MediaFax.ro

Potrivit Patriarhiei, evenimentele liturgice prilejuite de sărbătoarea Botezului Domnului încep la ora 8.30, când va fi săvârșită Sfânta Liturghie.

De la ora 10.30, în pridvorul Reședinței Patriarhale, va fi săvârșită Slujba Sfințirii Mari a apei (Agheasma Mare) de către Preafericitul Părinte Patriarh Daniel, iar apoi credincioșii prezenți la slujbă vor fi binecuvântați prin stropire cu această Agheasmă.

De la ora 11.30, la Baldachinul Sfinților de lângă Catedrala Patriarhală Sfinții Împărați Constantin și Elena, va fi oferită credincioșilor prezenți câte o sticlă de jumătate de litru cu Agheasmă Mare. În total, vor fi distribuiți 10.000 de litri de Agheasmă Mare îmbuteliați în sticle de jumătate de litru, anunță Biroul de Presă al Patriarhiei Române, citat de agenția Basilica.

În ultimele 12 luni, numeroase țări din Europa au adoptat soluții AI în domeniul sănătății. Acestea se folosesc de la anticiparea unor boli grave până la combaterea rezistenței la antibiotice. Finlanda, Estonia, Germania, Marea Britanie și Spania se numără printre statele care au testat și implementat astfel de tehnologii, scrie Euronews.

1.Predicția riscurilor de sănătate cu mult înainte de debutul bolii

Cercetători din Europa au creat modele AI capabile să anticipeze peste o mie de afecțiuni. Pe listă sunt incluse problemele serioase precum cancer, diabet sau infarct. Astfel ele pot fi depistate cu până la zece ani înainte de stabilirea unui diagnostic oficial. Alte aplicații lansate în 2025 pot evalua riscuri genetice rare, starea de sănătate a inimii femeilor prin analiza mamografiilor sau pot detecta biomarkeri ai stresului cronic folosind investigații uzuale.

2. Diagnostic mai rapid și mai precis

Un moment de referință a fost certificarea, pentru prima dată în Europa, a unui asistent medical AI  – Prof. Valmed – capabil să sprijine medicii în procesul de diagnosticare și alegere a tratamentului, analizând volume mari de date medicale. În Marea Britanie, un stetoscop inteligent poate identifica probleme cardiace în doar 15 secunde. Alte sisteme AI ajută la scurtarea timpului de diagnostic pentru cancerul de prostată, prioritizând cazurile cu risc ridicat.

3. Monitorizare postoperatorie automatizată

În Germania, cercetătorii au folosit AI pentru supravegherea pacienților cu stenturi coronariene. Algoritmul analizează imagini ale vaselor de sânge și evaluează procesul de vindecare cu o precizie comparabilă cu cea a medicilor specialiști. Această abordare ar putea uniformiza monitorizarea după intervenții chirurgicale și reduce riscul complicațiilor cardiovasculare.

4. O nouă armă împotriva rezistenței la antibiotice

Rezistența bacteriilor la antibiotice rămâne una dintre cele mai serioase provocări pentru sănătatea publică europeană. În 2025, echipe de cercetători au început să folosească AI pentru a dezvolta tratamente inovatoare și pentru a înțelege mai bine modul în care răspunde sistemul imunitar. Pe termen mediu, se urmărește crearea de vaccinuri și terapii noi cu ajutorul modelelor avansate de inteligență artificială.

5. Reducerea birocrației și mai mult timp pentru pacienți

Pentru a diminua presiunea asupra personalului medical și a combate fenomenul de epuizare profesională, tot mai multe unități sanitare europene utilizează AI în activități administrative, precum redactarea fișelor medicale, gestionarea trimiterilor sau completarea documentelor. Mari companii tehnologice și start-up-uri europene au lansat asistenți clinici AI în Irlanda, Spania, Germania, Marea Britanie, Finlanda și alte state, cu scopul de a permite medicilor să acorde mai mult timp consultului direct cu pacienții.

Europa își propune să joace un rol mai vizibil în noua cursă spațială, iar Germania își asumă deschis ambiția de a fi în prima linie, considerând momentul drept o oportunitate istorică pentru Berlin, potrivit Euronews.

Următoarea aselenizare cu echipaj uman este programată pentru anul 2027, în cadrul programului Artemis coordonat de NASA. Spațiul a redevenit un domeniu de competiție strategică, iar o prezență permanentă pe Lună este văzută nu doar ca progres științific, ci și ca un simbol al puterii tehnologice și geopolitice.

Germania pe Lună și rolul Europei în programul Artemis

Revenirea oamenilor pe Lună face parte din programul Artemis, la care Agenția Spațială Europeană (ESA) este un partener esențial. Misiunea Artemis 2, prima cu echipaj uman pe orbită lunară, este planificată pentru 2026, iar Artemis 3 ar urma să readucă astronauți pe suprafața Lunii în 2027, pentru prima dată din 1972.

Europa joacă un rol-cheie în acest program, modulul de serviciu al capsulei Orion fiind dezvoltat de ESA și construit în mare parte în Germania. Conducerea ESA a anunțat că primii europeni care ar putea ajunge pe Lună vor fi, cel mai probabil, astronauți germani, francezi și italieni, Germania fiind prima pe listă.

Cine ar putea fi primul astronaut german

Patru astronauți germani sunt luați în calcul pentru o viitoare misiune lunară.

Cei mai bine poziționați sunt Alexander Gerst și Matthias Maurer, ambii cu experiență pe Stația Spațială Internațională.

Experiența anterioară în spațiu este un criteriu decisiv, iar Gerst s-a declarat deja deschis unei misiuni pe Lună.

Ambiția independenței spațiale europene

Un astronaut european pe Lună ar avea o valoare simbolică majoră pentru Uniunea Europeană, care rămâne dependentă de SUA în multe domenii spațiale. ESA beneficiază de un buget record de 22,1 miliarde de euro pentru perioada 2026–2028, Germania fiind cel mai mare contributor, cu 5,1 miliarde de euro.

Oficialii germani vorbesc deschis despre un program spațial „Made in Germany”, considerat esențial pentru securitatea și suveranitatea tehnologică a Europei.

Germania pe Lună într-o competiție globală tot mai dură

În timp ce Europa și SUA colaborează, Rusia și China își accelerează propriile programe lunare.

Rusia se confruntă cu dificultăți financiare, iar China vizează o misiune cu echipaj uman pe Lună până în 2030. Pentru Germania, chiar și un prim gest simbolic, precum trimiterea unei mascote pe orbită în 2026, ar putea marca începutul unei prezențe europene durabile pe Lună.

Potrivit ISU Sibiu, intervenția a avut loc la un centru comercial de pe starada Lector din oraș, unde a fost semnalată o fisură la instalația frigorifică.

La fața locului s-a intervenit cu o autospecială de stingere și un echipaj SMURD.

17 persoane au fost evacuate preventiv.

Nu au fost înregistrate victime, au transmis pompierii.

Consilierii locali au aprobat luni studiul de fezabilitate, devizul general și indicatorii tehnioco-economici ai proiectului care vizează construcția stației de sortare la marginea Bucureștiului, pe Bulevardul Timișoara.

Conform Primăriei Sectorului 6, stația va fi prima din acest sector, va avea 4 hectare și va fi înconjurată de o pădure urbană.

Noua stație va prelua, sorta și pregăti pentru reciclare fracțiile de hârtie/carton, plastic și metal, colectate din punctele din sector. De asemenea, sticla colectată va fi doar stocată temporar pe amplasament și livrată către instalații specializate.

Procesul de preluare și sortare va fi unul automatizat, care va permite gestionarea unui volum ridicat de deșeuri. Capacitatea maximă va fi de 26.100 tone pe an.

„În jurul stației, vom amenaja un spațiu verde. Acum, zona este una industrială, în apropierea CET Vest. Pentru a reduce poluarea și a îmbunătăți calitatea aerului, halele de sortare vor fi semiîngropate și vor avea spații verzi deasupra lor. În plus, filtre performante vor asigura un aer curat”, arată reprezentanții primăriei.

Special pentru elevi, o pasarelă pietonală va fi amenajată deasupra halelor, unde aceștia vor avea acces pentru a observa întregul proces și a descoperi secretele reciclării.

La sfârșitul lui 2024, autoritățile americane estimau că Hamas obținea în jur de 10 milioane de dolari lunar. Acești bani veneau din campanii false de strângere de fonduri pentru ajutor umanitar. Unele dintre aceste operațiuni au fost investigate și în Italia. Procuratura antiterorism din peninsulă a dispus arestări și punerea sub acuzare a mai multor persoane.

Il Post arată că deși aceste contribuții nu reprezintă principala sursă de venit a organizației, importanța lor a crescut odată cu declanșarea conflictului din Gaza, când alte rute financiare au fost întrerupte sau diminuate.

Sprijinul Iranului și fondurile provenite din Qatar

Încă de la formarea sa, Hamas a beneficiat de sprijin financiar din partea Iranului, principalul său aliat strategic. După ce a preluat controlul asupra Fâșiei Gaza, în 2007, organizația a primit fonduri și din Qatar.

Până în octombrie 2023, Qatarul transfera lunar milioane de dolari administrației din Gaza. Între 2018 și 2021, aceste sume erau livrate în numerar, cu acordul Israelului și sub escortă militară. Oficial, banii erau destinați plății salariilor funcționarilor și achiziției de combustibil pentru centralele electrice. Guvernul israelian a permis aceste transferuri considerând că Hamas era mai interesată de guvernarea Gazei decât de escaladarea confruntării militare, ceea ce slăbea influența Autorității Naționale Palestiniene din Cisiordania.

Structuri financiare ascunse și firme fantomă pentru finanțarea Hamas

Finanțarea din Iran a fost mult mai puțin transparentă. În timp, Hamas a dezvoltat o rețea extinsă de companii în afara teritoriilor palestiniene. Acestea erau susținute de Teheran, prin care transfera fonduri către Gaza. Structurile gestionau afaceri în minerit, construcții și imobiliare, cu active evaluate la sute de milioane de dolari. După 2019, în urma intensificării sancțiunilor, centrul operațional al rețelei a fost mutat în Turcia, unde organizația are mai multă libertate de acțiune.

Pentru a evita sistemele bancare tradiționale, Hamas recurge și la hawala, un mecanism de transfer de bani apărut în Evul Mediu. Acesta este bazat pe intermediari și relații de încredere, fără documente oficiale sau tranzacții bancare directe. Lipsa trasabilității face ca hawala să fie dificil de supravegheat și continuă să fie folosit pentru transferuri din Iran și alte state din regiune către Gaza.

În ultimii ani, criptomonedele au devenit o opțiune tot mai frecventă pentru Hamas. Dacă la început erau folosite pentru donații mici, numărul mare al acestora le-a transformat treptat într-un instrument pentru transferuri substanțiale. Deși tranzacțiile digitale pot fi urmărite teoretic, schimbarea constantă a portofelelor și utilizarea platformelor din țări care nu aplică standardele internaționale îngreunează monitorizarea.

Până la izbucnirea războiului, o parte din fondurile Hamas provenea din taxele impuse asupra mărfurilor și tranzacțiilor comerciale din Gaza. Aceste venituri au scăzut drastic odată cu blocada totală. Surse diplomatice afirmă că, în timpul conflictului, organizația ar fi confiscat o parte din ajutoarele umanitare. Hamas a revândut ulterior bunuri esențiale pentru a obține fonduri.

Suspiciuni privind activitatea ONG-urilor

Autoritățile israeliene susțin că unele fonduri colectate de organizații umanitare pentru Gaza ar putea fi redirecționate către Hamas. În consecință, mai multe ONG-uri au fost investigate sau au avut conturile înghețate în state precum Germania, Franța, Marea Britanie și Olanda. În Italia, o anchetă recentă urmărește să clarifice dacă banii adunați aveau cu adevărat destinație umanitară sau erau folosiți pentru finanțarea grupării.

În ciuda sancțiunilor, blocadei și intensificării controalelor internaționale, Hamas reușește să își mențină structurile administrative și să sprijine membrii organizației. Nu se știe cu exactitate dacă resursele actuale provin din economii acumulate înaintea războiului sau dintr-o combinație de metode – donații, criptomonede, rețele informale și deturnarea ajutoarelor – care continuă să scape parțial supravegherii globale.

Studiul oferă o posibilă explicație pentru anomaliile observate de-a lungul timpului în modul în care undele seismice traversează centrul planetei noastre, aflat la peste 5.000 de kilometri sub suprafață.

Cum au fost analizate undele seismice din nucleul intern al Pământului

Cercetarea s-a concentrat pe așa-numitele anisotropii seismice, adică variațiile de viteză ale undelor seismice atunci când acestea se deplasează prin nucleul intern al Pământului, în funcție de direcția de propagare. Aceste diferențe au fost observate de mult timp, însă explicațiile existente nu erau susținute de suficiente date experimentale.

Coordonată de mineralogul Carmen Sanchez-Valle de la Universitatea din Münster, echipa a analizat modul în care fierul, elementul dominant din nucleul Pământului, își modifică structura cristalină atunci când este combinat cu siliciu și carbon – elemente considerate „ușoare” în context geologic.

Experimente extreme

Pentru a recrea condițiile din nucleul intern al Pământului, cercetătorii au supus aliaje de fier, siliciu și carbon la presiuni foarte ridicate și temperaturi de până la 820 de grade Celsius. Folosind difracția cu raze X, ei au analizat orientarea cristalelor – o proprietate numită „lattice-preferred orientation” (LPO).

Rezultatele au arătat că adăugarea siliciului și carbonului modifică semnificativ structura cristalină a fierului, influențând modul în care undele seismice sunt transmise prin nucleul intern al Pământului.

Ce înseamnă

Conform concluziilor studiului, partea centrală a nucleului intern al Pământului ar conține mai puțin siliciu și carbon, ceea ce explică anisotropia seismică puternică observată acolo.

Spre exterior, concentrația acestor elemente crește, ducând la o reducere a anisotropiei. Această distribuție sugerează o stratificare chimică apărută în urma proceselor de cristalizare ale nucleului, scrie Science Alert.

De ce este importantă această descoperire

Studiul reprezintă un pas important în înțelegerea structurii profunde a planetei noastre.

Prin corelarea datelor seismice cu experimente de laborator, cercetătorii pot reconstrui procesele care au loc în nucleul intern al Pământului, un domeniu inaccesibil observațiilor directe, dar esențial pentru dinamica și evoluția Terrei.

Potrivit acestuia, opoziția față de orice concesii teritoriale crește constant de la est spre vest.

„Cu cât mergem mai spre vest, cu atât rezistența față de compromisuri teritoriale este mai mare. În est, disponibilitatea de a le accepta este mai ridicată”, a explicat Antipovici, subliniind că distanța față de linia frontului influențează direct percepțiile populației.

Apropierea de front schimbă prioritățile

Sociologul a explicat că în regiunile vestice, relativ ferite de violențele zilnice ale războiului, discursurile de tipul „vom lupta până la capăt” sunt mai frecvente. În schimb, în regiunile apropiate de linia frontului, unde bombardamentele și atacurile cu drone sunt o realitate cotidiană, crește cererea pentru încetarea focului, chiar și cu prețul unor decizii dificile.

„Cu cât ești mai aproape de front, cu atât pericolul este mai mare și apare întrebarea: de ce avem nevoie de toate acestea?”, a precizat Antipovici, adăugând că această tendință este stabilă, deși diferențele regionale nu sunt critice.

Negocierile, opțiunea preferată la nivel național

La nivel național, aproape două treimi dintre ucraineni consideră că războiul poate fi încheiat doar prin diplomație. Aproximativ o treime adoptă însă o poziție mai dură, susținând fie revenirea completă la granițele din 1991, fie cel puțin la cele din 2022.

Când sunt întrebați despre o soluție realistă, nu una ideală, aproape 80% dintre ucraineni afirmă că negocierile reprezintă singura cale posibilă de a pune capăt conflictului. Dintre aceștia, 60% susțin negocieri cu implicarea partenerilor internaționali, iar 20% acceptă discuții directe cu Rusia. Puțin peste 10% susțin continuarea războiului până la eliberarea completă a tuturor teritoriilor.

Teritoriile ocupate, linia roșie a societății

Antipovici a arătat că sprijinul pentru negocieri nu implică automat acceptarea concesiilor concrete. Probleme precum aderarea la NATO, limba rusă, biserica rusă sau retragerea din Donbas sunt percepute diferit. Totuși, teritoriile ocupate rămân cea mai sensibilă temă.

„Nimeni nu va recunoaște teritoriile ocupate ca fiind rusești și nimeni nu vrea retragerea din zonele aflate sub control ucrainean”, a afirmat sociologul, avertizând însă că, în lipsa alternativelor, societatea ar putea fi forțată să accepte compromisuri dificile.

În acest context, șeful serviciului de informații militare al Ucrainei, Kirilo Budanov, estimează că în februarie 2026 s-ar putea deschide o fereastră reală pentru un acord de pace, considerată favorabilă ambelor părți.

Anunțul privind noua taxă a stârnit numeroase dezbateri pe rețelele sociale. Mulți utilizatori au presupus, în mod eronat, că vor fi nevoiți să o plătească personal. Conform analiștilor XTB, lipsa unor explicații clare din partea autorităților a contribuit la răspândirea acestei percepții greșite. Discuțiile de pe forumuri și platforme precum Reddit arată că numeroși cumpărători se tem de costuri suplimentare la primirea coletelor, peste prețul produselor și al transportului.

Cine va plăti noua taxă

În realitate, conform prevederilor legale, taxa nu se aplică direct consumatorului final. Responsabilitatea achitării acestei sume revine vânzătorului sau operatorului platformei prin intermediul căreia se realizează tranzacția. Se va aplica doar dacă acesta se află în afara UE. Colectarea va fi realizată de Poșta Română sau firmele de curierat. Acestea vor declara lunar sumele către ANAF și le vor vira la bugetul de stat.

Această decizie face parte dintr-un plan mai amplu de modernizare a Uniunii Vamale, în contextul creșterii accelerate a comenzilor online din afara spațiului comunitar. Eurostat indică faptul că, numai în 2024, în statele membre au ajuns aproximativ 4,6 miliarde de colete cu valoare redusă, majoritatea expediate din China. Volumul ridicat a generat probleme legate de concurența neloială, siguranța produselor și pierderile fiscale. Astfel, autoritățile europene și naționale, au fost determinate să adopte măsuri suplimentare.

Impact asupra platformelor de comerț online

Taxa fixă per colet va afecta în principal platformele care comercializează produse ieftine, de valoare mică, precum accesorii, gadgeturi sau articole vestimentare low-cost. Acestea vor trebui să decidă dacă vor transfera costul către clienți prin creșterea prețurilor sau dacă îl vor suporta parțial pentru a rămâne competitive.

Pentru a evita costurile suplimentare, unele platforme ar putea lua în calcul mutarea stocurilor în depozite situate pe teritoriul Uniunii Europene. Deși această opțiune presupune investiții mai mari și o logistică mai complexă, livrările din interiorul UE nu vor fi supuse taxei. Strategia este deja utilizată de anumiți retaileri internaționali și ar putea deveni mai frecventă odată cu aplicarea noilor reguli.

Taxă pe colete: beneficiarii măsurii

Pe termen mediu, noua taxă ar putea avantaja comercianții care vând deja din interiorul UE și producătorii locali. Eliminarea avantajului de preț pentru vânzătorii extracomunitari poate contribui la echilibrarea concurenței, mai ales în segmentul produselor ieftine, achiziționate impulsiv.

Taxa de 25 de lei se va percepe pentru colete cu valoarea declarată de până la 150 de euro, provenite din vânzări la distanță din afara UE. Nu se aplică pentru coletele nelivrate, iar în cazul retururilor, suma nu se restituie. Măsura este inclusă în pachetul legislativ fiscal nr. 2, adoptat de Parlament, și va intra în vigoare la 1 ianuarie 2026. Obligațiile privind colectarea și raportarea sunt stabilite prin Ordonanța de Urgență a Guvernului nr. 13/2013.

Potrivit ISU Cluj, incendiul a cuprins o cabană din lemn din localitatea Sava, comuna Palatca.

Incendiul s-a manifestat generalizat la cabana din lemn de aproximativ 15 metri pătrați, distrugând-o în totalitate. În interior a fost găsită o femeie de aproximativ 80 de ani, carbonizată.

Cel mai probabil, incendiul a izbucnit din cauza unui burlan defect, susțin pompierii.

La intervenție au participat pompierii din cadrul Detașamentului Dej.

Alexander Butyagin, poreclit „arheologul lui Putin”, directorul Diviziei de Arheologie Antică a Coastei de Nord a Mării Negre din cadrul Departamentului Lumii Antice al  Muzeului Ermitaj  (Sankt Petersburg), a fost arestat la Varșovia la începutul acestei luni în timpul unui turneu de conferințe prin Europa, potrivit presei poloneze.

El este acuzat de efectuarea de „săpături arheologice ilegale” în Crimeea, regiune ucraineană anexată de Rusia. Kievul a solicitat extrădarea sa de la Parchetul Districtual din Varșovia, care l-a reținut până pe 13 ianuarie, în timp ce procedurile sunt finalizate, potrivit Le Figaro.

Dacă Ucraina reușește să-l extrădeze pe Alexander Butyagin, arheologul ar putea risca până la cinci ani de închisoare. Autoritățile îl acuză că a efectuat cercetări între 2014 și 2019 în orașul antic Myrmekion, situat în districtul Kerch din Crimeea, fără nicio autorizație, potrivit unui comunicat.

Arheologul a provocat pagube semnificative

Conform declarațiilor serviciilor de securitate ucrainene, transmise de Euro News, arheologul ar fi provocat pagube semnificative în timpul vizitei sale la fața locului prin îndepărtarea „unui strat cultural la o adâncime de peste doi metri”, ceea ce a dus la reparații estimate la peste patru milioane de euro. Ulterior, el a fost acuzat în lipsă de „operațiuni ilegale de cercetare asupra unui sit de patrimoniu arheologic, distrugere, distrugere sau deteriorare a siturilor de patrimoniu cultural, comise în scopul căutării de obiecte mobile din siturile de patrimoniu arheologic”, așa cum prevede Codul penal ucrainean.

Muzeul Ermitaj, la rândul său, susține că Alexandr Butiaghin a respectat standardele internaționale în timpul expedițiilor sale, în timp ce purtătorul de cuvânt al guvernului rus, Dmitri Peskov, a considerat reținerea sa un „act juridic arbitrar” al autorităților ucrainene. Colegii arheologului de la Academia Rusă de Științe au declarat că cererea de extrădare a fost  „absurdă prin motivațiile sale”.

Președintele american  Donald Trump i-a scris lui Isaac Herzog în noiembrie, cerându-i să acorde o grațiere lui Benjamin Netanyahu în procesul său de corupție din Israel. „Am vorbit cu președintele (Herzog) și mi-a spus că (grațierea) este în curs de desfășurare”, a declarat Trump luni, în timpul unei conferințe de presă comune în Florida cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, potrivit Le Figaro.

La rândul său, Benjamin Netanyahu a cerut oficial o grațiere prezidențială pe 30 noiembrie sperând să pună capăt diviziunilor pe care problemele sale juridice le-au cauzat în țară. El și soția sa, Sara, sunt acuzați că au acceptat bunuri de lux în valoare de peste 260.000 de dolari (aproximativ 225.000 de euro), cum ar fi trabucuri, bijuterii și șampanie, de la miliardari în schimbul unor favoruri politice.

În alte două cazuri, este acuzat că a încercat să negocieze o acoperire mai favorabilă în două instituții media israeliene. Benjamin Netanyahu neagă orice faptă ilegală în aceste cazuri. „Este un prim-ministru în timp de război, este un erou. Cum să nu-l iertăm?”, a comentat din nou Trump luni, stând lângă un Netanyahu zâmbitor în fața reședinței sale din Mar-a-Lago, Florida, înainte de o întâlnire între cei doi bărbați.

Posibilă grațiere

În urma acestui fapt, biroul lui Isaac Herzog a clarificat din Ierusalim: „Acum câteva săptămâni, a avut loc o conversație între președintele Herzog și un reprezentant al președintelui Trump, care a întrebat despre scrisoarea președintelui american”.

„În timpul acestei conversații, au fost oferite explicații cu privire la progresul procesului și s-a clarificat faptul că orice decizie cu privire la această chestiune va fi luată în conformitate cu procedurile stabilite”, a adăugat biroul lui Herzog.

În septembrie, Isaac Herzog a sugerat că ar putea acorda o grațiere, declarând că procesul prim-ministrului „aruncă o greutate mare asupra societății israeliene ”. Benjamin Netanyahu este primul prim-ministru în exercițiu din istoria Israelului pus sub acuzare pentru corupție.

 

Giganți tehnologici precum Meta și-au intensificat investițiile în inteligență artificială prin achiziții strategice și angajări de talente, pe măsură ce se confruntă cu o concurență acerbă în industrie, potrivit Reuters.

La începutul acestui an, proprietarul Facebook a investit în Scale AI într-o tranzacție care a evaluat startup-ul de etichetare a datelor la 29 de miliarde de dolari și l-a adus pe CEO-ul său în vârstă de 28 de ani, Alexandr Wang.

Termenii financiari ai acordului său cu Manus nu au fost publicați.

Manus, cu sediul în Singapore, produce agenți de inteligență artificială de uz general, care pot funcționa ca un angajat digital, executând sarcini precum cercetarea și automatizarea independent și cu solicitări minime.

Meta va opera și vinde serviciul Manus și îl va integra în produsele sale pentru consumatori și afaceri, inclusiv în Meta AI, a anunțat compania.

La începutul acestui an, Manus și-a lansat agentul de inteligență artificială, susținând că performanța acestuia o depășește pe cea a agentului de inteligență artificială al OpenAI, DeepResearch.

Manus și-a stabilit sediul în Singapore

Compania, parte a Beijing Butterfly Effect Technology Ltd Co, și-a comercializat produsul prin îndeplinirea gratuită a zeci de sarcini pentru utilizatorii de pe X.

Manus se numără printre numeroasele firme chineze care și-au stabilit sediul în Singapore în ultimii ani, pariind că o mutare în orașul-stat axat pe comerț ar reduce riscurile ca operațiunile lor să fie perturbate de tensiunile geopolitice chino-americane.

Recent, Meta a anunțat că a achiziționat startup-ul american Limitless, care a creat un pandantiv conectat capabil să înregistreze și să rezume conversații folosind inteligența artificială

Khaleda, în vârstă de 80 de ani, suferea de ciroză hepatică avansată, artrită, diabet și probleme pulmonare și cardiace, au declarat medicii ei, potrivit Reuters.

Ea s-a confruntat cu cazuri de corupție despre care a spus că au fost motivate politic, dar în ianuarie 2025, Curtea Supremă a achitat-o ​​pe Zia în ultimul caz de corupție împotriva sa, ceea ce i-ar fi permis să candideze la alegerile din februarie, conform CNN.

Khaleda Zia se întorsese în țară în luna mai, după ce urmase un tratament medical în Regatul Unit.

Zia a fost căsătorită cu președintele Ziaur Rahman, care a fost ucis în timpul unei lovituri de stat din 1981. Zia a contribuit apoi la construirea unei mișcări de masă împotriva dictatorului militar, care a fost în cele din urmă înlăturat de la putere în 1990.

Ea a câștigat primul mandat în 1991 și a fost învestită din nou din 2001.

Atacul efectuat de armata SUA a avut loc la indicațiile secretarului de Război, Pete Hegseth potrivit unui anunț postat pe rețeaua X, potrivit CNN.

„Pe 29 decembrie, la indicațiile lui @SecWar Pete Hegseth, Forța Operativă Comună Southern Spear a efectuat un atac cinetic letal asupra unei nave operate de organizații teroriste desemnate în apele internaționale”, a scris SOUTHCOM pe X.

On Dec. 29, at the direction of @SecWar Pete Hegseth, Joint Task Force Southern Spear conducted a lethal kinetic strike on a vessel operated by Designated Terrorist Organizations in international waters. Intelligence confirmed the vessel was transiting along known… pic.twitter.com/69ywxXk30N

— U.S. Southern Command (@Southcom) December 29, 2025

SOUTHCOM a declarat că doi bărbați au fost uciși și niciun membru al forțelor americane nu a fost rănit în atac.

Cel puțin 107 persoane au fost ucise în atacuri asupra unor nave suspectate de trafic de droguri, în cadrul unei campanii, numită Operațiunea Southern Spear, despre care administrația Trump a declarat că vizează reducerea traficului de droguri.

Administrația americană i-a etichetat pe cei uciși drept „combatanți ilegali” și a susținut că are capacitatea de a se angaja în atacuri letale fără control judiciar, în urma unei constatări clasificate a Departamentului de Justiție .

Pe 22 decembrie, armata americană a atacat o navă altă despre care se presupune că trafica droguri în estul Oceanului Pacific. Atacurile administrației Trump au stârnit critici din partea unor membri ai Congresului, pe lângă cele ale grupurilor pentru drepturile omului.

Armata a atacat și o instalație din zona docului

Atacul de luni are loc la câteva zile după ce președintele Donald Trump a declarat că Statele Unite au distrus o „mare instalație” săptămâna trecută, ca parte a unei campanii de presiune împotriva Venezuelei, care a inclus o acumulare masivă de trupe și forțe navale americane în Caraibe și o blocadă a petrolierelor sancționate, pe lângă atacuri.

Trump, care a oferit puține detalii suplimentare despre acțiunea de la „marea instalație”, a declarat luni reporterilor că „a avut loc o explozie majoră în zona docului unde se încarcă ambarcațiunile cu droguri” și că „o zonă de implementare” „nu mai există”.

Exercițiile militare de două zile, denumite „Misiunea pentru Justiție 2025”, au început luni și au fost criticate de Taipei drept „intimidare militară” din partea Beijingului, potrivit AFP.

China revendică Taiwanul ca parte a teritoriului său suveran și a refuzat să excludă utilizarea acțiunilor militare pentru a acapara democrația insulară.

Cea mai recentă demonstrație de forță vine în urma unei runde extraordinare de vânzări de arme către Taipei de către Statele Unite – principalul susținător al Taiwanului în materie de securitate – și a comentariilor prim-ministrului Japoniei conform cărora utilizarea forței împotriva Taiwanului ar putea justifica un răspuns militar.

Beijingul a avertizat luni că „forțele externe” care înarmează Taipeiul vor „împinge Strâmtoarea Taiwan într-o situație periculoasă de război iminent”, dar nu a menționat nicio țară anume.

Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Lin Jian, a declarat luni că orice încercare de a opri unificarea Chinei cu Taiwanul este „sortită eșecului”.

Exerciții cu muniție reală în apropierea Taiwanului

China a anunțat luni dimineață că efectuează „antrenament cu foc real asupra unor ținte maritime din nordul și sud-vestul Taiwanului” în cadrul unor exerciții la scară largă care implică distrugătoare, fregate, avioane de vânătoare, bombardiere și drone.

Purtătorul de cuvânt al armatei, Shi Yi, a declarat că Beijingul va trimite trupe ale armatei, marinei, forțelor aeriene și forțelor de rachete pentru exercițiile militare, concentrându-se pe „patrulare a pregătirii de luptă maritimă și aeriană… blocada porturilor și zonelor cheie, precum și descurajarea multidimensională în afara lanțului de insule”.

El a adăugat că exercițiile au fost „un avertisment sever împotriva forțelor separatiste «Independența Taiwanului» și… o acțiune legitimă și necesară pentru a proteja suveranitatea și unitatea națională a Chinei”.

Rutele maritime și aeriene, afectate

Autoritățile chineze au publicat o hartă cu cinci zone mari din jurul Taiwanului unde vor avea loc exercițiile militare. Acestea urmează să se încheie marți, la ora 18:00 (10:00 GMT).

Taiwanul a declarat că zonele de exerciții desemnate de China, unele dintre ele fiind situate la o distanță de 12 mile marine de coasta sa, au afectat rutele maritime și aeriene internaționale.

Președintele SUA, al cărui plan de pace în 20 de puncte impune dezarmarea grupării militante, a făcut aceste comentarii în timpul întâlnirii sale de luni, în Florida, cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, potrivit BBC.

În timpul unei conferințe de presă cu Netanyahu după întâlnirea celor doi lideri, Trump a declarat că Israelul „a respectat planul 100%”, în ciuda atacurilor continue ale armatei sale în Gaza.

Întrebat cât de repede ar trebui Hamas și Israelul să treacă la faza a doua a planului de pace, Trump a răspuns: „Cât de repede putem. Dar trebuie să existe dezarmare”.

Vorbind despre Hamas, el a spus: „Trebuie să dezarmeze într-un timp destul de scurt.” Trump a mai spus că reconstrucția din Gaza ar putea „începe destul de curând”.

Planul de pace pentru Gaza a intrat în vigoare în octombrie. În cadrul celei de-a doua faze, un guvern tehnocrat ar urma să fie instaurat în teritoriul devastat, Hamas să se dezarmeze, iar trupele israeliene ar urma să se retragă. Reconstrucția Gazei ar trrebui să înceapă atunci.

Criticii au sugerat, însă, că Netanyahu ar putea încerca să amâne procesul planului și, în schimb, să facă presiuni asupra dezarmării Hamas înainte de retragerea trupelor israeliene.

Prim-ministrul israelian a fost acuzat că nu dorește să se implice serios în problema viitorului politic al palestinienilor.

Dezarmare, odată cu recunoașterea statului palestinian

Oficialii Hamas au declarat că o dezarmare completă ar trebui să aibă loc odată cu progresele către un stat palestinian independent.

Întrebat dacă este îngrijorat dacă Israelul nu acționează suficient de repede pentru a trece la faza a doua a planului, Trump a spus că „s-a ridicat la înălțimea planului”.

„Nu sunt îngrijorat de nimic din ceea ce face Israelul, sunt îngrijorat de ceea ce fac sau poate nu fac alți oameni”, a adăugat el.

De la intrarea în vigoare a armistițiului, cel puțin 414 palestinieni au fost uciși de armata israeliană în Gaza, potrivit ministerului sănătății condus de Hamas.

Armata israeliană, care controlează mai mult de jumătate din Gaza, a declarat că a deschis focul doar ca răspuns la încălcările armistițiului. A dat vina pe Hamas pentru uciderea a trei soldați israelieni în aceeași perioadă.

 

 

Televiziunea de stat a relatat despre demisia lui Mohammad Reza Farzin, în timp ce comercianții și proprietarii de magazine s-au adunat pe strada Saadi din centrul Teheranului, precum și în cartierul Shush, lângă Marele Bazar din Teheran. Comercianții de la piață au jucat un rol crucial în Revoluția Islamică din 1979, care a înlăturat monarhia și i-a adus la putere pe islamiști, potrivit CNN.

Agenția oficială de știri IRNA a confirmat protestele. Martorii au raportat mitinguri similare în alte orașe importante, inclusiv Isfahan în centrul Iranului, Shiraz în sud și Mashhad în nord-est. În unele locuri din Teheran, poliția a folosit gaze lacrimogene pentru a dispersa protestatarii.

Protestele de luni au fost cele mai mari din 2022, când moartea lui Mahsa Jina Amini, în vârstă de 22 de ani, aflată în custodia poliției, a declanșat demonstrații la nivel național. Ea a fost arestată de poliția anti-moralitate a țării pentru că, presupus, nu și-a purtat hijabul corespunzător.

Martorii au declarat pentru Associated Press că comercianții și-au închis magazinele luni și le-au cerut altora să facă același lucru. Agenția de știri semioficială ILNA a declarat că multe afaceri și-au încetat activitatea, chiar dacă unele și-au menținut magazinele deschise.

Duminică, protestele s-au limitat la două piețe mobile importante din centrul Teheranului, unde manifestanții au scandat sloganuri antiguvernamentale.

Deprecierea rapidă amplifică presiunea inflaționistă, împingând în sus prețurile alimentelor și ale altor necesități zilnice și punând și mai mult presiune pe bugetele gospodăriilor, o tendință care s-ar putea agrava odată cu modificarea prețului benzinei introdusă în ultimele zile.

Cresc prețurile și taxele

Potrivit centrului de statistică al statului, rata inflației în decembrie a crescut la 42,2% față de aceeași perioadă a anului trecut și este cu 1,8% mai mare decât în ​​noiembrie. Prețurile alimentelor au crescut cu 72%, iar cele ale produselor medicale și de sănătate au crescut cu 50% față de decembrie anul trecut, potrivit centrului de statistică. Mulți critici văd această rată ca pe un semn al apropierii unei hiperinflații.

Relatările din presa oficială iraniană conform cărora guvernul intenționează să majoreze taxele în noul an iranian, care începe pe 21 martie, au stârnit și mai multă îngrijorare.

Vorbind la Summitul Mondial al Sportului de la Dubai, Infantino a subliniat că toate veniturile din turneul de anul viitor din Statele Unite, Mexic și Canada vor fi reinvestite în fotbalul din întreaga lume, potrivit AFP.

Comentariile lui Infantino au fost primele sale remarci publice de la izbucnirea controversei legate de vânzarea biletelor la începutul acestei luni, grupurile de fani calificând prețurile biletelor drept „extorbitante” și „astronomice”.

FIFA a răspuns ulterior criticilor anunțând că o serie de bilete puse în vânzare va avea prețul de 60 de dolari.

„În ultimele zile, probabil ați văzut că există multe dezbateri despre bilete și prețurile acestora”, a declarat Infantino luni la conferința de la Dubai.

„Avem șase, șapte milioane de bilete puse în vânzare și am început acum două săptămâni. Vă pot spune că în două săptămâni, 15 zile, am primit 150 de milioane de cereri de bilete. Asta arată cât de puternică este Cupa Mondială”, a mai spus președintele FIFA.

Majoritatea cererilor de bilete, din Statele Unite

Infantino a declarat că majoritatea cererilor de bilete au venit din Statele Unite, urmate de cereri din Germania și Marea Britanie.

„Dacă te gândești că în 100 de ani de istorie a Cupei Mondiale, FIFA a vândut în total 44 de milioane de bilete, atunci în două săptămâni pentru următoarea Cupă Mondială am fi putut umple 300 de ani de Cupe Mondiale”, a spus Infantino. „Este absolut o nebunie.”

„Și ceea ce este important, ceea ce este crucial este că veniturile generate din asta se întorc la fotbal în întreaga lume, iar FIFA este singura organizație din lume… care finanțează fotbalul în întreaga lume.”

„Fără FIFA nu ar exista fotbal în 150 de țări din lume. Există fotbal datorită acestor venituri pe care le generăm din Cupa Mondială și pe care le reinvestim în întreaga lume.”

Grupul de fani Football Supporters Europe (FSE) a fost printre cei mai importanți critici ai strategiei de stabilire a prețurilor FIFA pentru 2026.

Grupul a declarat la începutul acestei luni că biletele vor costa aproape de cinci ori mai mult decât biletele pentru Cupa Mondială din 2022 din Qatar.

Alpiniștii fuseseră obligați să plătească o garanție de 4.000 de dolari, pe care o vor primi înapoi doar dacă vor aduce cu ei cel puțin 8 kg de deșeuri.

Se spera că va începe să abordeze problema deșeurilor de pe cel mai înalt vârf din lume, despre care se estimează că este acoperit cu aproximativ 50 de tone de deșeuri, potrivit BBC.

Însă, după 11 ani – și cu mizeria care continuă să se adune, proiectul este abandonat pentru că „nu a reușit să arate un rezultat tangibil”.

Himal Gautam, directorul departamentului de turism, a declarat pentru BBC că nu numai că problema gunoiului „nu a dispărut”, dar sistemul de depozitare a deșeurilor „a devenit o povară administrativă”.

Oficiali ai Ministerului Turismului și ai departamentului de alpinism au declarat că cea mai mare parte a garanției a fost rambursată de-a lungul anilor, ceea ce ar trebui să însemne că majoritatea alpiniștilor și-au adus gunoiul înapoi.

Însă se spune că schema a eșuat deoarece gunoiul adus de alpiniști provine de obicei din taberele mai joase, nu din taberele mai înalte, unde problema gunoiului este cea mai gravă.

„Din taberele mai înalte, oamenii tind să aducă înapoi doar butelii de oxigen”, a declarat Tshering Sherpa, director executiv al Comitetului pentru Controlul Poluării din Sagarmatha, care administrează un punct de control pe Everest.

„Alte lucruri, cum ar fi corturi, cutii de conserve și cutii cu alimente și băuturi ambalate, sunt în mare parte lăsate acolo, de aceea vedem atât de multe deșeuri adunându-se”, a mai spus oficialul.

Pe lângă „regula defectuoasă” care le impunea alpiniștilor să aducă înapoi mai puține deșeuri decât produc, autoritățile din regiunea Everest au declarat că lipsa monitorizării a fost principala provocare.

Autoritățile din Nepal speră că o nouă schemă va fi mai eficientă

Conform regulii modificate, au declarat oficialii, o taxă de curățenie nerambursabilă, tot de 4 000 de dolari, plătită de alpiniști va fi folosită pentru a înființa un punct de control la Tabăra Doi și, de asemenea, pentru a trimite rangeri montani care vor continua să meargă în părțile mai înalte ale muntelui pentru a se asigura că alpiniștii își coboară gunoiul.

Taxa nerambursabilă va face parte dintr-un plan de acțiune pe cinci ani pentru curățarea munților, introdus recent, iar Jaynarayan Acarya, purtător de cuvânt al ministerului turismului, a declarat că acesta a fost conceput „pentru a aborda imediat problema presantă a deșeurilor din munții noștri”.

Deși nu există niciun studiu care să cuantifice deșeurile de pe Everest, se estimează că există tone de gunoaie, inclusiv excremente umane care nu se descompun în partea superioară a muntelui din cauza temperaturii de îngheț.

Numărul tot mai mare de alpiniști în fiecare an, cu o medie de aproximativ 400, cu mult mai mult personal de sprijin, a reprezentat o preocupare tot mai mare pentru sustenabilitatea alpinismului.