În urmă cu puţin timp, prin apel la 112 a fost solicitat ajutorul pompierilor militari în cazul producerii unui accident naval în apropiere de localitatea Maliuc, judeţul Tulcea.
Din primele informaţii, este vorba despre o ambarcaţiune în care se aflau 12 persoane, care a intrat în mal.
Către locul intervenţiei se deplasează o ambarcaţiune SMURD din cadrul Pichetului de Pompieri Nave Operative Crişan şi 2 ambulanţe din cadrul Serviciului de Ambulanţă Judeţean Tulcea.
Încă nu se ştie cum s-a produs accidentul şi nici care este starea persoanelor din ambarcaţiune.
Articolul Accident naval la Tulcea. O ambarcaţiune cu 12 persoane a intrat în mal apare prima dată în Mediafax.
ISU Neamţ transmite că echipa pirotehnică a intervenit vineri în satul Luţca din comuna Sagna pentru asanarea unui proiectil exploziv de calibru 105 mm.
Proiectilul a fost descoperit în albia râului Siret de un bărbat în vârstă de 23 ani în timp ce se afla la scăldat.
Echipa pirotehnică, cu ajutorul echipamentelor specifice din dotarea autospecialei pirotehnice, a verificat zona în care a fost găsit proiectilul pe o suprafaţă de 100 mp şi nu a mai descoperit alte elemente de muniţie.
Proiectilul descoperit, ce provine din Al Doilea Război Mondial, a fost preluat şi depozitat în condiţii de siguranţă într-un depozit special amenajat pentru a fi ulterior distrus.
Articolul Proiectil exploziv de calibru 105 milimetri a fost găsit în albia râului Siret apare prima dată în Mediafax.
Noua acciză, cuprinsă între 76,19 şi 83,81 lei/hectolitru, ar putea duce la creşterea artificială a preţurilor, pierderea competitivităţii pe pieţele externe şi falimentul multor producători mici şi mijlocii, potrivit APEV. Acciza echivalează cu o creştere de până la 25% faţă de preţul de producţie în cazul vinurilor economice. Marja de profit în acest segment este sub 10%, ceea ce va face modelul de business nesustenabil.
Această decizie vine într-un context dificil, spun producătorii şi exportatorii de vin. Şi asta pentru că în 2024, producţia de vin a scăzut cu aproape 20% din cauza schimbărilor climatice, costurile de producţie, energie, transport, forţă de muncă sunt în continuă creştere, iar vinurile de import intră pe piaţă la preţuri tot mai mici, iar vinul românesc riscă să dispară de pe rafturile consumatorilor.
„Este ca şi cum, după o cursă grea, ni se cere să mai alergăm încă un kilometru, dar cu o povară în spate”, declară Mihnea Olariu, preşedintele APEV.
Consecinţele pot fi resimţite la nivelul întregii societăţi, atrage atenţia APEV.„Industria vinului nu înseamnă doar sticlele de pe raft, ci locuri de muncă în sate, continuitate pentru ferme de familie şi şansa ca tinerii să rămână în zonele rurale. Această acciză ar putea genera: scăderi de vânzări estimate: –6% până la –12%, falimente în segmentul vinurilor vrac şi bag-in-box, unde marjele sunt deja minime, creşterea şomajului în zonele unde viticultura este principală sursă de venit şi totodată, migraţia accelerată a tinerilor, care vor vedea agricultura ca pe un drum fără viitor. În paralel, pot apărea distorsiuni de piaţă şi stimulente negative”, potrivit unui comunicat transmis de APEV.
Legea creează inegalităţi între producători: cei care deţin antrepozite fiscale vor suporta costuri administrative şi de conformare, cei fără antrepozit (micii producători) pot rămâne neaccizaţi, stimulând fragmentarea artificială a companiilor pentru a evita accizarea, potrivit APEV.
De asemenea, legea va încuraja piata neagră şi autoconsumul: din cele 3,68 mil. hl produse în 2024, doar 0,88 mil. hl au fost certificate (~24%). Restul de ~76% nu sunt fiscalizate, nefiind DOC/IG sau provenind din viţă hibridă. În acelaşi timp, creşterea preţului pe piaţa oficială va stimula şi mai mult comercializarea neoficială.
România nu trebuie să taxeze vinul doar pentru că „se poate”. 15 ţări europene nu aplică acciză pe vin, iar altele, cum ar fi Franţa (acciză: 3,94 EUR/hl, de 5 ori mai mică decât cea propusă în România) au taxe simbolice, de cinci ori mai mici decât cele propuse la noi, spune APEV.
Bulgaria şi Ungaria investesc în cramele lor, pentru că au înţeles că vinul e mai mult decât o băutură, e un produs strategic, cu suflet.„Ce cerem? Respect, nu privilegii Producătorii români nu cer tratamente speciale, ci condiţiile pentru a-şi desfăşura activitatea într-un mediu prielnic. Vinul românesc merită mai mult. Este nevoie sa întelegem că în spatele fiecărei sticle de vin românesc stă o poveste de familie, scrisă cu efort şi pasiune, transmise din generaţie în generaţie. APEV solicită public retragerea de urgenţă a proiectului de acciză pe vinul liniştit şi deschiderea unui dialog real cu reprezentanţii industriei”, m ai solicită APEV.
Articolul Taxa pe vin loveşte viticultura românească. Producători: Riscăm falimente în lanţ şi scumpiri masive apare prima dată în Mediafax.
Trump a declarat reporterilor la bordul Air Force One că a avut o convorbire bună cu Zelenski, repetând că a fost „foarte nemulţumit” de convorbirea sa cu Putin cu o zi mai devreme, dat fiind refuzul liderului rus de a lucra la o încetare a focului, scrie Reuters.
Întrebat dacă Statele Unite ar fi de acord să furnizeze mai multe rachete Patriot Ucrainei, aşa cum a cerut Zelenski, Trump a spus: „Vor avea nevoie de ele pentru apărare… Vor avea nevoie de ceva pentru că sunt loviţi destul de puternic”.
Trump a lăudat eficacitatea rachetelor Patriot, numind arma „destul de uimitoare”.Întrebat despre perspectivele unei încetări a focului, Trump a spus: „Este o situaţie foarte dificilă… Am fost foarte nemulţumit de convorbirea mea cu preşedintele Putin. El vrea să meargă până la capăt, doar să continue să ucidă oameni – nu este bine”.
Zelenski a declarat că a fost de acord să lucreze la creşterea capacităţii Kievului de a „apăra cerul” pe măsură ce atacurile ruseşti se intensifică, adăugând într-un mesaj pe Telegram că a discutat cu liderul american despre producţia comună de apărare, precum şi despre achiziţii şi investiţii comune.
Ucraina a cerut Washingtonului să îi vândă mai multe rachete şi sisteme Patriot pe care le consideră esenţiale pentru apărarea oraşelor sale de intensificarea atacurilor aeriene ruseşti.Decizia Washingtonului de a întrerupe unele livrări de arme către Ucraina a provocat avertismente din partea Kievului că această măsură îi va slăbi capacitatea de a se apăra împotriva loviturilor aeriene şi a avansurilor Rusiei pe câmpul de luptă. Germania a declarat că este în discuţii pentru a cumpăra sisteme de apărare antiaeriană Patriot pentru a umple golul.
O sursă informată cu privire la convorbirea Trump-Zelenski a declarat pentru Reuters că sunt optimişti că livrările de rachete Patriot ar putea fi reluate după ceea ce au numit o conversaţie „foarte bună” între preşedinţi.
Articolul Trump afirmă că Ucraina va avea nevoie de rachete Patriot pentru apărarea sa şi îl critică pe Putin apare prima dată în Mediafax.
Poliţia Neamţ a transmis că în noaptea de vineri spre sâmbătă, în jurul orei 23.00, poliţiştii din cadrul Secţiei de Poliţie Rurală Târgu Neamţ au efectuat semnal de oprire a unei autoutilitare, care se deplasa pe DJ 155C, în afara localităţii Mănăstirea Neamţ.
Întrucât şoferul autoutilitarei nu s-a conformat semnalului poliţiştilor, poliţiştii au pornit în urmărirea acestuia.
După aproximativ 1 km, şoferul a pierdut controlul asupra direcţiei de deplasare, lovind un arbore.
În urma impactului, şoferul, un tânăr în vârstă de 27 de ani, din Brusturi, a fost rănit. Acesta a fost testat alcoolscopic, rezultatul indicând o concentraţie de 0,58 mg/l alcool pur în aerul expirat.
În cauză, poliţişti continuă cercetările sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de vătămare corporală din culpă şi conducerea unui vehicul sub influenţa băuturilor alcoolice.
Articolul Șofer băut urmărit de Poliție în Neamț s-a izbit cu autoutilitara de un copac. A fost rănit și este cercetat penal apare prima dată în Mediafax.
Trump, care a vorbit cu reporterii la bordul avionului Air Force One în timpul călătoriei sale către New Jersey, a refuzat să numească ţările implicate, afirmând că acestea vor fi făcute publice luni.
Trump le-a spus joi reporterilor că se aştepta ca primul lot de scrisori să fie trimis vineri, o sărbătoare naţională în Statele Unite, însă data a fost modificată.
Într-un război comercial global care a zguduit pieţele financiare şi a declanşat o luptă între factorii de decizie pentru a-şi proteja economiile, Trump a anunţat în aprilie o rată tarifară de bază de 10% şi sume suplimentare pentru majoritatea ţărilor, unele ajungând până la 50%.
Cu toate acestea, toate tarifele, cu excepţia ratei de bază de 10%, au fost suspendate ulterior pentru 90 de zile, pentru a acorda mai mult timp negocierilor în vederea încheierii unor acorduri.
Această perioadă se încheie pe 9 iulie, deşi Trump a declarat vineri dimineaţă că tarifele ar putea fi şi mai mari – ajungând până la 70% – majoritatea urmând să intre în vigoare pe 1 august.
„Am semnat câteva scrisori şi vor fi trimise luni, probabil douăsprezece”, a spus Trump, când a fost întrebat despre planurile sale în ceea ce priveşte tarifele. „Sume diferite de bani, tarife diferite”.
Trump şi principalii săi consilieri au declarat iniţial că vor iniţia negocieri cu zeci de ţări privind tarifele vamale, dar preşedintele SUA şi-a schimbat atitudinea faţă de acest proces după repetate eşecuri cu parteneri comerciali importanţi, printre care Japonia şi Uniunea Europeană.
El a abordat pe scurt acest subiect vineri seara, declarând reporterilor: „Scrisorile sunt mai bune… este mult mai uşor să trimiţi o scrisoare”.
El nu a abordat previziunea sa conform căreia ar putea fi încheiate unele acorduri comerciale mai ample înainte de termenul limită de 9 iulie.
Schimbarea strategiei Casei Albe reflectă provocările legate de finalizarea acordurilor comerciale privind toate aspectele, de la tarife la bariere netarifare, cum ar fi interdicţiile privind importurile agricole, şi în special în ceea ce priveşte accelerarea calendarului.
Majoritatea acordurilor comerciale anterioare au necesitat ani de negocieri pentru a fi finalizate.Singurele acorduri comerciale încheiate până în prezent sunt cu Marea Britanie, care a ajuns la un acord în luna mai pentru a menţine o rată de 10% şi a obţinut un tratament preferenţial pentru unele sectoare, inclusiv automobile şi motoare de avion, şi cu Vietnamul, reducând tarifele pentru multe produse vietnameze la 20% de la 46%, cât ameninţase anterior. Multe produse americane ar putea intra în Vietnam fără taxe vamale.
Acordul preconizat cu India nu s-a concretizat, iar diplomaţii UE au declarat vineri că nu au reuşit să obţină un progres în negocierile comerciale cu administraţia Trump şi că ar putea încerca acum să prelungească status quo-ul pentru a evita creşterea tarifelor.
Articolul Trump spune că scrisorile privind tarifele vamale adresate celor 12 ţări vor fi trimise luni apare prima dată în Mediafax.
El a declarat reporterilor aflaţi la bordul avionului Air Force One că, în opinia sa, programul nuclear al Teheranului a fost blocat definitiv, deşi Iranul ar putea să-l reia într-o altă locaţie.
Trump a declarat că va discuta despre Iran cu premierul israelian Benjamin Netanyahu, luni, când acesta va vizita Casa Albă.
„Aş spune că este amânat definitiv”, a declarat Trump în timp ce se îndrepta spre New Jersey după celebrarea Zilei Independenţei la Casa Albă. „Cred că ar trebui să înceapă dintr-o altă locaţie. Şi dacă ar începe, ar fi o problemă”.
Trump a afirmat că nu va permite Teheranului să reia programul nuclear, adăugând că Iranul dorea să se întâlnească cu el.
Agenţia de supraveghere nucleară a ONU a declarat vineri că şi-a retras ultimii inspectori rămaşi în Iran, pe fondul adâncirii impasului privind întoarcerea acestora la instalaţiile nucleare ale ţării bombardate de Statele Unite şi Israel.
Statele Unite şi Israelul susţin că Iranul îmbogăţea uraniu pentru a construi arme nucleare. Teheranul insistă că programul său nuclear are scopuri paşnice.
Israelul a lansat primele atacuri militare asupra instalaţiilor nucleare iraniene în cadrul unui război de 12 zile cu Republica Islamică, în urmă cu trei săptămâni. De atunci, inspectorii Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică nu au mai putut inspecta instalaţiile iraniene, chiar dacă şeful AIEA, Rafael Grossi, a declarat că aceasta este prioritatea sa principală.
Parlamentul iranian a adoptat o lege care suspendă cooperarea cu AIEA până când siguranţa instalaţiilor sale nucleare va putea fi garantată. Deşi AIEA afirmă că Iranul nu a informat-o încă în mod oficial cu privire la nicio suspendare, nu este clar când inspectorii agenţiei vor putea reveni în Iran.
Iranul a acuzat agenţia că a pregătit efectiv terenul pentru bombardamente prin publicarea unui raport damnant pe 31 mai, care a dus la adoptarea unei rezoluţii de către Consiliul Guvernatorilor AIEA, format din 35 de ţări, prin care Iranul a fost declarat în încălcare a obligaţiilor sale de neproliferare. Atacurile militare ale Statelor Unite şi Israelului au distrus sau avariat grav cele trei instalaţii de îmbogăţire a uraniului din Iran. Însă nu era foarte clar ce s-a întâmplat cu cea mai mare parte din cele nouă tone de uraniu îmbogăţit ale Iranului, în special cu cele peste 400 kg (880 livre) îmbogăţite până la o puritate de 60%, la un pas de a fi utilizate în scopuri militare.
Articolul Trump afirmă că Iranul nu a acceptat inspecţiile şi nu a renunţat la îmbogăţirea uraniului apare prima dată în Mediafax.
Conform AP, Chelsea a trecut în noaptea de vineri spre sâmbătă de Palmeiras, scor 2-1, într-un meci contând pentru sferturile de finală ale Cupei Mondiale a Cluburilor, disputat în faţa a peste 65.000 de spectatori pe Lincoln Financial Field din Philadelphia.
Cole Palmer a deschis scorul pentru londonezi în minutul 16, reuşind primul său gol în competiţie, după o acţiune iniţiată de Trevoh Chalobah.
Tânărul brazilian Estêvão, în vârstă de doar 18 ani şi care urmează să se alăture chiar lui Chelsea în această vară, a egalat pentru Palmeiras în minutul 53 cu un şut plasat din unghi.
Golul victoriei a venit târziu, în minutul 83, când Malo Gusto a trimis spre poartă după un corner scurt, iar mingea a fost deviată de fundaşul Agustin Giay şi apoi de portarul Weverton, fiind în cele din urmă considerată autogol de FIFA.
Articolul Chelsea se califică în semifinalele Cupei Mondiale FIFA după o victorie cu 2-1 în faţa lui Palmeiras apare prima dată în Mediafax.
Declarația, făcută în timpul unei întâlniri tensionate la Bruxelles, reflectă o realitate geopolitică incomodă: China ar prefera un război prelungit în Ucraina, care să mențină atenția și resursele Statelor Unite concentrate în Europa, și nu asupra rivalității cu Beijingul în Indo-Pacific. Oficialul a relatat că întâlnirea de patru ore cu Kaja Kallas a fost marcată de „schimburi dure, dar respectuoase”, cu teme precum securitatea cibernetică, dezechilibrele comerciale, Taiwan, Orientul Mijlociu și pământurile rare.
China și războiul din Ucraina. Între neutralitate declarată și interese strategiceDeși purtătoarea de cuvânt a Ministerului de Externe chinez, Mao Ning, a reafirmat vineri că „China nu este parte în problema Ucrainei” și că susține o „soluție politică rapidă”, declarațiile recente contrazic retorica publică. Poziția exprimată de Wang Yi dezvăluie că Beijingul are un interes strategic în menținerea conflictului și în păstrarea alianței „fără limite” cu Rusia, anunțată de Xi Jinping chiar înainte de invazie.
Dovezi de implicare indirectă: drone chineze și companii sancționateUcraina a prezentat dovezi potrivit cărora drone folosite de Rusia au componente chinezești. Ministrul adjunct de externe ucrainean, Andrii Sîbiha, a publicat imagini cu fragmente ale unei drone Geran-2, lansate de Rusia asupra Kievului, pe care era inscripționat că fuselajul fusese fabricat în China, pe 20 iunie. În plus, Ucraina a sancționat companii chineze pentru livrări de tehnologie și componente militare către Rusia.
Într-un atac recent asupra orașului Odesa, Consulatul General al Chinei a suferit pagube, un semnal simbolic privind complexitatea implicării chineze. Sîbiha a transmis că acțiunile Moscovei implică tot mai multe state, de la trupe nord-coreene, arme iraniene, până la producători chinezi.
Articolul China își arată fața reală în conflictul din Ucraina. Beijingul nu vrea ca Rusia să piardă războiul apare prima dată în Mediafax.
Incendiul la sinagoga din estul capitalei statului Victoria a izbucnit vineri seara, a declarat poliţia într-un comunicat. Pompierii au stins flăcările de la intrare şi nu au existat răniţi printre cele 20 de persoane aflate în interior.
„Orice atac asupra unui lăcaş de cult este un act de ură, iar orice atac asupra unui lăcaş de cult evreiesc este un act de antisemitism”, a declarat sâmbătă premierul statului Victoria, Jacinta Allan, într-un comunicat.
Poliţia a declarat că suspectează că atacul, în cadrul căruia s-a turnat lichid inflamabil pe uşa din faţă a sinagogii şi s-a dat foc, a fost comis de un bărbat. Acesta nu a fost identificat, dar se crede că este de rasă albă şi are vârsta de aproximativ 30 de ani.
„În societatea noastră nu este loc pentru comportamente antisemite sau bazate pe ură”, a declarat poliţia.
Alex Ryvchin, co-CEO al Consiliului Executiv al Evreilor Australieni, o organizaţie umbrelă pentru evreii din Australia, a declarat într-un comunicat că incendiul a avut loc în timp ce cei din interior se aşezaseră la masa de Shabbat.
„Aceste evenimente reprezintă o escaladare gravă îndreptată împotriva comunităţii noastre”, a declarat Ryvchin.
Australia a înregistrat mai multe incidente antisemite în acest an, case, şcoli, sinagogi şi vehicule fiind ţinta actelor de vandalism şi incendiere, ceea ce a stârnit furia Israelului, aliatul tradiţional al ţării.
Printre aceste incidente se numără şi un plan fals pus la cale de crima organizată pentru a ataca o sinagogă din Sydney folosind o caravană încărcată cu explozibili, cu scopul de a distrage atenţia poliţiei, a declarat poliţia în luna martie.
Articolul O sinagogă a fost incendiată în Melbourne. Autorităţile australiene condamnă atacul apare prima dată în Mediafax.
