She wrote on Facebook, „Nothing I posted on my personal Facebook page before taking office as Deputy Prime Minister holds any obligation for the Romanian state or government. All my comments and posts reflected my personal views as a Romanian citizen and member of civil society, exercising my right to free speech. The post that has drawn criticism was made in an emotionally charged context during a meeting in the Oval Office with President Zelensky, which influenced how I articulated my thoughts. I was not the only one disturbed by that event.”
Looking back, Gheorghiu expressed that she would not write in the same manner today, even without holding a public office. „Aside from the emotions of that moment, I hold deep respect for the United States of America, and I am grateful for the continuous contribution the U.S. has made toward Euro-Atlantic security, which also benefits Romania. I have confidence in the strategic partnership between Romania and the U.S. If appointed Deputy Prime Minister, I will loyally support and represent the Romanian government’s position in relation to the U.S. and the Trump administration,” she concluded.
To prevent compromising Romania’s relationship with the U.S. and avoid an irreparable diplomatic disaster with this strategic partner, Sorin Grindeanu stated that Ilie Bolojan should immediately withdraw his proposal to nominate Gheorghiu as Deputy Prime Minister.
Prime Minister Ilie Bolojan nominated Oana Gheorghiu, co-founder of the „Dăruieşte Viaţă” (Give Life) Association, for this crucial position in the Executive. It is noteworthy that, in February, Gheorghiu referred to U.S. President Donald Trump as a „thug.”
In February 2025, she wrote on her Facebook page, „Narcissism, madness, and imposture are destroying the world. To bow down before a criminal dictator and mistreat a person already in a vulnerable situation reveals a miserable character. It’s incredible what Volodymyr Zelensky is enduring, as well as how two hooligans who made it to the White House are treating a man.”
When asked if military personnel from other allied countries would arrive in Romania soon, the Minister of Defense replied, „We are in contact with all our allies and partners. We will see in the coming period if more troops will come. It is important to have more military personnel and capabilities. However, the most crucial aspect is to continue preparing and investing in the Romanian Army.”
The minister reported that he was informed on Monday about the partial withdrawal of American troops from Romania, adding that the only change concerns the Mihail Kogălniceanu Base. He clarified, „The American forces in Deveselu and Câmpia Turzii remain unchanged. The only alteration is at Mihail Kogălniceanu, where the rotational brigade, which previously came and went, will no longer be stationed here. In fact, they are currently not here. About a month ago, they left, and there were approximately 1,200 to 1,500 of them.”
When asked whether he considers the partial withdrawal of American troops a setback, Moșteanu replied, „I wish it weren’t so. However, every country prioritizes its own interests. Each nation sets its own strategy. The American allies announced earlier this year that they would be focusing more on the Indo-Pacific. Given that Europe has recognized this warning signal in recent years, especially with the outbreak of the war in Ukraine, it has begun to invest more in its own armed forces. Consequently, Europe has decided to take its defense into its own hands. This development is something we have all anticipated.”
Cetățenii și companiile din Sectorul 2 care au datorii mai mici de 40 de lei la impozite și taxe ar putea fi șterși din evidențele fiscale ale Direcției de Taxe, potrivit proiectului de hotărâre consultat de Mediafax, ce va fi supus joi votului consilierilor locali. Proiectul stabilește un plafon prin care datoriile mai mici de 40 de lei, aflate în sold la 31 decembrie 2025, vor fi anulate pentru fiecare contribuabil – fie persoană fizică, fie firmă.
Codul de procedură fiscală obligă ANAF să șteargă automat restanțele sub 40 de lei rămase în sold la 31 decembrie, însă autoritățile locale pot aplica aceeași regulă doar dacă adoptă o hotărâre în acest sens în consiliul local.
Costă mai mult recuperarea decât datoriaAmnistia are în vedere costurile recuperării prin executare silită, considerând că pentru astfel de restanțe, cheltuielile depășesc adesea beneficiul: “Costurile sunt fundamentate ca fiind în cuantum de 12 lei pentru fiecare astfel de procedură, la care se adaugă costurile umane și cheltuielile privind comunicarea cu confirmare de primire”, explică autoritățile.
Potrivit administrației locale de taxe și impozite, anularea acestor sume mărunte va „îmbunătăți recuperarea creanțelor bugetului local” și va duce la „reducerea costurilor și a consumului de resurse”, permițând concentrarea asupra marilor debitori.
Cum și când se aplicăÎn prezent, peste 7.000 de contribuabili sunt vizați de această măsură: 6.217 persoane fizice și 821 firme au restanțe mai mici de 40 lei, iar valoarea totală estimată a sumelor ce ar putea fi anulate este de 77.309 lei. Direcția de venituri a sectorului doi a precizat că cifrele sunt orientative și pot suferi modificări până la finalul anului viitor „ca urmare a plăților voluntare, a compensărilor din oficiu sau a recuperării prin executare silită”.
Măsura se va aplica la începutul lui 2026, după ce vor fi actualizate evidențele pe anul 2025. Creanțele fiscale curente, din anul 2025, sunt excluse din aplicarea acestei facilități.
Guvernul de la Vilnius a anunțat decizia de a prelungi închiderea celor două puncte de frontieră cu Belarus pentru majoritatea călătorilor, ca măsură de securitate în urma unei serii de incidente în spațiul aerian.
În cursul lunii octombrie, baloane încărcate cu țigări de contrabandă au determinat închiderea temporară a aeroporturilor lituaniene de cinci ori.
Prim Ministra, Inga Ruginienė a calificat acestea acte drept „război hibrid”, adăugând: „Înțelegem că această decizie va cauza neplăceri cetățenilor și mediului de afaceri, și ne pare rău pentru asta, dar tratăm securitatea cu maximă seriozitate”.
Măsura va rămâne în vigoare până la 30 noiembrie, însă vor exista câteva excepții: diplomații, cetățenii Uniunii Europene, NATO și ai Ucrainei care părăsesc Belarusul, persoanele aflate în tranzit către enclava rusă Kaliningrad și străinii care dețin vize umanitare eliberate de Lituania.
Președintele Belarusului, Alexander Lukașenko, a declarat marți că închiderea graniței de către Lituania este o „escrocherie nebunească”.
Familia Ștefaniei Szabo a cerut ca necropsia să fie făcută de un medic legist agreat, iar dacă anchetatorii aprobă cererea, necropsia să fie amânată pentru zilele următoare, scrie sansanews.ro.
Anchetatorii au extins cercetările și la ATI și UPU, secțiile spitalului care folosesc propofol, anestezicul pe care criminaliștii l-au găsit lângă trupul neînsuflețit al doctoriței, alături de alte două substanțe, diazepam și tramadol, potrivit aceleiași surse.
Se va face un inventar și la farmacia spitalului pentru a verifica dacă stocurile de propofol, corespund cu datele din documente, ce cantități au fost transferate către secțiile spitalului și cine a semnat pentru ridicarea lor. Vor fi verificate și stocurile de tramadol și diazepam.
De asemenea, anchetatorii au cerut imagini de pe camerele de luat vederi. „Se pare că, luni seară, înainte de a merge spre camera de gardă în care și-a găsit tragicul sfârșit, doctorița ar fi coborât jos, la UPU, acolo unde ar fi consultat câțiva pacienți. După aceea nu a mai fost văzută și nici nu a mai răspuns la telefon. Toată lumea și-a închipuit că se odihnește, iar urgențele au fost preluate de către celălalt medic chirurg aflat în gardă. Din informațiile noastre ar fi vorba despre medicul chirurg pediatru Alma Clinciu, care are și competențe de chirurgie generală”, adaugă sursa citată.
Ștefania Szabo a fost găsită moartă marți dimineață în camera de gardă a Secției Chirurgie.
Armata poloneză a anunțat miercuri: „Avioane de vânătoare poloneze au interceptat o aeronavă Il-20 care efectua o misiune de recunoaștere în spațiul aerian internațional, fără un plan de zbor depus și cu transponderul oprit. Aeronava nu a încălcat spațiul aerian polonez”.
Purtătorul de cuvânt al comandamentului operațional, Jacek Goryszewski, a declarat ca incidentul demonstrează vigilența forțelor armate.
Tensiunile în regiunea Mării Baltice au escaladat. În septembrie, trei avioane militare rusești au pătruns în spațiul aerian al Estoniei timp de 12 minute, la doar câteva zile după ce peste 20 de drone rusești au pătruns în spațiul aerian polonez.
Săptămâna trecută, generalul american Alexus Grynkewich, comandant suprem al forțelor NATO în Europa, a declarat că Federația Rusă va continua să testeze limitele Alianței deși reacția NATO a avut un efect de descurajare.
