Ministrul Apărării, Radu Miruță, a făcut joi, într-o conferință de presă, precizări despre implicarea României în eventualele operațiuni internaționale din Strâmtoarea Ormuz.
Radu Miruță a explicat că, până în acest moment, România nu a primit nicio solicitare concretă de a trimite trupe sau echipamente în zona strâmtorii.
El a spus că discuțiile s-au purtat doar pe scenarii ipotetice și pe planuri de sprijin după încheierea unui eventual conflict.
„La Ministerul Apărării, din câte știu eu, nu a venit vreo astfel de solicitare. Singura discuție care a trecut prin Ministerul Apărării a fost despre implicarea României după încheierea oricărui conflict între cele șase țări pentru care domnul președinte Nicușor Dan a anunțat că România este interesată să participe. Așadar, suntem încă în acea stare în care România, alături de alte țări, a spus că își dorește să stea la masa unde se vor analiza metode prin care se va sprijini eliberarea strâmtorii și reluarea traficului după încheierea conflictului, nu înainte”, a declarat Radu Miruță.
El a mai precizat că, în acest moment, România doar verifică care sunt posibilitățile de contribuție și ce ar putea oferi în eventualitatea unei misiuni de sprijin.
„Nu s-a pus problema ca România să contribuie sub orice formă, să o găsești potrivit în timp ce este conflict acolo. Eu cred că este un lucru foarte bun ca România să fie alături de țări mari, să fie, cu punct de vedere, să contribuie la decizii care au consecințe pentru tot globul”, a adăugat ministrul.
Printre posibilele contribuții menționate de Miruță se numără trupe de scafandri, expertiza ofițerilor de stat major, vase pentru vânătoare de mine și informații militare.
„Ca o listă a unui elev silitor care se gândește dacă va fi pus în situația ipotetică ce ai putea face. Nu este vreo decizie că România va face aceste lucruri, nu este o decizie că ceea ce poate face România este suficient sau se regăsește între necesitățile de acolo, dar România poate contribui printre altele cu scafandrii, poate contribui cu expertiza ofițerilor de stat major care să gestioneze astfel de activități, poate contribui cu acel vas că are vânătorul de mine, cu unul dintre acele vase pentru vânătoare de mine, poate contribui cu informații pe care noi le avem la nivel militar, atât intern cât și din parteneriat cu alte servicii de informare militară. Aici suntem. Vom vedea dacă ceea ce putem noi face se va număra printre lista de necesități și care va fi discuția între toate țările care pun pe masă potențiale lucruri pe care să le fac”, a explicat ministrul Apărării.
Procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Caransebeş au transmis că cercetează două persoane acuzate de tâlhărie calificată după un jaf, în timpul nopții, la o sală de jocuri
„La data de 01.04.2026, procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caransebeș a dispus punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de inculpaţii M.A.M. şi D.S.B., cercetaţi sub aspectul săvârșirii infracțiunii de tâlhărie calificată, (…), reţinându-se că, la data de 01.04.2026, în jurul orei 00:02 (în timpul nopţii), inculpaţii M.A.M. şi D.S.B., având feţele acoperite cu cagulă și capul acoperit cu gluga de la geacă, au pătruns în interiorul Cazinoului „Q Slots”, din centrul mun. Caransebeş, jud. Caraş-Severin, ocazie cu care inculpatul D.S.B. a împins-o, a trântit-o la sol şi a ţinut-o de mâini pe persoana vătămată P.G.I., iar în acelaşi moment, inculpatul M.A.M. i-a smuls borseta pe care aceasta o avea la brâu, sustrăgând astfel suma de bani ce se afla în interior (aproximativ 10.000 lei)”, a transmis Parchetul într-un comunicat de presă.
Procurorul din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Caransebeș a formulat propunere de arestare preventivă faţă de cei doi indivizi și au sesizat judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Judecătoriei Caransebeş.
Miercuri s-a admis propunerea de arestare preventiv pentru o perioadă de 30 de zile.
Cercetările în dosar sunt efectuate de către organul de cercetare penală din cadrul Poliţiei Municipiului Caransebeş – Biroul de Investigaţii Criminale, sub supravegherea procurorului de caz.
Decizia a fost validată de Comitetul Executiv al forului european, fiind prima oară când Dijon organizează faza finală a competiției.
Turneul final, programat pe 16 și 17 mai 2026, va reuni patru dintre cele mai puternice echipe din Europa. Vor participa campioana en-titre Thüringer HC (Germania), formația gazdă JDA Bourgogne Dijon Handball, debutanta MOL Esztergom (Ungaria) și echipa daneză Viborg HK.
Viborg a trecut în sferturi de ultima reprezentantă a României rămase în competiție, Rapid București. Danezele au câștigat în tur cu 35-26, iar Rapid s-a impus în Capitală, în manșa retur, cu 32-26, insuficient pentru calificare.
Din România au mai participat, în faza grupelor, Minaur Baia Mare și Corona Brașov.
Meciurile de la turneul final vor avea loc în Palais des Sports. Arena are o capacitate de aproximativ 3.000 de locuri, care a mai găzduit diverse evenimente sportive internaționale.
Tragerea la sorți pentru stabilirea semifinalelor va avea loc pe 7 aprilie.
Forțele ruse au lansat 339 de drone în cursul nopții, iar alte peste 360 de drone au fost trimise în timpul zilei, potrivit datelor furnizate de forțele aeriene ucrainene. În urma atacurilor, cel puțin cinci persoane au fost ucise, iar mai multe clădiri civile și infrastructuri au fost avariate, scrie Euronews. Un atac cu dronă asupra unei mașini în regiunea Herson, aflată în apropierea frontului, a ucis o femeie și a rănit grav alte două persoane. În regiunea Cerkasî, o altă dronă a provocat moartea a patru persoane, potrivit autorităților locale.
Infrastructură civilă lovită de drone în vestul UcraineiAtacurile au vizat și zone din vestul Ucrainei, aproape de granița cu Polonia. În orașul Luțk, dronele rusești au avariat un terminal poștal și o instalație de distribuție a alimentelor. Compania de curierat Nova Poshta a publicat imagini cu un depozit în flăcări după atac. Primarul orașului, Ihor Polishchuk, a confirmat că resturi de drone au provocat și incendii la o clădire rezidențială. Locuitorii din mai multe zone au fost evacuați temporar, iar echipele de intervenție au încercat să stingă incendiile provocate de explozii.
În paralel cu atacurile aeriene, Rusia susține că a intensificat presiunea pe linia frontului. Ministerul rus al Apărării a afirmat că trupele sale ar fi capturat două sate din estul Ucrainei și că ar fi ocupat complet regiunea Luhansk.Afirmația nu a putut fi confirmată independent. Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a descris situația de pe front drept „destul de tensionată”.
Negocierile de pace rămân blocateAtacurile au avut loc la o zi după ce Kremlinul a respins o propunere a Ucrainei pentru un armistițiu temporar în perioada Paștelui. Zelenski a declarat că a avut totuși o convorbire „pozitivă” cu negociatori americani, printre care Steve Witkoff și Jared Kushner, privind relansarea procesului de pace. La discuții au participat și secretarul general al NATO, Mark Rutte, precum și senatorul american Lindsey Graham, potrivit liderului ucrainean.
Invazia pe scară largă lansată de Rusia împotriva Ucrainei în februarie 2022 a intrat acum în al cincilea an de conflict. Toate încercările de a negocia o soluție diplomatică au stagnat în ultimele luni. Potrivit unor oficiali occidentali, atenția diplomatică a Statelor Unite s-a concentrat tot mai mult asupra conflictului din Iran. Acest lucru a încetinit eforturile internaționale pentru reluarea negocierilor de pace în Ucraina.
Pe măsură ce atacurile aeriene și perturbările din transportul maritim zguduie Orientul Mijlociu, lanțul global de aprovizionare pentru acest metal al „tranziției verzi” se confruntă cu cea mai importantă încercare din ultimul deceniu. Astfel, de la începutul acestei săptămâni, aluminiul a avansat cu aproximativ 8% până în timpul sesiunii de astăzi, atingând un maxim local la 3.527 dolari pe tonă metrică, arată Radu Puiu, analist financiar în cadrul XTB România.
Aluminiul de la Bursa de Metale din Londra (LME) a înregistrat o creștere de aproximativ 10% în decursul lunii martie și a ajuns la un preț recent de aproape 3.450 de dolari pe tonă metrică. Principalul catalizator îl reprezintă o serie de atacuri care afectează marile topitorii din Golful Persic, în special instalațiile operate de Aluminium Bahrain (Alba) și Emirates Global Aluminium (EGA).
Deși companiile încă evaluează amploarea totală a pagubelor, Alba a semnalat deja reduceri de capacitate de aproape 20%. Efectele asupra producției sunt amplificate și de blocajele din Strâmtoarea Ormuz. Această cale navigabilă îngustă reprezintă un punct de trecere pentru aproximativ 5,5 milioane de tone de aluminiu primar anual, ceea ce reprezintă aproximativ 9% din producția globală. Având în vedere că peste 80% din metalul din regiune este destinat exportului, orice risc de tranzit transformă o problemă de producție regională într-un eveniment de penurie globală, explică Radu Puiu.
Deficitul este tot mai greu de ignoratPiața emite un semnal clasic de criză cunoscut sub numele de „backwardation”. Acest fenomen apare atunci când prețul spot (prețul de cumpărare al metalului astăzi) este cu mult mai mare decât prețul pentru livrarea peste trei luni. În prezent, această primă a sărit peste 60 de dolari pe tonă, cel mai ridicat nivel din 2007 și evidențiază dezechilibrul acut de pe piața metalului.
Comercianții plătesc această „taxă de deficit” pe fondul dispariției principalelor plase de siguranță din piața financiară. Stocurile din depozitele LME s-au redus cu peste 60% din mai anul trecut și au coborât la cele mai scăzute niveluri de la jumătatea lui 2023. În același timp, oferta rămâne rigidă: topitoriile de aluminiu sunt mari consumatoare de energie, greu de repornit după oprire, iar eventualele avarii ale echipamentelor pot întârzia reluarea producției timp de luni întregi.
De asemenea, cererea este susținută de China, unde indicele PMI din sectorul manufacturier a urcat din nou peste 50, semnalând o expansiune. Dacă cel mai mare consumator mondial de aluminiu își accelerează din nou achizițiile într-un moment în care oferta din Golf rămâne afectată, deficitul de pe piață se va adânci rapid, subliniază analistul financiar XTB România.
Întreg Occidentul depinde de doar câteva centreCând stocurile sunt atât de scăzute, prețurile devin volatile. Fiecare știre care vizează o întârziere a livrării sau o actualizare cu privire la o topitorie poate declanșa fluctuații importante ale prețurilor. Acest lucru creează o „primă de risc” pentru aluminiu, pe care alte metale similare precum cuprul sau nichelul nu o au în prezent. Pentru investitori, situația pune în centrul atenției producătorii și reciclatorii care ar putea beneficia de marje mai mari.
În plus, aluminiul este „coloana vertebrală” a producției moderne, având un rol esențial în transport, pentru că reduce greutatea vehiculelor electrice și cele din industria aerospațială. Mai mult, acesta este folosit frecvent și în industria ambalajelor, dar și în infrastructură, prin rețele electrice și cadre pentru panouri solare.
Pe măsură ce costurile de producție cresc, producătorii trebuie să decidă dacă absorb impactul asupra marjelor lor sau transferă costurile către consumatori. Dacă aceste șocuri de aprovizionare persistă, aluminiul ar putea deveni un factor principal al inflației „persistente” în sectorul industrial.
Actuala criză arată că lumea occidentală depinde de doar câteva mari centre de producție. Golful Persic este o putere în domeniul metalelor destinate exportului, iar Strâmtoarea Ormuz este singura cale de tranziție.
Pe măsură ce geopolitica revine ca principal catalizator pentru piața materiilor prime, companiile sunt forțate să reevalueze riscul. Acest lucru va duce, probabil, la un mediu de prețuri mai ridicate pentru o perioadă lungă, pe măsură ce companiile investesc în lanțuri de aprovizionare mai rezistente, deși mai scumpe, mai adaugă Radu Puiu.
Președintele Rusiei, Vladimir Putin, a transmis un mesaj de amenințare Armeniei în timpul vizitei premierului Nikol Pashinyan la Moscova, pe 1 aprilie, scrie Kyiv Independent.
În cadrul unei declarații publice, Vladimir Putin a declarat că Armenia trebuie să facă o alegere în privința parteneriatelor economice și politice.
„Observăm că în Armenia există o discuție despre dezvoltarea relațiilor cu Uniunea Europeană. Tratăm acest lucru cu absolut calm… Dar ar trebui să fie evident și declarat sincer de la bun început că apartenența la o uniune vamală atât cu UE, cât și cu Uniunea Economică Eurasiatică (UEEA) este imposibilă”, a spus Putin.
Acesta a spus apoi că Rusia vinde gaze Armeniei la un preț „substanțial” mai mic decât cel al Uniunii Europene, adăugând că este „alegerea Armeniei” dacă să colaboreze cu UE sau cu Rusia.
În timpul conversației lor publice, Putin a abordat și subiectul opoziției politice din Armenia, spunând că Rusia „ar dori foarte mult ca toate aceste partide politice și politicieni să poată participa la viața politică internă în timpul alegerilor”, și adăugând că „unii sunt în detenție, în ciuda faptului că au pașapoarte rusești”.
Declarațiile sale au fost interpretate ca o aluzie la Samvel Karapetyan, un om de afaceri influent care a încercat să intre în politică și care s-a confruntat cu probleme juridice.
Nikol Pashinyan, de asemenea, fără a-l numi pe Karapetyan, a spus că legea armeană impune candidaților politici să dețină exclusiv cetățenie armeană, adăugând că „nicio restricție” nu este impusă opoziției politice în astfel de circumstanțe.
Armenia și Rusia au menținut de mult timp legături strânse, dar relația lor a fost supusă unor tensiuni tot mai mari în ultimii ani.
Una dintre aceste surse a fost ceea ce Erevanul consideră a fi eșecul Organizației Tratatului de Securitate Colectivă (OTSC), o alianță condusă de Rusia, de a lua apărarea Armeniei în timpul luptelor reluate cu Azerbaidjanul pentru Nagorno-Karabah în 2022.
Decizia marchează o ruptură formală de una dintre ultimele structuri de cooperare rămase din spațiul ex-sovietic și confirmă orientarea strategică a țării spre integrarea europeană, scrie Ziarul de Gardă.
Votul survine după o reducere treptată a participării în această organizație, autoritățile invocând lipsa beneficiilor reale și incompatibilitatea cu angajamentele europene. Un argument central îl reprezintă nerespectarea de către Federația Rusă a principiilor fundamentale ale CSI, în special obligația statelor membre de a recunoaște și respecta integritatea teritorială și inviolabilitatea frontierelor.
Republica Moldova părăsește CSI invocând suveranitatea și integritatea teritorialăȘeful diplomației de la Chișinău, Mihai Popșoi, a declarat anterior că Republica Moldova părăsește CSI nu din spirit de revanșă, ci ca un act de eliberare și afirmare a suveranității statului.
Potrivit acestuia, decizia reprezintă „ruperea ultimului fir care ne ține ancorați într-un trecut toxic” și o declarație clară că Republica Moldova este un stat european, independent.
Prin votul Parlamentului, Chișinăul denunță două documente-cheie: acordul de constituire a CSI și statutul organizației, ceea ce înseamnă ieșirea formală din comunitate. Anterior, autoritățile moldovene au renunțat deja la zeci de acorduri sectoriale încheiate în cadrul CSI.
Republica Moldova părăsește CSI pe fondul declinului relevanței organizațieiRepublica Moldova părăsește CSI într-un context regional marcat de tensiuni și conflicte.
Comunitatea Statelor Independente a fost creată în 1991, imediat după destrămarea URSS, ca o platformă de cooperare între fostele republici sovietice. De-a lungul timpului, însă, organizația a fost criticată pentru eficiența redusă și lipsa unor rezultate concrete.
După semnarea Acordului de Asociere cu Uniunea Europeană în 2014, Chișinăul a început să-și diminueze implicarea în CSI, proces accelerat după invazia rusă în Ucraina din 2022. Autoritățile au subliniat că majoritatea mecanismelor funcționale au fost deja înlocuite prin cooperare bilaterală sau acorduri cu Uniunea Europeană.
Reacția MoscoveiDupă anunțul oficial, purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova, a declarat că autoritățile de la Chișinău nu pot decide unilateral ce acorduri păstrează, susținând că hotărârea finală ar trebui aprobată de statele membre ale CSI.
Cu toate acestea, autoritățile moldovene au reiterat că Republica Moldova părăsește CSI în mod legal și suveran, iar relațiile bilaterale cu statele din regiune vor continua acolo unde există interese comune, în afara cadrului instituțional al comunității.
Responsabilitatea pentru condamnarea României în procesul cu Pfizer este a fostului premier Nicolae Ciucă și a fostului ministru al Sănătății, Alexandru Rafila, spune, la RFI, vicepreședintele USR Radu Mihaiu, după ce un tribunal din Bruxelles a condamnat în primă instanță Polonia și România să plătească un sold restant pentru vaccinurile anti-Covid.
„Decizia este executorie, dar asta nu înseamnă că ea va fi executată mâine. Există niște proceduri specifice pentru tipurile acestea de sume. Nu mă aștept ca anul acesta să fie plătită întreaga sumă, poate o parte mai mică, va trebui să vedem inclusiv din punct de vedere bugetar cum se întâmplă acest lucru”, spune Mihaiu.
Deputatul USR subliniază că „din păcate, este o consecință a unor decizii proaste care s-au luat cred că la nivelul anului 2022 și 2023, când întreaga Europă a avut aceeași problemă. Doamna Ursula von der Leyen a semnat un contract pentru ca Pfizer să-și relocheze niște capacități de producție în Europa, ca să poată face niște vaccinuri anti-Covid. Și 24 de state europene au negociat cu Pfizer, în așa fel încât să nu trebuiască să plătească pe loc, să fie niște sume mai mici, să fie mai puține vaccinuri și așa mai departe, dar și Pfizer să-și poată recupera investiția. România, împreună cu Ungaria și Polonia, au decis să nu facă o înțelegere cu Pfizer, au ignorat practic chemarea Pfizer la negocieri, au uitat să răspundă la adresă, ceea ce a continuat acest proces, care s-a pierdut săptămâna aceasta, în primă instanță”, mai spune vicepreședintele USR.
Radu Mihaiu spune că există doi responsabili pentru pierderea procesului României cu Pfizer: „Răspunderea cred că a fost în anul 2022 și este împărțită între Ministerul Sănătății și primul-ministru din anul 2022, respectiv domnul Rafila și domnul Ciucă”.
Tribunalul francofon de primă instanță din Bruxelles a decis că România trebuie să plătească 600 de milioane de euro către Pfizer pentru dozele de vaccin anti-COVID pe care a refuzat să le mai preia în 2023. Hotărârea nu este definitivă.
