MediaFax.ro

Întâmplarea despre Papa Leon a fost povestită public de reverendul Tom McCarthy, prieten al papei de 43 de ani, la un eveniment desfășurat pe 29 aprilie în Illinois. La scurt timp după alegerea sa ca papă, în 2025, pontiful a sunat la banca sa din Chicago pentru a-și schimba numărul de telefon și adresa, conform USA Today.

După ce a răspuns la întrebările de securitate, Leon a primit un răspuns descurajant: modificările nu se pot face telefonic, ci doar în persoană. Pontiful a insistat, fără succes. Drept ultimă soluție, a decis să se identifice.

„Ar conta pentru dumneavoastră dacă v-aș spune că sunt Papa Leon?”, a spus el, potrivit lui McCarthy.

Răspunsul a fost închiderea telefonului.

„Vă puteți imagina să fiți cunoscută drept femeia care i-a închis telefonul Papei?”, a comentat McCarthy.

Papa Leon a apelat apoi la un coleg preot augustinian, părintele Bernie Scianna, care a reușit să ia legătura cu președintele băncii. Acesta a reiterat că politica instituției rămâne neschimbată. Răspunsul a venit fără ezitare: papa își va muta contul la altă bancă.

Banca a făcut în cele din urmă o excepție. „I-au schimbat numărul de telefon”, a spus McCarthy. „Iar el a spus: «Și să nu divulgați numărul de telefon»”.

Banca de Export-Import a Statelor Unite (EXIM) a aprobat anterior un împrumut de aproximativ 57,3 milioane de dolari pentru compania românească EnergoNuclear, fondurile urmând să fie utilizate pentru studii de inginerie și fezabilitate necesare pregătirii construcției unităților 3 și 4 ale Centralei Nuclearoelectrice Cernavodă.

În mesajul transmis joi, fostul ministru al Energiei a legat această finanțare de acordurile și proiectele începute în perioada în care conducea ministerul. „Proiectele strategice pe care le-am inițiat în mandatul meu de ministru al Energiei, cu obiectivul clar al independenței energetice a României, au ajuns astăzi în stadii avansate de realizare”, a scris Virgil Popescu.

El a precizat că împrumutul EXIM „face parte din pachetul de finanțare de 3 miliarde de dolari, negociat în cadrul parteneriatului strategic România-SUA în domeniul energiei și anunțat de mine la Conferința ONU privind schimbările climatice – COP27, în 2023”.

Potrivit fostului ministru liberal, fondurile aprobate pentru EnergoNuclear vor contribui la pregătirea fazei de construcție a reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă.

„Fondurile vor fi utilizate pentru studii de inginerie și fezabilitate, esențiale pentru pregătirea construcției unităților 3 și 4 de la Cernavodă. Deciziile luate de conducerea SNN în acest proiect se confirmă astăzi ca fiind corecte, iar rezultatele încep să fie vizibile”, a explicat Virgil Popescu, actual europarlamentar PNL.

Liberalul a făcut referire și la proiectul Neptun Deep, dezvoltat de Romgaz și OMV Petrom în Marea Neagră.

„Proiectul Neptun Deep, demarat în mai 2022, de Romgaz și OMV, avansează conform planului. Au început lucrările de instalare a conductelor pentru exploatarea gazelor din Marea Neagră – unul dintre cele mai importante zăcăminte energetice din Uniunea Europeană, estimat la aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze recuperabile”, a scris Virgil Popescu.

Cele două proiecte pot consolida poziția României în sectorul energetic european, consideră fostul ministru: „Prin aceste proiecte strategice devenim un pilon important și în arhitectura energetică a Uniunii Europene”.

Instabilitatea politică poate afecta însă dezvoltarea marilor proiecte energetice, spune Virgil Popescu.

„Aceste evoluții demonstrează că deciziile curajoase, asumate și bine fundamentate pot aduce rezultate concrete pentru România (…) Asta cred că și-ar dori să vadă astăzi românii și din partea politicienilor, care din păcate pun în pericol stabilitatea politică, dar și dezvoltarea acestor proiecte importante”, a scris fostul ministru al Energiei.

Astfel, compartimentul de stomatologie al Ambulatoriului Integrat SCUC “Grigore Alexandrescu” are, începând de astăzi, spații complet reabilitate, conforme standardelor sanitare actuale, echipamente medicale și digitale performante, micii pacienți, inclusiv cei cu dizabilități, au parte de procese medicale mai eficientizate, cu timpi de așteptare mai reduși.

Potrivit comunicatului transmis de Spital, proiectul a fost finanțat prin FEDR, în cadrul Programului Sănătate, 2021 – 2027, iar valoarea totală a proiectului este de 1.059.108,20 lei.

Medicii dentiști din ambulatoriul spitalului „Grigore Alexandrescu” îi pot trata, începând de astăzi, pe micii pacienți cu tehnologii moderne, precum laserul dentar, fiind un tip de tratament „minim invaziv”.

„Noile dotări susțin realizarea unor tratamente mai sigure, mai rapide și mai puțin traumatizante, reducând disconfortul și anxietatea asociate intervențiilor stomatologice. În același timp, digitalizarea fluxurilor medicale permite o mai bună organizare a activității, o comunicare eficientă și o creștere a predictibilității actului terapeutic”, se arată în comunicatul transmis de spital.

Peste 4.000 de copii cu probleme stomatologice au fost tratați anul trecut în ambulatoriul spitalului „Grigore Alexandrescu”. De acum, noile dotări oferă o abordare mai îmbunătățită a cazurilor, inclusiv a celor cu patologie complexă, precum malformații sau traumatisme dento-maxilare, în condiții de siguranță și precizie superioare.

Potrivit sursei citate, tratamentele care necesită sedare se realizează în condiții controlate, prin internare și în colaborare cu blocul operator al spitalului.

Dan Suciu nu a exclus, la întrebările jurnaliștilor privind o estimare a evoluției cursului de joi, că leul ar putea să se deprecieze în continuare în fața monedei europene, după mai multe  zile consecutive în care a fost depășit recordul istoric anterior.

„Ne putem aștepta la creșteri suplimentare. E o situație tensionată, în care ne putem aștepta și la creșteri semnificative în perioada imediat următoare. Până nu se lămuresc lucrurile din punct de vedere politic și financiar ne putem aștepta la asemenea evoluții”, a declarat Dan Suciu, joi, în jurul prânzului, înainte de ora 13:00, când se anunță cursul oficial.

Declarațiile au fost făcute cu ocazia simpozionului de educație financiară cu tema „Financial literacy to support security, independence and inclusion” (Educația financiară pentru a susține securitatea, independența și incluziunea – en), organizat de BNR. n parteneriat cu Autoritatea de Supraveghere Financiară, Asociația Română a Băncilor și Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică, în marja întâlnirii semestriale a Rețelei Internaționale pentru Educație Financiară a OCDE.

Euro a atins miercuri, 6 mai 2026, un nou maxim istoric în raport cu leul. Banca Națională a României a anunțat un curs de 5,2688 lei/euro, cu 5,08 bani peste precedentul record, de 5,2180 lei/euro, stabilit marți, 5 mai.

Deprecierea vine după mai multe ședințe consecutive de presiune pe leu. Luni, 4 mai, euro fusese cotat la 5,1998 lei, iar pe 30 aprilie cursul ajunsese la 5,1417 lei/euro, nivel considerat atunci un record istoric.

Deprecierea leului are loc într-un context de presiune pe piața valutară, amplificat de incertitudinile politice interne. Marți, în ziua moțiunii de cenzură, euro trecuse pe piața interbancară de pragul de 5,23 lei, iar miercuri, înaintea publicării cursului oficial, cotațiile au urcat peste 5,27 lei/euro pe piața interbancară.

Mesajul a fost transmis de armata pakistaneză cu ocazia comemorării confruntărilor din mai 2025, denumite de Islamabad „Marka-e-Haq” sau „Bătălia Adevărului”, mai arată AP. Escaladarea dintre cele două state a început anul trecut după un atac armat în partea administrată de India din regiunea disputată Kashmir, unde 26 de persoane, majoritatea turiști hinduși, au fost ucise.

India a acuzat grupări susținute de Pakistan pentru atac, acuzații respinse de Islamabad, care a cerut o anchetă independentă. Pe 7 mai 2025, India a lansat lovituri pe teritoriul pakistanez, iar Pakistanul a răspuns prin atacuri cu drone, rachete și tiruri de artilerie. Confruntările au durat patru zile și s-au soldat cu zeci de morți de ambele părți, înainte ca un armistițiu mediat de Statele Unite să intre în vigoare pe 10 mai.

La momentul respectiv, Pakistanul a afirmat că a doborât cel puțin șapte aeronave militare indiene, inclusiv un avion Rafale de fabricație franceză. India a recunoscut că a suferit pierderi, fără să ofere însă detalii. Președintele american Donald Trump și-a atribuit în repetate rânduri meritul pentru evitarea unui conflict mai amplu între cele două state. Relațiile dintre India și Pakistan rămân tensionate de decenii, iar cele două țări au purtat două dintre cele trei războaie ale lor din cauza regiunii Kashmir. Atât India, cât și Pakistanul revendică întregul teritoriu himalayan, care este împărțit în prezent între cele două state.

Cercetătorii au descoperit că IQ-ul măsurat la vârsta de 23 de ani era strâns legat de statutul socio-economic la vârsta de 27 de ani, incluzând nivelul de educație, profesia și venitul, potrivit ScienceDaily.

Conform studiului, o mare parte din această legătură pare să fie determinată de factori genetici, mai degrabă decât doar de mediul de creștere.

Cercetarea a urmărit aproximativ 880 de persoane, incluzând atât gemeni identici, cât și gemeni fraterni.

Aproximativ jumătate dintre participanți erau gemeni identici, care împărtășesc toate genele, în timp ce ceilalți erau gemeni fraterni, care împărtășesc aproximativ jumătate.

Deoarece gemenii au fost crescuți în aceleași gospodării, cercetătorii au putut compara în ce măsură diferențele dintre ei se datorau geneticii față de mediu.

Participanții au susținut teste de IQ la vârsta de 23 de ani. Patru ani mai târziu, cercetătorii le-au evaluat statutul socio-economic analizând factori precum nivelul de educație, ocupația și venitul.

Rezultatele au fost uimitoare. Cercetătorii au estimat că IQ-ul era determinat genetic în proporție de aproximativ 75%. De asemenea, au descoperit că legătura dintre IQ și statutul socio-economic se explica în mare parte prin genetică, variind între 69% și 98%.

Constatările contrazic ideea cunoscută conform căreia succesul provine în principal din faptul că ai crescut într-o familie bogată sau cu un nivel ridicat de educație.

Asta nu înseamnă că mediul familial nu are nicio influență. În schimb, cercetarea sugerează că trăsăturile moștenite pot modela modul în care oamenii răspund la oportunități, educație și experiențe de viață.

Mulți părinți se tem că greșelile comise în creșterea copiilor lor ar putea afecta permanent succesul lor viitor. Dar concluziile sugerează că părinții ar putea avea mai puțin control asupra rezultatelor socio-economice pe termen lung decât se crede în mod obișnuit.

Asta nu înseamnă că rolul părinților sau sprijinul educațional nu sunt importante. Intervențiile țintite pot ajuta în continuare oamenii să aibă succes. Cu toate acestea, cercetarea sugerează că ar putea exista limite în ceea ce privește măsura în care factorii externi pot remodela trăsăturile profund înrădăcinate de-a lungul timpului.

Directorul CNAIR anunță joi că lucrările pe lotul 2 al autostrăzii Focșani–Bacău, A7, sunt finalizate în proporție de 95%.

Potrivit lui Cristian Pistol, UMB asfaltează, trasează marcaje și montează parapet pe ultimele sectoare din șantier.

În șantier sunt 350 de muncitori și 120 de utilaje.

Pe acest lot de autostradă a fost deja parțial deschisă circulația, între Domnești Târg și Adjud, pe o distanță de 13,2 km, încă din luna decembrie 2025.

Pe toți cei aproximativ 39 km ai lotului se va putea circula cel mai târziu în luna august a acestui an, când se va deschide circulația și pe 49 km ai tronsonului de autostradă Bacău–Pașcani.

„Practic, la finalul acestui an vom putea circula în regim de autostradă pe 397 km de la București la Pașcani, adăugând la A3 (București–Ploiești), A7 (Ploiești–Pașcani) și cei 16 km ai Variantei Ocolitoare (VO) Bacău”, a transmis Cristian Pistol pe Facebook.

Grecia se pregătește să impună restricții semnificative asupra tranzacțiilor în numerar, printr-un nou proiect de lege depus de Ministerul Economiei Naționale și Finanțelor, potrivit greekreporter.com.

Măsurile vizează creșterea transparenței financiare și reducerea evaziunii fiscale.

Conform proiectului, orice tranzacție de 500 de euro sau mai mult va trebui efectuată exclusiv prin mijloace electronice.

Pragul se calculează la valoarea totală a tranzacției, nu pe chitanțe sau plăți parțiale — o prevedere menită să elimine practica fragmentării plăților pentru a ocoli restricțiile existente.

Sancțiunile pentru nerespectarea regulilor sunt considerabil înăsprite: amenda va fi egală cu dublul sumei plătite ilegal în numerar.

Guvernul mizează pe efectul disuasiv al acestei măsuri pentru a accelera adoptarea plăților electronice în economie.

Proiectul de lege include și alte prevederi fiscale: reducerea penalităților pentru depunerea cu întârziere a declarațiilor de TVA cu sold zero sau credit, precum și înăsprirea supravegherii tranzacțiilor cu criptomonede, în contextul unui interes crescut al autorităților față de activele digitale.

Dacă va fi adoptat de Parlament, pachetul legislativ va reprezenta un pas suplimentar către digitalizarea și monitorizarea mai strictă a mediului financiar grec.

Demersul, realizat la solicitarea Clubului Sportiv al Armatei, a fost aprobat, luni, de Biroul Permanent al Camerei Deputaților. 

„Momentul aniversar amintește de performanța istorică din 1986, considerată un reper al excelenței sportive românești și al afirmării pe plan internațional”, potrivit Asociației Steaua. 

Astfel, fațada principală a Palatului Parlamentului va fi luminată, joi seară, în culorile roșu și albastru, între orele 20:00 – 23:00, oferind bucureștenilor și vizitatorilor un omagiu vizual dedicat uneia dintre cele mai importante victorii din istoria fotbalului românesc.

În urmă cu 40 de ani, în această zi, Steaua București a învins-o pe FC Barcelona pe stadionul „Ramón Sánchez Pizjuán” din Sevilla, câștigând Cupa Campionilor Europeni.

Steaua București a numit meciul „istoric” drept: „noapte magică”.

„În noaptea magică de la Sevilla, pe 7 mai 1986, timpul parcă s-a oprit în loc. Sub cerul cald al Spaniei, pe gazonul masă de biliard, s-a scris o poveste pe care niciun român nu o va uita vreodată. Finala Cupei Campionilor Europeni 1986 nu a fost doar un meci. A fost momentul în care niște oameni au devenit simboluri, în care o echipă a devenit legendă”, se arată în mesajul aniversar publicat de Steaua București. 

Clubul a vorbit și despre penalty-urile istorice apărate de Duckadam. 

„Helmuth Duckadam, cu mâinile lui, cu privirea fixă și destinul scris în palme, a făcut imposibilul posibil. Patru penalty-uri apărate. Patru bătăi de inimă care au ținut o țară întreagă în viață”, potrivit clubului.

În acea noapte, după acel meci istoric, „Europa nu doar că ne-a văzut, dar a auzit pentru prima dată numele Steaua București rostit cu respect, cu admirație”, mai precizează clubul.

„Eroii nu s-au născut atunci, dar atunci au fost recunoscuți. Și au devenit ai noștri pentru totdeauna. Eroii de la Sevilla”, a conchis Steaua București. 

Reamintim că eroii de la Sevilla vor fi decorați cu „Ordinul Național pentru Merit” de președintele Nicușor Dan. De asemenea, BNR, lansează, joi, o monedă aniversară cu sigla „Steaua București” cu prilejul aniversării a 40 de ani de la victoria de la Sevilla.

Într-o postare publicată pe Facebook, acesta afirmă că evoluția economică ar reprezenta „a opta lună consecutivă de distrugere a economiei și a puterii de cumpărare a oamenilor”, atribuind această situație deciziilor luate la nivel guvernamental. El susține că este nevoie de „o altă abordare economică pentru a ieși din dezastru”.

Câciu a folosit un limbaj puternic în mesajul său, descriind situația economică în termeni critici și vorbind despre efecte directe asupra populației, în special în ceea ce privește consumul și veniturile reale.

„A opta lună consecutivă de scădere a consumului! A opta lună consecutivă de distrugere a economiei și a puterii de cumpărare a oamenilor de către Ilie Bolojan. Acesta nu este un erou! Este un călău economic! România are nevoie de o altă abordare economică pentru a ieși din dezastrul lăsat de Bolojan!”, a scris social-democratul pe pagina sa de Facebook, unde a restricționat comentariile la postare. 

Potrivit graficului prezentat de acesta, rata de creștere a consumului a fost pozitivă în primele luni: 3,4% în martie 2025, 2,8% în aprilie 2025, 2,8% în mai 2025, 2,6% în iunie 2025 și 3,5% în iulie 2025.

Începând din august 2025, valorile devin negative. Datele indicate în grafic arată -2,1% în august, -2,1% în septembrie, -4,1% în octombrie, -3,9% în noiembrie, -2,0% în decembrie 2025, -6,0% în ianuarie 2026, -5,9% în februarie 2026 și -3,2% în martie 2026.

În cadrul studiului, cercetătorii au analizat peste 62.000 de conversații purtate de 668 de utilizatori ChatGPT din Statele Unite și Marea Britanie. Participanții și-au pus la dispoziție istoricul conversațiilor, iar cercetătorii au antrenat un model AI pentru a identifica principalele trăsături de personalitate ale fiecărui utilizator, scrie Euronews.

Modelul a fost construit pentru a detecta cele cinci mari trăsături de personalitate folosite în psihologie, cunoscute drept „Big Five”: agreabilitate, conștiinciozitate, stabilitate emoțională, extraversie și deschidere către experiențe noi. Participanții au trecut și prin teste psihologice standard, pentru ca rezultatele AI-ului să poată fi comparate cu evaluările reale. Potrivit studiului, modelul a reușit să prezică trăsăturile utilizatorilor cu o acuratețe de până la 61%. Cele mai bune rezultate au fost obținute în identificarea persoanelor agreabile și stabile emoțional. În schimb, AI-ul a avut dificultăți mai mari în estimarea nivelului de conștiinciozitate.

Cercetătorii spun că modelul a funcționat mai bine atunci când a avut acces la un număr mai mare de conversații. Concluzia studiului este că utilizatorii care folosesc frecvent instrumente AI oferă, fără să realizeze, suficiente informații pentru ca sistemele să poată construi profiluri psihologice relativ precise. Autorii cercetării avertizează că riscurile individuale sunt limitate în prezent, însă problema poate deveni serioasă la scară largă.

Potrivit studiului, datele despre personalitate ar putea fi folosite în viitor pentru campanii de manipulare, dezinformare sau propagandă politică. „Există riscuri majore la scară mare”, notează cercetătorii, care atrag atenția că profilurile psihologice generate automat pot deveni instrumente puternice pentru influențarea comportamentului oamenilor. Autorii spun că speră ca rezultatele studiului să ducă la dezvoltarea unor sisteme capabile să reducă riscul de divulgare excesivă a datelor personale către platformele AI. Printre soluțiile propuse se află instrumente care ar putea elimina automat informațiile identificabile din conversațiile utilizatorilor.

„În ceea ce privește problema Taiwanului, cred că Beijingul ar putea încerca unele manevre în timpul discuțiilor. Cu toate acestea, în această privință, Statele Unite au reafirmat în mod constant, atât pe canale publice, cât și private, că politica lor față de Taiwan nu s-a schimbat”, a spus Tsai, citat de Reuters. 

Autoritățile de la Taipei vor urmări cu atenție summitul dintre Washington și Beijing, de săptămâna viitoare, în contextul temerilor că administrația Trump ar putea modifica sau nuanța poziția tradițională a SUA privind Taiwanul în schimbul unor avantaje economice din partea Chinei 

Potrivit directorului serviciul de informații taiwanez, întâlnirea va avea ca obiectiv gestionarea divergențelor dintre cele două state și nu rezolvarea problemelor fundamentale. 

Secretarul de stat american Marco Rubio a afirmat în această săptămână că subiectul Taiwanului va fi probabil discutat în cadrul summitului, însă atât Statele Unite, cât și China înțeleg că niciuna dintre părți nu dorește producerea unui „eveniment destabilizator”. 

„Evaluarea noastră asupra situației generale dintre SUA și China este că aceasta va prezenta probabil ceea ce ar putea fi descris ca o stabilitate fragilă”, a mai spus Tsai Ming Yen. 

Accidentul a fost înregistrat în jurul orei 07:55 și a implicat o motocicletă și un autoturism.

Din primele cercetări efectuate la fața locului de către polițiști a reieșit faptul că un tânăr de 19 ani, din municipiul Cluj-Napoca, care conducea o motocicletă în direcția localității Chinteni, în timp ce ar fi efectuat o manevră de depășire a unui autoturism, ar fi fost acroșat de acesta, în contextul în care conducătorul auto nu s-ar fi asigurat corespunzător la schimbarea direcției de deplasare.

În urma impactului, motociclistul a suferit leziuni grave, iar echipajul medical sosit la fața locului a efectuat manevre de resuscitare.

Tânărul a fost declarat decedat la fața locului.

Șoferul autoturismului, un bărbat de 42 de ani, din Cluj-Napoca, a fost testat cu aparatul etilotest, rezultatul fiind negativ.

Polițiștii continuă cercetările pentru a stabili cu exactitate toate împrejurările producerii accidentului.

Potrivit ISU Tulcea, mesajul a fost emis în jurul orei 8.40.

Prin mesajul de avertizare emis prin sistemul RO-ALERT, populația din nordul județului este avertizată cu privire la posibilitatea căderii unor obiecte din spațiul aerian.

Inspectoratul pentru Situații de Urgență „Delta” al județului Tulcea recomandă cetățenilor să își păstreze calmul și să respecte măsurile transmise prin mesajele oficiale, precum și indicațiile autorităților.

„Little Foot” nu este doar un personaj îndrăgit din „The Land Before Time”, ci și numele dat fosilei unui strămoș uman descoperit într-o peșteră din Africa de Sud, în 1994. Deși unele trăsături importante, precum fața fosilei, ar putea oferi indicii despre istoria evolutivă a omenirii, aceste informații au rămas greu de obținut timp de decenii.

Acum, tehnologia modernă de reconstrucție digitală a schimbat situația. Mai mult, unii cercetători se întreabă dacă fosila ar putea aparține unei specii necunoscute până acum, notează BGR.com.

Într-un studiu publicat în revista „Comptes Rendus Palevol”, cercetătorii au prezentat rezultatele unui proces de reconstrucție digitală care a durat cinci ani. Descoperirile nu oferă doar o imagine rară a modului în care arăta fața unui strămoș preuman precum Little Foot, ci ar putea reprezenta și dovezi privind existența unui strămoș uman necunoscut.

Deși un singur exemplar nu este suficient pentru a confirma existența unei „noi” specii, cercetarea extinde ceea ce știm despre originile noastre și arată cât de multe lucruri rămân încă necunoscute despre strămoșii omenirii.

Little Foot a fost întotdeauna considerat un exemplar extrem de important deoarece reprezintă cea mai apropiată variantă de schelet complet de Australopithecus descoperită până acum. Australopithecus este un gen timpuriu de hominizi care a trăit în Africa în urmă cu peste două milioane de ani.

Deși scheletul lui Little Foot este mai complet decât alte fosile de Australopithecus, cercetătorii au avut dificultăți în a reconstrui fața, deoarece craniul a suferit daune majore după ce a fost îngropat timp de aproximativ 3,67 milioane de ani.

O echipă de cercetători a folosit acum tehnologie digitală pentru a rearanja virtual oasele craniului și a crea o imagine a formei generale a feței.

Fiind un strămoș preuman, Little Foot prezintă diferențe clare față de oamenii moderni. De exemplu, zona din jurul orbitelor ochilor este semnificativ mai mare decât la oameni. Tocmai acest detaliu a ridicat noi semne de întrebare pentru cercetători.

Cea mai mare parte a scheletului a fost descoperită în peșterile Sterkfontein din Africa de Sud. Atunci când cercetătorii au comparat reconstrucția digitală a feței cu alte fosile Australopithecus, au observat o asemănare surprinzătoare cu fosile descoperite în Africa de Est.

Potrivit unui reportaj CNN, unii specialiști consideră că aceste diferențe ar putea însemna că Little Foot aparține, de fapt, unei specii umane necunoscute până acum.

Dr. Jesse Martin, coautor al unui studiu recent, susține că există motive să se creadă că Little Foot ar putea aparține unei alte specii decât Australopithecus.

Martin afirmă că metodele folosite până acum pentru stabilirea vârstei fosilei nu au oferit un răspuns definitiv. Dacă vârsta estimată a fosilei este greșită, acest lucru ar putea pune sub semnul întrebării și identificarea speciei.

Reconstrucția completă a craniului nu este încă finalizată. Până acum, cercetătorii s-au concentrat în principal asupra feței. Echipa intenționează să continue proiectul și să reconstruiască și alte părți ale craniului, în special cutia craniană.

Descoperirile viitoare ar putea oferi informații importante despre evoluția creierului uman și despre specia căreia îi aparține Little Foot. Cercetătorii speră că o înțelegere mai clară a originilor noastre ar putea ajuta inclusiv la înțelegerea modului în care oamenii ar putea evolua în viitor.

Conform studiului realizat de agenția MKOR pentru Arctic Stream, 74% dintre angajații români cu expunere digitală prezintă un nivel insuficient de alfabetizare cibernetică. Cercetarea arată că persoanele cu cel mai mare acces la date sensibile, managerii și antreprenorii, conduc topul comportamentelor riscante la locul de muncă.

Deși infrastructura tehnică de securitate există în majoritatea companiilor, comportamentele din practica zilnică anulează o parte importantă din investiția în tehnologie.

„Datele acestui studiu recalibrează o percepție comună în businessul românesc, aceea că securitatea cibernetică se rezolvă în principal prin achiziția de software. Realitatea operațională arată altceva: un angajat neatent poate compromite rapid o investiție semnificativă în infrastructură. Un aspect critic relevat de cercetare este că persoanele cu putere de decizie sunt cele care aleg cel mai des scurtături riscante, sub presiunea vitezei de livrare. Securitatea cibernetică este astăzi, înainte de toate, o temă de comportament organizațional”, susține Cori Cimpoca, din partea companiei care a realizat studiul.

Aproape jumătate dintre angajații din studiu (44%) folosesc o infrastructură hibridă, combinând dispozitive și conturi personale cu cele de firmă în activitatea profesională. Acest segment prezintă cel mai ridicat profil de risc potrivit acestui studiu:
-69% transferă documente de serviciu prin aplicații personale
-48% conectează spațiu de stocare personal la calculatorul firmei
-iar rata de raportare a incidentelor către departamentul IT este de doar 37%, față de 55% în rândul celor care lucrează exclusiv pe infrastructură formală

Astfel, infrastructura hibridă combină accesul la date sensibile cu instrumente necontrolate și o înclinație personală spre o vigilență mai scăzută în spațiul online.

Realizatorii arată că, la nivel declarativ, 91% dintre angajați spun că există măsuri active de securitate în organizația lor, 87% declară că există proceduri pentru situații neașteptate și 84% că au semnat documente interne specifice.

Realitatea operațională spune, însă, altceva. Antivirusul rămâne singura măsură recunoscută de majoritatea (71%), în timp ce VPN-ul, autentificarea multi-factor (MFA) și restricțiile USB rămân sub pragul de 50%.

Aproape jumătate dintre manageri (49%) recunosc că organizația lor acționează reactiv, doar după producerea unui incident. Și doar 36% dintre angajați au semnat o politică de lucru remote, deși munca hibridă este o realitate pentru o parte semnificativă a forței de muncă.

Specialiștii susțin că faptul că aproape jumătate dintre organizațiile din România intervin abia după producerea unui incident reprezintă un semnal de alarmă serios. Conform acestora, o organizație rezilientă nu așteaptă atacul, ci îl anticipează prin monitorizare continuă, testare și reflexe bine antrenate.

Conform studiului, persoanele cu cel mai ridicat nivel de acces la date sensibile, liderii și managerii, sunt cele care ignoră sau ocolesc cel mai frecvent protocoalele de siguranță pentru a câștiga timp.

Datele arată că managerii adoptă mai multe comportamente riscante decât angajații din funcțiile de execuție:
-31% folosesc rețele Wi-Fi publice fără VPN (față de 23% la nivel de execuție)
-33% introduc documente interne în instrumente AI neautorizate (față de 24% la execuție)
-43% instalează frecvent software neautorizat pe laptopul de firmă.

Este important de subliniat că, la nivel de percepție, managerii sunt mai conștienți de riscul unui atac cibernetic (24% îl evaluează ca ridicat, față de 16% media generală) și au claritate procedurală superioară (72% știu ce au de făcut în primele 30 de minute după detectarea unui incident). Decalajul nu este, așadar, unul de cunoaștere, ci de disciplină procedurală sub presiunea vitezei de livrare, o problemă de guvernanță comportamentală, nu de conștientizare.

Studiul a fost realizat pe 1.000 de angajați din companiile românești, dintre care 200 de manageri și antreprenori.

Comisarul european pentru Transporturi, Apostolos Tzitzikostas, a declarat pentru Financial Times că anulările generate de prețurile combustibilului nu sunt considerate „circumstanțe extraordinare”, ceea ce înseamnă că operatorii aerieni trebuie în continuare să despăgubească pasagerii.

El a spus că majorarea prețului kerosenului face parte din riscurile normale ale activității în acest sector.

Oficialul grec a precizat că Europa „poate susține aprovizionarea cu combustibil pentru avioane pentru o perioadă lungă”, în pofida avertismentelor venite din partea Agenției Internaționale pentru Energie și a altor comisari europeni, potrivit cărora companiile aeriene ar putea rămâne în curând fără kerosen.

„Prețul combustibilului pentru avioane este motivul pentru care sunt anulate zboruri, iar dacă acestea sunt anulate fără existența unor circumstanțe extraordinare, iar prețul combustibilului pentru avioane nu reprezintă o circumstanță extraordinară, companiile vor fi obligate să ramburseze pasagerilor banii”, a spus Apostolos Tzitzikostas.

Tzitzikostas a adăugat că operatorii aerieni anulează zboruri care „nu mai aveau prea mult sens din punct de vedere financiar, iar acum, odată cu dublarea prețurilor, nu mai au deloc sens pentru companii”.

Comisarul european, care coordonează și portofoliul turismului, a cerut prudență în comunicarea publică: „Avem în față un sezon turistic. Trebuie să fim atenți la cuvintele pe care le folosim și să evităm provocarea panicii”.

Comisarul european pentru Transporturi, originar din Salonic, a declarat că se așteaptă ca impactul asupra turismului european să fie limitat.

Deși numărul turiștilor care vin din Orientul Mijlociu sau tranzitează regiunea pentru a ajunge în Europa este în scădere, Tzitzikostas a spus că turismul intern european va compensa aceste pierderi.

„Unele țări s-ar putea să nu fie afectate deloc”, a spus el, indicând în special „țările din sudul Europei, care oferă acel tip de produs pe care mulți oameni îl caută vara”.

Sistemul analizează volume uriașe de date colectate din telefoane mobile, camere video, semnale Wi-Fi, drone și rețele sociale, pentru a crea profiluri considerate amenințări. Experții avertizează însă că astfel de tehnologii pot transforma simple conexiuni sau comportamente cotidiene în condamnări la moarte, mai arată Los Angeles Times.

Investigația pornește de la cazul lui Ahmad Turmus, un bărbat de 62 de ani din sudul Libanului, ucis într-un atac israelian în februarie. Potrivit familiei, acesta se afla într-o vizită la rude când a primit un apel de la un ofițer israelian care vorbea arabă cu accent străin. „Ahmad, vrei să mori cu cei din jur sau singur?”, l-ar fi întrebat acesta. Turmus ar fi răspuns doar: „Singur”. La scurt timp, după ce a ieșit din casă și s-a urcat în mașină, două rachete au lovit vehiculul.

Lebanese sources report the elimination of Ahmad Turmus, a Hezbollah operative, whose vehicle was attacked near his home in Talousa, southern Lebanon. Turmus’s son, also a Hezbollah operative, was killed in the last war. The Hezbollah operative eliminated this morning in Khanin… pic.twitter.com/v0nYlUW5pd

— Niv Calderon (@nivcalderon) February 16, 2026

Potrivit specialiștilor citați de publicația americană, sistemul israelian combină informații provenite din mai multe surse: telefoane mobile, camere de trafic, drone, baze de date guvernamentale, semnale Wi-Fi și activitate online. Platforme precum Palantir ar ajuta la organizarea și corelarea datelor, pentru a construi profiluri comportamentale și rețele de relații. Un fost specialist AI care a lucrat pentru companii din domeniul apărării a explicat că dronele pot folosi dispozitive de tip „stingray”. Acesta imită antenele GSM și obligă telefoanele să se conecteze la ele. Astfel, armata poate urmări în timp real locația unei persoane, schimbările de cartelă SIM, aplicațiile folosite sau contactele acesteia. „Este o conductă masivă de date: metadate telefonice, locații, schimbări de SIM, utilizarea aplicațiilor, comportament pe rețele sociale și chiar informații bancare sau recunoaștere facială”, a spus specialistul.

Inteligența artificială analizează apoi tiparele de comportament și le compară cu cele ale unor persoane deja identificate drept amenințări. Sistemul poate detecta cine vorbește cu cine, cine merge într-o anumită zonă sau cine își schimbă rutina. Rezultatul este un „profil de amenințare”, care poate duce la includerea unei persoane pe lista de ținte. Un colonel israelian identificat doar drept Yoav declara încă din 2023 că sistemul poate face în câteva secunde analize care înainte necesitau săptămâni întregi și sute de analiști.

Cercetătorii consultați de Los Angeles Times spun că tehnologia ridică probleme majore. „Sistemul lucrează cu date, nu cu logică. Dacă informațiile sunt greșite, va repeta aceleași greșeli, doar mai rapid și cu mai multă încredere”, a spus specialistul AI. Profesorul Vasji Badalic, de la Institutul de Criminologie din Slovenia, avertizează că algoritmii pot confunda rudele, persoanele care oferă sprijin logistic sau cei implicați în activități civile cu combatanți. „Unde este trasată linia dintre combatant și civil?”, întreabă acesta.

Potrivit fostului general libanez Mounir Shehadeh, Israelul a infiltrat de ani de zile infrastructura de comunicații și bazele de date din Liban. Acesta spune că gruparea Hezbollah încearcă acum să reducă dependența de telefoane și comunicații digitale și să revină la structuri mai descentralizate. Cu toate acestea, investigația arată că supravegherea tehnologică israeliană a devenit extrem de dificil de evitat. În cazul lui Ahmad Turmus, familia spune că acesta nici măcar nu își mai schimba telefoanele. „Israelienii mă cunosc deja. Ce mai contează?”, le-ar fi spus apropiaților.

„Urgența este economică și socială”, a declarat Roxana Mînzatu, vicepreședinta Comisiei Europene, miercuri, când a fost prezentată prima strategie europeană de combatere a sărăciei, relatează Le Monde. Strategia europeană își propune să eradicheze sărăcia și excluziunea socială până în 2050 și să reducă numărul persoanelor afectate cu cel puțin 15 milioane până în 2030. În prezent, 93 de milioane de oameni trăiesc în sărăcie, reprezentând unul din cinci locuitori și unul din patru copii.

Comisia de la Bruxelles propune „dezvoltarea de locuințe sociale și accesibile” și o mai bună combatere a lipsei de adăpost printr-o „nouă abordare”, cuprinsă într-o recomandare adresată statelor membre și constând în prioritizarea prevenției și a soluțiilor pe termen lung față de cele de urgență.

De asemenea este promovat accesul la angajare, care este „cea mai puternică cale de ieșire din sărăcie”, cu condiția să implice „locuri de muncă de calitate”. Peste 50 de milioane de oameni sunt în prezent în afara domeniului de activitate, chiar dacă ar putea accesa acest lucru, a explicat Roxana Mînzatu.

Confiscarea obiectelor de valoare, care erau transportate prin Ungaria cu două mașini blindate când autoritățile maghiare antiteroriste le-au reținut pe 5 martie, a provocat indignare în Ucraina, unde oficialii au acuzat guvernul pro-rus al Ungariei că acționează ilegal și că folosește confiscarea ca instrument în campania electorală anti-Ucraineană a premierului Viktor Orbán, potrivit AP.

Țările vecine se aflaseră deja într-o dispută aprigă privind accesul Ungariei la petrolul rusesc printr-o conductă care traversează teritoriul ucrainean.

Însă miercuri, Zelenski a scris pe rețelele de socializare că restituirea obiectelor de valoare reprezintă „un pas important în relațiile cu Ungaria” după ce Orbán a fost învins în alegerile parlamentare de luna trecută, alegeri care au stârnit speranțe că noul guvern va urma o politică mai puțin antagonistă față de Kiev.

„Sunt recunoscător Ungariei pentru abordarea sa constructivă și pasul civilizat”, a scris Zelenski. „Le mulțumesc tuturor celor din echipa Ucrainei care au luptat pentru o decizie corectă și au apărat interesele statului și ale poporului nostru.”

An important step in relations with Hungary – today, the funds and valuables of Oschadbank that were seized by Hungarian special services in March of this year were returned. At the time, the Hungarian side unlawfully detained Ukrainian cash-in-transit officers. We brought our…

— Volodymyr Zelenskyy / Володимир Зеленський (@ZelenskyyUa) May 6, 2026

În momentul confiscării, autoritățile maghiare au declarat că suspectează spălare de bani, iar Orbán a ordonat ca transportul – care includea 40 de milioane de dolari și 35 de milioane de euro în numerar, precum și 9 kilograme de aur – să fie ținut în custodie timp de până la 60 de zile, în timp ce autoritățile fiscale din țara sa efectuează o anchetă.

Angajații băncii ucrainene care călătoreau cu transportul au fost reținuți de autoritățile maghiare timp de peste 24 de ore înainte de a fi expulzați din țară.

Oficialii ucraineni au declarat că transportul a fost un transfer de rutină de active între bănci de stat și au acuzat guvernul lui Orbán că șantajează Kievul pentru a încerca să-l preseze să reia transporturile întrerupte de petrol rusesc prin conducta Drujba, care fusese avariată de un atac cu drone rusești.