Arbitrul Radu Petrescu a fost în centrul unui moment controversat la meciul Petrolul Ploiești – FC Argeș 2-1. În minutul 85, la 1-1, el a acordat o lovitură liberă pentru FC Argeș. Micovschi a centrat în careu, iar Sierra a înscris cu capul, însă înainte ca mingea să ajungă la el, Petrescu a fluierat și a oprit jocul, astfel că golul nu a fost validat.
Ce spune președintele CCAPreședintele Comisiei Centrale a Arbitrilor, Kyros Vassaras, a declarat că arbitrul Radu Petrescu a greșit la faza din minutul 85.
„În minutul 85, jucătorul cu numărul 26 de la FC Argeș, în încercarea de a pasa mingea în stânga unui coechipier, lovește cu piciorul în gazon. În acel moment, arbitrul acordă lovitură liberă directă pentru FC Argeș. Apărătorul nu comite nicio greșeală. Nu există niciun contact provocat de numărul 5 de la Petrolul Ploiești, iar arbitrul acordă, fără a fi sigur, o lovitură liberă în mpd eronat. În urma executării acestei lovituri, arbitrul ia o altă decizie greșită, oprind jocul din nou imediat după fluier, fără a se comite o abatere, dar cu ceva timp înainte de a fi mingea trimisă în poartă. Indiferent de presiunea existentă în meci, sub nicio formă arbitrul nu poate corecta o decizie greșită printr-o altă decizie greșită. Dacă un arbitru realizează că a luat o decizie greșită, mai precis după ce a oprit jocul dintr-un motiv care nu este prevăzut în Legile Jocului, în acest caz oprirea jocului pentru un fault inexistent, acesta poate relua partida cu o minge de arbitru. Mingea este acordată echipei care a atins-o ultima dată, la locul de unde a avut loc incidentul”, a spus Kyros Vassaras.
CCA condamnă instigarea la violențăDe asemenea, CCA a condamnat ferm orice formă de discurs care incită, direct sau indirect, la violență împotriva arbitrilor și a transmis că erorile trebuie analizate prin mecanismele regulamentare, nu prin amenințări sau limbaj agresiv.
„Arbitrajul reprezintă un pilon fundamental al fotbalului. Orice eroare, fie ea reală sau percepută, trebuie analizată prin mecanismele regulamentare existente, nu prin amenințări sau printr-un limbaj care încurajează acte de agresiune. Oficialii cluburilor de fotbal au responsabilitatea de a promova fair-play-ul. Discursul radical nu face decât să creeze tensiuni inutile în stadioane și să pună în pericol siguranța brigăzilor de arbitri. Fotbalul înseamnă respect și educație. Atunci când liderii din sport folosesc cuvinte care pot genera violență, întreaga structură a competiției are de suferit”, a transmis CCA, potrivit FRF.
Schema propusă de Ministerul Energiei, respectiv un proiect de ordonanță de urgență privind măsurile aplicabile clienților finali casnici din piața de gaze naturale în perioada 1 aprilie 2026 – 31 martie 2027, aflată în transparență decizională, prevede o ieșire treptată din schema de plafonare și, conform unei analize a Asociației Energia Inteligentă (AEI), ar însemna scăderi de până la 23% a prețurilor la gaze pentru gospodării, dar o creștere de 25% pentru consumatorii non casnici.
Măsurile pe piața gazelor vin după ce piața energiei electrice a fost reliberalizată, de la 1 iulie 2025, iar pentru susținerea consumatorilor vulnerabili, pe acest segment s-a introdus un tichet de 50 de lei lunar, sumă care este redusă din factură, până la finalul acestui an.
„N-are nicio legătură subiectul să cu consumatorii non casnic. Vorbim despre mecanism transparent, clar, prin care avem un preț reglementat la producător, urmând ca pe tot lanțul – de transport, distribuție, furnizare – să avem de asemenea tarife clare și reglementate. În această formulă, prețurile finale la consumatorul casnic nu vor depăși maximul actual”, a declarat ministrul Energiei, la întrebarea jurnaliștilor.
„Asta este foarte clar pentru toată lumea, pentru că ne interesează, ca și Guvern ,să nu mai avem din nou aceeași experiență care a cauzat panică în rândul oamenilor, le-a erodat puterea de cumpărare în momentul în care s-a eliminat plafonarea la energie electrică. De această dată de un mecanism care nu se numește plafonare la prețul final, ci avem un mecanism prin care, pe tot lanțul de producție, transport, distribuție, furnizare, avem tarife reglementate, iar în această formă păstrăm și prețul gazelor și chiar îl ducem în jos în etapa următoare”, a declarat ministrul Energiei.
Argumentele inițiatorilorPotrivit notei de fundamentare, actualul context geopolitic a devenit, în ultima perioadă din ce în ce mai complicat în urma continuării războiului din Ucraina și a deciziei Ucrainei de a întrerupe tranzitul de gaze din Federația Rusă pe teritoriul său.
Totodată, spun inițiatorii, ofertele publicate pe comparatorul ANRE de furnizorii de gaze naturale, cu livrare după data de 1 aprilie 2026 pentru consumatorii casnici, indică valori de preț mai mari și cu 20% față de plafonul de preț actual. Principalii furnizori, cei care au cota de piață cumulată de peste 90% în sectorul casnic, prezintă oferte de preț mai mari cu cel puțin 8% față de plafonul actual.
„În aceste condiții, pentru a nu agrava nivelul de sărăcie energetică la nivel național și pentru a păstra competitivitatea economică a operatorilor economici, la nivelul Guvernului s-a luat decizia de eliminare treptata a aplicării măsurilor temporare de sprijin din domeniul gazelor naturale acordate în perioada noiembrie 2021- martie 2026, pentru consumatorii casnici, astfel încât tranziția către piața liberalizata de gaze naturale să se producă treptat, pentru a evita o destabilizare la nivelul participanților la piață, iar înainte de liberalizarea completa să se poată asigura pregătirea temeinică a măsurilor de sprijin care se vor acorda punctual consumatorilor afectați de sărăcia energetică”, se arată în nota de fundamentare.
Preț mai mic decât cel actual la producătoriAstfel, prețul propus este de 110 lei/MWh la producători, față de 120 de lei/MWh, cât este cel reglementat în prezent.
Conform actualei scheme, până la 31 martie, populația beneficiază de un plafon de 0,31 lei/kWh, iar firmele cu consum de până la 50.000 MWh pe an – de unul de 0,37 lei/kWh, în timp ce CET-urile beneficiază de preț reglementat de 120 lei/MWh dacă acestea cumpără de la producătorii interni sau de 370 lei/MWh, dacă achiziționează de la furnizori.
Mai exact, în perioada 1 aprilie 2026-31 martie 2027, producătorii de gaze naturale care desfăşoară atât activităţi de extracţie onshore şi/sau offshore, indiferent de data începerii acestei activităţi, cât şi activităţi de vânzare a gazelor naturale au obligaţia să livreze, cu preţul de 110 lei/MWh, cantităţile necesare de gaze naturale rezultate din activitatea de producţie internă către furnizori și producătorii de energie termică, numai pentru cantitatea de gaze naturale utilizată la producerea de energie termică în centralele de cogenerare şi în centralele termice destinată consumului populaţiei care au optat pentru achiziția gazelor naturale direct de la producător, denumiţi în continuare PET client direct, pentru a asigura, în primul rând necesarul de gaze naturale destinat furnizorilor pentru constituirea stocului minim necesar consumului clienților casnici în perioada 1 noiembrie 2026-31 martie 2027.
Acest preț va putea fi modificat prin hotărâre a Guvernului, „în funcţie de evoluţiile înregistrate pe pieţele interne şi internaţionale de gaze naturale şi de evoluţia geopolitică din vecinătatea României”.
Componenta de furnizare a gazelor naturale este de 15 lei/MWh.
De amintit că statul are restanțe la furnizori, pentru decontarea diferențelor dintre prețul plafonat și cel din contractele de furnizare, în contul celor două scheme, la energie și gaze, de aproape 10 miliarde de lei, potrivit estimărilor ACUE.
Are 90 de ani și e studentă a Facultății de Teologie Ortodoxă din cadrul Universității Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, relatează radiorenașterea.ro.
Doamna Amalia e cea mai în vârstă studentă din Cluj, dar actele oficiale arată că recordul ei se întinde, de fapt, pe toată România.
Amalia-Susanu Tușa l-a întrecut, astfel, pe cel considerat multă vreme cel mai în vârstă student din România, Aurel Voicu, cel care, în 2024, la 89 de ani, absolvea un program de master la Universitatea „1 Decembrie 1918” din Alba-Iulia.
„Eu tot timpul mă rog”Amalia a schimbat din nou prefixul sâmbătă, când a și fost sărbătorită de comunitatea academică a Facultății de Teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca – un eveniment care a adus împreună profesori, colegi și personal administrativ deopotrivă.
Spre sfârșitul serbării, Amalia s-a retras în paraclisul facultății pentru a-I mulțumi lui Dumnezeu pentru toate binefacerile revărsate asupra sa.
„Eu tot timpul mă rog. Psalmii îmi plac foarte mult. Psalmul 50 îl știu pe de rost, pe ceilalți îi citesc. Știu și multe rugăciuni, chiar și pentru preoți, când spun Doamne, să ne ferești de rău pe noi și pe preoții noștri”, a spus Amalia pentru publicația citată.
Cu tată condamnat politic, facultatea a devenit imposibilăDoamna Amalia are o viață care, în sine, a fost o mărturisire de credință și de perseverență.
Într-adevăr, a vrut să continue studiile după ce a terminat liceul cu 10, însă faptul că tatăl său fusese condamnat politic a împiedicat-o să-și urmeze visul.
Performanța în sine de a fi absolvit cu 10 liceul era ceva ce ar fi anunțat o carieră academică strălucită, însă, stigmatizată de trecutul tatălui, doamna Amalia nu a avut altceva de făcut decât să se mărite și să se dedice unei cariere profesionale mai joase decât și-ar fi dorit și decât ar fi putut ea.
A activat profesional în sectorul TESA, unde s-a implicat în viața instituției, a cărei șefă de sindicat a fost vreme de mai mulți ani.
„Sunt un om fericit”Doamna Amalia s-a dedicat și familiei, și carierei sale vreme de decenii, însă, undeva, în sufletul ei, mai rămăsese ceva nebifat: cariera universitară. În 2023, la 87 de ani, s-a înscris la Facultatea de teologie Ortodoxă din Cluj-Napoca, specializarea Teologie Didactică.
Doamna Amalia se află în ultimul an de facultate și-și pregătește lucrarea de licență la disciplina Studiul Vechiului Testament, sub coordonarea pr. Lect. Univ. dr. Stelian Pașca-Tușa.
„Mă consider o persoană credincioasă… Îmi place să învăț; toată viața am învățat și sunt dornică de lucruri noi. Îmi place la facultate, mai ales că am colegi tineri. Eu pe tineri îi iubesc!”, mărturisește ea.
„Cu toate suferințele și încercările vieții, sunt un om fericit. Niciodată nu sunt singură. Dumnezeu este lângă mine”.
Doamna Amalia a traversat epoci diferite fundamental: o copilărie afectată de represiuni comuniste, o maturitate într-un sistem fix și revenirea la studiu într-un sistem deschis.
„Orice primim, rău sau bine, să acceptăm, pentru că toate au un rost în viață… Încercările îl apropie pe om de Dumnezeu.”
Ea își amintește cu emoție de educația primită în familie:
„Am fost crescuți în bună-cuviință și respect și am fost învățați să-I mulțumim lui Dumnezeu pentru toate.”
Dincolo de orice, doamna Amalia, cea mai grozavă studentă din România, e confirmarea că depinde doar de fiecare dintre noi să ne îndeplinim visele.
Pe care să zicem că le poți amâna, dar nu poți să treci peste ele cu buldozerul.
Proiectul completează Legea nr. 448/2006 prin introducerea unui nou articol (art. 43^1) care stabilește că, începând cu drepturile aferente lunii următoare intrării în vigoare, indemnizațiile prevăzute la art. 42 alin. (2) și (4) pot fi executate silit pentru plata impozitelor și taxelor locale restante, prin derogare de la unele prevederi din Codul de procedură civilă.
Reținerea sumelor ar urma să fie făcută de primării, la solicitarea organelor fiscale locale. Conform proiectului, organele fiscale locale vor emite până la 10 ianuarie, 10 aprilie și 10 octombrie ale fiecărui an titluri executorii pentru obligațiile restante și accesorii, iar pe baza acestora primăriile vor reține lunar, succesiv, sumele datorate până la stingerea debitului și le vor vira în 10 zile lucrătoare în conturile de venituri ale unităților administrativ-teritoriale deschise la Trezoreria Statului. Reținerile se fac în limitele stabilite de Codul de procedură civilă (art. 729 alin. 1–6), potrivit proiectului.
Documentul mai prevede că executarea silită încetează dacă titularul obține un certificat de atestare fiscală locală care atestă stingerea obligațiilor din titlurile executorii, iar plata integrală a indemnizației se reia din luna următoare constatării stingerii obligațiilor. Reținerea încetează și în luna următoare decesului titularului, respectiv în alte cazuri prevăzute de lege.
Venitul minim de incluziune: rețineri făcute de agențiile teritorialeProiectul introduce un articol nou (art. 80^1) în Legea nr. 196/2016, potrivit căruia, de la 1 a lunii următoare intrării în vigoare, sumele acordate ca venit minim de incluziune pot fi executate silit pentru plata impozitelor și taxelor locale.
În acest caz, reținerea sumelor ar urma să fie realizată de agențiile teritoriale, la solicitarea organelor fiscale locale, care vor transmite până la 10 ianuarie, 10 aprilie și 10 octombrie titlurile executorii pentru restanțe și accesorii. Agențiile teritoriale vor reține lunar sumele datorate și le vor vira în termen de 10 zile lucrătoare către conturile de venituri ale UAT-urilor deschise la Trezoreria Statului. Proiectul precizează că reținerile se aplică asupra sumei rămase după oprirea contribuției de asigurări sociale de sănătate și, după caz, a altor diminuări prevăzute de lege, în limitele art. 729 alin. (1)–(6) din Codul de procedură civilă.
Totodată, dacă beneficiarii VMI obțin certificat de atestare fiscală locală care confirmă stingerea obligațiilor, organele fiscale locale trebuie să comunice agențiilor teritoriale încetarea executării silite, potrivit proiectului.
Comisia Europeană a adoptat miercuri o nouă strategie prin care promite sprijin suplimentar regiunilor din estul Uniunii Europene aflate la frontiera cu Rusia, Belarus și Ucraina.
Bruxelles-ul consideră că susținerea acestor zone este un gest de solidaritate după invazia Rusiei în Ucraina, dar și o investiție în securitatea Europei.
Potrivit unui comunicat de presă, mai multe regiuni din nouă state membre, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Slovacia, Ungaria, România și Bulgaria, au resimțit efectele războiului început de președintele Vladimir Putin.
Problemele includ presiuni de securitate, atacuri hibride, migrație folosită ca instrument politic, dificultăți economice și scădere demografică.
De la începutul conflictului, Uniunea a oferit sprijin financiar și tehnic pentru infrastructură, economie, apărare, energie și conectivitate. Culoarele de solidaritate dintre UE și Ucraina au sprijinit comerțul.
Cu toate acestea, situația economică și de securitate rămâne în continuare complicată, iar Comisia Europeană consideră că este necesar un efort suplimentar.
Potrivit comunicatului oficial, strategia stabilește cinci direcții principale.
În domeniul securității și rezilienței, planul prevede dezvoltarea unor inițiative precum Eastern Flank Watch, apărarea europeană împotriva dronelor, scutul aerian european și scutul spațial european. Va exista și o rețea de specialiști pentru cooperare transfrontalieră.
Pentru economie și prosperitate regională, Comisia propune o facilitate numită EastInvest, care va ajuta aceste regiuni să acceseze finanțare prin sprijinul Grupului Băncii Europene de Investiții și al altor instituții financiare. Cooperarea cu Banca Mondială în cadrul inițiativei Catching-up Regions va susține dezvoltarea zonelor afectate.
Un alt pilon vizează valorificarea resurselor locale. Printre măsuri se află integrarea sistemelor electrice ale statelor baltice în rețelele europene și dezvoltarea infrastructurii pentru hidrogen, inclusiv coridorul nordic-baltic. Strategia include și sprijin pentru economia circulară și bioeconomie.
La capitolul conectivitate, planul menționează modernizarea infrastructurii rutiere, feroviare și portuare, dar face mențiuni importante și despre legăturile mai bune cu Ucraina și Republica Moldova.
În ceea ce privește populația, Comisia urmărește câteva măsuri pentru combaterea depopulării și a lipsei forței de muncă, prin legături mai strânse între educație și piața muncii, prin programe pentru reziliența mass-media și combaterea dezinformării.
Pentru monitorizarea progresului, Comisia Europeană va organiza anual un dialog politic la nivel internațional.
Prima reuniune este programată pentru 26 februarie 2026, când instituțiile financiare vor semna declarația de lansare a mecanismului EastInvest.
Pentru perioada 2028-2034, bugetul UE va include bani special alocați regiunilor estice de la graniță, când vor fi discutate și planuri naționale și regionale de parteneriat.
