„Acum este momentul pentru o Europă cu două viteze”, a declarat ministrul german al Finanțelor, Lars Klingbeil, marți, la un eveniment organizat de publicația Die Welt, la Berlin, relatează Reuters.
Miniștrii de Finanțe din Germania și Franța vor să crească competitivitatea UE printr-un nou format care să reunească principalele șase economii din bloc, potrivit unei scrisori a ministrului german consultate de Reuters marți.
În document, Klingbeil îi invită pe partenerii din Franța, Polonia, Spania, Italia și Olanda la o videoconferință miercuri, pentru a stabili o agendă ambițioasă și concretă menită să întărească suveranitatea, reziliența și competitivitatea Europei.
„Pentru a supraviețui într-un context geopolitic tot mai imprevizibil, Europa trebuie să devină mai puternică și mai rezilientă”, a scris Klingbeil în scrisoarea adresată omologilor săi.
Plan în patru puncteScrisoarea consultată de Reuters include un plan în patru puncte pentru avansarea uniunii piețelor de capital, consolidarea monedei euro, o mai bună coordonare a investițiilor în apărare și asigurarea accesului la materii prime.
Klingbeil a declarat că această coaliție de state trebuie să accelereze progresele privind Uniunea Economiilor și Investițiilor, pentru a crea condiții mai bune de finanțare pentru companiile europene, în special pentru start-up-uri și scale-up-urile din Europa.
Al doilea punct vizează consolidarea rolului internațional al euro ca monedă de refugiu, bazată pe predictibilitate și statul de drept, ministrul german cerând reducerea birocrației și întărirea suveranității în domeniul plăților.
În ceea ce privește cheltuielile pentru apărare, Klingbeil a solicitat o cooperare mai strânsă între statele membre și includerea fermă a apărării ca prioritate în următorul buget multianual al UE, „transformând apărarea într-un motor de creștere economică”.
Pentru securizarea aprovizionării cu materii prime, ministrul a spus că eforturile de consolidare a rezilienței lanțurilor de aprovizionare pentru mineralele critice trebuie intensificate, inclusiv printr-un angajament strategic mai puternic cu partenerii internaționali.
Ministra Mediului spune că arderile de deșeuri sunt o problemă națională.
„Avem o problemă națională, inclusiv de securitate pentru populație, pentru sănătatea publică, arderile ilegale de deșeuri”, a spus Buzoianu, marți seara, la Euronews România.
Ea spune că în 2025 s-au dat amenzi record în acest domeniu, iar procentul de colectare a amenzilor este peste 90%.
Diana Buzoianu a explicat că la Sintești au fost mai multe controale în ultimele luni, în urma cărora s-au dat amenzi, s-au ridicat zeci de tone de deșeuri și s-au deschis dosare penale.
„După ce am făcut controlul în Sintești, ne-am dus în județele, în orașele de lângă, unde sunt depozitele, adică cei care cumpără acest fier, cei care după aia vând și care fac, să zicem, partea, sunt prima verigă de a face profit din aceste arderi legale”, a adăugat ministra.
„Repet, aceste amenzi vor fi plătite și au fost în mare parte plătite deja. Problema este la plângerile penale. Aici se rupe, de fapt, filmul, pentru că noi venim cu autoritatea de mediu și deschidem, facem plângerile, facem sesezările penale. Dacă aceste dosare nu se duc la final, dacă nu există condamnări, mesajul transmis pentru infractori este: scapi cu o singură amendă”, a mai spus Buzoianu.
Discuții cu procuroriiAceasta adaugă că sunt discuții permanente cu procurorii și că „încercăm să îmbunătățim inclusiv procesele de la Garda de Mediu, de la Garda Forestieră, să le dăm documentele de control cât mai aproape de exact ce au ei nevoie ca să poată să facă intervențiile cât mai rapid, să poată să ducă cât mai rapid la finalizare dosarele”.
„Asta este schimbarea, dacă vreți, de paradigmă, pentru că eu vreau să lucrăm alături de acești procurori, să reușim, în sfârșit, să se transmită un semnal foarte clar, că infractorii de mediu sunt și condamnați. Nu mai putem să stăm să se prescrie dosarele în instanțe, pentru că astfel, mesajul este: noi toți plătim cu patru ani din viață din cauza poluării aerului, iar cei care ne otrăvesc arzând toate deșeurile lângă casa noastră scapă”, a mai declarat Diana Buzoianu.
Incidentul a avut loc în localitatea Oullins-Pierre-Bénite din sudul orașului Lyon. Autoritățile au anunțat că victima era împreună cu fostul prieten când a fost atacată de băiat și alte trei fete cu vârste între 14 și 17 ani, informează Le Figaro.
După ce a fost atacată, victima a fost dusă într-un subsol, unde una dintre adolescente a înjunghiat-o în coapsă cu un cuțit, o alta a stropit-o cu conținutul unui stingător, provocându-i arsuri grave, iar apoi grupul a dezbrăcat-o și i-a provocat mai multe tăieturi pe spate.
Fata a reușit să scape și a fost găsită luni dimineață. Poliția a identificat rapid doi dintre agresori, care au fost arestați luni dimineață în apartamentul unde fusese dusă adolescentă. Ceilalți doi minori, inclusiv fostul iubit, au fost arestați în aceeași seară.
Cei patru vor fi prezentați miercuri Parchetului pentru minori din Lyon.
Elevii din București fumează într-un procent îngrijorător, ba mai vin și la școală cu produse din tutun, arată Raportul privind implementarea Statutului elevului la nivelul Municipiului București (RISEMB), realizat de Consiliul Municipal al Elevilor București pentru anul școlar 2024 – 2025.
Raportul – care analizează respectarea drepturilor și obligațiilor elevilor, pe baza răspunsurilor colectate atât de la elevi, cât și de la cadrele didactice – arată că mai arată că 22,2% dintre elevii respondenți declară că, în ultimul an, au avut asupra lor alcool, tutun sau alte obiecte interzise, fie pentru uz personal, fie pentru alte persoane.
Tutunul și alcoolul sunt menționate explicit în RaportDeși majoritatea elevilor (77,8%) afirmă că nu au fost implicați în astfel de situații, procentul celor care recunosc posesia produselor din tutun indică o problemă persistentă în mediul școlar.
Raportul menționează explicit tutunul – inclusiv țigările – alături de alcool și alte substanțe, ca elemente care contravin regulamentelor școlare și pot afecta siguranța și sănătatea elevilor.
Totuși, majoritatea nu au astfel de obiecte asupra lorChiar dacă procentul elevilor care nu au astfel de stimulente asupra lor este mai mare decât al celorlalți autorii Raportului avertizează că nu avem de-a face cu un fenomen marginal, nu este izolat și nu are de gând să dispară de la sine, că este nevoie de măsuri de prevenție și de educație continuă.
Violența și respectarea drepturilor elevilorDar fumatul și deținerea produselor din tutun nu sunt singurele probleme din școlile din București.
22,2% dintre elevi au spus că au fost implicați în acte de violență, ceea ce indică necesitatea intensificării programelor de prevenție și promovare a respectului reciproc.
În cazuri izolate, profesorii au raportat prezența altor obiecte sau substanțe interzise: alcool, droguri, arme sau spray-uri lacrimogene.
În ce privește respectarea drepturilor elevilor, raportul analizează modul în care este aplicat Statutul elevului, inclusiv aspecte legate de discriminare, relația elev–profesor și climatul educațional.
Rutina digitală s-a schimbat fără anunț oficial și cu efecte acumulate în timp. Richard Rogers, directorul Digital Methods Initiative de la Universitatea din Amsterdam, descrie un proces prin care consumul de rețele sociale a crescut constant și s-a extins în toate categoriile demografice, până a depășit în multe țări alte forme de consum media, scrie El Economista.
În interpretarea sa, discuția nu se mai concentrează pe dacă rețelele sunt importante, ci pe cum funcționează, ce captează și ce prioritizează atunci când utilizatorul deschide aplicația.
„Ei bine, vreau să spun că nu există nicio îndoială că utilizarea rețelelor sociale a crescut în timp, nu-i așa? Și în toate categoriile demografice. Așa că acum mi-aș imagina că, în majoritatea țărilor, consumul de rețele sociale este deja mai mare decât orice alt tip de consum media”, a spus el.
De la peretele social la „Pentru tine”Schimbarea, explică Rogers, poate fi înțeleasă printr-o etichetă care concentrează această nouă epocă: post-rețele sociale (post social media). Termenul descrie o etapă în care feedul algoritmic a devenit centrul experienței și a înlocuit logica de a vedea mai întâi ce postează prietenii sau conturile urmărite.
Acest model este dominat de sisteme de tip „Pentru tine” (For You), care recomandă conținut la scară largă, reorganizează ce este vizibil și rescriu ideea de cronologie personală ca poartă de acces către informație și divertisment.
În această arhitectură, ceea ce apare pe ecran provine din semnale mici, dar repetate. Rogers explică faptul că preferințele sunt deduse din ceea ce utilizatorul privește și din micro-comportamente precum oprirea derulării pe un conținut, trecerea cursorului peste el, o privire scurtă sau o pauză de câteva secunde.
Sunt urme fine de atenție pe care sistemul le interpretează ca intenție, chiar și atunci când utilizatorul crede că interacțiunea a fost întâmplătoare. Această captare detaliată transformă mișcarea degetului pe ecran într-un registru al gusturilor, curiozităților și toleranțelor.
Scopul acestei citiri permanente a semnalelor este menținerea consumului. Rogers susține că algoritmul este conceput să livreze atât conținut care place, cât și conținut care provoacă disconfort.
El indică acest mecanism drept un punct central al economiei atenției. Există materiale pe care oamenii le consumă deși nu le-ar recunoaște cu ușurință ca fiind de interes pentru ei, iar sistemul le înregistrează și le oferă din nou. Această combinație generează o ofertă diversă și eclectică, care multiplică căile prin care timpul petrecut este prelungit.
„Toate semnalele pe care algoritmul le colectează acum sunt concepute pentru a-ți oferi mai mult conținut care îți place sau poate conținut care nu te-ar face să te simți bine cu tine însuți pentru că îți place, dar totuși l-ai urmărit și l-ai urmări din nou. Iar această ofertă este, să spunem, foarte eclectică.”
Sistemul preia distribuțiaRogers plasează acest model pe platformele actuale de consum intens: TikTok, X, YouTube Shorts și Instagram Reels. Acolo, feedul „Pentru tine” funcționează ca o secvență aproape infinită de conținut scurt, pregătit pentru a fi consumat unul după altul, într-un ritm care favorizează continuitatea în locul pauzei.
În analiza sa, această formă de distribuție împinge o schimbare culturală mai amplă. Cercetătorul susține că internetul deschis, adică acea parte a webului public accesibilă și interoperabilă, bazată pe standarde deschise, care nu este controlată de o singură platformă și permite navigarea liberă între site-uri și servicii, pierde teren.
Traficul și activitatea se concentrează tot mai mult în interiorul platformelor care funcționează ca ecosisteme închise, cu reguli proprii și mecanisme interne de circulație. Rogers descrie acest proces ca un declin al webului așa cum era cunoscut, în paralel cu o cultură în care oamenii privesc mai mult decât interacționează activ.
Se schimbă și sensul întrebării legate de cine produce conținutul vizibil. Rogers recunoaște rolul creatorilor profesioniști, care au învățat să lucreze cu feedurile algoritmice și cu comunitățile de urmăritori pentru a-și menține publicul. În această perspectivă, profesionalizarea presupune stăpânirea formatelor, disciplină de publicare și capacitatea de a interpreta semnalele de performanță din interiorul platformei.
Potrivit unui comunicat transmis de șeriful Chris Nanos, incidentul a avut loc în comunitatea Arivaca, situată la aproximativ 16 kilometri de granița dintre Statele Unite și Mexic, o zonă cunoscută pentru tranzitul imigranților.
O purtătoare de cuvânt a șerifului din comitatul Pima a anunțat că o persoană se află în stare critică după ce a fost împușcată în incidentul care a implicat agenți ai Poliției de Frontieră, notează Reuters.
Circumstanțele exacte ale evenimentului nu sunt deocamdată clare, iar identitatea persoanei rănite nu a fost făcută publică.
Incidentul se petrece pe fondul tensiunilor generate de acțiunile agenților federali de imigrație. Sâmbătă, în Minnesota, Alex Pretti, în vârstă de 37 de ani, asistent medical la terapie intensivă, a fost împușcat mortal, după ce, la începutul lunii, Renee Good, tot în vârstă de 37 de ani, a fost și ea ucisă de un ofițer al Serviciului de Imigrare și Vamă (ICE).
