MediaFax.ro

Guvernul britanic a anunțat marți că sprijinul va fi acordat prin mecanismul NATO PURL – Lista nevoilor prioritare ale Ucrainei, prin care Alianța coordonează achiziționarea din Statele Unite a echipamentelor militare necesare Kievului. Rachetele Patriot și celelalte echipamente de apărare antiaeriană urmează să fie livrate înainte de începutul iernii.

Ministrul britanic al Apărării, Wes Streeting, a declarat că pachetul este destinat protejării infrastructurii critice, a populației și a forțelor armate ucrainene în fața atacurilor rusești. Londra consideră că Rusia va continua să lovească obiective civile și energetice în lunile următoare.

Rachete Patriot, muniție și drone

Pe lângă rachetele pentru sistemele Patriot, pachetul britanic cuprinde alte interceptoare pentru apărarea antiaeriană, proiectile de artilerie de calibru mare și drone.

Londra anunțase anterior că intenționează să furnizeze Ucrainei peste 120.000 de drone în acest an, dintre care aproximativ 25.000 au fost deja livrate. Este vorba despre drone interceptoare folosite împotriva aparatelor rusești, drone de recunoaștere și drone de atac.

Marea Britanie a livrat recent și proiectilul cu numărul un milion din programul său de furnizare a muniției de artilerie de calibru mare.

Noul pachet de sprijin militar pentru Ucraina a fost anunțat în ziua reuniunii Grupului de Contact pentru Apărarea Ucrainei, care reunește aproape 50 de state și coordonează sprijinul militar pentru Kiev. Cea de-a 36-a reuniune a grupului se desfășoară marți, în format virtual, și este coprezidată de ministrul britanic al Apărării, Wes Streeting, și de omologul său german, Boris Pistorius.

Rusia a reluat bombardamentele asupra Kievului

Decizia Londrei a fost făcută publică la câteva ore după ce Rusia a lansat, în noaptea de luni spre marți, un atac masiv cu rachete și drone asupra Ucrainei, principalele ținte fiind regiunile Kiev și Odesa. În capitala ucraineană, două persoane au fost ucise, iar alte zece au fost rănite.

Armata Ucrainei a anunțat că Rusia a folosit în atac rachete balistice și de croazieră, precum și 166 de drone. Apărarea ucraineană a doborât sau neutralizat 31 de rachete de croazieră, două rachete balistice sau antinavă și 142 de drone, însă atacurile au fost înregistrate în 29 de locații.

Loviturile au marcat reluarea bombardamentelor asupra Kievului după o scurtă pauză în perioada vizitei în Ucraina a emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner, implicați în negocierile pentru încheierea războiului.

„Din punctul de vedere al Agenției Naționale pentru Sport, noi nu vorbim despre medalii. Noi vorbim despre prezentarea unei frumuseți, frumusețea sportului. Astăzi este un moment important pentru cele două țări, pentru că împreună reușim să creăm un eveniment de anvergură”, a declarat Bogdan Matei, marți, la sediul Guvernului din Republica Moldova, la conferința de presă premergătoare startului ediției 2026 a Turului României.

Președintele ANS anunță că România și Republica Moldova vor colabora și cu alte ocazii în viitor, în domeniul sportului.

„Mă bucur că am reușit să creăm acel grup de lucru comun pe sport între cele două țări, care produce. Produce evenimente sportive și o să vedeți că și la anul vom avea surprize la fel de plăcute în ceea ce înseamnă promovarea celor două țări prin sport”, a spus el.

Bogdan Matei consideră că sportul poate contribui la construirea unei societăți mai bune.

„Cred cu tărie că sportul își poate aduce aportul său. Cred cu tărie că sportul își poate pune amprenta pe ceea ce înseamnă o viață frumoasă, dar și o lume mai bună. Sportul este instrument pentru pace”, a afirmat președintele ANS.

Oficialul român a afirmat și că evenimentul oferă posibilitatea promovării celor două țări în fața publicului internațional.

„Se spune că acasă nu e un loc anume. E un sentiment. Avem astăzi posibilitatea să prezentăm lumii cele două case frumoase: România și Moldova. Cum? Pedalând”, a declarat Matei.

„Pedalăm astăzi prin cele două case frumoase ale noastre, să arătăm lumii că pacea, bunăstarea și frumusețea începe de aici, din Moldova și se termină tot acasă, în România, la București”, a încheiat președintele Agenției Naționale pentru Sport.

Startul competiției, programat miercuri dimineață

Ediția din 2026 a Turului României marchează o premieră în istoria competiției, startul oficial fiind dat pentru prima dată în afara granițelor țării, la Chișinău. Cea de-a 58-a ediție se desfășoară între 9 și 13 septembrie, cu cinci etape și un traseu de peste 800 de kilometri, care leagă Chișinău de București. Marți, de la ora 19:00, este programată prezentarea oficială a echipelor, la Chișinău.

Prima etapă, programată miercuri, se va desfășura integral în Republica Moldova, pe traseul Chișinău – Ungheni, după care plutonul va continua în România, prin Iași, Piatra-Neamț, Băile Balvanyos, Brașov și Ploiești, înaintea sosirii finale de la București, duminică, unde este programat un circuit. Competiția este de categorie 2.2 UCI.

Un nou studiu realizat de compania de management al talentelor SD Worx arată că europenii petrec, în medie, 48 de minute pe zi făcând naveta către locul de muncă, scrie Euronews. Media ascunde însă diferențe importante între state, iar în unele țări timpul petrecut pe drum trece de o oră.

Belgia, țara cu cea mai lungă navetă

Belgia se află pe primul loc în clasamentul european, cu o medie de 61 de minute pentru deplasarea zilnică la serviciu.Unul dintre motive este numărul mare de angajați care fac naveta pe distanțe foarte lungi. Potrivit SD Worx, 13% dintre angajații belgieni sunt considerați „super-navetiști” și petrec cel puțin două ore pe drum. Este cea mai mare proporție înregistrată în Europa.

În plus, 14% dintre angajații belgieni parcurg zilnic mai mult de 120 de kilometri. Suedia și Irlanda se află și ele în partea superioară a clasamentului, cu 57, respectiv 56 de minute de navetă pe zi. La polul opus se află Italia și Slovenia, unde timpul mediu este de aproximativ 35 de minute.

O zi normală cu traficul din Bruxelles, Belgia. Sursa foto: X

România are aceeași medie ca Țările de Jos, dar dintr-un motiv complet diferit

România apare în datele studiului cu o medie de 53 de minute pentru naveta zilnică. Este același timp înregistrat în Țările de Jos, însă asemănarea se oprește aici. Diferența este distanța parcursă. În Țările de Jos, angajații parcurg în medie 63 de kilometri până la serviciu. Infrastructura permite însă ca aceste distanțe mari să fie parcurse într-un timp comparabil cu cel înregistrat în România.

În cazul României, angajații petrec aceleași 53 de minute pe drum, dar parcurg distanțe mult mai mici. Studiul indică traficul intens și aglomerația urbană drept factori care consumă timpul navetiștilor.

Cu alte cuvinte, două țări pot avea aceeași durată medie a navetei, dar experiența oamenilor poate fi complet diferită: într-un caz este vorba despre distanțe mari și infrastructură eficientă, iar în celălalt despre distanțe mai scurte încetinite de congestionarea traficului.

Cât de mult contează timpul petrecut pe drum

Studiul evidențiază și o diferență interesantă în modul în care angajații percep naveta. În Belgia, deși timpul mediu depășește pragul de aproximativ 57 de minute pe care oamenii îl consideră în general acceptabil, doar 34% dintre angajați spun că timpul petrecut pe drum este timp pierdut.

Nici dorința de a lucra de la distanță nu este neapărat proporțională cu durata navetei. În Belgia, doar 32% dintre angajați își doresc mai multă muncă remote, procent aflat chiar sub media internațională.

Asta sugerează că durata drumului până la serviciu nu este singurul factor care determină cât de împovărătoare este naveta. Contează și modul în care oamenii călătoresc, infrastructura, predictibilitatea transportului și felul în care este perceput timpul petrecut pe drum.

România, o problemă de trafic mai mult decât de distanță

Datele sunt relevante în special pentru România deoarece pun în evidență o problemă diferită de cea a țărilor în care oamenii locuiesc la zeci de kilometri de locul de muncă. Un român poate avea o navetă de aproape o oră fără să parcurgă o distanță comparabilă cu cea a unui angajat din Țările de Jos. Timpul suplimentar este consumat de viteze reduse, ambuteiaje și aglomerația din zonele urbane.

Astfel, cele 53 de minute din statistica europeană nu spun singure întreaga poveste despre naveta din România. Distanța parcursă și timpul necesar pentru a o parcurge sunt două lucruri care trebuie privite împreună. Pentru milioane de angajați, diferența dintre o navetă de 35 de minute și una de aproape o oră înseamnă, în timp, sute de ore petrecute anual pe drum.

Clasamentul european arată că România nu este printre statele cu cea mai scurtă navetă. Mai important însă, comparația cu Țările de Jos indică o problemă specifică: nu doar cât de departe trebuie să ajungă oamenii la serviciu, ci cât de greu se deplasează atunci când distanța este relativ scurtă.

Serviciul Federal de Securitate al Rusiei (FSB) și Comitetul de Investigații au anunțat că Nicolae Cociu, cetățean moldovean născut în 2004, a fost reținut în regiunea Astrahan. Acesta este suspectat că ar fi încercat să ucidă un militar de rang înalt din Ministerul rus al Apărării.

Potrivit anchetatorilor ruși, atacul a avut loc în dimineața zilei de 3 septembrie, în localitatea Probujdenie, din regiunea Saratov. Suspectul ar fi tras de cel puțin șase ori asupra militarului. Victima a supraviețuit și a fost transportată la spital.

FSB susține că tânărul ar fi fost instruit la Kiev

FSB afirmă că cetățeanul moldovean ar fi fost recrutat în 2025, prin intermediul unei rețele sociale, de serviciile speciale ucrainene. În martie 2026, acesta ar fi fost instruit la Kiev în folosirea armelor și explozibililor, iar ulterior ar fi intrat în Rusia prin state terțe.

Comitetul de Investigații susține că pentru uciderea militarului i-ar fi fost promisă o recompensă de 70.000 de dolari.

După ce a ajuns în Rusia, tânărul ar fi primit prin Telegram informații despre țintă, locuința acesteia, locul unde se afla arma și traseul pe care urma să fugă după atac.

FSB a difuzat și imagini cu declarațiile persoanei reținute, despre care afirmă că și-ar fi recunoscut implicarea și ar fi spus că a fost trimisă în Rusia pentru a ucide un general.

Reacție fermă de la vârful Uniunii Europene

Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Consiliului European, Antonio Costa, au condamnat participarea mai multor membri ai guvernului de la Belgrad la ceremonia funerară a lui Ratko Mladic, condamnat în 2017, pentru genocid, crime împotriva umanității și încălcări ale legilor războiului, la închisoare pe viață.  

The images from Ratko Mladić’s funeral yesterday in Belgrade were shocking.

Ratko Mladić was a convicted war criminal. He was responsible for genocide, war crimes, and crimes against humanity. He died while serving a life sentence for the Srebrenica genocide and other crimes.…

— Ursula von der Leyen (@vonderleyen) September 8, 2026

„Imaginile de la funeraliile lui Ratko Mladić, care au avut loc ieri la Belgrad, au fost șocante. Elementele de susținere oficială și prezența unor înalți oficiali sârbi la funeralii sunt profund regretabile. Acestea demonstrează eșecul de a înfrunta un capitol întunecat din istoria recentă a Europei și contravin valorilor care stau la baza parcursului Serbiei către Uniunea Europeană”, se arată în mesajul publicat pe X de liderii europeni. 

Prezența oficială la ceremonii

Ceremonia de înhumare a avut loc la Belgrad, capitala Serbiei, unde mii de persoane s-au adunat pentru a-i aduce un ultim omagiu fostului lider militar condamnat pentru crime de război. 

Mai mulți miniștri ai guvernului sârb s-au alăturat mulțimii care a adus un omagiu în fața bisericii unde fusese depus trupul lui Mladić, inclusiv ministrul Apărării, Bratislav Gašić, și ministrul Justiției, Nenad Vujić. 

Genocidul de la Srebrenica

Ratko Mladic a încetat din viață la finalul lunii august în timp ce ispășea o condamnare la închisoare pe viață. 

Cea mai gravă dintre crimele pentru care a fost condamnat a fost genocidul de la Srebrenica. 

În iulie 1995, forțele sârbilor bosniaci conduse de Mladic au cucerit enclava Srebrenica, care fusese declarată anterior „zonă sigură” de Organizația Națiunilor Unite.  Până la 8.000 de bărbați și băieți musulmani bosniaci au fost uciși sau au dispărut, iar aproximativ 30.000 de femei, copii și vârstnici au fost strămutați cu forța din enclavă. 

Luca Niculescu, fost jurnalist devenit ambasador și apoi secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe, se află printre numele luate în calcul de președintele Nicușor Dan pentru funcția de prim-ministru. Profilul său este neobișnuit pentru Palatul Victoria: nu are în spate un partid și nici experiență în politica internă, dar are peste două decenii de presă, șase ani la conducerea Ambasadei României la Paris și, din 2022, coordonează unul dintre cele mai complicate proiecte administrative ale României – aderarea la OCDE.

Numele lui Luca Niculescu a revenit în centrul discuțiilor privind viitorul Guvern, după luni de blocaj politic. Fostul ambasador la Paris ar fi chiar unul dintre favoriții președintelui Nicușor Dan, șeful statului căutând însă înaintea unei eventuale desemnări garanția că un nou Executiv poate strânge o majoritate confortabilă în Parlament.

De la jurnalism la Palatul Victoria

Luca Niculescu are 55 de ani. S-a născut la București, pe 25 aprilie 1971, a absolvit Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării a Universității din București în 1995 și a urmat un master în Jurnalism European la Strasbourg.

Cariera sa profesională a început însă înainte de terminarea facultății. În 1992 a ajuns la Radio Delta, devenit ulterior RFI România, iar din anul 2000 a fost redactor-șef al RFI România. Într-un interviu acordat în perioada în care conducea redacția, Niculescu povestea că intrase în radio ca student practicant și parcursese apoi toate etapele meseriei: reporter, redactor și realizator de emisiuni.

A devenit una dintre vocile cunoscute ale jurnalismului de politică externă din România. A realizat emisiuni la Money Channel și TVR, iar la Digi24 a moderat „Imparțial” și „Pașaport diplomatic”. În paralel, a fost corespondent în România pentru mai multe instituții media franceze, între care France Info, France Culture, France Inter, TV5 și cotidianul Libération.

În 2010 a primit distincția „Jurnalistul European al Anului”, acordată de Institutul European din România.

Iohannis l-a trimis ambasador la Paris în 2016

Schimbarea majoră de carieră a venit la sfârșitul lui 2015, când președintele Klaus Iohannis l-a nominalizat pentru postul de ambasador al României în Franța.

Niculescu a preluat misiunea în 2016 și a rămas la Paris până în 2022. A fost acreditat și în Monaco și Andorra și a reprezentat România în relația cu instituțiile internaționale de la Paris, inclusiv cu OCDE și Organizația Internațională a Francofoniei. Între 2019 și 2022 a condus și Grupul Ambasadorilor Francofoni din Franța.

Mandatul său a coincis cu o perioadă de apropiere politică între București și Paris și cu președinția lui Emmanuel Macron. Înainte ca Macron să ajungă la Élysée, Ambasada României a găzduit chiar o întâlnire a acestuia cu ambasadorii statelor UE.

După alegerea lui Macron, Niculescu descria rezultatul drept victoria deschiderii în fața protecționismului și formula una dintre declarațiile sale politice cele mai relevante pentru modul în care privește Europa:

„Alegerea se face între izolare și deschidere”, afirma el în 2017, într-o analiză asupra transformărilor politice europene.

„Diplomația, ca și jurnalismul, este un sport de contact”

Niculescu a explicat într-un interviu din 2021 și felul în care vede meseria de diplomat, folosind o formulare care poate căpăta o altă semnificație dacă va ajunge premier:

„Diplomația, ca și jurnalismul, este un sport de contact.”

Explicația sa era că relațiile nu se construiesc exclusiv din birou: trebuie să cunoști oameni și să te întâlnești cu ei.

Într-un alt interviu, acordat la începutul mandatului de ambasador, făcea o distincție între cele două profesii: jurnalistul învață să vorbească, în timp ce ambasadorul trebuie să învețe și când să tacă.

Omul pus să ducă România în OCDE

După încheierea mandatului la Paris, în 2022, Niculescu s-a întors în administrația centrală. A fost numit secretar de stat în Ministerul Afacerilor Externe și coordonator național al procesului de aderare a României la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică.

Aderarea la OCDE nu presupune doar negocieri externe. România trebuie să treacă evaluări în domenii precum administrația publică, fiscalitatea, investițiile, mediul, guvernanța corporativă, agricultura sau sănătatea. Rolul lui Niculescu l-a obligat astfel să lucreze cu numeroase ministere și instituții și să împingă modificări de politici publice cerute de organizație.

În mai 2026, Niculescu anunța că România închisese 24 dintre cele 25 de comitete necesare și se afla pe primul loc între cele opt state care au început procese de aderare în 2022 și 2023.

Tot atunci făcea o afirmație rară într-un discurs public românesc despre aparatul de stat:

„În ciuda provocărilor politice, există oameni în administrația publică care își fac treaba”, spunea Niculescu.

„Sunt condamnat să fiu optimist”

Un alt discurs care spune ceva despre stilul său a venit în septembrie 2025, când vorbea despre obiectivul aderării la OCDE.

Niculescu spunea că este „condamnat să fiu optimist” și că misiunea sa este să prezinte partenerilor externi imaginea unei Românii funcționale, orientate spre viitor și capabile să respecte standardele economiilor dezvoltate.

În aceeași intervenție a făcut și o mărturisire mai puțin obișnuită pentru un fost jurnalist de televiziune: după revenirea de la Paris și-a scos televizorul din casă pentru a nu mai urmări televiziunile de știri și pentru a se putea concentra asupra proiectului OCDE.

Despre organizație, Niculescu a încercat să explice public beneficiul într-o formulă simplă: dacă NATO înseamnă în primul rând securitate, iar Uniunea Europeană prosperitate, OCDE aduce României în special credibilitate și reputație economică, ceea ce poate atrage investiții mai bune.

A mai fost propus într-un guvern chiar în această vară

Numele lui Luca Niculescu nu apare pentru prima dată într-o formulă guvernamentală.

În iunie 2026, premierul desemnat Eugen Tomac l-a inclus în echipa sa drept propunere pentru funcția de ministru de Externe. Cabinetul Tomac nu a ajuns însă să preia guvernarea.

Relația foarte bună cu Franța este un alt element important al CV-ului său. Niculescu a primit în 2023 Legiunea de Onoare în grad de Comandor, conferită de președintele Republicii Franceze. De asemenea, a primit Ordinul Artelor și Literelor în grad de Comandor și Crucea Regală a României.

Polițiștii au ajuns în timp ce formația interpreta imnul național al Rusiei și le-au cerut muzicienilor să oprească spectacolul. Aceștia au calificat concertul drept o „adunare”, invocând legea federală care reglementează mitingurile și manifestațiile publice, relatează Current Time.

Potrivit muzicianului Roman Zapolski, cunoscut sub numele de scenă Roma Smile, polițiștii le-au spus că nu este permis ca mai mult de două persoane să se adune pe stradă.

Incidentul a avut loc sâmbătă, 5 septembrie, la Moscova, în timpul unui concert stradal susținut de formația lui Roman Zapolski.

Doi dintre muzicieni, duși la secția de poliție

După ce liderul formației a cerut explicații, el și un alt membru al trupei, care cânta îmbrăcat într-un costum de panda, au fost urcați într-o mașină a poliției și duși la secție.

Cei doi au fost fotografiați și amprentați, iar polițiștii le-au cerut datele de contact a cinci persoane apropiate. Deși avocatul lor a ajuns imediat la secție, nu a fost lăsat să discute cu cei doi.

Muzicienii au rămas aproximativ o oră și jumătate la secția de poliție, după care au fost lăsați să plece. Nu le-a fost întocmit proces-verbal de reținere și nu au primit niciun document privind reținerea lor. Polițiștii au reținut însă spray-ul cu piper găsit asupra unuia dintre ei.

Ulterior, poliția din Moscova a oferit o altă explicație pentru intervenție. Reprezentanții Ministerului rus de Interne au declarat presei locale că echipajul a fost trimis în zonă după ce locuitorii s-ar fi plâns de zgomot.

Muzicienii stradali, tot mai des în atenția autorităților

Autoritățile ruse au început să acorde o atenție sporită concertelor stradale după cazul formației Stoptime din Sankt Petersburg. Membrii acesteia au fost acuzați în 2025 de organizarea unui miting după ce au interpretat pe stradă inclusiv melodii ale unor artiști desemnați de autoritățile ruse drept „agenți străini”. Mai mulți membri ai formației au fost plasați în repetate rânduri în arest administrativ.

Ulterior, și alți muzicieni stradali care și-au exprimat sprijinul pentru Stoptime au fost vizați de autorități. În unele orașe din Rusia, artiștilor stradali li s-a cerut să transmită în avans datele de identificare și repertoriul pe care intenționează să îl interpreteze.

Rusia acordă o plată unică minimă de 400.000 de ruble, echivalentul aproximativ a 3.977 de euro celor care semnează un contract de cel puțin un an pentru a lupta în invazia din Ucraina, potrivit Reuters. 

În practică, plățile unice pot ajunge la câteva milioane de ruble pe soldat, în funcție de regiune, pe lângă salariul lunar. Rusia reduce, de asemenea, pedepsele pentru cei care execută pedepse cu închisoarea în schimbul înrolării în război, printre alte beneficii, în încercarea de a-și întări efectivele de soldați.

Rusia a înregistrat o creștere a violenței domestice pe măsură ce soldații care rămân vii se întorc acasă în permisie, iar Ministerul rus al Apărării intenționează să le rețină o parte din plățile unice „pentru a spori motivația personalului militar de a respecta legea”, în cazul comiterii unei infracțiuni, conform unui proiect de lege publicat luni.

Dacă militarii ruși aflați în serviciu activ sunt găsiți vinovați de infracțiuni penale ce nu implică pedepse cu închisoarea, ei vor trebui să dea înapoi la stat o parte din suma plătită unic, calculată în funcție de numărul de luni rămase din serviciu, potrivit proiectului de lege.

În ceea ce privește violența domestică din rândul militarilor, Kremlinul nu a publicat statistici oficiale. Totuși, presa independentă a raportat sute de cazuri, inclusiv omoruri, încă de la începutul invaziei din 2022. Datele au fost citate din cazuri ale unor tribunale militare.

Sociologul american Ray Oldenburg a formulat, în anii 1980, un concept care a devenit, în ultimele decenii, unul dintre reperele majore ale planificării urbane moderne. Ideea este simplă. Fiecare individ are nevoie de trei destinații regulate pentru a-și menține echilibrul social și emoțional. Casa. Serviciul. Și o a treia destinație, în care nu produce, nu consumă strict rezidențial, ci pur și simplu există în relație cu alți oameni. Cafeneaua vieneză a secolului XX, pub-ul irlandez, biblioteca americană. Toate au fost, în epocile lor, „a treia destinație”.

În societățile occidentale ale ultimului deceniu, tot mai des, această a treia destinație a devenit clubul de fitness și wellness. Nu întâmplător. Într-o cultură în care sănătatea, prevenția și longevitatea au urcat, treptat, în topul priorităților personale, spațiile care combină antrenamentul cu socializarea, cu recuperarea și cu comunitatea au devenit puncte firești de întâlnire între oameni cu profiluri asemănătoare.

De ce Cosmopolis pentru cel mai mare club din nordul Capitalei

Alegerea Cosmopolis pentru cel mai mare club World Class din nordul Capitalei nu este o decizie de expansiune obișnuită. Este o decizie strategică, făcută în urma observării unei comunități care nu mai este doar un ansamblu rezidențial, ci un pol urban de dimensiunea unui oraș. Cu peste 17.000 de rezidenți și o traiectorie de creștere clară până la 35.000 de persoane până în 2035, Cosmopolis oferă, în opinia operatorului, exact ce are nevoie un club premium, respective, o masă critică de rezidenți, profil demografic echilibrat, o cultură emergentă a sănătății și accesul unor rezidenți din zonele învecinate. Complexul are o localizare privilegiată, în partea nordică a Bucureștiului, iar prin Cosmopolis Plaza, unde se află situat și clubul World Class,  se face accesul facil din toate zonele adiacente. 

La aceste argumente s-a adăugat un altul, mai subtil. World Class urmărește, ca politică, dezvoltarea clubului cât mai aproape de comunitatea pe care o deservește. Iar Cosmopolis, prin dimensiunea și organizarea sa internă, permite exact această apropiere. Rezidenții pot ajunge, pe jos, la sală. Nu mai există transferul cu mașina prin traficul Capitalei, care, pentru multe familii, este motivul principal pentru care abonamentul la o sală rămâne, în practică, nefolosit.

Piscina semi-olimpică ca diferențiator

Cea mai vizibilă diferență între World Class Cosmopolis și alte cluburi din zona nordică a Capitalei este piscina semi-olimpică cu șapte culoare. Practic, vorbim despre o infrastructură care permite cursuri de inițiere și perfecționare atât pentru copii, cât și pentru adulți, iar în perioada următoare, operatorul va lansa propriul club de înot, astfel încât membrii să poată participa la competiții oficiale.

Motivul pentru care înotul a fost ales ca centru al ofertei este unul de fond, fiind printre cele mai complexe sporturi și, în același timp, unul dintre cele mai prietenoase cu organismul. Recomandat la orice vârstă, ajută sănătatea cardiovasculară, mobilitatea și recuperarea, completând foarte bine antrenamentele din sala de fitness. Iar într-o comunitate în care demografia acoperă un spectru larg, de la copii mici la seniori activi, o piscină bună este, în mod real, o soluție pentru toate vârstele.

Programe dedicate seniorilor și copiilor

O componentă mai puțin discutată, dar deosebit de importantă în context, este specializarea ofertei pe segmente vârstnice. Pentru copii, sunt dezvoltate programe de înot și inițiere în mișcare care să îi încurajeze să descopere sportul de la vârste fragede. Pentru seniori, accentul cade pe mobilitate, sănătate funcțională și menținerea unui stil de viață activ. În comunitatea Cosmopolis, unde ambele segmente sunt vizibile ca pondere, această specializare face diferența față de un club clasic urban, unde publicul dominant este cel adult, între 25 și 45 de ani.

„Conceptul de a treia destinație înseamnă mai mult decât un loc în care vii să faci sport. E important pentru noi ca cei care ne calcă pragul să se simtă bine, întâlnească oameni noi, să-și găsească motivație și să petreacă timp de calitate. La Cosmopolis am gândit clubul exact în această direcție, cu zone generoase de lounge și recepție unde oamenii pot sta la o cafea, pot socializa sau chiar pot lucra pentru o perioadă. Într-o comunitate în care mulți locuitori lucrează de acasă, această dimensiune este foarte importantă”, spune Matei Filipidescu, CEO World Class România.

Wellness la scara unei comunități întregi

Investiția Cosmopolis în infrastructura de wellness este, poate, cea mai vizibilă expresie a filozofiei de cartier integrat. Peste 60 de piscine exterioare distribuite în complex, terenuri de sport în aer liber, plaja privată pe malul lacului, cel mai mare club premium de health și fitness din nordul Capitalei, toate acestea fac parte din rutina zilnică a membrilor comunității.  

„World Class a ales Cosmopolis pentru că a înțeles că sportul de proximitate este o infrastructură de bază a unei comunități mature, nu un lux. Comunitatea are dimensiune, are profil, are cerere. Iar clubul devine, la rândul său, un catalizator pentru un stil de viață mai sănătos, la scara întregului cartier”, spune Gabriel Voicu, Chief Commercial Officer Cosmopolis.

Toate aceste componente, constituie rețeta de succes pe care Cosmopolis și World Class o propun întregii comunități din Nordul Capitalei, întrucât grație strip-mall-ului Cosmopolis Plaza, inclusiv persoanele ce locuiesc în alte localități adiacente din nord, pot beneficia de serviciile oferite de club.

Se estimează că, în 2023, 2,71 miliarde de persoane din întreaga lume au fost expuse la fumatul pasiv, cunoscut și sub denumirea de fum secundar, o combinație a două tipuri de fum inhalat de nefumători, cauză care a contribuit la 1,66 milioane de morți. Printre aceștia se numără 767 de milioane de copii sub 15 ani, care sunt deosebit de vulnerabili, precum și 1,49 miliarde de femei.

Studiul „Global burden of Disease” 2023, publicat în revista „The Lancet”, citată de Euronews, a analizat impactul expunerii la fum de țigară asupra sănătății în peste 204 țări și teritorii între anii 1990 și 2023.

În timp ce un fumător inhalează „fumul principal” prin filtrul țigării, nefumătorii inspiră în principal fumul secundar. Acesta nu este filtrat și conține concentrații mai mari pe unitate de compuși toxici și cancerigeni decât fumul inhalat de fumător.

Risc substanțial de boli chiar și pentru nefumători

Cercetătorii au estimat că fumul pasiv rămâne un factor substanțial al pierderilor globale de sănătate, în special prin intermediul bolilor cardiovasculare și al afecțiunilor respiratorii pediatrice.

Expunerea la fumul de tutun a fost asociată cu mai multe afecțiuni, printre care accidentul vascular cerebral, infecțiile căilor respiratorii inferioare, boala pulmonară obstructivă cronică, astmul, diabetul de tip 2 și cancerul de trahee, de plămâni și de sân.

Prevalența expunerii în regiunea Europei Centrale, Europei de Est și Asiei Centrale a fost de 37,7% — mai mare decât media globală de 33,9% — afectând 146 de milioane de persoane.

Fumatul pasiv, mai redus în țările bogate

În ceea ce privește Europa de Vest, majoritatea țărilor au fost incluse în „superregiunea cu venituri ridicate”, care a înregistrat unele dintre cele mai semnificative progrese în reducerea fumatului pasiv. Danemarca și Norvegia au înregistrat unele dintre cele mai mari reduceri la nivel mondial începând cu 1990, respectiv -48,8 % și -44,3 %.

În ciuda amplorii expunerii, studiul a constatat că aproximativ 70% din populația mondială nu este protejată de legi cuprinzătoare privind interzicerea fumatului.

În 2024, doar 79 de țări, dintre care aproximativ 70% se află în America, au atins cele mai înalte standarde de protecție prevăzute de cadrul Organizației Mondiale a Sănătății: toate spațiile publice fiind complet fără fum sau cel puțin 90% din populație fiind acoperită de legislație.

Proporția populației mondiale acoperită de legislația cuprinzătoare privind interzicerea fumatului a crescut de la 3% în 2007 la 33% în 2024, acoperind în prezent 2,6 miliarde de persoane.

Cu toate acestea, autorii au remarcat că, deși politicile privind interzicerea fumatului reduc în mod direct expunerea la fum, sunt necesare măsuri suplimentare, precum impozitarea tutunului, interdicțiile de comercializare, ambalajele neutre și programele de renunțare la fumat.

Bucureștenii pot dona din nou sânge la Spitalul Clinic de Urgență București – Floreasca, unde Centrul de Transfuzie Sanguină al Municipiului București redeschide, de marți, 8 septembrie, punctul fix de recoltare.

Punctul va funcționa de luni până vineri, între orele 07:30 și 12:30.

Pot dona zilnic aproximativ 30-40 de persoane.

Din 2025 a crescut numărul de donări

Redeschiderea are loc în contextul unei creșteri a numărului de recoltări, potrivit unei comunicări a Centrului.

În primul semestru din 2026, Centrul de Transfuzie București a înregistrat 31.930 de proceduri, cu 3,4% mai multe decât în aceeași perioadă din 2025.

În 2025, la Centrul de Transfuzie Sanguină al Municipiului București au fost realizate 62.000 de donări, cu aproximativ 2.000 mai multe decât în 2024.

Numărul donatorilor unici a ajuns la 44.565

Centrul de Transfuzie București este cel mai mare centru de profil din România și deservește peste 70 de spitale publice și private.

În Capitală mai există puncte fixe de recoltare la Spitalul Universitar de Urgență și la Spitalul de Urgență „Prof. Dr. Dimitrie Gerota”.

Punctul de la Floreasca este deschis de luni până vineri, între 07:30 și 12:30.

Compania americană Tau Robotics oferă în prezent serviciul pentru 30 de dolari pe oră, adică aproximativ 26 de euro. Potrivit Euronews, în prima lună de funcționare, roboții au curățat peste 50 de apartamente și locuințe din San Francisco, iar compania spune că cererea este în creștere și că există deja o listă de așteptare.

Robotul care curăță în case

Ideea pare desprinsă dintr-un film SF, dar serviciul este deja testat în condiții reale. Roboții Tau Robotics pot aspira podelele, strânge obiecte, duce gunoiul și șterge suprafețe. Pot chiar să mute obiecte obișnuite din locuință, precum scaune, coșuri de rufe sau mese mici, pentru a putea curăța în jurul lor.

Pentru oamenii care detestă anumite treburi casnice, avantajul este evident. „Nu vreau să curăț toaleta. Sunt dispusă să mai aștept puțin și să citesc o carte sau să lucrez”, a spus Tammie Siew, una dintre persoanele care au testat robotul în propria locuință.

Tau Robotics: robotul curăță chiar și vasul de toaletă. Sursa foto: X

Un alt aspect interesant este comportamentul robotului. Siew spune că faptul că acesta se mai împiedică din când în când îl face aproape „simpatic”, asemănând experiența cu privitul unui copil care învață să meargă. Dar există o diferență uriașă față de imaginea unui robot complet autonom.

Nu este un robot care acționează independent

Pentru moment, „menajera robot” are nevoie de un om în spatele ei. Un operator uman instruit controlează de la distanță robotul în timpul sesiunii de curățenie. Operatorul vede locuința prin intermediul camerelor montate pe robot și îl ghidează în timp ce acesta își îndeplinește sarcinile.

Prin urmare, tehnologia nu a ajuns încă în punctul în care un robot umanoid să fie lăsat singur într-o casă și să decidă independent ce are de făcut.

Tau Robotics recunoaște, de altfel, că roboții săi nu sunt încă la fel de rapizi sau de capabili precum un om care face curățenie. Pentru moment, fiecare sesiune este limitată la o singură oră. Un robot costă 30 de dolari, iar două unități costă 60 de dolari. Compania intenționează să ofere în viitor sesiuni mai lungi.

Adevărata problemă nu este însă viteza

Faptul că un robot poate aspira o podea sau șterge o suprafață este spectaculos. Mult mai important este ceea ce se întâmplă cu datele pe care robotul le colectează în timp ce face acest lucru.

Pentru a putea naviga într-o locuință reală, robotul folosește camere și senzori care îi permit să „vadă” mediul înconjurător. Iar într-o casă există mult mai mult decât mobilier și podele. Există fotografii, documente, obiecte personale, copii, animale de companie și informații despre modul în care trăiește o familie.

Potrivit politicii de confidențialitate a Tau Robotics, sesiunile de curățenie sunt înregistrate continuu prin camerele montate pe capul și încheieturile robotului. Datele despre profunzime sunt folosite pentru a înregistra configurația încăperilor și poziția obiectelor. Și mai important: imaginile și alte date colectate de robot sunt utilizate pentru antrenarea modelelor de inteligență artificială.

Compania spune că aceste date sunt păstrate pe termen nelimitat, cu excepția situației în care clientul solicită ștergerea lor. Microfoanele sunt dezactivate, astfel că nu se înregistrează sunet, iar compania afirmă că nu vinde informațiile personale ale clienților și nu folosește imaginile pentru publicitate comportamentală.

Casa – terenul de antrenament al inteligenței artificiale

Aici apare una dintre cele mai mari schimbări aduse de această tehnologie. Un robot care lucrează într-o fabrică se află într-un mediu controlat. Un robot care lucrează într-o casă trebuie să se descurce într-un spațiu imprevizibil, în care lucrurile se schimbă permanent.

Un scaun poate fi mutat. Hainele pot fi lăsate pe podea. Un copil poate apărea în cameră. Un animal poate bloca traseul. Un obiect poate cădea. Pentru ca roboții să învețe să se descurce în astfel de situații, au nevoie de cantități uriașe de date din lumea reală.

Iar locuințele oamenilor ar putea deveni una dintre cele mai valoroase surse pentru aceste date. Tau Robotics spune că obiectivul pe termen lung este creșterea treptată a autonomiei roboților, pe măsură ce aceștia acumulează experiență din activitățile de curățenie.

Ce urmează după curățenie

Curățenia ar putea fi doar începutul. Compania spune că vrea să extindă utilizarea roboților către activități precum reparații și întreținere în locuințe, dar și către îngrijirea persoanelor vârstnice.

Dacă tehnologia ajunge să funcționeze suficient de bine, consecințele ar putea fi mult mai mari decât simpla dispariție a unei ore de curățenie din programul unei persoane. Ar putea apărea o nouă categorie de servicii în care oamenii nu mai plătesc doar pentru un aparat, ci pentru accesul la un robot capabil să execute sarcini fizice în propria locuință.

Deocamdată, însă, realitatea este mai puțin spectaculoasă decât promisiunea: robotul încă are nevoie de un om care să îl controleze, este mai lent decât un lucrător uman și poate întâmpina dificultăți în mediile imprevizibile.

O nouă grilă de salarizare pentru membrii executivului

Premierul Lawrence Wong a declarat în Parlament că majorările salariale vor începe cu o ajustare unică de până la 9%, începând cu luna octombrie. Astfel, pe noua grilă de salarizare, plafonul maxim pentru un ministru debutant ajunge la 1.42 milioane de dolari americani, notează Reuters. 

În urma acestei ajustări, salariul unui ministru aflat la începutul carierei ar urma să ajungă la aproximativ 950.000 de dolari. Wong a precizat că nu vor exista alte „ajustări speciale” pentru atingerea pragului de 1.42 milioane de dolari, iar creșterile ulterioare vor depinde de performanța individuală și de responsabilitățile fiecărui demnitar.  

Pentru a atenua criticile venite din partea opiniei publice, Lawrence Wong a precizat că va dona integral către organizații de caritate creșterea salarială pe care o va încasa în următorii cinci ani, o sumă totală de circa 1.1 milioane de dolari, întrucât salariul său va ajunge la 2.85 milioane de dolari pe an. 

Competențe ridicate și măsuri anti-mită

Guvernul din Singapore justifică nivelul ridicat al salariilor prin necesitatea de a atrage persoane cu experiență și competențe ridicate în funcțiile politice și de a limita riscul corupției.  

Grila salarială guvernamentală folosește drept etalon veniturile primilor 1.000 de cetățeni cu cele mai mari salarii din sectorul privat, calitățile acestora fiind considerate un model pentru standardul de leadership necesar bunei guvernări. 

Ultima ajustare a avut loc în 2012, când lefurile miniștrilor au fost reduse cu 36% pentru a potoli nemulțumirile populare, iar în 2017 executivul a refuzat o recomandare similară de majorare venită din partea comisiei independente. 

Decalaj uriaș față de liderii marilor puteri

Remunerația depășește clar nivelul oricărui șef de stat. Spre comparație, venitul de 2.85 milioane de dolari al premierului singaporez contrastează puternic cu cei 719.000 de dolari primiți anual de șeful executivului din Hong Kong, cei 606.000 de dolari ai președintelui Elveției, cei 400.000 de dolari încasați de președintele Donald Trump sau salariul premierului britanic, cotat la aproximativ 230.000 de dolari pe an. 

Compania Națională de Investiții a anunțat marți că lucrările se desfășoară în toate zonele șantierului.

„De la fundații la primele elemente care dau formă viitoarelor tribune alb-violete. Pe șantierul Stadionului «Nicolae Dobrin» din Pitești, lucrările avansează în toate zonele, iar forma viitoarei arene devine tot mai vizibilă odată cu ridicarea elementelor structurale”, a transmis CNI într-o postare pe Facebook.

La Peluza Nord, aproximativ 99% dintre stâlpi sunt deja executați.

În zona Tribunei Est, fundațiile au fost finalizate, iar lucrările la stâlpi au ajuns la un stadiu de aproximativ 96%.

În zona destinată parcării continuă lucrările la placa peste subsol și la finalizarea stâlpilor.

Totodată, în partea de sud a stadionului și în colțurile arenei se lucrează la fundații, la structura verticală și la umpluturile dintre fundații.

„Este un progres care se vede de la o etapă la alta și care, treptat, începe să dezvăluie dimensiunea unui proiect important pentru municipiul Pitești și pentru infrastructura sportivă din România”, a transmis Compania Națională de Investiții.

Prognoza, actualizată de Administrația Națională de Meteorologie la 7 septembrie, acoperă perioada 7 septembrie – 5 octombrie și este realizată pe baza produselor Centrului European pentru Prognoze pe Medie Durată (ECMWF).

Prima săptămână: mai cald în vest, sud-vest și centru

În perioada 7-14 septembrie, temperaturile vor fi mai ridicate decât cele specifice acestei săptămâni în regiunile vestice, sud-vestice, centrale și la munte. În est și sud-est, valorile termice sunt estimate să fie apropiate de cele normale.

Așadar, începutul intervalului nu aduce o încălzire uniformă în toată țara, însă cea mai mare parte a României se află sub influența unei tendințe termice mai calde decât normalul.

La capitolul precipitații, estimarea este mult mai echilibrată: regimul pluviometric ar urma să fie în jurul celui normal pentru această perioadă la nivelul întregii țări.

A doua săptămână: temperaturile cresc peste normal în toată țara

Între 14 și 21 septembrie, semnalul termic devine mai clar. Temperaturile medii sunt prognozate să fie ușor mai ridicate decât cele normale în toate regiunile, cu cele mai mari abateri în vest și sud-vest.

În schimb, precipitațiile ar putea fi ceva mai puține decât în mod obișnuit în vestul și nord-vestul țării. În restul regiunilor, cantitățile de precipitații sunt estimate să fie apropiate de normal.

Este, prin urmare, săptămâna în care prognoza indică simultan o tendință termică mai caldă la nivel național și un posibil deficit de precipitații în anumite zone.

A treia săptămână: căldura peste normal se menține

Pentru perioada 21 – 28 septembrie, estimarea ANM păstrează aceeași tendință. Temperatura medie a aerului ar urma să fie ușor mai ridicată decât valorile normale pentru această perioadă în întreaga țară.

La precipitații, situația se schimbă însă în anumite zone. Regimul pluviometric este estimat ca ușor excedentar, local, în regiunile sud-vestice, în timp ce în restul țării cantitățile ar urma să fie apropiate de cele normale.

Final de septembrie și început de octombrie: din nou temperaturi peste normal

Ultimul interval analizat, 28 septembrie – 5 octombrie, păstrează semnalul unei toamne mai calde decât media. Mediile valorilor termice se vor situa ușor peste cele specifice acestei săptămâni în cea mai mare parte a țării.

În ceea ce privește precipitațiile, estimarea este din nou apropiată de normal, fără un semnal pentru un deficit sau exces generalizat la nivel național.

Prognoza, explicată pe scurt

Privită în ansamblu, estimarea are un element care iese clar în evidență: în fiecare dintre cele patru săptămâni analizate apare un semnal pentru temperaturi cel puțin ușor peste valorile normale în o mare parte sau în totalitatea României. Asta nu înseamnă însă că fiecare zi din următoarea lună va fi caldă sau că nu vor exista episoade reci.

Prognoza pe patru săptămâni lucrează cu medii săptămânale și abateri față de perioada de referință 2006 – 2025. Chiar documentul ANM precizează că fenomenele extreme cu durată scurtă nu pot fi prognozate prin acest produs.

Cu alte cuvinte, pot exista în continuare zile cu ploi, scăderi bruște ale temperaturii sau alte schimbări ale vremii, chiar dacă media unei săptămâni rămâne peste normal.

La nivel pluviometric, prognoza nu indică o singură tendință pentru întreaga perioadă.

Prima săptămână este estimată ca normală în toată țara. În a doua săptămână apare un posibil deficit în vest și nord-vest. În a treia, sud-vestul poate avea cantități ușor excedentare, iar pentru ultima săptămână prognoza indică valori apropiate de normal în toate regiunile.

Prin urmare, dacă există un mesaj general care poate fi desprins din estimarea pentru următoarea lună, acesta este mai degrabă cel termic decât cel pluviometric.

Toamna începe, astfel, cu o perspectivă de temperaturi peste normal, în special în vestul și sud-vestul țării, iar această tendință este menținută în estimările ANM până la începutul lunii octombrie.

Francisco Riberas, președintele și fondatorul Gestamp, a declarat pentru Financial Times că industria auto europeană trece printr-o criză existențială, după ce „a dormit” în timp ce China a câștigat un avantaj în domeniul vehiculelor electrice, iar Statele Unite au introdus bariere comerciale pentru mașinile chinezești.

„Ceea ce ar trebui să îngrijoreze cu adevărat Europa este pierderea industriei auto”, a spus Riberas într-un interviu acordat la sediul Gestamp din Madrid. Compania are 42.000 de angajați și furnizează componente pentru majoritatea marilor constructori auto mondiali, având fabrici în 24 de țări.

„Industria auto este un pilon pentru multe alte sectoare, oțel, aluminiu, sticlă, industria chimică și altele. Așadar, pierderea industriei auto ar putea însemna pierderea unei mari părți a industriei europene, iar consecințele ar fi majore”, a afirmat acesta.

Industria auto europeană, sub presiunea concurenței chineze

Industria auto europeană se luptă pentru supraviețuire, în timp ce rivalii chinezi precum BYD și SAIC Motor câștigă teren în fața companiilor europene și contribuie la pierderea a mii de locuri de muncă.

„Europa trebuie să revină la modelul care, în urmă cu mulți ani, ne-a oferit nivelul de trai de care ne bucurăm astăzi: tehnologia aplicată industriei”, a spus Riberas. „Acesta este modelul. Altfel, reprezentăm doar 5% din populația lumii. Suntem bogați, dar prosperitatea noastră nu va dura”.

Din 2017, când producția auto mondială a atins un nivel record, producția de vehicule din Europa, inclusiv cele destinate exportului, a scăzut cu 20-25%, potrivit lui Riberas. Problemele sunt deosebit de grave în Germania, cel mai mare producător auto al continentului, urmată de Spania.

Pe măsură ce producătorii chinezi câștigă teren în fața rivalilor europeni, în Europa se discută tot mai mult dacă investițiile acelorași companii chineze, care vor să producă mașini pe continent, reprezintă o soluție pentru industrie sau, dimpotrivă, un risc.

Riberas consideră că producătorii chinezi ar trebui primiți în Europa, dar în anumite condiții.

„În cele din urmă, cine produce mașinile nu este cel mai important lucru. Important este ca ele să fie fabricate aici și să creeze locuri de muncă aici. Cred că oamenii uită uneori acest lucru”, a adăugat Riberas.

Aproape 14 milioane de locuri de muncă depind de industria auto

Industria auto europeană generează aproximativ 7% din PIB-ul continentului și susține aproape 14 milioane de locuri de muncă.

Riberas avertizează însă că, pentru viitorul industrial al Europei, este esențial ca producătorii chinezi să folosească furnizori locali de componente, în loc să importe piesele din China și doar să asambleze mașinile în Europa.

Gestamp, companie fondată de Riberas în 1997, este unul dintre marii producători mondiali de componente metalice pentru automobile, printre care caroserii, șasiuri și balamale pentru portiere.

Anunțul a fost făcut de Ben-Gvir, printr-un mesaj publicat pe rețelele de socializare în care îi menționa pe premierul Netanyahu și pe președintele Argentinei, Javier Milei. 

Acuzații de „ocupație și furt” la adresa Londrei

Ministrul a susținut că este momentul ca statul israelian să considere Insulele Malvine un teritoriu argentinian aflat sub ocupație și a acuzat Londra de furtul resurselor poporului argentinian. 

„Este timpul ca Statul Israel să recunoască public faptul că Insulele Malvine sunt teritoriu argentinian aflat sub ocupație, pe care britanicii îl smulg cu violență poporului argentinian. Britanicii nu se mulțumesc doar cu ocuparea teritoriului; ei efectuează acolo și operațiuni de foraj petrolier, furând astfel resursele financiare ale poporului argentinian”, se arată în mesajul publicat de Ben-Gvir pe X, mesaj citat de publicația Haaretz. 

Acesta i-a mai cerut lui Netanyahu să recunoască suveranitatea Argentinei și să impună sancțiuni guvernului de la Londra pe toată durata ocupației insulelor. 

Sancțiunile britanice împotriva coloniilor din Cisiordania

Declarațiile vin după informațiile potrivit cărora Marea Britanie se pregătește să anunțe măsuri economice împotriva coloniilor israeliene din Cisiordania.

Potrivit mai multor surse din guvernul de la Londra, executivul britanic ar urma să anunțe un pachet de sancțiuni împotriva coloniilor ilegale din Cisiordania ocupată, notează The New York Times. 

Pachetul britanic include interzicerea importului de bunuri produse în colonii. Trei dintre acești oficiali au precizat că sancțiunile ar putea viza, de asemenea, companiile care contribuie activ la construirea acestor așezări. 

În plus, Londra ar urma să declare pentru prima dată că acceptă decizia din 2024 a Curții Internaționale de Justiție, care a declarat ilegală ocupația Cisiordaniei. 

Posibilitatea unui domino european

Deși este un aliat tradițional al Israelului, Marea Britanie a condamnat constant așezările israeliene din Cisiordania. 

Tensiunile s-au accentuat în luna august, când Londra a criticat ferm decizia guvernului israelian de a aproba noi locuințe pentru coloniști în zona E1, situată lângă Ierusalim. 

De asemenea, măsurile Londrei demonstrează izolarea tot mai pronunțată a Israelului pe scena internațională, după războiul devastator din Gaza, iar decizia Marii Britanii ar putea determina și alte state europene să adopte sancțiuni mai dure și mai ample împotriva coloniilor israeliene și a companiilor implicate în dezvoltarea acestora. 

Într-o declarație făcută marți, purtătorul de cuvânt al coaliției, generalul-maior Turki al-Maliki, a afirmat că atacurile au vizat obiective civile și economice din Abha, Khamis Mushait, Jazan și Najran, regiuni sud-vestice ale Arabiei Saudite, aproape de granița cu Yemenul, potrivit Al Jazeera.

El nu a precizat când au avut loc atacurile.

Al-Maliki a descris atacurile drept o „escaladare periculoasă” și o „încălcare flagrantă” a suveranității Arabiei Saudite, care reprezintă o amenințare directă la adresa cetățenilor și rezidenților regatului.

Coaliția va lua „toate măsurile operaționale necesare” pentru a face față atacurilor și a acționa împotriva surselor amenințării, a amenințat generalul Turki al-Maliki.

Declarația a fost făcută pe fondul unei escaladări severe a luptelor dintre houthiți și forțele guvernamentale yemenite susținute de Arabia Saudită în mai multe provincii din Yemen.

Houthiții au acuzat Arabia Saudită că a efectuat un atac aerian asupra unui centru de detenție din al-Hazm, în provincia al-Jawf din Yemen, în cadrul căruia cel puțin 7 oameni au murit, între care și un copil, iar alți 7 au fost răniți. Arabia Saudită nu a făcut niciun comentariu cu privire la aceste acuzații.

De ce e important conflictul din Yemen?

Atacurile au loc pe fondul intensificării conflictului din Yemen, unde luptele dintre rebelii houthi, susținuți de Iran, și forțele guvernamentale yemenite sprijinite de Arabia Saudită s-au reaprins în ultimele zile.

După armistițiul fragil care a redus semnificativ amploarea confruntărilor începând din 2022, violențele recente au alimentat temerile privind revenirea la un război de amploare.

Arabia Saudită, implicată militar în conflictul yemenit din 2015, a susținut guvernul Consiliului Prezidențial de Conducere (PLC) al Yemenului, recunoscut internațional, în timp ce rebelii houthi controlează mare parte din nordul Yemenului și capitala Sanaa, pe care au anexat-o în 2014.

Reluarea atacurilor transfrontaliere riscă să extindă din nou conflictul din regiune și să afecteze rutele maritime și infrastructura energetică din zona Golfului.

Avertismentul a fost transmis pe 8 septembrie de Mohsen Rezaei, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului. Acesta a afirmat că Teheranul își va extinde măsurile împotriva transportului maritim din Golful Persic dacă Statele Unite continuă blocada economică.

„Războiul economic va fi întâmpinat cu o zonă de excludere maritimă în Golful Persic, până la perimetrul blocadei”, a transmis Rezaei pe platforma X. El a adăugat că poziția operațională a Iranului față de navele și bazele militare americane a fost „fundamental recalibrată”, scrie Reuters.

Iran amenință SUA cu o zonă de excludere maritimă

Potrivit oficialului iranian, Teheranul intenționează să anunțe în următoarele zile o nouă zonă restricționată în Golf și să prezinte hărți pentru un nou coridor de navigație prin Strâmtoarea Ormuz.

Rezaei a declarat anterior că zona de restricție ar urma să pornească din apropierea punctului în care începe blocada americană împotriva Iranului și să se extindă în anumite regiuni ale Golfului Persic. Orice navă care ar intra în această zonă ar urma să fie inclusă pe o listă de sancțiuni iraniană.

Amenințările vin într-un moment în care transportul prin Strâmtoarea Ormuz este deja grav afectat. Înaintea războiului, aproximativ o cincime din transporturile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate treceau prin această rută strategică.

Iranul susține că a folosit o rachetă Qassem Basir împotriva SUA

Declarațiile lui Rezaei par să facă referire la racheta balistică Qassem Basir, despre care presa iraniană a relatat că ar fi fost lansată în apropierea Strâmtorii Ormuz împotriva unor nave americane.

Armata Statelor Unite a transmis însă că navele sale de război au evitat atacurile cu rachete.

Iranul prezintă Qassem Basir drept o versiune modernizată a unei rachete balistice, despre care susține că are o manevrabilitate îmbunătățită și poate evita sistemele de apărare antirachetă. Teheranul mai afirmă că sistemul de ghidare al rachetei poate funcționa în condiții de război electronic.

Agenția iraniană Fars a relatat că prima utilizare în luptă a rachetei ar fi avut loc în iunie 2025, împotriva Israelului.

Traficul prin Strâmtoarea Ormuz scade

Conflictul, început în 28 februarie după atacuri americane și israeliene asupra Iranului, a fost marcat de perioade de acalmie urmate de noi confruntări.

Statele Unite au raportat cel mai recent atacuri asupra unor ținte iraniene pe 5 septembrie, când forțele americane au lovit trei petroliere iraniene.

Datele privind transportul maritim arată amploarea efectelor asupra Strâmtorii Ormuz. În ultimele 10 zile, prin strâmtoare au trecut în medie doar aproximativ 10 nave de transport de mărfuri pe zi, cel mai scăzut nivel înregistrat din luna mai.

Unii analiști consideră că influența Iranului asupra traficului prin Strâmtoarea Ormuz ar putea scădea, în timp ce noile sancțiuni economice americane exercită o presiune tot mai mare asupra economiei iraniene.

Trump promite scăderea prețului petrolului

Președintele american Donald Trump a declarat că prețurile petrolului vor scădea puternic după încheierea războiului și a susținut că Statele Unite își vor atinge obiectivele în conflictul cu Iranul.

Trump a afirmat că operațiunea militară lansată în februarie urmărește să pună capăt programului nuclear iranian, să reducă posibilitatea Teheranului de a-și ataca vecinii și să creeze condițiile pentru schimbarea conducerii Iranului.

Până în prezent, liderii religioși de la Teheran rămân la putere și solicită în continuare ridicarea sancțiunilor. Iranul speră, de asemenea, să poată obține în viitor venituri de pe urma navelor care utilizează Strâmtoarea Ormuz.

Situația regională este complicată și de intensificarea atacurilor israeliene în sudul Libanului. Cel puțin 12 persoane au fost ucise pe 7 septembrie, potrivit Ministerului libanez al Sănătății, alimentând temerile privind o nouă ofensivă israeliană și complicând negocierile pentru încheierea conflictului.

Unele dintre cele mai mari nume din tehnologie susțin că soluția se află în sistemele de răcire cu circuit închis. Dar reducerea consumului de apă vine cu o altă problemă: necesarul de energie, transmite Techxplore.

Câtă apă consumă centrele de date

Centrele de date sunt practic depozite uriașe pline cu servere care rulează internetul și, tot mai mult, aplicațiile de inteligență artificială. Procesoarele și cipurile se încălzesc puternic în timpul funcționării, iar menținerea temperaturii lor în limitele necesare presupune sisteme complexe de răcire.

Potrivit estimării Rystad Energy citate de TechXplore, centrele de date au consumat în 2025 aproximativ 222 de miliarde de litri de apă la nivel mondial pentru răcire.

Fără măsuri de adaptare, consumul ar putea ajunge la 644 de miliarde de litri până în 2030, ceea ce ar însemna aproape o triplare în doar cinci ani. Măsurile pentru limitarea creșterii ar putea menține consumul sub dublarea nivelului actual, estimează Rystad.

AI data center water consumption compared to everyday items like coffee, almonds, and beef. pic.twitter.com/49IzNzRvnT

— TFTC (@TFTC21) June 29, 2026

De ce AI pune presiune suplimentară pe sistemele de răcire

Centrele de date destinate AI folosesc cantități tot mai mari de putere de calcul. Cu cât serverele sunt mai puternice, cu atât cantitatea de căldură generată poate fi mai mare.

Cipurile pot ajunge la temperaturi de peste 80 de grade Celsius, iar căldura trebuie eliminată constant. Nvidia susține că noul său sistem DSX, destinat proiectării și administrării centrelor de date pentru AI, poate elimina aproape complet consumul de apă în anumite instalații.

Soluția este bazată pe un sistem de răcire cu circuit închis, în care lichidul circulă direct prin servere, cât mai aproape de cipuri. Spre deosebire de sistemele în care apa este consumată în procesul de răcire, lichidul dintr-un circuit închis este reutilizat.

De ce apa economisită poate însemna mai multă energie

Există însă o problemă mai puțin vizibilă. Reducerea consumului direct de apă nu înseamnă automat că sistemul devine mai eficient din punct de vedere energetic.

Andy Masley, cercetător independent specializat în AI și centre de date, explică faptul că există un compromis direct între cantitatea de apă utilizată și energia necesară pentru controlul temperaturii.

Chiar dacă lichidul circulă într-un sistem închis, el trebuie răcit. În multe situații, acest lucru se face prin circularea aerului, iar ventilatoarele consumă electricitate. Cu alte cuvinte, apa nu mai este consumată în aceeași măsură, dar răcirea poate necesita mai multă energie.

Nvidia încearcă să rezolve problema printr-o abordare diferită

Nvidia susține că poate reduce o parte din această nevoie suplimentară de energie permițând lichidului de răcire să intre în servere la o temperatură mai ridicată decât în sistemele convenționale. În noua sa metodă, lichidul poate avea aproximativ 45 de grade Celsius.

Prin comparație, majoritatea sistemelor cu circuit închis funcționau în jurul temperaturii de 32 de grade Celsius în 2024, potrivit Uptime Institute, organizație care certifică centrele de date. Apa mai caldă înseamnă că sistemul nu trebuie să folosească permanent aer răcit pentru a controla temperatura.

Josh Parker, responsabilul Nvidia pentru sustenabilitate, spune că în multe situații sunt suficiente ventilatoare simple pentru circularea aerului. În zonele cu temperaturi extreme sau în timpul valurilor de căldură, poate fi însă nevoie în continuare de aer răcit sau de evaporarea apei.

Nvidia încearcă să rezolve problema cu o nouă metodă. Imagine ilustrativă. Foto:Algi Febri Sugita/ZUMA Press Wire

Microsoft și Amazon folosesc și ele circuite închise

Nvidia nu este singura companie care încearcă să reducă pierderile de apă. Microsoft, Amazon Web Services și Meta au declarat pentru AFP că utilizează, la rândul lor, sisteme cu circuit închis, despre care susțin că nu produc pierderi nete de apă.

În același timp, cantitatea totală de apă utilizată de Microsoft și AWS a crescut între 2022 și 2025, pe măsură ce infrastructura lor de centre de date s-a extins. Eficiența utilizării apei s-a îmbunătățit însă cu 25% la Microsoft și cu 37% la AWS, potrivit celor mai recente rapoarte de sustenabilitate ale companiilor.

Problema este că nu există o metodă uniformă prin care toate companiile să raporteze impactul lor asupra mediului. Acest lucru face dificilă compararea directă a performanței diferiților operatori de centre de date.

Apa consumată de centrele de date nu este doar cea din sistemul de răcire

Mai există un aspect important. Cantitatea de apă utilizată direct de un centru de date reprezintă doar o parte din consumul asociat infrastructurii AI. Este nevoie de apă și pentru producerea energiei electrice care alimentează centrele de date, precum și pentru fabricarea cipurilor și serverelor.

În Statele Unite, această utilizare indirectă a apei poate ajunge la aproximativ de două ori cantitatea consumată direct de centrul de date, potrivit informațiilor citate de TechXplore.

Asta înseamnă că un centru de date care reușește să reducă drastic apa folosită pentru răcire nu elimină automat amprenta sa hidrică.

O problemă și pentru centrele de date deja existente

Implementarea noilor tehnologii nu este însă simplă. Modernizarea unui centru de date vechi pentru a utiliza sisteme mai eficiente din punct de vedere al consumului de apă poate fi costisitoare. Pe de altă parte, Minh K. Le, cercetător Rystad responsabil de studiile privind centrele de date și hidrogenul, atrage atenția că centrele de date mai vechi sunt de regulă mai mici și mai puțin puternice decât instalațiile uriașe construite în prezent. Prin urmare, acestea necesită și mai puțină răcire.

Presiunea publică crește

Problema apei a devenit și una de imagine pentru marile companii de tehnologie. Centrele de date se confruntă în Statele Unite cu o opoziție publică tot mai mare din cauza cantităților de apă și energie pe care le consumă.

Shaolei Ren, profesor de inginerie la University of California, Riverside, spune că apa este în general mult mai ieftină decât electricitatea, astfel încât companiile nu au întotdeauna un stimulent financiar puternic pentru a reduce consumul de apă. Presiunea vine mai ales din partea comunităților și a opiniei publice.

Pentru companiile care investesc miliarde de dolari în infrastructura AI, problema devine astfel una dublă: trebuie să găsească metode prin care să răcească servere tot mai puternice, dar și să reducă impactul asupra resurselor locale.

Și chiar dacă noile sisteme pot reduce aproape complet consumul direct de apă în anumite centre de date, întrebarea mai dificilă rămâne câtă apă este necesară, în total, pentru întregul ecosistem care susține inteligența artificială.