Înainte de a se declanşa războiul cu Iranul, autorităţile israeliene au descoperit o amplă reţea de cetăţeni proprii recrutaţi ca spioni de către serviciile secrete iraniene. Conform The Guardian, peste 30 de persoane au fost acuzate de colaborare cu Teheranul, mulţi fiind recrutaţi prin mesaje anonime care promiteau bani pentru informaţii sau sarcini minore.
Contactul începea prin aplicaţii ca Telegram, unde recruţilor li se ofereau sume în criptomonede pentru acţiuni precum fotografierea unor locaţii sensibile, distribuirea de afişe anti-guvern sau verificarea unor locaţii. Ulterior, unii dintre aceştia au primit oferte de zeci de mii de dolari pentru tentative de asasinat, cum ar fi uciderea unor oameni de ştiinţă sau lideri politici israelieni.
Într-un caz notoriu, un bărbat de 72 de ani, Mordechai Maman, a fost recrutat după ce a fost transportat clandestin în Iran şi a primit oferte de până la 1 milion de dolari pentru asasinarea fostului premier Naftali Bennett sau a liderului Shin Bet. A fost arestat la întoarcerea în Israel şi condamnat la 10 ani de închisoare.
Anchetatorii israelieni susţin că strategia Iranului a fost de tip „spray-and-pray” – testând numeroşi potenţiali agenţi cu mize mici, sperând că unii vor accepta misiuni periculoase. Deşi majoritatea acestor tentative nu au avut succes, autorităţile consideră că acţiunile iranienilor au contribuit la strângerea de informaţii despre ţinte strategice.
Articolul Iranul a încercat să recruteze spioni în Israel prin mesaje, link-uri pe Telegram şi sume de bani apare prima dată în Mediafax.
„Două victime sunt duse la spital Un TCF şi una cu traumatism coloană cervicală. Şapte persoane refuză transportul (la spital-n.r.)”, precizează ISU Constanţa.
UPDATE„La data de 6 iulie a.c., în jurul orei 11.30, poliţiştii din cadrul Serviciului Sigiranţă Rutieră au fost sesizaţi cu privire la faptul că pe Autostrada A2, în apropierea localităţii Saligny, pe sensul de mers Constanţa –Bucureşti, s-a produs un accident rutier”, potrivit IPJ Constanţa
Din primele cercetări efectuate rezultă că impactul s-ar fi produs între şapte vehicule. Conducătorii auto urmează a fi testaţi cu aparatul etilotest.
Cercetarea la faţa locului este în curs de desfăşurare.
Din cauza accidentului rutier, traficul a fost deviat pe D.N. 22.
Ştirea iniţială:Accidentul a avut loc în aproprierea Podului Anghel Saligny de pe autostrada A2, pe sensul de mers spre Bucureşti.
La faţa locului s-au deplasat şase echipaje SMURD, şase ambulanţe de la SAJ şi elicopterul SMURD.
ISU Constanţa anunţă că sunt 14 victime, dintre care doi minori.
Traficul este restricţionat pe o bandă.
Articolul Carambol pe Autostrada Soarelui, pe sensul de mers spre București / A fost activat planul roșu de intervenție apare prima dată în Mediafax.
Conform Reuters, majoritatea dronelor au fost doborâte în regiunile ruseşti de graniţă cu Ucraina: 30 în Bryansk, 29 în Kursk şi 17 în Belgorod. Alte 18 aparate au fost interceptate în regiunea Oryol, aflată în apropiere de Kursk, o zonă vizată anterior de atacuri ucrainene asupra infrastructurii petroliere.
Potrivit autorităţilor ruse, nu au fost raportate victime sau daune în urma valului de drone. În contextul intensificării atacurilor cu drone lansate de Ucraina, Rusia a implementat măsuri sporite de apărare aeriană în zonele vizate.
Autoritatea rusă de aviaţie civilă, Rosaviatsia, a anunţat că a ridicat restricţiile temporare impuse pe timpul nopţii la mai multe aeroporturi, inclusiv în Moscova, Sankt Petersburg şi Kaluga, ca măsură de siguranţă.
Articolul Rusia anunţă că a doborât 120 de drone ucrainene într-o singură noapte apare prima dată în Mediafax.
Potrivit unui raport al serviciilor franceze de informaţii şi citat de Associated Press, China ar fi desfăşurat o campanie de discreditare a avionului de luptă Rafale, după ce acesta a fost implicat în confruntările aeriene dintre India şi Pakistan din luna mai. Diplomaţi chinezi din diverse ambasade ar fi transmis partenerilor internaţionali că Rafalele s-au descurcat slab în luptă şi ar fi promovat avioanele de producţie chineză.
Oficialii francezi afirmă că unele ţări care au comandat deja Rafale, precum Indonezia, au fost îndemnate să renunţe la achiziţii viitoare. În plus, campania ar fi inclus postări virale pe reţelele sociale, imagini trucate, conţinut generat cu inteligenţă artificială şi chiar simulări din jocuri video.
Deşi Franţa nu a reuşit să lege direct guvernul chinez de campania online, serviciile de informaţii susţin că diplomaţii chinezi au transmis aceeaşi naraţiune în întâlniri cu oficiali din domeniul apărării din mai multe state.
Ministerul Apărării din China a negat acuzaţiile, catalogându-le drept „zvonuri nefondate şi calomnii”.
Rafale este avionul de vârf al industriei de apărare franceze, iar reputaţia sa este esenţială pentru exporturile militare ale Franţei.
Articolul Franţa acuză China că a sabotat vânzările avionului de luptă Rafale apare prima dată în Mediafax.
„Din păcate, în ciuda eforturilor susţinute ale forţelor de intervenţie, în această dimineaţă incendiul din zonă localităţii Chilia s-a reaprins, pe fondul condiţiilor meteo nefavorabile şi al vegetaţiei extrem de uscate, fiind necesară o nouă mobilizare pentru lichidarea acestuia”, informează ISU Tulcea.
La faţa locului acţionează în prezent o ambarcaţiune şi o autospecială de stingere din cadrul Detaşamentului de Pompieri Tulcea, Serviciul Voluntar pentru Situaţii de Urgenţă (SVSU), precum şi lucrători ai Ocolului Silvic, pentru lichidarea incendiului.
De asemenea, a fost solicitat şi sprijin aerian, urmând ca, în cel mai scurt timp, un elicopter Black Hawk din cadrul Inspectoratului General de Aviaţie al Ministerului Afacerilor Interne să se deplaseze în zonă pentru a efectua recunoaşterea în teren şi pentru a susţine intervenţia.
Un incendiu puternic a izbucnit sâmbătă în apropierea localităţii Chilia, judeţul Tulcea. Suprafaţa afectată a fost de aproximativ 1.000 de hectare, dintre care aproximativ 50 fond forestier.
Articolul Incendiul de la Chilia a reizbucnit. Pompierii și Forțele Aeriene mobilizate pentru stingerea flăcărilor apare prima dată în Mediafax.
În urma finalei Supercupa României, dintre FCSB şi CFR Cluj, jandarmii au întocmit un act de constatare privind folosirea de materiale pirotehnice, care a fost transmis Poliţiei Capitalei pentru continuarea cercetărilor şi luarea măsurilor legale.
Au fost întocmite două acte de sesizare a organelor de urmărire penală, în baza Legii nr. 143/2000 privind prevenirea şi combaterea traficului şi consumului ilicit de droguri.
Jandarmii au aplicat 12 sancţiuni contravenţionale, însumând 1.800 de lei. De asemenea, o persoană a primit interdicţie de acces la competiţiile sportive pentru o perioadă de un an.
Articolul Incidente la meciul FCSB – CFR Cluj: Petarde, suspiciuni de droguri şi sancţiuni apare prima dată în Mediafax.
Ministerul Sănătăţii a transmis duminică, într-o postare pe Facebook, direcţiilor de sănătate publică, serviciilor de ambulanţă şi unităţilor de primiri urgenţe să aplice planurile de măsuri dedicate zilelor caniculare. Solicitarea vizează prevenirea problemelor de sănătate generate de temperaturile ridicate.
Printre măsuri se numără alertarea şi suplimentarea echipajelor de ambulanţă în zonele cu solicitări crescute, verificarea stocurilor de medicamente şi a resurselor umane din spitale, precum şi colaborarea cu autorităţile locale pentru organizarea punctelor de prim ajutor şi distribuirea apei potabile în spaţii publice.
De asemenea, vor fi intensificate controalele igienico-sanitare în unităţile alimentare şi în taberele şcolare. Autorităţile recomandă cetăţenilor să evite expunerea prelungită la soare, să se hidrateze corespunzător şi să caute locuri umbrite sau climatizate în orele de vârf.
Articolul Atenție la caniculă! Măsuri de urgență anunțate de Ministerul Sănătății pentru protejarea populației apare prima dată în Mediafax.
Cei opt imigranţi, originari din Cuba, Laos, Mexic, Myanmar, Vietnam şi Sudanul de Sud, au fost trimişi vineri în Sudanul de Sud, la finalul unei proceduri de deportare complicate, care a implicat mai multe instanţe americane şi un sejur forţat la o bază militară din Djibouti, scrie Associated Press.
Bărbaţii au fost reţinuţi în containere speciale la baza militară, în timp ce avocaţii lor încercau să oprească deportarea. Curtea Supremă a permis însă administraţiei Trump să continue procedura, susţinând că autorităţile pot trimite rapid imigranţi în alte ţări, chiar dacă aceştia riscă pericole.
Departamentul pentru Securitate Internă a salutat decizia, afirmând că este „o victorie pentru statul de drept şi siguranţa poporului american”. Deportarea a fost criticată, însă, de organizaţii pentru drepturile omului, având în vedere situaţia instabilă din Sudanul de Sud, o ţară afectată de violenţă, răpiri şi conflicte armate.
Articolul SUA a încheiat deportarea a opt bărbaţi către Sudanul de Sud, după săptămâni de dispute legale apare prima dată în Mediafax.
Profesorul universitar Cristian Socol a acordat un interviu exclusiv agenţiei de presă MEDIAFAX, în care vorbeşte despre afirmaţiile fostului ministru de finanţe Marcel Boloş şi consideră că ele reprezintă o exagerare, pentru că responsabilitatea guvernamentală este colectivă, iar ministrul de finanţe trebuie să gestioneze şi să limiteze cheltuielile, nu doar să informeze. Cristian Socol identifică probleme structurale majore, mai ales veniturile insuficiente ale României, în timp ce cheltuielile sunt încă reduse comparativ cu alte ţări UE.
De asemenea, explică dificultăţile generate de rigiditatea cheltuielilor în an electoral, creşterea unor costuri exogene (ex. apărare, fonduri europene) şi lipsa unui sistem fiscal echitabil, cum ar fi impozitul progresiv, propus dar neacceptat pe deplin. Profesorul universitar arată că România a avut în ultimele decenii numeroase perioade cu deficit bugetar peste limitele UE, dar nu este un caz singular în Europa, iar modelul dezvoltării bazat pe deficit şi împrumut este practicat şi de alte ţări. Însă România trebuie să găsească o cale sustenabilă proprie.
Redăm interviul integral:MEDIAFAX: Cum analizaţi demersul jurnaliştilor de la Europa Liberă cu privire la publicarea documentelor confidentiale de semnalare a riscurilor bugetare?
CRISTIAN SOCOL: Demersul jurnalistic este legitim, să oferi informaţie publică este scopul principal al profesiei respective. Dar pentru orice român care este minim alfabetizat economic, documentele invocate nu reprezintă o ştire. Bugetul este public în detaliu (deşi încă este stufos şi greu de analizat), execuţiile bugetare sunt publice pe 26 ale lunii pentru luna anterioară, rapoartele ANAF (inclusiv buletinele statistice lunare) sunt publice, execuţia bugetelor componente ale bugetului general consolidat este publică. Bugetul public este fundamentat de Guvern, este propus Parlamentului pentru analiză, dezbatere şi vot dar şi promulgat de Preşedintele României. Bugetul este însoţit de Legea privind aprobarea Plafoanelor unor indicatori specificaţi precum şi, pe partea de macro, de Raportul macro de fundamentare a bugetului pentru anul curent şi încă 3 ani, corespunzător programării bugetare multianuale dar şi de Strategia Fiscal Bugetară cu proiecţie multianuală. Totul este transparent, nu există aici secrete sau ceva de ascuns, nici măcar ”bugete paralele” – asta poate crede doar cineva care nu are habar de finanţe. Şi mai important în acest proces, toate aceste documente sunt trimise spre analiză şi opinie Consiliului Fiscal – ”câinele de pază” al responsabilităţii fiscal-bugetare, cf Legii 69/2010. Opinia Consiliului Fiscal este şi ea publică, sunt acolo experţi de mare calitate profesională. Totul este public, cuantificabil, verificabil, transparent. Informările pe care le vedeţi în acele documente sunt fundamentate de directorii din MF, ele nu sunt făcute de Ministru. Sunt informări care se fac uzual pentru orice ţară europeană care se află în Procedura de Deficit bugetar excesiv, adică se află în apropierea a 3% deficit bugetar în PIB şi peste. Acestea sunt regulile fiscal – bugetare europene. Treaba cu incapacitate de plată este o exagerare, România nu a fost şi nu va fi în incapacitate de plată, în insolvenţă fiscal-bugetară, precum Grecia, Argentina sau alte ţări la nivel global. Chiar şi în perioada 2009-2020 România a avut criză de lichiditate, nu criză de solvenţă fiscal-bugetară. Deci nicio ştire. În plus dacă vă uitaţi cu atenţie, multe dintre informări sunt trimise după alegerile prezidenţiale din decembrie, când România a avut un salt în costurile de împrumut, din cauza instabilităţii politice.
MEDIAFAX: Dar atunci de ce spune fostul ministru al finantelor Boloş că el a fost singurul care a atras atenţia asupra riscurilor?
CRISTIAN SOCOL: Pentru a vă răspunde, vreau să convenim un lucru. Ce spun nu este contra unei persoane sau spuselor sale. În toate analizele mele nu veţi găsi atacuri la adresa cuiva, injurii sau etichete. Deci vorbim de principiu. Şi atunci, analog dialogurilor Socratice, nu ministrul de finanţe, oricine ar fi el, trebuia să informeze? Ba da, deci nicio ştire! Cine trebuie să pună frână la cheltuieli şi să crească veniturile bugetare, nu Ministrul de Finanţe? Cine trebuia să nu semneze bugetul dacă are informaţii că nu este realist? Cine trebuia să ajusteze bugetul conform cu opiniile specializate ale Consiliului Fiscal? Ministrul de Finanţe, deci, din nou, nicio ştire! Sincer vorbind, oricine a avut vreo funcţie în apropierea unui Prim Ministru cunoaşte şi… nu poate fi ipocrit … primul om din Guvern se ocupă de cel puţin 17-20 domenii… dacă cineva crede că stă focusat doar pe finanţe şi neglijează educaţia, sănătatea, agricultura, economia s.a…. Şi cum să fie singurul care a atras atenţia? Este ca la Radio Erevan. Ministrului de Finanţe i s-a atras atenţia de către directorii din Minister să pună frână în şedinţele de Coaliţie pe cheltuieli, să mărească veniturile şi să reducă deficitul. Ministrului de Finanţe i s-a atras atenţia pe diverse canale, inclusiv de către jurnaliştii economici specializaţi (puţini buni, dar mai sunt), de către Consiliul Fiscal, BNR, Comisia Europeană, agenţiile de rating, FMI etc
De ce sunt supranumiţi Ministrii de Finanţe buni din România ”Ministrul N-am Bani, Nu sunt bani”?
MEDIAFAX: Bun, şi Ministrul de Finante a transmis mai departe… Aici nu ştiu dacă să vă dau dreptate. Adică vreţi să spuneţi că dacă Ministrul de Finanţe i-a informat pe Klaus Iohannis, Ciolacu si Ciucă că există riscuri bugetare, ei nu trebuiau să ia măsuri?
CRISTIAN SOCOL: Nu asta spun, dar nu m-aţi lăsat să termin sau nu m-am făcut înţeles. În primul rând, spun că Ministrul de Finanţe nu trebuie să se limiteze la a ”informa mai departe”… Trebuie să facă, el este jucătorul principal, el este căpitanul în echipa guvernamentală, el avizează orice act… despre ce vorbim, suntem luaţi de proşti? Nu este credibil să încerci să te extragi acum, ex post, din echipă … În al doilea rând, ba da, trebuiau să ia măsuri mai dure decât au luat. Am fost invitat şi eu la 3 şedinţe ale Coaliţiei pe teme fiscal – bugetare. Una, de eficientizare a cheltuielilor şi restructurare a alocărilor bugetare… la ceva timp au ieşit Legea 296 / 2023 si alte câteva OUG 73,74,78 si 90 / 2023 cumăsuri de reducere a cheltuielilor bugetare în vederea încadrării în ţinta de deficit bugetar asumată prin Programul de convergenţă. La alte două sedinţe, tot pe reducerea cheltuielilor şi pe pachetul fiscal adoptat pe partea de venituri. Oricine poate consulta aceste reglementări şi le puteţi regăsi şi în Strategia Fiscal Bugetară, publică şi ea pe site ul Ministerului de Finanţe.
MEDIAFAX: Dumneavoastră vorbiţi de sfârşitul lui 2023 dar documentele de tip avertizare sunt din 2024. Atunci de ce nu au acţionat? De ce spune fostul ministru că a lăsat deficitul la 8,4% din PIB şi că s-a ajuns la 9,3% din PIB şi că s-au cheltuit 8 miliarde lei în ultima săptămână?
CRISTIAN SOCOL: Păi s-a acţionat şi în 2024 pentru controlul cheltuielilor bugetare, problema este eficienţa acţiunilor. Au fost reglementate şi adoptate OUG nr. 46/2024, OUG 107/2024, OUG 112 din 23 septembrie precum şi OUG 156 din 30 decembrie 2024 privind unele măsuri fiscal-bugetare în domeniul cheltuielilor publice pentru fundamentarea bugetului general consolidat pe anul 2025. Iar chestiunea că s-au cheltuit 8 miliarde lei în ultima săptămână este manipulare prin omisiune. Una, nu ne spune pe ce s-au cheltuit – erau datorii de plătit şi a doua, nu ne spune fostul Ministru ce ”zestre” de datorii amânate i-a lăsat următorului Ministru de Finanţe. În plus, istoric vorbind, în luna decembrie se plătesc facturi şi se achită datorii, pe baza reţinerilor care se fac în celelalte luni din an.
MEDIAFAX: Dar unde au greşit totuşi decidenţii de s-a ajuns aici?
CRISTIAN SOCOL: Sunt mai multe aspecte. Primul aspect este legat de problema structurală a României. Mulţi români vor o ţară ca afară, cu servicii publice ca-n vest dar cu venituri ca-n paradis fiscal. Nu merge. Nici Iohannis, nici Ciolacu şi nici Ciucă … dar nici cine va fi in fruntea Guvernului nu poate rezolva problema deficitului dacî nu rezolvă acest dezechilibru. Nu cheltuielile sunt prea mari in România (suntem la coada UE la alocările pentru sănătate, educaţie, cercetare inovare etc) ci veniturile sunt prea mici. La fiecare sedinţă la care am participat Marcel Ciolacu a propus impozitul progresiv, taxarea mai puternică a capitalului şi a sectoarelor care au câştigat excesiv în pandemie şi criza energetică. Impozitul progresiv nu a fost acceptat de către ceilalţi, celelalte propuneri au fost implementate parţial…. Şi promisiunea fostului Ministru al finanţelor cu creşterea colectării reducerea evaziunii s.a. – vă aduceţi aminte cum a trecut în buget şi semnat plus 10 miliarde lei din digitalizarea ANAF… Al doilea aspect, ţine de eficienţa măsurilor luate … şi aici, îmi pare rău, tot Ministrul de Finanţe este piesa principală – păi au fost n măsuri de raţionalizare a cheltuielilor – cum ai monitorizat? de ce nu le-ai tăiat din alocări celor care nu au raţionalizat cheltuielile? De ce le-ai aprobat bugetele necurăţate? De ce nu ai limitat indemnizaţiile CA si ai introdus criterii de performanţă? … Ce criterii de performanţă ai impus la ANAF? Câţi bani au venit din reducerea evaziunii şi din arieratele recuperabile (astea au crescut toate….)? Sunt răspunsuri pe care nu le-am primit public. Al treilea aspect ţine de rigiditatea cheltuielilor în an electoral (să nu uităm că partidele sunt maximizatoare de voturi ca funcţie de optimizare) şi de creşterea unor cheltuieli care sunt exogen impuse, nu ţin de decizii discreţionare politice – vezi creşterea confinanţării proiectelor europene, creşterea cheltuielilor de apărare, vezi creşterea contribuţiei la Pilonul 2 de pensii, creşterea ajutorului ptr Ucraina si Republica Moldova.. etc Un ultim aspect ar fi cel legat de experienţa de dezvoltare a altor ţări. Aţi văzut la mulţi politicieni întrebarea… Băi dar ţările din UE la care ne uităm cu atâta apreciere, cum şi-au dezvoltat ele infrastructura, instituţiile, serviciile publice etc? De unde au avut bani? Şi eu m-am documentat să pot răspunde la această întrebare. Au avut bani dintr-un sistem fiscal echitabil şi stabil (bazat pe impozit progresiv, apropos), au avut bani din fonduri europene şi s-a împrumutat. S-au împrumutat la greu. Spania, de exemplu, deficit bugetar 1985 – 10,2% din PIB; 1986 – 6,7%; 1987 – 4,7%; 1993 – 6.7%; 1994 – 6,3%; 1995 – 6.8% din PIB; 2009 – 11,3%; 2010 – 9,5%; 2011 – 9,7% din PIB; 2012 – 11,6% din PIB; 2013 – 7,5% din PIB. Sunt câteva perioade cu deficite mari în care Spania şi-a modernizat infrastructura, beneficiind si de fonduri europene. Spania a încâlcat regula deficitelor excesive în 19 din ultimii 30 de ani şi 41 din ultimii 65 de ani, Franţa în 23 din ulimii 30 de ani si 28 din ultimii 65 de ani, Italia 18 din 30 si 40 din 65 de ani, Portugalia 22 din 30 şi 48 din ultimii 65 de ani. În Europa Centrală şi de Est, Ungaria si Polonia cu 22 din ultimii 30 de ani şi 49, respectiv 46 de ani în care s-au încălcat regulile fiscal-bugetare în ultimii 65 de ani. România a încălcat regula fiscal-bugetară privind deficitul în 17 din ultimii 30 de ani şi 36 din ultimii 65 de ani. Observaţi că România nu este corigenta clasei, iar marea majoritate a ţărilor cu convergenţă ridicată au peste 100% din PIB datorie. Totuşi, trebuie aici să fac o remarcă – tot eu le=am argumentat că România nu poate şi nici nu îi este permis să se dezvolte pe aceeaşi cale. Nu vreau să detaliez.
MEDIAFAX: Şi totuşi, unde s-a dus creşterea deficitului? Că există acuze că a fost risipă, că s-au aruncat banii într-o parte şi în alta…
CRISTIAN SOCOL: Am scris în analizele publicate la MEDIAFAX. De unde a venit deficitul ? În 2024, ponderea în PIB a veniturilor totale a rămas constantă la 34-34,1% din PIB comparativ cu anul 2023, dar mai mică decât în anul 2022. La Cheltuieli, cresterea acestora cu 2,7-2,9 pp din PIB vine din: a) investiţii interne, din buget, mai mari cu 1,8pp de PIB b) 1pp din salarii mai mari în sectorul bugetar; c) 1pp din reforma şi indexarea pensiilor; d) 0,4pp din dobanzi (dobânzi la împrumuturile din urmă plus creşterea de dobânzi din cauza contagiunii determinate de războiul din Ucraina). Avem în vedere aici un nivel de fonduri europene cu 1,5pp din PIB mai mic în 2024 faţă de anul anterior, sumă care nu a intrat simetric nici la cheltuieli nici la venituri. Anul 2023 a fost ultimul an de absorbţie de fonduri europene din perioada de programare 2014-2020 (regula n+3), iar anul 2024 semnifică reducerea la început de nou interval de exerciţiu multianual. Este ceva obişnuit. Creşterea deficitului arată: (i) un efort de investire intern masiv (plus 1,8pp din resurse interne), s-a ajuns la investiţii publice de 120 miliarde lei, dublu faţă de perioada 2020-2021, (ii) reforma echitabilă si indexarea pensiilor jalon PNRR (plus 1pp), (iii) salarii mai mari in sectorul public, mai ales la profesori, personalul din sănătate şi cel din apărare, ordine publică şi siguranţă naţională dar şi ptr restul bugetarilor(+1pp) (iv) dobânzi in creştere, mai ales din contagiunea negativă a războiului din Ucraina (dobânzile au crescut semnficativ după martie 2022 în Polonia, Ungaria, Romania, Slovacia etc) (+0,4pp). Ce este clar este că deficitul bugetar trebuie redus gradual, conform angajamentelor luate in Planul National Bugetar Structural 2025-2031 angajat cu Comisia Europeană. Totuşi, planul propus acum nu respectă ce s-a convenit în grupurile de lucru, este un plan inechitabil, cu povară aproape exclusivă pe cei cu venituri mici şi medii. Voi detalia cu argumente într-o viitoare analiză MEDIAFAX.
Articolul INTERVIU EXCLUSIV. Cristian Socol: Actualul plan fiscal e inechitabil, povară disproporționată pe veniturile mici și medii apare prima dată în Mediafax.
Într-un interviu acordat publicației The New York Times, Rutte a subliniat că un posibil atac chinez asupra Taiwanului ar putea fi precedat de o agresiune rusă în Europa, coordonată cu Beijingul.
China ar putea folosi Rusia pentru a destabiliza NATO și a captura TaiwanulMark Rutte susține că „dacă Xi Jinping va ataca Taiwanul, cel mai probabil va colabora cu Vladimir Putin pentru a lansa o ofensivă asupra teritoriului NATO”. Scenariul este considerat de Rutte ca fiind unul dintre cele mai probabile, în contextul sprijinului tot mai vizibil acordat de China Rusiei, în ciuda poziției oficiale de neutralitate. Acest plan ar oferi Chinei un avantaj strategic în Indo-Pacific, reducând capacitatea Statelor Unite de a răspunde.
Rutte: Apărarea NATO și cooperarea cu Indo-Pacificul sunt vitaleSecretarul general al NATO a subliniat că Statele Unite nu pot fi în siguranță decât dacă Atlanticul, Europa și Arctica sunt stabilizate. În acest context, el propune două măsuri esențiale pentru a descuraja o agresiune coordonată: întărirea apărării NATO astfel încât orice atac să devină un act sinucigaș pentru Kremlin și consolidarea cooperării strategice cu regiunea Indo-Pacific, în special în domeniul apărării și inovației tehnologice.
China își intensifică sprijinul pentru Rusia, în ciuda riscurilorRecent, Beijingul a transmis Uniunii Europene că nu va permite ca Rusia să piardă războiul din Ucraina. China cumpără cantități considerabile de petrol, gaze și metale de la Rusia, întărind astfel economia de război a Kremlinului. Relația tot mai strânsă dintre cele două puteri ridică semne de întrebare privind obiectivele geopolitice ale Chinei și riscurile pentru securitatea europeană și globală.
Articolul China ar putea împinge Rusia să atace NATO pentru a cuceri Taiwanul, avertizează Mark Rutte apare prima dată în Mediafax.
Pe 5 iulie, apărarea aeriană rusă a doborât patru drone care se îndreptau spre Moscova, determinând oprirea temporară a zborurilor de plecare de la Sheremetyevo, unul dintre principalele aeroporturi ale capitalei. Primarul Serghei Sobianin a raportat prezența serviciilor de urgență la locul doborârii dronelor, dar nu a furnizat detalii imediate cu privire la eventualele pagube.
Ministerul Apărării rus a declarat că, în total, 94 de drone au fost distruse deasupra Rusiei în noaptea de 5 iulie, iar alte 45 au fost interceptate în cursul zilei.
Surse: Conductele care aprovizionează armata rusă explodează în Extremul Orient al RusieiExplozia din Vladivostok, Rusia, a avariat o conductă de gaz și a distrus o conductă de apă care alimenta instalațiile militare din zonă, a declarat o sursă anonimă din serviciile de informații pentru Kyiv Independent pe 5 iulie.
Explozia a fost urmată de un incendiu care a distrus ramificațiile conductei de gaz din Vladivostok de-a lungul Mării Japoniei, a declarat sursa.
Economia de război a Kremlinului dă semne de slăbiciune pe măsură ce cheltuielile militare se estompeazăEconomia Rusiei, care a sfidat sancțiunile inițiale și a înregistrat o creștere impulsionată de cheltuielile militare masive și exporturile robuste de petrol, arată acum semne semnificative de încetinire.
Indicatorii economici recenți sunt în roșu, cu o scădere a activității din sectorul manufacturier, reducerea cheltuielilor de consum și inflația care rămâne la un nivel ridicat, punând presiune pe bugetul național, a raportat Wall Street Journal (WSJ) pe 4 iulie.
Oficialii ruși recunosc deschis riscurile unei recesiuni. Ministrul economiei, Maxim Reshetnikov, a avertizat luna trecută că Rusia se află „în pragul unei recesiuni”, în timp ce ministrul finanțelor, Anton Siluanov, a descris situația ca fiind o „furtună perfectă”. Companiile, de la producătorii de mașini agricole la producătorii de mobilă, reduc producția. Banca centrală a anunțat pe 3 iulie că va dezbate reducerea ratei dobânzii de referință la sfârșitul acestei luni, după o reducere în iunie.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1229. Economia de război a Kremlinului dă semne de slăbiciune / Rusia revendică atacul cu drone asupra Moscovei apare prima dată în Mediafax.
