„Nu prea jucam împreună, că nu ne dădea voie. Nu era voie să joace soțul și soția”, a spus actrița.
„Am jucat numai în roluri care erau mai puțin importante, că nu se putea”, a afirmat Diana Lupescu.
Actrița a spus că restricția se extindea și dincolo de filme, inclusiv în zona imaginii publice.
„Nici pe coperta revistei Cinema nu am avut niciodată voie să fim amândoi. Pe vremea aia era interzis”, a spus ea.
Actrița a adăugat că, în acea perioadă, „nu trebuia decât un cuplu să fie în atenția publică”, făcând referire la cuplul Nicolae și Elena Ceaușescu.
„Fiecare a făcut roluri importante cu alți parteneri (…) La televiziune am mai jucat împreună. Și ne-am simțit bine, a fost bine. Și repet, rolurile de film n-au fost roluri importante”, a spus actrița.
Podcastul integral:
Anunțul a fost făcut de Kirilo Budanov, consilierul prezidențial al lui Zelenski și fostul director al Direcției de Informații a Ministerului Apărării.
„Kushner, Witkoff, Lindsey Graham, aceștia sunt cei așteptați să vină. Cine va mai fi acolo, vom vedea”,a declarat oficialul ucrainean pentru Bloomberg, notează Reuters.
Vizita care ar putea să aibă loc după Paștele Ortodox (12 aprilie), ar fi prima deplasare oficială a lui Witkoff și Kushner în Ucraina.
Cei doi s-au întâlnit cu reprezentanți ucraineni în Statele Unite și au mers la Moscova pentru discuții cu diplomații ruși.
Negocierile mediate de Washington au luat o pauză după izbucnirea războiului în Orientul Mijlociu.
O întâlnirea trilaterală era programtă la începutul lunii martie la Abu Dhabi, însă situația de securitate din Orientul Mijlociu cauzată de atacurile lansate de SUA și Iran asupra Iranul au dus la amânarea lor.
FC Argeș a deschis scorul în minutul 44 printr-o lovitură de pedeapsă transformată de Ricardo Matos. Formația din „Ștefan cel Mare” a marcat în minutul 76, când Eddy Gnahoré a reușit să înscrie golul egalizator, stabilind totodată și scorul final al întâlnirii.
În urma acestei partide, cele două echipe se află pe ultimele poziții din play-off. FC Argeș se află pe locul 5 cu 29 de puncte, în timp ce Dinamo București se află pe poziția a 6-a, cu 27 de puncte, obținând astfel primul punct din play-off.
Echipele de start
FC Argeș
Antrenor: Bogdan Andone
3-5-2: C. Căbuz – M. Tudose, G. Garutti, L. Sadriu – F. Borța, R. Sierra, V. Rață, C. Micovschi, M. Briceag – R. Matos, A. Bettaieb.
Dinamo
Antrenor: Željko Kopić
4-3-3: A. Roșca – R. Opruț, N. Stoinov, Kennedy Boateng, M. Sivis – C. Cîrjan, A. Mărginean, A. Soro – D. Armstrong, A. Pop, A. Musi.
Vorbind despre viața după moartea lui Mircea Diaconu, actrița a mărturisit: „Mi-e foarte greu. Mi-e îngrozitor de greu. De-asta probabil și-mi doresc atât de mult să mă întorc la profesie, sper să mai pot. Pentru că e un gol enorm”.
Diana Lupescu a explicat că în prezent este ocupată cu mai multe formalități și acte și că are momente în care se simte „îngrozitor de goală” și vulnerabilă, motiv pentru care își dorește să încheie cât mai repede aceste lucruri.
„Îmi doresc mult de tot să pot să termin cu treburile astea și să încerc să mă întorc la profesie, pentru că e un mod de existență. E un mod de existență care mie îmi făcea foarte bine și îți umple sufletul și gândurile”, a mai spus celebra actriță.
Diana Lupescu a vorbit și despre relația pe care a avut-o cu Mircea Diaconu, spunând că au comunicat zilnic și că și-au spus mereu tot ce aveau pe suflet.
„Noi am vorbit în fiecare zi și ne-am spus tot ce aveam pe suflet. Eu zic că am comunicat total”, a afirmat ea.
Cu vocea frântă, Diana Lupescu a adăugat: „Până în ultima clipă a sperat că o să fie bine. N-a vrut să mă lase singură”.
Marele actor Mircea Diaconu a murit pe 14 decembrie 2024, la vârsta de 74 de ani. El și Diana Lupescu au fost căsătoriți timp de 44 de ani.
Podcastul integral:
„Sincer, chiar dacă erau, mie îmi plăceau. Că n-aveai voie să înjuri, că n-aveai voie să vorbești urât, că n-aveai voie să aduci în discuție lucruri care puteau stârni revolte și alte lucruri”, a spus Diana Lupescu în cadrul podcastului „Altceva cu Adrian Artene”, găzduit de publicația Gândul.
Actrița a spus că artiștii aveau o influență considerabilă asupra publicului: „Actorii erau foarte iubiți și piesele de teatru și filmele de multe ori incitau la tot felul de comportamente, mai mult sau mai puțin, dar mi se părea că nu trebuie să se intersecteze lucrurile astea”.
Diana Lupescu a spus că nu s-a simțit o victimă a normelor din perioada regimului comunist deși o parte din colegii de breaslă s-au simțit afectați de cenzură.
„Unii zic că m-am simțit tulburat, m-am simțit dat deoparte, că m-am luptat cu regimul. Nu, nu m-am luptat nici cu regimul, nici nu pot să spun că mi s-au pus bețe în roate, cel puțin eu n-am știut”, spune Diana Lupescu.
Artista mai spune că piedicile nu veneau din partea regimului, ci din partea colegilor: „Mai degrabă din partea celor apropiați, din partea colegilor, decât din punct de vedere politic. Adică n-am resimțit cenzura asta”.
„Cred că, în general, marii actori care erau cu totul în alt nivel decât mine, n-au avut astfel de probleme”, a mai spus actrița.
„La data de 4 aprilie a.c., în jurul orei 16:01, polițiștii din cadrul Poliției Municipiului Focșani au fost sesizați, prin apel 112, cu privire la faptul că un minor ar fi căzut de la etajul al doilea al unui imobil situat pe strada Războieni, din municipiu”, se arată în informarea emisă de IPJ Vrancea.
Copilul, un băiat în vârstă de șapte ani, a fost preluat de serviciile de intervenție și dus la spital, fiind în stare conștientă.
Polițiștii au demarat o anchetă continuă cercetările pentru a stabili cu exactitate circumstanțele în care s-a produs evenimentul.
„Noaptea trecută, nepoata și strănepoata general-maior Qasem Soleimani din cadrul Corpului Gărzilor Revoluționare Iraniene au fost arestate de agenți federali după ce secretarul de stat Marco Rubio le-a revocat statutul de rezident permanent legal. Hamideh Soleimani Afshar și fiica sa se află acum în custodia Serviciului de Imigrare și Control Vamal al SUA (ICE)”, se arată în comunicatul de presă emis de Departamentul de Stat, citat de Reuters.
Autoritățile americane au motivat decizia prin sprijinul față de guvernul de la Teheran demonstrat de Afshar, subliniind că aceasta „ a promovat propaganda regimului iranian, a celebrat atacurile împotriva soldaților americani și a instalațiilor militare din Orientul Mijlociu, l-a lăudat pe noul Lider Suprem iranian, a denunțat America drept „Marele Satan”.
De asemenea, Departamentul a mai anunțat că fiica lui Ali Larijani, secretarul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului, Fatemeh Ardeshir Larijani, și soțul acesteia, Seyed Kalantar Motamedi și-au pierdut statutul legal.
„Atât Ardeshir Larijani, cât și Motamedi nu se mai află în Statele Unite și le este interzisă intrarea în viitor”, se arată în comunicat.
Qassem Soleimani a fost ucis într-un atac aerian american la Bagdad în ianuarie 2020, în timpul primului mandat al președintelui Donald Trump. Ali Larijani, arhitect al politicii de securitate iraniene, a fost ucis la rândul său în martie, în războiul declanșat de Statele Unite și Israel.
„Pe lângă incapacitatea de a-și asuma propriile greșeli sau pe cele ale colegei de partid, dr. Ioana Mihăilă, care au aruncat România într-o situație imposibilă, aceea de a fi nevoită să achiziționeze 39 de milioane de doze de vaccin COVID de care nu aveam nevoie, domnul Vlad Voiculescu se tot acoperă cu afirmații neadevărate în spațiul public”, a scris Alexandru Rafila într-o postare pe Facebook.
„Domnul Voiculescu fuge de orice responsabilitate și încearcă să lege situația pe care chiar reprezentanții USR au creat-o de mine și de echipa Ministerului Sănătății”, a adăugat fostul ministru al Sănătății.
Rafila: am reușit să renegociem și să vindem aproximativ 7,5 milioane de dozeRafila a spus că în mandatul său Ministerul Sănătății a reușit să reducă o parte din pierderi prin renegocierea și revânzarea unor doze.
„În realitate, în limitele competențelor legale, am reușit să renegociem și să vindem aproximativ 7,5 milioane de doze, ceea ce a redus pierderea României cu circa 150 de milioane de euro. Poate dl. Vlad Voiculescu să răspundă dacă o renegociere ar fi fost posibilă, având în vedere limitările legale care nu ne permit să plătim pentru ceva ce nu primim? Și, în aceste condiții, cât ar fi avut România de plătit?”, a transmis Rafila.
Fostul ministru a făcut referire și la semnarea memorandumului din perioada respectivă.
„Dacă USR nu a avut nicio legătură cu această achiziție, de ce apare numele doamnei Ioana Mihăilă pe memorandum?”, a mai spus Rafila.
Alexandru Rafila a declarat că nu poate fi făcut responsabil pentru faptul că nu a reușit să corecteze greșeala făcută de guvernul Cîțu.
„Depășește orice limită a înțelegerii să fiu considerat vinovat pentru faptul că nu am «reparat» greșeala făcută de guvernul Cîțu și, implicit, de ministrul Sănătății din acele momente, doamna Mihăilă, prin semnarea unui contract. Cu alte cuvinte, ei au semnat contractul fără o logică clară și fără o analiză profesională riguroasă a situației, fără să se consulte cu specialiștii în sănătate publică și tot ei mă acuză că nu am renegociat acel contract”, a scris Rafila.
În final, fostul ministru a respins și afirmațiile privind presupuse discuții invocate de Vlad Voiculescu.
„«Discuțiile» pe care le invocă, astăzi, într-o nouă postare, nu au avut loc niciodată, întrucât nu corespund profilului meu moral și profesional. Dacă deține dovezi în acest sens, îl invit să le prezinte organelor de cercetare penală, nu să lanseze informații false în spațiul public, așa cum s-a obișnuit. Este degradant pentru un parlamentar europen și consilier onorific al Președintelui României să recurgă la asemenea tactici, în care moralitatea și adevărul lipsesc cu desăvârșire”, a transmis fostul ministru.
Voiculescu susține că Rafila știa consecințele refuzului ofertei PfizerVostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu a susținut, într-o postare pe Facebook, că Alexandru Rafila ar fi cunoscut consecințele financiare ale lipsei unui răspuns la oferta Pfizer.
„Tocmai m-a sunat cineva din Ministerul Sănătății să îmi spună că dl. Rafila știa exact care sunt consecințele pentru România dacă nu va răspunde la oferta Pfizer – că România va plăti sute de milioane de euro în plus – dar s-ar fi lăsat convins de apropiați care îi spuneau: «lasă-l Sandule, e prejudiciul lui Cîțu, cu cât mai mare, cu atât mai bine. N-ai văzut că îl îngroapă și pe Voiculescu deși nu a decis ăla nimic…» Eu sunt șocat, recunosc că îmi e greu să procesez așa ceva”, a scris Voiculescu.
Procurorii DIICOT au luat urma scandalului fotografiilor din campania prezidențială din 2025, prezentate de Elena Lasconi, și au ajuns la o echipă de imagine (fotografi și operatori) implicată în campania electorală prezidențială a actualului președinte Nicușor Dan dar și la omul de afaceri craiovean, Liviu Gheorghe Bicuți.
„Înscenarea” bănuită de procuroriPe scurt, procurorii cred că fotografiile care au fost publicate de Elena Lasconi că care i-ar fi arătat pe candidații Nicușor Dan și Victor Ponta întâlnindu-se cu fostul prim adjunct al SRI, Florian Coldea, lângă București, ar fi fost realizate chiar de una dintre echipele implicate în campania din 2025, în realizarea fotografiilor fiind implicate mai multe persoane care s-au „mascat”, au făcut fotografiile dar au și închiriat locația din Tunari, Ilfov.
În scandalul pozelor din campanie ar fi implicați, potrivit unor surse judiciare:
„Persoanele care au interpretat cele trei personaje au fost identificate și audiate, respectiv:
„Se conturează implicarea în această activitate a numiților Bicuţi Andrei-Gabriel, (administrator S.C. Training Private Group S.R.L.) și tatăl acestuia, Bicuți Gheorghe-Liviu, cu în sensul că aceștia din urmă le-au trasat sarcini directe privind organizarea filmării încă de la începutul lunii aprilie 2025. (…)
POP Alex-Gabriel – angajat pe funcția de ”operator imagine” în cadrul PRIVATE TRAINING GROUP SRL și colaborator al lui Mihai Cojocaru și implicit al CSTUDIO RO FILM SRL și totodată aceeași persoană care a pus la dispoziție mijloacele tehnice și a filmat cadrul filmului cu cei 3 actori interpretând persoanele Dan Nicușor Daniel, Ponta Victor Viorel și Coldea Florian-Mihail – a fost prezent în data de 06.03.2025 la filmarea clipului oficial de campanie al lui Nicușor Dan”, arată surse judiciare.
O parte din aceste date au fost publicate, astăzi, în premieră, și de G4Media.
Mihai Cojocaru – la filmări în campania lui Nicușor DanMihai Cojocaru, în campania lui Nicușor Dan. Fotografie de pe pagina de socializare a consilierei Ana Maria Geană
Din datele publice dar și din declarațiile lui Mihai Cojocaru – reiese că acesta a lucrat pentru președintele Nicușor Dan în campania electorală. Acesta deține CStudio Ro Film Production SRL și are un studio pe Strada Progresului din Capitală.
În imaginile de pe rețelele de socializare, Mihai Cojocaru apare cumva coordonând/ gestionând echipa de filmare a candidatului Dan, fiind alături de consiliera președintelui Ana Maria Geană. Ana Maria Geană este fosta consilieră a lui Nicușor Dan de la Primăria Capitalei, actual consilier de stat al Președintelui pentru românii de pretutindeni, în Departamentul de Politică Externă al Palatului Cotroceni.
În plus, Mihai Cojocaru apare ca fiind într-o relație de amiciție și cu Andrei Bicuți, băiatul omului de afaceri Gheorghe Liviu Bicuți. În angrenajul lui Cojocaru apare și Pop Alex-Gabriel, operator.
Firma de „activități fotografice” a lui Mihai Cojocaru, CStudio Ro Film Production SRL, apare în 2024, în datele Ministerului de Finanțe cu un singur salariat și pe o pierdere netă de 10871 lei.
Mihai Cojocaru recunoaște că a lucrat pentru candidatul Nicușor Dan. Despre scandalul pozelor și audierea la DIICOT: „Nu știu ce anume pot comenta sau nu. Nici aici nu știu ce să vă zic”Contactat de Mediafax, Mihai Cojocaru a recunoscut că a lucrat în campania președintelui Nicușor Dan: “Am lucrat împreună dar n-aș vrea să comentez”.
Întrebat ce a făcut la DIICOT, Cojocaru a spus: “Nu știu ce anume pot comenta sau nu. Nici aici nu știu ce să vă zic”
Întrebat dacă a fost audiat la DIICOT, Cojocaru a răspuns: “N-aș vrea să vă răspund, nu știu ce să vă răspund la asta, nu mă pricep, nu e zona mea. Nu mă pricep, nu știu ce pot să spun, ce nu pot să spun, nu înțeleg lucrurile acestea”
Solicitat să spună dacă a avut legătură cu scandalul pozelor din campanie, Mihai Cojocaru nu a vrut să dea niciun răspuns. „Nu cred că pot comenta, nu știu, nu mă pricep, nu este domeniul meu”. El a precizat că nu s-a ocupat de partea juridică, ci „doar a făcut lucruri practice”. Cojocaru a spus că s-a ocupat de filmări.
Cine sunt Andrei și Liviu Bicuți? Afaceri în zona PharmaAndrei Gabriel Bicuți este un tânăr de 29 de ani din Craiova, care lucrează în București și este fondator și administrator al societății Training Private Grup SRL. Firma se ocupă de servicii de suport întreprinderi, a fost înființată în 2023 și în 2025, în perioada campaniei, a fost pe profit. Potrivit datelor de la ministerul de finanțe, societatea tânărului Bicuți apare în 2025 cu un profit net de 162.000 de euro și 12 angajați pe 2025.
Andrei Gabriel Bicuți apare în relații amicale atât cu Ana Maria Geană, consiliera președintelui, cât și cu Mihai Cojocaru.
Tatăl său, Liviu Gheorghe Bicuți (52 de ani), tot din Craiova, apare, ca fondator al firmei Creative & Innovative Management SRL. Societatea, înființată în 2016, tot pentru servicii suport întreprinderi, se ocupă potrivit Ministerului de Finanțe, de comerț cu ridicata al produselor farmaceutice. În 2024, firma oferă consumabile și echipamente medicale, avea 14 salariați și un profit net declarat de 2,8 milioane de euro.
De altfel, omul de afaceri Liviu Gheorghe Bicuți este implicat în mai multe societăți din zona pharma, potrivit datelor oficiale.
Numele omului de afaceri Liviu Bicuți a mai apărut într-un material al Europeilibere în 2024, în contextul unor afaceri din Republica Moldova. Liviu Bicuți a fost prezentat ca un potențial investitor pentru clubul de fotbal Zimbru Chișinău. Această inițiativă a fost mediatizată în contextul unei colaborări cu Vasile Tarlev, care dorea să „salveze” clubul.
Victor Ponta, după prezența la DIICOT: „Sunt 4 suspecți”„Chiar am o bombă. Nu doar pentru mine, pentru noi toți. Unde credeți că am fost astăzi? La DIICOT, structura centrală. M-au chemat, parte vătămată. Știu că ați uitat: anul trecut pe vremea aceasta, a ieșit doamna Lasconi la Antena 3 cu niște poze, cu trei zile înainte de alegeri.
L-am prins pe Ponta cu Nicușor Dan și cu Coldea să întâlnesc în își ce casă. Bineînțeles, era o minciună. Numai doamna Lasconi putea să creadă prostia asta și cu prietenii ei.
Dar a doua zi am depus plângere penală. Știu, o să-mi ziceți că s-a împlinit aproape un an. I-am criticat pe cei de la DICOT, pe la televizor.
Dom’le, d-un an de zile nu puteți să dovediți că-i simplu, că pozele alea sunt false.
În primul rând, după întâlnirea de azi, vreau să le cer iertare. Oamenii sunt mult mai serioși decât eram eu obișnuit cu alții, care dădeau la presă, care se lăudau cu tot felul de dosare și după aia nu se mai întâmpla nimic.
Văd că la DICOT au făcut exact invers. Bravo. Nota 10.
Au cercetat, au cercetat, au făcut toate cele, că nu era doar că pozele sunt false. Aia-i simplu. Dar ce s-a întâmplat de fapt? Și azi m-am trezit, am fost acolo, oamenii super profi și au patru suspecți.
Patru, trei tineri și un tip mai în vârstă. Nu știu încă exact care-i rolul lor, dar deja erau cu avocații acolo. Nu-i cunosc, pe respectivii patru.
Am zis sigur, nu au fost ei candidați. Ei au lucrat pentru un candidat. Dar pentru cine? Că pentru Lasconi sigur n-au lucrat, că s-a făcut praf.
Pentru mine sigur nu, că m-au afectat destul de mult. Probabil că au fost și oameni suficient de naivi, proști, ce or fi fost ei, care chiar au crezut că mă duc eu să mă întâlnesc cu Nicușor Dan și cu Coldea, nu știu ce, casă din o prostie. Nu-i vorba doar de poze falsificate, e mult mai mult decât atât.
Oamenii ăia au fost super profi. Se pare că au găsit mult mai mult decât atât și aștept ca și voi, ca cei patru, să nu se ducă la pușcărie așa de proști.
Să zică de fapt cine i-a angajat, cine i-a plătit, că a fost o operațiune destul de complicată, au închiriat o casă, că cine a avut de câștigat știm toți cine a avut de câștigat din povestea aia.
Acum poate că unde dai și unde crapă, poate că a făcut cineva cu alt scop, dar s-a schimbat istoria României.
Nu doar a mea personală, nu știu dacă fără acele poze false intram eu în turul 2, poate intra altcineva în turul 2, habar n-am. Istoria nu se scrie cu dacă și cu parcă, dar foarte, foarte, foarte interesant.
Super profi cei de la DIICOT, mi-au plăcut. Aștept și eu ca și voi să aflăm cei cu cei patru care s-au găsit ei să se intervină în campania electorală. Și cine sunt cei care au prostit-o pe madam Lasconi? Încă o dată, eu nu cred că Elena Lasconi și-a dat seama că e folosită în orb, așa se spune în manuale de specialitate. A fost fraieră, au păcălit-o, cât avea, avea 10% în sondaje joi-seară și-a mai luat 3% la 3 zile după, din cauza acestei prostii cu pozele.
De s-a schimbat istoria României și eu cred că nu doar eu vreau să aflu ce a fost acolo, cred că și voi, așa că vă țin la curent”.
2 plângeri penale la DIICOT în scandalul pozelor prezentate de Elena LasconiPe 1 mai 2025, în ultimele zile de campanie și cu 3 zile înaintea primului tur de scrutin al prezidențialelor, Elena Lasconi, candidata USR, a publicat pe Facebook patru fotografii separate. Ea a susținut că acestea surprind o presupusă întâlnire secretă care ar fi avut loc în decembrie 2024 între: Nicușor Dan, primarul General al Capitalei, Victor Ponta, fost premier și candidat la Președinție și Florian Coldea, fostul prim-adjunct al SRI.
Lasconi a sugerat că cei trei ieșeau din aceeași casă, cerând explicații publice despre legăturile dintre aceștia. Scopul postării a fost de a asocia imaginea lui Nicușor Dan cu figuri controversate („sistemul”), încercând să influențeze opțiunile electoratului de dreapta.
Replica celor vizați a fost imediată: Nicușor Dan și Victor Ponta au negat orice întâlnire, calificând imaginile drept „falsuri grosolane” și „fake-uri prost executate”.
La acel moment, experți în imagine au indicat „dovezi evidente” de manipulare digitală, sugerând că figurile (în special cea a lui Nicușor Dan) au fost introduse artificial în cadre.
Atât Nicușor Dan, cât și Victor Ponta au depus plângeri penale împotriva Elenei Lasconi pentru fals și înșelăciune.
Pe 2 mai 2025, Nicuşor Dan a anunţat că a depus plângere împotriva Elenei Lasconi pentru alterare de conţinut informatic, fals informatic şi înşelăciune, după ce aceasta a publicat mai multe imagini care sugerau că s-ar fi întâlnit cu fostul prim-adjunt de la SRI Florian Coldea.
„Prima dintre infracțiuni este de competența specială a DIICOT și de aceea am venit la DIICOT: alterare de conținut informatic”, a spus Dan, menționând că a solicitat și efectuarea unei expertize tehnice informatice.
„Întrebarea este cui ajută această mizerie: sistemului condus de Marcel Ciolacu și interfaței sale Crin Antonescu”, a declarat Nicușor Dan în fața Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT).
Buletin de București a descoperit ulterior că respectiva locație, unde apar făcute fotografiile, se afla în comuna Tunari, Ilfov, și se numește Vila 13. Casa era disponibilă spre închiriere pe platforme online de tip Airbnb și Booking.
Meciul, disputat pe terenul celor de la Mallorca s-a încheiat cu scorul de 2-1. Gazdele au deschis scorul în minutul 42 prin reușita lui Manu Morlanes. Galacticii au egalat în minutul 88 prin Eder Militao.
Partida a fost decisă în prelungiri când Vedat Muriqi a închis tabela în minutul 90+1.
Real Madrid a pierdut puncte prețioase, fiind în continuare pe poziția secundă a campionatului, la patru puncte de rivalii de la FC Barcelona.
Catalanii urmează să joace sâmbătă cu Atletico Madrid de la 22:00.
Mallorca se afla pe poziția a 17-a în La Liga, ultima poziția din afara zonei de retrogradare, la egalitate de puncte (31) cu Sevilla și Alaves, ambele cu o partidă în minus.
Echipele de start
RCD Mallorca
Antrenor: Martin Demichelis
4-4-2: L. Román – P. Maffeo, O. Mascarell, M. Valjent, J. Mojica – Z. Luvumbo, S. Costa, M. Morlanes, S. Darder – P. Torre, V. Muriqi
Real Madrid
Antrenor: Alvaro Arbeloa
4-4-2: A. Lunin – A. Carreras, D. Huijsen, A. Rüdiger, T. Alexander-Arnold – A. Güler, A. Tchouaméni, E. Camavinga, M. Ángel – K. Mbappé, B. Díaz
Pelerinajul de Florii a început la Catedrala Națională, unde a fost oficiată slujba Vecerniei. Ulterior, au fost sfințite ramurile de salcie, oferite credincioșilor prezenți.
În jurul orei 16:15, ierarhi, preoți, monahi și mii de pelerini au pornit în procesiune pe traseul stabilit prin centrul Capitalei, cu opriri la Paraclisul Catedralei Naționale și la Crucea brâncovenească de la baza Colinei Bucuriei.
Coloana de credincioși a ajuns la Catedrala Patriarhală în jurul orei 17:45, unde pelerinii au fost întâmpinați de Patriarhul Daniel, care a rostit rugăciunea de binecuvântare și a adresat un cuvânt de învățătură.
„La o lună de zile de la începerea războiului din Orientul Mijlociu, efectele blocării transportului de țiței și produse derivate către țările lumii se simt atât pentru cetățeni, cât și pentru guverne”, se arată în mesajul publicat sâmbătă de premierul Ilie Bolojan.
Premierul punctează că deficitele bugetare crescute din ultimii ani au limitat capcitate de intervenție a statului, subliniind: „Acționăm în limita posibilităților pe care le avem”.
Șeful Guvernul a explicat costurile bugetare aferente măsurilor de sprijin luate de la începutul crizei energetice cauzate de războiul din Orientul Mijlociu.
Bolojan a spus că acciza rambursată transportatorilor fost mărită la aproape o treime, fiind un efort de 600 de milioane de lei. În cazul agricultorilor, subvenția de 2,7 lei pe litrul de motorină a fost prelungită, implicând un cost bugetar de 1.5 miliarde de lei.
Legat de reducerea accizei la motorină, premierul a spus că va genera un cost bugetar de 200 de milioane de lei, explicând că acciza pe benzină nu a fost redusă deoarece reprezintă doar 25% din consumul pieței.
Bolojan a mai explicat că taxa de solidaritate impusă profiturilor excepționale ale companiilor care exploatează petrol românesc generează 90-100 de milioane de lei lunar.
Despre creșterea veniturilor statului din TVA ca urmare a creșterii prețurilor la pompă, prim-ministrul a spus: „Din estimările Finanțelor, într-o lună s-ar încasa suplimentar din creșterea veniturilor din TVA între 100 și 110 milioane lei, la un preț mediu al carburanților de 10–10,2 lei”.
”Așa cum se vede din sumele prezentate mai sus, toate încasările suplimentare sunt returnate sub forma reducerii accizei. Chiar dacă adăugăm și veniturile din taxa de solidaritate, acoperim doar o parte din costurile bugetare ale sprijinului pe care îl acordăm”, se mai arată în mesajul publicat de Ilie Bolojan.
Decizia de scumpire a biletelor a fost votată, sâmbătă, în cadrul Consiliul de Administrație al Metrorex.
În luna ianuarie a anului trecut a mai existat o creștere a tarifelor la călătoriile cu metroul, biletele fiind majorate de la 3 la 5 lei. Tot atunci a crescut și tariful abonamentelor de călătorie.
Atunci, creșterile tarifelor de călătorie au fost puse pe seama echilibrării bugetului și a reducerii cheltuielilor de exploatare.
Declarația a fost făcută de șeful guvernului de la Bratislava după o convorbire cu omologul său maghiar, Viktor Orban,
„UE și în special Comisia Europeană ar trebui să reia imediat dialogul cu Rusia și să asigure un mediu politic și juridic care să permită fiecărei state membre și UE în ansamblu să refacă rezervele de gaze și petrol lipsă și să permită aprovizionarea cu aceste materii prime strategice din toate sursele și direcțiile posibile, inclusiv din Rusia”, se arată în declarația premierului slovac, citată de Reuters.
Solicitarea lui Fico vine după ce comisarul european pentru energie, Dan Jørgensen, a făcut apel la cetățenii și guvernele blocului comunitar să adopte măsuri de reducere a consumului, inclusiv încurajarea muncii de acasă și limitarea deplasărilor.
După ce Israel și Statele Unite ale Americii au atacat Iranul, Teheranul a închis strâmtoarea Ormuz, o rută care e tranzitată de 20% din fluxul internațional de petrol.
Astfel prețul petrolului a crescut la peste 100 de dolari pe baril, în condițiile în care înaintea declanșării conflictului, cotațiile se situat la aproximativ 70 de dolari pe baril.
Irakul a închis un punct de trecere a frontierei cu Iranul după ce, în urma unor atacuri aeriene, un cetățean irakian a fost ucis pe teritoriul iranian, potrivit Sky News.
Punctul de trecere Shalamcheh reprezintă o rută vitală de aprovizionare pentru importurile de produse alimentare din Iran în Irak, iar orice întrerupere prelungită ar putea afecta rapid aprovizionarea piețelor locale.
Alți cinci cetățeni irakieni au fost răniți grav în urma atacurilor, care au lovit o zonă de primire a pasagerilor de pe partea iraniană a punctului de trecere.
Oficialii au declarat că au văzut drone survolând zona cu câteva momente înainte de explozii.
Autoritățile de frontieră irakiene au declarat că au fost informate de oficialii iranieni că circulația camioanelor și a pasagerilor va fi restabilită în următoarele ore, odată ce lucrările la sistemele de tranzit și de pașapoarte vor fi finalizate.
Într-un mesaj publicat pe rețelele sociale, Trump a afirmat că oferise anterior Teheranului un termen-limită pentru „a încheia un acord” sau pentru a redeschide această rută strategică, subliniind că timpul este pe cale să expire.
„Vă amintiți când i-am dat Iranului zece zile să ÎNCHEIE UN ACORD sau să REDESCHIDĂ STRÂMTOAREA ORMUZ. Timpul se scurge – mai sunt 48 de ore până când iadul se va dezlănțui asupra lor”, a scris liderul de la Casa Albă pe Truth Social.
Avertismentul vine după alte ultimatumuri lansate în ultimele zile, în care Trump a amenințat că va lovi infrastructura Iranului, inclusiv centrale electrice, dacă strâmtoarea, o rută vitală pentru transportul global de petrol, nu va fi redeschisă complet navigației.
Strâmtoarea Ormuz, rută prin care tranzitează circa 20% din petrolul comercializat la nivel mondial, este blocată în mare parte de la izbucnirea războiului, ceea ce a dus la scumpirea petrolului și a amplificat temerile privind efectele asupra economiei globale.
„Polițiștii Serviciului de Combatere a Criminalității Organizate Mehedinți, împreună cu procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – Biroul Teritorial Mehedinți, au documentat activitatea infracțională a unui bărbat, cetățean turc, de 45 de ani, cercetat pentru săvârșirea infracțiunii de trafic internațional și intern de droguri de mare risc”, se arată în informarea emisă de IPJ Mehedinți.
În urma cercetărilor, autoritățile au interceptat vineri TIR-ul condus de suspect în urma percheziției efectuate asupra capului tractor, anchetatorii au descoperit două genți în care se aflau 30 de kilograme de cocaină, împărțite în 33 de pungi.
Bărbatul a fost reținut sâmbătă de procurorii DIICOT – Mehedinți care vor propune arestarea preventivă pentru 30 de zile.
Acțiunea a fost realizată în cooperare cu autorități judiciare din Uniunea Europeană și cu sprijinul polițiștilor din cadrul Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, al brigăzilor din Craiova și Timișoara, al Poliției municipiului Orșova, dar și al Jandarmeriei Mehedinți.
Miniștrii de Finanțe din Germania, Italia, Spania, Portugalia și Austria au cerut introducerea unei taxe la nivelul întregii Uniuni Europene într-o scrisoare adresată comisarului european pentru climă, Wopke Hoekstra, potrivit Bloomberg și Reuters.
Ei au scris că o astfel de măsură ar „transmite un mesaj clar că cei care profită de consecințele războiului trebuie să-și aducă contribuția pentru a reduce povara asupra publicului larg”.
Fără a oferi detalii, miniștrii au făcut trimitere la o măsură similară introdusă în 2022, după ce prețurile gazelor au explodat în urma invaziei pe scară largă a Rusiei în Ucraina.
În timpul acelei crize energetice, Uniunea Europeană a adoptat măsuri pentru reducerea consumului de gaze cu 15%, a impus un plafon pentru prețul gazelor și a introdus o taxă pe profiturile excepționale ale producătorilor de energie.
Comisarul european pentru Energie, Dan Jorgensen, a declarat săptămâna trecută că blocul comunitar analizează reintroducerea instrumentelor folosite în 2022, dar a subliniat că atunci a fost vorba în principal despre o criză a gazelor, în timp ce actualul conflict generează „o gamă mai largă de probleme”.
În scrisoarea lor, cei cinci miniștri au sugerat Comisiei să analizeze „dacă și cum profiturile realizate în străinătate de companiile petroliere multinaționale pot fi incluse într-un mod mai țintit decât în cazul contribuției de solidaritate din 2022”.
Gazdele au deschis scorul încă din minutul 5, după un corner. Mingea a fost deviată de Patrick spre bara a doua, de unde Joao Lameira a reluat în poartă pentru 1-0.
Oțelul și-a dublat avantajul în minutul 54, când Andrei Ciobanu a înscris spectaculos din lovitură liberă.
Sibienii au avut șansa de a reduce din diferență în minutul 70, când Gjorgjievski a trimis periculos spre poartă, însă Dur-Bozoancă a intervenit salvator.
În urma acestui rezultat, Oțelul Galați urcă pe locul 10 în clasament, cu 24 de puncte. De cealaltă parte, Hermannstadt rămâne pe locul 15, poziție direct retrogradabilă.
Echipele de start:Oțelul Galați: Dur-Bozoancă – Zhelev, Zivulic, Ne Lopes, Kazu – Ciobanu, Lameira – Bană, Andrezinho, Luan Campos – Fernandes.
Rezerve: I. Popescu, Ursu, Conrado, Rus, E. Neicu, Chira, Bordun, Bruno Paz, D. Sandu, E. Neicu, Debeljuh;
Antrenor: Stjepan Tomas.
FC Hermannstadt: Lazar – Căpușă, Karo, Chorbadzhiyski, Stancu – Jair, Ivanov, Dr. Albu – Simba, Sg. Buș, Neguț;
Rezerve: Muțiu, Pop, Stoica, Issah, Barstan, Ciubotaru, Zargary, Politic, Balaure, Afalna, Marko;
Antrenor: Dorinel Munteanu.
„Președintele a sosit la Istanbul pentru discuții cu președintele turc, Recep Tayyip Erdogan”, se arată într-un mesaj transmis de președinția de la Kiev.
Întâlnirea are ca principal obiectiv consolidarea cooperării în domeniul securității, potrivit unui oficial ucrainean de rang înalt, citat de AFP.
„Lucrăm pentru a consolida parteneriatul nostru pentru a asigura o protecție reală a oamenilor și pentru a promova stabilitatea și a garanta securitatea în Europa, precum și în Orientul Mijlociu. Eforturile comune dau întotdeauna cele mai bune rezultate”, se arată în mesajul publicat de Zelenski pe X.
Întrevederea are loc la o zi după ce Erdogan a avut o convorbire telefonică cu liderul de la Kremlin. În cadrul dialogului, președinții au susținut necesitatea unui armistițiu imediat în conflictul din Orientul Mijlociu, iar Moscova a anunțat că a fost abordat și subiectul securității la Marea Neagră, notează Kyiv Post.
Vizita are loc și pe fondul propunerii ucrainene privind instituirea unui armistițiu cu ocazia sărbătorilor pascale, dar și a unui acord de încetare a focului care să vizeze în infrastructura energetică, însă Federația Rusă nu și-a arătat deschiderea pentru armistițiu.
