Grupurile parlamentare AUR din Camera Deputaților și Senat au transmis solicitarea președintelui Curții Constituționale, Elena-Simina Tănăsescu, cerând finalizarea de îndată a redactării, certificării și transmiterii spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziilor pronunțate în dosarele CCR nr. 5126L2/2025 și nr. 5127L2/2025.
La 29 aprilie 2026, Curtea Constituțională a admis, cu majoritate de voturi, sesizările formulate de grupurile parlamentare AUR împotriva hotărârilor Parlamentului privind desemnarea membrilor Consiliului de administrație al Societății Române de Televiziune și privind desemnarea membrilor Consiliului de administrație al Societății Române de Radiodifuziune.
CCR a constatat că ambele hotărâri sunt neconstituționale în ceea ce privește desemnarea candidaților de către grupurile parlamentare reunite ale celor două Camere. Potrivit comunicatelor Curții, cele opt locuri alocate grupurilor parlamentare în consiliile de administrație ale celor două societăți publice trebuiau ocupate de candidații propuși potrivit configurației politice și ponderii grupurilor parlamentare în Parlament.
În lipsa publicării, efectele unor hotărâri a căror neconstituționalitate a fost deja constatată continuă. Au trecut 127 de zile calendaristice de la pronunțarea soluțiilor. Termenul de redactare a deciziilor Curții este de cel mult 30 de zile de la pronunțare. În aceste două cazuri, termenul s-a împlinit la 29 mai 2026 și este depășit cu 97 de zile.
Întârzierea menține consecințele încălcării dreptului grupurilor parlamentare de a fi reprezentate în consiliile de administrație ale celor două servicii publice în conformitate cu ponderea lor parlamentară.
AUR solicită Curții Constituționale finalizarea de îndată a redactării deciziilor privind conducerile TVR și Radioului Public, transmiterea acestora spre publicare în Monitorul Oficial al României, Partea I, precum și comunicarea către grupurile parlamentare AUR a stadiului redactării și a datei estimate pentru transmiterea spre publicare.
Termenele prevăzute de lege și punerea în aplicare, fără alte întârzieri, a soluțiilor deja pronunțate de Curtea Constituțională trebuie respectate.
„Eram absolut sigur că Ursula von der Leyen va folosi scrisoarea PPE și Renew Europe privind mandatul de primar al lui Fritz ca pretext pentru a bloca fondurile europene pentru România. De aceea am și spus că demersul făcut de PNL și USR reprezintă trădare de țară pentru a-i salva mandatul neamțului de la Timișoara. Zis și făcut.
Comisia Europeană a cerut explicații în acest sens, iar țara noastră are timp două săptămâni pentru a răspunde. Enormitatea situației este cu atât mai mare cu cât pârâcioșii de la PNL au votat proiectul legislativ în Parlament, la ordinul lui Bolojan.
Asta apropo și de cât de consecvenți sunt tovarășii liberali. Ceea ce nu înțeleg eu este bucuria unora de prin țară la aflarea veștii că România ar putea pierde 770 de milioane de euro din cauza lui Fritz. Să le spună cineva acestor smintiți că nu își pierd doar votanții, ci întreaga țară, dacă acești bani sunt anulați.
„Ajung în situația de a sabota România”Vreau să vă spun că am vorbit cu mulți colegi europarlamentari din mai multe țări și niciunii nu își pot imagina cum ar fi să-și trădeze propria țară pentru a apăra interesele unui singur om. Când se exportă la Bruxelles scandalurile politice interne, așa cum au făcut PNL și USR, ajung în situația de a sabota România. Și asta în condițiile în care o realitate nu poate fi negată.
Patru complete de judecată au decis în unanimitate că Dominic Fritz este incompatibil, după ce a semnat un PUZ pentru un donator din campania electorală. Și da, un primar ar trebui să-și piardă mandatul pentru așa ceva.
În final, mai vreau să fac o observație: Uniunea Europeană și țările din vestul Europei, în frunte cu Germania, nu se simt grozav din punct de vedere economic. Dacă pot să facă economie ca urmare a faptului că țările din Est nu absorb banii europeni, conducătorii de la Bruxelles, Berlin, Paris, Viena sau Madrid vor fi foarte încântați când vine unul ca Siegfried Mureșan și le spune că ar fi bine să blocheze banii României”, a declarat europarlamentarul AUR/ECR.
Inspecția Judiciară a exercitat la finalul lunii iulie o acțiune disciplinară împotriva judecătoarei Marinaș Sorina-Iolanda, judecător din cadrul Curții de Apel Craiova, pentru săvârșirea abaterii disciplinare prevăzute de art. 271 lit. k) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, anunță instituția.
Presiuni și amenințări pentru concursul de promovare în funcțiiMagistrații inspecției susțin că Sorina Marinaș a exercitat „presiuni și amenințări transmise prin intermediul altor persoane și, ulterior, prin intermediul rețelelor sociale către membrii comisiei de evaluare constituite la Curtea de Apel Craiova pentru concursul de promovare efectivă în funcții de execuție a judecătorilor la tribunale în perioada decembrie 2025 – aprilie 2026″.
Impunerea unui anumit rezultat al concursuluiDemersurile ar fi fost realizate cu scopul impunerii unui anumit rezultat al concursului de promovare (în sensul ca un anumit candidat să fie admis și alți candidați anume să fie respinși) întrunește elementele abaterii disciplinare constând în imixtiunea în activitatea altor judecători, spune Inspecția.
Situația judecătoarei Marinaș se află pe rolul Consiliului Superior al Magistraturii. Informația a fost publicată inițial de Lumea Justiției.
A strâns liste după documentarul RecorderÎn decembrie 2025, judecătoarea Marinaș a postat pe Facebook o lista cu 178 de procurori și judecători care au semnat un mesaj de susținere pentru magistrați, după documentarul Recorder „Justiție capturată”.
Într-o intervenție video tot pentru Recorder, judecătoarea a avertizat public că la nivelul Inspecției Judiciare existau discuții intense pentru a-i „potoli” și a aplica „repercusiuni” împotriva magistraților care au îndrăznit să expună public problemele din sistem.
Altă cercetare a lui Marinaș după o postare controversată pe rețelele de socializareÎn octombrie 2025, aceeași judecătoare Sorina Marinaș a fost vizată de o sesizare din oficiu a Inspecției Judiciare. Acțiunea a pornit după ce judecătoarea a postat pe rețelele sociale detalii despre o condamnare de 30 de ani dată unui recidivist care încercase să își ucidă soția, afirmând public că nu are „niciun sentiment de milă” și că a scăpat societatea de o „bombă cu ceas”. Ea a catalogat atunci demersul instituției drept o încercare de intimidare.
Aproape 90% dintre răspunsurile primite în această etapă s-au opus unor noi restricții în actualul cadru de reglementare, în timp ce circa 2% au susținut explicit o abordare mai strictă.
Revizuirea Directivei privind Produsele din Tutun (Tobacco Products Directive – TPD) a presupus un proces de consultare în două etape, prin care Comisia a colectat opinii, date și argumente înaintea unei eventuale propuneri legislative.
O consultare în două etape, peste o sută de mii de contribuțiiProcesul de consultare a cetățenilor Uniunii Europene s-a desfășurat în două etape. Prima, mecanismul „Call for Evidence”, lansat înaintea oricărei propuneri legislative, a strâns 82.168 de contribuții din întreaga lume, venite din 138 de țări, cu aport din mediul academic și de cercetare din 43 de state.
A doua etapă, consultarea publică propriu-zisă (Open Public Consultation), a adunat aproape 42.000 de răspunsuri la chestionar. Cumulat, cele două procese au însumat 123.862 de contribuții.
În aceste etape, nu există încă un text legislativ. Evaluarea cadrului privind controlul tutunului a fost publicată de Comisie pe 2 aprilie 2026. Etapa actuală este dedicată colectării de opinii, date și argumente.
Propunerea legislativă este așteptată spre finalul lui 2026. Deocamdată, nu se votează modificarea regulilor europene, ci se analizează punctele de vedere transmise în cadrul consultării.
România, cel mai mare număr de contribuțiiLa „Call for Evidence”, România a trimis 9.048 de contribuții, adică 11,99% din total. Franța a transmis 8.556 de contribuții, iar Italia 7.793. În clasament urmează și alte state precum Ungaria, Spania, Grecia și Polonia.
Raportat la populație, România a înregistrat 518 contribuții la milionul de locuitori și se află în primele cinci țări la acest indicator, alături de Luxemburg, Ungaria, Croația și Grecia.
În a doua etapă, cea a consultării publice, România a transmis 1.904 răspunsuri, reprezentând 4,57% din total și ocupând locul cinci la nivel european, după Polonia, Suedia, Cehia și Spania.
Ce au spus participanțiiPotrivit datelor centralizate după încheierea „Call for Evidence”, aproape 90% dintre contribuții s-au exprimat împotriva unor măsuri suplimentare de restricționare a actualului cadru, în timp ce aproximativ 2% au susținut explicit o abordare mai strictă.
Printre temele invocate s-au aflat dreptul la opțiune al consumatorului, accesul la alternative fără fum, riscul comerțului ilicit, impactul economic, locurile de muncă și inovația.
Un punct central al discuțiilor a fost cererea pentru o abordare diferențiată pe categorii de produse cu nicotină. Participanții au argumentat că viitoarele reguli ar trebui să țină cont de profilurile de risc distincte și să fie bazate pe dovezi științifice, nu pe o logică uniformă care pune semnul egal între o țigaretă clasică și un produs fără ardere.
Critici privind transparența procesuluiConsultarea a fost însoțită și de critici privind modul în care a fost organizată și desfășurată.
Conform EUNews, Riccardo Polosa, profesor de medicină internă la Universitatea din Catania, a semnalat că îngrijorarea sa nu vizează doar conținutul viitorului cadru, ci și „calitatea și transparența procesului de consultare”.
În opinia sa, chestionarul Comisiei a fost „inutil de complex” și, pe alocuri, ar fi orientat participanții către categorii și opțiuni de politici predefinite, riscând să creeze „aparența unei consultări”.
Criticile au venit și din agricultură. UNITAB Europe, asociația europeană a crescătorilor de tutun, prin președintele Gennarino Masiello, a recunoscut că procesul este „un canal important”, dar a avertizat că formularul nu ar fi surprins toate realitățile sectorului.
La rândul său, Antonios Nestoras, de la European Policy Information Centre, a atras atenția că tratarea identică a unor produse cu profiluri de risc diferite poate avea efecte contraproductive. Printre acestea au fost menționate menținerea consumului de țigarete, alimentarea piețelor ilicite și erodarea veniturilor publice.
Ce urmeazăDupă analizarea contribuțiilor, Comisia Europeană poate formula o propunere de revizuire a legislației. Aceasta va intra ulterior în procedura legislativă europeană și va fi negociată de Parlament și Consiliu, inclusiv prin trialoguri.
Dacă va fi adoptată o nouă directivă, aceasta va trebui transpusă în legislația fiecărui stat membru, inclusiv a României.
Prin urmare, rezultatele consultării nu modifică deocamdată legislația europeană. Ele vor fi însă luate în calcul în procesul de evaluare care precede o eventuală propunere legislativă.
Un interes ridicat la nivel naționalCifrele arată un interes clar pentru acest subiect. Pe o temă cu impact direct asupra consumatorilor și a mediului economic, din România au venit mai multe contribuții decât din oricare alt stat membru, atât din partea cetățenilor, cât și a organizațiilor și specialiștilor.
Atât la nivel național, cât și european, mobilizarea arată că rezultatele unei astfel de consultări nu ar trebui tratate ca o simplă formalitate. România a înregistrat o participare record, iar în etapa următoare rămâne de văzut în ce măsură aceste opinii vor fi luate în calcul de către Comisia Europeană.
Secția de Judecători a CSM a luat în discuție cazul judecătoarei Liliana Alexe și a decis să acorde termen în cauză până la data de 9 septembrie 2026, ora 12.30, săptămâna viitoare.
Inspecția Judiciară a făcut la începutul săptămânii o propunere oficială către CSM de suspendare din funcție a magistratului Cătălina Liliana Alexe, în baza art. 52 din Legea nr. 305/2022 privind Consiliul Superior al Magistraturii.
Înregistrările scandalului din ședința Curții Supreme, prezentate în exclusivitate de Mediafax, unde judecătoarea Alexe a finalizat fiind scoasă din sală de un jandarm, arată că magistratul a venit în ședință și s-a prezentat fie „terț interesat„, fie „spectator„, fie „judecător” al cauzei.
Judecătoarea Alexe a spus chiar că își asumă să asigure solemnitatea ședinței deși nu ea făcea parte din completul ședinței din 26 august 2026. Ulterior a și mulțumit „publicului pentru atenție” către care vorbea în sală.
Din înregistrări reiese că judecătoarea a spus textual că în recursul din dosarul ROMATSA de la ÎCCJ este prezentă în diverse calități oficiale:
Magistratul Alexe a fost evacuat din sală de ședință a ÎCCJ, după vociferări repetate, de către un jandarm. La final, până și omul de la pază i-a transmis judecătoarei Alexe că „dumneavoastră ați creat situația, nimeni altcineva…”.
Liliana Alexe este judecătoarea de la Curtea de Apel București (Secția a VIII-a contencios administrativ și fiscal) care a emis în februarie o decizie fără precedent de suspendare a activității ROMATSA (Regia Autonomă Administrația Română a Serviciilor de Trafic Aerian).
Hotărârea sa a declanșat o amplă controversă juridică și publică, era pe cale să paralizeze tot traficul aerian al României și a determinat convocarea CSAT.
