Președintele Germaniei, Frank-Walter Steinmeier, l-a criticat marți pe președintele SUA, Donald Trump, din cauza războiul SUA împotriva Iranului:
„Politica noastră externă nu va deveni mai convingătoare dacă nu numim o încălcare a dreptului internațional o încălcare a dreptului internațional. Acest război este o încălcare a dreptului internațional — aproape că nu există nicio îndoială”, a declarat președintele Germaniei, marți, într-un discurs solemn cu ocazia împlinirii a 75 de ani de la refondarea Ministerului Afacerilor Externe de la Berlin.
În acest fel, Steinmeier a adoptat o poziție diferită de cea a guvernului federal, care a evitat până acum să numească acest război ca fiind ilegal din punct de vedere al dreptului internațional.
Tocmai Steinmeier — pe atunci în calitate de ministru de externe — a fost unul dintre arhitecții politicii complet eșuate de apropiere a Germaniei de Republica Islamică radical-șiită.
Steinmeier: „Acest război este o greșeală politică fatală”Acest război este „o greșeală politică fatală”, a continuat Steinmeier:
„Și — lucrul care mă dezamăgește cel mai mult — a fost un război evitabil, inutil, dacă scopul lui era să oprească Iranul să urmărească construirea unei bombe atomice”
El a reamintit de încheierea acordului nuclear internațional cu Iranul din 2015:
„Nu am fost niciodată atât de aproape de o armă nucleară iraniană. În al doilea an al primului său mandat, președintele Trump s-a retras din acord, iar în al doilea mandat duce un război”
Steinmeier: „Europa trebuie să devină independentă de SUA și Rusia”În discursul său, Steinmeier vorbit și de atacul Rusiei asupra Ucrainei dar și despre preluarea mandatului de președinte al SUA de către Donald Trump:
„Așa cum cred că în relațiile cu Rusia nu poate exista o întoarcere la perioada de dinainte de 24 februarie 2022, tot astfel cred că în relațiile transatlantice nu poate exista o întoarcere la perioada de dinainte de 20 ianuarie 2025”, a declarat președintele federal.
Germania și Europa trebuie să reacționeze în mod unit la această „dublă schimbare epocală” și să devină mai independente de Rusia și SUA:
„Marile puteri pot, poate, să supraviețuiască într-o lume fără reguli — poate chiar să profite pe termen scurt de pe urma acest lucru. Pentru noi, însă, nu este cazul. Toate aceste puteri medii caută să intre în contact cu noi, deoarece, la fel ca noi, doresc să reducă dependența și să-și diversifice parteneriatele”
Mikaela Shiffrin s-a impus în finala de la Hafjell, cu timpul cumulat de 2:07.61, devansând-o cu 1,32 secunde pe elvețianca Wendy Holdener. Podiumul a fost completat de germanca Emma Aicher, la 1,36 secunde în urmă.
În ierarhia disciplinei, americanca și-a adjudecat globul de cristal, încheind cu 980 de puncte, la peste 400 de puncte de Camille Rast, din Elveția, a doua clasată.
Succesul o aduce pe Shiffrin foarte aproape și de câștigarea celui de-al șaselea titlu general din Cupa Mondială de schi alpin.
Americanca are acum un avans de 85 de puncte în fața lui Aicher înaintea ultimei curse a sezonului, slalomul uriaș de la Hafjell.
Pentru a-și asigura matematic trofeul, Shiffrin trebuie să termine în top 15 sau să profite de un eventual eșec al rivalei sale, care este obligată să câștige cursa.
Dacă va triumfa în clasamentul general, Shiffrin va egala recordul stabilit de Annemarie Moser-Pröll, care a cucerit șase titluri în anii ’70.
De asemenea, americanca a stabilit un nou record pentru cele mai multe victorii într-un sezon de slalom, pe care îl deținea alături de croata Janica Kostelić.
Cu nouă succese în zece curse de slalom disputate în acest sezon, Shiffrin confirmă o dominație aproape totală în această disciplină.
Un avion al companiei Ryanair a făcut o întoarcere bruscă deasupra Mării Nordului și a declarat stare de urgență în zbor, potrivit Express. Incidentul s-a produs la aproximativ 40 de minute de la începutul călătoriei. Ulterior avionul a fost trimis la aeroportul de unde decolase.
Zborul RK3226, efectuat de un Boeing 737-800, a plecat marți dimineață de pe aeroportul din Manchester, Anglia, cu aproape o oră întârziere. Avionul se îndrepta spre aeroportul Sandefjord, Torp, în Norvegia. În timp ce zbura deasupra Mării Nordului, echipajul a emis brusc avertismentul internațional care indică o urgență generală. Se pare că aeronava a făcut manevra bruscă înainte de a emite semnalul de urgență.
Avionul a fost monitorizat de Controlul Traficului Aerian și a primit dreptul la o aterizare prioritară pe aeroportul din Manchester. Până la urmă, avionul a aterizat în siguranță.
Semnalul lansat de piloți semnalează, de obicei, un pericol imediat apărut pe ecranele radar. Semnalul implică gestionarea prioritară a cazului, pregătirea serviciilor de urgență și eliberarea spațiului aerian. Experții susțin că poate fi utilizat pentru o serie de probleme, inclusiv o defecțiune la motor, o problemă medicală gravă și pierderea presiunii în cabină.
„Acest zbor de la Manchester la Oslo Torp (24 martie) a fost deviat înapoi spre Manchester din cauza unei probleme tehnice minore cu aeronava. Pentru a minimiza perturbările, am aranjat o aeronavă de înlocuire pentru a opera acest zbor către Oslo Torp”, a declarat un purtător de cuvânt al Ryanair.
O anchetă va stabili ce s-a întâmplat în avionul care se îndrepta către Norvegia.
„Inspectorul balastierelor este o platformă, o hartă, dacă vreți, care va fi pusă, începând de astăzi, la dispoziția absolut tuturor românilor. Absolut oricine este interesat de acest subiect va putea să vadă. Această hartă va fi pusă la dispoziție transparent către absolut toți românii care sunt interesați să vadă subiectul. Vorbim de o hartă în care au fost încărcate absolut toate avizele care astăzi există”, a declarat ministra Mediului, Diana Buzoianu, în cadrul unei conferințe de presă.
Potrivit ministrei, în momentul de față, există peste 6.216 perimetre autorizate în ultimii 5 ani de zile pentru exploatații, a căror avize pot fi văzute în timp real de cetățeni.
„În momentul în care ai ajuns pe un perimetru, unde zici că este posibil să fie realizată o extragere de agregate, există un buton, sigur, o să fie mai vizibil pe telefon, în care absolut toată lumea care vrea să vadă, există butonul de localizație, unde dacă este apăsat îți va arăta exact unde ești tu și dacă există un perimetru de gestionare a unor balastiere”, a declarat Buzoianu.
Dacă în zona în care se extrage balast nu apare un perimetru pe hartă, este vorba despre o exploatare ilegală.„Deci transformăm practic verificările care au fost ascunse sub preș pentru absolut orice român care este interesat să vadă realitatea. Vom putea să știm foarte clar care sunt situațiile concrete, dacă orice om va putea să vadă dacă este o exploatare legală sau ilegală”, a declarat Buzoianu.
Cetățenii care observă o activitate ilegală a balastierelor din zonele în care se află au posibilitatea de a face sesizări către Administrația Națională a Apelor Române (ANAR), dar și la Ministerul Mediului.
În următoarele trei luni, Ministerul Mediului va lansa și aplicația care va înregistra trasabilitatea exploatărilor – tot procesul de exploatare al agregatelor, dar și toate informațiile care sunt trecute în avize, pentru a fi corelate apoi cu ceea ce se pune pe piață, pentru ca ministerul să se asigure că acțiunile de control ale balastierelor și iazurilor sunt reale, iar balastierele care nu respectă legea să fie sancționate.
Și astăzi, ca și în săptămânile trecute, votul a fost unul de balotaj – de 3 la 3 – astfel încât avizul consultativ nu poate fi luat în considerare.
Secția pentru Procurori din CSM are obligația să supună la vot propunerile până când expiră termenul ca avizul consultativ să fie trimis, conform legii, ministrului Justiției, Radu Marinescu.
Radu Marinescu: „Votul de 3 la 3 este lipsa unui aviz”În emisiunea OFF The Record, pe Mediafax, ministrul Radu Marinescu a declarat că „Votul de 3 la 3 este lipsa unui aviz”.
„Dacă această situație s-ar perpetua până la momentul la care ar trece cele 30 de zile rezervate CSM pentru a da un aviz. Dacă nu se poate da un aviz, pentru că există această situație de balotaj, situația juridică este sinonimă cu lipsa unui aviz. Pe mine nu mă încurcă și nu mă descurcă nimic, atât timp cât mă țin strict de procedură, de regulile legale. Dacă nu există un aviz, mergem mai departe la domnul președinte. Și domnul președinte decide. În toate decide domnul președinte până la urmă, evident”, spune Radu Marinescu, fiind de întrebat de situația din CSM în care Secția de Procurori au exprimat un vot de 3 voturi pentru și 3 împotrivă în cazul Alex Florența și Marius Voineag.
„Trebuie să fie din nou intervievați de ministrul Justiției. Așteptăm hotărârile Secției de Procurori”Zilele trecute, Secția de Procurori din CSM i-a avizat negativ ( cu un vot de 5 împotrivă și 1 pentru ) și pe Marinela Mincă, pentru funcția de adjunct al DNA, dar și pe Cristina Chiriac, nominalizată pentru șefia Parchetului General, și Gill Iacobici, pentru poziția de adjunct al DIICOT.
Ministrul Justiției, Radu Marinescu, a comentat în OFF The Record, pe Mediafax, și această situație:
„Iar la cei avizați negativ, legea spune că trebuie să fie din nou intervievați de ministrul Justiției. Așteptăm hotărârile Secției de Procurori. Pentru că eu la Secția de Procurori n-am trimis o propunere subiectivă. Eu am trimis o propunere bazată pe argumente concrete și sunt pagini întregi de motivare, de ce am considerat că o persoană este potrivită, a fost o comisie și la noi. Din comisie au făcut parte și colegi procurori. Am avut un psiholog, am avut un expert în management. Deci, sunt niște propuneri motivate. Și de la CSM vom primi probabil niște hotărâri motivate, vom vedea care sunt motivele și vom pune întrebări candidaților ca să verificăm toate cele aspecte să nu rămână nimic neverificat”.
Până în prezent, în procedura de numire a șefilor marilor parchete, doar procurorii Viorel Cerbu și Codrin Miron au primit vot în unanimitate pozitiv, de la 6 la 0, pentru ca aceștia să ocupe șefiile DNA și DIICOT.
Atacul asupra unui cartier de lux din nordul orașului de coastă israelian a distrus fațada unei clădiri vechi cu trei etaje și a împrăștiat resturi pe stradă, potrivit unui jurnalist AFP prezent la fața locului, citat de Gulf News.
Primarul din Tel Aviv, Ron Huldai, a declarat reporterilor că atacul care a lovit clădirea a fost unul „direct”.
Serviciul medical de urgență israelian Magen David Adom a precizat că a acordat îngrijiri medicale și a externat rapid patru persoane, revizuind în jos bilanțul inițial de șase persoane ușor rănite.
De asemenea, serviciul a publicat pe Telegram imagini cu pagubele cauzate de explozie, dar și un videoclip.
Potrivit unor surse citate de presa israeliană, inclusiv radioul militar, poliția consideră că pagubele au fost cauzate de o rachetă cu muniție de dispersie echipată cu trei sau patru focoase, fiecare conținând aproximativ 100 de kilograme de exploziv.
Atacul vine, după ce, în cursul nopții, Televiziunea de stat de la Teheran a anunțat „un nou val de rachete” spre Israel, precizând și că acestea „au trecut de mai multe sisteme de apărare anti-rachetă”.
Noi amenințări cu atacuri venite din partea IranuluiMarți, în jurul amiezii, Gărzile Revoluționare Islamice de la Teheran (IRGC) au amenințat că vor desfășura atacuri „grele” cu rachete și drone asupra Israelului, în ceea ce a descris ca fiind „sprijin pentru civilii din Liban și Palestina”.
În avertismentul publicat, IRGC au avertizat că armata israeliană (IDF) va fi ținta „unor atacuri puternice cu drone și rachete”, dacă vor continua să facă „crime împotriva civililor din Liban și Palestina”.
Inițiativa legislativă a întrunit 98 de voturi pentru din totalul de 100 de senatori prezenți.
„Intervenția acoperă falia dintre munca din spitale și modul în care aceasta era recunoscută în lege. Orele de gardă sunt servicii plătite distinct, dar tratate ca și cum nu ar conta în vechime, iar în timp se adună echivalentul a 10-15 ani de experiență care nu cântăresc corect nici în carieră, nici la concursurile pentru posturi”, a declarat senatorul AUR, Cătălin Silegeanu.
Datele OECD arată că România are aproximativ 3,7 medici la mia de locuitori, sub media de circa 4,3 la nivelul Uniunea Europeană, aspect care amplifică presiunea asupra sistemului sanitar și crește dependența de activitatea în regim de gardă.
„Votul din Senat arată că, atunci când subiectul este clar și nu mai poate fi ocolit, Parlamentul își asumă decizia. Pentru mine, ca inițiator, este un proiect dus până la capăt, iar pentru medici, un motiv în plus să rămână în sistem și să asigure ducă gărzile mai departe, astfel încât spitalele să nu mai rămână fără oameni exact când este cea mai mare nevoie”, a adăugat senatorul AUR.
Proiectul urmează să intre în dezbaterea Camerei Deputaților, for decizional în acest caz.
Primarul din Tel Aviv a precizat că „un atac direct” desfășurat, marți, a avariat o clădire din nordul orașului. Atacul a fost desfășurat în urma avertismentelor Teheranului cu privire la un atac de rachete. Marți, la amiază, Teheranul a amenințat că va desfășura noi atacuri.
Atacul asupra unui cartier de lux din nordul orașului de coastă israelian a distrus fațada unei clădiri vechi cu trei etaje și a împrăștiat resturi pe stradă, potrivit unui jurnalist AFP prezent la fața locului.
În avertismentul publicat, IRGC au avertizat că armata israeliană (IDF) va fi ținta „unor atacuri puternice cu drone și rachete”, dacă vor continua să facă „crime împotriva civililor din Liban și Palestina”.
Kurdistanul irakian acuză Iranul de un atac mortal împotriva forțelor sale. Primul atac de acest gen în regiuneRegiunea autonomă Kurdistan din Irak a acuzat, marți, Iranul că a lansat un atac împotriva forțelor sale armate Peshmerga, după ce șase combatanți au fost uciși în atacuri cu rachete, potrivit Gulf News.
„Șase rachete balistice iraniene i-au vizat” în cadrul a două atacuri, a declarat Ministerul Forțelor Armate din regiune într-un comunicat, precizând că incidentul s-a soldat cu șase morți și 30 de răniți.
Este primul atac mortal asupra forțelor de securitate regionale de la începutul războiului din Orientul Mijlociu, pe 28 februarie, cu loviturile israeliano-americane împotriva Iranului.
Iran lansează noi atacuri asupra Israelului și statelor din Golf, în timp ce neagă negocieri cu SUA
Iranul a lansat un nou val de atacuri cu rachete asupra Israelului și a unor ținte din regiune, la scurt timp după ce președintele american Donald Trump a vorbit despre posibile negocieri pentru încheierea conflictului. Teheranul a respins însă afirmațiile privind discuții cu Washingtonul, în timp ce luptele continuă să se extindă în Orientul Mijlociu.
Doi civili, morți, dar și cinci răniți, la sud de Beirut, în urma atacului IsraelianUn atac israelian asupra localității Bshamoun, situată la sud de Beirut, a provocat moartea a cel puțin două persoane, potrivit anunțului dat, marți, de Ministerul Sănătății din Liban, citat de France24.
„Raidul inamicului israelian asupra orașului Bshamoun din districtul Aley a dus, conform bilanțului preliminar, la moartea a doi cetățeni și rănirea altor cinci”, informează ministerul, în comunicatul publicat.
Localitatea Bshamoun se află în afara bastioanelor tradiționale ale grupării Hezbollah, susținută de Iran.
Liniile electrice din Kuweit au fost lovite de un rest de artilerieMinisterul Electricității, Apei și Energiei Regenerabile (MEW) din Kuweit a precizat că șapte linii de alimentare cu energie electrică au fost scoase din uz, în urma unor distrugeri cauzate de resturile căzute în urma interceptărilor aeriene, informează Gulf News.
Purtătorul de cuvânt al ministerului a precizat că incidentul a cauzat întreruperi ale energiei electrice în mai multe zone din Kuweit.
Echipele tehnice lucrează pentru reluarea serviciilor cât mai curând posibil, cu electricieni care sunt pregătiți să lucreze îndată ce siturile asigurate, în coordonare cu autoritățile de securitate.
Ministerul a confirmat că echipele de intervenție vor efectua o evaluare completă a pagubelor pentru a asigura refacerea în condiții de siguranță și eficiență a liniilor afectate. Echipele de urgență rămân în stare de alertă maximă pentru a remedia eventualele întreruperi și a menține continuitatea alimentării naționale cu energie electrică.
Prețul țițeiului Brent crește din nou peste 100 de dolari pe baril, în ciuda schimbării de opinie a lui Trump în privința IranuluiMarți dimineață, în Asia, prețul țițeiului Brent din Marea Nordului era de 102,84 dolari, în timp ce West Texas Intermediate (WTI), indicele de referință american, a ajuns la 91,20 dolari.
Prețul țițeiului Brent a revenit marți, depășind din nou 100 de dolari pe baril, după o scădere de peste 10% în ziua precedentă, cauzată de decizia lui Donald Trump de a amâna noi atacuri împotriva Iranului și de anunțul său privind discuțiile cu Teheranul.
Războiul din Iran oprește producția de heliu din Qatar. Lanțurile globale de aprovizionare cu tehnologie sunt amenințateAtacul Iranului asupra instalației de export de gaze naturale a Qatarului amenință să perturbe nu doar piețele energetice mondiale, ci și lanțurile globale de aprovizionare cu tehnologie, deoarece heliul produs de Qatar este crucial pentru o serie de industrii avansate.
Qatar furnizează o treime din heliul mondial, potrivit US Geological Survey, dar națiunea a trebuit să oprească producția la scurt timp după izbucnirea războiului, acum trei săptămâni. Ultimele atacuri iraniene împotriva infrastructurii de producție a energiei din regiune au amplificat îngrijorările legate de aprovizionare, compania de gaze de stat din Qatar declarând că va reduce exporturile de heliu cu 14%.
Presa de stat de la Teheran anunță un nou „val de rachete” spre IsraelIranul a lansat „un nou val de rachete” spre Israel, marți dimineață, potrivit televiziunii de stat, după ce anterior atacurile au lovit o clădire din nord, în timp ce o explozie puternică s-a auzit la Ierusalim, relatează Gulf News.
„Iran lansează un nou val de rachete asupra teritoriilor ocupate”, relata, marți dimineață, Radiodifuziunea Republicii Islamice Iran (IRIB), într-un mesaj publicat pe Telegram.
După câteva momente, televiziunea a transmis: „Rachetele iraniene au trecut de mai multe sisteme de apărare anti-rachetă israeliene”.
Serviciile de urgență „Magen David Adom” au publicat un videoclip cu o clădire din nordul Israelului, precizând că nu au fost morți în urma acestui incident.
Marți dimineață, mai târziu, Forțele de Apărare ale Israelului (IDF) au transmis mai multe avertismente de evacuare în care îi avertizau pe locuitori că au detectat rachete iraniene, dar și că lucrau pentru interceptarea lor.
Atacuri israeliene în apropiere de BeirutUn atac israelian de marți dimineață asupra unui apartament rezidențial din Bchamoun, la aproximativ 10 kilometri sud-est de Beirut, a ucis cel puțin două persoane, potrivit unui bilanț inițial al Ministerului Sănătății din Liban. Ministerul a adăugat că atacul a rănit alte cinci persoane.
Atacul a avut loc fără avertisment și a lovit o zonă din afara suburbiilor sudice ale Beirutului, unde armata israeliană emisese anterior avize de evacuare.
Tot marți dimineața, atacurile israeliene au lovit mai multe zone din sudul Libanului, inclusiv o benzinărie aparținând companiei Amana din Rashidieh, lângă orașul portuar Tyre, trimițând un nor de foc puternic în aer.
Comuna Parva, din județul Bistrița-Năsăud, investește în turism pentru a-și revitaliza economia, după închiderea activităților miniere.
Primarul comunei, Ioan Strugari, a obținut o finanțare de 6 milioane de euro pentru un proiect spectaculos: construirea unei punți turistice suspendate în Munții Rodnei, relatează ZF.
Proiectul, finanțat prin ADR Nord-Vest, presupune realizarea unei structuri de aproximativ 620 de metri lungime, care va traversa Valea Rebrei la o înălțime de aproape 200 de metri, făcând legătura între doi versanți ai văii.
Șansa comunei Parva e turismulFostă zonă minieră, Parva se confruntă de ani buni cu declin economic și depopulare.
„Am fost o localitate minieră, acum este moartă din punct de vedere economic. Minele s-au închis până în anul 2000, de atunci localitatea și-a schimbat configurația demografică și economică. Foarte mulți au plecat la muncă în străinătate”, spune primarul Ioan Strugari.
În acest context, turismul a devenit principala speranță de dezvoltare pentru comună.
Proiectul își propune să atragă mai mulți turiști în zonăAutoritățile locale speră ca noua punte suspendată să transforme zona într-un punct de atracție pentru vizitatori, profitând de poziționarea la poalele Munților Rodnei și de accesul către Parcul Național.
În prezent, comuna dispune de doar cinci pensiuni, care găzduiesc anual aproximativ 1.000 de turiști.
Așteptări pentru dezvoltarea zoneiPrimarul comunei estimează că investiția va contribui la creșterea fluxului de turiști și, implicit, la revitalizarea economică a zonei.
Proiectul se înscrie într-un trend mai larg, în care comunitățile afectate de declin industrial încearcă să se reinventeze prin valorificarea potențialului turistic.
Incidentul a avut loc luni seară, iar cei doi suspecți minori au fost puși sub acuzare, potrivit parchetului din Anvers.
Ancheta este în desfășurare, iar autoritățile iau în calcul toate ipotezele, fără a confirma deocamdată dacă atacul a vizat în mod direct comunitatea evreiască, notează AFP.
Autoritățile au precizat că este prea devreme pentru a stabili dacă incendierea autoturismului are legătură cu alte incidente recente.
În ultimele săptămâni, mai multe atacuri au vizat obiective asociate comunității evreiești. Pe 9 martie, o explozie a avariat o sinagogă din Liège, fără a provoca victime.
Incidentul a fost urmat de alte incident precum o explozie la o școală evreiască din Amsterdam și incendierea unor vehicule care aparțineau unei organizații evreiești din Londra.
Autoritățile belgiene au decis între timp să intensifice măsurile de securitate în jurul obiectivelor evreiești din țară. Începând de luni, militari au fost desfășurați pentru a sprijini poliția în protejarea sinagogilor, școlilor și orfelinatelor evreiești.
Experimentul a avut loc la Geneva, unde oamenii de știință au transportat aproximativ 100 de antiprotoni într-un camion special echipat, transmite Associated Press. Particulele au fost plasate într-o capsulă tehnologică avansată, menținută în vid și stabilizată cu ajutorul unor magneți supraconductori răciți la temperaturi extreme.
Antiprotonii sunt particule de antimaterie care, dacă intră în contact cu materia obișnuită, se anihilează instantaneu și eliberează energie. Din acest motiv, transportul lor este considerat extrem de delicat. Cercetătorii au efectuat o călătorie de test de aproximativ 30 de minute pentru a verifica dacă particulele pot fi transportate fără să scape din capcana magnetică.
Cum funcționează transportul antimaterieiAntiprotonii sunt păstrați într-un dispozitiv special numit „capcană transportabilă de antiprotoni”. Acesta este un container de aproximativ o tonă, proiectat pentru a menține particulele suspendate în vid. Magneții supraconductori din interior sunt răciți până la aproximativ minus 269 de grade Celsius, aproape de zero absolut, pentru a menține stabilitatea particulelor. Sistemul este conceput astfel încât antimateria să rămână izolată chiar și în cazul vibrațiilor sau frânărilor camionului.
Testul este primul pas într-un proiect mai amplu care vizează transportul antimateriei de la CERN către alte centre de cercetare. Unul dintre obiectivele pe termen lung este trimiterea antiprotonilor către Universitatea Heinrich Heine din Düsseldorf, Germania. Universitatea se află la aproximativ opt ore de mers cu mașina. Cercetătorii spun că laboratorul german ar putea oferi condiții mai bune pentru studiul antimateriei, deoarece activitatea intensă de la CERN produce interferențe magnetice care pot afecta experimentele.
De ce este importantă antimateriaAntimateria este unul dintre cele mai misterioase elemente ale fizicii moderne. Pentru fiecare particulă din univers există, teoretic, o antiparticulă cu sarcină opusă. Când materia și antimateria intră în contact, ele se anihilează și produc energie. Studierea acestui fenomen îi ajută pe cercetători să înțeleagă mai bine structura universului și de ce materia domină cosmosul.
CERN este în prezent singurul loc din lume unde antiprotonii pot fi produși, stocați și studiați în mod sistematic, în cadrul instalației cunoscute sub numele de „Antimatter Factory”.
În scrisoarea deschisă transmisă marți presei de specialitatea, Asociația Energia Inteligentă își exprimă profunda îngrijorare cu privire la intenția de adoptare a unei Ordonanței de Urgență privind declararea situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere și pentru instituirea unor măsuri de protejare a economiei și populației pe durata situației de criză.
„Proiectul nu va genera efectele pozitive anticipate asupra prețurilor la carburanți”Este vorba de proiectul – publicat luni seara de Ministerul Energiei după anunțul de dimineață al Guvernului prin care s-au prefațat măsurile – prin care se propune declararea situației de criză pe piața țițeiului și/sau a produselor petroliere și limitarea adaosul comercial pentru benzină, motorină și materiile prime utilizate pentru obținerea acestora la cel mult 50% din media adaosului comercial practicat în anul 2025 de către fiecare operator economic care produce, importă, distribuie și/sau comercializează astfel de produse.
„În forma actuală, considerăm că acest act normativ nu răspunde în mod real nevoilor consumatorilor și nu va genera efectele pozitive anticipate asupra prețurilor la carburanți. Dimpotrivă, există riscul ca intervențiile propuse să distorsioneze funcționarea pieței și să creeze dezechilibre semnificative în lanțul de aprovizionare”, de arată în documentul semnat de Dumitru Chisăliță, președintele AEI.
Potrivit analizei AEI, măsurile propuse nu oferă beneficii concrete și sustenabile pentru consumatori și acestea vor fi anulate de creșterile viitoare de preț în doar câteva zile, iar intervențiile administrative asupra pieței pot descuraja importurile și distribuția eficientă a produselor petroliere, astfel că există un risc real de apariție a unor disfuncționalități majore în aprovizionare, care ar putea conduce la penurie de motorină și benzină în lunile următoare, așa cum a precizat luni Dumitru Chisăliță, într-un comentariu pentru Mediafax.
„Într-un context economic deja marcat de incertitudine, considerăm esențial ca orice intervenție guvernamentală să fie fundamentată pe analize solide, consultări reale cu actorii din industrie și evaluarea atentă a impactului pe termen mediu și lung”, se arată în scrisoarea transmisă.
În acest sens, AEI solicită:
„Considerăm că stabilitatea pieței de carburanți este un element esențial pentru economia națională și pentru bunăstarea cetățenilor. Orice decizie care poate genera perturbări majore trebuie tratată cu maximă responsabilitate”, a transmis Dumitru Chisăliță, exprimându-și deschiderea la dialog și colaborare instituțională pentru identificarea celor mai bune soluții.
AEI: Iluzia blocării creșterii prețurilor și pericolul penurieiExpertul Dumitru Chisăliță subliniază, în analiza atașată, că într-un moment în care piața energetică globală este deja tensionată, ideea plafonării marjelor comerciale la carburanți în România pare, la prima vedere, o măsură de protecție pentru consumator.
„În realitate însă, mecanismele economice pe care le declanșează sunt mult mai complexe – și, în anumite condiții, pot duce exact la efectul opus: reducerea ofertei și creșterea riscului de penurie”, arată președintele AEI, care aduce calcule în susținerea poziției sale:
Ce este, de fapt, marjă comercială și de ce contează
„Marja comercială nu este profitul final al distribuitorilor, ci diferența brută dintre prețul de achiziție și cel de vânzare.
În România, marja brută tipică în anul 2025 este de cca. 0,10 – 0,70 lei/litru (1% – 7% din prețul final.
Sursa: AEI
Așadar, profitul real este extrem de mic. În unele cazuri, vorbim de 2–30 bani pe litru.
Ce se întâmplă când plafonezi marja la 50%Aplicând scenariul propus de autorități, reducerea marjei la 50% din media ultimelor 12 luni pe baza datelor extrase de AEI din rapoartele publice ale companiilor.
Sursa: AEI
Astfel măsura propusă privind plafonarea nu reduce profitul – îl elimină și îl transformă în pierdere.
Logica economică este simplă, capitalul fuge de unde nu e profit
Orice piață funcționează după un principiu de bază, marfa merge acolo unde randamentul este mai bun.
În cazul carburanților:
Dacă în România se pierd bani din vânzare, iar în altă țară 0,10 – 0,20 lei/l, rezultatul este inevitabil volumele se mută din România
Nu toți pleacă, dar pleacă cei care contează marginalAfirmația „furnizorii vor abandona România” este exagerată. Realitatea este mai subtilă și mai periculoasă:
Problema este că acești jucători marginali sunt cei care aduc flexibilitate și volum suplimentar.
Lecția plafonării în EuropaCazul Ungariei este exemplul perfect de manual economic cum plafonarea adduce penurie:
a) Cererea a crescut artificial
b) Oferta a scăzut
c) Sistemul a devenit fragil
d) Final inevitabil
Concluzia este că nu pleacă toți – pleacă exact cei care mențin echilibrul pieței
Franța nu a impus formal o plafonare a marjei, dar a făcut ceva echivalent, a forțat reduceri de preț și a menținut presiune politică asupra distribuitorilor.
În paralel, rafinăriile erau afectate de greve. Rezultatul? Marjele au fost comprimate exact în momentul în care costurile creșteau și riscurile erau mai mari. Distribuitorii nu au plecat din piață. Au făcut ceva mai subtil, au redus fluxurile. Transporturile au devenit mai rare, livrările mai selective. Sistemul, deja tensionat, a început să se golească.
În câteva săptămâni, imaginea era clară:
Nu pentru că „nu exista petrol”, ci pentru că nu mai exista motivație suficientă să fie distribuit la acele prețuri.
În Marea Britanie nu a existat o plafonare clasică, dar combinația de:
a creat exact același efect.
Lanțul logistic — deja fragil — a început să funcționeze la limită.
Distribuitorii nu mai aveau spațiu de manevră financiar. Orice perturbare devenea critică.
Când a apărut șocul (lipsa de șoferi, panic buying), sistemul a cedat imediat:
A fost dovada că nu ai nevoie de o plafonare explicită — este suficient ca marja să fie prea mică.
Spania a ales o cale diferită: subvenții pentru consumatori. Pe hârtie, nu era plafonare. În realitate, însă, mecanismul a mutat presiunea pe distribuitori.
Aceștia trebuiau:
Pentru jucătorii mari, acest lucru era gestionabil. Pentru distribuitorii mici, a devenit rapid o problemă de supraviețuire. Lichiditatea a dispărut. Costurile curente nu mai puteau fi acoperite în timp real.
Rezultatul nu a fost o criză imediată, ci un semnal clar:
Adică exact începutul procesului care duce la penurie.
În Italia, statul nu a plafonat direct marja, dar a început să o investigheze și să o limiteze indirect prin presiune și reglementare. Distribuitorii au reacționat imediat.
Nu au dispărut, dar au transmis un semnal clar, dacă marja este împinsă prea jos, sistemul nu mai funcționează.
Au apărut:
Piața nu a intrat în penurie, dar a ajuns la limita la care orice șoc extern ar fi declanșat-o.
Diferența esențială între importul de țiței și cel de motorină
Țițeiul prezintă un flux rigid cu contracte pe termen lung și rafinării integrate . Aspect care face ca acesta să nu plece odată cu plafonarea marjelor.
Motorina fiind produs finit, are un flux flexibil cu tranzacționare zilnică și redirecționare rapidă, se mută imediat unde e profit
Imediat după plafonare un importator nu „abandonează” piața peste noapte. El face 3 lucruri: reduce volumele și aduce doar strict necesarul, elimină riscul și nu mai face importuri speculative și selectează piața prin prioritizarea țărilor mai profitabile
Rezultatul nu dispare imediat oferta – dar dispare excesul. Oferta dispare în câteva luni.
De ce asta este periculos pentru RomâniaRomânia depinde de importuri motorină. Dacă importurile scad cu 10–20% și cererea rămâne constantă atunci apare tensiune în lanțul de aprovizionare, diferențe regionale și lipsuri temporare
Descompunerea riscului pe cauze (Ormuz +. plafonare). Procentele sunt contribuții aproximative la riscul total estimat anterior de AEI
Sursa. AEI
Intervenția statului prin plafonarea adausului nu face decât să aducă o amânare a plății prețului la pompă, dar vine cu un mare risc de penurie
Guvernul încearcă să compenseze prin limitarea exporturilor și limitarea marjei. Această măsură pe termen scurt ține combustibilul în țară. Pe termen mediu creează distorsiuni, descurajează importurile, reduce concurența și crește dependența de jucători mari
Paradoxul economic exact în momentul în care marfa devine rară și competiția globală crește, România reduce marjele și scade atractivitatea pieței
Plafonarea marjelor NU produce un colaps imediat. Dar produce ceva mai periculos: eroziunea lentă a ofertei. Nu vei vedea instant benzinării închise peste tot. Vei vedea: lipsuri locale, livrări întârziate, piață mai rigidă și dependență de câțiva actori
Iar în condiții de stres global, această fragilitate va devenii criză”, potrivi analizei lui Dumitru Chisăliță.
Pentru arbitrul Letexier, aceasta va fi a patra partidă a „tricolorilor” pe care o conduce la centru.
În precedentele meciuri, România a înregistrat două victorii și un rezultat de egalitate.
Primul joc arbitrat de arbitrul francez a fost Lituania – România 1-2, disputat pe 11 octombrie 2018.
Ulterior, acesta a condus partida România – Irlanda de Nord 1-1, din 4 septembrie 2020.
Cel mai recent meci al naționalei României arbitrat de Letexier a fost Israel – România 1-2, disputat pe 18 noiembrie 2023, rezultat care a consfințit calificarea „tricolorilor” la turneul final EURO 2024.
Naționala României va juca împotriva Turciei pe Beșiktaș Park, de la ora 19:00. În cazul unei victorii, va disputa finala play-off-ului în deplasare, în Slovacia sau Kosovo, pe 31 martie, de la ora 21:45.
Polițiștii BCCO și procurorii DIICOT Iași fac marți șase percheziții domiciliare în județele Suceava și Ilfov, într-o cauză privind constituirea unui grup infracțional organizat, falsificare de monede, punerea în circulaţie de valori străine falsificate și deținerea de instrumente în vederea falsificării de valori.
Din cercetări a reieșit că, în luna octombrie 2025, patru persoane, trei cetățeni români și un cetățean italian, ar fi constituit, în județul Suceava, o grupare de criminalitate organizată specializată în falsificare de monedă.
În perioada octombrie – noiembrie 2025, persoanele în cauză ar fi procurat, din străinătate, o cantitate însemnată, de ordinul sutelor de kilograme, de hârtie specială pentru producerea de bani falși.
Ulterior, liderul grupului infracțional organizat, un cetățean român, ar fi cumpărat aparatură performantă pentru inițierea unei imprimerii clandestine într-o locație din zona rurală a județului Suceava.
Prinși în SofiaPotrivit polițiștilor, italianul este cunoscut la nivel internațional cu preocupări legate de falsificarea de bani, rolul acestuia în cadrul grupării infracționale organizate fiind de a-i instrui pe ceilalți membri cu privire la producerea banilor falși, precum și de a facilita, prin intermediul conexiunilor infracționale din străinătate, procurarea de instrumente sau materiale în vederea producerii de bani falși, precum și punerea în circulație a acestora pe teritoriul României sau teritoriul altor state.
Suspecții ar fi vizat crearea unor legături infracționale în Bulgaria, care a adoptat recent moneda euro, sens în care s-ar fi deplasat în mai multe rânduri în țara vecină.
Luni, persoana de origine italiană, doi cetățeni români și doi cetățeni bulgari au fost depistați în Sofia, în timp ce ar fi deținut și transportat aproximativ 1.200.000 de euro falși. În acest context a fost descoperită și cantitatea de 1 kilogram de cocaină, drog de mare risc.
Până acum, la una dintre locații, a fost descoperită „o fabrică de bani” amenajată într-un imobil aflat în construcție.
Au fost descoperite și ridicate imprimante, diferite componente electronice, hârtie specială pentru imprimarea bancnotelor și bancnote contrafăcute de 50 și 100 de euro.
Audierile în acest caz vor avea loc la sediul DIICOT Iași.
Într-un comunicat publicat, marți, compania precizează că mersul trenurilor nu se va schimba, cel intrat în vigoare rămâne valabil.
Trenurile operate CFR vor circula după ora actuală (de iarnă) până în noaptea de 28 spre 29 martie, la ora 03:00, care va deveni ora 04:00.
După ora 04:00, trenurile vor pleca la orele din mersul de tren în vigoare, respectând, însă, ora oficială de vară.
Trenurile de noapte aflate în circulație după ora 3:00, își vor continua mersul până la stația de destinație, iar în cazul în care orele de plecare ale acestor trenuri se suprapun cu orele normale de plecare în intervalul orar 04:00 – 05:00, trenurile vor pleca în ordinea rangului.
În ceea ce privește cursele internaționale, duminică, între stațiile de frontieră trenurile vor circula după graficele din mersul de tren în vigoare.
Pentru mai multe informații despre circulația trenurilor, călătorii se pot informa la numerele de telefon publicate pe CFR Călători, dar și pe cfr.ro., acolo unde se regăsesc tabelele de informare din București Nord, Aeroport Henri Coandă, Timișoara, Craiova, Brașov, Iași, Cluj Napoca și Constanța, actualizate în timp real, precum și pe portalul cfrcalatori.ro, la secțiunea de trafic intern. Eventual, călătorii pot să ceară informații și de la personalul CFR din stații.
Iranul a lansat marți dimineață noi rachete către Israel, la câteva ore după declarațiile președintelui american Donald Trump privind discuții „foarte bune” pentru încheierea conflictului. Oficialii iranieni au negat existența unor negocieri directe cu Statele Unite. Președintele parlamentului iranian, Mohammad Bagher Ghalibaf, a declarat că „nu există negocieri”, acuzând Washingtonul că încearcă să manipuleze piețele financiare și energetice, scrie Euronews.
De asemenea, purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe iranian a confirmat că anumite mesaje au fost transmise prin intermediul unor state mediatoare. El a subliniat totuși că nu au avut loc discuții oficiale.
Ultimatumul lui Trump privind strâmtoarea OrmuzPreședintele american Donald Trump a impus anterior Iranului un ultimatum pentru redeschiderea strâmtorii Ormuz, una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul petrolului. Inițial, Washingtonul a acordat Teheranului un termen de 48 de ore pentru a opri atacurile și a permite reluarea traficului maritim. În caz contrar, a amenințat cu lovituri asupra infrastructurii energetice iraniene. Ulterior, Trump a anunțat că prelungește termenul cu încă cinci zile. El a susținut că administrația sa poartă discuții cu „o persoană de rang înalt” din Iran.
Lovituri asupra infrastructurii energetice iranienePresa iraniană a relatat că două instalații energetice au fost lovite în urma unor atacuri aeriene. Potrivit agenției Fars, o lovitură ar fi vizat infrastructura de gaze naturale din orașul Isfahan. O alta ar fi afectat o conductă de gaz care alimentează centrala electrică Khorramshahr. Până în prezent, nici Israelul, nici Statele Unite nu au revendicat oficial aceste atacuri.
În paralel, armata israeliană a anunțat că a efectuat noi atacuri aeriene asupra unor cartiere din sudul Beirutului. A fost vizată infrastructura grupării Hezbollah. Avioane de luptă israeliene au fost auzite zburând la joasă altitudine deasupra capitalei libaneze, în timp ce forțele israeliene au continuat confruntările cu militanți Hezbollah în sudul Libanului. Presa de stat libaneză a raportat cel puțin șapte raiduri aeriene în suburbiile sudice ale orașului.
Piețele financiare reacționează la tensiuniDeclarațiile lui Trump privind posibile negocieri au adus temporar calm pe piețele financiare. Indicele S&P 500 a crescut cu 1,1%, în timp ce Dow Jones și Nasdaq au înregistrat creșteri de aproximativ 1,4%. În același timp, prețul petrolului Brent a coborât sub pragul de 100 de dolari pe baril. Totuși, evoluțiile din regiune rămân extrem de volatile, iar investitorii continuă să urmărească îndeaproape evoluția conflictului.
Potrivit estimărilor recente, războiul a provocat deja peste 1.500 de victime în Iran și peste 1.000 în Liban. În Israel au fost raportate cel puțin 15 decese, iar 13 militari americani au murit în incidente legate de conflict.
Un exemplu este nava de cercetare Dong Fang Hong 3, operată de Universitatea Oceanică din China, care în 2024 și 2025 a navigat în mod repetat în apropierea Taiwanului și a bazei americane din Guam, dar și în zone strategice din Oceanul Indian, potrivit datelor analizate de Reuters.
Operațiune amplă de cartografiereÎn octombrie 2024, nava a verificat senzori oceanici chinezi capabili să detecteze obiecte subacvatice în apropierea Japoniei și a revenit în zonă în mai 2025. În martie 2025, a acoperit rutele din jurul strâmtorii Malacca, un punct-cheie pentru comerțul maritim.
Oficial, nava efectua studii asupra sedimentelor și cercetări climatice. Totuși, lucrări științifice arată că a realizat și cartografiere detaliată a fundului oceanic. Experți navali și oficiali ai Marinei SUA spun că astfel de date ajută China să își desfășoare mai eficient submarinele și să le detecteze pe cele ale adversarilor.
Dong Fang Hong 3 face parte dintr-o operațiune mai largă, care implică zeci de nave de cercetare și sute de senzori. Reuters a analizat documente oficiale și peste cinci ani de date privind mișcarea a 42 de nave active în oceanele Pacific, Indian și Arctic.
Deși cercetările au și scopuri civile, unele vizează zone de pescuit sau perimetre unde China are contracte de explorare minerală, ele au și o componentă militară, au declarat nouă experți în război naval consultați de Reuters.
Pentru a colecta informații despre relieful submarin, navele cartografiază fundul mării deplasându-se înainte și înapoi. Datele de urmărire arată astfel de tipare pe suprafețe extinse din cele trei oceane.
Aceste informații sunt importante atât pentru operarea submarinelor, cât și pentru detectarea lor.
Focus pe zone strategiceDatele arată că China se concentrează pe zone cu importanță militară, inclusiv în jurul Filipinelor, Guam, Hawaii și în Oceanul Indian rute esențiale pentru comerțul și importurile sale de energie.
Datele arată că China se concentrează pe zone cu importanță militară, precum apele din jurul Filipinelor, Guam și Hawaii, dar și pe rute din Oceanul Indian, esențiale pentru comerț și importurile sale de energie.
Autoritățile chineze susțin că sistemele monitorizează clima și condițiile oceanice, însă oficiali din provincia Shandong au afirmat că proiectul urmărește și „asigurarea apărării și securității maritime”.
Într-o audiere recentă în Congresul SUA, contraamiralul Mike Brookes, șeful Biroului de Informații Navale al SUA, a declarat că China și-a extins puternic activitățile de cartografiere, obținând date care „permit navigația submarinelor, camuflarea și amplasarea senzorilor sau armamentului pe fundul mării”. El a adăugat că această colectare de informații reprezintă „o preocupare strategică”.
Conform proiectului Cărții Albastre a diplomației japoneze, analizat de Reuters înainte de adoptarea oficială, guvernul condus de premierul Sanae Takaichi va redefini relația cu China ca fiind una „strategică” și „reciproc avantajoasă”, marcând o scădere de la statutul de „una dintre cele mai importante”.
Schimbarea este rezultatul unei perioade mai tensionate dintre cele două state care a fost marcată de mai multe incidente diplomatice.
Printre acestea se numără controalele impuse de China asupra exporturilor de metale rare, incidentele militare, inclusiv fixarea țintei prin radar asupra aeronavelor japoneze, dar și presiunile crescute în jurul Taiwanului.
Un punct de cotitură a avut loc în luna noiembrie a anului trecut. Șefa guvernului de la Tokyo, Sanae Takaichi, anunțase că o intervenție militară a Chinei asupra Taiwanului ar atrage o ripostă din partea Japoniei.
Ca răspuns, China a reintrodus restricții asupra importurilor de fructe de mare din Japonia, a descurajat călătoriile cetățenilor săi în această țară și a anunțat limitări asupra exporturilor de metale rare.
Într-un discurs susținut recent în parlament, Takaichi a avertizat asupra „coerciției” exercitate de China și a amenințărilor economice și de securitate tot mai mari, inclusiv din partea Rusiei și Coreei de Nord, parteneri ai Chinei.
Analiza, citată de Euronews, a comparat nivelul pensiei medii cu costul de trai pentru o persoană singură în 39 de țări europene, incluzând state membre ale Uniunii Europene, țări candidate, state din EFTA și Regatul Unit. Calculul exclude cheltuielile pentru chirie, care ar face diferențele și mai mari. Rezultatele arată o variație semnificativă: pensiile pot acoperi de la doar 22% din costul vieții în Georgia până la 225% în Luxemburg.
Țările în care pensiile depășesc costul viețiiÎn unele state europene, pensiile sunt semnificativ mai mari decât cheltuielile de bază. Luxemburgul se află pe primul loc, unde pensia medie anuală este de aproximativ 28.790 de euro, în timp ce costul vieții este estimat la 12.791 de euro. Astfel, pensia depășește de peste două ori cheltuielile. Situații similare se întâlnesc și în alte țări din Europa de Vest și Nord:
În plus, pensiile depășesc 150% din costul vieții în Islanda, Norvegia, Germania, Belgia, Austria, Franța, Olanda și Suedia.
Țări în care pensiile acoperă doar la limită costurileÎn unele state europene, pensiile reușesc să acopere costurile de bază, dar cu un surplus foarte mic. Acestea includ Elveția, Irlanda, Regatul Unit, Polonia, Cehia și Grecia, unde pensiile reprezintă între 103% și 131% din costul vieții.
În peste jumătate dintre țările analizate, pensiile nu sunt suficiente pentru a acoperi cheltuielile de bază ale unei persoane. În unele state, pensiile acoperă între 80% și 95% din costul vieții, precum Slovenia, Slovacia, Estonia, Portugalia, Muntenegru, Lituania, Croația și Ungaria. În alte cazuri, diferența este mult mai mare. Cele mai scăzute niveluri sunt înregistrate în:
În aceste țări, pensiile nu acoperă nici măcar jumătate din costurile de trai.
România în comparație cu restul EuropeiÎn România, pensia medie de stat acoperă doar o parte din costurile de trai, potrivit datelor analizate în raportul Moorepay. Nivelul pensiilor se situează sub pragul necesar pentru a acoperi integral cheltuielile de bază ale unei persoane, excluzând chiria, ceea ce plasează țara în categoria statelor europene unde pensionarii trebuie adesea să se bazeze pe alte surse de venit sau pe sprijinul familiei. Situația reflectă diferențele economice dintre Europa de Vest și Europa de Est, unde sistemele de pensii sunt în general mai puțin generoase, iar puterea de cumpărare a pensionarilor este mai redusă.
Un decalaj regional evidentAnaliza evidențiază un contrast clar între regiunile Europei. În Europa de Nord și de Vest, sistemele de pensii oferă, în general, un nivel de venit suficient pentru acoperirea cheltuielilor de bază. În Europa Centrală, pensiile oferă o acoperire moderată, în timp ce în Europa de Est și în Balcani ele acoperă doar o parte din costurile de trai.
Potrivit datelor OECD, aproximativ două treimi din veniturile persoanelor de peste 65 de ani din Europa provin din pensii publice. Experții spun că diferențele sunt legate în mare parte de nivelul general de dezvoltare economică și de structura sistemelor de pensii din fiecare țară. În unele state, veniturile pensionarilor sunt completate frecvent de sprijinul familiei sau de alte surse de venit.
Incendiul a avut loc la rafinăria Valero din Port Arthur, situată la aproximativ 145 de kilometri est de orașul Houston.
„A fost o explozie, da, dar suntem bine; toată lumea e bine. Serviciile de intervenție încearcă să stingă focul cât mai repede posibil”, a declarat primarul din Port Arthur, Charlotte M. Moses, citată de Associated Press.
Autoritățile au emis un avertisment cetățenilor din partea de vest a orașului, cerându-le să rămână în case până la transmiterea unui semnal oficial de siguranță.
Avertismente similare au fost transmise și pe rețelele sociale, unde cetățenii au fost sfătuiți să evite activitățile în aer liber, să țină ferestrele și ușile închise și să urmeze instrucțiunile oficialilor.
Rafinăria Valero are aproximativ 770 de angajați și o capacitate de procesare de circa 435.000 de barili de petrol pe zi, producând benzină, motorină și kerosen.
Explozia are loc pe fondul creșterii prețurilor la combustibili, din cauza blocării Strâmtorii Ormuz, ca urmare a declanșării războiului din Orientul Mijlociu. Marți, cotațiile Brent au crescut cu la 102.84 dolari pe baril și West Texas Intermediate (WTI), a crescut la 91.20 dolari pe baril.
