Sabic, grupul chimic din Arabia Saudită, colaborează cu bancherii pentru a explora opțiunile, inclusiv o vânzare a activității sale petrochimice europene, potrivit unor persoane familiarizate cu această chestiune. Dow, LyondellBasell, Shell și BP au semnalat, de asemenea, că analizează opțiuni pentru activele din regiune, relatează FT.
Aceste deliberări din industria chimică au loc în contextul în care costurile energiei în Europa rămân ridicate în urma invaziei Rusiei în Ucraina în 2022 și în contextul în care industria construiește noi fabrici în alte regiuni. Acest lucru a intensificat presiunea asupra sectorului chimic, care reprezintă aproximativ 5-7% din veniturile din industria prelucrătoare din Europa și angajează peste 1,2 milioane de persoane.
„Sunt planificate multe oferte suplimentare în zone geografice precum China și Orientul Mijlociu. Unele echipe de management se uită la activele europene mai vechi și se gândesc «nu suntem atât de siguri că putem concura»”, a declarat Sebastian Bray, șeful departamentului de cercetare în domeniul produselor chimice din cadrul băncii de investiții Berenberg.
„Care a fost factorul decisiv care a făcut companiile să ia în considerare o ieșire din activele lor? A fost creșterea costurilor cu energia”, a adăugat Bray.
Consiliul European al Industriei Chimice a avertizat în ianuarie că, în ultimii doi ani, au fost programate închideri afectând 21 de situri importante.
Acesta a adăugat că, având în vedere că prețul gazelor este de patru până la cinci ori mai mare decât în SUA, competitivitatea sectorului „este sub presiune” și a solicitat o acțiune urgentă din partea factorilor de decizie din UE.
Reglementările, o altă problemă„Mediul de reglementare din Europa a condus la provocări din ce în ce mai mari în multe sectoare și lanțuri valorice”, a declarat Jim Fitterling, director executiv și președinte al Dow, la prezentarea rezultatelor companiei pentru trimestrul al treilea.
„Anunțăm o revizuire strategică a anumitor active din Europa, în principal a celor din domeniul nostru de activitate Poliuretani”.
Sir Jim Ratcliffe, proprietarul miliardar al grupului petrochimic Ineos, a avertizat constant că industria chimică britanică se îndreaptă spre dispariție din cauza prețurilor ridicate la energie și a taxelor pe carbon.
„Asistăm la dispariția uneia dintre industriile noastre majore, pe măsură ce producția chimică este stoarsă de viață”, a declarat el în ianuarie. Săptămâna trecută, el a cerut Regatului Unit să „regândească” taxele.
Într-un semn al încercării companiilor europene din industria chimică de a-și asigura aprovizionarea cu gaze mai ieftine și mai puțin volatile, Ineos a declarat săptămâna trecută că a semnat un acord de aprovizionare pe opt ani cu Covestro, o altă companie din industria chimică, pentru gaze din SUA.
Probleme și în RomâniaCreşterea uriaşă a preţurilor energiei electrice şi a gazelor naturale din 2021 şi mai ales 2022 a dus la închiderea de capacităţi de producţie în industria chimică din România, cum a fost cazul unei unităţi din Chimcomplex, dar şi din Azomureş, cel mai mare producător de îngrăşăminte chimice din România. În aceeaşi vreme, legăturile au fost rupte pe această filieră şi cu Ucraina şi Rusia, furnizori principali de îngrăşăminte.
Articolul O industrie ce a făcut istorie în Europa e pe cale de dispariție. Situația e gravă. Producătorii vând fabricile și activele din cauza prețurilor la energie apare prima dată în Mediafax.
Potrivit comunicatului CNAIR, restricțiile vizează calea 1, între kilometrii 505 și 509, respectiv calea 2, între kilometrii 510 și 507.
Măsura este necesară pentru finalizarea lucrărilor la nodul rutier și pasajul care fac parte din proiectul Drumului de Legătură dintre autostrada A1 și DN69.
Articolul Restricții de circulație pe autostrada A1, între Arad și Timișoara, începând de luni apare prima dată în Mediafax.
Potrivit datelor oficiale, duminică, „polițiștii de frontieră de la frontiera externă a tării noastre (granița cu Serbia, R. Moldova și Ucraina, dar și cursele maritime și aeriene care sosesc din afara spațiului Schengen) au efectuat formalitățile pentru trecerea frontierei (atât pe sensul de intrare, cât şi pe cel de ieşire) pentru peste 78.800 de persoane, cetățeni români și străini şi aproximativ 16.200 de mijloace de transport care au tranzitat frontiera.”
Dintre aceștia, pe sensul de intrare în România, au fost efectuate formalitățile de intrare în țară pentru 39.559 persoane și 7.889 mijloace de transport.
În ceea ce privește cetățenii ucraineni, începând cu data de 10.02.2022, până la 10.05.2025, în România au intrat 11.603.172 de persoaneÎncepând cu 1 ianuarie 2025, la granița cu Ungaria și Bulgaria a fost eliminat controlul de frontieră. Totuși, polițiștii de frontieră români „pot face controale aleatorii și nesistematice pe căile de comunicație de la frontiera internă sau în diverse noduri rutiere, în limita celor 30 de km de la linia de frontieră în interior, care reprezintă zona de competență, împreună cu colegii de la Poliție, Jandarmerie, Imigrări sau alte structuri pentru a verifica identitatea și situația legală a persoanelor, dar și pentru a preveni și combate faptele ilegale”.
Pentru realizarea acestor verificări, polițiștii au terminale mobile conectate la bazele de date relevante ale autorităților române, dar și la cele din Spațiul Schengen. În ultimele 24 de ore, au fost făcute circa 11.700 de verificări în aplicația eDAC.
De asemenea, în ultimele 24 de ore, poliţiştii de frontieră au constatat 109 de fapte ilegale (46 infracţiuni şi 63 contravenţii). Ca urmare, au fost aplicate amenzi în valoare de 25.719 lei și au fost ridicate în vederea confiscării, bunuri în valoare de 474.400 lei.
Totodată, nu s-a permis intrarea în ţară a 46 de cetăţeni străini, care nu îndeplineau condiţiile prevăzute de lege şi ieşirea a doi cetăţeni români din diferite motive legale.
Articolul Aproape 80.000 de oameni au trecut frontiera României în ultimele 24 de ore apare prima dată în Mediafax.
Ruse și Kostiuk au trecut, sâmbătă, în două seturi, scor 6-3, 6-2, de cuplul Miyu Kato (Japonia) / Aldila Sutjiadi (Indonezia), iar în optimi se vor confrunta cu perechea Ulrikke Eikeri (Norvegia) / Eri Hozumi (Japonia).
Eikeri și Hozumi s-au calificat în optimi după victoria obținută în super tie-break, în fața perechii favorite nr. 5 a turneului, Dolehide / Krawczyk, din SUA.
Gabriela Ruse este singura sportivă română rămasă în competiție la turneul de la Foro Italico.
Articolul Gabriela Ruse și Marta Kostiuk joacă, duminică, în optimile turneului WTA de la Roma apare prima dată în Mediafax.
Liturghia, transmisă pe două ecrane gigantice, a reunit câteva mii de oameni Sâmbătă seara, aceștia s-au adunat în fața Catedralei Santa Maria din orașul aflat în nordul țării sud-americane, potrivit Le Figaro.
Oamenii au aplaudat și au scandat numele noului Papă. De altfel, Papa Leon a fost invitat să viziteze orașul Chiclayo.
Robert Francis Prevost, născut în SUA, a locuit mult timp în Peru, unde a obținut naționalitatea în 2015. El a fost arhiepiscop-episcop de Chiclayo din 2015 până în 2023.
Articolul Mii de peruani i-au adus un omagiu Papei la o slujbă organizată în orașul în care a fost episcop apare prima dată în Mediafax.
Rusia a pierdut un număr estimat de 965.890 de soldați de la lansarea invaziei sale în Ucraina, pe 24 februarie 2022, potrivit unei actualizări publicate pe 11 mai de Statul Major al Forțelor Armate ale Ucrainei. Cifra include 1.310 pierderi raportate în ultimele 24 de ore.
Raportul evidențiază și pierderi semnificative de echipamente militare ale Rusiei pe parcursul conflictului, inclusiv 10.792 de tancuri, 22.446 de vehicule blindate de luptă, 47.947 de vehicule și cisterne de combustibil, 27.670 de sisteme de artilerie, 1.381 de lansatoare multiple de rachete și 1.159 de sisteme de apărare antiaeriană. Pierderile aeriene includ 372 de avioane, 335 de elicoptere și 35.537 de drone.
De asemenea, au fost distruse 28 de nave și ambarcațiuni, precum și un submarin.
Trump promite să colaboreze cu ambele părți pentru a pune capăt războiului din UcrainaPreședintele american Donald Trump a declarat că rămâne dedicat eforturilor de a pune capăt războiului din Ucraina, angajându-se să colaboreze atât cu Kievul, cât și cu Moscova în căutarea păcii.
„Gândiți-vă la sutele de mii de vieți care vor fi salvate dacă acest ‘măcel fără sfârșit’ se va încheia, sperăm, curând. Voi continua să colaborez cu ambele părți pentru a mă asigura că se va întâmpla”, a spus Trump.
Departamentul de Stat al SUA: Rusia va fi judecată după fapte, nu după vorbePurtătoarea de cuvânt a Departamentului de Stat al SUA, Tammy Bruce, a subliniat că Washingtonul va evalua Rusia în funcție de acțiunile sale, nu de retorică, potrivit The Kyiv Independent.
Ea a făcut apel la un armistițiu și a cerut atât Rusiei, cât și Ucrainei, să prezinte „propuneri concrete” pentru a avansa negocierile de pace.
Bruce a precizat că pașii concreți din partea ambelor părți sunt esențiali pentru ca SUA să sprijine progresul către încheierea conflictului.
Witkoff folosește translatori ai Kremlinului în discuții cu Putin, relatează NBCEmisarul special american Steven Witkoff a utilizat translatori puși la dispoziție de Kremlin în timpul întâlnirilor sale cu președintele rus Vladimir Putin, potrivit unui reportaj NBC News.
Un oficial occidental și-a exprimat îngrijorarea, afirmând: „Dacă vorbesc între ei în rusă, el nu știe ce spun.”
Fostul ambasador al SUA în Rusia, Michael McFaul, a criticat această practică, numind-o „o idee foarte proastă”, subliniind riscurile implicate în a te baza pe translatori furnizați de un adversar geopolitic.
Kievul și aliații europeni promit sancțiuni mai dure dacă Rusia refuză încetarea foculuiUcraina și principalii săi aliați europeni au promis impunerea unor sancțiuni mai dure asupra sectoarelor bancar și energetic ale Rusiei dacă Moscova refuză o încetare a focului.
Într-o declarație comună, liderii Ucrainei, Regatului Unit, Franței, Germaniei și Poloniei au subliniat că măsuri mai aspre „ar trebui aplicate sectorului bancar și energetic (al Rusiei), vizând combustibilii fosili, petrolul și flota din umbră.”
Putin respinge încetarea focului și îndeamnă Ucraina să înceapă negocieri la IstanbulPreședintele rus Vladimir Putin a respins ideea prelungirii încetării focului și a îndemnat Ucraina să înceapă negocieri directe de pace la Istanbul începând cu 15 mai, scrie The Kyiv Independent.
În discursul susținut la finalul armistițiului de trei zile declarat unilateral de Rusia cu ocazia Zilei Victoriei, Putin a afirmat că „Rusia este pregătită pentru negocieri fără niciun fel de condiții prealabile.”
SUA aprobă transferul de rachete cu rază lungă și sisteme Patriot din Germania către UcrainaStatele Unite au aprobat transferul a 125 de rachete cu rază lungă de acțiune și 100 de sisteme de apărare antiaeriană Patriot din Germania către Ucraina, potrivit unui articol publicat de The New York Times.
Deși armele sunt fabricate în SUA și deținute de Germania, legislația americană impune obținerea aprobării din partea Washingtonului pentru ca acestea să poată fi exportate către o țară terță.
Articolul Războiul din Ucraina, ziua 1173. Putin dorește negocieri directe cu Ucraina / SUA aprobă transferul de rachete cu rază lungă și sisteme Patriot din Germania către Ucraina apare prima dată în Mediafax.
Autoritățile britanice consideră că actualul sistem a eșuat. Duminică, guvernul britanic a prezentat planuri de a pune capăt a ceea ce a numit „experimentul eșuat al pieței libere” în domeniul migrației în masă, prin restricționarea vizelor pentru lucrători calificați și prin obligarea companiilor să intensifice formarea lucrătorilor locali, potrivit Reuters.
Prim-ministrul britanic Keir Starmer este forțat să ia măsuri pentru a reduce migrația și ca urmare a succesului partidului de dreapta și anti-imigrație Reform UK în alegerile locale din această lună. Conform noilor planuri ale guvernului, vizele de muncă vor fi acordate doar pentru lucrătorii calificați, în timp ce vizele pentru roluri cu calificare mai scăzută vor fi emise doar în domenii critice. În schimb, companiile trebuie să intensifice formarea lucrătorilor britanici.
Guvernul laburist a transmis că modificările vor fi incluse într-un document, cunoscut sub numele de „carte albă”, care va fi publicat luni și care va stabili modul în care miniștrii intenționează să reducă migrația.
Nivelul ridicat al migrației a fost unul dintre principalii factori care au determinat votul de Brexit. După ce Marea Britanie a părăsit UE în 2020, guvernul a luat mai multe măsuri, fără rezultate concludente.
„Am moștenit un sistem de migrație eșuat, în care guvernul anterior a înlocuit libera circulație cu un experiment de piață liberă. Luăm măsuri decisive pentru a restabili controlul și ordinea în sistemul de migrație”, a declarat Yvette Cooper, ministrul britanic de interne, prin intermediul unui comunicat.
Articolul Marea Britanie pregătește modificări importante în strategia privind migrația apare prima dată în Mediafax.
După discursul de la alegerea sa și vizita la mormântul Papei Francisc, rugăciunea duminicală va reprezenta o nouă apariție publică în calitate de șef al Bisericii Catolice a lui Leon al XIV-lea, potrivit Le Figaro. Momentul este cu atât mai așteptat cu cât întâlnirea săptămânală este adesea o ocazie pentru Papa de a vorbi despre temele majore din întreaga lume.
Papa Leon al XIV-lea are un program încărcat în următoarele zile. Luni, Papa îi va primi în audiență pe reprezentanții presei internaționale, iar vineri se va întâlni cu membrii corpului diplomatic.
Liturghia de inaugurare va avea loc duminică, 18 mai, în Piața Sfântul Petru, în prezența mai multor lideri străini sau a reprezentanților acestora. În timpul ceremoniilor, el va primi simbolurile puterii papale.
Articolul Leon al XIV-lea va spune prima sa rugăciune în calitate de Papă de la Bazilica Sfântul Petru apare prima dată în Mediafax.
Conform ANM este vorba despre „ceață ce determină vizibilitate redusă, local sub 200 m și izolat sub 50 m”.
Sunt vizate localitățile Slatina, Balș, Scornicești, Piatra-Olt, Potcoava, Iancu Jianu, Curtișoara, Găneasa, Valea Mare, Movileni, Corbu, Colonești, Strejești, Pleșoiu, Verguleasa, Brâncoveni, Bobicești, Schitu, Pârșcoveni, Morunglav, Cârlogani, Vitomirești, Vulpeni, Vulturești, Teslui, Brebeni, Cungrea, Bârza, Spineni, Slătioara, Grădinari, Icoana, Poboru, Perieți, Bărăști, Voineasa, Găvănești, Sârbii – Măgura, Dobroteasa, Călui, Priseaca, Bălteni, Oboga, Dobrun, Făgețelu, Șopârlița, Milcov, Leleasca, Optași- Măgura, Dobrețu, Ipotesti, Tătulești, Oporelu, Sâmburești și Baldovinești din județul Olt.
În județul Dolj este ceață la Pielești, Bulzești și Ghercești, iar în județul Vâlcea, codul galben vizează localitățile Drăgășani, Bălcești, Prundeni, Fârtățești, Ionești, Șușani, Orlești, Lungești, Ștefănești, Olanu, Valea Mare, Tetoiu, Glăvile,Sutești, Laloșu, Scundu, Ghioroiu, Măciuca, Drăgoești, Diculești, Crețeni, Mădulari, Gușoeni, Făurești, Voicești, Mitrofani și Amărăști.
Avertizarea cod galben este valabilă duminică până la ora 9.30.
Articolul Cod galben de ceață în sudul României apare prima dată în Mediafax.
