România ar putea pierde aproximativ 600 de milioane de euro în urma litigiului cu compania Pfizer, privind achiziția de vaccinuri împotriva COVID-19, în contextul unor decizii administrative care ridică semne serioase de întrebare cu privire la responsabilitatea factorilor implicați, a transmis Maria Grapini.
Europarlamentarul susține că deciziile luate la nivel guvernamental, în perioada pandemiei, privind comandarea unor cantități semnificative de vaccinuri, depășind necesarul real al populației, au avut și ar putea să mai aibă consecințe importante asupra bugetului public, implicit al românilor.
„Am ridicat ori de câte ori am avut ocazia problema cantității uriașe pe care România a comandat-o. Problema prețului este culpa Comisiei Europene, pentru că a fost achiziție colectivă, dar problema cantității este problemă națională, care ține doar de guvernul de atunci. Să o spunem direct: premierul Cîțu și miniștrii USR ai Sănătății au comandat iresponsabil o cantitate uriașă”, a transmis Maria Grapini.
România trebuie să își apere ferm interesele în cadrul procesului aflat pe rol la Bruxelles, utilizând toate instrumentele juridice disponibile pentru a limita impactul financiar asupra bugetului de stat susține Grapini. Totodată, în eventualitatea unei decizii definitive nefavorabile, este esențială clarificarea responsabilităților individuale în procesul decizional. Principiul răspunderii pentru deciziile administrative trebuie aplicat în mod consecvent, astfel încât costurile unor eventuale erori să nu fie transferate asupra cetățenilor.
„Dacă vom pierde definitiv procesul, banii trebuie dați de cei care au comandat, de la miniștrii Sănătății, până la premier. Nu românii trebuie să plătească pentru incompetența guvernelor”, a conchis Maria Grapini.
„Momentul aniversar va fi marcat printr-un eveniment special organizat de OPIA România pe 6 aprilie, la București: NATO Day 2026, la care vor participa reprezentanții companiilor din domeniul apărării, ai ministerelor de resort, corpului diplomatic, precum și ai mass-media”.
Potrivit analizei, „dacă în 2004 aderarea însemna în primul rând obținerea unei garanții de securitate fără precedent, în prezent România se conturează tot mai clar ca un pilon strategic pe flancul estic al Alianței”, evoluția fiind reflectată atât în angajamentele operaționale, cât și în creșterea constantă a bugetului pentru apărare.
„Datele oficiale NATO indică o creștere constantă a bugetului militar al României, de la aproximativ 1,3% din PIB în 2014 la aproximativ 2,45% în prezent*. Până în 2035, România și-a asumat, prin Strategia Națională de Apărare a Țării 2025 – 2030, creșterea graduală a cheltuielilor pentru apărare până la 5% din PIB”.
Reprezentanții organizației subliniază că „această evoluție reflectă nu doar respectarea angajamentelor asumate în cadrul Alianței, ci și o adaptare accelerată la un mediu de securitate deteriorat la nivel global”.
În același timp, contribuția României la misiuni internaționale este evidențiată ca un element esențial. Participarea „cu peste 30.000 de militari la misiuni internaționale sub egida NATO, în teatre precum Afganistan, Kosovo sau Irak. Această contribuție constantă a consolidat statutul țării ca aliat de încredere și furnizor de securitate, nu doar beneficiar al acesteia”.
Poziția geografică este considerată un avantaj strategic major. „Poziția României, la intersecția dintre Marea Neagră și frontiera estică a Alianței, a devenit un element central în strategia NATO de descurajare și apărare”, în condițiile în care infrastructura militară dezvoltată în ultimii ani contribuie direct la stabilitatea regională.
„Rolul României pe flancul estic devine tot mai relevant”„Infrastructura militară dezvoltată în ultimii ani, inclusiv facilitățile de la Mihail Kogălniceanu și sistemul de apărare antirachetă de la Deveselu, integrează România în mecanismele esențiale de securitate ale Alianței și contribuie direct la stabilitatea regională”.
„Apartenența la NATO reprezintă, pentru România, nu doar cea mai solidă garanție de securitate din istoria sa recentă, ci și un cadru esențial pentru dezvoltarea capacităților naționale de apărare și pentru consolidarea industriei de profil. În actualul context geopolitic, rolul României pe flancul estic devine tot mai relevant, iar responsabilitatea noastră, ca stat aliat, este să contribuim activ la securitatea colectivă”, declară Răzvan Pîrcălăbescu, președintele OPIA România.
Parteneriat strategic consolidat cu Statele Unite ale AmericiiAnaliza mai arată că parteneriatul strategic cu Statele Unite ale Americii a accelerat modernizarea armatei.
„În același timp, parteneriatul strategic cu Statele Unite a accelerat procesul de modernizare militară. Statele Unite au în derulare contracte de aproximativ 6,2 miliarde de dolari pentru furnizarea de echipamente și servicii militare către România. Printre cele mai importante achiziții recente se numără sisteme de apărare de coastă Naval Strike Missile, echipamente pentru avioanele F-16, sisteme de rachete Patriot și lansatoare HIMARS. Aceste investiții nu doar cresc capacitatea de apărare a României, ci sporesc interoperabilitatea cu aliații și capacitatea de reacție într-un context de securitate tot mai complex”.
În concluzie, OPIA subliniază că „beneficiile apartenenței la NATO depășesc dimensiunea strict militară”, iar „stabilitatea de securitate oferită de Alianță a contribuit decisiv la consolidarea încrederii investitorilor și la integrarea economică a României în spațiul euro-atlantic”.
„În actualul context geopolitic, marcat de instabilitate la granițele estice ale Europei, România nu mai este doar un beneficiar al securității colective, ci un actor indispensabil în menținerea echilibrului regional”, mai arată analiza.
„Probabil cel mai scump ‘dat cu seen’ din istoria României. 400 de milioane de euro. Atât a costat România lipsa unei decizii”, a scris Voiculescu, după ce Rafila a afirmat că „nu s-a ajuns la un rezultat favorabil pentru România”.
Fostul ministru spune că autoritățile aveau o ofertă clară pe masă încă din mai 2023. „Oferta asta a fost pe masa domnului Rafila. O putea accepta în întregime sau în parte. Putea, de pildă, măcar să reeșaloneze livrările”, afirmă acesta.
„Cu totul, România ar fi economisit peste 260 de milioane de euro”, adaugă Voiculescu.
„Exista o ofertă concretă pe masă”Acesta critică și modul în care ar fi fost gestionată situația la nivel guvernamental. „Când ai pe masă o decizie de sute de milioane de euro, cu termen limită, nu ‘informezi constant’. Te duci cu memorandum în ședința de Guvern, pui problema pe masă și iei o decizie”, spune fostul ministru, referindu-se la informările către premierul de la acea vreme, Nicolae Ciucă.
„Ce nu spune dl Rafila: Nu spune că exista o ofertă concretă pe masă, cu cifre clare și termen limită. Nu spune că taxa de flexibilitate era jumătate din prețul contractual. Nu spune că peste 7 milioane de doze se anulau gratuit. Nu spune ceea ce funcționarii din Ministerul Sănătății spun pe la colțuri: ministrul știa exact ce are pe masă, ce ar trebui făcut și că inacțiunea duce la proces împotriva României”.
Voiculescu susține că riscurile erau cunoscute. „Ministrul știa exact ce are pe masă, ce ar trebui făcut și că inacțiunea duce la proces împotriva României”.
„România a pierdut procesul pentru că nu a luat nicio decizie”El contestă și argumentele invocate de Rafila. „Beneficiu real este oare să plătim 600 milioane de euro + dobândă?”, întreabă acesta, adăugând că soluțiile pentru reducerea costurilor existau deja în oferta negociată.
„România nu a pierdut acest proces pentru că a luat o decizie greșită. L-a pierdut pentru că nu a luat nicio decizie. Sute de milioane de euro plătite de români pentru că ministrul Rafila s-a fofilat, prin nesemnarea ofertei Pfizer, nepunerea unui memorandum pe ordinea de zi, neprezentarea problemei în Guvern”, mai spune Voiculescu.
„24 de state membre au acceptat Amendamentul 5. Polonia și Ungaria au refuzat explicit. România nu a transmis nicio poziție. Nici da, nici ba. Nimic. Șocant pentru cei de la Comisie, dar nu era prima dată când România lăsa oportunități majore să treacă. Termenul a expirat, iar Comisia a considerat că România nu este de acord”, a concluzionat Voiculescu.
Tribunalul francofon de primă instanță din Bruxelles a decis că România trebuie să plătească 600 de milioane de euro către Pfizer pentru dozele de vaccin anti-COVID pe care a refuzat să le mai preia în 2023. Hotărârea nu este definitivă.
Potrivit ANSVSA, în urma demersurilor diplomatice și tehnice susținute ale țării noastre, Algeria și-a manifestat intenția oficială de a importa din România, pe parcursul anului 2027, un volum ce depășește 1.000.000 de capete de ovine, incluzând, în premieră, și carcase de ovine.
„Un element central al noii strategii comerciale este diversificarea portofoliului de export. Trecerea de la exportul exclusiv de animale vii la cel de carcase (carne refrigerată și congelată) reprezintă un succes major al negocierilor conduse de ANSVSA. Această evoluție permite procesatorilor români să aducă valoare adăugată produselor autohtone, sprijinind dezvoltarea unităților de abatorizare și respectând cele mai înalte standarde de certificare Halal solicitate de piața algeriană”, se arată într-un comunicat de presă transmis joi de ANSVSA.
Creșterea volumelor de export a venit după ce ANSVSA a dat asigurări privind conformitatea sanitar-veterinară și a simplificat procedurile de certificare.
„Obiectivul nostru rămâne sprijinirea producătorilor români prin deschiderea de noi piețe și consolidarea celor existente. Posibilitatea semnării contractelor încă din acest an pentru livrările din 2027 ar putea oferi fermierilor noștri stabilitatea necesară pentru a-și planifica producția la o scară fără precedent,” a declarat dr. Alexandru Nicolae Bociu, președintele ANSVSA.
Potrivit ANSVSA, decizia Algeriei de a securiza importurile prin contracte timpurii confirmă calitatea șeptelului românesc și încrederea în sistemul de control veterinar din România.
Această colaborare pe termen lung va asigura fluxuri constante de transport din portul Constanța și va consolida rolul României de hub regional pentru exportul de produse agroalimentare, conform ANSVSA.
Exporturile de ovine către Algeria au crescut semnificativ, de la 321.040 de capete anul trecut la o estimare de 500.000 până la finalul acestui an.
