Mașinile vor fi vândute printr-un dealer de lux. Vânzarea ar urma să aducă zeci de milioane de dolari, potrivit Reuters.
Nu au fost anunțate prețuri, dar fiecare monopost ar putea costa între 5 și 10 milioane de lire sterline. Echipa McLaren, actuala campioană mondială la constructori, va pregăti mașinile pentru noii proprietari.
Același dealer a vândut colecția fostului șef al Formulei 1, Bernie Ecclestone, și 20 de mașini de stradă care i-au aparținut regretatului coproprietar McLaren Mansour Ojjeh.
„Construite ca să fie conduse”Directorul McLaren Racing, Zak Brown, a explicat că păstrarea acestor mașini în depozit ar fi o nedreptate față de ceea ce reprezintă. Ele au fost construite ca să fie conduse și să concureze, iar echipa vrea să le vadă folosite, a spus Brown.
De la Senna la NorrisColecția acoperă 32 de ani din istoria echipei. Primele două mașini sunt monoposturi MP4/6A din 1991, cu motoare Honda V12, pilotate de austriacul Gerhard Berger și testate de Ayrton Senna în sezonul în care brazilianul a câștigat titlul mondial. Una dintre ele a terminat pe locul doi la Marele Premiu al San Marino, într-o cursă în care cele două McLaren au luat un tur întregului pluton. Cealaltă a terminat pe locul doi la Marele Premiu al Marii Britanii. Ambele au rămas de atunci în posesia echipei.
De vânzare este și un MP4/27A din 2012, pilotat de campionul mondial din 2009, Jenson Button, și testat de Lewis Hamilton, de șapte ori campion mondial. Colecția se încheie cu două mașini conduse exclusiv de actualul campion mondial, Lando Norris. Cea din 2021 l-a dus pe podium la Imola, Monaco și Monza, iar cea din 2023 a câștigat la Singapore și în Japonia.
Monopostul lui Brad PittMașina din 2023 este cel mai nou monopost de Formula 1 oferit vreodată unui proprietar privat. În iunie 2025, Brad Pitt l-a condus la un test privat pe circuitul din Austin, Texas, în legătură cu rolul său din filmul „F1”. A fost prima dată când actorul a pilotat o mașină de Formula 1 adevărată. În film folosise monoposturi de Formula 2 modificate. Pitt a atins 317 km/h și a povestit ulterior că i-a părut rău că nu a ajuns la 200 de mile pe oră, ratându-le la limită.
„Este incredibil de rar ca un colecționar să poată cumpăra mașini de Mare Premiu direct de la echipa care le-a construit și le-a folosit în curse”, a declarat Tom Hartley Jr. Mașinile vor fi vândute separat, fără nicio grabă.
Pentru comparație, un McLaren MP4-25A cu care Hamilton a câștigat în Turcia, în 2010, s-a vândut în 2021 cu 4,8 milioane de lire sterline. În 2017, un Ferrari cu care Michael Schumacher câștigase în 2001 a fost adjudecat la New York pentru 7,5 milioane de dolari.
Bărbatul în vârstă de 81 de ani, fondatorul mișcării Providence, mai cunoscută sub numele de Jesus Morning Star, a fost condamnat anterior pentru agresiune și infracțiuni conexe asupra unor adepte pe care le îndoctrinase, pretinzând că ar fi „Mesia”.
El a primit cea mai recentă pedeapsă cu închisoarea de către tribunalul districtual Daejeon pentru acuzații suplimentare de viol și infracțiuni sexuale conexe care au implicat 16 femei. Aceste abuzuri au avut loc în perioada 2018 – 2022, conform The Independent.
Pedeapsa primită a fost mai grea decât pedeapsa de 27 de ani solicitată de procurori.
Instanța a invocat natura repetitivă a infracțiunilor, numărul mare de victime, utilizarea autorității și influenței religioase și faptul că infracțiunile au avut loc în timpul unei perioade de recidivă după eliberarea sa anterioară.
Bărbatul a fost pus sub acuzare pentru că și-a folosit poziția de lider religios pentru a-și convinge adepții că este „Mesia”. Astfel, și-a plasat victimele într-o stare psihologică de incapacitate de a rezista înainte de a le agresa sau molesta în mod repetat.
„În calitate de lider al sectei, el a folosit un statut absolut, similar cu cel al unui lord care se întoarce la putere, pentru a molesta în mod repetat mai multe femei”, a transmis instanța.
Adjunctul grupării, care a fost pus sub acuzare pentru că l-a ajutat liderul acesteia să comită infracțiunile sexuale, a fost condamnat și el la șapte ani de închisoare, potrivit sursei citate.
Anul trecut, a primit o pedeapsă de 17 ani de închisoare pentru agresarea sexuală a unui cetățean din Hong Kong și hărțuirea sexuală a altor două femei.
Cercetările sunt încă într-un stadiu preliminar, dar industria experimentează deja cu arome neobișnuite, de la prăjituri și cireșe până la susan și sos Tabasco, scrie Reuters. Parfumurile inspirate de alimente, cunoscute în industrie drept gourmand, există de zeci de ani. Popularitatea lor a crescut însă puternic în ultimii ani, iar producătorii încearcă acum să înțeleagă dacă utilizarea tot mai răspândită a medicamentelor din clasa GLP-1 ar putea accelera această tendință.
Cum ar putea medicamentele pentru slăbit influența preferințele pentru parfumuriMedicamente precum Wegovy, produs de Novo Nordisk, și Mounjaro, dezvoltat de Eli Lilly, acționează asupra mecanismelor implicate în reglarea apetitului. Cercetătorii investighează și alte efecte posibile ale acestor tratamente, inclusiv modificări ale gustului și mirosului.
Paule Joseph, codirectoare a National Smell and Taste Center din cadrul institutelor americane de sănătate NIH, consideră plauzibilă existența unor efecte asupra sistemului care procesează stimulii chimici, precum mirosurile.
Soluția injectabilă WEGOVY (semaglutidă) este indicată pentru gestionarea greutății la adulți și adolescenți cu vârsta de 12 ani și peste, care suferă de obezitate sau suprapondere, în anumite condiții. Fotografie de Thibaut Durand / ABACAPRESS.COM
Totuși, specialista avertizează că este prea devreme pentru a stabili dacă și în ce mod aceste medicamente modifică percepția olfactivă. Cercetările realizate de International Flavors & Fragrances (IFF) sugerează că utilizatorii tratamentelor GLP-1 ar putea deveni mai interesați de parfumuri ca sursă de plăcere senzorială.
O interpretare asemănătoare este analizată și de L’Oréal. „Compensează plăcerea oferită de mâncare sau de gust prin alte forme de satisfacție”, a explicat Laetitia Toupet, președinta globală a brandului L’Oréal Paris. Companiile și oamenii de știință consultați de Reuters subliniază însă că sunt necesare cercetări suplimentare pentru confirmarea acestei legături.
Utilizatorii medicamentelor GLP-1 cheltuiesc cu 26% mai mult pe parfumuriUn studiu realizat în Statele Unite de compania de cercetare NIQ a constatat că persoanele care utilizează tratamente GLP-1 cheltuiesc, în medie, cu 26% mai mult pe parfumuri decât consumatorii obișnuiți.
Diferența nu demonstrează că medicamentele determină direct aceste achiziții. Potrivit NIQ, utilizatorii tratamentelor investesc în general mai mult în produse de înfrumusețare. Pentru industria parfumurilor, această categorie reprezintă însă o piață potențial importantă.
Hailed by some as miracle drugs, GLP-1s have surged in popularity in the past few years.
An estimated one out of every eight Americans is now on some version of them, and scientists continue to research new potential uses.
But with that rapid expansion, there’s a growing list of questions and skeptics. William Brangham (@WmBrangham) reports for our new series, GLP-1s: Reshaping America.
— PBS News (@NewsHour) October 10, 2026
Companiile farmaceutice împreună cu analiștii estimează că piața medicamentelor GLP-1 ar putea ajunge la 150 de miliarde de dolari până în 2030. În paralel, parfumurile inspirate de alimente au devenit a doua categorie ca importanță pentru inovația în domeniu, după aromele florale. Potrivit companiei de analiză Mintel, ponderea lor în inovațiile de produs a crescut de la 9% în urmă cu doi ani la 24% în ultimul an.
De la vanilie și prăjituri la Tabasco, trufe și susanProducătorul elvețian Givaudan studiază de aproximativ un an posibila legătură dintre tratamentele GLP-1 și preferințele pentru parfumuri. Compania dezvoltă deja compoziții care reproduc mirosul unor deserturi precum banoffee, panettone și cupcakes, încercând să surprindă inclusiv aromele de cremă, lapte și aluat copt.
Dar tendința începe să depășească parfumurile tradițional dulci. Potrivit producătorilor, generația Z manifestă un interes tot mai mare pentru note sărate, fermentate și prăjite. Printre ingredientele olfactive experimentate se numără susanul, miso, orezul, trufele, matcha, cacao amară și chiar sosul Tabasco.
Gregoroio Sola parfumier și director de creație la Puig. Sursa foto: X
Gregorio Sola, parfumier și director de creație la Puig, spune că industria se îndreaptă spre compoziții mai sofisticate, inclusiv note inspirate de whisky, rom și tequila. În același timp, aromele clasice de vanilie rămân populare, iar combinațiile cu fistic și alte nuci câștigă teren.
Givaudan anticipează că următorul val de popularitate ar putea fi dominat de aromele cremoase, precum banana, frișca și laptele cald. Arnaud Guggenbuhl, directorul global de marketing pentru parfumuri fine al companiei, rezumă interesul producătorilor pentru acest segment printr-o observație despre consumatorii care își reduc aportul alimentar: „Ceea ce nu mai pot mânca vor în continuare să savureze”.
Mesajul lui Dan Negru vine în contextul celor mai ample violențe înregistrate în Franța în ultimii ani. Protestele din 17 și 18 octombrie, alimentate de nemulțumirile privind costul vieții, finanțarea educației și deteriorarea serviciilor publice, au degenerat în confruntări cu poliția, incendieri și jafuri în mai multe orașe.
Prezentatorul TV încearcă să explice aceste evenimente printr-o comparație istorică și culturală, susținând că francezii au pierdut echilibrul dintre libertate și respectul pentru religie.
„O prostituată a fost urcată pe altarul Catedralei Notre-Dame și numită «Zeița Rațiunii». Așa a întors Franța spatele religiei la Revoluția Franceză din 1789”, afirmă Dan Negru.
Problema este că această prezentare nu corespunde relatărilor istorice despre evenimentul invocat.
Cine era, de fapt, femeia de la Notre-DameLa 10 noiembrie 1793, în timpul campaniei de descreștinare desfășurate în cea mai radicală perioadă a Revoluției Franceze, Catedrala Notre-Dame din Paris a găzduit o sărbătoare dedicată Rațiunii și Libertății.
Evenimentul este real. Revoluționarii au transformat temporar catedrala într-un templu civic, au organizat procesiuni și au folosit personaje alegorice pentru a reprezenta idealurile noii republici.
Însă femeia din centrul ceremoniei nu este identificată drept prostituată în documentele istorice relevante.
Dimpotrivă, The Oxford History of the French Revolution, lucrare a istoricului William Doyle, descrie personajul feminin drept o actriță care întruchipa Libertatea. New Catholic Encyclopedia, o sursă cu perspectivă confesională, vorbește despre o tânără cântăreață de operă, a cărei identitate exactă rămâne incertă.
În lucrările istorice au fost vehiculate nume precum Mademoiselle Maillard, artistă a Operei din Paris, dar identificarea precisă a participantei este disputată.
Mai important, o relatare din 11 noiembrie 1793, păstrată în Archives parlementaires de la Révolution française, descrie procesiunea în care o femeie reprezenta „zeița Libertății”.
Distincția dintre Rațiune, căreia îi era dedicată ceremonia, și Libertate, reprezentată de personajul feminin, este ea însăși importantă pentru înțelegerea episodului.
De unde vine povestea despre prostituatăAsocierea femeilor care au participat la ceremoniile revoluționare cu prostituția este o temă care a circulat în literatura ostilă Revoluției Franceze.
Istoricul francez Michel Vovelle a analizat acest fenomen în studiul La queue de Danton, ou massacre et sexualité, publicat în revista Annales de démographie historique.
Vovelle arată că literatura legitimistă și contrarevoluționară a construit o imagine a Revoluției ca epocă a imoralității, folosind inclusiv reprezentarea așa-numitelor zeițe ale Rațiunii drept prostituate.
Această imagine a fost perpetuată ulterior în diferite relatări, deși nu reprezintă o descriere documentată a femeii care a participat la ceremonia de la Notre-Dame.
De la Jocurile Olimpice la imigrație. Legăturile făcute de Dan NegruPrezentatorul a invocat și ceremonia de deschidere a Jocurilor Olimpice de la Paris din 2024, despre care afirmă că ar fi batjocorit „Cina cea de Taină”.
Scena a provocat într-adevăr indignarea unor organizații creștine. Totuși, directorul artistic Thomas Jolly a respins interpretarea potrivit căreia spectacolul ar fi fost conceput pentru a ironiza creștinismul, explicând că intenția era reprezentarea unei sărbători păgâne asociate zeului grec Dionysos.
Organizatorii Jocurilor Olimpice și-au exprimat ulterior regretul pentru ofensarea unor spectatori.
Dan Negru a trecut apoi la violențele recente, pe care le leagă de trecutul colonial al Franței.
„Urmașii celor pe care i-a cucerit de-a lungul istoriei au acum cetățenie franceză și sparg vitrinele Louis Vuitton”, a afirmat prezentatorul.
Dan Negru, în centrul mai multor controverse. De la teoriile despre cancer și aselenizare la războiul din UcrainaNu este prima dată când Dan Negru provoacă reacții critice prin postările sale de pe rețelele sociale. În ultimii ani, prezentatorul TV a început să comenteze tot mai frecvent subiecte politice, istorice și sociale, folosind adesea comparații cu trecutul pentru a-și susține opiniile despre societatea contemporană.
În februarie 2021, Dan Negru a fost criticat de medicul Vasi Rădulescu după ce a publicat un mesaj în care sugera că cercetătorii nu ar fi dorit să descopere un vaccin împotriva cancerului. Medicul i-a reproșat că răspândește afirmații cu caracter conspiraționist, explicând că există sute de tipuri de cancer și că vaccinarea nu poate reprezenta o soluție universală pentru toate acestea.
O altă controversă a avut loc în martie 2025, în jurul spectacolului „Proorocul Ilie” de la Teatrul Național București. Dan Negru a criticat finanțarea producției din bani publici, susținând că aceasta batjocorește credința creștină. Prezentatorul a recunoscut însă că nu văzuse spectacolul, ci doar imagini cu anumite scene. Actorul Mihai Bendeac i-a răspuns public, acuzându-l că interpretează manipulator demersul artistic și că ignoră importanța libertății de exprimare.
În august 2025, Dan Negru a provocat o altă dispută după ce a afirmat că ar prefera o „pace nedreaptă” unui „război drept” în care să fie nevoit să-și trimită fiul. Mesajul, publicat în contextul războiului din Ucraina, a fost criticat de mai mulți utilizatori ai rețelelor sociale, care au considerat că o asemenea abordare ignoră consecințele unei eventuale capitulări în fața agresiunii ruse.
Mai recent, în august 2026, publicația de investigații Context.ro a analizat modul în care postările lui Dan Negru despre Dunăre au fost interpretate de o parte a publicului drept dovezi că autoritățile exagerau criza provocată de scăderea debitului fluviului. Jurnaliștii au precizat că prezentatorul nu contestase direct datele hidrologice, dar că mesajele sale au fost folosite în discuții care promovau teorii conspiraționiste despre situația Dunării.
România va trece la ora de iarnă în noaptea de 24 spre 25 octombrie, când ora 04:00 va deveni ora 03:00.
Schimbarea orei nu va modifica mersul trenurilor în vigoare.
„În noaptea de 24/25 octombrie 2026, când ora 04:00 (ora oficială de vară) devine ora 03:00 (ora oficială de iarnă), toate trenurile de călători care au ora de plecare din staţiile de formare după ora 04:00 vor pleca la orele prevăzute în Mersul Trenurilor în vigoare, respectând ora Europei Orientale”, a transmis CFR Călători.
Ce se întâmplă cu trenurile aflate deja în circulație„Trenurile de călători aflate deja în circulaţie după ora 04:00 (ora de vară) vor opri în staţiile din parcurs stabilite și vor staţiona până la ora de plecare prevăzută în noul orar (ora Europei Orientale). De asemenea, trenurile care mai au de parcurs o distanţă scurtă până la staţia finală îşi vor continua mersul până la destinație”, a precizat compania.
În ceea ce privește trenurile internaționale, CFR Călători a explicat că și în țările vecine României trecerea la ora de iarnă se va face în aceeași zi, 25 octombrie 2026.
Astfel, trenurile internaționale vor circula între stațiile de frontieră conform orarului din Mersul Trenurilor în vigoare.
Unde pot fi obținute informații despre circulația trenurilorCălătorii pot obține informații despre circulația trenurilor la numărul de telefon 021 9521 – INFO CFR, la numerele de telefon din stațiile CFR, disponibile pe site-ul companiei, sau de la personalul din stații.
De asemenea, în aplicația „Trenul Meu”, pasagerii pot introduce numărul exact al trenului pentru a obține informații în timp real despre opriri, întârzieri, minutele de staționare în următoarea gară și timpul estimat de sosire.
Informații despre circulația trenurilor sunt disponibile și pe site-urile cfrcalatori.ro și cfr.ro.
Premierul chinez Li Qiang a cerut luni consolidarea cooperării în domeniul securității și al serviciilor de informații cu Tadjikistanul, pentru combaterea extremismului și separatismului. Oficialul și-a exprimat speranța că autoritățile tadjice vor lua „măsuri ferme” pentru protejarea cetățenilor chinezi, relatează Reuters.
China se teme de mult timp că violențele din Asia Centrală s-ar putea extinde în regiunea Xinjiang, din extremitatea vestică a țării, unde trăiește populația uigură, majoritar musulmană.
Beijingul susține că militanți uiguri s-au aflat în spatele mai multor atacuri comise în trecut în Xinjiang.
China cere intensificarea schimbului de informațiiÎn cadrul discuțiilor cu președintele tadjic Emomali Rahmon, Li Qiang a declarat că cele două țări ar trebui să aprofundeze cooperarea în domeniul aplicării legii și al securității, precum și schimbul de informații, potrivit agenției oficiale chineze Xinhua.
Premierul a cerut combaterea comună a celor „trei forțe ale răului”, expresie folosită de Beijing pentru a desemna terorismul, separatismul și extremismul.
Scopul declarat al cooperării este menținerea păcii și stabilității regionale.
Organizațiile pentru drepturile omului acuză China de reprimarea severă a populației uigure și de restrângerea drepturilor sale religioase, culturale și lingvistice. Beijingul respinge acuzațiile.
Cinci cetățeni chinezi, uciși în atacuri în TadjikistanChina este unul dintre principalii investitori în Tadjikistan, țară cu care împarte o frontieră muntoasă și izolată.
La sfârșitul anului trecut, cinci cetățeni chinezi au fost uciși în Tadjikistan, în atacuri despre care autoritățile au afirmat că au fost lansate de pe teritoriul Afganistanului vecin.
Tadjikistanul, fostă republică sovietică cu aproximativ 11 milioane de locuitori și un guvern laic, are relații tensionate cu autoritățile talibane din Afganistan.
Autoritățile tadjice au avertizat anterior asupra activităților traficanților de droguri și ale persoanelor implicate în exploatarea ilegală a aurului în zona de frontieră.
Țara a trecut printr-un război civil sângeros în anii 1990, după destrămarea Uniunii Sovietice, perioadă în care Emomali Rahmon a ajuns la putere.
Tadjikistanul menține relații apropiate cu Rusia, care deține o bază militară pe teritoriul său.
China și SUA își intensifică contactele în Asia CentralăVizita premierului chinez are loc într-o perioadă de activitate diplomatică intensă în Asia Centrală, regiune bogată în resurse naturale.
Li Qiang s-a aflat în Uzbekistan înainte de a ajunge în Tadjikistan, în timp ce secretarul de stat american Marco Rubio a călătorit duminică spre Uzbekistan.
Demersurile diplomatice au loc în contextul în care Beijingul urmărește consolidarea cooperării de securitate cu statele din regiune, pe fondul preocupărilor legate de instabilitate și de protejarea cetățenilor chinezi.
Potrivit bilanțului intervențiilor din weekend, pompierii au avut de gestionat mii de solicitări, de la urgențe medicale și incendii până la misiuni de salvare a persoanelor și animalelor aflate în pericol.
Din totalul celor 4.586 de situații de urgență, cele mai multe au fost cazuri medicale. Echipajele SMURD au intervenit în 3.817 situații pentru acordarea asistenței medicale de urgență.
237 de incendii în trei zileÎn perioada 16–18 octombrie, echipajele de stingere au intervenit pentru lichidarea a 237 de incendii. Dintre acestea, 92 au fost incendii de vegetație uscată și fond forestier.
Salvatorii au desfășurat și 100 de misiuni de căutare și salvare a persoanelor și animalelor din medii ostile vieții. Alte 419 intervenții au vizat gestionarea unor situații care puteau pune în pericol vieți omenești sau comunități.
În plus, echipajele de descarcerare au intervenit în 13 situații, pentru sprijinirea persoanelor implicate în accidente sau în alte evenimente care au necesitat astfel de operațiuni.
41 de mesaje RO-ALERT, cele mai multe pentru animale sălbaticePentru informarea și avertizarea populației, autoritățile au transmis 41 de mesaje RO-ALERT în cele trei zile. Cele mai multe au semnalat prezența animalelor sălbatice în zone locuite, situații care pot pune în pericol siguranța oamenilor.
Mesajele RO-ALERT sunt folosite pentru transmiterea rapidă a avertizărilor în situații care necesită atenția imediată a populației.
Pompierii au efectuat 179 de controalePe linia prevenirii situațiilor de urgență, pompierii au desfășurat 179 de controale în perioada analizată, pentru identificarea și reducerea riscurilor.
Bilanțul evidențiază volumul ridicat al intervențiilor din weekend, cu mii de solicitări medicale, sute de incendii și zeci de misiuni de avertizare a populației.
În videoclipul publicat pe rețelele sociale, Sara Senent explică împrejurările în care autoritățile române au decis să trimită tezaurul în Rusia, în contextul ocupării Bucureștiului de către trupele inamice. Primul transport a avut loc în decembrie 1916 și a inclus aurul Băncii Naționale a României, precum și bijuteriile Reginei Maria. Un al doilea transport a fost organizat în anul următor.
„Știați că România a trimis Rusiei peste 90 de tone de aur în timpul Primului Război Mondial și că, după mai bine de un secol, încă încearcă să îl recupereze? În 1916, România era în război. Trupele inamice ocupaseră Bucureștiul. În fața riscului de a-și pierde rezervele naționale, guvernul a luat o decizie.
Să trimită tezaurul la Moscova, unde urma să fie protejat de Rusia, aliata sa de la acea vreme. În decembrie, în acel an, un tren cu 17 vagoane a transportat 1.738 de lăzi care conțineau aurul Băncii Naționale a României și bijuteriile Reginei Maria. Dar asta nu a fost tot. În 1917, a fost organizat un al doilea transport, care urma să includă alte rezerve, documente istorice, opere de artă și alte obiecte de valoare din patrimoniul românesc.” CITEȘTE articolul integral pe MEDIAFAX SPANIA.
Potrivit martorilor, camionul ar fi pătruns pe contrasens și ar fi lovit autospeciala de colectare a deșeurilor.
În urma impactului, șoferul autospecialei a suferit fracturi la ambele picioare, însă este în viață, conform acelorași relatări.
În momentul producerii accidentului, femeile care se ocupau de colectarea deșeurilor nu se aflau în autospecială, ci coborâseră pentru a ridica deșeurile, potrivit martorilor.
Circumstanțele exacte ale producerii accidentului urmează să fie stabilite.
Numai în ultimele 24 de ore, forțele ruse ar fi pierdut încă 2.100 de militari, relatează The Kyiv Independent. Conform datelor prezentate luni, 19 octombrie 2026, pierderile totale de personal ale armatei ruse au ajuns la 1.567.160 de militari. Cifra reprezintă estimarea Kievului privind pierderile de personal, nu exclusiv numărul soldaților uciși, și nu a fost confirmată independent.
Peste 12.400 de tancuri și 51.000 de sisteme de artilerie, în bilanțul pierderilor ruseștiStatul Major ucrainean a publicat și datele privind echipamentele militare pe care Rusia le-ar fi pierdut de la începutul invaziei.
Potrivit raportului, bilanțul cumulat include:Aceste cifre provin din raportările armatei ucrainene și nu pot fi verificate independent în totalitate.
Ce arată estimările occidentale despre pierderile celor două armateEvaluările unor centre de analiză occidentale indică, de asemenea, pierderi militare rusești semnificativ mai mari decât cele ucrainene. Un raport al Center for Strategic and International Studies (CSIS) estimează că raportul pierderilor dintre Rusia și Ucraina ar fi de aproximativ 2,5 la 1 sau 2 la 1.
Potrivit unei analize CSIS din ianuarie 2026, Ucraina ar fi înregistrat între 500.000 și 600.000 de militari uciși, răniți sau dispăruți între februarie 2022 și decembrie 2025. Dintre aceștia, între 100.000 și 140.000 ar fi fost uciși în luptă. Autoritățile ucrainene nu publică în mod regulat propriile pierderi militare, invocând motive de securitate operațională.
Președintele Volodimir Zelenski a declarat însă, într-un interviu acordat France TV pe 4 februarie, că cel puțin 55.000 de militari ucraineni au fost uciși de la începutul invaziei, la care se adaugă un număr important de persoane dispărute. Intensitatea luptelor și a atacurilor cu drone îngreunează recuperarea trupurilor militarilor căzuți pe front, necesară inclusiv pentru identificarea prin teste ADN.
Indicele CAC 40, care reunește cele mai importante companii listate la Bursa de la Paris, a scăzut luni dimineață cu 1,02%, notează Reuters.
Protestele au amplificat îngrijorările legate de economia Franței, care se confruntă deja cu o creștere economică slabă și cu majorarea datoriei publice.
Manifestațiile de sâmbătă, 17 octombrie, au reunit peste 500.000 de persoane în mai multe orașe franceze.
Protestele au început în urmă cu câteva săptămâni, fiind organizate inițial de elevi nemulțumiți de condițiile din școli și de lipsa profesorilor. Ulterior, acestora li s-au alăturat persoane nemulțumite de creșterea costului vieții, de scumpirea carburanților și de deteriorarea serviciilor publice.
Deși majoritatea manifestațiilor au fost pașnice, în mai multe orașe au izbucnit confruntări violente.
Magazine au fost jefuite, mașini au fost incendiate, iar mai multe clădiri publice au fost atacate.
Scăderi și pe alte burse europeneIndicele european STOXX 600 a scăzut luni dimineață cu 0,39%, după ce săptămâna trecută înregistrase o creștere de peste 2%.
În Spania, indicele principal al Bursei de la Madrid, IBEX, a pierdut 0,9%.
Investitorii așteaptă și rezultatele financiare pe care marile companii europene și americane urmează să le publice în această săptămână.
Acestea ar putea influența evoluția piețelor, după ce săptămâna trecută acțiunile companiilor din domeniul inteligenței artificiale au scăzut, pe fondul îngrijorărilor privind datoriile tot mai mari pentru finanțarea infrastructurii.
Susținătorii independenței consideră că Alberta este dezavantajată de relația financiară cu guvernul de la Ottawa și că apartenența la Canada limitează posibilitatea provinciei de a-și valorifica pe deplin rezervele de combustibili fosili, informează The Guardian.
Premierul provinciei, Danielle Smith, a susținut timp de mai mulți ani că organizarea unui referendum nu este necesară, însă a convocat consultarea în urma presiunilor venite din partea unor membri ai Partidului Conservator Unit, formațiunea pe care o conduce.
Cât va costa secesiunea?Smith a estimat că tranziția către independență ar putea costa aproximativ 400 de miliarde de dolari canadieni, la care s-ar adăuga cheltuieli anuale de 25-50 de miliarde de dolari pentru funcționarea noului stat.
De asemenea, Școala de Politici Publice a Universității din Calgary a estimat că separarea ar putea genera costuri de până la 170 de miliarde de dolari canadieni pe o perioadă de cinci ani și ar crește gradul de impredictibilitate.
Front comun împotriva scindăriiMai mulți oficiali și foști oficiali, atât la nivel regional, cât și federal, și-au unit forțele pentru a apărara unitatea Canadei.
Foștii premieri ai provinciei Jason Kenney, conservator, și Rachel Notley, reprezentantă a Noului Partid Democrat , au apărut împreună în sprijinul menținerii unității Canadei
Premierul canadian Mark Carney, originar din provincie și indicat de sondaje drept cel mai popular lider politic în Alberta, a efectuat mai multe vizite pentru a susține unitatea națională.
„În acest moment crucial, locuitorii Albertei au de ales: să construiască o Alberta mai puternică și o Canadă mai mare pe care să o lăsăm copiilor noștri sau să-i împovăreze cu ani de diviziune profundă și mare incertitudine. Nu e poker. Un vot împotriva Canadei este o cacealma periculoasă care va duce la ani de incertitudine profundă și oportunități pierdute”, a declarat Carney.
Piciorul pensionarului s-a umflat până la dimensiunea unui „pepene verde” după ce a fost mușcat de cel mai veninos păianjen din Marea Britanie.
Potrivit Mirror, bărbatul în vârstă de 73 de ani a suferit „dureri insuportabile” în urma mușcăturii.
El a fost internat în spital timp de două săptămâni în urma incidentului.
Inițial, nu a băgat în seamă mușcăturaAcesta a povestit că a simțit prima dată o înțepătură în spatele piciorului stâng în timp ce termina lucrările de renovare la casa aparținând regretatei sale mame. Pensionarul a spus că nu i-a dat importanță până în a doua zi, când piciorul său s-a umflat cu 38 cm.
El a fost dus la spital după o vizită la medicul său de familie, care i-a spus ulterior că a fost mușcat de o văduvă falsă. Apoi a petrecut 18 zile recuperându-se după mușcătura păianjenului.
Cunoscut în Marea Britanie drept văduva falsă nobilă, acest păianjen, deși veninos, nu reprezintă un risc major pentru oameni.
„A fost incredibil de înfricoșător când am aflat vestea de la medici”, a spus pensionarul.
Nevoit să stea în scaun cu rotile aproape o lunăVeninul i-a atacat piciorul, ceea ce l-a lăsat imobilizat într-un scaun cu rotile timp de aproape o lună, potrivit sursei citate.
Bărbatul a fost mușcat pe 16 septembrie, după ce a ridicat o pătură de pe jos în timp ce stătea în podul casei mamei sale. Cu câteva ore înainte de mușcătură, a spus că a observat un păianjen maro de mărime medie care se cățăra pe un perete din pod, dar nu l-a observat, crezând că este doar un păianjen de casă obișnuit.
„A doua zi am simțit o oarecare durere la mers, dar mi-am continuat planurile și am mers la două evenimente pentru veterani. Dar când am ajuns acasă, aveam dureri considerabile și piciorul mi se umflase. Am crezut că o să explodeze”, a povestit el.
„Cel mai dureros lucru pe care l-am trăit vreodat㔄Durerea era uneori insuportabilă. I-aș da nota nouă din zece. Cel mai dureros lucru pe care l-am trăit vreodată. Am vrut să țip, dar a trebuit să mă abțin”, a continuat acesta.
Se crede că văduva falsă a ajuns în Marea Britanie în lăzi cu fructe din Insulele Canare la sfârșitul secolului al XIX-lea. Nimeni nu a murit din cauza unei mușcături de văduvă falsă în Marea Britanie. Experții spun că nu sunt agresive față de oameni, mai arată sursa citată.
Președintele american Donald Trump și-a apărat duminică decizia de a suspenda aplicarea unor sancțiuni împotriva Rusiei și l-a acuzat din nou pe președintele ucrainean Volodimir Zelenski că nu dorește încheierea războiului, relatează DW.
„Decizia mea în privința Rusiei este foarte simplă. Negociez pacea în războiul dintre Rusia și Ucraina și nu vreau să fac nimic care ar putea îndepărta, în mod nechibzuit, Rusia de la masa negocierilor”, a scris Trump pe platforma Truth Social.
Liderul de la Casa Albă a afirmat și că Rusia oferă un sprijin limitat Iranului, deși ar putea face mult mai mult.
Trump critică atacurile Ucrainei asupra rafinăriilor ruseștiDe asemenea, Trump l-a criticat pe Zelenski pentru atacurile ucrainene asupra rafinăriilor din Rusia.
„Zelenski vizează rafinăriile de motorină din Rusia, știind că aceste atacuri afectează grav piețele mondiale ale motorinei, inclusiv pe cea din Statele Unite. Fermierii, crescătorii de animale și companiile de toate tipurile suferă foarte mult din această cauză, dar Rusia continuă, cu toate acestea, să livreze milioane de barili de motorină în întreaga lume, la prețuri mici”, a scris Trump.
Președintele american a susținut că Zelenski nu este interesat de încheierea conflictului.
„Lui Zelenski nu îi pasă și, sincer, având în vedere toți banii pe care îi primește din Europa, după cum se știe, și pe care coruptul Joe Biden i-a dat în trecut, el nu vrea să pună capăt acestui război și probabil că niciodată nu a vrut. Ar fi putut obține o înțelegere mai bună acum doi ani decât poate obține acum”, a adăugat Trump.
Prețurile carburanților, o problemă pentru republicani înaintea alegerilorTrump a semnat vineri seară un ordin executiv prin care a suspendat aplicarea unui nou pachet amplu de sancțiuni împotriva Rusiei.
De asemenea, Trump a suspendat temporar unele sancțiuni asupra motorinei rusești, permițând livrarea acesteia pe piețele internaționale. Decizia urmărește reducerea prețurilor carburanților înaintea alegerilor pentru Congresul SUA, programate pe 3 noiembrie.
Sondajele de opinie arată că republicanii riscă să piardă un număr important de mandate la alegerile din noiembrie, pe fondul nemulțumirii tot mai mari a americanilor față de creșterea prețurilor carburanților de la începutul războiului din Iran.
Cu toate acestea, majoritatea economiștilor consideră că suspendarea sancțiunilor împotriva Rusiei și acordul încheiat cu Moscova privind livrările de motorină vor avea un impact redus asupra prețurilor carburanților din Statele Unite.
WSJ: Putin a propus o întâlnire cu Trump și Xi Jinping, fără participarea lui ZelenskiPublicația The Wall Street Journal a relatat duminică faptul că președintele rus Vladimir Putin a propus organizarea unei întâlniri cu Donald Trump și liderul chinez Xi Jinping, luna viitoare, pentru a discuta despre încheierea războiului din Ucraina.
Potrivit publicației, care citează persoane familiarizate cu discuțiile, Zelenski nu ar urma să fie invitat la întâlnire, iar negocierile ar viza încheierea războiului în condiții favorabile Moscovei.
În urma atacului, o tânără de 21 de ani și-a pierdut viața și alte două persoane au fost rănite, potrivit Administrației Militare din Kiev, citate de Ukrinform.
De asemenea, primarul Kievului, Vitali Kliciko, a anunțat că o stație de metrou de pe malul stâng al râului Nipru a fost avariată, și că șinele și liniile de alimentare electrică, au fost afectate, ceea ce a determinat închiderea temporară a stațiilor de suprafață „Cernihivska” și „Lisova”.
În plus, resturile au lovit primul etaj al unui bloc rezidențial de 25 de etaje din districtul Solomyanskyi și o clădire nerezidențială, notează The Kyiv Independent.
Loviturile au avut loc la scurt timp după ce președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat reluarea schimbului de informații secrete cu Statele Unite privind lansările de rachete rusești.
Atacurile au loc în contextul unui nou episod de răcire a relațiilor Kiev-Washington, după ce președintele Donald Trump a anunțat că va achiziționa cantități importante de motorină din Rusia și a suspendat temporar sancțiunile care urmau să vizeze Moscova și apropiații săi prin legea Lindsey O. Graham.
Volodimir Zelenski a numit acordul pe motorină „o decizie slabă” și avertizează că veniturile suplimentare din energie îi permit Moscovei să finanțeze războiul. Trump a calificat drept „o rușine” atacurile ucrainene asupra rafinăriilor rusești, pe care le acuză de scumpirea carburanților.
MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României postdecembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.
2017 a fost un an cu trei momente foarte diferite, dar extrem de importante pentru România: protestele masive împotriva OUG 13, care au dus la retragerea ordonanței și au devenit una dintre cele mai ample mobilizări de stradă de după 1989; moartea Regelui Mihai I și funeraliile sale, care au readus în prim-plan figura ultimului rege al României; și ascensiunea Simonei Halep pe primul loc mondial WTA, o premieră pentru tenisul românesc.
Pentru jurnaliștii MEDIAFAX, anul 2017 a fost unul intens, cu evenimente pe care au trebuit să le relateze cât mai complet, pentru ca publicul la care ei ajungeau să aibă imaginea cât mai completă asupra evenimentelor. De asemenea, MEDIAFAX a continuat să fie citat, de exemplu, în cazul funeraliilor Regelui Mihai, de către unele ziare din țară, într-un context în care mediul online reprezenta principala sursă de informare a publicului.
OUG 13 și protestele din ianuarie-februarie 2017La începutul lui 2017, România intrase într-o perioadă de puternică tensiune politică. Alegerile parlamentare din decembrie 2016 fuseseră câștigate de PSD, iar noul Guvern era condus de Sorin Grindeanu. Florin Iordache ocupa funcția de ministru al Justiției, în timp ce Liviu Dragnea era președintele PSD.
În seara de 31 ianuarie, Guvernul a adoptat, prin procedură de urgență, OUG 13, prin care erau modificate mai multe prevederi din Codul penal și Codul de procedură penală. Una dintre cele mai controversate modificări viza infracțiunea de abuz în serviciu, pentru care era introdus, între altele, un prag de 200.000 de lei pentru paguba materială.
Modul în care ordonanța a fost adoptată a amplificat reacțiile. OUG 13 a fost aprobată seara și publicată la scurt timp în Monitorul Oficial, iar modificările urmau să intre în vigoare după 10 zile.
Jurnaliștii MEDIAFAX au urmărit evenimentele chiar în noaptea adoptării ordonanței și au relatat despre publicarea acesteia în Monitorul Oficial, precum și despre declarațiile ministrului Justiției, Florin Iordache.
„Întrebat dacă se poate înţelege că în cazul în care favorizează un infractor prin emiterea de acte normative faptele vor fi dezincriminate, ministrul Justiţiei, Florin Iordache, a declarat: ≪Actele..Este preluat acest articol de la conflictul de interese. Dacă vă uitaţi la conflictul de interese, alineatul 3 a fost preluat şi aici. Altă întrebare≫”, a scris MEDIAFAX în noaptea de 31 ianuarie spre 1 februarie 2017.
În aceeași noapte au început protestele la București. Manifestanții au rămas în Piața Victoriei până spre dimineață, iar MEDIAFAX transmitea în timp real amploarea manifestației.
„Cei peste 10.000 de oameni care au participat, în noaptea dinspre marţi spre miercuri, la protestul din faţa Guvernului faţă de proiectele adoptate de Executiv privind graţierea şi modificarea Codurilor penale au părăsit, la momentul transmiterii ştirii, Piaţa Victoriei. Manifestaţia a durat peste patru ore, aproximativ 10.000 de oameni participând la protest, au declarat surse oficiale pentru MEDIAFAX”, au scris jurnaliștii agenției la aproape ora 4:00 dimineața.
În zilele următoare, protestele au crescut rapid. Piața Victoriei a fost ocupată de zeci de mii, apoi de sute de mii de oameni, iar manifestații de amploare au avut loc în marile orașe ale țării. Corespondenții MEDIAFAX au transmis informații din București, Iași, Timișoara și din alte centre importante.
„Aproximativ 30.000 de persoane sunt în stradă la Iaşi, transmite corespondentul MEDIAFAX. După un marş de aproape o oră pe străzile din centrul oraşului, oamenii s-au întors în Piaţa Unirii, la cea mai mare manifestaţie de după decembrie 89 (…) Peste 20.000 de timişoreni s-au adunat, duminică seara, în Piaţa Victoriei, cerând demisia Guvernului. Printre cei prezenţi în centrul oraşului se află şi Nicolae Robu, primarul Timişoarei, care s-a plimbat prin mulţime. Oamenii cer demisia Guvernului şi strigă ≪Nu plecăm”, ≪Ruşine, ruşine să vă fie≫”, ≪Nu vă mai vrem≫ sau „Bucureşti, luptă Bucureşti≫, transmite corespondentul MEDIAFAX ”, a scris MEDIAFAX pe 5 februarie.
Peste 250.000 de persoane aprind lanternele telefoanelor mobile, in timpul unui protest fata de proiectele adoptate de Executiv privind gratierea si modificarea Codurilor penale, in Piata Victoriei din Bucuresti, duminica, 5 februarie 2017. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO
Protestele au depășit granițele țării. Sute de români au ieșit în stradă la Bruxelles, Paris, Londra, Roma, Copenhaga, în Austria și Atena, precum și în mai multe orașe din Statele Unite, iar MEDIAFAX a relatat și despre manifestațiile din diaspora.
Pentru protestatari, miza nu era doar o modificare a Codului penal. OUG 13 era percepută ca o amenințare la adresa luptei anticorupție și a dosarelor de corupție, în timp ce Guvernul susținea că modificările erau necesare inclusiv pentru punerea legislației în acord cu decizii ale Curții Constituționale și pentru rezolvarea unor probleme din sistemul penitenciar.
Amploarea protestelor a atras și atenția presei internaționale. MEDIAFAX a preluat și sintetizat relatări din publicații străine, inclusiv din The Washington Post, care descria adoptarea ordonanței drept „o lovitură pentru efortul de ani de zile împotriva corupţiei”.
Retragerea OUG 13Protestele au continuat să fie din ce în ce mai ample. Presiunea străzii, reacțiile instituțiilor și amploarea manifestațiilor au determinat Guvernul să își schimbe poziția.
Pe 4 februarie 2017, premierul Sorin Grindeanu a anunțat că Guvernul va adopta o ordonanță pentru abrogarea OUG 13.
„Nu doresc să dezbinăm România”, a spus atunci premierul, anunțând convocarea unei ședințe extraordinare de Guvern pentru retragerea ordonanței.
O zi mai târziu, pe 5 februarie, Guvernul a adoptat OUG 14, prin care OUG 13 era abrogată. MEDIAFAX a relatat în timp real adoptarea și publicarea noii ordonanțe și a anunțat, totodată, că stenogramele ședințelor de Guvern din 31 ianuarie 2017 și 18 mai 2016 fuseseră declasificate la solicitarea agenției.
„Guvernul a aprobat, duminică, abrogarea OUG 13/2017 privind modificarea codurilor penale şi a declasificat stenogramele şedinţelor de Guvern din 31 ianuarie 2017 şi din 18 mai 2016, anul trecut fiind modificate Codurile penale tot prin ordonanţă de urgenţă. Ordonanţa de urgenţă de abrogare a OUG 13/2007 privind modificarea Codurilor penale a fost publicată duminică în Monitorul Oficial”, a relatat MEDIAFAX pe 5 februarie 2017.
Abrogarea ordonanței nu a pus imediat capăt manifestațiilor. Pentru o parte dintre protestatari, miza devenise mai largă și privea responsabilitatea politică, relația dintre Guvern și societate și independența justiției.
OUG 13 a fost ulterior respinsă de Parlament, iar Curtea Constituțională a analizat mai multe aspecte juridice legate de ordonanță și de abrogarea ei.
Protestele au rămas însă un moment major al anului 2017, pentru că au arătat capacitatea societății civile de a se mobiliza rapid în jurul unei teme și au transformat Piața Victoriei într-unul dintre principalele spații ale protestului civic din România.
Decembrie 2017 – Finalul unei ere importante din istoria românilor: Regele Mihai I moareLa sfârșitul aceluiași an, România avea să treacă printr-un moment cu totul diferit. Regele Mihai I a murit la 5 decembrie 2017, la vârsta de 96 de ani, la reședința sa din Elveția.
MEDIAFAX a anunțat decesul și a publicat mesajul Familiei Regale, alături de o amplă biografie a fostului suveran, care a urmărit atât perioada în care Mihai I s-a aflat pe tron, cât și anii de exil de după abdicarea din 1947.
Presa internațională a acordat spații largi morții ultimului rege al României. MEDIAFAX a urmărit reacțiile din presa străină și le-a sintetizat pentru publicul român.
„România: fostul rege care a ajutat la înlăturarea nazismului, a decedat la vârsta de 96 de ani. În anul 1944, când România era aliată cu Germania nazistă, Regele Mihai a reuşit oprirea dictaturii mareşalului Antonescu şi a adus naţiunea sa de partea aliaţilor”, a scris la acel moment publicaţia Times of Israel”, potrivit MEDIAFAX.
Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei, participa la slujba religioasa organizata in memoria Majestatii Sale Regele Mihai I, in fata Palatului Regal din Bucuresti, sambata 16 decembrie 2017. Majestatea Sa Defuncta Regele Mihai I va fi inmormantat la Curtea de Arges, in Noua Catedrala Arhiepiscopala si Regala, necropola regilor Romanei. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO
Mihai I fusese rege al României în două perioade: între 1927 și 1930, când a urcat pe tron fiind copil, prin Regență, și apoi între 1940 și 1947, când a devenit unul dintre personajele centrale ale istoriei României în timpul celui de-Al Doilea Război Mondial și al începutului instaurării regimului comunist.
După abdicarea forțată din 30 decembrie 1947, Regele Mihai a plecat în exil. A revenit definitiv în România după căderea comunismului, iar relația sa cu statul român s-a normalizat treptat după 1989.
Moartea sa a provocat o reacție publică de amploare. Guvernul a decretat trei zile de doliu național, 14, 15 și 16 decembrie 2017, iar politicienii și instituțiile statului au transmis mesaje de condoleanțe.
MEDIAFAX a urmărit reacțiile politice și publice, între acestea numărându-se și mesajul președintelui Senatului de atunci, Călin Popescu Tăriceanu.
„Preşedintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a declarat, marţi, într-o postare pe Facebook, că Regele Mihai rămâne un simbol al patriotismului, al dragostei faţă de ţară şi popor, adăugând că l-a cunoscut personal şi i-a simţit căldura, grija şi dragostea pentru ţara şi poporul român”, a relatat MEDIAFAX la acel moment.
Toate informațiile generale privind moartea Regelui, programul funeraliilor, dar și discursul istoric al acestuia în Parlamentul României, care au fost publicate de MEDIAFAX, au fost citate și de ziarul Jurnal Bihorean în ediția din 6 decembrie 2017.
„Guvernul va aproba o hotărâre pentru decretarea doliului naţional după ce reprezentanţii Casei Regale vor face anunţul oficial şi după ce vor discuta cu aceştia anumite detalii, au declarat surse guvernamentale pentru MEDIAFAX”, a scris Jurnal Bihorean pe 6 decembrie 2017.
În zilele de doliu, MEDIAFAX a publicat și informații practice despre programul funeraliilor și despre locurile în care românii puteau veni să îi aducă un ultim omagiu.
Pe 13 decembrie 2017, sicriul Regelui Mihai a fost adus în România cu o aeronavă a Forțelor Aeriene Române. De la Otopeni, cortegiul a mers spre Castelul Peleș, la Sinaia.
Apoi, trupul Regelui Mihai a fost adus la Palatul Regal din București, actualul Muzeu Național de Artă al României, unde românii au putut veni să îi aducă un ultim omagiu. Mii de oameni au format cozi pentru a trece pe la catafalcul regelui.
Pe 16 decembrie 2017 au avut loc funeraliile. Sicriul a fost depus la Palatul Regal, iar apoi cortegiul funerar a traversat Bucureștiul. La ceremonie au participat membri ai Familiei Regale, militari și reprezentanți ai Bisericii Ortodoxe Române, iar funeraliile au avut caracter oficial și militar.
Oameni asteapta la coada pentru a-si prezenta omagiile la Palatul Regal unde este depus sicriul cu trupul neinsufletit al Regelui Mihai I, joi, 14 decembrie 2017. ALEXANDRU DOBRE/ MEDIAFAX FOTO.
După ceremonia de la București, sicriul a fost transportat cu Trenul Regal spre Curtea de Argeș.
Și aici, MEDIAFAX a fost prezent prin corespondenții săi, care au stat de vorbă cu oamenii veniți să îl conducă pe Regele Mihai pe ultimul drum.
„Un alt bărbat, Dumitrescu Gheorghe, venit din Râmnicu Vâlcea, a adus steagul României. ≪E un moment istoric, a fost regele nostru. E un moment de tristeţe fiindcă pe timpul nostru la şcoală nu ştiam adevărul, şi la ora actuală se dezinformează mult. Nu contează vremea rea, ne despărţim de rege, a fost un om cinstit, curat, cu dragoste de ţară≫, a afirmat acesta”, a relatat MEDIAFAX.
Cortegiul a mers spre Noua Catedrală Arhiepiscopală și Regală, unde Regele Mihai a fost înmormântat în necropola regală.
Moartea lui Mihai I a închis simbolic un capitol al istoriei monarhiei române: era ultimul șef de stat român care fusese implicat direct în evenimentele celui de-Al Doilea Război Mondial și în schimbarea regimului politic din 1944-1947.
Militari ai regimentului 30 Garda’ Mihai Viteazul’ poarta pe umeri sicriul cu trupul neinsufletit al Majestatii Sale Defuncte Regele Mihai I, in Piata Palatului Regal din Bucuresti, sambata 16 decembrie 2017. Majestatea Sa Defuncta Regele Mihai I va fi inmormantat la Curtea de Arges, in Noua Catedrala Arhiepiscopala si Regala, necropola regilor Romanei. ANDREEA ALEXANDRU / MEDIAFAX FOTO
Simona Halep devine lider mondial WTATot în 2017, România avea să aibă parte de un moment istoric în sport: Simona Halep a devenit numărul 1 mondial în tenisul feminin.
Halep era de mai mulți ani în topul tenisului mondial. Intrase în Top 10 în ianuarie 2014 și terminase anii 2014 și 2015 în Top 3. În 2017, însă, a ajuns pentru prima dată în carieră în poziția de lider mondial.
Pe 7 octombrie 2017, la China Open, la Beijing, Halep a întâlnit-o în semifinală chiar pe Jelena Ostapenko, adversara care o învinsese cu câteva luni înainte în finala de la Roland Garros. Halep a câștigat partida cu 6-2, 6-4 și își asigurase, matematic, primul loc mondial.
MEDIAFAX a relatat imediat momentul și a surprins reacția Simonei Halep.
„Este uimitor că sunt numărul 1 mondial. Mulţumesc pentru sprijinul din această săptămână, mulţumesc China. Am avut meciuri incredibile, am reuşit s-o înving pe Maria Sharapova. Vreau să mulţumesc familiei, staff-ului meu. E ziua mea specială. E foarte multă emoţie în acest moment, mulţumesc Andrei (n.red. Andrei Pavel). Vă aştept şi mâine, turneul nu este încheiat încă”, a declarat Simona Halep la finalul partidei cu Ostapenko”, a scris MEDIAFAX.
La scurt timp după ce a scris istorie, Halep l-a sunat pe tatăl ei pentru a împărtăși bucuria, însă amândoi au fost copleșiți de emoții.
„Am vorbit foarte puţin cu Simona. Mi-a zis: ≪Tată, am reuşit!≫ Apoi am izbucnit în lacrimi, eu mai mult, şi am zis că vorbim mai târziu. Am avut încredere totală în ea. De asta am investit tot. Primul telefon l-am primit de la Gică Hagi. Mi-a urat să ne ajute Dumnezeu să rămânem cât mai mult timp în top 10. Singurul lucru important e să nu iubeşti banii. Dacă iubeşti banii, ei te întorc din drum. Ne-am gândit doar la performanţă.”, a declarat Stere Halep la acel moment, potrivit MEDIAFAX.
Simona Halep la Beijing, 2017. Sursa foto: Anadolu Agency/HEPTA via Mediafax Foto
Halep a vorbit ulterior și despre momentele dificile care au precedat performanța, inclusiv finala pierdută la Roland Garros și înfrângerea de la US Open.
„Cel mai greu moment a fost în finala de la Roland Garros, pentru că atunci am avut prima şansă de a deveni numărul unu, dar şi de a câştiga un turneu de Mare Şlem. (…) După meciul de la US Open, Darren mi-a spus că am avut un serviciu de rahat şi de aceea am pierdut cu Şarapova. Şi am zis ≪OK, dacă acesta este singurul lucru pe care trebuie să-l îmbunătăţesc ca să o înving, atunci voi lucra şi mai mult≫”, mărturisea Halep, într-un interviu preluat de MEDIAFAX.
Prin această performanță, Halep a fost prima româncă ajunsă pe locul 1 mondial în tenis și a 25-a jucătoare din istoria clasamentului WTA care a ocupat această poziție.
Deși a pierdut ulterior finala de la Beijing, în fața Carolinei Garcia, acest lucru nu a mai schimbat performanța istorică obținută în semifinală.
2017, un an în care MEDIAFAX a fost în mijlocul istorieiProtestele împotriva OUG 13, moartea Regelui Mihai și performanța istorică a Simonei Halep au fost trei momente foarte diferite, dar care au definit România anului 2017.
Pentru MEDIAFAX, toate trei au însemnat aceeași misiune: informația transmisă rapid, direct din mijlocul evenimentelor, cu declarații, reacții și relatări de la fața locului.
De la reporterii aflați în Piața Victoriei, în marile orașe ale țării sau în diaspora, la jurnaliștii care au urmărit funeraliile Regelui Mihai și apoi momentul istoric al Simonei Halep, agenția a documentat un an în care România a trecut prin protest, doliu și mândrie.
MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo când aceasta se întâmpla.
35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.
Înseamnă 35 de ani în care MEDIAFAX a fost acolo.
În mijlocul evenimentelor. În mijlocul istoriei.
Sorin Ionescu, propunerea PSD pentru funcția de ministru delegat pentru învățământul preuniversitar în Guvernul Luca Niculescu și director al Colegiului Național Bănățean din Timișoara, a trecut cu 7 proba de competențe din concursul național pentru ocuparea funcțiilor de director și director adjunct din școli, potrivit publicației Tribuna Învățământului.
Sorin Ionescu va fi prezent luni la audierile de Învățământ din Parlament, programate între 17:00 și 18:00.
„Nu pot să mă duc marți, pentru că sunt audierile și votul”Ionescu spune că renunță să se mai prezinte la următoarea etapă a concursului de competențe pentru directori din acest an, programate pentru marți.
„Nu pot să mă duc marți, pentru că sunt audierile și votul”, a declarat Ionescu pentru publicația citată.
Despre prima probă, eliminatorie, a concursului, Sorin Ionescu a explicat că nu și-a gestionat corect timpul:
„Am luat 70 de puncte. Greșeala mea a fost că nu mi-am manageriat corect timpul. Eu sunt profesor de istorie. Deci vă dați seama că noi, teoretic, suntem un pic îndepărtați de matematică ca formare”.
„Sigur că e de discutat despre timpul de lucru, dar dacă s-a urmărit capacitatea de reacție a noastră ca director, dacă s-a urmărit capacitatea noastră de a înțelege un text la prima vedere este ok. Din când în când, ca profesor, e bine să mai iei locul și în bancă, să te pui în locul elevilor. Eventual îi vei înțelege mult mai bine”.
Cine este Sorin IonescuÎnainte de a ajunge director, Sorin Ionescu a lucrat în administrația școlară, ca inspector școlar general adjunct al Inspectoratului Școlar Județean Timiș.
În activitatea de director, Sorin Ionescu a susținut folosirea tehnologiei în procesul de învățământ și adaptarea școlii la nevoile elevilor.
În anul școlar 2025-2026, Colegiul Național Bănățean a introdus un program-pilot pentru elevii de clasa a XII-a, care prevede patru zile de cursuri cu prezență fizică și o zi de activități online. Măsura a fost justificată prin nevoia de a reduce oboseala elevilor din anii terminali și de a le permite să se concentreze asupra disciplinelor de Bacalaureat și a pregătirii pentru admiterea la facultate.
De la Consiliul Local la funcția de subprefectÎn paralel cu activitatea didactică, Ionescu a urmat o carieră politică în PSD.
A fost consilier local al municipiului Timișoara în mandatul 2016-2020 și a făcut parte din structurile de conducere ale organizației municipale a partidului.
În ianuarie 2022, a fost numit subprefect al județului Timiș, la propunerea PSD, funcție pe care a ocupat-o aproximativ 27 de luni.
În aprilie 2024, a demisionat din funcția de subprefect pentru a candida la alegerile locale, deschizând lista PSD pentru Consiliul Local Timișoara.
Dacă ajunge la Educație, Sorin Ionescu ar urma să se ocupe de învățământul preuniversitar în cadrul Ministerului Educației, unde funcția de ministru plin ar urma să fie ocupată de Sorin Costreie, consilier prezidențial pe educație.
Formula ar introduce o noutate – o conducere împărțită între un ministru tehnocrat și un ministru delegat cu susținere politică.
Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Constanța, accidentul a fost semnalat printr-un apel la 112 în jurul orei 7.00, pe drumul național 22, între localitățile Năvodari și Lumina.
La fața locului intervin pompierii cu o autospecială de stingere, două echipaje SMURD și trei echipaje ale Serviciului de Ambulanță Județean.
Traficul rutier în zonă este blocat pe ambele sensuri de mers, iar polițiștii acționează pentru redirecționarea circulației pe rute alternative.
ISU Constanța anunță că zece persoane au fost implicate în accident. Sunt cinci răniți, dintre care o persoană este în stare de inconștiență.
Aceasta a fost preluată de SMURS și transportată la spital.
Polițiștii continuă cercetările pentru a stabili împrejurările în care s-a produs accidentul.
PSD a anunțat care este programul miniștrilor propuși de partid în Guvernului Luca Niculescu:
Luni, 18 octombrie:
12:00 – Florin Barbu, propus la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
12:30 – Alexandru Stoica, propus la Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice și Administrației
13:30 – Radu Oprea, propus la Ministerul Apărării Naționale
14:00 – Daniel Zamfir, propus la Ministerul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului
17:30 – Marian Neacșu, propus viceprim-ministru și la Ministerul Afacerilor Interne
18:00 – Ovidiu Popa, propus la Ministerul Transporturilor și Infrastructurii
18:30 – Natalia Intotero, propusă la Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor.
Marți, 20 octombrie:
09:00 – Radu Marinescu, propus la Ministerul Justiției
09:30 – Mihai Ghigiu, propus la Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene
10:30 – Florin Manole, propus la Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale
11:00 – Alexandru Rogobete, propus la Ministerul Sănătății.
Potrivit calendarului, audierile miniștrilor propuși de Luca Niculescu sunt programate luni, 19 octombrie, între orele 12.00 și 20.30, și marți, 20 octombrie, între orele 9.00 și 12.00.
Fiecare candidat va fi audiat de comisiile parlamentare de specialitate, care vor emite avize consultative pentru portofoliile pentru care au fost propuși.
Marți, de la ora 14.00, parlamentarii se vor reuni pentru prezentarea programului de guvernare și a listei Cabinetului de către premierul desemnat Luca Niculescu. Vor urma dezbateri și votul asupra cererii de acordare a încrederii Parlamentului pentru programul și întreaga listă a Guvernului.
Votul de învestitură se va desfășura secret, cu bile.
Luca Niculescu a depus la Parlament lista membrilor Guvernului propus și programul de guvernare, în 15 octombrie.
Guvernul are nevoie de cel puțin 233 de voturi.
Lista membrilor GuvernuluiCabinetul prezentat de Luca Niculescu are 19 membri, dintre care 11 propuși de PSD și 8 independenți, inclusiv premierul.
Lista completă:
• Prim-ministru: Luca-Alexandru Niculescu (independent)
• Viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Interne: Marian Neacșu (PSD)
• Transporturi și Infrastructură: Ștefan-Ovidiu Popa (PSD)
• Finanțe: Alexandru Nazare (independent)
• Afaceri Externe: Sebastian-Dănuț Neculăescu (independent)
• Justiție: Radu Marinescu (PSD)
• Apărare Națională: Ștefan-Radu Oprea (PSD)
• Economie, Digitalizare, Antreprenoriat și Turism: Daniel-Cătălin Zamfir (PSD)
• Ministru delegat pentru Digitalizare și Inteligență Artificială: Costinel-Bogdan Dumitru (independent)
• Energie: Dumitru Chisăliță (independent)
• Agricultură și Dezvoltare Rurală: Florin-Ionuț Barbu (PSD)
• Mediu, Ape și Păduri: Natalia-Elena Intotero (PSD)
• Dezvoltare, Lucrări Publice și Administrație: Marcel-Alexandru Stoica (PSD)
• Investiții și Proiecte Europene: Alexandru-Mihai Ghigiu (PSD)
• Muncă, Familie, Tineret și Solidaritate Socială: Petre-Florin Manole (PSD)
• Sănătate: Alexandru-Florin Rogobete (PSD)
• Educație și Cercetare: Valentin-Sorin Costreie (independent)
• Ministru delegat pentru Învățământ Preuniversitar: Sorin-Gabriel Ionescu (PSD)
• Cultură: Ioana-Ruxandra-Victoria Ciocan (independent).
PNL și UDMR au anunțat că sunt dispuse să voteze învestirea fără să intre la guvernare, iar USR a anunțat că va vota împotrivă.
Luca Niculescu a fost desemnat de președintele Nicușor Dan. Este a patra nominalizare pentru funcția de premier în cinci luni.
Confruntarea, transmisă de postul Band TV, a avut loc într-un moment în care cei doi candidați sunt despărțiți de numai câteva procente, iar rezultatul scrutinului din 25 octombrie rămâne incert, arată AP.
Lula i-a cerut adversarului să își facă publice finanțele personaleCel mai tensionat moment al dezbaterii a apărut atunci când Lula i-a propus lui Flávio Bolsonaro ca amândoi să își supună finanțele personale verificărilor autorităților înaintea celui de-al doilea tur. Scopul, potrivit președintelui brazilian, ar fi identificarea eventualelor tranzacții suspecte care necesită explicații.
Senatorul Flávio Bolsonaro, fiul fostului președinte Jair Bolsonaro. Sursa foto: brasildefato.com.br
Propunerea a venit într-un moment delicat pentru senatorul în vârstă de 45 de ani. Tot duminică, Poliția Federală a Braziliei a cerut Curții Supreme să autorizeze deschiderea unei anchete împotriva lui Flávio Bolsonaro, în legătură cu o acuzație de spălare de bani care implică un avocat apropiat acestuia.
Senatorul este investigat și în legătură cu relațiile sale cu Daniel Vorcaro, un fost bancher controversat care a finanțat un film despre viața lui Jair Bolsonaro. Flávio Bolsonaro respinge acuzațiile și neagă că ar fi comis vreo ilegalitate.
Fiul lui Bolsonaro a câștigat primul tur. Diferența față de Lula este foarte micăPrimul tur al alegerilor prezidențiale a fost câștigat de Flávio Bolsonaro, cu 47% din voturi, în timp ce Lula a obținut 45%. Sondajele recente indică o confruntare foarte strânsă înaintea votului decisiv din 25 octombrie.
În timpul dezbaterii, Flávio Bolsonaro a susținut că economia Braziliei s-ar îmbunătăți prin înlăturarea lui Lula de la putere și combaterea corupției. Președintele în vârstă de 80 de ani și-a apărat rezultatele economice și programele de asistență socială.
Lula quis lacrar em cima de Flávio Bolsonaro e tomou uma LAPADA!
Lula: “Queria que você me explicasse sobre o Vorcaro. Os R$ 134 milhões.”
Flávio: “Calma, que não é dinheiro por fora igual ao teu, não. Vorcaro disse que deu R$ 30 milhões pro Instituto Lula por fora.” https://t.co/QbXtuHFiBH
— Pri (@Pri_usabr1) October 18, 2026
Analiștii se așteptau ca dezbaterea să fie folosită pentru atragerea alegătorilor indeciși. În schimb, cei doi candidați au recurs frecvent la atacuri personale, inclusiv la adresa membrilor familiilor lor. Unele schimburi de replici au devenit atât de aprinse încât intervențiile candidaților au fost dificil de urmărit.
Tatăl candidatului Bolsonaro execută o pedeapsă de 27 de ani de închisoareÎnaintea dezbaterii, zeci de mii de susținători ai celor doi candidați au participat la manifestații în São Paulo, Rio de Janeiro și alte orașe braziliene. Susținătorii lui Flávio Bolsonaro s-au adunat pe bulevardul Paulista din São Paulo, alături de mai mulți aliați politici importanți.
O parte dintre participanți au cerut eliberarea fostului președinte Jair Bolsonaro, care execută o pedeapsă de 27 de ani de închisoare pentru implicarea într-o tentativă de lovitură de stat. De cealaltă parte, susținătorii lui Lula au organizat manifestații pe plaja Copacabana din Rio de Janeiro, în Brasília și în alte 16 capitale de state braziliene.
Rezultatul alegerilor ar putea schimba relațiile Braziliei cu SUA și ChinaMiza scrutinului depășește politica internă a Braziliei, cea mai mare economie din America Latină, cu o populație de aproximativ 214 milioane de locuitori. Flávio Bolsonaro este un aliat al președintelui american Donald Trump, iar o victorie a sa ar putea consolida influența Statelor Unite în regiune.
În schimb, realegerea lui Lula pentru un al patrulea mandat neconsecutiv ar însemna continuarea politicii sale de menținere a unei distanțe față de Washington și de aprofundare a relațiilor economice și diplomatice cu China. Cei doi candidați urmează să participe vineri la o nouă dezbatere televizată, organizată de TV Globo, înaintea turului al doilea al alegerilor prezidențiale, programat pentru duminică, 25 octombrie.
