O coaliție formată din 25 de state, printre care Marea Britanie, Franța, Italia, Japonia, Australia, Canada și Danemarca, a lansat luni un apel pentru încetarea imediată a războiului din Gaza. Într-o declarație comună, acestea critică dur modelul de livrare a ajutoarelor – singurul permis de guvernul israelian – despre care spun că alimentează criza umanitară și contribuie la creșterea numărului victimelor civile.
„Modelul de distribuire a ajutoarelor al guvernului israelian este periculos, alimentează instabilitatea și privează locuitorii din Gaza de demnitatea umană”, au transmis miniștrii de externe ai țărilor semnatare ale apelului, citați de Reuters.
„Livrarea cu pipeta a ajutoarelor și uciderea inumană a civililor”Apelul vine după ce în care peste 800 de palestinieni au fost uciși în apropierea centrelor de distribuție ale Gaza Humanitarian Foundation (GHF), organizația sprijinită de Israel și SUA, creată pentru a înlocui sistemul de ajutor umanitar coordonat de ONU. GHF colaborează cu companii private americane de securitate și logistică pentru a transporta ajutoarele, evitând rețeaua ONU, pe care Israelul o acuză că ar fi permis deturnarea ajutoarelor de către Hamas. Mișcarea palestiniană neagă acuzațiile.
Miniștrii de externe ai unor state precum Australia, Canada și Japonia au condamnat „livrarea cu pipeta a ajutoarelor și uciderea inumană a civililor” care caută hrană.
ONU a criticat dur modelul GHF, calificându-l drept nesigur și o încălcare a principiilor de imparțialitate umanitară, acuzații pe care, la rândul ei, fundația le respinge categoric.
Declarația este cu atât mai importantă cu cât provine de la state aliate ale Israelului și ale principalului său susținător, Statele Unite. Criticile vin în contextul unei crize umanitare tot mai grave în Gaza, unde blocadele israeliene limitează drastic accesul palestinienilor la alimente, apă și medicamente, iar bilanțul victimelor continuă să crească dramatic.
Articolul Presiune pentru Netanyahu: Inclusiv aliații Israelului cer încetarea razboiului în Gaza apare prima dată în Mediafax.
În cadrul unei conferințe de presă susținute la Palatul Victoria, ministrul Sănătății, Alexandru Rogobete, a spus că reforma vizează atât sistemul public, cât și cel privat, urmărind o mai bună coordonare și responsabilizare a tuturor actorilor din sănătate.
O abordare nouă: banii trebuie să ajungă la pacient„Ne propunem o schimbare profundă de abordare: banii din sănătate trebuie să meargă către pacient și către tratamente de calitate, nu către scheme financiare netransparente. Reforma nu înseamnă tăieri de fonduri, ci eliminarea risipei și a abuzurilor”, a declarat Alexandru Rogobete.
Una dintre direcțiile esențiale ale reformei vizează schimbarea modului de finanțare a spitalelor. Tarifele pentru servicii vor fi corelate cu activitatea reală a unităților sanitare, în funcție de numărul de cazuri și gradul de ocupare al secțiilor. De asemenea, internările care nu sunt justificate medical vor fi limitate, urmând să fie înlocuite cu tratamente în regim de spitalizare de zi sau ambulatoriu.
Tot în zona spitalicească, autoritățile pregătesc introducerea unor sancțiuni clare pentru personalul medical care nu respectă programul de lucru, iar în cazurile grave și repetate, contractul de muncă ar putea fi chiar desfăcut.
În paralel, se urmărește eliminarea unor practici frauduloase. Spitalele – fie ele publice sau private – care decontează servicii medicale neefectuate vor putea fi sancționate cu până la 10% din valoarea contractului cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate. În plus, dacă nu pot justifica cheltuieli legate de medicamente sau materiale sanitare, vor suporta o penalizare suplimentară de 20%.
Răspunderea spitalelor private pentru tratamente incompleteMinistrul a anunțat și o măsură corectivă pentru situațiile în care sistemul privat tratează cazuri complicate superficial. Dacă un pacient tratat într-un spital privat revine într-o unitate publică cu complicații în mai puțin de 48 de ore, unitatea privată va fi obligată să suporte costurile intervenției ulterioare.
Un alt pas important este eliminarea coplății pentru pacienții tratați în cadrul programelor naționale de sănătate, fie că aceștia sunt internați în spitale publice sau private. „Este inacceptabil ca un pacient dintr-un program național, deja aprobat și susținut de stat, să fie obligat să mai plătească ceva”, a precizat Rogobete.
Reforma propune și o reorganizare a rețelei de spitale, prin definirea unei noi categorii de spitale strategice, capabile să răspundă prompt în cazuri grave sau situații de urgență. Unitățile sanitare cu adresabilitate redusă vor fi regândite pentru a oferi servicii relevante pentru comunitățile locale.
Pe termen mediu, Ministerul Sănătății dorește și stimularea asigurărilor private, segment care rămâne slab dezvoltat în România, după cum a declarat ministrul. Măsurile vor fi completate de parteneriate între sistemul public și cel privat, pentru a construi un sistem coerent, fără zone gri.
Articolul Guvernul lansează pachetul de reformă a sistemului sanitar: sancțiuni pentru fraude, reguli noi pentru spitale apare prima dată în Mediafax.
Intenția comasării CNA cu ANCOM, anunțate public de Kelemen Hunor, în ideea de a face economii la bugetul de stat, a fost criticată dur de Mircea Toma, membru CNA, în podcastul HotSpot, al lui Laurențiu Ungureanu.
Este un demers cu „multiple vicii”, spune Mircea Toma, care nu doar că încalcă legislația europeană, dar e un atentat la protecția surselor jurnalistice.
„Este o dovadă de neprofesionalism, de heirupism grav”„Noi nu am fost întrebaţi, nu am văzut planul. Ştim doar informal că există o intenţie, din declaraţia publică făcută de Hunor Kelemen, ştim că există un proiect care e pe masa premierului, care nu are o părere proastă despre el. Este o dovadă de neprofesionalism, de heirupism grav, dacă deciziile la nivelul guvernului se iau la modul ăsta”, a spus Mircea Toma.
O asemenea comasare e contraproductivă nu doar din punctul de vedere al legislației comunitare, ci și financiar, mai ales că salariile din cele două structuri ale statului sunt extrem de diferite, spune Mircea Toma:
„CNA are 117 angajaţi la ora asta. Ei bine, 100 de oameni din CNA costă cât 20 de oameni din ANCOM. E valoarea absolută a salariilor.
În ANCOM, salariile sunt egale cu ale noastre, doar că ale lor sunt în euro. Or, valoarea unui euro e de 5 lei.
În media, au 6.000 de euro la nivelul experţilor – la noi, experţii, inspectorii din teritoriu şi monitorizarea au 6.000 de lei. Preşedintele CNA are 9.000 de lei net. Preşedintele ANCOM are 9.000 de euro. Şi de unde tundem? Evident, de la cei care iau mai puţin”.
„Vrem modelul maghiar în România, vrem „orbanizarea” organismelor de reglementare a mass-media în România? Nu cred”„În Uniunea Europeană, există 27 de CNA-uri. Dintre acestea, 5 sunt mixate, iar restul de 22 sunt „curate”. Cele 5 au fost mixate până în 2018, când Comisia Europeană a modificat Directiva Serviciilor Media Audiovizuale cu un articol explicit care interzice amestecarea autorităţilor de reglementare în niciun fel.
Or, în cazul comasării, noi am încălca această directivă. Totuşi, dintre cele 5, una este exemplară: cea maghiară. Unde avem un „model” de democraţie în ce priveşte gestionarea, din punct de vedere al Guvernului, a mass-media.
Ei au pus CNA-ul maghiar cu un organism de reglementare a presei scrise, cu poşta maghiară, iar totul e condus de o persoană numită politic. E o dramă din punct de vedere al democraţiei. Berlusconi a mai fost aşa în Italia! Vrem modelul maghiar în România, vrem „orbanizarea” organismelor de reglementare a mass-media în România? Nu cred”, a spus Mircea Toma.
Acesta a amintit și de volumul enorm de muncă de la CNA, în condițiile în care numărul petițiilor înregistrate la CNA doar în prima jumătate a anului a fost dublu față de tot ce s-a înregistrat anul trecut.
Amenzile CNA nu sunt o sperietoare pentru nimeni„Amenda maximă e de 200.000 de lei. Apoi, urmează sancţiunile care pot conduce la limitarea licenţei: întrerupere de 5 minute, întrerupere de 3 ore sau înjumătăţirea licenţei de la 9 ani la 4 ani şi jumătate.”
„În jumătatea aceasta din 2025, în care am avut şi campanie electorală, am aplicat amenzi în bani de 700.000 de lei. Din aceştia, 500.000 au fost amenzi la Realitatea Plus. 180.000 – România TV. Şi 20.000 – toate celelalte posturi de televiziune şi radio din ţară. Se uită-n ochii noștri și spun: „Puteți să ne amendați cât vreți!”.
Articolul Mircea Toma, CNA: „100 de oameni din CNA costă cât 20 de oameni din ANCOM. În ANCOM, salariile sunt egale cu ale noastre, numai că ale lor sunt în euro” apare prima dată în Mediafax.
Președintele României a publicat luni un mesaj pe rețeaua de socializare care este însoțit de patru linkuri către documente care aduc dovezi legate de interferența Rusiei.
„Îi îndemn pe cei care încă se îndoiesc de interferențele Rusiei în alegerile din noiembrie 2024 din România să citească comunicatele de mai jos. Încercările de implicare a unor forțe statale străine în alegerile din țara noastră din lunile precedente au fost pentru prima oară condamnate în declarații oficiale ale NATO și ale Uniunii Europene. NATO, UE și Marea Britanie confirmă că Rusia desfășoară în statele europene, inclusiv în România, agresiuni de natură cibernetică, manipulare și dezinformare, inclusiv în campaniile electorale”, a scris Nicușor Dan.
Președintele avertizează că dovedirea acestor interferențe reprezintă un proces de durată.
„Evident, statul român trebuie să vină cu noi probe, pe măsură ce le descoperă, și ar fi trebuit să prevină ceea ce s-a întâmplat în noiembrie 2024. Dacă vă uitați însă la documentul tehnic publicat de guvernul Marii Britanii prin care dezvăluie acțiuni ale GRU (al patrulea link de mai jos) veți observa că, inclusiv pentru state recunoscute pentru activitatea lor de intelligence, dovedirea unor astfel de interferențe este un proces de durată”, a precizat Nicușor Dan.
Linkurile publicate de președintele Nicușor Dan pe pagina sa de Facebook:
https://www.nato.int/cps/en/natohq/official_texts_237067.htm
https://www.consilium.europa.eu/…/hybrid-threats…/…
https://www.gov.uk/…/uk-sanctions-russian-spies-at-the…
https://www.gov.uk/…/profile-gru-cyber-and-hybrid…
Articolul Nicușor Dan, mesaj celor care se îndoiesc de interferențele Rusiei în alegerile din România: NATO, UE și Marea Britanie confirmă apare prima dată în Mediafax.
În 2023, 60,0% dintre elevii din învățământul liceal teoretic (general) din Uniunea Europeană au studiat două sau mai multe limbi străine ca materii obligatorii sau opționale din trunchiul comun. Aceasta reprezintă o scădere de 0,8 puncte procentuale față de 2022 (60,8%), arată un sondaj Eurostat.
În învățământul profesional liceal (n.r. licee tehnologice sau profiluri vocaționale precum arte, sport, pedagogic etc.), procentul a fost de 34,8%, în creștere cu 1 punct procentual față de 2022 (33,8%).
În 9 țări din UE, peste 90% dintre elevii din liceele teoretice au studiat două sau mai multe limbi străine. Cele mai mari procente au fost înregistrate în Franța (99,8%), România (99,1%) și Cehia (98,5%).
La polul opus, cele mai mici procente s-au înregistrat în Portugalia (6,7%), Irlanda (10,4%) și Spania (22,4%).
România bate Franța și Germania la studiul limbilor străine în liceeÎn ceea ce privește învățământul profesional liceal, România a fost singura țară din UE unde aproape toți elevii (97,2%) au studiat două sau mai multe limbi străine în 2023, urmată de Finlanda (85,0%) și Polonia (78,0%).
Cele mai scăzute procente au fost înregistrate în Malta (0,0%), Spania și Grecia (ambele 0,1%).
Engleza, cea mai studiată limbă străină în UEÎn 2023, limba engleză a fost cea mai studiată limbă străină în învățământul liceal general și profesional din UE, cu un procent de 96,0%, respectiv 80,1% dintre elevi care o învățau.
În învățământul teoretic, spaniola s-a situat pe locul al doilea (27,1%), urmată de germana (21,2%), franceza (20,8%) și italiana (3,2%).
În învățământul profesional, germana a fost pe locul al doilea (18,1%), urmată de franceză (14,1%), spaniolă (6,6%) și rusă (2,3%).
Articolul Surpriză în educație: România bate Franța și Germania la studiul limbilor străine în licee apare prima dată în Mediafax.
Anunțul a fost făcut luni în cadrul unei conferințe de presă.
Premierul a vorbit despre o „creștere accelerată a cheltuielilor pe care nu o mai putem susține în următorii ani”. Potrivit șefului Guvernului bugetul alocat în acest an domeniului sanitar este de 77 de miliarde de lei.
Ilie Bolojan a mai spus că este nevoie de o rectificare bugetară de cel puțin 10 miliarde de lei. Bolojan a arătat că totalul cheltuielilor pentru sănătate este la nivelul de 16% din veniturile curente la bugetul de stat față de 11% cât era în anii precedenți.
Premierul a anunțat că a doua problemă majoră este că sumele nu se reflectă în calitatea serviciilor și nici în percepția pacienților privitoare la sistem.
„Prin măsurile pe care le propunem rezolvăm o bună parte din aceste probleme atacând cauzele”, a adăugat Bolojan.
Potrivit acestuia, cauzele sunt legate de conducerile spitalelor care nu performează, de cheltuielile salariale disproporționate, de serviciile umflate și de fraude, de întârzierea digitalizării, de supraconsumul de medicamente și de procedurile inadecvate. De asemenea, Bolojan a enumerat socializarea cheltuielilor și privatizarea profiturilor, lipsa criteriilor de performanță și numirile unor șefi de secții de persoane din afara spitalului.
Articolul Ilie Bolojan despre problemele sistemului sanitar: o creștere accelerată a cheltuielilor care nu se reflectă în calitatea serviciilor apare prima dată în Mediafax.
Șeful statului a promulgat Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 137/2024 privind modificarea și completarea Legii nr. 162/2017 referitoare la auditul statutar al situațiilor financiare anuale și al celor consolidate, precum și modificarea OUG nr. 75/1999 privind activitatea de audit financiar și alte acte normative conexe.
Totodată, președintele a promulgat Legea pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2024, care modifică și completează Legea nr. 227/2015 privind Codul fiscal, precum și articolul LIX din Legea nr. 296/2023 privind măsuri fiscal-bugetare pentru asigurarea sustenabilității financiare a României pe termen lung. Cuprinde ajustări de clarificare privind tratamentul TVA și accizelor, precum și termene ajustate pentru raportările electronice, extinse în sistemul RO e‑Factură și e‑TVA.
Actele normative au fost adoptate anterior de Parlament și vor intra în vigoare după publicarea în Monitorul Oficial.
Articolul Nicușor Dan a promulgat două legi privind auditul financiar și modificările Codului fiscal apare prima dată în Mediafax.
CSM a publicat luni un comunicat de presă.
„Faţă de articolele de presă mediatizate pe parcursul ultimelor zile, referitoare la posibilitatea păstrării locuinţelor de serviciu de către magistraţi după eliberarea din funcţie în temeiul legislaţiei anterioare abrogate, Consiliul formulează următoarele precizări pentru informarea corectă a opiniei publice: Legislaţia anterioară, respectiv Legea nr. 303/2004, abrogată încă din data de 15 decembrie 2022, prevedea că judecătorii şi procurorii au dreptul la închirierea locuinţelor de serviciu, că acestea nu puteau fi cumpărate, iar în cazul pensionării pentru limită de vârstă, titularul contractului de închiriere şi, după caz, soţul ori soţia acestuia îşi păstrează drepturile locative pe tot parcursul vieţii. Modificarea legii în anul 2022, în sensul eliminării acestui beneficiu la momentul eliberării din funcţie s-a realizat la inițiativa Consiliului Superior al Magistraturii. Situaţiile juridice prezentate în articolele de presă s-au născut sub imperiul legii vechi, contractele de închiriere fiind încheiate acum 10 – 20 de ani și fiind guvernate de legea în vigoare la acel moment, ca principiu de drept în legislaţia românească şi europeană”, a transmis CSM.
În prezent, legea prevede încetarea contractului de închiriere a locuinţelor de serviciu la data eliberării din funcţie, inclusiv prin pensionare, a titularului.
La acest moment, beneficiază de locuinţă din fondul locativ al Ministerului Justiţiei șapte magistraţi în funcţie, marea majoritate a contractelor fiind încheiate în perioada 2007 – 2013, a mai anunțat CSM. În plus, CSM a arătat că și alte categorii profesionale beneficiază de locuințe de serviciu.
„Regimul juridic al locuințelor de serviciu presupune tocmai închirierea imobilelor către propriii angajați și nu este specific categoriei profesionale a magistraților, existând multe alte domenii profesionale în care legislaţia prevede posibilitatea atribuirii unei locuinţe de serviciu. Acest beneficiu are reglementare în Legea nr. 114/1996 şi în alte acte normative primare sau secundare. Beneficiază de locuinţă de serviciu, de exemplu, medicii, personalul MAI, militarii şi familiile acestora, personalul ISU (pompieri, salvatori), cercetătorii, prefectul, subprefectul, funcţionarii publici şi înalţii funcţionari publici”, a adăugat CSM.
CSM a mai spus că actualele informații au ca scop „amplificarea emoţiei sociale negative la adresa corpului magistraţilor”.
„Sistemul judiciar a manifestat o preocupare constantă pentru modificarea mai multor situații normative de acest gen, sesizând şi solicitând el însuşi corectarea unor prevederi legale care nu mai corespundeau realităţilor sociale actuale. În acest context, reiterarea unor situaţii juridice vechi, născute sub imperiul legislaţiei anterioare abrogate, precum cele referitoare la vârsta de pensionare, la posibilitatea ca pensia să depăşească venitul net în plată ori la posibilitatea păstrării locuinţelor de serviciu închiriate după eliberarea din funcţie, fără a preciza că acestea nu se mai pot naşte în temeiul legislaţiei actuale, dezinformează societatea şi are ca scop exclusiv amplificarea emoţiei sociale negative la adresa corpului magistraţilor”, a precizat CSM.
Articolul CSM susține că informațiile despre închirierea locuinţelor de serviciu ale magistraţilor nu sunt corecte: „au ca scop amplificarea emoţiei sociale negative la adresa corpului magistraţilor” apare prima dată în Mediafax.
