Uniunea Europeană a hotărât să crească în mod semnificativ sprijinul pentru palestinieni și face un nou pas pentru refacerea Fâșiei Gaza, potrivit unui comunicat de presă.
Luni, Comisia Europeană a convocat la Bruxelles cea de-a doua reuniune a Grupului Donatorilor Palestinieni (PDG), unde a fost lansată o inițiativă majoră pentru redresarea rapidă a Gazei și pentru o coordonarea ajutorului internațional.
Reuniunea a fost coprezidată de comisarul european pentru Mediterana, Dubravka Šuica, și de prim-ministrul Autorității Palestiniene, Mohammad Mustafa.
La eveniment au participat 65 de delegații, inclusiv miniștri și înalți oficiali din statele membre ale Uniunii Europene și din țări partenere, reprezentanți ai organizațiilor internaționale, instituțiilor financiare și organizațiilor regionale.
Pentru prima dată au participat și Înaltul Reprezentant al Consiliului pentru Pace, Nikolay Mladenov, dar și șeful Comitetului Național pentru Administrarea Gazei, Ali Shaath.
UE lansează Inițiativa „Team Gaza”Principalul rezultat al reuniunii este lansarea oficială a Inițiativei Team Gaza, un program care pune la dispoziție 883,6 milioane de euro pentru susținerea proiectelor de redresare rapidă în Fâșia Gaza.
Inițiativa are ca scop coordonarea sprijinului financiar internațional, fiind într-o concordanță cu Planul de pace pentru Gaza și cu Rezoluția 2803 a Consiliului de Securitate al ONU.
La program participă Spania, Danemarca, Regatul Unit, Germania, Norvegia, Finlanda, Italia, Olanda, Franța, Japonia, Elveția, Suedia și Belgia, alături de Comisia Europeană, Banca Europeană de Investiții și Banca Mondială.
Australia și Canada au anunțat deja că vor să se alăture inițiativei.
Programul se bazează pe evaluarea daunelor și a nevoilor din Gaza, realizată în aprilie 2026 de Uniunea Europeană, Organizația Națiunilor Unite și Banca Mondială.
Fondurile vor fi folosite pentru refacerea serviciilor importante pentru populație, cum sunt infrastructura de apă și canalizare, gestionarea deșeurilor, sistemele de sănătate, energie, agricultură și alimentație.
În timpul vizitei recente în Israel și Palestina, comisarul Dubravka Šuica a ajuns la un acord cu autoritățile israeliene privind implementarea a două proiecte importante în domeniul gestionării apei și al deșeurilor din Gaza.
Aceste proiecte au fost discutate și în cadrul reuniunii de la Bruxelles.
Autoritatea Palestiniană prezintă reformele realizateÎn cadrul întâlnirii, Autoritatea Palestiniană a prezentat care este stadiul din prezent, privind implementarea Agendei sale de reformă și măsurile convenite împreună cu Uniunea Europeană.
Printre progresele raportate se numără reforme în domeniul fiscal și al cheltuielilor publice, îmbunătățirea guvernanței, măsuri pentru dezvoltarea mediului de afaceri, digitalizarea serviciilor publice și modernizarea rețelelor de apă și energie electrică.
Autoritatea Palestiniană a prezentat și măsurile adoptate pentru reformarea sistemului de protecție socială și modernizarea sistemului de învățământ.
Noi fonduri prin mecanismul PEGASEComunicatul precizează, de asemenea, că un alt rezultat important al reuniunii este creșterea contribuțiilor financiare prin mecanismul european PEGASE, creat în 2008 pentru a transfera fonduri către Autoritatea Palestiniană în condiții de siguranță și transparență.
De la înființarea sa, PEGASE a direcționat către populația palestiniană aproximativ 3,8 miliarde de euro.
În marja reuniunii, Uniunea Europeană și Spania, Danemarca, Cipru, Irlanda, Grecia, Portugalia, Italia, Țările de Jos, Franța, Elveția și Belgia au semnat noi acorduri de finanțare în valoare de 41,7 milioane de euro, bani care vor fi acordați prin mecanismul PEGASE.
Această sumă se adaugă celor 310 milioane de euro pe care Comisia Europeană i-a alocat deja prin PEGASE pentru perioada 2026-2027.
Comisia Europeană amintește că Uniunea Europeană rămâne un partener de lungă durată al poporului palestinian.
Din 1994 până în prezent, Uniunea Europeană a oferit aproape 30 de miliarde de euro sub formă de asistență pentru palestinieni.
În aprilie 2025, Comisia Europeană a aprobat un program de sprijin în valoare de 1,6 miliarde de euro pentru redresarea și consolidarea rezilienței Palestinei în următorii trei ani.
Ministerul Educației anunță că proba scrisă a examenului național pentru definitivare în învățământ va fi susținută marți în 42 de centre de examen.
Din totalul celor peste 10.000 de candidați înscriși, sunt așteptați să participe candidații care au îndeplinit toate condițiile prevăzute de metodologie, adică peste 9.600: stagiu de predare în specialitate de cel puţin un an, calificativul „Bine” sau „Foarte bine” pentru anul şcolar în curs și cel puțin 8 media aritmetică a notelor obținute la cele două inspecții la clasă și la evaluarea portofoliului profesional, dar note nu mai mici de 7 la fiecare din probele respective.
Proba scrisă începe la ora 9.00 și are o durată de 4 ore, cu posibilitatea prelungirii cu 1 – 2 ore în anumite situaţii speciale.
Primele rezultate vor fi afișate în 21 iulie, iar contestațiile se vor putea depune în aceeași zi până la ora 20.00 și în 22 iulie până la ora 12.00.
Rezultatele finale se afișează în 27 iulie. Acestea vor fi validate prin ordin de ministru în perioada 30 iulie – 18 august 2026.
Ce specializări au cei mai mulți candidațiMinisterul Educației anunță că elaborarea subiectelor pentru cele 106 discipline, traducerea acestora în limbile minorităților naționale la solicitarea candidaților, elaborarea baremelor de evaluare și afișarea acestora, după susținerea probei scrise sunt asigurate de Centrul Național pentru Curriculum și Evaluare.
Cei mai mulți candidați sunt înregistrați la specializările educatoare / profesor pentru învățământ preșcolar în limba română (2.506 candidați), învățător/profesor pentru învățământ primar în limba română (1.902 candidați), educator-puericultor în limba română (576 de candidați), psihopedagogie specială (544 de candidați) și educaţie fizică şi sport (506 candidați).
Media minimă de promovare a examenului este 8. Candidații care promovează examenul dobândesc dreptul de practică în învăţământul preuniversitar. Cu alte cuvinte, prin obținerea definitivării în învățământ, cadrele didactice depășesc etapa de debutant și au posibilitatea de se înscrie pe o rută ascendentă de profesionalizare.
Lucrările scrise vor fi evaluate digitalizat în centre constituite la nivel național pe discipline.
Consiliul Uniunii Europene a anunțat, luni, alocarea unui ajutor în valoare de 120 de milioane de euro pentru consolidarea sistemului de apărare aeriană al Republicii Moldova, în cadrul Instrumentului european pentru pace (EPF).
Concret, măsura va finanța un sistem de apărare aeriană cu rază medie de acțiune pentru Forțele Armate ale Republicii Moldova. Aceasta completează măsurile anterioare de asistență din cadrul Facilității Europene pentru Pace, destinate sprijinirii supravegherii aeriene și a apărării aeriene.
„Acest sprijin va permite în continuare Forțelor Armate ale Moldovei să-și îmbunătățească eficacitatea operațională și, prin urmare, să asigure o mai bună protecție a civililor. Prin această nouă acțiune, sprijinul total acordat de UE Moldovei ajunge la 317 milioane de euro în cadrul Facilității Europene pentru Pace”, se arată în comunicatul emis de Consiliul UE.
Ministerul de Externe de la Chișinău salută decizia privind alocarea ajutorului financiarÎn replică, Ministerul de Externe din Republica Moldova a salutat sprijinul alocat de Consiliul UE.
„Asistența respectiva va urma să aducă un aport semnificativ pe termen mediu la modernizarea capacităților de apărare antiaeriană ale Armatei Naționale. Astfel se va contribui la securitatea spațiului aerian moldovenesc și, respectiv, la siguranța cetățenilor țării noastre”, a transmis Ministerul de Externe de la Chișinău printr-un comunicat de presă.
„Printre exemple de utilizare practică a echipamentului livrat prin intermediul EPF se numără dezamorsarea obuzelor rămase de pe timpul celui de-al Doilea Război Mondial, precum și asigurarea cu apă potabilă a localităților afectate de poluarea râului Nistru și ameliorarea consecințelor în urma inundațiilor în Republica Moldova în primăvara anului 2026”, mai menționează ministerul.
Poliția britanică antiteroristă a arestat 12 persoane în urma unei investigații privind o presupusă amenințare teroristă de extremă dreaptă îndreptată împotriva evenimentului islamic UK Ijtima, organizat la Shrubland Hall, în cursul ultimului weekend, notează Sky News.
Potrivit autorităților, organizatorii au fost sfătuiți să încheie evenimentul mai devreme decât era programat, ca măsură de precauție în fața unei „potențiale amenințări grave”. Cei aproximativ 15.000 de participanți au părăsit festivalul în siguranță.
Razii în masă și acuzații de complot pentru crimăPrintre persoanele arestate se numără un bărbat în vârstă de 27 de ani din Ipswich, un bărbat de 35 de ani din Greater Manchester, doi bărbați de 42 de ani din Essex și cinci bărbați din Surrey, cu vârste de 27, 29, 55, 60 și 82 de ani. De asemenea, au fost fost arestate trei persoane din Londra, doi bărbați cu vârste de 33 și 31 de ani și o femeie de 48 de ani.
Trei dintre suspecți, în vârstă de 55, 60 și 82 de ani, sunt cercetați sub suspiciunea de conspirație pentru comiterea unei crime.
Reacția autoritățilorHelen Flanagan, șefa diviziei antiterorism din Londra, a confirmat că ținta grupării era în mod clar comunitatea musulmană și a subliniat: „Din păcate, această activitate ne reamintește cu tărie că nivelul de alertă teroristă în Regatul Unit este „sever”; prin urmare, îndemnăm populația să rămână vigilentă și să raporteze orice situație care pare suspectă sau în neregulă”.
Ministra britanică de Interne, Shabana Mahmood, a apreciat că acțiunea autorităților „a salvat, cu siguranță, vieți”.
„Știu că aceasta este o veste extrem de îngrijorătoare pentru musulmanii din Marea Britanie. Trebuie să ne opunem urii și să ne unim în jurul convingerii noastre comune într-o țară deschisă, generoasă și tolerantă față de toate comunitățile noastre”, spune Mahmood.
Marea Britanie a ridicat în aprilie gradul de alertă privind securitatea națională la nivelul „sever”, pe fondul creșterii amenințărilor și a riscurilor în urma mai multor incidente care au vizat comunitate evreiască din Regatul Unit.
Printre ei se numără epidemiologi, anchetatori de cazuri, șoferi și chiar un gropar, angajați la Spitalul General Rwampara din provincia Ituri. Angajații susțin că nu au fost plătiți de autoritățile congoleze, potrivit Associated Press.
Spitalul a fost închis de personalul care a protestat, blocând drumul care duce spre unitatea medicală.
Unii dintre lucrătorii medicali ai centrului și cei care lucrează pe teren au început greva săptămâna trecută, acuzând autoritățile că nu le-au plătit salariile de la începutul epidemiei, în luna mai.
„Nu înțelegem cum este posibil să nu fi fost plătiți timp de două luni”, a declarat pentru Associated Press Bahati Claude, un lucrător medical din zona sanitară Rwampara.
„Nu vrem să renunțăm la slujbă”, a continuat acesta.
Ce spun oficialii congolezi?În timpul unei vizite în Ituri săptămâna trecută, ministrul sănătății din Congo, Roger Kamba, a declarat că guvernul verifică lista celor implicați în combaterea epidemiei, întrucât pe lista de salariați au fost adăugate câteva nume care nu au nicio legătură cu această activitate.
„Trebuie să ne asigurăm că aceste plăți ajung la persoanele potrivite”, a declarat Kamba.
„Ne-am confruntat cu câteva provocări, în special modificări ale listelor, care au dus la plângeri din partea unor persoane care susțin că nu sunt plătite, deși lucrează. Avem mijloacele necesare pentru a rezolva această situație”, a continuat ministrul Sănătății din Congo.
Autoritățile congoleze au declarat un nou focar de Ebola pe 15 mai, la câteva săptămâni după ce boala a început să apară în Congo, fără să fie identificată oficial, potrivit OMS.
Focarul este cauzat de tulpina Bundibugyo, împotriva căreia nu există încă dezvoltat un vaccin.
Până în prezent, în țară s-au înregistrat 1.926 de cazuri confirmate, dintre care 702 decese, potrivit autorităților congoleze.
Noul focar de Ebola din Africa Centrală este focarul care s-a extins cel mai rapid dintre cele care s-au înregistrat pe continent, potrivit declarației publicate, săptămâna trecută, de Centrul African pentru Controlul și Prevenirea Bolilor.
IPJ Olt anunță că a fost sesizat luni, prin apel la 112, cu privire la faptul că o persoană și-ar fi dat foc în incinta unei unități bancare din municipiul Slatina.
Deplasați la fața locului, polițiștii au stabilit că bărbatul de 57 de ani ar fi pătruns în sediul sucursalei bancare, unde, pe fondul unui conflict spontan generat de nemulțumiri privind o sumă de bani pe care susține că nu ar fi primit-o, ar fi turnat pe el o substanță inflamabilă și și-ar fi dat foc.
În urma evenimentului, bărbatul a avut nevoie de îngrijiri medicale și a fost transportat la Spitalul Județean de Urgență Slatina.
Polițiștii au deschis în acest caz un dosar penal sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.
Cercetările continuă pentru stabilirea cu exactitate a situației de fapt și dispunerea măsurilor legale care se impun.
