Planul, denumit „Deconectarea 710”, prevede crearea unei structuri guvernamentale dedicate, încheierea unor acorduri cu țări care ar urma să primească persoane din Gaza, stabilirea unor rute de migrație reglementate și acordarea unor pachete de sprijin financiar, notează agenția spaniolă EFE.
Potrivit documentului prezentat de Ben Gvir, obiectivul ar fi plecarea a aproximativ 250.000 de persoane în primul an, a 1,11 milioane în primii trei ani și a 1,86 milioane în șapte ani.
Planul stabilește 12 principii, între care condiția ca fiecare plecare să fie aprobată de o țară de primire, deschiderea unui dosar individual pentru fiecare caz și acordarea priorității plecării familiilor împreună.
Propunerea prevede, de asemenea, mai multe căi de migrație, compensații financiare pentru țările care ar primi persoane din Gaza și acordarea unui sprijin financiar emigranților în primele 24 de luni după plecare.
Investiție inițială de 3 miliarde de euroBen Gvir a estimat investiția inițială necesară din partea Israelului la 10 miliarde de șecheli, echivalentul a aproape trei miliarde de euro. Cadrul financiar suplimentar ar putea ajunge la 50 de miliarde de șecheli, în funcție de participarea internațională și de acordurile încheiate cu țările de destinație.
Ministrul israelian a afirmat că susține această idee încă de la începutul războiului, în pofida criticilor primite inițial. El a susținut că propunerea a dobândit mai multă legitimitate după ce președintele american Donald Trump a promovat public ideea încurajării emigrării populației din Gaza ca parte a unei eventuale soluții pentru conflict.
Ben Gvir a invocat, de asemenea, sondaje despre care a spus că indică un sprijin larg în rândul populației israeliene pentru încurajarea emigrării din Gaza. El a afirmat totodată că o parte semnificativă a locuitorilor enclavei ar fi dispusă să ia în considerare o plecare permanentă.
Liderul partidului Puterea Evreiască a anunțat că, dacă formațiunea sa va rămâne la guvernare după alegerile legislative de luna viitoare, va solicita în cadrul viitoarei coaliții înființarea unui Minister al Migrației, cu buget și atribuții proprii.
Ben Gvir a prezentat și un calendar de 100 de zile pentru punerea în aplicare a cadrului legal, crearea unui sistem de înregistrare și negocierea primelor acorduri cu țările care ar urma să primească persoane din Gaza.
Bancnota a fost prezentată joi, în cadrul unui eveniment organizat de Banca Canadei, o zi „foarte specială”, după cum a declarat guvernatorul băncii centrale, Tiff Macklem, potrivit BBC.
O caracteristică distinctivă a bancnotei este orientarea verticală. Pe verso apare o imagine a Memorialului de la Vimy Ridge, din Franța, pentru a comemora rolul Canadei în cel de-Al Doilea Război Mondial.
Cum procedează AustraliaȚările din Commonwealth, Noua Zeelandă și Australia, îl au pe rege pe monedele lor, însă Australia a anunțat că nu îl va include pe bancnote.
În schimb, Australia a anunțat că va lucra la emiterea unei noi bancnote de 5 dolari australieni, care va aduce un omagiu „culturii și istoriei” populațiilor indigene din Australia și care va înlocui actualul design ce o prezintă pe regina Elisabeta a II-a.
Canada, prima țară din Commonwealth care îl pune pe rege pe bancnote
Canada este prima țară din Commonwealth care îl include pe rege pe bancnote, în afara Marii Britanii, de la urcarea sa pe tron.
Bancnota include, de asemenea, o tapiserie cu motive florale și frunze, „inspirată de dedicarea regelui față de protejarea mediului de-a lungul întregii sale vieți”, potrivit Băncii Canadei.
Simbolurile de pe bancnotăWayne Long, deputat liberal și secretar de stat în cadrul Agenției pentru Venituri din Canada, a declarat la prezentarea bancnotei că simbolurile de pe aceasta „servesc drept un puternic memento al identității noastre ca națiune și al lucrurilor pe care le prețuim”.
Unele dintre elementele bancnotei au fost alese în urma consultărilor cu un consiliu consultativ pentru populațiile indigene, a adăugat banca centrală.
A doua bancnotă verticală din CanadaEste a doua bancnotă cu orientare verticală emisă în Canada. Prima este bancnota de 10 dolari, care o prezintă pe Viola Desmond, activistă de culoare pentru drepturile civile. Designul acesteia a fost desemnat cel mai bun din lume în 2018 de International Bank Note Society.
Noua bancnotă de 20 de dolari canadieni va intra în circulație la începutul anului viitor, a declarat Macklem.
Monarhia britanică, tot mai contestată în CanadaSondajele sugerează că mulți canadieni consideră că țara ar trebui să pună capăt legăturilor sale oficiale cu monarhia britanică, în special în provincia francofonă Quebec.
Popularitatea monarhiei a crescut însă ușor pe fondul tensiunilor dintre Canada și SUA, inclusiv al războiului comercial dintre cele două țări și al declarațiilor președintelui american Donald Trump privind transformarea Canadei în „al 51-lea stat”.
Regele Charles, invitat să deschidă Parlamentul CanadeiPremierul Mark Carney l-a invitat pe rege să deschidă sesiunea Parlamentului Canadei în luna mai, o vizită despre care Carney spunea la acea vreme că „subliniază în mod clar suveranitatea țării noastre”.
Regele este șeful statului canadian și este reprezentat în Canada de guvernatoarea generală Mary Simon.
Ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene a explicat că demersul pe componenta de justiție și evaluarea financiară din PNRR sunt proceduri distincte, dar care se pot influența.
Potrivit lui Pîslaru, solicitarea de clarificări a pornit de la Direcția Generală Justiție a Comisiei Europene, în timp ce evaluarea îndeplinirii reformei din PNRR va putea fi făcută după includerea acesteia în Cererea de plată 6.
Pîslaru: Punctul final de vedere va veni după Cererea de plată 6Ministrul a explicat că instituțiile europene implicate au atribuții diferite și că analiza privind respectarea angajamentelor din PNRR nu este, în acest moment, finalizată.
„Demersul legat de ANI a izvorât de la DG JUST, Directoratul General Justiție, cu o scrisoare pe care directoarea generală Ana Gallego a trimis-o României pentru a clarifica niște elemente care au ajuns și din spațiul public în presă”, a declarat Pîslaru.
În ceea ce privește implicațiile asupra fondurilor europene, ministrul a adăugat: „Ceea ce vă pot spune este că colegii cu care am discutat eu astăzi […] vor putea să-și exprime punctul final de vedere la banii aferenți reformei abia după ce o depunem în Cererea de plată 6.”
„Sunt distincte, dar legate”Întrebat dacă solicitarea de clarificări privind legea ANI și evaluarea jalonului din PNRR reprezintă două chestiuni diferite, Pîslaru a răspuns: „Sunt distincte, dar legate.”
Ministrul a explicat apoi mecanismul prin care o eventuală constatare pe componenta privind statul de drept ar putea ajunge să influențeze evaluarea reformei din PNRR.
„În condițiile în care Directoratul General Justiție analizează și confirmă că sunt probleme legate de nerespectarea tratatelor, asta înseamnă că îi vor înștiința pe colegii lor […] care se ocupă de PNRR cu privire la aceste concluzii. Comisia Europeană acționează, așa ca în cazul unui guvern, când ministerele acționează împreună, la fel și Comisia Europeană acționează împreună”, a declarat Pîslaru.
El a continuat: „Deci, un verdict al Comisiei în care constată că sunt elemente care au încălcat tratatele europene, evident ar duce la o evaluare negativă.”
Guvernul a cerut accelerarea evaluăriiPîslaru a precizat că răspunsul României la solicitarea de clarificări ar trebui să intre, în mod normal, în zona de responsabilitate a Ministerului Justiției, dar a subliniat că nu deține detalii asupra procedurii.
„În mod normal discutăm de Ministerul Justiției, dar recunosc că nu este un subiect care se află în sfera mea de competențe și nu am aceste detalii”, a spus ministrul.
În schimb, acesta a confirmat demersul Guvernului pentru urgentarea analizei la nivel european.
„Ce știu este că Guvernul României a rugat Comisia Europeană să accelereze evaluarea cu privire la aceste elemente și asta e foarte important de explicat de ce, pentru că dacă cumva există constatări că acel amendament aduce atingere tratatelor să poată să fie corectat în Parlament de urgență, astfel încât să putem obține banii pe jalon”, a declarat Pîslaru.
„Dacă nu sunt probleme, înseamnă că jalonul va trece”Ministrul a susținut că restul prevederilor aferente jalonului au fost consultate anterior cu reprezentanții Comisiei Europene și că problema aflată acum în discuție privește amendamentul contestat.
„Restul jalonului a fost consultat de altfel cu Comisia Europeană înainte și restul textului îndeplinește reforma”, a afirmat Pîslaru.
El a sintetizat cele două scenarii avute în vedere de Guvern: „Deci practic avem această șansă: dacă nu sunt probleme, înseamnă că jalonul va trece, dacă sunt probleme pe acel amendament avem șansa să le corectăm […] în Parlament și atunci iarăși să ne obținem banii.”
„Îmi doresc un guvern cu puteri depline. Am nevoie de interlocutori la ministere”, a spus Ciprian Ciucu, joi seara, la B1 TV.
Primarul a dat ca exemplu situația Sistemului de Alimentare Centralizată cu Energie Termică (SACET), în care responsabilitățile sunt împărțite între Primăria Capitalei și Ministerul Energiei. ELCEN, producătorul de energie termică, se află în subordinea Ministerului Energiei, în timp ce transportul agentului termic ține de Primăria Capitalei.
„Iarna dă vina Ministerul Energiei pe Primăria Capitalei și Primăria Capitalei pe Ministerul Energiei. Nu e normal așa ceva”, a afirmat Ciucu.
Potrivit edilului, lipsa unei soluții pentru SACET generează costuri suplimentare pentru municipalitate, inclusiv datorii și penalități.
„Faptul că nu este făcut SACET-ul ne costă mult mai mult și avem datorii foarte mari și penalități, care trebuie să se stingă”, a mai spus primarul.
Ciucu a precizat că „Partidul Național Liberal își dorește un guvern cu puteri depline”.
Întrebat dacă va participa la consultările de la Cotroceni, primarul Capitalei a spus inițial că acestea vor avea loc săptămâna viitoare, dar a revenit și a precizat că nu are o informație oficială în acest sens.
„Bănuiesc că vor fi săptămâna viitoare. Acum nu am nicio informație pe care să vă dau”, a spus Ciucu.
Primarul a explicat că nu va putea participa dacă întâlnirile vor avea loc marți sau miercuri, deoarece nu va fi în țară.
„Dacă vor fi luni, mă duc. Dar dacă vor fi marți sau miercuri, n-am cum să mă duc. Dacă sunt în altă zi, mă duc cu mare plăcere”, a declarat Ciucu.
După o primă jumătate fără goluri, Rapid a reușit să deschidă scorul în minutul 85. Kamara a înscris după o fază precedată de o lovitură de colț.
Trei minute mai târziu, Bubanja a majorat avantajul Rapidului cu o execuție spectaculoasă. Acesta a șutat imparabil de la aproximativ 25 de metri, stabilind scorul final, 2-0.
Rapid a dominat teritorial și la capitolul posesie. Poli Timișoara a avut, de asemenea, momente periculoase, însă nu a reușit să le fructifice.
În minutul 44, portarul Rapidului, Marian Aioani, s-a accidentat și nu a mai putut continua partida, fiind înlocuit de Bogdan Ungureanu.
În urma succesului, Rapid ocupă locul 2 în grupă, după UTA Arada, învingătoare cu 3-0 în duelul cu Minerul Lupeni.
Corvinul Hunedoara se află pe locul 3, tot cu 3 puncte, după victoria cu 1-0 împotriva FC Botoșani.
Într-o intervenție realizată prin telefon la B1 TV joi seara, Ciprian Ciucu a declarat că „Bucureștiul nu arată ca o capitală europeană. Bucureștiul are nevoie de lucrări. Bucureștiul n-a mai avut lucrări serioase de foarte, foarte mult timp”.
Acesta a spus că Drumul Taberei a stat prea mult timp în șantiere și că nu mai vrea ca acest lucru să se repete.
Acum, lucrările din Drumul Taberei „sunt sistematizate, sunt foarte bine puse la punct. Este verde, este respirabil. Deci, tot acest disconfort care este în acest an, nu va mai conta atât de mult atunci când orașul va fi pus la punct”, a continuat Ciucu.
„Șantierele au început anul acesta, au tremen de execuție un an de zile, unul dintre ele. Iar acolo unde avem lucrări de infrastructură sub linia de tramvai, lucrări pentru rețeaua de canalizare, pentru rețeaua de gaze, pentru rețeaua de electricitate, vor dura până la 2 ani. Am anunțat la început, pentru fiecare șantier împart”, a adăugat Primarul general al Capitalei.
Potrivit acestuia, Primăria Capitalei a pierdut „foarte mulți bani, cred că 80% din PNRR” până să ajungă primar.
El a declarat că a fost nevoit să se adreseze către bănci, din cauza pierderilor banilor europeni.
„Banca Mondială, Banca Europeană de Dezvoltare, Banca Europeană de Învestiții, Banca Europeană de Dezvoltare a Consiliului Europei”, a enumerat el.
De asemenea, el a precizat că acești bani „putem să-i tragem oricând. Nu ne împrumutăm pentru panseluțe și borduri, ci pentru căi serioase de infrastructură a orașului”.
„Bani sunt. Problema este să fie mobilizați constructorii”, a conchis Ciprian Ciucu
