Echipajul Artemis a raportat deja o mică problemă cu realizarea de fotografii de calitate cu capsula Orion, raportând controlului misiunii că iPhone-urile lor nu surprind imaginea așa cum o fac camerele cu obiectiv lung.
„E ca și cum ai ieși prin spatele casei și ai încerca să faci o fotografie a lunii”, a declarat comandantul Reid Wiseman la controlul de la sol.
Daniel Baker, fost administrator asociat adjunct pentru explorare umană la NASA, a declarat că astfel de probleme reprezintă esența explorării spațiale.
„Am forțat tehnologia computerelor să facă progrese majore”„Totul se rezumă la învățare și la a face lucruri care nu au mai fost făcute până acum”, a spus acesta.
„Exemplul clasic este iPhone-ul. iPhone-ul tău are mai multă putere de calcul decât misiunile Apollo Saturn V din anii ’60”, a subliniat el.
„Dar țineți cont și de faptul că, datorită a ceea ce am făcut în anii ’60, am promovat acea tehnologie. Am forțat tehnologia computerelor să facă progrese majore.”
„Și asta a dus la apariția iPhone-urilor.”
Programul ArtemisArtemis I, prima misiune a programului Artemis program, a fost lansată în 2022 de către NASA și a avut rolul de a testa, fără echipaj, capsula Orion spacecraft și sistemul de lansare. Nava a orbitat Luna și s-a întors cu succes pe Pământ, demonstrând că tehnologia este pregătită pentru zboruri cu oameni la bord.
Artemis II este prima misiune cu echipaj uman din cadrul programului în care trimite astronauți într-un zbor în jurul Lunii, fără aselenizare. Scopul principal este verificarea tuturor sistemelor în condiții reale de zbor, înainte de misiunea Artemis III, care ar urma să readucă oameni pe suprafața lunară.
“Coiful de aur de la Cotofenești, un artefact foarte apreciat din România, și două brățări elaborate din aur au fost furate în ianuarie 2025.
La 14 luni după jaful dintr-un muzeu olandez, oficialii au anunțat joi returnarea unei căști antice de aur și a două brățări de aur.
Într-o conferință de presă, oficialii din Assen, Olanda, au ridicat un cearșaf albastru de pe un soclu – flancat de ofițeri de poliție înarmați și purtând cagule – pentru a dezvălui trei comori românești: casca de aur de la Cotofenești și două brățări de aur. O a treia brățară, furată și ea în timpul jafului de la Muzeul Drents, lipsește încă.
„Aceste obiecte de artă sunt de o valoare neprețuită”, a declarat Corien Fahner, procuror șef al Serviciului Public de Procuratură din Nordul Olandei. Coiful, care datează din secolul al V-lea î.Hr., a fost realizat de poporul dac care a locuit în anumite părți ale Balcanilor în antichitate”, scriu jurnaliștii.
Procurorii au încheiat acorduri cu persoanele acuzate de furt. Brățările sunt în stare perfectăJurnaliștii americani susțin că “pentru a recupera obiectele, procurorii au încheiat un acord cu persoanele acuzate de furt”.
“Detaliile acordului au fost neclare joi, iar Fahner a refuzat să comenteze în detaliu pe marginea acestora la conferința de presă. Una dintre condiții, a spus ea, a fost returnarea în siguranță a obiectelor înainte de începerea unui proces în această lună”, relatează NYTimes.
„Coiful a suferit unele deteriorări ușoare”, a declarat Robert van Langh, directorul general al Muzeului Drents. „Însă, van Langh a spus: „Pot spune cu încredere că poate fi restaurat complet, fără a exista deteriorări permanente ale coifului”. Brățările erau în stare perfectă, a spus el.
Jaful a fost elaborat, s-au folosit explozibiliJaful a avut loc în primele ore ale zilei de 25 ianuarie 2025 , când trei persoane cu glugi au folosit explozibili pentru a intra prin efracție în Muzeul Drents. Mai puțin de o săptămână mai târziu, poliția olandeză a arestat trei persoane în legătură cu crima.
Poliția a declarat la momentul respectiv că explozia a făcut parte dintr-un efort elaborat de a pătrunde în muzeu și de a fura unele dintre comorile acestuia, inclusiv casca și brățările, care erau împrumutate din România. Artefactele vor fi returnate în România cât mai curând posibil, au declarat oficialii.
Coiful de aur de la Cotofenești , numit după satul în care a fost găsit, este o coif din aur masiv, decorat elaborat, din secolul al V-lea î.Hr. Coiful, care cântărește puțin peste un kilogram, prezintă ținte mari în vârful capului și înfățișează scene precum sacrificiul unui miel.
Procurorul Rareș Petru Stan: „Continuăm ancheta ca să găsim și ultima brățar㔄Ne putem imagina cu greu cum trebuie să fie asta în România”, a spus van Langh, directorul muzeului. Când au fost furate, obiectele erau expuse din iulie 2024, ca parte a unei expoziții itinerante a Muzeului Național de Istorie a României.
Coiful este bine cunoscut în România și se crede că a fost folosit în ceremonii de către daci, care au fost cuceriți de Imperiul Roman.
Ministerul Culturii din România a anunțat în septembrie că Muzeul Național de Istorie a României a primit o despăgubire de asigurare de 5,7 milioane de euro (aproximativ 6,6 milioane de dolari) pentru cele patru artefacte furate.
„A fost o perioadă dificilă după un eveniment care a avut un impact major în România”, a declarat joi procurorul român, Rareș Petru Stan. „Continuăm ancheta pentru a găsi ultima brățară și suntem recunoscători că vom putea returna această comoară poporului român.”
Proiectul de ordonanță de urgență elaborat de Ministerul Finanțelor prevede reducerea nivelului accizei aplicabile motorinei standard și instituirea contribuției de solidaritate asupra veniturilor obținute din comercializarea țițeiului și a produselor energetice rezultate din prelucrarea acestuia, arată oficialii MFP într-un comunicat transmis joi seara.
Potrivit responsabililor cu finanțele publice, actul normativ, ce poate fi consultat pe site și poate fi amendat de părțile interesate, este menit să atenueze impactul creșterilor bruște de preț pe piața carburanților, cauzate de instabilitatea internațională din Orientul Mijlociu și perturbările fluxurilor globale de petrol.
„Prin aceste măsuri intervenim pentru a limita efectele creșterii prețurilor la carburanți asupra populației și economiei. Reducerea accizei va contribui direct la scăderea prețului la pompă, iar contribuția de solidaritate permite o redistribuire echitabilă a veniturilor excepționale generate în actualul context de criză”, a declarat ministrul finanțelor, Alexandru Nazare.
Conform calculelor orientative făcute publice de MFP, statul iese pe plus.
Cât înseamnă reducerea pentru consumatoriPotrivit proiectului, acciza la motorina standard se reduce temporar cu 0,3 lei/litru, începând cu data intrării în vigoare a actului normativ, pe durata situației de criză de pe piața țițeiului și a produselor petroliere. Această perioadă este, conform OUG nr. 19/2026, adoptată joia trecută, în perioada 1 aprilie 2026 – 31 iunie, cu posibilitatea de prelungire cu trei luni.
Oficialii MFP precizeazcă că măsura are ca obiectiv limitarea presiunilor inflaționiste și stabilizarea costurilor de transport și distribuție, esențiale pentru întreaga economie.
Prin proiectul propus de MFP este instituită și o contribuție de solidaritate aplicabilă operatorilor economici care exploatează și/sau prelucrează țiței extras de pe teritoriul României, în situațiile în care prețul mediu lunar al țițeiului Brent depășește pragul de 70 USD/baril.
Astfel, pentru companiile care vând țițeiul în stare neprelucrată, contribuția de solidaritate se calculează prin aplicarea unui procent de 60% din veniturile din comercializarea acestui țiței.
Contribuția este concepută ca un mecanism temporar și proporțional, aplicat exclusiv veniturilor excepționale generate de contextul internațional, și are un caracter progresiv, cu cote cuprinse între 1,5% (pentru prețuri peste 70,01 USD) și un maxim de 9,9% (pentru prețuri ce depășesc 140 USD/baril).
Ministerul Finanțelor precizează astfel că măsura este temporară, vizând strict veniturile excepționale.
Impactul bugetar estimat al reducerii accizei este de aproximativ 0,61 miliarde lei, în timp ce veniturile din contribuția de solidaritate sunt estimate între 0,07 și 0,65 miliarde lei, în funcție de evoluția prețului petrolului.
Prin acest pachet de măsuri, Guvernul României urmărește atenuarea efectelor creșterii prețurilor la carburanți, protejarea puterii de cumpărare a populației și menținerea unui climat economic stabil și echitabil.
Ilie Bolojan a fost întrebat joi seara la Europa Fm dacă ar accepta să rămână premier cu voturile AUR.
„România nu are nevoie de un Guvern minoritar, dar în situația în care s-ar ajunge la o criză politică, cum am mai avut anii trecuți, România a funcționat și cu guverne minoritare. Sper să nu ajungem într-o astfel de situație că n-ar fi bine pentru capacitatea de a rezolva problemele mari pe care le avem”, a fost răspunsul șefului Guvernului.
Întrebat, de asemenea, dacă ar refuza din start ideea de a conduce un guvern minoritar, Bolojan a spus: „V-am spus, nu cred că este bine pentru România, dar este posibil, cum am mai avut și anii trecuți, în mai multe cicluri electorale guverne minoritare. E o aritmetică parlamentară destul de complicată, dar nu cred că România are nevoie de o astfel de situație în perioada următoare”.
Ilie Bolojan a mai fost întrebat unde se vede la 1 iunie, în fruntea Guvernului, președinte al Senatului sau simplu senator de Bihor: „Sigur nu voi fi președintele Senatului””.
Pam Bondi a fost înlăturată din funcția de procuror general și a fost înlocuită de Todd Blanche, anunță președintele Trump.
„Pam Bondi este o mare patriotă americană și o prietenă loială, care a servit cu fidelitate ca procuror general în ultimul an. Pam a făcut o treabă extraordinară supraveghind o represiune masivă a criminalității în toată țara noastră, crimele scăzând la cel mai scăzut nivel din 1900. O iubim pe Pam și va trece la un nou post important și foarte necesar în sectorul privat, care va fi anunțat în viitorul apropiat, iar procurorul nostru general adjunct, o minte juridică foarte talentată și respectată, Todd Blanche, va prelua funcția de procuror general interimar”, a transmis Trump printr-o postare pe Truth Social.
Decizia a fost luată de președintele Donald Trump după mai multe zile de discuții cu apropiații săi, potrivit surselor CNN.
Miercuri, liderul de la Casa Albă a avut o discuție directă cu Bondi prin care i-a transmis că nu va mai rămâne mult timp în funcție. Conversația dintre cei doi a fost descrisă drept una „dură”.
Decizia vine pe fondul nemulțumirilor președintelui față de activitatea acesteia. Trump ar fi criticat în special modul în care Bondi a gestionat dosarele Jeffrey Epstein, dar și faptul că Bondi nu a investigat sau nu a pus sub acuzare un număr suficient de mare de adversari politici.
Ilie Bolojan a declarat că România trebuie să acționeze rapid după sentința în primă instanță în procesul cu Pfizer, care obligă statul la plata unei sume de peste trei miliarde de lei.
Prioritatea Guvernului„Ceea ce trebuie să facem cât mai repede posibil, în zilele următoare, este să luăm legătura cu firma Pfizer, să începem o negociere, să blocăm plata dobânzilor și să vedem care este modalitatea prin care putem găsi o formulă ca această plată să se facă într-o manieră eșalonată”, a spus Ilie Bolojan joi, la Europa FM.
„Ne consultăm cu echipa de avocați, pentru că în această situație este și Polonia, într-o situație identică cu noi. În aceea zi am avut două procese conexate, România și Polonia, și și Polonia au pierdut, deci ne consultăm cu privire la ceea ce este de făcut în perioada următoare”, mai declară șeful Guvernului.
Referit la acest caz, premierul a spus: „ Așa se întâmplă când, fiind în guvernare, se iau uneori decizii greșite, decizii negândite, care se întorc împotriva noastră într-un timp mai lung sau mai scurt”.
Ilie Bolojan a cerut Ministerului Finanțelor și Ministerului Sănătății să prezinte o cronologie clară a deciziilor pentru ca societatea civilă să aibă o mai bună înțelegere asupra situației.
„Un cumul de responsabilități”
Premierul spune că decizia instanței vine ca urmare a mai multor greșeli făcute de decidenții României: „Fără să cunosc toate detaliile, în mod cert am comandat prea multe doze față de câte aveam nevoie. Înțeleg că au fost peste 100 de milioane de doze, ceea ce este mult mai mult decât populația țării noastre. Nu le-am vândut atunci când încă mai putem vinde din ele sau rezolva anumite probleme. Nu am renegociat cu această companie imediat când lucrurile erau calde, cum au reușit să facă alte țări. Și din păcate nu am evoluat nici în acești ani și am ajuns în această situație. Deci e un cumul de responsabilități”.
Statele Unite și aliații săi din NATO vor desfășura o serie de exerciții militare în nordul îndepărtat, regiunea baltică și Polonia, începând din această lună, pentru a consolida postura de descurajare a alianței în zonă, a anunțat joi US Army Europe and Africa, potrivit AA.
„Sword 26 testează capacitatea noastră de luptă și abilitatea de a utiliza datele și războiul asistat de inteligență artificială la scară largă pentru a opera împreună cu aliații NATO. De asemenea, va evidenția angajamentul nostru continuu față de apărarea colectivă și securitate.” (declarația îi aparține generalului Christopher Donahue, comandantul US Army Europe and Africa)
Exercițiile, care se vor desfășura de la sfârșitul lunii aprilie până în mai 2026, vor avea loc în opt țări europene, inclusiv Germania, Polonia, Finlanda, Estonia și Lituania. Aproximativ 6.000 de militari americani și 9.500 de militari aliați vor participa, fiind desfășurate peste 1.000 de echipamente militare, de la drone până la sisteme de rachete Patriot.
În timpul exercițiilor, forțele vor testa tehnologii avansate, inclusiv sisteme de comandă și control asistate de inteligență artificială, operațiuni multi-domeniu și sisteme de contracarare a dronelor.
„Sword 26” era cunoscut anterior sub denumirea DEFENDER, acronim pentru „Dynamic Employment of Forces to Europe for NATO Deterrence and Enhanced Readiness”.
Oficialii au precizat că exercițiul a fost redenumit pentru a reflecta o schimbare strategică, de la desfășurări de mare amploare din SUA către Europa, la utilizarea forțelor deja prezente în teatru. Scopul este validarea planurilor regionale de apărare ale NATO și dezvoltarea inițiativei de descurajare pe flancul estic al alianței.
Ministrul Apărării, Radu Miruță, a avertizat că România nu va accepta majorări artificiale de până la 30% cerute de unii furnizori înainte de semnarea contractelor SAFE.
La Economist Romania Government Roundtable, ministrul Apărării, Radu Miruță, a declarat că unii furnizori au majorat prețurile anunțate inițial cu până la 30% chiar înainte de semnarea contractelor, punând presiune pe Executiv înaintea termenului-limită de 31 mai.
„Când am început discuțiile despre SAFE, unii producători privați de muniție au venit cu un preț. Acum, când suntem aproape de semnare, revin cu aproximativ 30% în plus”, a spus Miruță. „Nu vom accepta acest lucru”.
Ministrul a insistat că ministerul nu va ceda presiunii și că sectorul privat nu poate forța statul să accepte costuri mai mari doar din cauza calendarului contractual. Miruță nu a spus despre ce companii este vorba.
Defence Industry Europe: Rheinmetall, printre companiile cu prețuri mai mari în proiecte SAFEPotrivit publicației de specialitate Defence Industry Europe, care citează surse politice și militare, Rheinmetall s-ar număra printre companiile care au venit cu prețuri mai mari în mai multe proiecte SAFE.
Publicația scrie că situații similare ar fi apărut nu doar în programul de muniție, ci și în alte proiecte majore de modernizare militară.
Un exemplu este programul „Mașină de luptă pentru infanterie pe șenile (MLI)”, inclus în lista SAFE a MApN, care prevede achiziția a 298 de vehicule și are o valoare estimată la aproape 3 miliarde de euro.
Defence Industry Europe scrie că oferta Rheinmetall pentru acest program ar depăși cu peste 30% estimările inițiale, ceea ce ar putea adăuga aproape 1 miliard de euro la costul total.
De asemenea, în etapele anterioare ale procesului, au existat suspiciuni că Rheinmetall ar fi încercat să reducă anumite cerințe tehnice.
În plus, în legătură cu alte proiecte de investiții locale, publicația scrie că Rheinmetall a solicitat sprijin financiar din partea guvernului român, ceea ce a amplificat îngrijorările privind echilibrul dintre angajamente și obligații în cadrul unor astfel de parteneriate.
Structura achizițiilor prin SAFE, controversatăModul în care România aplică mecanismul SAFE devine tot mai controversat, scrie Defence Industry Europe.
Criticile vizează în special transformarea acestui mecanism într-un sistem mai centralizat, care permite contractarea directă, fără competiție, cu furnizori selectați, creând astfel riscul ocolirii procedurilor deschise de achiziție.
Îngrijorările au fost amplificate de propunerile recente de modificare a cadrului SAFE. Printre schimbările discutate se află prevederi care ar permite autorităților să desemneze dinainte un furnizor și să organizeze cooperarea pe mai multe programe, ceea ce ar putea influența rezultatul înaintea unei evaluări competitive complete.
În paralel, mecanismele care permit agregarea cerințelor de localizare la nivel de programe, în loc să fie aplicate pentru fiecare proiect în parte, ar putea reduce nivelul participării industriale naționale în cadrul contractelor individuale, chiar dacă pragurile generale par să fie respectate.
În programul pentru mașina de luptă pentru infanterie pe șenile (MLI), platforma Lynx a Rheinmetall este produsă în prezent la fabrica grupului din Ungaria, ceea ce ridică întrebări privind beneficiile industriale directe pentru România, față de variante care ar presupune producție și localizare pe plan intern.
„Mă bucur că brățările dacice și Coiful de la Coțofenești au fost recuperate și îi felicit pe procurorii români și olandezi care au făcut parte din echipa comună de anchetă. Apreciez, totodată, sprijinul Agenției Uniunii Europene pentru Cooperare în Justiție Penală (Eurojust)”, a scris joi, pe X, președintele Nicușor Dan.
El spune că în acest domeniu sunt necesare reguli mai stricte și aplicate corect.
„Autoritățile române au responsabilitatea de a-și asuma, pe viitor, o gestionare mult mai atentă a unor obiecte de o importanță istorică și culturală excepțională pentru patrimoniul românesc, prin reguli mai stricte și aplicate corect. Tezaurul național este parte a identității noastre istorice, iar păstrarea lui în siguranță înseamnă mai mult decât un simplu act de cultură: înseamnă protejarea unor simboluri care ne definesc, au un impact puternic asupra întregii societăți și reprezintă moștenirea viitoarelor generații”, a adăugat președintele.
Autoritățile olandeze au anunțat oficial faptul că două brățări și coiful de la Coțofenești, care au fost furate din Muzeul Drents în luna ianuarie 2025, au fost recuperate. În aceste momente are loc o conferință de presă a Parchetului olandez, în cadrul căreia autoritățile au prezentat public tezaurul recuperat.Ciprian Ciucu susține că Arena Națională este subutilizată și înregistrează pierderi.
„Arena Națională, administrată de către PMB, simbol important al Bucureștiului este subutilizată și, din păcate, produce pierderi bugetare importante. De exemplu, anul trecut întreținerea și reparațiile ne-au costat cumulat cca. 29.000.000 lei. Încasările au fost de cca. 9.500.000 lei, aproximativ o treime din costuri”, a scris joi pe Facebook Ciprian Ciucu.
El susține că încearcă să găsească soluții pentru a reduce cheltuielile și pentru menținerea Arenei Națională în cea mai bună formă pentru a putea găzdui evenimente sportive, dar și spectacole sau festivaluri mari.
Primarul general anunță că vineri la Arena Națională va avea loc o dezbatere, la care au fost invitați mai mulți factori interesați printre care FRF, LPF, dar organizatorii mari de evenimente din țară.
Variante luate în calcul„Cum statul nu este cel mai bun administrator, vom evalua mai multe opțiuni, astfel încât arena să beneficieze de un program predictibil peste an, dar să și atragem mari evenimente sportive și concerte care să-i asigure un buget care să acopere cheltuielile și, de ce nu, să ne aducă un profit”, adaugă primarul.
Ciucu arată că se iau în calcul mai multe opțiuni:
(1) să rămână în administrarea unei structuri dedicate a PMB
(2) să fie concesionată, transparent, pe baze competitive unui consorțiu cu capacitate financiară mare, care să o administreze
(3) să fie dezvoltată o asociere în participațiune, tot transparent și competititiv sau orice altă formulă care să-i exploateze potențialul și care să-i asigure o finanțare care să acopere mentenanța, reparațiile și cheltuielile pentru investiții.
„În contextul actual din România, devine tot mai evident că avem nevoie de ancore puternice. Aceste direcții strategice au un element comun: necesitatea consolidării rezilienței economiei în fața șocurilor externe și a incertitudinilor structurale.
Din această perspectivă, rezervele internaționale nu sunt doar un instrument tehnic de politică economică, ci devin parte integrantă a arhitecturii de stabilitate care susține aceste obiective.
Rolul macroprudențial al rezervelor internaționale este o temă pe care o consider fundamentală atât pentru evoluția cadrului macro-financiar din România în era post-criză, cât și pentru viitor, date fiind circumstanțele prezente caracterizate de un nivel ridicat de incertitudine.
Voi aborda această problematică în contextul următoarei trinității macro-financiare: rezerve internaționale, curs de schimb și stabilitate financiară.
Factorii determinanți ai acumulării rezervelor internaționale la nivelul diferitelor economii nu sunt încă pe deplin elucidați și rămân dificil de cuantificat. Printre motivele invocate pentru deținerea rezervelor valutare se numără consolidarea încrederii în moneda națională, temperarea episoadelor de volatilitate excesivă pe piețe, sprijinirea transmiterii politicii monetare, constituirea unor active pentru generațiile viitoare sau influențarea evoluției cursului de schimb. Deși există un consens relativ în ceea ce privește costurile asociate menținerii rezervelor, reflectate în diferențialul dintre ratele dobânzilor interne și externe, opiniile sunt mult mai divergente în privința beneficiilor, în special din perspectivă cantitativă. Dificultatea de a evalua riscurile externe face ca aprecierea rolului rezervelor în formarea primelor de risc să fie și mai complexă.
În ceea ce privește nivelul adecvat al rezervelor internaționale, o abordare de referință este regula propusă de Alan Greenspan, fostul guvernator al Rezervei Federale a Statelor Unite în perioada 1987-2006 și Pablo Guidotti. Potrivit regulii Greenspan–Guidotti, o economie ar trebui să dispună de un nivel al rezervelor internaționale care să acopere integral datoria externă pe termen scurt. Această regulă oferă un punct de pornire util, însă, în practică, ea este insuficientă, deoarece nu surprinde pe deplin complexitatea economiilor moderne — în special în cazul celor emergente, unde contează în mod semnificativ și dinamica fluxurilor de capital privat, poziția externă curentă sau caracteristicile regimului de curs de schimb.
Din această perspectivă, pentru economii mici și deschise, aflate în proces de convergență, cum este și cazul României, devine necesară o abordare mai cuprinzătoare privind dimensionarea rezervelor internaționale. Acestea trebuie calibrate nu doar în raport cu indicatori standard, ci și în funcție de riscurile asociate unor episoade de stres financiar — precum ieșiri bruște de capital, presiuni asupra cursului de schimb sau creșteri rapide ale primelor de risc. Experiența economiilor emergente, inclusiv din Europa Centrală și de Est, arată că astfel de episoade nu sunt doar ipotetice, ci pot apărea chiar și în economii cu fundamente solide, ceea ce justifică menținerea unor rezerve adecvate ca element central al rezilienței macro-financiare.
În literatura economică recentă, s-a conturat tot mai clar ideea că rezervele internaționale nu au doar un rol tradițional, de protecție împotriva șocurilor externe, ci și o funcție macroprudențială, în special în cazul economiilor emergente. Această perspectivă devine cu atât mai relevantă în contextul tensiunii bine cunoscute dintre cursul de schimb, mobilitatea capitalului și autonomia politicii monetare — ceea ce economia definește drept o „trilemă” a politicii macroeconomice.
Această dimensiune macroprudențială poate fi înțeleasă prin câteva particularități observate în practică. În primul rând, acumularea de rezerve internaționale tinde să fie însoțită de o creștere a fluxurilor private de capital, în special sub forma datoriei externe. În al doilea rând, economiile care acumulează rezerve într-un ritm mai accelerat sunt adesea cele care înregistrează și o expansiune mai pronunțată a finanțării externe private. În al treilea rând, aceste evoluții sunt, de regulă, prociclice și corelate în timp, reflectând fazele ciclului financiar global. În fine, nivelurile mai ridicate ale rezervelor sunt frecvent asociate cu economii mai deschise din perspectiva contului de capital, ceea ce implică atât oportunități, cât și vulnerabilități suplimentare.
Astăzi, în România, prezența deficitelor gemene, adică a deficitului de cont curent și a celui bugetar la un nivel superior față de cele observate în regiune, indică potențiale vulnerabilități ce s-ar putea accentua mai ales în cazul unor episoade caracterizate de turbulențe internaționale care să determine ieșiri de capital. Totodată, aproximativ 50% din datoria publică este emisă în monedă străină. Pe de altă parte, în ultimii ani s-a observat o creștere a apetitului companiilor nefinanciare pentru împrumuturi în altă valută, ca urmare a diferențialului de dobândă. Astfel, în doar 3 ani, adică din decembrie 2022 până în decembrie 2025, datoria externă a companiilor nefinanciare a crescut cu aproximativ 17%. Dacă este să privim la structura pe maturități a datoriei externe a companiilor nefinanciare se poate observa cum la nivelul lunii decembrie 2025, aproximativ 54% din stocul de datorie era pe termen scurt. Nu în ultimul rând, țara noastră continuă să aibă cel mai mare stoc de credite în valută din regiune, de aproximativ 30%.
În cele ce urmează voi emite unele considerente personale cu privire la efectele rezervelor internaționale:
Menținerea unui nivel adecvat al rezervelor internaționale, așa cum este cazul în prezent în România, reprezintă una dintre ancorele esențiale care susțin ajustările importante pe care le parcurge economia României și îi consolidează reziliența.
Concluzia mea este că, din perspectivă macroprudențială, rezervele internationale pot fi înțelese ca un mecanism de tip saving for a rainy day, menit să limiteze formarea unor cercuri vicioase de tip diabolic loop, declanșate de șocuri exogene cu potențiale efecte sistemice, care ar putea fi amplificate de episoade de întrerupere bruscă a fluxurilor de capital, descrise în literatura ca sudden stops”, arată prim-viceguvernatorul Băncii Naționale a României.
