MediaFax.ro

Strâmtoarea Ormuz a fost tranzitată, joi, de un număr de 25 de nave comerciale, ceea ce reprezintă cel mai mare număr de la mijlocul lunii aprilie, potrivit AFP.

Această creștere a venit după semnarea unui memorandum de înțelegere între Statele Unite și Iran, miercuri. De asemenea, creșterea vine și după ridicarea de joi a blocadei porturilor iraniene impusă de Washington din 13 aprilie. Blocada a fost inițiată ca răspuns la închiderea Strâmtorii Hormuz de către Teheran, potrivit sursei.

Discuțiile programate pentru vineri în Elveția, menite să declanșeze un proces de 60 de zile pentru rezolvarea problemei centrale a programului nuclear al Iranului, au fost amânate pe termen nelimitat. Amânarea generează incertitudine asupra situației maritime din regiune.

Pe 18 iunie, „am observat 25 de tranzite verificate ale unor nave comerciale prin Strâmtoarea Ormuz, cel mai mare număr într-o singură zi din 18 aprilie. Numărul este de peste cinci ori mai mare decât nivelul mediu zilnic înregistrat în primele zece zile ale lunii iunie ”, a declarat AXSMarine într-un comunicat de presă.

„Traficul este distribuit uniform în ambele direcți. Majoritatea navelor urmează rutele iraniene stabilite”, a transmis platforma de urmărire maritimă Kpler. Aceasta a înregistrat cinci treceri ale navelor sancționate.

Cele 28 de tranzite înregistrate de AXSMarine în timpul vârfului precedent, din 18 aprilie, au coincis cu o scurtă redeschidere a căii navigabile strategice pentru traficul comercial de către Iran. Redeschiderea a făcut parte dintr-un  acord de încetare a focului. Teheranul a anunțat în aceeași zi că reia „controlul strict” asupra strâmtorii. Anunțul a venit ca răspuns la blocada continuă a porturilor iraniene impusă de SUA, mai arată sursa.

De duminică, aproximativ 50 de nave comerciale au intrat sau au ieșit din Golf, comparativ cu aproape 600 în aceeași perioadă din iunie 2025. Totalul ar putea fi mai mare. Unele nave dezactivează sau manipulează semnalele transponderelor AIS. Ele fac acest lucru pentru a evita să fie detectate la trecerea prin strâmtoare, potrivit sursei citate.

Președintele Consiliului Superior al Magistraturii, Liviu Odagiu, a criticat ceea ce a numit „justiție populară” și „justiție televizată”, afirmând că judecătorii trebuie să decidă exclusiv pe baza legii și a probelor administrate în dosare.

Invitat la „Off the Record”, Odagiu a declarat pentru Mediafax că presiunile publice exercitate asupra instanțelor pot afecta percepția asupra actului de justiție.

„Nu cred că un stat democratic, nu cred că un stat de drept are nevoie de o justiție populară care să dicteze judecătorilor modul în care să interpreteze și să aplice legea”, a afirmat președintele CSM.

Liviu Odagiu a susținut că în spațiul public sunt promovate frecvent interpretări eronate privind soluțiile pronunțate de instanțe.

Acesta a oferit exemplul situațiilor în care achitarea este asociată în mod greșit cu prescripția răspunderii penale.

„Să amesteci o soluție de nevinovăție, de achitare, cu o soluție de încetare a procesului penal și să livrezi un narativ public este o mare problemă”, a declarat Odagiu.

El a adăugat că, de multe ori, din dezbaterea publică lipsesc informații importante privind recuperarea prejudiciilor.

„Nu se mai spune că instanțele au obligat la plata unor despăgubiri colosale. Întrebarea este cine a mai fost preocupat dacă acele sume au fost recuperate și cum au fost recuperate”, a afirmat președintele CSM.

Întrebat despre relansarea luptei împotriva corupției, Odagiu a respins ideea că activitatea instituțiilor judiciare ar fi fost diminuată în ultimii ani.

„Nu știu dacă vreodată această luptă a încetat să fie purtată sau și-a redus din motoare, cum au afirmat unii și alții. Poate că, de fapt, niciodată această luptă nu a încetat, ci doar a continuat cu mijloace legale, respectând legea și fără a mai fi atât de amplu televizată”, a declarat acesta.

Potrivit șefului CSM, diferența față de trecut este legată mai degrabă de modul în care sunt prezentate public anumite dosare.

„Lupta anticorupție a continuat, dar a continuat exclusiv pe bază de fapte și de probe. Nu doar pe o justiție televizată”, a spus Odagiu. „Dacă ne raportăm la lupta anticorupție purtată televizat și uităm să ne raportăm la ce s-a întâmplat cu acele cauze, cu persoanele livrate publicului ca fiind în mod evident vinovate, riscăm să tragem concluzii greșite despre ceea ce înseamnă Justiția.”

El a subliniat că și în prezent sunt pronunțate atât condamnări, cât și achitări, în funcție de probele existente în fiecare cauză. „Și înainte se pronunțau condamnări, și acum se pronunță condamnări. Se pronunță însă și soluții de achitare, atunci când nu există probe suficiente. Asta înseamnă funcționarea normală a Justiției și respectarea legii.”

„Poate că, de fapt, niciodată această luptă nu a încetat. Ea doar a continuat cu mijloace legale, respectând legea și fără a mai fi atât de amplu televizată”, a afirmat președintele CSM.

Referindu-se la cazurile de corupție din Justiție, Liviu Odagiu a susținut că existența unor probleme punctuale nu poate fi extrapolată la nivelul întregului sistem.

„Justiția își face curățenie. Nu am negat niciodată că există probleme în sistem. Am recunoscut mereu existența unor situații punctuale și ele s-au reflectat inclusiv în hotărâri de sancționare disciplinară”, a declarat el.

Potrivit președintelui CSM, sancțiunile aplicate demonstrează că mecanismele de control funcționează.

„În Justiție, ca în orice alt sistem, există probleme. Ceea ce contest este dimensiunea pe care unii au încercat să o atribuie acestor situații, vorbind despre corupție și abuzuri generalizate”, a spus Odagiu.

„Una este să ai două mii de judecători cercetați penal și alta este să ai la finalul anului cinci, șase sau șapte condamnări. Dacă ne uităm în ultimii ani, vedem că numărul persoanelor cercetate și trimise în judecată nu este sensibil diferit de numărul condamnărilor.”

Șeful CSM a fost întrebat dacă un judecător trebuie să manifeste empatie. Răspunsul său a fost categoric.

„Da, un judecător trebuie să fie empatic. Empatia este o trăsătură umană. Lipsa empatiei te transformă într-un mic robot și te împiedică să înțelegi dacă un om a greșit o singură dată sau dacă va repeta acea greșeală.”, a afirmat Odagiu.

Acesta a explicat că rolul judecătorului nu este doar de a aplica mecanic legea, ci și de a înțelege contextul uman al fiecărui dosar.

„Lipsa empatiei te face să nu vezi dacă un om a făcut o greșeală o singură dată sau dacă o va repeta”, a declarat președintele Consiliului Superior al Magistraturii.

Pentru a ilustra această idee, Odagiu a evocat o lecție pe care o păstra pe peretele biroului său în perioada în care era judecător la Judecătoria Sibiu.

„Nu judeca o greșeală ca pe o regulă”, a spus acesta, explicând că actul de justiție trebuie să țină cont de complexitatea fiecărei situații și de faptul că este realizat de oameni, nu de mecanisme automate.

Judecătorii din România au transmis la Bruxelles raportul prin care acuză clasa politică de afectare a independenței magistraților.

Ce CSM? Pe cine acuză cei peste 3500 de judecători din România? Ce probleme sunt în sistemul judiciar? De ce s-au supărat procurorii dar și susținătorii lui Ilie Bolojan? Cine este de vină pentru prescripție? Ce așteptări are Justiția de viitorul Guvern al României? Cum au ajuns judecătorii sufocați de dosare, ce măsuri se iau? Cât afectează noua lege a salarizării unice sistemul de Justiție? Cum pot fi oprite plecările din sistem? Cât de ridicată este pregătirea magistraților? Trebuie reformat CSM? Cum poate fi revigorată lupta anticorupție? Despre toate acestea și multe altele discutăm cu judecătorul Liviu Odagiu, președintele Consiliului Superior al Magistraturii.

Compania susține că au fost făcute, în perioada 15-19 iunie, măsurători privind acoperirea rețelei radio GSM-R, parte a sistemului ERTMS Nivel 2, pe distanța Simeria – Sighișoara. Acțiunea a inclus stațiile și punctele de oprire de pe această secție de circulație și a avut ca obiectiv evaluarea calității și continuității comunicațiilor GSM-R.

„ERTMS Nivel 2 este o tehnologie europeană de management și control al traficului feroviar, care permite transmiterea continuă a informațiilor esențiale între echipamentele de la bordul trenului și Radio Block Centre (RBC). Mecanicul primește în timp real date privind autorizația de mișcare, limitele de viteză și condițiile de circulație, fără a depinde exclusiv de interpretarea semnalelor laterale clasice”, a transmis CFR Infrastructură.

Măsurătorile au fost făcute cu echipamente montate pe trenul dedicat acestor teste, automotorul Alstom Coradia Polyvalent, la viteza de 160 km/h.

Astfel, au fost înregistrate date privind nivelul semnalului recepționat, calitatea comunicației radio, rata erorilor de bit, raportul semnal-zgomot, continuitatea acoperirii, transferul între celulele radio și eventualele întreruperi ale transmisiei. Datele sunt înregistrate automat de echipament, care furnizează un raport la finalizarea curselor, în care sunt evidențiate problemele identificate.

„Aceste măsurători sunt efectuate pentru verificarea remedierii problemelor identificate în urma testelor din anul 2025. Prin astfel de acțiuni tehnice, CFR S.A. susține exploatarea infrastructurii în condiții moderne, eficiente și conforme cu standardele europene, în beneficiul călătorilor, operatorilor feroviari și interesului public”, mai transmite compania.

Ministrul interimar al Transporturilor Radu Miruță a vorbit, vineri, despre Dominic Fritz și condamnarea acestuia de către Înalta Curte de Casație și Justiție.

„El nu este acuzat de incompatibilitate, nu este de vreo faptă penală. Este un conflict de interese în urma căruia nu se pierde mandatul de primar”, a transmis Miruță.

Miruță a afirmat că „s-a discutat aseară în partid. Ministrul va cere un vot de încredere din partea partidului și va merge mai departe la CEDO pentru apărarea situației în care se află”.

„Eu am încredere fără echivoc în buna credință a domnului Fritz, fără rezerve”, a mai menționat ministrul interimar.

Întrebat dacă există riscul unui puci în USR, Radu Miruță a precizat că „există foarte multă dorință de a se vedea un puci în USR”.

Însă, „partidul este mai unit ca niciodată”, a conchis ministrul interimar.

Ministrul interimar al Transporturilor și Infrastructurii, Radu Miruță, a declarat vineri că situația din sistemul feroviar și din proiectele finanțate prin PNRR este mai complicată decât anticipase la preluarea mandatului.

Oficialul a afirmat că există numeroase probleme care necesită soluții urgente, de la vagoanele abandonate pe liniile ferate până la proiectele europene aflate în întârziere.

„Sunt mai multe probleme decât zile de când am ajuns eu. Am început să le iau în ordinea în care le-am descoperit și să înțeleg exact care sunt cauzele pentru fiecare dintre ele.”, a declarat ministrul.

Radu Miruță a precizat că a cerut explicații privind numeroasele vagoane trase pe linii ferate din diferite zone ale țării.

Potrivit acestuia, procesul de mutare și valorificare a acestora avansează mai lent decât ar trebui.

Ministrul a explicat că unele cazuri sunt blocate de litigii, iar altele de proceduri administrative și juridice complexe. „Am întrebat de ce sunt vagoane trase în diverse zone ale căii ferate din România. Am început să primesc date că unele sunt în litigii, că altele sunt afectate de probleme juridice apărute după situația CFR Marfă,” a declarat Miruță.

El a menționat și situațiile apărute după dificultățile financiare ale CFR Marfă.

„Există situații în care, atunci când vrei să oprești sau să schimbi anumite lucruri, apar tot felul de motivații legale care sunt valide. Eu nu pot să fac asta cu încălcarea legii.”, a subliniat ministrul, referindu-se la eventualele măsuri de accelerare a procesului.

Radu Miruță a vorbit și despre stadiul proiectelor finanțate prin Planul Național de Redresare și Reziliență.

Potrivit acestuia, România încearcă să obțină acceptul Comisiei Europene pentru o evaluare bazată pe gradul efectiv de execuție al lucrărilor. „Pe noi ne avantaja să fim măsurați la gradul de progres al întregului proiect. Comisia punea problema să ni se plătească doar etapele închise complet. Diferența de bani pe care o pierdeam era una semnificativă.”

Ministrul a explicat că numeroase proiecte sunt realizate parțial, însă anumite etape nu sunt finalizate complet. „Suntem în situația în care multe etape sunt în curs și nu vor fi închise. Ne încurcă foarte tare dacă nu sunt închise să se piardă toți banii. Ne ajută foarte mult să ni se recunoască procentul efectiv realizat din lucrări.”

În aceste condiții, există riscul ca unele fonduri să nu poată fi decontate integral.

„S-au antamat niște lucrări pe PNRR pentru care nici pe plan măcar nu exista realitatea, nici în teorie, că vor fi terminate.”, a declarat Miruță.

El a precizat că obiectivul actual este reducerea la minimum a sumelor care ar putea fi pierdute. „Nu contează din ce cauză s-a ajuns aici. Contează ce putem face din acest moment, astfel încât banii pe care îi pierdem să fie cât mai puțini.”

Potrivit ministrului, recuperarea unei părți cât mai mari din finanțarea europeană ar permite utilizarea banilor din bugetul de stat pentru alte investiții: „Este evident că există o lipsă de bani. Cu cât pierdem mai puțini bani europeni, cu atât ne rămân mai multe resurse din bugetul național pentru obligațiile pe care le avem.”

În cadrul aceleiași conferințe, ministrul a fost întrebat despre informațiile potrivit cărora persoane ar sta la coadă pentru depunerea dosarelor de angajare la Metrorex.

Radu Miruță a declarat că nu are informații despre o astfel de situație.

El a precizat însă că le-a transmis reprezentanților din Consiliul de Administrație necesitatea optimizării cheltuielilor: „Principiul pe care îl transmit celor din Consiliul de Administrație este optimizarea cheltuielilor. Dacă există probleme, ele trebuie să se reflecte în indicatorii de performanță ai conducerii.”

Ministrul a subliniat că nu poate interveni direct în deciziile operative ale conducerii companiilor din subordine.

„Eu nu pot din birou să pun mâna pe telefon și să influențez o decizie a directorului. Legea nu îmi permite acest lucru”, a afirmat acesta.

Totodată, Miruță a arătat că poate solicita îndeplinirea unor indicatori financiari și poate cere explicații atunci când există suspiciuni privind utilizarea ineficientă a resurselor.

Ministrul a adăugat că va verifica informațiile privind eventualele angajări la Metrorex, dacă vor fi puse la dispoziție date suplimentare.

Potrivit lui Miruță, este vorba despre 9 tronsoane de autostradă finanțate prin SAFE, dintre care 6 au contractele deja semnate.

Potrivit lui Miruță, în 30 mai au rămas trei contracte nesemnate din cauza unor contestații la CNSC. Între timp, două dintre ele au fost rezolvate, iar în aceste zile România se află în discuții pentru încheierea acordului cu Ucraina și Moldova.

Motivul încheierii acordului este acela că două dintre tronsoane reprezintă capetele de drumuri dintre Ucraina și dinspre Republica Moldova și este nevoie de încheierea unui acord cu aceste țări.

Miruță a clarificat și o dezinformare care circulă în spațiul public, aceea mai precis că banii prin SAFE, nu doar din Apărare, ci și din Transporturi, ajung spre alte țări, mai precis spre firme din Ucraina.

„Este o minciună și este o intoxicare, nu știu neapărat cu ce scop dar pot bănui. Am verificat care sunt companiile care au câștigat construirea celor nouă loturi de autostradă și șapte din nouă companii sunt românești”, a declarat Miruță, în calitate de ministru al Transporturilor.

Potrivit lui Miruță, celelalte două companii sunt una spaniolă și una italiană.

În calitate de ministru al Transporturilor, Radu Miruță a precizat că pentru trei dintre tronsoanele câștigate de o firmă românească cu sediul în Bistrița, acea firmă a făcut acord de subcontractare și pentru o parte din cele trei lucrări cu o firmă din Ucraina.

„Dar ministerul a încheiat contract cu firmă din România pe o procedură competitivă pe licitație cu cel mai mic preț”, a declarat Miruță. 

Miruță a reiterat că 7 din 9 firme sunt românești, iar ponderea banilor din SAFE ce se derulează cu firme românești, crește.

„Șapte din nouă firme sunt românești și ponderea banilor din safe care se derulează cu firme românești, față de 60% la apărare, crește astăzi aducând în această pondere și banii cheltuiți pe zona de infrastructură rutieră”, a conchis Miruță.

În cazul TAROM, Miruță a afirmat că unele calcule din proiectul de buget sunt construite pe ipoteze pe care le consideră nerealiste. Ministrul a oferit exemplul costului combustibilului, susținând că în document era prevăzut un preț de 950 de euro pe tonă, în condițiile în care costul real ar fi de aproximativ 1.400 de euro. El a invocat și gradul de ocupare al aeronavelor, afirmând că estimările de cheltuieli au fost realizate pornind de la premisa unor curse pline, deși în realitate avioanele ar circula frecvent cu multe locuri libere. „Responsabilitatea, din punctul meu de vedere, este să oprești aceste pierderi atunci când le vezi. Nu să semnezi un document în care 2 plus 2 scrie că e egal cu 10 și să spui că e corect”, a declarat ministrul.

Referitor la CFR Călători, Miruță a susținut că în proiectul de buget sunt incluse venituri considerate certe, deși acestea depind de o serie de condiții și nu există garanția că vor fi încasate. Ministrul nu a detaliat natura acestor venituri, argumentând că o prezentare mai amplă nu ar fi în interesul comercial al companiei. „Sunt niște potențiale venituri pe care CFR Călători le are, care nu pot fi considerate a fi certe. Sunt foarte multe condiții care influențează încasarea acestor venituri sau nu”, a spus Miruță.

Ministrul a respins ideea că blocarea aprobării bugetelor ar afecta companiile și a susținut că adevăratul risc este validarea unor calcule pe care le consideră artificiale. „Știți ce nu este în avantajul acestor companii de stat? Ca din această clădire să se dea apă la moară celor care trag bani din această companie și să spună că e în regulă. Eu opresc asta”, a afirmat el. Radu Miruță a precizat că, potrivit legislației privind societățile comerciale, nu poate da dispoziții directe conducerilor celor două companii, însă poate influența deciziile prin reprezentanții statului în adunările generale ale acționarilor. El a insistat că nu va valida documente bugetare care, în opinia sa, conțin estimări nerealiste.

„S-au făcut pași în sensul că s-a deblocat situația între ARF și PESA. Existau obligații în contract de mentenanță. Obligația de mentenanță nu a fost demonstrată. Pe șapte sau opt trenuri s-au făcut recepția, pe ce justificare eu nu văd, dar recepția a fost făcută. i-am sancționat oprindu-le banii asociați mentenanței. Adică ei aveau obligație de a cheltui câte 35 de milioane pentru fiecare dintre cele patru centri de mentenanță, cu bani pe care îi solicitaseră fără că aceste centri trebuie să fie finalizate. Din prețul trenului pe care statul român trebuie să-l plătească, i-am oprit penalizându-i și oprindu-le suma respectivă de bani”, a declarat ministrul Miruță. 

În prezent, se discută o posibilă cesionare a activităților de mentenanță între CFR Călători, ARF și PESA, în cadrul unor negocieri aflate în desfășurare.

„Acuma este o cesionare a mentenanței între CFR Călători, ARF și PESA, care se discută în aceste zile, dar pasul semnificativ este un triunghi de relații între PESA și ARF, după care între ARF, CFR Călători sau, mă rog, operatorul privat și PESA. Prima bucată s-a rezolvat prin faptul că se oprește această sumă de bani cu obligația de a demonstra în continuare că fac aceste centre de mentenanță, dar nu le vom da banii pe ceva ce n-au făcut cum se propusese inițial”, declară oficialul. 

Miruță a precizat că, în opinia sa, contractul a pornit într-o formă problematică, fiind inițial blocat complet, dar că în prezent aproximativ 80% din acesta a fost deblocat.

„Sunt ultimele discuții în care CFR călătorii vrea să se asigure că există unde să se poate fi făcută mentenanța pentru trenurile care urmează să plece. CFR Călători trebuie să primească dovada de la producătorul acestor trenuri care are capacitate să facă mentenanță. Există o discuție de reglementare europeană în care producătorul PESA a venit cu un certificat pe care statul român pare că trebuie să-l ia în considerare, un certificat european care atestă capacitatea de a face mentenanță. A pornit prost acest contract. A fost blocat complet. S-a deblocat în aprecierea mea 80% din el”, conchide Miruță. 

„Nu va creşte preţul la metrou nici acum, nici probabil în perioada următoare”, a declarat Radu Miruţă.

„Am decis anularea creşterii biletului la metrou, care ar fi trebuit să se întâmple peste câteva zile. Am închis definitiv acest subiect”, a spus ministrul interimar al Transporturilor.

Radu Miruță a criticat modul în care Metrorex a încercat să rezolve problemele financiare ale companiei și a spus că banii publici trebuie folosiți mai eficient.

El a adăugat că problemele Metrorex nu trebuie acoperite prin tarife mai mari suportate de pasageri.

„Există foarte mult spațiu la Metrorex, chiar de mâine, de a se reduce semnificativ cheltuielile”, a spus ministrul.

Ministrul interimar a spus că Metrorex ar putea obține venituri suplimentare și din închirierea unor spații pentru reclame, dar pe baza unor reguli clare.

„Nu trebuie să se revină în stațiile de metrou cu toate chioșcurile și toate maghernițele pe care oamenii trebuie să le ocolească. Dar se poate face un plan astfel încât să existe o metodă civilizată de a obține bani din închirierea anumitor suprafețe”, a spus Miruță.

Majorarea tarifelor la metrou trebuia să intre inițial în vigoare la 1 mai, dar fusese amânată până la 1 iulie. Potrivit noilor prețuri propuse, o călătorie cu metroul ar fi urmat să crească de la 5 lei la 7 lei.

„La Portul Constanța, situația de securitate este, din punctul meu de vedere, gravă. Am dat o dispoziție Consiliului de Administrație și conducerii portului ca în 15 zile să vină cu un plan care să fie implementat de urgență, în trei luni, măcar pentru cele trei puncte critice care sunt la intrarea dinspre mare în port. Sper totuși, având în vedere importanța atât de mare a acestui port, să reușească și să înțeleagă toate instituțiile responsabile că nu este de joacă și că acest plan ar trebui implementat într-o formă parțială cât mai repede cu putință”, a declarat vineri Radu Miruță.

El spune că Portul Constanța este poarta de plecare, de unde pornesc camioane spre București și apoi spre diverse puncte din țară. Ministrul susține că a verificat personal care este situația în ceea ce privește greutatea maximă admisă.

„Pe A2 am avut curiozitatea să verific măcar la greutate cum stau lucrurile și într-o lună au fost 15.000 de treceri peste limita legală doar pe un sens. Și atunci am cerut să existe un protocol între CNAIR, ISCTR și ANAF, astfel încât toate aceste instituții să aibă acces la sistemul electronic care măsoară în timp real depășirea greutății”, a spus ministrul.

Radu Miruță a declarat că sistemul de monitorizare din Portul Constanța „este deficitar” și a cerut măsuri în trei luni.

„La acest sistem care va fi implementat de urgență să existe acces nu doar din partea celor de la Portul Constanța, ci și acces oficial celor de la Serviciul Român de Informații și de la Ministerul Apărării. Când se uită mai mulți ochi într-un sistem, unde unii ar vrea să nu existe niște informații, principial scad șansele ca cei care vor să închidă ochii să o și facă”, a mai declarat Radu Miruță.

Potrivit CNAIR, sâmbătă, 20 iunie, este marcată Ziua Podului.

Astfel, autoturismele, inclusiv vehiculele rutiere cu cel mult 8+1 locuri pe scaune (inclusiv șofer), care trec podul peste Dunăre în sensul Giurgiu – Ruse, vor fi scutite de achitarea tarifului de trecere.

În acest context, libera trecere va fi asigurată pe benzile 1-4, dedicate autoturismelor, iar tarifele de trecere achitate anterior prin aplicația e-TGP nu vor fi asociate trecerii efectuate în data de 20.06.2026.

Trecerile achitate pentru această dată își păstrează valabilitatea și pot fi utilizate pentru o traversare ulterioară, în termen de 12 luni de la data achiziției.

Procurorii mexicani au anunțat că Nancy Napoles, primarul orașului Tenancingo, situat la aproximativ 70 de kilometri de capitala Ciudad de Mexico, a fost citată să se prezinte în fața instanței pe 9 iulie, fiind acuzată că ar fi simulat o răpire, notează AFP. 

Potrivit variantei inițiale, bărbați înarmați au forțat-o pe primăriță să coboare din mașină și au dus-o într-un loc necunoscut. Procurorii afirmă că, în timpul captivității, atacatorii ar fi amenințat-o cu moartea dacă nu plătește 40 de milioane de pesos, aproximativ 2.3 milioane de dolari. Mai mult, aceștia i-ar fi sugerat direct ca, în cazul în care nu are suma necesară, să acceseze fondurile publice. 

Deși primărița a susținut ulterior că a reușit să evadeze profitând de un moment de neatenție al răpitorilor, ancheta a scos la iveală neconcordanțe majore. 

În realitate, infractorii au fost nevoiți să abandoneze planul după ce un martor a alertat poliția, care a declanșat o operațiune de căutare. 

Anchetatorii bănuiesc că soțul și cumnatul primarului ar fi organizat o răpire fictivă pentru a justifica dispariția unor fonduri publice. Cei doi sunt dați în urmărire și nu au fost încă reținuți de autorități. 

Procuratura afirmă că deține înregistrări a peste 150 de convorbiri telefonice între soțul edilului și persoanele implicate în presupusa răpire. Potrivit anchetei, acesta le-ar fi oferit aproximativ 28.000 de dolari.  

Nancy Napoles respinge categoric toate acuzațiile, afirmând că municipalitatea este „stabilă din punct de vedere financiar” și că este pregătită să coopereze pentru ca adevărații vinovați să fie pedepsiți.  

Dacă va fi găsită vinovată de simularea răpirii, primărița riscă o pedeapsă de până la 16 ani de închisoare. 

Episoadele în care praful saharian ajunge deasupra Europei au devenit mai frecvente și mai intense în ultimii ani. Odată cu nisipul fin transportat de vânt pe distanțe de mii de kilometri, atmosfera aduce și bacterii, fungi și alte forme microscopice de viață. O echipă de cercetători de la Universitatea din Lisabona a analizat mostre de praf colectate în timpul furtunii Celia, care a afectat Peninsula Iberică în 2022. Folosind tehnici de cartografiere genomică, oamenii de știință au identificat numeroase specii de microorganisme capabile să supraviețuiască în condiții extreme, mai scrie The Guardian.

Praf saharian, ploaie roșie. Sursa foto: X

Printre rezultatele studiului s-a remarcat descoperirea unui grup de bacterii care ar putea avea efecte benefice asupra culturilor agricole. Potrivit cercetătorilor, unele dintre aceste microorganisme se pot integra în microbiomul solului european și pot funcționa ca bacterii care stimulează dezvoltarea plantelor. Ele contribuie la eliberarea nutrienților din sol și pot favoriza creșterea rădăcinilor, acționând într-un mod similar fertilizanților naturali. Regiunile viticole din sudul Portugaliei se află printre zonele monitorizate atent, deoarece sunt situate pe una dintre principalele rute de depunere a prafului saharian în Europa.

Oamenii de știință avertizează că efectele nu sunt exclusiv pozitive. Introducerea unor microorganisme noi într-un ecosistem poate modifica echilibrul biologic existent și poate influența fertilitatea solului sau sănătatea plantelor. În același timp, praful saharian este cunoscut pentru aportul de minerale precum fierul și fosforul, elemente esențiale pentru numeroase ecosisteme. Unele studii au arătat că astfel de particule contribuie inclusiv la fertilizarea naturală a unor regiuni aflate la mii de kilometri de deșertul african. Cercetătorii încearcă acum să înțeleagă mai bine cum sunt transportate aceste microorganisme și ce impact au asupra agriculturii europene pe termen lung.

Pe fondul schimbărilor climatice și al intensificării episoadelor de secetă din nordul Africii, specialiștii estimează că transportul de praf saharian către Europa ar putea deveni tot mai frecvent. Acest lucru înseamnă că „ploaia roșie” nu va fi doar un fenomen meteorologic spectaculos, ci și un factor care poate influența în mod subtil solurile, culturile agricole și ecosistemele continentului. Pentru cercetători, fiecare nou episod reprezintă o oportunitate de a înțelege mai bine legătura invizibilă dintre Sahara și Europa.

Platforma, care este dezvoltată în Suedia a fost construită de antreprenori în media, tehnologie și inteligență artificială. Versiunea beta a platformei a fost lansată săptămâna aceasta, utilizatorii fiind nevoiți să solicite verificarea de către echipa „W” înainte de a putea publica conținut, potrivit Euronews. 

De asemenea, înainte de a obține accesul, utilizatorii trebuie să se autentifice fie prin furnizarea numelui real, fie în mod anonim prin intermediul aplicației W Identity, o aplicație separată care scanează pașaportul sau cartea de identitate a utilizatorului pentru a-l autentifica direct pe dispozitivul său.

Și înalți oficiali europeni utilizează această platformă, între care Ursula von der Leyen, președinta Comisiei Europene și António Costa, președintele Consiliului European.

Datele vor fi găzduite pe „servere deținute de companii europene”, iar accesul investitorilor va fi limitat la cei cu sediul pe continent, după cum a declarat anterior pentru Euronews, Directorul General Anna Zeiter.

La acea vreme, Zeiter plănuia ca platforma să utilizeze un furnizor de servicii de email, criptat, numit Proton, din Elveția, dar și un și inclusiv o platfomă de stocare software numită UpCloud din Finlanda, în concordanță cu legile UE privind protecția datelor.

Lansarea vine pe fondul mișcării europene prin care se dorește suveranitatea tehnologică față de SUA, din cauza îngrijorărilor legate de securitatea națională și protecția datelor. Franța, Germania și Olanda sunt statele care au exprimat aceste îngrijorări. Europa își dorește să se distanțeze de SUA în domeniul tehnologiei și Inteligenței Artificiale.

W este una dintre platformele UE lansate recent. Printre acestea se numără Bulle, eYou, Eurosky sau Monnett.

Săptămâna trecută, unele dintre aceste platforme au semnat o declarație prin care s-au angajat să adică pe continent o infrastructură tehnologică „diversă și rezilientă”, pentru „se îndepărta de marile platforme monopoliste cu guvernanța lor autoritară”.

Cu toate acestea, experții spun că le va fi greu să își mențină audiența și să rămână la fel de convenabile sau captivante precum Facebook, Instagram, TikTok, dar și celelelalte, care încearcă să mărească timpul petrecut de utilizatori în aplicații.

Potrivit statisticilor oficiale, în luna aprilie, comparativ cu martie, au fost scăderi în industria extractivă (-7,8%) și în industria prelucrătoare (-7,1%).

Pe marile grupe industriale, scăderi au înregistrat: industria bunurilor de capital (-13,6%), industria bunurilor de folosință îndelungată (-10,8%), industria bunurilor intermediare (-7,7%) și industria bunurilor de uz curent (-4,6%). Industria energetică a crescut cu 24,6%.

Față de aprilie 2025, cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 1,1%. Au fost scăderi în industria prelucrătoare (-1,4%), în timp de ondustria extractivă a crescut cu 6,4%.

Pe marile grupe industriale, scăderi au înregistrat: industria bunurilor de capital (-10,2%), industria bunurilor de folosință îndelungată (-5,0%) și industria bunurilor de uz curent (-3,4%). Creșteri au înregistrat: industria energetică (+35,6%) și industria bunurilor intermediare (+3,5%).

În primele patru luni ale anului, comparativ cu perioada similară din 2025, cifra de afaceri din industrie a scăzut cu 1,8% ca urmare a scăderilor înregistrate în industria prelucrătoare (-1,8%) și în industria extractivă (-1,7%).

Pe marile grupe industriale, scăderi au înregistrat: industria bunurilor de folosință îndelungată (-5,2%), industria bunurilor de capital (-4,1%), industria bunurilor de uz curent (-1,1%) și industria bunurilor intermediare (-0,5%). Industria energetică a crescut cu 4,0%.

Analiza publicată de organizația Beyond Fossil Fuels și citată de Euronews. susține că statele europene pregătesc aproape 60 de gigawați de noi capacități de producție a energiei pe bază de gaze naturale. Potrivit autorilor, aceste proiecte ar putea consuma anual aproximativ 28 de miliarde de metri cubi de gaz și ar menține dependența Uniunii Europene de importurile de combustibili fosili pentru decenii.

Perimetrul Neptun Deep / Sursa foto: Romgaz

Raportul apare într-un context în care prețurile gazelor au crescut puternic după conflictul dintre Iran și Statele Unite, iar nivelul stocurilor europene era deja mai redus decât în anii precedenți. Autorii avertizează că populația și companiile continuă să suporte costuri ridicate la energie, în timp ce investițiile în noi centrale pe gaz ar putea amplifica vulnerabilitatea la viitoarele șocuri de preț.

Documentul menționează România ca unul dintre statele unde implicarea statului în sectorul gazelor naturale influențează deciziile energetice. Autorii evidențiază proiectul Neptun Deep din Marea Neagră, dezvoltat de Romgaz și OMV Petrom, despre care se estimează că va dubla producția de gaze a României după intrarea în exploatare. Raportul amintește și centrala pe gaz de la Mintia, care ar urma să devină cea mai mare de acest tip din Uniunea Europeană. Potrivit analizei, există însă întrebări privind rentabilitatea pe termen lung a unor astfel de investiții, în condițiile în care Europa își propune reducerea emisiilor și creșterea ponderii energiei regenerabile.

Susținătorii noilor centrale argumentează că acestea sunt necesare pentru a asigura stabilitatea sistemului energetic atunci când producția din surse regenerabile fluctuează. Criticii consideră însă că investițiile masive în gaz pot deveni active costisitoare înainte de finalul duratei lor de viață economică. Ei susțin că soluțiile bazate pe stocarea energiei în baterii, digitalizarea rețelelor și flexibilizarea consumului ar putea oferi alternative mai ieftine și mai puțin dependente de importurile de combustibili fosili.

Raportul solicită liderilor europeni să adopte o strategie clară de reducere a dependenței structurale de petrol și gaze, în paralel cu accelerarea investițiilor în energie regenerabilă, capacități de stocare și infrastructură electrică. Deși Comisia Europeană a propus noi măsuri pentru consolidarea securității energetice, autorii studiului consideră că acestea nu merg suficient de departe pentru a elimina vulnerabilitatea Europei la volatilitatea piețelor de combustibili fosili.

Decizia a fost luată miercuri, 17 iunie, în ședința Biroului Politic Național, la propunerea președintelui PNL, Ilie Bolojan. Liderul liberal a spus atunci că partidul are nevoie de „claritate, de decizii asumate și de o direcție confirmată fără echivoc”.

„Nu ni l-am dorit, dar situația o impune. Este momentul să punem lucrurile în ordine, să clarificăm direcția partidului și să ne concentrăm pe ceea ce avem de făcut pentru românii care ne-au acordat încrederea”, a transmis Ilie Bolojan, după ședința BPN.

Potrivit PNL, la Consiliul Național Extraordinar de vineri vor participa 800 de delegați liberali. Pe ordinea de zi se află aprobarea convocării Congresului Extraordinar pentru 21 iunie și aprobarea modificării statutului partidului.

Congresul Extraordinar al PNL este propus să aibă loc duminică, 21 iunie, de la ora 12:00, la Romexpo, în București. La eveniment ar urma să participe 2.500 de delegați din toată țara: 500 de delegați de drept și 2.000 de delegați aleși de organizațiile din teritoriu.

Adrian Veștea și-a anunțat candidatura la șefia partidului și i-a cerut lui Ilie Bolojan să amâne Congresul pentru 28 iunie, pentru a putea pregăti o moțiune de candidatură.

„Este nevoie de o schimbare profundă de optică la vârful partidului”, a transmis Adrian Veștea. El a susținut că amânarea Congresului ar fi „o solicitare corectă și de bun-simț” și „un gest de minimă decență democratică”.

Contextul politic din PNL este tensionat. Luni, Biroul Politic Național al partidului a decis ca PNL să nu participe la un guvern cu PSD, să nu susțină un guvern condus de Adrian Veștea și să îi ceară acestuia să își depună mandatul de premier desemnat.

Tot luni, conducerea PNL a decis că parlamentarii liberali care ar vota Guvernul Veștea sau care ar accepta funcții într-un astfel de cabinet își pierd calitatea de membri ai partidului.

Marți, PNL a anunțat că Adrian Veștea se situează în afara partidului, după ce acesta nu și-a depus mandatul de premier desemnat.

Joi, mai mulți parlamentari PNL, contestatari ai lui Ilie Bolojan, au cerut Tribunalului Ilfov suspendarea deciziilor luate de BPN pe 15 iunie privind sancționarea parlamentarilor liberali care ar vota pentru învestirea Guvernului Veștea. Tribunalul Ilfov le-a dat câștig de cauză și a dispus suspendarea provizorie a acestor decizii.

PNL a anunțat ulterior că va ataca hotărârea în termenul legal și a susținut că își va continua activitatea politică „fără impedimente”, pe baza propriilor decizii.

António Costa, președintele Consiliului European, își apără acum decizia surprinzătoare de a deschide un canal diplomatic cu Kremlinul, pentru a evalua dacă există condițiile necesare pentru negocieri de pace. Cu toate acestea, echipa sa consideră că posibilitatea este, deocamdată, neviabilă, potrivit Euronews. 

La începutul acestei săptămâni, s-a aflat că șeful cabinetului său, Pedro Lourtie, a avut mai multe convorbiri telefonice cu un consilier de rang înalt înalt al președintelui rus Vladimir Putin.

Potrivit sursei citate, persoana respectivă ar fi Yuri Ushakov, același consilier care afirmase, joi, în presa rusă că în timpul summitului G7 i s-ar fi insuflat lui Trump „idei neconstructive și chiar dăunătoare” despre situația din Ucraina.

Biroul lui Costa nu a confirmat oficial dacă Yuri Ushakov este sau nu persoana de contact.

„Președintele a explicat că a solicitat biroului său să deschidă un canal diplomatic cu Rusia. Scopul era acela de a fi pregătiți, atunci când va veni momentul potrivit, să apărăm interesele UE. Este vorba despre contacte scurte, fără schimburi de opinii pe fond și fără negocieri — pur și simplu diplomați care își desfășoară activitatea diplomatică”, a declarat un oficial al UE.

Președintele Consiliului European a făcut menținerea unității celor 27 de state membre o temă centrală a președinției sale. Cu toate acestea, nu există nicio explicație clară cu privire la motivul pentru care Costa a decis că este momentul potrivit să ia legătura cu Moscova.

„Cel mai important aspect este ca europenii să rămână coordonați în ceea ce privește modul de abordare a Rusiei și poziția pe care ar trebui să o adopte UE”, a adăugat oficialul, subliniind că sarcina președintelui Consiliului European este aceea de a coordona cele 27 de state membre.

Se pare că António Costa nu s-a consultat cu liderii europeni înainte de a decide să testeze dacă se poate deschide într-adevăr un canal de comunicare cu rușii. Potrivit anturajului său însă, politicianul ar fi acționat la îndemnul Ucrainei, care a solicitat europenilor să joace un rol mai important în procesul de pace, inclusiv prin dialogul cu Rusia, declarație pe care însuși Zelenski a oferit-o, după o întâlnire cu António Costa luna trecută.

În ceea ce privește statele membre, au existat atât voci care s-au opus, exprimând îngrijorări, cât și voci care i-au susținut decizia, felicitându-l.

Polonia, țările baltice și cele nordice s-au opus, după cum au declarat diplomații europeni pentru Euronews. Nu toate statele membre consideră că este momentul potrivit pentru a stabili un contact cu Rusia. Altele consideră că această chestiune ar trebui abordată prin grupul E3 (Germania, Franța și Regatul Unit) – care au refăcut o versiune a acordului de pace anul trecut în noiembrie. Acest grup a explorat și posibilitatea de a deschide un canal de comunicare cu Kremlinul.

Totuși, au existat și voci care i-au susținut decizia lui Costa, cum ar fi liderii din Belgia, Slovenia sau Austria, dar și Slovacia sau Bulgaria.

„Orice măsuri care pot duce la încetarea ostilităților și la demararea negocierilor ar trebui salutate”, a declarat prim-ministrul Solveniei, Janez Janša.

Joi, concluziile summitului, aprobate de cei 27 de lideri, au menționat, pentru prima dată, că UE era pregătită să „își intensifice implicarea” în cadrul negocierilor.

Cu toate acestea, comunicarea diplomatică s-a desfășurat înainte cu câteva zile ca aceste concluzii să fie finalizate. Nu este clar dacă președintele Consiliului European avea mandat, sau dacă a acționat doar cu sprijinul câtorva state membre.

Mai mulți oficiali ai țărilor au precizat pentru Euronews că ei nu au fost consultați și au aflat despre deschiderea canalului diplomatic din presă. Cu toate acestea, unul dintre ei a salutat decizia.

Ce este și mai interesant este că, un oficial european a declarat că „mai mulți lideri” au indicat că António Costa ar fi „reprezentantul firesc” al intereselor blocului, sugerând o susținere pentru o eventuală numire a acestuia în funcția de trimis special pentru discuții directe cu Rusia.

Dar, reprezentantul Olandei în Consiliul European are o altă perspectivă.

„Atât Ucraina, cât și Europa au afirmat întotdeauna foarte clar că, în cele din urmă, va fi nevoie de negocieri pentru a ajunge la un acord de pace durabil. Însă, atâta timp cât rușii nu sunt dispuși să facă acest lucru, trebuie să ajutăm Ucraina să preia inițiativa pe câmpul de luptă”, a declarat premierul Olandei, Rob Jetten.

Ministerul elvețian de Externe a anunțat că discuțiile planificate între Statele Unite și Iran la complexul Burgenstock nu vor avea loc vineri, așa cum fusese prevăzut inițial, relatează Reuters. 

Anunțul a fost făcut după ce Casa Albă a confirmat că vicepreședintele JD Vance și-a amânat călătoria în Elveția, unde urma să participe la negocieri și la ceremonia de semnare a acordului cadru privind încheierea războiului din Orientul Mijlociu. 

În cadrul unei conferințe de presă susținute joi la Casa Albă, Vance a declarat că intenționa să călătorească în Elveția, însă nu știa cu exactitate când va avea loc deplasarea, relatează The New York Times. 

„Credem că aceste negocieri tehnice vor începe cândva în acest weekend, acesta este încă planul, dar asta s-ar putea schimba”, a spus vicepreședintele. 

Casa Albă a precizat joi seara că planurile pentru negocierile tehnice nu au fost încă finalizate și că delegația americană este pregătită să plece imediat. 

„Planurile pentru viitoarele discuții tehnice nu au fost finalizate, iar delegația SUA a fost pregătită să plece la prima ocazie disponibilă. Însă logistica acestor negocieri nu a fost niciodată simplă sau previzibilă”, se arată în comunicatul emis de Casa Albă.