MediaFax.ro

Cercetătorii de la Great Ormond Street Hospital și University College London au dezvoltat o tehnologie prin care un esofag poate fi construit folosind celulele musculare ale pacientului, combinate cu un schelet pregătit din țesut de porc.

Procesul durează aproximativ două luni, notează The Independent.

Mai întâi, esofagul unui porc donator este curățat de toate celulele animale, rămânând doar structura tubulară. Apoi, celulele musculare ale primitorului sunt multiplicate în laborator și injectate în schelet. Tubul este plasat într-un recipient special, unde fluide de creștere sunt pompate prin țesut timp de o săptămână.

Opt porci au primit implantul. Toți au supraviețuit primelor 30 de zile după transplant. După șase luni, cinci erau în viață, iar organele dezvoltaseră nervi, vase de sânge și mușchi funcționali. Animalele mâncau normal și creșteau într-un ritm sănătos, fără medicamente imunosupresoare.

Afecțiunea vizată, atrezia esofagiană cu spațiu larg, afectează aproximativ 10% din cazurile de atrezie esofagiană – adică în jur de 18 nașteri pe an doar în Marea Britanie. Bebelușii afectați nu pot supraviețui fără operație și se confruntă cu riscuri majore de complicații pe termen lung.

„Deoarece grefa conține propriile celule ale copilului, aceasta ar fi recunoscută ca țesut propriu și ar putea crește odată cu el, fără risc de respingere”, a explicat dr. Marco Pellegrini, cercetător principal la UCL.

Cercetătorii speră să ofere această opțiune de tratament copiilor în termen de cinci ani. Structuri de diferite dimensiuni ar putea fi stocate și personalizate pentru nou-născuți, iar biopsiile necesare ar putea fi prelevate chiar din momentul montării tuburilor de alimentare.

Organizația Trump și-a pus de decenii numele în locuri sinonime cu afacerile și turismul de lux: Manhattan, Los Angeles, Honolulu. Ambițiile sale globale includ Australia, Bali și Maldive. Acum, afacerea familiei președintelui american își îndreaptă atenția spre Transilvania, regiunea din centrul României cunoscută drept casa literară a lui Dracula. Compania a selectat, potrivit documentelor și interviurilor, un teren aflat lângă una dintre cele mai mari gropi de gunoi din regiune și un fost depozit de deșeuri medicale, scrie New York Times.

Proiectul, care nu a fost încă anunțat, ar relansa o dezvoltare imobiliară blocată în orașul Cluj și afectată de scandaluri de corupție. Ar aduce numele Trump pe apartamente de lux și pe un teren de golf, nu departe de o așezare informală unde persoane de etnie romă au fost practic relocate să trăiască lângă deșeuri toxice.

Acordul este cel mai recent dintr-o expansiune globală rapidă a brandului Trump. În primul mandat, compania promisese că nu va încheia noi afaceri în străinătate. După revenirea la putere, nu a mai făcut această promisiune. În schimb, a profitat de popularitatea președintelui în anumite regiuni, anunțând noi acorduri de licențiere, în special în statele din Golful Persic.

Afacerea familiei Trump a încasat sume consistente din aceste contracte. Deși finanțele companiei sunt private, declarațiile financiare arată că doar acordurile internaționale de licențiere au adus zeci de milioane de dolari în 2024. De atunci, au fost anunțate noi proiecte, iar familia a obținut profituri și din inițiative legate de criptomonede.

Proiectul din România, spre deosebire de altele recente, nu ridică în mod evident conflicte de interese în politica externă. Totuși, este un tip de afacere pe care, în primul mandat, compania nu l-ar fi urmărit conform propriilor reguli. Acordul implică firma într-un litigiu între foști parteneri ai proiectului, precum și în controverse legate de groapa de gunoi și de situația comunității de romi. Dezvoltatorii au ignorat aceste probleme ani de zile, spun activiștii.

„Încearcă să vândă iluzii. Arată clădirile de sticlă și nu arată ghetoul sau cât de aproape este de groapa de gunoi”, a spus Alex Fechete, activist care reprezintă comunitatea de romi din zonă.

„Suntem extrem de entuziasmați de proiectele noastre din București și Cluj, care marchează primele noastre investiții în România”, a declarat un purtător de cuvânt al Organizației Trump, referindu-se și la planurile deja anunțate pentru un Trump Tower în București.

„Așteptăm cu nerăbdare să aducem clădiri cu adevărat emblematice în aceste orașe, clădiri care vor reflecta cele mai înalte standarde de design și calitate, redefinind orizontul urban.”

Tranzacțiile imobiliare pot însă eșua, cum s-a întâmplat și cu Trump Tower planificat la Belgrad, Serbia, abandonat anul trecut în contextul unei anchete de corupție.

Totuși, interesul companiei nu pare descurajat de amplasamentul dificil sau de provocările urbanistice. O randare a proiectului arată un complex de apartamente mai mult decât dublu ca înălțime față de limita permisă în prezent. Un partener local a distribuit deja o broșură de vânzare.

În decembrie, în Delaware a fost înființată o firmă paravan numită DT Marks Cluj, o variație a numelor folosite de familia Trump pentru a încasa venituri din proiecte internaționale.

Pentru a gestiona detaliile și politica locală, compania colaborează cu dezvoltatorul SDC Properties. Șeful acestuia, Ștefan Berciu, a declarat că au fost semnate contracte și că detaliile vor fi anunțate curând.

Un alt actor este Avram Gal, un personaj politic local. Acesta spune că este implicat „ca prieten al familiei”, nu ca consultant.

În privința motivului pentru care Trump a ales România, mai multe persoane își asumă meritul. Unii indică popularitatea sa în țară. Un sondaj Gallup International arată că peste jumătate dintre respondenți au o opinie favorabilă despre mandatul său.

La începutul celui de-al doilea mandat, planurile de afaceri în România au început să prindă contur. Berciu și Gal au fost prezenți la inaugurare și ulterior au mers la Mar-a-Lago pentru a se întâlni cu Eric Trump.

Terenul vizat se află la poalele Carpaților, la peste patru ore de Castelul Bran. În apropiere se află însă și așezarea Pata Rât, unde locuitorii trăiesc de decenii lângă groapa de gunoi, colectând deșeuri reciclabile.

Așezarea a fost extinsă și prin relocări forțate. Aproximativ 3.000 de oameni trăiesc acolo, iar mirosul este puternic, mai ales vara. Acolo, pe un deal deasupra așezării și lângă o bază militară, ar urma să fie construit complexul cu teren de golf și apartamente de lux.

Adrian Gurzău, fost politician condamnat pentru corupție, spune că el a inițiat ideea proiectului în jurul anului 2022. El își imagina un complex cu heliport și legătură către aeroport.

El l-a adus în proiect pe Berciu și a sugerat implicarea familiei Trump.

„Pentru o astfel de clădire ai nevoie de ceva special. De un brand care să o facă să strălucească.”

Investitorii au intrat în proiect și au început lucrările la „Transylvania Smart City”. Însă procurorii au deschis o anchetă de corupție, iar în 2023 un fost ministru a fost condamnat pentru mită și spălare de bani. Proiectul a fost abandonat.

Există acum și dispute juridice între foștii parteneri. Gurzău susține că a fost exclus din proiect de Berciu.

Berciu afirmă că dezvoltarea va continua doar pe terenuri cu proprietate clară.

„Trump nu își permite, și nici noi, să construim pe terenul altcuiva.”

Ilie Bolojan spune că a discutat vineri cu miniștrii Alexandru Nazare (Min. Finanțelor) și Bogdan Ivan (Min. Energiei), cu reprezentanți ai Ministerului Economiei, ai ANAF, ai Consiliului Concurenței și ai ANAP, despre situația pieței carburanților din România, în contextul extrem de complicat al conflictului din Orientul Mijlociu.

„Pe piețele internaționale avem o creștere a prețurilor la combustibil între 40 și 60%, ca efect al blocării aprovizionării, situație care afectează toate țările, inclusiv România. Am analizat, cu datele pe masă, atât situația aprovizionării, evoluția prețurilor și estimarea dinamicii lor în următoarele zile, cât și posibile soluții de temperare a scumpirii carburanților. Verificăm cum se formează prețurile, pentru evitarea creșterilor speculative. Echipele tehnice vor lucra și la sfârșitul acestei săptămâni. La începutul săptămânii viitoare vom avea o nouă întâlnire pentru definitivarea acestor soluții”, promite Bolojan.

Acesta afirmă că nu sunt decizii ușor de luat, pentru că pericolele între care trebuie să se acționeze sunt multiple, „în condițiile în care nu putem controla prețul la care țițeiul intră pe piață, iar lanțurile de aprovizionare sunt perturbate”.

Potrivit premierului, „o încercare de bruscare a pieței, printr-o plafonare arbitrară a prețurilor, poate conduce la penurie”.

Pe de altă parte, Bolojan spune că o scădere a accizelor trebuie să garanteze o reducere de prețuri și să fie suportabilă de bugetul votat vineri pentru 2026, în condițiile reducerii deficitului.

„Și de această dată refuz să vând soluții populiste, care să creeze aparența unui ajutor, în spatele căruia să apară noi dezechilibre și costuri. Oricare vor fi soluțiile pe care le vom adopta, ele trebuie gândite până în cele mai mici detalii, astfel încât să producă beneficiile maxime posibile, cu efecte adverse minime. La asta lucrăm și asta vom livra”, mai scrie Ilie Bolojan pe Facebook.

„Datorită unor motive personale, Jonathan Wheatley va părăsi echipa cu efect imediat. Echipa îi mulțumește lui Jonathan pentru contribuția sa la proiect și îi urează succes în viitoarele sale activități”, a transmis vineri echipa Audi F1, într-un comunicat.

Binotto, care conduce proiectul F1 al Audi din 2024, va continua transformarea echipei, pregătind intrarea Audi în Formula 1 atât ca producător de șasiuri, cât și de unități de putere.

Audi a mai adăugat că „structura viitoare a echipei va fi definită integral într-o etapă ulterioară, pe măsură ce organizația se adaptează mediului evolutiv din Formula 1”.

Compania își menține angajamentul de a lupta pentru câștigarea titlurilor mondiale până în 2030.

Wheatley, fost membru Red Bull, a preluat funcția de team principal în aprilie 2025, odată cu trecerea la Kick Sauber – echipa pe care Audi a preluat-o pentru sezonul 2026.

În perioada de iarnă, el a supervizat tranziția Sauber către programul de uzină Audi, marcând debutul producătorului german în Formula 1 cu primele puncte obținute.

Wheatley și-a început cariera în F1 la Benetton Formula la începutul anilor 1990 și a rămas în cadrul echipei pe durata transformării acesteia în Renault. În 2006 s-a alăturat echipei noi Red Bull Racing, unde a contribuit la șase titluri la constructori și șapte titluri la piloți, înainte de a se alătura proiectului Sauber pentru transformarea în Audi.

Pitonii au un metabolism extrem. Pot trece luni întregi fără să mănânce nimic, apoi devorează o antilopă întreagă. În timp ce acest fel de „dieta yo-yo” ar fi dezastruoasă pentru alte animale, șerpii au adaptări speciale care îi ajută să prospere în stilul lor de viață cu boom și pauză, notează Science Alert.

Metabolismul lor se accelerează de 40 de ori după o masă, inima poate crește cu până la 24,5% la unele specii, iar microbiomul intestinal este pregătit să reacționeze imediat la o masă rară.

Este vorba despre produsele secundare ale acestor bacterii pe care oamenii de știință speră să le valorifice pentru uz uman. Biologii Leslie Leinwand de la Universitatea din Colorado Boulder și Jonathon Long de la Stanford University au colaborat pentru a afla ce se găsește în sângele pitonilor regius și pitonilor birmanezi după masă.

S-au identificat 208 metaboliți diferiți care au crescut semnificativ după mesele lunare ale pitonilor, dar unul a atras atenția cercetătorilor. Nivelurile de para-tiramină-O-sulfat (pTOS) au crescut de 1.000 de ori în sângele pitonilor după masă.

Acest metabolit este produs de bacteriile intestinale ale șarpelui în timp ce descompun aminoacidul comun tirozina, eliberând dioxid de carbon și adăugând sulfat moleculei.

Despre pTOS se știe foarte puțin. Cercetătorii au găsit câteva studii care sugerează că pTOS circulă și în corpul uman și câteva indicii că nivelul său poate crește după masă.

Acest lucru nu este suficient pentru a spune ce efect are asupra oamenilor, dar a fost de ajuns pentru a inspira cercetătorii să investigheze mai departe.

„Dacă vrem cu adevărat să înțelegem metabolismul, trebuie să mergem dincolo de studiile pe șoareci și oameni și să ne uităm la extremele metabolice pe care le oferă natura”, spune Long.

S-a constatat că, deși pTOS nu pare să apară natural la șoareci sau șobolani (animalele cel mai des folosite pentru studii), acesta le afectează apetitul.

Atât șoarecii obezi, cât și cei slabi au consumat mult mai puțină hrană după ce li s-au administrat doze mari de pTOS, fie prin injecție abdominală, fie oral. Pierderea în greutate a survenit fără probleme gastrointestinale, pierdere musculară sau scăderi de energie, efecte frecvent întâlnite la alte tratamente.

Atât la șoareci, cât și la pitoni, o doză de pTOS a activat neuroni în hipotalamusul ventromedial, centrul cerebral care controlează sațietatea, foamea și echilibrul energetic, explicând modul în care molecula semnalează pitonului că nu are nevoie să mănânce întreaga antilopă.

Președintele SUA, Donald Trump, și-a reînnoit atacul la adresa aliaților din NATO, afirmând într-o postare că „fără Statele Unite, NATO este un tigru de hârtie” și acuzând statele aliate că „nu au vrut să se alăture luptei pentru a opri un Iran nuclear”. Trump a susținut că această confruntare este deja „câștigată din punct de vedere militar” și a reproșat partenerilor occidentali că se plâng de prețurile ridicate la petrol, dar „nu vor să ajute la redeschiderea Strâmtorii Hormuz”.

Declarația vine după ce Trump criticase deja, în această săptămână, statele NATO pentru lipsa de implicare în operațiunea americano-israeliană împotriva Iranului. Reuters relata pe 17 martie că liderul de la Casa Albă a calificat poziția aliaților drept o „greșeală foarte prostească” și a cerut sprijin în special pentru securizarea Strâmtorii Hormuz, după ce Iranul a perturbat traficul maritim în zonă.

Miza este majoră pentru piețele energetice globale. Cotațiile rămân ridicate, iar Strâmtoarea Hormuz este crucială pentru fluxurile mondiale de energie, transportând aproximativ 20% din petrolul și gazul natural lichefiat la nivel global.

În Europa, reacția a fost mai prudentă. La summitul de la Bruxelles, liderii UE au cerut un moratoriu asupra atacurilor împotriva infrastructurii energetice și de apă din Orientul Mijlociu, au insistat asupra dezescaladării și au susținut nevoia unei acțiuni coordonate pentru menținerea libertății de navigație în Strâmtoarea Hormuz. Blocul comunitar a anunțat întărirea unor misiuni navale existente, dar nu a mers până la o implicare militară directă de tipul celei cerute de Trump.

„Este o decizie a Ministerului de Finanțe, pentru că alocările se fac de către Ministerul de Finanțe. Da, s-au luat de la Justiție în sens generic, nu s-au luat de la Ministerul Justiției”, a spus Marinescu, precizând că Ministerul Justiției și Înalta Curte de Casație și Justiție sunt ordonatori principali de credite distincți.

Ministrul a insistat însă că hotărârile judecătorești definitive trebuie respectate. „Este la fel de adevărat că e obligatoriu să respecți hotărârile judecătorești. Aceste sume de bani vor trebui să fie achitate. Din ceea ce am înțeles eu, este vorba doar de o prorogare, în niciun caz de faptul că nu vor fi achitate aceste drepturi”, a afirmat el.

Întrebat dacă Guvernul ar putea plăti totuși sumele în acest an, Marinescu a spus că speră să fie găsite resursele necesare. „Speranța mea este ca anul acesta să se găsească totuși fonduri”, a declarat ministrul, adăugând că nu poate vorbi în numele ministrului Finanțelor.

Potrivit acestuia, este vorba despre „sume considerabile”, probabil de peste un miliard de lei, însă detaliile exacte țin de ÎCCJ, în calitate de ordonator de credite pentru aceste plăți. Marinescu a arătat că, din proiectul de buget, rezulta o creștere substanțială atât pentru bugetul ÎCCJ, cât și pentru cel al Ministerului Public, tocmai pentru achitarea acestor drepturi restante.

Declarațiile vin după ce Înalta Curte de Casație și Justiție a anunțat că va acționa Guvernul în instanță, acuzând Executivul că a redirecționat din bugetul pe 2026 bani prevăzuți pentru plata unor drepturi salariale câștigate de magistrați către ajutoare sociale pentru pensionari și plăți restante ale administrațiilor locale. Instanța supremă a transmis că executarea hotărârilor judecătorești „nu este opțională” și a cerut încetarea practicilor de reeșalonare unilaterală.

Ministerul Finanțelor prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru ÎCCJ în 2026, în creștere cu circa 50% față de anul precedent, fonduri care urmau să acopere inclusiv aceste restanțe. Ulterior, o parte dintre plăți a fost amânată, iar banii au fost redirecționați către un pachet de ajutoare sociale de 1,1 miliarde de lei.

Radu Marinescu a susținut că Ministerul Justiției a pledat constant pentru respectarea hotărârilor judecătorești, dar a subliniat că instituția pe care o conduce nu construiește bugetul și nu decide alocările finale. „Noi am pledat întotdeauna pentru respectarea hotărârilor judecătorești și vom pleda în continuare”, a spus ministrul.

Întrebat dacă a fost consultat atunci când s-a decis tăierea sumelor de la ÎCCJ, Marinescu a răspuns că nu a participat la discuțiile din coaliție. El a spus însă că, din informațiile sale, propunerea a venit din partea Ministerului de Finanțe și a premierului și a adăugat că, din punctul său de vedere, suma ar fi trebuit alocată.

Marinescu a mai spus că tema nu ar trebui transformată într-un conflict între categorii sociale și profesionale. El a respins discursul public potrivit căruia magistrații ar fi „privilegiați” sau „dușmani ai societății”, afirmând că astfel de formulări reprezintă derapaje care nu ajută la rezolvarea problemei.

Un element de context invocat și înaintea votului pe buget a fost chiar presiunea existentă asupra finanțării instanțelor. La dezbaterile din comisiile parlamentare, reprezentanții ÎCCJ au avertizat că sumele aprobate nu acoperă necesarul instituției, în principal din cauza drepturilor salariale câștigate în instanță și a executărilor silite.

Într-un comunicat publicat vineri pe site-ul oficial, gruparea de pe Anfield a transmis că este „șocată și dezgustată de abuzurile rasiste abominabile” la care a fost supus jucătorul.

„Acest comportament este complet inacceptabil. Este dezumanizant, laș și bazat pe ură. Rasismul nu are ce căuta în fotbal, în societate și nicăieri – nici online, nici offline”, se arată în declarația clubului.

Reprezentanții lui Liverpool au subliniat că fotbaliștii nu trebuie transformați în ținte ale unor astfel de atacuri și au criticat lipsa de reacție a platformelor digitale.

„Abuzurile îndreptate constant împotriva jucătorilor, adesea din spatele unor conturi anonime, reprezintă o pată pe imaginea fotbalului și a platformelor care permit perpetuarea acestora”, se mai precizează în comunicat.

Clubul cere o reacție coordonată la nivelul întregului fenomen fotbalistic: „Tot fotbalul trebuie să fie unit și să spună clar că acest lucru nu va fi tolerat. Simplele condamnări nu sunt suficiente”.

De asemenea, oficialii solicită explicit companiilor de social media „să își asume responsabilitatea și să acționeze acum”, acuzând faptul că acestea au „puterea, tehnologia și resursele” necesare pentru a combate fenomenul, dar „prea des eșuează să o facă”.

În comunicat se mai arată că Liverpool FC îi va oferi în continuare sprijin total lui Ibrahima Konate și va colabora cu autoritățile pentru identificarea celor responsabili, însă subliniază că „povara nu poate cădea în continuare pe umerii jucătorilor și cluburilor”.

„Situația actuală nu poate continua. Trebuie confruntată, combătută și eradicată – nu mâine, ci acum”, se mai arată în poziția oficială.

Ibrahima Konate este un titular constant în echipa antrenată de Arne Slot în acest sezon, însă viitorul său rămâne incert.

Contractul fundașului expiră în luna iunie, iar zvonurile recente l-a asociat cu un posibil transfer la Real Madrid.

„Apa este un produs esențial care spune foarte multe despre cum se schimbă comportamentul de consum. Livrarea la domiciliu elimină unul dintre cele mai neplăcute aspecte ale cumpărăturilor, transportul baxurilor grele, și transformă o nevoie de bază într-o experiență simplă și predictibilă. La Sezamo, nu livrăm doar produse, ci oferim mai mult timp și mai puțin stres în viața de zi cu zi”, spune Michael Kaiser, Country Lead Sezamo.

Din punct de vedere al volumului vândut, apa plată domină categoria, cu 51% din total. Este urmată de apa carbogazoasă, care reprezintă un pic peste 25%, și de apa alcalină și medicinală, cu o pondere de +7%. Fiecare apă minerală are un profil diferit de săruri dizolvate, măsurat prin reziduul sec la 180°C, indicator care reflectă nivelul de mineralizare. În acest context, Sezamo oferă o gamă variată de ape, cu niveluri diferite de mineralizare, adaptate diverselor stiluri de viață și preferințe de consum.

Citeşte comunicatul integral AICI

Topul „100 best Corporate PR agencies in the world” cuprinde agenții full-service, cu practici corporative și portofolii solide de clienți, companii internaționale sau locale cu expertiză recunoscută în domeniul comunicării corporative. În top sunt incluse 16 agenții membre PROI Worldwide, rețeaua globală de agenții independente din care face parte și Rogalski Damaschin.

Agențiile prezente în acest clasament internațional au fost evaluate în anul 2025 de echipa editorială a PRovoke Media pe baza unui set de criterii, printre care: ritm de creștere și performanță financiară, creativitate și campanii, mediu de lucru și cultură organizațională, inovație și thought leadership.

„Nominalizarea în acest top este o recunoaștere valoroasă pentru noi. Corporate PR este disciplina cu cea mai mare greutate strategică pentru organizații, pentru că include subdomenii care construiesc sau monetizează reputația lor – corporate branding, CSR, comunicare internă, comunicare financiară și cu piețele de capital, comunicare de criză, brand de angajator. Este, în același timp, o disciplină de sinteză, care combină competențele și cunoștințele de comunicare cu cele economice, sociologice și chiar politice. Includerea agenției Rogalski Damaschin în acest top al celor mai bune agenții de PR Corporate din lume este un rezultat de grup, venit în urma mai multor inițiative ale echipei noastre, din toate domeniile comunicării, nu doar cele asociate în mod tradițional acestei arii de practică, întrucât nevoile clienților noștri nu mai sunt astăzi atât de liniar delimitate. Ultimii 15 ani din evoluția agenției noastre reflectă de altfel această convergență între specializările tradiționale ale PR-ului, din care disciplina Corporate PR face parte, și arii de comunicare ancorate în nevoile de marketing”, a declarat Eliza Rogalski, Founder & Managing Partner, Head of Corporate Reputation Rogalski Damaschin.

Clasamentul primelor 100 de agenții de Corporate PR din lume este parte din „cea mai amplă analiză a sectorului agențiilor de relații publice la nivel global” din istoria platformei, după cum a precizat Paul Holmes, fondatorul PRovoke Media.

Acesta este al șaselea și ultimul top dintr-o serie care acoperă mai multe domenii asupra cărora se concentrează activitatea agențiilor: Financial PR, Healthcare PR, Technology PR, Public Affairs, Consumer PR și Corporate PR.

În descrierea Rogalski Damaschin, reprezentanții PRovoke Media menționează că agenția se remarcă prin angajamentul față de creativitate și inovare, adăugând că thought leadership este una dintre trăsăturile caracteristice ale abordării sale. Cultura organizațională a Rogalski Damaschin se bazează pe colaborare, încredere și un accent puternic pe implicarea angajaților.

În ultimii ani, agenția Rogalski Damaschin a fost inclusă în mai multe topuri PRovoke Media. În 2025, a fost desemnată drept una dintre cele mai bune 50 de agenții de PR din Europa Continentală. În 2020, a fost clasată pe locul 3 în rândul celor mai creative agenții de comunicare din EMEA după numărul de angajați și pe locul 5 la nivel mondial, după ce, în 2019, ocupase locul 5 în EMEA și locul 9 global, tot în clasamentul creativității.

Rogalski Damaschin are o practică de Corporate PR consecventă și a susținut în mod constant impunerea acestei discipline pe piața din România.

Analiza care a stat la baza includerii agenției în top menționează câteva inițiative-cheie, recunoscute de industrie, printre care se numără dezvoltarea și gestionarea a trei dintre cele mai importante proiecte de rebranding și comunicare de pe piață – în sectorul energetic pentru Evryo (fosta CEZ), în industria cimentului pentru Heidelberg Materials România și în sectorul financiar pentru Pluxee România (fosta Sodexo); lansarea unui raport dedicat crizelor de comunicare, în cadrul diviziei sale axate pe date, Insight Lab, ce a oferit îndrumări relevante brandurilor pentru a putea face față eventualelor situații de criză reputațională; lansarea „The Cloud”, un concurs de idei, cu premii, la care toți angajații au fost încurajați să participe cu propuneri de campanii pe baza unor briefuri reale ale clienților.

Analiza remarcă, de asemenea, consolidarea parteneriatelor de lungă durată ale agenției cu clienții săi, unele dintre ele de peste 10 ani, dar și extinderea portofoliului de clienți cu branduri din zona de real estate, din industria filmului și domeniul auto.

PRovoke Media a fost creată sub numele de Holmes Report în anul 2000 de către Paul Holmes, fondator și președinte, cu peste trei decenii de experiență în evaluarea domeniului relațiilor publice, precum și în consultanța acordată atât firmelor de PR, cât și clienților acestora.

PRovoke Media oferă cele mai sofisticate analize și rapoarte despre tendințele și provocările din domeniul relațiilor publice și are o prezență globală extinsă prin evenimentele și premiile pe care le organizează.

Cu aproape 20 de ani de activitate, Rogalski Damaschin este una dintre cele mai influente și performante agenții de comunicare din România, având un portofoliu de clienți care activează în industriile de energie, tehnologie, industria auto, servicii financiar-bancare, industria farmaceutică, dezvoltare urbană, construcții, cultură sau motivarea forței de muncă.

Viziunea agenției este de a ajunge la rezultate pentru clienții săi prin puterea imaginației. Contextul plin de schimbări și provocări forțează mediul de business să răspundă prin modalități care sunt în linie cu obiectivele de creștere, dar și cu așteptările publice.

Prin exercițiul imaginației, agenția descoperă perspective de comunicare care explorează semnificații noi, cu rolul de a ajunge la rezultate concrete, măsurabile și relevante pentru business. Agenția își susține manifestul “imaginație pentru rezultate” printr-o cultură a curiozității, a curajului și empatiei, a colaborării și încrederii reciproce.

„Exportul de material militar către statele implicate în conflictul armat internațional cu Iranul nu poate fi autorizat pe durata conflictului”, a transmis guvernul Elveției într-un comunicat, potrivit Reuters.

„Exporturile de material de război către SUA nu pot fi autorizate în acest moment”, a adăugat acesta.

Guvernul a precizat vineri că, după loviturile lansate de Israel și SUA asupra Iranului, pe 28 februarie, nu au mai fost acordate noi licențe pentru exportul de armament către Statele Unite.

De asemenea, a menționat că, de mai mulți ani, nu au fost acordate licențe definitive pentru exportul de armament către Israel.

Executivul a mai anunțat că un grup de experți va monitoriza constant situația și va decide dacă sunt necesare măsuri suplimentare în baza legislației privind neutralitatea.

Weekendul trecut, guvernul elvețian a anunțat că a respins două cereri ale SUA pentru survoluri militare legate de Iran, dar a aprobat alte trei, invocând legea neutralității.

Șefa executivului de la Roma a subliniat că statele europene au acceptat, timp îndelungat, o stabilitate aparent confortabilă, bazată pe dependențe externe: securitate militară asigurată de Statele Unite ale Americii, energie importată din Rusia și materii prime provenite din China.

Potrivit acesteia, această paradigmă a fost zdruncinată de evenimente neprevăzute, precum pandemia de COVID-19, războiul din Ucraina și tensiunile geopolitice din Orientul Mijlociu și Africa.

Meloni a amintit că Italia a pierdut, într-un interval scurt, aproximativ 40% din importurile de gaze rusești, fiind nevoită să identifice rapid surse alternative de energie, în timp ce pandemia a blocat accesul la semiconductori și microcipuri esențiale pentru industrie.

Un punct central al discursului a vizat autonomia strategică a Europei în contextul tranziției verzi.

Prim-ministrul italian a criticat investițiile exclusive în electrificare, avertizând că acestea riscă să creeze o nouă dependență majoră față de China, principalul producător de tehnologii verzi. Ea a susținut că reducerea emisiilor europene este lipsită de eficiență dacă echipamentele sunt fabricate în țări extrem de poluante.

În acest context, Meloni a calificat închiderea centralelor nucleare drept „o greșeală strategică majoră”, subliniind că guvernul său analizează relansarea energiei nucleare ca parte a mixului energetic național.

Referindu-se la situația internă, Meloni a reafirmat angajamentul pentru o autonomie strategică a Italiei, respingând criticile care au etichetat această viziune drept autarhică sau suveranistă. Deși Italia este, în prezent, mai bine pregătită în fața șocurilor externe, problema costurilor rămâne una sensibilă.

Ca răspuns la volatilitatea pieței petroliere generată de conflictul din Iran, guvernul italian a aprobat recent un decret care reduce prețul combustibilului cu 0,25 euro pe litru.

„Lucrez pentru ca Italia să fie capabilă să se susțină prin propriile forțe”, a declarat Meloni, anunțând că întărirea capacităților de autoapărare este esențială pentru limitarea influenței chineze în Europa.

Ostilitățile din Orientul Mijlociu au servit drept un memento neplăcut că regiunea nu este doar esențială pentru aprovizionarea globală cu petrol și gaze, ci și un nod vital pentru pasagerii aerieni din întreaga lume, notează The Economist.

În ultimele două decenii, „super-conectorii” Golfului, companiile aeriene Emirates, Etihad și Qatar Airways, au ajutat pasagerii pe distanțe lungi să călătorească între Europa, Asia și Africa. În contextul conflictului, zeci de mii dintre acești pasageri au rămas blocați în ultimele două săptămâni. Eforturile de reluare a serviciilor „limitate” au fost lente.

Pe 16 martie, Emirates a fost nevoită să anuleze zboruri și să redirecționeze unele avioane în zbor, după un atac cu dronă asupra aeroportului din Dubai. Impactul asupra industriei aeriene globale ar putea persista mult după încheierea războiului.

Înainte de conflict, IATA, o organizație profesională, estima că regiunea va aduce 17% din profitul net de 41 miliarde $ preconizat pentru industria globală a aviației în 2026. Emirates este cel mai mare transportator internațional din lume și totodată cel mai profitabil. Împreună cu partenerul său de zboruri pe distanțe scurte, FlyDubai, compania a plasat comenzi mari pentru avioane la Airshow-ul din Dubai din noiembrie, la fel ca Etihad, mizând pe o creștere continuă.

Aceste perspective sunt acum amenințate. Dezvoltarea Dubaiului ca destinație turistică și de afaceri înseamnă că aproximativ jumătate dintre pasagerii Emirates au ca destinație finală orașul. Pasagerii conectați, care petrec doar câteva ore în aeroporturile din Golf, s-ar putea întoarce după încheierea războiului, atrași poate de reduceri considerabile. Însă traficul turistic va fi mai greu de recuperat.

Alte companii aeriene care tranzitează zona trebuie acum să-și modifice rutele. Transportatorii europeni care zboară către sudul Asiei au fost nevoiți să evite spațiul aerian rus după începutul războiului din Ucraina în 2022; tranzitarea Orientului Mijlociu devenise o alternativă populară. Ocolirea unei noi zone de conflict adaugă timp suplimentar și crește consumul de combustibil.

Iar prețul combustibilului devine considerabil mai ridicat. Prețul petrolului brut este în prezent în jur de 100 $ pe baril, comparativ cu aproximativ 70 $ înainte de izbucnirea conflictului. Impactul este însă și mai sever pentru companiile aeriene.

Diferența de preț dintre combustibilul pentru avioane și petrolul brut, cunoscută sub numele de „crack spread”, a crescut considerabil. Acest lucru se datorează, parțial, faptului că 20% din combustibilul pentru avioane al lumii trece prin Strâmtoarea Hormuz, unde transportul este aproape blocat, notează James Noel-Beswick de la Sparta Commodities, furnizor de date. Prețurile s-au dublat de la începutul conflictului, ajungând la aproximativ 190 de dolari pe baril.

Impactul va fi inegal. Pentru transportatorii low-cost, combustibilul reprezintă aproape 35% din costuri, comparativ cu aproximativ 20% pentru companiile aeriene tradiționale. Nivelul de protecție variază și el. Unele companii, precum Ryanair, IAG și Qantas, sunt bine acoperite împotriva creșterii prețurilor pe termen scurt, diminuând impactul.

În schimb, marile companii americane nu sunt, considerând că acoperirea împotriva fluctuațiilor este complicată și costisitoare (deși Delta Air Lines deține o rafinărie, ceea ce va ajuta). Dacă prețurile combustibilului rămân ridicate pe parcursul anului, pierderile ar putea ajunge la zeci de miliarde de dolari, potrivit Deutsche Bank. Ca răspuns la scumpirea combustibilului, unele companii încep să anuleze zboruri. Air New Zealand va elimina aproximativ 1.100 de zboruri între prezent și începutul lunii mai.

Cu transportatorii din Golf opriți și alții care anulează zboruri, tarifele au crescut. British Airways, parte din IAG, a adăugat deja zboruri suplimentare către Singapore și Bangkok. Lufthansa a raportat o creștere de 60% a rezervărilor pentru zboruri către Asia în martie.

Cererea pentru călătoriile aeriene va fi afectată pe termen scurt, mai ales dacă prețurile ridicate la energie vor încetini creșterea economică. Însă, istoric vorbind, cererea a revenit rapid după perturbări. Între timp, rivalii companiilor din Golf se bucură de șansa de a câștiga unii dintre clienții acestora.

Decizia, comunicată de un oficial de rang înalt, marchează finalul unei ample reorganizări a sistemului de asistență externă inițiate de administrația președintelui Donald Trump, scrie Reuters.

Noua structură, denumită Biroul pentru Dezastre și Răspuns Umanitar, va funcționa în cadrul Departamentului de Stat și va avea un mandat mai restrâns decât agențiile anterioare, concentrându-se exclusiv pe ajutor „care salvează vieți”.

În primele luni ale anului 2025, administrația Trump, împreună cu Elon Musk și nou-creatul DOGE, a demarat desființarea USAID. Agenția, care gestiona anterior aproximativ 40 de miliarde de dolari anual, a fost absorbită în Departamentul de Stat după concedierea a mii de angajați și anularea majorității granturilor.

O parte dintre proiectele de dezvoltare pe termen lung finanțate anterior de USAID continuă în alte structuri ale Departamentului de Stat, însă accentul general s-a mutat către intervenții rapide și strict necesare.

Potrivit oficialului american, noul birou va avea aproximativ 200 de angajați și va opera prin 12 hub-uri regionale la nivel global. Bugetul anual estimat este de 5,4 miliarde de dolari, o sumă semnificativ mai mică decât fondurile gestionate anterior de USAID.

Mandatul instituției exclude proiecte legate de climă sau cauze sociale, concentrându-se pe intervenții umanitare de urgență, inclusiv gestionarea securității alimentare globale.

„Statele Unite nu pot și nu trebuie să răspundă fiecărei crize din lume”, a subliniat oficialul, precizând că ajutorul va fi direcționat prioritar către aliați și parteneri strategici.

Noua structură se află sub autoritatea subsecretariatului pentru asistență externă, afaceri umanitare și libertate religioasă, condus interimar de Jeremy Lewin, fost angajat DOGE, în lipsa unui lider confirmat de Senat.

Conducerea operațională a biroului va fi asigurată inițial de Ryan Shrum, fost șef de cabinet al lui Lewin.

În plin scandal legat de bugetul României, Guvernul taie de la Justiție ca să dea banii pentru ajutoarele sociale ale pensionarilor și pentru restanțele primăriilor.

Ce spune asta despre Guvern, despre magistrați, dar și cum se înțeleg puterile statului între ele astfel încât România să funcționeze mai bine?

Despre cum percep românii corupția în România, ce riscuri avem pe integritate și transparență, despre independența sistemului judiciar, reforma Justiției, degrevarea instanțelor de judecată, lupta pentru șefia marilor parchete și vulnerabilitățile sistemului actului de Justiție, ca serviciu public – discutăm cu Radu Marinescu, ministrul Justiției în Guvernul Ilie Bolojan.

Vineri, în exclusivitate, pe Mediafax.

„Trei dintre cele cinci Boeinguri KC135 Stratotanker ale Forțelor Aeriene Americane staționate la București au efectuat în noaptea dintre 19 și 20 martie 2026 primele misiuni de realimentare aeriană”, potrivit site-ului BoardingPass.

Publicația menționează că misiunea a durat aproape șase ore și că avioanele au revenit în București, după ce au realimentat în aer avioane militare la sud de Cipru.

„Avioanele au decolat joi seara de la București, au realimentat în aer avioane militare la sud de Cipru, iar apoi au revenit la București. Misiunea a durat aproape șase ore”, notează sursa citată.

Acestea sunt primele avioane americane de acest fel staționate în România, care se află la Baza 90 și urmează să fie mutate la Baza Mihail Kogălniceanu.

Boeing KC-135 este o aeronavă cisternă militară americană, folosită pentru realimentarea avioanelor în aer, dezvoltată pe baza prototipului Boeing 367-80.

Dislocarea capabilităților militare ale SUA pe teritoriul României este temporară și are loc în contextul războiului în desfășurare din Iran.

Parlamentul României a aprobat, pe data de 11 martie, solicitarea CSAT de dislocare temporară a unor echipamente SUA, la cererea Pentagonului.

„Este vorba de avioane de realimentare, de echipamente de monitorizare și echipamente de comunicații satelitare, acestea din urmă în corelare cu scutul de la Deveselu”, a spus președintele Nicușor Dan.

Originar din Drobeta – Turnu Severin, Mirel Matei Rădoi are, începând de vineri o bază sportivă care îi poartă numele.

Aceasta a fost inaugurată chiar pe locul fostului teren de sport de la Școala Generală Nr.11 din reședința județului Mehedinți, teren de bitum pe care Rădoi a început să practice sportul, în urmă cu mai bine de 3 decenii, la Clubul Sportiv Școlar Drobeta Turnu Severin.

Baza Sportivă a fost realizată cu fondurile CSS-ului severinean, unde director este fostul arbitru divizionar C Ionel Caius Drulă, iar Mirel Rădoi și-a dat acceptul ca terenul să îi poarte numele.

Dacă despre cariera sa de fotbalist nu mai sunt multe de spus, mai puțin este cunoscut faptul că ”Mati”, apelativul sub care era cunoscut la malul Dunării, înainte să plece la Extensiv Craiova, a practic prima dată handbalul la CSS Drobeta Turnu Severin.

Ulterior, a fost remarcat de antrenorul de la secția de fotbal, Marian Brihac, care i-a sugerat să practice lovirea mingii cu piciorul, în loc de prinderea ei în mâini. Rădoi s-a pliat rapid pe noul sport, iar la nici 18 ani, direct de la juniori, a jucat în Divizia A, actuala Superligă, la FC Extensiv. După doar 6 luni, a ajuns în Ghencea.

La echipa națională a României a bifat 67 de meciuri, interval în care a marcat 2 goluri, între anii 2000-2010, fiind cel mai selectionat severinean din istorie. Din Mehedinți, doar strehăianul Rodion Gorun Cămătaru, fosta legendă a Craiovei Maxima și, ulterior, atacant la Dinamo, are mai multe selecții: 75 de apariții și 22 de goluri, între anii 1978-1990.

Deși își anunșate prezenta la evenimentul din această dimineață, Mirel Rădoi n-a mai ajuns la malul Dunării, fiind probabil mai preocupat de meciul FCSB – UTA. Partida se joacă în această seară, cu începere de la ora 19:00. Cele două combatante sunt despărțite de 1 punct, iar Rădoi are nevoie de victorie pentru ca echipa sa să urce pe primul loc în play-off.

Conflictul din Orientul Mijlociu îi determină pe părinții divorțați sau separați să reia certurile pentru dreptul de acces la copiii lor, au declarat mai mulți avocați pentru Financial Times.

Unii părinți folosesc situația din Golf într-un mod „oportunist” pentru a-și ține copiii cu ei, fie în Emiratele Arabe Unite, fie în Regatul Unit, invocând pericolul călătoriilor în regiune.

Avocații au declarat că au început să primească astfel de solicitări de la de la clienți la scurt timp după începerea războiului.

Într-un caz, un tată cu sediul în Abu Dhabi nu a vrut să-și aducă cei trei copii în Marea Britanie pentru că se temea că mama va solicita instanței engleze să-i împiedice să se întoarcă în țară, susținând că războiul făcea ca lucrurile să fie prea riscante.

Alte evenimente globale majore, cum ar fi Covid, inclusiv războiul din Ucraina, au generat asemenea situații. Părinții certați au încercat să conteste acordurile de custodie.

„Efectul geopoliticii poate fi real, dar poate fi și oportunist, iar oricare dintre efecte poate provoca stres real, tulburări și cheltuieli”, spun avocații.

Miranda Fisher, și ea partener la firma de avocatură Charles Russell Speechlys, a declarat că războiul i-a oferit unui client din Dubai, care deținea custodia copilului, „un alt pretext pentru a amâna și mai mult” trimiterea copilului înapoi în Marea Britanie pentru a-l vedea pe celălalt părinte.

Ea a spus că purta deja discuții cu clienții cu privire la implicațiile conflictului asupra acordurilor de custodie pe durata vacanței de vară.

Emiratele Arabe Unite nu sunt semnatare ale Convenției de la Haga din 1980 privind copiii, ceea ce înseamnă că un părinte din Regatul Unit care dorește ca copilul său să fie returnat ar trebui să solicite instanței engleze o hotărâre și apoi să solicite unei instanțe din Emiratele Arabe Unite să o pună în aplicare, ceea ce poate fi „dificil”, a spus Fisher.

În privința situațiilor de custodie date peste cap de conflict, nu exista nicio garanție că părintele care a pierdut timp cu copiii săi va primi timp suplimentar odată ce situația va reveni la normal. Există, totuși, posibilitatea „ceea ce se numește timp de recuperare”, dacă acest lucru putea fi convenit între părinți.

Sarah Williams, directoarea departamentului privind drepturile copiilor la firma de avocatură Forsters, a declarat:

„Este un fapt trist că crizele globale, precum situația actuală din Orientul Mijlociu, pot fi folosite ca armă în disputele familiale: oamenii pot vedea asta ca pe o scuză pentru a manipula situația, chiar dacă au deja un acord privind copiii. Uneori, un părinte rău intenționat poate folosi astfel de evenimente ca motiv pentru a împiedica înțelegerile privind copiii.”

Kate Bright, director executiv al grupului de asigurări de viață securizate Umbra, a declarat că firma continuă să ofere însoțitori copiilor care pot călători între părinți.

Având în vedere situația actuală, a spus ea, „deplasarea se întreprinde doar acolo unde se decide că este mai sigur să se facă acest lucru decât să se rămână la locul respectiv”.

Există probleme practice care împiedică copiii să intre sau să iasă din Golf. British Airways a anulat toate zborurile către Dubai cel puțin până în iunie, iar spațiul aerian al Emiratelor Arabe Unite a suferit închideri sporadice.

„În condițiile actuale, este posibil ca perspectiva inflației pe termen mediu să se deterioreze și ca așteptările inflaționiste să crească în mod susținut, ceea ce ar însemna probabil că ar fi necesară o politică monetară mai restrictivă”, a declarat Joachim Nagel pentru Bloomberg.

Președintele Bundesbank a precizat că „date mai fiabile în acest sens sunt așteptate deja până la următoarea ședință a Consiliului guvernatorilor BCE, peste șase săptămâni”.

Nagel a amintit de creșterea puternică a prețurilor după invazia Rusiei în Ucraina din 2022 și a spus că această experiență „va juca un rol important în acest context”, chiar dacă BCE „se află astăzi într-o poziție de plecare mai bună”.

Declarațiile vin în contextul îngrijorărilor tot mai mari legate de scumpirea energiei, pe fondul conflictului din Orientul Mijlociu, care riscă să alimenteze inflația și să încetinească economia.

Datorită disponibilității ridicate a locațiilor atractive din Polonia și expansiunii accelerate în România, la sfârșitul anului 2025, lanțul de retail al Grupului Żabka – cea mai mare rețea de magazine de proximitate din Europa – cuprindea 12.339 de magazine în urma a 1.394 de deschideri brute noi (+19,6% față de anul precedent), potrivit unui comunicat.

În România, unde Grupul operează sub marca Froo, numărul de magazine la sfârșitul perioadei a crescut cu 188% față de anul precedent, ajungând la 173 de locații, traficul de clienți apropiindu-se de nivelurile observate în Polonia.

Conform strategiei actualizate dezvăluite în 2025, obiectivul anual revizuit pentru deschiderea de noi magazine în Polonia și România este de peste 1.300 de magazine. Acest lucru plasează rețeaua pe drumul cel bun pentru a ajunge la aproximativ 16.000 de magazine până la sfârșitul anului 2028, cu aproximativ 1.500 mai mult decât se preconiza la momentul primei listări a Żabka la Bursa de Valori din Varșovia.

În 2025, rețeaua globală Żabka a deschis 1.394 de magazine, depășind ținta de 1.300 unități. La finalul anului, 12.339 de magazine funcționau în Europa, inclusiv 173 în România.

„Datorită expansiunii și alegerii locațiilor potrivite, traficul în magazinele românești se apropie de nivelul Poloniei”, a explicat managementul grupului.

Oferta magazinelor a fost completată de servicii digitale care cresc confortul cumpărătorilor. Aplicația mobilă permite acces rapid la promoții, iar utilizatorii fac cumpărături cu 20% mai mari decât clienții care nu folosesc aplicația. În plus, grupul a dezvoltat proiecte precum Izidrop, pentru livrări rapide e‑commerce, și Żabka Ads, cu aproape 6.000 de ecrane în magazine, care permit oferte personalizate și interacțiune digitală cu clienții.

Rezultatele financiare globale confirmă extinderea rețelei și succesul serviciilor digitale. Vânzările consolidate către clienți au crescut cu 14,1%, ajungând la aproximativ 7,29 miliarde euro, iar EBITDA ajustată a urcat la 953 milioane euro, cu 16% mai mult față de 2024. Profitul net ajustat a depășit 234 milioane euro, cu marjă de 3,2%, peste obiectivul de 3%.

Pe lângă creșterea vânzărilor, fluxul de numerar liber a urcat la 408 milioane euro, iar raportul datorie/EBITDA ajustată a scăzut la nivelul țintit de conducere, oferind companiei o bază solidă pentru investiții viitoare.

Pe piața românească, extinderea rapidă a magazinelor și serviciile digitale sporesc conveniența pentru clienți. Oferta de produse și serviciile adiacente, precum livrările e‑commerce și platforma digitală de reclame, fac ca experiența de cumpărături să fie mai rapidă și mai personalizată.

„Ne propunem să ajungem la aproximativ 16.000 de magazine în Polonia și România până în 2028, iar România este un pilon important în această strategie”, a declarat conducerea grupului. Clienții români au transformat rețeaua Froo într-o parte tot mai relevantă a cumpărăturilor zilnice.