Peste 70 de ONG-uri pentru protecția animalelor, dar și iubitori de animale vor participa duminică la un protest organizat în Capitală, de Ziua Internațională a Animalelor.
Participanții la manifestație se vor aduna în fața Teatrului Național începând cu ora 14:00, iar la ora 15:00 vor porni în marș spre Piața Victoriei.
Protestul va continua în fața Guvernului României până în jurul orelor 19:30-20:00.
„Pe 4 octombrie, de Ziua Mondială a Animalelor, ne unim într-o singură voce! Oameni și asociații, împreună pentru animale! Pe 4 octombrie, la București, ne reunim pentru a arăta că protecția animalelor nu este doar responsabilitatea câtorva organizații, ci o cauză care ne privește pe toți. Venim din orașe diferite, de la sute de kilometri distanță, dar ne unește aceeași dorință: să vedem schimbări reale în modul în care sunt tratate animalele în România”, se arată într-un mesaj publicat de Federația Împreună pentru Animale pe Facebook.
Ce măsuri cer ONG-urile din partea autoritățilorOrganizatorii reclamă modul în care autoritățile gestionează situația animalelor cu și fără stăpân, dar și problemele privind animalele de fermă și cele sălbatice.
„Este timpul să întrebăm autoritățile când va avea România o protecția animalelor reală? Vrem să știm ce au înțeles autoritățile, după atâția ani, din gestionarea câinilor fără stăpân. Ce au rezolvat prin uciderea a 99.512 de câini fără stăpân doar în ultimii 5 ani? Au dispărut câinii abandonați de pe străzi? A dispărut abandonul? Sau continuăm să repetăm aceeași abordare, în timp ce cauzele rămân nerezolvate? Să întrebăm autoritățile de ce, după atâția ani, prevenția continuă să lipsească din politicile privind protecția și gestionarea animalelor, indiferent de specie”, se arată în pagina evenimentului pe rețelele sociale.
„Vom cere răspunsuri. Vom cere responsabilitate. Vom cere prevenție și măsuri reale pentru protecția animalelor. Pe 4 octombrie 2026, animalele au nevoie ca noi să fim vocea lor”, mai transmit organizatorii.
Parlamentarii USR Cynthia Păun, Allen Coliban, Aurel Oprinoiu și Adrian Giurgiu au depus o inițiativă legislativă care urmărește instituirea unui mecanism clar pentru investigarea disconfortului olfactiv reclamat de cetățeni și evaluarea impactului acestuia asupra sănătății populației, potrivit unui comunicat transmis duminică de USR.
Propunerea modifică OUG nr. 195/2005 privind protecția mediului și extinde situațiile în care pot fi realizate investigații de sănătate publică, astfel încât acestea să poată fi declanșate atât în urma plângerilor cetățenilor, cât și a sesizărilor autorităților de control din domeniul protecției mediului.
Inițiativa prevede în mod expres obligația autorității publice centrale pentru sănătate, prin structurile subordonate, de a investiga factorii de poluare și sursele generatoare de disconfort olfactiv și de a evalua impactul acestora asupra sănătății populației.
„Oamenii din București și Ilfov au trăit săptămâni întregi cu geamurile închise, în timp ce instituțiile statului își trimiteau adrese una alteia fără ca vreuna să dea un răspuns. Cei care poluează au stat liniștiți în spatele acestui ping-pong, iar propunerea noastră îl oprește, pentru că orice sesizare duce la investigație și la măsurători, iar dacă se dovedește că ne îmbolnăvim, autorizația poluatorului poate fi suspendată”, a declarat Cynthia Păun, membră a Comisiei pentru mediu din Senat.
Potrivit USR, proiectul prevede și evaluări și monitorizări independente ale forajelor și puțurilor de apă din jurul amplasamentelor reclamate, iar în cazul în care este identificată o legătură de cauzalitate între disconfortul olfactiv și starea de sănătate a populației, autoritatea competentă pentru sănătate va trebui să notifice de îndată autoritatea competentă pentru protecția mediului.
„De cele mai multe ori, oamenii au simțit miros toxic, au trimis sesizări, dar nu s-a întâmplat nimic. Asta trebuie să se schimbe. Prin această lege, atunci când se trimit sesizări, lucrurile trebuie să intre într-un curs firesc: să se pornească investigații și evaluări obiective, cu rezultate și un răspuns fundamentat”, a afirmat Adrian Giurgiu, deputat USR de Mureș și președintele Comisiei pentru mediu din Camera Deputaților.
Situația din BrașovInițiatorii propun ca, în maximum 180 de zile de la intrarea în vigoare a legii, să fie elaborată o metodologie de investigare a impactului disconfortului olfactiv asupra sănătății și calității vieții populației.
Deputatul Allen Coliban susține că proiectul ar completa cadrul legislativ existent privind mirosurile și invocă situația din Brașov, unde locuitorii reclamă frecvent emanațiile provenite de la groapa de gunoi.
„Brașovenii se plâng frecvent de emanațiile pestilențiale ale gropii de gunoi, care ar fi trebuit deja închisă, conform deciziei definitive a instanței. Acest proiect de lege completează Legea Mirosurilor din 2020, declanșând un răspuns instituțional în urma sesizărilor: investigații reale de sănătate publică, susținute de date, care să lămurească impactul mirosurilor reclamate asupra sănătății, oprind activitățile care ne îmbolnăvesc”, susține Allen Coliban, membru în Comisia pentru mediu din Camera Deputaților.
„Când oamenii reclamă în mod repetat mirosuri insuportabile, statul nu poate răspunde doar cu hârtii și transferuri de responsabilitate între instituții. Sesizarea cetățeanului trebuie să declanșeze o investigație reală, bazată pe măsurători și date obiective, inclusiv asupra efectelor asupra sănătății”, a spus senatorul Aurel Oprinoiu, unul dintre inițiatorii proiectului.
Asaltul polițiștilor asupra casei din Lexington, Kentucky, a început la ora 4 dimineața. În interior se aflau un cuplu de tineri și o bătrână de 94 de ani. Potrivit Futurism, polițiștii au luat casa cu asalt ca urmare a unei piste furnizate de o cameră de supraveghere Flock. Polițiștii căutau o persoană implicată într-un caz de agresivitate în trafic și credeau că în interiorul casei se afla un suspect.
Cei din interior s-au speriat atunci când au văzut polițiști cu armele scoase și proiectoare puternice îndreptate spre ferestrele locuinței lor. Un polițist le-a explicat că mașina pe care o dețin ar fi fost implicată într-un incident. Ulterior, s-a aflat că un martor al incidentului făcuse o descriere relativă a mașinii. Apoi, o camera stradală folosită de autorități a lansat o alarmă privitoare la mașina celor din casă.
Victimele cer explicații de la polițiștiConfuzia a fost rezolvată deoarece bărbatul din casă a avut un alibi. Totuși, el cere explicații oficiale.
„Având în vedere situația legată de arme și faptul că era ora patru dimineața… e șocant. Chiar este Bunica mea era îngrozită”, a declarat bărbatul pentru LEX18.
Ce este sistemul Flock folosit de polițiștii americaniCamera care a lansat alarma face parte din rețeaua controversată furnizată de compania Flock Safety. Aceasta este specializată în sisteme care capturează automat plăcile de înmatriculare ale mașinilor în mișcare, alături de marcă, model, culoare și detalii.
De asemenea, sistemul oferă explicații scurte realizate de IA și lansează alerte în timp real pentru mașini furate sau căutate de poliție. Sistemul foarte răspândit în SUA este controversat deoarece a provocat numeroase erori și misiuni eșuate ale polițiștilor.
Două cutremure s-au produs duminică dimineață în zona seismică Vrancea.
Potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, primul seism s-a produs la ora 05:45:28, în zona seismică Vrancea, județul Vrancea.
El a avut magnitudinea de 2,5 și s-a produs la adâncimea de 108,1 kilometri.
Cutremurul a fost localizat la 39 km sud de Focșani, 52 km sud de Buzău, 76 km est de Sfântu-Gheorghe, 84 km est de Brașov și 90 km nord-est de Ploiești.
20 de minute mai târziu, la ora 06:05:18, un alt seism a avut loc, de această dată în zona seismică Vrancea, județul Buzău.
Seismul a avut magnitudinea de 3,1 și s-a produs la adâncimea de 114,6 kilometri.
Potrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului, epicentrul a fost localizat la 51 km sud de Buzău, 59 km sud de Focșani, 64 km sud-est de Sfântu-Gheorghe, 68 km est de Brașov și 74 km nord-est de Ploiești.
Sâmbătă, 3 octombrie, alte două cutremure s-ai înregistrat în zona seismică Vrancea.
Un cutremur de o intensitate mai mare a avut loc pe 6 septembrie 2026, în Vrancea, zona Buzău. Seismul a avut magnitudinea 4,1 și s-a produs la adâncimea de 149,6 kilometri.
Zona Vrancea este principala regiune seismică a României și este caracterizată în special de cutremure produse la adâncimi intermediare, care pot fi resimțite pe suprafețe extinse.
Paza de Coastă a SUA a anunțat că a găsit resturi ale unei aeronave de transport medical care a dispărut în timpul unui zbor din Insulele Bermude spre Boston, relatează BBC.
Garda de Coastă a declarat într-un comunicat că „a localizat o zonă cu resturi despre care s-a confirmat că aparține aeronavei dispărute”.
Căutările continuă pentru cele șase persoane aflate la bordul avionului de evacuare medicală.
Potrivit Reuters, la bordul aeronavei se aflau patru cetățeni canadieni, iar ceilalți doi erau din Bermuda.
Aeronava se îndrepta spre Boston. Administrația Federală a Aviației a notificat Paza de Coastă că a pierdut semnalul cu avionul sâmbătă, în jurul orei 2 dimineața.
Avionul dispărut, un Gulfstream G100, era operat de compania Latitude Air Ambulance.
Potrivit datelor FlightAware și citate de CBS News, avionul decolase vineri seara, la 23:40 (ora de Est), pentru ca mai apoi să dispară de pe radar după aproximativ o oră și 45 de minute de zbor.
Probleme de comunicare între pilot și controlorul de trafic aerianPotrivit BBC, transmisiunile radio furnizate de LiveATC.net ar indica probleme de comunicare între controlorul de trafic aerian și pilot.
„Veniți fără vizibilitate? Asta ați spus? Declarați o situație de urgență sau nu?”, a întrebat controlorul de trafic aerian. „
Răspunsul pilotului nu a fost pe deplin înțeles.
„Semnalul dumneavoastră este puțin slab, așa că nu am auzit care a fost răspunsul, dacă ați declarat o situație de urgență sau nu”, a spus controlorul de trafic aerian, potrivit ziarului Globe.
Controlorul de trafic aerian a confirmat ulterior că pilotul declarase o situație de urgență.
O echipă neconvențională de biologi, rămasă fără finanțare din cauza deciziilor Administrației Trump, a transformat o cameră de motel într-un laborator improvizat și a făcut o descoperire revoluționară.
Potrivit New York Times, Julia Van Etten și echipa sa de biologi au descoperit două organisme microscopice care ar putea fi esențiale pentru descifrarea originii vieții. Este vorba despre microbi unicelulari greu de găsit, numiți Paulinella. Descoperirea a fost prezentată într-un studiu publicat în Journal of Phycology.
De ce spun biologii că este o descoperire uriașăOamenii de știință cred că Paulinella ar putea oferi o perspectivă asupra unui eveniment crucial în evoluția formelor de viață complexe: momentul în care un organism unicelular a înghițit o bacterie fotosintetică și, în loc să o digere, a transformat-o într-o „fabrică” proprie de energie.
Ulterior, această fuziune a evoluat, dând naștere cloroplastelor pe care plantele le folosesc pentru fotosinteză. Datorită acestui proces, viața a evoluat de la simple particule capabile de autoreplicare, plutind într-o „supă” uriașă, la organisme mari și complexe.
Acest lucru s-a întâmplat în urmă cu 1,5 miliarde de ani și a fost considerat mult timp un eveniment unic. Apoi s-a dovedit că Paulinella a trecut printr-o fuziune fotosintetică proprie mult mai recent, în urmă cu doar 100 de milioane de ani.
Cum au ajuns biologii să lucreze într-un motelVan Etten, coordonatoarea proiectului, a devenit fascinată de Paulinella după ce a descoperit din întâmplare un astfel de organism într-o probă de apă prelevată în timpul unei vacanțe în Carolina de Nord.
Ea a ajuns să colaboreze cu biologii cu care a făcut descoperirea remarcabilă după ce Administrația Trump a tăiat fondurile pentru cercetare. Rămași fără bani, oamenii de știință au început să apeleze unii la alții încercând să găsească modalități de a-și continua cercetările în afara laboratoarelor oficiale.
Van Etten și echipa sa au amenajat un astfel de spațiu de lucru într-o cameră de motel care costa 80 de dolari pe noapte. Descoperirea revoluționară a fost confirmată într-un laborator din Coreea de Sud.
De la limba română și gustul pentru ciorbă până la tradițiile norvegiene și întâmplările neobișnuite din diplomație, Hilde Svartdal Lunde vorbește despre experiența sa în România și despre lucrurile care au rămas în memoria sa. Ambasadoarea Norvegiei în România și Bulgaria dezvăluie, în interviul pentru Mediafax, și povestea unui cadou diplomatic pe care nu l-ar fi putut primi.
Sibiul, o surprizăHilde Svartdal Lunde spune că România a impresionat-o prin diversitate și prin istoria sa bogată. A călătorit în mai multe orașe, a întâlnit comunități și minorități diferite și spune că îi place să le asculte poveștile.Dintre locurile vizitate, Sibiul i-a rămas în mod special în memorie. Ambasadoarea spune că orașul a impresionat-o inclusiv prin Festivalul Internațional de Teatru.
Ciorbă de trei ori într-o săptămânăAmbasadoarea spune că îi plac foarte mult ciorba și sarmalele cu smântână. Atât de mult încât, într-o singură săptămână, a mâncat ciorbă de trei ori.Pentru cei care vor să descopere gastronomia Norvegiei, ambasadoarea recomandă brunost, brânza brună caramelizată. Are un gust dulce, lucru care îi surprinde pe mulți dintre cei care o încearcă pentru prima dată.
Româna îi dă bătăi de capCând încearcă să vorbească românește, ambasadoarea spune că este corectată imediat. Chiar și așa, a acceptat provocarea și a rostit sloganul „Nu citești, lupul te mănâncă”, pe care l-a văzut folosit pentru a-i încuraja pe tineri să citească. Limba română rămâne, însă, una dintre provocările pe care le întâlnește în viața de zi cu zi.
Cadoul cu animale viiUnul dintre cele mai neobișnuite episoade din cariera sa diplomatică a avut loc în timpul unei vizite de stat. Un șef de stat a venit cu animale vii pe care intenționa să le ofere cadou omologului norvegian. Acesta nu putea primi animale vii, astfel că diplomații au fost nevoiți să explice situația. Povestea a ajuns în presă, iar în cele din urmă animalele au fost adoptate de norvegieni.
Sfatul primit în carieră„Păstrează-ți calmul și mergi mai departe” este sfatul pe care ambasadoarea spune că l-a primit și pe care îl păstrează. Pentru un tânăr diplomat recomandă o minte deschisă, gândire critică și o perspectivă de ansamblu. Un principiu simplu, dar pe care îl consideră important pentru orice etapă a unei cariere diplomatice.
Astăzi, Axel Pons călătorește cu un rucsac și merge desculț prin Asia. Nu mai aleargă după podiumuri, contracte sau camere de televiziune, scrie La Nacion. Spune că încearcă să trăiască mai lent și să găsească o legătură mai profundă cu lumea din jur. Povestea fostului pilot spaniol a revenit în atenție în 2026, după apariția unor noi imagini și articole despre viața lui.
De la fiul unui campion mondial la pilot în Campionatul MondialAxel Pons este fiul lui Sito Pons, dublu campion mondial la categoria 250 cc. A crescut, practic, în lumea motociclismului de performanță. A debutat în Campionatul Mondial în 2008, iar ulterior a concurat în 250 cc și Moto2. Cariera sa internațională s-a întins până în 2017.
În 2016 a obținut cel mai bun rezultat al carierei sale în Moto2, locul șase la Marele Premiu al Italiei de la Mugello. Dar motociclismul nu a fost singurul domeniu în care a atras atenția.
Axel Pons a cochetat și cu lumea modei. Sursa foto: Youtube
Pons a lucrat și ca model, iar imaginea lui din acea perioadă era foarte diferită de cea care circulă astăzi. Era tânăr, cunoscut în lumea sportului și avea acces la o industrie construită în jurul vitezei, imaginii și performanței. Apoi a început să se îndepărteze de toate acestea.
A lăsat motociclismul și modelingul în urmăDupă retragerea din competiții, Pons a încercat să continue în lumea modei. Nici acel drum nu l-a convins însă. În 2019, într-un interviu pentru El País, povestea că se desprinsese de vechea sa viață și că o călătorie în India contribuise la schimbarea completă a perspectivei sale.
În anii următori, transformarea a devenit mult mai radicală. Pons a renunțat la o mare parte din confortul vieții pe care o avusese. Și-a schimbat numele și a început să fie cunoscut și sub numele de „Isa”. În 2023, potrivit relatărilor ulterioare, a plecat din Barcelona cu un rucsac și a pornit spre Asia. A ales să călătorească pe jos și, în mod obișnuit, fără încălțăminte.
15 luni, zece țări și un drum până în PakistanUna dintre cele mai spectaculoase părți ale poveștii este distanța parcursă. Într-un material publicat de El País în 2024, Pons era descris după aproximativ 15 luni de călătorie și zece țări traversate între Spania și Pakistan. Planul său inițial era să ajungă în India. Problemele legate de viză i-au schimbat însă traseul. A ajuns în Pakistan, iar acolo au apărut imaginile care aveau să readucă povestea lui în atenția publicului.
Într-un videoclip filmat în Pakistan, Pons vorbește despre alegerea de a merge desculț și despre nevoia de a încetini ritmul vieții. „Am început să merg din ce în ce mai încet”, explica el, descriind dorința de a observa lucrurile pe care înainte le trecea cu vederea. Pentru el, mersul desculț are și o dimensiune spirituală. A asociat călătoria și mersul cu rugăciunea și cu apropierea de Dumnezeu.
Cum arată acum viața lui Axel PonsÎn 2026, povestea lui a reapărut în mai multe publicații. La Nación îl descria în septembrie drept un fost pilot și model care trăiește acum ca nomad în Asia Centrală. Alte materiale recente îl plasează în Pakistan, inclusiv în zona Chitral, unde au apărut imagini cu el mergând desculț.
#Assalamu_Alaikum #Good_Morning
Axel Pons & उनकी Turkish companion Chitral में! ❤️
दुनिया भर की रेसिंग छोड़कर अब पहाड़ों में खुद को ढूंढ रहे हैं। सच्ची यात्रा वही है जो दिल को छू जाए।#AxelPons #Chitra pic.twitter.com/4Fii0lTbg4
— Sharique Alam (@Shariqu77901051) June 28, 2026
Există și imagini distribuite în 2026 care sugerează că intenționează să continue spre India. Totuși, sursele care au analizat aceste materiale avertizează că momentul exact în care au fost filmate nu poate fi stabilit cu certitudine. Așadar, nu este corect să spunem că Pons „a dispărut”. Este, mai degrabă, un om care a ales să dispară din viața publică pe care o cunoscuse.
De la sute de kilometri pe oră la mersul desculțPoate că aici se află partea cea mai puternică a poveștii. Axel Pons a petrecut ani într-o lume în care fiecare secundă conta. Pe circuit, diferențele dintre piloți se măsoară în sutimi de secundă. Acum nu mai are cronometru. Nu mai există un start, o linie de sosire sau un podium. Există doar drumul.
În urmă au rămas motocicletele, ședințele foto și viața publică. În față se află un traseu pe care nici măcar el nu pare să îl fi stabilit complet. A pornit spre India, a ajuns în Pakistan și continuă să călătorească, potrivit celor mai recente informații publice. Pons nu mai caută viteza. Pare să caute exact opusul ei: timpul.
Premii de zeci de milioane de lei sunt puse în joc la tragerile loto de duminică, 4 octombrie.
La Loto 6/49 se înregistrează un report de peste 11,85 milioane de lei (peste 2,24 milioane de euro) la categoria I. La Noroc, reportul cumulat de peste 5,46 milioane de lei (peste 1,03 milioane de euro).
La Joker, categoria I, se înregistrează un report de peste 8,46 milioane de lei (peste 1,6 milioane de euro), iar la categoria a II-a reportul depășește 299.000 de lei.
La Noroc Plus, categoria I, reportul este de peste 95.900 de lei.
La Loto 5/40, la categoria I, se înregistrează un report de peste două milioane de lei (390.000 de euro), iar la categoria a II-a, reportul este de peste 56.100 de lei. La Super Noroc este în joc un report cumulat de peste 478.700 de lei (peste 90.700 de euro).
Bilanțul tragerilor precedenteNoua sesiune vine după ce, la tragerile de joi, Loteria Română a acordat peste 16.500 de câștiguri, a căror valoare totală a depășit 1,5 milioane de lei.
Printre marile câștiguri ale serii precedente s-a numărat cel de categoria a III-a la Joker, în valoare de peste 52.000 de lei.
Extragerile vor avea loc duminică seara, începând cu ora 18:30.
Polițiștii de frontieră au efectuat, în data de 3 octombrie, formalitățile de control pentru aproximativ 83.600 de persoane și peste 14.700 de mijloace de transport. Controalele au fost făcute pe sensurile de intrare și de ieșire de la frontiera externă a României, potrivit datelor transmise de Poliția de Frontieră.
Dintre persoanele care au tranzitat frontiera, 42.158 au intrat în România, fiind verificate, pe același sens, 7.222 de mijloace de transport. Datele vizează frontiera cu Serbia, Republica Moldova și Ucraina, precum și cursele maritime și aeriene care sosesc din afara spațiului Schengen.
În ceea ce privește cetățenii ucraineni, de la începutul conflictului, până la 3 octombrie, în România au intrat peste 16 milioane de cetățeni ai Ucrainei, conform statisticilor instituției.
Peste 15.700 de verificări în aplicația eDACÎn ultimele 24 de ore, polițiștii de frontieră au efectuat peste 15.700 de verificări prin intermediul aplicației eDAC, utilizată pentru consultarea bazelor de date relevante ale autorităților române și ale statelor din spațiul Schengen.
Verificările au loc în contextul eliminării, de la 1 ianuarie 2025, a controalelor sistematice la frontierele interne ale României cu Ungaria și Bulgaria. Deplasarea între aceste state se realizează fără oprirea la cabinele Poliției de Frontieră. Totuși, autoritățile pot efectua controale aleatorii în zona de competență de până la 30 de kilometri de la frontieră, pentru prevenirea și combaterea faptelor ilegale.
91 de fapte ilegale și amenzi de 20.200 de leiÎn zonele de competență, atât în punctele de trecere a frontierei, cât și la „frontiera verde”, polițiștii au constatat 91 de fapte ilegale, dintre care 43 de infracțiuni și 48 de contravenții.
Pentru neregulile identificate au fost aplicate amenzi în valoare totală de 20.200 de lei. Totodată, au fost ridicate în vederea confiscării bunuri estimate la aproximativ 1.194.500 de lei, oprite de la comercializare în scopul protejării consumatorilor.
În aceeași perioadă, autoritățile nu au permis intrarea în România a 31 de cetățeni străini care nu îndeplineau condițiile legale și au interzis ieșirea din țară a cinci cetățeni români, din motive prevăzute de lege.
Negocierile de pace dintre administrația americană și Kremlin privind încheierea războiului din Ucraina au ajuns să includă și un acord petrolier de miliarde de dolari, care vizează active deținute de compania petrolieră rusă Lukoil, a relatat New York Times (NYT).
De pe urma acestui acord ar putea beneficia mai mulți oameni de afaceri cu legături cu emisarii americani Jared Kushner și Steve Witkoff. Cei doi oficiali americani urmăresc încheierea unei potențiale tranzacții care ar include rafinăriile, câmpurile petroliere și stațiile de benzină ale Lukoil din întreaga lume.
Potrivit NYT, tranzacția ar necesita aprobare atât din partea guvernului american, cât și din partea Kremlinului.
Acordul petrolier, adus în discuție de PutinPosibilul acord ar fi fost adus în discuție de către Putin în timpul vizitei lui Kushner și Witkoff la Moscova la începutul lunii septembrie, drept o modalitate de a demonstra rușilor că pot continua să facă afaceri cu Statele Unite, au declarat surse familiarizate cu subiectul pentru NYT .
Cei doi emisari americani au răspuns că vor lucra la această propunere, potrivit raportului NYT. Însă miza este una mare pentru americani: prețurile globale ale petrolului, care au crescut semnificativ în contextul războiului dintre SUA și Iran, ar putea scădea ca urmare a acordului, odată cu posibila ridicare a sancțiunilor împotriva activelor Lukoil.
Lukoil este al doilea producător de petrol din Rusia și una dintre cele mai mari companii ale țării, reprezentând 2% din producția mondială de petrol. Compania se află sub sancțiuni americane din 2025.
Sancțiunile, primele măsuri de acest fel impuse de cea de-a doua administrație Trump, au fost adoptate pentru exercita presiune asupra Moscovei în vederea inițierii unor negocieri de pace în Ucraina. Veniturile din combustibilii fosili joacă un rol semnificativ în finanțarea eforturilor de război ale Rusiei în Ucraina.
Rezervările pentru vacanțele de anul viitor sunt în toi și unele pachete din lunile de primăvară în sunt deja epuizate, potrivit datelor furnizate de unul dintre touroperatorii cu o vechime de aproape 30 de ani și activi pe șase continente.
Cât costă un circuit de 17 zile„Avem foarte multe circuite de Sakura, când înfloresc cireșii, și nu toate sunt sold out, dar cele în care este perioada maxima de înflorire și majoritatea celor cu Andrei Neagu sunt sold out”, arată Andrei Berghianu, director de dezvoltare la Exact Tours.
De exemplu, pachetul „Japonia de la Nord la Sud, cu Andrei Neagu” care plimbă turiștii pe urmele cireșilor înfloriți, din Hokkaido până în Okinawa, este „sold out”
Acesta se întinde pe durata a 17 zile, între 16 martie și 1 aprilie, cu avion, cazare (cu unele mese incluse) și însoțitorm costr 4.990 de euro de persoană, cu taxe incluse.
Datele Exact Tours, turoperator care oferă circuite și croaziere de grup în Asia, Africa, America de Sud și de Nord, Oceania/Pacific și Europa, arată o diversificare puternică a preferințelor. Japonia rămâne destinația-fanion a agenției de turism, Coreea de Sud este revelația anului, iar cererea pentru călătorii care le-au oferit mai mult decât o vacanță a crescut puternic.
Mai exact, Top 5 destinații în 2026 este dat de Japonia, China, Coreea de Sud, marea revelație a acestui an, cu o creștere de aproape două ori față de 2025, Vietnam și Cambodgia, Uzbekistan.
Potrivit reprentanților companiei, 2026 conturează un turist român mai curios, deschis către lumi îndepărtate, culturi diferite și experiențe care îl scot din traseele turistice convenționale. Rezervă din timp, își construiește vacanța în jurul unor experiențe și, după primul circuit, revine pentru următorul, într-o nouă parte a lumii.
„Vedem tot mai clar că turiștii caută un motiv pentru care să ajungă într-un anumit loc, nu doar o destinație pe care să o bifeze. În Japonia vor să prindă perioada florilor de cireș și atmosfera festivalurilor tradiționale, în China vor să descopere contrastele dintre marile orașe ale prezentului și vestigiile unei civilizații milenare, iar în Coreea de Sud vor să vadă lumea pe care au descoperit-o prin muzică și seriale. Pentru noi, aceste preferințe sunt foarte importante atunci când construim circuitele: nu este suficient să ducem turistul într-o țară, trebuie să îi oferim motive reale să își dorească acea călătorie”, declară Olivia Berghianu, director executiv Exact Tours.
În Japonia, turiștii sunt atrași de momente: sfârșitul lui martie aduce Kyoto în sezonul spectaculos al florilor de cireș și al tradiției hanami, în timp ce, în aprilie, Takayama găzduiește celebrul său festival tradițional, cu care alegorice, procesiuni și parade nocturne.
Statisticile Exact Tours arată că aproape patru din zece călătorii sunt făcute de turiști care revin, dar nu în aceeași destinație. În istoria Exact Tours, recordul absolut de fidelitate este deținut de doi clienți care au făcut câte 11 circuite în 10 țări diferite.
Circuite tematice în TibetPentru 2027, Asia rămâne nucleul portofoliului. Japonia are 19 plecări publicate între 8 martie și 23 aprilie, China se extinde cu circuite tematice spre Tibet, croaziere pe Yangtze și combinații China – Vietnam, Coreea de Sud primește circuite proprii cu Insula Jeju, iar Vietnamul este construit inclusiv în jurul calendarului cultural local, prin plecări de Tết – Anul Nou Vietnamez.
Potrivit tourperatorului, oferta se extinde către destinații mai puțin întâlnite în piața turistică românească: Reunion și Mauritius, Patagonia, Venezuela, Panama, Insula Paștelui, Etiopia, Algeria, Madagascar, dar și spre Irak, Libia, Groenlanda.
Printre experiențele inedite se află croaziera de expediție în Antarctica din noiembrie 2027 cu Andrei Neagu, ghid în echipa Exact Tours, precum și croaziere în Pacificul de Sud și în insulele grecești.
Portofoliul pentru 2027 include și trei direcții complet noi: Portugalia, Venezuela și un mare circuit al Asiei Centrale, care reunește Kazahstan, Kârgâzstan, Tadjikistan și Uzbekistan.
În 2026, volumul vânzărilor Exact Tours este estimat să crească cu 15–20% față de 2025, la 15 milioane de euro, compania urmărind o dezvoltare constantă și sustenabilă, de la un an la altul.
Bugete în creștere pentru 2027, turiști care revin și circuite mai lungiOrientarea spre experiențe se vede și în comportamentul de cumpărare: 11% dintre turiștii din 2026 au adăugat excursii opționale peste pachetul de bază, cheltuind în medie 420 de euro de persoană. Pe anumite circuite, interesul este mult mai mare: 83% dintre turiștii care au călătorit în Africa de Sud au cumpărat zborul deasupra Cascadei Victoria.
Publicul Exact Tours este predominant matur, cu o disponibilitate de a călători individual în cadrul grupurilor organizate. Majoritatea își planifică din ce în ce mai atent călătoria. Pentru cele din 2026, rezervările s-au făcut cu aproximativ cinci luni înainte. Prețul mediu al unui pachet este 3.479 de euro în 2026, în creștere ușoară față de 2025, dar cu excursiile opționale incluse, cheltuiala medie reală ajunge la 3.542 de euro/persoană.
Bugetul mediu pentru 2027, din rezervările realizate deja, a urcat la 3.945 de euro, cu 13% peste nivelul din 2026. Oferta Exact Tours pentru 2027 este, în medie, cu 2,4% mai scumpă, ceea ce arată că diferența vine în principal din preferința pentru circuite mai lungi și variante premium, nu din creșterea prețurilor, arată reprezentanții touroperatorului.
Cancelarul german Friedrich Merz a sosit duminică la Kiev, însoțit de directori ai unor companii germane din domeniul apărării. Din punct de vedere diplomatic. Vizita neanunțată în mod public reprezintă un gest de susținere pentru președintele Volodimir Zelenski, în contextul intensificării atacurilor rusești asupra orașelor ucrainene.
La Kiev, Merz urmează să anunțe un pachet de măsuri care include deblocarea a 1 miliard de euro sub formă de ajutor militar și a 350 de milioane de euro pentru reparații în sectorul energetic, au declarat oficiali guvernamentali germani. De asemenea, se preconizează că vizita va duce la finalizarea unui acord privind producția comună a diverite tipuri de drone.
„Am călătorit astăzi la Kiev deoarece Ucraina are nevoie de tot sprijinul nostru în săptămânile ce urmează. Dacă Rusia nu este oprită, mai devreme sau mai târziu mașinăria sa de război se va întoarce împotriva noastră. Îi voi spune astăzi președintelui Zelenski: Puteți conta în continuare pe ajutorul nostru”, a declarat Friedrich Merz.
Merz a mers la Kiev cu o delegație numeroasăCancelarul german este însoțit de ministrul Economiei, Katherina Reiche, și de o delegație economică din care fac parte directori de la Siemens Energy, Hensoldt, Diehl Defence, Quantum Systems și alte companii.
Totodată, se așteaptă ca Merz să solicite guvernului ucrainean progrese în ceea ce privește reformele cerute de partenerii din UE, inclusiv în lupta împotriva corupției.
Ce așteptări ale Zelenski de la întâlnirea cu MerzMiercuri, Voodimir Zelenski a declarat, după o discuție telefonică cu Friedrich Merz, că Ucraina va finaliza în curând acordul cu Germania pentru producția de drone și rachete.
Un punct central al discuțiilor va fi, probabil, producția rapidă de drone destinate interceptării aparatelor de zbor cu reacție, tehnologie testată cu succes de Quantum, o companie germană din domeniul tehnologiei de apărare. Începând din vară, Rusia a utilizat zilnic zeci de drone de atac cu reacție și viteză ridicată pentru a lovi infrastructura civilă și militară.
David Robinson, un responsabil cu siguranța de la OpenAI, și-a anunțat demisia în această săptămână și a lansat un avertisment privind cultura companiei în dezvoltarea instrumentelor de inteligență artificială.
Robinson a coordonat redactarea rapoartelor de siguranță care însoțeau lansările de produse ale dezvoltatorului ChatGPT.
Într-un text amplu, intitulat „Am demisionat de la OpenAI deoarece cultura sa este defectuoasă”, Robinson subliniază necesitatea de reformă culturală în cadrul firmelor de vârf din domeniul inteligenței artificiale. În plus, el a atras atenția asupra faptului că recentele incidente de siguranță a agenților AI autonomi sunt „tipice pentru această industrie, având în vedere viteza și flexibilitatea cu care oamenii acționează”, scrie The Guardian.
„Sunt de acord cu alți angajați care au părăsit recent compania că firmele care dezvoltă această tehnologie nu sunt nici pe departe suficient de prudente. Dar cred că trebuie să privim mai adânc decât regulile specifice sau noile legi. Trebuie să vorbim despre cultură. Pe măsură ce compania trece în viteză de la o lansare la alta, nu reușește să atingă nivelul de atenție pe care îl consider necesar”, a spus Robinson într-un material publicat în revista The Atlantic.
În textul scris de el, Robinson a solicitat două modificări în materie de siguranță: ca firmele din domeniul inteligenței artificiale să se bazeze pe expertiza în siguranță din alte domenii, precum cel nuclear și cel al aviației, și să dezvolte o „știință nouă” care să garanteze că sistemele puternice din viitor vor putea fi ținute sub control atunci când funcționează în mod autonom.
Mai mulți angajați din marile companii din domeniul AI au demisionat în ultimele săptămâniPunctul de vedere al lui Robinson vine la câteva săptămâni după ce Jacob Coxon, cercetător care a lucrat în ultimii ani atât la OpenAI, cât și la Anthropic, și-a depus demisia și și-a anunțat retragerea din industria inteligenței artificiale.
El a avertizat că inteligența artificială „ne-ar putea ucide pe toți până la sfârșitul deceniului” – iar acest avertisment a fost urmat de unul din partea Anthropic, conform căruia există o probabilitate de peste 10% ca instrumentele AI să distrugă umanitatea în următorul deceniu.
De asemenea, în ultimele săptămâni, OpenAI a dat dovadă de prudență, în urma incidentului Hugging Face. Săptămâna aceasta, compania a anunțat că renunță la lansarea unui model de inteligență artificială de nouă generație, după ce cercetătorii au semnalat probleme de siguranță în timpul testelor interne. De asemenea, OpenAI a suspendat antrenarea celor mai avansate modele ale sale.
MEDIAFAX este, de 35 de ani, acolo unde se întâmplă lucrurile importante. A fost parte din istoria României post-decembriste, relatând în timp real momentele care au schimbat politica, societatea și viața de zi cu zi.
În 2002, jurnaliștii MEDIAFAX au urmărit îndeaproape apropierea României de structurile Nord-Atlantice și de Uniunea Europeană, dar și consolidarea relației cu Statele Unite, marcată de cea de-a doua vizită post-comunistă la București a unui președinte american.
Noiembrie 2002: Vizita lui George W. Bush la BucureștiPreședintele american George W. Bush a venit în România în data de 23 noiembrie 2002, la cinci ani după vizita predecesorului său, Bill Clinton, și la numai două zile după summitul NATO de la Praga, acolo unde România fusese invitată să înceapă negocierile pentru aderarea la Alianța Nord-Atlantică.
Vizita a avut o puternică încărcătură simbolică: Bush venea la București pentru a transmite personal mesajul că România era pe cale să devină aliat al Washingtonului.
În cadrul vizitei sale, George W. Bush s-a întâlnit atât cu omologul său român, președintele Ion Iliescu, dar și cu premierul Adrian Năstase, iar la Palatul Cotroceni a primit Steaua României, cea mai înaltă distincție a statului român.
Vizita nu a venit însă ca o surpriză pentru presa română. Cu luni înainte, MEDIAFAX relatase despre mesajele de sprijin transmise de administrația americană pentru eforturile României de integrare în NATO. Informația a fost preluată, printre altele, de Gazeta de Nord-Vest, în ediția din 26 martie 2002.
„Richard Armitage, adjunctul secretarului de stat al SUA, i-a transmis, ieri, șefului statului român mesajul președintelui american George W. Bush de încurajare a eforturilor României de integrare în NATO, țara noastră fiind un partener care împărtășește aceleași valori democratice și care s-a angajat ferm pe calea reformelor economice, se arată într-un comunicat al Administrației prezidențiale remis agenției MEDIAFAX”, nota Gazeta de Nord-Vest în martie 2002.
Cu o săptămână înainte de vizita propriu-zisă, MEDIAFAX a relatat și programul președintelui american la București. Informația a fost preluată de Renașterea Bănățeană în ediția din 16 noiembrie 2002.
„George W. Bush va sosi la București de la Vilnius, în data de 23 noiembrie, la ora 14:00. Președintele SUA va sta în România patru ore. El va veni împreună cu soția sa, Laura Bush, iar din delegația americană vor face parte secretarul de stat Collin Powell și consilierul prezidențial Condolezza Rice. (…) George W. Bush și Ion Iliescu vor avea convorbiri oficiale și vor face declarații presei. Președintele SUA se va deplasa apoi în Piața Revoluției, unde va ține un discurs”, a relatat ziarul Renașterea Bănățeană în numărul din 16 noiembrie 2002.
Președintele României, Ion Iliescu, și omologul său american, George W. Bush, în Piața Revoluției, noiembrie 2002. Fotograf: Catalina Filip/Mediafax Foto
Bush, despre România: Eforturile voastre au fost recunoscute printr-o ofertă de aderare la NATODiscursul susținut de Bush în Piața Revoluției a fost unul dintre momentele centrale ale vizitei. Președintele american a vorbit despre relația dintre România și Statele Unite și despre eforturile Bucureștiului de a îndeplini standardele necesare aderării la NATO.
„Astăzi reafirmăm prietenia dintre țara dumneavoastră și a mea. Sunt onorat să transmit un mesaj poporului român: vă invităm cu mândrie să vă alăturați NATO, marea alianță a libertății. (…) Calea libertății pe care ați ales-o nu este ușoară, dar este singura cale care merită urmată. Știu că greutățile voastre nu s-au încheiat odată cu opresiunea. America vă respectă eforturile, răbdarea și determinarea de zi cu zi de a găsi o viață mai bună. Eforturile voastre au fost recunoscute printr-o ofertă de aderare la NATO. Invitația NATO de a adera a reprezentat, de asemenea, un vot de încredere că veți continua munca asiduă de reformă politică, economică și militară. (…) Dacă vreun pericol ar amenința România – dacă vreo țară ar amenința România, Statele Unite ale Americii și NATO vor fi alături de voi”, a spus Bush în Piața Revoluției la acel moment.
Președintele american George W. Bush, în Piața Revoluției, cu ocazia vizitei sale în România în noiembrie 2002. Fotograf: Radu Vioreanu/Mediafax Foto
Mesajul președintelui american și atmosfera vizitei au generat reacții din partea liderilor politici români, reacții consemnate de MEDIAFAX și preluate ulterior de presa centrală. Printre publicațiile care au relatat despre acestea s-a numărat și Curierul Național, în ediția din 25 noiembrie 2002.
„Premierul Adrian Năstase a primit cu emoție vizita în România a președintelui american. ≪Mă aflam în fața unui moment de recunoaștere a eforturilor pe care le-am făcut în ultimii doi ani, iar pe de altă parte m-a frapat entuziasmul oamenilor care au venit în Piața Revoluției≫, a spus Năstase într-un interviu acordat Mediafax”, a scris Curierul Național la acel moment.
„≪A fost un gest extraordinar faptul că președintele Bush a stat în ploaie, fără umbrelă, ca majoritatea celor prezenți în Piața Revoluției. Nu cred că există vreun politician care să fi făcut oamenii să nu plece pe o asemenea vreme≫, a declarat pentru Mediafax Traian Băsescu”, a mai scris publicația mai sus menționată în același număr.
Vizita lui Bush a fost mai mult decât o vizită bilaterală: a fost confirmarea publică, la București, a sprijinului american pentru intrarea României în NATO.
România este invitată să înceapă negocierile pentru aderarea la NATOChiar înainte ca președintele american George Bush să vină în România, la summitul NATO de la Praga din 2002, liderii celor 19 state membre NATO la acel moment au decis să invite Români și alte șase state să înceapă negocierile de aderare la Alianță.
Decizia de la Praga fusese însă precedată, pe parcursul anului, de informații privind o posibilă extindere a NATO care să includă și România. În aprilie 2002, corespondentul MEDIAFAX la Bruxelles transmitea informații despre posibilitatea ca Alianța să invite un număr mai mare de state.
„Ministrul german al Apărării, Rudolf Scharping, a declarat pentru cotidianul Frankfurter Allgemeine Zeitung că se așteaptă ca NATO să primească cel puțin șapte noi membri în acest an, transmite corespondentul MEDIAFAX la Bruxelles”, a scris Gazeta de Nord-Vest în numărul din 27 aprilie 2002.
În luna mai, informațiile despre o posibilă extindere care să includă România și Bulgaria au devenit mai concrete. MEDIAFAX a relatat și despre declarațiile unor oficiali americani de rang înalt, potrivit cărora Statele Unite ar putea susține o extindere mai amplă a Alianței.
„Oficiali americani cu rang înalt au lăsat să se înțeleagă faptul că Statele Unite ar putea favoriza aderarea la NATO a unui număr mai mare de state decât cel prevăzut în acest moment (…) Potrivit diplomaților celor 19 state vor examina două opțiuni: invitarea a cinci state (Estonia, Letonia, Lituania, Slovacia și Slovenia), sau șapte state (cele cinci, plus Bulgaria și România)”, a scris Curierul Național în numărul din 3 mai 2002.
Pentru România, decizia reprezenta rezultatul unui proces început după căderea comunismului. Bucureștiul devenise încă din anii ’90 unul dintre principalii susținători ai extinderii NATO spre Europa Centrală și de Est. România participase la Parteneriatul pentru Pace și își reformase treptat armata pentru a putea îndeplini criteriile de aderare.
NATO a precizat la Praga că negocierile urmau să înceapă imediat, cu obiectivul semnării protocoalelor de aderare până la sfârșitul lui martie 2003 și al finalizării procesului de ratificare astfel încât cele șapte state să poată deveni membre cel târziu la summitul NATO din mai 2004.
Parlamentul României a salutat oficial decizia printr-o declarație adoptată la 25 noiembrie 2002, considerând invitația un „moment istoric de recunoaştere a progreselor realizate de ţara noastră pe calea integrării în structurile euroatlantice”.
2002, anul în care a fost stabilită ținta ca România și Bulgaria să adere la UE în 20072002 este un an foarte important și pentru parcursul european al României, pentru că atunci perspectiva aderării în 2007 devine un obiectiv asumat și susținut oficial la nivelul Uniunii Europene: a fost fixată ținta ca România și Bulgaria să adere la blocul comunitar în 2007, în funcție de îndeplinirea criteriilor și de progresul negocierilor.
Ținta venea în contextul în care România se afla deja de câțiva ani în negocierile de aderare la UE. La începutul anului 2002, iar România încerca să demonstreze că poate îndeplini criteriile necesare pentru a deveni stat membru.
În acest context, Uniunea Europeană urma să propună, la summitul de la Copenhaga din 2002, un „ghid de acțiune” pentru România și Bulgaria. Informația transmisă de MEDIAFAX a fost preluată ulterior și de presa centrală.
„Un ≪ghid de acțiune≫ pentru aderarea la UE a României și Bulgariei, ale căror candidaturi sunt ≪ireversibile≫, va fi propus cu ocazia summitului de la Copenhaga, a declarat marți comisarul european pentru Extindere, Gunther Veheugen, preluat de Mediafax”, scria ziarul Ziua în numărul din 28 noiembrie 2002.
MEDIAFAX, în centrul relatării evenimentelor cu impact major asupra RomânieiPentru România, anul 2002 a însemnat, astfel, consolidarea a două direcții strategice: aderarea la NATO și apropierea de Uniunea Europeană. Pentru MEDIAFAX, a fost un nou an în care informațiile transmise de agenție au urmărit aceste transformări și au ajuns, prin preluarea lor de către publicațiile vremii, la publicul larg.
MEDIAFAX nu doar a relatat istoria recentă. A fost acolo încă de la început, în mijlocul evenimentelor care au făcut prima pagină a ziarelor, au deschis jurnalele de televiziune și au devenit subiecte de interes național.
35 de ani înseamnă mii de zile de breaking news, milioane de informații transmise și o arhivă care spune, prin știri, cum s-a schimbat România.
Înseamnă 35 de ani în care MEDIAFAX a fost acolo.
În mijlocul evenimentelor. În mijlocul istoriei.
Centrul istoric al Genovei are o atracție insolită: numele ciudate ale străduțelor și piețelor.
Unele dintre acestea au legătură directă cu activitățile care se desfășurau în urmă cu sute de ani, dar altele au o origine neașteptată.
„Aleea Zăpezii” și „Piața Iubirii Perfecte” sunt două dintre denumirile care îi surprind pe experți și pe turiști.
Genova este capitala regiunii Liguria, o zonă turistică importantă a Italiei. Regiunea este renumită, printre altele, pentru mierea produsă după rețete foarte vechi, și pentru podgoriile unde se produc vinuri căutate.
Munții înalți și plajele de la Marea Mediterană completează decorul turistic.
Liguria esre recunoscută și pentru gastronomie. Focaccia simplă și focaccia cu brânză fac parte din tradiția culinară locală. Continuarea pe Mediafax Italia.
Fostul premier al Rusiei în perioada 2000-2004, Mihai Kasyanov, a declarat într-un interviu pentru AFP că în opinia sa, președintele rus Vladimir Putin înțelege faptul că a comis o greșeală invadând Ucraina în 2022, dar că va continua pe calea pe care a stabilit-o.
El a subliniat că liderul de la Kremlin nu este pregătit să negocieze încetarea războiului din Ucraina.
„A comis o greșeală pe care nu se poate hotărî să o recunoască. El a crezut rapoartele serviciilor sale de securitate potrivit cărora Ucraina era slabă”, a spus Kasyanov pentru AFP.
În interviul acordat sursei citate, Kasyanov a atras atenția asupra faptului că iarna care va veni ar putea fi dură pentru Ucraina și a lansat un apel către țările occidentale de a furniza Kievului rachete interceptoare Patriot, pentru a face față atacurilor aeriene rusești.
„Putin își freacă mâinile de bucurie”Fostul premier al Rusiei nu este convins că războiul s-ar putea încheia anul viitor, pentru că Putin este încurajat de prețurile ridicate ale petrolului, generate de conflictul dintre SUA și Iran. De asemenea, el a mai spus că liderul rus este determinat să continue lupta și pe fondul dezacordurilor dintre SUA și Europa cu privire la modul de abordare a Kremlinului în ceea ce privește Ucraina.
„Putin, desigur, își freacă mâinile de bucurie. El crede în mod clar că poate continua războiul fără a face nicio concesie. Și este convins că el câștigă un război de uzură împotriva Ucrainei”, a afirmat Kasyanov în interviul pentru AFP.
Care e cea mai mare greșeală a OccidentuluiKasyanov a comentat și afirmațiile făcute de Putin în această săptămână, potrivit cărora Rusia ar lua în considerare utilizarea „tuturor tipurilor de arme” în cazul în care exclava sa din Kaliningrad ar fi atacată.
Fostul premier rus a atras atenția că țările occidentale nu trebuie să se lase intimidate de Putin și a menționat și care este cea mai mare greșeală pe care Occidentul o face.
„Cea mai mare greșeală a Occidentului și a europenilor este că le este prea frică de Putin. El nu este atât de puternic pe cât pare. Putin se teme de butonul nuclear mai mult decât mulți europeni”, a declarat Kasyanov, potrivit AFP.
El a continuat spunând că Putin intensifică atacurile hibride pentru a determina Occidentul să ia măsuri pe care le-ar putea apoi exploata.
„Este un provocator. Singurul mod de operare pe care îl înțelege este cel pe care l-a învățat la academia KGB. Mi-a spus-o chiar el”, a spus fostul premier rus.
Incidentul incredibil s-a produs în Italia.
Acolo, un câine jucăuș a făcut o boacănă foarte scumpă. A fugit din casă și a alergat către un om.
Acesta s-a speriat, a căzut și s-a lovit grav. În urma accidentului, victima și-a pierdut locul de muncă.
De aceea, bărbatul l-a dat în judecată pe proprietarul câinelui.
După ani de procese, el a obținut o despăgubire consistentă pentru pierderile suferite în urma concedierii și pentru îngrijirile medicale. Continuarea pe Mediafax Italia.
Inundațiile au loc după cea mai fierbinte vară înregistrată vreodată în Spania, unde se crede că aproape 2.150 de persoane au murit din cauza căldurii în august, relatează CNN.
Mașinile pluteau pe străzile din Madrigueras după ploile abundente de vineri, ceea ce a determinat o operațiune de salvare la scară largă, au declarat autoritățile din regiunea Castilla-La Mancha.
Pompierii au găsit trupul femeii care a murit în casa ei din Madrigueras, unde apa crescuse la peste 1 metru.
Autoritățile au declarat că asupra orașului cu 4.760 de locuitori au căzut 142 de litri de precipitații pe metru pătrat.
Ploi abundente au căzut vineri în multe zone din sud-estul și nord-estul Spaniei.
Sondajul realizat de Grupul Messina (TMG) a constatat că renegocierea relației Regatului Unit cu UE ar putea crește cota de vot a Partidului Laburist cu până la șapte puncte procentuale, dacă prim-ministrul ar oferi un nou referendum în cadrul căruia ar face campanie pentru reintegrarea în blocul comunitar, potrivit The Guardian.
Aproape o treime dintre alegători au spus că ar fi nevoie mai întâi de un referendum cu vot pozitiv, în timp ce mai mult de unul din șase au considerat că un mandat pentru alegerile generale ar fi suficient, iar aceeași proporție a considerat că parlamentul ar putea lua decizia.
Constatările generale vor consolida argumentele celor din Downing Street care vor să promită la următoarele alegeri că laburiștii vor negocia cel puțin reintegrarea în UE, lucru pe care prim-ministrul a spus că dorește să-l vadă „în timpul vieții sale”.
Burnham a folosit primul său discurs la conferința laburistă în calitate de lider, marți, pentru a anunța o revizuire a opțiunilor pentru viitoarea relație a Marii Britanii cu Europa și a adăugat ulterior că acestea ar trebui să includă reconfigurarea completă a acestora.
Riscuri politiceCu toate acestea, există îngrijorări în rândul unor parlamentari laburiști, în special al celor din circumscripții care au votat pentru Brexit , că testarea chiar și a sprijinului public pentru această mișcare ar fi plină de riscuri politice și ar putea stimula reforma.
Două treimi dintre miniștrii cabinetului, inclusiv Burnham însuși, prim-secretarul său, Louise Haigh, cancelarul John Healey și secretarul de externe Ed Miliband, reprezintă zone care au susținut Brexitul și au declarat anterior că vor respecta votul din 2016. Cu toate acestea, opinia publică s-a schimbat.
Înainte de discursul lui Burnham, mai mulți miniștri avertizaseră public împotriva acestei măsuri. Lucy Powell, lidera adjunctă a Partidului Laburist, a declarat că, deși relația dintre apărare și securitate ar putea fi mai bună, depășirea planurilor de resetare a UE moștenite de la Keir Starmer „nu este nici posibilă, nici de dorit”.
