În 30 octombrie 2025 se împlinesc 10 ani de la tragedia din clubul bucureştean Colectiv. În urma incendiului, au murit la faţa locului 26 de persoane, iar apoi mulţi dintre răniţii internaţi, numărul victimelor ajungând atunci la 64. Printre cei care şi-au pierdut viaţa în urma tragediei erau artişti, fotografi, jurnalişti, olimpici şi studenţi. Ulterior, la un şi 9 luni după tragedie, un alt tânăr a murit, ridicând bilanţul total la 65.
În urmă cu cinci ani, președintele României de atunci, Klaus Iohannis, a promulgat legea prin care statul român decontează pe viață tratamentul victimelor din tragedia de la Colectiv.
Tot acum cinci ani, 30 octombrie a fost decretată „Ziua pacientului cu arsuri”Cu toate că s-au scurs 10 ani de la tragedie, dacă un astfel de incendiu s-ar repeta, ne-am da seama că nu am învățat mai nimic. Autoritățile se scuză și acum și spun că nicio țară europeană nu ar putea face față unui eveniment similar. România a încercat să repare „sistemul”, iar astăzi numărul paturilor pentru marii arși s-a dublat. Insuficient, însă, în cazul unui incendiu cu victime multiple. Iar empatia este uneori greu de găsit. Doar cu o zi înainte de a se împlini 10 ani de la tragedia din Colectiv, doi medici de la Spitalul „Bagdasar-Arseni” au fost reținuți pentru că nu au acordat atenția cuvenită unui pacient cu arsuri, nu l-au tratat corespunzător, iar acesta a murit.
Cu puțin timp înainte de a se împlini patru ani de la tragedia care a luat zeci de vieți în „Clubul Morții”, au fost inaugurate la Iași și Timișoara Centrele pentru Arși. S-a ajuns, în România, la 23 paturi de mari arşi adulți şi 10 paturi la Spitalul „Grigore Alexandrescu” din Capitală, pentru copii.
După incendiul din 2015, mai mulți patroni din Centrul Vechi al Capitalei au luat singuri decizia de a închide cluburile prea aglomerate, în care oricând s-ar fi putut produce evenimente nefericite. Dar pericolul nu este nici pe departe îndepărtat, dovadă fiind incendiile frecvente din ultimii ani, asta în condițiile în care, într-o seară de weekend, pe străzile Lipscani sau Șelari, în perioadele în care nu era pandemie, sunt mii de turiști îngrămădiți în spații înguste.
Același lucru se întâmplă în majoritatea orașelor mari din țară, în cluburile din zonele centrale.
Din octombrie 2015, de la tragedia din clubul Colectiv și până în prezent, au curs demisiile la nivel înalt, rețineri, modificările legislative, trimiterile în judecată. Supraviețuitorii și părinții tinerilor morți nu au uitat niciun moment scurs de atunci și sunt revoltați că nu există un vinovat pedepsit.
Au fost pronunțate pedepse aspre pentru cei vinovați. Unii dintre ei au scăpat. Au fost condamnați fostul primar al Primăriei Sectorului 4, Cristian Popescu Piedone, foştii patroni ai clubului Colectiv, George Anastasescu Costin Mincu şi Paul Gancea, dar și fosta angajată a Primăriei Sectorului 4, Aurelia Iofciu. Pedepse cu închisoare au primit şi administratorul firmei de artificii, Daniela Niţă, pirotehnisul Zaharia Viorel, pirotehnistul Moise Marian, patronul firmei de artificii, Cristian Niţă. Judecătorii au decis ca închisoare să facă şi pompierii Antonina Radu şi George Petrică Matei, dar și fostele angajate ale Primăriei Sectorului 4, Larisa Ganea şi Ramona Moţoc.
De asemenea, condamnaţii au fost obligaţi să plătească daune morale uriaşe victimelor, de peste 42 de milioane de euro, cea mai mare sumă acordată fiind 500.000 de euro, în câteva cazuri.
Eugen Iancu, tatăl unui tânăr care a murit în incendiul de la Colectiv, a primit daune morale 250.000 euro şi 15.000 lei daune materiale. La ultimul termen, Eugen Iancu a cerut daune în valoare de 40 de milioane de euro.
La rândul său, Andrei Găluţ, solistul trupei Goodbye to Gravity, singurul supravieţuitor din formaţie, a primit 400.000 euro daune morale şi 60.000 lei daune materiale. La ultimul termen de la tribunal, el a solicitat 8 milioane de euro.
Magistraţii de la Tribunalul Municipiului Bucureşti au stabilit ca, pe lângă pedepsele cu închisoarea, cei care se fac vinovaţi de incendiul de la Colectiv să plătească şi cheltuielile de spitalizare ale persoanelor decedate, precum şi cele referitoare la persoanele vătămate în deflagraţie.
Între timp, primarul Cristian Popescu Piedone a candidat din nou și câștigat votul bucureștenilor la Sectorul 5. A demisionat pentru și-a dorit să fie primar general, dar a pierdut în fața lui Nicușor Dan. Ulterior, s-a întors în funcția de președinte al Autorității Naționale pentru Protecția Consumatorilor, de unde a fost demis pentru fapte de corupție.
Filmul tragediei:30 octombrie 2015, Goodbye to Gravity a urcat pe scenă și început să cânte în fața a sute de tineri.
La ora 22:02:01, la câteva secunde după începerea concertului, în partea dreaptă a imaginii se observă cum artificiile montate pe stâlpul schelei tehnice ce deserveşte scena sunt aprinse pentru prima dată. Acestea ard timp de 13 secunde, iar scânteile rezultate în urma arderii sunt orientate direct către stâlpul de susţinere al imobilului situat în partea stângă lângă scenă.
La ora 22:32:00, se observă cum se aprind artificiile montate pe un suport situat lângă stâlpul schelei tehnice ce deserveşte scena. Acestea ard timp de 16 secunde, iar scânteile rezultate în urma arderii sunt orientate direct către stâlpul de susţinere al imobilului, situat în partea stângă în imediata apropiere a scenei.
La ora 22:32:16, imediat după ce artificiile s-au stins, se observă cum spaţiul dintre stâlpul de susţinere al imobilului şi scenă rămâne în continuare luminat, iar lumina creşte foarte repede în intensitate acoperind o suprafaţa tot mai mare.
La ora 22:32:26 se observă, de fapt, cum tavanul situat între stâlpul de susţinere al imobilului şi scenă arde, iar din acesta încep să cadă bucăţi incandescente.
La ora 22:32:35 suprafaţa tavanului care arde creşte foarte repede, flacara devine violentă, iar primele persoane se îndreaptă spre ieşire. Mai departe, suprafaţa tavanului cuprinsă de flăcări creşte extrem de repede, iar în aproximativ un minut de la iniţiere focul ajunge în dreptul camerei de supraveghere nr. 2, care este montată pe stâlpul de susţinere al imobilului situat diametral opus faţă de locul de unde a început incendiul.
La ora 22:33:01, se observă că în interiorul clubului se află un număr mare de persoane care sunt strânse în jurul spaţiului deschis de unde se face accesul în holul de unde se iese afară din club. Imediat, fumul devine foarte dens cuprinzând întregul club.
31 octombrie 2015 ora 3:40 – Parchetul Tribunalului Bucureşti anchetează cauzele incendiului de la Clubul Colectiv, soldat cu 27 de morţi şi aproximativ 200 de răniţi, urmând să facă cercetări pentru ucidere din culpă şi apoi să stabilească cine ar fi vinovaţii pentru această tragedie.
31 octombrie 2015 – 27 de persoane moarte.
31 octombrie 2015 – Cristian Popescu Piedone spune că nu are ce să-și reproșeze și că din punctul de vedere al primăriei Clubul Colectiv, unde s-a produs tragedia în care 27 de oameni au murit, iar aproximativ 200 au fost răniți, a funcționat legal.
1 noiembrie 2015 – Numărul morților a ajuns la 30.
2 noiembrie 2015 – Numărul morților a ajuns la 31.
2 noiembrie 2015 – Președintele Poloniei, Andrzej Duda, a venit la locul tragediei petrecute vineri în Capitală, unde a depus flori şi a aprins lumânări în memoria victimelor.
3 noiembrie 2015 – Numărul morților a ajuns la 32.
4 noiembrie 2015 – Premierul Victor Ponta a declarat că îşi depune mandatul şi că speră că demisia guvernului său satisface cerinţele oamenilor care au fost în stradă şi a adăugat că este nevoie de soluţii raţionale.
4 noiembrie 2015 – Cristian Popescu Piedone a anunţat că demisionează din funcţia de primar al Sectorului 4 şi spune că îşi asumă vina morală pentru tragedia din clubul Colectiv, iar pentru vina legală, lasă justiţia să se pronunţe, menţionând, în finalul comunicatului, că este „de profesie om”.
4 noiembrie 2015 – Peste 30.000 de oameni au protestat în Piața Universității, oamenii fluturând steaguri, fluierând din fluiere și vuvuzele, scandând și afișând mesaje împotriva corupției și clasei politice.
6 noiembrie 2015 – Fostul primar al sectorului 4 Cristian Popescu Piedone a fost pus sub acuzare, de DNA, în dosarul în care se fac cercetări pentru abuz în serviciu legat de emiterea autorizației de funcţionare a clubului Colectiv.
7 noiembrie 2015 – numărul morților a ajuns la 35.
7 noiembrie 2015 – Tribunalul Bucureşti a decis arestarea preventivă a fostului primar Cristian Popescu Piedone şi a două angajate de la Primăria Sectorului 4, în dosarul în care sunt acuzaţi de abuz în serviciu și fals intelectual în legătură cu autorizarea clubului Colectiv.
8 noiembrie 2015 – Numărul morților a ajuns la 43.
9 noiembrie 2015 – Antonina Radu şi Petrică George Matei, angajaţi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă (ISU) Bucureşti-Ilfov, care au făcut controale în Colectiv, au fost reţinuţi de procurorii DNA în dosarul privind eliberarea avizelor pentru clubul din Capitală.
9 noiembrie 2015 – Numărul morților a ajuns la 46.
11 noiembrie 2015 – Alexandru Pascu, basistul trupei Goodbye to Gravity, rănit în incendiul din clubul Colectiv, a murit în ziua în care a fost transferat în Franța de la Spitalul Floreasca din Capitală.
12 noiembrie 2015 – Bilantul mortilor -53. Mădălina Strugaru, prietena solistului Goodbye to Gravity, Andrei Găluț și alt tânăr.
12 noiembrie 2015 – Numărul morților a ajuns la 54. Claudiu Bogdan Istrate (22 de ani) – era internat la Bagdasar Arseni în stare gravă, intubat, având arsuri pe corp şi arsuri de căi respiratorii.
13 noiembrie 2015 – Numărul morților a ajuns la 55 – Loredana Dărescu a murit, vineri, în spitalul din Germania unde fusese transferată.
14 noiembrie 2015 – Antoninie Radu, căpitanul ISU care a făcut controale în Colectiv, a fost arestat preventiv de Curtea Militară de Apel.
16 noiembrie 2015 – Numărul morților a ajuns la 56. O tânără în vârstă de 18 ani a murit la Spitalul Sfantul Ioan.
19 noiembrie 2015 – Numărul morților a ajuns la 57. O altă tânără a murit la Spitalul de Arşi din Capitală – Ana Albu, în vârstă de 30 de ani.
20 noiembrie 2015 – Numărul morților a ajuns la 58. O altă tânără la o clinică din Germania, unde a fost transferată de la un spital din Capitală.
21 noiembrie 2015 – Numărul morților a ajuns la 59. Tânărul care a decedat se numeşte Alexandru Mihai Iancu, avea 22 de ani.
22 noiembrie 2015 – Numărul morților a ajuns la 60. Tânărul care a decedat se numea Alexandru Hogea, avea 19 ani şi era printre răniţii din clubul Colectiv care au ajuns în spitale din străinătate, el fiind internat într-o clinică din Viena.
25 noeiembrie 2015 – Șefii ISU Bucureşti-Ilfov au fost suspendaţi din funcţii, la aproape o lună de la tragedia din Colectiv, la ISU fiind făcute verificări privind faptul că nu a făcut controale la Fabrica Pionierul şi la club, deşi ştia că va fi organizat un eveniment cu public numeros.
30 noiembrie 2015 – Fostul primar al Sectorului 4 Cristian Popescu Piedone, cercetat pentru abuz în serviciu în cazul tragediei de la Clubul Colectiv, a anunţat că se retrage din viaţa politică şi a afirmat că speră că va fi succedat de un primar care să continue proiectele sale.
3 decembrie 2015 – Narcis Hogea, tatăl celei de-a 60-a persoane decedate în urma incendiului din Colectiv – Alex Hogea, care a murit la 19 ani -, spune că lista victimelor acestei tragedii este una a durerii, provocată fie de focul din club, fie de corupţia şi orgoliul prostesc de care oamenii pot fi uneori capabili.
9 decembrie 2015 – Premierul Marii Britanii, David Cameron, care se află în prima sa vizită în România, a ajuns la clubul Colectiv, la 40 de zile de la incendiu.
14 decembrie 2015 – Numărul morților – 61. Este vorba despre o tânără de 36 de ani, care fusese transferată de la Spitalul Bagdasar Arseni la o clinică din Germania.
15 decembrie 2015 – Bilanțul tragediei a ajuns la 62 de morți. Este vorba despre o tânără de 24 de ani care se afla în stare critică de la început, la Secția de Terapie Intensivă, având arsuri grave pe o mare suprafață a corpului.
16 decembrie 2015 – Președintele Klaus Iohannis a afirmat, în plenul Parlamentului, unde își prezintă bilanțul la un an de la preluarea mandatului, că „cea mai tragică lecție a anului 2015 se numește Colectiv”, arătând că aceasta a scos la iveală problemele multor sisteme, iar „corupția ucide” este „concluzia dură”.
22 decembrie 2015 – Un bărbat, victima a incendiului, şi-a pierdut viaţa într-un spital din Marea Britanie, numărul persoanelor decedate în această tragedie ajungând astfel la 63.
14 martie 2016 – Un tânăr în vârstă de 21 de ani a murit la Spitalul Floreasca din Capitală. Decesul tânărului a survenit la aproape 5 luni de la tragedia din Colectiv, fiind a 64-a persoană care a murit din cauza leziunilor grave provocate de incendiu.
28 aprilie 2016 -Procurorii de la Parchetul General au trimis în judecată dosarul „Colectiv”, patronii clubului și reprezentanţi ai firmei de la care proveneau artificiile folosite în Colectiv, urmând să fie judecați de magistrații de la Judecătoria Sectorului 4.
5 mai 2016 – Rudele decedaților și răniții din Colectiv s-au constituit părți civile în dosarul penal, aceștia cerând, în total, despăgubiri de aproape 30 de milioane de euro.
30 octombrie 2016 – sociația Colectiv GTG 3010 a inaugurat monumentul ridicat în amintirea celor 64 de tineri decedați în urma incendiului, acesta fiind amplasat în piațeta din faţa fostului club.
30 octombrie 2016 – este 5.000 de oameni au ajuns la sediul clubului Colectiv. Cei prezenţi au adus flori şi au aprins lumânări în memoria celor care au decedat în urma incendiului.
29 decembrie 2016 – Judecătorii au respins cererile inculpaților și au decis că judecata în procesul Colectiv poate începe.
29 iulie 2017 – Asociaţia Colectiv anunţă încă un deces: Numărul victimelor după tragedia din Colectiv creşte. „65! Numărul victimelor după tragedia din Colectiv creşte. Dumnezeu să te odihnească, Răzvan!”, este mesajul postat pe pagina Asociaţiei Colectiv. Tânărul s-a sinucis.
21 ianuarie 2018 – A intrat în vigoare Legea nr.28/2018 pentru completarea Legii nr.307/2006 privind apărarea împotriva incendiilor. Conform acestei legi, patronii obiectivelor publice, a restaurantelor și cluburilor fără autorizație de securitate la incendiu au obligația să realizeze și să amplaseze panouri de înștiințare în dreptul intrărilor în spațiile respective, cu următorul conținut, tipărit cu litere de tipar cu dimensiuni de minimum 2,5 cm, de culoare roșie, pe fundal alb: «Acest spațiu funcționează fără autorizație de securitate la incendiu».
18 iunie 2018 – Parchetul General extinde ancheta în dosarul Colectiv și investighează modul în care autoritățile au intervenit și au îngrijit victimele imediat după tragedie, luni dimineața fiind audiate patru persoane. Ancheta este extinsă în urma plângerilor penale depuse de părinți și victime.
14 august 2018 – Marian Moise, pirotehnistul care a montat artificiile în clubul Colectiv, artificierul Viorel Zaharia, patronii clubului George Alin Anastasescu, Paul Cătălin Gancea şi Costin Mincu, dar şi patroana firmei care a livrat artificiile au fost trimiși în judecată într-un dosar disjuns din Colectiv.
3 septembrie – Judecătorul din dosar, Valeriu Mihail Terceanu, s-a pensionat, iar victimele și familia celor decedați se temeau că dosarul, care oricum înainta cu dificultate, va fi reluat de la zero.
22 octombrie 2018 – Judecătorul Mihai Bălănescu a fost repartizat să judece dosarul Colectiv.
30 septembrie 2019 – Victimele Colectiv cer decontarea pe viață a tratamentelor de care au nevoie după incendiu. Răniții spun că trupurile lor nu s-au refăcut după rănile suferite în urma incendiului și necesită îngrijiri întreaga viață, solicitând autorităților statului asigurarea de „sprijin pe viață, prin plata tuturor tratamentelor, intervențiilor chirurgicale, procedurilor de recuperare”.
25 octombrie 2019 – Judecătorii au permis jurnaliștilor, pentru prima dată, să vadă ce este dincolo de ușile închise, după 4 ani de la incendiu. Încă se văd urme de mâini la ieșire, încercuite de criminaliști. Pe jos zace tot ce nu a ajutat anchetei, iar în aer plutește cenușa. Pe scenă sunt haine aruncate, cu urme de fum. Pe masă mai sunt pahare, un flyer cu „Goodbye to gravity” și un bilet la loto pe jumătate ars.
29 octombrie 2019 – Parchetul Militar anunță că a început cercetările in rem în dosarul Colectiv, după apariția imaginilor care surprind primele momente ale intervenției. Se fac cercetări inclusiv pentru profanare de cadavre, după ce un militar sar fi adresat cuvinte injurioase cu privire la o persoană decedată. De asemenea, procurorii militari fac cercetări și pentru sustragere sau distrugere de probe, cu privire la faptul că filmarea cu primele momente ale intervenției au apărut abia după aproape patru ani.
16 decembrie 2019 – Condamnări în primă instanță la Tribunalul București: Cristian Popescu Piedone – 8 ani și șase luni, patronii clubului, George Anastasescu Costin Mincu şi Paul Gancea – 11 ani și 8 luni, Aurelia Iofciu, fostă angajată a Primăriei Sectorului 4 – 8 ani, Daniela Niţă, administratorul firmei de artificii – 12 ani, pirotehnisul Zaharia Viorel – 9 ani și 8 luni, pirotehnistul Moise Marian – 10 ani, Cristian Niță, patronul firmei de artificii – 3 ani și 6 luni, Antonina Radu şi George Petrică Matei, de la ISU – 9 ani și 2 luni, Larisa Ganea, angajată a Primăriei Sectorului 4 – 7 ani şi Ramona Moţoc, angajată a Primăriei Capitalei – 3 ani.
Un nou ordin ministerial schimbă semnificativ criteriile de încadrare în grad de handicap în România.
Potrivit noilor reglementări, simpla existență a unui diagnostic medical nu mai este suficientă pentru obținerea certificatului.
Este nevoie acum de evaluări complexe care să demonstreze gradul real de afectare funcțională.
În același timp, pentru bolile grave și ireversibile, legea permite ca certificatul de handicap să devină permanent încă de la prima evaluare. Documentul stabilește criterii clare, bazate pe deficiența funcțională, și prevede situațiile în care termenul de valabilitate poate fi acordat pe viață, potrivit gandul.ro/.
Noile reglementări aliniate la standardele internaționaleNoul act normativ privind criteriile medico-psihosociale pe baza cărora se stabilește gradul de handicap marchează o schimbare majoră: evaluarea nu se mai face exclusiv după diagnostic, ci după capacitatea reală de funcționare a persoanei.
Autoritatea Națională pentru Protecția Drepturilor Persoanelor cu Dizabilități a elaborat acest document pentru a alinia legislația românească la standardele internaționale și la Convenția ONU privind drepturile persoanelor cu dizabilități, ratificată de România.
Afecțiuni care nu mai asigură automat certificatul de handicap:Având de obicei caracter temporar, aceste afecțiuni nu mai justifică un certificat permanent. Se evaluează individual, în funcție de durata și severitatea simptomelor.
Bolile care nu mai permit obținerea certificatului de handicap:Diabetul de tip 1 sau 2 nu mai oferă automat dreptul la certificat. Este necesară dovada unui control metabolic deficitar pe termen lung (HbA1c >8%) sau prezența unor complicații severe la minimum două organe.
Astmul și alte boli respiratorii cu VEMS între 50-59% și saturație de oxigen între 85-90% se încadrează doar în grad mediu. Gradele superioare necesită dovezi de afectare severă a funcției pulmonare
Când se acordă certificatul permanentDocumentul prevede condiții stricte pentru cazurile în care certificatul poate fi permanent:
Pentru funcțiile mintale:
Pentru funcțiile senzoriale:
Pentru funcțiile motorii:
Cum se face evaluarea
Procesul de evaluare devine mai riguros și se bazează pe:
Reevaluări și perioadă de tranziție:
Pentru persoanele care dețin deja certificate de handicap
La reevaluare, se vor aplica noile criterii
Persoanele încadrate într-un grad de handicap trebuie să urmeze Programul individual de reabilitare și integrare socială.
Neîndeplinirea acestor obligații poate duce la reevaluarea situației și pierderea unor drepturi.
Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX că este vorba despre un angajat de la Distrigaz care s-a prezentat la blocul unde a avut loc explozia două zile la rând. Prima dată a pus sigiliul – în ziua anterioară exploziei, apoi a revenit în dimineața fatidică și a făcut din nou măsurători, fără a lua vreo decizie.
De asemenea, este vorba și de doi angajați ai firmei „fantomă” care s-a prezentat la bloc pentru a remedia situația, dar nu a luat niciun fel de măsuri.
La ora transmiterii știrii, perchezițiile de la Distrigaz s-au finalizat și au fost ridicate mai multe documente necesare în anchetă.
Polițiștii au făcut miercuri opt percheziții domiciliare la persoane fizice și jurdice în cadrul dosarului penal întocmit în urma exploziei din Rahova.
Potrivit IGPR, patru percheziții sunt făcute în București, două în Ilfov și câte o percheziție în județele Prahova și Teleorman.
Activitățile vizează ridicarea de documente și unități de stocare.
Explozia din blocul de pe Calea Rahovei din Sectorul 5 al Capitaleii s-a soldat cu 3 morți și 15 răniți.
Surse judiciare au declarat, pentru MEDIAFAX că este vorba despre un angajat de la Distrigaz care s-a prezentat la blocul unde a avut loc explozia două zile la rând. Prima dată a pus sigiliul – în ziua anterioară exploziei, apoi a revenit în dimineaţa fatidică şi a făcut din nou măsurători, fără a lua vreo decizie.
De asemenea, este vorba şi de doi angajaţi ai firmei „fantomă” care s-a prezentat la bloc pentru a remedia situaţia, dar nu a luat niciun fel de măsuri.
La ora transmiterii ştirii, percheziţiile de la Distrigaz s-au finalizat şi au fost ridicate mai multe documente necesare în anchetă.
Poliţiştii au făcut miercuri opt percheziţii domiciliare la persoane fizice şi jurdice în cadrul dosarului penal întocmit în urma exploziei din Rahova.
Potrivit IGPR, patru percheziţii sunt făcute în Bucureşti, două în Ilfov şi câte o percheziţie în judeţele Prahova şi Teleorman.
Activităţile vizează ridicarea de documente şi unităţi de stocare.
Explozia din blocul de pe Calea Rahovei din Sectorul 5 al Capitaleii s-a soldat cu 3 morţi şi 15 răniţi.
„Dr. Anca Aldrin, soția astronautului Buzz Aldrin, a trecut în neființă în noaptea trecută, avându-i alături pe soțul său și pe fiul său, Vlad Ghenciu”, se arată în mesajul publicat pe pagina oficială a lui Buzz Aldrin.
Anca Faur, originară din România, era inginer chimist cu doctorat la Universitatea din Pittsburgh.
„Ea a adus bucurie în tot ceea ce am făcut împreună. Îmi va lipsi enorm”, a declarat astronautul în vârstă de 95 de ani.
Cei doi s-au cunoscut în decembrie 2017 la un eveniment și au început o relație câteva luni mai târziu, în mai 2018. S-au căsătorit oficial pe 20 ianuarie 2023, chiar de ziua de naștere a lui Aldrin.
Astronautul a descris-o anterior pe Anca Faur, într-un interviu pentru revista People, drept o femeie care are „întregul pachet din Vrăjitorul din Oz – minte, inimă și curaj”.
Edwin „Buzz” Aldrin este unul dintre cei mai cunoscuți astronauți americani și o figură emblematică a explorării spațiale.
În iulie 1969, el a devenit al doilea om care a pășit pe Lună, alături de Neil Armstrong, în cadrul misiunii Apollo 11 a NASA.
După retragerea din activitatea de astronaut, Aldrin a continuat să promoveze cercetarea spațială, implicându-se totodată în activități educaționale și științifice.
O aeronavă a Forțelor Aeriene Române va ateriza miercuri seara la Baza 90 Transport Aerian Otopeni cu 10 pacienți palestinieni din Fâșia Gaza, grav afectați de lipsa accesului la tratament medical adecvat, alături de 23 de membri de familie.
Potrivit Departamentului pentru Situații de Urgență (DSU), o parte dintre pacienți urmează să primească îngrijiri de specialitate în spitalele din România, în timp ce alții vor fi transferați în Regatul Țărilor de Jos, cu o aeronavă a Forțelor Aeriene Române.
Misiunea este coordonată de către DSU al Ministerului Afacerilor Interne, în strânsă colaborare cu mai multe instituții naționale și organisme internaționale, esențiale pentru asigurarea unei desfășurări eficiente și în condiții de siguranță.
Comitetul de Coordonare al Municipiului București din cadrul Partidului Național Liberal a validat, miercuri, în unanimitate candidatura lui Ciprian Ciucu la alegerile pentru funcția de primar general al Capitalei.
Ședința Comitetului de Coordonare al Municipiului București din cadrul PNL a avut loc miercuri.
În cadrul ședinței a fost validată în unanimitate candidatura lui Ciprian Ciucu la alegerile pentru funcția de primar general al Capitalei.
Cndidatura lui Ciucu, votată săptămâna trecută de BPMBAu fost prezenți și au votat 850 de delegați.
Conform statutului, CCMB a validat propunerea Biroului Politic al Municipiului București pentru funcția de primar general al Capitalei.
BPMB a votat săptămâna trecută candidatura lui Ciprian Ciucu din partea PNL pentru alegerile privind Primăria Capitalei.
Americanii au decis retragerea trupelor din România nu ca pe un fel de pedeapsă, ci mai degrabă ca pe o încurajare să ne apărăm mai bine, crede președintele USR, Dominic Fritz.
Dominic Fritz a spus, miercuri seara, că este de părere că această retragere a trupelor americane din România „a fost așteptată și este acum pentru noi un îndemn să ne întărim propriile forțe în Europa”.
„Cred că americanii au făcut asta nu ca un fel de pedeapsă, ci mai degrabă ca o încurajare să ne apărăm mai bine.
Și încă sunt aici, și astăzi au comunicat oficial că a fost o mișcare în întreaga regiune, vor să se focuseze un pic mai mult și în Asia.
Și de aceea nu este ceva ce trebuie să ne îngrijureze, ci, dimpotrivă, să credem în propriul nostru potențial în orice fel de domeniu, inclusiv în domeniul apărării”, a spus Fritz la Antena 1.
„Transformă-ți furia în energie pozitivă”Fritz a amintit că România va beneficia de o finanțare de 16 miliarde de euro în apărare, prin programul SAFE, care reprezintă „un moment de ambiție pentru România, de încredere în sine”.
„Am văzut că mulți se simt dezămăgiți, există și o furie, cred că dacă fiecare se întreabă cum pot să transforme această dezămăgire, această furie într-o energie pozitivă, să contribui eu, oricât de mică ar fi această contribuție în comunitatea mea în care locuiesc, atunci sunt sigur că această țară nu doar că va arăta mai bine, ci și vom avea politicieni mult mai buni data viitoare”, a mai spus președintele USR.
„România rămâne o țară sigură”România și Aliații au fost informați de decizia Statelor Unite privind redimensionarea trupelor americane din Europa, a transmis miercuri dimineață Ministerul Apărării Naționale, care anunță că aproximativ o mie de soldați americani vor rămâne în România.
Ministrul Apărării Naționale, Ionuț Moșteanu, a spus, după anunțul privind retragerea parțială a trupelor americane din România, că „România rămâne o țară sigură”, iar prezența militară aliată pe teritoriul național continuă să fie una „considerabilă”.
Anunțul privind retragerea unei părți a trupelor americane din România, „ridică întrebări serioase într-un moment critic pentru securitatea regională”, afirmă, miercuri, Grindeanu. În opinia sa, lipsa de reacție din partea autorităților române reprezintă „un regres în relația cu Partenerul Strategic” și generează îngrijorare în rândul românilor.
„Este inacceptabil ca populația să afle din presa internațional㔄Este inacceptabil ca populația să afle din presa internațională despre o decizie care afectează direct securitatea națională, în timp ce Guvernul României și Ministerul Afacerilor Externe nu comunică nimic”, a spus liderul social-democrat. Grindeanu a adăugat că singurele explicații au venit din partea Ministerului Apărării Naționale, însă acestea „nu au lămurit situația și nu au oferit garanția unei protecții consistente a teritoriului României”.
Grindeanu solitică o reacție clară din partea GuvernuluiEl a subliniat că decizia Pentagonului a fost contestată în Congresul Statelor Unite, ceea ce face cu atât mai necesară o reacție clară a Guvernului. „Este obligația autorităților române să explice ce se întâmplă, ce garanții avem și ce etape urmează”, a declarat Grindeanu.
Președintele interimar al PSD a criticat și lipsa de implicare a premierului Ilie Bolojan, afirmând că „ambasadorul României la Washington, Andrei Muraru, transmite sec poziția unei părți a Congresului SUA, iar prim-ministrul nu are niciun mesaj pe această temă de major interes public”.
„Singura sa preocupare publică, în aceste zile, a fost desemnarea pentru funcția de vicepremier a unei persoane care, chiar dacă are rezultate în societatea civilă, adâncește îndoiala în relația cu Partenerul Strategic”, a adăugat Grindeanu.
„În acest context, solicit de urgență o informare oficială în Parlament din partea prim-ministrului, ministrului Afacerilor Externe și ministrului Apărării, care trebuie să prezinte inclusiv un plan concret de asigurare a capacităților de descurajare și apărare pe Flancul Estic. Securitatea României și a românilor nu poate fi tratată superficial și cu amatorism politic”, conchide Grindeanu.
Președintele Nicușor Dan a semnat, miercuri, decretul de numire în funcția de viceprim-ministru Oanei Clara Gheorghiu, în ciuda solicitărilor PSD de a respinge această nominalizare.
Doi bărbați arestați sub suspiciunea de furt de bijuterii din Muzeul Louvre au „recunoscut parțial” implicarea lor în jaful comis în plină zi, dar obiectele prețioase rămân dispărute, a declarat miercuri procurorul-șef al Parisului.
Patru hoți cu glugă au fugit cu prada după ce au pătruns în galeria Apollo a Muzeului Louvre, unde se află bijuteriile coroanei franceze, în timpul programului de vizitare din dimineața zilei de 19 octombrie, expunând lacunele de securitate ale celui mai vizitat muzeu din lume.
„Amândoi și-au recunoscut parțial implicarea în fața anchetatorilor”Procurorul din Paris, Laure Beccuau, a declarat că cei doi bărbați aflați în detenție sunt suspectați că au pătruns în muzeu printr-o fereastră de la etaj, în timp ce doi complici așteptau pe stradă.
„Amândoi și-au recunoscut parțial implicarea în fața anchetatorilor”, a declarat ea într-o conferință de presă, potrivit Le Figaro.
„Nu excludem posibilitatea existenței unui grup mai mare, inclusiv a unei persoane care a comandat furtul și care ar fi putut fi destinatarul bijuteriilor furate”, a adăugat Beccuau.
„Vreau să rămân optimistă că vor fi găsite”În acest stadiu al anchetei, nu există dovezi care să sugereze că jaful a fost o treabă din interior, a spus ea.
„Bijuteriile nu se află încă în posesia noastră. Dar vreau să rămân optimistă că vor fi găsite și returnate Muzeului Luvru”.
Cei doi bărbați reținuți au fost arestați sâmbătă după ce au fost identificați prin urmele de ADN lăsate la locul faptei.
Cine sunt cei doi suspecțiUnul dintre ei, un cetățean algerian în vârstă de 34 de ani, șomer, care locuiește în Franța din 2010, a fost reținut de poliție în timp ce încerca să se îmbarce într-un avion spre Algeria.
Celălalt bărbat, în vârstă de 39 de ani, se afla deja sub supraveghere judiciară într-un caz de furt agravat, a spus Beccuau.
Ambii bărbați locuiesc în Aubervilliers, un cartier cu venituri mici din suburbiile defavorizate din nordul Parisului.
Ancheta oficială nu implică vinovățiaBeccuau a declarat că anchetatorii vor solicita magistraților să-i pună pe cei doi bărbați sub anchetă oficială, fiind suspectați de multiple infracțiuni de furt organizat.
Punerea sub anchetă oficială în Franța nu implică vinovăția și nu duce neapărat la un proces, dar arată că autoritățile judiciare consideră că există suficiente dovezi pentru a continua o anchetă preliminară.
Hoții au furat opt piese prețioase în valoare de aproximativ 102 milioane de dolari din colecția Luvrului pe 19 octombrie, înainte de a fugii pe motociclete.
Președintele Franței, Emmanuel Macron, a cerut miercuri „o agendă mult mai puternică de protecție și reglementare în Europa” în fața ingerințelor străine prin intermediul rețelelor sociale și a abuzurilor în materie de informare pe platforme.
„Aici este greșeala noastră. Aceste platforme sunt create pentru a vinde publicitate personalizată”, a declarat Macron în fața Forumului Păcii de la Paris, o serie de dezbateri dedicate guvernanței mondiale.
„Trebuie să preluăm controlul asupra vieții noastre democratice”„Dar, mai ales, ele sunt motivate de un proces care constă în a crea o excitare maximă care va genera un trafic maxim pentru a-și maximiza paginile de publicitate și, prin urmare, întreaga ordine de merit care stătea la baza democrațiilor noastre, o relație cu argumentarea, cu adevărul, este complet distrusă”, a estimat el, scrie Le Figaro.
„Am făcut orice, este complet greșit să ne informăm despre asta” și, prin urmare, „trebuie să preluăm controlul asupra vieții noastre democratice și informaționale prin reglementare”, a insistat Macron.
Pe rețeaua socială „X, dacă nu dați imediat peste conținuturi de extremă dreapta, înseamnă că sunteți prost organizați”, a afirmat șeful statului.
„Ne aflăm într-o situație de ingerință extrem㔄Cei mai mari cumpărători de conturi false sunt rușii (…) pentru a destabiliza democrațiile europene”, a mai afirmat el.
„Ne aflăm într-o situație de ingerință extremă”.
În acest context, „vom promova o agendă mult mai puternică de protecție și reglementare în Europa”, a indicat Macron.
Dar această agendă este compatibilă cu „inovația”, cu „actorii de interes public” care oferă „infrastructuri libere”, a adăugat el. „Cred profund în inovare, dar nu cred nici măcar o secundă în inovarea care servește intereselor obscure”, a insistat el.
ISU Tulcea a intervenit în localitatea Măcin din jud. Tulcea pentru extragerea unei persoane dintr-o anexă a gospodăriei după ce un mal de pământ din apropiere s-a prăbușit peste aceasta.
Când au sosit forțele de intervenție, bărbatul a fost extras de vecini și de persoanele care locuiau în gospodărie.
Imediat, echipajul paramedical SMURD i-au acordat bărbatului primul ajutor de urgență și l-au transportat la spital pentru investigații și tratament de specialitate, acesta prezentând mai multe leziuni și contuzii.
Concomitent, pompierii tulceni s-au asigurat că toate persoanele aflate în gospodărie nu se află în zona de pericol și au fost evacuate din zonă șase persoane, printre care și un bebeluș.
Au fost luate măsuri de izolare a zonei pentru evitarea oricărui pericol, a fost anunțată și compania de electricitate pentru a pune în siguranță un stâlp de medie tensiune care se afla în pericol de cădere întrucât malul prăbușit a afectat fundația acestuia și au fost anunțate autoritățile locale pentru a se găsi soluții de adăpostire a persoanelor evacuate.
Persoanele evacuate au refuzat ajutorul autorităților întrucât au decis să locuiască la rude.
În continuare zona este monitorizată pentru evitarea producerii unor evenimente cu victime.
Președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, cere continuarea sancțiunilor împotriva Rusiei și spune că doar presiunea și forța pot opri Moscova, după ce armata rusă a lovit spitalul de copii din Herson.
Președintele Ucrainei a transmis miercuri că Statele Unite au făcut „pasul corect” prin impunerea unor sancțiuni mai dure companiilor petroliere rusești, pentru a limita capacitatea Moscovei de a continua războiul. El a cerut continuarea acestor măsuri, la scurt timp după ce un spital de copii din Herson a fost lovit de armata rusă.
Serviciile secrete ucrainene „elimină” un ofițer rus acuzat de crime de război în regiunea KievServiciile secrete militare ucrainene (HUR) l-au „eliminat” pe 25 octombrie pe locotenent-colonelul rus Veniamin Mazzherin, în vârstă de 45 de ani, implicat în crime de război în regiunea Kiev.
Un atac al artileriei ruse lovește spitalul de copii din Herson, 9 rănițiAtacul rus a lovit spitalul în jurul orei 9:20 dimineața, ora locală, când pacienții, părinții acestora și personalul medical se aflau în interior.
Avioane poloneze interceptează un avion de recunoaștere rus deasupra Mării BalticeDouă avioane de vânătoare poloneze MiG-29 au escortat aeronava din zona de responsabilitate, au declarat forțele armate poloneze, raportând că avionul rus „nu a încălcat spațiul aerian polonez”.
Armata ucraineană retrage afirmația potrivit căreia trupele ruse au intrat în periferia orașului Myrnohrad, din regiunea DonețkHryhorii Shapoval, purtătorul de cuvânt al departamentului de comunicare al Grupului de Forțe Est, a declarat pe 28 octombrie la televiziunea națională că trupele ruse se află la periferia orașului, unde au loc lupte de stradă.
Zelenski confirmă prima utilizare a rachetelor cu rază lungă de acțiune Flamingo și Ruta împotriva RusieiUcraina a folosit pentru prima dată în luptă rachetele cu rază lungă de acțiune Flamingo și Ruta, produse pe plan intern, a declarat președintele Volodimir Zelenski jurnaliștilor pe 27 octombrie, lăudând eficacitatea acestora.
„Facem tot ce putem pentru a ne asigura că anul acesta nu vom încerca doar una, două sau trei, ci vom face o încercare serioasă (de a face mai mult)”, a declarat Zelenski într-o ședință cu ușile închise, conform relatărilor postului public ucrainean Suspilne.
Fostul primar al orașului Odesa acuzat de neglijență în gestionarea inundațiilor mortaleControversatul fost primar al orașului Odesa, Hennadiy Trukhanov, a fost acuzat de neglijență în gestionarea unei furtuni puternice și a inundațiilor care au devastat orașul de coastă la sfârșitul lunii trecute, a confirmat Parchetul General pe 29 octombrie.
Istoricii spun că atenția lui Putin asupra Ucrainei atinge nivelul obsesieiIstoria comună ruso-ucraineană a fost marcată de secole de subjugare și represiune. Liderii ruși și sovietici, de la țari la Iosif Stalin, au privit națiunea ucraineană cu suspiciune.
Cu toate acestea, Serghei Radcenko, istoric specializat în politica externă sovietică și rusă, spune că obsesia pentru Ucraina este „proprie lui Putin”.
„Dacă priviți în urmă decenii pentru a vedea cum liderii sovietici și ruși s-au inspirat din istorie, veți observa că, deși au făcut cu toții asta, nu au fost obsedați de ea”, a declarat el pentru Kyiv Independent.
Hrytsak leagă acest lucru direct de invazia la scară largă.
Deși recunoaște că relațiile ruso-ucrainene ar fi dificile indiferent cine se află la Kremlin, istoricul ucrainean consideră că obsesia lui Putin pentru Ucraina joacă un rol important.
Pentru el, este o chestiune personală, adaugă Hrytsak.
Atacuri ucrainene asupra unei rafinării de petrol și a unei uzine chimice din vestul RusieiUcraina ar fi lovit, în cursul nopții de marți spre miercuri, o rafinărie de petrol și o uzină chimică din regiunile vestice ale Rusiei.
Zelenski ordonă Ucrainei să înceapă exportul de armament controlat începând din noiembriePreședintele Volodimir Zelenski a dispus Ministerului Apărării de la Kiev să lanseze, începând cu luna noiembrie, un program de „export controlat” al armamentului ucrainean, pe fondul creșterii rapide a industriei de apărare și a producției de drone.
Serviciile de informaţii SUA: Rusia nu dă semne că ar fi dispusă să cedeze în războiul din UcrainaO nouă evaluare a serviciilor de informaţii din SUA arată că preşedintele rus Vladimir Putin este mai hotărât ca oricând să continue războiul din Ucraina, în ciuda pierderilor militare şi economice, în timp ce preşedintele Donald Trump încearcă să relanseze eforturile de pace.
Zelenski: Prioritatea noastră este apărarea aeriană şi refacerea sistemului energeticPreşedintele Ucrainei, Volodimir Zelenski, a anunţat marţii că a discutat la Kiev cu ministrul olandez de Externe, David van Weel, despre situaţia critică a sistemului energetic ucrainean şi despre utilizarea activelor ruse îngheţate pentru reconstrucţia ţării.
Blocul a insistat pentru emiterea unei declarații în numele tuturor celor 27 de țări membre în urma incursiunilor cu baloane, despre care Lituania a avertizat că reprezintă o tactică de „război hibrid”.
Conducerea autoritară a Belarusului este un aliat apropiat al Rusiei și a fost deja acuzată că folosește migrația neregulată ca armă pentru a semăna tulburări în UE, fiind supusă sancțiunilor și condamnării internaționale.
Cu toate acestea, potrivit unui diplomat și a doi oficiali care au dorit să rămână anonimi pentru a discuta cu POLITICO despre discuțiile cu ușile închise, Ungaria face presiuni asupra blocului să nu publice evaluarea sa potrivit căreia zborurile cu baloane reprezintă o încercare de destabilizare a țărilor UE.
Deși există speranța că Budapesta va renunța la această poziție, disputa a lăsat proiectul de declarație în așteptare de când a fost distribuit țărilor membre marți dimineață, când Lituania a declanșat pentru prima dată măsuri de apărare aeriană împotriva valului de incursiuni.
Folosite aparent pentru contrabanda cu țigări, baloanele au dimensiunea unei mașini mari și au stârnit temeri privind siguranța aviației, determinând agențiile de informații să se grăbească să determine motivele din spatele acestei creșteri bruște.
Noi sancțiuni împotriva BelarusuluiMinistrul lituanian de externe, Kęstutis Budrys, a declarat pentru POLITICO într-un interviu acordat la începutul acestei săptămâni că incidentele evidențiază necesitatea ca UE să intensifice eforturile comune de pregătire și să introducă noi sancțiuni împotriva Belarusului.
Luni, prim-ministrul lituanian Inga Ruginienė a confirmat că țara va închide pe termen nelimitat granița cu Belarusul din cauza incursiunilor. Liderul autoritar al Belarusului, Alexander Lukashenko, a negat acuzațiile și a calificat reacția drept „meschină”.
Viktor Orbán a încercat în repetate rânduri să blocheze pozițiile UE împotriva Rusiei, opunându-se noilor sancțiuni asupra exporturilor de energie ale țării și impunând un veto asupra cererii Ucrainei de a deveni membru al blocului.
În august, Ungaria a refuzat să semneze o declarație de condamnare a atacurilor rusești asupra Ucrainei – inclusiv unul care a avariat reprezentanța UE la Kiev – ceea ce a însemnat că mesajul a trebuit să fie emis în numele celorlalte 26 de țări membre.
Reprezentanțele permanente ale Ungariei și Lituaniei la UE nu au răspuns la solicitarea de comentarii.
Președintele României, Nicușor Dan, a semnat decretul de numire în funcția de membru al Guvernului a Oanei Clara Gheorghiu, viceprim-ministru.
Decretul a fost trimis miercuri după-amiază la Monitorul Oficial și va fi publicat joi, 30 octombrie.
Ceremonia de depunere a jurământului de învestitură în funcție va avea loc joi, la ora 10:00, la Palatul Cotroceni.
La ceremonie va participa și premierul Ilie Bolojan.
Premierul Ilie Bolojan a propus-o pe Oana Gheorghiu, cofondatoarea Asociației „Dăruiește Viață”, pentru funcția de viceprim-ministru al Guvernului. Gheorghiu este recunoscută pentru implicarea sa în construirea primului spital pentru copii cu cancer din România.
Oana Gheorghiu l-a criticat pe Donald Trump în trecut„Pentru a evita să compromitem relația cu SUA şi să nu ne îndreptăm spre un dezastru ireparabil diplomatic în raport cu partenerul nostru strategic, Ilie Bolojan trebuie să-și retragă imediat propunerea prin care o nominalizează pe doamna Oana Gheorghiu ca vicepremier”, a spus, marți seara, Sorin Grindeanu, președinte interimar PSD.
Într-o postare din februarie, Oana Gheorghiu îl descria pe președintele SUA drept „golan” și „cu un caracter mizerabil”.
Reacția Oanei Gheorghiu după scandalul postărilor despre Trump„Nimic din ceea ce am scris pe pagina mea personală de Facebook înainte de preluarea funcției de vicepremier nu angajează în niciun fel statul român sau Guvernul României. Toate comentariile și postările mele au reprezentat opiniile personale ale unui cetățean român, membru al societății civile, care s-a exprimat pe contul său de social media, în anumite situații, în virtutea dreptului său la liberă exprimare”, a declarat Oana Gheorghiu.
