„Problematica Bucureștiului este complexă. Numai dacă am vorbit despre trafic, ar trebui să vorbim despre diferența de dezvoltare între sudul orașului și nordul orașului. Despre faptul că în sudul orașului sunt mai puține joburi bine plătite decât în nordul orașului”, a afirmat, luni, Daniel Băluță, candidatul PSD la PMB.
„Avem urgență urbană, cum am numit-o, aceea termoficării, care trebuie rezolvată de îndată. Avem traficul, avem poluarea, sunt foarte multe clădiri, o mulțime de clădiri care sunt în risc seismic. Toate rețelele utilitare, și am văzut drama care s-a întâmplat în urmă cu doar câteva zile în sectorul 5, toate rețelele utilitare sunt într-o stare de uzură morală, măcar”, a continuat social-democratul.
„Problematica orașului este complexă, de aceea, din punctul meu de vedere, lucrurile cu care trebuie să începem este depanarea acestui oraș. Și de-abia după aceea să putem să vorbim despre ceea ce ne dorim”, a mai spus acesta.
Privind o eventuală victorie în alegerile locale din București, Băluță a mai spus: „Nu sunt omul care poate să facă miracole în câteva zile, dar ceea ce pot promite este că viața noastră se va îmbunătăți și orașul va deveni casa noastră. Va fi un oraș sigur, va fi un oraș liniștit, un oraș în care nu trebuie să se mai întâmple incidente, cum am văzut, un oraș în care aerul este respirabil”.
Premierul lituanian Inga Ruginiene a anunțat, luni, că Lituania va închide granița cu Belarusul. Decizia a fost luată după ce mai multe „baloane de contrabandă” au intrat în spațiul aerian al țării, scrie The Guardian.
Singurele situații exceptate de la această regulă sunt pentru diplomați și pentru cetățenii europeni care pleacă din această țară.
„Așa vrem să trimitem un semnal Belarusului și să-i spunem că niciun atac hibrid nu va fi tolerat aici”, a declarat Ruginiene, luni, după ședința Consiliului de Securitate.
De asemenea, Ruginiene a mai subliniat că Lituania nu va exclude invocarea Articolului 4 din Tratatul NATO.
Premierul lituanian a mai anunțat faptul că țara sa va începe să doboare baloanele contrabandiștilor care trec granița din Belarus, după ce acestea au întrerupt în repetate rânduri traficul aerian, notează Reuters.
Incidentele din Lituania se adaugă unui tipar îngrijorător în Europa în ultimele luni, alimentând temerile că operațiuni sub acoperire pot viza infrastructura fără avertisment.
Joia trecută, Lituania a declarat că două avioane militare ruse au intrat în spațiul său aerian timp de aproximativ 18 secunde. Potrivit armatei lituaniene, avioane spaniole Eurofighter Typhoon ale Poliției Aeriene Baltice a NATO au fost mobilizate și patrulează zona după incursiunea aeronavelor rusești.
Aeroporturile din München, Oslo și Copenhaga au suferit întreruperi scurte din cauza unor presupuse drone, declanșând alerte mai ample în rândul membrilor NATO, pe fondul creșterii încălcărilor spațiului aerian.
„În primul rând, nu vom pierde timpul. În acest moment, Coaliția pierde timp. Avem un deadline care e data de 28 noiembrie, iar propunerea noastră este că până vine motivarea din partea CCR să constituim acest grup de lucru, să finalizăm un proiect de lege pe care, din perspectiva noastră, ar trebui să-l aprobăm rapid și data de 28 noiembrie să ne prindă cu această lege aprobată. În primul rând, să nu uităm, România are nevoie de o clarificare și de o întoarcere la normalitate și de o lege în acest domeniu”, spune Sorin Grindeanu.
El afirmă că dacă data de 28 noiembrie este cumva depășită „ne-ar duce să și pierdem bani”.
„Dincolo din injustiția, care acum e generatoare la alte categorii sociale de revoltă, prin neaprobarea unei asemenea legi, am ajuns în situația în care am și pierdut banii europene. (…) Dar o să merg mâine (marți, la ședința coaliției – n.r.) și o să mergem acolo și o să spunem argumente. (…) Eu am avut o întâlnire la sfârșitul săptămânii decâte, nu pentru a discuta lucruri care țin de cuantumul pensiei, de perioada de tranziție, ci pentru a vedea dacă acești oameni sunt dispuși și sunt la dialog. Sigur că e nenegociabil să discutăm o altă vârstă decât 65 de ani pensionarea. Sigur că nu ne interesează să avem o lege cum e acum, să fie 100% pensia, cum e salariul. Astea sunt lucruri care sunt de bun simț și pe care nu avem cum să le negociem. Dar și să stăm acum și să pierdem timpul, pentru că noi pierdem timpul în acest moment, și ceea ce propun eu și propune PSD-ul este ca mâine, în coaliție, să dăm drumul la acest grup de lucruri și rapid, pentru că nu sunt foarte multe lucruri, cred eu, care trebuie a fi discutate, să avem un proiect de legătură”, adaugă liderul interimar al PSD.
Premierul Ilie Bolojan a afirmat joi că reforma pensiilor speciale ale magistraților va fi reluată imediat ce Curtea Constituțională își va motiva decizia de respingere pe motive de formă.
Lipsa avizului CSM coroborat cu neașteptarea curgerii de către Guvern a întregului termen de 30 de zile necesar obținerii acestuia încalcă art.1 alin.(3) și (5) raportat la art.133 alin.(1) și art.134 alin.(4) din Constituție, anunță CCR după ce a respins reforma pensiilor magistraților.
Fostul ministru al Culturii, Raluca Turcan, a reacționat dur la anunțurile privind reorganizările și concursurile demarate de actualul ministru al Culturii, acuzând lipsă de transparență și posibile conflicte de interese.
„Înțeleg că la Ministerul Culturii au fost demarate concursuri și procese de reorganizare. Foarte bine – astfel de demersuri sunt necesare. Întrebarea este însă: cum și din ce motive sunt ele realizate?”, a scris Raluca Turcan pe rețelele sociale.
Fostul ministru susține că, în mandatul său, a organizat concursuri doar în instituțiile unde existau „blocaje sau conflicte serioase”, iar pentru restul cazurilor a inițiat modificarea Legii managementului instituțiilor publice de cultură, un proiect legislativ aproape finalizat.
Turcan acuză actuala conducere a Ministerului Culturii că reorganizările recente „riscă să semene mai degrabă a feudalizare decât a preocupare reală pentru performanță”.
Ea a atras atenția și asupra unei posibile situații de conflict de interese, afirmând că prima propunere de comasare vizează Teatrul de Operetă <Ion Dacian> — instituție unde actualul ministru ar fi dorit să devină manager, dar nu a promovat concursul de management.
„Pentru că nu a promovat el însuși concursul, a deschis un proces împotriva Ministerului Culturii, unde anterior a fost secretar de stat și acum este ministru. Instituția Ministerului Culturii trebuie ferită de suspiciuni de conflict de interese”, a subliniat Raluca Turcan.
Ea mai acuză graba cu care sunt organizate noile concursuri „în baza unei legi vechi, depășite”, deși noua lege a managementului cultural ar putea fi adoptată „în maximum o lună”.
Turcan a încheiat avertizând că „ultimul lucru, mai grav chiar decât deficitul bugetar, este ca în România cultura și educația prin cultură să fie puse între paranteze. Atunci, da, nu va mai fi nimic de făcut”.
Sorin Grindeanu a spus că Organizația București a propus ca Daniel Băluță să fie candidatul PSD pentru Primăria Municipelui București.
„De asemenea, întărește ceea ce era, cred, evident și pentru dumneavoastră, ca vicepreședinta regională în moțiunea pe care am depus-o pe București-Ilfov este doamna Gabi Firea, care întărește, bineînțeles, echipa din experiența pe care domnia sa o are”, a spus Sorin Grindeanu.
Potrivit acestuia, în prima parte a zilei de marți, PSD va avea un Comitet Politic Național pentru ca decizia să fie luată și statutar, deoarece în statutul PSD, candidații la consiliile județene și candidații la municipiile reședință de județ, inclusiv candidatul la Primăria Generală, sunt validați prin votul Consiliului Politic Național.
„Scopul nostru este acela de a recâștiga Primăria Generală a Capitalei. Ne propunem acest lucru și, de data aceasta, sunt convinsă că vom fi mult mai bine organizați și suntem acum și solidari între noi și intrăm în această campanie cu prima șansă și sunt absolut convinsă că, prin colegul nostru Daniel Băluță, vom recâștiga Primăria Generală a Capitalei”, a declarat, luni, Firea.
Fostul primar al Capitalei afirmă că ceea ce se întâmplă în această perioadă în București „nu este de dorit și cetățenii își doresc o schimbare în ceea ce privește traficul, termoficarea, curățenia, investițiile din spitale, ceea ce se întâmplă în parcuri, că, până la urmă, lucrurile care par mici sunt importante pentru cetățeni”.
Gabriela Firea afirmă că PSD pleacă de pe prima poziție în cursa electorală și vrea ca Băluță să nu treacă prin ceea ce a trecut ea, și anume să fie o „victimă din punct de vedere politic”: „Vrem să-i oferim absolut toate instrumentele necesare și umane, care sunt cele mai importante, spun eu, sinceritatea noastră, coagularea echipei, de asemenea, forța politică și forța administrativă. De aceea, împreună cu președintele interimar Sorij Grindeanu și cu colegii noștri de la cele șase sectoare, am decis să-i predau ștafeta, din punct de vedere politic, colegului meu Daniel Băluță, ștafeta Organizației PSD Municipiul București”.
Firea adaugă că face acest gest „cu inima deschisă, cu sinceritate, fără resentimente”.
„Pot anunța astăzi că lucrăm la un nou plan, RESourceEU, similar inițiativei REPowerEU, care ne-a ajutat să depășim criza împreună după ce (Vladimir) Putin a tăiat livrările de energie fosilă. Obiectivul este de a asigura accesul la surse alternative de materii prime critice”, a declarat Von der Leyen în cadrul evenimentului Berlin Global Dialogue, desfășurat în capitala germană, scrie EFE.
Von der Leyen a făcut referire astfel la criza energetică pe care au traversat-o țările europene în urma invaziei Rusiei în Ucraina, moment în care Moscova a oprit livrările de hidrocarburi către Europa.
„Am învățat lecția într-un mod dureros în ceea ce privește energia și nu vom repeta greșeala cu materiile prime critice”, a afirmat președinta CE în cel mai important discurs al zilei de sâmbătă din cadrul Berlin Global Dialogue, o reuniune internațională la care au participat figuri politice și economice de prim plan pentru a discuta chestiuni geopolitice și geoeconomice.
Un plan împotriva presiunilor externeVon der Leyen a declarat, de la tribuna din Berlin, că planul său privind materiile prime critice — esențiale pentru dezvoltarea produselor tehnologice dintr-o gamă largă de sectoare — servește intereselor industriilor europene și reprezintă un răspuns la un nou context geoeconomic marcat de ostilitate.
Ea a subliniat că în prezent există țări care folosesc lanțurile de aprovizionare, tarifele și alte măsuri non-comerciale ca „instrumente de presiune”.
În special, Von der Leyen a menționat decizia recentă a guvernului chinez din 9 octombrie, prin care a restricționat exportul tehnologiilor legate de pământurile rare.
Risc în dependența de resursele chinezeVon der Leyen a descris aceste acțiuni ale Chinei drept „un risc semnificativ”, deoarece îngreunează dezvoltarea industriei de pământuri rare în alte țări.
„Dacă ne gândim că peste 90% din consumul nostru de magneți din pământuri rare provine din importuri din China, vedem clar riscul pentru Europa și pentru sectoarele noastre industriale strategice — de la industria auto la cea a motoarelor, apărare, aerospațial, inteligență artificială sau centre de date”, a explicat ea.
Referitor la China, Von der Leyen a precizat că, pe lângă eforturile de a găsi soluții prin dialog cu gigantul asiatic, Uniunea Europeană este „pregătită să folosească toate instrumentele disponibile pentru a răspunde, dacă va fi necesar”.
Potrivit președintei CE, noul plan european va căuta soluții pe termen scurt, mediu și lung pentru a obține surse alternative de materii prime critice.
Acorduri ca parte a planuluiPrintre ideile planului, potrivit lui Von der Leyen, se numără atât găsirea de soluții în colaborare cu China, cât și reciclarea materiilor prime critice în Europa, dar și accelerarea încheierii de acorduri cu țări precum Ucraina, Canada, Kazahstan, Uzbekistan sau Chile, precum și cu teritoriul autonom danez Groenlanda.
Von der Leyen a subliniat, de asemenea, că „Europa are un plan” general pentru a face față unei lumi marcate de rivalități precum cea dintre China și Statele Unite pe plan comercial, sau de o economie globală tot mai dominată de confruntare, nu de cooperare.
Ca rezultat al reacției Europei la această nouă realitate, Von der Leyen a evidențiat noile acorduri semnate cu Mercosur, Mexic, Indonezia și Elveția.
„Avansăm cu Filipine, Thailanda, Malaezia, Emiratele Arabe Unite și altele. Aceste noi parteneriate deschid piețe în expansiune, întăresc securitatea economică și previn blocajele din lanțurile noastre de aprovizionare”, a afirmat ea.
„Europa trebuie să-și folosească greutatea geoeconomică în avantajul propriu și să își urmărească interesele”, a conchis Von der Leyen.
