Raportul invocat recent în dezbaterile publice privind cenzura în Europa nu este un document oficial adoptat de Congresul SUA, ci un „Majority Staff Report”, elaborat de majoritatea republicană din cadrul unei comisii parlamentare, a declarat analistul de politică externă Dan Dungaciu, citat de Gândul.
Cum se întocmesc rapoartele politice în Congresul SUAInvitat în emisiunea Marius Tucă Show, Dungaciu a explicat mecanismul prin care sunt redactate astfel de documente în cadrul legislativului american. Potrivit acestuia, raportul nu este rezultatul unui vot formal, ci reflectă poziția politică a majorității din comisie.
„Raportul ăsta, sigur, ce ni se tot spune de raport, că nu-i asumat, că nu-i votat, să ne înțelegem. În America există instituția Majority Staff Report. Adică, o comisie care are o majoritate – care-i republicană în cazul ăsta – scrie un raport. Dacă nu-ți convine, poți să scrii Minority Staff Report, care este raportul scris de minorități, adică de democrații din comisii”, a afirmat analistul.
Și opoziția poate redacta un raportÎn sistemul parlamentar american, astfel de rapoarte sunt realizate de staff-ul politic al comisiilor și sunt utilizate pentru a prezenta concluzii, analize sau recomandări asupra unor teme investigate. Deși pot avea influență în dezbaterile publice sau legislative, ele nu au statut de document oficial al Congresului și nu implică adoptarea unei poziții instituționale prin votul plenului sau al întregii comisii.
Dungaciu a subliniat că astfel de documente sunt instrumente politice folosite frecvent în activitatea comisiilor parlamentare americane și oferă majorității posibilitatea de a-și expune punctul de vedere asupra unor teme de interes public. El a precizat că opoziția are, de asemenea, posibilitatea de a formula un raport separat, care să reflecte perspectiva minorității politice.
Raportul analizează libertatea de exprimare în Europa„Eu cred că democrații nu vor scrie un raport și nu vor scrie pentru că nici lor nu le place cenzura. Ăsta este un raport, nu explicit despre România, ci despre cenzura care se întâmplă pe bătrânul continent, ca să zic așa”, a mai spus Dungaciu.
Analistul a explicat că documentul face parte dintr-o serie mai largă de analize realizate de comisii ale Congresului asupra politicilor publice internaționale și a modului în care acestea pot influența libertatea de exprimare, reglementarea platformelor digitale și standardele democratice. Potrivit acestuia, raportul menționat analizează în principal tendințele privind reglementarea conținutului și libertatea de exprimare în spațiul european, fără a se concentra exclusiv asupra situației din România.
Astfel de rapoarte pot contribui la conturarea dezbaterilor politice sau la fundamentarea unor inițiative legislative ulterioare, însă nu produc efecte juridice directe și nu reprezintă poziția oficială a legislativului american.
Este vorba de posturile de director general și director financiar pentru care nu au fost găsiți candidații care să îndeplinească toate condițiile în cadrul procedurii anterioare, finalizată cu eșec chiar înainte de termenul-limită de 28 noiembrie, stabilit de oficialii de la Bruxelles pentru îndeplinirea obligațiilor asumate în Jalonul 121 din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) privind guvernanța corporativă în companiile de stat din energie.
Hidroelectrica anunțase oficial în seara zilei de 26 noiembrie, o confirmare informațiilor obținute pe surse de Mediafax, că procedura de selecție se reia, după ce niciun candidat nu a reușit să întrunească toate condițiile pentru a fi ales director general, după eșecul procedurii pentru alegerea unui director financiar.
Hidroelectrica, contolată de stat prin Ministerul Energiei, operează 188 centrale cu o capacitate hidroenergetică de 6,4 GW și deține și un parc eolian la Crucea, cu o putere instalată de 108 MW.
Achiziție directăCel mai mare producător de energie electrică și deținătorul celei mai mari cote de pe piața furnizării și un portofoliu de peste un milion de cliență, invită companiile din piață să participe la procedura privind atribuirea i de recrutare prestate de un expert contractului sectorial de servicii având că obiect „Servicii de recrutare prestate de un expert independent specializat în recrutarea resurselor umane care va asista Consiliul de Supraveghere/ Comitetul de Nominalizare și Remunerare în vederea selectării de candidați pentru cele 2 posturi de membru în Directoratul S.P.E.E.H. Hidroelectrica S.A., CEO și CFO”, conform Caietului de sarcini datate pe 27 ianuarie, de asemenea publicat pe site-ul companiei și pe SEAP.
Potrivit documentului, procedura aplicată pentru atribuirea contractului este prin achiziție directă cu sursă de finanțare a contractului din fonduri proprii.
Prestatorul trebuie să fie specializat și autorizat în condițiile legii pentru a-și desfășura activitatea în domeniul resurselor umane. Obiectul contractului, respectiv servicii de recrutare, trebuie să aibă corespondent în codul CAEN din certificatul constatator al ofertantului.
Pentru această prestatorul va depune un certificat constatator de la Registrul Comerțului nu mai vechi de 30 de zile la dată depunerii documentului.
Se va desfășura o primă etapă de calificare a ofertanților, pe baza unor criterii de calificare, care sunt prezentate în caietul de sarcini, iar în urma primei etape de calificare vor fi selectați ofertanții care ocupă primele cinci locuri pe baza punctajului rezultat în urmă aplicării criteriilor de calificare.
În situația în care, doi sau mai mulți ofertanți obțin același punctaj în cadrul etapei de calificare și se clasează pe unul din locurile 1 – 5, entitatea contractantă va invita în etapă a două toți candidații clasați pe locurile 1 – 5.
În cazul în care numărul de ofertanți care îndeplinesc criteriile de calificare este mai mic decât trei, entitatea contractantă are dreptul de a opta între a continuă procedura de atribuire numai cu acel candidat/acei candidat care îndeplinește/îndeplinesc cerințele solicitate și a anula procedura, în condițiile prevăzute la art. 226 din Legea nr.99/2016. Oferta tehnică și oferta financiară se vor depune după această primă etapă, de către ofertanții selectați în urmă etapei de calificare.
Oferta depusă pentru etapa a doua trebuie să cuprindă propunerea tehnică, propunerea financiară și documentele de calificare solicitate. Criteriul de atribuire este cel mai bun raport calitate-preț.
Potrivit documentului, oferta câștigătoare este oferta admisibilă, rezultată în urmă aplicării criteriului de atribuire. Valoarea totală estimată a achiziției : 145.820 lei fără TVA.
Durata contractul este de 17 luni de la dată semnării contractului de prestări servicii de ambele părți contractante.
„Se va constitui o garanție de bună execuție, numai de către ofertantul declarat câștigător în urmă derulării achiziției directe; în cuantum de 10 % din valoarea contractului, fără TVA, în termen de maxim 5 zile lucrătoare după semnarea contractului sectorial”, potrivit documentelor de achiziție.
Data și ora-limită de depunere ofertei este luni, 9 februarie, ora 16:00.
Ce înseamnă jalonul 121Îndeplinirea obligațiilor din PNRR, în acest caz numirea unor directori titulari, permitea deblocarea sumelor aferente din cea de-a treia tranșă de plată, în valoare totală de 809,4 milioane de euro, pentru care fondurile care fuseseră suspendate din luna martie.
Teoretic, Comisia Europeană avea termenul oficial pentru evaluarea îndeplinirii jaloanelor din PNRR la două luni de la termenul de 28 noiembrie.
În esență, Comisia trebuie să stabilească „amenda”, care poate fi de zeci de milioane de euro, pentru jaloanele pe care le consideră neîndeplinite. Cererea de plată cu numărul trei – respectiv verificarea îndeplinirii jaloanelor din PNRR – era încă în evaluare, potrivit informațiilor Mediafax de la Comisia Europeană cu zi înainte de termenul oficial de două luni pe care îl au specialiștii de la Bruxelles.
Jalonul 121 privind guvernanța corporativă a companiilor din sectorul energetic a fost unul cu provocări. Potrivit oficialilor, în ceea ce privește acest jalon, cu o valoare de 227,9 milioane de euro, autoritățile române au transmis lista cu numirile efectuate în posturile de conducere ale companiilor strategice, dar Hidroelectrica a fost menționată la excepții.
„Pentru jalonul 121, guvernanța corporativă a companiilor de stat în sectorul energetic, valoarea totală este de 227,9 milioane de euro. Au fost o serie întreagă de numiri, cu câteva excepții, unde din rațiuni de procedură sau neprezentare sau invalidare la Hidroelectrica, două poziții, CE Oltenia, două poziții, Eurotest, un membru în board, restul toate au finalizat procedurile de numire în termenul din regulament. Având în vedere că discutăm de zeci de numiri, evident poziția noastră este că este o penalizare mai degrabă marginală, la care ne putem aștepta”, spunea la acea dată, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Dragoș Pîslaru.
Cât ar putea fi „amenda” pentru o poziție de directorRugat să estimeze cât va fi „penalizarea marginală” pentru acest jalon, ministrul Dragoș Pîslaru a detaliat metodologia aplicabilă.
Ministrul Energiei, Bogdan Ivan, a spus, anterior zilei de 28 noiembrie, când a fost întrebat despre încadrarea în termenul-limită, că peste 90% din companii vor trece cu succes de acest proces până la termenul-limită.
Bogdan Ivan a evitat atunci să dea o sumă înainte de finalizarea tuturor proceselor.
„Avem inclusiv adunări generale convocate în cursul acestei săptămâni, inclusiv în data de 28 noiembrie. Nu pot să vă spun această sumă. Ceea ce pot să vă spun este clar: că din 227 de milioane de euro pierduți vom salva cel puțin 90%”, a spus ministrul Energiei.
Inițial au fost în total 43 de poziții care trebuia ocupate în această perioadă doar la Ministerul Energiei.
Pe 27 noiembrie, Bogdan Ivan a precizat că situația de la Hidroelectrica nu duce la pierderea întregului jalon, ci la o penalizare punctuală, proporțională cu poziția neocupată.
„Pentru o poziție la Hidroelectrica, în directorat, penalizarea este de 6 milioane de euro. Nu se pierd toți cei 227 de milioane, ci sume proporționale cu poziția pentru care compania nu a reușit să finalizeze procedura conform metodologiei europene”, explică ministrul, lăsând astfel să înțeleagă că suma pe care o va pierde România pentru cele două posturi neocupate la Hidroelectrica ar fi de 12 milioane de euro.
Fostul candidat la alegerile prezidențiale consideră că împrumuturile contractate de stat pentru susținerea consumului nu pot reprezenta o bază solidă pentru economie. „Mă întreb ce au făcut oamenii aceștia cu peste 200 de miliarde de datorie publică. Nu se vede nicăieri”, a spus Georgescu, citat de Gândul.
Georgescu: Totul se joacă pe individualitateÎntr-o intervenție la Realitatea TV, miercuri seara, Georgescu a susținut că Europa traversează o criză profundă și că relațiile dintre Statele Unite și spațiul european s-au schimbat, în condițiile în care cooperarea internațională ar fi devenit una strict bazată pe interese, sub influența politicii promovate de Donald Trump.
„Totul se joacă pe individualitate, pe respect reciproc. Trebuie să îți respecți propriul popor, să îl iubești și să îl cinstești. Altfel, este imposibil. Aceste alegeri, din punct de vedere al colaborării, nu se fac la colț de stradă sau la masă. Totul este tranzacțional, impus de Trump”, este de părere fostul candidat la cea mai înaltă funcție în stat.
Georgescu critică împrumuturile pentru consumPotrivit lui Georgescu, diplomația rămâne esențială, dar depinde de existența unei economii sănătoase. „Fără o economie sănătoasă, nu exiști. O economie nu înseamnă să împrumuți ca să acoperi consumul”, a afirmat el.
Georgescu a avertizat că România se confruntă cu riscul pierderii „continuității istorice” în contextul actualelor provocări economice și geopolitice. „România trebuie să știe ce vrea în acest ultim ceas și să înțeleagă ce poate”, a declarat acesta.
Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a confirmat că negocierile nucleare sunt programate pentru vineri în Muscat, notează AFP.
Iranul a declarat miercuri că negocierile cu Statele Unite vor continua conform planului la sfârșitul acestei săptămâni. Președintele Donald Trump a exercitat presiuni asupra liderului suprem al Teheranului, afirmând că acesta ar trebui să fie „foarte îngrijorat”.
Au apărut îndoieli cu privire la soarta negocierilor, după ce miercuri dimineață a fost publicat un raport potrivit căruia negocierile se destramă. Acest lucru a dus la creșterea prețurilor petrolului și la intensificarea așteptărilor privind o acțiune militară a SUA.
Negocierile vor avea loc vineri în OmanMinistrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a declarat că negocierile nucleare sunt programate acum pentru vineri, în Oman. Diplomații au declarat anterior că întâlnirea va avea loc în Turcia.
„Negocierile nucleare cu Statele Unite sunt programate să se desfășoare în Muscat”, a declarat Araghchi pe X. El a mulțumit Omanului „pentru că a făcut toate aranjamentele necesare”. Nu a existat o confirmare imediată din partea Statelor Unite.
Trump: „Ar trebui să fie foarte îngrijorat”Trump, care a consolidat puternic prezența militară americană în regiune, a continuat să exercite presiuni asupra ayatollahului Ali Khamenei.
„Aș spune că ar trebui să fie foarte îngrijorat, da, ar trebui să fie”, a declarat Trump într-un interviu acordat NBC News. „După cum știți, ei negociază cu noi”.
Trump a mai spus că Iranul avea în vedere o nouă instalație nucleară după atacurile SUA asupra siturilor nucleare iraniene. „Se gândeau să înceapă o nouă instalație într-o altă parte a țării”, a declarat Trump. ”Am aflat despre asta și le-am spus că, dacă vor face asta, le vom face lucruri foarte rele”.
Rubio: „Dacă iranienii vor să se întâlnească, noi suntem gata”Secretarul de stat american Marco Rubio a declarat miercuri că Statele Unite sunt gata să se întâlnească cu Iranul în această săptămână. El a insistat că discuțiile trebuie să vizeze programele nucleare și de rachete.
„Dacă iranienii vor să se întâlnească, noi suntem gata”, a declarat Rubio reporterilor, fără a confirma însă o întâlnire vineri. „Dacă se răzgândesc, nu avem nimic împotriva”.
Iranul se află sub o presiune crescândă din cauza protestelor și a campaniei de bombardamente israeliene de anul trecut. Iranul a pierdut, de asemenea, aliați regionali cheie odată cu degradarea severă a Hezbollahului libanez de către Israel și căderea veteranului președinte sirian Bashar al-Assad.
Articolul, publicat miercuri în revista Science Advances, a constatat că, între 2006 și 2020, expunerea pe termen lung la particule minuscule provenite din fumul incendiilor forestiere a contribuit la o medie de 24.100 de decese pe an în cele 48 de state continentale ale SUA, scrie AP.
„Mesajul nostru este: fumul de la incendii forestiere este foarte periculos. Reprezintă o amenințare tot mai mare pentru sănătatea umană”, a declarat Yaguang Wei, autor al studiului și profesor asistent în cadrul departamentului de medicină de mediu al Școlii de Medicină Icahn de la Mount Sinai.
Alți oameni de știință care au studiat numărul deceselor cauzate de fumul de la incendii forestiere nu au fost surprinși de aceste concluzii.
„Estimările pe care le prezintă sunt rezonabile”, a declarat Michael Jerrett, profesor de științe ale sănătății mediului la Universitatea din California, Los Angeles, care nu a participat la studiu.
„Avem nevoie de mai multe studii de acest gen. Numai dacă realizăm mai multe studii cu multe modele diferite putem obține încredere științifică în rezultatele noastre”.
Cercetătorii care au realizat studiul s-au concentrat pe decesele legate de expunerea cronică la particule fine, sau PM2,5 — principala preocupare legată de fumul provenit de la incendiile forestiere.
Aceste particule pot pătrunde adânc în plămâni și pot intra în fluxul sanguin. Expunerea pe termen scurt poate provoca tuse și mâncărimi la ochi, dar pe termen lung, acestea pot agrava problemele de sănătate existente și pot duce la o serie de probleme de sănătate cronice și mortale, inclusiv boli respiratorii, cardiovasculare și neurologice, precum și moarte prematură.
Schimbările climatice, o cauză principală a incendiilor„Fumul de la incendii forestiere PM2,5 a devenit un pericol semnificativ pentru mediu în SUA și este determinat de frecvența și intensitatea crescândă a incendiilor forestiere din cauza schimbărilor climatice”, a spus Min Zhang, student postdoctoral la Școala Icahn și autor al studiului.
Pe lângă decenii de gestionare defectuoasă a pădurilor, dezvoltarea crescândă în zonele predispuse la incendii a extins „interfața urbană cu zonele sălbatice”, crescând riscul de incendii forestiere cu consecințe reale asupra sănătății umane, a spus Jerrett.
„Nimeni nu va avea „moartea prin incendiu forestier” pe certificatul de deces, cu excepția cazului în care focul i-a ars efectiv sau un copac a căzut peste el sau ceva de genul acesta”, a spus Jerrett. „Dar multe dintre persoanele care mor din cauza acestei expuneri sunt cele care sunt deja mai vulnerabile. Sunt vieți reale care se pierd. Nu este vorba de un concept statistic abstract și arbitrar”.
Analiza făcută de autoriAutorii studiului au analizat legătura dintre expunerea medie anuală la PM2,5 din fumul incendiilor forestiere și decesele pe județe în cele 48 de state continentale. Au utilizat date federale privind mortalitatea din 3.068 de județe pentru toate cauzele de deces și pentru câteva cauze specifice — boli circulatorii, neurologice și respiratorii, precum și tulburări mentale și comportamentale, tumori și boli endocrine, nutriționale și metabolice.
Au inclus, de asemenea, decesele legate de căderi și accidente de transport — care este puțin probabil să fie legate de fumul de la incendii forestiere — pentru a se asigura că celelalte observații ale lor nu erau părtinitoare.
Azi alegi să nu spui ceva, și faci foarte bine. Impulsivitatea specifică Berbecului este ținută în frâu, iar tăcerea îți oferă putere.
Nu datorezi nimănui explicații. Spre seară, vei simți un control interior care îți întărește încrederea.
Horoscop Taur 5 februarie 2026Se încheie o teamă care părea permanentă. Taurii pot ieși dintr-un cerc de gânduri repetitive și descoperă că lucrurile nu sunt atât de rigide pe cât păreau.
Ziua aduce o senzație de ușurare și deschidere spre iertare și acorduri stabile.
Horoscop Gemeni 5 februarie 2026Alegi liniștea în locul agitației. Deși ești obișnuit să faci pe plac tuturor, azi îți încetinești ritmul. Rezultatele vin tocmai din această pauză.
Nu trebuie să urmezi programul altcuiva ca să funcționezi eficient.
Horoscop Rac 5 februarie 2026Pentru o dată, nu mai reiei o conversație la nesfârșit în mintea ta. Ai spus ce era de spus și e suficient.
Claritatea înlocuiește analiza excesivă, iar pacea vine din faptul că nu mai porți trecutul cu tine.
Horoscop Leu 5 februarie 2026Trasezi o limită clară, fără dramă. Spui „nu” cu calm și fără vinovăție. Este un act de respect față de tine.
Curajul tău se vede tocmai în această fermitate liniștită.
Horoscop Fecioară 5 februarie 2026Îți retragi energia dintr-o situație dezechilibrată. Nu mai încerci să repari totul.
Investițiile tale merg doar acolo unde există reciprocitate. Astfel, nu te mai simți singur în efort.
Horoscop Balanță 5 februarie 2026Tăcerea ta spune tot. De obicei, ești mediatorul prin cuvinte, dar azi prezența calmă este suficientă.
Nu te retragi, ci oferi spațiu. Iar acest lucru poate avea un efect vindecător.
Horoscop Scorpion 5 februarie 2026Aștepți și înveți că asta nu înseamnă slăbiciune. Nu forțezi lucrurile.
Ceva se așază în profunzime. Răbdarea îți reface forța și îți confirmă controlul interior.
Horoscop Săgetător 5 februarie 2026Ignori distragerile obișnuite și te simți surprinzător de bine.
Ziua se încheie cu o stare de liniște și claritate mentală. Redescoperi ce înseamnă să fii prezent, fără să fugi nicăieri.
Horoscop Capricorn 5 februarie 2026Renunți la o obligație care te ținea pe loc. Decizia pare neînsemnată, dar efectul este eliberator.
Ziua devine mai ușoară, iar tu simți că ai făcut loc pentru ceva mai bun.
Horoscop Vărsător 5 februarie 2026Refuzi politicos ceva și e suficient. Îți recapeți energia și îți simplifici ritmul.
Descoperi că nu tot ce te solicita zilnic merita, de fapt, atenția ta.
Horoscop Pești 5 februarie 2026Azi îți canalizezi energia spre un lucru precis și îl duci la bun sfârșit. Simplu, clar, realizabil.
Un pas mic îți aduce liniște și îți adună gândurile. La finalul zilei simți că ai fost implicat, nu doar pe fugă.
Georgescu solicită și desecretizarea ședințelor CSAT și CCR de dinaintea zilei de 6 decembrie.
În contextul apariției raportului preliminar al Comisiei juridice din Camera Reprezentanților a Congresului SUA, care pune sub semnul întrebării anularea alegerilor prezidențiale din România, Călin Georgescu cere ca alegerile să fie reorganizate.
Călin Georgescu și Elena Lasconi ar fi urmat să se confrunte în turul al doilea al alegerilor prezidențiale. Scrutinul a fost anulat în decembrie 2024.
Acum, după apariția raportului preliminar al Comisiei juridice din Camera Reprezentanților a Congresului SUA, Georgescu cere ca alegerile prezidențiale să fie reorganizate. El solicită ca ședințele CSAT și CCR, de dinaintea zilei de 6 decembrie, să fie desecretizate.
„Singura soluție corectă este întoarcerea la vot”„Singura soluție corectă este întoarcerea la vot în mod cinstit și democratic. România nu poate merge mai departe fără ca poporul să fie din nou întrebat și respectat”, a declarat Georgescu la Realitatea TV.
„Noi avem o datorie sfântă față de această țară și față de copiii noștri. Cu credință în Dumnezeu, România va fi păstrată dreaptă, demnă și prosperă. Alegeri prezidențiale și alegeri parlamentare anticipate”, a adăugat el.
„Adevărul ne aparține și el așteapt㔄Nu trebuie să dai ocolul Pământului ca să vezi că este rotund. Evident că ne vom apăra dreptul, însă toate la vremea lor. Lucrurile se fac cu chibzuință, așezat, calm, relaxat. Adevărul ne aparține și el așteaptă, minciuna s-a grăbit și se grăbește în continuare”, a conchis Georgescu.
Lipsa acută de vaccinuri forțase oprirea în 2022. Aprovizionarea anuală s-a dublat: de la 35 de milioane de doze în 2022 la aproape 70 de milioane în 2025, notează AFP.
Aprovizionarea cu vaccinuri împotriva holerei este suficient de mare pentru a relua campaniile preventive după trei ani. Organizația Mondială a Sănătății și partenerii săi au anunțat miercuri vestea.
Lipsa acută de vaccinuri pe fondul creșterii cazurilor a forțat oprirea imunizării preventive în 2022. Strategia a trecut la o singură doză, în loc de cele două obișnuite în urgențe.
OMS, UNICEF și alianța Gavi au anunțat că aprovizionarea a crescut. Este acum „la un nivel suficient pentru a permite reluarea campaniilor preventive care salvează vieți”.
„Acum suntem într-o poziție mai puternic㔄Lipsa globală de vaccinuri ne-a obligat să reacționăm la epidemii, în loc să le prevenim. Acum suntem într-o poziție mai puternică”, a declarat șeful OMS, Tedros Adhanom Ghebreyesus.
Mozambic a fost prima țară care a reluat campaniile. Țara se confruntă cu o epidemie de holeră și cu inundații care au afectat peste 700.000 de persoane. Inundațiile au avariat sistemele de alimentare cu apă. Riscul de holeră a crescut și mai mult.
20 de milioane de doze distribuiteO primă alocare de 20 de milioane de doze este distribuită în trei țări. Aproximativ 3,6 milioane de doze sunt livrate în Mozambic. În Republica Democratică Congo ajung 6,1 milioane. Restul de 10,3 milioane merg în Bangladesh.
Lanțul de aprovizionare se îmbunătățește. O doză va rămâne standardul pentru răspunsul la epidemii, deocamdată. Dozele sunt finanțate de Gavi. UNICEF le achiziționează și le livrează țărilor.
Ce este holeraHolera este o infecție intestinală acută. Se răspândește prin alimente și apă contaminate cu bacteria vibrio cholerae. Adesea provine din fecale. Provoacă diaree severă, vărsături și crampe musculare.
Holera poate ucide în câteva ore dacă nu este tratată. Poate fi tratată cu rehidratare orală simplă și antibiotice pentru cazurile mai severe.
Șefa UNICEF, Catherine Russell, spune că vaccinarea ar proteja copiii. „Trebuie să fie însoțită de alte eforturi, inclusiv un acces mai bun la apă potabilă și servicii de salubritate de bază”, a adăugat ea.
Cifre alarmante în 2025Peste 600.000 de cazuri de holeră sau diaree acută apoasă au fost raportate la OMS anul trecut. Aproape 7.600 de decese au fost înregistrate. 33 de țări au raportat cazuri. Cifrele reale vor fi mai mari.
Cazurile globale au crescut în fiecare an începând cu 2021. Apoi au scăzut în 2025. Cu toate acestea, numărul deceselor a continuat să crească.
Din octombrie 2022, au fost aprobate cereri din 27 de țări pentru campanii de urgență. Dozele au ajuns la aproape 139 de milioane de persoane.
Aprovizionarea globală anuală cu vaccinuri orale s-a dublat. A crescut de la 35 de milioane de doze în 2022 la aproape 70 de milioane în 2025.
„Mulțumesc EUBiologics, în prezent singurul producător care fabrică vaccinuri la scara necesară”, a declarat Tedros. El îi îndemn pe alții să intre în acest domeniu vital.
Ministerul Energiei a propus – cel puțin conform proiectului de OUG publicat și salvat de reporterul Mediafax înainte de a fi retras de pe site – ca furnizorii și traderii de energie electrică să fie obligați să aplice adaosuri comerciale în limitele maxime stabilite de stat, începând din 1 aprilie – când expiră actuala schemă de plafonare și compensare a prețului la gaze naturale și expiră actualul mecanism de acordare a tichetului de 50 de lei lunar pentru factura la energie a românilor cu venituri mici, care va fi prelungit cu un alt cadru de implementare până la finalul anului, și până la 31 martie 2027.
Proiectul de OUG, care este detaliat pe șase pagini, și nota de fundamentare, au fost publicate și descărcate de reporterul Mediafax pe site-ul Ministerului Energiei, miercuri seara, în contextul declarațiilor premierului Ilie Bolojan privind viitorul plafonării.
Premierul Ilie Bolojan a anunțat că Guvernul vizează o ieșire treptată din schema de plafonare și compensare a prețului la gaze, care expiră oficial pe 31 martie, cu menținerea unei forme de susținere a consumatorilor casnici prin introducerea unui „preț administrat” până în 2027. Un argument avansat de șeful Executivului este că acesta va fi anul în care România este așteptată să aibă resurse suplimentare de gaze, odată cu startul producției din perimetrul Neptun Deep din Marea Neagră, care ar putea determina reducerea prețurile.
Potrivit declarațiilor de miercuri seara ale premierului, această măsură înseamnă că statul va reglementa prețul pentru casnici pe tot lanțul, de la producător la transportator, la distribuitor și la furnizor, iar prețul va rămâne stabil pe tot parcursul anului și nu vor fi alte modificări până în primăvara anului viitor.
„Prețul la gaz va fi administrat pentru toți consumatorii casnici și pentru toate CET-urile, pentru cantitatea utilizată pentru generarea energiei termice. Pentru celelalte activități nu va mai exista plafon, dar așa cum sunt datele de astăzi, majoritatea consumatorilor din economie achiziționează gaze la prețuri care sunt sub plafon. În felul acesta protejăm populația, nu angajăm cheltuieli de la bugetul de stat și eliminăm problemele care au apărut în anii trecuți, când schemele de plafonare au fost de așa natură făcute încât au permis unor furnizori, unor traderi să deruleze operațiuni care au însemnat creșterea prețului, iar statul a trebuit să plătească diferențele de preț și și astăzi mai avem restanțe de plăți în această zonă”, a amintit șeful Executivului.
Ce prevede proiectul retrasSpre deosebire de declarațiile premierului, proiectul nu face referire la producători, dar include și piața energiei electrice.
În esență, prin acest act normativ ar urma să se impună un adaos comercial de 3% pentru activitățile de comercializare en-gros și 5% pentru activitățile de furnizare către consumatorii finali, pentru 12 luni.
Potrivit notei de fundamentare, de asemenea retrasă, proiectul de act normativ este inițiat de Ministerul Energiei, în vederea asigurării funcționării corecte a pieței energiei electrice și a gazelor naturale, protejării consumatorilor finali și limitării distorsiunilor generate de practicile comerciale nejustificate în lanțul de comercializare și furnizare.
„Inițiativa are la bază evoluțiile recente ale celor două piețe, care evidențiază creșteri semnificative și persistente ale prețurilor finale, necorelate proporțional cu structura și costurile de producție. Astfel, pe piața energiei electrice, prețul mediu ponderat de furnizare a crescut de la aproximativ 482 lei/MWh în perioada mai-octombrie 2020 la circa 922 lei/MWh în perioada corespunzătoare din 2025, respectiv o majorare de aproape 91%”, arată documentul.
Potrivit inițiatorilor, în mod similar, pe piața gazelor naturale, prețul mediu de vânzare către clienții finali a crescut de la aproximativ 97 lei/MWh în perioada mai-octombrie 2020 la peste 196 lei/MWh în 2025, ceea ce reprezintă o creștere de peste 100%, în condițiile menținerii unei structuri relativ stabile a producției interne.
„Proiectul urmărește corectarea disfuncționalităților structurale manifestate prin extinderea necontrolată a marjelor comerciale practicate de furnizori, care au contribuit decisiv la creșterea prețurilor finale suportate de consumatori, fără o corelare proporțională cu evoluția costurilor reale din sectorul energetic”, se precizează în nota de fundamentare.
Totodată, inițiatorii susțin că măsura nu este discriminatorie, nu are costuri pentru buget, nu poate fi considerată ajutor de stat și nu afectează principiile economiei de piață.
„Intervenția vizează exclusiv componenta comercială a prețului final, respectiv marjele practicate în activitățile de comercializare și furnizare, cu scopul restabilirii unei corelări echilibrate între prețurile finale și costurile reale din sector. Prin limitarea adaosurilor comerciale excesive se urmărește creșterea transparenței în formarea prețurilor, reducerea presiunii asupra consumatorilor finali și diminuarea necesității intervențiilor bugetare de tip plafonare și compensare”, se explică în document.
Potrivit notei de fundamentare, acesta trebuie avizat de Consiliul Legislativ – proiectul de act normativ se supune avizării Consiliul Legislativ de către Secretariatul General al Guvernului, Consiliul Suprem de Apărare a Țării, Consiliul Economic și Social – proiectul de act normativ se supune avizării Consiliul Economic și Social, Consiliul Concurenței – proiectul de act normativ se supune avizării Consiliului Concurenței, Curtea de Conturi și se solicită punctul de vedere al următoarelor instituții publice, autorități și entități implicate: – Ministerul Afacerilor Externe, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei.
Restanțele statului față de furnizoriDe amintit că statul are că statul are de decontat în contul plafonării, restanțe de aproximativ 9 miliarde de lei, și, din informațiile recente ale Mediafax, oficialii promit includerea în bugetul din acest an a unei linii de alocare de 6 miliarde de lei.
Mai concret, statul român, prin Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), mai are de verificat și, dacă nu sunt inadvertențe, de validat, peste 9,5 miliarde de lei, conform informațiilor exclusive ale Mediafax, sumă pe care furnizorii de energie electrică și gaze naturale au suportat-o în contul schemelor recente de plafonare și compensare a prețurilor și care trebuie să le-o deconteze.
Din cele 6 miliarde de lei discutați, deci cam 75% din total, 4 miliarde de lei vor fi cerute în bugetul Ministerului Muncii, pentru decontarea sumelor aferente facturilor trimise la Autoritatea Națională de Reglementare din domeniul Energiei (ANRE) pentru consumatorii casnici, iar 2 miliarde de lei, la Ministerul Energiei, pentru clienții noncasnici.
Din această sumă, 4 miliarde de lei vor fi cerute în bugetul Ministerului Muncii, pentru decontarea sumelor aferente facturilor trimise la Autoritatea Națională de Reglementare din domeniul Energiei (ANRE) pentru consumatorii casnici, iar 2 miliarde de lei, la Ministerul Energiei, pentru clienții noncasnici.
Propunerile de alocări bugetare sunt discutate în prezent la nivel instituțional și urmează decizia și în coaliție, estimându-se că bugetul pe 2026 va fi aprobat la finalul lunii februarie.
Proiectul integral de OUG, înainte de retragerea de pe site„ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ
privind instituirea unui mecanism temporar de limitare a adaosului comercial aplicat energiei electrice și gazelor naturale
Având în vedere evoluțiile recente și persistente ale piețelor energiei electrice și gazelor naturale din România, caracterizate prin creșteri semnificative și nejustificate ale prețurilor finale suportate de consumatori, care nu reflectă în mod direct și proporțional costurile reale de producție, transport și distribuție, fiind determinate într-o măsură semnificativă de aplicarea unor adaosuri comerciale cumulative și disproporționate în activitățile de comercializare și furnizare,
Ținând seama de faptul că aceste practici afectează grav capacitatea de plată a consumatorilor casnici și non-casnici, generează distorsiuni semnificative ale mecanismelor concurențiale, reduc competitivitatea economiei naționale și amplifică riscul de sărăcie energetică, cu consecințe sociale importante,
Luând în considerare că nivelul ridicat al prețurilor finale este determinat în principal de extinderea marjelor comerciale insuficient reglementate aplicate pe lanțul de comercializare, în absența unor mecanisme temporare de control adaptate contextelor de volatilitate accentuată a pieței,
Având în vedere că măsurile existente de plafonare și compensare a prețurilor implică un impact bugetar semnificativ și nu abordează cauza structurală a creșterii prețurilor, respectiv formarea necontrolată a adaosurilor comerciale în activitățile de comercializare și furnizare,
Ținând seama de necesitatea instituirii unei intervenții limitate în timp, proporționale și nediscriminatorii, care să nu afecteze prețul energiei electrice și al gazelor naturale ca marfă și nici tarifele reglementate de transport și distribuție, vizând exclusiv marjele comerciale aplicate în activitățile de comercializare și furnizare,
Constatând caracterul excepțional al dezechilibrelor de piață generate de volatilitatea accentuată a prețurilor și de comportamente comerciale care afectează interesul public,
Întrucât menținerea cadrului actual conduce la agravarea imediată a efectelor economice și sociale negative, cu impact direct asupra nivelului de trai al populației, stabilității piețelor energetice și securității energetice naționale,
Se impune adoptarea de urgență a unor reglementări prin ordonanță de urgență care să instituie un mecanism temporar, clar și predictibil de limitare a adaosului comercial aplicat activităților de comercializare și furnizare a energiei electrice și gazelor naturale, în vederea protejării consumatorilor finali, asigurării funcționării corecte a piețelor de energie electrică și gaze naturale, menținerii competitivității economiei naționale și prevenirii consecințelor negative asupra consumatorilor finali,
În temeiul art. 115 alin. (4) din Constituția României, republicată,
Guvernul României adoptă prezenta ordonanță de urgență:
Art. 1 – Obiectul reglementării
Prezenta ordonanță de urgență instituie un mecanism temporar de limitare a adaosului comercial aplicat energiei electrice și gazelor naturale, în scopul protejării consumatorilor și asigurării funcționării corecte și transparente a sectorului de energie, aplicabil în perioada stabilită potrivit art. 9.
Art. 2 – Domeniul de aplicare
(1) Prevederile prezentei ordonanțe de urgență se aplică operatorilor economici care dețin o licență valabilă pentru desfășurarea:
(2) Sunt exceptați de la aplicarea prezentei ordonanțe de urgență:
(3) În sensul prezentei ordonanțe de urgență, prin operatori economici se înțeleg persoanele juridice și/sau fizice licențiate de Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, potrivit Legii energiei electrice și a gazelor naturale nr. 123/2012, cu modificările și completările ulterioare, care desfășoară una dintre activitățile prevăzute la alin. (1).
Art. 3 – Definiția adaosului comercial
În sensul prezentei ordonanțe, adaosul comercial reprezintă diferența dintre prețul de vânzare practicat pentru energia electrică sau gazele naturale, după caz, și suma cumulată a:
Art. 4 – Costuri operaționale
(1) Sunt recunoscute exclusiv următoarele categorii de costuri, în măsura în care sunt justificate, documentate și direct atribuibile activității de comercializare și furnizare a energiei electrice și a gazelor naturale:
(2) Prin drepturi salariale, în sensul alin. (1) lit.e) se întelege salarii, indemnizaţii sau sume compensatorii acordate angajaţilor, cu ocazia pensionării, în conformitate cu prevederile contractului colectiv de muncă sau când există un program de restructurare aprobat; nu sunt incluse cheltuielile reprezentând salarii, indemnizaţii, sume compensatorii acordate în condiţiile legii, cu ocazia încetării contractului individual de muncă sau a mandatului personalului cu funcţii de conducere şi persoanelor care au calitatea de director/membru în consiliul de administraţie/supraveghere/directorat.
Art. 5 – Limitarea adaosului comercial
(1) Adaosul comercial maxim permis este:
Art. 6 – Obligații de raportare și transparență
(1) Operatorii economici au obligația de a raporta lunar Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei:
(2) Documentele justificative se păstrează pentru o perioadă de 5 ani.
(3) Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, denumită, în continuare, ANRE aprobă prețul de transfer declarat de operatorii economici în baza analizei prețurilor de transfer intern practicate în ultimele 6 luni calendaristice, precum și prin raportare la condițiile de piață, în scopul prevenirii transferurilor artificiale de costuri.
(4) ANRE monitorizează continuu datele raportate de operatorii economici și elaborează rapoarte lunare privind evoluția prețurilor, costurilor și adaosurilor comerciale din sectorul energetic.
(5) Rapoartele prevăzute la alin. (4), precum și orice informații relevante rezultate din activitatea de monitorizare, se transmit Ministerului Energiei, la cerere sau lunar, în vederea fundamentării planului de măsuri prevăzut la art. 9.
Art. 7 – Control și sancțiuni
(1) Nerespectarea prevederilor art. 5, 6 și 10 alin. (2) din prezenta ordonanță de urgență constituie contravenție și se sancționează cu amendă de la 1% la 5% din cifra de afaceri anuală realizată din activitățile prevăzute la art. 2 alin. (1).
(2) Vânzarea succesivă a unor cantități de energie electrică sau gaze naturale de către traderi și/sau furnizori cu activități de trading, în scopul vădit de a creste prețul, se sancționează de către Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, cu amenda de 5% din cifra de afaceri.
(3) Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor prevăzute la alin. (1) și (2) se fac de către reprezentaţii împuterniciţi ai Autorității Națională de Reglementare în domeniul Energiei.
(4) În cazul săvârșirii repetate a contravenției, Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei dispune retragerea licenței.
(5) Prin contravenţie săvârşită în mod repetat se înţelege săvârşirea de cel puţin două ori a aceleiaşi fapte contravenţionale, în decursul a 30 de zile consecutive.
(6) Prin cifra de afaceri anuală se înţelege cifra de afaceri a persoanei juridice contraveniente realizată din activitatea licenţiată, în anul financiar anterior sancţionării faptei. În cazul în care, în anul financiar anterior sancţionării, întreprinderea nu a înregistrat cifră de afaceri sau aceasta nu poate fi determinată, va fi luată în considerare cea aferentă anului financiar în care contravenientul a înregistrat cifra de afaceri, an imediat anterior anului de referinţă pentru calcularea cifrei de afaceri în vederea aplicării sancţiunii. În ipoteza în care nici în anul anterior anului de referinţă pentru calcularea cifrei de afaceri în vederea aplicării sancţiunii contravenientul nu a realizat cifră de afaceri, va fi luată în calcul ultima cifră de afaceri înregistrată. Dacă contravenientul este persoană juridică nou-înfiinţată, care nu a înregistrat cifra de afaceri în anul anterior sancţionării, acesta va fi sancţionat cu amendă contravenţională de la 100.000 lei la 1.000.000 lei.
(7) Prin vânzare succesivă se înțelege realizarea a cel puțin două tranzacții consecutive având ca obiect aceleași cantități de energie electrică sau gaze naturale între operatori economici diferiți sau afiliați.
(8) Contravenţiilor prevăzute la alin. (1) și (2) le sunt aplicabile prevederile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare, cu excepţia dispoziţiilor art. 8 alin. (2) lit. a), precum şi ale art. 28 alin. (1) şi art. 29 din respectiva ordonanţă de urgență. Contravenientul achită amenda stabilită prin procesul-verbal în termen de cel mult 30 de zile de la data înmânării sau comunicării acestuia, agentul constatator făcând menţiune despre acest termen în procesul-verbal.
Art. 8 – Destinația sumelor rezultate din aplicarea prezentei ordonanțe de urgență
(1) Sumele reprezentând diferența dintre adaosul comercial practicat și nivelurile maxime permise de la art. 4 alin. (2), precum și sumele rezultate din aplicarea sancțiunilor contravenționale pentru nerespectarea prevederilor prezentei ordonanțe se virează la bugetul administrat de Ministerul Energiei, în condițiile stabilite prin ordin al Ministrului Energiei și al președintelui Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei.
(2) Sumele prevăzute la alin. (1) se utilizează cu prioritate pentru finanțarea măsurilor de sprijin destinate consumatorilor vulnerabili și pentru măsuri menite să reducă impactul prețurilor ridicate asupra consumatorilor finali.
Art. 9 – Durata aplicării
(1) Prezenta ordonanță intră în vigoare de la 1 aprilie 2026 și se aplică până la data de 31 martie 2027.
(2) Ministerul Energiei, în colaborare cu Autoritatea Națională de Reglementare în domeniul Energiei, Consiliul Concurenței și cu alte autorități publice relevante, elaborează și prezintă Guvernului, în termen de maximum 90 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, printr-un memorandum elaborat în acest scop, un plan de măsuri destinat identificării și eliminării cauzelor structurale care au determinat necesitatea intervenției asupra marjelor comerciale din activitățile de comercializare și furnizare a energiei electrice și a gazelor naturale.
(3) Planul de măsuri prevăzut la alin. (2) include, după caz, propuneri de reforme legislative, măsuri de creștere a transparenței pieței, consolidarea mecanismelor concurențiale și instrumente de monitorizare a formării prețurilor pe lanțul de comercializare.
Art. 10 – Dispoziții tranzitorii
(1) Prevederile prezentei ordonanțe se aplică tuturor contractelor de comercializare en-gros și de furnizare a energiei electrice și/sau a gazelor naturale, aflate în derulare la data de 1 aprilie 2026, numai pentru livrările și/sau consumul realizate după această dată, fără a afecta drepturile și obligațiile părților deja executate anterior intrării în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență.
(2) Pentru contractele de comercializare en-gros și de furnizare aflate în derulare la data de 1 aprilie 2026, operatorii economici au obligația de a asigura, pentru perioada de aplicare a prezentei ordonanțe, încadrarea în nivelurile maxime ale adaosului comercial prevăzute la art. 5, prin ajustarea componentei comerciale, fără modificarea componentelor reglementate și fără includerea unor costuri care nu sunt recunoscute potrivit art. 4.
(3) În situația în care un contract aflat în derulare conține clauze care permit ajustări automate, respectiv indexări ale prețului, aplicarea acestor clauze se realizează cu respectarea prevederilor art. 5, astfel încât adaosul comercial rezultat să nu depășească nivelurile maxime aplicabile.
PRIM-MINISTRU
ILIE-GAVRIL BOLOJAN”
Documentele atașate inițial de Ministerul Energiei:
AUR și alți parlamentari din opoziție au depus o moțiune simplă împotriva ministrului Apărării, Radu Miruță, după declarația privind trupele trimis eîn Groenlanda. Miruță spune că acea declarație a fost „scoasă complet din context și rostogolită cu titluri mincinoase de o întreagă mașinărie de propagandă”.
„Voi merge în Parlament, așa cum este firesc, din respect pentru instituție și pentru cetățenii care și-au trimis acolo reprezentanții prin vot. Dar le reamintesc inițiatorilor: moțiunea simplă e un instrument democratic important, nu o jucărie de PR ieftin. Să o folosești pe un subiect inventat nu e doar o pierdere de timp, e o formă de dispreț pentru oamenii pe care spui că îi reprezinți. Da, poate sunt prea direct uneori. Poate că, în anumite momente, mi-a lipsit claritatea. Dar știu sigur un lucru: nu am să îndulcesc realitatea și nu am să ambalez adevărul în jumătăți de propoziții care să sune bine la televizor. Rolul unui ministru este să spună lucrurilor pe nume, nu să le ascundă în ambalaje poleite”, spune ministrul.
Acesta afirmă că are respect pentru cetățenii care i-au votat pe parlamentarii AUR și le recomandă să îi întrebe „dacă asta e tot ce pot face pentru voi. Să transforme o minciună în moțiune? Să ignore subiectele serioase – cum ne dotăm armata, cum sprijinim rezerviștii, cum gestionăm provocările de securitate din regiune – doar pentru câteva titluri bombastice?”
Miruță afirmă că va răspunde în Parlament „cu respect și cu date”, dar speră că, „măcar în al doisprezecelea ceas, toți ne vom aminti că politica nu e doar spectacol. E, în primul rând, responsabilitate”.
Moțiunea care îl vizează pe ministrul Apărării, Radu Miruță, este intitulată „Ministrul progresist Radu Miruță compromite credibilitatea politicii de apărare a României prin declarații iresponsabile și lipsă de analiză strategică” și a fost depusă, miercuri, în Parlament.
Radiațiile spațiale ar putea provoca anomalii grave, iar corpurile copiilor ar fi incapabile să se adapteze la gravitația Pământului, scrie Daily Mail.
Pe măsură ce umanitatea se pregătește pentru misiuni de lungă durată către Marte și pentru baze permanente pe Lună, un grup de experți internaționali avertizează că trebuie să înțelegem mai întâi cum funcționează reproducerea în spațiu.
Într-un nou articol, cercetătorii susțin că „problema fertilității umane în spațiu nu mai este teoretică, ci urgentă și practică”. Urgența vine din faptul că misiunile spațiale devin din ce în ce mai lungi, trecând de la săptămâni la luni și ani.
De ce e nevoie de cercetare acumNu se cunosc suficiente informații despre fertilitatea masculină sau feminină în spațiu. Nici despre dezvoltarea embrionilor și apoi a copiilor în condiții de gravitație zero.
Radiațiile spațiale ar putea provoca nou-născuților anomalii de dezvoltare atât de grave încât corpurile lor ar fi incapabile să se adapteze la gravitația Pământului.
„Pe măsură ce prezența umană în spațiu se extinde, sănătatea reproducerii nu mai poate rămâne un punct mort al politicii”, a declarat dr. Fathi Karouia, cercetător științific la NASA.
Riscurile misiunilor pe Marte„În ciuda celor peste 65 de ani de activități spațiale umane, se știe foarte puțin despre impactul mediului spațial asupra sistemelor reproductive umane”, se arată în articolul publicat în revista Reproductive Biomedicine Online.
Timpul prelungit petrecut în spațiu prezintă pericole pentru funcția reproductivă. Acestea includ expunerea la radiații cosmice, gravitație modificată, stres psihologic și fizic și perturbarea ritmului circadian.
Dovezile actuale sugerează că misiunile de scurtă durată nu afectează fertilitatea masculină. Doi dintre astronauții Apollo au devenit tați după ce au fost în spațiu.
Dar o misiune pe Marte ar implica niveluri mult mai ridicate de expunere la radiații. Aceasta ar putea „compromite funcția testiculară, fertilitatea viitoare și sănătatea descendenților”.
Fertilizarea in vitro în spațiuExperții spun că explorarea spațială pe termen lung poate implica transportul de ovule, spermatozoizi sau embrioni de pe Pământ către alte lumi.
„Diverse aparate utilizate pe Stația Spațială Internațională sunt comparabile cu echipamentele din laboratoarele de fertilizare in vitro de pe Pământ”, au precizat cercetătorii.
Ei susțin că FIV „este pe cale să joace un rol esențial în viitorul explorării spațiale umane”.
Studii anterioare au descoperit că celulele stem de șoarece crioconservate pe Stația Spațială Internațională timp de șase luni au produs descendenți sănătoși.
Echipa a afirmat că Luna rămâne cel mai imediat și practic teren de testare pentru a înțelege cum funcționează viața în condiții de gravitație redusă.„Ar putea acționa ca o trambulină naturală pentru studii de reproducere controlate, etice și atent concepute, care ar putea, într-o zi, să facă posibilă viața susținută pe Marte”, au concluzionat cercetătorii.
Un amplu studiu suedez, care a urmărit aproape 28.000 de adulți timp de 25 de ani, a identificat o asociere neașteptată între anumite produse lactate integrale și un risc mai scăzut de demență, potrivit ScienceDaily.
Cercetătorii au observat că un consum mai ridicat de brânză și smântână cu conținut integral de grăsimi a fost corelat cu rate mai mici de demență, în special în rândul persoanelor fără risc genetic pentru boala Alzheimer.
Concluziile contrazic decenii de recomandări axate pe produsele cu conținut scăzut de grăsimi (low-fat), dar subliniază importanța contextului și a stilului de viață general.
Concluzii-cheie dintr-o cohortă suedeză urmărită 25 de aniStudiul a inclus 27.670 de adulți de vârstă mijlocie și înaintată, dintre care peste 3.200 au dezvoltat demență pe parcursul perioadei de monitorizare.
În rândul persoanelor fără gene cunoscute asociate riscului de Alzheimer, consumul a peste 50 de grame de brânză integrală pe zi a fost asociat cu un risc mai scăzut de Alzheimer cu 13-17%.
Un aport mai mare de smântână integrală, de peste 20 de grame pe zi, a fost corelat cu o reducere a riscului de demență, între 16-24%.
Important de menționat este că cercetătorii nu au identificat asocieri semnificative pentru lactatele degresate, lapte sau produse lactate fermentate.
Beneficiile observate au fost limitate la anumite grupuri și produse, sugerând o relație selectivă, nu una universală.
De ce rezultatele contrazic recomandările nutriționale tradiționaleRecomandările de sănătate publică au favorizat mult timp lactatele cu conținut scăzut de grăsimi pentru protejarea sănătății cardiovasculare, mai ales pentru că bolile de inimă și demența împart factori de risc comuni, precum hipertensiunea și diabetul.
Totuși, dovezi mai recente sugerează că lactatele integrale nu cresc neapărat riscul cardiovascular, iar consumul de brânză a fost asociat în unele studii cu rate mai scăzute de boli de inimă.
Aceste rezultate completează un număr tot mai mare de cercetări care pun sub semnul întrebării ideea că doar conținutul de grăsimi determină efectele asupra sănătății, mai ales când alimentele sunt integrate într-o dietă variată.
Dieta, stilul de viață și diferențele între populațiiStudiul evidențiază și diferențe între populații.
Cercetările din țările asiatice, unde consumul de lactate este în general mai redus, raportează mai frecvent beneficii cognitive, în timp ce rezultatele europene sunt mixte.
De asemenea, participanții care consumau mai multă brânză și smântână integrală în studiul suedez erau, în medie, mai educați, mai puțin predispuși la supraponderalitate și aveau rate mai mici de afecțiuni asociate demenței.
Acest lucru sugerează că asocierile observate pot reflecta, în mare parte, un stil de viață mai sănătos în ansamblu, nu un efect protector direct al lactatelor.
Ce indică, de fapt, dovezileCercetătorii au încercat să reducă influența erorilor prin excluderea cazurilor timpurii de demență și prin reanalizarea datelor pe termen lung, însă limitările persistă.
Alimentația a fost auto-raportată, iar efectele de substituție, precum înlocuirea cărnii procesate cu brânză, ar putea explica parțial rezultatele.
În concluzie, experții subliniază că niciun aliment singular nu previne demența.
Modelele alimentare echilibrate, moderația și un stil de viață sănătos rămân mult mai importante decât adăugarea unor cantități mai mari de brânză în dietă.
Victor a fost unul unul din promotorii de IT&C, fiind consultant “în ale Internetului şi chestii adiacente”, după cum îi plăcea să spună, coordonând propriile proiecte online şi campanii social media şi totodată oferind consultanţă în proiecte şi iniţiative antreprenoriale.
În 2007-2008, Victor Kapra a fost new media content manager la Publimedia, compania de publishing a grupului MediaPro, iar anterior a lucrat ca desk editor la Mediafax, redactor-şef adjunct la Ziarul Financiar, redactor-şef al go4it!
Până la capăt, Victor a rămas un influencer de mare calitate în IT, și nu numai.
Ilie Bolojan a fost întrebat ce părere are, în calitate de premier, de dezbaterea publică din aceste zile referitoare la interzicerea copiilor sub 16 ani de a avea contul pe rețelele sociale.
„E greu, cred astăzi, să iei o măsură care să pună în practică o astfel de interdicție, pentru că copiii noștri sau nepoții noștri astăzi au niște abilități suficient de bune”, spune Ilie Bolojan.
Premierul crede că cel mai important lucru este să fie luate măsuri de prevenție, de educare, de a discuta, de a reglementa, ca părinți, accesul.
„Mi-e greu să cred că am putea să venim cu astfel de interdicții, pentru că trebuie gândite niște lucruri pe care chiar le poți pune în practică. Altfel, e greu doar să iei o măsură, dar care, dacă nu o poți pune în practică, din punctul meu de vedere, mai bine nu o iei, pentru că altfel nu ai un fundament pentru a înțelege că trebuie să respecți regulile și legile”, a explicat Ilie Bolojan.
Copiii lui Kelemen au reguli stricteCopiii lui Kelemen Hunor, de exemplu, nu au acces la social media înainte de vârsta de 14 ani: „La această vârstă copiii nu pot face diferența între conținutul benefic și cel nociv din mediul online, motiv pentru care familia a decis să limiteze accesul la rețelele sociale”, a explicat liderul UDMR, la Digi 24.
Liderul UDMR spune că familia a decis să amâne cât mai mult accesul copiilor la platforme sociale, precum Facebook, chiar dacă presiunea este mare în mediul școlar.
„Am discutat în familie și am spus că până la 14 ani, poate chiar până la 15 ani, ar fi bine să nu aibă Facebook sau acces la social media. Există o presiune în școală, dar un copil la acea vârstă nu știe să facă diferența între ce e bine și ce e mai puțin bine. Dependența se formează foarte repede”, a explicat el.
Kelemen recunoaște că accesul la tabletă poate deschide, teoretic, drumul către rețelele sociale, însă consideră că problema nu poate fi rezolvată doar prin interdicții tehnice: „Sigur că pe tabletă ar putea intra pe rețelele de socializare. Dar nu cred că se poate opri asta doar prin măsuri de interzicere. Copiii se descurcă mult mai bine decât părinții lor cu tehnologia, așa că discuția și educația sunt esențiale”.
Întrebat dacă susține o reglementare națională sau europeană privind accesul copiilor la rețelele de socializare, liderul UDMR a explicat că o astfel de măsură, de una singură, nu este suficientă: „Trebuie o reglementare, sigur, dar dacă nu reușești să rezolvi ceva în școală și în familie, nu vei rezolva nimic doar prin interdicții. Intenția este bună, dar nu este suficientă”.
În opinia sa, dincolo de orice reglementare, rolul familiei și al școlii este decisiv, iar simpla impunere a unor interdicții nu este suficientă. El a amintit că autoritățile nu reușesc nici măcar să limiteze răspândirea conținuturilor false pe rețelele de socializare, care au efecte vizibile asupra societății: „Școala și familia sunt absolut necesare. Nu suntem în stare nici măcar să oprim pe social media conținuturile false, care nu au legătură cu realitatea, și vedem ce efecte au în societate”.
El a răspuns că această apreciere trebuie făcută de alții, nu de el însuși, și că cetățenii și specialiștii în actul guvernării pot evalua acest lucru.
Întrebat dacă se consideră un premier puternic sau mai puțin puternic, Ilie Bolojan a răspuns: „Asta trebuie să aprecieze, să vă spun, alții. Cred că e bine să nu ne apucăm să ne dăm noi calificative. Cetățenii noștri și cei care sunt specializați în actul guvernării pot să facă apreciere în acest sens”.
Marți, președintele UDMR, Kelemen Hunor, spunea că Ilie Bolojan este „un om dur”, care guvernează țara în aceeași manieră în care a administrat Oradea.
.
Bolojan a spus, într-o conferință de presă, că țintele stabilite de Ministerul de Finanțe și Comisia Europeană sunt de aproximativ 6,2% ținta de deficit și Guvernul își propune să reducă inflația la finalul anului la 4%.
„Săptămâna viitoare vom finaliza discuțiile pe buget, iar trimiterea la Parlament, în vederea adoptării, ne propunem să fie la sfârșitul celei de-a treia săptămâni din această lună, undeva în jurul datei de 20 februarie”, spune premierul.
Potrivit acestuia, principalele provocări ale bugetului țin de încadrarea în deficit, de absorția de fonduri europene.
Prioritățile anului 2026„Așa cum știți, anul acesta va fi un an de vârf al fondurilor europene, pentru că se închide programul PNRR, unde avem de absorbit peste 10 miliarde de euro până în luna august. Acestea vor fi obiectivele: să ne încadrăm în buget și să asigurăm absorția de fonduri europene. Pentru a avea investiții importante și anul acesta, care se traduc în kilometri de autostradă ar trebui să se finalizeze autostrada care duce spre Moldova până la Pașcani și, de asemenea, în spitale terminate, în investiții în localitățile din România”; spune Bolojan.
Reforma administrațieiPremierul a declarat că, în paralel cu pregătirea bugetului, se lucrează la pachetul pe reforma administrației, „un pachet din păcate amânat”. Potrivit lui Bolojan, acest proiect a intrat în circuitul de avizare guvernamental și ar urma să fie adoptat săptămâna viitoare.
De asemenea, potrivit premierului, în bază a consultării dintre Ministerul Dezvoltării și cel al Justiției, recomandarea Ministerului Justiției este să angajăm răspunderea Guvernului pentru adoptarea acestui pachet.
„Așa cum știți, el are un rol foarte important pentru că va reduce baza de cheltuieli a statului în așa fel în anii următori să avem un stat mai eficient, dar mai ales va schimba paradigma din administrație, creând condiții pentru a avea o administrație în serviciul cetățeanului și îmbunătățirea calității serviciilor pentru toți cetățenii prin administrația locală. Acest pachet va fi completat de proiectul privind interdicția cumulului cu salariul. Și acesta ar urma să fie adoptat în ședința de guvern de săptămâna viitoare”, a mai spus Ilie Bolojan.
Relansarea economicăPremierul a votbit și de cel de-al doilea pachet, cel de relansare economică. Acest pachet va fi prezentat joi într-o primă lectură în ședința de guvern, iar după ședință va fi prezentat de ministrul Alexandru Nazare. Apoi, acesta va fi pus în transparență decizională, iar vineri va avea loc Consiliul Tripartit, în care va fi prezentat partenerilor sociali.
„Acest pachet conține soluții de credite fiscale pentru companii, măsuri de amortizare accelerată pentru achiziția de utilaje, de exemplu, scheme de sprijin pentru investițiile mari, pentru zonele în care avem deficite comerciale, pentru zonele în care ne putem stimula exporturile și scheme de garanții, de exemplu prin Banca de Investiții și Dezvoltare”, a conchis Ilie Bolojan.
Liberalizarea pieței gazului„Plafonarea administrativă a prețului la gaz: trebuie să facem pași pentru a elimina plafonarea, dar trebuie să protejăm cetățenii de puseul de inflație. Fiind un an greu, e normal să luăm aceste măsuri, pentru că din 2027 România va avea resurse suplimentare de gaz în Marea Neagră.
Asta înseamnă că în 2027, când vom avea supraproducție de gaz, ar fi un an mai potrivit pentru liberalizare. Propunem deci ca până în martie 2027 să existe o perioadă tranzitorie cu un preț reglementat pentru consumatorii casnici pe tot lanțul. Prețul va rămâne stabil pe tot parcursul anului și nu vor fi alte modificări. Prețul la gaze va fi plafonat pentru consumatorii casnici și CET-uri”, a declarat Bolojan.
Bolojan, avertisment pentru CCR: „Probabilitatea să pierdem acești bani este foarte mare. Mâine voi informa CCR asupra consecințelor”Declarațiile au fost făcute într-o conferință de presă susținută la Palatul Victoria, unde șeful Guvernului a subliniat că unul dintre jaloanele aferente absorbției fondurilor europene vizează pensiile magistraților. Potrivit premierului, pe acest capitol România înregistrează „o reținere de aproape 230 de milioane de euro”.
Bolojan a invocat discuțiile purtate săptămâna trecută cu Comisia Europeană, care ar considera că jalonul nu este îndeplinit în forma actuală. În acest context, premierul spune că va transmite CCR impactul direct al întârzierilor, pe fondul unei serii de amânări succesive.
„Din discuțiile cu Comisia Europeană de săptămâna trecută, Comisia consideră că acest jalon nu este îndeplinit. Mâine voi informa CCR asupra consecințelor amânării unor decizii. Au fost amânări în cascadă. Dacă nu se va lua o decizie, probabilitatea să pierdem acești bani este foarte mare. Pentru noi e important să închidem toate aspectele”, a declarat premierul.
Miza, a punctat Bolojan, este deblocarea finanțărilor europene condiționate de îndeplinirea jaloanelor asumate, iar o decizie întârziată ar putea prelungi sau chiar compromite accesul la suma reținută.
Bolojan, despre raportul Congresului SUA: Nu este un raport despre RomâniaPremierul Ilie Bolojan, fost președinte interimar al României, a spus, miercuri, că este „total de acord” cu comentariul președintelui în funcție, Nicușor Dan, în privința raportului Congresului SUA, respectiv că nu este un raport despre România, ci unul despre libertatea de exprimare.
Ilie Bolojan a fost întrebat despre Raportul preliminar al Comisiei Juridice din Camera Reprezentanților din SUA, care respinge existența dovezilor privind ingerințele rusești în alegerile prezențiale din România din 2024.
„În afară de ceea ce a răspuns domnul președinte (Nicușor Dan – n.r.), lucruri pe care sunt într-un total acord, nu am ce să comentez suplimentar. La modul deschis, nu este un raport despre România, este un raport despre libertatea de exprimare, în care este menționată și România. Înțelegem și respectăm preocuparea comisiilor din Congresul Statei Unite în privința libertăților de exprimare. Și noi, ca țară, respectăm această valoare fundamentală și nu avem disensiuni din acest punct de vedere. Aici e vorba de prevedeni legate de un raport. Există și alte raporte ale TikTok-ului, dar deciziile care au fost luate la vremea respectivă, așa cum știți, au fost decizii luate de către Curtea Constituțională cu respectarea prevedenilor legale în materie de derulare a alegerilor”, a spus premierul.
Bolojan, despre concediile medicale: România a plătit 6 mld. lei anul trecut, 8% din bugetul CNASPremierul Ilie Bolojan spune că propunerea ca prima zi de concediu medical să nu fie plătită a venit din partea Ministerului Sănătății și este una tranzitorie, însă realitatea este că anul trecut cheltuielile pentru condiile medicale s-au ridicat la 6 miliarde lei, aproximativ 8% din bugetul CNAS.
„Decizia de a nu plăti prima zi de concediu medical este o decizie care a fost adoptată de guvern la propunerea Ministerului Sănătății în baza unei discuții pe care am avut-o în prealabil cu decidenții din guvern. Și trebuie să discutăm despre ea, nu trebuie să fugim de această măsură. Ea este una în tranzitorie și ține cont de realitățile pe care le avem. Care sunt aceste realități? Anul trecut, cheltuielile pentru concedile medicale plătite de România s-au ridicat la 6 miliarde de lei. Asta înseamnă 1,2 miliarde de euro. Aproximativ 8% din bugetul total al Casei. Anul trecut am avut 77 de miliarde lei buget pentru sistemul de sănătate din România, am suplimentat în ultimele 6 luni cu 11 miliarde și suntem în situația în care, e pentru prima dată, când nu intrăm în anul următor cu datorii pe componenta de sănătate având toate plățile la zi”, spune miercuri Ilie Bolojan.
Bolojan: „Nu vor fi reduceri în preuniversitar”, finanțăm performanța în universitățiPremierul Ilie Bolojan a negat existența unor tăieri bugetare în învățământul preuniversitar și a anunțat măsuri pentru accelerarea investițiilor în școli.
Întrebat despre planurile pentru portofoliul Educației, premierul Ilie Bolojan a început prin a respinge speculațiile privind eventuale tăieri de fonduri. Acesta a precizat că prioritatea actuală este deblocarea plăților pentru investiții.
„La capitolul zvonistică avem, din păcate, prea multă, inclusiv legat de posibilele nominalizări la educație sau aspecte care țin de astfel de reduceri care nu au nicio bază reală. (…) Ținta este să reducem perioadele de plăți de la 70-80 de zile, cât au ajuns astăzi, la 15-20 de zile, în așa fel încât să asigurăm fluxurile de plăți. Nu vor fi reduceri în preuniversitar”, a declarat Ilie Bolojan.
Bolojan îi răspunde lui Kelemen, în discuția despre impozitePremierul Ilie Bolojan îi răspunde lui Kelemen Hunor: „Primăriile pot crește impozitele, dar nu pot să le scadă. Vom analiza o corecție legislativă”.
Premierul Ilie Bolojan a declarat că legislația actuală permite primăriilor să crească impozitele pe proprietate peste nivelul minim, dar nu le permite să le scadă. El a anunțat că va analiza posibilitatea unei corecții legislative pentru ca primăriile să poată reduce taxele la nivelul minim, dacă doresc.
Referitor la propunerea UDMR de a reduce impozitele pe proprietate cu 50%, premierul Ilie Bolojan a spus: „Am văzut această propunere în spațiu public făcută de domnul Kelemen Hunor și am discutat cu dânsul în cursul zilei de astăzi. Răspunsul nu poate fi dat foarte simplu, pentru că problema impozitelor pe proprietate este una destul de complexă și are o paletă largă de aplicare”.
Întrebat despre planurile pentru portofoliul Educației, premierul Ilie Bolojan a început prin a respinge speculațiile privind eventuale tăieri de fonduri. Acesta a precizat că prioritatea actuală este deblocarea plăților pentru investiții.
„La capitolul zvonistică avem, din păcate, prea multă, inclusiv legat de posibilele nominalizări la educație sau aspecte care țin de astfel de reduceri care nu au nicio bază reală. (…) Ținta este să reducem perioadele de plăți de la 70-80 de zile, cât au ajuns astăzi, la 15-20 de zile, în așa fel încât să asigurăm fluxurile de plăți. Nu vor fi reduceri în preuniversitar”, a declarat Ilie Bolojan.
Date publice transparenteÎn ceea ce privește învățământul superior, premierul a punctat necesitatea creșterii calității sistemului și a adaptării acestuia la realitatea economică, propunând o transparență totală a rezultatelor obținute de studenți.
„Cred că pentru toți tinerii din România ar fi bine să avem niște date publice transparente, legate de câți absolvenți, de exemplu, ai facultăților de medicină iau rezidențiatul, un procent pe facultăți, pe universități. (…) În condițiile în care ar fi niște date transparente cu privire la trasabilitatea absolvenților, putem să urmărim în ce domenii lucrează în anii următori, dacă domeniul unde vrei să te înscrii are adresabilitate în economie sau nu”, a explicat șeful Guvernului.
Finanțarea în funcție de performanțăBolojan a concluzionat că direcția de dezvoltare trebuie să includă o schimbare a modului în care statul alocă banii către universități.
„Măsuri de creștere a calității, poate finanțarea și în funcție de performanță, nu doar de numărul de studenți, ar putea să aducă schimbări bune în anii următori, nu de pe o zi pe alta, în sistemul de învățământ românesc. (…) Trebuie să facem asta crescând an de an, nu scăzând bugetele pe educație”, a încheiat premierul.
Întrebat despre numirea unui nou ministru al Educației, Ilie Bolojan a precizat că este „săptămâna viitoare e foarte probabil să avem un nou ministru”.
Ryan Wesley Routh, în vârstă de 59 de ani, a fost condamnat de judecătoarea federală Aileen Cannon, la Fort Pierce. Procurorii ceruseră o pedeapsă pe viață, invocând gravitatea faptelor și lipsa de remușcări a inculpatului, în timp ce apărarea solicitase o pedeapsă totală de 27 de ani.
Potrivit anchetatorilor și probelor prezentate în instanță, incidentul a avut loc pe 15 septembrie 2024, la Trump International Golf Club din West Palm Beach. Un agent al Serviciului Secret, aflat într-o misiune de securizare a perimetrului înainte ca Trump să ajungă în zonă, a observat țeava unei arme ieșind din vegetație și a tras în direcția suspectului. Routh a fugit fără să apuce să tragă, dar a fost arestat ulterior în apropiere, după un control în trafic.
La locul în care se ascunsese, anchetatorii au recuperat o armă semiautomată de tip SKS, echipată cu lunetă și încărcător mărit, precum și alte obiecte, inclusiv plăci de protecție balistică găsite în bagaje atârnate de gardul terenului.
Documentele judiciare au arătat, de asemenea, că în vehiculul lui Routh a fost găsită o listă scrisă de mână cu date și locuri unde Trump urma să apară în perioada august–octombrie 2024, iar procurorii au menționat și existența unei note în care suspectul descria episodul drept „o tentativă de asasinat”.
Comportament bizarMai multe relatări din instanță consemnează că Routh a depus cereri și texte considerate bizare, inclusiv o „provocare” adresată lui Trump la o partidă de golf, precum și referiri la Adolf Hitler și președintele rus Vladimir Putin în timpul unor intervenții în sala de judecată.
După citirea verdictului de vinovăție, inculpatul a încercat să se rănească în zona gâtului cu un pix, înainte de a fi imobilizat și scos rapid din sală de către agenții federali.
Procurorul principal al cazului, John Shipley, a susținut că probele au arătat „cât de aproape” a fost suspectul de a-și duce planul la capăt și că intervenția Serviciului Secret a împiedicat un deznodământ fatal.
Tentativa din Florida a fost al doilea atac asupra lui Trump în 2024, după împușcăturile din 13 iulie, la un miting electoral din Butler, Pennsylvania, când un trăgător a deschis focul, rănindu-l pe Trump la ureche și ucigând un participant; atacatorul, identificat ulterior drept Thomas Matthew Crooks, a fost împușcat mortal la fața locului.
„Decizia de a nu plăti prima zi de concediu medical este o decizie care a fost adoptată de guvern la propunerea Ministerului Sănătății în baza unei discuții pe care am avut-o în prealabil cu decidenții din guvern. Și trebuie să discutăm despre ea, nu trebuie să fugim de această măsură. Ea este una în tranzitorie și ține cont de realitățile pe care le avem. Care sunt aceste realități? Anul trecut, cheltuielile pentru concedile medicale plătite de România s-au ridicat la 6 miliarde de lei. Asta înseamnă 1,2 miliarde de euro. Aproximativ 8% din bugetul total al Casei. Anul trecut am avut 77 de miliarde lei buget pentru sistemul de sănătate din România, am suplimentat în ultimele 6 luni cu 11 miliarde și suntem în situația în care, e pentru prima dată, când nu intrăm în anul următor cu datorii pe componenta de sănătate având toate plățile la zi”, spune miercuri Ilie Bolojan.
Potrivit premierului, bugetele pe sănătate sunt niște bugete foarte mari care au crescut an de an și toate tratamentele pe care România trebuie să le asigure au o componentă care se ridică la aproximativ 25 de miliarde din acest buget.
„Ca atare, pentru că această sumă pentru concediile medicale ar putea rămâne în sistem, dar nu pentru concedii, ci pentru a acoperi costul medicamentelor și al servicilor dacă vă aduceți aminte, anul trecut am luat o primă măsură prin care constatând o anumită repetitivitate a unor concedii medicale și știind din toate analizele statisticice că în anumite perioade concediile ies din orice date normale acordându-se din păcate de multe ori destul de ușor am adoptat un prim pachet. Asta a făcut să avem economii de aproximativ 50 de milioane lunar, ceea ce înseamnă extrapolat la un an de zile aproximativ 10% din această sumă”, mai spune Bolojan.
Premierul a mai spus că Ministerul Sănătății și Casa de Sănătate au venit cu propunerea de a suplimenta bugetele pe anumite servicii, de exemplu pentru tratamentele din ambulatoriu.
„În afara sumelor care le-au fost alocate, în așa fel încât, pentru a reduce cheltuielile de sănătate, să rezolve problemele medicale ale pacienților nu prin internare în spital, ceea ce înseamnă costuri mai mari, ci prin internare în ambulatoriu. Aici a fost vorba de aproximativ 1 miliard de lei care a trebuit aloca suplimentar. În aceste condiții, discuția pe care am avut-o a fost să facem economii în zona de concedii medicale și așa cum și alte țări au această măsură, care nu este o măsură de a penaliza un pacient sau un bolnav real, ci este o măsură pentru a descuraja concediile medicale și a gestiona banii economisiți, tot în sistemul de sănătate, pentru a acoperi prețul acestor medicamente, care pentru tratamentele, de exemplu, cele oncologice sunt foarte scumpe și sunt asigurate în aceste condiții de statul român. Acestea au fost logicile pentru care am adoptat în guvern, la propunerea Ministerii Sănătății și a Casei de Sănătate, aceste măsuri”, a explicat premierul.
Bolojan a fost întrebat dacă se caută o soluție pentru bolnavii cronici, bolnavii oncologici, pentru a fi scutiți de această măsură privind neplata primei zile de concediu medical.
„Am toată compasiunea pentru aceste cazuri. Am și aparținător în familie, știu ce înseamnă un astfel de tratament. V-am spus putem să analizăm orice măsură cu privire la efectele pe care le are. Vă rog să vă gândiți că această măsură a intrat de câteva zile în vigoare și vom putea face o evaluare cel puțin după o lună de zile, să vedem care este dinamica acestei măsuri. Ea este una, așa cum v-am spus, tranzitorie, deci pe o perioadă limitată, în așa fel încât în această perioadă să punem în funcție mecanismele prin care atunci când eliberezi un concediu medical, să fii conștient ca medic că ai o răspundere suficient de mare care să nu-ți permită să le acordi nejustificat, pentru că în felul acesta cuantumul acestor concedii crește foarte mult și în loc într-adevăr să-i susținem pe cei care au într-adevăr boli reale grave sau au probleme de sănătate pe care le putem avea fiecare, ne disipăm cheltuielile pentru un sistem care este cu niște sume imense, scăzând și productivitatea muncii, creând și nedreptățile pe care le-ați enumerat, dar creând și o frustrare socială când vezi că unii, cum să vă spun, lipsesc programat de la serviciu, dar nu este vorba despre aceste cazuri, pentru care am toată compasiunea și înțeleg despre ce este vorba”, a mai spus Bolojan.
Procurorii consideră că trebuie modificată legislația penală și procesual penală, dar și legile Justiției. Propunerile au fost strânse după ce procurorii au discutat subiectele în adunările lor generale iar, ulterior, Secția de procurori din CSM a constatat că există unanimitate pentru propunerile de modificări legislative, astfel încât să fie îmbunătățită organizarea și funcționarea sistemului judiciar iar dosarele penale să fie soluționate într-un termen rezonabil.
Sinteza a fost trimisă la ministrul Justiției, Radu Marinescu, către comisiile juridice ale celor două camere ale Parlamentului, dar și către Comitetul pentru analiza și revizuirea legislației în domeniul justiției, care a fost înființat la Guvern de premierul Bolojan.
În materialul sinteză de 10 pagini, procurorii propun următoarele:
Necesitatea modificării procedurii de numire a procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, a procurorilor șefi DNA/DIICOT, a adjuncților acestora, precum și a procurorilor șefi secție din cadrul acestor unități.
S-a apreciat că este necesar ca durata mandatelor pentru procurorul general și pentru procurorii-șefi ai direcțiilor specializate să fie de 5 ani (mandat unic), împrejurare care ar oferi o stabilitate mai mare și o independență sporită față de ciclurile politice. De asemenea, s-a apreciat că ar fi necesară introducerea avizului conform din partea Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
De asemenea, ar trebui înlăturată posibilitatea ca mandatele procurorului general și ale procurorilor șefi ai Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism să fie reînnoite/prelungite după expirare, pentru a evita riscul ca titularii funcțiilor de conducere să fie influențați ori percepuți ca influențați de dorința de a fi reconfirmați. Reînnoirea mandatelor poate crea presiuni politice sau percepția că titularii gestionează deciziile în funcție de cine îi poate menține în funcție.
Secția pentru procurori apreciază că pentru mandatul unic ar trebui luată în considerare și durata de 6 ani, în raport cu necesitatea de a depăși durata mandatelor factorilor politici implicați în procedura de numire (4 ani durata unei legislaturi parlamentare, 5 ani durata mandatului Președintelui României).
În forma actuală, legea permite ministrului justiției să propună numirea nu doar a procurorului general și a procurorilor-șefi ai Direcției Naționale Anticorupție și Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, respectiv a adjuncților acestora, ci și a procurorilor-șefi secție din aceste structuri, cu un simplu aviz consultativ din partea Secției pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii.
Această reglementare extinde în mod nejustificat influența factorului politic asupra funcțiilor cheie din Ministerul Public, afectând independența operațională a acestuia. Procurorii-șefi secție exercită atribuții esențiale în structurarea și orientarea activității penale, iar numirea lor prin decizie politică, fără un filtru decizional profesional, constituie o ingerință excesivă în sistemul de justiție.
Mai mult, avizul consultativ al Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii are un caracter pur formal, putând fi ignorat complet de ministru, ceea ce golește de conținut rolul constituțional al Consiliului ca garant al independenței justiției. Este necesară o reformă legislativă care să limiteze intervenția ministrului doar la funcțiile de vârf – procurorul general, procurorii-șefi DNA și DIICOT, respectiv adjuncții acestora – condiționată de un aviz conform al Secției pentru procurori, iar celelalte funcții să fie ocupate prin concurs organizat de Secția pentru procurori.
De asemenea, s-a apreciat că ar fi necesară introducerea avizului conform din partea Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
În marea majoritate a unităților de parchet consultate s-a apreciat că este necesară reglementarea competenței Direcției Naționale Anticorupție de a investiga infracțiuni de corupție comise de magistrați.
Direcția Națională Anticorupție dispune de infrastructura necesară pentru a investiga magistrații implicați în acte de corupție, având un corp de procurori specializați în lupta împotriva corupției la nivel înalt, selectați printr-un concurs riguros din rândul celor cu peste 10 ani de experiență profesională. De asemenea, beneficiază de resurse umane și logistice adecvate, incluzând ofițeri de poliție judiciară specializați în anchete penale și măsuri de supraveghere tehnică, experți antifraudă, informaticieni și investigatori financiari.
Corupția în rândul magistraților și la nivel înalt nu poate fi combătută eficient prin structuri nespecializate, lipsite de personal propriu pe toate palierele de instrumentare și de o bază logistică sustenabilă.
Promovarea judecătorilor și procurorilor, la toate nivelurile, inclusiv la nivelul instanței supreme și la nivelul parchetului general, trebuie să se realizeze prin examen scris de tip grilă, ca modalitate principală de selecție, având ca obiect atât verificarea cunoștințelor teoretice, cât și rezolvarea de spețe practice.
Examenul scris reprezintă singura modalitate de promovare care poate asigura un criteriu obiectiv, transparent și verificabil de evaluare profesională, cu eliminarea sau diminuarea subiectivismului, a evaluărilor discreționare și a riscului de dependență profesională a magistratului.
Promovarea prin examen scris are, totodată, un efect pozitiv major asupra formării profesionale continue a magistraților, constituind un instrument real de creștere a calității actului de justiție. Posibilitatea înscrierii periodice la examen determină judecătorii și procurorii să își actualizeze constant cunoștințele, să studieze doctrina și jurisprudența recentă și să mențină un nivel ridicat de pregătire profesională.
Propunerile formulate urmăresc reîntoarcerea la componența colegiilor de conducere anterioară modificărilor aduse prin Legea nr. 304/2022, astfel cum erau prevăzute de art. 49 din Legea nr. 304/2004. Dispozițiile introduse prin Legea nr. 304/2022 privind componența colegiilor de conducere au condus la o concentrare excesivă a deciziei la nivelul conducerii instanței sau parchetului, în special în cazul instanțele judecătorești unde colegiul de conducere are atribuții esențiale de organizare și funcționare. În forma actuală, majoritatea este deținută de magistrați cu funcții de conducere, a căror numire și revocare sunt influențate direct sau indirect de conducătorul instanței sau parchetului, ceea ce transformă decizia colegială într-una formală și golește de conținut principiul conducerii colective. S-a apreciat că se impune revenirea la forma anterioară Legii nr. 304/2022 care asigura o reprezentare mai largă a magistraților și un control colegial real asupra deciziilor administrative.
S-a apreciat că este necesară modificarea procedurii de numire în funcțiile de conducere din cadrul instanțelor și parchetelor în sensul introducerii unui concurs sau examen de verificare a cunoștințelor teoretice privind managementul și organizarea judiciară și a unui proiect de management.
În cadrul adunărilor generale s-a apreciat că se impune modificarea cadrului normativ privind delegarea judecătorilor și procurorilor, în sensul întăririi independenței magistratului și a eliminării riscului de utilizare a delegării ca instrument de presiune profesională.
Propunerea vizează modificarea competenței de a dispune delegarea magistraților în favoarea Secției pentru judecători sau a Secției pentru procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii.
Limitarea duratei delegării și a posibilității de prelungire, prin stabilirea unei durate maxime totale, a unui plafon al prelungirilor succesive.
Limitarea posibilității de detașare a magistraților doar la instanțe, la parchete, la Consiliul Superior al Magistraturii și la Institutul Național al Magistraturii/Școlii Naționale de Grefieri, corelativ cu crearea condițiilor de ocupare a funcțiilor din cadrul instituțiilor din justiție, altele decât instanțele și parchetele, preponderent cu personal asimilat.
S-a apreciat că se impune revenirea la regula potrivit căreia durata cursurilor la Institutului Național al Magistraturii să fie de doi ani.
În cadrul adunărilor generale s-a arătat că este imperios necesar ca parchetele de pe lângă judecătorii să fie reorganizate într-un parchet local unic la nivelul fiecărui județ, pentru a echilibra volumul de activitate și a suplini deficitul de procurori de la nivelul parchetelor mici, situate în localități neatractive pentru ocuparea posturilor.
S-a apreciat că este necesară arondarea la fiecare unitate de parchet unde se efectuează preponderent urmărire penală proprie (parchetele de pe lângă curți de apel și parchetele de pe lângă tribunale), raportat la schema de procurori, a unor organe de poliţie judiciară proprii care să îşi desfăşoare activitatea în mod direct în cadrul Ministerului Public, al căror statut să fie similar celui prevăzut de art. 10 din OUG nr. 43/2002, având în vedere faptul că în prezent, cu câteva excepţii punctuale, nu există astfel de posturi în schemele de personal ale unităţilor de parchet, fiind necesară adoptarea unei astfel de măsuri în vederea eficientizării activităţii de urmărire penală, prin specializarea unor organe de poliţie judiciară în cadrul parchetelor şi prin înlăturarea dublei subordonări: cea ierarhică faţă de organele de conducere din cadrul M.A.I. şi cea faţă de procurori în ceea ce priveşte activitatea de urmărire penală desfăşurată.
În cadrul adunărilor generale s-a apreciat că se impune introducerea unei dispoziții în Legea nr. 303/2022 prin care să se stabilească expres faptul că exercitarea dreptului la liberă exprimare al magistratului este garantată și că semnalarea disfuncționalităților din sistemul judiciar nu poate face obiectul cercetării disciplinare
În cadrul adunărilor generale s-a solicitat însușirea recomandării Comisiei de la Veneția referitoare la răspunderea disciplinară a magistraților în sensul reglementării caracterului definitiv al hotărârilor secțiilor în cazul în care acestea resping acțiunea disciplinară inițiată de Inspecția Judiciară împotriva unui judecător sau procuror
În ceea ce privește gestionarea volumului mare de activitate cu consecințe asupra duratei de soluționare a cauzelor penale ei propun următoarele:
a) Neînregistrarea tuturor faptelor sesizate prin reglementarea unei proceduri de filtrare a acestora, care să îi confere procurorului prerogativa unei analize de oportunitate în ceea ce privește declanșarea urmăririi penale cu privire la fapta sesizată (similar legislației din alte state, de exemplu în Țările de Jos).
b) Simplificarea procedurii acordului de recunoaștere a vinovăției și a procedurii de renunțare la urmărirea penală.
c) Eliminarea dublei calități (suspect și inculpat) a persoanei cercetate în faza de urmărire penală.
d) Crearea unei infrastructuri digitale care să sprijine activitatea de urmărire penală.
Procurorii var să fie eliminată și camera preliminară – pe care nu o consideră eficientă și vor să fie reglementat expres principiul tempus regit actum – în sensul ca deciziile CCR, respectiv cele ale ÎCCJ care produc efecte erga ones să nu aducă atingere actelor procedurale întocmite anterior publicării deciziilor.
Secția de procurori din CSM vrea să nu mai poată fi atacată soluția de clasare din două etape, doresc să poată dispună măsuri de siguranță a confiscării extinse și insistă ca organele de cercetare penală din cadrul DGA să poată să intre în dosare penale.
Procurorii nu mai doresc nici ca expertiza să fie obligatorie pentru determinarea prejudiciului în cazul infracțiunilor de evaziune fiscală, vor să modifice dispozițiile referitoare la renunțarea la urmărire penală și doresc să limiteze posibilitatea de a se invoca nulitatea relativă.
Reglementarea momentului de la care curge termenul de prescripție – reprezintă o altă propunere a procurorilor CSM. Ei cer o intervenție legislativă astfel încât să se introducă o nouă prevedere în Codul penal – în sensul ca infracțiunile pentru care sunt prevăzute modalități alternative ale elementului material reprezintă o forma a unității de infracțiune cu durata in timp pentru care termenul de prescripție se calculează de la data comiterii ultimei modalități alternative prevăzute de legea.
„Cu titlu exemplificativ, în materia infracțiunilor de corupție, epuizarea infracțiunii ar urma să fie stabilită la momentul ultimei primiri sau remiteri a folosului necuvenit, indiferent de numărul actelor de executare (tranșelor) ori de modalitatea alternativă de realizare a elementului material”, arată CSM.
