Сборщик RSS-лент

Un șofer de microbuz care transporta 14 elevi pe ruta Jamu Mare – Gătaia, în județul Timiș, a fost oprit luni de polițiști și depistat băut. Bărbatul a rămas fără permis pentru 90 de zile și a primit o amendă de peste 4.000 de lei.

Incidentul s-a produs pe raza orașului Gătaia, în timpul unei acțiuni de control desfășurate de polițiști pentru verificarea transportului de elevi.

Potrivit Inspectoratului de Poliție Județean Timiș, șoferul conducea un microbuz în care se aflau 14 elevi, pe ruta Jamu Mare – Gătaia, când a fost oprit de oamenii legii.

Șoferul avea 0,35 mg/l alcool în aerul expirat

Polițiștii l-au testat cu aparatul etilotest, iar rezultatul a indicat 0,35 mg/l alcool pur în aerul expirat.

În urma abaterii constatate, polițiștii au aplicat o sancțiune contravențională de 4.325 de lei.

Totodată, permisul de conducere al bărbatului a fost reținut, iar dreptul acestuia de a conduce a fost suspendat pentru 90 de zile.

Cazul este cu atât mai sensibil cu cât șoferul se afla la volanul unui microbuz destinat transportului școlar, având la bord 14 copii.

Polițiștii continuă controalele în transportul școlar

Reprezentanții IPJ Timiș au transmis că acțiunile de verificare a transportului școlar vor continua.

Scopul controalelor este prevenirea accidentelor rutiere și creșterea nivelului de siguranță pentru elevii care folosesc zilnic transportul școlar.

Autoritățile recomandă respectarea cu strictețe a regulilor de circulație, în special în cazul conducătorilor auto care efectuează transport de persoane și, implicit, transportă copii.

„Industria auto se confruntă cu provocări semnificative, marcate de schimbări tehnologice, o concurență acerbă și o incertitudine geopolitică persistentă. Prin intermediul strategiei noastre „Growth Reimagined”, JLR acționează cu hotărâre pentru a-și consolida competitivitatea și a poziționa compania pentru un succes pe termen lung”, a transmis directorul executiv PB Balaji, citat de The Independent. 

Compania are aproximativ 34.000 de angajați în Regatul Unit și puțin sub 10.000 în alte țări. Potrivit planului anunțat, reducerile de personal vor afecta în principal posturile de birou, cea mai mare parte a concedierilor urmând să aibă loc în operațiunile britanice. 

„Reducem complexitatea organizațională și vizăm economii de 1,7 miliarde de lire sterline pentru a coborî pragul de rentabilitate spre 300.000 de vehicule și a deveni mai eficienți în competiția pe o piață în evoluție rapidă”, a mai transmis directorul. 

„Aceste acțiuni vor susține continuarea investițiilor în valoare de 15-18 miliarde de lire sterline în următorii cinci ani, vizând electrificarea, tehnologiile digitale, producția avansată și îmbunătățirea experienței clienților”, a mai spus directorul. 

Reducerea locurilor de muncă vine în contextul în care JLR încearcă să își revină după un atac cibernetic major care a determinat oprirea producției anul trecut. Compania se confruntă, de asemenea, cu presiuni asupra vânzărilor din cauza concurenței producătorilor chinezi de vehicule electrice mai ieftine, precum și cu creșterea costurilor și efectele tarifelor impuse de administrația președintelui american Donald Trump. 

Într-o postare intitulată „Canalul aruncat la canal”, CNSAS prezintă documente care arată diferența dintre propaganda oficială din ultimii ani ai regimului Nicolae Ceaușescu și situația de pe teren.

Canalul Dunăre–București trebuia să facă parte, alături de Canalul Dunăre–Marea Neagră, dintr-un sistem navigabil prin care Capitala urma să fie legată de Portul Constanța.

Proiectul nu îi aparținea lui Ceaușescu

Deși propaganda comunistă lega proiectul de „gândirea genială” a lui Nicolae Ceaușescu, ideea construirii unei legături navigabile între București și Dunăre era mult mai veche.

Potrivit CNSAS, încă din 1880, inginerul Nicolae Cucu Starostescu propunea, în cadrul lucrărilor de sistematizare a Capitalei, o schiță pentru un canal navigabil care să lege Bucureștiul de Oltenița.

Planurile au fost reluate în perioada interbelică. În 1929, Parlamentul României a adoptat chiar o lege privind construirea unui canal între București și Dunăre. Proiectul a fost însă abandonat după declanșarea Marii Crize Economice.

Noi variante au fost propuse în 1938 și 1939, dar izbucnirea celui de-Al Doilea Război Mondial a pus din nou capăt planurilor.

Ceaușescu a ales varianta cea mai costisitoare

Decizia regimului comunist de a construi Canalul Dunăre–București a fost luată în vara anului 1984, la scurt timp după inaugurarea Canalului Dunăre–Marea Neagră.

Lucrările au început efectiv în septembrie 1986.

Au fost analizate mai multe variante, însă Nicolae Ceaușescu a ales amenajarea cursului râului Argeș, variantă care, potrivit CNSAS, era cea mai scumpă și ridica cele mai multe probleme atât în timpul construcției, cât și pentru exploatarea ulterioară.

Planificarea oficială a început însă să se lovească rapid de realitatea economiei comuniste din ultimii ani ai regimului.

Din 16.000 de muncitori prevăzuți, pe șantier erau doar 3.400

Un document al Securității din județul Giurgiu, datat august 1988, arăta că pe șantier trebuiau să lucreze aproximativ 16.000 de oameni. Fiecare județ avea sarcina de a trimite câte 400 de muncitori.

În realitate, doar aproximativ 3.400 erau efectiv prezenți.

Problemele erau la fel de grave și în privința utilajelor. Mai puțin de jumătate dintre cele prevăzute se aflau efectiv în teren.

Chiar și dintre acestea, o parte rămâneau nefolosite din cauza lipsei de combustibil, lubrifianți și piese de schimb.

Muncitori cazați în barăci și corturi, fără căldură și apă

Documentele citate de CNSAS arată că problemele nu se limitau la ritmul lucrărilor.

Muncitorii erau obligați să locuiască în barăci sau corturi, în condiții pe care instituția le descrie drept „absolut deplorabile”, fără căldură, apă, canalizare sau curent electric.

La acestea se adăugau problemele legate de alimentație și accesul slab la servicii medicale.

Un raport „Strict secret” al Securității din Giurgiu, din 4 noiembrie 1989, arăta că în toate cele șapte tabere de cazare aflate în zona de responsabilitate a inspectoratului rețelele de canalizare și salubrizare erau defecte. Probleme existau și la rețeaua electrică.

Instalațiile care trebuiau să asigure apă caldă și căldură nu funcționau, iar aprovizionarea cu lemne și cărbuni pentru sezonul rece nu fusese făcută.

Securitatea: Hrana era insuficientă, iar unele alimente lipseau complet

Situația alimentației muncitorilor apare explicit în raportul Securității.

„Aprovizionarea cu produse alimentare a chioșcurilor din șantier este deficitară atât din punct de vedere calitativ cât mai ales cantitativ”, se arăta în document.

Potrivit raportului, alimentele aduse erau insuficiente pentru numărul muncitorilor și de slabă calitate, în timp ce anumite produse, între care conservele, carnea și produsele preparate din carne, lipseau în totalitate.

Securitatea avertiza că situația putea genera „manifestări necorespunzătoare” în rândul muncitorilor.

Instituția preciza că informase autoritățile locale de partid și Direcția Comercială Giurgiu, dar că până în acel moment nu fuseseră luate măsuri pentru remedierea problemelor.

Din șase instalații de beton funcționau doar două

La stația de betoane Hotarele, din șase instalații funcționau doar două. Cauzele menționate în document erau exploatarea necorespunzătoare, lipsa pieselor de schimb și întreruperile frecvente de energie electrică.

La baza de producție de la Gostinari, șapte stații de betoane nu funcționau la capacitatea proiectată.

Într-o altă zonă a șantierului, din șapte stații de betoane instalate erau operaționale doar trei. Celelalte nu fuseseră nici măcar racordate la rețelele de apă și energie.

Raportul mai consemna că materialele utilizate pentru producerea betonului nu respectau parametrii de calitate.

Parcul de utilaje se redusese considerabil din cauza „lipsei acute” de piese de schimb, anvelope, baterii și lubrifianți.

Salarii mai mici și muncitori care plecau fără aprobare

Lipsa combustibilului, a materialelor și a pieselor de schimb făcea imposibilă atingerea cifrelor stabilite prin planul economic.

Consecințele ajungeau direct la muncitori: salariile erau reduse, iar nemulțumirea creștea.

CNSAS arată că o parte dintre muncitori cereau să fie trimiși înapoi acasă, iar alții au părăsit pur și simplu șantierul fără aprobare.

Documentul din noiembrie 1989 arată că, la numai câteva săptămâni înainte de prăbușirea regimului comunist, problemele semnalate cu mai bine de un an înainte nu fuseseră rezolvate.

Lucrările la Canalul Dunăre–București au fost abandonate după Revoluția din decembrie 1989. Proiectul, care trebuia să devină unul dintre simbolurile infrastructurii regimului Ceaușescu, a rămas neterminat.

Diana Buzoianu relatează că mai mulți inspectori ai Apelor Române i-au semnalat presiuni exercitate de conducerile locale înainte sau în timpul controalelor. Una dintre situațiile relatate se referă la folosirea mașinilor instituției pentru deplasările în teren.

„Mi s-a spus de la conducere că nu primesc mașina din instituție să merg în control, în calitate de inspector, până nu spun unde mă duc să fac controlul”, povestește unul dintre inspectorii citați de Buzoianu, referindu-se la condițiile în care putea folosi mașina instituției pentru deplasările în teren.

Relatarea unui alt inspector vizează chiar modul în care i s-ar fi cerut să desfășoare controlul: „Am ajuns acolo și mi s-a explicat de conducere că nu trebuie să văd diverse nereguli”.

O altă mărturie citată de ministrul Mediului descrie relațiile dintre conducerile locale și operatorii care ar trebui verificați: „La nivel local șefii de instituții se știu cu cei care trebuie să fie controlați de noi”.

Reglementarea și controlul, sub aceeași conducere

Potrivit Dianei Buzoianu, actuala organizare a ANAR creează un conflict de interese la nivelul administrațiilor bazinale. Directorii administrațiilor bazinale au atribuții atât în procesul de reglementare a activității operatorilor economici din teritoriu, cât și în coordonarea controalelor care îi vizează.

„Chiar în acest raport e explicat clar că există un conflict vădit la directorii de administrații bazinale care semnează toate actele de reglementare pentru operatorii economici din local și apoi coordonează și activitatea de control pentru acei operatori locali”, afirmă ministrul, făcând referire la raportul de analiză organizațională realizat recent pentru Administrația Națională „Apele Române” (ANAR), care stă la baza propunerii de reorganizare a instituției.

În aceste condiții, Buzoianu propune ca, în cadrul reorganizării ANAR, activitatea de inspecție să fie scoasă din subordinea conducerilor locale și mutată la nivel național.

„Vom schimba această realitate!”, spune ministrul, precizând că scopul este ca „baronii locali” să nu mai poată exercita presiuni asupra inspectorilor.

Zeci de nereguli descoperite la Apele Române

Verificările Ministerului Mediului în cazul structurilor locale ale Apelor Române au scos la iveală exploatări de agregate minerale realizate fără autorizații, în unele cazuri pe suprafețe întinse, dar și lipsa unor controale din partea instituțiilor care ar fi trebuit să verifice aceste activități.

În cazul unora dintre exploatări, Corpul de Control a constatat că acestea au funcționat ani la rând fără să fie verificate de autoritățile responsabile, deși amploarea intervențiilor asupra terenului era vizibilă.

La companiile Mineralport și Pond Star, Ministerul Mediului a constatat exploatări ilegale pe aproximativ 100 de hectare, iar verificările au indicat prejudicii de ordinul zecilor de milioane de lei. Rezultatele controlului au fost transmise Parchetului General pentru continuarea cercetărilor.

Diana Buzoianu a criticat în repetate rânduri modul în care funcționează structurile locale, spunând că ANAR a devenit „un sistem vulnerabil”, condus prea mult timp „mai degrabă la comandă politică”. Ministrul a acuzat, de asemenea, lipsa unor măsuri împotriva celor care au ignorat ilegalități cu prejudicii de zeci de milioane de lei.

Inspectorii nu vor mai răspunde șefilor locali

Buzoianu spune că reorganizarea ar trebui să elimine inclusiv posibilitatea ca un inspector să fie dependent ierarhic de un director local care îi poate influența controalele.

„Niciun inspector din cadrul Apelor Române nu trebuie să mai fie supus presiunilor de la nivel local, în urma intervențiilor baronilor locali pe lângă directorii Sistemelor de Gospodărire a Apelor sau ai administrațiilor bazinale”, a transmis ministrul.

Buzoianu a adăugat că, în noua organizare propusă, inspectorii nu vor mai fi subordonați unor directori care ar putea încerca să-i determine „să se uite în altă direcție” și să ignore problemele de mediu.

Propunerea urmează să fie inclusă în procesul de reorganizare a Administrației Naționale „Apele Române”.

Anaïs Marin, specialistă în Europa de Est și fost raportor special al ONU pentru situația drepturilor omului în Belarus între 2018 și 2024, descrie relația dintre Minsk și Moscova drept una în care Lukașenko a încercat ani la rând să transforme chiar și apropierea de Occident într-un instrument de negociere cu Rusia.

Înainte de criza din 2020, spune Marin, liderul belarus putea amenința periodic Moscova cu o normalizare a relațiilor cu Uniunea Europeană pentru a obține concesii economice sau politice.

Politologul a numit această strategie „dictaplomacy”, o diplomație specifică unui lider autoritar care, în interpretarea sa, avea puține lucruri de oferit în afară de propria loialitate condiționată.

„Lukașenko a folosit «amenințarea» normalizării relațiilor cu Occidentul în primul rând pentru a șantaja Rusia”, explică Marin în interviul acordat EUobserver. Potrivit acesteia, tactica a funcționat în mare măsură până în 2020.

Protestele din 2020 au schimbat relația cu Putin

Punctul de cotitură a fost scrutinul prezidențial din august 2020 și reprimarea protestelor uriașe care au urmat. Contestarea rezultatului alegerilor și violențele regimului au izolat Minskului de Occident, iar Lukașenko s-a trezit mult mai dependent de Kremlin.

„După proteste, a rămas singur și a devenit complet dependent de Putin”, afirmă Marin.

În opinia sa, după 2020, Kremlinul i-a arătat practic lui Lukașenko cine deține poziția dominantă în relația dintre cele două regimuri. Rusia se temea în același timp că o eventuală revoluție reușită în Belarus ar putea inspira proteste și pe teritoriul rus.

Marin amintește inclusiv că, după ce mai mulți jurnaliști ai televiziunii de stat din Belarus și-au dat demisia în timpul represiunii din 2020, Moscova a trimis angajați ai televiziunii de stat ruse la Minsk pentru a asigura continuarea emisiunilor.

„Toate canalele către Occident au fost tăiate, iar pentru Lukașenko a mai rămas o singură persoană pe care să o poată suna: Putin”, spune politologul.

De ce Lukașenko încearcă să nu intre direct în războiul din Ucraina

Belarus a permis Rusiei să folosească teritoriul său pentru invazia pe scară largă a Ucrainei din februarie 2022, inclusiv pentru ofensiva inițială către Kiev. Minsk a permis ulterior și desfășurarea armelor nucleare rusești pe teritoriul belarus.

Cu toate acestea, Lukașenko a evitat până acum să trimită trupele belaruse în război. În mai 2026, el declara din nou că Belarus nu va intra în conflict decât dacă teritoriul său este atacat, deși spunea că Moscova și Minsk se vor apăra împreună în cazul unei agresiuni.

În iunie, liderul belarus a cerut inclusiv un compromis între Rusia și Ucraina, susținând că niciuna dintre părți nu poate obține o victorie decisivă pe câmpul de luptă. În același timp, el a lăsat deschisă posibilitatea unor discuții cu președintele american Donald Trump, într-un moment în care Minsk și Washington încercau o apropiere limitată, inclusiv prin eliberarea unor deținuți politici.

Relația cu Occidentul rămâne însă profund deteriorată

O asemenea repoziționare nu ar însemna că Lukașenko ar deveni brusc un lider pro-occidental, avertizează analiza lui Marin. Politologul susține că liderul de la Minsk nu a urmărit nici în trecut democratizarea reală a Belarusului, ci a folosit relația cu UE în primul rând ca pârghie în negocierile cu Moscova.

Uniunea Europeană menține sancțiuni extinse împotriva regimului de la Minsk atât pentru represiunea internă, cât și pentru sprijinul acordat agresiunii ruse împotriva Ucrainei. Măsurile sunt în prezent prelungite până la 28 februarie 2027 și vizează 310 persoane și 46 de entități, inclusiv pe Lukașenko.

În iulie 2026, UE a introdus noi restricții legate de implicarea Belarusului în sprijinirea Rusiei, inclusiv măsuri privind bunurile care ar putea contribui la dezvoltarea capacităților militare și tehnologice ale țării.

Inspectorii sanitari veterinari verifică blocurile alimentare din creșe, grădinițe și școli, inclusiv unitățile cu program normal, after-school, semi-internat sau internat. Sunt vizate și companiile care asigură servicii de catering pentru instituțiile de învățământ.

Potrivit ANSVSA, principalul obiectiv al controalelor este prevenirea toxiinfecțiilor alimentare în rândul copiilor și verificarea respectării normelor naționale și europene privind siguranța alimentelor.

„Prioritatea absolută a instituției noastre este asigurarea unui mediu sigur pentru elevi, iar acest lucru presupune ca fiecare masă servită în școli, grădinițe sau prin servicii de catering să respecte cele mai riguroase standarde de igienă și siguranță alimentară”, a declarat președintele ANSVSA, Alexandru Nicolae Bociu.

Inspectorii DSVSA din toate județele și din București verifică, printre altele, existența documentelor de înregistrare sau autorizare sanitar-veterinară pentru blocurile alimentare și firmele de catering.

Cum se fac controalele

Controalele vizează și condițiile de igienă din spațiile de depozitare, preparare și servire a mesei, starea suprafețelor și a echipamentelor, precum și modul de gestionare a deșeurilor alimentare.

Un alt punct important al verificărilor îl reprezintă trasabilitatea și calitatea materiilor prime. Inspectorii controlează documentele privind proveniența alimentelor și urmăresc să nu fie utilizate produse expirate sau necorespunzător etichetate.

De asemenea, sunt verificate temperaturile de depozitare ale produselor perisabile și respectarea lanțului frigorific în timpul transportului preparatelor furnizate prin serviciile de catering.

ANSVSA verifică și respectarea regulilor privind personalul care manipulează alimentele, inclusiv existența fișelor medicale, purtarea echipamentului de protecție și cunoașterea normelor de igienă.

Cum poți sesiza probleme privind produsele oferite copiilor

În cazul în care sunt descoperite produse care prezintă un risc iminent pentru sănătatea copiilor, acestea vor fi retrase din consum și dirijate către unități autorizate pentru neutralizare.

Totodată, în cazul unor deficiențe grave de igienă sau al unor nereguli structurale, precum și atunci când problemele constatate la controalele anterioare nu au fost remediate, ANSVSA poate aplica amenzi și poate dispune suspendarea temporară sau interzicerea activității blocurilor alimentare ori a cantinelor.

Autoritatea le solicită conducerilor unităților de învățământ să fie atente la recepția alimentelor și la modul în care sunt respectate contractele încheiate cu firmele de catering.

Părinții și reprezentanții legali ai elevilor pot sesiza eventualele nereguli privind siguranța alimentară la Call Center ANSVSA, la numărul 0800.826.787, apel gratuit din orice rețea, sau prin e-mail.

 

„Aici am avut mult timp o mare problemă de abandon școlar. Avem mulți copii cu situația familială, economică dificilă, copii cu părinții plecați la muncă și avem o școală care a reușit să reducă în mod semnificativ abandonul școlar”, a declarat Nicușor Dan, după festivitatea de începere a noului an școlar, la Curcani, în Călărași. 

„Încercând să înțeleagă așteptările copiilor, încercând să facă o școală mai puțin abstractă și mai accesibilă, încercând să explice copiilor de ce cunoștințele pe care le predau sunt legate de viața reală și de viața reală viitoare a lor, făcând voluntariat în cursul vacanței de vară și aducând copii aici și e un lucru pentru care și public vreau să-i felicit”, a mai declarat șeful statului despre modul cum au reușit dascălii să îi țină pe copii la studii. 

Șeful statului a fost impresionat de faptul că cei mici i-au spus că le place mai mult la școală decât în vacanță. Acesta le-a pus copiilor mai multe întrebări.

Copiii care urmează să învețe înmulțirea și împărțirea au fost testați de șeful statului cu o problemă de matematică. Nicușor Dan i-a întrebat care este rezultatul împărțirii lui 6 la 2.

Nicușor Dan își aduce aminte cum a decurs pentru el prima zi de școală

Cu prilejul acestei zile, Nicușor Dan și-a adus aminte și momentele pe care el le-a petrecut el în prima sa zi de școală, în Clasa I.

„Da, mi-aduc aminte pentru că am schimbat clădirea de la grădiniță la școală. În fine,(…) 300 de metri distanță și era prima oară când intram în curte aia. Mă ținea mama de mână. Mi-am ales colegul de bancă, mi-aduc bine aminte”, a declarat președintele României, Nicușor Dan.

Luni, foarte mulți elevi au participat la deschiderea noului an școlar. În școlile și liceele din toată țara au fost oficiate ceremonii de deschidere, iar elevii și-au revăzut colegii și profesorii după vacanța de vară.

Întrebat, în timpul unei vizite la o școală gimnazială din Curcani, județul Călărași, despre nemulțumirile personalului didactic privind salarizarea, Nicușor Dan a afirmat că problemele nu se limitează la sistemul de educație.

„Din păcate, sunt multe inechități, nu numai în sistemul de învățământ, în ceea ce privește salarizarea și, din păcate, nu putem să le rezolvăm într-un termen foarte scurt în această lege a salarizării, oricare va fi ea, fără să afectăm financiar România global și să intrăm în fenomene periculoase”, a declarat președintele.

El a adăugat că autoritățile trebuie să urmărească, pe termen mediu, corectarea acestor inechități, „în special în sistemul de educație”.

„E nevoie de o lege a salarizării”

Nicușor Dan a fost întrebat și dacă poate garanta că problema legii salarizării nu va fi din nou amânată. Președintele a afirmat că liderii politici cu care a discutat au înțeles necesitatea adoptării unei noi legi.

„Pot să vă spun că liderii politici cu care am vorbit au înțeles necesitatea. Cu cât timp nu ai o lege a salarizării, vei perpetua acele litigii care sunt deja de ordinul zecilor de mii, în care, să spun, că pentru o muncă similară nu sunt salariile identice. Și, până la urmă, asta va încărca instanțele, va pierde bani de la buget și va genera tensiuni sociale. Deci e nevoie de o lege a salarizării”, a spus Nicușor Dan.

Șeful statului consideră că adoptarea legii în 2026 ar transmite un semnal pozitiv și agențiilor de rating.

„Din perspectiva agențiilor de rating, care au văzut ce se întâmplă în perioade electorale, ar fi foarte sănătos să avem o lege a salarizării în cursul acestui an. Eventual, odată cu legea bugetului național pe 2027”, a declarat președintele.

Nicușor Dan a subliniat că una dintre soluțiile pentru prevenirea abandonului școlar este educația și formarea, încă de la vârste mici. 

„Unul este educația însăși. Să sădim încă de la vârste fragede faptul că a avea un parcurs școlar cât mai lung pentru că asta te ajută în viața ta adultă”, a declarat șeful statului despre fenomenul mamelor minore. 

Șeful statului a vorbit despre abandonul școlar și condițiile concrete pe care le întâmpină un copil la intrarea pe porțile școlii și a subliniat nevoia prioritizării educației din perspectivă bugetară. 

„Aici o chestiune de structură și financiară, ce găsește copilul când vine la școală? Am văzut că programul Masă Caldă a adus beneficii și eu cred că dacă am văzut utilitatea acestui program putem să tăiem din multe alte locuri astfel încât să facem un program național coerent Masă Caldă”, a declarat Dan. 

Nu în ultimul rând, președintele a subliniat rolul individual al profesorilor în menținerea copiilor în sistemul de educație, evidențiind din nou nevoia creșterii stimulentelor financiare pentru cadrele didactice. 

„Cum am spus despre colectivul profesoral de aici din școală, ce face profesorul în mod individual pentru a trage copilul la școală este foarte important. Dacă vrem să facem asta la nivel global, întrebarea este cum stimulăm profesorul să o facă. Ne învârtim tot timpul în jurul acelorași întrebări”, a conchis președintele. 

Automobile Dacia a avut opt directori generali în cei 27 de ani scurşi de la privatizarea din iulie 1999, iar durata man­datelor spune că perioa­dele lungi de la conducerea companiei au coincis cu momentele în care uzina de la Mio­veni a câştigat modele şi volume, iar perioadele de instabilitate, cu cele în care a început să le piardă.

Exercițiul se desfășoară într-un raion maritim situat la est de Tuzla – Cap Aurora, în limita apelor teritoriale ale României. Forțele Navale Române și Forțele Aeriene Române participă cu două elicoptere care vor fi integrate în mecanismul interinstituțional de răspuns.

Este vorba despre un elicopter IAR-330 Puma Naval al Forțelor Navale Române și un elicopter IAR-330 din cadrul Bazei 57 Aeriene de la Mihail Kogălniceanu.

Potrivit scenariului, autoritățile trebuie să gestioneze o situație complexă de urgență pe mare. Exercițiul include semnalarea și evaluarea unui incident, activarea și coordonarea mijloacelor navale, aeriene și terestre, precum și operațiuni de căutare și salvare a persoanelor aflate în pericol.

Care este scenariul

Scenariul prevede, de asemenea, evacuarea medicală a victimelor și intervenția în cazul unui incendiu izbucnit la bordul unei nave.

Prin „SAREX 2026” este urmărită evaluarea capacității de răspuns a structurilor implicate, precum și verificarea documentelor de conducere, a standardelor și procedurilor operaționale.

Un alt obiectiv îl reprezintă testarea timpilor de reacție, a fluxului informațional și decizional, a capabilităților de intervenție și a sistemelor de comunicații.

La exercițiu participă structuri și mijloace ale Autorității Navale Române, Agenției Române de Salvare a Vieții Omenești pe Mare, Ministerului Afacerilor Interne și Ministerului Apărării Naționale.

De asemenea, sunt implicați reprezentanți ai autorităților publice locale și ai operatorilor economici, exercițiul având ca obiectiv verificarea modului în care instituțiile pot acționa coordonat în cazul unei situații de urgență produse pe mare.

 

Într-o postare pe Facebook, Mihai Fifor afirmă că datele INS arată o scădere cu 2% a PIB-ului României în trimestrul al doilea din 2026 față de aceeași perioadă a anului trecut, pe seria ajustată sezonier.

Social-democratul atrage atenția că aceasta ar fi a treia scădere consecutivă a economiei raportată la perioada similară a anului precedent. Potrivit cifrelor invocate de Fifor, PIB-ul a scăzut cu 1,4% în trimestrul al patrulea din 2025, cu 1,1% în primul trimestru din 2026 și cu 2% în trimestrul al doilea.

De unde vine involuția economiei

Fifor pune evoluția economică în legătură cu măsurile de austeritate adoptate de Guvernul Bolojan, precum majorarea TVA și a accizelor.

„Când iei mai mulți bani de la oameni, când scumpești aproape tot ceea ce cumpără, când sufoci firmele cu taxe și impredictibilitate, nu trebuie să fii mare economist ca să înțelegi ce urmează”, susține Mihai Fifor.

România a pierdut 63.000 de locuri de muncă în privat

Deputatul PSD afirmă că efectele s-ar vedea în scăderea consumului, a producției și a investițiilor. El susține, de asemenea, că România a pierdut 63.000 de locuri de muncă în mediul privat, că investițiile străine au scăzut cu 82% și că producția industrială, turismul și sectorul HORECA au înregistrat scăderi.

„Practic, nu prea mai există indicator important al economiei reale în dreptul căruia Guvernul Bolojan să nu fi reușit să așeze un minus”, afirmă Fifor.

Social-democratul critică și justificarea măsurilor de austeritate prin nevoia de reformă și susține că majorarea taxelor și reducerea consumului nu reprezintă o soluție pentru redresarea economiei.

Fifor, lui Bolojan: O economie nu se pune pe picioare tăindu-i oxigenul

„Doar că o economie nu se pune pe picioare tăindu-i oxigenul. Nu repari deficitul distrugând consumul, slăbind mediul privat și reducând tocmai baza economică din care statul trebuie să-și încaseze veniturile”, afirmă Mihai Fifor.

Deputatul compară situația actuală cu perioada în care România era guvernată de PSD și susține că, în timpul ultimului guvern condus de social-democrați, țara ajunsese pe locul al doilea în Uniunea Europeană la creștere economică.

Mihai Fifor cere oprirea politicilor Guvernului Bolojan, pe care le consideră responsabile pentru deteriorarea situației economice: „În România lui Ilie Sărăcie, minus cu minus fac doar și mai multă sărăcie”, își încheie deputatul PSD mesajul de pe Facebook.

 

Joi, Valdas Dambrauskas va păși pe Old Trafford în calitate de antrenor al formației Sabah, într-un meci din Liga Campionilor. Pentru tehnicianul lituanian, momentul are o semnificație aparte: în urmă cu aproximativ 20 de ani își făcea primii pași în antrenorat la școala de fotbal a lui Manchester United, relatează BBC Sport.

„Este dincolo de orice mi-aș fi putut imagina. Să trec prin acel tunel și să ies pe acel teren”, a declarat Dambrauskas pentru BBC.

„Am fost de multe ori pe Old Trafford împreună cu copiii, iar acum voi veni acolo ca antrenor”.

Povestea lui Dambrauskas începe însă cu mult înainte de cariera de antrenor și include o apariție la versiunea lituaniană a emisiunii „Vrei să fii milionar?”, mai multe slujbe ocazionale și opt ani de muncă în Anglia.

Banii de la „Vrei să fii milionar?”, investiți în cariera de antrenor

În 2002, Dambrauskas a participat la versiunea lituaniană a emisiunii „Vrei să fii milionar?” și a câștigat 4.000 de litas, aproximativ 725 de lire sterline.

Suma reprezenta atunci echivalentul a aproximativ șase salarii medii în Lituania.

Dambrauskas a folosit banii pentru a se muta la Londra și pentru a urma cursuri de antrenorat.

„Acum toată lumea reține doar această parte, cea despre bani. Dar da, povestea este adevărată”, a spus el.

„Ideea mea era să încerc să urmez aceste cursuri, să obțin licența și poate, într-o bună zi, să mă întorc în Lituania și să lucrez ca antrenor de fotbal”, a adăugat Dambrauskas.

A ajuns la Londra în august 2002, la vârsta de 25 de ani, cu o viză de student și cu cunoștințe limitate de limba engleză.

În 2004 s-a înscris la un curs de știința sportului și antrenorat la London Metropolitan University. A început apoi să lucreze ca voluntar în proiecte sportive pentru copii defavorizați și ulterior la London Tigers, unde a ajuns să conducă prima echipă.

Dambrauskas a devenit primul lituanian care a obținut o licență UEFA de antrenor prin intermediul London Football Association.

„Am mers la toate cursurile posibile, la toate conferințele și întâlnirile la care puteam ajunge. Oriunde puteam obține informații, cunoștințe sau o diplomă în plus”, a spus tehnicianul.

„Aveam două, trei, uneori chiar patru slujbe”

Prima sa oportunitate la un club profesionist a venit în 2004, când a început să lucreze pentru Manchester United Soccer Schools. A petrecut cinci ani antrenând în cadrul unor programe organizate în Marea Britanie și în Europa.

„A fost cel mai bun lucru care mi se putea întâmpla în viață”, a spus Dambrauskas.

După o scurtă perioadă la Fulham, a ajuns la Brentford, însă în paralel a continuat să aibă mai multe slujbe pentru a-și întreține familia.

„Am fost grădinar, om bun la toate, am împărțit ziare, am lustruit podelele într-un pub. Am lucrat în comerț și în dezvoltare sportivă”, a povestit el. „Aveam două, trei, uneori chiar patru slujbe”.

13 trofee câștigate în cinci țări

La sfârșitul anului 2010, Dambrauskas a părăsit Anglia și s-a întors în Lituania, unde a devenit antrenor secund la Ekranas.

După patru ani, a fost numit antrenor la Zalgiris Vilnius, cel mai mare club din Lituania. A câștigat două titluri, trei Cupe ale Lituaniei și două Supercupe în trei sezoane, inclusiv o triplă în 2016.

Au urmat mai multe experiențe în Europa. A câștigat Cupa Letoniei cu RFS, apoi a antrenat Gorica în Croația.

Cu Ludogorets Razgrad a cucerit titlul în Bulgaria și Supercupa, iar ulterior, la Hajduk Split, a câștigat Cupa Croației, primul trofeu al clubului după zece ani.

A mai pregătit OFI Creta în Grecia, Omonia în Cipru și Diosgyori în Ungaria.

În vara anului 2025 a ajuns la Sabah, al zecelea club din cariera sa.

În primul sezon, Dambrauskas a reușit eventul campionat-cupă, iar Sabah a câștigat titlul pentru prima dată în istorie. Tehnicianul a ajuns astfel la 13 trofee cucerite în cinci țări.

Sabah, pentru prima dată în Champions League

Pentru a ajunge în Liga Campionilor, Sabah a trecut de patru tururi preliminare.

Formația a eliminat TNS din Țara Galilor, KuPS din Finlanda, Aarhus din Danemarca și Hapoel Beer-Sheva din Israel.

„Să ajungem în Liga Campionilor este ceva dincolo de orice mi-aș fi putut imagina”, a mai spus Dambrauskas.

„Nu ne-am calificat niciodată în Conference League sau Europa League. Nu trecuserăm niciodată de mai mult de două tururi consecutive într-o competiție, iar acum, dintr-odată, suntem aici”, a adăugat acesta.

Echipa va întâlni Borussia Dortmund, Barcelona și Napoli pe teren propriu și va juca în deplasare cu Villarreal, Manchester United și Arsenal.

„Pentru asta visezi, să joci în această competiție, împotriva acestor echipe”, a subliniat Dambrauskas.