Cercetarea, publicată de platforma academică The Conversation, a analizat comportamentul a 1.027 de tineri australieni cu vârste între 10 și 17 ani, la două luni după intrarea în vigoare a legislației privind limitarea accesului minorilor la anumite platforme sociale.
Jumătate dintre adolescenții afectați spun că primesc mai puține știriAutorii studiului au descoperit că adolescenții care au fost afectați direct de restricții sunt mult mai predispuși să spună că au pierdut accesul la informații și la discuții despre actualitate. Potrivit datelor, 51% dintre tinerii ale căror obiceiuri online au fost perturbate semnificativ au declarat că primesc mai puține știri din cauza interdicției. Cercetătorii avertizează că efectul ar putea deveni mai puternic pe măsură ce autoritățile vor elimina „portițele” care permit în continuare accesul minorilor la platformele restricționate.
Interdicția nu a redus masiv utilizarea rețelelor socialeDeși legea a generat controverse înainte de adoptare, studiul arată că majoritatea adolescenților nu și-au schimbat semnificativ comportamentul online. 61% dintre tinerii sub 16 ani care foloseau deja platformele interzise au spus că activitatea lor pe rețele sociale s-a schimbat foarte puțin sau deloc. Doar 26% au afirmat că utilizarea platformelor a fost afectată în mod real. Studiul atrage atenția și asupra unui posibil impact asupra implicării civice a noii generații. Tinerii care folosesc mai puțin social media spun că discută mai rar despre știri și au mai puține oportunități de a-și exprima opiniile sau de a participa la acțiuni legate de probleme sociale. Autorii cercetării leagă acest fenomen de o problemă mai amplă. Un raport publicat în 2025 de autoritatea australiană pentru curriculum și evaluare arată că nivelul cunoștințelor civice în rândul elevilor este cel mai scăzut din ultimii 20 de ani.
„Social news” în locul presei tradiționaleCercetătorii susțin că mulți adolescenți nu se vor întoarce automat către presa tradițională după limitarea accesului la social media. 75% dintre tinerii chestionați au spus că organizațiile media „nu au idee cum arată viața lor”, iar 71% consideră că este dificil să găsească știri relevante pentru generația lor. Potrivit studiului, adolescenții simt că presa clasică îi reprezintă rar și, atunci când apar în articole, sunt mai degrabă „văzuți decât auziți”.
Cercetătorii cer investiții în educație mediaAutorii studiului susțin că Australia trebuie să investească mai mult în educație media și în dezvoltarea gândirii critice în școli. Ei spun că elevii trebuie să înțeleagă cum funcționează jurnalismul și cum pot diferenția informațiile credibile de conținutul manipulator sau fals din online. În același timp, cercetătorii consideră că organizațiile media trebuie să găsească metode mai eficiente de a include vocea tinerilor în dezbaterea publică. Studiul mai arată că, în ciuda schimbărilor digitale, familia rămâne principala și cea mai de încredere sursă de informații pentru adolescenții australieni.
Adulții care au mai mult de 50 de ani pot avea nevoie de mai multe proteine decât recomandarea standard, potrivit publicației Eating Well. Deși proteinele devin din ce în ce mai importante odată cu creșterea vârstei, mulți adulți nu consumă suficiente, arată studiile. Recomandarea standard pentru adulți este de 0,8 grame pe kilogram în fiecare zi.
Noile cercetările sugerează că adulții în vârstă au nevoie de mai multe, deoarece îmbătrânirea afectează masa musculară, forța și modul în care organismul utilizează proteinele. Experți le recomandă adulților în vârstă să consume între 1 și 1,2 grame pe kg pe zi. Totuși, calculul poate fi influențat de diverși factori precum bolile, vârsta și nivelul de activitate.
„În plus, schimbările hormonale, cum ar fi cele asociate cu menopauza, pot afecta masa musculară și metabolismul proteinelor, subliniind și mai mult importanța unui aport adecvat de proteine”, a declarat expertul Lauren Manaker.
Proteinele sunt foarte importante pentru sănătate„Proteinele sunt esențiale pentru aproape fiecare funcție a corpului… Acestea servesc drept elemente constitutive pentru mușchi, oase, piele și organe și joacă un rol esențial în producerea de enzime, hormoni și anticorpi”, a explicat ea.
De asemenea, proteinele sunt esențiale pentru sănătatea creierului și a sistemului imunitar.
Scăderea masei și a forței musculare poate duce la o mobilitate redusă și la un risc crescut de căderi și fracturi. Cercetările indică faptul că un aport mai mare de proteine limitează efectele îmbătrânirii.
Modul în care corpul folosește și răspunde la proteine se schimbă odată cu vârsta„Pe măsură ce îmbătrânim, organismul devine mai puțin eficient în utilizarea proteinelor, ceea ce înseamnă că adulții mai în vârstă au nevoie de puțin mai multe proteine pentru a obține aceleași efecte ca persoanele mai tinere”, a declarat nutriționistul Lisa Young.
Cu alte cuvinte, consumul de suficiente proteine după 50 de ani este esențial pentru conservarea mușchilor și susținerea unei îmbătrâniri sănătoase.
În ceea ce privește consumul de proteine, specialiștii recomandă distribuirea lor pe parcursul zilei în mese și gustări. Obiceiurile simple, cum ar fi un mic dejun bogat în proteine, adăugarea de leguminoase în diferite feluri de mâncare sau presărarea de semințe, nuci și brânză în mâncare, pot satisface nevoie crescută de proteine.
La finalul consultărilor convocate la Cotroceni privind formarea unui nou guvern, liderul PSD, Sorin Grindeanu, a afirmat că delegația pe care a condus-o a reiterat, în fața lui Nicușor Dan, mandatul primit în urma consultărilor interne din partid.
„Partidul Social-Democrat a transmis punctele de vedere pe care dumneavoastră le știți și poziția Partidului Social-Democrat pentru a înainta, pentru a găsi soluții, pentru a avea un guvern care să aibă puteri depline și care să fie votat până la încheierea acestei sesiuni în Parlamentul României”, a declarat Grindeanu.
Liderul PSD a precizat că formațiunea a stabilit mai multe „condiții sau reguli sau principii” care nu vor fi încălcate în negocierile pentru formarea viitorului Executiv.
„Nu mai putem avea un guvern cu Ilie Bolojan prim-ministru”, a spus Sorin Grindeanu, adăugând că această poziție nu aparține doar PSD, ci este susținută și de votul exprimat în Parlament prin moțiunea de cenzură, care a fost votată de 281 de parlamentari.
Totodată, liderul social-democrat a subliniat că PSD respinge varianta unei alianțe care să depășească sfera partidelor pro-occidentale.
„Excluderea unei alianțe în afara partidelor pro-occidentale. Despre asta e vorba, astea sunt principiile pe care noi le-am transmis Președintelui”, a afirmat acesta.
Grindeanu a precizat că, în urma consultărilor care vor continua în perioada următoare, este posibil să fie conturate mai multe scenarii privind formarea noului guvern.
„Probabil că după aceste consultări, în funcție de ce spune și Președintele, vom putea dezvolta posibile scenarii”, a mai spus liderul PSD.