Declarația vine în contextul în care Autoritatea pentru Concurență și Piețe (CMA) propune reguli care ar permite editorilor un control mai mare asupra modului în care conținutul lor este utilizat în funcțiile AI ale Google, precum AI Overviews și AI Mode, scrie Business Insider.
Potrivit Google, separarea strictă între căutarea tradițională și răspunsurile generate de inteligența artificială ar putea crea o experiență fragmentată pentru utilizatori și ar submina mecanismele esențiale ale motorului de căutare.
Presiuni din partea editorilor și a autorităților antitrustEditorii de presă susțin că reglementările AI Google Search sunt necesare deoarece rezumatele generate de AI înlocuiesc accesul direct la conținutul editorial, reducând traficul și veniturile publicațiilor. Aceștia afirmă că modelul tradițional al web-ului, bazat pe indexare și redirecționare către surse, este grav afectat.
Ca răspuns, Google a anunțat că explorează noi opțiuni care ar permite site-urilor să renunțe explicit la utilizarea conținutului lor în funcțiile generative AI, menținând totodată indexarea pentru căutarea clasică. Este o schimbare semnificativă de poziție pentru companie, care a respins anterior astfel de solicitări.
Cloudflare cere separarea indexării pentru AIMatthew Prince, CEO al Cloudflare, companie care gestionează aproximativ 20% din traficul web global, a declarat că propunerea CMA reprezintă un pas înainte, dar este insuficientă. El a subliniat că reglementările AI Google Search ar trebui să oblige Google să separe complet indexarea pentru AI de cea pentru căutare.
„Ni se cere să avem încredere într-o cutie neagră AI care nu poate fi auditată”, a declarat Prince, avertizând că lipsa transparenței afectează concurența și inovația în domeniul inteligenței artificiale.
Consultarea publică a CMA este deschisă până pe 25 februarie, iar decizia finală ar putea influența nu doar viitorul Google în Regatul Unit, ci și arhitectura web-ului deschis. În timp ce Google insistă că AI și Search sunt profund interconectate de peste un deceniu, editorii și rivalii tehnologici cer reguli mai clare pentru protejarea conținutului editorial.
Rezultatul acestui conflict va defini echilibrul dintre inovația AI și sustenabilitatea ecosistemului digital global.
Premierul Ilie Bolojan a vorbit în cadrul interviului acordat G4Media despre responsabilitate și seriozitate.
„Am avut discuții cu toți președinții de partide pe tema funcționării coaliției, inclusiv cu domnul Grindeanu. Și cum să vă spun aici e o problemă pur și simplu de responsabilitate și de seriozitate. În momentul în care ești într-o coaliție, în momentul în care ai un plan de guvernare care prevede anumite lucruri explicite, înseamnă că ai știut la ce te angajezi și la care sunt soluțiile pentru România”, a declarat Ilie Bolojan.
Șeful Guvernului a mai spus că „pe parcursul punerii în practică a acestor soluții pot apărea tot felul de probleme, tot felul de reacții care nu vin în sprijinul acelor soluții”.
„Dar neexistând niște formule magice în care să rezolvi probleme fără să deranjezi pe nimeni, se pune problema angajării acestei responsabilități. Și v-am spus, este foarte, dacă aș putea spune neprincipial, ca în discuții din interiorul coaliției, în ședințe, lucrurile să se desfășoare relativ normal, să cazi de acord asupra unor aspecte și după aia să vezi după două-trei zile în comunicarea publică că lucrurile par total diferite, să vezi linii de atac care să încerce să meargă pe o linie a opoziției din interiorul guvernării. Din punctul meu de vedere, faptul că noi în comunicarea publică, partidele, eu am evitat asta și cred că ați văzut în toată această perioadă, potențăm conflicte, lansăm critici unii împotriva altora, crezând că în felul acesta vom recupera electoral sau vom fugi din zona de responsabilitate, nu ajută coaliția per ansamblu, nu ajută guvernul per ansamblu ca percepție de stabilitate, de cotă de încredere”, a explicat Ilie Bolojan.
Premierul Ilie Bolojan:nu vezi o minimă responsabilitatePremierul a avertizat că din astfel de discuții publice nu vor câștiga decât „cei care nu fac nimic pentru a duce România într-o direcție bună”.
„Pentru că în condițiile în care vezi tot timpul știri, declarații, ce vom face, cum vom face, nu vezi o minimă responsabilitate, o minimă solidaritate politică care este absolut necesară în aceste lucruri, nu poți să te aștepți că cetățenii își vor acorda încrederea în noi în anii următori, ne vom recâștiga încrederea. Dacă noi nu ne respectăm între noi, ceea ce înseamnă că trebuie să respectăm înțelegerile și să existe un comportament principial, eu nu cred că cetățenii vor premia aceste comportamente. Și e păcat că câștigă cei care nu fac nimic pentru a duce România într-o direcție bună”, a precizat Ilie Bolojan.
COGAT, organismul militar israelian însărcinat cu coordonarea ajutorului pentru Gaza, a declarat într-un comunicat că, începând de duminică, va fi permisă „o circulație limitată a persoanelor” prin punctul de trecere Rafah, principala poartă de acces a Gazei către lumea exterioară, potrivit AP.
Anunțul a venit după declarațiile premierului israelian Benjamin Netanyahu și ale lui Ali Shaath, recent numit în fruntea comitetului administrativ palestinian care guvernează afacerile zilnice ale Gazei, care au afirmat că acesta se va deschide probabil în curând.
COGAT a declarat că atât Israelul, cât și Egiptul vor verifica persoanele la ieșirea și intrarea prin punctul de trecere, care va fi supravegheat de agenți de patrulare a frontierei ai Uniunii Europene . Pe lângă controalele efectuate la punctul de trecere, palestinienii care ies și se întorc vor fi verificați de Israel în coridorul adiacent, care rămâne sub control militar israelian.
Punctul de trecere a fost închis aproape complet de când Israelul l-a ocupat în mai 2024, susținând că această trecere a făcut parte dintr-o strategie de oprire a contrabandei transfrontaliere cu arme de către Hamas. A fost deschis pentru scurt timp pentru evacuarea pacienților medicali în timpul unui armistițiu de scurtă durată la începutul anului 2025.
Mulți au auzit, însă foarte puțini cunosc adevărul despre ultima bătaie de stradă a lui Fane Spoitoru, fostul lider incontestabil al lumii interlope românești. Fane era încă un bărbat în putere când a mers, alături de mai multe persoane, între care și fiica lui, într-un club foarte cunoscut din București. Acolo, la plecare, liderul interlop l-a luat bătaie, aparent fără motiv, chiar pe bodyguardul care îi asigurase protecția, toată noaptea. Așa a ajuns Fane Spoitoru față în față cu Alberto Ungureanu, unul dintre cei mai cunoscuți bodyguarzi din țară, care a sărit în ajutorul colegului său. A urmat un schimb de lovituri în urma cărora Spoitoru și-a pierdut cunoștința.
Alberto vine, duminică, de la ora 19.00, în platoul MARTORII, să povestească, fără perdea, ce s-a întâmplat în acea noapte de pomină, despre care încă se vorbește în șoaptă.
MARTORII este noua emisiune de la Gândul care aduce în fața publicului poveștile nespuse ale celor implicați direct în evenimente care au zguduit România. Polițiști, procurori, sportivi, bodyguarzi sau personaje-cheie din lumea interlopă vorbesc fără filtre despre ce s-a întâmplat cu adevărat: frica, violența, negocierile din umbră, alianțele și răzbunările. Dincolo de titlurile de presă și de focul mediatic, MARTORII arată cum au trăit acești oameni clipele.
În fiecare duminică, de la 19:00, pe YouTube/ Facebook Gândul.
Guvernul a adoptat, vineri, în urma ședinței, o ordonanță pentru modificarea şi completarea Legii nr. 207/2015 privind Codul de procedură fiscală. Concret, actul normativ aprobat de Executiv transpune în legislația națională forma modificată a Directivei privind Cooperarea Administrativă (DAC) pentru a stabili noi norme privind schimbul automat de informații.
„Scopul acestor reglementări este instituirea cadrului pentru punerea în aplicare operațională a obligațiilor de declarare prevăzute de această directivă, în conformitate cu Acordul multilateral între autorități competente în ceea ce privește schimbul de informații GloBE și Declarația informativă GloBE. De asemenea, se asigură îmbunătățirea normelor în ceea ce privește schimbul automat de informații privind conturile bancare și procedurile administrative necesare aplicării eficiente a reglementărilor în domeniu”, se menționează în comunicatul de presă emis de Guvern, după ședință.
Noile reglementăriActul normativ introduce un sistem standardizat pentru depunerea Declarațiilor informative privind impozitul suplimentar, în vederea respectării reglementărilor privind impozitarea minimă globală. Vizate de aceste noi reglementări sunt grupurile multinaționale și grupurile naționale de mari dimensiuni, care trebuie să depună declarații în cazul în care înregistrează venituri consolidate anuale de cel puțin 750 de milioane de euro.
Potrivit Guvernului, noile măsuri contribuie la consolidarea transparenței fiscale și la creșterea gradului de conformare voluntară a contribuabililor, sprijinind aplicarea echitabilă a regulilor privind impozitul minim global și reducând posibilitățile de evitare a impozitării prin transferuri artificiale de profit între jurisdicții.
În cazul mediului de afaceri, implementarea acestor noi norme va asigura claritate, predictibilitate și concurență loială. Pe de altă parte, pentru administrația fiscală, acest pas va contribui la o mai bună capacitate de analiză a riscurilor și de combatere a erodării bazei de impozitare.
În schimb, statele europene care privesc Washingtonul tot mai mult ca pe un rival sau chiar adversar rămân reticente față de costurile unei apărări autonome, arată o analiză publicată de Foreign Policy.
Potrivit unui sondaj realizat de Consiliul European pentru Relații Externe (ECFR), doar 16% dintre europeni mai consideră Statele Unite un aliat, în scădere cu 22 de puncte procentuale față de acum opt luni. Aproximativ 20% dintre respondenți văd SUA drept „rival” sau „adversar”, iar în Germania, Franța și Spania acest procent se apropie de 30%.
Paradoxul reînarmării Europei în Italia și FranțaItalia ilustrează cel mai clar paradoxul reînarmării Europei. Deși o mare parte a populației recunoaște că Statele Unite, sub conducerea lui Donald Trump, nu mai sunt un partener de încredere, Roma rămâne una dintre cele mai reticente capitale europene în privința creșterii cheltuielilor militare. Italia a alocat doar 1,54% din PIB pentru apărare în 2024, sub pragul NATO de 2%, iar atingerea acestuia în 2025 a fost realizată mai ales prin ajustări contabile.
Franța, deși promotoare a „autonomiei strategice”, se confruntă cu incertitudini politice majore. Președintele Emmanuel Macron a crescut bugetul apărării la peste 2% din PIB și a promis noi investiții, însă popularitatea sa este la un minim istoric, iar viitorii candidați la președinție pun sub semnul întrebării continuitatea acestei politici.
Vest versus flancul estic al NATOÎn contrast, Polonia și statele baltice investesc masiv în apărare, alocând între 4,7% și 5% din PIB, deși sunt cele mai pro-americane state din Europa. Pentru acestea, Rusia reprezintă o amenințare existențială, iar reînarmarea este văzută ca o consolidare a NATO, nu ca o alternativă la SUA.
Această diferență de percepție explică paradoxul reînarmării Europei. Scepticismul față de Washington nu generează automat dorința de autonomie militară. Dimpotrivă, în Europa de Vest și de Sud persistă mentalitatea externalizării securității către SUA.
Așteptarea plecării lui TrumpGermania încearcă să schimbe paradigma printr-un fond special de 1 trilion de euro pentru apărare, prezentând reînarmarea drept motor economic. Totuși, statele din sud se tem că aceste planuri vor favoriza industriile din nordul Europei.
Pentru moment, mulți lideri europeni par să prefere așteptarea ieșirii lui Donald Trump din scenă, în locul asumării unei apărări europene fără sprijin american. Până la rezolvarea acestui paradox, Europa rămâne vulnerabilă, prinsă între neîncredere politică și dependență strategică.
Actul normativ vizează o protecție mai bună a populației prin reducerea drastică a accesului persoanelor la articole pirotehnice care pot provoca accidente.
Accesul la aceste produse este permis exclusiv pirotehnicienilor și operatorilor autorizați.
Definiția termenului de „pirotehnician” a fost completată. Aceasta include acum manipularea și utilizarea articolelor pirotehnice de scenă din categoria T1 (cu risc scăzut), precum și a altor articole pirotehnice din categoria P1.
Producătorii, importatorii și distribuitorii pot pune la dispoziție articolele pirotehnice de scenă din categoria T1 și alte articole pirotehnice din categoria P1 exclusiv pirotehnicienilor autorizați.
Noile reglementări asigură predictibilitate și claritate sporită a cadrului normativ pentru operatorii economici care produc, importă, comercializează și utilizează articole pirotehnice.
Actul normativ armonizează prevederile Legii 92/2025 ce reglementează modificări și completări ale regimului materiilor explozive cu Hotărârea Guvernului 1102/2014 privind stabilirea condițiilor pentru punerea la dispoziție pe piață a articolelor pirotehnice.
Potrivit comunicatului emis de Guvern, noile prevederi debirocratizează procesele din urbanism și responsabilizează autoritățile publice. Măsurile adoptate aselimină interpretările diferite ale entităților emitente de avize și consolidează disciplina procedurală pentru beneficiari și instituții, fapt care sprijină investițiile publice și construcțiile private.
Administrația publică devine mai transparentă prin comunicarea electronică a tuturor solicitărilor și avizelor, cu dată certă. Digitalizarea va permite cetățenilor să urmărească stadiul proiectelor și responsabilitatea instituțiilor implicate.
Totodată, se vor reduce costurile indirecte suportate de cetățeni prin eliminarea taxelor nejustificate pentru lucrările publice și a întârzierilor administrative.
Măsurile urmăresc eliminarea blocajelor și a refuzurilor arbitrare la depunerea documentațiilor, inclusiv pe platformele digitale, unde nu mai pot exista limitări numerice.
Accesul la procedurile administrative devine astfel nediscriminatoriu pentru firme, cetățeni și autorități locale.
Bayern München a luat decizia, după discuții „bune și deschise” avute cu fotbalistul, să nu prelungească contractul jucătorului, care expiră în vara acestui an, după cum se arată în comunicatul clubului.
Internaționalul german, în vârstă de 30 de ani, se află la München din 2018 și va mai evolua pentru bavarezi până la finalul sezonului.
„Leon se simte foarte bine la acest club și în această echipă. În ciuda mai multor oferte de calitate, a decis să rămână aici până la finalul sezonului. După discuții deschise și constructive, am ajuns împreună la concluzia că va căuta o nouă provocare în vară. Vor fi opt ani la Bayern – opt ani extrem de reușiți, cu un jucător și un om puternic. Leon va da totul până în vară pentru a câștiga cât mai multe titluri cu echipa”, a declarat directorul sportiv al clubului, Christoph Freund.
În această săptămână, Goretzka a refuzat o ofertă de transfer primită de la clubul spaniol Atletico de Madrid.
În perioada petrecută la Bayern München, Goretzka a cucerit:
6 titluri de campion al Germaniei (Bundesliga)
2 Cupe ale Germaniei (DFB-Pokal)
3 Supercupe ale Germaniei
Liga Campionilor (2020)
Supercupa Europei (2020)
Campionatul Mondial al Cluburilor (2020)
