Premierul Ungariei, Peter Magyar, a anunțat că Budapesta și Kievul au ajuns la un acord privind extinderea drepturilor minorității maghiare din Ucraina, formată din aproximativ 100.000 de persoane, potrivit Ukrinform.
În urma înțelegerii, Ungaria va susține deschiderea primului grup de negocieri pentru aderarea Ucrainei la Uniunea Europeană.
Anunțul a fost făcut miercuri seară, într-o postare pe Facebook, unde Magyar a precizat că acordul este rezultatul mai multor săptămâni de negocieri între experți din cele două țări.
„Sunt foarte încântat să anunț în ajunul Zilei Unității Naționale (sărbătorită în Ungaria pe 4 iunie) că guvernul ucrainean s-a angajat să includă măsurile convenite în sistemul său juridic în viitorul apropiat, acordând compatrioților noștri din Transcarpatia drepturi educaționale, culturale, lingvistice și politice semnificativ mai largi decât înainte”, a declarat Magyar.
Potrivit premierului ungar, aceste angajamente vor fi incluse și în planul de acțiune pe care Ucraina îl va prezenta Uniunii Europene. În schimb, Ungaria va accepta deschiderea primului grup de negocieri privind aderarea Ucrainei la UE.
Cu toate acestea, Magyar a spus că Budapesta nu susține accelerarea procesului de aderare.
El a afirmat că, dacă Ucraina va reuși să închidă toate cele 33 de capitole de negociere în următorii 10-15 ani, Ungaria va organiza un referendum obligatoriu din punct de vedere juridic pe tema aderării Ucrainei la UE.
Financial Times amintește că Ucraina și Republica Moldova au primit statutul de țări candidate la UE în iunie 2022, iar cererile lor au fost analizate împreună.
În ianuarie 2025, Comisia Europeană a recomandat începerea negocierilor oficiale pentru alinierea legislației celor două state la standardele europene, însă procesul a fost blocat de fostul premier ungar Viktor Orbán.
Potrivit publicației, decizia luată pe 3 iunie de succesorul lui Orbán, Peter Magyar, deschide calea pentru ca Ucraina și Moldova să înceapă negocierile pe 15 iunie.
Astfel, cele două țări vor putea începe adaptarea legislației lor la standardele UE în cadrul primului dintre cele șase grupuri de negociere.
Pe 4 iunie, Consiliul Uniunii Europene a lansat oficial procedura de deschidere a Clusterului 1, „Fundamente”, în negocierile de aderare cu Ucraina și Republica Moldova.
Într-un mesaj publicat de agenția iraniană Fars, citată de Euronews, liderul suprem al Iranului a afirmat că forțele armate iraniene au învins ceea ce a numit „inamicul răuvoitor”. „Spun națiunii iraniene că inamicul răuvoitor, înfrânt în confruntarea cu forțele armate ale Iranului, trece acum printr-o umilință profundă atât pe câmpul de luptă, cât și în spațiul public”, a transmis Khamenei. Liderul iranian a susținut că adversarii Teheranului încearcă acum să recurgă la metode indirecte pentru a slăbi unitatea internă a țării.
Un posibil semnal privind negocierileDeclarația este considerată surprinzătoare deoarece vine într-un moment în care contactele diplomatice dintre Washington și Teheran par să continue, în ciuda schimburilor recente de atacuri. Mai mulți observatori consideră că discursul ar putea reprezenta o încercare de a prezenta eventualele concesii diplomatice drept o victorie strategică pentru Iran. Khamenei a insistat asupra necesității menținerii unității naționale și a avertizat împotriva celor care ar putea răspândi neîncredere sau pesimism în societate.
Liderul iranian nu a mai apărut în publicMojtaba Khamenei nu a mai fost văzut în public de la începutul războiului. Presa americană a relatat anterior, citând oficiali iranieni, că liderul suprem ar fi fost grav rănit în timpul unor atacuri și ar fi suferit mai multe intervenții medicale. Secretarul american al Apărării, Pete Hegseth, a afirmat recent că ayatollahul ar fi fost probabil desfigurat în urma rănilor. Autoritățile iraniene nu au confirmat informațiile, iar Khamenei a comunicat în ultimele săptămâni doar prin declarații scrise.
13 martie 2026, Iran, Teheran: O femeie ține un afiș care îl înfățișează pe noul lider suprem iranian, Mojtaba Khamenei, în timpul unui miting. Sursa foto: Saeid Zareian/dpa
Într-o serie de declarații care au atras atenția presei internaționale, președintele american Donald Trump a afirmat că Mojtaba Khamenei este implicat în negocierile dintre cele două țări. Trump a declarat că relațiile dintre părți par să evolueze pozitiv și a spus că ar fi dispus să se întâlnească personal cu liderul iranian. „Mi-ar plăcea să îl întâlnesc și probabil că ne vom întâlni la un moment dat, în funcție de cum evoluează lucrurile”, a spus liderul de la Casa Albă.
Succesorul unei dinastii politice și religioaseMojtaba Khamenei a devenit lider suprem al Iranului după moartea tatălui său, ayatollahul Ali Khamenei. Numirea sa a fost aprobată de Adunarea Experților, organismul religios responsabil de desemnarea liderului suprem al Republicii Islamice. La momentul respectiv, Donald Trump și-a exprimat nemulțumirea față de alegere și a declarat că nu este încântat de perspectiva unei noi conduceri din familia Khamenei.
Mesajul transmis joi este primul în care liderul iranian vorbește explicit despre o victorie împotriva Statelor Unite și Israelului. Declarația vine într-un moment în care negocierile privind un posibil armistițiu și redeschiderea Strâmtorii Ormuz continuă în paralel cu operațiuni militare și schimburi de atacuri în regiune. Pentru moment, nici Washingtonul și nici Israelul nu au reacționat oficial la afirmațiile lui Khamenei.
Cu toate acestea, experții avertizează că obiectivul este dificil de atins pe termen scurt, în condițiile în care Europa rămâne mult în urma Statelor Unite și a Asiei în domenii-cheie precum inteligența artificială, semiconductorii, serviciile cloud și centrele de date.
Anunțul a fost făcut de comisarul european pentru tehnologie, Henna Virkkunen, potrivit Reuters. Un oficial european a descris momentul drept o „zi a eliberării tehnologice”, însă reacțiile din industrie au fost mai rezervate.
Bruxellesul vrea să stimuleze companiile europeneNoul plan prevede limitarea accesului unor mari companii americane la cele mai sensibile licitații pentru servicii cloud din sectorul public european.
În același timp, Comisia Europeană dorește accelerarea construcției de centre de date care să utilizeze, cel puțin parțial, tehnologii hardware și software dezvoltate în Europa.
Printre măsurile analizate se află și o nouă strategie pentru industria semiconductorilor, considerată esențială pentru competitivitatea economică și securitatea tehnologică a Uniunii.
Reprezentanții industriei salută direcția propusă de Bruxelles, dar spun că măsurile trebuie însoțite de investiții și de reforme concrete.
„Europa trebuie să treacă rapid de la anunțuri la acțiuni”, a declarat Ralf Wintergerst, președintele organizației germane Bitkom.
Lipsa investițiilor rămâne principala problemăMai mulți experți atrag atenția că pachetul prezentat de Comisia Europeană nu este însoțit de fonduri noi semnificative.
În același timp, Statele Unite investesc masiv în dezvoltarea inteligenței artificiale și a infrastructurii digitale, iar China continuă să susțină puternic propriul sector tehnologic.
În aceste condiții, o mare parte din costurile noilor proiecte ar putea reveni statelor membre, multe dintre ele confruntându-se deja cu presiuni bugetare.
Companiile europene se confruntă, la rândul lor, cu costuri ridicate la energie, deficit de personal calificat și acces limitat la finanțare comparativ cu rivalii americani și asiatici.
„Europa nu poate deveni lider în industria semiconductorilor doar prin reglementări”, a avertizat Erik Rein, președintele Asociației Europene a Industriei Semiconductorilor.
Experții cer o abordare pragmaticăPachetul prezentat de Comisia Europeană nu include obligații stricte de tip „Cumpărați produse europene”, o măsură cerută de o parte dintre susținătorii independenței tehnologice.
Unii europarlamentari consideră că propunerile nu merg suficient de departe pentru a reduce dependența de tehnologiile dezvoltate în Statele Unite.
Alți specialiști apreciază însă că Bruxellesul a ales o abordare mai realistă.
Potrivit acestora, obiectivul nu ar trebui să fie izolarea pieței europene, ci dezvoltarea unor companii capabile să concureze la nivel global.
„Europa obține suveranitate prin propria forță, nu prin bariere”, a declarat Wolfgang Weber, directorul organizației germane ZVEI.
O opinie similară a fost exprimată și de Keegan McBride, director pentru știință și tehnologie la Tony Blair Institute.
„Europa nu poate deveni competitivă doar prin reglementare. Trebuie să construiască”, a spus acesta.
Potrivit experților, noul pachet reprezintă un pas important pentru reducerea dependenței tehnologice a Europei. Cu toate acestea, diferența față de Statele Unite și China rămâne considerabilă, iar recuperarea decalajului va necesita investiții masive și o strategie pe termen lung.
Potrivit unui comunicat transmis agenției AFP de familie și prieteni, Satrapi „a murit de tristețe” la puțin peste un an după decesul soțului său, Mattias Ripa, care s-a stins din viață la 8 aprilie 2025.
Născută în Iran, Satrapi s-a stabilit în Franța la începutul anilor 1990, după ce părinții au trimis-o în Europa pentru studii, dorind să o protejeze de restricțiile impuse de regimul islamic instaurat după revoluția din 1979.
Experiențele trăite în copilărie și adolescență sub conducerea ayatollahului Ruhollah Khomeini au stat la baza romanului grafic Persepolis, una dintre cele mai apreciate opere autobiografice contemporane. Adaptarea cinematografică realizată în 2007 împreună cu regizorul Vincent Paronnaud a câștigat Premiul Juriului la Festivalul de Film de la Cannes.
După succesul „Persepolis”, cei doi au colaborat și la filmul de animație Chicken with Plums, inspirat de un alt roman grafic semnat de Satrapi.
Regizoarea și-a făcut debutul în filmul artistic live-action cu comedia polițistă Gang of the Jotas, iar ulterior a fost cooptată la Hollywood, unde a regizat comedia fantastică The Voices, cu Ryan Reynolds și Gemma Arterton în distribuție.
Un alt proiect important al carierei sale a fost Radioactive, producție dedicată vieții savantei Marie Curie, cu Rosamund Pike în rolul principal.
Ultimul său lungmetraj a fost Dear Paris, o producție corală despre destine intersectate în capitala Franței.
Pe lângă activitatea artistică, Satrapi a fost o critică vocală a regimului de la Teheran și o susținătoare constantă a drepturilor femeilor din Iran. În timpul protestelor declanșate de mișcarea Woman Life Freedom, ea a organizat manifestații de solidaritate în Franța și a denunțat public represiunea autorităților iraniene.
Prin opera sa artistică și activitatea civică, Marjane Satrapi a devenit una dintre cele mai influente voci ale diasporei iraniene și o figură importantă a cinematografiei și literaturii contemporane.
