MediaFax.ro

Mitropolitul rus Ilarion al Bisericii Ortodoxe Ruse a fost reținut zilele trecute în Cehia sub suspiciunea de posesie de droguri. Ofițerii de poliție au găsit în mașină „patru recipiente mici care conțineau o substanță albă”.

Acesta a fost însă eliberat de poliția cehă în cursul zilei de marți, fără să i se aducă acuzații.

El a insistat asupra faptului că este victima unei înscenări.

„Simpla descoperire a unei substanțe interzise nu răspunde la întrebarea cheie – cum au ajuns aceste obiecte în vehicul în primul rând”, se arată într-un mesaj postat pe canalul său de Telegram.

În urma testelor efectuate de specialiști, substanța găsită în mașină era un narcotic interzis, scrie Reuters.

Potrivit The Guardian, autoritatea națională cehă de combatere a drogurilor a declarat că mașina mitropolitului a fost oprită în urma unei sesizări anonime privind transportul de substanțe narcotice și psihotrope.

Biserica Ortodoxă Rusă a catalogat reținerea mitropolitului drept o „înscenare clasică”, în timp ce Ministerul de Externe al Rusiei a declarat că l-a convocat pe însărcinatul cu afaceri al Cehiei la Moscova în legătură cu acest caz.

Ilarion, în vârstă de 60 de ani, era considerat în trecut mâna dreaptă a patriarhului Bisericii Ortodoxe Ruse, Kirill.

Ministrul Sănătății din SUA, Robert F. Kennedy Jr, a prins cu mâinile goale doi șerpi care se împerecheau. Potrivit The Hill, incidentul s-a produs pe terasa unei case de pe malul mării. Casa aparține lui Mehmet Oz, administrator al Centrelor pentru Servicii Medicare și Medicaid.

La incidental care a fost filmat participă și soția demnitarului american. Ea nu apare în imagini însă i se aude vocea în timp ce strigă la soțul ei.

„Bobby, lasă-i în pace!”, spune femeia.

Robert F. Kennedy Jr a reușit să prindă cei doi șerpi chiar dacă a fost mușcat de un deget. Zâmbind, el a arătat șerpii către cameră.

Aceasta nu este primul episod controversat al lui Kennedy Jr. cu animalele. În trecut, el a povestit cum a tăiat capul unei balene moarte și s-a fotografiat cu carcasa unui urs.

Vicepremierul Oana Gheorghiu a venit cu critici puternice asupra modului în care sunt administrate companiile de stat. Marți, într-o postare pe pagina sa de Facebook, aceasta a scris despre pierderile de milioane, reformele făcute doar pe hârtie și planurile de restructurare copiate aproape integral între firme diferite.

Gheorghiu a descris situația din companiile de stat sub mesajul „Când pisica nu-i acasă, șoarecii joacă pe masă”, iar apoi a acuzat lipsa reformelor reale și cheltuirea banilor publici.

„De ce luptăm pentru reforma companiilor de stat? Pentru că fiecare leu irosit într-o companie de stat care nu funcționează este un leu care nu ajunge la spitale, la școli, la drumuri, la pensii”, își începe Oana Gheorghiu analiza.

Aceasta a declarat că bunurile administrate de stat aparțin cetățenilor și nu intereselor politice.

„Avuția publică – terenurile, clădirile, platformele industriale deținute în numele nostru al tuturor – nu aparține unui guvern sau unui partid. Aparține fiecărui român”, afirmă aceasta.

Analiza vicepremierului s-a concentrat pe patru planuri de restructurare aprobate de Autoritatea pentru Administrarea Activelor Statului (AAAS) în martie 2026. Potrivit acesteia, documentele arată o lipsă gravă de profesionalism.

Vicepremierul Oana Gheorghiu a scris în analiza sa din online că măsurile din cele patru planuri sunt practic identice, deși firmele au activități complet diferite.

„Secțiunile de măsuri din cele patru planuri sunt textual identice. Același text, aceleași fraze, același template”, explică vicepremierul.

Aceasta spune că același model de document a fost aplicat fără diferențe unor companii care activează în domenii total diferite, de la administrarea de spații comerciale până la gestionarea de active radioactive.

„Un singur plan copiat de patru ori, indiferent de context și specificități”, punctează Oana Gheorghiu.

Vicepremierul a criticat și pasivitatea AAAS în calitate de acționar majoritar al acestor companii.

„Nicio convocare a AGA pentru restructurare forțată. Nicio înlocuire de management. Nicio acțiune în instanță declanșată de acționarul majoritar”, susține aceasta.

Ea a oferit, totodată, mai multe exemple concrete de companii aflate în dificultate.

În cazul Radioactiv Mineral Măgurele, compania are pierderi de 3,9 milioane de lei, iar vicepremierul spune că activitatea acesteia nu poate fi desfășurată în condițiile actuale.

„Obiectul de activitate este fizic imposibil de exercitat în condițiile actuale”, afirmă vicepremierul.

Cu toate acestea, planul de restructurare prevede profituri importante începând din 2026.

„Proiectează profit de 490.000 lei pe an începând din 2026”, spune aceasta, care consideră estimarea nerealistă.

La Active Conexe SA, fosta platformă Ford Craiova, aproape jumătate dintre imobilele evaluate la aproximativ 100 de milioane de lei generează doar costuri.

„AAAS nu a impus niciun calendar de valorificare”, afirmă vicepremierul, deși planul promite „dublarea profitului timp de patru ani consecutivi”.

Și compania Arcadia 2000 este dată ca exemplu negativ de vicepremier.

„Niciun demers juridic sau administrativ pentru deblocare”, spune Oana Gheorghiu despre activele blocate de ani de zile în Arad și Botoșani.

„Toate plătesc membri în consilii de administrație și directori pentru a gestiona un număr mic de angajați (2 cu normă parțială la Arcadia 2000 SA, 4 la Comalex SA, 9 la Active Conexe SA)”, a mai scris aceasta.

Potrivit Oanei Gheorghiu, o mare parte din veniturile obținute din chirii este folosită pentru plata conducerii.

„Practic, o parte importantă din veniturile încasate din închirierea imobilelor sunt folosite pentru plata drepturilor din contractele de mandat”, afirmă vicepremierul.

„O companie cu pierdere curentă de 196.000 lei și venituri în prăbușire proiectează profit de 490.000 lei anul următor, fără nicio măsură structurală care să explice această inversare”, precizează aceasta.

De asemenea, un alt plan propune recuperarea pierderilor pe termen foarte lung, fără măsuri de siguranță, susține aceasta.

„O altă companie propune acoperirea a 529.000 lei pierderi cumulate din profituri de 46.000-98.000 lei pe an, timp de opt ani – cu nicio marjă de eroare, nicio alternativă, nicio sancțiune dacă proiecția nu se realizează”, mai spune vicepremierul.

Sindicaliștii din Sănătate au criticat, marți, proiectul de lege privind noua lege a salarizării bugetare, subliniind că este „profund defavorabilă angajaților din sistemele publice de sănătate și asistență socială”.

Ei susţin că prin această nouă lege, pentru mai mult de jumătate dintre salariaţi, veniturile vor fi plafonate sau chiar vor scădea.

„Consiliul Național SANITAS s-a reunit astăzi în ședință de urgență, ca reacție la publicarea proiectului noii legi a salarizării unitare, iar concluzia este una fără echivoc: forma făcută publică reprezintă cea mai proastă variantă a viitoarei legi și este departe de angajamentele și principiile discutate cu reprezentanții guvernului în ultimele luni de negocieri. În loc să aducă majorări de venituri pentru angajații din sănătate și asistență socială, acest proiect riscă să producă exact efectul opus: pentru mai mult de jumătate dintre salariați, veniturile vor fi plafonate sau chiar vor scădea”, se arată în comunicatul SANITAS publicat marți pe Facebook.

Federația sindicală mai spune că proiectul noii legi a salarizării bugetare este inechitabil și evidențiază faptul că ar exista categorii de salariați care au fost omise.

„Această lege este inechitabilă. Nu tratează echilibrat categoriile profesionale și creează noi diferențe și noi nedreptăți în sistem. Mai mult, este o lege incompletă – există categorii de salariați care pur și simplu au fost omise. Diferența dintre ceea ce SANITAS a negociat luni de zile împreună cu Ministerul Sănătății și ceea ce este prezentat acum este majoră și greu de explicat”, se mai arată în comunicat.

În aceste condiții, SANITAS anunță începerea pregătirea acţiunilor sindicale de protest: joi, 28 mai, vor picheta Ministerul Muncii, iar pe 3 iunie vor fi în Piaţa Victoriei şi vor picheta Parlamentul.

„SANITAS solicită retragerea proiectului în forma actuală și reluarea imediată a negocierilor reale, pe baza angajamentelor asumate și a respectului față de angajații din Sănătate și din Asistență socială. Domnilor guvernanți, nu vă mai ascundeți după pseudo-motivații de tipul: ”dacă nu adoptăm legea în patru săptămâni, pierdem banii din PNRR”. Negociem pe acest subiect de doi ani și n-ați respectat niciuna dintre cele trei forme la care ați ajuns după discuțiile cu partenerii sociali”, mai spun sindicaliștii din Sănătate.

„Dacă forma actuală a proiectului de lege a salarizării unitare nu este retrasă și corectată conform ultimei forme negociate cu sindicatele din sectorul public, vom fi cu toții în stradă”, se arată în finalul comunicatului.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a prezentat luni, într-o conferință de presă, proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice.

Acest proiect prevede o reașezare a salariilor bugetarilor pe baza unei grile cu 12 grade salariale, coeficienți între 1 și 8 și o valoare de referință stabilită, pentru anul 2027, la 4.100 de lei. Actul normativ ar urma să intre în vigoare la 1 ianuarie 2027.

Salariile de bază, soldele, indemnizațiile de încadrare și indemnizațiile lunare vor fi calculate prin înmulțirea coeficientului aferent funcției cu valoarea de referință.

Adoptarea legii este legată de un jalon din PNRR, cu termen de îndeplinire la 1 iulie 2026, de care depinde o tranșă de peste 700 de milioane de euro.

Anunțul a fost făcut pe propria rețea de socializare, Truth Social.

„Tocmai am terminat controlul medical de 6 luni la Centrul Medical Militar Walter Reed. Totul a ieșit perfect. Mulțumesc medicilor și personalului extraordinar! Mă întorc la Casa Albă”, a scris Donald Trump.

Președinții americani publică, în mod tradițional, informații despre starea lor de sănătate, deși nu sunt obligați prin lege să facă acest lucru.

Donald Trump a făcut în aprilie 2025 primul control medical anual din al doilea mandat. Casa Albă a transmis atunci că liderul SUA era într-o „stare de sănătate excelentă” și apt să își exercite funcția.

Totuși, sănătatea lui Trump a revenit de mai multe ori în atenți publicului. Au existat speculații repetate privind starea de sănătate a lui Trump, după ce au apărut imagini cu vânătăi pe mâini, unele aparent acoperite cu machiaj, și cu picioare care păreau umflate.

Trump, care va împlini 80 de ani luna viitoare, a explicat vânătăile prin faptul că strânge frecvent mâini. Casa Albă a invocat folosirea unor medicamente anticoagulante drept cauză.

În iulie, Casa Albă a anunțat că Trump suferă de insuficiență venoasă cronică, o afecțiune inofensivă a venelor picioarelor care apare în principal la persoanele în vârstă. De asemenea, unele ieșiri necontrolate ale liderului american au ridicat întrebări despre sănătatea mintală a lui Trump.

Inițiativa vine pe fondul amenințărilor tot mai agresive formulate de Vladimir Putin și al dorinței Europei de a reduce dependența militară față de Statele Unite.

Discursul liderului francez a fost susținut la baza militară Île Longue, principalul centru nuclear naval al Franței, unde Macron a transmis un mesaj ferm privind consolidarea capacității europene de descurajare nucleară, scrie The Telegraph.

Potrivit acestuia, Europa trebuie să devină suficient de puternică pentru a preveni orice posibil atac rusesc.

Planul privind descurajarea nucleară europeană presupune o colaborare mai strânsă între Franța și Marea Britanie, singurele două state europene care dețin arme nucleare.

Cele două țări vor coordona activitatea submarinelor nucleare și a avioanelor capabile să transporte focoase nucleare tactice.

Conform strategiei anunțate, submarinele nucleare franceze și britanice vor menține permanent capacități operative pe mare, în timp ce avioanele franceze Rafale vor participa la exerciții comune și vor fi relocate periodic în baze militare ale aliaților europeni.

Mai multe state europene, printre care Polonia, Germania și Olanda, și-au exprimat disponibilitatea de a susține inițiativa lansată de Paris. Obiectivul principal este construirea unei umbrele nucleare europene capabile să descurajeze eventuale acțiuni militare ale Rusiei.

Noua strategie de descurajare nucleară europeană are rolul de a compensa inferioritatea militară convențională a Europei în raport cu Rusia. Liderii europeni consideră că această abordare ar putea oferi timp suplimentar pentru accelerarea programelor de înarmare și modernizare militară.

Franța a anunțat și măsuri suplimentare privind modernizarea arsenalului său nuclear. Parisul nu va mai comunica public numărul exact al focoaselor nucleare și nici poziționarea sistemelor capabile să transporte arme nucleare.

În prezent, Franța deține aproximativ 290 de arme nucleare, iar Marea Britanie aproximativ 225.

Aceste cifre rămân însă semnificativ mai mici comparativ cu arsenalele Rusiei și Statelor Unite, care dețin peste 5.000 de focoase nucleare fiecare.

Extinderea Parcului Tudor Arghezi din Sectorul 4 al Capitalei se va numi „Parcul Prieteniei Româno-Americane Donald Trump”.

„Consiliul Local al Sectorului 4 a validat, astăzi, denumirile celor două obiective de investiții din Sectorul 4, respectiv extinderea Parcului Tudor Arghezi și patinoarul pe care Sectorul 4 l-a dat în folosință în luna august 2024. Astfel, extinderea cu încă 4 hectare a parcului va purta numele „Parcul Prieteniei Româno-Americane Donald Trump”, în timp ce patinoarul va fi denumit după Doru Tureanu, considerat de specialiști drept cel mai mare hocheist român al tuturor timpurilor, care a locuit în Sectorul 4 și care este inclus în Hall of Fame-ul hocheiului mondial”, se arată într-un comunicat de presă emis de Primăria Sectorului 4.

Denumirile au fost validate după ce peste 116.000 de persoane au votat în ultimele zile cum să se numească extinderea parcului, dar și patinoarul din sector.

„Denumirea noului spațiu verde ce se amenajează lângă Parcul Tudor Arghezi reprezintă un gest simbolic de respect și de reafirmare a deschiderii comunității Sectorului 4 către dialog, cooperare și consolidarea relațiilor transatlantice, într-un context internațional în care parteneriatul strategic româno-american continuă să constituie un pilon esențial al securității, dezvoltării și stabilității regionale, cu atât mai mult cu cât, anul acesta, Statele Unite ale Americii aniversează 250 de ani de la declararea Independenței”, se mai menționează în comunicat.

În ceea ce privește patinoarul din zona Apărătorii Patriei, acesta va purta numele lui Doru Tureanu (1954–2014), considerat „cel mai mare hocheist român al tuturor timpurilor”. Fost component al echipei naționale de hochei pe gheață, Tureanu a participat la 17 campionate mondiale și la două ediții ale Jocurilor Olimpice de Iarnă, în 1976 și 1980.

„Pentru întreaga sa carieră sportivă de excepție, a fost inclus încă din anul 2011 în Hall of Fame-ul hocheiului mondial. Inaugurat în anul 2024, cu ocazia desfășurării primei ediții a Supercupei României la hochei pe gheață, patinoarul din sudul Bucureștiului a găzduit, în acești doi ani, competiții de înalt nivel național și internațional, atât la hochei pe gheață, cât și la patinaj artistic”, se precizează în comunicatul emis.

În aprilie, Daniel Băluță anunțase că noul parc amenajat lângă Parcul Tudor Arghezi va purta numele președintelui SUA, Donald Trump.

Primarul spunea atunci că denumirea ar marca aniversarea a 250 de ani de la Declarația de Independență a Statelor Unite și relațiile dintre comunitățile română și americană.

Ulterior, Băluță a anunțat că decizia finală va fi luată prin vot online. Pentru extinderea parcului, cetățenii au putut alege între mai multe nume, printre care Donald Trump, Maia Sandu, Barack Obama, Joe Biden, Emmanuel Macron, Angela Merkel, Jacques Chirac, Václav Havel, Helmut Kohl și François Mitterrand.

Inițial, Maia Sandu s-a aflat printre variantele care au atras cele mai multe voturi, dar în final a câștigat denumirea „Donald Trump”.

Secretarul general al ONU, Antonio Guterres, a declarat marți că este „profund îngrijorat” de anunțul Rusiei privind dorința de a lansa noi atacuri asupra întreprinderilor din industria de apărare și a centrelor decizionale din Kiev, în Ucraina.

Guterres a făcut declarațiile în fața Consiliului de Securitate al Națiunilor Unite, după ce Moscova a anunțat luni aceste planuri de viitor, la doar o zi după unul dintre cele mai puternice bombardamente asupra capitalei ucrainene de la începutul războiului.

Potrivit Reuters, el a spus că anunțul Rusiei a venit în contextul unor informații privind un atac cu drone ucrainene asupra unei clădiri universitare și a unui cămin din orașul Starobilsk.

„Am condamnat atacul asupra școlii – așa cum condamnăm toate atacurile asupra civililor și a infrastructurii civile, oriunde s-ar produce”, a spus Guterres.

El a adăugat: „Acum, mai mult ca niciodată, este imperativ să evităm orice escaladare a unui conflict care a avut deja un impact devastator asupra civililor și care riscă să îndepărteze și mai mult căutarea păcii, prelungind suferința oamenilor”.

Rusia a atacat duminică Kievul și regiunea din jurul orașului cu un val masiv de rachete și drone, lovind clădiri rezidențiale și școli. Potrivit oficialilor locali citați de Reuters, cel puțin patru persoane au murit, iar peste 60 au fost rănite în urma atacului.

Declarațiile au fost făcute la Ottawa, în contextul în care guvernul provinciei Alberta analizează organizarea unui referendum privind rămânerea în cadrul Canadei, scrie CNBC.

Provincia, cunoscută pentru resursele sale importante de petrol și gaze, este scena unei mișcări separatiste care a câștigat teren în ultimele luni.

Vorbind în fața jurnaliștilor, Mark Carney a spus că experiența Marii Britanii după Brexit demonstrează cât de riscant poate deveni un astfel de vot.

„În aceste chestiuni legate de separare, se spune adesea că oamenii nu au nimic de pierdut și că votul va întări poziția de negociere. Este o cacealma foarte periculoasă”, a declarat premierul canadian.

Carney a amintit că în cazul Marii Britanii, mulți alegători au fost convinși că Brexit-ul va conduce la o renegociere avantajoasă cu Uniunea Europeană, însă efectele economice și sociale au fost mult mai complexe decât anticipau susținătorii ieșirii din blocul comunitar.

„La aproape 10 ani distanță, britanicii încă încearcă să repare consecințele unui vot despre care mulți nu au înțeles pe deplin ce implică”, a adăugat acesta.

Comentariile lui Mark Carney vin după ce Danielle Smith, premierul provinciei Alberta, a anunțat intenția organizării unui referendum privind statutul provinciei în cadrul federației canadiene.

Potrivit autorităților locale, votul ar urma să aibă loc în toamna acestui an și nu ar avea caracter obligatoriu. În cazul unui rezultat favorabil separării, ar putea fi organizat un al doilea referendum cu efect juridic.

Inițiativa apare după mai multe luni de campanii susținute de grupările separatiste din Alberta, care reclamă politici fiscale și energetice considerate dezavantajoase pentru provincie.

Alberta este una dintre cele mai bogate regiuni ale Canadei datorită industriei petroliere, iar tensiunile dintre administrația locală și guvernul federal de la Ottawa s-au accentuat în ultimii ani.

Mai mulți economiști internaționali susțin că Brexit-ul a avut un impact semnificativ asupra economiei britanice. Unele estimări arată că produsul intern brut al Regatului Unit a fost redus cu până la 8% până în 2025, pe fondul scăderii investițiilor, al încetinirii productivității și al dificultăților de pe piața muncii.

În acest context, Mark Carney încearcă să transmită un semnal de avertizare alegătorilor din Alberta, sugerând că o eventuală separare ar putea genera incertitudine economică și efecte pe termen lung asupra întregii regiuni.

Deocamdată, autoritățile canadiene nu au anunțat data exactă a referendumului, însă tema separatismului din Alberta este așteptată să devină una dintre cele mai importante dezbateri politice din Canada în lunile următoare.

Expertul în călătorii Simon Calder a recomandat trei destinații superbe și „foarte ieftine” trebuie neapărat vizitate la vară, potrivit Express. Este vorba despre Bulgaria, Muntenegru și Portugalia.

Conform expertului, Bulgaria este o bijuterie ascunsă și o destinație unde banii rămân în portofel.

„Le spunem tuturor de ani de zile că Bulgaria este o destinație de vacanță grozavă, despre cât de minunată este vremea, cât de plăcute sunt plajele cu nisip fin, hotelurile excelente și, bineînțeles, costul scăzut al vieții de acolo”, a transmis Simon Calder.

El a recomandat și Muntenegru, o țară europeană frumoasă, dar subapreciată, cu o coastă uimitoare, parcuri naționale și orașe medievale. De asemenea, Muntenegru este una dintre cele mai ieftine destinații din Europa, potrivit unui studiu recent realizat de Jersey Island Holidays.

Cel mai popular loc de vacanță este Golful Kotor, descris ca „o bijuterie a Mediteranei”, plin de sate pescărești fermecătoare și priveliști frumoase. Pe Tripadvisor, un călător a spus că golful este unul dintre „cele mai frumoase locuri” pe care le-a văzut vreodată.

Un alt turist a spus că „Golful Kotor este șerpuitor și seamănă cu un fiord.” Kotor este situat în Marea Adriatică și a fost declarat sit al Patrimoniului Mondial UNESCO. Frumusețea naturală este uimitoare, cu peisaje mediteraneene, munți și stânci pigmentate cu clădiri istorice, este descrierea făcută de unii turiști.

Simon Calder are și o recomandare privitoare la o destinație de vară populară, Portugalia este o țară superbă, cu orașe colorate și o coastă frumoasă, spune Simon Calder care recomandă Lisabona, Cascais, Estoril și Sintra.

„Îmi place Lisabona, una dintre cele mai frumoase capitale ale Europei, și locurile de pe flancurile sale vestice – în special Cascais, Estoril și Sintra. Dar până acum nu m-am rătăcit spre sud, în Peninsula Setúbal: mult mai puțin cunoscută, dar plină de surprize. Încercați O Barbas – un restaurant uimitor cu fructe de mare cu vedere la Atlantic în Costa da Caparica; promontoriul sălbatic, vânt și atmosferic Espichel; și Setúbal în sine, un oraș somnoros și prietenos”, a precizat expertul în turism.

În Hong Kong, SGS a fost distinsă cu Global Reporting Initiative (GRI) Certificate of Excellence, ca recunoaștere a contribuției sale la realizarea unor raportări de sustenabilitate de înaltă calitate și a creșterii transparenței ESG. Distincția reflectă capacitatea SGS de a sprijini organizațiile în măsurarea și raportarea impactului asupra mediului, în conformitate cu standarde internaționale recunoscute, inclusiv în ceea ce privește utilizarea terenurilor, biodiversitatea și defrișările.

În China, SGS a emis o declarație de verificare independentă în conformitate cu Regulamentul Uniunii Europene privind defrișările (EUDR) pentru un important producător de hârtie. Pe măsură ce aplicarea EUDR se apropie, verificările independente devin tot mai critice pentru a menține accesul la piețele globale și a demonstra că produsele și lanțurile de aprovizionare nu generează defrișări.

Citeşte comunicatul integral AICI

Moscova și-a extins semnificativ capacitățile de falsificare a semnalelor, iar din acest motiv, în prezent, ele pot fi bruiate până adâncul Europei, pe o rază de până la 450 kilometri de Kaliningrad.

Darius Kuliesius, șef adjunct al autorității de reglementare în domeniul comunicațiilor din Lituania, a declarat pentru agenția Reuters că Rusia și-a mărit numărul de antene de „spoofing” GPS, cu ajutorul cărora induce în eroare alte sisteme de localizare.

Antenele sunt amplasate în Kaliningrad, o zonă puternic militarizată situată între Lituania și Polonia.

„Interferențele ocazionale au început odată cu summitul NATO din 2023 de la Vilnius. Acum au construit infrastructura, iar interferențele au devenit o provocare rusă sistemică, permanentă și nesfârșită la adresa securității europene”, a spus Kuliesius pentru Reuters.

Potrivit unei hărți prezentate de oficialul lituanian, semnalele GPS falsificate ar putea afecta statele baltice, cea mai mare parte a Poloniei, dar și parțial Finlanda, Suedia și Belarus.

Kuliesius a mai subliniat faptul că spoofingul și bruiajul ating niveluri maxime în timpul atacurilor cu drone ucrainene asupra Rusiei.

În toamna anului 2025, au avut loc două situații când semnalul GPS a fost bruiat. Un avion militar spaniol cu ministrul apărării al țării la bord a suferit o perturbare a semnalului GPS în apropierea orașului Kaliningrad.

De asemenea, în luna septembrie, Financial Times relata că avionul care o transporta pe Ursula von der Leyen la Plovdiv, în Bulgaria, a fost privat de mijloacele electronice de navigație în timp ce se apropia de aeroport. Aeronava a ajuns la sol după ce piloții au aterizat folosindu-se de hărți pe hârtie. La momentul respectiv, Bruxelles-ul a criticat evenimentul, confirmând „într-adevăr că a existat o bruiere a sistemului GPS, dar avionul a aterizat în siguranță în Bulgaria”.

De asemenea, și Estonia și Finlanda au acuzat Rusia că a bruiat dispozitivele de navigație GPS în spațiul aerian al regiunii.

Luni seara, la TVR Info, ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță, a dezvăluit că avionul cu care s-a deplasat recent în Lituania a fost vizat de sisteme care bruiază semnalul GPS. 

„A fost bruiat semnalul, dar nu neapărat pentru avionul nostru, ci pentru zonă. Avionul fiind militar, are dispozitive anti-bruiaj. Am verificat și am avut un bruiaj foarte puternic. Au activat (piloții – n.red.) sistemul militar de navigație, și-au luat măsuri de protecție pentru a face un zbor către destinație în funcție de coordonatele pe care le au ca variantă adițională. Ne-am uitat unde ar putea fi poziționat avionul după informațiile GPS bruiate. A fost o întreagă discuție cu piloții în avion, pe măsură ce ne apropiam de Lituania”, a declarat Radu Miruță pentru sursa citată.

Ferrari a obținut prima sa victorie din istorie la Roma chiar în această zi, în anul 1947, când Ferrari 125 S a câștigat Gran Premio di Roma pe circuitul de la Termele lui Caracalla. În acea zi decisivă, pilotul Franco Cortese a pus în mișcare o legendă a succesului de neimaginat. La aproximativ 79 de ani distanță, Ferrari revine pentru a dezvălui un proiect care reafirmă angajamentul său neclintit de a redefini limitele posibilului.

Ferrari Luce marchează culminarea strategiei multi-energie a companiei din Maranello, anunțată în cadrul Capital Markets Day 2022 și confirmată ulterior în mai multe rânduri. În conformitate cu principiul neutralității tehnologice, electrificarea reprezintă doar unul dintre mijloacele aflate la dispoziția Ferrari pentru a-și extinde potențialul de dezvoltare în arhitectura produsului, performanță, design și experiența de condus, fără a înlocui motorizările existente.

Aprofundarea expertizei interne a Căluțului Cabrat în domeniul tehnologiei electrice deschide noi perspective pentru performanță și eficiență la nivelul întregului ecosistem Ferrari. Acest lucru include transferul de tehnologie între automobilele de serie și modelul 499P, care a triumfat în ultima ediție a Campionatului Mondial de Anduranță, precum și îndrăznețul proiect Ferrari Hypersail, un laborator unic de cercetare și inovare. Ferrari Luce extinde și mai mult expertiza mărcii din Maranello, deschizând un nou segment în deplină concordanță cu ADN-ul Ferrari, care îmbină performanța, implicarea emoțională și versatilitatea.

Citeşte comunicatul integral AICI

Anunțul a fost făcut de secretarul de stat în Ministerul Transporturilor, Irinel Ionel Scrioșteanu, într-un videoclip publicat pe Facebook.

Tunelul Robești are o lungime de aproximativ 900 de metri și este format din două galerii, denumite „Sorana” și „Ilinca”, după tradiția deja folosită și la alte tuneluri construite pe traseul Autostrăzii Sibiu – Pitești.

Potrivit oficialului, firul de mers Pitești – Sibiu poartă numele „Sorana”, iar cel destinat circulației Sibiu – Pitești a fost denumit „Ilinca”.

Lucrările de excavare pentru cele două fire de tunel, cu o lungime totală de aproximativ 1,8 kilometri, au început în octombrie 2025 și au fost finalizate prin străpungeri succesive până în luna mai 2026. Pentru prima dată în construcția unui tunel de autostradă din România a fost utilizată metoda de excavare cu explozibil.

Reprezentanții proiectului susțin că lucrările au avansat într-un ritm bun, iar în prezent se lucrează simultan la patru tuneluri pe Autostrada Sibiu – Pitești, în timp ce pregătirile pentru cel de-al cincilea sunt deja în curs.

Străpungerea galeriei aferente sensului de mers Pitești – Sibiu a fost realizată la începutul lunii mai 2026, iar recent a fost finalizată și străpungerea celui de-al doilea fir.

Autostrada Sibiu – Pitești este unul dintre cele mai importante proiecte de infrastructură rutieră din România și beneficiază de cofinanțare din fonduri europene.

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a declarat că executivul lucrează în ritm alert pentru finalizarea renegocierii Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Scopul final este evitarea pierderii fondurilor europene, spune el.

Acesta a acuzat fostele guverne de întârzieri în implementarea reformelor și a proiectelor asumate.

Pîslaru a mai precizat că România încearcă să maximizeze absorbția banilor nerambursabili și să deblocheze aproximativ 4,9 miliarde de euro aflați în negociere cu Comisia Europeană.

Acesta a precizat că discuțiile tehnice cu reprezentanții Comisiei Europene sunt în desfășurare și că obiectivul principal este salvarea investițiilor care pot fi finalizate în termen.

„Este foarte important să discutăm cu colegii din comitetele de monitorizare care sunt datele-limită. Toată lumea știe de 31 august 2026, dar după aceea mai sunt termene care curg, inclusiv depunerea cererii finale de plată până la 30 septembrie”, a explicat Pîslaru.

Unele proiecte vor fi păstrate pe granturi, iar altele vor fi mutate pe împrumuturi, în funcție de stadiul lor, a declarat marți Dragoș Pîslaru.

„Anumite investiții care sunt pe grant vor fi diminuate pentru ca să fim siguri că tot ce rămâne pe grant se finalizează. În același timp, mutăm pe grant proiecte care sunt deja într-un stadiu foarte avansat și care pot fi terminate până pe 31 august 2026”, a declarat ministrul.

Întrebat cine este persoana responsabilă de aceste întârzieri, Pîslaru a declarat că „ai avut cinci ani să faci lucrurile și patru ani nu le-ai făcut. Totul a rămas pe ultimul an”.

El a adăugat că, la momentul preluării mandatului, situația proiectelor nu era clară.

„Știam că există o supracontractare de 47 de miliarde față de puțin peste 20 de miliarde cât avea PNRR-ul și era un haos total managerial”, a afirmat Pîslaru.

În ceea ce privește reforma salarizării din sectorul public, ministrul interimar al Muncii a declarat că aceasta a fost amânată prea mult.

„Nu era dorința mea în viață să mă apuc acum de salarizare în trei săptămâni, pe ultima sută de metri”, a declarat el.

Pîslaru susține că reforma a fost începută în 2022, dar ulterior abandonată și reluată târziu, iar acum este necesară pentru a evita pierderi de fonduri europene estimate la circa 770 de milioane de euro.

„Facem lucrurile pe repede înainte pentru că aceste reforme au fost evitate”, a spus ministrul.

Proiectul inaugurat marți a inclus construirea unei noi stații de 400 kV și retehnologizarea completă a nivelurilor de tensiune existente de 220/110 kV. Stația Reșița reprezintă un nod important al magistralei energetice de 400 kV din vestul țării – Axul Banat, asigurând tranzitul energiei electrice între Porțile de Fier, Reșița, Timișoara și Arad, arată oficialii Transelectrica.

Operatorul național de sistem și transport al energiei electrice este o companie controlată de stat, care deține, prin Secretariatul General al Guvernului, 58,68% din pachetul de acțiuni.

Acestă investiție ajută la intrarea în sistemul energetic național a energiei produse de hidrocecentala de pe Dunăre prin linia 400 kV Porțile de Fier – Anina – Reșița

Totodată, în această perioadă sunt în derulare, în diferite etape, proiecte importante pentru trecerea la tensiunea de 400 kV a axului Porțile de Fier – Reșița – Timișoara – Săcălaz – Arad.

Sursa: Transelectrica

Stația 400/220/110 kV Reșița are un rol strategic în Rețeaua Electrică de Transport, contribuind direct la creșterea siguranței în funcționare a Sistemului Electroenergetic Național și la consolidarea interconectărilor regionale.

„În ultimii ani, Transelectrica a derulat și încă derulează în zona de vest a țării investiții însumate la peste 600 de milioane de lei, pentru stabilitatea sistemului electroenergetic din această zonă a țării, pentru siguranța și continuitatea alimentării cu energie electrică, pentru creșterea cu 1000 MW a capacității de racordare atât a noilor mari consumatori, cât și a noilor producători, pentru creșterea capacității de schimb transfrontalier cu vecinii din Serbia, care a ajuns astfel până la 1000 MW.  Sunt investiții colosale care au avut nevoie de măiestrie inginerească, multă muncă, încăpățânare, puterea și perseverența de a înfrunta toate dificultățile întâmpinate pentru a deveni realitate. Și au devenit realitate: LEA 400 kV de interconexiune Reșița – Pancevo, LEA 400 kV Porțile de Fier – Anina – Reșița, una dintre cele mai spectaculoase și dificile construcții de infrastructură energetică majoră, Stația Electrica de Transformare Reșița, lucrare care a pus Reșița pe harta nodurilor «autostrăzii energetice» de 400 kV, dar și a nodurilor de interconexiune”, a declarat Ștefăniță Munteanu,CEO Transelectrica.

„În prezent, lucrăm intens la magistrala de 400 kV care va lega energetic în următoarea perioadă Reșița de Timișoara, pe noul Ax de 400 kv al Banatului, de la Reșița la Timișoara/ Săcălaz până la Arad. Este o lucrare finanțată din Fondul pentru Modernizare și care face parte din Inelul de 400 kV al României pe zona de vest. Transelectrica este o companie cu adevărat strategică pentru Statul Român. Investițiile pe care le face Transelectrica deschid ușa dezvoltării economice la nivel național. Recent, Adunarea Generală a Acționarilor a aprobat pentru acest an un buget de investiții de 914 milioane de lei,  cu 30% mai mare decât anul trecut. Iar ritmul va continua să crească. Ne propunem ca, în următorii ani, să ajungem progresiv la investiții anuale de până la 1,3 miliarde de lei”, a precizat șeful Transelectrica.

Sursa: Transelectrica

Trecerea la nivelul de tensiune de 400 kV răspunde cerințelor actuale de operare ale Sistemului Electroenergetic Național, crescând capacitatea, siguranța și flexibilitatea în exploatare. Investiția susține, totodată, alinierea rețelei de transport la standardele europene și la dinamica noilor fluxuri de energie.

Printre cele mai importante beneficii ale investiției din Stația Reșița se numără:

• Creșterea capacității de interconectare –  finalizarea stației de 400 kV Reșița a făcut posibilă operaționalizarea ambelor circuite ale LEA 400 kV de interconexiune Reșița – Pancevo, ceea ce conduce la creșterea cu până la 1000 MW a capacității de transport în relația România – Serbia. În același timp, finalizarea stației de 400 kV Reșița permite evacuarea puterii din stația Porțile de Fier la nivelul de tensiune de 400 kV, reprezentând un pas înainte pentru închiderea inelului de 400 kV – Axul Banat.
• Consolidarea rețelei de transport – optimizarea fluxurilor de putere și reducerea pierderilor tehnologice;
• Facilitarea integrării energiei regenerabile – crearea condițiilor pentru racordarea de noi capacități de producție din surse de energie regenerabilă.

Investiția face parte din Etapa I a programului amplu de dezvoltare și modernizare a Magistralei energetice de 400 kV din vestul țării – Axul Banat, susținut inclusiv prin Fondul pentru Modernizare, care va consolida infrastructura energetică din vestul României și va întări interconectarea cu rețeaua europeană ENTSO-E.

Potrivit companiei, lucrările au fost realizate de Asocierea Siemens Energy SRL (lider), Electrogrup SA, Retrasib SA și subcontractorul Energotech, precum și de Dacom Impex SRL și se înscriu în proiectul strategic „Trecerea la tensiunea de 400 kV a axului Porțile de Fier–Reșița–Timișoara–Săcălaz–Arad/ Stația 400/220/110 kV Reșița”.

Ceremonia de inaugurare a avut loc în prezența conducerii companiei, a Dispecerului Energetic Național (DEN), a autorităților locale și a contractorilor, dar și a 50 de studenți ai Facultății de Inginerie Electrică și Energetică din cadrul Universității Politehnice Timișoara.

Potrivit unui raport publicat de Greg Gillinger, fost ofițer american de informații spațiale din cadrul US Air Force, cel puțin patru sateliți rusești au fost aduși în apropierea satelitului ICEYE-X36, operat de compania finlandeză ICEYE, scrie TVP World.

Datele analizate din surse deschise arată că sateliții ruși Kosmos 2610, Kosmos 2611, Kosmos 2612 și Kosmos 2613 și-au modificat orbitele pentru a se sincroniza cu cea a satelitului ICEYE-X36.

Astfel, aceștia ajung să treacă frecvent în apropierea sistemului comercial care oferă imagini radar și informații strategice utilizate de Ucraina în războiul împotriva Rusiei.

Greg Gillinger a descris manevra drept „alarmantă”, susținând că repoziționarea sateliților ar putea face parte dintr-un plan mai amplu al Moscovei.

Potrivit expertului, sateliții ruși ar putea fi pregătiți pentru operațiuni de monitorizare sau chiar pentru atacuri asupra satelitului ICEYE-X36, fie prin metode kinetice, fie non-kinetice.

Specialistul a explicat că astfel de manevre sunt rare în industria spațială, deoarece consumă cantități foarte mari de combustibil.

De asemenea, sateliții comerciali sau cei utilizați pentru observații standard ale Pământului nu sunt, în mod normal, proiectați pentru asemenea modificări rapide și complexe de orbită.

Compania ICEYE, cofondată de antreprenorul polonez Rafał Modrzewski, operează cea mai mare constelație de sateliți SAR (Synthetic Aperture Radar) din lume.

Tehnologia SAR permite captarea imaginilor terestre indiferent de condițiile meteo sau de momentul zilei, deoarece utilizează unde radio în locul luminii convenționale.

În ultimii ani, Rusia și-a intensificat activitatea în domeniul spațial, încercând să își consolideze poziția strategică în raport cu NATO și statele occidentale. Luna trecută, generalul Stephen N. Whiting, comandantul US Space Command, a avertizat că Washingtonul este „foarte îngrijorat” de posibilitatea ca Moscova să dezvolte arme nucleare spațiale capabile să distrugă sateliți.

Trupa de muzică rock Metallica face un apel către fanii săi pentru donarea de sânge și plasmă, relatează Euronews.

Înainte de turneul din Marea Britanie, trupa a încheiat un parteneriat cu serviciile de donare de sânge.

Inițiativa este o extindere a activității depuse de organizația caritabilă All Within My Hands a trupei Metallica. Aceasta crește gradul de conștientizare cu privire la nevoia constantă de donare de sânge.

Sângele și plasma au un termen de valabilitate de doar 35 de zile. Așadar, sprijinul și conștientizarea continuă sunt vitale. Donațiile joacă un rol important în sprijinirea victimelor traumelor, a bolnavilor de cancer, a proaspetelor mame și a celor care trăiesc cu afecțiuni pe termen lung. Fiecare donație poate salva potențial până la trei vieți, mai arată sursa.

„Oriunde mergem în turneu, vrem să oferim ceva semnificativ comunităților care ne primesc”, a declarat un reprezentant al formației. „Am văzut în Statele Unite și Australia cum colaborarea cu serviciile de transfuzie de sânge poate contribui la creșterea gradului de conștientizare a donării de sânge. Colaborarea duce și la sprijinirea pacienților și suntem încântați să aducem aceeași abordare în Regatul Unit”.

„În timp ce încheiem etapa europeană a turneului «M72 World Tour» în Regatul Unit, le cerem fanilor să facă un pas înainte și să facă parte din ceva mai mare decât spectacolul. A avea grijă unii de alții și a-i sprijini pe cei care se bazează zilnic pe sângele donat este un act simplu care poate face o diferență puternică”, mai precizează sursa.

Alan Prosser, purtătorul de cuvânt al Serviciului Galez de Sânge, a declarat că „acesta este un moment cu adevărat unic pentru donarea de sânge în Regatul Unit. Parteneriatul cu o trupă de talia Metallica la nivel global ne permite să ne conectăm cu un public nou și să punem în lumină nevoia continuă de sânge”.

„Așa cum muzica metal curge puternic prin venele fanilor Metallica, la fel curge și sângele care dă puterea de a salva până la trei vieți cu fiecare donație. Donația este întotdeauna voluntară și neremunerată în Regatul Unit. Fiecare persoană care alege să doneze face o diferență reală pentru pacienții și familiile aflate în nevoie. Suntem mândri să facem parte dintr-o colaborare care aduce oamenii împreună pentru a salva vieți”, a mai precizat Prosser.

Comisia Europeană a încheiat în acest weekend, la Bruxelles, lucrările Grupului cetățenilor europeni privind pregătirea pentru situații de urgență.

După aproape trei luni de dezbateri și consultări, cei 150 de cetățeni selectați aleatoriu din toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene au formulat 20 de recomandări pentru întărirea capacității UE de a preveni și gestiona crizele.

Potrivit comunicatului de presă, recomandările au fost transmise oficial directorului general pentru protecție civilă și operațiuni umanitare europene, Maciej Popowski, urmând ca acestea să ajute la aplicarea Strategiei Uniunii pentru Pregătire.

Propunerile cetățenilor sunt împărțite în șase domenii principale: comunicarea riscurilor și a crizelor, integritatea informațiilor, incluziunea, autosuficiența, implicarea cetățenilor și educația.

Participanții au cerut măsuri pentru educarea populației în privința pregătirii pentru situații de urgență și îmbunătățirea sistemelor de avertizare și a comunicării în timpul crizelor.

De asemenea, recomandările au ca scop sprijinirea voluntariatului, creșterea autosuficienței și rezilienței europene, combaterea dezinformării și oferirea unui sprijin mai bun pentru persoanele vulnerabile din punct de vedere financiar și celor cu dizabilități.

Printre măsurile concrete propuse se numără distribuirea de broșuri către gospodării cu informații despre autosuficiența pentru 72 de ore în caz de criză, dar și organizarea de campanii de informare din ușă în ușă.

Participanții au recomandat și implicarea autorităților locale pentru ca mesajele să fie mai credibile.

O altă propunere anunțată este introducerea unui sistem standardizat de simboluri vizuale și sonore care să ajute oamenii să identifice rapid locațiile și serviciile în perioade de criză, oriunde în Uniunea Europeană.

Kremlinul le-a cerut diplomaților străini aflați în Kiev să părăsească de urgență capitala ucraineană, avertizând că vor fi lansate noi atacuri. În ciuda apelului, diplomații europeni rămân pe poziții.

„UE nu pleacă nicăieri. Rămânem la Kiev”, a declarat Katarína Mathernová, ambasadoarea UE în Ucraina.

De asemenea, un purtător de cuvânt al ministerului francez de Externe a declarat, pentru France Info, că „este exclusă evacuarea” personalului său din Kiev. Pe de altă parte, ministerul polonez de Externe a subliniat că orice atac asupra ambasadei sale din Kiev va fi „tratat ca un act ostil”.

Un oficial al ministerului german de Externe a declarat pentru POLITICO faptul că amenințarea Rusiei la adresa cetățenilor străini „arată că Rusia rămâne hotărâtă să escaladeze conflictul”.

Apelul Rusiei către cetățenii străini și personalul diplomat de a părăsi Kievul vine după ce în weekend, Moscova a lansat peste 80 de rachete asupra capitale. Mai multe clădiri au fost lovite, iar 87 de persoane au fost rănite în urma atacurilor, potrivit oficialilor ucraineni.

Acțiunile Rusiei au fost aspru criticate atât de președintele francez Emmanuel Macron, dar și de șefa politicii externe a UE, Kaja Kallas.

„Rusia a ajuns într-un impas pe câmpul de luptă, așa că terorizează Ucraina cu atacuri deliberate asupra centrelor orașelor. Se pare că Moscova ar fi folosit rachete balistice cu rază intermediară de acțiune Oreșnik, sisteme concepute să transporte focoase nucleare, ca o tactică politică de intimidare și o manieră nucleară imprudentă, la limita pragului”, a spus Kaja Kallas într-un mesaj pe rețelele sociale. 

La începutul acestei săptămâni, diplomați din peste 70 de țări s-au alăturat ministrului ucrainean de externe, Andrii Sybiha, în cadrul unei vizite în locurile vizate de atacuri în weekend. La vizită au participat o serie de reprezentanți ai țărilor din UE, printre care oficiali din Suedia, Austria, Irlanda și Lituania.