Filmele de groază câștigă tot mai mult teren la box office, într-un context în care publicul pare să fi obosit de supereroi, continuări și remake-uri.
Potrivit datelor Comscore citate de Reuters, filmele horror reprezintă anul acesta 17% din vânzările de bilete în America de Nord, în creștere față de 11% în 2024 și doar 4% în urmă cu un deceniu.
Succesul unor filme precum Sinners și Final Destination: Bloodlines a fost completat de așteptarea pentru unor lansări precum The Conjuring: Last Rites și Five Nights at Freddy’s 2.
Filmul Sinners, o poveste originală despre vampiri în Mississippi, regizat de Ryan Coogler și cu Michael B. Jordan în rol principal, a devenit al treilea cel mai profitabil film al anului în SUA și Canada.
Studiourile speră că genul horror va continua să atragă publicul înapoi în sălile de cinema.
Articolul Studiourile de film pariază pe genul horror pentru a readuce publicul în cinematografe apare prima dată în Mediafax.
175 de miliarde de dolari au fost alocați săptămâna aceasta de președintele american Donald Trump pentru campania sa de deportare în masă a imigranților.
Suma este mai mare decât bugetul militar al oricărei țări, cu excepția Chinei, iar experții apreciază că întrece de mai multe ori suma necesară pentru a se pune capăt foametei mondiale, potrivit salon.com.
Bugetul aprobat miercuri de republicanii din Senat – The Big Beautiful Bill – reduce taxele pentru bogați, în timp ce taie servicii precum Medicaid și SNAP (ajutoarele pentru hrană) pentru restul populației. Însă cea mai importantă parte din acest proiect de lege pare să fie finanțarea campaniei lui Trump de epurare a imigranților și, posibil, a cetățenilor americani din țară.
Depășește cu 30 de miliarde bugetul militar al RusieiVicepreședintele JD Vance a comentat pe platforma X:
„Tot restul — scorul CBO (Congressional Budget Office), baza corectă de calcul, detaliile despre politica Medicaid — sunt irelevante în comparație cu banii pentru ICE (Immigration and Customs Enforcement – Agenția pentru Imigrație și Vamă) și prevederile privind aplicarea legilor imigrației.”
Pusă în context, e ușor de înțeles de ce Vance adoptă această poziție.
Bugetul de 175 de miliarde de dolari pentru deportări este mai mare decât bugetul militar al oricărei țări, cu excepția Statelor Unite și Chinei. El depășește cu aproape 30 de miliarde bugetul militar al Rusiei.
Silky Shah, director executiv al organizației pentru drepturile omului Detention Watch Network, a declarat pentru sursa menționată că bugetul deschide calea unei extinderi fără precedent a capacității de detenție și deportare.
„Acum 45 de ani, pur și simplu nu dețineam oameni în acest mod. În general, erau eliberați după o zi sau două și își continuau procedurile juridice de acasă, cu familiile sau la muncă”, a spus Shah.
„De atunci, dimensiunea sistemului a tot crescut. Dar acum… este la cel mai ridicat nivel din istorie. Și nici măcar nu au acești bani.”
Ce include acest buget monstruosPotrivit estimărilor Programului Alimentar Mondial, fondurile direcționate către deportări ar putea finanța integral, timp de patru ani, programul de combatere a foametei globale.
Descompus, bugetul de 175 de miliarde de dolari include:
Americanii au avut deja o mostră a ceea ce urmează în urma acestui buget crescut, miercuri, când Trump a vizitat în Florida un nou lagăr aflat în construcție, destinat găzduirii imigranților.
Facilitatea, denumită ironic de critici „Auschwitzul cu aligatori”, este un oraș de corturi și închisoare de 3.000 de paturi situat în Everglades. Se estimează că va costa aproximativ 450 de milioane de dolari pe an, doar o fracțiune din cele 45 de miliarde alocate pentru noi centre de detenție.
Această facilitate anume este finanțată din fonduri FEMA, ceea ce amintește de teoriile conspirației despre „lagărele FEMA” promovate de republicani — doar că acum este reală. Partidul Republican din Florida deja vinde șepci cu inscripția „Alcatrazul cu aligatori” și alte produse promoționale.
Trump a sugerat, de asemenea, că acest nou lagăr ar putea fi primul dintr-o serie, anticipând un nou sistem de încarcerare în Statele Unite:
„Ei bine, cred că am vrea să vedem astfel de facilități în multe state. Chiar, în multe state”, a spus Trump. „Și, știți, la un moment dat, s-ar putea transforma într-un sistem.”
În ceea ce privește capacitatea totală, American Immigration Council estimează că noul buget ar permite extinderea capacității ICE la cel puțin 116.000 de paturi, un număr comparabil cu totalul japonezilor-americani internați pe durata întregului Al Doilea Război Mondial.
În prezent, ICE (Agenția pentru Imigrație și Vamă din SUA) are aproximativ 56.000 de persoane în centrele de detenție din întreaga țară, multe dintre cele mai mari facilități fiind situate în statele sudice, precum Louisiana și Texas.
Populația actuală din centrele de detenție reprezintă, de asemenea, cel mai mare număr de deținuți din august 2019 încoace.
În termeni practici, Shah a spus că se așteaptă ca acest lucru să însemne mai multe tabere precum cea din Florida. Capacitatea de detenție, a explicat ea, este un punct de blocaj în procesul de deportare — mai multe paturi înseamnă că administrația Trump va putea să-și extindă campania de deportare într-un mod dramatic.
Articolul Suma monstruoasă alocată de Donald Trump pentru campaniile de epurare a imigranților apare prima dată în Mediafax.
„Ne aflăm în fața unui caz de complicitate politică în formă continuată, care a dus la o catastrofă economică. Ciolacu, Ciucă, Iohannis – toți acești oameni, aflați în fruntea statului în 2024, au fost avertizați oficial, în scris, de apariția unei găuri bugetare uriașe. Au fost șase informări, toate cu un conținut clar: economia României deraiază. Și ce-au făcut? Au tăcut. Mai mult decât atât: au mințit, au împărțit pomeni electorale, au lansat proiecte fără nicio acoperire bugetară, doar ca să-și securizeze pozițiile politice. Au băgat România în deficit excesiv, cu premeditare. Este o fraudă politică, economică și morală”, afirmă Petrișor Peiu.
El mai spune că bugetul pe 2024 a fost „o ficțiune scrisă pentru campanie”.
„Au vândut minciuni ambalate în promisiuni. Și acum nota de plată vine la românii cinstiți: scumpiri, taxe mai mari, investiții blocate, tăieri în sistemul public. Toți trebuie să răspundă. Nu există „nu mai sunt în funcție”, „am fost plecat”, „n-am știut”. Au știut. Au semnat. Au participat. AUR cere deschiderea unei anchete de urgență pentru a analiza toate documentele și toate deciziile luate între 2021 și 2024. Nu putem construi o țară cu cei care au mințit-o în fiecare zi. Și nu vom accepta să ni se ceară sacrificii în timp ce hoții se pensionează liniștiți cu pensii speciale. România nu e contabilul minciunilor voastre electorale. Ați furat viitorul cu acte în regulă. Acum e rândul vostru să plătiți”, încheie Peiu.
Articolul Peiu (AUR): România a fost vândută pe datorie.Toți au știut, toți au tăcut, toți trebuie să răspundă apare prima dată în Mediafax.
Administrația Națională de Meteorologie a emis sâmbătă după-amiază o atenționare de cod galben pentru fenomene meteorologice periculoase în județele Gorj și Vâlcea.
În intervalul orar 17:00 – 18:00, sunt așteptate averse torențiale ce pot cumula 15-20 l/mp, frecvente descărcări electrice, intensificări ale vântului cu rafale de 50–60 km/h și grindină de mici dimensiuni (1–2 cm).
În județul Gorj, localitățile vizate sunt: Bustuchin, Roșia de Amaradia, Prigoria, Polovragi, Bumbești-Pițic și Alimpești.
În județul Vâlcea, sunt vizate următoarele localități: Horezu, Berbești, Frâncești, Vaideeni, Alunu, Tomșani, Stoenești, Cernișoara, Costești, Bărbătești, Slătioara, Pietrari, Mateești, Popești, Păușești, Oteșani, Stroești, Băile Govora, Copăceni, Băile Olănești, Bunești, Sinești și Măldărești.
Meteorologii recomandă populației din zonele afectate să evite deplasările în timpul manifestării fenomenelor periculoase și să ia măsuri de protecție.
Articolul Atenționare nowcasting: Cod galben de furtuni în județele Gorj și Vâlcea apare prima dată în Mediafax.
Radu Burnete, consilier prezidenţial, a fost întrebat, la Prima TV, dacă sunt prea mulţi angajaţi în sistemul bugetar, notează gandul.ro. Acesta e prezentat câteva date și a explicat că avem și probleme precum evaziunea fiscală și economia gri.
Consilierul prezidențial a oferit câteva date, cu mențiunea că ”Dacă raportez numărul de bugetari la populaţie, au arătat-o şi alţii în afară de mine, suntem mult sub media europeană. Deci pare că avem un număr mic de angajaţi în sistemul public.”
„Pe de altă parte, dacă îl raportez la populaţia ocupată, unde România are o problemă, pentru că din cei apţi de muncă doar 64% dintre români lucrează – media în regiune e de 75-76% – atunci nu mai par să fie atât de puţini. De ce e important asta? Pentru că oamenii care lucrează în sectorul privat, cei 4,5-5 milioane, trebuie, prin taxele şi impozitele lor, să susţină acest aparat bugetar. Dacă numărul lor e foarte mic în comparaţie cu regiunea, atunci nu mai suntem chiar atât de mult sub media Uniunii Europene. Şi aici văd o problemă.”, a spus Burnete.
Foarte multă evaziune fiscală și economie griConsilierul prezidențial a vorbit și despre faptul că avem foarte multă evaziune fiscală şi economie gri.
„Dacă avem atât de multă evaziune fiscală şi atât de multă economie gri, presiunea pe aceşti 5 milioane de angajaţi din privat să ţină acest aparat bugetar e şi mai mare. Şi atunci, da, dacă pun toate lucrurile astea cap la cap, în clipa de faţă avem un aparat public mai mare decât poate susţine mediul privat”, a explicat Radu Burnete.
Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în februarie 2025, de 1.311.451, cu 4.558 mai multe comparativ cu finele anului trecut, conform datelor publicate pe site-ul Ministerului Finanţelor.
Peste 64% dintre posturile ocupate erau în administraţia publică centrală, respectiv 841.259 (plus 2.936 faţă de decembrie 2024). Totodată, în administraţia publică locală lucrau, în februarie 2025, 470.192 de persoane (plus 1.622 comparativ cu ultima lună din 2024).
Articolul Radu Burnete: Din cei apți de muncă, doar 64% dintre români lucrează apare prima dată în Mediafax.
Orașul Kolhapuri, vestul Indiei. Aici, 5 000 de artizani fac sandale după aceeași metodă transmisă din generație în generație. Cum știu ei mai bine: manual.
Ciocanul bate ritmic în atelierul lui Sadashiv Sanake, care, la 58 de ani, duce mai departe tradiția confecționării de sandale din piele.
Le vinde cu 8 – 10 dolari perechea și au un model iconic. Sandalele Kolhapuri sunt simple și frumoase. Femeile le decorează manual.
Inițial, Prada nu a specificat originea design-uluiSandalele sunt atât de simple și atât de frumoase, încât brandul de lux Prada a găsit de cuviință să lanseze o linie de încălțăminte, care seamănă izbitor cu sandalele Kolhapuri.
Dar Prada nu a menționat originea designului, lucru care a tras furia artizanilor din Kolhapuri.
Rețelele sociale au fost inundate de acuzații de apropriere culturală, iar asta a determinat brandul Prada să iasă cu un comunicat în care să recunoască originea designului sandalelor sale.
Orașul Kolhapur, vestul Indiei. Aici, 5 000 de artizani fac sandale după aceeași metodă transmisă din generație în generație. Cum știu ei mai bine: manual.
Ciocanul bate ritmic în atelierul lui Sadashiv Sanake, care, la 58 de ani, duce mai departe tradiția confecționării de sandale din piele.
Le vinde cu 8 – 10 dolari perechea și au un model iconic. Sandalele Kolhapuri sunt simple și frumoase. Femeile le decorează manual.
Sandalele sunt atât de simple și atât de frumoase, încât brandul de lux Prada a găsit de cuviință să lanseze o linie de încălțăminte, care seamănă izbitor cu sandalele Kolhapuri.
Dar Prada nu a menționat originea designului, lucru care a tras furia artizanilor din Kolhapuri.
Rețelele sociale au fost inundate de acuzații de apropriere culturală, iar asta a determinat brandul Prada să iasă cu un comunicat în care să recunoască originea designului sandalelor sale.
Reacția politicienilor locali a fost și ea promptă.
Împreună cu asociațiile din industrie, aceștia și-au exprimat sprijinul pentru artizanii care cer recunoașterea meșteșugului și a moștenirii sale culturale.
Sanake nu aflase de plagiatul Prada decât de la reporterii BBC, care i-au arătat un videoclip.
Când a aflat cu cât vinde Prada sandalele, acesta a întrebat ironic: „Au aur în ele?”
Chiar dacă Prada nu a dezvăluit brandul exact al acetsui model de sandale, pentru a ne face o idee, alte modele de sandale se vând pe site-ul brandului cu prețuri care oscilează între 600 și 1000 de lire.
Sandalele Kolhapuri au fost menționate prima dată în secolul al XII-lea.
Inițial, ele au fost realizate de membri ai comunității Charmakar (cizmari), cunoscuți și sub denumirea de chamars”, a explicat Kavita Cagrani, profesoară de istorie la New College din Kolhapur, citată de bbc.com.
Orașul Kolhapur, vestul Indiei. Aici, 5 000 de artizani fac sandale după aceeași metodă transmisă din generație în generație. Cum știu ei mai bine: manual.
Ciocanul bate ritmic în atelierul lui Sadashiv Sanake, care, la 58 de ani, duce mai departe tradiția confecționării de sandale din piele.
Le vinde cu 8 – 10 dolari perechea și au un model iconic. Sandalele Kolhapuri sunt simple și frumoase. Femeile le decorează manual.
Sandalele sunt atât de simple și atât de frumoase, încât brandul de lux Prada a găsit de cuviință să lanseze o linie de încălțăminte, care seamănă izbitor cu sandalele Kolhapuri.
Dar Prada nu a menționat originea designului, lucru care a tras furia artizanilor din Kolhapur.
Rețelele sociale au fost inundate de acuzații de apropriere culturală, iar asta a determinat brandul Prada să iasă cu un comunicat în care să recunoască originea designului sandalelor sale.
Reacția politicienilor locali a fost și ea promptă.
Împreună cu asociațiile din industrie, aceștia și-au exprimat sprijinul pentru artizanii care cer recunoașterea meșteșugului și a moștenirii sale culturale.
Sanake nu aflase de plagiatul Prada decât de la reporterii BBC, care i-au arătat un videoclip. Când a aflat cu cât vinde Prada sandalele, acesta a întrebat ironic: „Au aur în ele?”
Chiar dacă Prada nu a dezvăluit brandul exact al acetsui model de sandale, pentru a ne face o idee, alte modele de sandale se vând pe site-ul brandului cu prețuri care oscilează între 600 și 1000 de lire.
Sandalele Kolhapuri au fost menționate prima dată în secolul al XII-lea. Inițial, ele au fost realizate de membri ai comunității Charmakar (cizmari), cunoscuți și sub denumirea de chamars”, a explicat Kavita Cagrani, profesoară de istorie la New College din Kolhapur, citată de bbc.com.
Kolhapuri chappals just hit the Prada runway—at ₹1.16 lakh—with zero credit to India’s craftsmen.
These iconic sandals, handmade in Maharashtra for centuries, tell stories of tradition, resilience, and royalty. Yet, artisans still battle low profits and fading recognition.… pic.twitter.com/iZsdgndCW2
— The Better India (@thebetterindia) June 24, 2025
Reacția politicienilor locali a fost și ea promptă. Împreună cu asociațiile din industrie, aceștia și-au exprimat sprijinul pentru artizanii care cer recunoașterea meșteșugului și a moștenirii sale culturale.
„Au aur în ele?”Sanake nu aflase de plagiatul Prada decât de la reporterii BBC, care i-au arătat un videoclip. Când a aflat cu cât vinde Prada sandalele, acesta a întrebat ironic: „Au aur în ele?”
Chiar dacă Prada nu a dezvăluit brandul exact al acetsui model de sandale, pentru a ne face o idee, alte modele de sandale se vând pe site-ul brandului cu prețuri care oscilează între 600 și 1000 de lire.
Sandalele Kolhapuri au fost menționate prima dată în secolul al XII-lea. Inițial, ele au fost realizate de membri ai comunității Charmakar (cizmari), cunoscuți și sub denumirea de chamars”, a explicat Kavita Cagrani, profesoară de istorie la New College din Kolhapur, citată de bbc.com.
Articolul Când diavolul nu se mai îmbracă de la Prada: Brandul, acuzat că copiază un design de sandale care, într-un sătuc indian, se realizează manual încă din secolul al XII-lea apare prima dată în Mediafax.
Circa 1.000 se aflau în exteriorul clădirii când au ajuns echipajele de intervenție. O persoană a fost evacuată de pompieri după ce se blocase în lift.
O persoana ce se afla blocată în lift ca urmare a evenimentului a fost evacuată de echipajele de pompieri.
O persoană cu simptome specifice unui atac de panic a fost asistată medical de echipajele de la fata locului și transportată la spital.
La interior a fost doar degajare de fum, fără a se propaga incendiul.
La ora transmiterii știrii, incendiul este localizat, se lucrează la lichidarea ultimelor focare și degajarea fumului din încăperi.
La locul intervenției rămân 4 autospeciale de stingere cu apă și spumă, o autospecială de intervenție și salvare de la înălțime, o autospecială de descarcerare și 3 echipaje SMURD.
La momentul sosirii echipajelor de intervenție, aproximativ 1000 de persoane se aflau în exteriorul mall-ului. Alte aproximativ 1300 de persoane ( 500 angajați) s-au autoevacuat.
Au ars mai multe panouri fotovoltaice și izolație la nivelul acoperișului, pe o suprafață de aproximativ 90 de mp.
Articolul Incendiul de la Mall-ul din Capitală: 1.300 de persoane au fost evacuate, una era blocată în lift apare prima dată în Mediafax.
Ministra Mediului a explicat că, deși sistemul actual de returnare garanție este eficient, există posibilitatea să fie extins pentru a include și alte tipuri de ambalaje, cum ar fi borcanele sau alte recipiente, iar aparatele de colectare să devină mai performante. Consumatorii ar putea depune mai multe tipuri de ambalaje simultan, nu „sticluță cu sticluță”, după modelul aparatelor din Vest.
Ministrul a menționat că discuțiile tehnice sunt în desfășurare pentru a stabili ambalajele care pot fi integrate în sistem fără a genera costuri mari pentru operatorii economici, care deja au făcut investiții importante.
În același timp, există preocupări legate de fraudele în sistem, iar autoritățile trebuie să fie proactive pentru a preveni astfel de practici ilegale.
Articolul Diana Buzoianu: Sistemul de returnare garanție poate fi extins cu aparatele care există deja apare prima dată în Mediafax.
