Coordonată de o echipă de la Universitatea Princeton, cercetarea nu a implicat teste pe oameni, ci pe animale foarte apropiate de noi din punct de vedere biologic și al funcționării creierului: macacii rhesus.
Maimuțele au fost puse să identifice forme și culori pe un ecran și să privească în anumite direcții pentru a-și indica răspunsurile. În același timp, cercetătorii au folosit scanări cerebrale pentru a observa tipare suprapuse și zone comune de activitate în creierul animalelor.
Lego-uri cognitiveScanările au arătat că creierul maimuțelor folosește blocuri diferite de neuroni – „Lego-uri cognitive”, cum le numesc cercetătorii – pentru sarcini diferite.
Aceste blocuri pot fi reutilizate și recombinate în sarcini noi, demonstrând o flexibilitate neuronală cu care nici cele mai avansate modele de inteligență artificială nu pot concura, potrivit ScienceAlert.
„Modelele de inteligență artificială de ultimă generație pot atinge performanțe la nivel uman sau chiar suprauman în sarcini individuale”, spune neurocercetătorul Tim Buschman, de la Universitatea Princeton. „Dar au dificultăți când trebuie să învețe și să execute multe sarcini diferite”.
„Creierul este flexibil pentru că poate reutiliza componente ale cogniției în numeroase sarcini. Prin îmbinarea acestor «Lego-uri cognitive», creierul poate construi sarcini noi”.
Cum s-a desfășurat studiulAnimalele au trebuit să distingă între forme și culori în trei sarcini separate, dar înrudite, care le-au cerut să învețe constant și să aplice ceea ce știau de la o sarcină la următoarea.
Blocurile cognitive identificate de cercetători erau concentrate în cortexul prefrontal al creierului. Această regiune este asociată cu procese cognitive superioare – rezolvarea problemelor, planificarea, luarea deciziilor – și pare să joace un rol important în flexibilitatea cognitivă.
Cercetătorii au mai constatat că, atunci când anumite blocuri cognitive nu erau necesare, activitatea acestora scădea, ceea ce sugerează că creierul poate „pune deoparte” Lego-urile neuronale de care nu are nevoie imediat, pentru a se concentra mai bine pe sarcina curentă.
„Mă gândesc la un bloc cognitiv ca la o funcție dintr-un program de calculator”, spune Buschman.
„Un set de neuroni poate discrimina culoarea, iar rezultatul său poate fi transmis către o altă funcție care declanșează o acțiune. Această organizare permite creierului să îndeplinească o sarcină prin executarea secvențială a fiecărei componente”.
Cum se adaptează oamenii la provocări comparativ cu IAAceasta explică modul în care maimuțele și, posibil, oamenii se pot adapta la provocări și sarcini pe care nu le-au mai întâlnit și pot folosi cunoștințe existente pentru a le aborda – ceva cu care inteligența artificială, în forma sa actuală, se confruntă cu dificultăți.
Pe termen mai lung, cercetătorii sugerează că rezultatele ar putea ajuta la antrenarea unor sisteme de inteligență artificială mai adaptabile la sarcini noi. Descoperirile ar putea fi utile și în dezvoltarea unor tratamente pentru tulburări neurologice și psihiatrice, în care oamenii au dificultăți în aplicarea abilităților în contexte noi.
Deocamdată, aceste Lego-uri cognitive arată, la un nivel fundamental, că creierul uman este mai flexibil și mai adaptabil decât modelele de inteligență artificială, care suferă de așa-numita „uitare catastrofală” – o vulnerabilitate ce face ca rețelele neuronale să nu poată învăța sarcini consecutive fără să uite cum să le îndeplinească pe cele anterioare.
Deși schimbarea frecventă a sarcinilor nu este neapărat benefică pentru creier, aplicarea cunoștințelor dintr-o sarcină în alta poate fi o scurtătură utilă.
„Dacă, așa cum sugerează rezultatele noastre, creierul poate reutiliza reprezentări și calcule între sarcini, acest lucru ar putea permite o adaptare rapidă la schimbările din mediu, fie prin învățarea reprezentării corecte a sarcinii pe baza recompenselor, fie prin reactivarea ei din memoria pe termen lung”, concluzionează cercetătorii.
„În urma bombardamentului, infrastructura tehnică a suferit daune grave”, a declarat Gladkov pe rețelele de socializare.
„Serviciile de urgență și operaționale sunt angajate în eliminarea consecințelor”.
Gladkov a distribuit o fotografie neclară a locului atacului, dar nu a specificat care au fost țintele lovite.
Canalele locale de Telegram au raportat explozii la centrala termică „Luch” a orașului, o instalație energetică cheie din Belgorod, care a fost lovită anterior în atacurile ucrainene, provocând întreruperi de curent pe scară largă.
Centrala termică „Luch” este o centrală electrică cu turbină cu gaz care furnizează aproximativ 10% din energia termică a orașului, potrivit The Kyiv Independent.
Potrivit lui Gladkov, ultimul atac a provocat unele pagube locuințelor și clădirilor de apartamente din zonă. Nu au fost raportate victime.
Locuitorii din Belgorod au raportat, de asemenea, întreruperi de curent în urma atacului.
Situat peste granița cu regiunea Harkov, Belgorod este o țintă obișnuită a atacurilor ucrainene.
Ucraina a lansat anterior atacuri asupra infrastructurii energetice din regiune folosind sisteme de rachete de artilerie de mare mobilitate (HIMARS) și sisteme de lansare multiplă a rachetelor (MLRS) ca represalii împotriva atacului Rusiei asupra rețelei energetice a Ucrainei și perturbând din ce în ce mai mult viața de zi cu zi a locuitorilor din Belgorod.
Regiunea Belgorod se învecinează cu regiunile ucrainene Sumî, Harkov și Luhansk și este folosită în mod regulat ca zonă de tranzit pentru atacurile rusești asupra teritoriului ucrainean.
Cu peste 95% din voturi numărate, Kast a obținut mai mult de 58%, după ce alegătorii chilieni au susținut masiv promisiunile sale de a combate criminalitatea în creștere, de a deporta sute de mii de imigranți fără statut legal și de a relansa economia uneia dintre cele mai stabile și prospere țări din America Latină.
Contracandidata sa, Jeannette Jara, membră a Partidului Comunist și fost ministru al muncii în guvernul președintelui de stânga Gabriel Boric, a obținut puțin peste 41% din voturi, potrivit AP.
Alegerea lui Kast se înscrie într-un șir de voturi recente din America Latină care au dus la înlăturarea guvernelor aflate la putere și la ascensiunea unor lideri preponderent de dreapta, de la Argentina până la Bolivia.
Jeannette Jara, membră de-o viață a Partidului Comunist, a promovat măsuri importante de protecție socială în guvernul Boric și provine dintr-o familie muncitoare care a protestat împotriva dictaturii militare din perioada 1973-1990.
În schimb, Kast este un catolic devotat, tată a nouă copii, al cărui tată, născut în Germania, a fost membru al partidului nazist al lui Adolf Hitler, iar al cărui frate a activat în timpul dictaturii. El a eșuat anterior în două tentative de a câștiga președinția, nereușind să atragă electoratul moderat.
Conservatorismul său moral, inclusiv opoziția fermă față de căsătoria între persoane de același sex și față de avort, a fost respins mult timp într-o țară tot mai liberală social. De asemenea, admirația exprimată pentru dictatura sângeroasă a generalului Augusto Pinochet a stârnit condamnări largi în campania sa de acum patru ani, împotriva lui Boric.
În ultimii ani însă, temerile legate de migrația necontrolată și criminalitatea organizată au zguduit Chile. Apetitul pentru o abordare dură în materie de ordine publică a crescut, a dominat alegerile și a impulsionat decisiv platforma lui Kast axată pe lege și ordine.
Propunerea a fost făcută de președintele Volodimir Zelenski în cadrul discuțiilor cu reprezentanți ai Statelor Unite privind un posibil acord de pace între Ucraina și Rusia.
Liderul ucrainean a sugerat că garanțiile de securitate oferite de SUA, Europa și alte state ar putea înlocui aderarea la NATO, descriind această opțiune drept un compromis din partea Kievului.
„Acest lucru nu schimbă în esență situația”, a declarat Justin Logan, director al departamentului de studii de apărare și politică externă de la Institutul Cato. „Este mai degrabă o încercare de a demonstra deschidere și rezonabilitate”.
Logan și Andrew Michta, profesor de studii strategice la Universitatea din Florida, au subliniat că aderarea Ucrainei la NATO nu mai este de mult timp o opțiune realistă.
Situația este „irelevantă”Michta a catalogat această perspectivă drept „irelevantă” în contextul actual, potrivit Reuters.
Potrivit lui Logan, securitatea Ucrainei ar putea fi asigurată și prin alte mijloace. El a arătat că președintele SUA, Donald Trump, ar putea răspunde ofertei lui Zelenski prin angajamente similare celor deja asumate de Washington, precum livrările de armament sau menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei.
Totuși, nu toți experții privesc sceptic propunerea liderului ucrainean. Brett Bruen, fost consilier de politică externă în administrația Obama și actual director al firmei de consultanță Global Situation Room, a descris concesia drept „semnificativă și substanțială”.
„Zelenski arată disponibilitatea Ucrainei”„Este o modalitate prin care Zelenski arată disponibilitatea Ucrainei de a face compromisuri reale pentru pace, într-un moment în care Moscova nu a făcut niciun pas comparabil”, a spus Bruen. „Întrebarea rămâne ce primește Ucraina în schimbul renunțării la o promisiune importantă făcută populației”.
Bruen a înaintat ipoteza că Trump ar fi putut promite, de exemplu, patrularea spațiului aerian al Ucrainei sau reacții ferme la incursiunile aeriene rusești. De asemenea, Statele Unite ar putea crește ajutorul militar în cazul relansării unei ofensive ruse la scară largă.
„Ucraina este nevoită să se bazeze pe promisiunile lui Trump, însă are nevoie de mai mult decât declarații”, a concluzionat el. „Sunt necesare acțiuni concrete și garanții clare, care să împiedice retragerea facilă din aceste angajamente”.
