MediaFax.ro

Prima întâlnire va avea loc la ora 11:00, cu reprezentanții PSD. La ora 13:00, Luca Niculescu se va întâlni cu reprezentanții PNL, iar de la ora 15:30 va avea discuții cu delegația UDMR.

Discuțiile vor avea loc la sediile celor trei partide.

Calendarul consultărilor cu celelalte formațiuni parlamentare urmează să fie anunțat ulterior.

Întâlnirea cu PSD vine după ce Luca Niculescu și liderul social-democraților, Sorin Grindeanu, au avut deja o primă discuție telefonică, potrivit surselor MEDIAFAX. Discuțiile de joi ar urma să se concentreze pe direcția viitorului Guvern și pe programul de guvernare, nu pe împărțirea ministerelor.

Grindeanu a transmis că PSD condiționează susținerea viitorului Executiv de o schimbare a direcției economice și de renunțarea la politicile promovate de Guvernul Bolojan.

Și UDMR a anunțat câteva dintre prioritățile pe care vrea să le regăsească în programul de guvernare. Formațiunea cere măsuri pentru economie, indexarea pensiilor și protejarea drepturilor minorităților. Kelemen Hunor a precizat că, în acest moment, participarea UDMR la guvernare este „o chestiune secundară”, prioritatea fiind instalarea unui guvern cu puteri depline.

Premierul desemnat a anunțat miercuri că lucrează la programul de guvernare cu care vrea să se prezinte în fața Parlamentului și că va ține cont de prioritățile transmise de partidele politice.

Luca Niculescu a fost desemnat luni seară de președintele Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru, după consultările de la Palatul Cotroceni.

Moscova a descris această strategie drept „un drum fără ieșire”, în contextul tensiunilor tot mai mari legate de războiul din Ucraina și securitatea europeană.

Purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a declarat că Rusia a recepționat mesajul transmis de Franța prin testul efectuat în largul coastelor Bretaniei, potrivit Reuters.

Kremlinul critică testul nuclear al Franței

Președintele francez Emmanuel Macron a salutat marți testarea unei rachete balistice lansate de pe un submarin și a afirmat că mesajul transmis prin acest test a fost „clar” și destinat celor care trebuie să îl primească.

Macron nu a menționat direct Rusia în declarația sa. Testul a avut loc însă într-un moment în care tensiunile dintre Moscova și statele europene au crescut pe fondul războiului din Ucraina, al discuțiilor privind securitatea continentului și al rolului descurajării nucleare.

Întrebat despre lansarea rachetei, Dmitri Peskov a acuzat Europa că este preocupată de militarizare și că își dezvoltă politica de apărare prin raportare directă la Rusia.

„Își construiesc identitatea în domeniul apărării și securității pe baza confruntării cu Federația Rusă. Acesta este un drum fără ieșire. După cum arată istoria, nu duce la nimic bun”, a declarat Peskov.

Kremlinul reacționează la testul nuclear al Franței pe fondul tensiunilor cu Rusia

Testul francez are loc într-un context de preocupare crescută privind securitatea europeană și capacitatea statelor europene de a-și consolida propriile mijloace de descurajare.

Franța este singura putere nucleară din Uniunea Europeană și își bazează forța de descurajare nucleară pe componente aeriene și maritime. Lansarea unei rachete balistice de pe un submarin face parte din testarea și menținerea capacităților strategice ale țării.

Rusia a transmis în ultimele luni mai multe avertismente privind posibilitatea utilizării armelor nucleare în anumite circumstanțe, inclusiv în contextul războiului din Ucraina și al securității enclavei Kaliningrad.

Moscova susține că își menține forțele în stare de alertă, dar afirmă că este dispusă să discute cu statele europene.

Rusia cere dialog după testul nuclear al Franței

Dmitri Peskov a declarat că Moscova consideră că problemele de securitate ar trebui rezolvate prin negocieri și nu prin demonstrații de forță.

„Considerăm că orice problemă ar trebui rezolvată nu prin lansări demonstrative de rachete, ci prin dialog”, a afirmat purtătorul de cuvânt al Kremlinului.

Schimbul de declarații dintre Paris și Moscova evidențiază tensiunile privind arhitectura de securitate europeană, într-un moment în care războiul din Ucraina continuă, iar statele europene își reevaluează politicile de apărare și capacitățile militare.

Pentru doi dintre magistrați, discuțiile despre Italia și azil politic, documentele „diplomatice”, echipamentele de bruiaj și presupusa implicare în mecanismul financiar arată un risc actual de fugă. Pentru al treilea judecător, exact aceleași elemente nu sunt suficiente pentru a trimite un om după gratii.

Motivarea definitivă, obținută de MEDIAFAX, arată o ruptură clară în interiorul completului. Judecătorii Violeta-Elena Georgescu-Ashemimry și Dragoș-Valentin Mirea au decis arestarea preventivă, în timp ce judecătoarea Cristina Grecu a formulat opinie separată și a considerat că Georgescu și Ionel Rusen trebuiau să rămână sub control judiciar.

Doi judecători: Nu mai sunt doar indicii. Există probe privind pregătirea plecării

Pentru majoritate, punctul decisiv nu a fost simpla existență a unei case căutate în Italia, ci faptul că aceasta apare într-un tablou mult mai larg.

Judecătorii spun că există „probe, nu doar indicii” că Georgescu și Rusen ar fi făcut pregătiri pentru părăsirea României și sustragerea de la anchetă.

În motivare sunt reproduse discuții în care Georgescu i-ar fi cerut lui Rusen să găsească în Italia un imobil care să fie „securizat”, să intre „sub incidența legii italiene” și să aibă inclusiv o anexă „pentru servitori”.

Unul dintre pasajele atribuite lui Georgescu este considerat relevant de instanță: „Important e să nu detecteze nimeni nimic. Asta mă interesează cel mai mult. Să nu care cumva să se afle, să nu care cumva să existe vreun miros de orice gen”.

Majoritatea leagă această discuție de alte conversații, din mai 2025, în care Georgescu i-ar fi cerut lui Rusen să facă demersuri pentru obținerea azilului politic, atât pentru el, cât și pentru oamenii care îl sprijină.

În același context este menționat un fost procuror din Italia, prezentat drept prieten apropiat, care ar fi putut ajuta cu procedura.

Majoritatea: Riscul de fugă este „actual”

Apărarea a susținut că discuțiile sunt vechi și că simpla intenție de a cumpăra o locuință în Italia nu poate demonstra o tentativă de fugă.

Cei doi judecători nu au acceptat argumentul.

Ei arată că presupusele pregătiri ar fi început în 2025, când ancheta era încă într-o altă etapă, iar punerea în mișcare a acțiunii penale împotriva lui Georgescu și Rusen s-a produs abia în septembrie 2026.

Din acest motiv, Curtea consideră că riscul a devenit unul actual.

În motivare sunt puse cap la cap discuțiile privind plecarea din țară, căutarea unei țări pentru azil, identificarea unei locuințe în Italia, documentele necesare deplasării și existența unor contacte în străinătate.

Concluzia majorității este categorică: „riscul de sustragere de la urmărirea penală şi de influenţare a bunei desfăşurări a procesului penal are caracter actual”.

Documente „diplomatice” și aparate de bruiaj

În analiza riscului de fugă, majoritatea a inclus și ceea ce anchetatorii au descoperit la perchezițiile din 21 septembrie.

În autoturismul folosit de Georgescu au fost găsite echipamente de bruiaj.

Anchetatorii au ridicat și un document cu mențiunea „Diplomatic Passport – Order of Malta”, emis pe numele lui Călin Georgescu în calitate de „Senator”, precum și un „Diplomatic Id” cu mențiunea „Senator Georgescu Călin/Prior of United States of America”.

Motivarea citează și reacția atribuită Ambasadei Ordinului Suveran Militar de Malta în România, potrivit căreia Georgescu nu este membru al ordinului și instituția nu a emis documentul respectiv.

Apărarea a susținut că documentul fusese primit de Georgescu de la o cunoștință din Italia, ca semn de apreciere.

Majoritatea a considerat explicația o încercare de minimalizare a importanței probelor găsite la percheziții.

Alt argument al celor doi judecători: Georgescu ar fi fost implicat activ în mecanism

Motivarea nu se oprește însă la riscul de fugă.

Majoritatea analizează și rolul atribuit lui Călin Georgescu în presupusa schemă financiară în care o societate ar fi transferat în total 1,1 milioane de euro drept garanție pentru obținerea unei finanțări de șase milioane de euro.

Unul dintre cele mai puternice pasaje îl privește pe Massimiliano Arena.

În fața Curții, Georgescu a susținut, potrivit motivării, că nu îl cunoaște pe Arena.

Judecătorii arată însă că în dosar există un e-mail din martie 2022 adresat inclusiv lui Georgescu, precum și elemente privind participarea sa la apeluri în conferință cu Arena și persoana vătămată.

Concluzia majorității este că, „contrar susținerilor sale”, Georgescu era „implicat activ în pretinsul mecanism infracțional”.

Instanța mai spune că există suficiente elemente pentru suspiciunea că Georgescu ar fi inițiat și facilitat relația dintre persoana vătămată și Ionel Rusen, prezentat drept omul care putea obține finanțarea.

Judecătoarea care s-a opus: Casa din Italia nu înseamnă că voia să fugă

Cristina Grecu a ajuns însă la concluzia exact opusă.

În opinia separată, magistratul spune că nu sunt întrunite condițiile pentru arestarea preventivă și că probele justifică cel mult controlul judiciar.

Judecătoarea spune că intenția atribuită lui Georgescu de a cumpăra o locuință în Italia și descoperirea echipamentelor de bruiaj nu demonstrează, prin ele însele, un risc concret de fugă.

Mai mult, ea ridică o întrebare esențială: dacă anchetatorii știau încă din mai 2025 despre discuțiile privind o locuință în Italia și le considerau dovada unei pregătiri pentru fugă, de ce nu au intervenit atunci?

Între momentul în care procurorii au aflat despre discuție și cererea de arestare au trecut aproximativ un an și patru luni.

Opinia separată amintește și argumentul apărării potrivit căruia Georgescu a părăsit România de două ori după încetarea controlului judiciar într-un alt dosar și s-a întors de fiecare dată.

Judecătoarea notează că procurorul nu a combătut această afirmație.

A doua problemă: Victima nu l-a acuzat inițial pe Georgescu

Cristina Grecu vede probleme și în probele privind presupusa înșelăciune.

În prima plângere penală din 2022, persoana vătămată i-a indicat drept responsabili pe Ionel Rusen, Massimiliano Arena și funcționari ai Băncii Transilvania.

Implicarea lui Călin Georgescu în activitatea de inducere în eroare apare explicit abia în plângerea formulată în 2024.

Judecătoarea constată „neconcordanțe” între declarațiile succesive ale persoanei vătămate privind locul întâlnirilor, participanții, rolurile acestora, destinația banilor și explicațiile privind transferurile.

Arena chiar avea o funcție la Wealth Bank

Opinia separată identifică și o altă problemă.

Un martor audiat în Elveția, fost director general al Migom Bank, a declarat că Massimiliano Arena a deținut sau deține funcția de director general al Wealth Bank.

Judecătoarea observă că acest element contrazice cel puțin parțial ideea că persoana vătămată ar fi fost indusă în eroare prin prezentarea unei calități false a lui Arena.

Ea subliniază totodată că unele comisii rogatorii internaționale nu fuseseră încă executate.

În plus, pentru o parte dintre conversațiile WhatsApp depuse la dosar nu rezultă data, numerele de telefon sau identitatea participanților, împrejurări despre care opinia separată spune că afectează posibilitatea verificării autenticității și relevanței lor.

2 la 1: aceeași probă, două interpretări

Ruptura dintre cei trei judecători este evidentă.

Pentru majoritate, discuțiile despre Italia, azilul politic, documentele descoperite, contactele externe și natura acuzațiilor formează împreună imaginea unui risc real și actual. Controlul judiciar nu mai era suficient.

Pentru Cristina Grecu, aceste elemente nu demonstrează că Georgescu intenționa concret să fugă, iar dosarul conține încă neclarități și contradicții importante.

Judecătoarea mai arată că presupusele fapte patrimoniale datează din 2021-2022 și că trecuseră aproximativ patru ani și jumătate, astfel încât nu poate fi identificat un pericol actual pentru ordinea publică suficient pentru a justifica arestarea.

Astfel, Călin Georgescu a ajuns în arest nu pentru că întregul complet a văzut probele în același fel, ci pentru că doi dintre cei trei judecători au considerat că ele arată un risc actual suficient de mare pentru cea mai severă măsură preventivă.

Al treilea judecător a citit același dosar și a concluzionat că acel prag nu a fost atins.

Curtea de Apel București a decis, pe 29 septembrie, arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu și Ionel Rusen. Dosarul privește acuzații de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, într-un dosar cu un prejudiciu de 1,1 milioane de euro. Cei doi beneficiază de prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive.

Incidentul s-a produs miercuri, în localitatea Singureni din județul Giurgiu. Au fost implicate două autoturisme și un pieton, în vârstă de nouă ani, care a fost și el transportat la spital.

În urma impactului, microbuzul școlar a ieșit de pe șosea. În total, în transport se aflau 10 copii, dintre care unul a fost dus la spital cu ambulanța.

Trei persoane, trimise la spital pentru îngrijiri medicale

Doi copii, ambii în vârstă de nouă ani, au fost duși la spital. Primul, care era pieton, a fost dus de urgență cu elicopterul SMURD. Cel de-al doilea copil, o fetiță, pasageră în microbuz, a fost transportată cu ambulanța.

Și șoferul microbuzului școlar, în vârstă de 56 de ani, a avut nevoie de îngrijiri medicale. Acesta a fost transportat la Unitatea de Primiri Urgențe.

În cealaltă mașină implicată în accident se aflau două persoane, care nu au avut nevoie de îngrijiri medicale suplimentare.

Intervenția autorităților

La locul accidentului au fost mobilizate mai multe echipaje ale Punctului de Lucru Călugăreni, Secției Mihăilești și Detașamentului Giurgiu, alături de:

• două autospeciale de stingere dotate cu modul de descarcerare;
• o autospecială pentru transport victime multiple;
• două ambulanțe SAJ;
• elicopterul SMURD.

Autoritățile cercetează acum care au fost circumstanțele în care s-a produs accidentul.

UE ia în considerare să introducă limite la import, în încercarea de a reduce deficitul comercial cu China, potrivit Clash Report. Este vorba despre o măsură temporară. Totuși, decizia finală nu a fost luată, iar viitoarele discuții cu oficialii de la Beijing ar putea modifica această propunere. Întâlnirea dintre reprezentanții UE și ai Chinei va avea loc la sfârșitul săptămânii.

În luna august, mărcile chinezești au acaparat un sfert din vânzările de mașinile de tipul hibrid din Europa și o treime din piața vehiculelor de tipul hibrid plug-in. Cota lor din totalul vânzărilor de mașini noi a atins un nivel record de aproape 12%.

Se iau în considerare cote

O opțiune luată în calcul de UE ar fi utilizarea cotelor tarifare.Este un sistem în care importurile care depășesc un anumit volum pot fi supuse unor taxe suplimentare.

Se pare că Bruxelles-ul intenționează să utilizeze sectorul mașinilor de tip hibrid pentru a testa o abordare care ar putea fi extinsă ulterior și la alte industrii afectate de dezechilibre comerciale. De asemenea, oficialii doresc să calibreze restricțiile astfel încât să reducă riscul unor represalii din partea Beijingului.

În prezent, mașinile de tipul hibrid nu sunt vizate de taxele majorate impuse de UE în cazul vehiculele electrice chinezești. Efectul a fost că ritmul de creștere a importurilor de vehicule electrice a încetinit, în timp ce mașinile de tipul hibrid și-au consolidat poziția pe piață.

Discuțiile de la Beijing ar putea modifica planurile

Acțiunile producătorilor auto europeni au crescut în urma aparițiilor acestor informații. Titlurile Renault au urcat cu până la 6,1%, cele ale Volkswagen cu 4,6%, iar cele ale Mercedes-Benz cu 2%.

Comisarul european pentru comerț, Maroš Šefčovič, va merge la Beijing la sfârșitul acestei săptămâni pentru a se întâlni cu ministrul chinez al Comerțului, Wang Wentao. China și-a exprimat disponibilitatea de a discuta despre creșterea investițiilor și a achizițiilor din Europa. În schimb, a manifestat un interes scăzut față de măsuri care ar limita propriile exporturi. Ambasadorii UE urmează să fie informați cu privire la stadiul discuțiilor din China.

Eforturi mai ample privind dezechilibrele comerciale

Deficitul comercial al UE în relația cu China se ridică la peste 1 miliard de euro pe zi. Liderii vor discuta despre posibile instrumente comerciale suplimentare în cadrul unui summit programat pentru jumătatea lunii octombrie.

De asemenea, Comisia Europeană urmează să prezinte, până la sfârșitul anului, măsuri menite să remedieze dezechilibrul și să diversifice lanțurile de aprovizionare. În paralel, Franța și Germania au propus un alt instrument care ar putea limita accesul Chinei pe piața unică a UE în eventualitatea unui război comercial.

În perioada octombrie – noiembrie 2026, Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR S.A.) derulează o amplă serie de activități de informare, educare și conștientizare în cadrul proiectului-pilot „Campanie națională de creștere a siguranței rutiere prin informarea și educarea elevilor din județele tranzitate de DN 1 și DN 2, pe sectoarele aflate în administrarea CNAIR”, parte a campaniei „Generația Zero Accidente”.

Astfel, campania va ajunge în județele  Ilfov, Prahova, Brașov, Sibiu, Alba, Cluj, Bihor (DN 1) și în București, Ilfov, Ialomița, Buzău, Vrancea, Bacău,  Suceava, Iași, Neamț (DN 2) și va reuni reprezentanți ai autorităților publice, instituțiilor de învățământ și ai altor organizații implicate în promovarea siguranței rutiere. Programul include 16 conferințe județene „Generația Zero Accidente”, precum și 96 de workshopuri dedicate elevilor din școli și licee, prin care mesajele de prevenție și responsabilitate în trafic vor fi aduse direct în comunitățile școlare.

În cadrul acestor conferințe vor fi prezentate obiectivele proiectului, activitățile dedicate elevilor și modul de implementare a programului la nivel local. Totodată, aceste evenimente vor crea cadrul necesar pentru o mai bună coordonare între instituțiile și organizațiile care pot contribui la prevenirea accidentelor rutiere.

Componenta educațională a campaniei va continua direct în școli și licee. Cele 96 de workshopuri sunt concepute pentru a transforma informația despre siguranța rutieră într-o experiență relevantă pentru elevi și pentru a-i determina să reflecteze asupra propriilor comportamente în trafic. Fie că sunt pietoni, pasageri, bicicliști, utilizatori ai trotinetelor sau viitori conducători auto, elevii sunt participanți la trafic și pot contribui, prin alegerile lor de zi cu zi, la creșterea siguranței pe drumurile publice. Prin intermediul workshopurilor, elevii vor fi implicați în activități educaționale adaptate vârstei și nivelului lor de înțelegere, cu accent pe prevenție, atenție, responsabilitate și consecințele alegerilor făcute în trafic.

Mesajul campaniei urmărește să depășească zona de informare formală și să îi provoace pe tineri să își pună întrebări despre propriul comportament: Cum reacționez atunci când sunt în trafic? Ce risc atunci când mă grăbesc? Cum îi pot proteja pe cei din jur? Ce pot face eu pentru ca un drum să fie mai sigur?

Proiectul se înscrie în obiectivele Strategiei naționale privind siguranța rutieră pentru perioada 2022–2030, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 682/2022, și susține direcțiile de acțiune privind educația, prevenția și promovarea siguranței copiilor și a tuturor participanților la trafic.

Prin desfășurarea simultană a unor activități la nivel județean și în unitățile de învățământ, campania urmărește să creeze o legătură directă între instituții, școală, familie și comunitate, astfel încât mesajul privind responsabilitatea în trafic să fie susținut și multiplicat dincolo de sala de clasă. „Generația Zero Accidente” își propune să transforme siguranța rutieră dintr-un set de reguli într-o cultură a responsabilității.

Pentru că un drum mai sigur începe înainte de a porni la drum.

CNAIR SA

Curtea de Apel București arată, în motivarea deciziei prin care a dispus arestarea preventivă a lui Călin Georgescu, că există probe care conturează, în opinia majorității completului, un risc concret ca fostul candidat la Președinție să se sustragă anchetei. Printre elementele invocate se numără discuții despre o locuință în Italia, obținerea azilului politic, contacte care l-ar fi putut ajuta să se stabilească în străinătate, documente cu aparență diplomatică și echipamente de bruiaj.

„Important e să nu detecteze nimeni nimic”

Unul dintre cele mai importante argumente îl reprezintă o discuție confidențială dintre Călin Georgescu și Ionel Rusen. Potrivit instanței, Georgescu îi cerea acestuia să găsească un imobil în Italia care să fie „securizat” și să „intre sub incidența legii italiene”, potrivit motivării Curții de Apel București.  

În aceeași conversație apar formulările „să ia copiii și gata”, „sigur, oamenii mei” și, potrivit motivării, expresia: „important e să nu detecteze nimeni nimic. Asta mă interesează cel mai mult. Să nu care cumva să se afle”.

Instanța mai arată că, în mai 2025, Georgescu i-ar fi solicitat lui Rusen să facă demersuri pentru obținerea unui azil politic, atât pentru el, cât și pentru persoane care îl sprijină. În discuție ar fi fost invocate inclusiv relații în Italia și un fost procuror care ar fi putut ajuta în procedură.

Pașaport „diplomatic” și echipamente de bruiaj

La dosar au fost avute în vedere și echipamentele de bruiaj găsite în autoturismul folosit de Georgescu, precum și documente cu mențiunile „Diplomatic Passport – Order of Malta” și „Diplomatic Id”, emise pe numele său. Instanța amintește că Ordinul Suveran Militar de Malta a transmis că Georgescu nu este membru și că instituția nu a emis documentul respectiv.

Majoritatea completului apreciază că toate aceste elemente, privite împreună, depășesc ipoteza susținută de apărare potrivit căreia Georgescu ar fi dorit doar să cumpere o locuință în Italia.

Judecătorii concluzionează că riscul de sustragere și de influențare a bunei desfășurări a procesului penal este „actual”, invocând discuțiile despre plecarea din România, căutarea unei țări pentru azil, identificarea unei locuințe în Italia, documentele pentru deplasare și contactele din străinătate.

Curtea: Lăsarea în libertate prezintă „pericol concret”

Majoritatea completului a apreciat, de asemenea, că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă „pericol concret pentru ordinea publică” și că o măsură mai blândă nu este suficientă. Instanța precizează însă că arestarea preventivă nu reprezintă o constatare a vinovăției, ci o măsură procesuală.

Decizia nu a fost însă unanimă. Judecătoarea Cristina Grecu a formulat opinie separată și a considerat că nu sunt îndeplinite condițiile pentru arestarea preventivă. Magistratul a apreciat că intenția de a cumpăra o locuință în Italia și găsirea echipamentelor de bruiaj nu sunt suficiente, prin ele însele, pentru a demonstra un risc concret de fugă.

Curtea de Apel București a decis definitiv, pe 29 septembrie, arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Călin Georgescu și Ionel Rusen. Dosarul privește acuzații de constituire a unui grup infracțional organizat și înșelăciune cu consecințe deosebit de grave, într-un dosar cu un prejudiciu de 1,1 milioane de euro.

Vaccinurile bazate pe tehnologia ARNm sunt dificil și costisitor de transportat și depozitat deoarece ARN-ul mesager, molecula care transmite celulelor instrucțiuni pentru producerea unei proteine, este foarte fragil și se degradează ușor la temperaturi ridicate.

Cercetătorii au folosit însă inteligența artificială pentru a modifica formula nanoparticulelor lipidice care transportă ARNm în vaccinuri, făcându-le mai rezistente la căldură, potrivit Reuters.

Vaccinurile, stabile până la un an la temperatura camerei

În prezent, vaccinurile ARNm, inclusiv noul vaccin antigripal produs de Moderna, trebuie păstrate la temperaturi foarte scăzute, cuprinse, în funcție de produs, între -40 și -86 de grade Celsius.

Prin noua metodă, cercetătorii au obținut formule experimentale care au rămas stabile până la un an la temperatura camerei și timp de două luni la aproximativ 37 de grade Celsius.

În testele pe șoareci, vaccinurile experimentale și-au păstrat capacitatea de a produce un răspuns imun chiar și după ce au fost depozitate o perioadă îndelungată. Rezultatele au fost publicate în revista Nature Biotechnology.

Costurile de depozitare ar putea scădea cu până la 86%

Necesitatea păstrării la temperaturi foarte scăzute presupune costuri pentru ambalaje speciale, congelatoare, transport la temperatură controlată și monitorizarea permanentă a condițiilor de depozitare.

Cercetătorii estimează că vaccinurile care rezistă la temperaturi mai ridicate ar putea reduce aceste costuri cu până la 86%.

Jinbi Tian, coordonatorul studiului de la Massachusetts Institute of Technology (MIT), a precizat că metoda ar putea avea aplicații și dincolo de vaccinurile ARNm, inclusiv pentru alte terapii și sisteme avansate de administrare a medicamentelor.

Metoda se află însă în stadiu experimental, iar rezultatele prezentate până acum provin doar din teste efectuate pe animale.

Președintele României, Nicușor Dan, afirmă că parteneriatul strategic dintre România și Statele Unite se consolidează tot mai mult în domeniul educației, prin programe care oferă tinerilor oportunități de studiu.

Șeful statului a anunțat miercuri că, prin programele FLEX Global și FLEX Global Abroad, până la 70 de elevi români vor putea studia în Statele Unite în anul școlar 2027-2028, iar până la 20 de elevi americani vor putea veni să studieze în România.

„Un parteneriat strategic solid înseamnă colaborări și proiecte comune de succes în multiple domenii, care au un impact pozitiv pentru oameni. Relația României cu Statele Unite ale Americii se consolidează permanent, inclusiv în sfera educației, prin inițiative cu rezultate remarcabile precum Future Leaders Exchange, cu cele două programe FLEX Global și FLEX Global Abroad”, a transmis președintele României pe pagina sa de X.

Până la 70 de liceeni români vor putea studia în SUA

Potrivit președintelui, prin programul FLEX, unul dintre cele mai importante programe internaționale pentru liceeni, până la 70 de elevi români vor locui împreună cu familii americane și vor putea studia, în anul școlar 2027-2028, în unități de învățământ din SUA.

Numărul burselor disponibile pentru liceenii români este în creștere față de anul trecut. În 2025, 20 de elevi români au beneficiat de această oportunitate.

„Prin intermediul FLEX, unul dintre cele mai competitive programe internaționale pentru liceeni, până la 70 de elevi români vor locui împreună cu o familie americană și vor putea studia, în anul școlar 2027-2028, în unități de învățământ din SUA, și, în același timp, până la 20 elevi americani vor putea veni să studieze în România. Este o creștere semnificativă de burse pentru tinerii români față de anul trecut, când de această oportunitate s-au putut bucura 20 de liceeni români”, a declarat Nicușor Dan.

Președintele României spune că experiența oferită de program nu se limitează la studiile pe care elevii le urmează în Statele Unite.

„Experiența FLEX nu aduce doar beneficii academice. După revenirea în România, liceenii rămân implicați în școlile și comunitățile lor locale prin activități de voluntariat, prin diverse proiecte educaționale, valorificând astfel competențele și ceea ce au asimilat din interacțiunile pe care le-au avut în societatea și cultura americană”, a transmis Nicușor Dan.

Bursele sunt cofinanțate de România și SUA

Bursele pentru programele FLEX Global și FLEX Abroad Global sunt cofinanțate de Ministerul Educației și Cercetării din România și Departamentul de Stat al SUA.

Programele sunt administrate de American Councils for International Education (ACIE), iar liceenii români pot începe să își depună aplicațiile, care vor intra ulterior într-un proces de selecție.

„În acest context, mă bucur că am avut la începutul acestei săptămâni o discuție productivă cu doamna Lisa Choate, Președinte ACIE și domnul Carter Johnson, Director regional ACIE despre educație și despre cum îi putem sprijini concret pe tinerii români în a-și dezvolta multiple competențe”, a declarat președintele României.

Agenția de Supraveghere din Finlanda (LVV) a anunțat marți că a cerut unei companii ce reprezintă Google „să suspende imediat și nu mai târziu de 23 octombrie 2026 toate măsurile pregătitoare care ar modifica semnificativ mediul în legătură cu proiectele planificate de centre de date din Muhos și Kajaani”.

Conform AFP, gigantul tehnologic american a anunțat luna trecută o investiție de 13 miliarde de euro în infrastructura digitală din Finlanda, în următorii doi ani, pentru a-și susține ambițiile în materie de inteligență artificială. Aceasta a fost considerată cea mai mare investiție a sa din Europa.

Sute de hectare de pădure, defrișate

Agenția a cercetat dacă au fost defrișat sute de hectare de pădure în Muhos și Kajaani, fără o evaluare obligatorie a impactului asupra mediului.

Președinta Asociației Finlandeze pentru Conservarea Naturii, Hanna Halmeenpaa, a declarat săptămâna trecută pentru AFP că „situri naturale care ar trebui conservate” au fost defrișate într-o zonă defrișată de peste 300 de hectare.

Astfel, compania ce reprezintă Google trebuie să ofere o explicație și să detalieze modul în care intenționează să procedeze până pe 14 octombrie. Dacă nu se conformează solicitării, agenția a declarat că ar putea iniția „proceduri de executare silită”.

Potrivit șefului departamentului de mediu al LVV, Tommi Muilu, copacii au fost îndepărtați, solul vegetal decojit, drumurile de șantier și zonele de depozitare au fost construite, iar șanțurile au fost modificate.

Compania și-a recunoscut deficiențele

Purtătorul de cuvânt al Google, Sondre Ronander, a recunoscut deficiențele companiei.

„Înțelegem îngrijorările și nu ne-am atins propriile standarde înalte în acest caz”, a spus el într-un comunicat trimis AFP.

„Vom studia concluziile LVV și vom urma îndrumările lor”, a adăugat acesta.

Ronander a precizat că firma „a acționat cu bună-credință” și a implementat studii și măsuri de mediu, potrivit sursei citate.

„Pe măsură ce ne continuăm activitatea pe termen lung în regiune, avansăm planurile noastre de amenajare a teritoriului și biodiversitate, care includ plantarea de copaci pe 130 de hectare la Muhos”, a precizat el.

Ministrul finlandez al Mediului și Climei, Sari Multala, a declarat că proiectele Google vor fi probabil amânate din cauza problemelor legate de evaluările de mediu.

Departamentul de Justiție al SUA a avertizat Marea Britanie, Franța și Norvegia cu privire la posibile represalii legate de boicotarea așezărilor israeliene. Acest lucru arată o poziție mai fermă a SUA, după ce Washingtonul a evitat anterior să condamne măsurile luate de europeni.

Un oficial al administrației Trump a amenințat Marea Britanie și alte țări europene cu sancțiuni ca urmare a boicotării așezărilor israeliene, calificând aceste restricții drept antisemite.

Harmeet Dhillon, procuror general adjunct în cadrul Diviziei pentru Drepturi Civile a Departamentului de Justiție, a menționat în mod specific Marea Britanie, Franța și Norvegia, avertizând împotriva participării la mișcarea BDS (Boicot, Dezinvestiții și Sancțiuni), potrivit Clash Report.

Ea a spus că orice țară care aderă la BDS „riscă, atât timp cât președintele Trump se află la putere, represalii sau măsuri echivalente”.

Washingtonul adoptă o linie mai dură

Avertismentul sugerează o poziție mai fermă față de restricțiile europene privind așezările. Anterior, oficialii americani de rang s-au abținut anterior să le condamne.

„Consider BDS, și cred că majoritatea membrilor guvernului meu o consideră, o formă de antisemitism și o numim ca atare”, a mai spus Dhillon.

Secretarul de Stat Marco Rubio a declarat luna trecută că Washingtonul nu intenționează să impună propriile sancțiuni Israelului. El nu a condamnat măsurile adoptate de Marea Britanie și de alte țări. De asemenea, Casa Albă s-a distanțat de un avertisment anterior al lui Mike Huckabee, ambasadorul SUA în Israel, potrivit căruia Marea Britanie ar putea suferi consecințe economice.
Marea Britanie restricționează comerțul legat de așezări

Ce măsuri a luat Marea Britanie

În septembrie, Marea Britanie a anunțat măsuri care vizează bunurile, serviciile și publicitatea legate de așezările israeliene ilegale din Cisiordania ocupată. Pachetul de măsuri, anunțat în coordonare cu Canada și Franța, a inclus restricții pentru companiile și persoanele care susțin extinderea așezărilor. Oficialii britanici au acuzat Israelul că ignoră „purificarea etnică” a palestinienilor de către coloniști.

Atacurile coloniștilor asupra palestinienilor s-au intensificat brusc, în timp ce miniștrii cu vederi radicale din guvernul premierului Benjamin Netanyahu au susținut deschis continuarea extinderii așezărilor.

Disputa diplomatică se amplifică

Israelul a ripostat expulzând zeci de oficiali britanici și dispunând închiderea consulatului Marii Britanii din Ierusalimul de Est.

În replică, Marea Britanie ia în considerare, marți, expulzarea a zeci de diplomați israelieni.

Finanțarea acoperă drone, interceptoare de drone, muniție pentru drone și rachete fabricate de entități ucrainene.

„Rusia își continuă strategia deliberată de teroare – încercând să facă viața de zi cu zi insuportabilă pentru ucraineni. Plata de astăzi va contribui la consolidarea industriei de apărare a Ucrainei. Și capacitatea Ucrainei de a se apăra. Protejarea oamenilor și a infrastructurii”, a declarat Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene.

Împrumutul de sprijin pentru Ucraina oferă sprijin cu o repartizare orientativă de 60 de miliarde de euro pentru apărare și de 30 de miliarde de euro pentru asistență bugetară în perioada 2026-2027. Numai în 2026, sunt planificate plăți în valoare de 28,3 miliarde de euro pentru a sprijini capacitatea industrială de apărare a Ucrainei. Plățile suplimentare din cadrul componentei pentru apărare a instrumentului pentru 2026 vor continua în săptămânile următoare.

Sprijinirea Ucrainei, prioritară pentru UE

Sprijinirea apărării Ucrainei rămâne o prioritate-cheie pentru UE. Oferind acces la drone, interceptoare, muniție, apărare aeriană și rachete, UE ajută Ucraina să răspundă nevoilor urgente de pe câmpul de luptă și să își consolideze apărarea împotriva războiului de agresiune al Rusiei.

Toate deciziile de finanțare răspund nevoilor în continuă evoluție ale Ucrainei și fac obiectul condițiilor convenite și al monitorizării. Începând din 2022, UE și statele sale membre au oferit Ucrainei un sprijin total în valoare de 228,7 miliarde de euro, inclusiv 3,8 miliarde de euro din încasările din active rusești imobilizate.

Pentru restul anului 2026, Ucraina are încă la dispoziție 32,5 miliarde euro sub formă de sprijin financiar: 28,1 miliarde euro rămân disponibile pentru plată în cadrul împrumutului de sprijin pentru Ucraina, constând în 15,4 miliarde de euro pentru a sprijini capacitatea industrială de apărare a Ucrainei și 12,7 miliarde de euro sub formă de sprijin bugetar. În plus, 4,4 miliarde de euro sub formă de sprijin bugetar sunt încă disponibile în cadrul Mecanismului inițial pentru Ucraina pentru acest an. Aceasta înseamnă că peste 17 miliarde de euro sub formă de sprijin bugetar sunt disponibile pentru 2026, sub rezerva îndeplinirii condițiilor relevante prezentate în Planul pentru Ucraina și în memorandumul de înțelegere.

90 de miliarde de euro, pentru apărarea Ucrainei

În februarie 2026, Parlamentul European și Consiliul au adoptat Regulamentul (UE) 2026/467 de instituire a împrumutului de sprijin pentru Ucraina. Regulamentul prevede un sprijin de până la 90 de miliarde de euro pentru Ucraina. Sprijinul este structurat în jurul a două componente complementare: asistență pentru consolidarea capabilităților de apărare și a capacităților industriale de apărare ale Ucrainei, precum și sprijin pentru asigurarea funcționării continue a statului, menținerea serviciilor publice esențiale și consolidarea rezilienței economice.

În urma prezentării de către Ucraina a strategiei sale de finanțare în martie 2026, Consiliul a adoptat, la 23 aprilie 2026, o decizie de punere în aplicare de stabilire a asistenței care urmează să fie pusă la dispoziția Ucrainei în 2026.

Componenta de apărare se axează pe reconstruirea și modernizarea bazei industriale și tehnologice de apărare a Ucrainei, sprijinind în același timp integrarea treptată a acesteia în baza industrială și tehnologică de apărare europeană.

 

Cercetările celor doi laureați au contribuit la rezolvarea unei enigme care i-a preocupat pe chimiști timp de peste un secol: modul în care poate apărea spontan homochiralitatea, o proprietate fundamentală a chimiei vieții. Descoperirile au devenit importante inclusiv pentru dezvoltarea reacțiilor utilizate în fabricarea medicamentelor.

De ce este importantă „imaginea în oglindă” a unei molecule

Unele molecule, printre care aminoacizii, pot exista în două variante care sunt imagini în oglindă una față de cealaltă, asemănător mâinii stângi și mâinii drepte.

Organismele vii folosesc însă doar una dintre aceste variante în proteine. Această caracteristică poartă numele de homochiralitate și a reprezentat mult timp o problemă dificilă pentru chimiști.

În experimentele clasice, reacțiile care puteau produce cele două forme în oglindă ale unei molecule tindeau să genereze cantități egale din ambele. Cercetătorii au încercat însă să găsească metode prin care să obțină predominant sau exclusiv una dintre variante.

Problema are o importanță deosebită în industria farmaceutică. În cazul moleculelor care interacționează cu organismele vii, cele două forme în oglindă pot avea efecte biologice diferite, astfel că posibilitatea de a controla forma produsă printr-o reacție chimică este esențială.

Henri Kagan a făcut primul pas decisiv în 1986

Academia Regală Suedeză de Științe arată că Henri B. Kagan a realizat primul progres decisiv în 1986, când a identificat o nouă modalitate de manipulare a reacțiilor chimice.

Metoda sa a permis obținerea unui exces al uneia dintre cele două forme în oglindă mai mare decât se considera anterior posibil.

Kagan, născut în 1930 la Boulogne-Billancourt, în Franța, și-a obținut doctoratul în 1960 la Collège de France și este profesor emerit la fosta Université Paris-Sud.

Kenso Soai a reușit performanța în 2003

Kenso Soai a dus cercetarea mai departe. În 1995, omul de știință japonez a descris o reacție chimică despre care Academia Nobel afirmă că avea potențialul de a deveni homochirală.

Momentul decisiv a venit în 2003, când Soai a prezentat o reacție în care se forma numai una dintre cele două variante posibile în oglindă. Potrivit Academiei, în afara proceselor întâlnite în organismele vii, o asemenea performanță nu mai fusese realizată până atunci.

Kenso Soai s-a născut în 1950, la Hiroshima, și și-a obținut doctoratul în 1979 la Universitatea din Tokyo. Este profesor emerit la Tokyo University of Science.

„Au oferit o soluție unui mister chimic vechi de peste un secol”

Heiner Linke, președintele Comitetului Nobel pentru Chimie, a subliniat importanța descoperirilor celor doi oameni de știință, arătând că acestea explică modul în care homochiralitatea poate apărea spontan.

Academia Nobel consideră că lucrările lui Kagan și Soai au avut o importanță decisivă pentru chimiștii care proiectează reacții destinate fabricării produselor farmaceutice.

Practic, cercetările lor au oferit instrumente pentru a înțelege și controla o caracteristică fundamentală a moleculelor: orientarea lor tridimensională și selectarea uneia dintre cele două forme care se comportă precum imaginile într-o oglindă.

Premiu de 12 milioane de coroane suedeze

Henri B. Kagan și Kenso Soai vor împărți în mod egal premiul în valoare de 12 milioane de coroane suedeze.

Premiul Nobel pentru Chimie este acordat de Academia Regală Suedeză de Științe. Distincția din 2026 recompensează, potrivit formulării oficiale, descoperirea „efectelor neliniare și a autocatalizei în sinteza organică asimetrică”.

Prin aceste cercetări, cei doi laureați au contribuit atât la explicarea unei proprietăți fundamentale a chimiei vieții, cât și la dezvoltarea unor metode cu aplicații practice importante, inclusiv în domeniul farmaceutic.

Un atac rusesc a distrus miercuri, 7 octombrie, cu ocazia zilei de naștere a președintelui rus Vladimir Putin, un bloc de locuințe cu cinci etaje din Prîlukî, regiunea Cernihiv. Cel puțin cinci persoane au murit, iar alte 26 au fost rănite, inclusiv cinci copii, scrie Kyiv Post.

Anunțul a fost făcut de președintele Volodimir Zelenski pe rețelele de socializare. Astăzi, președintele rus Vladimir Putin împlinește 74 de ani.

„Astăzi, de ziua de naștere a lui Putin, armata rusă i-a «făcut cadou» distrugerea unei clădiri rezidențiale din Prîlukî. Era un bloc obișnuit cu cinci etaje. Din păcate, până în acest moment se ştie că cinci persoane au murit, iar 26 au fost rănite, printre care şi cinci copii.”, a scris președintele Volodimir Zelenski pe Telegram.

El a adăugat că este posibil ca alte persoane să fie blocate sub dărâmături. În tot acest timp, echipele de intervenție continuă operațiunile de căutare și salvare la fața locului.

Cinci morți și copii răniți la Prîlukî

Potrivit președintelui ucrainean, până miercuri dimineață fusese confirmat decesul a cinci persoane în Prîlukî. Dintre cele 26 de persoane rănite, cinci sunt copii.

„Salvatorii lucrează neîntrerupt la fața locului, făcând tot posibilul pentru a găsi fiecare persoană”, a spus el.

Cifrele privind victimele rămân provizorii. Volodimir Zelenski nu a oferit imediat detalii despre tipul de rachetă care a lovit clădirea sau despre starea răniților.

Cel puțin 11 morți în întreaga Ucraină

Atacul asupra orașului Prîlukî a făcut parte dintr-un lanț masiv de atacuri rusești lansate în timpul nopții, care au vizat Kievul și 12 regiuni ucrainene.

Potrivit lui Zelenski, cinci blocuri de locuințe au fost avariate în Dnipro, iar alte patru clădiri înalte au fost lovite în Kremenciuk. Două persoane au murit și opt au fost rănite în urma atacurilor asupra celor două orașe. Mai mult, o dronă rusească a avariat un bloc de locuințe în Zaporojie.

La Kiev, forțele rusești au ucis două persoane, iar alte două persoane au murit la Oleksandria, în regiunea Kirovohrad.

Împreună cu cele cinci decese din Prîlukî, cifrele furnizate de Zelenski indică faptul că cel puțin 11 persoane au fost ucise în întreaga Ucraină în timpul atacului.

Mai multe explozii au zguduit Kievul miercuri dimineață, la câteva ore după ce Zelenski avertizase că serviciile de informații ucrainene detectaseră pregătiri rusești pentru un atac masiv.

Au fost raportate pagube în districtele Obolonskyi, Podilskyi, Darnytskyi și Shevchenkivskyi ale capitalei. Printre obiectivele lovite s-au numărat depozite și alte instalații nerezidențiale.

Rusia a lansat 70 de rachete

Volodimir Zelenski a spus că Rusia a folosit în total 70 de rachete, printre care drone de tip Shahed, în ceea ce a descris drept „unul dintre cele mai perfide atacuri”.

Barajul de rachete a inclus un număr semnificativ de arme balistice, iar apărarea antiaeriană ucraineană a reușit să intercepteze doar o parte a atacului.

Una dintre principalele ținte ale Rusiei a fost infrastructura energetică a Ucrainei.

„Rușii au vrut să lovească dureros și demonstrativ”, a spus Volodimir Zelenski.

„Pachetele de apărare antiaeriană sunt acum o necesitate vitală pentru noi. De aceea, căutăm în fiecare zi rachete pentru sistemele Patriot, care pot și trebuie să protejeze cu adevărat viețile oamenilor aici, pe cerul Ucrainei.”, a afirmat Zelenski.

Parlamentarii USR au ieșit miercuri, în semn de protest, în fața deputaților cu pancarte, pentru a se manifesta împotriva deciziei conducerii de a nu înființa o comisie de anchetă pentru cazul Mykonos.

Scandalul Mykonos Nordis, așa cum l-au intitulat cei de la USR, a început după ce NewsCenter.ro a publicat date despre un zbor privat unde ar fi călătorit fostul ministru PSD al Muncii Florin Manole, alături de Victor Ponta și judecătorul CCR Cristian Deliorga.

Diana Stoica, liderul deputaților USR, a acuzat-o pe vicepreședinta Camerei Deputaților că nu respectă procedura de organizare a ședinței.

„În fiecare secundă în care nu supuneți la vot, în plen, înființarea Comisiei de Anchetă Miconos Nordis, încălcați regulamentul Camerei Deputaților”, a declarat Diana Stoica, liderul deputaților USR, de la tribuna Parlamentului.

Replica PSD: Cred că sunteți un pic inocenți

În reacție, Florin Manole a dat explicații privitoare la cine a plătit zborul privat, dar a și întors acuzațiile către USR și a amintit de scandalul din primăria Sectorului 1 din perioada în care era condusă de Clotilde Armand.

„Cine a plătit zborurile? Întreabă un tânăr deputat. Camera de comerț, prieteni. De ce Miconos, poate că aveți întrebarea asta ar fi trebuit oare Camera de Comerț să facă o întâlnire bilaterală în Ferentari să discute despre investiții în România. Cred că sunteți un pic inocenți. […] Banii publici însă pe care Clotild Armand i-a furat din primărie conform instanței. Dar nu v-a preocupat asta? Ăia au fost toți bani publici. Aveți colegi care nu dau răspunsuri în instanțe, dar vă întrebați de ce nu dau răspuns în Parlament”, a declarat fostul ministru PSD al Muncii.

AUR a susținut protestul USR

Mihai Enache susține că USR nu a votat în biroul permanent înființarea acestei comisii, deși acum o cere din plenul Parlamentului. Cu toate acestea, deputatul AUR spune că partidul său va susține înființarea comisiei de anchetă pentru cazul Mykonos-Nordis.

„Vreau să le transmit colegilor de la USR că noi votăm această solicitare, cu toate că ei nu au votat niciodată comisiile de anchetă propuse de noi, de colegii de la SOS. Dar vreau să-i rog ca în momentul votului să voteze și dânșii. Pentru că la biroul permanent dânșii nu au votat această comisie de anchetă, am votat-o doar noi și reprezentantul PNL”, a declarat deputatul din opoziție.

Deși AUR s-a arătat, de această dată, de partea USR, Alexandru Dimitriu a criticat partidul din opoziție și a readus în discuție scandalul împărțirii locurilor din Biroul Permanent al Camerei Deputaților. La începutul sesiunii parlamentare, locuri care înainte reveneau PNL și USR au fost acordate, de această dată, parlamentarilor AUR și S.O.S. România.

„Nu contează dacă există majoritate, nu contează dacă e întemeiată sau nu, nu contează dacă vă convine sau nu vă convine, contează să respectăm legea. Știu că o urâți. […] Și prin modul în care vă comportați, nu faceți decât să dați dovadă că sunteți doar niște nedemni continuatori ai comuniștilor. Rușine să vă fie!”, a transmis Dimitriu, de la tribuna Parlamentului.

Comisia de anchetă nu a fost supusă, nici de această dată, la vot în Parlament. În paralel, o altă comisie de anchetă pentru acest caz a fost înființată la Senat. La ședințele de până acum, niciunul dintre invitați nu s-a prezentat în fața parlamentarilor.

Incidentul a avut loc marți dimineață, când două nave au fost lovite într-un atac cu drone în zona economică exclusivă a Bulgariei din Marea Neagră.

Una dintre nave s-a scufundat, iar cealaltă a fost avariată. Membrii echipajului navei avariate au fost salvați, însă persoanele aflate la bordul navei scufundate sunt în continuare date dispărute.

Bulgaria suspendă căutările după echipajul navei scufundate

Viceamiralul Rumen Nikolov a declarat că operațiunea de căutare a echipajului navei scufundate nu va fi reluată miercuri.

„Nu există urme ale marinarilor de pe prima navă și nu vor exista. De asemenea, nu există informații despre resturi ale dronelor”, a declarat Nikolov în cadrul unei emisiuni matinale a postului Nova TV.

Echipele de intervenție au reușit să găsească o barcă, trei plute de salvare și mai multe componente ale echipamentului navei. Nu au fost însă descoperite indicii privind locul în care s-ar afla membrii echipajului dispărut.

Incidentul s-a produs în zona din apropierea orașului bulgar Byala, situat pe coasta de est a țării. Oficialul bulgar a precizat că atacul a avut loc într-o așa-numită zonă de responsabilitate pentru căutare și salvare, nu în apele teritoriale ale Bulgariei. Apele teritoriale se întind până la 12 mile marine de coastă.

Atacul cu drone din Marea Neagră, investigat de Bulgaria

Autoritățile nu au stabilit imediat cine a lansat atacul în care au fost utilizate drone aeriene și maritime. Incidentul a alimentat însă preocupările privind riscul unor atacuri hibride în regiunea Mării Negre, în contextul războiului din Ucraina.

Premierul bulgar Rumen Radev a declarat marți că, la acel moment, nu era clar dacă dronele proveneau din Rusia sau din Ucraina, potrivit agenției bulgare BTA.

Bulgaria nu are graniță terestră cu niciuna dintre cele două țări, însă este membră NATO și ocupă o poziție strategică la Marea Neagră, unde atât Rusia, cât și Ucraina au porturi importante.

Ucraina acuză Rusia pentru atacul asupra navei

Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a declarat, într-un mesaj video transmis miercuri seară, că o anchetă desfășurată împreună cu marina bulgară a indicat Rusia drept responsabilă pentru atac.

Afirmația lui Zelenski intervine după ce autoritățile bulgare declaraseră că originea dronelor nu era clară. Nu a fost oferită, în informațiile disponibile, o explicație suplimentară privind concluziile anchetei menționate de președintele ucrainean.

Într-un incident separat, autoritățile române au anunțat luni că două persoane au murit într-un incendiu izbucnit la bordul unei nave în Marea Neagră, în afara apelor teritoriale ale României.

Bulgaria cumpără noi sisteme de apărare antiaeriană

După atacul cu drone din Marea Neagră, guvernul bulgar urmează să aprobe achiziția a încă cinci sisteme de rachete sol-aer, a declarat Rumen Radev miercuri.

Decizia vine în contextul în care Bulgaria își reevaluează capacitățile de protecție și supraveghere în zona Mării Negre, pe fondul incidentelor asociate războiului din Ucraina.

Partida din etapa a patra din Superliga ar fi trebuit să se dispute în luna august, însă CFR Cluj a solicitat amânarea pentru a avea mai mult timp la dispoziție în perspectiva dublei cu Tromso din preliminariile Conference League. LPF și cele două cluburi au stabilit ulterior data de 8 octombrie.

„U” Cluj, două puncte peste rivala din Gruia

Înaintea derby-ului, Universitatea Cluj se află în zona de play-off, chiar și cu un meci mai puțin disputat. Vicecampioana din sezonul trecut ocupă locul 5, cu 15 puncte, după nouă partide disputate.

De partea cealaltă, CFR Cluj, clasată pe locul 3 în sezonul trecut, este pe poziția a 8-a, cu 13 puncte, tot cu nouă meciuri disputate.

„Studenții” vin după două victorii consecutive în campionat, 3-0 cu Oțelul Galați și 2-0 în deplasare cu FC Voluntari. Antrenorul Cristiano Bergodi a calificat cele șase puncte drept „de aur” înaintea unei perioade dificile, în care echipa sa are programat și derby-ul cu CFR.

CFR a încheiat, la rândul ei, seria dinaintea pauzei cu o victorie, 3-1 cu FC Botoșani.

Etapa a 11-a începe vineri

La doar o zi după Derby de Cluj, Superliga intră în programul etapei a 11-a, care se va desfășura în perioada 9-12 octombrie.

Runda debutează vineri, cu două partide: Corvinul Hunedoara – FC Voluntari, de la ora 18:00, și Sepsi OSK – Dinamo București, de la ora 21:00.

Sâmbătă sunt programate FC Botoșani – UTA Arad, de la 17:15, și FCSB – Oțelul Galați, de la 21:30.

Duminică, Csikszereda – Universitatea Craiova se joacă de la ora 18:00, iar de la 21:00 este programat duelul dintre Farul Constanța și Petrolul Ploiești.

Etapa se încheie luni, 12 octombrie, cu două partide. De la ora 18:00, FC Argeș primește vizita lui CFR Cluj, iar de la 21:00, Universitatea Cluj joacă pe teren propriu cu Rapid București, în cel mai așteptat duel al rundei.

Procentul a ajuns la 18,1%, mai mult decât dublul mediei europene de 8,5%, potrivit datelor publicate miercuri de Eurostat.

Țara noastră se află la coada clasamentului european și în privința posibilității de a plăti o conexiune la internet pentru uz personal acasă, indicator la care România înregistrează, de asemenea, cea mai mare pondere dintre statele membre.

18,1% dintre români nu își permit o masă adecvată o dată la două zile

Datele Eurostat arată diferențe importante între statele membre în ceea ce privește posibilitatea populației de a-și asigura periodic o masă care să conțină carne, pui, pește sau un echivalent vegetarian.

În 2025, 8,5% din populația Uniunii Europene nu își putea permite financiar o astfel de masă o dată la două zile.

România a înregistrat cea mai ridicată valoare dintre toate statele membre, de 18,1%. La polul opus s-a situat Cipru, unde numai 1,2% din populație se confrunta cu această problemă.

Astfel, ponderea înregistrată în România este de peste două ori mai mare decât media Uniunii Europene și de peste 15 ori mai ridicată decât cea din Cipru.

Indicatorul nu arată câte persoane aleg să nu consume carne sau pește, ci se referă la incapacitatea financiară de a-și permite o astfel de masă sau alternativa vegetariană corespunzătoare.

România, cea mai mare pondere din UE și la lipsa accesului la internet din motive financiare

Un alt indicator prezentat de Eurostat privește posibilitatea gospodăriilor de a suporta costurile unei conexiuni la internet pentru uz personal la domiciliu.

La nivelul UE, 2% din populație nu își putea permite în 2025 o conexiune la internet acasă.

Și la acest capitol, România a înregistrat cea mai mare pondere din Uniunea Europeană, de 6,2%. La celălalt capăt al clasamentului se află Finlanda, unde doar 0,1% din populație nu își putea permite financiar accesul la internet.

Procentul din România este astfel de peste trei ori mai mare decât media comunitară.

Peste 12% dintre europeni nu își permit activități regulate de recreere

Eurostat a analizat și capacitatea populației de a participa în mod regulat la activități de petrecere a timpului liber.

În 2025, 12,1% dintre locuitorii Uniunii Europene nu își permiteau financiar să participe în mod regulat la o astfel de activitate.

Diferențele dintre țări sunt semnificative. Cea mai redusă pondere a fost consemnată în Croația, de 3,9%, în timp ce Grecia a înregistrat cea mai mare valoare, de 27,3%.

Datele fac parte din raportul privind condițiile de viață din Europa

Informațiile publicate de Eurostat provin din ediția 2026 a raportului „Key figures on European living conditions”, care analizează principalii indicatori referitori la condițiile de viață din Uniunea Europeană, cu o atenție specială acordată grupurilor vulnerabile.

Statisticile scot în evidență diferențe considerabile între statele membre în privința accesului la unele bunuri și servicii considerate relevante pentru nivelul de trai.

În cazul României, datele pentru 2025 indică cea mai ridicată pondere din UE atât a persoanelor care nu își permit o masă cu carne, pui, pește sau echivalent vegetarian o dată la două zile, cât și a celor care nu își permit o conexiune la internet pentru uz personal acasă.

Iurie Radulov, cunoscut drept liderul uneia dintre cele mai sângeroase grupări criminale din anii ’90 și condamnat pentru 10 omoruri și 11 tentative de omor, a fost reținut în Turcia și urmează să fie extrădat în Republica Moldova, potrivit NewsMaker.md.

Potrivit Inspectoratului General al Poliției din Moldova (IGP), autoritățile turce au informat recent Poliția Națională despre reținerea lui Radulov, în urma măsurilor întreprinse de Biroul Central Național INTERPOL.

„În continuare, urmează să fie inițiată procedura de extrădare a acestuia în Republica Moldova, în conformitate cu prevederile legale și prin canalele de cooperare judiciare internaționale”, precizează IGP.

Eliberat condiționat în urma aplicării Legii amnistiei

Radulov a părăsit Republica Moldova pe 16 martie 2025, după ce fusese eliberat condiționat din penitenciar în urma aplicării amendamentelor la Legea amnistiei, propuse de fosta deputată PAS Olesea Stamate și votate de majoritatea parlamentară PAS.

În baza acestor modificări, mai multe persoane condamnate la detenție pe viață au fost eliberate condiționat. În urma scandalului, PAS a exclus-o din partid pe Stamate. Aceasta a respins acuzațiile formulate la adresa sa.

Potrivit postului public de televiziune, Radulov a devenit cunoscut în lumea interlopă în anii ’90 și a condus o grupare criminală implicată în numeroase omoruri, printre victime numărându-se oameni de afaceri și lideri interlopi.

În anii 2000, investigațiile au arătat că membrii grupării au comis, doar în regiunea transnistreană, patru asasinate și șase tentative de omor. Radulov și alți membri ai grupării au fugit atunci din țară și au fost dați în căutare internațională.

Ulterior, acesta a fost reținut în Bulgaria și predat autorităților de la Chișinău. Radulov a fost condamnat pentru 10 omoruri și 11 tentative de omor.

Iurie Radulov a avut un rol important și în crearea uneia dintre cele mai sângeroase grupări criminale din România, la începutul anilor ’90. În cele din urmă, gruparea sa a fost destructurată, iar mai mulți dintre membrii acesteia au fost prinși și condamnați.

Compania lui Elon Musk a făcut presiuni asupra autorităților europene pentru reducerea nivelului de verificare și a folosit rețelele sociale pentru a mobiliza proprietarii Tesla în favoarea aprobării rapide, scrie Reuters.

Strategia a avut deja rezultate. Olanda a acordat prima aprobare importantă, iar decizia deschide drumul către un vot la nivelul Uniunii Europene. Alte șapte țări, printre care Belgia, Danemarca și Cehia, au acordat aprobări naționale.

Cercetătorii contestă dovezile prezentate de Tesla

Reuters a analizat sute de pagini de corespondență dintre Tesla și autoritățile din mai multe state europene. Jurnaliștii au analizat și studiile de siguranță prezentate de companie autorităților. Șapte cercetători specializați în siguranța rutieră au examinat metodologia utilizată de Tesla. Concluzia lor este că datele companiei nu demonstrează afirmația centrală potrivit căreia sistemul FSD previne accidentele mortale.

Tesla a comparat mașinile echipate cu FSD și conduse de ingineri specializați cu vehicule Tesla conduse de proprietari obișnuiți. Problema este că numărul de kilometri parcurși cu FSD în cadrul studiului era mult prea mic pentru o comparație solidă. Compania a folosit și indicatori precum frânarea bruscă, accelerarea, utilizarea semnalizării, claxonarea sau virajele agresive pentru a estima riscul de accident.

Cercetătorii spun că unii dintre acești indicatori nu pot fi considerați dovezi solide privind reducerea accidentelor. Mai mult, sistemul denumit „Full Self-Driving” nu este complet autonom. Tesla precizează că versiunea „Supervised” necesită atenția permanentă a șoferului, care trebuie să fie pregătit să preia controlul.

Tesla Self-Driving 14.3.11 First Drive

Brought to you by @JowuaLife https://t.co/xIj3nPAgam

— Whole Mars Catalog (@wholemars) October 7, 2026

Cum ar fi făcut presiuni Tesla asupra autorităților

Investigația mai indică și tensiuni în timpul procesului de evaluare din Olanda. Tesla a contestat costurile, metodele și durata verificărilor efectuate de autoritatea olandeză RDW. Într-un schimb de mesaje, compania a cerut inclusiv modificări ale modului în care erau realizate anumite teste. Ulterior, un reprezentant RDW s-a oferit să reducă nivelul de efort necesar pentru evaluare.

Documentele analizate arată că reprezentanții autorității vorbeau despre „obiective comune” și despre colaborarea cu Tesla. Situația a ridicat întrebări privind independența procesului de verificare. RDW susține însă că evaluarea a fost una extinsă și independentă și că interacțiunea cu producătorul este o parte normală a procedurii.

Musk a apelat și la presiunea publică

Elon Musk a criticat în repetate rânduri autoritățile europene care au întârziat aprobarea tehnologiei. Într-un caz, după ce ministrul francez al Transporturilor a exprimat îndoieli privind siguranța FSD, Musk a afirmat că întârzierea aprobării „va costa vieți”.

Tesla a susținut, de asemenea, că numeroasele decese cauzate de problemele rutiere din Europa ar putea fi prevenite cu tehnologia disponibilă în prezent. Cercetătorii consultați de presa internațională consideră însă că studiile companiei nu permit astfel de concluzii.

Miza este importantă pentru Tesla. Compania încearcă să recupereze teren pe piața europeană, unde se confruntă cu producători tradiționali și cu rivali chinezi care dezvoltă propriile sisteme avansate de asistență.