Legătura strânsă dintre funcția renală, cardiovasculară și cerebrală este cunoscută de mult timp. Aceste organe vitale lucrează împreună într-un sistem interdependent, iar deteriorarea unuia poate provoca disfuncții majore în celelalte. Tot mai multe date arată că boala renală cronică evoluează diferit la bărbați și femei.
Un studiu publicat în American Journal of Physiology – Heart and Circulatory Physiology, realizat de cercetători de la Joan C. Edwards School of Medicine (Universitatea Marshall) împreună cu National Institute on Aging din SUA, evidențiază diferențe semnificative între sexe în progresia bolii.
Bărbații, risc crescut de afecțiuni cognitive și cardiaceAnaliza arată că, în contextul bolii renale cronice, bărbații manifestă un declin cognitiv mai rapid și o reducere mai accentuată a funcției inimii comparativ cu femeile. Această vulnerabilitate explică incidența mai mare a tulburărilor cognitive și complicațiilor cardiovasculare severe la pacienții de sex masculin.
„Dacă înțelegem cum interacționează diferit stresul cardiovascular și markerii de neurodegenerare la bărbați și femei, putem transforma radical modul de tratament”, afirmă Komal Sodhi, coordonator al cercetării. Rezultatele susțin nevoia unor protocoale de screening și monitorizare personalizate.
Bolile renale: afecțiuni frecvente, dar subdiagnosticateBoalile renale cronice sunt mult mai răspândite decât se crede, arată La Stampa. În Italia, se estimează că aproximativ patru milioane de persoane suferă de această problemă, adesea fără simptome evidente. De multe ori, semnele apar târziu, când riscul pentru inimă și creier este deja ridicat.
Un alt studiu, publicat în JAMA Cardiology de specialiști de la Brigham and Women’s Hospital (Boston), a arătat că leziunile renale pot crește semnificativ riscul de infarct, accident vascular cerebral, insuficiență cardiacă sau deces de cauză cardiovasculară, chiar și la persoane fără factori clasici de risc.
Modificări renale cu impact cardiovascularCercetătorii au identificat două tipuri de schimbări frecvente la nivelul rinichilor, asociate cu un risc crescut pentru inimă. Acestea sunt: acumularea excesivă de substanțe în filtrul renal și îngroșarea pereților arteriolelor renale. În plus, diagnostice precum boala renală vasculară sau diabetică, împreună cu severitatea leziunilor cronice, amplifică acest pericol.
Pacienții cu diabet de lungă durată și forme avansate ale bolii renale au o probabilitate mult mai mare de a dezvolta probleme cardiovasculare și neurologice.
Spre o medicină integrată și adaptată pe sexeSpecialiștii consideră că abordarea medicală trebuie să depășească modelul centrat pe un singur organ. „Nu putem analiza doar inima. Fiecare evaluare a pacientului ar trebui să includă și starea rinichilor și a creierului, pentru că toate sunt interconectate”, subliniază Italo Porto, profesor de cardiologie la Universitatea din Genova.
Diferențele biologice între bărbați și femei influențează riscul, manifestările bolii și răspunsul la tratament. Luarea în considerare a sexului biologic în evaluarea și tratamentul bolilor renale și cardiovasculare este nu doar o chestiune de echitate, ci și o premisă pentru o medicină mai precisă și mai eficientă.
Într-o postare pe X, premierul maghiar Viktor Orbán a distribuit un fragment dintr-o emisiune la un post de televizune maghiar, în care a precizat că Bruxelles-ul a luat decizia de a „confisca activele rusești înghețate”, „ocolind Ungaria” și „violând în plină zi legislația europeană”.
„Între timp, ei cer statelor membre încă 135 de miliarde de euro pentru a alimenta conflictul. Ungaria nu va intra în jocul acestui plan bruxellez pervers”, a adăugat premierul maghiar Viktor Orbán, în postarea sa.
❌ Bypassing Hungary and raping European law in broad daylight, the Brusselians are making moves to seize frozen Russian assets – a declaration of war. Meanwhile, they demand €135 billion more from member states to fuel the conflict. Hungary will not play along in this twisted… pic.twitter.com/u1voxmoD32
— Orbán Viktor (@PM_ViktorOrban) December 13, 2025
Ministrul polonez al Externelor, Radosław Sikorski, a distribuit postarea, precizând că „Viktor a obținut «Ordinul lui Lenin»”.
Ministrul maghiar al Externelor, Péter Szijjártó, a redistribuit comentariul oficialului polonez, precizând că „Ungaria nu va accepta să fie „trasă în războiul vostru” cu Rusia.
„Înțelegem că doriți cu adevărat un război între Rusia și Europa! Nu ne vom lăsa târâți în războiul vostru!!”, a scris Péter Szijjártó.
Drept răspuns, ministrul de Externe polonez a precizat că Europa știe care tabără este pro-Rusia și că Guvernul maghiar „va fi de partea ei”.
„Dacă Rusia nu invadează din nou, nu va fi un astfel de război, dar înțelegem că de data aceasta veți fi de partea ei”, a scris ministrul polonez de Externe, Radosław Sikorski.
Reamintim că vineri, UE a decis să înghețe definitiv activele Băncii Centrale Ruse, pe o perioadă nedeterminată, în locul supunerii periodice la vot a prelungirii deciziei de înghețare.
Înghețarea pe termen nedeterminat are obiectivul de a convinge Belgia să sprijine planul UE de a utiliza banii din activele rusești înghețate pentru a acorda Ucrainei un împrumut de până la 165 de miliarde de euro, pentru a acoperi nevoile din 2026 și 2027, potrivit sursei citate.
Împrumutul ar fi rambursat de Ucraina numai după ce Rusia va plăti despăgubiri Kievului pentru daunele de război, transformând efectiv împrumutul într-o subvenție care anticipează viitoarele plăți de reparații din partea Rusiei.
Blaise Metreweli, care a preluat conducerea agenției britanice de informații în luna iunie, va susține luni un discurs la sediul MI6, în care va descrie Rusia drept un adversar „agresiv, expansionist și revizionist”, într-un moment în care SUA exercită presiuni asupra Ucrainei să semneze un acord de pace considerat favorabil lui Putin, informează Financial Times.
„Exportul de haos este o caracteristică, nu o eroare, a modului în care Rusia se raportează la angajamentele internaționale”, va spune ea. „Trebuie să fim pregătiți ca acest lucru să continue până când Putin va fi forțat să-și schimbe calculele”.
Metreweli va sublinia că sprijinul Marii Britanii pentru Kiev va continua: „Putin nu ar trebui să aibă nicio îndoială, sprijinul nostru este de durată. Presiunea pe care o exercităm în numele Ucrainei va continua”.
Declarațiile vin pe fondul unei serii de incidente de sabotaj din Europa, atribuite Rusiei sau unor actori asociați acesteia.
Apel la o „abordare a întregii societăți” în materie de apărareÎntr-un discurs separat, susținut tot luni, noul șef al Statului Major al Apărării din Marea Britanie, Sir Richard Knighton, va cere o „abordare la nivelul întregii societăți” în materie de apărare, în fața riscului tot mai mare de război.
„Situația este mai periculoasă decât oricând în cariera mea, iar răspunsul necesar depășește simpla consolidare a forțelor armate”, va spune acesta.
Declarațiile reflectă îngrijorarea tot mai mare în rândul oficialilor europeni din domeniul informațiilor și apărării cu privire la securitatea continentului, în contextul în care Statele Unite, sub conducerea lui Donald Trump, și-au redus sprijinul pentru Ucraina și au încercat să-l preseze pe președintele Volodimir Zelenski să accepte cereri-cheie ale Rusiei pentru a obține pacea.
Ministerul Afacerilor Externe de la Chișinău avertizează, luni, printr-un mesaj postat pe Facebook, cetățenii Republicii Moldova aflați în Federația Rusă asupra unor schimbări importante în legislație.
„Conform unui decret prezidențial, semnat la Moscova (nr. 821 din 5 noiembrie 2025), anumite categorii de străini care solicită permis de ședere sau cetățenie rusă ar putea fi obligate să semneze un contract de serviciu militar sau să prezinte o adeverință care să ateste inaptitudinea pentru armată. Deși autoritățile ruse vorbesc despre <condiții speciale> pentru moldoveni, aplicarea acestora nu este clară. În practică, există riscul ca persoanele să fie presate să accepte obligații militare”, scriu reprezentanții ministerului.
Aceștia le recomandă cetățenilor moldoveni să fie prudenți, să nu semneze niciun document cu caracter militar fără consultare juridică și, în caz de presiuni, să solicite imediat asistență consulară.
Cetățenii sunt îndemnați să contacteze pentru informații și sprijin misiunea diplomatică a Republicii Moldova la Moscova.
„Într-o democrație, cetățenii au deplină libertate de a-și spune punctele de vedere, inclusiv prin intermediul unor proteste. Mesajul meu este că au fost invocate probleme concrete cu privire la activitatea din justiție și că astfel de probleme nu trebuie sub nicio formă ignorate, ci tratate cu foarte multă seriozitate”, a declarat Marinescu, luni, la Digi24.
Ministrul a spus că problemele pot fi identificate doar „în baza probelor”; punctând: „după ce aceste verificări vor fi făcute, verificări pe care eu personal, ca ministru a justiției, le-am cerut a fi prompte, obiective, imparțiale și depline, după ce aceste verificări vor fi finalizate, să se ia și măsurile necesare, pentru ca orice fel de abatere care afectează funcționarea justiției să nu fie sub nicio formă tolerată”.
Ministrul a precizat că a solicitat public intervenția Consiliului Superior al Magistraturii și a Inspecției Judiciare, însă a adăugat că eforturile ar trebui susținute și de magistrații care au reclamat nereguli: „Toți cei care au invocat magistrați fiindcă există disfuncționalități sau probleme,Trebuie să contribuie din punctul meu de vedere activ la aceste proceduri pentru a afla adevărul, avem nevoie de adevăr și de la concluziile acestea”.
„Eu mă raliez punctului de vedere al domnului președinte Nicușor Dan, care a spus magistrații care cunosc aspecte, magistrații care au de devoalat abuzuri, care au de devoalat disfuncționalități ale sistemului, trebuie să le spună, să le comunice și să susțină și cu datele, cu dovezile, ce le au la îndemână”, a mai spus ministrul.
Rata de ocupare a populaţiei în vârstă de muncă (15-64 ani) a fost în trimestrul trei de 63,4%, în creștere cu 0,1% faţă de trimestrul doi din 2025. Rata de ocupare a fost mai mare la bărbaţi, 71,7%, faţă de 54,9% la femei, şi la persoanele din mediul urban, 70,2%, faţă de 56,1% în mediul rural.
Rata de ocupare a tinerilor, cu vâsrte cuprinse între 15 și 24 de ani, a fost de 17,9%.
Rata şomajului în trimestrul trei a fost de 6%, valoare egală cu cea ȋnregistrată în trimestrul doi.
Rata a fost de 6,1% în rândul bărbaților și de 5,8% la femei, iar pe medii rezidenţiale a fost de 9,9% în mediul rural, faţă de 2,8% în mediul urban.
Pe grupe de vârstǎ, rata şomajului a atins nivelul cel mai ridicat (27,3%) în rândul tinerilor (15-24 ani).
Judecătoarea Liana Arsenie, președinta Curții de Apel București, a convocat luni, la ora 12:00, toți judecătorii instanței la o întâlnire care are ca temă „problemele reale” ale CAB, potrivit unor surse judiciare citate de G4Media. Reuniunea are loc într-un context tensionat pentru sistemul judiciar, marcat de proteste, reacții publice și acuzații grave formulate din interiorul magistraturii.
Întâlnirea este organizată la doar câteva zile după ce, joi, 12 decembrie, Liana Arsenie a susținut o conferință de presă extraordinară. Evenimentul a început cu declarație neașteptată de protest a judecătoarei Raluca Moroșanu, moment care a atras atenția asupra conflictelor interne din cadrul Curții de Apel București și asupra nemulțumirilor legate de modul de conducere al instanței.
Contextul în care are loc această convocare este unul fără precedent în ultimii ani. De cinci zile consecutive, în mai multe instanțe din țară au avut loc forme de protest ale magistraților. Acestea au fost generate de apariția unui documentar realizat de Recorder, care a adus în prim plan presupuse abuzuri din justiție, dar și de reacțiile apărute ulterior privind libertatea de exprimare a judecătorilor și limitele acesteia.
Tensiunile au fost amplificate de declarațiile făcute duminică de judecătoarea Raluca Moroșanu, într-un interviu acordat Recorder. Aceasta a vorbit deschis despre existența unor presiuni interne în sistem, despre lipsa de transparență în luarea deciziilor la nivelul conducerii Curții de Apel București și despre faptul că puterea ar fi concentrată excesiv în mâinile conducerii instanței. Potrivit judecătoarei, aceste practici afectează grav climatul profesional și independența magistraților.
În același interviu, Raluca Moroșanu a cerut explicit plecarea Liei Savonea din magistratură și a făcut referiri directe la șefa Curții de Apel București, despre care a afirmat că se comportă ca și cum ar fi invincibilă. Judecătoarea a subliniat că a ales să facă aceste declarații în cunoștință de cauză, chiar dacă ele ar putea avea consecințe grave asupra carierei sale, inclusiv riscul excluderii din magistratură.
De asemenea, Moroșanu a cerut public modificarea legilor justiției și a afirmat că actualul sistem favorizează frica și tăcerea în rândul magistraților, susținând că schimbările de complete și organizarea activității ar putea influența actul de justiție.
Surse judiciare afirmă că întâlnirea convocată de Liana Arsenie ar urma să abordeze nemulțumirile existente în rândul judecătorilor, dar și problemele de funcționare ale instanței, într-un moment în care presiunea publică asupra sistemului judiciar este în creștere, potrivit sursei citate.
