Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Caransebeş au transmis că cercetează două persoane acuzate de tâlhărie calificată după un jaf, în timpul nopții, la o sală de jocuri
„La data de 01.04.2026, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caransebeș a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpaţii M.A.M. şi D.S.B., cercetaţi sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie calificată, (…), reţinându-se că, la data de 01.04.2026, în jurul orei 00:02 (în timpul nopţii), inculpaţii M.A.M. şi D.S.B., având feţele acoperite cu cagulă și capul acoperit cu gluga de la geacă, au pătruns în interiorul Cazinoului „Q Slots”, din centrul mun. Caransebeş, jud. Caraş-Severin, ocazie cu care inculpatul D.S.B. a împins-o, a trântit-o la sol şi a ţinut-o de mâini pe persoana vătămată P.G.I., iar în acelaşi moment, inculpatul M.A.M. i-a smuls borseta pe care aceasta o avea la brâu, sustrăgând astfel suma de bani ce se afla în interior (aproximativ 10.000 lei)”, a transmis Parchetul într-un comunicat de presă.
Procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caransebeș a formulat propunere de arestare preventivă faţă de cei doi indivizi și au sesizat judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Caransebeş.
Miercuri s-a admis propunerea de arestare preventiv pentru o perioadă de 30 de zile.
Cercetările în dosar sunt efectuate de către organul de cercetare penală din cadrul Poliţiei Municipiului Caransebeş – Biroul de Investigaţii Criminale, sub supravegherea procurorului de caz.
Decizia a fost validată de Comitetul Executiv al forului european, fiind prima oară când Dijon organizează faza finală a competiției.
Turneul final, programat pe 16 și 17 mai 2026, va reuni patru dintre cele mai puternice echipe din Europa. Vor participa campioana en-titre Thüringer HC (Germania), formația gazdă JDA Bourgogne Dijon Handball, debutanta MOL Esztergom (Ungaria) și echipa daneză Viborg HK.
Viborg a trecut în sferturi de ultima reprezentantă a României rămase în competiție, Rapid București. Danezele au câștigat în tur cu 35-26, iar Rapid s-a impus în Capitală, în manșa retur, cu 32-26, insuficient pentru calificare.
Din România au mai participat, în faza grupelor, Minaur Baia Mare și Corona Brașov.
Meciurile de la turneul final vor avea loc în Palais des Sports. Arena are o capacitate de aproximativ 3.000 de locuri, care a mai găzduit diverse evenimente sportive internaționale.
Tragerea la sorți pentru stabilirea semifinalelor va avea loc pe 7 aprilie.
Forțele ruse au lansat 339 de drone în cursul nopții, iar alte peste 360 de drone au fost trimise în timpul zilei, potrivit datelor furnizate de forțele aeriene ucrainene. În urma atacurilor, cel puțin cinci persoane au fost ucise, iar mai multe clădiri civile și infrastructuri au fost avariate, scrie Euronews. Un atac cu dronă asupra unei mașini în regiunea Herson, aflată în apropierea frontului, a ucis o femeie și a rănit grav alte două persoane. În regiunea Cerkasî, o altă dronă a provocat moartea a patru persoane, potrivit autorităților locale.
Infrastructură civilă lovită de drone în vestul UcraineiAtacurile au vizat și zone din vestul Ucrainei, aproape de granița cu Polonia. În orașul Luțk, dronele rusești au avariat un terminal poștal și o instalație de distribuție a alimentelor. Compania de curierat Nova Poshta a publicat imagini cu un depozit în flăcări după atac. Primarul orașului, Ihor Polishchuk, a confirmat că resturi de drone au provocat și incendii la o clădire rezidențială. Locuitorii din mai multe zone au fost evacuați temporar, iar echipele de intervenție au încercat să stingă incendiile provocate de explozii.
În paralel cu atacurile aeriene, Rusia susține că a intensificat presiunea pe linia frontului. Ministerul rus al Apărării a afirmat că trupele sale ar fi capturat două sate din estul Ucrainei și că ar fi ocupat complet regiunea Luhansk.Afirmația nu a putut fi confirmată independent. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris situația de pe front drept „destul de tensionată”.
Negocierile de pace rămân blocateAtacurile au avut loc la o zi după ce Kremlinul a respins o propunere a Ucrainei pentru un armistițiu temporar în perioada Paștelui. Zelenski a declarat că a avut totuși o convorbire „pozitivă” cu negociatori americani, printre care Steve Witkoff și Jared Kushner, privind relansarea procesului de pace. La discuții au participat și secretarul general al NATO, Mark Rutte, precum și senatorul american Lindsey Graham, potrivit liderului ucrainean.
Invazia pe scară largă lansată de Rusia împotriva Ucrainei în februarie 2022 a intrat acum în al cincilea an de conflict. Toate încercările de a negocia o soluție diplomatică au stagnat în ultimele luni. Potrivit unor oficiali occidentali, atenția diplomatică a Statelor Unite s-a concentrat tot mai mult asupra conflictului din Iran. Acest lucru a încetinit eforturile internaționale pentru reluarea negocierilor de pace în Ucraina.
Pe măsură ce atacurile aeriene și perturbările din transportul maritim zguduie Orientul Mijlociu, lanțul global de aprovizionare pentru acest metal al „tranziției verzi” se confruntă cu cea mai importantă încercare din ultimul deceniu. Astfel, de la începutul acestei săptămâni, aluminiul a avansat cu aproximativ 8% până în timpul sesiunii de astăzi, atingând un maxim local la 3.527 dolari pe tonă metrică, arată Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România.
Aluminiul de la Bursa de Metale din Londra (LME) a înregistrat o creștere de aproximativ 10% în decursul lunii martie și a ajuns la un preț recent de aproape 3.450 de dolari pe tonă metrică. Principalul catalizator îl reprezintă o serie de atacuri care afectează marile topitorii din Golful Persic, în special instalațiile operate de Aluminium Bahrain (Alba) și Emirates Global Aluminium (EGA).
Deși companiile încă evaluează amploarea totală a pagubelor, Alba a semnalat deja reduceri de capacitate de aproape 20%. Efectele asupra producției sunt amplificate și de blocajele din Strâmtoarea Ormuz. Această cale navigabilă îngustă reprezintă un punct de trecere pentru aproximativ 5,5 milioane de tone de aluminiu primar anual, ceea ce reprezintă aproximativ 9% din producția globală. Având în vedere că peste 80% din metalul din regiune este destinat exportului, orice risc de tranzit transformă o problemă de producție regională într-un eveniment de penurie globală, explică Radu Puiu.
Deficitul este tot mai greu de ignoratPiața emite un semnal clasic de criză cunoscut sub numele de „backwardation”. Acest fenomen apare atunci când prețul spot (prețul de cumpărare al metalului astăzi) este cu mult mai mare decât prețul pentru livrarea peste trei luni. În prezent, această primă a sărit peste 60 de dolari pe tonă, cel mai ridicat nivel din 2007 și evidențiază dezechilibrul acut de pe piața metalului.
Comercianții plătesc această „taxă de deficit” pe fondul dispariției principalelor plase de siguranță din piața financiară. Stocurile din depozitele LME s-au redus cu peste 60% din mai anul trecut și au coborât la cele mai scăzute niveluri de la jumătatea lui 2023. În același timp, oferta rămâne rigidă: topitoriile de aluminiu sunt mari consumatoare de energie, greu de repornit după oprire, iar eventualele avarii ale echipamentelor pot întârzia reluarea producției timp de luni întregi.
De asemenea, cererea este susținută de China, unde indicele PMI din sectorul manufacturier a urcat din nou peste 50, semnalând o expansiune. Dacă cel mai mare consumator mondial de aluminiu își accelerează din nou achizițiile într-un moment în care oferta din Golf rămâne afectată, deficitul de pe piață se va adânci rapid, subliniază analistul financiar XTB România.
Întreg Occidentul depinde de doar câteva centreCând stocurile sunt atât de scăzute, prețurile devin volatile. Fiecare știre care vizează o întârziere a livrării sau o actualizare cu privire la o topitorie poate declanșa fluctuații importante ale prețurilor. Acest lucru creează o „primă de risc” pentru aluminiu, pe care alte metale similare precum cuprul sau nichelul nu o au în prezent. Pentru investitori, situația pune în centrul atenției producătorii și reciclatorii care ar putea beneficia de marje mai mari.
În plus, aluminiul este „coloana vertebrală” a producției moderne, având un rol esențial în transport, pentru că reduce greutatea vehiculelor electrice și cele din industria aerospațială. Mai mult, acesta este folosit frecvent și în industria ambalajelor, dar și în infrastructură, prin rețele electrice și cadre pentru panouri solare.
Pe măsură ce costurile de producție cresc, producătorii trebuie să decidă dacă absorb impactul asupra marjelor lor sau transferă costurile către consumatori. Dacă aceste șocuri de aprovizionare persistă, aluminiul ar putea deveni un factor principal al inflației „persistente” în sectorul industrial.
Actuala criză arată că lumea occidentală depinde de doar câteva mari centre de producție. Golful Persic este o putere în domeniul metalelor destinate exportului, iar Strâmtoarea Ormuz este singura cale de tranziție.
Pe măsură ce geopolitica revine ca principal catalizator pentru piața materiilor prime, companiile sunt forțate să reevalueze riscul. Acest lucru va duce, probabil, la un mediu de prețuri mai ridicate pentru o perioadă lungă, pe măsură ce companiile investesc în lanțuri de aprovizionare mai rezistente, deși mai scumpe, mai adaugă Radu Puiu.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a transmis un mesaj de amenințare Armeniei în timpul vizitei premierului Nikol Pashinyan la Moscova, pe 1 aprilie, scrie Kyiv Independent.
În cadrul unei declarații publice, Vladimir Putin a declarat că Armenia trebuie să facă o alegere în privința parteneriatelor economice și politice.
„Observăm că în Armenia există o discuție despre dezvoltarea relațiilor cu Uniunea Europeană. Tratăm acest lucru cu absolut calm… Dar ar trebui să fie evident și declarat sincer de la bun început că apartenența la o uniune vamală atât cu UE, cât și cu Uniunea Economică Eurasiatică (UEEA) este imposibilă”, a spus Putin.
Acesta a spus apoi că Rusia vinde gaze Armeniei la un preț „substanțial” mai mic decât cel al Uniunii Europene, adăugând că este „alegerea Armeniei” dacă să colaboreze cu UE sau cu Rusia.
În timpul conversației lor publice, Putin a abordat și subiectul opoziției politice din Armenia, spunând că Rusia „ar dori foarte mult ca toate aceste partide politice și politicieni să poată participa la viața politică internă în timpul alegerilor”, și adăugând că „unii sunt în detenție, în ciuda faptului că au pașapoarte rusești”.
Declarațiile sale au fost interpretate ca o aluzie la Samvel Karapetyan, un om de afaceri influent care a încercat să intre în politică și care s-a confruntat cu probleme juridice.
Nikol Pashinyan, de asemenea, fără a-l numi pe Karapetyan, a spus că legea armeană impune candidaților politici să dețină exclusiv cetățenie armeană, adăugând că „nicio restricție” nu este impusă opoziției politice în astfel de circumstanțe.
Armenia și Rusia au menținut de mult timp legături strânse, dar relația lor a fost supusă unor tensiuni tot mai mari în ultimii ani.
Una dintre aceste surse a fost ceea ce Erevanul consideră a fi eșecul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), o alianță condusă de Rusia, de a lua apărarea Armeniei în timpul luptelor reluate cu Azerbaidjanul pentru Nagorno-Karabah în 2022.
Decizia marchează o ruptură formală de una dintre ultimele structuri de cooperare rămase din spațiul ex-sovietic și confirmă orientarea strategică a țării spre integrarea europeană, scrie Ziarul de Gardă.
Votul survine după o reducere treptată a participării în această organizație, autoritățile invocând lipsa beneficiilor reale și incompatibilitatea cu angajamentele europene. Un argument central îl reprezintă nerespectarea de către Federația Rusă a principiilor fundamentale ale CSI, în special obligația statelor membre de a recunoaște și respecta integritatea teritorială și inviolabilitatea frontierelor.
Republica Moldova părăsește CSI invocând suveranitatea și integritatea teritorialăȘeful diplomației de la Chișinău, Mihai Popșoi, a declarat anterior că Republica Moldova părăsește CSI nu din spirit de revanșă, ci ca un act de eliberare și afirmare a suveranității statului.
Potrivit acestuia, decizia reprezintă „ruperea ultimului fir care ne ține ancorați într-un trecut toxic” și o declarație clară că Republica Moldova este un stat european, independent.
Prin votul Parlamentului, Chișinăul denunță două documente-cheie: acordul de constituire a CSI și statutul organizației, ceea ce înseamnă ieșirea formală din comunitate. Anterior, autoritățile moldovene au renunțat deja la zeci de acorduri sectoriale încheiate în cadrul CSI.
Republica Moldova părăsește CSI pe fondul declinului relevanței organizațieiRepublica Moldova părăsește CSI într-un context regional marcat de tensiuni și conflicte.
Comunitatea Statelor Independente a fost creată în 1991, imediat după destrămarea URSS, ca o platformă de cooperare între fostele republici sovietice. De-a lungul timpului, însă, organizația a fost criticată pentru eficiența redusă și lipsa unor rezultate concrete.
După semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană în 2014, Chișinăul a început să-și diminueze implicarea în CSI, proces accelerat după invazia rusă în Ucraina din 2022. Autoritățile au subliniat că majoritatea mecanismelor funcționale au fost deja înlocuite prin cooperare bilaterală sau acorduri cu Uniunea Europeană.
Reacția MoscoveiDupă anunțul oficial, purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, a declarat că autoritățile de la Chișinău nu pot decide unilateral ce acorduri păstrează, susținând că hotărârea finală ar trebui aprobată de statele membre ale CSI.
Cu toate acestea, autoritățile moldovene au reiterat că Republica Moldova părăsește CSI în mod legal și suveran, iar relațiile bilaterale cu statele din regiune vor continua acolo unde există interese comune, în afara cadrului instituțional al comunității.
Responsabilitatea pentru condamnarea României în procesul cu Pfizer este a fostului premier Nicolae Ciucă și a fostului ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, spune, la RFI, vicepreședintele USR Radu Mihaiu, după ce un tribunal din Bruxelles a condamnat în primă instanță Polonia și România să plătească un sold restant pentru vaccinurile anti-Covid.
„Decizia este executorie, dar asta nu înseamnă că ea va fi executată mâine. Există niște proceduri specifice pentru tipurile acestea de sume. Nu mă aștept ca anul acesta să fie plătită întreaga sumă, poate o parte mai mică, va trebui să vedem inclusiv din punct de vedere bugetar cum se întâmplă acest lucru”, spune Mihaiu.
Deputatul USR subliniază că „din păcate, este o consecință a unor decizii proaste care s-au luat cred că la nivelul anului 2022 și 2023, când întreaga Europă a avut aceeași problemă. Doamna Ursula von der Leyen a semnat un contract pentru ca Pfizer să-și relocheze niște capacități de producție în Europa, ca să poată face niște vaccinuri anti-Covid. Și 24 de state europene au negociat cu Pfizer, în așa fel încât să nu trebuiască să plătească pe loc, să fie niște sume mai mici, să fie mai puține vaccinuri și așa mai departe, dar și Pfizer să-și poată recupera investiția. România, împreună cu Ungaria și Polonia, au decis să nu facă o înțelegere cu Pfizer, au ignorat practic chemarea Pfizer la negocieri, au uitat să răspundă la adresă, ceea ce a continuat acest proces, care s-a pierdut săptămâna aceasta, în primă instanță”, mai spune vicepreședintele USR.
Radu Mihaiu spune că există doi responsabili pentru pierderea procesului României cu Pfizer: „Răspunderea cred că a fost în anul 2022 și este împărțită între Ministerul Sănătății și primul-ministru din anul 2022, respectiv domnul Rafila și domnul Ciucă”.
Tribunalul francofon de primă instanță din Bruxelles a decis că România trebuie să plătească 600 de milioane de euro către Pfizer pentru dozele de vaccin anti-COVID pe care a refuzat să le mai preia în 2023. Hotărârea nu este definitivă.
România ar putea pierde aproximativ 600 de milioane de euro în urma litigiului cu compania Pfizer, privind achiziția de vaccinuri împotriva COVID-19, în contextul unor decizii administrative care ridică semne serioase de întrebare cu privire la responsabilitatea factorilor implicați, a transmis Maria Grapini.
Europarlamentarul susține că deciziile luate la nivel guvernamental, în perioada pandemiei, privind comandarea unor cantități semnificative de vaccinuri, depășind necesarul real al populației, au avut și ar putea să mai aibă consecințe importante asupra bugetului public, implicit al românilor.
„Am ridicat ori de câte ori am avut ocazia problema cantității uriașe pe care România a comandat-o. Problema prețului este culpa Comisiei Europene, pentru că a fost achiziție colectivă, dar problema cantității este problemă națională, care ține doar de guvernul de atunci. Să o spunem direct: premierul Cîțu și miniștrii USR ai Sănătății au comandat iresponsabil o cantitate uriașă”, a transmis Maria Grapini.
România trebuie să își apere ferm interesele în cadrul procesului aflat pe rol la Bruxelles, utilizând toate instrumentele juridice disponibile pentru a limita impactul financiar asupra bugetului de stat susține Grapini. Totodată, în eventualitatea unei decizii definitive nefavorabile, este esențială clarificarea responsabilităților individuale în procesul decizional. Principiul răspunderii pentru deciziile administrative trebuie aplicat în mod consecvent, astfel încât costurile unor eventuale erori să nu fie transferate asupra cetățenilor.
„Dacă vom pierde definitiv procesul, banii trebuie dați de cei care au comandat, de la miniștrii Sănătății, până la premier. Nu românii trebuie să plătească pentru incompetența guvernelor”, a conchis Maria Grapini.
„Momentul aniversar va fi marcat printr-un eveniment special organizat de OPIA România pe 6 aprilie, la București: NATO Day 2026, la care vor participa reprezentanții companiilor din domeniul apărării, ai ministerelor de resort, corpului diplomatic, precum și ai mass-media”.
Potrivit analizei, „dacă în 2004 aderarea însemna în primul rând obținerea unei garanții de securitate fără precedent, în prezent România se conturează tot mai clar ca un pilon strategic pe flancul estic al Alianței”, evoluția fiind reflectată atât în angajamentele operaționale, cât și în creșterea constantă a bugetului pentru apărare.
„Datele oficiale NATO indică o creștere constantă a bugetului militar al României, de la aproximativ 1,3% din PIB în 2014 la aproximativ 2,45% în prezent*. Până în 2035, România și-a asumat, prin Strategia Națională de Apărare a Țării 2025 – 2030, creșterea graduală a cheltuielilor pentru apărare până la 5% din PIB”.
Reprezentanții organizației subliniază că „această evoluție reflectă nu doar respectarea angajamentelor asumate în cadrul Alianței, ci și o adaptare accelerată la un mediu de securitate deteriorat la nivel global”.
În același timp, contribuția României la misiuni internaționale este evidențiată ca un element esențial. Participarea „cu peste 30.000 de militari la misiuni internaționale sub egida NATO, în teatre precum Afganistan, Kosovo sau Irak. Această contribuție constantă a consolidat statutul țării ca aliat de încredere și furnizor de securitate, nu doar beneficiar al acesteia”.
Poziția geografică este considerată un avantaj strategic major. „Poziția României, la intersecția dintre Marea Neagră și frontiera estică a Alianței, a devenit un element central în strategia NATO de descurajare și apărare”, în condițiile în care infrastructura militară dezvoltată în ultimii ani contribuie direct la stabilitatea regională.
„Rolul României pe flancul estic devine tot mai relevant”„Infrastructura militară dezvoltată în ultimii ani, inclusiv facilitățile de la Mihail Kogălniceanu și sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu, integrează România în mecanismele esențiale de securitate ale Alianței și contribuie direct la stabilitatea regională”.
„Apartenența la NATO reprezintă, pentru România, nu doar cea mai solidă garanție de securitate din istoria sa recentă, ci și un cadru esențial pentru dezvoltarea capacităților naționale de apărare și pentru consolidarea industriei de profil. În actualul context geopolitic, rolul României pe flancul estic devine tot mai relevant, iar responsabilitatea noastră, ca stat aliat, este să contribuim activ la securitatea colectivă”, declară Răzvan Pîrcălăbescu, președintele OPIA România.
Parteneriat strategic consolidat cu Statele Unite ale AmericiiAnaliza mai arată că parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii a accelerat modernizarea armatei.
„În același timp, parteneriatul strategic cu Statele Unite a accelerat procesul de modernizare militară. Statele Unite au în derulare contracte de aproximativ 6,2 miliarde de dolari pentru furnizarea de echipamente și servicii militare către România. Printre cele mai importante achiziții recente se numără sisteme de apărare de coastă Naval Strike Missile, echipamente pentru avioanele F-16, sisteme de rachete Patriot și lansatoare HIMARS. Aceste investiții nu doar cresc capacitatea de apărare a României, ci sporesc interoperabilitatea cu aliații și capacitatea de reacție într-un context de securitate tot mai complex”.
În concluzie, OPIA subliniază că „beneficiile apartenenței la NATO depășesc dimensiunea strict militară”, iar „stabilitatea de securitate oferită de Alianță a contribuit decisiv la consolidarea încrederii investitorilor și la integrarea economică a României în spațiul euro-atlantic”.
„În actualul context geopolitic, marcat de instabilitate la granițele estice ale Europei, România nu mai este doar un beneficiar al securității colective, ci un actor indispensabil în menținerea echilibrului regional”, mai arată analiza.
„Probabil cel mai scump ‘dat cu seen’ din istoria României. 400 de milioane de euro. Atât a costat România lipsa unei decizii”, a scris Voiculescu, după ce Rafila a afirmat că „nu s-a ajuns la un rezultat favorabil pentru România”.
Fostul ministru spune că autoritățile aveau o ofertă clară pe masă încă din mai 2023. „Oferta asta a fost pe masa domnului Rafila. O putea accepta în întregime sau în parte. Putea, de pildă, măcar să reeșaloneze livrările”, afirmă acesta.
„Cu totul, România ar fi economisit peste 260 de milioane de euro”, adaugă Voiculescu.
„Exista o ofertă concretă pe masă”Acesta critică și modul în care ar fi fost gestionată situația la nivel guvernamental. „Când ai pe masă o decizie de sute de milioane de euro, cu termen limită, nu ‘informezi constant’. Te duci cu memorandum în ședința de Guvern, pui problema pe masă și iei o decizie”, spune fostul ministru, referindu-se la informările către premierul de la acea vreme, Nicolae Ciucă.
„Ce nu spune dl Rafila: Nu spune că exista o ofertă concretă pe masă, cu cifre clare și termen limită. Nu spune că taxa de flexibilitate era jumătate din prețul contractual. Nu spune că peste 7 milioane de doze se anulau gratuit. Nu spune ceea ce funcționarii din Ministerul Sănătății spun pe la colțuri: ministrul știa exact ce are pe masă, ce ar trebui făcut și că inacțiunea duce la proces împotriva României”.
Voiculescu susține că riscurile erau cunoscute. „Ministrul știa exact ce are pe masă, ce ar trebui făcut și că inacțiunea duce la proces împotriva României”.
„România a pierdut procesul pentru că nu a luat nicio decizie”El contestă și argumentele invocate de Rafila. „Beneficiu real este oare să plătim 600 milioane de euro + dobândă?”, întreabă acesta, adăugând că soluțiile pentru reducerea costurilor existau deja în oferta negociată.
„România nu a pierdut acest proces pentru că a luat o decizie greșită. L-a pierdut pentru că nu a luat nicio decizie. Sute de milioane de euro plătite de români pentru că ministrul Rafila s-a fofilat, prin nesemnarea ofertei Pfizer, nepunerea unui memorandum pe ordinea de zi, neprezentarea problemei în Guvern”, mai spune Voiculescu.
„24 de state membre au acceptat Amendamentul 5. Polonia și Ungaria au refuzat explicit. România nu a transmis nicio poziție. Nici da, nici ba. Nimic. Șocant pentru cei de la Comisie, dar nu era prima dată când România lăsa oportunități majore să treacă. Termenul a expirat, iar Comisia a considerat că România nu este de acord”, a concluzionat Voiculescu.
Tribunalul francofon de primă instanță din Bruxelles a decis că România trebuie să plătească 600 de milioane de euro către Pfizer pentru dozele de vaccin anti-COVID pe care a refuzat să le mai preia în 2023. Hotărârea nu este definitivă.
Potrivit ANSVSA, în urma demersurilor diplomatice și tehnice susținute ale țării noastre, Algeria și-a manifestat intenția oficială de a importa din România, pe parcursul anului 2027, un volum ce depășește 1.000.000 de capete de ovine, incluzând, în premieră, și carcase de ovine.
„Un element central al noii strategii comerciale este diversificarea portofoliului de export. Trecerea de la exportul exclusiv de animale vii la cel de carcase (carne refrigerată și congelată) reprezintă un succes major al negocierilor conduse de ANSVSA. Această evoluție permite procesatorilor români să aducă valoare adăugată produselor autohtone, sprijinind dezvoltarea unităților de abatorizare și respectând cele mai înalte standarde de certificare Halal solicitate de piața algeriană”, se arată într-un comunicat de presă transmis joi de ANSVSA.
Creșterea volumelor de export a venit după ce ANSVSA a dat asigurări privind conformitatea sanitar-veterinară și a simplificat procedurile de certificare.
„Obiectivul nostru rămâne sprijinirea producătorilor români prin deschiderea de noi piețe și consolidarea celor existente. Posibilitatea semnării contractelor încă din acest an pentru livrările din 2027 ar putea oferi fermierilor noștri stabilitatea necesară pentru a-și planifica producția la o scară fără precedent,” a declarat dr. Alexandru Nicolae Bociu, președintele ANSVSA.
Potrivit ANSVSA, decizia Algeriei de a securiza importurile prin contracte timpurii confirmă calitatea șeptelului românesc și încrederea în sistemul de control veterinar din România.
Această colaborare pe termen lung va asigura fluxuri constante de transport din portul Constanța și va consolida rolul României de hub regional pentru exportul de produse agroalimentare, conform ANSVSA.
Exporturile de ovine către Algeria au crescut semnificativ, de la 321.040 de capete anul trecut la o estimare de 500.000 până la finalul acestui an.
Traderii din sectorul energetic spun că platformele de pariuri predictive au devenit o sursă tot mai utilizată de informații pentru anticiparea evoluțiilor pieței. Polymarket permite utilizatorilor să parieze pe rezultatul unor evenimente reale. De la rezultate sportive până la evoluții geopolitice, pe toate se poate paria folosind conturi anonime de criptomonede, arată The Guardian. Datele generate de aceste pariuri sunt analizate și integrate în algoritmi de tranzacționare. Aceștia pot influența decizii privind contractele futures pentru petrol.
Influența asupra pieței petrolului BrentPotrivit experților din industrie, platforma Polymarket a devenit un indicator relevant pentru direcția pieței petrolului. Se întâmplă în special după declanșarea conflictului dintre SUA, Israel și Iran, care a provocat volatilitate majoră pe piețele energetice. Unii traderi susțin că datele provenite din aceste piețe de predicție sunt folosite pentru a anticipa evenimente geopolitice ce pot influența prețurile petrolului.
„Platformele de pariuri au o tradiție îndelungată de a prezice destul de bine anumite evoluții, iar Polymarket câștigă tot mai multă influență în analiza pieței”, a declarat Ajay Parmar, director de trading la agenția de analiză ICIS.
Temeri privind utilizarea informațiilor privilegiateCreșterea influenței platformelor de predicție a stârnit însă și îngrijorări. Traderii spun că unele pariuri mari sunt plasate cu doar câteva minute înainte de anunțuri majore. Aici au apărut deja suspiciuni că anumite conturi ar putea avea acces la informații privilegiate. În astfel de situații, pariurile pot declanșa reacții în lanț pe piața petrolului, generând fluctuații semnificative de preț.
Intercontinental Exchange (ICE), principala platformă pentru tranzacționarea contractelor futures pentru petrolul Brent, a lansat recent un instrument care oferă traderilor acces direct la datele provenite din piețele de predicție. Scopul acestui sistem este de a permite traderilor să utilizeze probabilitățile generate de aceste platforme drept indicatori suplimentari pentru deciziile de tranzacționare. În același timp, banca americană Goldman Sachs a inclus analiza datelor provenite din piețele de predicție în rapoartele sale dedicate pieței petrolului.
Polymarket și impactul potențial asupra piețelor globaleAnaliștii avertizează că influența crescândă a platformelor de pariuri predictive ar putea amplifica volatilitatea piețelor energetice. În teorie, un număr relativ mic de utilizatori anonimi ar putea influența indirect piața globală a petrolului, unde tranzacțiile implică sume mult mai mari.
Totuși, nu toți traderii sunt convinși de utilitatea acestor platforme. Unii spun că piețele de predicție au făcut și estimări eronate în timpul crizei recente și că nu reprezintă un instrument decisiv pentru luarea deciziilor de tranzacționare.
Mihai Fifor spune că, dacă până mai ieri părea de neconceput, Donald Trump a spus clar în interviul acordat The Telegraph că „Statele Unite iau în calcul retragerea din NATO”.
„Nu ca exercițiu retoric, așa cum eram obișnuiți încă din primul mandat al președintelui Trump, nu ca presiune de negociere, ci ca opțiune strategică „beyond reconsideration”. Iar declarațiile lui Marco Rubio, care vorbește despre necesitatea „reexaminării” relației după conflictul din Iran, confirmă că nu asistăm la o simplă ieșire de moment, ci la o repoziționare profundă a Washingtonului. Contextul este esențial. Avem un conflict deschis în zona Golfului, cu mize energetice globale, cu presiune pe Strâmtoarea Hormuz și cu o Europă care a refuzat să intre într-o logică de escaladare militară directă. În acest context, administrația americană transmite un mesaj brutal: solidaritatea aliată nu mai este necondiționată. Dacă NATO nu răspunde reflex la solicitările Washingtonului, fără respectarea Tratatului, atunci însăși utilitatea Alianței este pusă sub semnul întrebării”, analizează fostul ministru al Apărării.
Semnalul dat prin „tigrul de hârtie”: Descurajarea începe să se erodezeAcesta spune că există, din declarațiile de până acum „ruptură reală”: „Pentru prima dată de la 1949, principiul de bază al NATO – apărarea colectivă și solidaritatea strategică – este reinterpretat tranzacțional. Nu mai vorbim despre o comunitate de securitate, ci despre un aranjament condiționat de interese imediate”.
Iar când liderul SUA numește Alianța Transatlantică „paper tiger”, semnalul transmis nu este doar politic, ci strategic: „descurajarea începe să se erodeze”, spune Mihai Fifor.
Pierde doar Europa sau și SUA?Fostul ministru al Apărării afirmă că întrebarea esențială este acum dacă pierde doar Europa sau și Statele Unite. EL crede că o eventuală retragere ar face SUA mai vulnerabile și expuse, în timp ce riscul de proliferare nucleară crește.
„Răspunsul, dacă privim lucid, este că o eventuală retragere americană nu ar fi un câștig clar pentru Washington. Dimpotrivă. Ar însemna pierderea celui mai important multiplicator de putere pe care SUA îl are la nivel global: rețeaua de alianțe. NATO nu este doar despre apărarea Europei, ci despre proiecția puterii americane. Baze, acces, interoperabilitate, legitimitate politică. Fără NATO, fiecare intervenție devine mai complicată, mai costisitoare și mai puțin legitimă. În același timp, credibilitatea globală a SUA ar fi serios afectată. Dacă Washingtonul părăsește cea mai de succes alianță militară din istorie, ce mesaj primesc partenerii din Asia? Ce garanții mai au Japonia, Coreea de Sud sau Australia că angajamentele americane sunt solide? Într-un astfel de scenariu, riscul de proliferare nucleară crește, iar lumea devine mai instabilă, nu mai sigură. Paradoxal, o astfel de decizie ar putea face chiar Statele Unite mai vulnerabile. NATO a funcționat timp de decenii ca un sistem de stabilizare care ține conflictele departe de teritoriul american”, afirmă Mihai Fifor.
Fără SUA, NATO nu dispare, „dar își pierde coloana vertebrală”Potrivit ministrului, „o Europă instabilă, cu o Rusie mai agresivă, înseamnă mai multe crize, mai multe puncte de tensiune și, inevitabil, o presiune mai mare asupra Washingtonului de a interveni – dar dintr-o poziție mai slabă. În plus, într-un moment în care competiția strategică cu China se intensifică, fragmentarea sistemului de alianțe este exact opusul a ceea ce ar avea nevoie SUA. Retragerea din NATO nu ar însemna economie strategică, ci reducerea influenței globale într-o lume în care influența contează mai mult ca oricând”, mai spune Mihai Fifor.
Fostul ministru exte convins că „pentru Europa consecințele sunt imediate și brutale”, în cazul unei retrageri din NATO, însă NATO fără Statele Unite nu dispare formal, „dar își pierde coloana vertebrală”.
Fifor: România este prinsă în cel mai prost moment al său din ultimele decenii„Aproximativ 70% din capacitatea militară, nucleul descurajării nucleare, infrastructura de comandă și control. Articolul 5 nu dispare, dar devine mult mai puțin credibil. Europa este forțată să accelereze brutal ceea ce de ani de zile amânăm: autonomia strategică reală. Bugete mult mai mari, integrare militară efectivă, poate chiar o umbrelă nucleară europeană. Dar toate acestea nu se construiesc în luni, ci în ani. Iar între timp se deschide o fereastră de vulnerabilitate extrem de periculoasă. Pentru România, însă, problema nu este doar externă. Este și profund internă. Iar aici lucrurile trebuie spuse fără menajamente. România este prinsă, posibil, în cel mai prost moment al său din ultimele decenii. Cu o economie în recesiune, cu presiuni inflaționiste și dezechilibre bugetare, cu potențiale tensiuni sociale, dar mai ales cu o linie de decizie pe externe și apărare care nu arată nimic, nici coerență, nici forță, exact când ar fi nevoie de claritate strategică și acțiune fermă. Într-un moment în care lumea se reașază violent, România este incapabilă de reacția pe care ar trebui să o aibă. Are un premier care și-a atins de foarte multă vreme limitele, blocat într-o logică îngustă, contabilă, incapabil să înțeleagă dimensiunea strategică a momentului, și are miniștri pe externe și apărare care nu reușesc să genereze nici direcție, nici credibilitate. Baza Mihail Kogălniceanu și Aegis Ashore Deveselu sunt astăzi piloni ai prezenței americane pe flancul estic. Dar în absența unei strategii coerente și a unei diplomații active, riscăm ca aceste avantaje să devină simple relicve ale unei epoci în care securitatea era garantată, nu negociată zilnic. Tradus fără ambiguități: dacă arhitectura NATO se fisurează, România este în prima linie a riscului. Iar cu actuala capacitate de decizie, nu suntem pregătiți. Cine câștigă? Evident, Vladimir Putin. Nu printr-o victorie militară, ci prin atingerea unui obiectiv strategic urmărit de decenii: slăbirea coeziunii occidentale și fragmentarea arhitecturii de securitate euro-atlantice. Adevărul, spus direct, este acesta: nu discutăm doar despre o posibilă retragere a SUA din NATO. Discutăm despre o schimbare de epocă. Iar România riscă să intre în această nouă realitate nepregătită, slabă și fără direcție”, mai spune Mihai Fifor.
Într-o astfel de lume – spune fostul ministru al Apărării – securitatea nu se mai oferă, ci „se negociază. Se construiește. Se apără”. „Iar dacă astăzi nu reușim să ne ridicăm la nivelul acestei provocări, responsabilitatea este una clară și fără echivoc. Iar istoria nu iartă ratarea unor astfel de momente, din păcate”.
Potrivit ministrului Apărării, prețul de închiriere pentru stadionul Steaua a fost redus de la 35.000 de euro la 24.760 de euro.
„Într-o perioadă cu o dinamică militară foarte mare, primim la minister multe întrebări și despre Clubul Sportiv al Armatei. Anunț astăzi ultima decizie luată despre stadionul Steaua. Înainte avea un preț de închiriere de 35.000 de euro, mai scump decât stadionul național, mai scump decât stadionul de la Cluj sau stadionul de la Craiova. De ce? Pentru că probabil nu se dorea să fie închiriat. Am decis ca prețul acesta să scadă cu 10.000 de euro”, a declarat ministrul.
Acesta a precizat că noul tarif ar urma să contribuie la o „dinamică” mai bună în utilizarea arenei.
„De astăzi, stadionul poate fi închiriat cu 24.760 de euro, sperând să existe o dinamică pentru utilizarea banului public mult mai eficientă și o deschidere pentru Steaua”, a mai spus Miruță.
Ministrul a mai anunțat că, în perioada următoare, vor fi comunicate și alte măsuri care vizează CSA Steaua București, inclusiv concluziile unui control recent.
Victor Negrescu precizează că demersul face parte dintr-o serie mai amplă de acțiuni dedicate persoanelor cu autism și familiilor acestora, atât din România, cât și din Uniunea Europeană.
„Acest demers vine ca o continuare a acțiunilor inițiate și asumate pentru persoanele cu autism și familiile lor, atât din România, cât și din întreaga Uniune Europeană, ce au constat printre altele în propunerea şi obținerea de alocări financiare suplimentare în bugetul UE și inițierea de amendamente menite să le sprijine nevoile, să elimine discriminarea și să le garanteze demnitatea”.
El atrage atenția că, „eforturile UE trebuie să fie și mai consistente pentru că barierele continuă să existe: de la accesul dificil la diagnostic și educație incluzivă, până la obstacolele majore de pe piața muncii. Am spus-o răspicat în repetate rânduri: persoanele cu autism nu trebuie să rămână invizibile pentru decidenți, iar politicile publice trebuie să țină cont și de nevoile lor”.
„În Parlamentul European, susțin această cauză de ani de zile și voi continua să o fac deoarece cred într-o Europă a echității, în care fiecare om este văzut, auzit și susținut”, a conchis vicepreședintele PE.
Rapid București traversează cea mai bună perioadă a sezonului, cu șase victorii consecutive care au propulsat echipa în zona de play-off (locul 6, 14 victorii – 10 înfrângeri).
FC Argeș, ocupantă a locului 4 (16-8), încearcă să se apropie de podiumul provizoriu. Totodată, luptă să-și securizeze avantajul terenului propriu, în prima rundă din play-off.
Piteștenii au o serie de trei victorii consecutive.
Liderul CSM Oradea (21-3) se deplasează pe terenul echipei CSU Sibiu (locul 10, 12-12) după trei victorii la rând.
Chiar dacă nu mai este echipa care se lupta la medalii în urmă cu câțiva ani, CSU Sibiu poate realiza surprize, mai ales pe teren propriu.
Iar echipa din Sibiu încă mai are șanse la play-off.
Un alt duel care se anunță echilibrat este SCM Timișoara – CSO Voluntari.
SCM Timișoara are două eșecuri la rând și se află la limita play-off-ului (locul 8, 13-11).
CSO Voluntari, în schimb, a treia clasată (18-6), încearcă să lege două victorii la rând, după două înfrângeri consecutive.
Dinamo București (18-7), a doua clasată din ierarhie și cea mai în formă echipă din campionat, cu 11 victorii consecutive, întâlnește pe teren propriu pe CSM Târgu Jiu.
Echipa din Gorj are doar 3 victorii bifate în actuala ediție de campionat, dar două în ultimele trei partide.
Programul complet al etapei de joi:
17:00 — Dinamo București – CSM Târgu Jiu
17:00 — CSM Galați – Petrolul Ploiești
18:00 — CSU Sibiu – CSM Oradea
19:00 — CSM Târgu Mureș – CS Vâlcea
19:00 — SCM Craiova – Corona Brașov
19:00 — SCM Timișoara – CSO Voluntari
19:30 — Rapid București – FC Argeș Basketball
Vânzarea are loc din cauza lucrărilor importante care trebuie planificate la această clădire clasificată ca monument istoric, datând din secolul al XVI-lea, potrivit Le Figaro.
Mica bijuterie a patrimoniului din Lyon este situată în cadrul conservat al insulei fluviale conectate la cheiurile Saônei prin podul său maiestuos. Casa construită în secolul al XVI-lea este clasificată ca monument istoric.
Dacă zidurile sale groase de piatră probabil nu ascund legenda medievală a druizilor însetați de sânge de pe Insula Barbe, ele adăpostesc o capelă romanică din secolul al XII-lea, cu pereți și tavane pictate.
Renovat în anii 1970, castelul este acum în paragină.
Castelul a aparținut unui agent imobiliar din Bordeaux care a fost pus în lichidare judiciară în 2018. La finalul procedurii, vânzarea începe joi la prețul de 600.000 de euro, de patru ori mai puțin decât la vânzarea anterioară de acum zece ani.
Întreaga proprietate, care include castelul de 450 m² și o anexă mare de 340 m² pe un teren împădurit de 3.600 m², a fost estimată la 1,3 milioane de euro. Un preț depreciat din cauza importanței lucrărilor care trebuie efectuate, de ordinul a două milioane de euro.
Întrucât locurile sunt clasificate, lucrările vor trebui efectuate sub supravegherea arhitectului clădirilor din Franța, ceea ce ar putea crește și mai mult factura.
„Insula sălbatică”Exteriorul, format din zone împădurite și terase clasificate, oferă o priveliște splendidă asupra văii Saône. Castelul își desfășoară pe două etaje cele șase dormitoare, trei băi, două săli de recepție și un birou, printre alte spații generoase.
A doua clădire dispune, de asemenea, de spații de locuit ample și de un depozit situat vizavi de castel. Complexul este integrat în cătunul construit pe insulă, în apropierea vechiului restaurant cu stele Michelin.
Pe acest promontoriu stâncos a fost construită o abație creștină din secolul al V-lea, în memoria celor 177 de martiri creștini persecutați de romani.
Clădirea religioasă s-a bucurat de-a lungul secolelor de o reputație importantă în rândul regalității franceze, găzduind numeroase capete încoronate.
„Insula Sălbatică”, „barbară”, este de fapt populată de mult mai mult timp, urme datând din neolitic fiind descoperite în timpul săpăturilor de la începutul anilor 2010.
Aparținând comunei Saint-Rambert, a devenit parte din Lyon abia când a fost anexată în 1963.
Imagini satelitare analizate în ultimii ani indică schimbări majore la mai multe facilități nucleare din provincia Sichuan, în special la complexul cunoscut sub numele de Site 906. Zona, asociată de decenii cu programul nuclear militar al Chinei, a fost extinsă semnificativ. Construcțiile noi includ o structură masivă în formă de dom, cu o suprafață de aproximativ 36.000 de metri pătrați, echivalentul a 13 terenuri de tenis. Experții, citați de CNN, spun că designul clădirii, echipat cu sisteme de monitorizare a radiațiilor și uși rezistente la explozii, indică faptul că instalația ar putea fi utilizată pentru manipularea materialelor radioactive precum uraniu sau plutoniu.
Sate evacuate pentru extinderea bazelor militareExtinderea infrastructurii nucleare a avut și consecințe directe asupra populației locale. În 2022, mai mulți locuitori din provincia Sichuan au fost evacuați, iar terenurile lor au fost confiscate de autorități. Răspunsul primit de la administrația locală a fost scurt: motivul evacuărilor reprezenta un „secret de stat”. Imaginile satelitare arată că satele respective au fost ulterior demolate. În locul lor au apărut noi clădiri și infrastructuri asociate bazelor nucleare din regiune.
Extinderea instalațiilor din Sichuan pare să facă parte din cea mai amplă campanie de modernizare a arsenalului nuclear chinez din ultimele decenii. Potrivit estimărilor Pentagonului, China este în prezent statul cu cea mai rapidă creștere a arsenalului nuclear. Este un factor important, chiar dacă stocul său de puțin peste 600 de focoase nucleare, rămâne mult sub cel al Statelor Unite și Rusiei. Totuși, specialiștii avertizează că noile facilități ar putea permite Beijingului să își crească semnificativ capacitatea de producție în viitor.
Rolul strategic al arsenalului nuclear chinezExtinderea programului nuclear este văzută de analiști ca parte a strategiei Beijingului de consolidare a poziției sale globale și de descurajare a rivalilor militari. Un arsenal nuclear mai puternic ar putea juca un rol important în scenarii geopolitice sensibile. Este vizată o eventuală criză în jurul Taiwanului, unde China revendică suveranitatea asupra insulei. Experții spun că armele nucleare sunt considerate de conducerea chineză un element esențial al capacității de descurajare strategică.
Riscul unei noi curse a înarmării nucleareCreșterea arsenalului nuclear chinez alimentează temerile privind apariția unei noi curse a înarmării nucleare. Spre deosebire de perioada Războiului Rece, când rivalitatea era dominată de Statele Unite și Uniunea Sovietică, actuala situație ar putea implica trei mari puteri nucleare – SUA, Rusia și China. Analiștii avertizează că percepțiile greșite despre capacitățile adversarilor pot duce la reacții exagerate și la accelerarea competiției nucleare globale. În același timp, specialiștii consideră puțin probabil ca Beijingul să accepte în viitorul apropiat acorduri stricte de control al armelor, chiar dacă ar putea participa la dialoguri diplomatice pe tema securității strategice.
Evenimentul este una dintre cele mai spectaculoase activări regionale ale brandului HELL în acest an: o aniversare remarcabilă din punct de vedere vizual, dar și una bazată pe experiențe, creată atât pentru consumatori, cât și pentru parteneri. Scopul acesteia nu este doar de a marca călătoria de 20 de ani a brandului, ci și de a o transforma într-o experiență live, memorabilă, prin intermediul unor invitați speciali și a unor momente importante cu partenerii, prin activități concepute să creeze impact.
Unul dintre invitații speciali ai evenimentului este Michele Morrone, a cărui prezență va spori și mai mult prestigiul și exclusivitatea aniversării. Vedeta va înmâna personal premiile HELL Perfect Store, dedicate celor mai impresionante și creative magazine partenere ale brandului. Recunoașterea meritelor partenerilor reprezintă o componentă esențială din eveniment, deoarece aniversarea HELL nu este doar despre brand, ci și despre parteneriatele care au contribuit la succesul acestuia în ultimii douăzeci de ani.
Unul dintre cele mai spectaculoase și incitante momente din zi va fi alocat seifului HELL, una dintre cele mai mari atracții ale evenimentului. Provocarea de a-l deschide este deschisă tuturor participanților cu vârsta de peste 18 ani, care aduc un produs HELL cu ei. În schimbul acestui produs vor primi un cod unic și o oportunitate de a debloca seiful.
Recompensa este una de excepție: câștigătorul care reușește să deschidă seiful va lua acasă 10.000 de euro, un palet de băuturi HELL și un trening premium HELL Fight. Această activare unică îmbină participarea în persoană, o experiență puternică la fața locului și o atmosferă de sărbătoare perfectă pentru o aniversare atât de importantă.
„Pentru noi, cea de-a XX-a aniversare nu este doar o etapă importantă, ci și o oportunitate de a oferi ceva înapoi comunității cu sprijinul căreia am construit acest brand. Consumatorii și partenerii sunt prioritatea noastră și, totodată, motivul pentru care facem ceea ce facem în fiecare zi și am conceput acest eveniment cu gândul la ei, pentru că vrem să le oferim o experiență cu adevărat importantă”, a declarat Adrienn Popovics, Directorul Internațional de Comunicare și Marketing al HELL.
Evenimentul aniversar HELL va avea loc pe 21 aprilie 2026, la Băneasa Shopping City, din București și va fi o sărbătoare demnă de primii douăzeci de ani ai brandului: o întâlnire la scară largă, cu partenerii și consumatorii deopotrivă, unde spectacolul, experiența, recunoașterea și entuziasmul se întâlnesc într-o o zi memorabilă.
Despre HELL ENERGYHELL ENERGY este liderul pieței de băuturi energizante din România și unul dintre brandurile de larg consum la nivel global. Grație conceptului creativ, strategiei de vânzări și campaniilor memorabile de marketing, astăzi HELL ENERGY este prezent în peste 60 de țări din toată lumea, fiind lider de piață în multe dintre acestea, printre care Ungaria, Slovacia, Grecia, Croația și Bulgaria.
În 2023, HELL ENERGY România a încheiat o investiție importantă pentru evoluția companiei în România, în localitatea Ungheni (Mureș). Prin proiectul de peste 18 milioane de euro, compania și-a mărit capacitatea de depozitare și a fluidizat livrările de produse din cele 4 game: HELL ENERGY – băuturi energizante, HELL NEW GEN – o nouă generație de băuturi funcționale, HELL ICE COFFEE – cafea rece gata preparată, XIXO – ceaiuri reci și băuturi răcoritoare carbogazoase.
Deoarece sustenabilitatea reprezintă un pilon important în activitatea companiei, HELL ENERGY utilizează doar ambalaje de aluminiu, care pot fi reciclate la infinit, fără pierderea calității. În consecință, 75% din întreaga cantitate de aluminiu produsă vreodată este încă în circulație.
Indicele Nikkei 225 din Tokyo a scăzut cu 1,4%, ajungând la 53.004,81 puncte, în prima parte a ședinței de tranzacționare din Asia de joi, potrivit Associated Press.
Indicele Kospi din Coreea de Sud a pierdut 3,4%, ajungând la 5.292,36 puncte. Indicele Hang Seng din Hong Kong a scăzut cu 0,8%, ajungând la 25.082,59 puncte.
Contractele futures din SUA au scăzut cu peste 0,9%.
Prețurile petrolului au crescut brusc în urma declarațiilor lui Trump. Țițeiul Brent, standardul internațional, a urcat cu 5%, ajungând la 106,22 dolari pe baril. Țițeiul de referință din SUA a crescut cu 4,2%, ajungând la 104,36 dolari pe baril.
Prețul aurului a scăzut cu 2%, ajungând la 4.718,90 dolari pe uncie.
Reamintim că, în discursul său susținut, miercuri seară, preșdintele american a afirmat că Statele Unite „duce treaba la bun sfârșit” în Iran în curând, întrucât „obiectivele strategice principale sunt pe cale de a fi îndeplinite”, iar operațiunile militare s-ar putea încheia în curând.
Trump nu a menționat termenul limită pe care l-a stabilit pentru ca Iranul să redeschidă Strâmtoarea Ormuz, calea navigabilă esențială pentru transportul global de petrol și gaze, după ce a amenințat Iranul cu atacuri ale SUA asupra infrastructurii sale energetice în cazul în care strâmtoarea nu va fi redeschisă. El nu a oferit o soluție clară pentru a pune capăt întreruperilor de aprovizionare care au dus la creșterea vertiginoasă a prețurilor la energie.
Cu toate acestea, reamintim că miercuri, bursele au crescut, după ce Trump a anunțat, marți, că armata americană ar putea încheia ofensiva în două – trei săptămâni. Indicele S&P 500 a crescut cu 0,7%, ajungând la 6.575,32. Indicele Dow Jones Industrial Average a crescut cu 0,5%, ajungând la 46.565,74, iar indicele compozit Nasdaq a urcat cu 1,2%, ajungând la 21.840,95.
