Este vorba de Lotul 6: Cap X Postul de Oprire Nou Poarta – Caransebeș, km 436+887 – km 474+046,53.
Ofertantul desemnat câștigător este Asocierea formată din IC Içtaş Inşaat Sanayi ve Ticaret Anonim Şirketi și Societatea Comercială Rotary Construcții Mentenanță SA, cu liderul de asociere IC Içtaş Inşaat Sanayi ve Ticaret Anonim Şirketi.
Valoarea contractului este 2.114.352.202,96 lei , iar durata totală a acestuia este de 195 luni , incluzând: 12 luni pentru elaborarea documentațiilor tehnice, 60 luni pentru execuția lucrărilor, 120 luni pentru perioada de garanție și 3 luni pentru activitățile post-recepție.
Finanțarea proiectului se realizează din fonduri externe nerambursabile prin Programul Transport 2021–2027 , din bugetul de stat prin bugetul Ministerului Transporturilor și Infrastructurii, precum și din alte surse legal constituite, în limita sumelor aprobate anual, conform programelor de investiții publice în vigoare.
Care sunt obiectivelePrincipalele obiective ale contractului sunt: modernizarea liniei de cale ferată conform Specificațiilor Tehnice de Interoperabilitate, pentru linie simplă sau dublă, electrificată la 25 kV, instalarea sau reabilitarea instalațiilor de centralizare electronică și electrodinamică în stații și în linia curentă, implementarea sistemului de siguranță ERTMS nivel 2, asigurarea sarcinii maxime de 22,5 tone pe osie, asigurarea lungimii trenurilor de până la 740 metri în toate stațiile, amenajarea peroanelor înalte, cu lungimea de 400 metri, în toate stațiile, menținerea ecartamentului nominal de 1435 mm, reabilitarea tunelurilor Feneș și Tîmpa și lărgirea tunelului Tîmpa pentru respectarea gabaritului standard, construirea a două tuneluri noi, tip galerie simplă cu cale dublă: Poarta 2 (550 m) și Poarta 3 (305 m), executarea lucrărilor civile în stații, inclusiv igienizare, cosmetizare și intervenții la structuri, precum și eficientizarea fluxurilor și îmbunătățirea geometriei traseului în plan și profil longitudinal, precum și realizarea lucrărilor de semnalizare și telecomunicații, modernizarea instalațiilor de electrificare pe întreaga lungime, sistem de alimentare 25 kV, 50 Hz, creșterea capacității de tranzit, montarea panourilor fonoabsorbante și/sau soluții alternative de reducere a zgomotului și asigurarea vitezei maxime de circulație a trenurilor de 120 km/h.
„Prin implementarea proiectului, linia feroviară va respecta parametrii tehnici prevăzuți de standardele și legislația europeană în vigoare, contribuind la dezvoltarea infrastructurii, creșterea siguranței circulației și îmbunătățirea mobilității de pasageri și marfă pe acest coridor strategic”, transmite CFR SA.
Într-un mesaj publicat joi, pe Facebook, Bogdan Ivan a explicat de ce noul pachet legislativ are un impact major asupra dezvoltării infrastructurii din România.
„Diferențele mari de preț dintre Vest și regiunea noastră vin din lipsa unor interconexiuni moderne și din congestii vechi de ani. Dacă rețelele nu pot transporta energie ieftină, oamenii ajung să plătească mai mult”, a explicat ministrul Energiei.
Oficialul a precizat că noul pachet legislativ adoptat de CE „deblochează proiecte critice de interconectare” a rețelelor energetice, „reduce birocrația și accelerează autorizările” pentru lucrări de infrastructură energetică.
Ministrul a mai precizat și că noul cadru legislativ „modernizează regulile de funcționare ale pieței”, dar și că „întărește securitatea fizică și cibernetică a infrastructurii”.
Potrivit oficialului, în lista celor opt proiecte europene de urgență energetică, numită „Energy Highways”, se află și proiectul dedicat stabilității prețurilor în Europa de Sud-Est, pe ruta Austria–Ungaria–Slovacia. Este un proiect care poate reduce diferențele de preț și poate integra mai facil producția României pe piața europeană.
Astfel, România va genera mai multă energie accesibilă consumatorilor, cu mai puțină birocrație necesară.
Reamintim că, la jumătatea lunii octombrie, ministrul Bogdan Ivan l-a informat pe Dan Jørgensen, Comisarul European pentru Energie în cadrul reuniunii CESEC despre probleme întâmpinate de România, în cadrul întâlnirii fiind agreate instrumente financiare, printre care se află și acest nou pachet legislativ.
Ministerul Energiei a transmis, joi, că sprijină dezvoltarea în România a unui proiect crucial pentru stabilizarea producției mondiale de materiale critice, printr-un parteneriat tip Joint Venture între compania Fabrica de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu S.R.L. (FPCU) de la Feldioara și compania americană Critical Metals Corp (CRML).
Este vorba de partneriatul detaliat marți de Mediafax, citând presa americană, după confirmarea transmisă la Bursa de Valori București de Nuclearelectrica, acționarul unic al entitățiii de la Feldioara.
Potrivit anunțului CMRL, Fabrica de Prelucrare a Concentratelor de Uraniu (FPCU) Feldioara, deținută integral de Nuclearelectrica – producătorul național de energie nucleară și operatorul Centralei nucleare Cernavodă, va forma împreună cu producătorul de metale rare Critical Metals (CRML), listat la New York, un joint venture cu obicetivul de a construi și a opera o fabrică pentru procesarea pământurilor rare, amplasată în România, scrie Profit.ro, citând presa de specialitate din SUA.
Nuclearelectrica a precizat că documentul semnat este unul neangajant, menit să evalueze oportunitatea înființării unei societăți mixte.
Anunțul a dus la creșterea cu 24,8% a acțiunilor CRML, potrivit presei de specialitate. În ultima zi însă, acestea s-au devalorizat cu 12,58%, conform datelor agregate în timp real. La ora publicării, prețul acțiunii crescuse în medie cu 10,26% în ultimele 5 zile.
„Acest proiect schimbă jocul”Potrivit comunicatului instituției, proiectul va constitui primul lanț de aprovizionare complet integrat pentru materiale critice din lumea occidentală. De asemenea, va putea fi finanțat prin planul european RESourceEU Action Plan, cu fonduri de până la 3 miliarde de euro.
„Este pentru prima oară când România devine o verigă esențială în producția occidentală de materiale critice, pentru că fabrica de procesare va funcționa la noi în țară, la Feldioara. Avem o oportunitate excelentă de a accesa finanțări europene care totalizează 3 miliarde de euro. Astfel, devenim un jucător-cheie în industria globală a pământurilor rare. Acest proiect schimbă jocul, pentru că pământurile rare sunt esențiale pentru lumea de mâine, fiind folosite în producerea sateliților, stocarea energiei și dezvoltarea inteligenței artificiale”, a subliniat ministrul Energiei, Bogdan Ivan, în comunicatul transmis joi.
Ministerul precizează că proiectul ar asigura accesul României la procesarea a 50% din pământurile rare extrase din cel mai mare zăcământ de acest tip din lume, situat în Groenlanda. Prin procesarea în fabrica de la Feldioara, cu tehnologie de ultimă generație, România poate deveni un furnizor constant de materiale indispensabile pentru industrii-cheie cum ar fi cea de microprocesoare, aerospațială sau de apărare.
Abia la finalul cumunicatul se precizează acest parteneriat este în fază de evaluare.
„Ulterior etapei de evaluare inițiale, care stabilește fezabilitatea înființării parteneriatului tip Joint Venture, vor fi prezentate detalii despre etapele proiectului, mecanismul de finanțare, precum și strategia de dezvoltare în direcția consolidării României ca un pilon esențial în industria euro-atlantică de procesare a pământurilor rare”, au conchis oficialii Ministerului Energiei.
Companie pe profitPotrivit datelor oficiale ale companiei, ca urmare a încheierii intre SN Nuclearelectrica SA (SNN) si Compania Națională a Uraniului (CNU) a contractului de vânzare-cumpărare a unor active din cadrul liniei de procesare a concentratului de uraniu de la Sucursala Feldioara a CNU, în data de 18.03.2021, prin Hotararea AGA nr. 4/05.04.2021, a fost aprobată înființarea unei filiale integral deținute de SNN, în calitate de asociat unic, filiala care ca principal obiect de activitate Prelucrarea Combustibililor Nucleari https://www.mediafax.ro/economic/nuclearelectrica-si-compania-uraniului-au-finalizat-transferul-liniei-de-procesare-a-uraniului-21452895.
Conform raportului pe anul trecut, la 31 decembrie 2024, FPCU avea o cifră de afaceri netă de 93,3 milioane de lei, în creștere de la 74,5 milioane de lei la 31 decembrie 2023.
Și profitul companiei a crescut în acest interval, de la 19,4 milioane de lei, la 24,8, la finalul lui 2024.
North Bucharest Investments anunță includerea în portofoliul exclusiv a proiectului Avangarde Harmony, un ansamblu mid-plus dedicat familiilor moderne și comunităților în formare. Proiectul se află în etapa de pre-sale, cu avans minim de 15% și prețuri care pornesc de la 68.500 € + TVA, o fereastră de oportunitate care capătă relevanță într-o piață aflată într-o dinamică accelerată. Interesul crescut pentru zona de nord și pentru proiectele cu infrastructură coerentă transformă această etapă de pre-sale într-un moment favorabil pentru cumpărători și investitori.
Citeşte comunicatul integral AICI
În anul școlar 2024–2025, PENNY a sprijinit prin programul „Vreau în clasa a 9-a” 140 de elevi din nouă județe.
Intervențiile au inclus sesiuni de meditații pentru materiile de bacalaureat, activități de consiliere vocațională, workshopuri educaționale și de dezvoltare personală, sesiuni de practică în magazinele PENNY, precum și distribuirea de ghiozdane echipate, tichete sociale, îmbrăcăminte și pachete de sprijin.
Citeşte comunicatul integral AICI
În Ajunul Crăciunului, Parisul înzăpezit este martorul unei prietenii vibrante și al unei iubiri care înflorește neașteptat în mansarda modestă a poetului Rodolfo. Alături de Marcello, Colline și Schaunard, el încearcă să înfrunte frigul și sărăcia cu umor, artă și companie sinceră. O simplă bătaie în ușă schimbă însă totul. Mimì, vecina delicată și firavă, intră în viața lui cu o lumânare stinsă și cu o tuse ce trădează o suferință adâncă. Întunericul devine preludiul unei iubiri care răsare ca o flacără în mijlocul iernii.
Străzile animate ale Cartierului Latin, cafeneaua Momus, revederea dramatică dintre Musetta și Marcello, toate se transformă într-o frescă plină de culoare, tinerețe și pasiune. În timp ce Musetta își recucerește iubitul prin farmec și inteligență, Rodolfo și Mimì trăiesc una dintre cele mai emoționante povești de dragoste din repertoriul liric, o poveste fragilă, plină de temeri, dor și tandrețe.
Iubirea care naște speranță devine, uneori, cea mai dureroasă ranăPe măsură ce iarna se adâncește, destinul celor doi îndrăgostiți se frânge sub greutatea bolii. Prietenii lor, Schaunard, Colline și Musetta, sacrifică tot ce pot pentru a o salva pe Mimì, dar dragostea nu poate învinge întotdeauna timpul. În mansarda unde totul a început, Mimì își găsește sfârșitul în brațele lui Rodolfo, cu boneta roz, simbolul inocenței și al tandreții, așezată sub pernă.
Regie: Ionel Pantea
Decor: Ştefan Caragiu
Costume: Liliana Cenean
Maeștri de cor: Daniel Jinga, Adrian Ionescu
Maestru cor de copii: Smaranda Morgovan
Asistent de regie: Paula Stoica
Dirijor: Daniel Jinga
Distribuția:
Mimi: Simona Neagu/Georgiana Dumitru – debut; Rodolfo: Andrei Petre – debut; Musetta: Irina Iordăchescu/Cristina Maria Oltean; Marcello: Sebastian Balaj – debut; Schaunard: Dan Indricău; Colline: Ion Dimieru/Leonard Bernad; Benoît/Alcindoro: David Miron – debut; Vameșul: Adrian Ionescu; Parpignol: Constantin Negru
Cu participarea Orchestrei, Corului și al Corului de Copii al Operei Naționale București.
Sunt povești care nu se termină, ci rămân pentru totdeauna întipărite în inimă. Când cortina cade, nu se încheie un spectacol, se deschide o rană frumoasă, o amintire care va dăinui pentru totdeauna. La Bohème promite două seri de neuitat, vineri, 12 decembrie și sâmbătă, 13 decembrie, de la ora 18:30, în care publicul va trăi intens drama, umorul, muzica și magia Parisului boem.
Analiza arată că în jur de 60.000 dintre cei mai înstăriți oameni din lume dețin și controlează împreună mai multe resurse decât 3,9 miliarde de persoane luate la un loc. Cu alte cuvinte, 0,001% din populația globală are o avere de trei ori mai mare decât cea mai săracă jumătate a populației.
În pofida acestor acumulări, contribuția financiară a elitei la bugetele publice este redusă. În timp ce medicii, profesorii sau inginerii se confruntă cu impozite mai mari, miliardarii beneficiază de scutiri fiscale și de structuri offshore care le minimizează obligațiile fiscale. Raportul World Inequality Report, prezentat de Euronews, atrage atenția că acest dezechilibru afectează finanțarea educației, sănătății și acțiunilor împotriva schimbărilor climatice.
Munca femeilor, încă subapreciată. Cine controlează veniturile?Deși numărul mediu de ore lucrate a scăzut comparativ cu deceniile trecute, femeile nu resimt această reducere. Totalul muncii desfășurate de acestea, incluzând activitățile de îngrijire neplătite, rămâne ridicat. La nivel mondial, femeile obțin doar o treime din veniturile provenite din muncă. Dealtfel, egalitatea salarială, nu este atinsă în nicio regiune. În anumite zone, precum Asia de Sud, Orientul Mijlociu și unele state africane, ponderea veniturilor câștigate de femei nu depășește 25%.
Raportul arată o perspectivă diferită asupra emisiilor: nu doar consumatorii sunt responsabili, ci și proprietarii companiilor. Cel mai bogat 1% din populația lumii produce, în medie, de 75 de ori mai mult carbon decât jumătatea cea mai săracă. Dacă emisiile sunt raportate la proprietatea capitalului, diferențele devin și mai evidente. În Statele Unite, primii 10% din deținătorii de capital sunt responsabili pentru 72% din emisiile asociate. Această abordare subliniază rolul esențial al deciziilor investitorilor și proprietarilor în perpetuarea industriilor poluante.
Pierderile economiilor sărace sunt un avantaj pentru cele bogateȚările dezvoltate continuă să profite de un avantaj financiar istoric, cunoscut odinioară sub denumirea de „privilegiu exorbitant”. În prezent, nu doar SUA, ci și Europa sau Japonia obțin constant venituri din plasamente externe. În schimb, statele sărace se confruntă cu dobânzi ridicate, rezerve cu randament scăzut și ieșiri de capital din economie. În unele cazuri, pierderile depășesc bugetele naționale destinate sănătății.
Raportul concluzionează că actuala structură economică mondială menține diferențele dintre țări și dintre indivizi, amintind, într-o formă modernă, de mecanismele economice ale epocii coloniale. Autorii insistă că aceste realități nu sunt inevitabile, ci rezultatul deciziilor politice și instituționale.
