Facturile la termoficare se vor scumpi cu câteva procente din cauza creșterii TVA, declară premierul Ilie Bolojan.
Întrebat la B1 TV despre perspectivele costurilor cu încălzirea și despre eliminarea subvențiilor la gigacalorie, Bolojan a afirmat că „E foarte posibil că datorită reașezării TVA-ului, cota de 5% care era pentru încălzire și care de la 1 august va fi de 11%, să genereze o creștere a prețurilor la termoficare de câteva procente. Este foarte posibil să se întâmple acest lucru”.
Referitor la subvenții, Bolojan a explicat că acestea rămân în responsabilitatea autorităților locale: „În ceea ce privește acordarea de subvenții, aceasta este politica fiecărei unități administrative teritoriale, adică a fiecărui oraș mare din România și aici Guvernul nu intervine pentru a le reduce sau a le anula”.
Prim-ministrul a subliniat că prioritatea guvernului este să se asigure că „sistemul energetic și sistemele de termoficare mari funcționează în condiții normale, în așa fel încât să nu existe probleme majore”.
„Fiind corect cu românii, această creștere de TVA la acest capitol va însemna o ușoară creștere de preț„, a recunoscut Bolojan, dar a precizat că „primăriile, consiliile locale pot prin măsurile pe care le adoptă – creșteri de subvenții, reduceri de subvenții – să influențeze aceste tarife pe care cetățenii marilor orașe le achită pentru încălzirea în sistemele centralizate de termoficare”, a adăugat Bolojan.
Bolojan: Abia anul viitor vom vedea efectele măsurilorPrim-ministrul Ilie Bolojan nu vrea să dea speranțe false românilor și spune că primele semne de îmbunătățire economică se vor vedea abia din anul viitor, dacă se menține ritmul reformelor și stabilitatea politică.
Întrebat la B1 TV când vor apărea „primele motive de speranță” pentru mediul de afaceri și angajați, Bolojan a răspuns: „Știu că ar trebui să le spun niște lucruri românilor dătătoare de speranță de pe zi pe alta, dar nu o să o fac știind că această situație dificilă nu poate fi rezolvată de pe o lună pe alta”.
Prim-ministrul a explicat că efectele reformelor vor fi vizibile doar pe termen mediu: „Dacă ar fi să fac niște estimări, dacă vom ține ritmul în care vom lua aceste măsuri, care la final să aibă aceste efecte cumulate pe care le-am prezentat, abia de anul viitor o să se înceapă să se vadă aceste efecte și vom putea să ne gândim la ieșirea din această perioadă dificilă”.
Bolojan a enumerat condițiile pentru ieșirea din criză: creșteri de venituri, reduceri de cheltuieli, eliminarea risipei, accesarea de fonduri europene, măsuri de bună guvernare, descentralizarea deciziilor către autoritățile locale și politici economice care să genereze din nou creștere.
„Dacă ținem un ritm bun, menținem o stabilitate politică, abia de anul viitor o să se înceapă să se vadă aceste efecte și vom putea să ne gândim la ieșirea din această perioadă dificilă. Aceasta este realitatea din punctul meu de vedere”, a concluzionat prim-ministrul.
Articolul Bolojan: Urmează o creștere a prețurilor la căldură / De la anul vom vedea efectele măsurilor apare prima dată în Mediafax.
Întrebat luni, la B1 TV despre acuzațiile președintelui interimar al PSD, Sorin Grindeanu, conform cărora la guvern ar exista un grup de lucru care să urmărească falimentarea companiilor de stat, Ilie Bolojan a răspuns simplu „Nu știu exact la ce se referă”.
Prim-ministrul a explicat că la Guvern există un grup de lucru format din inițiativa vicepremierului Anastasiu dedicat stabilirii unor indicatori clari de performanță pentru companiile de stat.
„ Mai mulți manageri de companii din sectorul privat, experți care stăpânesc elemente de economie, s-au oferit voluntari să consilieze guvernul pe tema stabilirii unor indicatori de performanță măsurabili și specifici, care să facă ca managementul companiilor de stat să fie mai bun decât îl avem în prezent”, a declarat premierul.
„Ce trebuie să facem este să folosim expertiza pe care o avem, atât în sectorul public cât și în sectorul privat, să venim cu politici publice cât mai bune posibil, care să ne rezolve problemele. O problemă importantă, îmbunătățirea administrării companiilor de stat”, a mai adăugat Bolojan.
Acesta a declarat că eficientizarea companiilor de stat înseamnă o economie atât pentru cetățeni? „Orice îmbunătățire, poate să-ți scadă prețul la electricitate”, dar și pentru bugetul de stat „Orice îmbunătățire, activității unei companii de stat care beneficiază de subvenții de miliarde de la bugetul de stat, înseamnă mai puțin bani care îi oferă statul acolo”.
Bolojan: Voi căuta să nu creez faliiBolojan a explicat că toate problemele ridicate de partenerii de coaliție sunt analizate în vederea adaptării programului de guvernare: „Pentru toate problemele pe care partidele din coaliție le ridică, cu siguranță purtăm discuții pentru a vedea în ce măsură propuneri care, să spunem, sunt diferite și care pot completa programul de guvernare pot fi puse în practică și pot fi adaptate. Nu e niciun fel de problemă pe tema asta”.
Prim-ministrul a explicat că stabilitatea politică este crucială în momentele bugetare dificile prin care trece România.
„O țară în care există o instabilitate politică este o țară nesigură pentru investiții și efectele unei instabilități sunt destul de costisitoare în primul rând pentru cetățeni”, a explicat Bolojan.
Premierul a declarat că nu caută să creeze conflicte în coaliție.
„Voi căuta nu să creez falii în coaliție, nu să potențează declarații sau conflicte, ci să încerc, discutând cât se poate de rațional, să ajungem la niște soluții corecte pentru țara noastră”.
Articolul Ilie Bolojan îi răspunde lui Sorin Grindeanu: „Nu știu exact la ce se referă” / Premierul spune că nu vrea să creeze falii în coaliție apare prima dată în Mediafax.
După valul de critici stârnit de anunțul lui Bolojan privind oprirea finanțării Programului Național „Anghel Saligny”, șeful Executivului a revenit luni cu explicații privind această decizie.
Luni, la B1 TV, premierul Bolojan a apărat decizia de a opri finanțările Programului Național „Anghel Saligny”, având în vedere situația bugetară dificilă în care se află statului român, „Aceste investiții au avut anul acesta o sumă alocată. Această sumă este aproape în totalitate consumată”.
„Noi în primele șase luni am cheltuit mai mult decât ne-am angajat și am încasat mai puțin bani decât am gândit că vom încasa, nu avem de unde să mai alocăm sume suplimentare”, a declarat premierul, explicând totuși că 35% din Program va putea contiuna până la finalul anului „la propunerea Ministerului (N.R. Dezvoltării) s-a luat această decizie ca proiectele pe drumuri care sunt într-o proporție de 80% deja realizate să fie continuate ca să putem finaliza ceva anul acesta, iar la componenta de apă, canalizare și gaz, cele care sunt deci într-o fază de peste 40%. Dacă ar fi să intersectăm aceste proiecte, ar însemna că 35% din proiectele pe Anghel Saligny ar urma să continue”.
„Indiferent cine este în guvernare, nu mai există posibilitatea să continue aceste proiecte la sumele care au fost contractate fără să se gândească nimeni că era nevoie de o eșalonare”, a continuat
Bolojan, despre șefii numiți politic în companiile de stat: „Să nu creadă că li se cuvine”Prim-ministrul Ilie Bolojan spune că numirile politice în sectorul public sunt normale, dar avertizează că oamenii trebuie să fie competenți și să nu creadă că poziția „li se cuvine”, ci să fie conștienți de responsabilitatea mare pe care o au.
ntrebat la B1 TV despre numirile politice, Bolojan a spus: „Nu este o problemă că un om este numit undeva, în sectorul public, chiar cu un sprijin politic. Nu trebuie să fim ipocriți pentru acest lucru”.
Prim-ministrul a precizat că această practică se aplică atât la numirile PSD, cât și la cele PNL, dar a stabilit două condiții clare: „Problema pe care o avem este ca acei oameni să fie competenți. Asta e o condiție de bază. Și a doua problemă este să nu creadă că li se cuvine, ci să fie conștienți că au o mare responsabilitate”.
Bolojan a avertizat că cei numiți politic nu trebuie „să-i facă de râs pe cei care i-au propus” și că dacă lumea politică nu își asumă responsabilitatea pentru aceste numiri, „nota de plată va veni la lumea politică”.
Premierul a vorbit și despre indicatori de performanță: „Oamenii care sunt astăzi în companii, dacă acceptă indicatori de performanță care sunt corect stabiliți, n-au decât să rămână mai departe”.
În caz contrar, Bolojan este categoric: „Dacă nu acceptă acești indicatori și nici nu fac nimic și îi mai ținem acolo numai pentru că au o recomandare de la o persoană sau alta, vom continua cu greșelile pe care le-am făcut în acești ani”.
Articolul Bolojan anunță tăieri la „Saligny” și lansează un avertisment pentru numiții politic din companiile de stat apare prima dată în Mediafax.
Întrebat la B1 TV despre plafonarea indemnizațiilor din companiile de stat, Bolojan a confirmat că aceasta este „o măsură convenită” în coaliție: „Una din măsurile care vor fi propuse în pachetul pentru companii va fi și o analiză și o limitare a indemnizațiilor care pot fi luate în anumite sectoare”.
Prim-ministrul a criticat excesele din sectorul energetic, unde „s-a sărit destul de mult peste cal”, și a explicat problema fundamentală a administrației românești: „Întotdeauna regulile au fost ocolite printr-o grămadă de excepții. Și la noi, excepția nu a mai fost excepție, ci de multe ori a devenit o regulă”.
Despre sistemul de sănătate, Bolojan s-a întrebat: „Cum poate funcționa un sistem de sănătate care este finanțat cu contribuții de la 6,3 milioane de contributori pentru 16,5 milioane de beneficiari? Nu are cum să funcționeze cât timp funcționează subfinanțat din punct de vedere cronic”.
„Vor fi 2 milioane de contributori suplimentari, asta înseamnă că acest sistem va avea o capacitate mai mare să ofere servicii mai bune tuturor celor 16 milioane”.
Prim-ministrul a explicat că situația actuală s-a creat prin excepții acordate „din motive umanitare, unele de bun simț, unele electorale, unele ca să mai avem o inițiativă”, dar care au subminat funcționarea sistemului în ansamblu.
Articolul Bolojan anunță două milioane de contributori noi la sănătate și plafonarea salariilor la stat apare prima dată în Mediafax.
Întrebat la B1 TV despre situația de la Regia Autonomă pentru Protecția Palmei și Spațiilor (RAPPS), unde ar fi fost imobile vândute cu sume modice, premierul a spus că va analiza situația de la RAPPS și că toate companiile publice vor fi obligate să-și facă transparente datele: „RAPPS, ca și toate companiile publice, trebuie să-și facă transparente toate datele, în așa fel încât să se vadă ceea ce face, care sunt indicatorii principali”.
Bolojan a precizat că va publica lista completă cu spațiile pe care le administrează RAPPS și cu chiriașii acestora, menționând că „ele sunt parte ale statului român, nu doar parte ale regiei”.
De asemenea, premierul a anunțat că toate companiile de stat vor avea datele publicate „cu siguranță în perioada următoare”.
Prim-ministrul a explicat că întârzierea în transparentizarea acestor date este cauzată de faptul că Guvernul are „o grămadă de probleme mari” și nu apucă să le rezolve pe toate într-o anumită ordine, dar nu există motive secrete pentru păstrarea confidențialității.
Articolul Bolojan: Am mai publicat lista RAPPS când eram secretar general, o voi face din nou apare prima dată în Mediafax.
Podiumul ucrainean revine la Kiev. În perioada 4–8 septembrie, Ukrainian Fashion Week (UFW) va reuni 57 de branduri naționale care își vor prezenta colecțiile pentru femei și bărbați, primăvară-vară 2026, prin defilări, prezentări și un salon profesional care urmărește relansarea comenzilor internaționale.
Revenirea la Kiev, în continuare sub amenințarea atacurilor rusești, transformă această săptămână a modei într-un gest de rezistență care depășește esteticul și se aliniază diplomației culturale a țării, informează modaes.com.
„Moda, la fel ca întreaga cultură, are acum misiunea de a proteja identitatea noastră”, a declarat Iryna Danylevska, fondatoarea și CEO-ul UFW. Ediția de primăvară-vară 2026 va fi cea de-a 28-a a platformei înființate în 1997 pentru a descoperi talente și a construi un ecosistem profesional.
De la izbucnirea războiului, în februarie 2022, UFW a devenit o portavoce internațională, organizând prezentări la Paris, Londra și New York. După doi ani în care s-a desfășurat în afara granițelor, săptămâna modei revine la sediul său natural, în centrul Kievului. Potrivit organizatorilor, moda a devenit „un instrument esențial pentru securitatea națională”, contribuind la conservarea identității ucrainene.
Deschiderea simbolică la Muzeul Național de Artă Bohdan din KievEvenimentul se va desfășura pe parcursul a cinci zile, în mai multe locații, combinând podiumul tradițional cu expoziții și performance-uri artistice. Deși calendarul oficial va fi anunțat în august, se cunosc deja nume importante precum Frolov, Gunia Project, Gasanova, Nadya Dzyak, TG Botanical, The Coat by Katya Silchenko, J’amemme și Viktoranisimov.
În plin conflict, industria textilă se confruntă cu restricții de producție, relocări forțate și scăderi ale consumului intern. Cu toate acestea, exporturile și comerțul electronic rămân principalele canale de supraviețuire. Programul săptămânii întărește discursul identitar prin conexiunea tot mai strânsă dintre modă și artele vizuale.
Deschiderea simbolică va avea loc la Muzeul Național de Artă Bohdan și Varvara Khanenko, cu finala concursului pentru tineri designeri Look into the Future, ediția a XXVI-a. Colecțiile prezentate vor dialoga cu lucrările din colecția muzeului – o alegere simbolică, având în vedere că instituția a fost afectată de bombardamentele din 2022 și este acum un simbol al protejării patrimoniului cultural ucrainean.
Continuă programul Faces of HeroesProgramul artistic se va desfășura pe patru direcții tematice, îmbinând performance-ul cu defilările de modă, pictura și expoziția. Dimensiunea solidară va fi, de asemenea, esențială: UFW include inițiative caritabile în fiecare ediție. În acest an, continuă programul Faces of Heroes, care finanțează intervenții chirurgicale reconstructive pentru veteranii răniți în război. O parte din veniturile din bilete și sponsorizări va fi direcționată către spitale și programe de reabilitare.
Evenimentul se va încheia în 8 septembrie cu o conferință de business găzduită de magazinul universal Tsum Kiev, organizată împreună cu agenția de consultanță White Rabbit. Conferința va aborda provocările operării într-o economie de război: lipsa materiilor prime, relocarea fabricilor, piețe de desfacere alternative și strategii de comunicare în criză.
Scopul este elaborarea unei foi de parcurs pentru următoarele 12 luni, cu obiective precum păstrarea locurilor de muncă – industria textilă ucraineană angajează peste 10.000 de profesioniști – și menținerea lanțurilor de aprovizionare. Programul destinat cumpărătorilor internaționali, lansat în edițiile anterioare, va fi menținut pentru a facilita contractele comerciale și vizibilitatea la nivel global.
Articolul Săptămâna Modei Ucrainene revine la Kiev cu 57 de branduri naționale apare prima dată în Mediafax.
Din câte știți, ascult Radio România Actualități. Și deodată, pe la ora 17, m-am trezit că se întrerupe emisia și se transmite în direct conferința de presă a lui Ilie Bolojan privind pachetul de măsuri în sănătate. Și, sincer să fiu, am rămas așa, cu gura căscată.
Nu era o declarație către națiune a președintelui. A venit Ilie Bolojan să ne mai prezinte un pachet ca la poștă, da?
Cum de s-a facut acesta eveniment? Mă rog, n-are rost să explic de ce, că cei de la Radio România Actualități sunt scăpați pe ei că nu cumva să ajungă ei sub conducerea lui Liviu Popescu din partea USR-ului. Și atunci dau și ei cu limbi în dreapta și în stânga la Nicușor Dan, dar mai ales la Bolojan.
Am vrut să subliniez prin asta că un domn, Ilie Bolojan, care este premierul României, a ținut o conferință de presă în care a prezentat pachetul de măsuri în domeniul sănătății, de măsuri vizând reducerea deficitului bugetar.
Acum, om logic, de bun simț, cum sunt, cetățean, eu știu un lucru. Deci România are un deficit bugetar și care el trebuie micșorat prin măsuri.
Parlamentul României, având ca partid majoritar PSD, a votat un pachet, numit pachetul 1, prin asumarea răspunderii.
Deci o pitocănie, o golănie, pentru că asumarea răspunderii înseamnă că nimic din legile alea nu s-a discutat, nu, gata, au trecut. Aceste legi trebuie aplicate. Numai că ele încă nu se aplică dintr-un simplu motiv. Am auzit și mulți proști care zic că, dom’le, nu e ordonanța de urgență. E vorba de pachetul ăla.
Pachetul ăla este încă la CCR, care nu s-a pronunțat și președintele nu le-a promulgat. Deci ele nu sunt legi.
După modesta mea părere, un premier trebuie să se preocupe acum de aplicarea, în practică, a acestor măsuri, care nu sunt așa ușor de aplicat, ținerea lor sub control, comunicarea. Nu. Acest pachet a fost uitat, nu știu, pe acolo, pe la CCR, și de ceva vreme Ilie Bolojan ne prezintă pachete de măsuri, pachetul 1, 2, 3, 4, 5, 6, 7, din diferite domenii.
A fost dat acum câteva zile pachetul de măsuri privind reforma în administrația locală.
Astăzi a făcut, cu vuvuzele, pachetul de măsuri din domeniul sănătății. Am înțeles de la purtătoarea de cuvânt că în săptămâna asta, aproape în fiecare zi, va fi prezentat un pachet de măsuri.
Deci, prima întrebare de bun simț este asta: Păi, deocamdată nu ai aplicat nimic. Lasă-le pe alea, că vom vedea. Doi. O întrebare de analist politic.
Premierul Ilie Bolojan este premier al unei coaliții din care face parte și PSD, care PSD garantează majoritatea acestei coaliții.
Deci, fără PSD, Ilie Bolojan nu ar fi premier. El nu, împreună cu partidul lui, PNL, n-a câștigat alegerile. De fapt, el este, în urma unui acord, un premier până 2027 și, teoretic, ar urma să vină unul de la PSD.
Deci, de fapt, e guvern de coaliție. În aceste condiții, toate măsurile acestea trebuie discutate în coaliție și prezentate de premier, nu ca fiind ale lui. Că nu i le-a dat mămica. El e frunză în vânt. El este premierul coaliției. Dacă PSD nu-l vrea, nu e premier.
Deci, repet, Partidul Național Liberal nu a câștigat alegerile cu 70%. E pe locul trei și el este premierul unui guvern de coaliție.
Primul lucru pe care îl face premierul unui guvern de coaliție este să obțină consimțământul celorlalți membri ai coaliției pentru diferite măsuri. El nu face asta.
Și astăzi, domnul Sorin Grindeanu a criticat aceste ieșiri publice, de PR, în care premierul Bolojan prezintă măsuri care nu au fost discutate în coaliție, deci cu care PSD-ul nu e de acord.
Și aceste măsuri pe sănătate au fost de PR și nu au fost văzute ca rezultatul consultării în coaliție.
Domnule Sorin Grindeanu, aceste măsuri au fost prezentate de Ilie Bolojan și de un domn, Alexandru Rogobete, care este ministrul PSD al Sănătății.
Domnule Sorin Grindeanu, v-a informat ministrul Sănătății despre aceste măsuri? Dumneavoastră sunteți de acord? Pentru că atunci este o escrocherie, dacă vine și îmi spune mie Sorin Grindeanu că el nu e de acord, și ministrul lui, PSD-ist, le-a anunțat el.
Deci eu întreb încă o dată, știe conducerea PSD de aceste măsuri luate PSD-ist?
Articolul Ion Cristoiu: L-a informat ministrul PSD al Sănătății pe Sorin Grindeanu, președintele PSD, că, împreună cu Ilie Bolojan, vor prezenta măsurile heirupiste din domeniul Sănătății?! apare prima dată în Mediafax.
Șefa serviciului de informații a mai declarat că numărul cazurilor în care implicarea Rusiei este suspectă s-a dublat, Germania fiind constant vizată de servicii de informații străine, Rosenberg declarând „Ca hub logistic NATO pentru mutarea de trupe, Germania este mereu pe radarul serviciilor de informații străine”.
Forțele navale germane au raportat sabotaje la bordul unor nave precum cabluri tăiate, ulei introdus în sisteme de alimentare cu apă sa fragmente metalice găsite în trenuri de propulsie.
Operațiunile desfășurate de Moscova au început înainte de invazia Ucrainei din februarie 2022, în 2021, doi diplomați ruși din Germania fiind expulzați în urma asasinării unui cetățean georgian.
Articolul Rusia a intensificat atacurile hibride și acțiunile de spionaj în Germania. Avertismentul șefei contraspionajului militar de la Berlin apare prima dată în Mediafax.
Testul a fost realizat luni și a avut ca scop evaluarea unor tehnologii noi dezvoltate în industria aerospațială a țării, potrivit agenției Tasnim, citată de Reuters. Tasnim precizează că „rezultatele testului vor fi folosite pentru a îmbunătăți performanța sateliților și a sistemelor spațiale ale Iranului”.
Agenția a menționat că vehiculul Qased a fost utilizat special pentru a testa noi capacități interne, însă nu a oferit detalii despre natura exactă a tehnologiilor evaluate. Lansarea a fost suborbitală, ceea ce indică un zbor care nu atinge viteza necesară pentru menținerea unei orbite stabile în jurul Pământului, dar suficient pentru testarea unor sisteme avansate.
Testele spațiale din Iran, sub lupa OccidentuluiAceste tipuri de teste au generat în mod constant reacții critice din partea Occidentului, din cauza caracterului dual al lansatoarelor spațiale iraniene, capabile să transporte atât sateliți, cât și, potențial, încărcături balistice.
Statele Unite și aliații europeni și-au exprimat des îngrijorările privind utilizarea programului spațial ca pretext pentru dezvoltarea rachetelor cu rază lungă de acțiune. După lansarea satelitului Soraya, în ianuarie 2024, cu racheta Qaem 100, Marea Britanie, Franța și Germania au transmis o declarație comună în care avertizau că „aceste lansări permit Iranului să testeze tehnologii care ar putea contribui la dezvoltarea programului său de rachete balistice”, potrivit Iran Internațional, care emite din Marea Britanie.
Într-un incident anterior, în septembrie 2023, Iranul a plasat pe orbită satelitul de observație Noor-3, la o altitudine de 450 km, folosind același vehicul Qased. Lansarea a fost criticată de Washington, care a acuzat Teheranul că încalcă rezoluțiile Consiliului de Securitate al ONU, din cauza conexiunilor dintre programul spațial și cel militar.
Deși Iranul insistă că obiectivele sale spațiale sunt exclusiv pașnice, natura tehnologiei implicate – capabilă să susțină atât aplicații civile, cât și militare, alimentează suspiciunile internaționale și menține tensiuni în relațiile cu Occidentul.
Articolul Iranul a testat suborbital racheta Qased, destinată lansării de sateliți apare prima dată în Mediafax.
Volumul containerelor care aduc mărfuri de import în Statele Unite a scăzut pentru a doua lună consecutiv, semnalând una dintre cele mai abrupte prăbușiri anuale înregistrate vreodată în acest sector. Taxele comerciale impuse de administrația Trump au început să lovească în plin lanțurile de aprovizionare, provocând perturbări majore în comerțul maritim.
Potrivit unui raport lunar realizat de analistul veteran John McCown, volumul containerelor de import a scăzut cu 7,9% în iunie față de anul precedent, după o scădere de 6,6% în mai. Aceste pierderi au anulat câștigurile temporare din aprilie, când companiile și-au accelerat aprovizionarea pentru a evita noile taxe vamale. În total, al doilea trimestru s-a încheiat cu un recul de 1,8% față de anul anterior, scrie Bloomberg.
Doar în comerțul maritim, pierderi mai mari decât deficitul comercial al SUA cu UE în 2025„Declinul din 2025 va fi cauzat de tarife și, din păcate, nu există în prezent niciun indiciu că va fi de scurtă durată”, a avertizat McCown. Acesta estimează că o scădere de 25% a volumului de containere este „foarte posibilă” și ar putea însemna „direct o reducere de 510 miliarde de dolari în comerțul anual al SUA”. Valoarea totală a bunurilor transportate în containere prin porturile americane anul trecut a fost de 2,2 trilioane de dolari.
Deficitul comercial al SUA cu UE s-a dublat în 2025, ajungând la aproximativ 400 de miliarde de dolari odată cu accelerarea importurilor înaintea noilor tarife.
McCown a subliniat că în ultimele decenii doar două momente au mai generat scăderi anuale ale volumului containerelor: criza financiară globală și pandemia, iar ambele au fost episoade de scurtă durată. De data aceasta însă, impactul se anunță mai profund și de durată.
„Este acum foarte probabil ca în 2025 să vedem o scădere a volumului anual de importuri”, a precizat analistul, adăugând că aceasta ar putea deveni „una dintre cele mai marcante schimbări de la an la an din istoria de șase decenii a containerizării în SUA.”
Semnalele negative se văd și în prețurile spot pentru transportul containerelor din China către Coasta de Vest a SUA, tarifele plătite pentru livrări imediate, care au scăzut constant în ultimele cinci săptămâni, potrivit companiei de analiză maritimă Drewry.
Articolul Efectul de bumerang al politicilor lui Trump: comerțul maritim american se află în declin istoric apare prima dată în Mediafax.
„La 1 august o parte dintre măsuri vor intra în vigoare și sigur până la finalul anului celelalte. Vorbim aici despre o primă ordonanță care modifică Legea 95, pe care ne propunem să o avem disponibilă până la finalul lunii august și apoi actele normative secundare: hotărâri de Guvern, ordine de ministru și așa mai departe”, a declarat ministrul Rogobete.
Ministrul a subliniat importanța consultării tuturor actorilor implicați, menționând că în următoarele două săptămâni vor avea loc întâlniri repetate cu sindicate, asociații de pacienți, organizații profesionale și instituții din sistemul medical.
„Este esențial ca măsurile să fie aplicabile, să țină cont de realitățile din teren. Ne dorim ca în această vară și în toamnă să vedem deja puse în practică mai mult de jumătate dintre măsurile discutate”, a adăugat el.
Rogobete a explicat că această abordare vine după ani în care reformele din sănătate au rămas la nivel de promisiune: „Despre reforme s-a tot discutat în ultimii 20 de ani în România, în special în sănătate, însă puține au fost implementate. De aceea, vrem ca aceia care vor aplica aceste măsuri să fie parte din procesul de decizie, pentru ca ele să fie funcționale”.
Articolul Ministrul Sănătății: Primele măsuri de reformă în sistemul sanitar intră în vigoare de la 1 august, după o serie de consultări apare prima dată în Mediafax.
