Jorgensen a descris tensiunile recente generate de declarațiile președintelui american Donald Trump privind Groenlanda drept un „semnal de alarmă” pentru Europa, care ajunge să se bazeze tot mai mult pe un singur furnizor, după ce și-a redus drastic importurile din Rusia. În prezent, SUA asigură aproximativ 57% din LNG-ul importat de UE și circa 27% din consumul total de gaze al blocului, potrivit datelor prezentate în contextul declarațiilor oficialului european.
„Discutăm cu țări din toată lumea care pot livra LNG către noi”, a spus comisarul, citat de Bloomberg, precizând că, în săptămânile următoare, urmează întâlniri și vizite pentru a explora livrări suplimentare din Canada, Qatar și state din Africa de Nord.
Recalibrarea vine în condițiile în care un acord comercial UE–SUA încheiat anul trecut includea un angajament al blocului comunitar de a cumpăra energie americană în valoare de 750 de miliarde de dolari până în 2028, ca parte a strategiei de înlocuire a resurselor rusești.
În paralel, Canada își semnalizează propriul interes pentru diversificare. Ministrul canadian al energiei, Tim Hodgson, a declarat recent, la o conferință în India, că Ottawa vrea să-și reducă dependența de piața americană — în prezent destinația pentru 98% din exporturile energetice canadiene — și să-și extindă vânzările către alte regiuni.
În acest timp, UE continuă să primească încă o parte din LNG din Rusia (aproximativ 15%, conform informațiilor vehiculate în discuțiile recente), însă a convenit un plan de eliminare treptată a acestor importuri. Moscova a criticat direcția Bruxellesului: purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, a susținut că renunțarea la gazul rusesc ar împinge Europa spre o dependență mai mare de un număr mic de surse, „în principal Statele Unite”, și la prețuri mai ridicate
„Nu am timp să mă ocup de chestia asta, stau câte 12 ore la primărie. Nu am viceprimar, nu am city manager. Nu am avut conflicte cu nimeni. Doar că mie mi se pare că asta e un job foarte serios. Trebuie să te ocupi, să faci extindere. Și nu îmi mai permite timpul”, a declarant Lasconi pentru publicația Cotidianul că decizia nu are legătură cu vreun scandal sau cu conflicte interne, ci vine din lipsă de timp.
Primărița a precizat că rămâne în continuare la conducerea municipiului Câmpulung, întrucât demisia vizează doar funcția de șefă a filialei locale, nu și calitatea de membru de partid. Potrivit legii, o eventuală plecare din partid ar fi putut atrage pierderea mandatului de primar.
Ea a respins într-o interveție pentru Hotnews și informațiile apărute în presa locală potrivit cărora demisia ar fi fost determinată de nemulțumiri legate de deszăpezirea din municipiu, după ce Ziarul din Muscel a scris despre această variantă. „Presa locală poate să inventeze orice, dar nu… Ce treabă are funcția de președinte USR Câmpulung cu dezăpezirea care ține de primar?”, a spus Lasconi.
În campania pentru alegerile prezidențiale din mai 2025, Lasconi a intrat în conflict cu propriul partid. Formațiunea a decis să se delimiteze de propria opțiune electorală în plină competiție. Episodul a marcat decisiv campania Elenei Lasconi, care a încheiat scrutinul cu un rezultat sub 3% din voturi.
Conform datelor publicate în Ziarul de Iași, municipiul Iași a înregistrat 6.808 nașteri pe parcursul anului 2025, o cifră care reflectă o dinamică demografică robustă în contextul în care multe zone din țară se confruntă cu scăderea populației.
Pe ansamblu, datele arată că Iașiul și-a consolidat statutul de centru demografic important al Moldovei și, totodată, al României. Din totalul de nașteri raportate, 3.517 au fost băieți și 3.291 fete, ceea ce echivalează cu 51,6% respectiv 48,4%.
Ritmul de nașteri este aproape similar cu cel din anul precedent, când au fost consemnate 6.980 de nașteri, indicând o constanță rar întâlnită în marile orașe românești.
Un moment de vârf în 2025 a fost luna septembrie, care a consemnat 683 de nou-născuți, cel mai mare număr lunar din anul analizat. Această evoluție a atras atenția demografilor, în condițiile în care statisticile naționale arată o tendință generală de scădere a natalității în anumite regiuni.
Tot în 2025, s-a remarcat și o tendință în creștere privind numărul de prenume alese de părinți. Peste 75% dintre familiile care au avut copii în Iași au optat pentru cel puțin două prenume, o alegere ce reflectă dorința tot mai frecventă de personalizare și de simbolism familial în denumirea copiilor. Datele preliminare arată că multe prenume tradiționale românești continuă să fie preferate, atât pentru băieți, cât și pentru fete.
Creșterea natalității într-un oraș universitar și economic important precum Iași poate avea implicații sociale și economice semnificative. Un nivel stabil al nașterilor sugerează, pe de o parte, un mediu relativ atractiv pentru familii tinere și, pe de altă parte, poate indica evoluții pozitive în ceea ce privește accesul la servicii medicale și condițiile generale de viață.
Totuși, contextul național rămâne complicat. Deși în Iași natalitatea se menține peste media țării, multe județe se confruntă cu un spor natural negativ, unde decesele depășesc nașterile, generând îngrijorări legate de evoluția demografică pe termen lung. În acest cadru, rezultatele Iașiului atrag atenția specialiștilor ca un exemplu punctual pozitiv în peisajul demografic al României.
Podul de acces pe Insula Lacul Morii urmează să intre într-un amplu proces de consolidare și reabilitare, după ce Primăria Municipiului București (PMB) a inițiat un proiect de hotărâre privind transferul administrării acestuia către Primăria Sectorului 6, relatează buletindebucuresti.
Proiectul va fi supus votului în ședința Consiliului General al Municipiului București (CGMB) din 29 ianuarie.
Podul „Insula Lacul Morii”Este vorba despre „Podul Insula Lacul Dâmbovița”, cunoscut și sub denumirea de Podul Insula Lacul Morii, situat pe Șoseaua Virtuții nr. 69, în Sectorul 6.
Podul se află în proprietatea PMB și este administrat în prezent de Administrația Străzilor București (ASB). Construcția are o suprafață la sol de 340,40 metri pătrați.
Transferul administrării este propus exclusiv în scopul realizării lucrărilor de consolidare și reabilitare a structurii, în cadrul proiectului mai amplu de regenerare urbană a zonei Lacului Morii.
Necesitatea unui management unitarSolicitarea a fost formulată de Consiliul Local al Sectorului 6, care a adoptat o hotărâre în acest sens în luna mai 2025.
Potrivit documentelor oficiale, argumentul principal al transferului este necesitatea unui management unitar al investițiilor din zonă, astfel încât lucrările la pod să fie corelate cu intervențiile de amenajare peisagistică, infrastructură și dezvoltare socio-culturală prevăzute în proiectul „Regenerare urbană în zona Lacul Morii”.
Obligațiile noului administratorPodul a fost evaluat la finalul anului 2025 de un evaluator autorizat ANEVAR, valoarea justă de inventar fiind stabilită la 424.200 de lei.
Această valoare va fi preluată în evidențele contabile ale Sectorului 6 odată cu transferul administrării.
Primăria Sectorului 6 va avea obligația de a obține toate avizele și autorizațiile necesare pentru lucrări, precum și de a suporta cheltuielile de utilizare și întreținere a podului.
Proiectul de hotărâre prevede explicit că schimbarea destinației față de scopul declarat – consolidare și reabilitare – poate conduce la revocarea dreptului de administrare.
Ce vizează reabilitarea„Această măsură nu reprezintă doar o necesitate tehnică, ci și un pas firesc în logica unui demers integrat, care urmărește revitalizarea durabilă a unei zone de interes major pentru comunitate”, se arată în referatul de aprobare semnat de primarul Sectorului 6, Ciprian Ciucu.
Reabilitarea podului este parte dintr-o investiție mult mai amplă, care vizează amenajarea Parcului „Lacul Morii”, estimată la aproximativ 45 de milioane de euro, cu TVA inclus.
Suma este cu aproape 9 milioane de euro mai mare decât indicatorii tehnico-economici aprobați în 2023.
Proiectul este împărțit în două obiective principale: parcul liniar și Insula Îngerilor, pentru care Primăria Sectorului 6 intenționează să atragă fonduri europene de circa 10 milioane de euro.
Amenajarea Insulei Lacul Morii prevede realizarea de spații verzi și amenajări peisagistice, insule plutitoare vegetale, zone de recreere, culturale, educative și sportive, alei și pontoane pietonale, iluminat public, mobilier urban, pavilioane cu grupuri sanitare, dotări de agrement, puncte sanitare și de umbrire, precum și parcări pentru biciclete.
De asemenea, sunt incluse lucrări de consolidare, desființare sau modernizare a unor construcții existente, precum foișorul de pe insulă.
Partidul liberal-progresist, pro-european, condus de probabilul noul prim-ministru, Rob Jetten, se va alătura creștin-democraților conservatori și partidului de dreapta VVD într-un guvern care deține doar 66 de locuri în camera inferioară cu 150 de locuri.
„Suntem incredibil de nerăbdători să începem”, a declarat Jetten, în vârstă de 38 de ani, care va deveni cel mai tânăr premier al țării, anunțând acordul marți seară. „Vom face acest lucru ca o coaliție tripartită, dar am dori să colaborăm și cu alte partide.”
El a adăugat: „Acum vrem să începem să abordăm toate problemele majore cu care ne confruntăm – securitatea internațională, securitatea internă, asigurarea de locuințe accesibile, controlul migrației și investițiile în noua economie.”
Planurile guvernului, care urmează să fie anunțate în detaliu vineri, includ „investiții enorme” în apărare și „în Olanda însăși”, a declarat Jetten. „Dorim să stabilim cu atenție finanțele, astfel încât să nu transferăm datoriile generațiilor viitoare”.
Coaliția va trebui să colaboreze cu partidele de opozițieStimulat de ceea ce Jetten a numit „mesajul său pozitiv”, D66 a obținut o victorie surprinzătoare în alegerile din octombrie, învingând la o diferență foarte mică Partidul Libertății (PVV), membru al coaliției de ieșire.
Ambele partide au câștigat 26 de locuri, deși PVV, condus de Geert Wilders, a pierdut de atunci șapte dintre ele, după ce un grup s-a desprins în semn de protest față de managementul său autoritar și de presupusele alegeri proaste în campanie.
Noul cabinet ar trebui să fie învestit oficial până la mijlocul lunii februarie, dar va trebui să colaboreze cu partidele de opoziție din parlamentul olandez fragmentat pentru a adopta legislația. De asemenea, îi lipsește o majoritate în Senat, care poate bloca legile adoptate de camera inferioară.
