Cercetători de la Institutul Max Planck au decis să verifice o ipoteză, anume că alcoolul a fost un catalizator pentru dezvoltarea civilizațiilor, a încurajat legăturile sociale, a încurajat cooperarea și a stimulat creativitatea.
Dar poate consumul de alcool să influențeze și formarea sistemelor politice?
„Ideea este fascinantă, dar până acum nu fusese testată riguros, pe scară largă și în contexte culturale diverse”, a explicat Václav Hrnčíř, autorul principal al studiului.
Echipa sa a analizat 186 de societăți, în special din afara lumii industrializate.
Au urmărit dacă aceste comunități produceau băuturi alcoolice fermentate tradiționale și au corelat aceste informații cu nivelul de complexitate politică, definit prin numărul de niveluri administrative.
Rezultatele au indicat un tipar clar, deși nu foarte puternic: acolo unde exista producție și consum local de alcool fermentat, societățile prezentau în general o structură politică mai complexă – cu mai multe niveluri de conducere și organizare.
Alcoolul nu a fost factorul cel mai puternic, dar a avut ceva importanță. Agricultura a fost mai importantăAcest lucru sugerează o posibilă legătură între consumul de alcool și dezvoltarea unor sisteme de guvernare mai elaborate. Cu toate acestea, alcoolul nu a fost factorul cel mai puternic.
Când cercetătorii au inclus în analiză variabile importante, în special agricultura, influența directă a alcoolului s-a diminuat considerabil. Agricultura a avut un impact mai mare asupra complexității politice decât băuturile fermentate.
Predicțiile statistice ale modelului au arătat că, în medie, prezența băuturilor alcoolice într-o societate era asociată cu o creștere de aproximativ 0,77 unități în nivelul de complexitate politică.
Totuși, atunci când cercetătorii au introdus în ecuație factori precum agricultura și productivitatea mediului, impactul estimat al alcoolului a scăzut semnificativ, ajungând la doar 0,27 unități.
Aceste date sugerează că, deși alcoolul ar fi putut influența formarea sistemelor politice timpurii, el a fost probabil doar unul dintre mai mulți factori importanți.
Capacitatea unei comunități de a cultiva plante și de a genera surplusuri alimentare a avut un efect mai stabil și mai profund asupra dezvoltării structurilor politice complexe.
Așadar, alcoolul a contribuit, într-o anumită măsură, la evoluția socială, dar adevăratul motor al societăților complexe a rămas agricultura.
Băuturile fermentate și prietenia dintre popoareÎn multe culturi, băuturile alcoolice tradiționale nu erau consumate doar pentru efectele lor euforice. Acestea aveau o funcție socială importantă: consolidau identitatea de grup, întăreau legăturile politice și ofereau liderilor un mijloc de a câștiga sprijin și loialitate.
Ospețele în care se servea alcool puteau mobiliza forță de muncă, reafirma ierarhiile sociale și menține autoritatea elitelor.
Unele teorii sugerează chiar că vânătorii-culegători au început să practice agricultura nu doar pentru hrană, ci și pentru a obține ingrediente necesare producerii alcoolului.
Cerealele precum orzul, orezul sau sorgul – esențiale în procesul de fermentare – apar devreme în istoria agricolă. Cu toate acestea, dovezile arheologice arată că, în cele mai multe regiuni, producția de alcool a urmat dezvoltării agriculturii, nu a precedat-o.
Influența alcoolului în societate nu a fost aceeași peste tot – impactul său a depins de normele culturale, contextul social și tipurile de băuturi consumate.
Alcoolul în societate era factor de coeziuneÎn societățile tradiționale, alcoolul era profund integrat în viața comunității. Se consuma în cadrul adunărilor colective, al ceremoniilor religioase, festivalurilor sezoniere sau altor ritualuri sociale. Astfel de ocazii contribuiau la întărirea valorilor comune, la coeziunea grupului și la marcarea momentelor importante din viața comunității.
Consumul avea loc în public, în contexte organizate și conform unor obiceiuri bine stabilite. Tocmai de aceea, comportamentele deviante și efectele negative erau rareori întâlnite.
În schimb, acolo unde consumul de alcool a devenit un act individual, departe de controlul social tradițional, consecințele au fost adesea mai severe.
Răspândirea băuturilor distilate, cu concentrații ridicate de alcool, și apariția obiceiurilor de consum solitar – mai ales în epoca modernă sau în societăți afectate de colonialism – au dus adesea la fenomene precum violența, dependența și tensiunile sociale.
În lipsa cadrelor culturale care reglementau când și cum se bea, consumul a devenit mai imprevizibil și adesea mai periculos.
„Nu beția a fost principalul motor al civilizației, dar a făcut procesul mai suportabil”Cercetătorii din spatele ipotezei „beției civilizatoare” au făcut o distincție clară: studiul lor s-a concentrat exclusiv pe băuturile fermentate tradiționale, produse înainte de contactul cu civilizațiile coloniale – cum ar fi berile din cereale, vinurile din fructe sau hidromelul.
Alcoolul industrial modern – în special băuturile spirtoase – a fost exclus din analiză, tocmai pentru că se asociază mai frecvent cu efecte sociale distructive și este consumat în afara cadrului cultural originar.
„Nu beția a fost principalul motor al civilizației,” afirmă Hrnčíř, „dar este posibil ca ea să fi făcut procesul ceva mai suportabil – și cu siguranță mai sociabil.”
Articolul Studiu. „Beția civilizatoare” – Acolo unde exista producție și consum de alcool fermentat, exista o structură politică mai complexă apare prima dată în Mediafax.
Airbus Helicopters reia campania de promovare a elicopterului H215M în România, sperând să obțină o comandă de până la 90 de aparate, unele dintre ele urmând să fie asamblate local, la Ghimbav, conform Aviația Magazin.
Este aceeași platformă propusă și în 2016, când compania a lansat o linie de producție în România, care nu a fost niciodată activată din cauza lipsei comenzilor ferme.
Francezii mizează acum pe înlocuirea flotei de IAR-330 Puma, produse în România în urmă cu aproape 50 de ani, și susțin că aceste aparate nu mai pot fi modernizate pentru a integra tehnologii noi.
Declarația a fost făcută de Georges Durdilly, președintele Airbus România, în cadrul unei întâlniri cu jurnaliști selectați.
Totuși, afirmațiile privind imposibilitatea modernizării Pumelor sunt contrazise de fapte: în 2025, IAR Brașov a livrat deja o variantă profund modernizată, IAR-330L, dotată cu echipamente avansate de război electronic, senzori electro-optici și sisteme defensive de ultimă generație dezvoltate cu Elbit Systems.
Modelul H215M propus României este, de fapt, o variantă modernizată a SA-330 Puma, un design vechi din anii ’60.
Deși a fost îmbunătățit cu autopilot pe patru axe și o paletă largă de misiuni (MEDEVAC, transport, CSAR), aparatul nu aduce capabilități semnificativ superioare față de Pumele românești modernizate.
În plus, H215M nu s-a bucurat de succes comercial. În ultimii 15 ani, singura comandă notabilă a venit din Chile.
În această perioadă, Airbus a vândut cu mai mult succes modele mai moderne precum H225M și H160M, achiziționate deja de state precum Ungaria și Franța.
Articolul Airbus revine cu oferta pentru România: elicopterul H215M apare prima dată în Mediafax.
După mai bine de 45 de ani de la izbucnirea epidemiei HIV, lumea are, în sfârșit, un tratament preventiv care poate opri transmiterea virusului. Agenția Europeană pentru Medicamente (EMA) a recomandat autorizarea lenacapavirului, un medicament injectabil revoluționar care oferă protecție timp de șase luni cu o singură doză. Comercializat în Europa sub denumirea Yeytuo, medicamentul este dezvoltat de compania americană de biotehnologie și farmaceutică Gilead Sciences, fiind considerat o inovație majoră în lupta împotriva virusului.
„Este foarte eficient” și „considerat de mare interes pentru sănătatea publică”, au declarat reprezentanții agenției într-un comunicat emis vineri, citat de AP News.
Odată ce recomandarea este aprobată oficial de Comisia Europeană, tratamentul va deveni disponibil în toate cele 27 de state membre ale UE, precum și în Islanda, Norvegia și Liechtenstein.
Administrat bianual și cu eficiență aproape 100%Lenacapavirul a fost deja aprobat în luna iunie de către FDA, agenția americană a medicamentului, iar recent Organizația Mondială a Sănătății a recomandat statelor să îl includă ca opțiune suplimentară pentru persoanele expuse riscului de infectare.
Spre deosebire de alte opțiuni preventive, cum ar fi pastilele zilnice sau injecțiile administrate o dată la două luni (cabotegravir, de exemplu), lenacapavir oferă protecție pentru o jumătate de an. Această durată mai lungă ar putea atrage persoane care evită tratamentele frecvente din cauza stigmatului sau a dificultății de a merge regulat la clinică.
Studiile efectuate anul trecut au arătat că lenacapavirul este aproape 100% eficient în prevenirea infectării, atât la femei, cât și la bărbați. „Acest medicament ar putea schimba traiectoria epidemiei de HIV, dacă va fi disponibil pentru toți cei care au nevoie de el”, consideră Winnie Byanyima, directoarea executivă a UNAIDS, agenția ONU pentru HIV/SIDA.
Medicamentul poate opri virusul doar dacă lumea întreagă are acces la elCu toate acestea, există îngrijorări că accesul la lenacapavir nu va fi egal în toate regiunile. Deși compania americană Gilead a anunțat că va permite producerea de versiuni generice ieftine în 120 de țări cu venituri mici – majoritatea din Africa, Asia de Sud-Est și Caraibe – aproape întreaga Americă Latină a fost exclusă. Decizia a stârnit îngrijorări că omenirea ar putea rata o șansă esențială de a opri răspândirea virusului în întreaga lume.
Virusul HIV a fost identificat pentru prima dată la începutul anilor 1980, în Statele Unite, după ce mai mulți pacienți au prezentat simptome neobișnuite de imunodeficiență. De atunci, virusul a provocat peste 40 de milioane de decese la nivel mondial și aproximativ tot atâtea persoane trăiesc în prezent cu HIV.
Aproximativ 630.000 de decese cauzate de acest virus au fost raportate în anul 2024, potrivit datelor UNAIDS.
Gilead Sciences deține licența originală asupra lenacapavirului și acordă licențe neexclusive, fără redevențe, producătorilor generici pentru a crește accesul la medicament în anumite țări.
Articolul Omenirea, mai aproape ca niciodată de a opri virusul HIV. Europa a autorizat tratamentul revoluționar apare prima dată în Mediafax.
În afară de acuzația de trădare, fostul președinte din Congo este suspectat de crimă, presupus sprijin pentru gruparea de rebeli M23, care controlează o mare parte din estul țării, teritoriu bogat în minerale, notează BBC.
Fostul președinte din Congo nu s-a prezentat la proces. De asemenea, el a negat acuzațiile. Acesta le-a respins, considerând cazul drept „arbitrar”, spunând că repreznintă un mijloc de opresiune.
Actualul președinte al Republicii Democratice Congo, Félix Tshisekedi, l-a acuzat că a fost creierul din spatele operațiunilor săvârșite de gruparea de rebeli.
Kabila a locuit în afara țării pentru doi ani, însă s-a întors în Congo în luna mai. Acesta s-a aflat în exil în Africa de Sud.
Acuzațiile fostului președintePe baza unor dovezi, ONU, dar și alte țări vestice au acuzat Ruwanda, țara vecină, că sprijină gruparea M23, dar și că a trimis sute de soldați în Congo. Kigali a respins acuzațiile, susținând că a acționat cu scopul de a opri conflictul, pentru a nu se răspândi și pe teritoriul Congo.
În mai, imunitatea pe viață a lui Kigali, a fost ridicată, pentru a permite judecarea sa.
Joseph Kabila, în prezent în vârstă de 54 de ani, a condus Republica Democratică Congo timp de 18 ani.
Articolul Joseph Kabila, fostul președinte al Republicii Democratice Congo, judecat pentru trădare apare prima dată în Mediafax.
La ceremonia oficială de primire de la Salzburg Residenz, Nicușor Dan a fost însoțit de partenera sa de viață, Mirabela Grădinaru, și cei doi copii, Aheea și Antim.
Președintele Nicușor Dan a mers alături de președintele austriac, iar cei doi copii au mers pe covorul roșu împreună cu Mirabela Grădinaru și de soția președintelui austriac, Doris Schmidauer.
Președintele României, Nicușor Dan, este, de joi, în vizită oficială în Austria, în orașul Salzburg, la invitația Președintelui Federal Alexander Van der Bellen.
De asemenea, președintele României este invitat de onoare al Președintelui Federal Alexander Van der Bellen la Festivalul de la Salzburg, un eveniment cultural de referință.
„Vizita în Austria oferă ocazia dinamizării dialogului bilateral în plan politic, dar și economic, urmând a fi pus accentul pe creșterea investițiilor reciproce, pentru a răspunde mai bine nevoilor actuale de dezvoltare economică. Austria este, în prezent, unul din principalii investitori străini în România, cu prezențe semnificative în domenii-cheie precum energia, serviciile bancare, infrastructura, agricultura, și este, totodată, și un important partener comercial. De asemenea, vor fi discutate și aspectele legate de comunitatea românească din Austria, bine integrată în societatea austriacă, de cooperarea în domeniul afacerilor interne, al educației și al culturii”, potrivit unui comunicat de presă.
Potrivit sursei citate, strategia Uniunii Europene pentru Regiunea Dunării rămâne un pilon al coordonării dintre cele două state în plan regional, cu obiective menite să aprofundeze coeziunea între statele riverane și să promoveze mai susținut proiectele comune de interes transfrontalier, inclusiv în ceea ce privește conectivitatea, protecția mediului și dezvoltarea sustenabilă.
În discuții vor fi mai abordate temele de actualitate de pe agenda europeană, în principal propunerile Comisiei Europene privind cadrul financiar multianual post-2027, migrația și sprijinul pentru procesul de extindere, atât cu statele din Balcanii de Vest, cât și cu Republica Moldova și Ucraina.
Articolul Prima vizită oficială a președintelui Nicușor Dan împreună cu Mirabela Grădinaru și cu copiii. Șeful statului, primit la Salzburg de omologul austriac apare prima dată în Mediafax.
Armata Ucrainei a anunțat că serviciile Starlink, esențiale pentru comunicațiile militare și operațiunile cu drone, au fost indisponibile în noaptea de joi spre vineri timp de două ore și jumătate din cauza unei defecțiuni software globale, potrivit Reuters.
Starlink, deținut de SpaceX, este folosit intens de forțele ucrainene pentru rezistența la interceptări și bruiaj electronic pe parcursul conflictului cu Rusia.
Robert Brovdi, comandantul forțelor de drone ucrainene, a confirmat pe Telegram că „Starlink este căzut pe întregul front” începând cu ora 22:41 (ora locală), iar serviciul a fost restabilit în jurul orei 01:05.
El a subliniat riscul dependenței excesive de acest sistem și a cerut diversificarea metodelor de comunicare.
Mai multe operațiuni de luptă au fost amânateUn comandant de drone a declarat sub protecția anonimatului pentru Reuters că mai multe operațiuni de luptă au fost amânate din cauza întreruperii serviciului.
De asemenea, Oleksandr Dmitriev, fondatorul platformei OCHI, care centralizează informații din mai multe echipe de drone de pe linia frontului, a avertizat că dependența de servicii cloud pentru comanda și supravegherea operațiunilor reprezintă un risc major, susținând necesitatea dezvoltării unor sisteme locale independente de internet.
Articolul Pana globală Starlink a afectat comunicațiile militare ale Ucrainei apare prima dată în Mediafax.
Peste 40 de tineri din Gaza riscă să piardă locul obținut la facultățile din Marea Britanie pentru că nu îndeplinesc criteriile pentru obținerea vizelor de studiu, din cauza războiului. Activistii au solicitat guvernului britanic sa intervină pentru a le asigura trecerea în siguranță, notează The Guardian.
Tinerii care se confruntă cu această problemă studiază domenii precum medicina, medicina dentară sau chiar mecanica ori știința datelor și Inteligența Artificială. Tinerii au reușit să obțină burse finanțate de Guvernul Britanic, la universități prestigioase din Londra, Liverpool sau Oxford.
Tinerii au vârste cuprinse între 24 – 31 de ani. Aceștia au reușit să obțină burse de studiu în Marea Britanie prin programul Chevening, în cadrul căruia guvernul britanic finanțează burse de studiu la nivel Global.
Poveștile tinerilor din Gaza, viitori studenți în Marea BritanieCea mai în vârstă dintre viitorii studenți a fost acceptată pentru o bursă de studii doctorale. Israa, cu vârsta de 31 de ani este medic ginecolog palestinian. După un Masterat deja finalizat la Liverpool, ea s-a reîntors în Gaza pentru a îngriji femeile și fetele din comunitățile defavorizate. Tânăra urma să-și înceapă doctoratul în Marea Britanie în octombrie anul trecut, însă termenul a fost decalat din cauza războiului. Tânăra solicită ajutor pentru evacuarea viitorilor studenți britanici din Gaza fiindcă „nu știe dacă va mai fi în viață săptămâna viitoare”.
Abdallah, un tânăr de 27 de ani, a obținut licența medicală în Gaza în 2023. Războiul din Gaza a izbucnit, iar tânărul a ales să rămână, fiind voluntar în spital, îngrijind bolnavi în spital ca medic voluntar, în timp ce familia sa suferea de pe urma războiului.
Tânărul și-a dat seama că situația este atât de gravă, că infrastructura medicală s-a deteriorat atât de mult din cauza războiului, încât a hotărât că are nevoie de o schimbare de carieră. El a decis să studieze în afară pentru a învăța tehnologii inovatoare, care pot fi aplicate pentru dezvoltarea țării afectate de război. Acesta a reușit să obțină o bursă de studiu în Știința Datelor și Inteligența Artificială.
Khulud, este o tânără de 28 de ani, care se pregătește să studieze un Master în Medicină Dentară la Londra. Când a izbucnit războiul din Gaza, tânăra a dechis o clinică alături de fratele ei, unde pacienții beneficiau de servicii de medicină dentară, medicinp generală, pediatrie și nutriție. Peste 20.000 de pacienți au primit îngrijiri gratuite.
Ea atrage atenția că situația din Gaza este „catastrofală”, vorbind despre atacurile care continuă, strămutările în masă și lipsa hranei, dar și a echipamentelor medicale. La fel ca Iraa, și ea se teme pentru viața ei.
Cel mai tânăr dintre viitorii studenți este Majd, în vârstă de 24 de ani. El își dorește să studieze un master în Sisteme și Tehnologii Avansate de Producție, pentru a deveni inginer. Tânărul a mărturisit că, în timpul războiului, a fost relocat, fără acces la electiricitate, internet, dar și servicii de bază.
Majoritatea uzinelor industriale din gaza au fost distruse, ceea ce înseamnă că nu există echipament și resurse pentru a munci în acest domeniu. „ Lipsa energiei electrice, a combustibilului și a infrastructurii de bază a făcut aproape imposibilă continuarea oricărui tip de lucrări de inginerie” a precizat tânărul Majd.
El își dorește să studieze un master avansat la Universitatea din Liverpool, cu speranța că se va putea întoarce în Gaza după finalizarea studiilor și își va putea deschide o uzină, pentru a reface infrastructura, dar și a oferi locuri de muncă.
Articolul Studenții din Gaza cu burse de studiu în Marea Britanie întâmpină obstacole cu privire la obținerea vizelor apare prima dată în Mediafax.
Conform AP, incendii violente au izbucnit vineri în sudul și vestul țării, cu focare noi pe coasta Mediteranei.
Evacuările s-au extins în centrul orașului și în cartierul Aksu, iar pompierii s-au luptat să țină focul departe de drumurile principale, ajutați de elicoptere, avioane, tunuri cu apă și… locuitori înarmați cu furtunuri și găleți.
Guvernul turc a declarat vineri provinciile Izmir și Bilecik drept „zone de dezastru care afectează viața publică”, un nivel serios de alertă, dar nu cel mai grav posibil.
120 de cartiere, evacuatePână acum, 120 de cartiere din întreaga țară au fost evacuate de la finalul lunii iunie, a declarat ministrul de Interne Ali Yerlikaya.
Peste 12.000 de angajați ai statului , de la polițiști la echipe de salvare, au fost mobilizați în lupta cu flăcările.
Bilanțul tragic: 13 morți, dintre care 10 salvatori și silvicultori care au murit miercuri în Eskisehir. Funeraliile au avut loc joi, într-o atmosferă cernită.
Peste 300 de case au fost complet distruse sau grav avariate, iar guvernul a montat 85 de unități de locuit temporare în trei provincii vestice pentru sinistrați.
Articolul Turcia arde la malul Mediteranei: Două provincii au fost declarate zone de dezastru apare prima dată în Mediafax.
Israelul a ridicat blocada ajutorului umanitar în luna mai, dar a instituit restricții pe care le consideră necesare pentru a preveni devierea ajutoarelor către grupările militante.
În primele două săptămâni ale lunii iulie, agenția ONU pentru copii UNICEF a tratat 5.000 de copii care se confruntă cu malnutriție acută în Gaza, potrivit Reuters.
Șeful Organizației Mondiale a Sănătății, Tedros Adhanom Ghebreyesus, a declarat miercuri că Gaza suferă de o foamete în masă provocată de om, cauzată de blocada asupra ajutoarelor care ajung în enclavă.
Articolul Israelul va permite țărilor străine să trimită ajutoare în Gaza, susțin oficialii militari apare prima dată în Mediafax.
Oficialii susțin că speculațiile se bazează pe „un document de lucru intern (draft)” care nu reprezintă forma finală și că structura de reorganizare propusă nu este definitivă.
Ministerul precizează că serviciile de Ambulanță rămân în subordinea sa și nu vor fi transferate la DSU. Colaborarea dintre cele două instituții va continua doar operativ, pentru gestionarea situațiilor de urgență, la fel ca până acum.
Reforma sistemului de sănătate este confirmată – vor avea loc reorganizări atât la serviciile de Ambulanță, cât și la inspectoratele pentru situații de urgență, însă acestea nu înseamnă transferul ambulanțelor la DSU.
Oficialii asigură că personalul medical nu va fi afectat și nici calitatea serviciilor pentru pacienți.
Ministerul cere ca speculațiile să înceteze, susținând că acestea „opresc progresul real al reformelor în interesul sistemului și al cetățenilor”.
Articolul Ministerul Sănătății neagă transferul serviciilor de Ambulanță la DSU: Informațiile sunt bazate pe un draft apare prima dată în Mediafax.
Administrația Prezidențială a anunțat că președintele Nicușor Dan a semnat decretul de promulgare a Legii privind unele măsuri fiscal-bugetare (PL-x 230/04.07.2025), un act normativ ce aduce schimbări importante în politica fiscală și bugetară a statului.
Proiectul de lege a fost adoptat de Parlament în prima parte a lunii iulie și conține prevederi privind creșterea unor taxe și impozite, plafonări bugetare, dar și măsuri de control al cheltuielilor publice.
Inițiatorii au justificat legea prin necesitatea ajustării fiscale în contextul presiunilor bugetare și al angajamentelor asumate de România în fața partenerilor internaționali.
Articolul Nicușor Dan a promulgat legea privind noile măsuri fiscal-bugetare apare prima dată în Mediafax.
„Începem să vedem nu doar cuvinte, ci și acțiuni din partea industriei tehnologice”, a declarat pentru BBC Melanie Dawes, directorul executiv al Ofcom.
Site-urile web, rețelele de socializare și platformele de partajare video trebuie acum să pună în aplicare controale stricte privind vârsta pentru a împiedica accesul minorilor la conținut inadecvat. Ofcom solicită platformelor să pună în aplicare sisteme de verificare „eficiente”, cum ar fi acte de identitate, cărți de credit sau chiar un selfie pentru a estima vârsta utilizatorului.
Indiferent de metoda folosită, aceasta trebuie să fie „precisă din punct de vedere tehnic, robustă, fiabilă și corectă”, precizează autoritatea de reglementare, potrivit AFP.
În caz de neconformitate, platformele riscă amenzi de peste 20 de milioane de euro, sau 10% din cifra lor de afaceri globală, luându-se în considerare valoarea cea mai mare. În cele mai grave cazuri, Ofcom poate lua măsuri legale pentru a bloca accesul la site-ul sau platforma în cauză de pe teritoriul britanic.
Articolul Site-urile pentru adulți vor fi obligate să verifice vârsta utilizatorilor britanici prin buletin apare prima dată în Mediafax.
Cazul Dragoș Anastasiu, dezvăluit recent, petrecut într-o altă țară decât România, ar părea născocită de o minte înclinată spre absurd. Râd pentru că singurul lucru care mi-a rămas este să râdem în amar.
Bun, hai să recapitulăm. Actualul deficit bugetar împotriva căruia luptă tăietorul Ilie Bolojan are una din cauze în neachitarea datoriilor fiscale de către anumite firme către stat. Ilie Bolojan, pentru a rezolva această problemă, s-a apucat acum să taie din pensii, din salarii. Bun. Am înțeles. Deci, încă o dată, una din cauzele deficitului bugetar stă în neplata, neachitarea de către anumite, de către foarte multe firme, a datoriilor fiscale. Această neachitare nu era… venea din nebăgarea de seamă a ANAF și a altor instituții de control, ci din faptul că anumite companii, nu neapărat multinaționale, erau ale băieților, ale statului paralel, sau erau sub protecție guvernamentală, sau prezidențială. Și ăia de la ANAF spuneau… nu, cum să ne vârâm.
Ei, bine, s-a dezvăluit că actualul vicepremier pus cu rezolvarea acestei nenorociri românești, și anume firmele care nu plătesc datoriile fiscale, deoarece sunt ocrotite chiar de ANAF, a fost implicat într-un dosar, din care rezultă, cu documente, că el a recunoscut în instanță că a mituit o funcționară ANAF timp de vreo opt ani, deplătindu-i în fiecare lună 2.000 de euro, pentru că verificările ANAF să se finalizeze rapid și să rămburseze TVA-ul. Deci, încă o dată Dragoș Anastasiu, ca proprietar de firmă, a mituit pe cineva de la ANAF ca să nu mai fie controlat și să nu mai achite TVA, ba dimpotrivă, să fie rambursat. În aceste condiții, cum remarcă Bogdan Iacob pe politic, s-a întâmplat o minune. La proces, lui nu i s-a întâmplat nimic. Cum? Încă o dată! Este un bandit, unul din numeroșii bandiți, da, care ne-au tras pe sfoară pe noi, pentru că în timp ce noi plăteam taxe și impozite, el s-a aranjat cu cineva de la ANAF și nu mai plătea. Adică nu mai achita pentru că el, încă o dată, mituia.
E clar. De ce nu? Vă reamintesc, Dragoș Anastasiu este un băiat al sistemului. Este cel care în 2014, cu firma care sigur a dat faliment, că era înființată pentru ca numitul Klaus Iohannis să ajungă președinte…Mai țineți minte, era Eurolines, tefelist și lupta el, Dragoș Anastasiu, să învingă binele, da, și pusese la dispoziție autocare în Occident ca să se ducă lumea și să-l voteze pe Klaus Iohannis.
E clar. Așa se explică. Lui nu i s-a întâmplat nimic în instanță.
Bun. El ajunge consilier la Ilie Bolojan pe domeniul oamenilor de afaceri, el la ora actuală fiind un falimentar absolut. Adică a mai rămas cu o pensiune pierdută în Deltă.
Și după asta este preluat de Nicușor Dan și apoi pus vicepremier special ca să rezolve, printre altele, să oprească această mare nenorocire care constă în mituirea ANAF și de către firmele private. Și se dezvăluie că el făcea asta. Măi, oameni buni! Cum o să fie el vicepremier? Am înțeles, mai putem să… Mă, cum o să fie el vicepremier când el este unul din cei care întruchipează pe bandiții care au făcut să crească deficitul bugetar?
Dar se face dezvăluirea. Auzi, frate, și guvernul spune că nu e nici o problemă. Culmea este că spune asta cu deplină seninătate purtătoarea de cuvânt a Guvernului Ioana Dogioiu, fostă jurnalistă care, când era jurnalistă, mânca jar, făcea spume împotriva acestor bandiți.
Acum e purtătoare de cuvânt și justifică, da? Este întrebat ăsta, mielul lui Dumnezeu, Nicușor Dan. Dom’le, ce vrei? Dom’le, zice, nu, nu a fost informat.
Băi, Nicușor Dan, alt bandit. Băi, el nu e informat. Când e ceva care ne e incomod pentru el, cum să nu fie informat? A fost consilierul lui. Nu se poate să nu știi acest caz.
Când îl angajezi consilier sau când îl trimiți vicepremier, băi, hai să știi și noi ce probleme are. El nu știa. Abia acum afla. Bă, vă vine să credeți? Deci, vă spun, cel care răspunde de relația dintre firme și ANAF, și asta este chiar cel care n-a plătit statului, mituind ANAF.
Articolul Ion Cristoiu: Dragoș Anastasiu, vicepremierul care răspunde de achitarea datoriilor fiscale către stat, a mituit timp de 8 ani ANAF ca să nu plătească TVA apare prima dată în Mediafax.
Tensiunile dintre Statele Unite și Uniunea Europeană escaladează pe tema Legii Serviciilor Digitale (DSA), actul normativ european care reglementează conținutul online. Comisia Judiciară a Camerei Reprezentanților din SUA a publicat vineri un raport de 37 de pagini în care califică DSA drept o „lege cuprinzătoare de cenzură digitală” și o „amenințare de cenzură străină”.
„Pe hârtie, legea este rea. În practică, este și mai rea”, se afirmă tranșant în raportul citat de Politico. Documentul acuză oficialii europeni că „vizează discursul politic esențial care nu este nici dăunător, nici ilegal”, în special pe teme sensibile precum imigrația și mediul, iar cenzura ar fi „în mare parte unilaterală, împotriva conservatorilor”.
Congresul SUA acuză UE de cenzură digitală sistematicăRaportul este rezultatul unei anchete de cinci luni declanșată în februarie, când Congresul SUA a emis citații către mai multe companii Big Tech. Documentul include corespondență între oficiali ai Comisiei Europene și președintele Comisiei Judiciare, republicanul Jim Jordan, dar și informații confidențiale despre modul în care autoritățile europene aplică DSA, inclusiv cereri de eliminare de conținut din Franța, Germania și Polonia.
Un exemplu citat de raport este un atelier organizat de Comisia Europeană, unde participanții au fost rugați să reacționeze la scenarii ipotetice. În unul dintre ele, o postare cu textul „Trebuie să ne luăm țara înapoi” apărea sub o imagine cu o femeie purtând hijab, însoțită de legenda „teroristă deghizată”. Potrivit autorilor americani, asemenea exerciții sugerează că Bruxelles-ul trasează linii ideologice în chestiuni ce țin de libertatea de exprimare.
Comisia UE: Moderarea o fac platformele, nu autoritățileÎn replică, purtătorul de cuvânt al Comisiei Europene, Thomas Regnier, a respins acuzațiile: „Libertatea de exprimare este un drept fundamental în UE. Și este în centrul legislației noastre, inclusiv în această lege”. El a explicat că „Absolut nimic din Legea Serviciilor Digitale nu obligă o platformă să elimine conținut legal.”
Regnier a precizat că peste 99% din deciziile de moderare a conținutului sunt luate de platforme pe baza propriilor termeni și condiții, în timp ce intervențiile autorităților pentru eliminarea conținutului ilegal reprezintă mai puțin de 0,001% din cazuri.
Oficialii SUA vin în Europa pentru a tranșa disputa transatlanticăPotrivit unei surse din Congres, Jim Jordan urmează să conducă în curând o delegație în Europa, care va include membri ai celor doupă mari partide, cu o oprire la Bruxelles. Scopul vizitei este de a purta discuții directe cu oficialii europeni, inclusiv la Bruxelles, sediul principal al instituțiilor UE, pe tema libertății de exprimare online și a presupusei cenzuri impuse prin reglementările europene, în special Legea Serviciilor Digitale.
Oficialii americani ar putea încerca să obțină mai multă transparență din partea Comisiei Europene și să transmită un semnal politic ferm că Washingtonul urmărește îndeaproape impactul transfrontalier al acestor reglementări. În același timp, ea ar putea servi ca platformă de dialog diplomatic, într-un context în care disputele comerciale și digitale dintre UE și SUA sunt tot mai frecvente.
Articolul Congresul SUA acuză UE de cenzură străină prin Legea Serviciilor Digitale: „Pe hârtie e rea, în practică și mai rea” apare prima dată în Mediafax.
Întâlnirea a avut loc la București și a vizat evoluția Parteneriatului Strategic România–SUA, situația de securitate din regiunea Mării Negre și angajamentele comune în cadrul NATO.
„România își consolidează rolul de furnizor de securitate pe flancul estic al Alianței, prin investiții susținute în apărare, participarea activă la misiuni internaționale și dezvoltarea infrastructurii militare strategice”, a declarat Ionuț Moșteanu, menționând printre priorități Baza Aeriană Mihail Kogălniceanu și Centrul European de Instruire F-16 de la Fetești.
Oficialul român a subliniat că baza de la Mihail Kogălniceanu, care găzduiește cea mai mare prezență militară americană în România, va deveni în perioada următoare cea mai mare bază militară de pe flancul estic al NATO.
„Colaborarea România–SUA este vitală pentru securitatea regională și pentru apărarea valorilor democratice. În acest an aniversăm 28 de ani de Parteneriat Strategic și dorim să extindem această cooperare, în mod concret, în următorii ani, în special în domeniul apărării”, a mai transmis Moșteanu.
Articolul Ionuț Moșteanu, ministrul Apărării: Consolidarea Parteneriatului Strategic cu SUA – prioritate zero pentru România apare prima dată în Mediafax.
Attending the Salzburg Industrialists’ Summit, Romanian President Nicușor Dan made a compelling appeal to the Austrian business community, urging them to invest in Romania and emphasizing the strategic opportunities in the defense, energy, infrastructure, and logistics sectors.
„Romania is significantly expanding its defense industry. Our sector offers real opportunities for companies that understand the strategic importance of this moment,” the Head of State told Austrian business leaders.
The President highlighted that Romania can help address the skilled labor shortage in Austria by providing a “well-educated workforce” and proposed a two-way economic partnership: “We want to create more opportunities for Romanian companies to invest in Austria as well.”
In addition to the economic promises, Nicușor Dan also assured political stability“Our government will take urgent measures in the coming days to address immediate challenges. However, in the medium and long term, Romania will return to a predictable fiscal and legislative system.”
An important message was also related to Romania’s integration into the Organization for Economic Cooperation and Development (OECD): “We are in the middle of the process and we hope to complete it by the end of next year.”
In his speech, the President also discussed the reconstruction of Ukraine, where he identified a natural collaboration between Austrian expertise and Romania’s strategic position: “The port of Constanța will continue to develop, and the Danube will become a major logistical artery in the region.”
Nicușor Dan also announced the completion of the highway linking Constanța to the Hungarian border within three years: “100 kilometers are still missing in the mountainous area, but the contract has already been signed.”
In closing, the President called for Austria’s support in connecting East-West energy systems, stating that “Romania and Austria have what it takes to build a stronger economic partnership and a safer, more prosperous Europe for future generations.”
Articolul Nicușor Dan promises investment and political stability at Salzburg Industrialists’ Summit apare prima dată în Mediafax.
Prestigioasa instuție americană de învățământ a comunicat oficial că a ajuns la un acord cu administrația Trump și va plăti peste 220 de milioane de dolari guvernului federal. Acordul extrajudiciat, încheiat după luni de negocieri tensionate și într-un climat academic profund scindat, va permite reluarea finanțării federale, oprită după ce universitatea a fost acuzată că a tolerat manifestări antisemite în campus.
Columbia a fost acuzată că nu a intervenit suficient în fața unor manifestări percepute ca antisemite, precum sloganuri, gesturi sau tensiuni la cursuri, apărute în timpul protestelor pro-palestiniene din primăvara anului 2024, care au fost resimțite de unii studenți evrei ca ostile sau intimidante.
Potrivit termenilor înțelegerii, citați de AP News, Columbia va plăti 200 de milioane USD, eșalonat pe trei ani, către guvernul federal și 21 de milioane USD pentru soluționarea unor acuzații de discriminare împotriva angajaților evrei.
Columbia acceptă reforme controversate pentru a evita sancțiuniAcordul nu include nicio recunoaștere a vinovăției din partea universității, însă formalizează o serie de reforme impuse de administrație, inclusiv revizuirea procesului disciplinar studențesc, aplicarea unei definiții federale controversate a antisemitismului, revizuirea programei de studiu despre Orientul Mijlociu, interzicerea programelor care urmăresc „obiective rasiale ilegale” și eliminarea politicilor DEI (Diversitate, Echitate, Incluziune), pe care administrația Trump le consideră neconstituționale.
Totuși, câteva instanțe federale au blocat deja aplicarea ordinelor excutive ale președintelui american, motivând că sunt neclare și pot duce la cenzurarea libertății de exprimare.
„Acest acord reprezintă un pas important înainte, după o perioadă de control federal intens și incertitudine instituțională”, se arată în comunicatul emis miercuri de oficialii universității.
Acordul, promovat de Trump drept model pentru alte universitățiAdministrația Trump a prezentat înțelegerea drept un model pentru celelalte universități. Secretara Educației, Linda McMahon, a numit-o „o schimbare seismică în lupta împotriva antisemitismului în campusurile susținute de contribuabili”, menționând că „Reformele de la Columbia sunt o foaie de parcurs pentru universitățile de elită care vor să recâștige încrederea americanilor”.
Donald Trump a scris pe platforma sa Truth Social: „Columbia s-a angajat să pună capăt politicilor DEI ridicole, să admită studenți doar pe bază de merit și să protejeze libertățile civile ale tuturor studenților”.
Universitatea devine actor în politica federală de imigrațieÎn cadrul acordului, Columbia a acceptat și să adreseze viitorilor studenți internaționali întrebări despre motivul venirii în SUA, să transmită guvernului, la cerere, informații despre sancțiuni aplicate studenților străini cu viză, și să suspende, exmatriculeze sau să revoce diplomele a peste 70 de studenți implicați în proteste pro-palestiniene.
Universitatea Columbia a fost primul caz major în ofensiva administrației împotriva campusurilor percepute drept liberale și ostile față de Israel. Între timp, și alte instituții au fost vizate: peste 2 miliarde USD au fost înghețați la universitățile Harvard, Cornell, Northwestern, Brown și Princeton, iar președintele Universității din Virginia a demisionat sub presiunea unei anchete privind politicile DEI.
Între libertate academică și presiune politicăDeși acordul pune capăt unei perioade tensionate pentru Columbia, mulți văd în el o cedare în fața presiunii politice. „Acest acord nu este o capitulare”, a precizat Claire Shipman, președinte interimar al universității, citată de Reuters, explicând că înțelegerea protejează libertatea academică și finanțarea federală vitală.
Pe de altă parte, profesorul David Pozen de la Columbia a descris acordul drept un „șantaj legal” și a avertizat că ar putea deschide calea către acorduri “de tip pay-to-play” pentru alte instituții de învățământ. Alți membri ai comunității academice au sugerat că decizia subminează independența universităților și normalizează interferența guvernamentală în educație.
Liderii protestelor afirmă că manifestațiile nu au fost îndreptate împotriva studenților evrei, ci au vizat strict politicile guvernului israelian în Gaza.
Articolul Columbia ajunge la o înțelegere financiară cu Trump: Universitatea va plăti guvernului federal 220 milioane de dolari pentru reluarea finanțării apare prima dată în Mediafax.
The total amount granted is more than 2.8 million lei and will be distributed to livestock breeders who applied for state aid for breed improvement in May 2025.
Payments will be made through the APIA county centers for farmers across the country.
„The amount granted is 2,802,072.10 lei, funded by the state budget through the Ministry of Agriculture and Rural Development. This aid is provided to applicants who have accessed this form of support in accordance with the provisions of GEO No. 61/2023 on the establishment of a state aid scheme in the livestock sector, as amended and supplemented,” according to the statement published on Friday by APIA.
Articolul APIA grants financial support of 2.8 million lei for livestock breeders apare prima dată în Mediafax.
„I thank His Majesty King Charles III for the warm welcome at his residence in Sandringham. The support of the United Kingdom of Great Britain and Northern Ireland gives us the confidence to move resolutely forward on the path of democracy,” Maia Sandu wrote on her Facebook page.
In the UK, Maia Sandu also met with Prime Minister Keir Starmer.
„We discussed how we can strengthen the friendship between Moldova and the United Kingdom, how we can make Moldova stronger, attract British investment and create jobs at home,” Maia Sandu tweeted.
Articolul Moldovan President Maia Sandu received by King Charles III apare prima dată în Mediafax.
Președintele României, Nicușor Dan, a transmis un mesaj puternic investitorilor austrieci în cadrul Summitului Industriașilor de la Salzburg, promițând extinderea industriei de apărare, reducerea birocrației și finalizarea marilor proiecte de infrastructură.
Prezent la Summitul Industriașilor de la Salzburg, președintele României, Nicușor Dan, a făcut un apel ferm către mediul de afaceri austriac să investească în România, subliniind oportunitățile strategice din industria de apărare, energie, infrastructură și logistică.
„România își extinde semnificativ industria de apărare. Sectorul nostru oferă oportunități reale pentru companiile care înțeleg importanța strategică a acestui moment”, a declarat șeful statului în fața liderilor economici austrieci.
Președintele a transmis că România poate contribui la rezolvarea crizei de forță de muncă calificată din Austria, oferind o „forță de muncă bine educată” și propunând un parteneriat economic bidirecțional: „Vrem să creăm mai multe oportunități și pentru companiile românești să investească în Austria.”
Pe lângă promisiunile economice, Nicușor Dan a oferit și garanții de stabilitate politică: „Guvernul nostru va lua în aceste zile unele măsuri urgente pentru a răspunde provocărilor imediate, dar pe termen mediu și lung, România va reveni la un sistem fiscal și legislativ predictibil.”
Un mesaj important a fost legat și de integrarea României în Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OECD): „Suntem în plin proces și sperăm să-l finalizăm la sfârșitul anului viitor.”
În discursul său, președintele a vorbit și despre reconstrucția Ucrainei, unde a identificat o colaborare naturală între expertiza austriecilor și poziția strategică a României: „Portul Constanța va continua să se dezvolte, iar Dunărea va deveni o arteră logistică majoră în regiune.”
De asemenea, Nicușor Dan a anunțat finalizarea în trei ani a autostrăzii care leagă Constanța de granița cu Ungaria: „Mai lipsesc 100 de kilometri în zona montană, dar contractul este deja semnat.”
În încheiere, președintele a cerut sprijinul Austriei pentru conectarea sistemelor energetice est-vest, afirmând că „România și Austria au tot ce le trebuie pentru a construi un parteneriat economic mai puternic și o Europă mai sigură și mai prosperă pentru generațiile următoare.”
Articolul Nicușor Dan promite investiții și stabilitate politică la Summitul Industriașilor de la Salzburg apare prima dată în Mediafax.
