MediaFax.ro

Două firme au primit amenzi de peste 1 milion de lire sterline din cauza unui accident produs pe un șantier, potrivit The Independent. Victima se numește Gheorghiță Arsene. Românul avea 33 de ani în iunie 2020, în momentul producerii accidentului. El  a fost îngropat de viu după ce un șanț s-a prăbușit pe un șantier din Banstead, Surrey.

În urma unui proces de trei luni, instanța a decis că una dintre companii a încercat să reducă din cheltuieli în detrimentul siguranței. Firma a fost amendată cu suma de 500.000 de lire sterline.

A doua companie a fost amendată cu 650.000 de lire sterline deoarece judecătorul a observat că sistemele de siguranță existau, dar erau executate necorespunzător. Firmele au primit un termen de șase ani pentru a plăti pedeapsa.

Ce a spus judecătorul despre cazul românului

În discursul său judecătorul a spus că „pierderea vieții sale (a românului n.r.) a fost o tragedie teribilă, mai ales că putea fi evitată.”

Mama tânărului decedat a asistat la pronunțarea sentinței prin videoconferință din România. Într-o declarație, ea a vorbit despre fiul ei ca despre un „om bun” care a lucrat pentru a-și întreține familia. Femeia a povestit că fiul ei a sunat-o în ziua în care a murit, spunând că se afla într-un șanț adânc și că se temea de o prăbușire. „Nu se va întâmpla nimic… se va termina în curând”, i-a spus el mamei sale.

Românca a mai povestit că este în depresie și că moartea tânărului a afectat întreaga familie. Legătură mamă-fiu era întărită de o întâmplare mai veche. În tinerețe, mama i-a donat fiului un rinichi.

Românul a murit pe un șantier

Accidentul a avut loc pe un șantier de pe Park Road unde era reconstruit un azil de bătrâni.

Victima înlocuia o țeavă deteriorată în interiorul unu tunel adânc de 3 metri.

Potrivit unui oficial citat de AP, incendiul a izbucnit în provincia Antalya, de pe coasta mediteraneană.

Sute de oameni au fost evacuați

Incendiul a izbucnit luni în districtul Aksu din Antalya. Alimentat de vânturi puternice, s-a răspândit rapid în districtul vecin Kepez, forțând sute de locuitori să-și părăsească locuințele.

Cauza incendiului de vegetație nu este cunoscută momentan.

Hasan Kahya, un locuitor din Aksu care ajuta pompierii să stingă incendiul, a suferit un atac de cord, după ce a fost afectat de fum. Acesta a murit ulterior la spital, a declarat primarul districtului, Isa Yildirim.

Două persoane au fost spitalizate marți cu arsuri la picioare. Alte șase au fost tratate pentru inhalare de fum. Peste 100 de câini au fost evacuați dintr-un adăpost de animale din Aksu, potrivit sursei citate.

Intensitatea flăcărilor, „redusă”

Direcția silvică din Turcia a declarat miercuri că eforturile de a ține sub control incendiul continuă. Instituția a adăugat că intensitatea incendiului a fost „redusă”.

Cel puțin trei avioane de stingere a incendiilor, nouă elicoptere, 169 de autospeciale de stingere a incendiilor și peste 1.000 de pompieri au fost desfășurați, a relatat agenția de stat Anadolu.

De asemenea, pompierii se ocupau și de un incendiu de vegetație în districtul Kozan, din sudul provinciei Adana. Sute de locuitori au fost evacuați, a declarat direcția silvică.

Guvernul de la Chișinău a aprobat miercuri un plan cu 52 de măsuri pentru asigurarea aprovizionării cu gaze naturale, energie electrică, energie termică și produse petroliere în sezonul rece. Obiectivul este ca Republica Moldova să intre în iarnă cu surse diversificate de aprovizionare și rezerve suficiente.

Ministrul Energiei, Dorin Junghietu, spune că scumpirea gazelor și seceta din regiune au fost luate în calcul la pregătirea planului pentru iarnă.

„Prețurile la gaze pe piețele internaționale au crescut semnificativ, iar seceta severă din regiune a afectat producția de energie electrică și, inevitabil, s-a reflectat și asupra pieței. Guvernul a ținut cont de toate aceste riscuri și a pregătit măsurile necesare pentru ca țara să treacă cu bine peste sezonul rece”, a declarat oficialul moldovean.

Aproape 136 de milioane de metri cubi de gaze pentru Transnistria

Compania de stat Energocom trebuie să completeze stocurile de securitate până la 1 octombrie, iar furnizorii de gaze naturale trebuie să constituie, până la 1 noiembrie, rezerve echivalente cu 15% din consumul anual, proporțional cu cota de piață a fiecăruia.

Pentru Transnistria, regiunea separatistă prorusă a Republicii Moldova, asupra căreia Chișinăul nu exercită controlul efectiv, este prevăzută o rezervă distinctă.

Moldovagaz, compania desemnată să aprovizioneze regiunea, trebuie să asigure stocuri echivalente cu 15% din consumul total de pe malul stâng al Nistrului. Pentru iarna 2026–2027, acestea se ridică la 135,9 milioane de metri cubi de gaze și trebuie constituite până la 1 noiembrie.

Moldova pregătește și alimentarea cu energie electrică

Planul prevede începerea exploatării comerciale, până la sfârșitul lunii octombrie, a liniei electrice de 400 kV Vulcănești–Chișinău, care va lega sudul țării de zona capitalei.

Separat, autoritățile vor să crească capacitatea de transport al energiei electrice la frontiera cu România. Liniile de 110 kV vor fi menținute în stare operațională pentru ca Republica Moldova să poată fi alimentată, la nevoie, din sistemul energetic românesc.

Rețelele de gaze și electricitate, pregătite pentru iarnă

Guvernul Republicii Moldova le-a cerut operatorilor din sectorul energetic să finalizeze până la 15 octombrie lucrările la instalațiile energetice, rețelele termice și infrastructura de transport și distribuție a gazelor și energiei electrice.

Vor fi verificate și sursele de alimentare de rezervă pentru consumatorii de importanță vitală, rezervele de combustibili alternativi și echipamentele necesare intervențiilor. Au fost prevăzute, de asemenea, măsuri pentru protejarea infrastructurii energetice împotriva riscurilor cibernetice.

Instituțiile publice, obligate să reducă risipa

Pentru a identifica și reduce risipa, Guvernul le-a cerut instituțiilor publice să monitorizeze lunar consumul de energie și apă. Moldova continuă și programele pentru reducerea consumului de energie în locuințe, inclusiv cele destinate gospodăriilor vulnerabile. Prin aceste programe sunt finanțate, între altele, renovarea energetică a caselor și blocurilor și înlocuirea electrocasnicelor vechi cu unele mai eficiente.

În iarna precedentă, temperaturile scăzute au afectat filtrabilitatea motorinei și funcționarea unor autovehicule, generatoare și alte echipamente. Autoritățile moldovene au luat în calcul și aceste probleme, iar în sezonul rece vor intensifica verificările privind calitatea produselor petroliere comercializate în țară.

Patronii a două firme din orașul Sebeș, județul Alba, care activează în industria prelucrării lemnului, respectiv în industria chimică, au fost trimiși în judecată, alături de doi funcționari publici –un bărbat și o femeie – care erau și angajați ai uneia dintre firme, potrivit Parchetul de pe Lângă Tribunalul Alba.

Aceștia sunt judecați în stare de libertate pentru comiterea infracțiunilor de poluare prin evacuarea în atmosferă de substanțe periculoase și de fals în înscrisuri sub semnătură privată.

Aerul respirat, un pericol pentru cetățeni

Din cercetări reiese că, în perioada 2022 – 2023, în cadrul activității celor două fabrici vizate, la care se prelucrau plăcilor din lemn și a rășinilor pe bază de formaldehidă, acestea ar fi eliberat în atmosferă cantități de formaldehidă și de oxizi de azot care ar fi depășit limitele admise prin autorizația integrată de mediu, inclusiv în zone protejate.

Potrivit raportului de expertiză în specialitatea ecologie și protecția mediului administrat în cauză, cantitățile de compuși toxici ar fi pus în pericol mediul înconjurător, dar și viața și sănătatea locuitorilor și animalelor din zonă.

Cum au falsificat responsabilii de mediu rapoartele anuale?

În ceea ce-i privește pe bărbatul și femeia ce lucrau ca angajați ai uneia dintre fabrici, dar și responsabili de mediu, aceștia ar fi falsificat rapoartele anuale de de mediu. Cei doi nu ar fi raportat valorile reale înregistrate de poluare, repetând analizele în laboratorul din cadrul fabricii, până când nivelul de poluare era benefic firmelor pentru obținerea vizei anuale a autorizației de mediu.

De asemenea, atunci când experții dintr-un laborator extern s-au dus la fabrică să ia probe pentru a măsura calitatea aerului, aceștia ar fi încercat să intervină asupra sistemelor de depoluare,
a punctelor de prelevare sau asupra instalaţiilor tehnologice.

Potrivit raportului de protecția mediului, la fabrica de prelucrare a lemnului s-au înregistrat depășiri ale emisiilor de Formaldehidă în 5 rapoarte de încercare analizate, cu o valoare maximă de mai mult de 3 ori peste limita admisă într-o zonă locuită, punând în pericol populația din zonă.

În ceea ce privește firma care activa în industria chimică, valorile de Formaldehidă din aer au depășit de aproape 3 ori limita maximă admisă într-o zonă locuită. Și valorile înregistrate ale oxizilor de azot au fost peste limită.

Aerul poluat, periculos pentru respirație

Formaldehida și oxizii de azot se numără printre substanțele poluante periculoase pentru
care legislația de mediu impune limite stricte de emisie, monitorizare şi raportare, tocmai
pentru că expunerea, chiar şi pentru o durată scurtă la concentrații ridicate, poate afecta
sănătatea persoanelor care locuiesc în zonele învecinate platformelor industriale.

Formaldehida este clasificată de Organizația Mondială a Sănătății în grupa I a agenţilor cancerigeni pentru om. Expunerea la substanță poate provoca anomalii genetice, iar oxizii de azot din aer pot provoca leziuni pulmonare severe și boli respiratorii.

Înaltă de 1,78 m, Páleníková a evoluat în sezonul 2025-2026 pentru Villeneuve d’Ascq, formație care a ajuns până în semifinalele EuroCup și în finala Cupei Franței. În EuroCup, slovaca a disputat 15 partide, cu medii de 3,9 puncte, 1,7 recuperări și 1,3 pase decisive pe meci.

Născută la Bratislava, Páleníková a început baschetul la vârsta de 10 ani, la BK Petržalka, iar la 19 ani a făcut pasul către Piešťanské Čajky. A evoluat ulterior în Polonia, la Ślęza Wrocław, în Spania, la Innova-TSN Leganés, Clarinos Tenerife și Uni Girona, în Israel, la Maccabi Haifa, și în Turcia, înainte de transferul la Villeneuve d’Ascq.

Jucătoarea slovacă are o experiență consistentă la nivel internațional, fiind componentă a reprezentativei țării sale la trei ediții ale Campionatului European, în 2017, 2021 și 2023.

Adversara naționalei României în preliminariile EuroBasket

Páleníková este, totodată, o jucătoare cunoscută publicului român. Ea a evoluat împotriva naționalei României în preliminariile EuroBasket 2027. În meciul disputat la Ploiești, în 2025, Páleníková a fost principala marcatoare a echipei slovace, cu 16 puncte, oaspetele câștigând cu 88-56. În retur, în martie 2026, la Bratislava, echipa Slovaciei s-a impus cu 79-55 în fața reprezentativei tricolore. Slovaca a avut un meci modest, cu doar 6 puncte.

Slovacia s-a clasat a doua în grupă, în vreme ce România a încheiat pe locul 3, ratând prezența în faza a doua a calificărilor.

Páleníková a întâlnit România și în preliminariile EuroBasket 2025. În acea campanie, ea a fost principala marcatoare a Slovaciei, cu o medie de 16,5 puncte pe meci, la care a adăugat 3,5 recuperări și 2,5 pase decisive.

În actualele preliminarii pentru EuroBasket 2027, internaționala slovacă are medii de 13,8 puncte și 3,8 pase decisive pe meci, potrivit statisticilor FIBA.

La nivel individual, Páleníková a fost desemnată Baschetbalista Anului în Slovacia de patru ori consecutiv, în 2022, 2023, 2024 și 2025.

Rapid București a câștigat titlul în Liga Națională de baschet feminin în 2026, după o pauză de 48 de ani.

Declarațiile au fost făcute în cadrul conferinței organizate de USLM sub titlul „Cronica unei morți anunțate”, pe fondul blocării fondurilor bugetare pentru Metrorex.„A început școala, oamenii au copii, au rate de plătit, nu puteți să-i faceți sclavi”, a afirmat Marian Artimon.

Liderul sindical a reluat ideea și în timpul conferinței:

„Pentru ce? Suntem sclavi, muncim aici pe plantație? Nu. Noi suntem oameni ai muncii, avem contracte colective, avem contracte individuale care trebuie să se respecte. Avem contracte de servicii publice de transport care trebuie să se respecte.”

Salariile Metrorex, în pericol să fie plătite cu întârziere

Conflictul a izbucnit după ce Ministerul Transporturilor a informat Metrorex că fondurile de la bugetul de stat sunt suspendate până la aprobarea bugetului companiei pentru 2026.

Directorul general al Metrorex, Mariana Miclăuș, a confirmat existența riscului ca salariile să fie acordate cu întârziere, ca urmare a nealocării compensației pentru luna septembrie.

Metrorex nu și-a aprobat bugetul în intervalul legal de 150 de zile de la intrarea în vigoare a bugetului de stat, ceea ce a dus la suspendarea alocărilor bugetare.

USLM cere acum aprobarea de urgență a bugetului prin memorandum guvernamental.

USLM: Angajații ar putea refuza orele peste normă

Artimon susține că, dacă drepturile salariale nu sunt achitate, angajații pot decide să își exercite strict drepturile prevăzute de legislația muncii.

Printre variantele prezentate de liderul USLM se află efectuarea concediilor restante și refuzul de a mai lucra peste norma lunară.

„Să-și ia concediile mai vechi de 18 luni. Avem 11.000 de zile de concediu neacordat numai la mecanici. Să nu mai accepte să lucreze cu depășire de normă la mișcare, mai mult decât norma lunii”, a spus Artimon.

Acesta a vorbit și despre respectarea strictă a normelor de securitate și sănătate în muncă și a procedurilor operaționale.

Mesajul transmis de liderul sindical este că funcționarea Metrorex depinde în prezent inclusiv de ore suplimentare și de disponibilitatea angajaților de a compensa deficitul de personal.

Aproape 1.000 de oameni lipsă din schema Metrorex

Potrivit cifrelor prezentate de USLM, Metrorex are aprobate 5.922 de posturi, dar funcționează în prezent cu aproximativ 4.934 de salariați.

Diferența este de aproape 1.000 de angajați.

Sindicatul susține că numai în luna august au fost efectuate peste 10.000 de ore suplimentare în zona de circulație.

„Oamenii aproape au ajuns să doarmă la serviciu, că dacă pleacă acasă nu mai au timp să se întoarcă”, a declarat Artimon.

USLM afirmă că deficitul de personal și lipsa compensațiilor financiare s-au acumulat în ultimii ani și au pus tot mai multă presiune pe angajații rămași.

„Toată lumea știe să taie, nu toată lumea știe să modernizeze”

Artimon acuză că lipsa finanțării se reflectă direct asupra angajaților și asupra activității companiei.

„Toate aceste lipse de compensări se răsfrâng asupra oamenilor prin ore suplimentare, ore de concediu neacordate și asupra calității reviziilor și a calității activității”, a spus liderul USLM.

El a criticat și modul în care autoritățile au încercat să reducă pierderile companiei.

„Toată lumea știe să taie, nu toată lumea știe să modernizeze.”

Potrivit USLM, Contractul de Servicii Publice prevede pentru 2026 o compensație necesară de aproximativ 1,276 miliarde de lei, în timp ce proiectul bugetului Metrorex a luat în calcul circa 761 milioane de lei. Diferența este de peste 500 de milioane de lei.

„Dacă nu dați banii, sunteți responsabili pentru ce va urma”

Președintele USLM a transmis și un avertisment direct Ministerului Transporturilor.

„Dacă nu dați banii, sunteți responsabili pentru ce va urma. Fiecare om va decide ceea ce va face”, a spus Marian Artimon.

Liderul sindical avertizează că, în lipsa unei soluții până la jumătatea lunii septembrie, angajații nu mai pot fi obligați să acopere prin ore suplimentare și amânarea concediilor deficitul de personal al companiei.

„Dacă oamenii până pe 15 nu-și vor primi banii, de pe 16 sunt liberi să facă ce doresc, pentru că prea s-a bătut joc de metroul acesta în ultimii doi-trei ani”, afirmase Artimon și anterior.

Criza apare într-un moment sensibil pentru transportul din Capitală, odată cu începerea școlii și cu creșterea numărului de pasageri care folosesc transportul subteran.

Declarația a fost făcută în sesiunea de întrebări a conferinței USLM „Cronica unei morți anunțate”, în timp ce liderul sindical vorbea despre deficitul de personal și despre modul în care, în opinia sa, criteriile economice au ajuns să primeze în fața celor tehnice la Metrorex.

În cadrul acestor critici, Artimon a făcut însă și remarca referitoare la numărul femeilor aflate în poziții de decizie, fără a explica în ce mod genul persoanelor respective ar avea legătură cu problemele financiare sau tehnice reclamate de sindicat.

„Nu vreau să jignesc pe nimeni. Cam multe femei care conduc, iau decizii pentru Metrou astăzi. La CA femei, la directori femei, nu vreau să jignesc pe nimeni”, a declarat Marian Artimon.

Liderul sindical a continuat imediat cu critica asupra conducerii companiei:

„Am început să conducem economic în loc să conducem tehnic.”

Artimon nu a prezentat însă niciun argument care să lege sexul directorilor de problemele tehnice sau financiare invocate de USLM.

Declarația a venit după ce, într-o intervenție anterioară, liderul USLM folosise și expresia „lipsă de sânge în instalație” pentru a critica modul în care oficiali din minister ar fi gestionat situația.

„Trenul trebuie condus de un mecanic”

După remarca privind femeile aflate în poziții de conducere, Artimon și-a continuat argumentația afirmând că deciziile dintr-o companie feroviară ar trebui să țină cont în primul rând de criteriile tehnice.

„Trenul trebuie condus de un mecanic care trebuie să știe nu câți bani are în buget, ci să știe să conducă trenul. Pentru că în spate are 2.000 de oameni”, a spus acesta.

Președintele USLM a reclamat că unele promovări sau ocupări de posturi necesare funcționării sistemului sunt blocate din motive bugetare.

„Noi stăm și ne gândim: putem să promovăm mecanicul 1 să conducă trenul? Nu pot să-l promovez”, a declarat Artimon.

Acesta afirmă că există secții fără șefi sau fără suficient personal care să-și asume responsabilitățile prevăzute de procedurile feroviare.

USLM susține că Metrorex are foarte puține funcții de conducere

Artimon a încercat să combată și ideea că Metrorex ar avea o structură administrativă supradimensionată.

Potrivit cifrelor prezentate de liderul sindical, doar aproximativ 1,7% dintre salariații Metrorex ocupă funcții de conducere, deși legislația ar permite, potrivit acestuia, un procent de până la 8%.

„Cu toate idioțeniile care se vorbesc despre Metro, Metro nu are decât 1,7% personal care e funcție de conducere”, a spus Marian Artimon.

USLM susține că problema principală a companiei nu este numărul directorilor, ci lipsa personalului operațional.

Sindicatul afirmă că Metrorex are 5.922 de posturi aprobate, dar funcționează în prezent cu aproximativ 4.934 de angajați, adică un deficit de aproape 1.000 de persoane.

Remarca, făcută într-o conferință despre criza financiară

Derapajul lui Marian Artimon a venit în timpul unei conferințe în care sindicaliștii au avertizat că salariile angajaților Metrorex riscă să nu fie achitate la termen și că, începând cu 16 septembrie, sindicatul nu mai poate garanta funcționarea normală a metroului dacă angajații încep să își ia concediile restante și să refuze activitățile suplimentare.

USLM susține că o întârziere a salariilor ar putea declanșa reacții individuale ale angajaților, într-un moment în care compania se confruntă deja cu un deficit important de personal și cu mii de zile de concediu neefectuate.

„Atenție, pe data de 16 nimeni nu mai garantează că metroul va funcționa, pentru că oricine se va uita în pungă. A început școala, oamenii sunt tineri, au copii, au rate la bănci și nimeni de la bancă nu o să-i aștepte cu trei, patru, cinci zile”, a declarat președintele USLM.

Artimon spune că nu este vorba, în acest moment, despre anunțarea oficială a unei greve, ci despre faptul că fiecare angajat ar putea decide ce face dacă Metrorex nu își respectă obligațiile contractuale.

„Dacă nu dați banii, sunteți responsabili pentru ce va urma. Fiecare om va decide ceea ce va face, pentru că are de luat concediu. Pentru ce? Suntem sclavi, muncim aici pe plantație? Nu. Noi suntem oameni ai muncii, avem contracte colective, avem contracte individuale care trebuie să se respecte. Avem contracte de servicii publice de transport care trebuie să se respecte”, a spus Artimon.

Directoratul Național de Securitate Cibernetică (DNSC) a atras atenția, miercuri, asupra tentativelor de fraudă prin SMS și WhatsApp în care infractorii se folosesc de identitatea unor companii de curierat pentru a câștiga încrederea destinatarilor.

Potrivit datelor Bitdefender publicate în martie 2026, citate de DNSC, peste un milion de persoane din România au primit SMS-uri frauduloase în cadrul unei singure scheme de acest tip.

Atacatorii profită de faptul că foarte mulți oameni așteaptă colete și sunt astfel mai predispuși să creadă un mesaj care pare să provină de la o firmă de curierat.

Cum funcționează frauda

Mesajele îi anunță pe destinatari că există o problemă cu livrarea. Li se poate cere să confirme sau să completeze adresa, să aleagă un automat pentru ridicarea coletului ori să achite urgent o presupusă taxă de livrare sau depozitare.

Pentru rezolvarea problemei, mesajul conține un link. Acesta nu duce însă către site-ul real al companiei de curierat, ci către o pagină falsă, construită astfel încât să semene cu cea oficială.

Scopul atacatorilor este obținerea datelor personale sau bancare ale victimelor. În unele cazuri, linkurile pot fi folosite și pentru preluarea accesului la conturile de WhatsApp.

Experții în securitate cibernetică precizează că astfel de fraude sunt atacuri de inginerie socială și nu presupun neapărat compromiterea sistemelor informatice ale companiilor ale căror nume sunt folosite de infractori.

Una dintre armele folosite de escroci: graba

Una dintre metodele folosite pentru a determina victima să acceseze linkul este crearea unei false urgențe. Destinatarului i se poate spune că expedierea va fi returnată dacă nu completează imediat datele sau că trebuie să achite într-un timp foarte scurt o taxă.

Atacatorii modifică uneori foarte puțin numele expeditorului sau adresa site-ului, inclusiv prin schimbarea unei litere cu o cifră, astfel încât diferența față de adresa legitimă să fie greu de observat la prima vedere.

„De cele mai multe ori, utilizatorii cad în plasa atacatorilor pentru că nu sunt atenți, nu pentru că nu știu. Infractorii folosesc tehnici de inginerie socială care ne activează emoțiile și ne împing să acționăm rapid, sub presiunea urgenței”, a explicat Mihai Rotariu, manager în cadrul DNSC.

Ce trebuie să verifici înainte să accesezi un link

Recomandările experților în securitate cibernetică sunt ca linkurile primite prin mesaje nesolicitate sau suspecte să nu fie accesate. Utilizatorii trebuie să verifice cu atenție atât numele expeditorului, cât și adresa site-ului către care sunt trimiși.

De asemenea, o atenție deosebită trebuie acordată mesajelor care cer efectuarea rapidă a unei plăți sau confirmarea urgentă a unei livrări.

Parolele, codurile de autentificare sau verificare, codurile WhatsApp și datele cardului bancar nu trebuie transmise prin SMS. În cazul unei presupuse probleme cu un colet, informațiile despre livrare trebuie verificate separat, prin canalele oficiale ale serviciului de curierat.

Destinatarul poate verifica situația coletului folosind numărul AWB direct pe site-ul sau în aplicația oficială a firmei de curierat, fără să acceseze linkul primit prin SMS sau WhatsApp.

DNSC a readus aceste recomandări în atenția publicului odată cu lansarea unei acțiuni de informare privind fraudele în care atacatorii folosesc identitatea companiilor de curierat.

Proiectele de restaurare și cultivare a algelor marine încearcă să utilizeze această capacitate pentru a stoca dioxidul de carbon, în vederea atenuării încălzirii globale.

Cu toate acestea, algele ar putea deveni chiar ele o sursă de emisii de dioxid de carbon, potrivit unui studiu citat de AFP.

Algele elimină miliarde de tone de carbon anual

Asemenea copacilor, pădurile de alge marine elimină miliarde de tone de carbon în fiecare an prin fotosinteză.

Aceste proiecte de restaurare și cultivare a algelor marine încearcă să utilizeze această capacitate pentru a stoca CO2 în scopul atenuării încălzirii globale. Însă, „este puțin probabil ca restaurarea și cultivarea algelor marine să constituie o soluție majoră la schimbările climatice”, a declarat pentru AFP Karen Filbee-Dexter, cercetătoare în ecologie marină.

Autorii subliniază declinul global al pădurilor mari de alge marine, cum ar fi algele marine. Ele sunt extrem de sensibile la încălzirea oceanelor cauzată de emisiile de gaze cu efect de seră.

Acest declin eliberează milioane de tone de CO2 în atmosferă și reduce capacitatea algelor de a absorbi dioxidul de carbon.

Daunele sunt mai mari decât încercările de restaurare

Conform autorilor studiului, daunele cauzate de schimbările climatice sunt de 1.000 până la 10.000 de ori mai mari decât câștigurile obținute prin restaurarea, plantarea sau cultivarea algelor marine.

„Este extrem de important (și mai eficient) să ne străduim să prevenim dispariția pădurilor de alge marine pe care le avem deja”, a declarat Karen Filbee-Dexter, potrivit sursei.

Cercetătorii afirmă că întrebarea nu mai este „cât de mult dioxid de carbon ar putea absorbi aceste păduri (din alge) în viitor”, ci „în ce măsură vor continua să funcționeze într-un ocean care se încălzește”.

„Am văzut deja acest lucru cu pădurile terestre”, a remarcat Filbee-Dexter. 

„Ecosistemele care odinioară absorbeau în mod fiabil carbonul pot deveni surse de carbon atunci când sunt împinse dincolo de limitele lor. Trebuie să învățăm aceleași lecții pentru oceane”, a adăugat ea.

Jean-Charles Leclerc, ecologist marin, a declarat că concluziile articolului sunt „deosebit de relevante pentru politicile publice”.

El a cerut protejarea pădurilor de alge marine „de la bază”, „în primul rând prin reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră”, dar și „prin protejarea apelor noastre costiere de pescuitul excesiv și de multiplele presiuni cu care se confruntă”, conform aceleiași surse.

Cea mai amplă analiză oficială disponibilă identifică 68 de spitale care își desfășoară activitatea în imobile construite înainte de 1900.

În unele cazuri, vorbim despre clădiri care au peste 200 de ani și care sunt încă folosite pentru activități medicale.

Datele apar într-o analiză a Curții de Conturi privind infrastructura spitalicească, realizată pe baza situației din perioada 2014-2021.

Clădiri de cel puțin 127 de ani

Curtea a analizat 310 unități sanitare spitalicești din sistemul public și a constatat că majoritatea funcționau în clădiri construite între 1900 și 1970, în timp ce 68 de spitale își desfășurau activitatea în imobile ridicate înainte de 1900.

În 2026, asta înseamnă clădiri care au cel puțin 127 de ani.

Unele imobile au fost între timp modernizate, înlocuite sau scoase din circuitul medical.

Spitale care funcționează în clădiri construite în urmă cu un secol sau mai mult

Datele disponibile din documentele Ministerului Sănătății, ale autorităților locale și ale spitalelor permit identificarea unor exemple concrete.

Unul dintre cele mai vechi este Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sfântul Spiridon” din Iași, al cărui ansamblu istoric include clădiri datând din 1756-1758.

La Galați, Spitalul Clinic Obstetrică-Ginecologie „Buna Vestire” funcționează într-un sistem pavilionar, iar clădirile istorice datează din 1895.

La Suceava, o parte din ceea ce este cunoscut drept Spitalul Vechi datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului XX, construcțiile fiind realizate în perioada 1891-1903. În aceste clădiri funcționează în continuare secții medicale, inclusiv boli infecțioase.

La Ploiești, o clădire a actualului Spital Municipal datează din 1895 și este încă utilizată pentru activitate medicală.

În Vâlcea, corpul cunoscut drept „Spitalul Vechi” datează de la sfârșitul secolului al XIX-lea și face în continuare parte din infrastructura Spitalului Județean de Urgență.

Și în Craiova există clădiri medicale istorice. Una dintre clădirile Spitalului Clinic Municipal Filantropia este datată în secolul al XIX-lea (este monument istoric și are 165 de ani) și este în continuare legată de activitatea medicală.

Bucureștiul are și el spitale în clădiri istorice

Capitala concentrează mai multe exemple de infrastructură medicală veche.

Spitalul Clinic Colțea are actuala clădire istorică inaugurată în 1888.

Spitalul Filantropia are Pavilionul Central construit în perioada 1881-1883.

Actualul sediu al Spitalului Clinic de Urgență pentru Copii „Grigore Alexandrescu” datează din anii 1885-1886.

La Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila”, actualul complex pavilionar a fost construit în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, în perioada 1883-1889.

Dar simpla numărare a „spitalelor vechi” poate fi înșelătoare sau poate cădea sub suspiciunea de tendențiozitate.

De aceea, se cuvine să specificăm că o unitate medicală poate avea mai multe corpuri construite în perioade diferite, unele foarte vechi și altele ridicate mult mai recent.

În spitalele Ministerului Sănătății, 10 unități aveau clădiri de peste 100 de ani

O analiză a Curții de Conturi asupra celor 58 de spitale aflate în subordinea directă a Ministerului Sănătății a găsit că mai mult de jumătate dintre clădiri aveau peste 60 de ani.

Mai mult, 10 unități sanitare aveau în administrare clădiri cu o vechime de peste 100 de ani.

Printre exemplele indicate în documentele Curții de Conturi se află Institutul Național pentru Sănătatea Mamei și Copilului „Alessandrescu-Rusescu”, Institutul de Pneumoftiziologie „Marius Nasta” și Institutul Național de Diabet, Nutriție și Boli Metabolice „N.C. Paulescu”.

La Iași, situația este și mai spectaculoasă: Curtea de Conturi menționează clădirile istorice ale Spitalului „Sfântul Spiridon”, datând din 1756-1758, precum și o clădire din secolul al XIX-lea a Institutului Regional de Oncologie.

Vârsta clădirii și infecțiile nosocomiale

Vechimea unei clădiri nu înseamnă automat că în acel spital există mai multe infecții asociate asistenței medicale.

Nu există, în datele pe care le avem, o statistică națională care să demonstreze o relație directă de tipul „spital mai vechi = mai multe infecții”.

Problema este însă infrastructura, pentru că, într-un spital construit în urmă cu 100 sau 150 de ani, compartimentarea clădirii, traseele pacienților și ale personalului, ventilația, instalațiile sanitare și posibilitatea de a crea spații moderne de izolare pot fi dificil de adaptat la cerințele actuale.

PNRR a pus bani pentru infrastructura anti-infecții

Problema infrastructurii a fost inclusă și în investițiile finanțate prin PNRR.

Ministerul Sănătății a derulat proiecte pentru reducerea riscului de infecții asociate asistenței medicale, inclusiv prin modernizarea infrastructurii, laboratoare de microbiologie și echipamente destinate prevenirii și controlului infecțiilor.

În paralel, prin componenta dedicată infrastructurii spitalicești noi au fost prevăzute investiții în spitale care să includă spații de izolare și facilități adaptate cerințelor moderne de prevenire și control al infecțiilor.

Apropo de asta, în ghidul oficial românesc privind controlul infecției TB, Ministerul Sănătății spune explicit că transmiterea nosocomială a tuberculozei trebuie prevenită în toate unitățile care oferă îngrijiri medicale și că riscul trebuie evaluat pentru fiecare unitate și fiecare departament.

Mai mult, documentul clasifică zonele spitalicești în funcție de riscul de expunere la aerosoli care conțin M. tuberculosis și precizează că riscul depinde și de măsurile de control deja implementate.

O Românie, mai multe probleme

Datele oficiale disponibile spun, așadar, două lucruri importante.

Pe de o parte, 68 de spitale funcționau, potrivit analizei Curții de Conturi, în imobile construite înainte de 1900, pe baza situației analizate pentru perioada 2014-2021.

Pe de altă parte, România nu are publicată în prezent o inventariere națională actualizată care să permită identificarea exactă, în 2026, a tuturor spitalelor care funcționează în clădiri de peste 100 de ani.

Iar aceasta este poate una dintre problemele cele mai relevante: pentru a afla cât de mare este cu adevărat vulnerabilitatea infrastructurii medicale, trebuie să știm nu doar câte spitale avem și câte paturi, ci și în ce clădiri sunt tratați pacienții, cât de vechi sunt acestea, cât de bine pot fi adaptate la cerințele actuale și ce lucrări sunt necesare pentru ca spațiul medical să nu devină, la rândul său, un factor de risc.

Iată câteva exemple verificabile:

• Spitalul Militar Central, București – clădire din 1831
• Spitalul Colentina – clădiri istorice din secolul XIX
• Institutul „Matei Balș” – corpuri istorice, inclusiv unul din 1880
• Spitalul „Cuza Vodă” Iași – pavilioanele II-VI construite între 1906-1912, deci unele se apropie de 120 de ani, dar nu intră încă în categoria 100+ la toate corpurile
• Spitalul Târgu Cărbunești – inaugurat în 1892
• Spitalul Clinic CF Timișoara – mai multe pavilioane construite la începutul anilor 1900

Cum spuneam mai sus, Sf. Spiridon Iași are în administrare clădiri din perioada 1756-1758, iar Institutul Regional de Oncologie Iași are o clădire din secolul al XIX-lea.

Spitale cu o vechime mai mare de o sută de ani din România Județ / București Spital / unitate Anul construcției clădirii / corpului Vechime în 2026 Iași Spitalul Clinic Județean de Urgență „Sf. Spiridon” – ansamblul istoric 1756–1758 268–270 ani București Spitalul Clinic Colțea – clădirea istorică 1888 138 ani București Spitalul Filantropia – Pavilionul Central 1881–1883 143–145 ani București Spitalul Universitar de Urgență Militar Central „Dr. Carol Davila” – complexul pavilionar 1883–1889 137–143 ani Galați Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Buna Vestire” – pavilioane din 1895 131 ani Suceava Spitalul Județean de Urgență „Sf. Ioan cel Nou” – „Spitalul Vechi” 1891–1903 123–135 ani Prahova Spitalul Municipal Ploiești – clădirea din str. Rudului 1895 131 ani Spitale cu risc seismic I Spital / unitate Localitate Clădire / corp Spitalul Clinic Colțea București clădire spital Spitalul Clinic de Boli Infecțioase și Tropicale „Dr. Victor Babeș” București Pavilionul A1 Spitalul Clinic de Chirurgie Oro-Maxilo-Facială „Prof. Dr. Dan Theodorescu” București corpuri încadrate Rs I Spitalul Județean de Urgență Brăila Brăila corp B Spitalul Județean de Urgență „Mavromati” Botoșani mai multe secții/clădiri Spitalul Municipal Mangalia Mangalia clădiri încadrate Rs I Spitalul Clinic de Boli Infecțioase „Sf. Parascheva” Iași pavilion administrativ Spitalul Clinic de Obstetrică-Ginecologie „Cuza Vodă” Iași pavilioanele 1–6 Spitalul Clinic de Pneumoftiziologie Iași Iași Secția Pașcanu Spitalul Clinic de Urgență „Prof. Dr. Nicolae Oblu” Iași clădire/clădiri încadrate Rs I Spitalul de Pneumoftiziologie Bisericani Neamț clădiri încadrate Rs I Spitalul Orășenesc Panciu Vrancea clădire încadrată Rs I

 

Thierheimer Walter Wilhelm este profesor universitar în cadrul Facultății de Alimentație și Turism este acuzat de o parte dintre studenții săi de abuz de abuz de putere, hărțuire cu conotații sexuale, discriminare și intimidare. Acuzațiile ar fi ieșit la lumină la începutul săptămânii, când un grup de studenți a trimis presei brașovene un mail, potrivit Bună Ziua Brașov. 

Studenții acuzau că, de ani de zile, ar fi dat examene la „intervale orare extenuante”, după ce aceștia ar fi așteptat ore în șir pe holuri și ar fi avut parte de „evaluări arbitrare”.

De asemenea, aceștia acuză că profesorul le-ar fi făcut „glume și aluzii cu caracter sexual”, dar și „comentarii privind aspectul fizic, îmbrăcămintea, lungimea părului și a unghiilor, dar și machiajul și postura în bancă”.

Studenții mai acuză că profesorul le-ar fi pus la examene întrebări privind veniturile sau ocupația părinților, dar și vârsta bunicilor, precum și că i-a comparat cu persoane publice sau personaje din filme pentru a-i ridiculiza.

De asemenea, grupul de studenți a mai susținut că profesorul i-ar aborda individual, amenințându-i că, în cazul în care îl reclamă sau îl înregistrează „nu va promova examenul ani la rând”. Studenții au trimis mesajul în mod anonim, de frica „repercusiunilor academice” și au sesizat oficial Comisia de Etică a UNITBV, Ministerul Educației, dar și Consiliul Național pentru Combatere a discriminării.

Un alt grup de studenți îi ia apărarea dascălului

Marți, un alt grup de studenți i-a luat apărarea profesorului, tot prin intermediul unui mail transmis presei brașovene. De această dată, grupul a susținut că „acuzațiile sunt complet eronate”, și că studenții au fost tratați „drept și cinstit”. Aceștia susțin că au făcut „glume exagerate cu profesorul” și că dascălul nu s-a supărat, potrivit Bună Ziua Brașov. 

În ceea ce privește întrebările despre starea materială a părinților, grupul separat susține că studentul a fost întrebat pentru că profesorul dorea să evidențieze cât de greu le este să-l susțină material, în contextul în care el „nu învață”, afirmând că studentul respectiv „nu și-a luat notițe” pe parcursul orelor.

Studenții mai afirmă că nu s-au simțit niciodată „intimidați sau hărțuiți”, precizând că profesorul i-a primit la ore și la examen indiferent de ținuta lor. Aceștia au precizat că observația referitoare la lungimea unghiilor a fost făcută pentru una dintre colegele lor care nu a putut să scrie cu creta la tablă.

În ceea ce privește examenele, studenții afirmă că au fost programate 3 examene la aceeași oră, iar profesorul a încercat să organizeze desfășurarea examenului „cât mai repede posibil”. Aceștia afirmă că ultimul examen s-a desfășurat între orele 12:00 – 19:00.

Potrivit prorectorului în relațiile publice al Universității Transilvania din Brașov, profesorul a mai fost în atenția Comisiei de Etică și în urmă cu mai mulți ani. Comisia, din care fac parte și studenți, va analiza cazul profesorului.

ANOSR cere sancționarea dascălului

Alianța Națională a Organizațiilor Studențești (ANOSR), cere Parlamentului și Ministerului Educației modificarea legislației privind etica universitară, după acuzațiile studenților de la Universitatea Transilvania din Brașov.

Alianța cere soluționarea rapidă a cazului, dar și introducerea în legislație a unor sancțiuni suplimentare, precum interzicerea prestării activității didactice, excluderea din granturi sau diminuarea salariului de bază dar și suspendarea activității didactice pe durata cercetării și asigurarea consilierii psihologice pentru victime.

ANOSR a mai cerut ca în legislație să fie introdusă și măsura de sancționare a membrilor comunității universitare care ajută „făptuitorul” să ascundă actele de hărțuire, inclusiv sexuală. Organizația a mai precizat că și persoanele cu responsabilități în combaterea acestor actelor de agresiune să fie sancționate dacă nu respectă atribuțiile.

 

Într-o scurtă conferință de presă, după ce a pierdut în fața lui Ben Shelton în sferturile de finală ale US Open, Carlos Alcaraz a spus că nu este dezamăgit și că pleacă fericit și mândru.

„Așa cum am spus înainte de începerea turneului, obiectivul meu era să ies pe teren, să disput acest gen de meciuri și să o fac fiind sănătos. A fost foarte aproape. Foarte aproape. Așa că nu voi fi dezamăgit că nu am reușit să obțin victoria în final. Sunt fericit și mândru de mine, de felul în care am luptat”, a declarat spaniolul, revenit în circuit după mai bine de patru luni din cauza unei accidentări.

Alcaraz, despre Shelton: Fizic, e o bestie

El a adăugat că pleacă de pe teren fericit și sănătos.

Fostul număr unu mondial a avut doar cuvinte de laudă la adresa adversarului său, Ben Shelton, aflat la prima victorie din carieră împotriva unui jucător din Top 3.

„În fața mea era un Shelton care, cred, a jucat un meci foarte complet. Foarte matur, știind ce avea de făcut în fiecare moment. Fizic, e o bestie. Părea că nu are niciun fel de slăbiciune”, a spus Alcaraz, potrivit as.com.

Alcaraz susține că nu e plăcut să pierzi după un meci de patru ore și jumătate, dar crede că publicul a fost mulțumit. „La trei dimineața erau o mulțime de oameni în stadion, susținându-ne și încurajându-ne atât pe Ben, cât și pe mine”.

„Asta mi-a lipsit cel mai mult: bătăliile”

Spaniolul a spus că abia așteaptă să se întoarcă acasă, să își reia antrenamentele și să concureze: „Așa cum am spus, abia aștept să mă întorc acasă, să mă antrenez, să concurez. Mă așteaptă provocări foarte importante, dar asta mi-a lipsit cel mai mult: bătăliile, încercarea de a trece peste adversar când lucrurile nu merg bine, căutarea de soluții”.

Americanul Ben Shelton (locul 9 ATP) l-a învins pe spaniolul Carlos Alcaraz (locul 3 ATP) într-un meci dramatic de cinci seturi, decis în super tiebreak. Shelton s-a impus cu 6-7 (5), 6-1, 6-3, 1-6, 7-6 (10-7), după un duel maraton încheiat după patru ore și 28 de minute de joc.

Incidentul a avut loc pe 6 septembrie, în apropiere de Husseiniyeh, în zona centrală a orașului Nabatieh, în timp ce reporterul postului Al-Manar realiza o transmisiune live în jurul orei 20:00. Associated Press a publicat imaginile, iar momentul s-a răspândit rapid pe rețelele sociale. Potrivit informațiilor transmise, reporterul și cameramanul au fost răniți.

Cei doi jurnaliști au fost răniți de schije

Reporterul este identificat de alte surse drept Ali Shbib, iar cameramanul drept Mohammad Berjawi. Federația Internațională a Jurnaliștilor (IFJ) a confirmat că ambii au fost răniți de schije în timpul atacului și au fost transportați la Spitalul Sheikh Ragheb Harb pentru îngrijiri medicale. Potrivit organizației, starea lor nu era considerată gravă. Imaginile filmate în timpul transmisiunii arată reporterul în momentul în care în spatele său are loc explozia. El se apleacă instinctiv pentru a se proteja, iar transmisia este întreruptă în timp ce în cadru apar foc și resturi. Al Jazeera a difuzat, de asemenea, imaginile și a relatat că jurnalistul și cameramanul au fost răniți, dar se află în stare bună.

Reporterul Ali Shbib transmitea live când a avut loc explozia. Sursa foto: captură video.

Ce spune Israelul despre atac

Incidentul s-a produs în contextul unei noi intensificări a atacurilor israeliene în sudul Libanului. Armata israeliană a confirmat că a efectuat lovituri în zona Nabatieh și a transmis că operațiunile au vizat membri și infrastructură Hezbollah. Potrivit informațiilor publicate de presa israeliană, armata a declarat că este la curent cu informațiile potrivit cărora un jurnalist a fost rănit în timpul operațiunii. Nu există însă o confirmare că echipa de televiziune ar fi fost ținta atacului. Această diferență este importantă: imaginile demonstrează că lovitura a avut loc extrem de aproape de jurnaliști, însă nu stabilesc, de unele singure, care a fost ținta militară a atacului.

Al-Manar este controlat de Hezbollah

Al-Manar, postul pentru care lucrau cei doi jurnaliști, este controlat de Hezbollah, gruparea șiită libaneză susținută de Iran. AP precizează explicit acest lucru în prezentarea incidentului. Postul este una dintre principalele surse media asociate Hezbollah și relatează în mod constant operațiunile militare și atacurile din sudul Libanului. Faptul că jurnaliștii lucrau pentru Al-Manar este relevant pentru înțelegerea contextului, dar nu schimbă faptul că cei doi au fost răniți în timpul unei transmisiuni jurnalistice.

Sudul Libanului, din nou în centrul escaladării

Incidentul nu este izolat. În ultimele zile, zona Nabatieh a fost lovită în mod repetat, iar tensiunile dintre Israel și Hezbollah au crescut în pofida acordului de încetare a focului negociat cu sprijinul Statelor Unite în iunie. Pe 7 septembrie, la Kfar Rumman, în provincia Nabatieh, loviturile israeliene au ucis cel puțin 12 persoane, inclusiv doi copii și patru femei, potrivit autorităților libaneze. O altă lovitură asupra unui vehicul a ucis un paramedic și a rănit alți doi. Israelul a spus că atacurile au fost efectuate ca răspuns la atacuri cu drone ale Hezbollah și că a vizat persoane implicate în transportul de arme. Cu o zi înainte, atacurile israeliene din zona Nabatieh au ucis alte persoane și au distrus un spital dezafectat, potrivit autorităților libaneze. Președintele libanez Joseph Aoun a descris intensificarea atacurilor drept o „escaladare periculoasă” și o încălcare a acordului de încetare a focului.

Un acord de încetare a focului tot mai fragil

Acordul încheiat în iunie prevedea încetarea focului și retragerea operațiunilor Hezbollah din zona de la sud de râul Litani, în timp ce armata libaneză urma să preia treptat controlul asupra unor zone. Israelul urma să își retragă trupele din Liban, însă acordul permitea menținerea forțelor israeliene în zona de securitate ocupată până când autoritățile israeliene considerau că amenințarea Hezbollah a fost eliminată. Implementarea acordului a rămas însă blocată, iar Israelul și Hezbollah continuă să se acuze reciproc de încălcări.

Una dintre principalele zone de confruntare este creasta Ali al-Taher, situată în apropiere de Nabatieh. Israelul susține că a obținut control operațional asupra zonei și că acolo există infrastructură subterană a Hezbollah. AP relatează că în regiune au continuat aproape zilnic atacurile aeriene și bombardamentele, în timp ce Hezbollah a răspuns cu drone.

Bulega, care va avea un contract valabil pentru sezoanele 2027 și 2028, va pilota o motocicletă Ducati și îl va avea coechipier pe spaniolul Fermin Aldeguer. Cei doi îi vor înlocui în cadrul echipei VR46 pe Fabio Di Giannantonio și Franco Morbidelli.

Transferul reprezintă revenirea lui Bulega în structura VR46, italianul făcând parte în perioada junioratului din academia legendarului Valentino Rossi. În vârstă de 26 de ani, acesta a construit în ultimii ani o carieră de succes în Campionatul Mondial de Superbike, unde concurează pentru Aruba.it Racing – Ducati.

Bulega este în prezent liderul clasamentului mondial de Superbike și se află aproape de câștigarea titlului. Experiența acumulată în competiția care utilizează pneuri Pirelli, precum și rolul său de pilot de teste Ducati pentru noul prototip MotoGP, sunt considerate atuuri importante înaintea debutului în categoria regină.

„Să ajung în MotoGP este un vis. Am ales această echipă pentru că am fost întotdeauna legat de ea și am făcut parte din VR46 Riders Academy când eram copil”, a declarat Bulega, care a subliniat că trecerea la MotoGP va fi mai ușoară datorită faptului că este deja familiarizat cu oamenii din cadrul structurii VR46.

Italianul a mărturisit că traseul său către MotoGP a fost diferit de cel obișnuit, după ce a ales să își construiască o carieră în Superbike.

„Acești ani au depășit cu mult așteptările”

„Când am început să concurez, visam să ajung în MotoGP. Apoi, din diverse motive, cariera mea a luat un alt drum: am trecut în WorldSBK, unde m-am concentrat pe construirea unei cariere de succes. Totuși, acești ani au depășit cu mult așteptările mele, așa că am decis să facem pasul către categoria regină. Sunt bucuros că am atins acest obiectiv, chiar dacă a durat ceva mai mult și am urmat un drum diferit de cel obișnuit. Este ceva incredibil și sunt foarte mândru”, a spus Bulega, care nu și-a stabilit obiective precise pentru primul sezon în MotoGP.

La rândul său, Gigi Dall’Igna, directorul Ducati Corse, a apreciat progresul înregistrat de Bulega în ultimii ani.

„Suntem foarte bucuroși să îi urăm bun venit în proiectul Ducati din MotoGP începând de sezonul viitor. De-a lungul acestor ani, a demonstrat că este un pilot foarte talentat, capabil să evolueze constant, să obțină maximum de la motocicletele noastre și să atingă un nivel extraordinar de competitivitate. Parcursul său confirmă că este un pilot cu un prezent solid și de succes, dar care are în același timp un viitor foarte promițător. Credem că a venit momentul potrivit pentru a aborda această nouă provocare”, a spus el.

Bulega va forma, astfel, alături de Aldeguer, una dintre cele mai tinere echipe de piloți pe grila MotoGP 2027.

Finlanda a devenit în ultimii ani una dintre principalele destinații europene pentru dezvoltarea centrelor de date, pe fondul expansiunii rapide a inteligenței artificiale, notează CNBC.

Marile companii din domeniu sunt atrase în special de disponibilitatea terenurilor și de accesul la energie electrică, avantaje pe care Finlanda le are într-o măsură mai mare decât multe alte țări din Europa.

Google a anunțat, de asemenea, că a semnat cu grupul energetic finlandez Fortum un contract pe 22 de ani pentru achiziția de energie electrică. Acțiunile Fortum au crescut cu 9% după anunț.

„Google este mândră să își consolideze prezența în Finlanda prin cea mai mare investiție individuală a companiei în Europa, după mai bine de 15 ani de investiții constante în această țară”, a declarat Ruth Porat, președinte și director pentru investiții al Alphabet și Google.

Ea a precizat că investiția va fi însoțită de dezvoltarea unor noi capacități energetice, de îmbunătățirea rețelei electrice și de măsuri menite să susțină accesul la energie la costuri rezonabile.

Finlanda, tot mai atractivă pentru marile proiecte de centre de date

În ultimele luni, în Finlanda au fost anunțate mai multe proiecte importante de centre de date, printre companiile implicate numărându-se Pure DC, Arcem și Nebius.

„Finlanda se confruntă acum cu o cerere uriașă pentru infrastructură de inteligență artificială. La evenimentele din industrie am auzit chiar că este numită «Texasul Europei»”, a declarat pentru CNBC Matti Lajunen, partener la firma finlandeză de avocatură Hannes Snellman.

Potrivit acestuia, noi companii interesate să intre pe piața finlandeză fac solicitări aproape în fiecare săptămână.

Meci decis de greșeli în prima repriză

În primul meci din actuala stagiune a Ligii Campionilor, „Galacticii” lui Jose Mourinho s-au impus cu 2-1 în fața lui Inter Milano, într-un meci disputat pe Santiago Bernabeu.

Madridul a reușit să înscrie în prima repriză, prin Mbappe, în minutul 14, după o greșeală a lui Bisseck, și prin Fede Valverde, după o gafă a portarului Martinez. 

Echipa italiană a redus diferența în minutul 77 prin Carols Augusto, dar nu a fost suficient. 

Chivu, optimist în ciuda înfrângerii

Analizând evoluția echipei, Chivu a afirmat că nu resimte nicio frustrare după rezultatul final, ci din contră. 

„Nu sunt deloc supărat; dimpotrivă, sunt mulțumit de personalitatea echipei mele. Au depășit momente dificile, iar după anumite greșeli, mă interesează reacția lor. ”, a spus antrenorul român, citat de Gazzetta dello Sport. 

„Pe Bernabéu am încercat să dominăm, ceea ce mă face optimist în privința viitorului. Greșelile fac parte din joc. Știam că trebuie să cedăm ceva, dar am rămas în joc până la final”, a continuat Chivu. 

Întrebat despre greșeala lui Martinez care a dus la 2-0, Chivu nu și-a arătat nemulțumirea. 

„Martinez a reacționat ca un portar de elită după acea greșeală. A rămas concentrat și a avut intervenții importante. Iar ceea ce contează este reacția: să ridici capul și să-ți recapeți încrederea. Asta este ceea ce contează pentru mine”, a mai spus Chivu. 

Mesaj din suflet pentru Jose Mourinho

În timpul discuțiilor cu presa, Chivu și-a exprimat și recunoștința față de fostul său antrenor, Jose Mourinho. 

„Îl iubesc nespus pentru ceea ce a însemnat pentru mine într-o perioadă dificilă, pentru ceea ce am trăit împreună și pentru omul minunat care este. Îl iubesc atât de mult; m-am bucurat să-l revăd și îi doresc tot binele din lume”, a conchis fostul fundaș. 

Practic, diferite combinații între numărul de pași zilnici și ritmul de mers pot fi asociate cu un risc mai scăzut de deces prematur, potrivit Euronews. 

„Constatările noastre oferă indicații privind strategii flexibile, bazate pe numărul de pași, pentru reducerea riscului de mortalitate în rândul adulților de vârstă mijlocie, dar și al bătrânilor, în special al celor care se confruntă cu obstacole în creșterea numărului zilnic de pași sau a intensității mersului”, au declarat cercetătorii, subliniind faptul că majoritatea studiilor nu au analizat asocierea dintre diferite combinații de număr zilnic de pași și intensitatea mersului cu riscul de mortalitate.

Cercetătorii au analizat datele înregistrate de dispozitivele de monitorizare a activității fizice ale participanților de vârstă mijlocie din cadrul UK Biobank, care au purtat un astfel de dispozitiv timp de șapte zile între anii 2013 și 2015.

Dispozitivele de monitorizare purtate de un număr de 64.743 de participanți la studiu. Participanții sunt adulți cu vârsta între 40 și 69 de ani. Purtând aparatele, ei au făcut între mai puțin de 5.000 și peste 10.000 de pași pe zi, având ritmuri diferite.

După ce au analizat aceste date, cercetătorii au constatat că oamenii care au făcut între 7.500 de pași și 10.000 de pași în fiecare zi au reușit să reducă riscul de moarte prematură.

De asemenea, un ritm mai alert de mers, cu 90 de pași pe minut, timp de cel puțin 30 de minute, a fost asociat cu un risc mai scăzut de deces, indiferent de numărul de pași parcurși.

„Indiferent de numărul total de pași zilnici, menținerea unei cadențe mai ridicate la mers ar putea fi un obiectiv promițător pentru prevenirea mortalității premature”, au declarat cercetătorii.

Pentru cei care duc un stil de viață sedentar, cu mai puțin de 5.000 de pași pe zi, „creșterea ritmului de mers poate reduce substanțial riscul de deces din orice cauză și riscul de deces din cauza bolilor cardiovasculare”, au precizat experții.

În același timp, cei care preferă să meargă mai încet, pot să se plimbe ceva mai mult pentru ca plimbarea zilnică să aibă beneficii pentru sănătate.

Într-o postare publicată miercuri pe Facebook, Alexandru Rogobete susține că bugetul Sănătății este greu de estimat, deoarece cheltuielile variază în funcție de numărul pacienților, al urgențelor și de costul tratamentelor.

„În sănătate, reformele nu se pot face prin tăieri. Se fac prin construcție, investiții și viziune. Bugetul sănătății nu este și nu va fi niciodată un Excel perfect predictibil. Este unul dintre cele mai dinamice și volatile bugete ale statului. Poți face estimări pe baza anilor anteriori, dar nu poți ști cu exactitate câți pacienți se vor îmbolnăvi, câte urgențe vor ajunge în UPU, care va fi încărcarea ATI, câte accidente colective vor exista sau câți oameni vor avea nevoie de tratamente costisitoare”, a scris fostul ministru al Sănătății.

Situația din oncologie

Alexandru Rogobete a dat ca exemplu cheltuielile pentru tratamentele oncologice, despre care spune că au crescut puternic în ultimii ani.

„Consumul pentru tratamentul medicamentos a crescut de la aproximativ 3,6 miliarde de lei în 2020 la 9,5 miliarde în 2025, iar necesarul estimat pentru 2026 depășește 10,3 miliarde. De ce? Pentru că România și-a dezvoltat capacitatea de diagnostic: mai multe CT-uri, RMN-uri, PET-CT-uri, laboratoare performante, screening și diagnostic mobil. Încǎ nu suficiente, dar mult mai multe ca acum 5 ani! O dezvoltare vizibilǎ și normalǎ! Diagnosticăm mai mulți pacienți și îi diagnosticăm mai repede”, a subliniat Rogobete.

El spune că, în paralel, a crescut și capacitatea de tratament, prin modernizarea spitalelor și secțiilor, dezvoltarea blocurilor operatorii, a secțiilor ATI și a serviciilor de radioterapie, precum și prin accesul la terapii moderne.

„Mai mulți pacienți diagnosticați înseamnă mai mulți pacienți tratați. Iar mai mulți oameni tratați înseamnă, firesc, costuri mai mari”, a adăugat fostul ministru.

Critici la adresa lui Bolojan și a șefului CNAS

Rogobete i-a criticat apoi pe premierul interimar Ilie Bolojan și pe președintele CNAS, Horațiu Moldovan, spunând că privesc evoluția cheltuielilor din Sănătate „aproape exclusiv contabil”.

„Aici este problema de viziune a premierului demis Ilie Bolojan și a președintelui CNAS, Horațiu Moldovan. Când privești această evoluție aproape exclusiv contabil și o prezinți ca pe o anomalie care trebuie tăiată, nu înțelegi mecanismul unui sistem de sănătate care și-a crescut capacitatea de a diagnostica și trata”, a scris acesta.

Fostul ministru a criticat și ideea înlocuirii unor medicamente cu variante mai ieftine doar pentru că ar avea efecte similare.

„Medicina nu se face cu aproximații. Sănătatea nu se reformează cu barda. Și asta nu este reformă. Sigur că trebuie eliminată risipa. Trebuie negociate prețurile și folosite genericele și biosimilarele acolo unde sunt indicate medical. Trebuie urmărit fiecare leu public. Dar reforma nu înseamnă să reduci accesul pacienților pentru ca un tabel să arate mai bine”, a transmis Rogobete.

Rogobete a spus că reforma sistemului trebuie să însemne diagnostic mai rapid, tratamente mai eficiente și construirea unui sistem sustenabil.

„Domnule Bolojan, domnule Moldovan, sănătatea nu este o problemă de Excel care se rezolvă prin tăieri. Este un sistem viu, construit pentru oameni. Riști sănătatea și viața oamenilor”, a conchis Alexandru Rogobete.

Regele Harald al V-lea al Norvegiei a petrecut peste trei decenii pe tron și a murit la vârsta de 89 de ani.

O procesiune pe jos de la palatul regal la Catedrala din Oslo va începe la ora locală 12.00, urmată de o ceremonie religioasă. Ceremonia va începe cu un minut de reculegere la nivel național, scrie Reuters.

Participanți din întreaga lume

Printre participanții așteptați se numără prințul William și prințesa Anne din Marea Britanie, prințul Akishino al Japoniei și prințesa Kiko, regele Felipe, regina Letizia și regina Sofia din Spania, familia regală a Suediei, precum și regele Frederik și regina Mary din Danemarca.

Au fost invitați, de asemenea, șefi de stat din întreaga lume.

Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a sosit marți seara la Oslo, unde s-a întâlnit cu prim-ministrul Norvegiei și cu alți oficiali pentru a discuta despre războiul în curs cu Rusia, au declarat oficiali de ambele părți.

Regina Mette-Marit, așteptată la ceremonii

Se așteaptă ca regina Mette-Marit, în vârstă de 53 de ani, să participe la ceremonii, dar aceasta va călători cu mașina împreună regina Sonja, văduva regelui Harald, în vârstă de 89 de ani.

Săptămâna trecută, Mette-Marit a fost nevoită să-și anuleze planurile de a participa la ceremonia de depunere a jurământului soțului său, regele Haakon al VIII-lea, în parlament, din cauza unor complicații apărute în urma operației sale.

Fiul ei, Marius Borg Hoiby, născut dintr-o relație anterioară căsătoriei cu Haakon, este de asemenea așteptat la înmormântare, în ciuda faptului că se află în arest la domiciliu și poartă un dispozitiv de monitorizare la gleznă, după ce a fost condamnat pentru viol și violență domestică. El a formulat apel împotriva sentinței.

Înmormântat la cripta regală

După slujba de miercuri, un cortegiu mai restrâns va însoți sicriul până la cripta regală de la Cetatea Akershus, cu vedere spre portul din Oslo. Acolo, sicriul lui Harald va fi așezat într-un sarcofag, alături de cele ale părinților săi.

Când Haakon va ieși din criptă, perioada de doliu național se va încheia oficial, iar steagurile care au fost arborate în bernă de la moartea lui Harald vor fi ridicate din nou.

Mii de oameni, așteptați în Oslo

Poliția norvegiană a anunțat că asigurarea securității în timpul ceremoniilor de înmormântare reprezintă cea mai mare operațiune planificată din istoria forței de ordine, fiind așteptate mulțimi numeroase în centrul orașului Oslo. Elevii vor avea permisiunea să lipsească de la ore pentru a participa la înmormântare.

Sute de mii de norvegieni i-au adus un omagiu lui Harald, lăsând flori, lumânări și steaguri în fața Palatului Regal sau defilând pe lângă sicriul său în capela regală.

Documentele, prezentate de primarul New Yorkului, Zohran Mamdani, conțin corespondență și memorii interne care arată că oficialii discutau încă din lunile de după atacuri despre expunerea la substanțe toxice. Potrivit Al Jazeera, se dezbăteau inclusiv riscurile juridice pentru administrația orașului și nivelurile de azbest din zona Lower Manhattan.

Documentele care au rămas în arhive timp de decenii

Mamdani a anunțat publicarea documentelor marți, 8 septembrie, la o conferință de presă organizată la City Hall. El a spus că demersul urmărește să ofere răspunsuri privind modul în care administrația orașului a reacționat după atacurile de la 11 septembrie.

În total, sunt aproximativ 170.000 de pagini referitoare la problemele de sănătate apărute după prăbușirea celor două clădiri ale World Trade Center. Potrivit lui Mamdani, documentele arată că locuitorii și persoanele care au lucrat în zona afectată nu au primit toate informațiile de care aveau nevoie cu privire la riscurile la care erau expuși.

„Oamenii s-au îmbolnăvit pentru că liderii în care aveau încredere i-au mințit și le-au spus că este sigur să respire aerul toxic”, a afirmat primarul, citat de Al Jazeera. Afirmația este una dintre cele mai dure făcute de Mamdani și trebuie privită ca poziția politică a actualei administrații față de modul în care au fost gestionate informațiile după atacuri.

NEW YORK, 11 SEPTEMBRIE 2001. Ruinele fumegânde sunt tot ce a mai rămas din turnurile gemene de 110 etaje ale World Trade Center în urma atacului terorist. Foto: Mike Buscher/ Red Dot

Un memorandum din octombrie 2001 ridică întrebări

Printre documentele publicate se află un memorandum transmis în octombrie 2001 lui Robert Harding, pe atunci adjunct al primarului New Yorkului. Așa-numitul Harding Memo arată că oficialii orașului anticipau posibilitatea apariției a până la 10.000 de procese împotriva administrației, inclusiv în legătură cu „expunerea toxică” și cu echipamentele de protecție considerate necorespunzătoare.

Memorandumul nu se limita la evaluarea riscurilor. Documentul analiza și modalitățile prin care orașul și-ar fi putut limita răspunderea juridică, inclusiv prin solicitarea creării de către Congres a unui fond pentru victime și prin obținerea unor garanții din partea guvernului federal.

Un alt memorandum, datat februarie 2002, arată preocuparea oficialilor pentru criticile formulate de congresmanul Jerry Nadler. Documentul vorbește despre riscul unor „probleme majore de relații publice” și despre posibilitatea unui număr foarte mare de procese.

Ce știau autoritățile despre azbest

Unul dintre punctele sensibile din documentele făcute publice se referă la azbest. Turnurile Gemene conțineau azbest, iar praful rezultat după prăbușirea clădirilor s-a răspândit în Lower Manhattan. Incendiile din zona fostului complex World Trade Center au continuat timp de luni.

Într-un document, Ester Fuchs, fost consilier special al administrației conduse atunci de Rudy Giuliani, face referire la acuzațiile congresmanului Jerry Nadler potrivit căruia autoritățile ar fi suprimat documente care indicau niveluri de azbest mai mari decât cele considerate acceptabile.

Fuchs recunoștea existența cel puțin a unui nivel scăzut de azbest în praful din numeroase clădiri din Lower Manhattan și sugera că, dacă acuzațiile lui Nadler erau corecte, orașul trebuia să acționeze. Ea punea inclusiv sub semnul întrebării recomandările transmise anterior populației privind curățarea apartamentelor. Azbestul este un carcinogen cunoscut și este asociat cu afecțiuni pulmonare și cu mezoteliomul, o formă de cancer.

Mii de oameni au lucrat activ în zona contaminată

După atacurile din 11 septembrie, mii de pompieri, polițiști și muncitori din construcții au lucrat printre ruinele World Trade Center. Mulți dintre ei au fost expuși la praf și fum, în unele cazuri fără echipamente de protecție adecvate.

În același timp, angajați și locuitori au început să se întoarcă în clădirile din apropierea Ground Zero în săptămânile următoare atacurilor. Printre clădirile afectate s-a numărat și One Liberty Plaza.

În anii care au urmat, numeroși oameni care au locuit sau au muncit în zonă au dezvoltat probleme de sănătate. Unele afecțiuni respiratorii și digestive au apărut relativ rapid, în timp ce alte boli, inclusiv anumite forme de cancer, s-au manifestat după ani.

Membrii echipelor de salvare de la World Trade Center se odihnesc pe linga darmături, intr-un moment de pauza al operatiunilor. Sursa foto: Mediafax Foto

Câte persoane au fost afectate de expunerea la substanțe toxice

Programul de sănătate World Trade Center estimează că, în deceniile de după atacuri, aproximativ 4.343 de persoane au murit din cauza unor boli asociate evenimentelor de la 11 septembrie.

Separat, Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor din SUA (CDC) estimează că aproximativ 400.000 de persoane au fost expuse la contaminanți toxici, la condiții extrem de stresante sau la situații care le-au pus sănătatea în pericol în urma atacurilor.

Este o cifră care depășește cu mult numărul persoanelor ucise în ziua atacurilor și arată amploarea consecințelor sanitare care au continuat mult după ce ruinele au fost îndepărtate.

De ce sunt publicate documentele abia acum

Publicarea vine în urma unei lupte juridice de mai mulți ani purtate de organizații care reprezintă supraviețuitorii și persoanele afectate de problemele de sănătate asociate atacurilor.

Una dintre organizațiile implicate, 9/11 Health Watch, a dat în judecată orașul pentru a obține acces la documentele pe care administrațiile succesive le păstraseră nepublicate.

Organizația susține că timp de 25 de ani patru administrații municipale au păstrat documente care arătau ceea ce știau oficialii despre pericolele reprezentate de substanțele toxice din Lower Manhattan și vestul Brooklynului.

Administrația Mamdani promite și alte documente

Primarul New Yorkului a promis că publicarea nu se va opri la cele 170.000 de pagini. Potrivit lui Mamdani, în următorul an ar putea fi făcute publice alte milioane de pagini de documente. „Nu vom face același lucru”, a declarat primarul, referindu-se la administrațiile precedente pe care le-a acuzat că au răspuns solicitărilor de clarificare prin procese și proceduri birocratice.

La conferința de presă au participat și supraviețuitori, reprezentanți ai familiilor victimelor și activiști. Printre ei s-a aflat Jon Stewart, cunoscut pentru implicarea sa în cauza persoanelor afectate de bolile asociate atacurilor.

Stewart a subliniat că accesul la informații nu poate schimba ceea ce s-a întâmplat în urmă cu 25 de ani, dar poate contribui la recunoașterea suferinței celor care s-au îmbolnăvit și la îmbunătățirea accesului lor la servicii medicale.

Un capitol al tragediei care nu s-a încheiat

Atacurile din 11 septembrie au ucis aproape 3.000 de persoane în New York, Washington și Pennsylvania. Patru avioane au fost deturnate, două fiind prăbușite în Turnurile Gemene, unul în Pentagon, iar al patrulea într-un câmp din Pennsylvania după ce pasagerii au încercat să preia controlul aeronavei.

La 25 de ani distanță, tragedia nu mai este doar despre ceea ce s-a întâmplat în acea zi. Este și despre consecințele pe termen lung ale prafului, fumului și substanțelor toxice eliberate după prăbușirea clădirilor și despre modul în care autoritățile au comunicat riscurile către oamenii care locuiau și munceau în zonă.