MediaFax.ro

Președintele SUA a dezvăluit că a fost refuzat de omologul său din Coreea de Sud.

„L-am sunat pe președintele Coreei de Sud. I-am spus: Ați putea ajuta cu Iranul? Dacă doriți, nu avem nevoie de ajutor. El a răspuns: Nu, mulțumesc”, a declarat Donald Trump în timpul unor declarații pentru presă făcute la Casa Albă.

Președintele american a dezvăluit și replica pe care i-a dat-o președintelui din Coreea de Sud.

„I-am spus: Ce înseamnă asta? Avem 39.000 de soldați acolo care vă protejează de Kim Jong Un, și nu ne veți ajuta cu Iranul? Asta este ciudat. Atunci, de ce suntem implicați în a vă ajuta? Protejarea Coreei de Sud ne costă miliarde de dolari”, a adăugat Trump.

Concluzia a aparținut tot liderului american.

„Nu putem merge în jurul lumii și să protejăm toate aceste țări, mai ales când acestea nu sunt acolo pentru a ne ajuta”, a precizat Donald Trump.

Președintele american s-a declarat nemulțumit și a amenințat cu retragerea sprijinului mai mulți aliați care au refuzat să se implice în conflictul din Iran.

Declarația a fost făcută în cadrul emisiunii „Subiectul Zilei cu Răzvan Dumitrescu” difuzată pe Gândul.ro.

„Și arogant, dar mie mi se pare că dânsul este într-o campanie electorală. Adică dânsul este complet desprins de realitatea din România. Tocmai vorbeam de crizele suprapuse. Dânsul inaugurează creșe, pasaje în condițiile în care provocările cu care se confruntă România sunt foarte mari. Deci mie mi se pare că dânsul, în loc să dea un răspuns problemelor pe care le au românii, dânsul încearcă să se ducă în alte zone legate mai mult de imaginea dânsului”, a declarat Viorica Dăncilă.

Fosta șefă a Guvernului l-a criticat pe Bolojan și pentru întâlnirea cu președinta CCR.

„Pe de altă parte, această abordare a dânsului, că trebuie să ne întâlnim cu șef de companie, păi nu poți să pui egalitate între președintele Curții Constituționale și un șef de companie. Adică, totuși, repet, este o separare a puterilor în stat. Nu mai există și tot dânsul a fost cel care a transformat executivul în legislativ. Să nu uităm că Dânsul, de când a venit la putere, a guvernat prin asumarea răspunderii și ordonanțe de urgență. Parlamentul pentru dânsul nu prea a existat. Iar acum face același lucru în ceea ce privește justiția. Justiția nu i se subordonează. Justiția trebuie să fie independentă. Iar astfel de întâlniri trebuie făcute publice, dacă nu au nimic de ascuns”, a precizat Viorica Dăncilă.

Ședința CCR de luni a avut loc după informațiile apărute în spațiul public privind o întâlnire, vineri, între președinta Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, și Ilie Bolojan.

Consiliul Superior al Magistraturii a cerut clarificări publice privind împrejurările în care a avut loc întrevederea, natura acesteia, motivul pentru care s-ar fi desfășurat în biroul președintelui Senatului și subiectele discutate.

CSM a arătat că informațiile apărute au generat „întrebări legitime”, în condițiile în care întrevederea ar fi avut loc într-o perioadă în care Curtea Constituțională urma să se pronunțe asupra unor cauze cu relevanță instituțională.

CCR a transmis duminică seara că întâlnirile președintei Curții cu reprezentanți ai autorității executive au exclusiv un caracter administrativ și organizatoric.

Radu Marinescu critică ieșirile publice ale liderilor USR, după aflarea verdictului CCR. Ei au atacat social-democrații pentru amendamentul pe care l-au inițiat împotriva președintelui USR, Dominic Fritz. Fostul ministru al Justiției spune că USR exagerează efectele amendamentului, iar discursul lor „capătă accente penibil-paroxistice”.

„Acum proclamă sfârșitul civilizației umane pentru că niște aleși ,între care și șeful lor (aici e buba), vor intra mai devreme în interdicția de ocupare a funcției publice, consecința unei hotărâri judecătorești definitive, care nu suferă nici o modificare”, a scris Radu Marinescu, într-o postare pe Facebook.

Legea Integrității se întoarce în Parlament, pentru că un alt amendament, cel privind publicarea declarațiilor de avere ale demnitarilor, nu este constituțional.

Radu Marinescu, cel care a inițiat amendamentul, mai spune că nu contestă decizia CCR, dar acuză USR că legea pe care au trimis-o inițial la Parlament l-ar fi scăpat pe Dominic Fritz de efectele condamnării, iar primarul Timișoarei nu și-ar mai fi pierdut funcția la finalul mandatului.

„Nu sunt adeptul vulgarizării online a dreptului, care face adeseori ca persoane interesate politic să speculeze subiectiv aparențele juridice , de exemplu pe retroactivitatea sau ultraactivitatea legii, jurisprudență, doctrină, legis interpretatio”, a mai transmis fostul ministru al Justiției.

În urma actualei Legi a Integrității, Dominic Fritz își va pierde mandatul de primar al Timișoarei în termen de 30 de zile de la promulgare.

Curtea Constituțională a decis luni, în dosarele conexate privind Legea integrității, că mai multe prevederi sunt neconstituționale.

Cu unanimitate de voturi, CCR a declarat neconstituțională sintagma „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”.

Tot în unanimitate, Curtea a declarat neconstituțională publicarea informațiilor privind interesele financiare ale soțului sau soției persoanelor vizate de lege.

În ceea ce privește publicarea intereselor financiare ale funcționarilor și demnitarilor care intră sub incidența legii, prevederea a fost, de asemenea, declarată neconstituțională, însă decizia a fost luată cu majoritate de voturi.

La scurt timp după deciziile CCR, primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a lansat critici dure la adresa instituției, susținând că dacă actul normativ va fi promulgat de către șeful statului, mandatul său va înceta în termen de 30 de zile. Fritz acuză majoritatea PSD din CCR că ar fi validat un „abuz de putere” și anunță că va contesta situația la CEDO.

Edilul susține că încetarea mandatului său ar reprezenta o sancțiune retroactivă pentru fapte produse înainte de intrarea în vigoare a noii legi.

„Dacă președintele va promulga legea ANI, mandatul meu de primar va înceta în 30 zile, ca o sancțiune retroactivă pentru lucruri care s-au întâmplat înainte să intre în vigoare legea”, afirmă Fritz.

O instanță din Azerbaidjan a inclus trei cetățeni ruși pe lista de persoane căutate și a decis arestarea lor în absență, potrivit publicației Apa.

Decizia a fost luată ca urmare a transmisiunilor de pe YouTube care instigau la schimbarea violentă a regimului azer, amenințau cu eliminarea fizică a unor persoane și incitau la ură împotriva Azerbaidjanului. Procurorii azeri i-a acuzat pe cei trei de incitare la terorism, încălcarea integrității teritoriale a țării și incitare la ură.

Persoanele condamnate sunt un jurnalist, un consultant politic și un consilier al ministrului Transporturilor din Rusia.

Autoritățile din Azerbaidjan solicită asistență internațională, inclusiv prin intermediul canalelor Interpol, pentru prinderea celor trei.

Azerbaidjan a făcut parte din spațiul ex-sovietic. Țara și-a dobândit independența după destrămarea Uniunii Sovietice în decembrie 1991.

Ulterior, țara din Caucaz a rămas în sferă de influență a Rusiei. În ultimii ani, la fel ca în cazul Georgiei și Armeniei, Azerbaidjan a încercat să se distanțeze de Rusia.

Ziarul german Bild a dezvăluit luni, citând surse, că NATO a conturat planuri de răspuns în cazul în care Rusia decide să lanseze un atac asupra unui stat membru al Alianței.

Planul prevede și scenariul în care o țară baltică ar fi atacată de Rusia, iar obiectivele NATO includ oprirea trupelor ruse și slăbirea masivă a Rusiei.

Potrivit Bild, NATO a dezvoltat trei strategii în cazul unui atac rusesc. În primă fază, NATO ar intenționa să oprească atacurile cu rachete, iar avioane de luptă, rachete și drone ar urma să neutralizeze sistemele rusești de rachete. În acest sens, una dintre ținte ar fi Kaliningradul, unde sunt amplasate numeroase sisteme de apărare antiaeriană și de rachete.

Totodată, NATO dorește să creeze și o „zonă autonomă” de-a lungul graniței cu Rusia și Belarus, concepută ca o barieră de protecție. Acolo, doar dronele și vehiculele militare fără pilot vor lupta împotriva inamicului. Soldații NATO nu sunt staționați acolo. În cazul în care soldații ruși vor continua să pătrundă pe teritoriu, aceștia vor fi opriți de aceste drone și vehicule.

Bild mai relatează că într-o fază ulterioară, NATO intenționează să lanseze atacuri și pe teritoriul Rusiei. În acest scop, forțele speciale vor distruge baze militare și de aprovizionare importante din Rusia, printre care aerodromuri, fabrici de armament, poduri și căi ferate folosite de Rusia pentru a transporta trupe și echipamente către front.

Potrivit planului prezentat de Bild, NATO menționează faptul că nu intenționează să cucerească Rusia. Obiectivul ar fi, în schimb, împingerea trupelor ruse de atac înapoi până la graniță.

Totodată, potrivit sursei citate, NATO vrea ca aceste planuri elaborate să fie în mod deliberat publice, astfel încât Moscova să înțeleagă în avans care sunt consecințele într-un asemenea scenariu.

În ultimele luni, Rusia și-a intensificat agresiunile asupra spațiului aerian al NATO, prin incursiuni cu drone, atât în Polonia, cât și în România.

Săptămâna trecută, mai multe fragmente de drone au fost găsite pe litoralul românesc.

În noaptea de sâmbătă spre duminică, o dronă a fost doborâtă în județul Galați de două avioane de vânătoare F-18 spaniole. Potrivit unui reprezentant NATO, drona „pare să fie rusească”.

Drona interceptată în județul Galați este a patra doborâtă de forțele române sau aliate după ce a pătruns în spațiul aerian al României de la începutul războiului din Ucraina.

Primele trei drone au fost doborâte de piloți români în zilele de 24, 25 și 26 iulie 2026, cu ajutorul avioanelor F-16 ale Forțelor Aeriene Române.

Raluca Turcan, deputat PNL, a criticat luni, într-o postare pe rețelele de socializare, amendamentele susținute de PSD și AUR, care au dus la retrimiterea Legii Integrității în Parlament.

„În loc să avem astăzi o lege a integrității adoptată, constituțională și un jalon PNRR îndeplinit, trebuie să intervenim din nou legislativ pentru a pune legea în acord cu decizia Curții Constituționale”, a transmis Raluca Turcan pe Facebook.

Prima critică a Ralucăi Turcan a fost legată de amendamentul propus de AUR și votat de social-democrați, care ar fi vizat-o pe partenera de viață a lui Nicușor Dan. Această propunere a fost și motivul pentru care legea a fost declarată parțial constituțională.

„CCR a declarat neconstituțional amendamentul privind declarațiile de avere și de interese ale partenerilor de viață. O prevedere introdusă de AUR, votată și de PSD, pentru o răfuială politică care nu este doar neconstituțională, ci și profund iresponsabilă”, a adăugat Turcan.

Dacă CCR a decis că primul amendament controversat nu respectă Legea Fundamentală, amendamentul Fritz nu a primit același verdict. Curtea a considerat că acesta întrunește principiile constituționalității.

Turcan a acuzat social-democrații că au creat acest amendament tocmai pentru ca primarul Timișoarei, Dominic Fritz, să își piardă mandatul, în urma condamnării definitive pe care o are pentru conflict de interese. Aceasta mai spune că după ce PSD a încercat ruperea PNL, acum și-ar fi propus același lucru, dar pentru USR.

„Și, după toate acestea, fac pariu că PSD va veni ca o floare și va pretinde acum să facem Guvern împreună cu el. Sau să votăm un guvern minoritar PSD. După ce a încercat să rupă PNL. După ce a transformat o lege esențială pentru PNRR într-un teren pentru răfuieli politice. După ce a pus în pericol 770 de milioane de euro. Asta înseamnă să ai tupeu!”, a concluzionat Raluca Turcan.

Legea Integrității își reia acum de la 0 traseul prin legislativ, cu riscul ca România să piardă 770 de milioane de euro, dacă legea nu va fi adoptată până la finalul lunii august.

Conform anunțului oficial „la data de 17 august 2026, judecătorul de drepturi și libertăți din cadrul Judecătoriei Sinaia a dispus luarea măsurii preventive a arestului la domiciliu pentru o perioadă de 30 de zile.”

Totodată, instanța a dispus monitorizarea electronică a respectării măsurii arestului la domiciliu și a obligațiilor stabilite în sarcina persoanei față de care a fost dispusă această măsură.

Cercetările sunt continuate de către polițiști pentru stabilirea tuturor împrejurărilor evenimentului și dispunerea măsurilor legale în consecință, mai scrie în anunț.

Hackerul „Virus”, condamnat în SUA în dosarul Gozi, a fost prins la Sinaia cu plăcuțe diplomatice false și un sistem care schimba numerele dintr-un buton. Bărbatul de 42 de ani este Mihai Ionuț Păunescu, cunoscut în lumea infracționalității cibernetice sub porecla „Virus”, potrivit informațiilor publicate de presa locală.

Păunescu a fost condamnat în Statele Unite, în 2023, la trei ani de închisoare pentru rolul său într-o infrastructură informatică folosită la distribuirea unora dintre cele mai periculoase programe malware ale perioadei, inclusiv Gozi, care a infectat peste un milion de calculatoare și a ajuns inclusiv în sistemele NASA.

Imaginile publicate de Live Ukraine au fost realizate cu ajutorul unei drone. Potrivit sursei menționate, Vladyslav Polskyi, comandantul companiei de asalt din cadrul Regimentului 475 de Asalt a evacuat personal doi militari grav răniți.

Anterior, aceștia au fost atacați de o dronă rusească de tip Molniya.

Inițial, pentru a evacua militarii, a fost trimis un vehicul militar, dar acesta a fost avariat. Răniții au rămas complet neprotejați într-o zonă deschisă, lângă un drum neasfaltat de pe un câmp.

„În timp ce postul de comandă căuta frenetic o soluție pentru a-i scoate pe oameni de sub focul inamic, recunoașterea aeriană a observat o camionetă civilă care se deplasa cu viteză maximă direct în zona de pericol. S-a dovedit că șeful companiei de asalt, Vladyslav Polskyi, fără să-și pună nici măcar o vestă antiglonț, a sărit la volan și a pornit în viteză pentru a-și ajuta oamenii”, se arată într-un comunicat al armatei ucrainene.

Comandantul a încărcat singur militarii în camioneta și i-a evacuat de pe lina frontului.

Președintele turc Recep Tayyip Erdoğan a declarat, într-un interviu pentru Al Jazeera, că aderarea țării la Uniunea Europeană nu mai constituie un aspect prioritar, subliniind totodată că Ankara lasă ușa deschisă unui astfel de pas.

Erdogan a precizat că în opinia sa, UE ar fi cea care ar avea de pierdut dacă ar continua să respingă Turcia.

„Europa refuză să integreze Turcia de 53 de ani și nu pare să aibă în vedere acest lucru nici în viitor. Cu toate acestea, nu ne-am închis ușa și dorim în continuare să aderăm la Uniunea Europeană. Dacă ne acceptă, cu atât mai bine; în caz contrar, nu este o problemă. Uniunea Europeană nu este prioritatea noastră. Îi repetăm totuși că ea va avea de pierdut, nu Turcia”, a declarat Erdogan pentru Al Jazeera, potrivit Anadolu. 

Turcia este țară candidată la aderarea la UE încă din 1999. Negocierile de aderare au început în anul 2005, însă din 2016, acestea sunt înghețate din cauza regresului continuu al țării în ceea ce privește democrația, statul de drept și drepturile fundamentale.

La momentul respectiv, UE a acuzat și a criticat Turcia pentru încălcări ale drepturilor omului și deficiențe în ceea ce privește statul de drept. În 2017, oficialii UE au afirmat că instituția prezidențială creată prin referendumul constituțional turc din 2017 ar încălca criteriile de la Copenhaga privind eligibilitatea pentru aderarea la UE.

În luna iulie a acestui an, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Turciei au purtat discuții la scurt timp după summitul NATO, într-un moment crucial în care Turcia a devenit un partener tot mai important pentru securitatea europeană.

Deși interesul strategic este în creștere, relațiile dintre UE și Turcia continuă să fie afectate de tensiuni politice. În ultimele luni, oficialii europeni au criticat deteriorarea statului de drept, restrângerea libertății presei și presiunile asupra opoziției. Un nou val de critici a apărut după arestarea primarului Istanbulului, Ekrem İmamoğlu, unul dintre principalii rivali politici ai lui Erdoğan.

Legea biodiversității a fost declarată de judecătorii Curții Constituționale luni ca fiind constituțională, în ciuda îngrijorărilor liberalilor. La fel ca la Legea Integrității, și aici au intervenit social-democrații cu amendamente.

Mircea Abrudean, președintele Senatului, a declarat într-o postare pe Facebook că fosta Strategie pentru conservarea biodiversității avea o miză de 972 de milioane de euro, bani europeni pe care România risca să îi piardă dacă modificările din Parlament nu ar fi trecut de CCR.

Curtea Constituțională a transmis că toate aspectele sesizate de AUR nu au fost de fapt regăsite în Legea biodiversității. Pentru sesizarea privind neclaritatea surselor de finanțare, Curtea a luat în considerare că Mircea Abrudean a cerut Guvernului informații suplimentare.

Cât despre sesizarea privind delimitarea puterilor dintre legislativ și executiv, CCR a concluzionat că Parlamentul a acționat acum după o „politică nouă” și mai spune despre atribuțiile Guvernului că, deoarece a fost demis prin moțiune de cenzură, acesta nu mai are capacitatea de a emite hotărâri de guvern.

Legea biodiversității a ajuns în Parlament la presiunile social-democraților, după ce inițial a fost adoptată ca și hotărâre de guvern. PSD a cerut anularea și trimiterea ei pe traseul legislativ, iar de acolo au început modificările.

Lansarea Mediafax Italia reprezintă o nouă etapă în strategia de dezvoltare internațională a Mediafax și vine în continuarea proiectului început cu Mediafax Spania, platforma dedicată comunității românești din Spania.

Mediafax Spania și Mediafax Italia fac parte din același proiect editorial internațional, prin care Mediafax își propune să construiască treptat o rețea de platforme locale dedicate marilor comunități românești din Europa. Fiecare platformă este adaptată realităților țării în care funcționează, păstrând în același timp principiile editoriale Mediafax: informație verificată, independență editorială, relevanță și o legătură permanentă între România și românii din afara granițelor.

După Spania, Italia reprezintă un pas firesc în dezvoltarea acestei rețele, fiind țara în care, de-a lungul ultimelor decenii, s-a format una dintre cele mai mari, mai diverse și mai bine consolidate comunități românești din Europa.

Pentru foarte mulți români, Italia nu mai este de mult doar o destinație de muncă. Este țara în care și-au construit o viață, și-au întemeiat familii, și-au cumpărat locuințe, și-au dezvoltat afaceri și au devenit parte activă a comunităților locale.

Românii sunt astăzi prezenți în aproape toate regiunile Italiei și într-o multitudine de domenii ale economiei și societății italiene – de la construcții, agricultură, servicii și îngrijire, până la antreprenoriat, medicină, tehnologie, educație, industrii creative și profesii liberale.

În același timp, există o nouă generație de români pentru care relația cu România și Italia are o semnificație diferită. Sunt copii și tineri născuți sau crescuți în Italia, care vorbesc ambele limbi și se raportează firesc atât la societatea italiană, cât și la originile lor românești.

Alături de ei se află românii stabiliți în Italia de zece, douăzeci sau chiar mai mulți ani, antreprenorii care și-au construit propriile companii, profesioniștii integrați în economia italiană, familiile mixte, studenții și românii care continuă să se deplaseze frecvent între cele două țări. Această diversitate creează și o nevoie de informare mult mai complexă.

Pentru românii din Italia nu sunt relevante doar știrile din România sau actualitatea italiană, ci mai ales informațiile aflate la intersecția dintre cele două țări: modificări legislative și fiscale, drepturi sociale, pensii, piața muncii, educație, sănătate, documente și proceduri administrative, oportunități de afaceri, investiții, proprietăți, transport, precum și deciziile luate la nivel european care le pot influența viața de zi cu zi.

Mediafax Italia își propune să ocupe tocmai acest spațiu informațional, oferind o perspectivă jurnalistică adaptată realității unei comunități care nu mai poate fi definită simplu prin imaginea românilor plecați temporar la muncă în străinătate.

Mediafax Italia va funcționa ca o platformă editorială independentă din punct de vedere politic și va aborda teme de interes pentru comunitatea românească din Italia: actualitate, economie, piața muncii, legislație, fiscalitate, educație, sănătate, integrare socială, antreprenoriat, cultură, lifestyle, precum și poveștile românilor care și-au construit o viață sau o carieră în Italia.

Platforma va urmări, de asemenea, principalele decizii ale autorităților italiene și europene care pot avea un impact direct asupra românilor din Italia, explicând informațiile importante într-o manieră accesibilă și relevantă pentru viața de zi cu zi.

Noua platformă va avea o misiune dublă: pe de o parte, să ofere informații relevante și utile românilor care trăiesc și lucrează în Italia, iar pe de altă parte, să aducă în atenția publicului din România temele, preocupările, perspectivele și poveștile comunității românești din Italia.
Mediafax Italia se adresează, în același timp, și românilor din țară interesați de Italia – fie că intenționează să se mute, să studieze sau să lucreze aici, să dezvolte o afacere, să investească sau să cumpere o proprietate, fie că își doresc să petreacă perioade mai lungi în această țară, inclusiv în contextul dezvoltării muncii la distanță.

„După Mediafax Spania, lansarea Mediafax Italia reprezintă următorul pas în dezvoltarea proiectului internațional Mediafax. Ne dorim să fim acolo unde sunt marile comunități de români și să construim pentru ele platforme care înțeleg realitățile locale, fără să piardă legătura cu România. Comunitatea românească din Italia este una matură, diversă și profund integrată în societatea italiană. Mediafax Italia este construit pentru această realitate și pentru această viață între două țări. Spania și Italia reprezintă începutul unei rețele prin care vrem să aducem informația Mediafax mai aproape de români, indiferent unde au ales să trăiască”, se arată în strategia editorială a proiectului.

Mediafax Spania și Mediafax Italia pornesc de la aceeași observație: diaspora românească s-a schimbat.Românii din Spania și Italia nu mai formează doar comunități temporare de muncă, ci comunități mature, cu familii, afaceri, profesioniști, organizații și generații care au crescut în țările de adopție.

Sunt angajați și angajatori, părinți și studenți, antreprenori și profesioniști, oameni care trăiesc de câteva luni în afara României și oameni care sunt acolo de două sau trei decenii. Sunt români care intenționează să se întoarcă în țară, dar și români pentru care Spania sau Italia au devenit definitiv acasă.

Ceea ce îi unește este nevoia de a rămâne conectați la informația relevantă din ambele țări.

Mediafax Spania și Mediafax Italia sunt construite pentru această nouă realitate a diasporei românești. Fiecare platformă urmărește specificul țării și al comunității locale, păstrând în același timp standardele editoriale și legătura cu ecosistemul Mediafax din România.
Informația circulă astfel în ambele sensuri: din România către diaspora, dar și din comunitățile românești din Europa către România.

Odată cu extinderea proiectului în Italia, Mediafax dezvoltă și conceptul „Acasă oriunde ai fi”, lansat odată cu Mediafax Spania și construit în jurul unei realități care definește viața a milioane de români din diaspora: apartenența simultană la două țări, două comunități și două realități cotidiene.

Pentru românii din Italia, „acasă” poate însemna în același timp România și Italia. Orașul în care s-au născut și localitatea italiană în care își cresc astăzi copiii. Familia rămasă în România și comunitatea construită în Italia.

Ei urmăresc ce se întâmplă în România, dar muncesc, plătesc taxe, dezvoltă afaceri, își cresc copiii și iau decizii de zi cu zi într-o societate italiană din care fac parte. Pot avea proprietăți sau interese economice în ambele țări, se deplasează frecvent între ele și trăiesc într-un spațiu în care granița dintre „aici” și „acasă” este din ce în ce mai puțin rigidă.

Mediafax Italia este construit pentru această viață între două țări.

Nu doar pentru a transmite știri din România către Italia, ci și pentru a explica ce înseamnă Italia pentru români și ce înseamnă comunitatea românească din Italia pentru România.

În acest sens, „Acasă oriunde ai fi” este mai mult decât un mesaj de campanie. Este o poziționare editorială comună proiectelor internaționale Mediafax și exprimă misiunea lor de a crea o punte permanentă de informație între România și comunitățile românești din străinătate.

Prin Mediafax Spania și Mediafax Italia, conceptul capătă astfel dimensiunea unei comunități Mediafax fără granițe, în care distanța geografică nu trebuie să însemne și distanță față de informație.

Campania va fi prezentă pe principalele platforme de social media – Facebook, TikTok, Instagram și YouTube – precum și în inventarul editorial al trustului ARCMEDIA.

Prin această inițiativă, Mediafax își extinde misiunea jurnalistică dincolo de granițele României și își reafirmă angajamentul față de furnizarea unei informări profesioniste, independente și relevante pentru publicul român, indiferent de locul în care acesta trăiește.

Fondată în 1991, Mediafax este prima agenție de presă independentă din România și unul dintre cele mai cunoscute branduri media din țară. De-a lungul celor peste trei decenii de activitate, Mediafax a furnizat informații, analize și conținut jurnalistic pentru milioane de cititori și pentru numeroși parteneri media și instituționali din România și din străinătate.

Prin Mediafax Spania și Mediafax Italia, Mediafax dezvoltă o nouă direcție internațională, dedicată comunităților românești din Europa și construirii unei legături informaționale mai puternice între România și diaspora.

Mai multe cutremure puternice s-au produs în anul 2026 în diferite zone ale planetei. De aceea, experții Al Jazeera au încercat să afle dacă sunt mai multe decât în alți ani și dacă lumea a intrat într-un sezon al seismelor. Specialiștii au analizat datele despre cutremurele produse în ultimul deceniu.

În ultimele săptămâni, trei cutremure cu magnitudinea de 7 sau mai mare s-au produs în Indonezia, Columbia și Mexic, omorând sute de oameni. În iunie, două cutremure puternice, la interval scurt de timp, au făcut ravagii în nordul Venezuelei. Seria dezastrelor a provocat o amplă dezbatere: se cutremură Pământul mai mult decât înainte?

Potrivit Serviciului Geologic al Statelor Unite (USGS), la nivel global sunt înregistrate aproximativ 20.000 de cutremure în fiecare an, aproximativ 55 pe zi. Cele mai multe sunt prea slabe pentru a fi observate de oameni. Atunci când cutremurele ating magnitudinea de 6 tind să se producă daune și panică în rândul populației.

În Filipine s-a înregistrat cel mai puternic cutremur din 2026, cu magnitudinea de 7,8. Acesta a avut loc în iunie, în largul insulei Mindanao și s-a soldat cu sute de victime. Cutremurele de 7,2 și 7,5 din Venezuela, tot în iunie, au ucis mii de oameni. Cele mai recente cutremure, din Mexic în iulie și din Columbia și Indonezia în august, au avut toate magnitudinea de 7,4 sau mai mare.

Din 2016 până în 2025, lumea a înregistrat o medie de 133 de cutremure cu magnitudinea de 6 sau mai mare în fiecare an. Acestea au variat de la cel mai mic număr de cutremure, 99 în 2024, până la cel mai mare număr de 157 în 2021.

Până la mijlocul lunii august a acestui an, la nivel mondial au fost înregistrate 91 de cutremure cu magnitudinea de 6 sau mai mare, inclusiv 11 peste magnitudinea de 7. Ambele cifre sunt puțin peste ritmul din ultimul deceniu, dar totuși se încadrează în limitele normale. Niciunul nu a atins magnitudinea de 8 sau 9, cele mai distructive categorii.

Ceea ce face ca un cutremur să fie mai periculos are mai puțin de-a face cu magnitudinea sa decât cu locul în care se produce. Adâncimea, apropierea de orașe și rezistența clădirilor locale contează mai mult decât numărul de pe scara Richter. De altfel, cele mai distrugătoare cutremure din ultimul deceniu nu au fost cele mai mari, ci cele care au lovit centrele populate.

Experții susțin că nu există așa numitul sezon al cutremurelor. Înregistrările pe termen lung arată că seismele au loc pe tot parcursul anului, fără un model sezonier consistent. Oamenii de știință nu au putut niciodată să prezică când va avea loc un cutremur major, deoarece stresul tectonic care se acumulează de-a lungul faliilor de-a lungul deceniilor sau secolelor nu poate fi legat de un ciclu de 12 luni.

În loc să prezică seisme, seismologii calculează probabilitatea ca un cutremur mare să lovească o anumită zonă pe o perioadă de ani. Singurele sisteme de avertizare sunt cele care alertează oamenii imediat după ce a început un cutremur.

Cea mai activă zonă seismic din lume, reprezentând aproximativ 90% din cutremurele mondiale, este Cercul de Foc al Pacificului. Acesta formează o centură care se întinde de-a lungul Americii de Vest până în Extremul Orient rus și până în Asia de Sud-Est și Noua Zeelandă. Cercul de Foc include Japonia, Filipine și Indonezia.

Cutremurele pot lovi și în afara Cercului de Foc. Centura alpină, care se întinde de la Java prin Himalaya până la Turcia și Marea Mediterană, produce 17% din cele mai mari cutremure din lume.

Cel mai puternic cutremur înregistrat vreodată a fost cel cu magnitudinea de 9,5 care a lovit Valdivia, Chile, pe 22 mai 1960, generând un tsunami la nivelul întregului Pacific.

Patru ani mai târziu, un cutremur cu magnitudinea de 9,2 a lovit regiunea Prince William Sound din Alaska, al doilea cel mai puternic înregistrat vreodată.

Pe 26 decembrie 2004, un cutremur cu magnitudinea de 9,1 până la 9,3 în largul coastei Sumatrei a declanșat un tsunami care a ucis aproximativ 228.000 de oameni în Oceanul Indian.

Șlosberg, vicepreședinte al Iabloko, a fost găsit vinovat de „discreditarea” forțelor armate ruse și de răspândirea unor informații considerate false de autorități despre acțiunile acestora.

În declarația finală susținută în fața instanței din Pskov, politicianul și-a proclamat nevinovăția și a susținut că procesul are motivații politice, transmite publicația The Independent.

„Viețile a nenumărate mii de oameni au fost curmate în această perioadă. Mai devreme sau mai târziu, bilanțul exact și complet al morților, inclusiv numele lor, va deveni public, iar întreaga țară se va cutremura în fața acestei liste de victime”, a declarat Șlosberg, potrivit unei transcrieri publicate de Mediazona.

Politicianul a continuat cu una dintre cele mai dure afirmații ale discursului său: „Astăzi, cimitirele din țara noastră, inclusiv cele militare, cresc mult mai repede decât maternitățile, grădinițele și școlile”.

Mediazona și serviciul în limba rusă al BBC au identificat, pe baza surselor publice, cel puțin 239.354 de militari ruși morți. Analizele bazate inclusiv pe registrele succesorale și estimarea mortalității excedentare în rândul bărbaților ruși indică însă că bilanțul real ar putea depăși 350.000.

Nici Moscova, nici Kievul nu publică bilanțuri oficiale complete și actualizate ale pierderilor militare.

Rusia susține că acțiunile sale militare răspund amenințărilor reprezentate de NATO și Ucraina și că urmăresc protejarea populației rusofone. Kievul și aliații săi occidentali resping aceste argumente și le consideră justificări pentru invazia la scară largă lansată în februarie 2022.

Condamnarea intervine la numai o săptămână după ce Curtea Supremă a Rusiei a decis, pe 10 august, excluderea partidului Iabloko de la alegerile parlamentare programate luna viitoare. Formațiunea este prezentată drept singurul partid politic înregistrat din Rusia care pledează pentru încetarea războiului.

Șlosberg fusese reținut în iunie 2025, după ce descrisese conflictul din Ucraina drept un joc de „șah sângeros” într-o dezbatere video. Ulterior, procurorii au adăugat acuzația de difuzare a unor informații false în legătură cu o postare redistribuită pe canalul său de Telegram.

În timpul pledoariei finale, judecătorul l-ar fi întrerupt în repetate rânduri, cerându-i să se limiteze la faptele din dosar. Șlosberg și-a continuat însă discursul: „Un singur om este întemnițat, dar frica pătrunde în inimile a milioane de oameni”.

Cazul vine după ce, în iunie, un alt vicepreședinte al Iabloko, Maxim Kruglov, a fost condamnat la șapte ani de închisoare pentru răspândirea unor informații considerate false despre armată.

Vicepreședintele PNL Alexandru Muraru a reacționat dur după decizia de luni a Curții Constituționale privind legea integrității și acuză PSD și AUR că încearcă să destabilizeze relația dintre PNL și USR.

Într-o postare pe Facebook, Alexandru Muraru susține că eforturile celor două formațiuni sunt îndreptate către ruperea relațiilor dintre PNL și USR și acuză social-democrații că promovează un narativ potrivit căruia liberalii ar fi făcut „înțelegeri pe la CCR” pentru a-l afecta pe Dominic Fritz.

Vicepreședintele PNL îi acuză, de asemenea, pe unii membri ai partidului că duc mai departe mesajele PSD.

„Toate eforturile din aceste zile din partea acestei alianțe toxice certate cu democrația, munca și bunul simț sunt dirijate către încercarea de rupere a relațiilor dintre PNL și USR. Este înghesuială printre postacii pesediști să arate cum PNL ar fi făcut înțelegeri pe la CCR pentru a-l afecta pe Dominic Fritz. Inclusiv trădători din PNL duc mai departe, disciplinat, narativul userizării Partidului Național Liberal, având în buzunar punctajul dat de PSD”, a scris Muraru în postarea de pe Facebook.

El a mai susținut că PSD a urmărit „execuția politică a unui singur om”, iar amendamentul care a generat controversa ar fi fost unul „cu dedicație”.

„Așa cum am spus anterior, PSD a urmărit doar execuția politică a unui singur om. A fost un amendament cu dedicație, iar PSD a fost dispus să sacrifice 770 de milioane de euro doar ca să își atingă acest obiectiv. Practic, după tentativa eșuată de puci în PNL, pesediștii încearcă acum destabilizarea USR”, a adăugat vicepreședintele PNL.

În postarea de pe Facebook, Muraru a lansat și un avertisment privind efectele deciziei CCR asupra aleșilor locali.

„De astăzi, niciun mandat de ales nu mai este în siguranță. ANI, condusă de PSD, va decide practic în locul votului vostru. Primari, președinți de consilii județene, consilieri, autorități locale, oricine poate fi următoarea țintă. Dacă nu iese omul care trebuie, intervine PSD”, a spus Muraru.

„Vă garantez, pesediștilor, că PNL și USR vor ieși întărite din tot acest circ public pe care îl faceți, folosind justiția pe care ați capturat-o împotriva unor ținte individuale. Și tot împreună vom merge la următoarele alegeri pentru a vă trimite acolo unde vă este locul. În irelevanță”, a conchis liderul liberal.

Curtea Constituțională a decis luni, în dosarele conexate privind Legea integrității, că mai multe prevederi sunt neconstituționale.

Cu unanimitate de voturi, CCR a declarat neconstituțională sintagma „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”.

Tot în unanimitate, Curtea a declarat neconstituțională publicarea informațiilor privind interesele financiare ale soțului sau soției persoanelor vizate de lege.

În ceea ce privește publicarea intereselor financiare ale funcționarilor și demnitarilor care intră sub incidența legii, prevederea a fost, de asemenea, declarată neconstituțională, însă decizia a fost luată cu majoritate de voturi.

În schimb, cu majoritate de voturi, CCR a decis că este constituțională prevederea privind încetarea de drept a funcției sau demnității publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

Sportivul român a mărturisit că atât el, cât și colegii lui se simt bine, dar sunt și obosiți după perioada intensă prin care au trecut.

„Suntem foarte bine, suntem fericiți, obosiți, dar, da, suntem foarte bine și mulțumiți de tot ceea ce am realizat”, a spus David Popovici, la întoarcerea în țară după Campionatul European de Natație de la Paris.

Înotătorul i-a transmis și un mesaj celui care l-a ghidat de-a lungul carierei, descriindu-l drept unul dintre cei mai vechi și buni prieteni ai săi.

„La mulți ani omului care m-a învățat să nu las succesul să-mi urce la cap și nici să-mi coboare la inimă”, a declarat Popovici.

Întrebat ce i-ar spune lui David din trecut, David Popovici a afirmat că nu ar schimba nimic din parcursul său.

„Dacă aș putea să vorbesc cu mine din trecut, mi-aș spune să nu schimb absolut nimic, să trec la fel de bine cum am trecut prin toate momentele grele și, dacă aș putea totuși să-mi spun ceva, mi-aș spune că totul o să fie bine, o să fie ok, pentru că totul se așează”, a spus sportivul.

Popovici a vorbit și despre relația sa cu succesul și competiția. Acesta a explicat că a învățat să se bucure de rezultate, dar că motivația sa principală nu este reprezentată de victorii sau titluri.

„Am învățat să mă bucur de succes”, a spus înotătorul.

El a povestit că a fost inspirat de un interviu mai vechi în care un sportiv era întrebat dacă îi place mai mult să câștige sau să piardă. Răspunsul acestuia a fost că nu îl interesează niciuna dintre variante, ci că practică sportul pentru a se descoperi și a înțelege mai bine anumite aspecte ale vieții.

David Popovici spune că se regăsește în această perspectivă și că, pentru el, sportul reprezintă mai ales o modalitate de autocunoaștere și de depășire a propriilor limite.

„Este un loc mai mult pentru a mă descoperi pe mine și a mă depăși mai mult decât pentru succes sau titluri”, a explicat campionul român.

Popovici consideră însă că performanța și rezultatele pot apărea firesc atunci când sportul este practicat cu pasiune.

„În momentul în care o faci cu dragoste și chiar cu pasiune, s-ar putea să și vină la pachet cu titluri”, a mai spus el.

Sportivul a vorbit și despre dificultățile cu care se confruntă unii dintre sportivii români de înaltă performanță, subliniind că succesul nu trebuie privit doar prin prisma medaliilor și a titlurilor câștigate.

AUR a afirmat luni, după verdictul CCR, că hotărârea prin care a fost declarată constituțională prevederea privind încetarea de drept a funcției sau demnității publice, la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii, are consecințe directe în cazul primarului Timișoarei, Dominic Fritz.

Formațiunea afirmă că Fritz are o decizie definitivă a ÎCCJ într-un litigiu privind un conflict de interese și că, în aceste condiții, „trebuie să demisioneze din funcția de primar al Timișoarei”.

„Dominic Fritz trebuie să demisioneze din funcția de primar al Timișoarei. Nu trebuie să aștepte expirarea unui termen legal pentru a face ceea ce propriul partid a pretins ani la rând de la adversarii săi”, transmite AUR într-un comunicat de presă.

Formațiunea invocă și sloganul USR „Fără penali în funcții publice”, susținând că principiile privind integritatea trebuie aplicate și în cazul propriului președinte.

„USR și-a construit o parte importantă a identității politice în jurul integrității și al sloganului „Fără penali în funcții publice”. Dacă aceste principii mai înseamnă ceva, ele trebuie aplicate și propriului președinte. Integritatea nu ar trebui să aibă culoare politică”, a mai precizat AUR.

Pe de altă parte, AUR a criticat decizia CCR prin care a fost declarată neconstituțională prevederea ce extindea obligațiile de transparență și asupra persoanelor aflate în relații similare celor dintre soți. Formațiunea susține că, în cazul în care formularea adoptată de Parlament ridica probleme de claritate juridică, soluția ar fi trebuit să fie definirea mai precisă a prevederii, nu eliminarea acesteia.

„Principiul trebuia să fie simplu: averile și interesele soților, soțiilor și ale persoanelor aflate într-o relație asimilabilă vieții de familie cu un demnitar trebuie să poată fi cunoscute atunci când se pot intersecta cu exercitarea funcției publice. Dacă formularea adoptată de Parlament era insuficient de precisă juridic, soluția trebuia să fie găsirea unei definiții clare, nu abandonarea principiului transparenței”, transmite AUR.

În același context, AUR invocă și întâlnirea dintre premierul Ilie Bolojan și președinta CCR, Simina Tănăsescu, despre care susține că a avut loc înainte ca instanța constituțională să se pronunțe asupra unor cauze cu miză politică.

„Tocmai în acest context, întâlnirea dintre Ilie Bolojan și președinta CCR, Simina Tănăsescu, înainte ca instanța constituțională să se pronunțe asupra unor cauze cu miză politică importantă, ridică întrebări legitime”, afirmă formațiunea.

Curtea Constituțională a decis luni, în dosarele conexate privind Legea integrității, că mai multe prevederi sunt neconstituționale.

Cu unanimitate de voturi, CCR a declarat neconstituțională sintagma „persoana care are relații asemănătoare celor dintre soți”.

Tot în unanimitate, Curtea a declarat neconstituțională publicarea informațiilor privind interesele financiare ale soțului sau soției persoanelor vizate de lege.

În ceea ce privește publicarea intereselor financiare ale funcționarilor și demnitarilor care intră sub incidența legii, prevederea a fost, de asemenea, declarată neconstituțională, însă decizia a fost luată cu majoritate de voturi.

În schimb, cu majoritate de voturi, CCR a decis că este constituțională prevederea privind încetarea de drept a funcției sau demnității publice la 30 de zile de la intrarea în vigoare a legii.

La scurt timp după deciziile CCR, primarul Timișoarei, Dominic Fritz, a lansat critici dure la adresa instituției, susținând că dacă actul normativ va fi promulgat de către șeful statului, mandatul său va înceta în termen de 30 de zile. Fritz acuză majoritatea PSD din CCR că ar fi validat un „abuz de putere” și anunță că va contesta situația la CEDO.

Edilul susține că încetarea mandatului său ar reprezenta o sancțiune retroactivă pentru fapte produse înainte de intrarea în vigoare a noii legi.

„Dacă președintele va promulga legea ANI, mandatul meu de primar va înceta în 30 zile, ca o sancțiune retroactivă pentru lucruri care s-au întâmplat înainte să intre în vigoare legea”, afirmă Fritz.

Evenimentul principal este programat pentru vineri, 28 august, când Ministerul grec al Culturii organizează o nouă ediție a manifestărilor dedicate Lunii Pline și patrimoniului cultural al țării.

Programul, coordonat de Direcția Generală pentru Antichități și Patrimoniu Cultural, ajunge în acest an la cea de-a 27-a ediție, relatează publicația The Independent.

Printre obiectivele incluse se numără și Muzeul Acropolei din Atena, care își va prelungi programul până la miezul nopții. Muzeul va putea fi vizitat între orele 09:00 și 24:00, iar publicul va avea acces atât la colecțiile permanente, cât și la expoziția temporară „Inspirations. Ancient Greek Art living in Italy”.

La 61 dintre obiectivele participante sunt programate manifestări culturale între orele 19:30 și 24:00. Vizitatorii vor putea asista la spectacole de teatru, concerte și reprezentații de dans, dar și la expoziții și tururi ghidate.

Orașul antic Abdera, Odeonul lui Agrippa din Atena și Castelul Mendenitsa din regiunea Ftiotida se numără printre locurile unde vor fi organizate evenimente muzicale.

Manifestările nu se limitează însă la seara de 28 august. O serie de activități sunt prevăzute și în alte seri din intervalul 26-30 august.

„Pentru al 27-lea an consecutiv, Luna Plină din august reunește siturile arheologice, muzeele și monumentele Greciei într-o mare sărbătoare a culturii”, a transmis Ministerul grec al Culturii.

Instituția îi invită pe vizitatori să participe pe 28 august și să descopere „magia nopții și atmosfera specială pe care lumina Lunii o creează în monumentele țării”.

Evenimentul poate fi de interes și pentru numeroșii turiști români care aleg Grecia pentru vacanțele de vară, în special pentru cei care se vor afla la Atena sau în apropierea obiectivelor participante la sfârșitul lunii august.

Programul oferă posibilitatea vizitării patrimoniului elen într-un interval orar neobișnuit și, în numeroase cazuri, însoțit de spectacole și alte evenimente culturale gratuite.

Loviturile riscă însă să producă efecte economice mult mai ample, întrucât platforma deservește zeci de milioane de persoane și peste un milion de comercianți, transmite Deutsche Welle.

Un incendiu a izbucnit duminică dimineață într-un depozit Wildberries din Podolsk, la circa 40 de kilometri sud de Moscova, în urma unui atac masiv cu drone ucrainene. Alte centre ale companiei din Tver și Salavat fuseseră lovite în zilele precedente.

În ultimele săptămâni, aproximativ 20 de centre logistice Wildberries au fost vizate în atacuri aproape zilnice, potrivit Deutsche Welle. Cel puțin nouă angajați au murit, alte zeci de persoane au fost rănite, iar mai multe depozite și-au suspendat activitatea.

Estimările companiei de consultanță Data Insight indică dimensiunea potențială a pierderilor. Wildberries ar fi pierdut mărfuri în valoare de până la 480 de miliarde de ruble, echivalentul a aproximativ 5,7 miliarde de dolari, precum și circa o treime din spațiile sale de depozitare. Pagubele cumulate suportate de companie și comercianții săi ar putea ajunge la 800 de miliarde de ruble, aproximativ 9,5 miliarde de dolari.

Autoritățile ucrainene susțin că depozitele fac parte din infrastructura logistică utilizată pentru distribuirea unor echipamente destinate războiului, printre care sisteme de navigație și componente pentru producerea dronelor. Kremlinul respinge acuzațiile și afirmă că infrastructura companiei are destinație civilă.

Miza depășește însă logistica militară. Wildberries este descris frecvent drept echivalentul rusesc al Amazon și controlează aproximativ jumătate din piața de comerț electronic a țării. Principalul competitor, Ozon, deține aproximativ 30%. Împreună, cele două platforme intermediază bunuri și servicii echivalente cu aproximativ 8,5% din PIB-ul Rusiei.

Wildberries are peste un milion de vânzători, majoritatea întreprinderi mici și mijlocii, și aproximativ 80 de milioane de utilizatori lunar. Asociația Rusă a Platformelor de Comerț Electronic estimează că atacurile au afectat până acum circa 400.000 de comercianți.

Presiunea asupra Wildberries ar putea ajunge și la sectorul bancar. Compania are legături financiare cu instituții precum VTB și Sberbank, controlate majoritar de stat. Datoriile Wildberries ar putea ajunge până la 14 miliarde de dolari, iar VTB ar fi cel mai mare creditor individual. Directorul financiar al Sberbank a recunoscut că atacurile au deteriorat situația financiară și perspectivele fluxurilor de numerar ale companiei.

Tatyana Kim, cofondatoarea și directoarea Wildberries, ar fi solicitat deja sprijinul guvernului rus. Autoritățile au confirmat existența discuțiilor, fără să anunțe până acum o eventuală schemă de salvare.

Atacurile indică astfel o extindere a strategiei Kievului dincolo de obiectivele militare și energetice: lovirea unor noduri logistice capabile să afecteze simultan aprovizionarea, companiile, creditorii și viața cotidiană a unui număr mare de ruși.

O investigație publicată de The Telegraph a scos la iveală existența a zece baze ale Kremlinului, care sunt dotate cu rampe de lansare a celor mai avansate drone cu rază lungă de acțiune ale Moscovei.

Ele se află în proximitatea graniței, poziția lor facilitând lansarea unor atacuri aeriene masive care trec de apărarea aeriană din ce în ce mai redusă a Kievului. Potrivit The Telegraph, unele dintre aceste baze sunt folosite deja pentru a bombarda Ucraina, însă reprezintă și o amenințare pe termen lung pentru aliații NATO.

Analiștii consultați de către The Telegraph avertizează faptul că această tehnologie ar putea fi îndreptată și împotriva Europei în eventualitatea izbucnirii unui război, unele dintre baze plasând cele mai puternice drone rusești în raza de acțiune a Varșoviei.

Investigația The Telegraph a inclus documente scurse în presă, dar și imagini din satelit, care au scos la iveală existența a cel puțin 59 de noi șine de lansare – șine de ghidare mecanice utilizate pentru lansarea dronelor în locul unei piste tradiționale. Aceste șine de lansate se află de-a lungul frontierei Rusiei cu Belarus și Ucraina.

În plus, unele dintre centrele de drone au fost reconvertite din baze militare și aeroporturi civile, în timp ce alte platforme de lansare au fost amenajate în zonele rurale ale Rusiei.

Imaginile analizate de DroneSec și preluate de The Telegraph au arătat că aproximativ 20 dintre rampele nou instalate par să aibă o lungime extinsă, indicând capacitatea lor de a lansa cele mai noi drone de atac cu rază lungă de acțiune ale Kremlinului.

Potrivit sursei citate, Rusia își modernizează propria versiune a dronei iraniene Shahed, punând în funcțiune variante mai noi, cu propulsie cu reacție de mare viteză, capabile să atingă ținte aflate la mare distanță. Utilizarea noilor variante de la bazele dezvăluite ar pune la îndemâna lui Putin posibilitatea de a lansa atacuri împotriva capitalei Poloniei.

Deși nu există indicii că Rusia ar planifica un astfel de atac, liderii NATO sunt precauți și se pregătesc pentru un posibil conflict viitor.

Totuși, Moscova susține că și variantele mai vechi ale dronelor ar putea ajunge la coastele Regatului Unit, dar este foarte probabil ca orice încercare de a lovi Marea Britanie de la aceste baze să fie interceptată.

În plus, cele mai recente variante ale dronelor rusești, denumite Geran-4 și Geran-5, pot zbura suficient de repede pentru a evita sistemele de apărare aeriană.

Potrivit informațiilor obținute de The Telegraph, bazele au fost aprovizionate de o serie de fabrici de muniție răspândite pe teritoriul țării, inclusiv din zona economică specială Alabuga – un complex rus de producție a dronelor care fabrică 6.000 de unități pe an.

În paralel, atacurile lansate de Rusia împotriva Ucrainei nu încetează. În weekend, mai multe explozii au fost auzite în capitala Ucrainei în doar câteva minute, în noaptea de sâmbătă spre duminică.

Forțele Aeriene au avertizat în cursul nopții de sâmbătă spre duminică faptul că este posibil un atac cu rachete balistice rusești. Avertismentul a fost anulat la ora 2:35 dimineața. La doar câteva minute mai târziu, la ora 2:46 dimineața, amenințarea a reapărut.

Un turist israelian, în vârstă de 35 de ani, a fost arestat pe insula Creta, în Grecia, pentru incendiere prin neglijență, anunță The Times of Israel. El a aprins un grătar într-o vilă închiriată, în apropiere de Sellia. Asta în ciuda avertismentelor explicite ale proprietarului și a interdicției generale de utilizare a focului valabilă pe întreaga insulă. Numele turistului nu a fost anunțat de autorități.

Vântul a transportat jarul către vegetația uscată, declanșând un incendiu de proporții. Peste 60 de pompieri și câteva elicoptere au intervenit timp de patru ore pentru a stinge flăcările.

Săptămâna trecută, serviciul de pompieri a anunțat că peste 280 de persoane au fost arestate în Grecia în acest an pentru infracțiuni legate de incendii. Cifra este în scădere față de anii precedenți.

Guvernul grec a înăsprit pedepsele împotriva celor găsiți vinovați de provocarea de incendii. Cei găsiți vinovați riscă pedepse de până la 20 de ani de închisoare și amenzi de până la 200.000 de euro.

După ce a scăpat de valul de căldură care a cuprins o mare parte a Europei la începutul verii, Grecia a fost lovită de mai multe incendii majore. Acestea au fost alimentate de rafale de vânt neobișnuit de puternice.

36 de incendii au izbucnit în weekend în Grecia, a anunțat duminică departamentul de pompieri. Pe listă sunt și două incendii izbucnite duminică pe insula Salamina, în timpul cărora două persoane au murit.