Evenimentul a fost reflectat pe larg de publicații importante precum Politico și Reuters, care au analizat atât implicațiile politice, cât și pe cele economice ale acestei schimbări bruște de putere.
Potrivit jurnaliștilor de la Politico, liderul AUR, George Simion, este considerat principalul strateg din spatele demiterii premierului Ilie Bolojan. Publicația subliniază asocierea controversată dintre PSD și un partid de extremă dreapta, o mișcare care a surprins inclusiv Grupul Socialiștilor și Democraților din Parlamentul European.
Contextul politic internCăderea Guvernului Bolojan vine într-un context politic tensionat, la mai puțin de un an după alegerile prezidențiale în care Nicușor Dan l-a învins pe George Simion. Guvernul condus de Bolojan, susținut de Partidul Național Liberal, se afla la putere din 2025, după demisia fostului premier Marcel Ciolacu.
Presa poloneză a tratat votul din Parlament drept „Breaking News”, accentuând caracterul neașteptat al alianței dintre PSD și „extrema dreaptă”. Această schimbare de paradigmă politică riscă să afecteze echilibrul forțelor la nivel european, mai ales în interiorul familiilor politice tradiționale.
Riscurile economice majoreConform Reuters, căderea Guvernului Bolojan ar putea avea consecințe economice severe. Instabilitatea politică deschide perspectiva unui blocaj care ar putea dura săptămâni sau chiar luni, afectând negativ piețele financiare.
Printre principalele riscuri identificate se numără:
România are termen până în august pentru a finaliza reformele necesare deblocării a aproximativ 11 miliarde de euro din fondurile UE. În lipsa unor măsuri rapide și coerente, țara riscă nu doar pierderea acestor fonduri, ci și deteriorarea indicatorilor macroeconomici.
Căderea Guvernului Bolojan amplifică instabilitatea politicăCăderea Guvernului Bolojan amplifică incertitudinea politică și oferă oportunități de creștere pentru partidele populiste. Potrivit analizelor internaționale, partidul condus de George Simion este în ascensiune în sondaje, iar contextul actual ar putea accelera această tendință.
În același timp, negocierile pentru formarea unei noi majorități parlamentare se anunță dificile, iar lipsa unui consens rapid ar putea prelungi criza politică.
Tehnicianul în vârstă de 43 de ani va fi prezentat oficial la începutul viitorului sezon, în condițiile în care clubul basc este concentrat în prezent pe ultimele patru meciuri din actuala stagiune. Terzić îl va înlocui pe Ernesto Valverde.
Edin Terzić vine după două mandate pe banca echipei Borussia Dortmund, alături de care a câștigat Cupa Germaniei 2021 și a fost foarte aproape de titlul din Bundesliga în 2023.
De asemenea, a condus echipa germană până în finala UEFA Champions League 2024.
Înainte de a deveni antrenor principal la Borussia, Terzić a activat în cadrul academiei și departamentului sportiv al clubului din Dortmund.
La nivel internațional, a fost secund la West Ham United și Beşiktaş JK.
Anunțul vine la scurt timp după ce Valverde a atins borna de 500 de meciuri pe banca lui Athletic.
Echipa din Bilbao ocupă locul 8 în campionatul Spaniei, fiind în luptă directă pentru cupele europene cu echipa la care evoluează internaționalul român Ionuț Radu, Celta Vigo.
Liderul grupului senatorilor UDMR a afirmat că România traversează „un moment complicat, nu doar politic, ci profund uman”.
„Dincolo de calcule și majorități, există o realitate pe care nu avem voie să o ignorăm. Orice guvern ar guverna astăzi, România se află într-o situație dificilă. În jurul nostru există război, tensiuni geopolitice, o economie dependentă de economia globală și presiuni bugetare tot mai mari”, a spus Lorand Turos.
Acesta a subliniat că aceste probleme „nu țin cont de culoarea politică și nu dispar printr-un vot în Parlament”, avertizând că actuala criză politică este resimțită direct de populație.
„Trebuie să ne uităm direct la realitatea oamenilor, la cetățeanul din Satu Mare sau din Constanța. Ce vede el astăzi? Vede haos politic. Vede instabilitate. Vede nesiguranță. Și mai grav, simte că nimeni nu-i poate garanta că ziua de mâine va fi mai ușoară decât ziua de azi sau cel puțin nu va fi mai grea”, a declarat liderul senatorilor UDMR.
„Cine va guverna dacă pleacă acest guvern?”Turos a afirmat că rolul clasei politice este „să ofere sprijin, stabilitate și speranță”, nu să amplifice tensiunile, criticând lipsa unor soluții clare din partea inițiatorilor moțiunii.
„Este iresponsabilitate să destitui un guvern fără să vii cu soluții. Nu doriți acest guvern. Nu-l mai doriți premier pe domnul Ilie Bolojan. E clar. Dar cine va guverna dacă pleacă acest guvern? Ce soluții viabile puteți oferi? Ce majoritate va vota și va susține un guvern stabil? Și care vor fi prioritățile noului guvern? Chiar dacă în sistemul constituțional român nu există instrumentul moțiunii constructive, cei care inițiază o moțiune de cenzură au obligația morală de a oferi alternative înainte să arunce în aer o guvernare”, a subliniat acesta.
UDMR nu va vota moțiunea de cenzură, a spus Lorand Turos, explicând că decizia ține de responsabilitate politică.
„Nu pentru că nu există probleme. Există și sunt serioase. Dar credem că în acest moment responsabilitatea politică înseamnă să nu adăugăm instabilitate peste o realitate deja complicată”, a spus acesta.
„ Am văzut colegii noștri de la Partidul Social-Democrat cum plâng pe umărul veteranilor, cum plâng pe umărul mamelor, cum plâng pe umărul asistațiilor sociali, dar știți cum o fac? O fac de în ușa magazinelor de pantofi de mii de euro, perechea Louboutin (…).
Plâng de pe umărul acelora care plimbă Louis Vuitton prin aeroporturile din România. Plâng cu lacrimi de crocodil de la balcoanele acelor vile imense în care dacă s-ar muta două, trei direcții deconcentrate din județ ar sta foarte bine acolo și ar viețui foarte bine”, a acuzat deputatul PNL.
El a precizat că social – democrații nu fac decât un singur lucru: „Să-și umplă conturile, de fiecare dată, timp de 36 de ani, când ajung la guvernare, vor un singur lucru. Vor agențiile statului, vor toate acele ministere avizatoare și când apare un personaj, un om care spune stop, în acel moment apare o moțiune de cenzură”, a declarat Gigel-Sorinel Ştirbu.
Făcând un atac direct la Grindeanu, deputatul PNL a precizat că el și Bolojan au în comun un singur lucru: ambii au scos mulțimea în stradă, însă din motive diferite.
„Grindeanu, dumneavoastră aveți ceva în comun cu domnul Bolojan. Văd că amândoi când ați fost prim-miniștrii României, ați scos lumea în stradă. Bine, motivele au fost altele. La dumneavoastră să vă gonească acasă, pe Bolojan să îl susțină”, a declarat Știrbu.
Adresându-se lui Simion, Deputatul PNL, i-a spus că „va face cumetrie cu PSD”. „Vă urez succes în noua dumneavoastră cumetrie. Marea problemă este, când faceți partajul, că vă veți certa pe cutiile de pantofi”, a conchis Știrbu. În cadrul votului moțiunii, peste 400 de parlamentari sunt prezenți în sala plenului Camerei Deputaților.
Diana Buzoianu (USR) a spus la tribuna Parlamentului că actuala criză politică este „fabricată în laboratoarele de la București și de la Moscova” și că a costat deja 2,2 miliarde de euro, cheltuiți de stat ca să nu se prăbușească leul.
„PSD mai este pro-european doar cu steagul când și-l pune pe la conferințele de presă. Altfel, românii care astăzi nu mai vor hoție, românii care nu mai vor clientelism peste clientelism, toți acești români văd pe cine te poți baza și pe cine nu”, a spus Buzoianu.
Ea a adăugat că România nu mai poate să fie un stat captiv al unor parlamentari și al unor oameni politici care pur și simplu așteaptă să se rotească puterea politică ca să aibă acces la privilegii.
„Grupurile de interese, m-am întâlnit cu ele din primele zile de mandat. Ele erau cele care se luptau să fie protejate, bine mersi, clădirile ilegale de pe plaje. Ele erau cele care se luptau ca balastierile să fie în continuare ascunse, balastierile ilegale. Da, și aceste grupuri sunt tare supărate. Pentru că în momentul de față această moțiune de fapt nu este despre oameni, nu este despre interesul lor, nu este despre economie. Este pur și simplu despre privilegii. Sunteți disperați, aveți o groază teribilă în dumneavoastră pentru că pur și simplu vedeți că se închid robinetele cu banii publici care înainte ajungeau în buzunarele dumneavoastră”, a declarat ministra Mediului.
„Oamenii văd cine trage România înainte”Aceasta a mai spus că românii văd ce se întâmplă.
„Pentru că pentru fiecare hoț care se bucură astăzi de această moțiune de cenzură, că este salvat și că privilegiile lui nu vor mai fi oprite, pentru fiecare hoț există mii de români care muncesc cinstit, se duc acasă și-și câștigă un salariu onest în fiecare lună. Pentru fiecare șef de instituție publică care dă contracte cu dedicație și care astăzi este foarte bucuros de noul mariaj PSD-AUR, pentru fiecare astfel de șef de instituție există mii de români care și-au construit o carieră politică decentă cu muncă. Și acești oameni s-au săturat să fie invizibili în Parlament. Acești oameni vă văd, văd cine trage România înainte, văd cine blochează România, văd cine se luptă pentru lege, văd cine se luptă pentru combinații”, a mai declarat Diana Buzoianu.
Gazetarul a scris pe Facebook că discursul susținut de Bolojan în Parlament a fost, în opinia sa, „cel mai adevărat, drept și deci patriotic discurs din ultimii 36 de ani ai acestei țări”.
„Moțiunea trece, Bolojan rămâne! Rămâne în mintea și sufletul românilor care au așa ceva. Ilie Bolojan a rostit cel mai adevărat, drept și deci patriotic discurs din ultimii 36 de ani ai acestei țări”, a transmis Cristian Tudor Popescu.
Acesta l-a numit pe premier „patriotul Bolojan” și a făcut trimitere la un îndemn atribuit lui Ion Luca Caragiale: „Iubește România ca pe o mamă, nu ca pe o damă!”, despre care spune că „și-a găsit vocea în Parlamentul României”.
Declarația vine într-o zi cu miză politică majoră, în care Parlamentul dezbate și votează moțiunea de cenzură inițiată de PSD și AUR împotriva Guvernului condus de Ilie Bolojan.
În discursul susținut în fața parlamentarilor, Ilie Bolojan a afirmat că o eventuală plecare a sa din funcție nu ar rezolva problemele României.
„Eu pot să plec, dar problemele acestei țări nu pleacă odată cu mine”, a spus premierul în timpul dezbaterii moțiunii de cenzură.
Premierul Ilie Bolojan a respins, în plen, acuzațiile formulate în moțiunea depusă împotriva Guvernului și a criticat dur PSD, acuzând formațiunea că a încercat să joace „rolul opoziției în interiorul Guvernului”.
Șeful Guvernului a declarat că a preluat mandatul într-un moment dificil, în care România venea după anul 2024 cu „cel mai mare deficit”. El a precizat că deficitul „nu l-a produs”, ci l-a găsit, și că nu putea fi ascuns. Potrivit acestuia, situația a fost cauzată de guvernele anterioare, care „au ignorat reformele”.
George Simion a declarat, marți, că, pe lângă votarea unei moțiuni de cenzură, se mai întâmplă ceva în Palatul Parlamentului: „are loc prezentarea raportului unui an de președinție sub Nicușor Dan. Și imaginea este una neagră. Deznădejde, dezbinare și sărăcie”.
„Din păcate, Nicușor Dan alege astăzi să-l sacrifice pe loialul tovarăș de drum, care probabil se prefigura a fi competitor electoral în mintea lui încălcită. Dragi români, n-a fost ușor. A fost Nicușor. Din păcate, o coaliție care spunea pro-europeană și se bazea doar pe trădare, cum s-a întâmplat în ultimii 35 de ani, astăzi cere capul lui Moțoc și crede că noi toți din această sală suntem trădători. Am primit zeci de telefoane. Sunt colegi din opoziție care au fost surpriși de atenția care le-a fost dată. Au fost chemați la mese, li s-a întins mâna, li s-a zâmbit și li s-a explicat cum nu trebuie să voteze moțiunea, că voința poporului român este alta. Nu, dragi români, noi am auzit vocea românilor și, domnule Bolojan, noi o să facem în continuare ceea ce vor românii de la noi, iar mesajul nostru este clar. Noi nu suntem de vânzare, noi nu suntem trădători”, a declarat Simion în plenul Parlamentului.
AUR își asumă guvernareaEl a făcut apel și la UDMR să voteze moțiunea, pentru că „altfel vă veți alătura și dumneavoastră corului celor care își închipuie că sunt salvatori”.
„De salvatori tot am avut parte în acești ani și s-a pus o presiune imensă în spațiul public în ultimele zile, din partea celor care îl prezentau ca salvatori pe Klaus Iohannis, din partea celor care acum un an veniseră cu salvatorul Nicușor Dan, principalul vinovat pentru moțiunea care va trece astăzi, și acum l-au găsit ca salvator și aprinzător de lumini pe Ilie Bolojean. Aveți grijă că minciuna nu mai ține și, din păcate, lovitura de stat, așa cum am fost noi acuzați că o dăm prin această moțiune de cenzură, ați dat-o voi în decembrie 2024”, a mai spus George Simion.
Președintele AUR acuză guvernarea Ilie Bolojan că a a generat în primele luni de guvernare recesiune economică, cu trei trimestre la rând de criză economică.
Simion a mai spus că este timpul pentru „reconciliere națională”, „este timpul pentru speranță, este timpul pentru viitor”, iar AUR își asumă guvernarea.
„Da, ne asumăm viitorul acestei țări, ne asumăm o guvernare viitoare, ne asumăm să redăm speranța românilor. România trebuie să meargă înapoi la votul românilor, domnule Bolojan. Dacă vreți într-adevăr să fiți reformatori, 300 de parlamentari, tăierea banilor pentru partidele politice și două tururi pentru alegerea primarilor și președinților de consilii județene. Haideți că puteți dacă vreți”, a mai spus George Simion.
„Partidele politice europene își cheltuiesc banii în mod necorespunzător, în timp ce publicul este lăsat în întuneric cu privire la ce se întâmplă. Departamentul de finanțe al Parlamentului European a constatat că partidele politice și fundațiile au cheltuit în mod necorespunzător 1,5 milioane de euro în timpul campaniei electorale europene din 2024″, dezvăluie Politico.
„Cheltuielile Comisiei Europene pentru consultanții energetici au crescut cu 400% în ultimul deceniu Dependența de consilieri externi a atras critici pentru potențiale conflicte de interese”, arată Financial Times.
Per total, cheltuielile cu consultanță externă în toate domeniile de politică au crescut cu 173%, ajungând la 1,45 miliarde de euro între 2014 și 2024, conform celor mai recente cifre disponibile ale Comisiei, analizate de ONG-ul climatic Aria și FT.
În domeniul climei și energiei, unde UE și-a extins considerabil activitatea legislativă în temeiul legii sale privind clima din 2019, Pactul verde european, cheltuielile cu consultanța au crescut cu 433%, ajungând la 127 de milioane de euro în aceeași perioadă.
Pactul Verde este văzut ca agenda moștenită a actualei președinte a Comisiei, Ursula von der Leyen, și a angajat blocul comunitar să reducă emisiile de gaze cu efect de seră la zero până în 2050. Dar a generat și o serie de acte legislative pentru tranziția economiei și protejarea mediului, a căror reducere este solicitată acum de organismele industriale, argumentând că birocrația împovărătoare este unul dintre motivele cheie ale creșterii economice lente a UE.
Unele acte legislative cheie, cum ar fi regulile de raportare a mediului și interzicerea motoarelor cu ardere internă începând cu 2035, au fost deja diluate ca răspuns la preocupările industriei.
Creșterea dependenței de firmele de consultanță pentru a ajuta la conceperea și implementarea acestui regulament are loc în contextul în care Comisia pregătește o revizuire a personalului său la sfârșitul acestui an, în efortul de a utiliza mai bine inteligența artificială în procesul său de elaborare a politicilor.
Senatorul PSD Radu Oprea a susținut un discurs amplu și critic în Parlament, în cadrul dezbaterii moțiunii de cenzură, în care a cerut demiterea premierului Ilie Bolojan și a acuzat Guvernul de lipsă de reforme reale, decizii netransparente și măsuri economice dure.
Oprea: Ilie Bolojan trebuie să plece acasăÎn intervenția sa, Radu Oprea a lansat unul dintre cele mai dure mesaje politice ale zilei, afirmând că actualul premier este responsabil pentru starea de tensiune socială și economică:
„Ilie Bolojan trebuie să plece acasă, astăzi. Toată această suferință are o singură cauză – încăpățânarea unui om, căreia nu-i place să asculte, pentru că se putea și altfel. Dar el este singurul care știe tot.”
Critici privind lipsa reformelorSenatorul PSD a contestat ideea de reformă promovată de Guvern, susținând că măsurile adoptate nu ar reprezenta schimbări reale, ci doar reduceri de cheltuieli:
„A fost vreo reformă reală? Nu, doar tăieri cinice și absurde. De ce? Pentru un singur scop: întreținerea mitului reformatorului”.
El a mai adăugat că, în opinia sa, guvernarea ar fi orientată mai mult spre imagine publică decât spre rezultate concrete:
„Pe Bolojan nu-l interesează schimbarea în bine, ci ca o parte a societății să strige de durere, iar cealaltă să se bucure. Cu cât mai multe strigăte de suferință, cu atât mitul este mai puternic.”
Acuzații privind lipsa empatiei și direcția guvernăriiRadu Oprea a criticat dur stilul de guvernare, afirmând că acesta ar fi lipsit de empatie și orientat spre măsuri dure.
„Împăratul nu este doar gol. Este cinic și lipsit de empatie.”
El a susținut că reforma reală ar trebui să însemne eficiență administrativă și servicii mai bune pentru cetățeni, nu reduceri de cheltuieli:
„Reforma înseamnă eficiență, digitalizare, servicii mai bune pentru toți. Nimic din toate acestea nu este pe agenda lui Bolojan.”
Acuzații privind companiile de statÎn discursul său, senatorul PSD a ridicat semne de întrebare și asupra unor posibile decizii economice privind companii strategice de stat.
„În cel mai netransparent mod cu putință, pe ordinea de zi au apărut trei companii pregătite pentru prăduială – Hidroelectrica, RomGaz și CEC. Metoda – plasament privat accelerat.”
El a susținut că astfel de decizii ar ridica semne de întrebare privind beneficiarii reali:
„De ce vindeți acum? Cui folosește? Românilor, cu certitudine, nu!”
Mesaj politic: „Pe partea cui suntem?”Radu Oprea a pus în discuție direcția politică a guvernării și mandatul primit de parlamentari.
„Pe partea cui stăm? A celor care guvernează împotriva românilor sau a românilor înșiși? 9,2 milioane de români v-au dat un mandat. Nu să tăceți, nu să vă negociați votul.”
În final, senatorul PSD a vorbit despre dialog și colaborare.
„Vom porni un drum nou – o coaliție pro-europeană în care să învățăm să ne ascultăm, să colaborăm și să lucrăm împreună spre binele cetățenilor.”
Pe 5 mai 1956, în noaptea de Înviere, se năștea în Siliștea, un sat din Teleorman, un băiat care avea să devină scriitor.
Astăzi, Ștefan Mitroi împlinește 70 de ani și chiar el remarcă, zâmbind, potrivirea dintre nașterea sa și noaptea Învierii, ca și cum viața și-ar fi anunțat, de la bun început, gustul pentru simboluri.
Siliștea lui Mitroi nu este Siliștea-Gumești a lui Marin Preda, deși cele trei sate cu același nume din Teleorman pot crea confuzii.
Este o altă Siliște, cu legendele ei proprii: conacul familiei Noica se vedea din curtea casei părintești, peste gârlă.
Bunica din cutia de lemnConstantin Noica se născuse acolo cu câteva decenii înainte.
„S-au dus și boierul, și boieria din el”, spune Mitroi – o frază care, rostită de el, sună mai mult a elegie decât a constatare.
Copilăria din sat a fost vie și nesfârșită – sau cel puțin așa i s-a părut atunci.
Moartea a intrat în viața lui odată cu bunica, pusă într-o cutie de lemn și urcată într-o căruță cu flori de gheață pe piept.
Mitroi era copil, dar a plâns.
„Cu toate că mai aveam mult până să devin om, am plâns și eu, care eram doar copil, și nu pentru că m-am luat după cei mari, ci pentru că așa mi-a venit.”
Mașina de scris pe care o putea folosi doar noapteaAstăzi, îi vine câteodată să plângă când se gândește la toți cei pe care i-a pierdut. Dar cel mai greu îl poartă alt gând: că și-a pierdut, „aproape fără să știe cum și când”, copilăria.
Primele poeme le-a scris cu ajutorul unui dascăl tânăr, tocmai ieșit de pe băncile Liceului Pedagogic – domnul învățător Chiru Bălan – care i-a descoperit talentul și l-a luat sub aripa lui. Singura mașină de scris din sat se afla la sediul CAP-ului.
Președintele le dădea cheia, dar o puteau folosi numai noaptea.
„Îmi aduc aminte de o noapte geroasă de iarnă. O lună mare deasupra capetelor noastre și zăpada scârțâind sub picioare. Aș fi vrut să țină la nesfârșit drumul acela. Cu noi doi poleiți de lumina lunii. […] Era ca și cum toată frumusețea acelei nopți o scrisesem eu, iar domnul învățător o bătea la mașină, coborându-se la mintea mea.”
„N-am reușit decât să mă arestez pe mine însumi”A absolvit Facultatea de Drept din Iași și a intrat în magistratură. A durat câteva luni. Renunțarea la toga de procuror rămâne, probabil, cea mai celebră butadă a biografiei sale:
„N-am apucat să arestez decât un singur om: pe mine însumi, care mi-am simțit toate visurile de până atunci închise în această profesie.”
Tatăl n-a vorbit cu el aproape un an după plecare. Mitroi făcea naveta spre Alexandria, bea cu colegii câteva pahare de vin după-amiaza, și într-o zi și-a văzut viitorul „în golul unuia dintre paharele acelea”. Dar a mai fost un moment decisiv: o femeie de vârsta mamei s-a repezit să-i sărute mâna.
„Mă chinui să devin scriitor și acum”„M-a cuprins o mare rușine. Am văzut-o în femeia aceea pe mama. Nu-i sărutasem niciodată mâna mamei, în vreme ce ea îmi săruta lui mâna. Era foarte posibil ca rușinea de care zic să se repete. Ca să fiu sigur că n-o să fie așa, am plecat.”
A plecat de la Alexandria la București, să devină ziarist și scriitor.
„Mă chinui să devin și acum”, spune la 70 de ani — cu acea modestie pe care unii o vor fi luând în serios, și pe care el o rostește probabil cu un zâmbet.
„Mă simțeam trecând din lumea mare a Moromeților în lumea asta mică”Cea mai frumoasă carte din copilărie, mărturisește Mitroi, n-a fost una tipărită.
A fost bunica Tudora — „o carte vorbită, pe care o citeam zilnic cu urechile făcute pâlnie”.
Năcută în 1890, bătrâna aducea din memorie întâmplări din vechime cu o prospețime de parcă tocmai se petrecuseră.
Au urmat „La Medeleni”, „Winnetou”, dar niciuna nu i-a rămas mai aproape decât „Amintiri din copilărie” și „Moromeții”.
„Eu mă simt câteodată trecând prin paginile Moromeților, ieșind din lumea lor mare în lumea aceasta mică, deși realitatea le prezintă în mod mincinos invers.”
„Premiile nu sunt aducătoare de prieteni”Despre premii vorbește cu detașare – ba chiar cu o ușoară ironie:
„Premiile nu te fac scriitor. Mai degrabă te strică.
Bașca faptul că nu sunt aducătoare de prieteni. Au totuși și ele un merit: îi îndepărtează de tine pe unii dintre cei care pretindeau că-ți sunt.”
„A deschide ochii este egal cu a deschide o carte”Iar despre viitorul cărții tipărite, Mitroi este senin, dar are o condiție: „cel puțin câtă vreme vom supraviețui și noi”.
Despre tehnologie spune că este o unealtă pe care oamenii o însuflețesc și că școala ar trebui să-i învețe pe copii să păstreze distanța, „nu împingându-i spre trecut, ci deschizându-le ochii spre viitor”.
La 70 de ani, concluzia lui Ștefan Mitroi e simplă și rotundă, cum sunt lucrurile la care te gândești o viață întreagă:
„Între a deschide ochii și a deschide o carte poate fi pus, fără teama de a greși, semnul egalității.”
Scriitorul și jurnalistul Ștefan Mitroi, colaborator permanent al Ziarului Lumina al Patriarhiei Române, a fost distins în 2024 cu Ordinul Sanctus Stephanus Magnus.
Preasfințitul Părinte Varlaam Ploieșteanul, Episcop vicar patriarhal, i-a înmânat distincția acordată de Preafericitul Părinte Daniel, Patriarhul Bisericii Ortodoxe Române, într-o ceremonie desfășurată la Palatul Patriarhiei.
Inițiativa, care urmărește să modifice legea energiei, introduce un mecanism de „compensare cantitativă”, prin care energia produsă și livrată în rețea este scăzută din cea consumată, la același preț al energiei active.
Astfel, prosumatorii nu ar mai fi dezavantajați de taxe și tarife atunci când livrează energie, iar factura ar reflecta mai corect diferența dintre consum și producție, spun autorii proiectului.
Cine ar putea beneficiaProiectul vizează în special prosumatorii casnici, adică persoanele fizice cu instalații de până la 27 kW.
Inițiatorii, parlamentari AUR, susțin că această categorie trebuie tratată diferit față de marii producători mari: „Nu este corect să fie tratați la fel prosumatorul cu putere instalată de 1-27 kW și prosumatorul cu putere instalată de sute de kW”.
Parlamentarii susțin că schimbările urmăresc să readucă prosumatorii la rolul inițial – acela de a produce energie pentru consum propriu: „noțiunea de prosumator a apărut pentru a defini un producător minor de energie ce este motivat de acoperirea consumului gospodăriei proprii”.
„Încurajarea dezvoltării sustenabile a capacităților de producție de energie din surse regenerabile destinate în principal autoconsumului, și nu comercializării energiei”, spun aceștia.
Ce s-ar schimba concretDacă proiectul ar fi adoptat, energia livrată în rețea ar fi compensată direct cu cea consumată, iar eventualul surplus ar putea fi folosit inclusiv pentru plata facturilor la gaze.
În același timp, prosumatorii ar avea posibilitatea să compenseze energia între mai multe locuri de consum și ar putea opta pentru donarea valorii surplusului către școli, spitale sau azile.
Cum funcționează sistemul în prezentInițiatorii suțin că piața s-a schimbat în ultimii ani, pe măsură ce numărul și dimensiunea prosumatorilor au crescut. „Noțiunea inițială de prosumator s-a diluat rapid pe măsură ce puterile instalate au fost din ce în ce mai mari”.
În aceste condiții, spun aceștia, prosumatorii ajung frecvent să livreze în rețea energie care depășește consumul propriu: „prosumatorul se află într-o relație de dependență față de rețeaua de distribuție întrucât producția acestuia este fluctuantă, iar infrastructura de stocare este, de cele mai multe ori, absentă, iar prosumatorul este dependent de rețeaua de distribuție pentru a-și asigura consumul când producția este scăzută și pentru a injecta energia electrică produsă în exces la un moment dat”.
Aviz favorabil, dar cu rezerveConsiliul Economic și Social a dat aviz favorabil proiectului, însă cu mai multe observații importante.
Instituția atrage atenția că modificările pot genera probleme de interpretare și nu sunt suficient de clare. De asemenea, CES avertizează că limitarea prosumatorilor la persoane fizice nu este pe deplin aliniată cu legislația europeană, care definește prosumatorul „într-o manieră generală, fără a restrânge această calitate la persoane fizice”.
În același timp, instituția subliniază că relația dintre prosumator și furnizor trebuie să rămână una comercială, bazată pe acordul părților, și „nu poate fi transformată într-o obligație de serviciu public în sarcina furnizorului”.
Ce efecte ar avea în practicăDacă ar fi adoptată, legea ar putea face investițiile în panouri solare mai atractive pentru gospodării, prin reducerea directă a facturilor și utilizarea mai eficientă a energiei produse.
Pe de altă parte, ar limita beneficiile pentru prosumatorii mari și ar orienta sistemul mai mult spre autoconsum, nu spre producție pentru vânzare. Iar unele prevederi ar putea crea dificultăți în aplicare și ar necesita clarificări suplimentare pentru a evita blocaje sau interpretări diferite.
Într-un studiu interdisciplinar, cercetătorii au aplicat teoria entropiei la turism, sugerând că experiențele pozitive de călătorie pot susține sănătatea fizică și mentală în moduri care ar putea ajuta la încetinirea unor semne ale îmbătrânirii, potrivit ScienceDaily.
Cum ar putea călătoriile să influențeze îmbătrânireaEntropia este adesea descrisă ca mișcarea universului către dezordine.
În contextul sănătății, cercetătorii sugerează că experiențele pot susține sau perturba capacitatea organismului de a rămâne organizat și de a funcționa bine.
Experiențele pozitive de călătorie pot ajuta la reducerea acestei tendințe către dezordine, în timp ce călătoriile stresante sau nesigure pot împinge organismul în direcția opusă.
„Îmbătrânirea, ca proces, este ireversibilă. Deși nu poate fi oprită, poate fi încetinită”, a spus Fangli Hu, doctorandă.
Potrivit lui Hu, călătoriile pot îmbunătăți starea de bine prin plasarea oamenilor în medii noi, încurajarea mișcării, creșterea interacțiunii sociale și crearea de emoții pozitive.
Aceleași idei apar deja în domenii precum turismul de wellness, turismul de sănătate și turismul de yoga.
Terapia prin călătorie și sistemele de apărare ale organismuluiPrivită prin prisma entropiei, terapia prin călătorie ar putea deveni o intervenție semnificativă în domeniul sănătății, a spus Hu.
Ideea este că experiențele pozitive de călătorie, ca parte a mediului unei persoane, pot ajuta organismul să mențină o stare mai sănătoasă de entropie scăzută, influențând patru sisteme majore ale organismului.
Călătoriile combină adesea un mediu necunoscut cu experiențe relaxante.
Noile cadre pot stimula organismul, crește activitatea metabolică și ajuta la activarea proceselor de auto-organizare care mențin funcționarea fără probleme a sistemelor biologice.
Aceste experiențe pot stimula, de asemenea, sistemul imunitar adaptativ, care ajută organismul să recunoască și să răspundă la amenințările externe.
Eliberarea de stres, mișcarea și îmbătrânirea sănătoasăActivitățile relaxante din timpul călătoriilor pot contribui, de asemenea, la reducerea stresului cronic și la calmarea unei răspunsuri imunitare hiperactive.
Recreerea poate ușura tensiunea și oboseala din mușchi și articulații, susținând echilibrul metabolic și întărind capacitatea organismului de a rezista la uzură.
Acest lucru contează deoarece călătoriile rareori înseamnă doar a sta nemișcat.
Călătoriile includ adesea plimbări prin orașe, trasee de drumeții, alpinism, ciclism sau pur și simplu petrecerea mai mult timp în picioare decât de obicei.
Această activitate fizică poate crește metabolismul, consumul de energie și circulația nutrienților în organism, toate acestea putând susține sistemele care mențin organismul reparat și rezistent.
Moțiunea de cenzură, intitulată „STOP «Planului Bolojan» de distrugere a economiei, de sărăcire a populației și de vânzare frauduloasă a averii statului”, a fost citită săptămâna trecută în plenul reunit al Parlamentului. Dezbaterea și votul au fost programate pentru astăzi, 5 mai, de la ora 11.00, iar votul este secret, cu bile.
Pentru ca Guvernul să fie demis, moțiunea trebuie să obțină cel puțin 233 de voturi „pentru”, adică majoritatea absolută a celor 463 de parlamentari. Nu contează numărul celor prezenți în sală, ci numărul total al mandatelor. Dacă pragul este atins, Executivul este demis automat și rămâne cu atribuții limitate până la instalarea unui nou guvern.
Criza politică a început după ruperea coaliției care îl susținea pe Ilie Bolojan. Guvernul fusese învestit în 23 iunie 2025, cu 301 voturi pentru și 9 împotrivă, ca Executiv pro-european format din PSD, PNL, USR, UDMR și minorități. Relația dintre PSD și premier s-a deteriorat însă pe fondul măsurilor economice și al disputelor privind reformele administrative și fiscale.
Pe 23 aprilie, miniștrii PSD și-au depus demisiile, iar partidul a transmis că premierul nu mai are sprijinul unei majorități parlamentare. Ulterior, social-democrații și-au retras și reprezentanții din funcții politice guvernamentale, inclusiv secretari de stat și prefecți.
Calculele din Parlament pentru moțiuneLa ora redactării, miza principală este dacă PSD și AUR reușesc să transforme semnăturile de pe moțiune în voturi efective. PSD și AUR au împreună, potrivit calculelor Mediafax, 219 parlamentari și mai au nevoie de aproximativ 14 voturi pentru a trece pragul de 233. Voturile decisive sunt la parlamentarii SOS România, POT, PACE, la neafiliați și la grupul minorităților naționale.
Tabăra guvernamentală pornește cu un deficit evident: PNL, USR și UDMR au împreună 164 de parlamentari, iar cu sprijinul minorităților ar ajunge la 181. Problema pentru Ilie Bolojan este că minoritățile, cu 17 deputați, nu au decis o linie comună de vot, astfel că fiecare parlamentar poate vota individual.
PNL și USR au ales o strategie de boicot al votului. Liberalii au anunțat că vor participa la dezbatere, dar vor părăsi sala la momentul votului, cu excepția câtorva reprezentanți care vor supraveghea procedura. USR a anunțat, la rândul său, că parlamentarii formațiunii vor fi prezenți în plen, dar nu vor vota moțiunea. De cealaltă parte, PSD a decis ca propriii parlamentari să își arate votul cu bilele la vedere.
Calculele s-au complicat după ce parlamentari din Partidul UNIT au anunțat că, deși au semnat moțiunea, nu o vor vota. Este una dintre diferențele importante dintre numărul de semnături și numărul real de voturi pe care inițiatorii se pot baza în plen.
Ce se întâmplă dacă moțiunea treceDacă moțiunea de cenzură este adoptată, Guvernul Bolojan cade, dar rămâne interimar. Constituția prevede că un guvern demis îndeplinește doar actele necesare administrării treburilor publice, până la depunerea jurământului de către noul cabinet.
După vot, președintele României trebuie să cheme partidele la consultări și să desemneze un candidat pentru funcția de prim-ministru. Candidatul desemnat are la dispoziție 10 zile pentru a cere votul de încredere al Parlamentului asupra programului și listei Guvernului.
Scenariile discutate sunt: un guvern minoritar în jurul PNL-USR-UDMR, un nou acord politic care să includă PSD, o formulă tehnocrată sau prelungirea crizei până la găsirea unei majorități. Ilie Bolojan a spus că, dacă moțiunea trece, PNL ar putea intra într-o guvernare, dar nu într-o coaliție cu PSD, sau ar putea trece în opoziție pentru a construi „un pol de modernizare”.
Alegerile anticipate sunt invocate politic, dar rămân greu de declanșat. Constituția permite dizolvarea Parlamentului doar dacă acesta nu acordă votul de încredere pentru formarea Guvernului în termen de 60 de zile de la prima solicitare și numai după respingerea a cel puțin două propuneri de învestitură.
Ce se întâmplă dacă moțiunea picăDacă moțiunea nu ajunge la 233 de voturi, Guvernul Bolojan rămâne în funcție. Politic însă, Executivul ar continua să guverneze cu o susținere fragilă, fără PSD și cu nevoia de a negocia punctual proiectele importante. Bolojan a anunțat deja discuții cu USR, UDMR și minoritățile pentru funcționarea unui guvern minoritar și a propus un moratoriu parlamentar pentru adoptarea proiectelor necesare PNRR.
Președintele Nicușor Dan a transmis, înaintea votului, că indiferent de rezultat România va continua direcția occidentală și că statul va continua să funcționeze.
Potrivit surselor Mediafax, la nivelul conducerii statului există evaluarea că moțiunea de cenzură are șanse ridicate să fie adoptată. Aceleași surse susțin că, în cazul căderii Guvernului, președintele Nicușor Dan ar urma să convoace, într-o primă etapă, consultări informale cu partidele politice, înaintea unei decizii privind nominalizarea unui nou prim-ministru. Sursele Mediafax indică și posibilitatea ca desemnarea unui premier să fie amânată, pe fondul instabilității politice și al lipsei unor premise clare pentru formarea rapidă a unei majorități. O astfel de variantă ar prelungi negocierile dintre partide și ar împinge decizia de la Cotroceni spre momentul în care s-ar contura o formulă guvernamentală mai stabilă.
Istoricul moțiunilor de cenzurăMoțiunile de cenzură au fost folosite frecvent în România postdecembristă, dar rareori au dus la căderea Guvernului. Din 1989 până în prezent, au fost înregistrate aproximativ 50 de moțiuni de cenzură, dintre care doar șase au fost adoptate.
Primul guvern demis prin moțiune de cenzură a fost Cabinetul Emil Boc I, în 13 octombrie 2009, prin moțiunea „11 împotriva României”, care a trecut cu 254 de voturi pentru și 176 împotrivă. A urmat Guvernul Mihai Răzvan Ungureanu, demis în 27 aprilie 2012, după doar 78 de zile de mandat, cel mai scurt mandat postdecembrist al unui Executiv.
Un caz special a fost cel al Guvernului Sorin Grindeanu, demis în 2017 printr-o moțiune inițiată chiar de PSD și ALDE, partidele care îl susținuseră inițial. Moțiunea a trecut cu 241 de voturi pentru și 10 împotrivă.
În 2019, Guvernul Viorica Dăncilă a fost demis cu 238 de voturi pentru, iar în 2020 a căzut Guvernul Ludovic Orban I, după ce Executivul își asumase răspunderea pe alegerea primarilor în două tururi. Ultimul premier demis prin moțiune de cenzură a fost Florin Cîțu, în 5 octombrie 2021, când moțiunea a primit 281 de voturi pentru, cel mai mare scor obținut vreodată de un astfel de demers.
Dacă moțiunea de astăzi trece, Ilie Bolojan devine al șaptelea premier postdecembrist demis prin votul Parlamentului. Dacă pică, Guvernul supraviețuiește, dar intră într-o nouă etapă politică: una a guvernării minoritare, cu negocieri permanente și cu o majoritate care trebuie reconstruită de la un vot la altul.
Un oficial militar a declarat agenției de știri Tasnim că, după rapoartele SUA privind atacurile, autoritățile iraniene au efectuat o anchetă, care a constatat că forțele americane „au atacat și au tras asupra a două ambarcațiuni mici de marfă care transportau civili și se deplasau de la Khasab, de pe coasta Omanului, spre coasta iraniană”, potrivit AlJazeera.
„Acest comportament pripit și stângaci al inamicului provine din teama excesivă și coșmarul armatei americane cu privire la operațiunile cu ambarcațiuni rapide ale IRGC”, a declarat oficialul militar, citat de Tasnim.
După ce a raportat că forțele americane au atacat luni ambarcațiunile mici iraniene, CENTCOM, care conduce operațiunile americane în regiune, a declarat că elicopterele de atac Sea Hawk și Apache „au fost utilizate pentru a elimina ambarcațiunile mici iraniene care amenințau transportul comercial”.
Washingtonul a declarat că ambarcațiunile au fost distruse în timp ce încercau să interfereze cu transportul comercial în timpul operațiunilor americane de redeschidere a Strâmtorii.
Fotografiile și videoclipurile postate pe rețelele de socializare de către locuitorii din zonă par să arate un incendiu de proporții izbucnit la JSC VNIIR-Progress, un institut de stat rus care produce componente pentru arme de înaltă precizie utilizate de Moscova în atacurile asupra Ucrainei, potrivit The Kyiv Independent.
Au fost auzite explozii în zona instalației, după o alertă de raid aerian care anunța o amenințare cu rachete în regiune. Canalele media rusești de pe Telegram au raportat că o rachetă FP-5 Flamingo de fabricație ucraineană a provocat daune instalației.
Guvernatorul local, Oleg Nikolaiev, a afirmat că o persoană a fost rănită în atacul asupra orașului Cheboksari.
Potrivit Statului Major General al Ucrainei, institutul dezvoltă, de asemenea, sisteme de război electronic (EW), inclusiv rețelele de antene Kometa, utilizate pentru a bruia semnalele satelitare, radio și radar.
Antena Kometa este utilizată în dronele de tip Shahed, rachetele de croazieră Iskander-K și modulele de bombe aeriene ghidate — toate arme de înaltă precizie folosite de Rusia pentru a lovi ținte civile și militare din toată Ucraina.
Institutul, care a mai fost lovit în iulie 2025, este situat la aproximativ 1.200 de kilometri distanță de granița cu Ucraina.
Au fost raportate atacuri în mai multe regiuniAtacul din Cheboksari are loc în contextul unui atac mai amplu asupra diverselor regiuni rusești, fiind raportate explozii în Crimeea, precum și în orașele Voronej și Kazan.
Guvernatorul regiunii Leningrad, Alexander Drozdenko, a raportat, de asemenea, că 18 drone au fost doborâte deasupra regiunii Leningrad, fiind semnalat un incendiu într-o zonă industrială din Kirishi, o localitate situată la 115 kilometri sud-est de Sankt Petersburg.
Primarul Moscovei, Sergei Sobianin, a declarat, de asemenea, că o dronă a fost doborâtă în timp ce se apropia de capitala Rusiei.
Cel puțin 18 aeroporturi rusești au emis o interdicție temporară de decolare pe fondul proiectilelor ucrainene care se apropiau, fiind declarate alerte de raid aerian în regiuni aflate la o distanță de până la 2.000 de kilometri de granița dintre Rusia și Ucraina.
Armata ucraineană nu a comentat încă atacurile raportate, iar amploarea pagubelor cauzate nu a fost clară imediat.
Psihologii indică faptul că obiectivul constă mai degrabă în stabilirea unor rutine care să ne îmbunătățească viața, potrivit elEconomista.
Astfel, persoanele cele mai disciplinate au în comun nouă obiceiuri foarte eficiente și susținute de psihologie.
Primul dintre acestea este trezirea devreme, deoarece acest lucru permite să profităm mai mult de zi și să fim mai productivi.
Cu toate acestea, ideal este ca acesta să fie un obicei dobândit treptat, ajustând progresiv programul, mai ales în cazul persoanelor care au tendința de a se trezi târziu și de a se culca, de asemenea, târziu.
În al doilea rând, exercițiul fizic regulat contribuie la reducerea nivelului de stres, ceea ce ajută la reducerea rumegării mentale și la creșterea nivelului de concentrare.
Trebuie subliniat faptul că nu este necesar să introducem sportul „radical”, ci doar 15 sau 20 de minute pe zi sunt mai mult decât suficiente pentru a începe să vedem rezultate.
La aceasta se adaugă importanța hidratării și a unei alimentații adecvate.
Una dintre cele mai importante mese ale zilei este micul dejun.
Deși nu este absolut necesar, persoanele cu mai multă disciplină sunt de obicei foarte atente la prima masă a zilei.
În al șaselea rând, se află importanța planificării și organizării încă de la prima oră a zilei.
Stabilirea listelor de sarcini permite gestionarea timpului și maximizarea productivității.
În cele din urmă, practicarea mindfulness-ului și concentrarea asupra obiectivelor este, fără îndoială, unul dintre cele mai importante obiceiuri.
Mindfulness-ul presupune o serie de exerciții de meditație care ne ajută să ne concentrăm asupra prezentului, să reducem nivelurile de stres și chiar să îmbunătățim creativitatea.
Agenția oficială de știri a Chinei, Xinhua, a precizat că explozia a avut loc luni după-amiază la o fabrică de artificii din orașul Changsha, provincia Hunan, potrivit AP.
Aproape 500 de salvatori au fost trimiși, iar persoanele aflate în zonele de pericol au fost evacuate de autorități, invocând riscurile ridicate prezentate de două depozite de praf de pușcă de la fața locului, se arată în raport.
Autoritățile investighează cauza exploziei, dar au luat „măsuri de control” împotriva celor responsabili de companie, se menționează în raport, fără a se specifica însă care sunt aceste măsuri.
Pentru a preveni alte accidente în timpul operațiunii, echipele de salvare au adoptat măsuri precum pulverizarea și umidificarea pentru a elimina potențialele pericole.
De asemenea, au fost mobilizați trei roboți pentru a ajuta la operațiunea de căutare și salvare.
În februarie, China a raportat două explozii mortale la magazine de artificii în perioada Anului Nou Lunar.
Jonathan Rinderknecht urmează să fie judecat începând cu 8 iunie pentru rolul său în „Incendiul Palisades”, care a ucis 12 dintre cele 31 de victime care au pierit în total în incendiile din Los Angeles din ianuarie 2025, potrivit Le Figaro.
În documentele judiciare depuse săptămâna trecută, procurorii îl descriu ca pe un șofer Uber revoltat de compania capitalistă, care ar fi incendiat cartierul Pacific Palisades, un refugiu al vedetelor unde vilele cu vedere la ocean valorează milioane.
Cu două săptămâni înainte de a trece la acțiune, istoricul său de căutări pe internet conținea cereri precum „să eliminăm toți miliardarii”, potrivit procuraturii.
De asemenea, se pare că a căutat sloganul „eliberați-l pe Luigi Mangione”, americanul acuzat de uciderea șefului United Healthcare, un caz care a provocat o controversă intensă în Statele Unite, deoarece acesta a fost uneori ridicat la rangul de Robin Hood modern pe rețelele de socializare.
Furie împotriva lumii„Mulți pasageri” pe care Jonathan Rinderknecht i-a transportat „l-au descris pe inculpat ca fiind furios, intens, conducând haotic și rostind tirade în care spunea că era «furios pe lume»”, a declarat Luigi Mangione, referindu-se la capitalism și la faptul că acesta nu-i face dreptate.
Jonathan Rinderknecht a pledat până acum nevinovat.
În timpul unui interogatoriu de la sfârșitul lunii ianuarie 2025, anchetatorii l-au întrebat de ce ar putea cineva să provoace un incendiu în cartierul Pacific Palisades.
Suspectul ar fi răspuns atunci că un posibil piroman ar putea fi motivat de resentimente față de bogați, în timp ce „noi suntem practic sclavi ai acestora”, potrivit procurorului.
De asemenea, el ar fi comparat gestul cu un act de „disperare” similar cu crima pentru care a fost acuzat Luigi Mangione.
Arestat în Florida în octombrieConform noilor documente judiciare, Jonathan Rinderknecht era, de asemenea, furios după ce fusese recent respins de o fostă colegă de serviciu, cu care avusese o scurtă relație.
Arestat în Florida la începutul lunii octombrie, suspectul este un fost rezident al cartierului Pacific Palisades, care a crescut în Franța.
El este acuzat că a provocat un incendiu în noaptea de Revelion din 2025 în munții care domină acest cartier de lux din Los Angeles.
Acest incendiu inițial, pe care pompierii credeau că l-au stins, a reaprins pe 7 ianuarie, devastând cartierul și o parte din orașul Malibu, potrivit procurorilor federali.
Centrala de la Zaporojie, cea mai mare din Europa, cu șase reactoare, a fost ocupată de forțele ruse în primele săptămâni ale invaziei Ucrainei de către Moscova, din februarie 2022, potrivit Reuters.
De atunci, fiecare parte a acuzat-o în mod regulat pe cealaltă de acțiuni militare care ar putea compromite siguranța centralei, situată în apropierea liniei frontului de război.
Într-o postare pe X, AIEA a afirmat că o echipă de experți ai săi a vizitat Laboratorul de Control al Radiațiilor Externe (ERCL) al centralei, la o zi după ce conducerea rusă a centralei a declarat că aceasta a fost lovită de o dronă.
„Echipa a observat avarii la unele dintre echipamentele de monitorizare meteorologică ale laboratorului, care nu mai sunt operaționale”, a precizat AIEA, agenția de supraveghere nucleară a ONU, în comunicatul său.
Comunicatul precizează că directorul general al AIEA, Rafael Grossi, a lansat un nou apel „la maximă reținere militară în apropierea tuturor instalațiilor nucleare, pentru a evita riscurile de siguranță”.
Centrala, care în prezent nu produce energie electrică, a fost lovită de mai multe ori de drone de la începutul conflictului. Conducerea centralei a declarat că pagubele au fost minore și că, în rest, operațiunile nu au fost afectate.
Una dintre liniile de alimentare externe ale centralei – necesară pentru răcirea combustibilului nuclear – este avariată de la sfârșitul lunii martie, iar AIEA a declarat săptămâna trecută că încearcă să organizeze un armistițiu local pentru a efectua lucrările de reparație.
Grossi a efectuat mai multe vizite la centrala de la Zaporojie de când aceasta a trecut sub controlul Rusiei, iar AIEA a plasat observatori permanenți la Zaporojie și la celelalte trei centrale nucleare funcționale din Ucraina.
Jorge Emilio Rey, guvernatorul provinciei Cundinamarca din Columbia, a declarat pe platforma de socializare X că în momentul exploziei, care a avut loc luni după-amiază, în mină se aflau 15 mineri, dar a adăugat că trei dintre aceștia au reușit să scape din mină „pe cont propriu”.
Unul dintre ei a fost transportat la spital, potrivit AP.
Mina este situată în Sutatausa, o localitate aflată la aproximativ 74 km de capitala Bogota și la 2.500 de metri deasupra nivelului mării.
Echipele de salvare și ambulanțele au sosit la fața locului luni pentru a ajuta minerii blocați.
Accidentele miniere sunt frecvente în centrul Columbiei, unde zeci de mici operatori exploatează mine de cărbune și smaralde.
În 2023, 11 mineri au fost uciși de o explozie la o altă mină de cărbune din Sutatausa. În 2020, 11 mineri au murit în timpul unui accident minier în Cucunuba, o altă localitate din provincia Cundinamarca.
