Informațiile au apărut recent în spațiul public, însă niciuna dintre părți nu a confirmat oficial despărțirea.
Discreție totală în jurul separăriiSemnele că relația s-a încheiat au apărut în ultimele luni. Andi Moisescu nu mai poartă verigheta și, în interviurile recente, a evitat să vorbească despre soția sa. Declarațiile sale s-au concentrat exclusiv asupra celor doi copii, pe care a menționat că îi vede mai rar, fără a face referiri la viața de familie sau la Olivia Steer.
Surse apropiate celor doi au precizat pentru Cancan că divorțul ar fi avut loc în urmă cu câteva luni, dar cei implicați au ales să păstreze discreția. Într-un interviu acordat de curând, Andi Moisescu a vorbit despre preferința pentru vacanțe active, fără a face referire la planuri comune cu fosta parteneră. Această rezervă întărește informațiile privind separarea.
O poveste începută în 2002Andi Moisescu și Olivia Steer s-au cunoscut în Ajunul Crăciunului din 2002, iar relația lor a început oficial în anul următor. Cei doi s-au căsătorit și au avut o relație de lungă durată, care a durat 22 de ani. Din căsătorie au rezultat doi copii.
Separarea marchează încheierea unei etape importante din viața celor doi, desfășurată în aceeași manieră discretă în care și-au construit întreaga relație.
Articolul Andi Moisescu ar fi divorțat după 22 de ani de căsnicie cu Olivia Steer apare prima dată în Mediafax.
Obligația este prevăzută explicit în documentațiile oficiale și vizează atât evaluarea gradului de maturitate digitală la începutul procesului, cât și confirmarea rezultatelor obținute la finalul implementării.
Astfel, în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), unde au fost selectate deja numeroase proiecte de digitalizare pentru IMM-uri, realizarea auditului IT final este obligatoriu pentru validarea investițiilor și pentru decontarea acestora, asigurând conformitatea proiectului cu cerințele impuse de reglementările europene. Raportul tehnic IT, realizat la finalul procesului de audit, va detalia toate aspectele tehnice ale proiectului, inclusiv infrastructura hardware, soluțiile software și serviciile achiziționate prin proiect.
Citeşte comunicatul integral la adresa: http://comunicate.mediafax.biz/Pages/Public/Comunicate.aspx?comunicatId=21210
Articolul Cum să nu pierzi banii din Fonduri Europene apare prima dată în Mediafax.
Conform comunicatului oficial, duelul dintre Universitatea Cluj şi Rapid va deschide etapa, vineri seara, pe Cluj Arena, de la ora 21.00.
Sâmbătă sunt programate două partide, UTA Arad – FC Argeş (ora 16.00) şi Universitatea Craiova – Farul Constanţa (ora 21.30), în timp ce duminică se vor disputa trei confruntări: Oţelul Galaţi – FC Botoşani (ora 15.45), Metaloglobus Bucureşti – CFR Cluj (ora 18.00) şi FK Csikszereda Miercurea Ciuc – FCSB (ora 21.00).
Etapa se va încheia luni, cu meciurile FC Hermannstadt – Unirea Slobozia (ora 18.00) şi derbiul rundei Petrolul Ploieşti – Dinamo Bucureşti (ora 21.00).
Articolul Superliga. Programul etapei a 9-a, anunţat de FRF. Cand va avea loc derbiul etapei, Petrolul – Dinamo? apare prima dată în Mediafax.
Fălcile rechinilor au mai multe rânduri de dinți, iar cei noi cresc rapid pentru a-i înlocui pe cei pierduți. Cu toate acestea, acidificarea rapidă a oceanelor afectează dinții rechinilor și ar putea accelera pierderea acestora peste rata de înlocuire. Rechinii cu dinți stricați ar putea avea dificultăți în a se hrăni eficient, „afectând potențial populațiile de rechini și stabilitatea ecosistemului marin”, se arată în studiu.
Acidificarea oceanelor este cauzată de absorbția rapidă a dioxidului de carbon, care creează o reacție în lanț care scade nivelul pH-ului. Proiecțiile sugerează că oceanele ar putea fi mult mai acide până în anul 2300, scăzând de la un pH mediu actual de aproximativ 8.1 la 7.3, o schimbare care va avea „implicații profunde pentru organismele marine”, se arată în studiu.
Pentru a testa efectele acidificării, cercetătorii au păstrat 60 de dinți de rechin proaspăt căzuți în rezervoare cu apă de mare artificială, unul corespunzând pH-ului mediu actual al oceanului de 8.1, iar altul cu pH-ul prognozat de 7.3.
Dinții, colectați în condiții de siguranță dintr-un acvariu german, fuseseră deja eliminați în mod natural de șase rechini de recif cu vârf negru masculi și patru femele, potrivit The Guardian.
După opt săptămâni, dinții din rezervorul mai acid au suferit daune de aproximativ două ori mai mari, a spus Maximilian Baum, autorul principal al studiului și cercetător la Institutul de Zoologie și Interacțiuni Organismice al Universității Heinrich Heine din Germania. Efectele au inclus „creșterea coroziunii rădăcinii… și modificarea zimțurilor”, a spus el.
Un ”stres” în plus pentru rechiniStresul dentar s-ar adăuga la celelalte probleme ale rechinilor, care includ lipsa prăzii cauzată de pescuitul excesiv.
Reducerea emisiilor de CO2 cauzate de om este vitală pentru atenuarea acidificării oceanelor. Cercetări anterioare au descoperit că acidificarea afectează denticule, o solzură dințată de pe pielea rechinilor.
Chiar și scăderi moderate ar putea afecta speciile de rechini mai sensibile, cum ar fi cele care au mai puține rânduri de dinți sau au rate de înlocuire mai lente, a spus Baum.
„Cred că vor exista efecte asupra dinților prădătorilor oceanici în general, atunci când aceștia au structuri puternic mineralizate, cum este cazul rechinilor”, a spus el.
Studii anterioare au arătat că acidificarea dăunează cochiliilor, coraliilor și midiilor, „și acesta a fost și motivul pentru care am realizat acest studiu, pentru a ne arăta efectele asupra prădătorilor mai mari”.
Mai optimist, Baum crede că rechinii se pot adapta prin creșterea frecvenței înlocuirii dinților și îmbunătățirea întăririi și reparării acestora.
Lisa Whitenack, profesoară la Allegheny College din Pennsylvania, expertă în dinți de rechin și care nu face parte din echipa de studiu, a spus că noua cercetare completează concluziile inițiale privind dinții de rechin și acidificarea. Ea a sugerat, de asemenea, că înlocuirea dinților poate ține pasul cu pierderile cauzate de acidificare și a adăugat că dinții corodați pot fi încă eficienți.
„Va fi interesant să vedem în studiile viitoare dacă deteriorarea dinților observată în studii precum acesta are un efect funcțional asupra capacității unui dinte de a-și îndeplini rolul… [și dacă] dinții deteriorați pot încă tăia sau perfora prada”.
Articolul STUDIU Acidificarea oceanelor ar putea eroda arma vitală a prădătorilor acvatici apare prima dată în Mediafax.
Medicul în vârstă de 28 de ani a recunoscut că a încărcat în septembrie 2017 pe un site de întâlniri o fotografie care arăta creierul expus al unui pacient în timpul unei operații chirurgicale, fără consimțământul acestuia. Fotografia era însoțită de o descriere a sa ca „chirurg cerebral în vârstă de 28 de ani”, informează The Independent.
Medical Practitioners Tribunal Service a constatat și alte exemple de comportament necorespunzător, inclusiv amenințări cu tortura prin înec adresate unei femei, comentarii rasiste și pozarea pentru fotografii cu arme.
O serie de acuzații se refereau la o femeie anonimă care l-a acuzat de „sex forțat” și comportament „abuziv”.
Dr. Talibi a informat pentru prima dată GMC în octombrie 2017 despre o anchetă polițienească în curs, numindu-le pe acuzațiile împotriva sa „total nefondate”. Tribunalul a constatat însă că o serie de acuzații erau dovedite și a decis excluderea sa din profesie.
Articolul Medic exclus din profesie după ce a postat fotografie cu operație pe creier pe site de întâlniri apare prima dată în Mediafax.
Printr-un comunicat, FNSA îşi exprimă miercuri „profunda dezamăgire faţă de deciziile contradictorii şi incoerenţa dintre discursul public şi acţiunile doamnei ministru Oana Ţoiu, la doar două luni de la numirea sa în funcţie (23 iunie 2025)”.
Sindicaliştii susţin că, deşi ministrul a promis profesionalizarea şi depolitizarea administraţiei diplomatice, realitatea arată contrariul: măsuri arbitrare, clientelare şi profund dăunătoare credibilităţii instituţiei.
„În iulie 2025, şefi ai unor oficii consulare au fost desemnaţi din afara MAE, fără experienţă relevantă şi prin proceduri netransparente. Acestea sunt numiri strict politice, care ignoră principiile meritocratice. Mai mult, prin proiectul de OUG publicat de Ministerul Muncii pe 19 august 2025, se propune transferul definitiv în MAE al persoanelor detaşate – fără concurs, fără selecţie transparentă, doar prin ordin ministerial”, se precizează în comunicat.
Sindicaliştii mai spun că, în locul unui parcurs profesional predictibil şi legal, ministrul a ales să favorizeze promovările „excepţionale”, bazate pe recomandări subiective, fără criterii obiective de evaluare. Federaţia acuză şi că discriminările salariale din centrala MAE continuă, în ciuda numeroaselor sesizări adresate conducerii.
„Deşi se afirmă constant că bugetul MAE este printre cele mai reduse şi salariile din centrală sunt necompetitive, în august 2025 s-a decis organizarea Reuniunii Anuale a Diplomaţiei Române (RADR) cu participare fizică extinsă în Bucureşti.
Costurile sunt excesive şi nejustificate, mai ales în contextul tăierii unor sporuri pentru angajaţii care lucrează într-o clădire încadrată la risc seismic ridicat (<bulină roşie>), expuşi permanent unor condiţii nocive. Organizarea RADR online – aşa cum s-a procedat în pandemie – ar fi fost o dovadă de responsabilitate financiară şi respect faţă de angajaţi”, arată FNSA.
Sindicaliştii solicită retragerea prevederilor din proiectul de OUG care legalizează angajările fără concurs în MAE, respectarea cadrului legal şi a principiilor de transparenţă, meritocraţie şi echitate în gestionarea resurselor umane, eliminarea discriminărilor salariale şi clarificarea criteriilor reale care stau la baza numirilor şi promovărilor din 2025, reevaluarea modului în care sunt cheltuite fondurile publice, cu stoparea risipei pe evenimente costisitoare în detrimentul condiţiilor de lucru şi salariale.
„Diplomaţia română nu poate fi reformată prin ipocrizie şi dublu standard! Profesionalizarea nu se face prin numiri politice şi recompense discreţionare, ci prin respectarea legii şi valorizarea specialiştilor”, transmite FNSA.
Articolul FNSA, acuze pentru Oana Ţoiu: Numiri politice şi recompense discreţionare apare prima dată în Mediafax.
Bucuresti, 27 august 2025 – Asociația pentru Drepturile Editorilor (AGDE), organism de gestiune colectivă înființat potrivit Legii nr. 8/1996, atrage atenția publicului asupra faptului că editorii de publicații de presă sunt în prezent privați de un drept patrimonial recunoscut expres prin lege.
În urma pronunțării Deciziei nr. 709/06.08.2024 a Curții de Apel București în dosarul nr. 36722/3/2019, AGDE consideră că nu mai există niciun impediment legal pentru aplicarea directă și integrală a prevederilor art. 116 alin. (2) din Legea nr. 8/1996, care stabilește dreptul editorilor de presă la 25% din remunerația compensatorie pentru copia privată audio și video.
Cu toate acestea, colectorul unic desemnat – Uniunea Producatorilor de Fonograme din Romania (UPFR) – refuză să distribuie aceste sume editorilor, invocând poziții contrare legii și încercând să impună o împărțire arbitrară a remunerației între organismele beneficiare. O asemenea abordare încalcă legislația în vigoare si creează prejudicii directe editorilor de presă, privați de venituri esențiale pentru susținerea activității lor economice și editoriale.
Refuzul aplicării prevederilor legale pentru o categorie de titulari de drepturi nu doar că reprezintă o încălcare flagrantă a legii, dar constituie și un semnal grav privind modul în care colectorul unic înțelege să își exercite atribuțiile. Această situație este incompatibilă cu rolul pe care legea i-l confera si expune întreaga industrie la litigii și daune rezultate din neaplicarea sau aplicarea întârziată a legii.
AGDE reamintește că editorii de publicații de presă sunt deja recunoscuți ca beneficiari ai remunerației compensatorii pentru copia privată în alte forme (exemplu: copia privată pe hârtie), unde aplicarea aceleiași legislații s-a făcut fără dispute sau întârzieri. Singura opoziție provine în cazul copiei private audio și video, unde UPFR și o parte dintre organismele beneficiare contestă dreptul prevăzut expres de legiuitor.
În contextul transformărilor tehnologice și al creșterii consumului de conținut in mediu online, editorii de publicații de presă joacă un rol esențial în furnizarea de conținut protejat prin drepturi de autor. Lipsa accesului la remunerațiile legale pune sub presiune sustenabilitatea economică a redacțiilor și capacitatea acestora de a-și continua activitatea în interesul public.
AGDE formulează două solicitări fermeEditorii de publicații de presă nu pot fi tratați ca beneficiari de rang secundar. Drepturile lor sunt recunoscute prin lege și trebuie respectate întocmai. AGDE va folosi toate instrumentele legale și instituționale pentru apărarea intereselor legitime ale editorilor și pentru a obține despăgubiri pentru întârzierile deja produse.
AGDE solicită organismelor de gestiune colectivă invitate la întâlnirea convocată de UPFR pe data de 28 august 2025 să includă pe agenda discuțiilor respectarea strictă a prevederilor legale și să pună capăt practicilor care prejudiciază editorii de publicații de presă.
Drepturile editorilor publicațiilor de presă vor contribui la crearea unui peisaj media sustenabil și pluralist, în care întreaga industrie va beneficia de mecanismele economice necesare pentru a susţine obiectivul său central, acela de a informa cetățenii și de a contribui la o democrație sănătoasă.
Asociația pentru Drepturile Editorilor este organismul de gestiune colectivă care reprezintă drepturile patrimoniale ale editorilor de publicații de presă din România, înființat conform Legii nr. 8/1996 privind drepturile de autor și drepturile conexe. Constituit în anul 2023 prin asocierea urmatorilor editori de presă: Ringier Romania S.R.L.; Antena TV Group S.A.; PRO TV S.R.L.; Antena 3 S.A.; Campus Media (editorul Digi24), Media Bit Software S.R.L. (editorul Hotnews); Adevarul Holding S.R.L.; Dogan Media International S.A.; eAd.ro Interactive S.R.L.; Ringier Sportal S.R.L.; Bihor Media S.R.L.; Fanatik Online S.R.L.; Desprecopii.com Shop S.R.L.; Inform Media Press S.R.L.; Comparty S.R.L.; Independent SRL., Zi de Zi Mures, ODS SRL, în prezent A.G.D.E. colectează și repartizează remunerații pentru toți editorii de publicații de presă din țară.
Articolul AGDE solicită aplicarea imediată a prevederilor legale privind remunerația compensatorie pentru copia privată în beneficiul editorilor de presă apare prima dată în Mediafax.
Suma include un spor de 50% pentru proiecte europene, deși Iașul nu este tocmai campion la absorbție, precum și indemnizații consistente pentru funcția de membru în Consiliul de Administrație (CA) al societății Servicii Publice Iași (SPI).
Secretara primarului Iașiului a câștigat în 2024 mai mult decât edilul care îi este șef. În timp ce absorbția fondurilor europene la Iași a fost inexistentă anul trecut, secretara Ioana Turtă a primit un spor de 50% pentru fonduri europene, iar ca membru al Consiliului de Administrație de la Servicii Publice a câștigat chiar și 120 euro pe minut, arată o anchetă realizată de ReporterIS, citată de gandul.ro.
În 2024, secretara edilului a câștigat aproape 4.500 euro pe lună net din salariul și indemnizația de membru CA. De asemenea, veniturile familiei Turtă sunt completate și de salariul soțului, angajat în Primăria Iași, cu peste 6.300 de lei lunar.
Ioana Turtă a fost angajată în Consiliul de Administrație (CA) al Servicii Publice (SPI) în ianuarie 2023. Din februarie și până în decembrie 2023, a avut o remunerație lunară de 10.080 lei brut, adică 5.896 lei net. Respectiv, din această componentă, secretara a încasat în 2023 suma de 66.331 lei net. Pentru că SPI și-a îndeplinit indicatorii de performanță, în aprilie 2024, membii CA au fost recompensați, fiecare, cu încă 8 indemnizații fixe, adică au mai primit net încă 44.226 lei.
În 2024, Consiliul de Administrație al SPI a aprobat plăți de aproape 200.000 euro pentru „componente variabile” și bonusuri de performanță aferente anului 2023, precum și prime pentru angajați de Paște și fonduri de protocol pentru 1 Mai.
Deși în urma unor modificări legislative aceste bonusuri au fost eliminate la nivel național, membrii CA de la Servicii Publice au solicitat și obținut majorarea indemnizației fixe de la 5.896 lei la 8.901 lei net lunar, pentru a compensa pierderea beneficiilor suplimentare.
Articolul Gândul: Secretara primarului de la Iași l-a depășit pe edil la venituri apare prima dată în Mediafax.