Alegerile prezidențiale din Franța vor fi în 2027. Marine Le Pen a declarat că o candidatură a lui Jordan Bardella ar fi „evidentă” dacă ea va fi condamnată definitiv. Potrivit Le Figaro, Le Pen a făcut apel la condamnarea care îi interzice ca timp de cinci ani să ocupe o funcție publică.
Întrucât procesul de apel urmează să înceapă peste două luni, liderul deputaților Adunării Naționale (RN) afirmă că Jordan Bardella ar putea fi candidatul susținut de extrema dreapta din Franța și favoritul alegerilor, conform sondajelor.
Viitorul politic a lui Le PenPractic, este vorba despre planul B despre care se vorbește din ce în ce mai des în Franța. Luni, Consiliul de Stat a confirmat demisia automată a lui Marine Le Pen din funcția de consilier departamental pentru Pas-de-Calais, în urma condamnării sale și a interdicției de cinci ani de a ocupa o funcție, cu efect imediat, în procesul asistenților parlamentari.
Acest lucru îi reamintește lui Le Pen că viitorul său politic depinde de deciziile instanțelor și o determină să ia în considerare un succesor. „Mi se pare evident. Ar fi foarte dificil, dar cred că este o decizie care este în interesul țării”, a declarat ea miercuri la radioul RTL cu privire la candidatura lui Jordan Bardella.
În cazul unei noi condamnări după procesul său de apel, care este programat să aibă loc între 13 ianuarie și 12 februarie 2026, deputata a spus că „evident, voi face apel la Curtea de Casație, îmi voi apăra drepturile și nevinovăția până la capăt.” Dar „dacă Curtea de Apel va anunța decizia, probabil în septembrie, nu voi lăsa lucrurile să se lungească, pentru că sunt hotărâtă să văd ideile noastre ajungând la putere”, a avertizat politiciana. Ea a continuat spunând că „dacă sunt împiedicată să candidez și Curtea de Casație se va pronunța în favoarea mea trei sau patru luni mai târziu, va fi prea târziu pentru a lansa o campanie prezidențială.”
Cazul „asistenților parlamentari”Cazul „asistenților parlamentari” vizează presupusa utilizare incorectă a fondurilor puse la dispoziție de Parlamentul European pentru plata asistenților parlamentari ai eurodeputaților, în perioada 2004-2016, de către Rassemblement National (RN, fostul Front National). În proces au fost implicați mai mulţi reprezentanți ai partidului, între care Marine Le Pen.
Procurorii au susținut că unii angajaţi plătiţi ca „asistenţi parlamentari europeni” au lucrat în realitate lucrat pentru partid şi nu pentru activităţile instituţiei europene. Marine Le Pen a fost printre cei condamnați. Considerată de unii favorită pentru cursa prezidențială din Franța, Le Pen a primit o condamnare de cinci ani privitoare la ocuparea funcțiilor publice. Dacă nu va reuși să modifice decizia la instanțele supreme, Le Pen nu va putea candida la alegerile din 2027.
În prezent, Jordan Bardella este liderul RN, partid care în premieră nu mai este condus de un membru al familiei Le Pen. Partidul a fost fondat în 1972 de către Jean-Marie Le Pen, tatăl lui Marine Le Pen, care i-a urmat la conducere. În 2012, la vârsta de 17 ani, Jordan Bardella a devenit membru al Frontului Național și apoi a avut un traseu fulminant.
Rata anuală a inflației s-a menținut la 9,8% în luna octombrie, potrivit datelor publicate de Institutul Național de Statistică (INS), valoare similară celei din luna precedentă – 8,6%.
Creșterea prețurilor continuă să fie alimentată de scumpirea mărfurilor nealimentare și a serviciilor, în timp ce alimentele au înregistrat o evoluție mai temperată.
Scumpiri mai mari la servicii și produse nealimentareCele mai afectate de inflație sunt mărfurile nealimentare și serviciile, care au crescut în medie cu aproape 11% față de aceeași perioadă a anului trecut.
În schimb, alimentele s-au scumpit cu 7,6%, menținând o presiune constantă asupra bugetelor gospodăriilor.
Specialiștii avertizează că inflația ridicată continuă să erodeze puterea de cumpărare, în ciuda unei relative stabilizări a cursului valutar.
Prognozele BNR pentru perioada următoareBanca Națională a României (BNR) a revizuit în creștere prognoza de inflație pentru finalul lui 2025, de la 8,4% la 8,8%, avertizând că există șanse să depășească chiar 9%.
Pe termen mediu, instituția estimează o reducere graduală a inflației, până la 3% la sfârșitul anului 2026, ușor sub prognoza anterioară de 3,4%.
Cronologia recentă a violenței include un incident din septembrie, când un tânăr de 16 ani a fost rănit la mână prin înjunghiere de un coleg de 18 ani, fapta ducând la deschiderea unui dosar penal pentru lovire, amenințare și port ilegal de obiecte periculoase. O lună mai târziu, în octombrie, o elevă de 18 ani a intimidat un coleg de 15 ani cu un briceag, incident petrecut, se pare, în incinta școlii. În ambele cazuri, soluția conducerii a fost exmatricularea elevilor vinovați.
Un alt eveniment grav a avut loc pe 9 ianuarie 2025, tot la Târgu Jiu, unde un băiat de 14 ani a fost înjunghiat în umăr de un alt elev în timpul pauzei, necesitând transportarea de urgență la spital.
Contextul acestor agresiuni este și mai îngrijorător, având în vedere rezultatele unui studiu recent. Conform acestuia, un număr semnificativ de elevi recunosc că poartă arme albe pentru că „se simt mai în siguranță”, ceea ce reflectă un climat de insecuritate acut în mediul școlar. Fenomenul nu este izolat: doar în Capitală, pe parcursul unui singur an școlar, au fost înregistrate peste 240 de incidente de acest tip.
Reacționând la această situație, reprezentanții Ministerului Educației, inclusiv ministrul Daniel David, dau asigurări că fenomenul este monitorizat îndeaproape. Ei avertizează că, în cazul în care tendința violentă persistă, se vor lua măsuri excepționale, precum înăsprirea controalelor la intrarea în școli, o implicare mai activă a poliției și adaptarea regulamentelor școlare pentru a descuraja astfel de fapte.
Fără o intervenție fermă și imediată, există riscul ca școlile să se transforme în medii în care violența și prezența obiectelor periculoase devin o normalitate. Impactul negativ asupra siguranței elevilor și asupra întregului proces educațional ar fi deosebit de grav.
În septembrie 2025, în majoritatea activităţilor din sectorul economic, nivelul câştigului salarial mediu net a crescut comparativ cu luna august, ca urmare a acordării de prime trimestriale, anuale, pentru performanțe deosebite sau pentru „Ziua petrolistului”, drepturi în natură şi ajutoare băneşti, sume din profitul net şi din alte fonduri, arată specialiștii INS. De asemenea, creșterile salariului mediu net s-au datorat realizărilor de producţie ori încasărilor mai mari.
Cele mai semnificative creşteri ale câştigului salarial mediu net au fost de 16,4% în activităţi auxiliare pentru intermedieri financiare, activităţi de asigurare şi fonduri de pensii și 14,0% în extracţia petrolului brut şi a gazelor naturale. Între 7,0% și 8,5% au crescut salariile în activităţi de servicii anexe extracţiei, telecomunicaţii și între 2,5% și 6,0% în alte activităţi industriale.
Creșteri de salarii în învățământAu fost sectoare cu scăderi ale salariului mediu net: cu 14,9% în transporturi aeriene, între 2,0% și 6,5% în intermedieri financiare, producţia şi furnizarea de energie electrică şi termică, gaze, apă caldă şi aer condiţionat, transporturi pe apă, activităţi de asigurări, reasigurări şi ale fondurilor de pensii, tipărirea şi reproducerea pe suporturi a înregistrărilor.
În sectorul bugetar s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în învăţământ (+2,1%, ca urmare a reluării plății cu ora a cadrelor didactice), respectiv în administraţia publică (+0,4%). Câştigul salarial mediu net a scăzut uşor comparativ cu luna precedentă în sănătate şi asistență socială (-0,1%).
Comparativ cu luna septembrie a anului precedent, câştigul salarial mediu net a crescut cu 4,1%.
Matisse a avut nevoie de șase luni ca să picteze monumentala capodoperă, din noiembrie 1939 în aprilie 1940.
Preocupat de simbolism și simplificare, tocmai pentru a sugera urgența unicității, Matisse nu a lăsat loc nici unui compromis estetic atunci când a pictat „La Blouse Roumaine”.
Un colecționar al iei românești (prietenul său român, Theodor Pallady, i-a dăruit, de-a lungul vremii, o întreagă colecție), Matisse a pus minunatul obiect vestimentar nu doar pe scena recunoașterii internaționale, ci i-a confirmat statutul de act identitar românesc.
Ia ca eveniment al timpului românescAcum, „La Blouse Roumaine” vine pentru prima dată în România, într-o expoziție organizată la Muzeul Național de Artă a României, eveniment desfășurat sub Înaltul Patronaj al Președintelui României.
Eveniment al timpului românesc, ia românească devine, iată, un eveniment al unui moment prins în spațiu, căci asta a reușit să facă Matisse cu ia românească – pânza pe care se odihnește spiritul românesc.
„România – reprezentarea identitară a portului popular în artă” este o expoziție, nu o luare de poziție în favoarea unor ideologii asociate iei, se specifică în textul de prezentare a expoziției.
„Selecția relevă felul în care s-a articulat de-a lungul secolelor un limbaj formal, simbolic, decorativ și totodată ideologic în care ia și costumul folcloric au jucat rolul pivotal de agregare, de promovare politică și uneori de impunere vizuală a românității”.
Costume naționale din țări vecine nouă vor fi, de asemenea, expuseȘi ciar dacă „La Blouse Roumaine” este, fără doar și poate, vedeta expoziției, se cuvine să menționăm că vor fi cuprinse în același eveniment de înaltă ținută culturală și identitar-românească alte 320 de piese ce provin din patrimoniul MNAR și din al altor muzee naționale și internaționale, ce vor contura un peisaj clar al portului național românesc.
Vor fi expuse costume populare provenite din diverse zone ale țării, inclusiv cele majoritar maghiare și germane.
O perspectivă interesantă va fi creată prin raportarea la reprezentările artistice ale costumelor populare din regiunile limitrofe – Ucraina, Moldova, Bulgaria, care va oferi ocazia de a evidenția asemănările, deosebirile și influențele din această bogată regiune europeană.
E pentru prima oară când pleacă din FranțaCreația lui Matisse face parte din colecția permanentă a Centre Pompidou din Paris și este pentru prima dată când părăsește Franța această minunată creație, fiind împrumutată României în mod excepțional.
Succesul colosal al iei românești în lume se datorează, fără doar și poate, creației matissiene, însă pictorul francez nu e singurul care a fost preocupat de ea.
Nicolae Grigorescu, Theodor Aman, Daniel Rosenthal, Tonitza, Dimitriescu, Camil Ressu, Teodorescu – Sion au fost, de asemenea, preocupați de frumusețea portului popular românesc.
Și chiar dacă, în ultimii ani, ia a căpătat o dimensiune poate prea comercială (vezi industria franceză și internațională de modă, care s-a „inspirat” cam prea mult din ea, fără să-i ofere recunoașterea necesară), putem, totuși, în cadrul expoziției, să observăm componenta ce ține de identitate românească alături de una pur comercială, fără să ne irităm la organul esteticului.
Expoziția va fi deschisă începând cu 21 noiembrie.
