Bursa de Valori București (BVB) a anunțat vineri cele 15 companii finaliste ale programului BVB Arena 2025, un proiect devenit reper pentru afacerile românești care își doresc să crească și să atragă investiții prin piața de capital. Companiile au fost selectate pe baza potențialului lor de dezvoltare și a capacității de a deveni viitori emitenți pe bursă – fie prin listarea de acțiuni, fie prin emisiuni de obligațiuni.
„Prin programul BVB Arena, aducem în lumina reflectoarelor companii românești ambițioase, cu viziune și curaj, care au un impact real în economia locală”, a explicat Loredana Chitu, vicepreședinte al Consiliului de Administrație al BVB, în cadrul Galei BVB Arena.
De la IT la HoReCa: finaliștii Arena 2025Aflat la a opta ediție, programul este structurat în mai multe etape. Nominalizările pentru ediția acestui an au avut loc în perioada aprilie-mai, iar semifinaliștii au fost selectați în iunie. Trei dintre finaliști au fost desemnați prin vot public, iar restul de către un juriu format din specialiști în domenii diverse.
Cele 15 companii finaliste ale BVB Arena 2025 sunt AD Auto Total, Agricola International, Annabella, Apemin Tușnad, AROBS Transilvania Software, Artesana (vot public), Barleta, BENTO, Casa Timiș, Christian Tour, Libris, Lidas (vot public), Sofiaman (vot public), Visual Fan și Zitec. Ele activează în domenii variate, de la IT&C la industrie alimentară și comerț, turism, HoReCa, textile și educație.
Peste 270 de milioane euro atrași prin bursăÎn cele 8 ediții de până acum, peste 1.300 de companii au fost nominalizate, iar 20 dintre ele au accesat deja finanțare prin bursă, generând peste 270 milioane euro în 40 de runde de finanțare.„Credem cu tărie că toate aceste companii premiate la Gala BVB Arena 2025 au capacitatea de a transforma provocările în oportunități și de a aduce un impact pozitiv asupra comunităților din care fac parte”, a transmis Ana-Maria Neatu, director de program BVB Arena.
„Statul român trebuie să ofere seriozitate”Prezent la gală, Radu Miruță, ministrul Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, a declarat că „statul român trebuie să ofere seriozitate și previzibilitate în interacțiunea cu mediul de afaceri și să ofere exemple de profesioniști care conduc companiile statului”.
Mai sunt afaceri locale care reușesc și merită recunoscute, a subliniat și Dragoș Pîslaru, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, afirmând că momentul „este mai mult decât potrivit pentru a aminti că avem performanțe în economia românească și adevărate modele pentru mediul de afaceri, precum cele 15 companii finaliste ale programului BVB Arena”.
Poveștile antreprenorilor vor ajunge la publicÎn perioada următoare, vor fi organizate întâlniri informale între antreprenori, unde finaliștii și semifinaliștii vor putea discuta liber, schimbând idei și experiențe. Poveștile celor 15 companii vor fi publicate într-o carte dedicată BVB Arena în 2026, iar interviurile vor fi disponibile și în format podcast pe YouTube și Spotify.
Lansat în 2017, programul BVB Arena își propune să apropie antreprenorii români de oportunitățile oferite de piața de capital. Nu este un program pentru companii deja listate, ci pentru cele care pot ajunge acolo.
Articolul 15 companii românești au intrat în Arena Bursei. Printre ele, Artesana, Christian Tour, Libris și Sofiaman apare prima dată în Mediafax.
În urma declarațiilor făcute vineri la București, prin care AUR a anunțat „retragerea din cursa electorală” pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova, AUR din Republica Moldova a transmis într-un comunicat că „AUR România nici nu a fost înregistrat în această competiție electorală”.
AUR din Republica Moldova transmite că este „o formațiune independentă” și „nu o filială a AUR România”, precizând că este succesor de drept al Partidului Popular Românesc, înregistrat la Ministerul Justiției al Republicii Moldova în decembrie 2013.
„Singurul partid AUR care participă la alegerile parlamentare din Republica Moldova este AUR din Republica Moldova, înregistrat legal la Chișinău, cu conducere proprie, avându-l președinte pe Boris Volosatîi, cu liste proprii de candidați și cu un program politic clar, centrat pe idealul Reîntregirii Neamului Românesc”, se arată în comunicat.
Partidul de la Chișinău afirmă că își concentrează campania pe problemele majore ale societății, precum „sărăcia, exodul populației, lipsa locurilor de muncă, pensii și salarii mizere, nesiguranța”.
În același timp, conducerea formațiunii de la Chișinău spune că speră ca decizia de la București „nu este un gest intenționat de a induce electoratul în eroare”.
Ce a transmis formațiunea lui George SimionPartidul Alianța pentru Unirea Românilor (AUR) a anunțat vineri retragerea din competiția electorală din Republica Moldova, programată pentru 28 septembrie.
Potrivit unui comunicat al formațiunii, decizia a fost luată pentru a nu fragmenta votul românilor de peste Prut și pentru a evita dezbinarea și dezorientarea publicului.
„Partidul Alianța pentru Unirea Românilor anunță ieșirea din competiția electorală din Republica Moldova. Deși am fost acuzați de vrute și nevrute, în fața unui moment de cotitură pentru românii de peste Prut decizia noastră este de a nu fragmenta și mai mult votul din data de 28 septembrie. AUR se retrage din această cursă și pentru a nu produce și mai multă dezbinare și a nu dezorienta publicul. Avem simțul datoriei împlinite! Nu vrem să fim acuzați că ne-am implicat în afacerile unui alt stat, chiar dacă acel stat este al doilea stat românesc și trebuie să revină îndată acasă! Urăm succes competitorilor care respectă România și istoria neamului nostru de pe ambele maluri ale Prutului!”, a transmis AUR.
Articolul AUR din Republica Moldova contrazice declarațiile de la București: „Nu ne retragem. Nu suntem o filială a AUR România” apare prima dată în Mediafax.
Comisia electorală din Republica Moldova a suferit un atac cibernetic cu câteva zile înainte de scrutin.
Votul de duminică este implicat în „cele mai avansate amenințări hibride ale timpurilor noastre”, a declarat viceprim-ministrul, Doina Nistor, pentru POLITICO.
Potrivit publicației, viceprim-ministrul Moldovei a indicat Rusia ca autor al atacului care a vizat comisia electorală a țării, care a avut loc cu doar câteva zile înaintea alegerilor parlamentare.
„Aceasta este o vulnerabilitate care a fost identificată și este acum remediată”, a spus ea, dând asigurări că CEC e acum securizată.
E doar unul din multele atacuriAcesta este doar un moment din campania de destabilizare de tip hibrid pe care Rusia o duce față de Republica Moldova, iar Nistor spune că a fost planificat „cu luni înainte”.
Scrutinul de duminică este sub asaltul unor tentative de amestec în politica internă despre care experții occidentali spun că își au originea în Rusia.
Însăși președinta Maia Sandu a spus în parlamentul European că Rusia cheltuiește „sute de milioane de euro” pentru a submina alegerile.
Potrivit șefului Poliției Moldovene, citat de Politico, într-unul dintre cele mai recente atacuri, hackerii au deturnat routere Wi-Fi pentru a încerca să supraîncarce serverele Comisiei Electorale Centrale ale Republicii Moldova.
Atac de tip „denial-of-service”Acest tip de atac se numește, în limbaj de specialitate „denial-of-service”.
Doina Nistor spune că, la fel ca Ucraina, Moldova este un „laborator” pentru confruntarea „unora dintre cele mai avansate amenințări hibride ale timpurilor noastre”.
„Acest lucru ne face o platformă de testare naturală pentru Europa, un loc unde putem testa noi instrumente și noi politici”.
Potrivit lui Stanislav Secrieru, consilier pe probleme de securitate națională al lui Sandu,„amploarea interferenței Rusiei de astăzi depășește cu mult ceea ce am văzut în 2024”.
„Asistăm la eforturi fără precedent: mai mulți bani pentru a cumpăra voturi, mai multă dezinformare bazată pe inteligență artificială, amplificată de rețelele de troli și mai multe resurse dedicate orchestrării violenței stradale. Rusia face tot posibilul pentru a schimba aceste alegeri”, a declarat el, citat de Politico.
Presiune financiară mai mare pe Comisia Europeană, de la desființarea USAIDDupă desființarea agenției de dezvoltare USAID, la începutul acestui an, povara financiară a crescut, pentru Europa.
Comisia Europeană a pus la punct o rezervă cibernetică – o echipă de experți în securitate cibernetică din sectorul privat în Moldova.
Este prima desfășurare a rezervei de la crearea acesteia, în temiul Legii privind solidaritatea cibernetică a UE.
Nistor a comentat că acest acces acordat de Comisie este o „etapă importantă”, „cea mai importantă”.
„Moldova colaborează direct și cu țări precum România, Suedia, Estonia și Regatul Unit pentru a obține ajutor structural în viitor”, a spus ea.
Articolul Atac cibernetic asupra Comisiei Electorale Centrale a Republicii Moldova, cu câteva zile înaintea parlamentarelor de duminică apare prima dată în Mediafax.
1. Bazaliu Bianca-Maria – CS Gloria Bistriţa
2. Boiciuc Alisia-Lorena – CSM Corona Braşov
3. Bors Oana-Doina – HC Dunărea Brăila
4. Ciucă Diana-Cristiana – CS Rapid Bucureşti
5. Curmenţ Bianca-Tomina – CSM Corona Braşov
6. Dumanska Yuliya – CS Minaur Baia Mare
7. Dumbrăvean Florenţa Dorina – CSM Târgu Jiu
8. Dumitrascu Alexandra-Gabriela – CSM Corona Braşov
9. Elghaoui Asma – SCM Râmnicu Vâlcea
10. Frăţilescu-Gavrila Alexandra-Maria – CSM Târgu Jiu
11. Gogîrlă Alicia-Maria – SCM Craiova
12. Grozav Sorina-Maria – CSM Corona Braşov
13. Hosu Daciana – CSM Bucureşti
14. Ilie Alina – CSU Ştiinţa Bucureşti
15. Jipa Ştefania-Oana – CSM Galaţi
16. Kelemen Ioana-Raluca – SCM Râmnicu Vâlcea
17. Kerekes Eva – CS Gloria Bistriţa
18. Laslo Cristina – CS Gloria Bistriţa
19. Lixăndroiu Maria-Diana – HC Dunărea Brăila
20. Mihai Mihaela-Andreea – CSM Bucureşti
21. Mohamed Mariam-Nadia – HC Dunărea Brăila
22. Moldovan Laura-Petruţa – CSM Târgu Jiu
23. Necula Ioana-Rebeca – SCM Râmnicu Vâlcea
24. Niţă Alexia-Maria – HC Zalău
25. Ostase Lorena-Gabriela – CS Gloria Bistriţa
26. Popa Andreea-Cristina – HC Dunărea Brăila
27. Raicea Costinela-Beatrice – HC Dunărea Brăila
28. Romaniuc Denisa-Roxana – CS Minaur Baia Mare
29. Roşu Elena – HC Dunărea Brăila
30. Seraficeanu Sonia-Mariana – CS Gloria Bistriţa
31. Skrobic Maryia – CS Rapid Bucureşti
32. Stoica Angela-Ştefania – CS Gloria Bistriţa
33. Vasiliu Sonia – CSM Slatina
34. Voica Elena-Bianca – CSM Corona Braşov
35. Şerban Elena – HC Dunărea Brăila
Turneul final al Campionatului Mondial este găzduit de Ţările de Jos şi Germania, competiţie care se va desfăşura în perioada 26 noiembrie – 14 decembrie.
Articolul Federaţia de handbal a anunţat lista lărgită a lotului naţional feminin pentru Campionatul Mondial apare prima dată în Mediafax.
Începând cu următoarele săptămâni, utilizatorii din Marea Britanie pot renunţa la reclamele personalizate plătind o taxă lunară de 2,99 lire sterline (4 dolari) pe web sau de 3,99 lire sterline prin aplicaţiile iOS şi Android.
Gigantul tehnologic american a declarat că această mişcare vine „ca răspuns la recentele îndrumări de reglementare din Marea Britanie”, menţionând că modelul de abonament oferă utilizatorilor posibilitatea de a alege dacă permit sau nu reclame personalizate.
Preţul din Marea Britanie va fi mai mic decât cel oferit în Uniunea Europeană, unde abonamentele fără reclame costă de la 5,99 euro (7 dolari) pe lună.
Meta a anunţat pentru prima dată opţiunea sa fără reclame în UE la sfârşitul anului 2023, pentru a se conforma reglementărilor mai stricte menite să limiteze marile companii tehnologice.
Compania a profitat mult timp de pe urma vânzării datelor utilizatorilor către agenţii de publicitate, dar acest model de afaceri a dus la multiple bătălii cu autorităţile de reglementare privind confidenţialitatea datelor.
Autoritatea europeană de reglementare în domeniul datelor a declarat anul trecut pentru Meta că nu trebuie să oblige utilizatorii să plătească pentru dreptul la protecţia datelor, îndemnând compania să îşi modifice modelul.
Meta a criticat vineri „exagerarea” autorităţilor de reglementare din UE, unde este obligată să ofere o versiune a platformelor sale cu reclame „mai puţin personalizate”.
Între timp, a salutat „abordarea constructivă” a organismului britanic de supraveghere a vieţii private, Biroul Comisarului pentru Informaţii.
ICO a declarat că opţiunea de abonament va permite Meta să respecte legislaţia britanică.
Articolul Facebook şi Instagram vor oferi abonamente plătite şi fără reclame în Marea Britanie apare prima dată în Mediafax.
„Declaraţiile despre doborârea avioanelor ruseşti sunt, cel puţin, iresponsabile şi imprudente. Şi, desigur, periculoase în consecinţele lor”, a declarat purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov, pentru reporterul televiziunii de stat Pavel Zarubin.
Bloomberg a relatat anterior că diplomaţi europeni au avertizat Moscova că NATO este pregătită să răspundă cu forţă deplină la încălcarea spaţiului său aerian, inclusiv prin doborârea avioanelor ruseşti.
Peskov a reiterat negarea Moscovei că avioanele sale de luptă ar fi pătruns în spaţiul aerian estonian săptămâna trecută.
„Am auzit schimburile de replici când avioanele noastre au fost acuzate de încălcarea spaţiului aerian estonian. Totuşi, nu a fost prezentată nicio dovadă, cu atât mai puţin una convingătoare”, a spus el.
„Şi, desigur, pe fondul unei asemenea imprudenţe, a unor declaraţii atât de agresive, aceasta reprezintă un alt ciclu foarte semnificativ de escaladare a tensiunilor în apropierea graniţelor noastre”, a încheiat Peskov.
Articolul Kremlin: Discuţiile despre doborârea avioanelor ruseşti reprezintă o escaladare gravă a tensiunilor apare prima dată în Mediafax.
Câştigătoarea premiului Oscar, prezentă la festival pentru a promova noul său film Die My Love şi pentru a primi premiul Donostia, a adăugat că este „îngrozită pentru copiii mei şi pentru toţi copiii noştri”, potrivit Variety.
Declaraţiile au fost făcute în ciuda încercărilor moderatorilor de a evita subiectul conflictului din Orientul Mijlociu. Lawrence a criticat, totodată, politica din Statele Unite ale Americii, avertizând că tinerii care votează astăzi ar putea considera lipsa de integritate şi empatie în politică fiind normală.
„Mi-aş dori să pot spune ceva sau să pot face ceva pentru a rezolva această situaţie extrem de complexă şi dezonorantă. Îmi frânge inima”, a spus Lawrence, subliniind că artiştii nu ar trebui să fie puşi să rezolve problemele politice globale şi că cetăţenii trebuie să se concentreze pe responsabilitate şi implicare civică.
Actriţa a mai subliniat rolul festivalurilor de film ca spaţii pentru libertatea de exprimare, menţionând că „libertatea de exprimare din America este ameninţată” şi că festivalurile permit publicului să se conecteze şi să manifeste empatie.
Filmul Die My Love, care va avea premiera vineri seara la San Sebastian, urmăreşte povestea unei proaspete mame a cărei sănătate mintală afectează relaţia cu partenerul său. Pelicula a fost prezentată anterior la Cannes, unde a primit o ovaţie de şase minute şi aprecieri pentru interpretarea curajoasă a lui Lawrence. Filmul a fost achiziţionat de Mubi pentru 24 de milioane de dolari.
Articolul Actriţa Jennifer Lawrence: Ceea ce se întâmplă în Gaza este un genocid şi este inacceptabil apare prima dată în Mediafax.
Paul Gallagher, în vârstă de 59 de ani, care locuiește în capitala britanică, a fost acuzat în iulie de infracțiuni care au legătură cu aceeași femeie și care ar fi avut loc între 2022 și 2024.
De asemenea, el a negat comportamentul coercitiv și de control, trei capete de acuzare de agresiune sexuală, trei capete de acuzare de strangulare intenționată, două capete de acuzare de amenințare cu moartea și agresiune care a provocat vătămări corporale.
Judecătoarea cazului a ordonat ca Gallagher să rămână pe cauțiune condiționată, stabilind o dată provizorie a procesului pentru septembrie 2027.
„Îmi pare foarte rău că mai este atât de mult timp, dar avem o serie de cazuri care trebuie incluse pe listă”, a spus judecătoarea.
Gallagher nu a făcut niciodată parte din Oasis.
Frații săi mai mici se află în mijlocul unui turneu internațional de reuniune, cântând împreună pentru prima dată de la destrămarea trupei de britpop în 2009.
Articolul Paul Gallagher, fratele soliştilor trupei Oasis, neagă acuzaţiile de viol şi agresiune apare prima dată în Mediafax.
„Se pare că avem un acord pentru Gaza. Cred că este un acord care va aduce ostaticii înapoi şi va pune capăt războiului”, a declarat Trump jurnaliştilor, înainte de a părăsi Casa Albă pentru a participa la turneul de golf Ryder Cup din New York.
În timp ce lideri internaţionali s-au reunit săptămâna aceasta la Naţiunile Unite, SUA au prezentat un plan de pace pentru Orientul Mijlociu, cuprinzând 21 de puncte, menit să pună capăt războiului de aproape doi ani din Gaza dintre Israel şi Hamas.
Propunerea a fost distribuită marţi oficialilor din Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite, Qatar, Egipt, Iordania, Turcia, Indonezia şi Pakistan, potrivit trimisului special american Steve Witkoff.
Trump, care rămâne cel mai ferm aliat al Israelului pe scena internaţională, a declarat că a discutat joi cu reprezentanţi ai mai multor ţări din Orientul Mijlociu, precum şi cu prim-ministrul israelian Benjamin Netanyahu.
Articolul Trump susţine că acordul pentru Gaza se apropie de final, iar ostaticii ar putea fi eliberaţi apare prima dată în Mediafax.
