Vedeta heavy metal Ozzy Osbourne a murit, la doar câteva săptămâni după ce s-a reunit cu colegii săi de trupă Black Sabbath și a susținut un concert de adio imens pentru fani, scrie Sky News.
Într-un comunicat, familia sa a declarat: „Cu mai multă tristețe decât pot exprima simple cuvinte, trebuie să vă anunțăm că iubitul nostru Ozzy Osbourne a decedat în această dimineață. A fost alături de familia sa și înconjurat de dragoste”.
În urmă cu mai puțin de trei săptămâni, în timp ce cânta de pe un tron pe scena din Villa Park, Osbourne le-a spus fanilor: „Nu aveți nicio idee cum mă simt – vă mulțumesc din adâncul inimii mele”.
A fost un concert organizat cu interpretări ale unora dintre trupele sale preferate, inclusiv Metallica și Guns’n’Roses, pentru „ultima plecăciune” a artistului în vârstă de 76 de ani.
Osbourne a fost pionier în heavy metal cu Black SabbathOsbourne a fost pionier în heavy metal cu Black Sabbath înainte de a avea un succes imens. A fost cunoscut pentru hituri precum Iron Man, Paranoid, War Pigs, Crazy Train și Changes, atât cu trupa, cât și ca vedetă solo.
Cântărețul și-a găsit și un alt tip de faimă datorită reality show-ului MTV din anii 2000, The Osbournes, care a urmărit viața oarecum haotică a starului crescut în Birmingham în Los Angeles, alături de soția sa Sharon și doi dintre copiii lor, Kelly și Jack.
A avut boala Parkinson și a suferit alte probleme de sănătate în ultimii ani, inclusiv complicații cauzate de rănile suferite într-o căzătură în 2019.
După ce a fost forțat să anuleze concertele din turneu, și-a făcut o apariție surpriză unică pe scena din Birmingham pentru a încheia Jocurile Commonwealth-ului din 2022.
Concertul de la Villa Park a fost anunțat la începutul acestui an de Sharon, care a spus că este hotărât să le ofere fanilor „despărțirea perfectă”.
De-a lungul carierei sale, Osbourne a fost inclus în UK Music Hall of Fame și în US Rock And Roll Hall Of Fame – de două ori pentru ambele, cu Black Sabbath și ca artist solo.
De asemenea, are o stea pe Hollywood Walk Of Fame – precum și pe Broad Street din Birmingham – un Ivor Novello și cinci premii Grammy din 12 nominalizări. În plus, a primit de-a lungul anilor și alte distincții, cum ar fi premiul Godlike Genius al NME și premiul Living Legend al Classic Rock.
Osbourne lasă în urmă pe soția sa, Sharon, și copiii lor, Aimee, Kelly și Jack, precum și cei doi copii mai mari, Jessica și Louis, din prima căsătorie cu Thelma Riley, și nepoți.
Articolul Ozzy Osbourne a murit la doar câteva săptămâni după concertul de adio apare prima dată în Mediafax.
Două persoane sunt căutate la ora transmiterii știrii în apele Dunării, în zona localității Gostinu, județul Giurgiu.
Potrivit primelor informații, un grup format din patru adulți și un copil se afla la scăldat când a avut loc incidentul.
La un moment dat, cei cinci ar fi ajuns într-o zonă periculoasă, cu adâncimi mari și curenți puternici. Un bărbat aflat în apropiere a observat ce se întâmplă și a intervenit, reușind să salveze doi dintre adulți și copilul – o fetiță în vârstă de aproximativ nouă luni.
Din păcate, celelalte două persoane – o tânără de 20 de ani și un tânăr de 26 de ani – nu au mai fost văzute de atunci.
La fața locului au fost mobilizate echipaje de intervenție: scafandri cu o barcă, o autospecială de stingere dotată cu echipamente de salvare, un echipaj SAJ și poliția.
Articolul Doi tineri sunt căutați în apele Dunării, în județul Giurgiu apare prima dată în Mediafax.
Watson, în vârstă de 74 de ani, este un fost șef al Sea Shepherd Conservation Society, ale cărui confruntări în largul mării cu nave de vânătoare de balene au atras sprijinul celebrităților și au apărut în serialul de televiziune reality „Whale Wars”.
Japonia dorește extrădarea sa în urma unei confruntări cu o navă japoneză de cercetare a vânătorii de balene în 2010, când a fost acuzat că a obstrucționat îndatoririle oficiale ale echipajului, ordonând căpitanului navei sale să arunce explozibili asupra navei. El și echipa sa neagă aceste acuzații.
Începând cu 2012, Watson a făcut obiectul unei „notificări roșii” din partea Interpol, organismul internațional de poliție cu sediul la Lyon, Franța. O notificare roșie este o solicitare adresată forțelor de ordine din întreaga lume de a localiza și aresta provizoriu o persoană în așteptarea acțiunilor legale, pe baza unui mandat din partea autorităților judiciare din țara solicitantă, în acest caz Japonia.
Activistul canadiano-american — al cărui păr lung și alb, recent, și barbă îi conferă o înfățișare de Moș Crăciun — a străbătut de mult oceanele lumii, concentrându-se aproape exclusiv pe apărarea balenelor, alimentându-și popularitatea în rândul ecologiștilor, activiștilor pentru drepturile animalelor și altora. Criticii i-au pus la îndoială metodele adesea combative.
Watson a fost arestat și încarcerat anul trecut în Groenlanda, un teritoriu semi-autonom al Danemarcei, în baza unui mandat de arestare japonez, dar a fost eliberat după cinci luni.
Articolul Interpol îl scoate pe activistul anti-vânătoare de balene Paul Watson de pe lista celor mai căutați apare prima dată în Mediafax.
Accidentul a avut loc în jurul orei 18:00, pe Drumul Național 1A, în localitatea Gura Vitioarei.
Polițiștii rutieri au stabilit că un bărbat de 26 de ani, care conducea un ansamblu de vehicule, a intrat în coliziune cu un autoturism condus de un bărbat de 67 de ani.
În urma impactului, autoturismul condus de bărbatul de 67 de ani a fost proiectat într-un alt autoturism, la volanul căruia se afla un bărbat de 53 de ani, acesta din urmă fiind, la rândul său, proiectat într-un al patrulea autoturism, condus de un bărbat de 23 de ani.
În urma accidentului, o femeie de 64 de ani, pasageră într-unul dintre autoturisme, a fost rănită. Ea a fost transportată la o unitate medicală pentru acordarea de îngrijiri medicale de specialitate.
Toți șoferii implicați au fost testați cu aparatul etilotest, rezultatele fiind negative în toate cazurile.
Polițiștii continuă cercetările în vederea stabilirii tuturor împrejurărilor producerii accidentului și pentru luarea măsurilor legale ce se impun, în cadrul unui dosar penal întocmit sub aspectul săvârșirii infracțiunii de vătămare corporală din culpă.
Articolul Carambol pe DN 1A, în Prahova: un camion a lovit o mașină, care a lovit în lanț alte două vehicule apare prima dată în Mediafax.
În timp ce în Germania s-a produs mai puțină bere anul trecut, producția din Rusia a crescut semnificativ, potrivit raportului realizat de BarthHaas, cel mai mare comerciant de hamei din lume.
Germania pierde astfel titlul de cel mai mare producător de bere din Europa, pe care îl deținea din 2013. China rămâne liderul mondial în producția de bere, urmată de Statele Unite.
Autorul raportului, Heinrich Meier, a declarat că producția de bere în Rusia a crescut cu aproximativ 9%, ajungând la 9,1 miliarde de litri, în timp ce în Germania a scăzut cu 1%, ajungând la 8,4 miliarde de litri.
Directorul general al BarthHaas, Thomas Raiser, atribuie creșterea producției din Rusia în principal reducerii importurilor de bere și stimulării producției interne.
China domină clasamentulAtât Rusia, cât și Germania sunt mult în urma celor mai mari națiuni producătoare de bere.
Raportul arată că China a produs 34 de miliarde de litri, iar SUA peste 18 miliarde, deși ambele țări au înregistrat scăderi de aproximativ 5%.
Brazilia și Mexicul au produs, de asemenea, mai multă bere decât Rusia și Germania în 2024, cu 14,7, respectiv 14,5 miliarde de litri.
Germania înregistrează de mult timp un trend descendent în ceea ce privește consumul de bere, din cauza îmbătrânirii populației, concurenței din partea altor băuturi și a scăderii puterii de cumpărare în contextul economic dificil.
Totuși, raportul aduce și vești bune pentru industria berii din Germania: țara își păstrează poziția de principal furnizor mondial de hamei, unul dintre ingredientele esențiale ale berii.
Articolul Germania pierde supremația în producția de bere din Europa apare prima dată în Mediafax.
Cercetătorii au descoperit că rilmenidina, administrată pe cale orală, poate prelungi durata vieții și îmbunătăți markerii de sănătate la animale, imitând efectele unei diete hipocalorice, cunoscută deja pentru impactul său pozitiv asupra longevității. Acest tratament aparent banal ar putea avea efecte spectaculoase și asupra procesului de îmbătrânire la oameni, potrivit Science Alert.
Ce este rilmenidina și de ce e diferităRilmenidina este substanța activă prezentă în mai multe medicamente antihipertensive, fie generice, fie comercializate sub diferite denumiri de marcă, și este folosită de ani de zile pentru tratarea tensiunii arteriale ridicate. Spre deosebire de alte posibile terapii anti-aging, avantajul major este că rilmenidina este deja aprobată, bine tolerată și administrabilă oral, cu efecte secundare rare și ușoare. În cazuri izolate, au fost raportate palpitații, insomnie sau somnolență.
Efecte similare cu cele ale restricției caloriceÎntr-un studiu publicat în revista științifică Aging Cell, dedicată biologiei îmbătrânirii, cercetătorii au testat rilmenidina pe viermii Caenorhabditis elegans, o specie adesea folosită în biologie datorită similitudinilor genetice cu omul. Rezultatele au fost promițătoare: viermii tratați, atât tineri cât și bătrâni, au trăit mai mult și au avut o stare generală mai bună, comparabilă cu cea a animalelor supuse restricției calorice.
„Pentru prima dată, am reușit să demonstrăm la animale că rilmenidina poate prelungi durata vieții”, a declarat João Pedro Magalhães, specialist în biogerontologie moleculară de la Universitatea din Birmingham, unul dintre autorii principali ai studiului.
Testele pe șoareci au completat imaginea: în țesuturile rinichiului și ficatului, rilmenidina a activat aceleași tipuri de gene ca o dietă cu puține calorii. Această imitare a semnalelor biologice ale înfometării fără efectele negative ale acesteia – precum subțierea părului, amețeli sau fragilitatea oaselor – este un pas important în direcția unui tratament anti-îmbătrânire mai accesibil.
Descoperiri moleculare: cheia eficienței rilmenidineiO componentă-cheie a eficienței rilmenidinei este un receptor biologic numit nish-1. Acesta este omologul, la viermele Caenorhabditis elegans, al receptorului din corpul uman cu rol în reglarea tensiunii arteriale, dar care pare a avea și funcții esențiale în procesele de îmbătrânire celulară și stres oxidativ.
Cercetătorii au constatat că, atunci când receptorul nish-1 a fost eliminat genetic, efectele pozitive ale rilmenidinei asupra longevității au dispărut complet. „Reactivarea receptorului a readus aceste efecte benefice, confirmând că nish-1 este esențial pentru declanșarea răspunsului celular favorabil longevității”, se arată în studiul publicat.
Descoperirea deschide noi perspective de cercetare: țintirea receptorului nish-1 sau a echivalentului său uman poate deveni o strategie centrală în dezvoltarea de tratamente care să încetinească îmbătrânirea și să mențină sănătatea în anii târzii ai vieții.
Încă e devreme, dar perspectivele sunt mariDeși suntem încă departe de a ști cu certitudine dacă rilmenidina funcționează la fel de bine și în cazul oamenilor, semnalele timpurii sunt promițătoare. Medicamentul este deja folosit în clinici, ceea ce înseamnă că etapele de testare umană ar putea avansa mai rapid decât în cazul unui compus complet nou.
„Având în vedere îmbătrânirea populației la nivel global, beneficiile întârzierii procesului, chiar și într-o mică măsură, sunt uriașe”, a precizat specialistul din Birmingham.
Articolul Efecte surprinzătoare ale unui medicament banal: poate încetini îmbătrânirea, spun cercetătorii apare prima dată în Mediafax.
„Avem câteva companii care sunt foarte profitabile și foarte multe companii despre care nu avem cifre financiare în acest moment, fie au un profit mic sau sunt pe pierdere. Companiile au avut obligația să depună date financiare atât la Registrul Comerțului ANAF, se vor vedea la Registrul Comerțului, cât și la Amepip. Începând de ieri au început să curgă amenziile, până acum Amepip nu a amendat aceste companii și acest lucru trebuie să se întâmple pentru că dacă nu avem disciplină nu se va face treaba”, a declarat Anastasiu.
Potrivit acestuia, în România există 1.326 de întreprinderi publice, dintre care 1.182 sunt la nivel local, structurate în societăți pe acțiuni, regii autonome și SRL-uri, și 144 la nivel central. Dintre acestea, 315 companii reprezintă 96% din cifra de afaceri și totalizează 173.000 din cei 256.000 de angajați din întreprinderile publice.
„Deci nu schimbăm nimic din ce a fost gândit ca fiind obligatoriu în zona de transparență, în zona de profesionalizare, în zona de depolitizare și așa mai departe, ci întărim aceste lucruri și am în credere că măsurile noastre vor fi acceptate atât de guvernul nostru, bineînțeles, cât și de Comisia Europeană. În ultimele 10 zile am făcut pași în ceea ce privește colectarea tuturor datelor și transparentizarea lor. În vizorul AMEPIP avem 1326 de întreprinderi publice. Aici sunt întreprinderi care sunt fie 100% în proprietatea statului, fie statul este majoritar”, a explicat acesta.
266 de companii cu pierderi de aproximativ 2,5 miliarde lei,Anastasiu a mai precizat că veniturile totale ale acestor companii se ridică la 127 de miliarde de lei, iar profitul real, după scăderea subvențiilor de 14 miliarde, este aproape de un miliard de lei. El a atras atenția asupra celor 266 de companii cu pierderi de aproximativ 2,5 miliarde lei, dintre care 7 firme importante, precum CFR SA sau Metrorex SA, însumează 2 miliarde lei din aceste pierderi.
Situația pierderilor. La nivel național, 266 de întreprinderi generează pierderi de 2,5 miliarde de lei, dintre care șapte companii generează pierderi de 2 miliarde de lei după ce primești subvență. Căi ferate CFR-SA, electrocentrale Craiova-SA, Unifarm-SA, transport feroviar Marfa-CFR-Marfa-SA, compania municipală Termoenergetica-SA, Metrorex-SA, complex energetic Valea Jiului-SA. Sigur că putem să intrăm pe fiecare companie în parte, dar lucrurile acestea le veți putea vedea începând de mâine și pe site-ul AMEPIP”, a precizat acesta.
Un aspect critic semnalat este lipsa de transparență și date financiare de la aproximativ 550 de companii locale, care fie nu au raportat venituri, fie nu au depus datele necesare. Pentru a remedia această situație, Amepip a început să aplice sancțiuni companiilor care nu respectă obligațiile legale.
Viceprim-ministrul a subliniat că fără aplicarea disciplinelor și respectarea cerințelor de transparentizare nu se poate avansa în reforma companiilor de stat, iar aceste măsuri vor fi susținute atât de guvern, cât și de Comisia Europeană.
Articolul Dragoș Anastasiu: Avem multe companii de stat fără cifre financiare depuse la ANAF. De ieri au început să curgă amenzile apare prima dată în Mediafax.
Google a întreprins acțiuni semnificative împotriva operațiunilor de influență coordonate pe platforma YouTube, inclusiv cele ce vizau România, se arată în buletinul trimestrial al Google (Threat Analysis Group – TAG – Grupul de Analiză a Amenințărilor).
Potrivit rapoartelor recente, Google a eliminat aproape 11.000 de canale și alte conturi, la nivel global, ca parte a eforturilor sale de a combate campaniile de dezinformare, legate de diverși actori statali.
Între ianuarie și martie au fost eliminate peste 23 000 de conturi, iar, doar în 2025, până în prezent, au fost eliminate 30 000 de conturi.
Au fost eliminate canale ce susținut un anumit partid românescÎn ce privește România, buletinul TAG menționează explicit o operațiune care a vizat România, deși aceasta nu a avut aceeași anvergură ca cele legate de China sau Rusia.
Au mai fost eliminate canale YouTube conținând reclame sau care sprijineau un anumit partid politic românesc, fără ca în buletin să fie specificat numele partidului.
Google urmărește să perturbe rețelele de propagandă legate de stat și operațiunile de influență care au ca scop manipularea pe platformă.
Au fost vizate și alte campanii de influențăÎn privința canalelor YouTube eliminate, criteriul Google, la fel ca și al altor platforme, este autenticitatea – dacă algoritmul identifică inautenticiate, conținutul respectiv va fi eliminat.
De asemenea, canalele mai sunt eliminate și pentru încălcarea regulilor platformei privind comportamentul coordonat, dezinformarea, hărțuirea sau discursul instigator la ură.
Majoritatea campaniilor de influență identificate, potrivit Google, provin din China și Rusia și folosesc diferite limbi, inclusiv româna, poloneza, ucraineana, franceza și engleza pentru a propaga mesaje.
Pe lângă China și Rusia, Google a luat măsuri și împotriva campaniilor de influență ce aveau legătură cu Iran, Azerbaidjan, Turcia, Israel și Ghana, care vizau oponenți politici sau probleme regionale.
Articolul Google a eliminat mai multe canale YouTube ce vizau România prin conținut de dezinformare și manipulare apare prima dată în Mediafax.
Tesla a intrat oficial în lumea gastronomiei. Compania lui Elon Musk a inaugurat luni, în inima cartierului Hollywood din Los Angeles, primul său restaurant, Tesla Diner. Localul combină estetica unui drive-in american clasic cu un design retro-futurist care amintește de filmele Star Wars sau de jocul Fallout, potrivit Le Figaro.
Clădirea din oțel inoxidabil, cu două etaje și o terasă panoramică pe acoperiș, arată mai degrabă ca o farfurie zburătoare decât ca un simplu fast-food. Parcare are 80 de stații de încărcare rapidă Tesla – superchargere, disponibile nu doar pentru proprietarii Tesla, ci și pentru alte vehicule compatibile. Potrivit declarațiilor publice făcute în numele companiei, această locație este „cea mai mare stație Supercharger urbană din lume”.
Popcorn de la roboți, burgeri cu „sos electric” și filme pe ecrane uriașeLa capitolul meniu, bucătarul Eric Greenspan, un chef renumit din Los Angeles, a gândit preparate clasice americane: burgeri, hot-dog, pui prăjit și vafe, cu prețuri între 9 și 15 dolari. Piesa de rezistență este Tesla Burger, servit cu un misterios „sos electric”.
Tesla Diner & Supercharger in Hollywood, LA
Open 24/7, starting now pic.twitter.com/nISRNoV89Y
— Tesla (@Tesla) July 21, 2025
Restaurantul funcționează non-stop și oferă atât livrare la geamul șoferului (drive-in), cât și mai mult de 250 de locuri în interior, într-un decor minimalist presărat cu detalii inspirate din universul Tesla, precum scaune futuriste, iluminare ambientală și ecrane ce afișează imagini cu vehicule și tehnologii strict ale companiei.
Printre atracțiile neobișnuite se numără roboții Optimus care servesc popcorn, toalete ce imită interiorul unei nave spațiale, recipiente de mâncare în formă de Cybertruck și două ecrane LED uriașe, de 20 de metri, care difuzează filme pentru clienții care-și încarcă vehiculul.
Musk: Echipa a făcut o treabă excelentă!„Tocmai am luat masa la restaurantul retro-futurist Tesla Diner and Supercharger. Echipa a făcut o treabă excelentă pentru a-l transforma într-unul dintre cele mai cool locuri din Los Angeles!”, a scris chiar Elon Musk pe rețeaua X.
Proiectul a fost anunțat încă din 2018, când Musk a promis un „drive-in cu rock, role și burgeri” într-una dintre locațiile cu Superchargere. Deși lansarea sa a întârziat mai mulți ani, Tesla a sugerat că acesta este doar începutul: „Dacă va avea succes, vom deschide restaurante similare în marile orașe ale lumii și pe rutele de lung parcurs”, a dezvăluit Musk.
Revista Forbes descrie noul local drept „un prototip al unei noi generații de stații Tesla premium”. Lansarea vine într-un moment delicat pentru Elon Musk, aflat în mijlocul mai multor controverse recente, dar care pare să mizeze pe acest proiect pentru a recâștiga atenția publicului într-un mod diferit și spectaculos.
Articolul Primul restaurant Tesla s-a deschis la Hollywood: un spectacol retro-futurist semnat Elon Musk apare prima dată în Mediafax.
Vicepremierul Dragoș Anastasiu a declarat marți că România trebuie să recupereze până pe 25 noiembrie o penalizare de 330 de milioane de euro aplicată în cadrul PNRR, ca urmare a nerealizării unor jaloane în domeniul guvernanței corporative.
„Pentru a înainta în demersul nostru va trebui să modificăm legislația. Orice fel de modificare va fi făcută după consultări cu Comisia Europeană și cu OECD”, a precizat Anastasiu într-o declarație susținută la Guvern.
El a subliniat că România a obținut deja un „certificat de bună purtare” de la OECD în ceea ce privește guvernanța corporativă și a bifat o parte dintre jaloanele PNRR în acest domeniu.
Totuși, rămân în întârziere alte jaloane, ceea ce a generat penalizarea financiară.
Modificările legislative vizate nu vor afecta esența guvernanței corporative stabilite prin Legea 109, ci vor urmări eficientizarea activității companiilor de stat și a MEPIP (Mecanismul de Evaluare a Performanței Întreprinderilor Publice).
„Nu vrem să schimbăm nimic din ce a fost gândit ca fiind obligatoriu în zona de transparență, profesionalizare și depolitizare, ci vrem să întărim aceste lucruri. Avem semnale pozitive de la Comisia Europeană și credem că măsurile vor fi acceptate”, a spus Anastasiu.
El a precizat că deja au început dezbaterile tehnice cu Bruxelles-ul și că Guvernul este pe drumul cel bun în acest proces de conformare cu cerințele PNRR.
Articolul Anastasiu: România riscă o penalizare de 330 milioane de euro dacă nu recuperează jaloanele PNRR apare prima dată în Mediafax.
„Domnule prim-ministru Ilie Bolojan, domnilor miniștri, în județul Suceava, dar și în multe alte județe, dezvoltarea nu înseamnă autostrăzi suspendate, zgârie-nori, linii de metrou sau trenuri de mare viteză. Înseamnă asfalt între sate, rețele de canalizare, de gaz, apă potabilă, școli renovate, creșe sau dispensare moderne. În ultimii ani, prin programele „Anghel Saligny” s-au dezvoltat foarte multe comunități și dumneavoastră, dle premier Ilie Bolojan, cunoașteți foarte bine aceste realități”, se arată în scrisoare.
Aleșii locali îi reamintesc lui Bolojan că Oradea, respectiv Bihorul, au beneficiat din plin de aceste fonduri guvernamentale, poate mai mult decât multe alte județe din România.
„În perioada 2021–2025, Bihorul a primit 1,85 miliarde de lei prin „Anghel Saligny” și încă 986 de milioane de lei prin CNI. Domnule Ilie Bolojan, când erați primar sau președinte de consiliu județean, cereați bani pentru dezvoltare. Acum, din poziția de premier, vreți să-i tăiați exact de acolo de unde știți cât de mult contează. Este nedrept și imoral. Pentru județul Suceava, o zonă ignorată prea mulți ani de autoritățile centrale, proiectele aprobate prin „Anghel Saligny” au reprezentat o adevărată șansă de dezvoltare. Dezvoltare care s-a construit, în ultimii ani, chiar și într-un ritm inferior dezvoltării județelor din vestul țării, prin proiecte finanțate din fonduri guvernamentale”, se mai arată în scrisoare.
Zeci de sate și comune condamnate la stagnareAleșii locali suceveni spun că în județul Suceava sunt în derulare 139 de proiecte pe drumuri, poduri, apă și canalizare, finanțate cu peste 1,56 miliarde de lei. Din aceștia, s-au decontat doar 646 de milioane. Alte 13 proiecte pentru rețele de gaz înseamnă 797 de milioane de lei contractate, dar doar 100 de milioane decontate.
„A opri brusc aceste investiții este o lovitură grea dată tuturor acestor comunități. În special, din mediul rural, adică mare parte din tot județul Suceava. Zeci de sate și comune condamnate la stagnare. Mai bine de jumătate din rețeaua de drumuri județene și comunale nu e modernizată, peste 60% din populație nu e deservită de sistemul public de alimentare cu apă și canalizare, și – atenție – aproape 90% din unitățile teritoriale administrative din județ nu sunt conectate la rețeaua de gaze naturale.
Înțeleg să existe o mai mare rigurozitate privind cheltuirea acestor fonduri, dar să tai din pix, peste noapte, finanțări atât de importante mi se pare o măsură total injustă. Ce facem cu șantierele deja începute, cu lucrările pentru care tăierea finanțării înseamnă degradare? Ce facem cu firmele pe care le împingeți practic spre faliment, cu angajații care își vor pierde locurile de muncă? Nu sunt niște simple cifre.
Sunt oameni care au în spate familii. Domnule premier, cunoașteți bine ce înseamnă administrația locală. Ați condus un municipiu și un județ. Știți cât de greu se obține finanțarea pentru fiecare proiect și cât de mult așteaptă oamenii să vadă schimbarea promisă. Tocmai de aceea, vă invit să vă puneți în locul nostru. Ce ați fi făcut dacă, în mandatul dumneavoastră de președinte al Consiliului Județean, Guvernul ar fi decis să taie finanțările pentru drumuri, apă, gaz sau școli?
Ce i-ați fi spus acelui premier, indiferent cum l-ar fi chemat? Nu cerem favoruri. Cerem echilibru și șanse egale. Cerem dialog real în coaliție și soluții responsabile, care să țină cont de nevoile oamenilor. Cerem respect pentru comunitățile noastre. Cerem continuitate pentru proiectele aflate în derulare și un angajament ferm că dezvoltarea nu devine o victimă a austerității”, mai spun aleșii în scrisoare.
Aceștia mai spun că pentru județul Suceava și pentru multe alte județe din țară, Programul „Anghel Saligny” rămâne una dintre puținele șanse reale de a recupera decalajele foarte mari dintre rural și urban.
„România are nevoie de dezvoltare, nu de blocaje”, mai spun aleșii locali.
Semnează această scrisoare deschisă Gheorghe Șoldan – președintele Consiliului Județean Suceava, Vasile Rîmbu – primar municipiul Suceava (PSD),
Gheorghe Șoldan – președintele Consiliului Județean Suceava
Vasile Rîmbu – primar municipiul Suceava (PSD)
Gheorghe Cătălin Coman – primar municipiul Fălticeni (PSD)
Marius Vasile Rîpan – primar municipiul Vatra Dornei (PNL)
Alexandru Hurjui – primar oraș Broșteni (PNL)
Gheorghe Tomăscu – primar oraș Dolhasca (PSD)
Marinel Balan – primar oraș Frasin (PNL)
Vasile Cărare – primar oraș Milișăuți (USR)
Ezekiel Belțic – primar oraș Salcea (PNL)
Adrian Popoiu – primar oraș Siret (PNL)
Cornel Țehaniuc – primar oraș Solca (PSD)
Iliuț Vasile – primar oraș Vicovu de Sus (PNL)
Dan Vasile Tiperciuc – primar comuna Arbore (PSD)
Maria Tomescu – primar comuna Baia (PSD)
Constantin Octavian Cojocariu – primar comuna Bălăceana (PSD)
Iulian Petru Chideșa – primar comuna Bălcăuți (PSD)
Zenovia Violeta Țăran – primar comuna Berchișești (PSD)
Zaharie Rusu – primar comuna Bilca (PNL)
Cristian Florin Sopon – primar comuna Bogdănești (PSD)
Vasile Berariu – primar comuna Boroaia (PSD)
Andrei Sticleț – primar comuna Botoșana (PSD)
Gheorghe Lesenciuc – primar comuna Breaza (PSD)
Vasile Uhliuc – primar comuna Brodina (PNL)
Ion Ștefan – primar comuna Bunești (PSD)
Viorel Pintiliuc – primar comuna Burla (PNL)
Radu Dinu Ciuc – primar comuna Cacica (PSD)
Radu Ciocan – primar comuna Ciocănești (PNL)
Dumitru Nimițean – primar comuna Ciprian Porumbescu (PSD)
Gabriel Michael Danciu – primar comuna Cârlibaba (PNL)
Gheorghe Fron – primar comuna Cornu Luncii (PSD)
Gavril Pardău – primar comuna Coșna (PSD)
Dorin Rusu – primar comuna Crucea (PSD)
Dan Chidoveț – primar comuna Dărmănești (PNL)
Cristinel Neculai Bărculescu – primar comuna Dolhești (PSD)
Andrei Ștefăniță Mazăre – primar comuna Dorna Arini (PNL)
Dănuț Candrea – primar comuna Dorna Candrenilor (PSD)
Vasile Săndel Cazacu – primar comuna Dornești (PSD)
Constantin Popescu – primar comuna Drăgoiești (PSD)
Vasile Lică Cepoi – primar comuna Drăgușeni (PSD)
Ioan Pavăl – primar comuna Dumbrăveni (PSD)
Petru Octavian Ursache – primar comuna Fântâna Mare (PSD)
Marian Vasile Sabie – primar comuna Fântânele (PSD)
Brăduț Avrămia – primar comuna Forăști (PSD)
George Olari – primar comuna Frătăuții Noi (PNL)
Cristinel Dinu Antemie – primar comuna Frătăuții Vechi (PNL)
Liviu Mironescu – primar comuna Gălănești (PSD)
Gheorghe Nuțu – primar comuna Grănicești (PSD)
Daniel OIariu – primar comuna Hănțești (PSD)
Ionel Andrișan – primar comuna Horodnic de Jos (PSD)
Petrică Valentin Luță – primar comuna Horodnic de Sus (PNL)
Neculai Florea – primar comuna Horodniceni (PNL)
Viorel Maxim – primar comuna Iacobeni (PSD)
Ion Cotoară – primar comuna Iaslovăț (PSD)
Ilie Nițan – primar comuna Ilișești (PSD)
Dumitru Gulei – primar comuna Ipotești (PNL)
Leonard Tiberiu Mehnu – primar comuna Izvoarele Sucevei (PSD)
Gheorghe Lazăr – primar comuna Marginea (PNL)
Petru Nistor – primar comuna Mălini (PSD)
Radu Constantin Reziuc – primar comuna Mitocu Dragomirnei (PSD)
Eduard Ferdinand Dizminschi – primar comuna Moara (PNL)
Alin Boșutar – primar comuna Moldovița (PSD)
Ioan Oros – primar comuna Ostra (PNL)
Vasile Cozan – primar comuna Panaci (PSD)
Eduard Rudolf Wendling – primar comuna Păltinoasa (PSD)
Adrian Isepciuc – primar comuna Pătrăuți (PSD)
Spiridon Mireuță – primar comuna Pârteștii de Jos (PSD)
Viluț Mezdrea – primar comuna Poiana Stampei (PSD)
Ichim Dumitru Lăzărean – primar comuna Poieni Solca (PSD)
Ioan Bogdan Codreanu – primar comuna Pojorîta (PNL)
Ion Vasiuliu – primar comuna Preutești (PSD)
Gheorghe Coroamă – primar comuna Putna (PNL)
Neculai Perju – primar comuna Rădășeni (PNL)
Dragomir Ionuț Andreica – primar comuna Rîșca (PNL)
Adrian Toader Lavric – primar comuna Satu Mare (PSD)
Mihai Penciuc – primar comuna Siminicea (PSD)
Vasile Vlăduț Gherman – primar comuna Slatina (PSD)
Mihai Juravle – primar comuna Straja (PSD)
Mihai Senic – primar comuna Stroiești (PNL)
Vasile Zamcu – primar comuna Stulpicani (PNL)
Cristinel Ioan Burac – primar comuna Șcheia (PSD)
Cristea Ostrovan – primar comuna Udești (PSD)
Niculai Schipor – primar comuna Ulma (PSD)
Bogdan Iulian Amariei – primar comuna Vadu Moldovei (PSD)
Romică Niculai Floriștean – primar comuna Valea Moldovei (PSD)
Constantin Tiberiu Lucuțar – primar comuna Vama (PNL)
Dănuț Gavriliuc – primar comuna Verești (PSD)
Vasile Țugui – primar comuna Vicovu de Jos (PSD)
Maria Pleșca – primar comuna Voitinel (PSD)
Ioan Vicol – primar comuna Volovăț (PSD)
Cornel Salamaha – primar comuna Vulturești (PSD)
Alexandru Vasile Haliuc – primar comuna Zamostea (PSD)
Constantin Barariu – primar comuna Zvoriștea (PSD)
Articolul Scrisoare deschisă pentru Bolojan: 90 de primari din Suceava cer continuarea investițiilor locale apare prima dată în Mediafax.
Vicepremierul Dragoș Anastasiu a spus că din 1.326 de companii ale statului, 315 întreprinderi publice fac 96% din cifra de afaceri. Sunt multe întreprinderi de stat care fie nu și-au publicat cifrele, fie au declarat zero, fie sunt pe pierdere, deși au primit subvenții, între ele CFR sau Metrorex.
În vizorul AMEPIP sunt 1.326 de întreprinderi publice, care sunt fie 100% în proprietatea statului, fie statul este majoritar.
„Avem 1.182 la nivel local și sunt împărțite în societăți pe acțiuni, regii autonome și SRL-uri și 144 la nivel central. Deci avem 376 de SA-uri, 88 de regii autonome și 842 de SRL-uri. Dacă începem puțin să triem și punem deoparte toate companiile centrale, toate regiile autonome, precum și companiile locale care au impact, care au cifră de afaceri peste 50 de milioane de lei sau au alte tipuri de impacturi importante, avem 315 întreprinderi publice care fac 96% din cifra de afaceri a tuturor întreprinderilor”, spune Anastasiu.
Din 256.000 de angajați în toate întreprinderile publice, 173.000 sunt în aceste 315 companii importante.
„Veniturile totale ale tuturor companiilor pe care le avem în vedere sunt de 127 de miliarde, în timp ce top 315 au 13,6 miliarde, adică 96% din venituri”, explică vicepremierul.
În ceea ce privește subvențiile, per total, sunt de 14 miliarde și aceste companii din top 315 au 13,6 miliarde.
„Acum, profiturile, pe toate companiile 15 miliarde, dar trebuie să scădăm subvențiile, și pe top 315 au 14,9 miliarde. În momentul în care vom scădea subvențiile, veți vedea că per total mai rămâne aproape 1 miliard de RON. Acum, situația pierderilor. La nivel național, 266 de întreprinderi generează pierderi de 2,5 miliarde de lei, între care șapte companii generează pierderi de 2 miliarde de lei, atenție, după ce primesc subvenții. E vorba de Căi Ferate CFR SA, Electrocentrale Craiova SA, Unifarm SA, Transport Ferroviar Marfă CFR Marfa SA, Compania Municipală Termoenergetica SA, Metrorex SA, Complex Energetic Valea Jiului SA. 2 miliarde de RON”, a explicat Dragoș Anstasiu.
Din cele 1.182 de companii locale, din care 270 sunt SA-uri, 78 sunt regii autonome și 834 de SRL-uri. Dintre el, în jur de 300 de companii nu au depus date financiare.
„Deci nu știm despre ele nimic. În jur de 250 de companii au venituri zero. Astea, împreună, dau 550 de companii care au fie venituri zero, fie nu știu nimic despre ele, din cele 1182 de companii. În jur de 230 de companii, deci dintre celelalte despre care știm câte ceva, au pierdere. Și în jur de 600 de companii au până la 10 angajați. Avem ca zone de activitate: apă canal – sunt 326 de companii, cam jumătate pe profit, jumătate fie nu știm de ele, fie au pierdere. 146 de companii de salubritate – dintre care doar 76 sunt pe profit, 30 sunt pe pierdere, 26 nu știm nimic despre ele. 61 sunt de companii de transport, dintre care 41 sunt pe profit, 10 sunt pe pierdere, 55 nu au date financiare depuse. Ce vedem pe total? Că avem o ineficiență destul de importantă în zona acestor companii, că avem o polarizare importantă”, mai spune Dragoș Anastasiu.
46% din profiturile acestor companii reprezintă Hidroelectrica.
„Avem câteva companii care sunt foarte profitabile și foarte multe companii, despre care nu avem cifre financiare în acest moment, fie au un profit mic sau sunt pe pierdere. Companiile au avut obligația sau au obligația să depună date financiare atât la Registrul Comerțului, la ANAF, se vor vedea la Registrul Comerțului, cât și la AMEPIP. Și vreau să vă spun că începând de ieri (luni – n.r.) au început să curgă amenziile. Până acum AMEPIP nu a amendat aceste companii și acest lucru cred că să se întâmple, pentru că dacă nu avem disciplină, nu se va face treaba”, a mai spus vicepremierul.
Anastasiu: România riscă o penalizare de 330 milioane de euro dacă nu recuperează jaloanele PNRRVicepremierul Dragoș Anastasiu a declarat marți că România trebuie să recupereze până pe 25 noiembrie o penalizare de 330 de milioane de euro aplicată în cadrul PNRR, ca urmare a nerealizării unor jaloane în domeniul guvernanței corporative.
„Pentru a înainta în demersul nostru va trebui să modificăm legislația. Orice fel de modificare va fi făcută după consultări cu Comisia Europeană și cu OECD”, a precizat Anastasiu într-o declarație susținută la Guvern.
El a subliniat că România a obținut deja un „certificat de bună purtare” de la OECD în ceea ce privește guvernanța corporativă și a bifat o parte dintre jaloanele PNRR în acest domeniu.
Totuși, rămân în întârziere alte jaloane, ceea ce a generat penalizarea financiară.
ȘTIREA INIȚIALĂ: Premierul a precizat că măsurile propuse vizează două direcții principale: asigurarea transparenței și reforma managementului.
„În primul rând, toate ministerele tutelare vor avea obligația de a publica informații complete și actualizate despre companiile de stat – cine le administrează, ce câștiguri realizează, care sunt indicatorii de performanță și toate datele economice relevante. Nu cred că este o rușine pentru conducători să existe aceste informații publice, este un act de normalitate pe care îl vom implementa în perioada imediat următoare”, a spus șeful Guvernului.
Ilie Bolojan a anunțat și măsuri privind limitarea numărului de membri în consiliile de administrație și plafonarea remunerațiilor acestora. „S-au observat cazuri în care remunerațiile au ajuns rapid la nivelul maxim permis de lege, fără ca acest lucru să fie justificat de performanțe reale. Este o practică inacceptabilă, iar prin noile reglementări vom introduce limite clare și corelări cu performanțele companiilor”, a declarat premierul.
Un alt aspect esențial al reformei privește actualizarea indicatorilor de performanță din contractele managerilor. „Ministerele vor revizui acești indicatori pentru a ne asigura că reflectă cu adevărat eficiența și calitatea serviciilor oferite de companii, nu criterii formale sau irelevante”, a punctat Bolojan.
Șeful Executivului a precizat că până la finalul verii va deveni operațională și agenția de monitorizare a companiilor de stat, un obiectiv asumat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), dar necesar mai ales pentru buna administrare a resurselor publice.
„Fiecare leu câștigat din eficientizarea companiilor este un câștig pentru bugetul național și pentru proiectele de investiții ale României”, a concluzionat premierul Ilie Bolojan.
Articolul Bolojan și Anastasiu anunță măsuri pentru reforma companiilor de stat: indicatorii de performanță vor fi revizuiți de fiecare minister apare prima dată în Mediafax.
Reforma urmărește, de asemenea, o mai bună comunicare cu pacienții, aceștia urmând să primească informări prin SMS sau e-mail despre serviciile medicale de care au beneficiat și despre deconturile aferente. În zonele slab deservite medical, medicii specialiști vor putea lucra cu fracțiuni de normă sau se vor deplasa pentru a asigura servicii în unități unde există deficit de personal.
Măsurile vizează și accesul mai rapid la investigații paraclinice și imagistice, cu obligativitatea ca rezultatele CT și RMN să fie oferite pacientului și medicului prescriptor în cel mult trei zile. Pentru pacienții cu afecțiuni grave, guvernul promite o accesibilitate mai bună la medicamente noi și la tratamente compensate sau gratuite, printr-un proces accelerat de introducere pe piață a medicamentelor generice.
Principalele schimbări anunțate de Guvern Programări online unificateSe creează o platformă națională prin care orice pacient își va putea face programare. Sistemele existente în spitale și clinici vor fi interoperabile, astfel încât locurile disponibile să fie vizibile centralizat.
Informare transparentă după fiecare serviciu medicalPacienții vor primi mesaje (SMS/e-mail) care detaliază serviciul medical utilizat — medic de familie, ambulatoriu, spital, dispozitive, farmacie — și valoarea decontată.
Program extins în ambulatoriuAmbulatoriile din spitalele publice vor funcționa până la ora 20.00 pentru a crește accesul la investigații precum EKG, ecografie și alte proceduri de bază.
Tratament cât mai aproape de locul prezentăriiMai mulți pacienți vor fi tratați în unitatea unde se prezintă, fără transferuri inutile. Crește numărul de intervenții, diagnosticări și tratamente efectuate în ambulatoriu.
Specialiști acolo unde lipsescÎn comunitățile izolate sau slab deservite, medicii din ambulatoriu vor putea deschide cabinete cu fracțiuni de normă. Se introduce un program de mobilitate pentru deplasarea specialiștilor.
Acces la investigații pentru pacienți acuti și oncologiciPacienții cu boli acute vor avea acces la analize de laborator și investigații imagistice, monitorizabile anual. Pentru pacienții oncologici, investigațiile de monitorizare rămân nelimitate, indiferent de bugetul paraclinic.
Rezultate medicale livrate rapidRezultatele de laborator și imagistică trebuie comunicate mai ușor. Imaginile CT/RMN vor fi obligatoriu furnizate medicului prescriptor și pacientului. Furnizorii paraclinici vor transmite rezultatele în maximum trei zile.
Acces accelerat la medicamente noiPacienții cu afecțiuni grave vor putea accesa mai rapid terapii inovatoare. Guvernul promite facilitarea includerii medicamentelor (în special generice) pe lista compensate/gratuite, în timpi comparabili cu media europeană.
Cardul de sănătate – valabilitate extinsăDurata valabilității cardului de sănătate se prelungește cu încă 10 ani, reducând presiunea administrativă și costurile de înlocuire.
Coplata, spre eliminare în anumite servicii privateCoplata pentru servicii medicale și spitalicești furnizate de unități private aflate în contract cu CNAS va fi ajustată gradual până la eliminare în programe de screening, diagnostic și tratamente pentru boli cronice și patologii grave, inclusiv oncologie.
Articolul Guvernul promite reformă sanitară pentru pacient: de la cardul de sănătate valabil 10 ani la medicamente noi compensate apare prima dată în Mediafax.
Stănescu afirmă: „Am fost alături de comunități și am finanțat proiecte locale vitale pentru oameni. Niciun primar, indiferent că e de la PSD sau PNL, nu își dorește tăierea investițiilor în drumuri, apă, canal sau școli. PSD nu poate gira o politică ce condamnă dezvoltarea locală. Am spus încă de la începutul discuțiilor despre formarea Guvernului că este o linie roșie”.
Secretarul general al PSD spune că social-democrații au „demonstrat, prin fiecare buget, că respectăm nevoile reale ale comunităților”.
„Reducerea finanțării pentru autoritățile locale ar însemna blocarea modernizării României, iar acest lucru este inacceptabil pentru noi. Vocea aleșilor locali, indiferent de partid, trebuie ascultată. Nu vom fi parteneri într-un Guvern care ignoră această realitate și taie fără discernământ. Primarii sunt cei care răspund zilnic în fața cetățenilor, cunosc problemele reale din teritoriu și lucrează direct cu oamenii. Ei nu cer privilegii, ci susținere pentru a putea continua investițiile care fac viața mai bună în fiecare comună și oraș”, mai spus secretarul general al PSD, Paul Stănescu.
Secretarul general al PSD a cerut, luni, ședință de urgență a coaliției, iar PSD să decidă dacă mai rămâne la guvernare.
Articolul Paul Stănescu critică din nou măsurile de austeritate impus de guvern: „Tăierea investițiilor locale înseamnă blocarea modernizării României” apare prima dată în Mediafax.
Ministerul Culturii transformă locurile de protocol în bilete pentru public, iar Festivalul Internațional „George Enescu” este primul eveniment care adoptă și pune în aplicare noua strategie.
Ministerul Culturii anunță marți implementarea unei noi politici publice de acces la cultură, menită să restabilească echilibrul dintre formalitate și participare reală, prin reducerea semnificativă, începând cu acest an, a numărului invitațiilor rezervate protocolului instituțional la evenimentele culturale organizate sau finanțate din fonduri publice, locurile de protocol fiind transformate în bilete pentru public, care vor fi puse in vânzare cu o reducere de 50% si vor fi dedicate elevilor, studenților și pensionarilor — categorii care, adesea, se confruntă cu dificultăți în accesarea acestor manifestări.
„Să punem publicul în centrul experienței culturale”„Această schimbare nu este doar una de procedură, ci de viziune de la o practică simbolică, adesea protocolară, la o abordare care pune publicul în centrul experienței culturale.
Prin această măsură, Ministerul își propune să încline balanța de la formalitate către participare autentică – punând publicul, cu adevărat, în centrul evenimentelor culturale”, anunță Ministerul Culturii.
Primul eveniment pentru care se aplică această nouă regulă este chiar Festivalul Internațional George Enescu, cel mai prestigios eveniment cultural din România și unul dintre cele mai mari festivaluri de muzică clasică din lume.
Pentru ediția din 2025, Ministerul Culturii va reduce cu aproximativ 40% numărul invitațiilor oficiale alocate, suplimentând proporțional numărul de bilete cu reducere destinate publicului tânăr și celui vârstnic.
„Ne dorim o cultură mai puțin protocolară și mai aproape de oameni”„Marile evenimente culturale trebuie să fie întâlniri reale cu publicul, nu exerciții de reprezentare. Cultura trăiește prin cei care o caută, o susțin și o prețuiesc – iar locul lor este în sală.
Ne dorim o cultură mai puțin protocolară și mai aproape de oameni.
Aceasta este direcția și vom merge mai departe cu consecvență,” a declarat Ministrul Culturii, András István Demeter.
Ministerul va continua să asigure, în mod firesc, un număr limitat de locuri pentru invitații instituționali și diplomatici, esențiali pentru buna desfășurare a unor evenimente cu componentă internațională, dar se pronunță în favoarea unei participări mai largi și mai incluzive.
„Prin această decizie, Ministerul Culturii își arată convingerea că excelența artistică trebuie să meargă mână în mână cu echitatea culturală.
Pentru că accesul la cultură nu trebuie să fie un privilegiu, ci o șansă reală pentru fiecare – de a învăța, de a simți și de a se regăsi în marea poveste a artei care ne unește”, mai spun reprezentanții Ministerului.
Articolul Ministerul Culturii transformă locurile de protocol în bilete pentru public. Festivalul Internațional „George Enescu” e primul beneficiar al deciziei apare prima dată în Mediafax.
