Incidentul a avut loc pe 10 ianuarie 2023, în timpul unui control rutier pe Fürstenrieder Straße, în München. Polițistul, identificat de presa germană drept Ümit A., în vârstă de 40 de ani, l-a oprit pe Sergiu S., un român de 24 de ani care lucra ca livrator de colete. Agentul i-a cerut acestuia să facă un test și i-ar fi spus că rezultatul testului ar fi fost pozitiv.
Potrivit sursei citate, polițistul i-ar fi propus românului să plătească 400 de euro pentru ca situația să fie rezolvată pe loc, fără ca un coleg de patrulă să afle despre presupusul rezultat al testului. Românul nu a plătit suma cerută, spunând ulterior că nu avea atâția bani asupra sa. O probă de sânge făcută ulterior la clinică a ieșit negativă.
Aproximativ două săptămâni mai târziu, în timpul unui alt control rutier, românul a povestit unui alt polițist ce se întâmplase. Acesta a declarat în instanță că s-a simțit discriminat și că, în opinia lui, un asemenea comportament nu ar trebui să fie normal în Germania.
Cazul a ajuns în fața Judecătoriei din München, unde magistratul Dominik Angstwurm l-a considerat pe martorul român credibil, apreciind că declarațiile sale au fost detaliate și consecvente. După aproximativ patru ore de audieri, polițistul a fost condamnat pentru corupție la zece luni de închisoare cu suspendare.
Ümit A. a negat acuzațiile în fața instanței. El este suspendat din funcție încă din septembrie 2023. Presa germană mai scrie că Biroul de Investigații Criminale al landului Bavaria a anchetat și alte două cazuri similare în care ar fi fost implicat același polițist, însă probele video nu au fost suficiente pentru o condamnare.
Potrivit postului american, una dintre operaţiuni l-ar fi vizat pe Francisco Beltran, cunoscut drept „El Payin”, presupus membru de nivel mediu al cartelului Sinaloa. Acesta a fost ucis pe 28 martie, împreună cu şoferul său, după ce maşina în care se aflau a explodat în plină zi pe una dintre cele mai circulate autostrăzi din Mexic, în apropierea capitalei.
Autorităţile mexicane au păstrat discreţia asupra cazului, însă procurorul general al statului Mexic a declarat pentru CNN că un dispozitiv exploziv fusese ascuns în interiorul vehiculului. Mai multe surse citate de televiziunea americană susţin că atacul a fost o asasinare ţintită, facilitată de ofiţeri ai CIA.
Ground Branch, implicată în operaţiuni letaleOperaţiunea ar face parte dintr-o campanie mai amplă, neraportată anterior, condusă de Ground Branch, o unitate paramilitară secretă a CIA, cu scopul de a destructura reţelele cartelurilor. Sursele CNN afirmă că, începând de anul trecut, agenţi americani au participat direct la atacuri mortale asupra unor membri ai cartelurilor, în special asupra unor ţinte de nivel mediu.
„Letalitatea operaţiunilor lor a crescut considerabil”, a declarat pentru CNN o persoană informată despre aceste acţiuni.
Implicarea CIA ar fi variat de la furnizarea de informaţii şi sprijin operaţional până la participarea directă la operaţiuni de asasinare, potrivit aceloraşi surse.
Strategia ar urmări nu doar eliminarea liderilor de la vârful cartelurilor, ci şi lovirea unor membri de rang inferior, consideraţi esenţiali pentru funcţionarea reţelelor de trafic. Surse actuale şi foste din domeniul securităţii naţionale americane au comparat abordarea cu operaţiuni antiteroriste desfăşurate de Statele Unite în Orientul Mijlociu şi în alte regiuni.
Aceste acţiuni ar putea ridica probleme juridice în Mexic, unde agenţii străini nu pot participa la operaţiuni de aplicare a legii fără aprobarea expresă a guvernului federal. Una dintre sursele citate de CNN a afirmat că nu este clar dacă toate misiunile au fost coordonate cu autorităţile mexicane.
Campania s-ar fi intensificat după ce administraţia Trump a desemnat mai multe carteluri mexicane drept organizaţii teroriste străine şi a extins atribuţiile CIA pentru acţiuni letale şi operaţiuni clandestine în America Latină. Preşedintele Donald Trump a sugerat recent că o „forţă terestră” este deja activă împotriva traficanţilor, fără a oferi detalii.
Prezenţă CIA dezvăluită după accidentul din ChihuahuaPrimele indicii publice privind prezenţa CIA în Mexic au apărut recent, după ce doi oficiali ai ambasadei SUA, identificaţi de surse CNN drept agenţi CIA, au murit într-un accident rutier în statul Chihuahua. Cu câteva ore înainte, aceştia şi alţi doi agenţi ar fi participat la o razie asupra unui laborator de metamfetamină, alături de autorităţi locale mexicane. Guvernul federal mexican a precizat ulterior că nu autorizase prezenţa lor acolo.
Potrivit unor persoane familiarizate cu discuțiile, citate de Euroactiv, Executivul comunitar ar putea propune, la 3 iunie, deschiderea unei proceduri de deficit excesiv împotriva Berlinului. Anunțul ar urma să fie făcut odată cu prezentarea următoarei evaluări periodice privind politicile economice și sociale ale celor 27 de state membre.
O astfel de procedură poate duce, teoretic, la sancțiuni financiare impuse de Bruxelles, deși acestea sunt considerate de obicei un instrument de ultimă instanță.
Posibila decizie vine într-un moment în care guvernul de coaliție condus de Friedrich Merz majorează cheltuielile pentru infrastructură și apărare, în încercarea de a răspunde amenințării militare tot mai mari din partea Rusiei și de a relansa economia germană, aflată de mai mult timp într-o perioadă de stagnare.
Semnalul de alarmă a fost tras și de Consiliul de Stabilitate al Germaniei, organismul național de supraveghere fiscală. Acesta a avertizat că Berlinul riscă să încalce regulile bugetare ale Uniunii Europene.
„Pe termen mediu, cerințele UE nu vor mai fi îndeplinite în cadrul regulilor bugetare naționale, iar o evoluție sustenabilă a datoriei nu mai este asigurată”, a declarat luni Thiess Buettner, președintele Consiliului, potrivit Bloomberg.
Deficit de peste 4%Consiliul estimează că deficitul bugetar al Germaniei va urca anul acesta la 4,25% din PIB, peste limita de 3% prevăzută de regulile europene. Totodată, datoria publică ar urma să ajungă la 66,5% din PIB, peste plafonul de 60% stabilit la nivelul blocului comunitar.
Germania a evitat la limită declanșarea unei proceduri similare anul trecut, după ce Comisia Europeană a apreciat că depășirea pragului de 3% era explicată integral de creșterea cheltuielilor pentru apărare.
Berlinul a fost primul dintre cele 17 state membre UE care au activat așa-numita clauză națională de salvgardare, o prevedere ce permite guvernelor să cheltuiască până la 1,5% din PIB pentru apărare fără ca aceste sume să fie luate în calcul la încălcarea regulilor bugetare europene.
În acest an însă, depășirea limitei de deficit ar putea să nu mai fie justificată doar prin cheltuielile militare, au spus sursele citate. Veniturile fiscale sub așteptări și cheltuielile guvernamentale mai mari decât cele prognozate, determinate parțial de măsurile de sprijin pentru populație și companii în contextul impactului economic al războiului din Iran, ar putea determina Comisia să recomande deschiderea procedurii.
Evenimentul reunește lideri și oficiali din statele B9, țările nordice, Ucraina, Statele Unite și NATO. Printre participanți se află secretarul general al NATO, Mark Rutte, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, președintele Finlandei, Alexander Stubb, premierul Danemarcei, Mette Frederiksen, președinții Lituaniei, Estoniei, Cehiei, Letoniei și Slovaciei, dar și reprezentanți ai Suediei, Norvegiei, Islandei, Bulgariei și Ungariei. Statele Unite sunt reprezentate de Thomas DiNanno, subsecretar de stat pentru controlul armamentelor și securitate internațională.
Formatul București 9 a fost lansat în 2015, la inițiativa României și Poloniei, ca platformă de consultare pentru statele NATO de pe Flancul Estic, în contextul deteriorării situației de securitate după anexarea ilegală a Crimeei de către Rusia. Din 2022, după invazia rusă în Ucraina, formatul a devenit una dintre principalele platforme regionale de coordonare privind securitatea aliată și sprijinul pentru Kiev.
Agenda zileiAgenda zilei începe la ora 10:30, cu primirea oficială a șefilor de delegație, urmată la ora 11:00 de sesiunea plenară a summitului. În deschidere vor vorbi Nicușor Dan și Karol Nawrocki. Programul mai include fotografia de familie la 14:20, un dejun de lucru la 14:30 și declarații comune de presă, la ora 17:00, ale președintelui României, președintelui Poloniei și secretarului general al NATO.
Miza principală a reuniunii este pregătirea pozițiilor înaintea summitului NATO de la Ankara, programat pentru 7-8 iulie 2026. Pe agenda discuțiilor se află creșterea cheltuielilor de apărare, consolidarea industriei transatlantice de apărare, coordonarea de la Marea Baltică la Marea Neagră, sprijinul pentru Ucraina și o distribuire mai echitabilă a responsabilităților în cadrul NATO.
În ajunul reuniunii, Nicușor Dan a avut o întâlnire de lucru cu Mark Rutte și Karol Nawrocki, în pregătirea summitului. Șeful statului a transmis că obiectivul reuniunii este o contribuție concretă la succesul viitorului summit NATO de la Ankara, în special prin respectarea angajamentelor privind cheltuielile de apărare și continuarea asistenței pentru Ucraina. El a subliniat, de asemenea, importanța strategică a Mării Negre și nevoia unor acțiuni mai ferme pentru contracararea comportamentului agresiv al Rusiei.
Nicușor Dan a vorbit și despre prezența militară americană în România, afirmând că Bucureștiul își dorește „oricât de mulți soldați americani” și că România este „o gazdă bună” pentru trupele SUA. Președintele a menționat că în prezent sunt aproximativ 1.500 de militari americani în România și a amintit investiția etapizată de patru miliarde de euro în baza de la Mihail Kogălniceanu.
Volodimir Zelenski prezent la BucureștiUn alt punct important al zilei îl reprezintă prezența lui Volodimir Zelenski la București. Nicușor Dan urmează să aibă și o întâlnire bilaterală cu președintele ucrainean, iar printre temele posibile se numără cooperarea în industria de apărare, producția comună de drone și proiectele energetice regionale.
România găzduiește pentru a patra oară un summit B9, după ediția inaugurală din 2015, reuniunea în format hibrid din 2021 și cea din 2022. Actuala ediție vine într-un context tensionat, marcat de presiunea Rusiei asupra Ucrainei, de amenințări hibride la adresa statelor de pe Flancul Estic și de dezbaterile din NATO privind nivelul cheltuielilor de apărare și rolul Europei în propria securitate.
Întâlnirea de la Quirinale a avut loc conform tradiției dedicate finalistelor Cupei Italiei. La ceremonie au participat reprezentanții celor două cluburi, Inter și Lazio, alături de oficiali ai sportului italian. Din partea campioanei Italiei au fost prezenți președintele și CEO-ul Giuseppe Marotta, conducerea clubului, stafful tehnic, jucătorii și antrenorul Cristian Chivu.
Tehnicianul român a ținut un discurs în fața președintelui Mattarella, în care a vorbit despre onoarea de a se afla într-un loc cu o asemenea semnificație, dar și despre responsabilitatea sportului în societate. Chivu a subliniat că antrenorii și fotbaliștii trebuie să fie exemple pentru copiii care îi urmăresc și a promis că Inter și Lazio vor încerca să onoreze competiția prin cea mai bună versiune a lor pe teren.
„Pentru noi, cei de la Inter, e un motiv de mare mândrie să fim aici pentru a sărbători finala Cupei Italiei. Republica Italiană recunoaște valoarea educațională și socială a sportului, iar pentru noi e o responsabilitate importantă să fim aici astăzi, tocmai întrucât, ca antrenori și sportivi, trebuie să fim purtători ai acestor valori. Avem datoria de a fi un exemplu pentru toți băieții și fetițele care ne urmăresc. Mâine, atât noi, cât și Lazio vom încerca să onorăm această mare competiție, oferind pe teren cea mai bună versiune a noastră”, a declarat fostul căpitan al naționalei României.
Întâlnire cu PapaPentru Chivu, momentul vine la doar câteva zile după o altă întâlnire importantă. Inter a fost primită pe 9 mai la Vatican de Papa Leon al XIV-lea, după câștigarea campionatului Italiei. Suveranul Pontif i-a felicitat pe campionii din Serie A și le-a transmis că performanța sportivă trebuie dublată de responsabilitate și integritate.
Meci cu trofeul pe masăPe plan sportiv, Inter intră în finala Cupei Italiei din postura de campioană a Italiei și cu un moral excelent. Formația lui Chivu și-a asigurat matematic titlul după victoria cu Parma, 2-0.
În conferința de presă de dinaintea finalei, Chivu a cerut echipei calm și atitudine corectă. Antrenorul a avertizat că victoria recentă cu Lazio, 3-0 în Serie A, nu trebuie să inducă o stare de relaxare, pentru că o finală are o încărcătură complet diferită. „Trebuie să fim umili și să păstrăm atitudinea corectă”, a transmis tehnicianul lui Inter.
Finala cu Lazio poate aduce al doilea trofeu al sezonului pentru Inter și pentru Cristi Chivu, aflat la primul an pe banca primei echipe. Presa italiană a scris deja că șefii clubului pregătesc o recompensă pentru antrenorul român: prelungirea contractului până în 2028 și o creștere salarială până la aproximativ 3 milioane de euro pe sezon.
În prima semifinală au concurat 15 țări: Moldova, Suedia, Croația, Grecia, Portugalia, Georgia, Finlanda, Muntenegru, Estonia, Israel, Belgia, Lituania, San Marino, Polonia și Serbia. Pe scenă au urcat și Italia și Germania, țări direct calificate în finală, care au avut drept de vot în această semifinală, dar nu au concurat pentru un loc în ultimul act al competiției.
Pentru publicul din Republica Moldova, seara a adus una dintre cele mai importante vești ale competiției: Satoshi, care a deschis semifinala cu piesa „Viva, Moldova!”, a reușit să obțină un loc în finală. Artistul moldovean se va lupta astfel pentru trofeul Eurovision 2026 alături de ceilalți calificați din prima semifinală și de artiștii care vor trece de a doua semifinală.
Cele cinci țări care nu au reușit să se califice sunt Portugalia, Georgia, Muntenegru, Estonia și San Marino. Printre eliminările serii se numără și revenirea SENHIT pentru San Marino, cu piesa „Superstar”, dar și Vanilla Ninja, reprezentantele Estoniei cu „Too Epic To Be True”.
Rezultatul semifinalei a fost stabilit printr-un sistem mixt de vot, cu 50% pondere pentru juriu și 50% pentru votul publicului. Detaliile complete ale punctajelor vor fi publicate după Marea Finală de sâmbătă.
Eurovision 2026 continuă joi, 14 mai, cu a doua semifinală, iar Marea Finală va avea loc sâmbătă, 16 mai, tot la Viena.
România va intra în competiție joi, 14 mai, în a doua semifinală, fiind reprezentată de Alexandra Căpitănescu, cu piesa „Choke Me”. Artista va urca pe scenă a treia în ordinea de concurs, într-o seară în care România va încerca să obțină primul loc în Marea Finală după revenirea TVR la Eurovision
În finală vor concura 25 de țări: gazda Austria, cele patru țări direct calificate – Franța, Germania, Italia și Regatul Unit – plus câte zece calificate din fiecare semifinal.
Nava MV Hondius, care se deplasa din Argentina spre Capul Verde, a ajuns în centrul unei crize sanitare după moartea a trei pasageri. Bilanțul raportat a ajuns la 11 cazuri, dintre care 9 confirmate, potrivit Associated Press. Virusul implicat este varianta Andes, un tip de hantavirus care se transmite de obicei prin contact cu excremente de rozătoare, dar care poate fi transmis rar și între oameni, în condiții de contact apropiat.
În Franța, o femeie de 65 de ani infectată după evacuarea de pe navă se află în stare critică la Spitalul Bichat din Paris. Medicii au anunțat că pacienta suferă de o formă severă, cu afectare cardiopulmonară, și este tratată cu un dispozitiv de susținere a funcției respiratorii, descris drept „plămân artificial”.
Autoritățile spaniole au confirmat, la rândul lor, un caz de hantavirus la unul dintre cei 14 cetățeni spanioli evacuați de pe MV Hondius și plasați în carantină într-un spital militar din Madrid. Pacientul prezintă febră ușoară și simptome respiratorii moderate, dar starea sa este stabilă.
Tedros a explicat că noi îmbolnăviri sunt posibile din cauza perioadei lungi de incubație, estimată la șase-opt săptămâni, și a interacțiunilor dintre pasageri înainte ca măsurile de prevenție să fie aplicate pe navă. Șeful OMS a mulțumit Spaniei pentru „compasiunea și solidaritatea” arătate prin acceptarea navei în Tenerife, după ce autoritățile din Capul Verde refuzaseră acostarea.
Pasagerii evacuațiPeste 120 de pasageri și membri ai echipajului au fost evacuați din Tenerife duminică și luni, în cadrul unei operațiuni coordonate de autoritățile spaniole. Ultimii pasageri au fost repatriați către mai multe țări, unde urmează să rămână în carantină sau sub supraveghere medicală. Nava se îndreaptă acum spre Rotterdam, cu un echipaj redus și personal medical la bord, urmând să fie curățată și dezinfectată.
În Regatul Unit, zece persoane din teritoriile britanice Saint Helena, Ascension și Tristan da Cunha urmează să fie aduse pentru izolare preventivă, după ce au fost identificate drept contacți ai persoanelor afectate. În Olanda, 12 angajați ai unui spital din Nijmegen au fost plasați în carantină preventivă după ce probe biologice de la un pacient infectat au fost manipulate fără procedurile speciale necesare, deși riscul de infectare este considerat scăzut.
Ministrul francez al sănătății, Stéphanie Rist, a declarat că nu există deocamdată dovezi că tulpina de hantavirus ar fi suferit o mutație, însă secvențierea completă nu este încă finalizată. Specialiștii Institutului Pasteur au transmis că primele secvențe analizate sunt foarte asemănătoare, iar situația rămâne sub monitorizare strictă.
Randamentul obligațiunilor guvernamentale britanice pe 30 de ani a atins temporar 5,81%, cel mai ridicat nivel din 1998, înainte de a se retrage ușor. În același timp, randamentul titlurilor pe 10 ani a urcat la aproximativ 5,13%, nivel nemaiatins din perioada crizei financiare din 2008. Creșterea randamentelor indică o scădere a prețului obligațiunilor și, implicit, o finanțare mai scumpă pentru stat.
Vânzările de titluri britanice au fost alimentate de incertitudinea politică din Partidul Laburist, după demisii în guvern și presiuni interne asupra lui Starmer de a-și reconsidera poziția. Pentru investitori, perspectiva unei competiții prelungite pentru conducerea partidului ridică semne de întrebare privind direcția fiscală a viitorului guvern.
Lira sterlină se depreciazăLira sterlină a pierdut teren atât în fața dolarului, cât și a euro, coborând în jurul pragului de 1,35 dolari. Analiștii citați de presa financiară avertizează că instabilitatea politică lovește încrederea investitorilor într-un moment în care finanțele publice britanice sunt deja sub presiune.
Presiunea vine și din exterior. Creșterea prețului petrolului, pe fondul tensiunilor din Orientul Mijlociu, a reaprins temerile inflaționiste. Piețele iau în calcul mai multe majorări de dobândă din partea Băncii Angliei în acest an, pentru a contracara un nou val de inflație determinat de energie.
Pe termen scurt, investitorii urmăresc două riscuri majore: cât de repede se clarifică situația politică de la Londra și dacă viitoarea conducere laburistă va menține disciplina fiscală. Până atunci, Marea Britanie intră într-o zonă familiară pentru piețele emergente din Europa: dobânzi în creștere, monedă sub presiune și un mesaj dur din partea investitorilor către guvern.
Situația amintește de RomâniaSituația amintește de tensiunile prin care trece România. În țara noastră după căderea guvernului Bolojan, dobânzile au crescut și leul s-a depreciat semnificativ.
După căderea Guvernului Bolojan, piețele au reacționat la creșterea incertitudinii politice și la riscul ca planurile de reducere a deficitului bugetar să fie amânate sau abandonate. Î
n acest context, investitorii au cerut dobânzi mai mari pentru a împrumuta statul român, considerând că riscul este mai ridicat, iar o parte dintre ei au preferat să se retragă din activele în lei și să cumpere valută. Această combinație a pus presiune atât pe costurile de finanțare ale României, cât și pe cursul de schimb, ducând la creșterea randamentelor și la deprecierea leului.
Pe piața „Viitorul premier al Romania?”, Sorin Grindeanu este cotat cu aproximativ 24%, fiind urmat de Cătălin Predoiu, cu 16%. Piața are 24 de rezultate posibile și un volum de tranzacționare de aproximativ 270.500 de dolari, potrivit datelor afișate de Polymarket. Procente reprezintă probabilități implicite rezultate din prețurile la care utilizatorii cumpără și vând contracte.
În paralel, o altă piață de pe aceeași platformă, dedicată întrebării dacă viitorul premier va fi tehnocrat, indică o probabilitate de 51% pentru scenariul „Da”. Această piață a fost lansată pe 6 mai 2026 și se actualizează în timp real, pe măsură ce apar noi tranzacții.
Semnalul este și mai clar pe piața privind apartenența politică a viitorului premier: opțiunea „Independent/Technocrat” este cotată la 58%, urmată de PSD, cu 20%. Astfel, deși cei mai bine plasați candidați individuali sunt politicieni, piața pare să acorde un avantaj scenariului în care Palatul Victoria ar fi preluat de o persoană fără afiliere politică directă sau cu profil tehnocrat.
Totuși, informațiile trebuie privite cu prudență. Polymarket este o platformă de predicții bazată pe tranzacții cu bani reali, nu un instrument sociologic. Cotele pot reflecta percepții de moment, speculații sau poziționări ale traderilor, iar probabilitățile se pot schimba rapid în funcție de negocierile politice și de informațiile apărute public.
Platforma Polymarket este blocată/interzisă în România. Oficiul Național pentru Jocuri de Noroc a introdus Polymarket pe lista neagră a operatorilor care desfășoară activități de jocuri de noroc fără licență pe teritoriul României.
Cu covorul roșu întins, blitzurile pornite și industria filmului adunată din nou pe Riviera franceză, a 79-a ediție a Festivalul de Film de la Cannes a debutat marți într-o atmosferă care a amestecat glamour-ul clasic de la Cannes cu discursuri politice, reveniri controversate și momente încărcate de emoție, potrivit AP.
Primele ore ale festivalului au arătat deja că ediția din acest an nu va fi doar despre cinema, ci și despre lumea care îl înconjoară.
Timp de 12 zile, până pe 23 mai, Cannes va găzdui premiere, competiții și unele dintre cele mai urmărite apariții ale anului în cinematografie.
Dar încă din prima zi, festivalul a oferit suficiente momente pentru a domina titlurile internaționale.
Peter Jackson, surprins cu un Palme d’Or onorific: „Nu sunt genul de persoană care primește așa ceva”Unul dintre cele mai emoționante momente ale serii a fost omagiul adus regizorului neozeelandez Peter Jackson, creatorul trilogiei The Lord of the Rings, care a primit un Palme d’Or onorific pentru întreaga carieră.
Premiul i-a fost înmânat de Elijah Wood, actorul care l-a interpretat pe Frodo în celebra trilogie.
Vizibil emoționat, Jackson a glumit în stilul său caracteristic: „N-am înțeles niciodată de ce primesc un Palme d’Or. Nu sunt genul de persoană care primește un Palme d’Or.”
Momentul s-a transformat rapid într-o scenă memorabilă când sala i-a oferit o serenadă pe Get Back, un omagiu discret la documentarul său despre The Beatles.
Jane Fonda, mesaj puternic la 88 de ani: „Cinemaul a fost mereu un act de rezistență”Deschiderea oficială a festivalului a fost făcută de două legende ale cinematografiei: Jane Fonda, la 88 de ani, și actrița Gong Li.
Fonda a oferit unul dintre primele momente puternic aplaudate ale serii.
„Cinematografia a fost întotdeauna un act de rezistență”, a spus actrița, într-o declarație care a dat tonul politic al ediției din acest an.
Gaza pe scena Cannes. Juriul a transformat prezentarea într-un manifestDacă cineva se aștepta ca prima zi să fie dominată exclusiv de modă și premiere, ei bine, lucrurile nu au stat așa.
Scenaristul scoțian Paul Laverty, colaborator apropiat al lui Ken Loach, a vorbit deschis despre conflictul din Gaza, folosind cuvântul „genocid” și criticând dur industria de la Hollywood.
„Rușine celor de la Hollywood care fac asta”, a spus Laverty, referindu-se la actori precum Susan Sarandon, Javier Bardem și Mark Ruffalo, despre care a spus că au fost marginalizați pentru pozițiile lor publice.
„Arta și politica nu sunt în conflict”Președintele juriului, regizorul sud-coreean Park Chan-wook, autorul Oldboy, a susținut că „arta și politica nu sunt concepte care se află în conflict”.
Alături de el, în juriu se află nume grele precum Chloé Zhao, Stellan Skarsgård, Ruth Negga și Demi Moore.
James Franco, apariția-surpriză care a împărțit festivalulUna dintre cele mai comentate apariții de pe covorul roșu a fost cea a actorului James Franco.
Actorul american, care în ultimii ani a fost implicat în scandaluri și procese privind acuzații de comportament sexual nepotrivit, a apărut neașteptat la ceremonia de deschidere, stârnind imediat reacții împărțite în presa internațională.
Cannes are deja reputația de a readuce în prim-plan figuri controversate – așa cum s-a întâmplat anterior cu Johnny Depp.
Guillermo del Toro readuce „Labirintul lui Pan” într-o lume care seamănă tot mai mult cu filmulÎntr-unul dintre cele mai apreciate momente cinefile ale primei zile, regizorul mexican Guillermo del Toro a revenit la Cannes pentru proiecția restaurată 4K a filmului său cult, Pan’s Labyrinth.
La aproape două decenii de la premiera originală, del Toro a spus că filmul despre fascism, rezistență și imaginație pare astăzi mai actual decât atunci când a fost făcut.
„Din păcate, trăim vremuri care fac acest film mai relevant ca niciodată”, a spus cineastul.
Dacă prima zi este un indiciu, ediția din acest an a Festivalului de la Cannes promite să fie la fel de mult despre cinema, cât despre războaie, ideologie, libertate artistică și felul în care cultura răspunde unei lumi tot mai tensionate.
Restricțiile rutiere vor intra în vigoare începând cu ora 15.00 și vizează Bd. Pierre de Coubertin și Bd. Basarabia, pe tronsonul dintre Bd. Chișinău și Str. Câmpia Libertății, potrivit Buletin de București.
Asociația de Dezvoltare Intercomunitară pentru Transport Public București – Ilfov a anunțat că liniile 85, 90, 104, 143, 640 și N109 vor circula temporar pe trasee modificate. În același timp, programul de funcționare va fi prelungit pentru liniile 1, 10, 85, 104 și 143.
Stația „Piața Hurmuzachi”, aferentă liniilor 640 și N109, va fi relocată temporar pe Calea Călărașilor, după intersecția cu Șos. Mihai Bravu.
În perioada restricțiilor, liniile 85 și 90 vor circula pe traseele de bază până la intersecția Str. Vatra Luminoasă cu Str. Tony Bulandra, apoi vor fi deviate pe Str. Tony Bulandra, cu întoarcere în Depoul Vatra Luminoasă.
Linia 104 va circula pe traseul obișnuit până la intersecția Șos. Iancului cu Bd. Pierre de Coubertin, apoi va fi deviată pe Șos. Iancului, Șos. Mihai Bravu și Bd. Decebal, după care revine pe traseul de bază.
Linia 143 va funcționa pe traseul de bază până la intersecția Str. Baicului cu Șos. Pantelimon, apoi va fi deviată pe Șos. Pantelimon, Bd. Ferdinand și Bd. Gării Obor, până la terminalul „Baicului”, cu întoarcere pe mai multe străzi din zonă, înainte de revenirea pe traseul actual.
Liniile 640 și N109 vor circula pe traseul obișnuit până la intersecția Bd. Chișinău cu Bd. Basarabia și Bd. Nicolae Grigorescu, apoi vor fi deviate pe Bd. Nicolae Grigorescu, Str. Constantin Brâncuși, Str. Baba Novac, Șos. Mihai Bravu și Calea Călărașilor, revenind ulterior pe traseul de bază.
După încheierea concertului, transportul public va fi suplimentat în zona Arenei Naționale. Șase tramvaie de pe linia 1 și șase de pe linia 10 vor circula la un interval de 10 minute, șase troleibuze de pe linia 85 vor pleca de la Arena Națională la același interval, 10 autobuze de pe linia 104 vor avea o frecvență de 6 minute, iar patru autobuze de pe linia 143 vor circula la un interval de 15 minute.
Tatăl, alături de fiul lui, se afla, luni după-amiază, în zona Rusca, o zonă din afara localității Sebeșu de Jos. Tatăl, care este fermier, s-a dus, însoțit de copilul lui, să repare un gard electric rupt. Toma Zerestrea crește vaci din rasa Aberdeen Angus, potrivit Turnul Sfatului.
„Păi am venit aici să repar la un gard electric care cineva (…) mi l-a rupt ca să-mi ia drumul la animale. Și când eram pe final – că mai aveam de pus un par – băiețelul era la doi metri de mine lângă cărare. (…) El mergea în fața mea, eu mergeam după el, s-a dus un pic mai în față, a luat curba, acum m-am dus pe el, nu l-am mai găsit”, a povestit bărbatul.
Înainte să se întoarcă în județul Sibiu, tatăl copilului a fost plecat în Columbia, Spania. Întrebat dacă micuțul are probele de comunicare, tatăl a precizat că băiatul, deși știe puțină română și vorbește engleză și spaniolă, el nu a avut probleme de comunicare cu fiul lui.
„L-am strigat, a intrat în tufe și nu l-am mai găsit. Probabil nu m-a auzit, pentru că el comunică, deci nu aveam probleme de comunicare cu el (…). E adevărat că vorbește mai puțin în română; vorbește mai mult în engleză, în spaniolă (…) dar când l-am strigat o dată mai devreme, mi-a răspuns. Era aici jos, la doi metri de mine. L-am strigat să vină lângă mine și a răspuns”, a declarat tatăl băiețelului.
Bărbatul a precizat că nu știe ce s-a întâmplat cu fiul lui.
Întrebat dacă micuțului îi plăcea să exploreze, tatăl său a declarat că Alexandru nu prea iese în natură. „N-am prea ieșit cu el așa în natură, că nu îl prea duceam pe aici cu mine. Acum am venit eu, că era timpul scurt, știam că stau numai un pic”, a declarat tatăl lui Alexandru, băiețelul care a dispărut, luni, fără urmă.
Părintele a povestit pentru Turnul Sfatului că el se afla în zona în care a dispărut fiul său încă de luni. Atunci, echipaje de jandarmi, pompieri, polițiști, salvamontiști, dar și voluntari s-au mobilizat să-l caute pe băiat, inclusiv cu un elicopter, drone cu senzori de căldură, dar și echipe canine. Căutările au continuat până în noapte, la ora 4:00, iar marți dimineață acestea au fost reluate.
Reamintim că marți, peste 130 de persoane, atât personal MAI, cât și voluntari, au continuat să-l caute pe băiat. În cadrul acțiunii au participat și militari, marți, iar primarul comunei Racovița, a îndemnat cetățenii să se alăture căutărilor.
Primăria Municipiului București pregătește aprobarea unor noi indicatori tehnico-economici pentru Pasajul Basarab, una dintre cele mai importante lucrări de infrastructură din Capitală, utilizată din 2011, dar nerecepționată nici până în prezent. În acest context, administrația locală propune o suplimentare de peste 21 de milioane de euro, sumă destinată exclusiv lucrărilor de reparații necesare finalizării recepției oficiale a obiectivului, informează Buletin de București.
Costul total al investiției ajunge astfel la aproape 250 de milioane de euro, după 15 ani de utilizare în lipsa unei recepții finale. Noile lucrări urmează să fie supuse votului în Consiliul General al Municipiului București în ședința de miercuri, 13 mai, și vizează intervenții considerate urgente pentru semnarea documentelor finale cu antreprenorul.
Construcția Pasajului Basarab a fost atribuită în iulie 2006 asocierii Astaldi și FCC Construccion, însă procesul de recepție a fost blocat ani la rând. Deși obiectivul este folosit de bucureșteni de peste un deceniu și jumătate, primele demersuri oficiale de recepție au fost inițiate abia în 2015, când o comisie de specialitate a întocmit un proces-verbal de recepție la terminarea lucrărilor, care includea o serie de remedieri obligatorii.
Pasajul Basarab a rămas într-un blocaj administrativAceste remedieri nu au fost realizate în termen de constructor, iar procedura a fost reluată între 2017 și 2019, finalizându-se cu respingerea recepției. În lipsa unui act final, Pasajul Basarab a rămas într-un blocaj administrativ, iar autoritățile nu au putut aloca fonduri de întreținere, ceea ce a accelerat degradarea în anumite zone ale structurii.
Situația a fost deblocată abia la 16 iulie 2025, când Primăria Municipiului București a semnat o tranzacție extrajudiciară cu asocierea Webuild (fosta Astaldi) și FCC Construccion. Potrivit înțelegerii, toate lucrările de reparații trebuie finalizate până la 31 decembrie 2026, iar constructorul a preluat responsabilitatea întocmirii documentației tehnice din fonduri proprii.
În paralel, lucrările sunt împărțite între părți: Webuild va acoperi defectele provenite din execuția inițială, în timp ce Primăria Capitalei va finanța intervențiile necesare din cauza uzurii și a lipsei de mentenanță, din bugetul local.
Expertiza tehnică actualizată arată că Pasajul Basarab se încadrează în clasa tehnică III, corespunzătoare unei „stări tehnice satisfăcătoare”, însă sunt semnalate numeroase probleme. Printre acestea se numără degradări ale elementelor constructive pe suprafețe extinse, afectarea secțiunilor structurale, precum și zone cu beton degradat la nivelul pilelor, unde au fost identificate armături corodate și exfolieri.
De asemenea, infiltrațiile prin rosturi au contribuit în timp la degradarea structurii de rezistență. În acest context, este propusă suplimentarea bugetului cu peste 21 de milioane de euro, bani destinați exclusiv reparațiilor urgente necesare pentru finalizarea recepției oficiale a pasajului.
Irineu Darău a discutat marți, la ANIS Summit 2026, despre una dintre întrebările esențiale pentru dezvoltarea ecosistemului de IT&C din România: cât de mult ajută și cât de mult încurcă încă statul dezvoltarea și scalarea inovației.
„Problema nu este dacă reglementăm mult sau puțin. Problema este dacă regulile sunt suficient de clare, simple și funcționale încât să permită economiei să se miște mai repede, cu mai multă încredere și cu mai puțină fricțiune inutilă”, susține ministrul într-o postare pe Facebook.
El spune că pentru antreprenori cea mai mare problemă nu este lipsa ideilor, ci cantitatea enormă de energie consumată încercând să navigheze sisteme birocratice și procese excesiv de complexe.
„Pentru o companie mare, compliance înseamnă un departament. Pentru un startup, poate deveni întreaga organizație. Iar atunci când fondatorii petrec mai mult timp în proceduri decât dezvoltând produse, construind echipe sau găsind clienți, ecosistemul începe să penalizeze exact tipul de inițiativă pe care spune că îl încurajează”, a adăugat Darău.
El mai spune că, pentru a construi competitivitate pe termen lung, este nevoie de conexiuni între startup-uri, universități, investitori, companii și administrație, „nu doar avantaje temporare pentru câțiva actori individuali”.
Ministrul Economiei susține că, în următorii ani, capacitatea administrativă va deveni tot mai mult un avantaj competitiv economic, unde nu doar infrastructura, accesul la capital sau fiscalitatea vor face diferența între economii, ci viteza, coerența și predictibilitatea instituțiilor publice.
Sindicatele au condamnat o reformă a pensiilor care agravează situația lucrătorilor. Belgienii prezenți în stradă au condamnat și atacul asupra indexării automate a salariilor, dar și scăderea puterii de cumpărare, potrivit Euronews.
Manifestația a avut loc pe fondul creșterii vertiginoase a prețurilor la energie, cauzată de războiul din Orientul Mijlociu.
Această manifestație națională face parte dintr-o campanie sindicală condusă în ultimul an și jumătate de reprezentanții lucrătorilor împotriva coaliției guvernamentale conduse de prim-ministrul Bart De Wever, un naționalist flamand.
Transportul public din întreaga țară a funcționat la capacitate redusă. Aeroportul Charleroi a anulat toate zborurile programate pentru marți.
Ultima manifestație națională, din 12 martie, a adunat între 80.000 și 100.000 de persoane la Bruxelles.
„Sarmat va fi pusă în serviciu de luptă până la sfârșitul acestui an”, transmite președinția rusă, citată de AFP.
Racheta are o rază de acțiune de peste 35.000 de kilometri și o capacitate distructivă considerabil mai mare decât sistemele similare occidentale, mai notează Kremlinul.
„Randamentul combinat al încărcăturii utile este de peste patru ori mai mare decât cel al oricărui omolog occidental existent. Racheta se deplaseze nu doar pe o traiectorie balistică, ci și pe una suborbitală. Raza sa operațională la peste 35.000 de kilometri, dublând simultan precizia”, punctează Putin.
Implementarea sistemului Sarmat fusese anunțată inițial pentru anul 2022, odată cu începutul Războiului din Ucraina.
Anunțul vine la câteva luni după expirarea tratatului New START, privind limitarea armelor nucleare strategice. Semnat în 2010 între SUA și Rusia, tratatul stabilea limite pentru numărul lansatoarelor și al focoaselor nucleare strategice desfășurate de cele două state.
După expirarea acordului, ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov, a declarat că Moscova va continua să respecte limitele privind arsenalul nuclear, atât timp cât și Statele Unite vor proceda la fel.
Fără îndoială, adaptarea la regulile UE va necesita investiții, noi proceduri de control, restructurarea unor unități de producție și soluții de tranziție pentru producătorii agroalimentari, scrie Eurointegration.com.
Potrivit unei analize semnate de Dmytro Naumenko, expert al Centrului Ucrainean pentru Politici Europene, alinierea la regulile europene va presupune investiții semnificative, introducerea unor proceduri stricte de control, restructurarea unor unități de producție și găsirea unor soluții de tranziție pentru producătorii agroalimentari.
În prezent, deși o parte din exporturile Ucrainei includ produse procesate, economia agricolă este încă dominată de exportul de materii prime. În contrast, statele membre ale Uniunii Europene obțin profituri mai mari din produse cu valoare adăugată ridicată, adică bunuri procesate, mai scumpe și mai competitive pe piețele internaționale.
„Este un model de export complet diferit, axat mai puțin pe materii prime și mai mult pe produse procesate, cu valoare adăugată mare”, arată autorul analizei.
Potrivit acestuia, principalele piețe externe pentru exporturile agricole ale UE sunt Regatul Unit, Statele Unite, Elveția, China, Japonia și Norvegia, piețe unde nu doar prețul și volumul contează, ci și trasabilitatea produselor, controlul calității și respectarea standardelor de siguranță alimentară.
Expertul susține că adoptarea standardelor europene ar putea ajuta Ucraina să acceseze aceste piețe, însă procesul nu va fi unul rapid. În condițiile actuale, marcate de război și de resurse limitate pentru investiții, tranziția către modelul european de producție și export este dificil de realizat pe termen scurt.
Totuși, obiectivul pe termen lung ar trebui să fie modernizarea sectorului agricol, dezvoltarea industriei de procesare și crearea de locuri de muncă, nu menținerea modelului bazat pe exportul de materii prime.
Ca exemplu, Naumenko indică evoluția Poloniei, care și-a crescut valoarea exporturilor agroalimentare de peste 11 ori în cei 20 de ani de apartenență la Uniunea Europeană.
Pentru a atinge rezultate similare, Ucraina ar avea nevoie de o strategie clară de tranziție, care să includă evaluarea impactului asupra diferitelor subsectorare agricole, stabilirea unor etape realiste de adaptare și identificarea surselor de finanțare pentru modernizarea producției.
În concluzie, dacă procesul este gestionat corect, standardele europene ar putea deveni un avantaj competitiv pentru producătorii ucraineni, facilitând accesul pe piețe stabile și profitabile și crescând ponderea produselor cu valoare adăugată în exporturi.
Decizia de a exclude Brazilia de pe lista țărilor ce respectă standardele UE în ceea ce privește siguranța alimentelor vine în contextul în care acordul de liber schimb al UE cu țările din America Latină, între care și Brazilia, a intrat provizoriu în vigoare de la 1 mai.
Un oficial familiarizat cu dosarul a declarat că votul a fost unanim și face din Brazilia prima țară eliminată de pe lista statelor care respectă restricțiile UE privind utilizarea antimicrobienelor la animale.
„Faptul că Uniunea este capabilă să aplice regulile este esențial pentru încredere, pentru condiții de concurență echitabile și pentru relații bune cu partenerii noștri comerciali”, a precizat un diplomat al UE pentru Euronews.
Lista țărilor terțe care respectă cerințele UE și care, prin urmare, pot exporta animale destinate producției de alimente către UE, va fi adoptată oficial în zilele următoare.
Siguranța alimentară, un element cheie al acordului provizoriuComisia Europeană a afirmat în repetate rânduri că normele UE privind siguranța alimentară vor continua să se aplice produselor agricole importate din America Latină.
Începând cu 3 septembrie, Brazilia nu va mai putea exporta în UE produse precum carne de vită, carne de cal, carne de pasăre, ouă, produse din acvacultură, miere și membrane, informația fiind confirmată de purtătoarea de cuvânt a Comisiei Europene, Eva Hrncirova, pentru Euronews.
„Acordurile comerciale nu modifică normele noastre. Comisia stabilește standardele sanitare și fitosanitare obligatorii ale Uniunii, iar atât fermierii noștri, cât și exportatorii din țările terțe trebuie să le respecte”, a declarat Hrncirova.
Odată ce Brazilia va demonstra respectarea normelor de siguranță, UE va putea relua importurile, iar Brazilia va putea beneficia de aceleași facilități tarifare ca și celelalte țări din Mercosur.
Food and Drug Administration (FDA), una dintre cele mai influente agenții de reglementare din lume, rămâne fără conducere după ce comisarul Marty Makary și-a anunțat demisia, la puțin peste un an de la preluarea mandatului, pe fondul unor tensiuni tot mai mari cu industria farmaceutică, lobby-ul pentru țigări electronice, grupurile anti-avort și chiar cu propria administrație.
Potrivit unui oficial de la Casa Albă, care a vorbit sub protecția anonimatului înaintea anunțului oficial programat pentru marți, Makary părăsește conducerea agenției după luni întregi de controverse interne și presiuni politice.
Funcția de comisar interimar va fi preluată de Kyle Diamantas, actualul șef al diviziei pentru alimente și avocat cu legături apropiate de familia Donald Trump.
Un mandat marcat de conflicte și restructurăriChirurg și cercetător în domeniul sănătății, Marty Makary devenise cunoscut în cercurile conservatoare americane în timpul pandemiei de COVID-19, când critica frecvent măsurile sanitare în apariții la Fox News.
Ajuns la conducerea FDA în al doilea mandat Trump, Makary a promis reducerea birocrației și accelerarea aprobării medicamentelor.
În primul an, el a lansat peste șase inițiative menite să grăbească evaluările, inclusiv utilizarea inteligenței artificiale în procesul de analiză, simplificarea studiilor clinice și proceduri accelerate pentru medicamente considerate de „interes național”.
Totuși, aceste reforme au fost rapid umbrite de haos intern.
Practic, toți oficialii de carieră aflați în poziții-cheie au demisionat, s-au pensionat sau au fost forțați să plece, ceea ce a alimentat scurgeri de informații, relatări despre moral scăzut și acuzații de politizare a deciziilor științifice.
Industria farmaceutică și investitorii, tot mai nemulțumițiDeși Makary a promis evaluări mai rapide, directorii marilor companii farmaceutice au criticat lipsa de predictibilitate a agenției, considerată mai importantă decât viteza de aprobare.
Mai mulți producători de terapii pentru boli rare au raportat că au primit scrisori de respingere sau solicitări pentru studii suplimentare, deși dosarele fuseseră anterior aprobate de specialiștii FDA.
O mare parte dintre aceste decizii au fost supervizate de adjunctul lui Makary, Vinay Prasad, concediat de două ori în mai puțin de un an după conflicte cu producătorii de medicamente și organizațiile pacienților.
Controverse privind vaccinurile și presiuni din partea lui KennedyMandatul lui Makary a fost complicat și de relația cu secretarul pentru sănătate, Robert F. Kennedy Jr., cunoscut pentru pozițiile sale controversate privind vaccinurile.
Sub conducerea lui Makary, FDA a analizat restricționarea eligibilității pentru noile vaccinuri COVID, iar unele decizii au provocat reacții dure din industrie.
Într-un episod care a atras atenția piețelor, FDA a refuzat inițial să analizeze vaccinul ARNm antigripal al companiei Moderna, retrăgându-se ulterior după amenințări cu acțiuni legale și intervenția Casei Albe.
Mai mult, o notă internă redactată de Vinay Prasad susținea, fără publicarea dovezilor, că vaccinurile COVID ar fi fost asociate cu moartea a zece copii — o afirmație care a declanșat proteste publice din partea a 12 foști comisari FDA.
Criticat de conservatori pentru mifepristonă și vapatÎn ultimele luni, Makary a intrat în conflict și cu unele dintre cele mai influente grupuri conservatoare apropiate de administrația Trump.
Organizațiile anti-avort l-au acuzat că încetinește revizuirea pilulei abortive Mifepristonă, aflată pe piață de 25 de ani, dar contestată constant de activiști conservatori.
În paralel, industria țigărilor electronice a făcut lobby direct la Casa Albă, acuzându-l pe Makary că blochează aprobarea noilor produse aromate.
Săptămâna trecută, FDA și-a schimbat brusc poziția și a autorizat primele produse cu aromă de fructe, relaxând regulile de marketing pentru marii producători, însă măsura nu a fost suficientă pentru a-i salva mandatul.
Succesorul va avea nevoie de votul SenatuluiOdată cu plecarea lui Makary, multe dintre reformele lansate în ultimul an rămân în aer, deoarece majoritatea nu au trecut prin procedurile federale necesare pentru a deveni reguli permanente.
Administrația Trump va trebui acum să nominalizeze un nou comisar permanent al FDA, candidatură care va necesita aprobarea majoritară a Senatul Statelor Unite.
Democrații din Congres au anunțat deja că vor analiza legalitatea mai multor programe introduse de Makary, inclusiv sistemul de evaluare accelerată pentru medicamente inovatoare, ceea ce anunță o nouă confruntare politică în jurul viitorului celei mai importante agenții sanitare americane.
Luni, procurorii l-au pus sub acuzare pe Andrii Iermak, considerat cândva unul dintre cei mai apropiați colaboratori ai lui Zelenski, pentru corupție și spălare de bani.
Într-un comunicat, Biroul Național Anticorupție al Ucrainei (NABU) și Parchetul Specializat Anticorupție au transmis că Iermak, demis de Zelenski în noiembrie din funcția de șef de cabinet, ar fi fost „membru al unui grup infracțional organizat” implicat în spălarea a 8,9 milioane de euro prin proiecte imobiliare de lux din apropierea Kievului.
Mișcarea vine după scurgerea în presă a unor transcrieri ale unor convorbiri telefonice care ar implica mai mulți consilieri din domeniul securității naționale și apropiați ai lui Zelenski în scheme de corupție, legate în principal de sectoarele energiei și apărării, dar și de o bancă recent naționalizată.
„Mă așteptam la asta”, a declarat pentru Politico Oleksi Goncearenko, unul dintre cei doi parlamentari din opoziție care au obținut și publicat transcrierile.
„Cred că instituțiile anticorupție au decis că trebuie să acționeze după publicarea înregistrărilor”, a adăugat Goncearenko, membru al partidului Solidaritatea Europeană, formațiune condusă de fostul președinte Petro Poroșenko.
Poroșenko spune că scandalul afectează integrarea europeană a UcraineiScandalul are implicații importante pentru Ucraina, a declarat Poroșenko pentru Politico.
„Din păcate, astfel de scandaluri de corupție în timpul războiului creează probleme serioase pentru țară. Subminează capacitățile de apărare, afectează reputația internațională și, cu siguranță, nu ajută integrarea europeană”, a spus Poroșenko.
Toate persoanele puse sub acuzare au negat acuzațiile, fie public, fie în instanță, fie prin intermediul avocaților. Vorbind cu jurnaliștii la Kiev, luni, Iermak a declarat: „Când ancheta se va încheia, voi comenta. Nu am vile, am doar un apartament și mașina pe care o vedeți”.
Ancheta privind Energoatom și demisia lui IermakScandalul a izbucnit în noiembrie, când instituțiile anticorupție din Ucraina au anunțat că investighează o presupusă schemă de deturnare a aproximativ 100 de milioane de dolari din sectorul energetic și de la compania nucleară de stat Energoatom.
După aceste dezvăluiri, Zelenski l-a forțat pe Iermak să demisioneze. Până atunci, Iermak era considerat una dintre cele mai influente persoane din jurul președintelui ucrainean.
Iulia Mendel, fostă consilieră a lui Zelenski devenită critică a acestuia, a scris într-o postare pe Substack că înregistrările arată cum „un grup restrâns de persoane de la Kiev a transformat apărarea țării într-o afacere profitabilă”.
Marți, directorul NABU, Semen Krivonos, a declarat că Zelenski nu este vizat de nicio anchetă. Potrivit legislației ucrainene, un președinte aflat în funcție nu poate fi investigat penal.
Scandalul viner într-un moment sensibil pentru Ucraina, care încearcă să obțină o aderare accelerată la UE. Zelenski a cerut ca țara să fie admisă anul viitor, însă liderii europeni consideră acest obiectiv nerealist, având în vedere condițiile pe care Kievul trebuie să le îndeplinească, inclusiv în domeniul combaterii corupției.
