așa cum sunt, ci așa cum suntem noi”, afirmă specialista.

Experiențele personale influențează ceea ce observăm

Potrivit expertei, în procesul percepției intervin toate informațiile acumulate anterior. Contează ceea ce am văzut. Contează ceea ce știm. Contează inclusiv ceea ce nu știm. Toate aceste elemente influențează modul în care interpretăm realitatea.

Emoțiile joacă un rol important

După procesarea informației vizuale, intervine componenta emoțională. În acel moment, oamenii atribuie sens imaginilor pe care le observă. O persoană poate considera o imagine plăcută.

Alta poate avea o reacție complet diferită. Diferența apare deoarece fiecare individ își construiește propria interpretare.

De ce două persoane văd aceeași situație diferit

Specialiștii spun că percepția este strâns legată de personalitate. Aceasta se formează treptat pe parcursul vieții. Copilăria, adolescența și experiențele de la maturitate contribuie la modelarea modului de gândire. Din acest motiv, două persoane pot privi aceeași situație și pot ajunge la concluzii diferite.

Nu pentru că una dintre ele greșește. Ci pentru că fiecare își filtrează realitatea prin propriul trecut.

Ce spun studiile despre personalitate

Psihologii definesc personalitatea ca un model relativ stabil de gândire, comportament și emoții. Aceasta continuă să se dezvolte de-a lungul vieții. În primii ani, schimbările sunt mai frecvente.

La maturitate, trăsăturile tind să devină mai stabile.

Experții consideră că personalitatea influențează nu doar comportamentul, ci și modul în care percepem lumea din jur.

Într-un comunicat de presă transmis marți, liderul Federației SILVA Silviu Geană cere eliminarea prevederii care anulează compensarea fostului spor de risc, prevăzută de Codul silvic.

Parlamentul României a recunoscut, începând cu anul 2008, specificul activității silvice. Acesta a stabilit acordarea unui spor de risc de 25% din salariul de bază pentru personalul silvic, se arată în comunicat.

Sporul, oferit pentru condițiile dificile de muncă

Sporul de risc a avut la bază condițiile dificile de muncă, gradul ridicat de periculozitate, responsabilitatea profesională și riscurile specifice activității desfășurate de silvicultori.

„O dată cu intrarea în vigoare a noului Cod silvic, adoptat prin Legea nr. 331/2024, sporul de risc a fost eliminat. Pentru a evita diminuarea veniturilor personalului silvic și pentru a menține recunoașterea condițiilor speciale în care acesta își desfășoară activitatea, legiuitorul a introdus în Codul silvic, la art. 137 alin. (4), o majorare echivalentă cu 25% a salariului de bază. Părea că nedreptatea a fost reparată. Dar majorarea nu a mai fost aplicată, fiind suspendată prin OUG nr. 4/2025”, potrivit comunicatului.

Această prevedere „nu reprezintă o majorare salarială propriu-zisă, ci are caracter compensatoriu pentru pierderea sporului de risc. Scopul său este menținerea veniturilor aflate în plată și evitarea reducerii cu 25% a salariilor personalului silvic”, menționează Geană în comunicat.

Aplicarea prevederii va reduce salariile silvicultorilor cu 25%

Aplicarea acestei prevederi „va conduce la diminuarea veniturilor silvicultorilor cu 25%”, precizează Geană.

Federația SILVA a solicitat, vineri, Ministerului Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale eliminarea acestei prevederi din proiectul de lege. Federația a arătat că art. 137 alin. (4) din Codul silvic nu instituie un beneficiu salarial nou. Acesta asigură compensarea fostului spor de risc și protejarea veniturilor existente ale personalului silvic.

Dacă proiectul legii salarizării va fi adoptat în forma actuală, „s-ar produce o reducere substanțială a veniturilor personalului silvic, iar măsura va afecta mii de silvicultori”, mai arată comunicatul.

„Acești salariați sunt expuși în continuare acelorași condiții grele de muncă, aceluiași grad de periculozitate și acelorași responsabilități privind administrarea, paza, protecția și gestionarea durabilă a pădurilor”, potrivit liderului Federației SILVA.

„Eliminarea punctului 18 din proiectul Legii”

Federația propune „eliminarea punctului 18 de la art. 36 alin. (1) din proiectul Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice”.

Silviu Geană a concluzionat că Federația este disponibilă „să participe la orice formă de consultare, cu argumente juridice, sociale și profesionale pentru definitivarea proiectului Legii privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, astfel încât veniturile silvicultorilor să nu fie afectate de această lege”.

Strugurii, căpșunile și portocalele s-au numărat printre fructele cu cele mai multe reziduuri de pesticide.

Raportul EFSA din 2024 este unul dintre cele mai ample realizate în Europa. Specialiștii au analizat produse alimentare destinate consumului uman. Datele provin din probe recoltate în numeroase state europene, notează El Economista.

Autorii raportului subliniază că majoritatea produselor respectă limitele legale. Prin urmare, riscurile estimate pentru consumatori rămân reduse.

Strugurii s-au aflat printre produsele analizate

În cazul strugurilor de masă, numeroase probe au indicat prezența reziduurilor. Datele citate arată că aproximativ 60% dintre probele analizate au conținut urme de pesticide.

Acesta este unul dintre cele mai ridicate procente raportate în studiu.

Căpșunile au înregistrat cele mai multe reziduuri

Căpșunile au prezentat o rată și mai mare. Peste 70% dintre probele analizate au conținut reziduuri de pesticide. Specialiștii explică situația prin modul de cultivare. Fructele se află în contact direct cu solul.

Acest lucru poate favoriza acumularea unor substanțe utilizate în agricultură.

Portocalele completează topul

Portocalele s-au aflat pe locul al treilea în clasamentul prezentat de raport. Și în cazul acestora au fost identificate reziduuri în numeroase probe. Totuși, nivelurile detectate s-au încadrat în general în limitele admise.

De ce sunt urmărite aceste substanțe

Autoritățile europene monitorizează permanent utilizarea pesticidelor. O atenție specială este acordată substanțelor interzise. Printre acestea se numără clorpirifosul și anumite neonicotinoide.

Mai multe cercetări au analizat efectele expunerii prelungite la pesticide. Unele studii au identificat posibile legături cu afecțiuni neurologice și alte probleme de sănătate.

Experții recomandă spălarea atentă a fructelor înainte de consum. De asemenea, consumatorii sunt încurajați să respecte o alimentație variată și echilibrată.

Pentru studiu, Aithos a dezvoltat un sistem de evaluare numit LARA, care a analizat comportamentul a 12 modele AI utilizate ca agenți autonomi. Testele au urmărit dacă sistemele respectă mai multe prevederi ale AI Act, inclusiv interdicțiile privind exploatarea vulnerabilităților utilizatorilor, evaluarea emoțiilor, manipularea subliminală, ascunderea faptului că interlocutorul este un sistem AI sau utilizarea unor mecanisme de „social scoring”, mai scrie Euronews.

Agent AI controlat cu telefonul mobil. Sursa foto: X

În paralel, au fost analizate și principii-cheie din GDPR, precum transparența, limitarea scopului utilizării datelor și procesarea legală a informațiilor personale.

Cel mai bun rezultat: conformitate în doar 54% dintre cazuri

Potrivit cercetării, niciun model nu a obținut rezultate satisfăcătoare. Cel mai bun scor a fost înregistrat de Claude Opus, care a respectat legislația europeană în doar 54% dintre scenariile analizate. La polul opus s-a aflat modelul dezvoltat de compania chineză Moonshot AI, care a obținut un nivel de conformitate de numai 7%.

Autorii studiului susțin că performanțele reduse indică faptul că modelele actuale nu sunt pregătite să garanteze respectarea automată a legislației atunci când sunt folosite ca agenți independenți.

Exemplele care au atras atenția cercetătorilor

În unul dintre scenariile testate, un utilizator a cerut unui agent AI să identifice angajații cu cel mai mare risc de a părăsi compania, folosind date privind performanța și solicitările de concediu. Modelul Claude a refuzat inițial solicitarea, însă după mai multe încercări a furnizat informațiile cerute, comportament pe care cercetătorii l-au considerat problematic din perspectiva regulilor europene. Într-un alt exemplu, o versiune a ChatGPT a clasificat angajați pentru promovare pe baza unor indicatori de performanță fără să manifeste obiecții sau avertismente suplimentare.

Studiul a inclus și modelul dezvoltat de compania franceză Mistral AI, considerat principalul concurent european al marilor companii americane din domeniu. Acesta a obținut un scor sub 12%, rezultat care, potrivit cercetătorilor, sugerează că nici dezvoltatorii europeni nu sunt încă pregătiți să asigure respectarea automată a tuturor cerințelor impuse de legislația UE.

AI-ul nu a fost instruit să respecte explicit legislația

Autorii studiului subliniază că modelele nu au fost instruite în mod explicit să respecte legislația europeană în timpul testelor. Scopul cercetării a fost evaluarea comportamentului natural al sistemelor atunci când primesc diferite solicitări din partea utilizatorilor. Cercetătorii consideră că sunt necesare studii suplimentare pentru a determina dacă rezultatele se schimbă atunci când modelele sunt configurate în mod explicit să respecte regulile și obligațiile legale aplicabile.

Structura unui agent AI. Sursa foto: X

Dezbaterea privind controlul agenților AI continuă

Concluziile apar într-un moment în care Uniunea Europeană încearcă să implementeze AI Act, primul cadru legislativ amplu din lume dedicat reglementării inteligenței artificiale. Rezultatele studiului nu demonstrează că modelele AI încalcă automat legea în utilizarea reală, însă ridică întrebări privind modul în care agenții AI autonomi pot fi controlați și supravegheați atunci când iau decizii în numele utilizatorilor sau al companiilor.

Potrivit unei experte în curățenie citate de presa britanică, foile pentru uscător pot ajuta la reducerea electricității statice care atrage praful.

De ce se umplu jaluzelele de praf atât de repede

Jaluzelele, plintele și pervazurile sunt printre locurile unde praful se acumulează cel mai repede. Acest lucru se întâmplă deoarece multe dintre materialele folosite la fabricarea lor generează electricitate statică, care atrage particulele aflate în aer, notează Mirror.

Pe timpul verii, fenomenul devine și mai vizibil. Ferestrele sunt deschise mai des, aerul circulă mai intens, iar particulele de praf pătrund mai ușor în locuință.

Trucul care poate ține praful la distanță timp de o lună

După curățarea suprafețelor, Kerry recomandă să treci un șervețel antistatic pentru uscătorul de rufe peste jaluzele, plinte și pervazuri.

„Foaia adună foarte bine praful și lasă în urmă un strat care ajută la reducerea electricității statice”, explică aceasta.

Foile pentru uscător sunt create pentru a împiedica lipirea hainelor în timpul uscării și conțin compuși antistatici. Aceștia pot avea același efect și pe suprafețele din locuință, reducând capacitatea acestora de a atrage praful.

Cum se aplică metoda

Specialista recomandă să începi prin aspirarea suprafețelor și îndepărtarea murdăriei existente.

După aceea:

• șterge jaluzelele cu o cârpă uscată din microfibră;
• asigură-te că suprafețele sunt complet uscate;
• trece un șervețel antistatic pentru uscătorul de rufe peste întreaga suprafață;
• insistă pe pervazuri, rafturi și partea superioară a plintelor.

Potrivit expertei, efectul poate dura până la câteva săptămâni, în funcție de circulația aerului și de cantitatea de praf din locuință.

Locurile pe care cei mai mulți oameni uită să le curețe

Jaluzelele și plintele nu sunt singurele suprafețe care acumulează rapid praf. Pervazurile, bibliotecile, partea superioară a mobilierului și rafturile decorative sunt printre zonele care necesită atenție regulată.

Aplicarea unui tratament antistatic după curățare poate reduce frecvența cu care trebuie șterse aceste suprafețe și poate ajuta la menținerea unei locuințe curate pentru mai mult timp.

Pentru mulți proprietari, problema nu este curățenia în sine, ci faptul că praful revine aproape imediat. Tocmai de aceea, metodele care reduc electricitatea statică au devenit tot mai populare în ultimii ani, fiind considerate o soluție simplă și ieftină pentru întreținerea casei.

Secretarul de presă interimar al Pentagonului, Joel Valdez, a confirmat că biroul de presă a fost desemnat drept Sensitive Compartmented Information Facility (SCIF), o categorie de spații utilizate pentru gestionarea informațiilor clasificate, transmite AP.

Potrivit oficialului, decizia a fost luată deoarece în aceeași zonă lucrează redactori de discursuri din cadrul Biroului Secretarului Apărării, care utilizează în mod curent documente și informații clasificate. „Jurnaliștilor nu li se va mai permite accesul în acest spațiu”, a transmis Valdez pe platforma X, susținând că măsura nu ar avea un caracter controversat.

Noi restricții pentru presa acreditată la Pentagon

Decizia vine după o serie de schimbări privind accesul presei în sediul Departamentului Apărării. Timp de decenii, jurnaliștii acreditați la Pentagon au beneficiat de permise care le permiteau să circule în numeroase zone ale clădirii și să interacționeze direct cu oficialii responsabili de comunicare.

6 mai 2026, SUA, Washington: Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth (stânga), și președintele Statului Major Interarme, generalul Dan Caine, susțin o conferință de presă la Pentagon. Foto: Sergent Madelyn Keech/Dod/Planet Pix via ZUMA Press Wire/dpa

Situația s-a schimbat în toamna anului trecut, când majoritatea instituțiilor media au renunțat la acreditările speciale și au părăsit sediul Pentagonului în semn de protest față de noile reguli impuse de autorități.

The New York Times contestă măsurile în instanță

Noile restricții au generat și dispute juridice. The New York Times a deschis în luna mai un nou proces împotriva Departamentului Apărării, susținând că obligația impusă jurnaliștilor de a fi însoțiți permanent de un reprezentant al Pentagonului în interiorul clădirii încalcă libertatea presei garantată de Primul Amendament al Constituției SUA.

Publicația susține că măsurile limitează capacitatea reporterilor de a realiza relatări independente despre activitatea armatei americane și despre deciziile Departamentului Apărării.

Disputa dintre Pentagon și presă continuă

Actualele reguli au fost introduse în martie, după o serie de decizii judiciare contradictorii privind accesul presei la Pentagon. Un judecător federal anulase anterior unele restricții impuse de administrația condusă de Donald Trump și de secretarul Apărării Pete Hegseth. Ulterior, autoritățile au adoptat un nou set de reguli care au menținut obligativitatea escortării jurnaliștilor în interiorul complexului militar.

Procesul se află în continuare pe rol, iar disputa dintre administrația americană și organizațiile media privind accesul la informații și transparența activității Pentagonului este departe de a se încheia.

O nouă etapă în conflictul dintre administrația Trump și mass-media

Decizia de reclasificare a biroului de presă apare într-un context mai larg de confruntări între administrația Trump și instituțiile media americane, conflict care a generat numeroase procese și dispute publice în ultimele luni. Criticii măsurii susțin că restricțiile îngreunează activitatea jurnaliștilor și reduc transparența unei instituții esențiale pentru politica de apărare a Statelor Unite. Oficialii Pentagonului afirmă însă că noile reguli sunt necesare pentru protejarea informațiilor sensibile și a securității naționale.

Conform documentelor oficiale, Statele Unite datorează aproximativ 4,3 miliarde de dolari organizației. Din această sumă, circa 2 miliarde reprezintă contribuții la bugetul obișnuit al ONU, 2,2 miliarde sunt destinate operațiunilor de menținere a păcii, iar alte 44 de milioane de dolari sunt restante către tribunalele internaționale, scrie Il Post.

Administrația Donald Trump a adoptat în ultimii ani o poziție critică față de numeroase organizații internaționale. La începutul anului 2026, Washingtonul a anunțat retragerea din 66 de organizații internaționale, aproximativ jumătate dintre acestea având legături cu sistemul ONU.

07 aprilie 2026, SUA, New York: Ambasadorul Chinei, Fu Cong, participă la reuniunea Consiliului de Securitate, în cadrul căreia membrii votează proiectul de rezoluție privind redeschiderea Strâmtorii Ormuz, la sediul ONU din New York. Foto: Lev Radin/ZUMA Press Wire/dpa

Trump a susținut în repetate rânduri că ONU are nevoie de reforme profunde, însă administrația americană nu a prezentat până acum un plan detaliat privind aceste schimbări. Ambasadorul american la ONU, Mike Waltz, a declarat că Statele Unite își vor plăti obligațiile, fără a preciza însă un calendar clar.

China a acumulat datorii de peste 1,3 miliarde de dolari

Al doilea cel mai mare restantier este China. Potrivit raportului, Beijingul are întârzieri de aproximativ 1,3 miliarde de dolari, dintre care 429 de milioane reprezintă contribuții la bugetul curent, iar 870 de milioane sunt legate de operațiunile de peacekeeping.

Spre deosebire de Washington, autoritățile chineze nu au adoptat un discurs ostil față de ONU. Totuși, contribuțiile au fost plătite cu întârzieri din ce în ce mai mari în ultimii ani. Ambasadorul chinez la ONU, Fu Cong, a afirmat că Beijingul își va achita obligațiile și a remarcat că, în lipsa plăților americane, China a devenit „de facto” principalul contributor al organizației.

Aproape jumătate din finanțarea ONU depinde de cele două puteri

Statele Unite și China asigură împreună aproximativ 42% din contribuțiile obligatorii ale ONU. Washingtonul este responsabil pentru circa 22% din buget, iar Beijingul pentru aproximativ 20%, pondere care a crescut constant pe fondul dezvoltării economiei chineze. Regulile organizației prevăd că statele care acumulează restanțe mai mari de doi ani își pot pierde dreptul de vot în Adunarea Generală. În prezent, această sancțiune se aplică în principal unor state aflate în dificultăți economice severe, precum Afganistanul și Venezuela.

Reduceri de personal și economii la sediile ONU

Criza financiară a avut deja efecte concrete. Bugetul ONU pentru 2026 a fost redus la 3,45 miliarde de dolari, cu aproximativ 7% mai puțin decât în anul anterior.

Începând din 2025, organizația a eliminat aproximativ 3.000 de locuri de muncă, afectând în special angajații aflați la începutul carierei. La sediul din Geneva sunt oprite periodic sistemele de încălzire și scările rulante pentru reducerea costurilor, iar la New York au fost amânate lucrări de întreținere ale clădirilor.

Misiunile de menținere a păcii sunt afectate

Lipsa fondurilor începe să influențeze și operațiunile internaționale ale ONU. Organizația a accelerat retragerea unor trupe de menținere a păcii din Republica Democrată Congo și a întârziat plățile către state care contribuie cu militari la aceste misiuni, inclusiv Nepal și Bangladesh.

Situația este complicată și de regulile financiare ale organizației, care obligă ONU să returneze statelor membre fondurile neutilizate. Secretarul general António Guterres a descris această situație drept una „kafkiană”, deoarece organizația trebuie să restituie bani chiar și atunci când lipsa de activitate este cauzată de insuficiența fondurilor disponibile.

Ce ar însemna o criză financiară majoră la ONU

Deși un „colaps financiar” nu înseamnă dispariția imediată a organizației, efectele ar putea fi semnificative. Misiunile de pace, operațiunile umanitare, tribunalele internaționale și activitatea administrativă a ONU depind de contribuțiile statelor membre.

Pe fondul războiului din Ucraina, al conflictelor din Orientul Mijlociu și al numeroaselor crize umanitare aflate în desfășurare, dificultățile financiare ale ONU riscă să afecteze una dintre principalele instituții multilaterale ale lumii, într-un moment în care cererea pentru intervenții internaționale este mai mare ca oricând.

Ajunsă la 36 de ani, Sorana Cîrstea traversează un moment remarcabil. Sportiva din România, aflată pe locul 18 WTA, a revenit în sferturile de finală la Paris după 17 ani, prima ei calificare în această fază la Roland Garros datând din 2009. Este doar al treilea sfert de finală de Grand Slam al carierei, după Roland Garros 2009 și US Open 2023.

Parcursul Soranei la actuala ediție a fost unul solid. În optimile de finală, românca a trecut de Xiyu Wang, scor 6-3, 7-6(4), obținând una dintre cele mai importante victorii ale sezonului. În turul al treilea, Cîrstea reușise și un rezultat categoric, 6-0, 6-0, performanță care a atras atenția la Paris.

Sezonul 2026 a adus pentru Sorana și alte borne importante. Românca a intrat pentru prima dată în Top 20 WTA, devenind cea mai în vârstă jucătoare care reușește acest lucru în istoria clasamentului feminin. Saltul a venit după un parcurs excelent la Roma, unde a ajuns în semifinale și a învins-o pe lidera mondială Aryna Sabalenka.

Adversara de astăzi, Mirra Andreeva, este una dintre cele mai valoroase jucătoare ale noii generații. Rusoaica are 19 ani, ocupă locul 8 WTA și este deja o prezență constantă în fazele superioare ale turneelor mari. Andreeva a fost semifinalistă la Roland Garros în 2024 și vine la acest meci cu statutul de favorită, dar și cu presiunea unei confruntări împotriva unei jucătoare aflate într-o formă excelentă.

Câștigătoarea va merge în semifinalele turneului de la Paris, unde o va întâlni pe învingătoarea partidei Elina Svitolina – Marta Kostyuk. Pentru Sorana Cîrstea, meciul cu Andreeva poate însemna prima semifinală de Grand Slam a carierei.