Acesta a fost termenul limită pentru ca Sistemul de intrare/ieșire (EES) să fie activ la fiecare punct de trecere a frontierei Schengen din toate cele 29 de țări participante, potrivit BBC.
Sistemul a început să fie introdus treptat din octombrie pentru a consolida securitatea și, în cele din urmă, pentru a facilita călătoriile, deși, din cauza unor probleme, nu în toate punctele va fi implementat complet.
Au existat cozi lungi pe unele aeroporturi europene și au existat avertismente că întârzierile ar putea fi mai mari în perioadele aglomerate de sărbători.
EES este un sistem digital conceput pentru a urmări intrarea și ieșirea cetățenilor din afara UE – inclusiv a celor din Regatul Unit – din spațiul Schengen.
Aceasta acoperă 29 de țări europene – în principal din UE – prin care oamenii pot călători fără controale la frontieră.
Include multe destinații populare pentru călătorii, cum ar fi Franța, Spania, Portugalia, Italia și Grecia.
Conform noului sistem, amprentele digitale și o fotografie trebuie înregistrate.
EES va înlocui în cele din urmă sistemul actual de pașapoarte ștampilate de către un ofițer de frontieră.
În actualizarea oficială, compania aeriană cu sediul în Dubai le cere călătorilor să își verifice starea zborului, inclusiv după check-in, și să se asigure că informațiile lor de contact sunt actualizate pentru a putea primi orice modificări sau anulări. De asemenea, Emirates reiterează faptul că siguranța pasagerilor și a echipajului rămâne prioritatea sa principală, potrivit Le Figaro.
Pentru clienții ale căror planuri de călătorie au fost perturbate, Emirates declară că face „tot posibilul” să îi reprogrameze pe următorul zbor disponibil, inclusiv pe itinerarii cu escală dincolo de Dubai. Pasagerii cu plecări până pe 31 mai își pot reprograma călătoria până pe 15 iunie 2026, către aceeași destinație sau către o altă destinație din aceeași regiune, după caz, sau pot solicita o rambursare.
Compania, anunț privind bileteleCompania aeriană adaugă că biletele rezervate începând cu 2 aprilie beneficiază și de o schimbare gratuită a datei, la toate clasele de cabine, în perioada de valabilitate a biletului, deși se poate aplica o diferență de tarif. Emirates specifică în continuare că unele proceduri pot fi finalizate online, în timp ce cazurile mai complexe trebuie gestionate prin intermediul serviciului său de relații cu clienții sau al agenției de turism care a emis biletul.
Acest anunț vine pe fondul unor perturbări semnificative ale transportului aerian în Orientul Mijlociu . Reuters a relatat în ultimele zile că Emirates a continuat să opereze cu un program redus în urma redeschiderii parțiale a spațiului aerian, la fel ca și alte companii aeriene din regiune care se confruntă cu o situație încă în evoluție.
Pasca este un preparat specific sărbătorilor pascale în multe regiuni din România și din spațiul est-european. În tradiția ortodoxă, acest desert este preparat în Sâmbăta Mare și este dus la biserică pentru a fi sfințit împreună cu celelalte alimente de Paște. Istoricii culinari spun că pasca are rădăcini vechi, fiind inspirată din pâinile ritualice pregătite în comunitățile creștine timpurii. În timp, rețeta a evoluat, iar în România a devenit un desert complex, cu aluat dospit asemănător cozonacului și cu o umplutură bogată din brânză dulce, ouă și stafide.
Ingrediente pentru aluatPentru o pască tradițională cu aluat pufos sunt necesare următoarele ingrediente:
Pentru crema de brânză:
Primul pas este activarea drojdiei. Aceasta se amestecă cu o lingură de zahăr, puțin lapte călduț și două linguri de făină, apoi se lasă la dospit aproximativ 10 minute. Într-un bol mare se pune făina, sarea, zahărul și ouăle. Se adaugă maiaua crescută, laptele călduț și untul topit, apoi se frământă aluatul până devine elastic. Unul dintre „secretele bunicii” este frământarea îndelungată și lăsarea aluatului la dospit cel puțin o oră într-un loc cald. După ce aluatul și-a dublat volumul, se păstrează o parte pentru decor, iar restul se întinde într-o tavă rotundă tapetată cu hârtie de copt.
Prepararea umpluturii și coacereaBrânza dulce se amestecă cu ouăle, zahărul, smântâna, grișul, stafidele și aromele. Compoziția se toarnă peste aluatul din tavă. Din aluatul rămas se formează un colac pe marginea tăvii și, dacă se dorește, o cruce deasupra, element decorativ specific pascăi tradiționale. Pasca se coace în cuptorul preîncălzit la 170–180°C timp de aproximativ 40–50 de minute, până când aluatul devine auriu, iar umplutura se încheagă. După coacere, desertul trebuie lăsat să se răcească complet înainte de a fi tăiat. Pasca cu brânză și stafide rămâne unul dintre cele mai iubite preparate de Paște, iar rețetele transmise în familie păstrează gustul autentic al sărbătorii.
Miza scrutinului depășește disputa electorală internă. O eventuală victorie a formațiunii Tisza, condusă de Péter Magyar, ar reduce presiunea imediată asupra instituțiilor europene și ar oferi Bruxellesului timp pentru a amâna o confruntare directă cu Budapesta. În schimb, o nouă victorie a lui Orbán ar putea obliga UE să ia măsuri mai ferme, se precizează într-o analiză TPV.
O victorie a lui Viktor Orbán ar pune mari probleme în UETimp de 16 ani, Viktor Orbán a demonstrat cât de vulnerabil este mecanismul decizional al Uniunii Europene atunci când un stat membru folosește dreptul de veto pentru a bloca decizii-cheie. Dacă în trecut astfel de blocaje puteau fi gestionate prin negocieri, compromisuri sau concesii, contextul actual este mult mai tensionat.
Invazia Rusiei în Ucraina, începută în februarie 2022, și schimbările din politica de securitate a Statelor Unite au crescut presiunea asupra UE, care trebuie să reacționeze rapid în dosare precum sprijinul militar pentru Kiev, pachetele de sancțiuni, finanțarea apărării, integrarea piețelor de capital și reglementarea digitală.
În acest context, scurgerile de informații publicate la finalul lunii martie și începutul lunii aprilie au amplificat suspiciunile privind relația Budapestei cu Moscova. Potrivit acestor informații, ministrul ungar de Externe, Péter Szijjártó, l-ar fi informat pe omologul său rus, Serghei Lavrov, despre stadiul negocierilor europene privind aderarea Ucrainei, chiar în timpul summitului Consiliului European din decembrie 2023. În aceeași serie de dezvăluiri este menționată și o discuție în care Viktor Orbán i-ar fi transmis lui Vladimir Putin că este „la dispoziția sa” în orice chestiune în care poate ajuta.
Datele citate de lectorul University College London, Michal Ovádek, arată că Ungaria a folosit dreptul de veto de 21 de ori din 2022 până în prezent, reprezentând aproape jumătate din totalul celor 48 de veto-uri înregistrate în istoria UE pe teme de politică externă și buget.
În paralel, procedura prevăzută de Articolul 7, care poate duce în final la suspendarea dreptului de vot al unui stat membru pentru încălcări persistente ale valorilor europene, rămâne blocată. Demersul a fost inițiat împotriva Ungariei de Parlamentul European în 2018, însă nu a produs niciun rezultat decisiv, întrucât este nevoie de unanimitatea celorlalte 26 de state membre pentru a constata încălcarea, iar Slovacia condusă de Robert Fico nu susține o asemenea decizie.
În fața acestui impas, la Bruxelles sunt analizate mai multe variante. Una dintre ele ar fi relansarea procedurii Articolului 7 pe baza încălcării solidarității în politica externă și de securitate comună, nu doar pe criterii legate de statul de drept. Alte soluții discutate vizează reducerea accesului Ungariei la informații sensibile, menținerea ei în afara unor reuniuni restrânse sau blocarea indirectă a unor beneficii, precum împrumutul de 17,4 miliarde de euro solicitat prin mecanismul european SAFE pentru apărare.
Deja, unele măsuri informale par să fie în vigoare. Franța a confirmat că reține anumite informații în reuniunile la care participă Szijjártó, iar președintele Consiliului European, António Costa, a afirmat public că Orbán nu mai acționează cu bună-credință. Rezultatul este, spun diplomații europeni, o Uniune în două viteze: 26 de state care poartă negocieri reale și un al 27-lea membru care își păstrează formal dreptul de vot și de veto, dar este tot mai des ocolit.
Totuși, soluțiile structurale rămân greu de pus în practică. Trecerea de la unanimitate la vot majoritar în politica externă ar necesita tot unanimitate pentru activarea clauzelor speciale din tratate, ceea ce înseamnă că Ungaria poate bloca tocmai reforma menită să-i reducă puterea de blocaj. Nici condiționarea financiară mai dură în viitorul buget multianual al UE nu pare ușor de impus, deoarece Budapesta trebuie să aprobe la rândul ei cadrul financiar.
Experiența maghiară influențează deja și discuțiile despre extinderea UE. În condițiile în care Uniunea negociază aderarea cu până la nouă state candidate, inclusiv Ucraina și mai multe țări din Balcanii de Vest, la Bruxelles se discută ideea ca noii membri să nu primească imediat drept de veto, cel puțin într-o perioadă de tranziție.
Indiferent de rezultatul alegerilor de duminică, problema de fond rămâne aceeași: cum poate Uniunea Europeană să funcționeze rapid și coerent atunci când unul dintre membrii săi contestă chiar direcția comună a blocului. O eventuală schimbare de putere la Budapesta ar putea reduce tensiunea pe termen scurt, însă nu ar elimina vulnerabilitatea instituțională pe care cazul Orbán a scos-o la iveală.
